ROMAN OBIECTIV

ION – LIVIU REBREANU
Opera lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment valoros in evolutia romanului. La fel ca in cazul lui M. Preda si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele. Astfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor. Este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si în orientarea romanului psihologic pe fagas realist. formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta în primul rând, din schimbarea perspectivei de investigatie, orientata spre obiectiv. Romanul „Ion” apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza. Fiind roman de tip obiectiv are trasaturile mentionate de criticul Nicolae Manolescu: „romanele realiste si naturaliste sunt mai degraba imagini ale destinului decat ale vietii” (Arca lui Noe). Proza realist obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a. Viziunea „din darat” presupune un narator obiectiv care nu se implica in faptele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale, si omniprezent dirijeaza evolutia lor ca un regizor. Tema romanului reprezinta problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant si consecintele actelor sale. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia spre diverse aspecte ale lumii rurale: obiceiuri legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea), relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea sociala). Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Drumul este personificat are semnificatie simbolica, a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. Romanul este alcatuit din doua parti: „Glasul pamantului” si „Glasul iubirii”, titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ avand un inceput si un sfarsit: Inceputul, Zvarcolirea, Iubirea, Noaptea, Rusinea, Nunta (prima parte); Vasile, Copilul, Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfarsitul (partea a doua). Viata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumii lor si evolueaza in paralel. Amestecul lor este dezaprobat de doamna Herdelea, la hora, dar interferenta se produce in sensul determinarii destinului unui personaj din celalalt plan. Drama lui Ion si a altor personaje este inceputa de o vorba aruncata

dupa moartea Anei si a copilului. iar preotul satului. Acesta il numeste hot. nunta taraneasca a Anei. este o pagina etnografica memorabila. sarac si talhar pentru ca umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat. Descrierea jocului traditional somesana.. dupa moarte. Vasile Baciu crede ca. determinandu-i ca. George Bulbuc.. intre glasul pamantului si cel al iubirii. corespunde in planul intelectualitaii cu nunta Laurei. Dupa casatorie. nemaiputând suporta. In familia invatatorului se declanseaza o serie de conflicte. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica. conflictul dintre Ion si Vasile corespunde conflictului dintre invatator si preot. se sinucide. poalele fetelor se bolbocesc. care este dublat de conflictul interior. zecile de perechi bat somesana cu atata pasiune ca potcoavele flacailor scapara scantei. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant iar drama lui Ion. Cuvintele jignitoare folosite de Vasile Baciu starnesc dorinta de razbunare a lui Ion care il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o pe Ana insarcinata. Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana la joc. Belciug. fiica cea mare. iar mai apoi pentru Florica. fara sa-si dea seama se lasa in genunchi.. in care locuitorii satului Pripas se afla la hora. In sat invatatorul Zaharia Herdelea si preotul Belciug isi disputa autoritatea.”. pentru destinul personajelor. prin portul popular. Conflictul exterior este intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu. Autorul foloseste tehnica contrapunctului: prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite. care in scurt timp moare si el. vigoarea dansului si cantecul lautarilor: „hora e in toi.. vaduva lui Maxim Oprea. Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta. dar legea însa nu-l favorizeaza. . si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud”. ar putea primi pamânturile înapoi. dar este ceruta de George Pintea (student la teologie) care este dispus sa o ia pe Laura de nevasta fara zestre. desi o place pe Florica marcheaza inceputul conflictului. atat din cauza neintelegerilor cu preotul. speculeaza nestiinta lor. este drama taranului sarac.inconstient de Titu Herdelea: „daca nu vrea sa ti-o dea de buna voie trebuie sa-l silesti”. o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. Secventa este semnificativa. cat si din cauza Laurei. Se poate vorbi si de conflicte secundare intre Ion si George Bulbuc pentru Ana. Intriga romanului este data de cuvintele lui Vasile Baciu la adresa lui Ion. Rolul horei in viata satului este acela de a pune bazele unei familii. lasând în urma-i un copil de câteva luni. pasii specifici. Aceasta il iubeste pe Aurel Ungureanu (student la medicina). Nicolae Manolescu numea hora. Dorind sa obtina repede cat mai mult pamant Ion ii face curte Anei. iar colbul de pe jos se invaltoreste. Impresionanta este scena in care Ion saruta pamantul: „Apoi incet. „o hora a soartei”. sa lase toata averea lor bisericii. in curtea Todosiei.

N. Calinescu. Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta. nu inteligenta.Între timp. idea seducerii generand o vicleniE instinctuala specifica fiintelor reduse. tipic. pe Florica. Astfel doamna Herdelea il considera baiat cumsecade. un individ viclean si plin de vointa. deaorece indeplineste toate caracteristicile definitorii acestui stil si anume: naratiunea la perosna a III-a. harnic. Este incadrat in tipologii diferite atat de diferie personaje. Ion este un personaj realist. E. muncitor. pe cand protul Belciug il considera stricat. devenita sotia lui George Bulbuc. . om de nimic. il considera „expresia instinctului de stapanire a pamantului”. afirma ca este o bruta sireata. iar personajele sunt tipuri. In concluzie putem spune ca romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. cat si de critici.Manolescu. bataus. Lovinescu. iestet. “Ion e bruta ingenua” deoarece traieste in “preistoria moralei”. se face legatura dintre realitatea biografica si roman. G. opera are un aspect veridic. naratorul omiscient si omniprezent. stilul este anticalofil. care îl surprinde noaptea în curtea sa si-l omoara. ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful