ROMAN OBIECTIV

ION – LIVIU REBREANU
Opera lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment valoros in evolutia romanului. La fel ca in cazul lui M. Preda si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele. Astfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor. Este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si în orientarea romanului psihologic pe fagas realist. formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta în primul rând, din schimbarea perspectivei de investigatie, orientata spre obiectiv. Romanul „Ion” apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza. Fiind roman de tip obiectiv are trasaturile mentionate de criticul Nicolae Manolescu: „romanele realiste si naturaliste sunt mai degraba imagini ale destinului decat ale vietii” (Arca lui Noe). Proza realist obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a. Viziunea „din darat” presupune un narator obiectiv care nu se implica in faptele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale, si omniprezent dirijeaza evolutia lor ca un regizor. Tema romanului reprezinta problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant si consecintele actelor sale. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia spre diverse aspecte ale lumii rurale: obiceiuri legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea), relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea sociala). Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Drumul este personificat are semnificatie simbolica, a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. Romanul este alcatuit din doua parti: „Glasul pamantului” si „Glasul iubirii”, titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ avand un inceput si un sfarsit: Inceputul, Zvarcolirea, Iubirea, Noaptea, Rusinea, Nunta (prima parte); Vasile, Copilul, Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfarsitul (partea a doua). Viata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumii lor si evolueaza in paralel. Amestecul lor este dezaprobat de doamna Herdelea, la hora, dar interferenta se produce in sensul determinarii destinului unui personaj din celalalt plan. Drama lui Ion si a altor personaje este inceputa de o vorba aruncata

atat din cauza neintelegerilor cu preotul. sa lase toata averea lor bisericii. In sat invatatorul Zaharia Herdelea si preotul Belciug isi disputa autoritatea. Aceasta il iubeste pe Aurel Ungureanu (student la medicina). intre glasul pamantului si cel al iubirii. Acesta il numeste hot. iar colbul de pe jos se invaltoreste. Nicolae Manolescu numea hora. Vasile Baciu crede ca. poalele fetelor se bolbocesc. nemaiputând suporta.. o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. . fara sa-si dea seama se lasa in genunchi. lasând în urma-i un copil de câteva luni. vigoarea dansului si cantecul lautarilor: „hora e in toi. prin portul popular. sarac si talhar pentru ca umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat. dar legea însa nu-l favorizeaza. Autorul foloseste tehnica contrapunctului: prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite. dar este ceruta de George Pintea (student la teologie) care este dispus sa o ia pe Laura de nevasta fara zestre. este drama taranului sarac. Rolul horei in viata satului este acela de a pune bazele unei familii. Descrierea jocului traditional somesana. iar mai apoi pentru Florica. Cuvintele jignitoare folosite de Vasile Baciu starnesc dorinta de razbunare a lui Ion care il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o pe Ana insarcinata. Dupa casatorie. desi o place pe Florica marcheaza inceputul conflictului. Conflictul exterior este intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu. care este dublat de conflictul interior. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant iar drama lui Ion. dupa moartea Anei si a copilului. pentru destinul personajelor. George Bulbuc. determinandu-i ca. nunta taraneasca a Anei. si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud”. Impresionanta este scena in care Ion saruta pamantul: „Apoi incet. cat si din cauza Laurei. Secventa este semnificativa. se sinucide. este o pagina etnografica memorabila. care in scurt timp moare si el. Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta. pasii specifici. dupa moarte. Se poate vorbi si de conflicte secundare intre Ion si George Bulbuc pentru Ana. in care locuitorii satului Pripas se afla la hora. Dorind sa obtina repede cat mai mult pamant Ion ii face curte Anei. Intriga romanului este data de cuvintele lui Vasile Baciu la adresa lui Ion.inconstient de Titu Herdelea: „daca nu vrea sa ti-o dea de buna voie trebuie sa-l silesti”.. In familia invatatorului se declanseaza o serie de conflicte. conflictul dintre Ion si Vasile corespunde conflictului dintre invatator si preot. Belciug. fiica cea mare. vaduva lui Maxim Oprea.”. speculeaza nestiinta lor... iar preotul satului. corespunde in planul intelectualitaii cu nunta Laurei. zecile de perechi bat somesana cu atata pasiune ca potcoavele flacailor scapara scantei. Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana la joc. ar putea primi pamânturile înapoi. in curtea Todosiei. „o hora a soartei”. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica.

stilul este anticalofil. Astfel doamna Herdelea il considera baiat cumsecade. idea seducerii generand o vicleniE instinctuala specifica fiintelor reduse. bataus.Între timp. naratorul omiscient si omniprezent. iestet. muncitor. il considera „expresia instinctului de stapanire a pamantului”. Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta. un individ viclean si plin de vointa. se face legatura dintre realitatea biografica si roman. afirma ca este o bruta sireata. nu inteligenta. In concluzie putem spune ca romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant. deaorece indeplineste toate caracteristicile definitorii acestui stil si anume: naratiunea la perosna a III-a. “Ion e bruta ingenua” deoarece traieste in “preistoria moralei”. G. Ion este un personaj realist. om de nimic. pe Florica.Manolescu. tipic. Calinescu. pe cand protul Belciug il considera stricat. harnic. iar personajele sunt tipuri. Lovinescu. Este incadrat in tipologii diferite atat de diferie personaje. N. E. devenita sotia lui George Bulbuc. . care îl surprinde noaptea în curtea sa si-l omoara. opera are un aspect veridic. cat si de critici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful