ROMAN OBIECTIV

ION – LIVIU REBREANU
Opera lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment valoros in evolutia romanului. La fel ca in cazul lui M. Preda si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele. Astfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor. Este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si în orientarea romanului psihologic pe fagas realist. formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta în primul rând, din schimbarea perspectivei de investigatie, orientata spre obiectiv. Romanul „Ion” apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza. Fiind roman de tip obiectiv are trasaturile mentionate de criticul Nicolae Manolescu: „romanele realiste si naturaliste sunt mai degraba imagini ale destinului decat ale vietii” (Arca lui Noe). Proza realist obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a. Viziunea „din darat” presupune un narator obiectiv care nu se implica in faptele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale, si omniprezent dirijeaza evolutia lor ca un regizor. Tema romanului reprezinta problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant si consecintele actelor sale. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia spre diverse aspecte ale lumii rurale: obiceiuri legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea), relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea sociala). Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Drumul este personificat are semnificatie simbolica, a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. Romanul este alcatuit din doua parti: „Glasul pamantului” si „Glasul iubirii”, titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ avand un inceput si un sfarsit: Inceputul, Zvarcolirea, Iubirea, Noaptea, Rusinea, Nunta (prima parte); Vasile, Copilul, Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfarsitul (partea a doua). Viata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumii lor si evolueaza in paralel. Amestecul lor este dezaprobat de doamna Herdelea, la hora, dar interferenta se produce in sensul determinarii destinului unui personaj din celalalt plan. Drama lui Ion si a altor personaje este inceputa de o vorba aruncata

se sinucide. Se poate vorbi si de conflicte secundare intre Ion si George Bulbuc pentru Ana. sarac si talhar pentru ca umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat.inconstient de Titu Herdelea: „daca nu vrea sa ti-o dea de buna voie trebuie sa-l silesti”. zecile de perechi bat somesana cu atata pasiune ca potcoavele flacailor scapara scantei. lasând în urma-i un copil de câteva luni.. fiica cea mare. fara sa-si dea seama se lasa in genunchi. este o pagina etnografica memorabila. iar colbul de pe jos se invaltoreste. prin portul popular. o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. . In familia invatatorului se declanseaza o serie de conflicte. dar este ceruta de George Pintea (student la teologie) care este dispus sa o ia pe Laura de nevasta fara zestre.. Impresionanta este scena in care Ion saruta pamantul: „Apoi incet. iar preotul satului. cat si din cauza Laurei. Autorul foloseste tehnica contrapunctului: prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite. Rolul horei in viata satului este acela de a pune bazele unei familii. „o hora a soartei”. intre glasul pamantului si cel al iubirii. In sat invatatorul Zaharia Herdelea si preotul Belciug isi disputa autoritatea. Dorind sa obtina repede cat mai mult pamant Ion ii face curte Anei. speculeaza nestiinta lor. nemaiputând suporta. atat din cauza neintelegerilor cu preotul.”. Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta. dupa moarte. poalele fetelor se bolbocesc. Intriga romanului este data de cuvintele lui Vasile Baciu la adresa lui Ion.. sa lase toata averea lor bisericii. desi o place pe Florica marcheaza inceputul conflictului. care in scurt timp moare si el. Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana la joc. Descrierea jocului traditional somesana. si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud”. Secventa este semnificativa. nunta taraneasca a Anei. determinandu-i ca. in curtea Todosiei. Vasile Baciu crede ca. ar putea primi pamânturile înapoi. care este dublat de conflictul interior. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant iar drama lui Ion.. George Bulbuc. corespunde in planul intelectualitaii cu nunta Laurei. Cuvintele jignitoare folosite de Vasile Baciu starnesc dorinta de razbunare a lui Ion care il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o pe Ana insarcinata. iar mai apoi pentru Florica. in care locuitorii satului Pripas se afla la hora. pasii specifici. este drama taranului sarac. conflictul dintre Ion si Vasile corespunde conflictului dintre invatator si preot. vaduva lui Maxim Oprea. Nicolae Manolescu numea hora. Aceasta il iubeste pe Aurel Ungureanu (student la medicina). Acesta il numeste hot. Dupa casatorie. Conflictul exterior este intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu. vigoarea dansului si cantecul lautarilor: „hora e in toi. dupa moartea Anei si a copilului. dar legea însa nu-l favorizeaza. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica. Belciug. pentru destinul personajelor.

Astfel doamna Herdelea il considera baiat cumsecade. N. pe Florica. il considera „expresia instinctului de stapanire a pamantului”. cat si de critici. afirma ca este o bruta sireata. un individ viclean si plin de vointa. tipic. nu inteligenta. Este incadrat in tipologii diferite atat de diferie personaje. harnic. . care îl surprinde noaptea în curtea sa si-l omoara. Calinescu. Ion este un personaj realist. “Ion e bruta ingenua” deoarece traieste in “preistoria moralei”. opera are un aspect veridic. pe cand protul Belciug il considera stricat. bataus. devenita sotia lui George Bulbuc. om de nimic. deaorece indeplineste toate caracteristicile definitorii acestui stil si anume: naratiunea la perosna a III-a. naratorul omiscient si omniprezent. E. stilul este anticalofil. muncitor. In concluzie putem spune ca romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant. se face legatura dintre realitatea biografica si roman.Între timp. Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta. Lovinescu. idea seducerii generand o vicleniE instinctuala specifica fiintelor reduse. iar personajele sunt tipuri.Manolescu. G. iestet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful