P. 1
ROMAN OBIECTIV - ION

ROMAN OBIECTIV - ION

|Views: 3,888|Likes:
Published by Ana Moiceanu

More info:

Published by: Ana Moiceanu on Feb 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2013

pdf

text

original

ROMAN OBIECTIV

ION – LIVIU REBREANU
Opera lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment valoros in evolutia romanului. La fel ca in cazul lui M. Preda si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele. Astfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor. Este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si în orientarea romanului psihologic pe fagas realist. formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta în primul rând, din schimbarea perspectivei de investigatie, orientata spre obiectiv. Romanul „Ion” apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza. Fiind roman de tip obiectiv are trasaturile mentionate de criticul Nicolae Manolescu: „romanele realiste si naturaliste sunt mai degraba imagini ale destinului decat ale vietii” (Arca lui Noe). Proza realist obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a. Viziunea „din darat” presupune un narator obiectiv care nu se implica in faptele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale, si omniprezent dirijeaza evolutia lor ca un regizor. Tema romanului reprezinta problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant si consecintele actelor sale. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia spre diverse aspecte ale lumii rurale: obiceiuri legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea), relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea sociala). Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Drumul este personificat are semnificatie simbolica, a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. Romanul este alcatuit din doua parti: „Glasul pamantului” si „Glasul iubirii”, titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ avand un inceput si un sfarsit: Inceputul, Zvarcolirea, Iubirea, Noaptea, Rusinea, Nunta (prima parte); Vasile, Copilul, Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfarsitul (partea a doua). Viata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumii lor si evolueaza in paralel. Amestecul lor este dezaprobat de doamna Herdelea, la hora, dar interferenta se produce in sensul determinarii destinului unui personaj din celalalt plan. Drama lui Ion si a altor personaje este inceputa de o vorba aruncata

vaduva lui Maxim Oprea. atat din cauza neintelegerilor cu preotul. sarac si talhar pentru ca umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat. Nicolae Manolescu numea hora. Impresionanta este scena in care Ion saruta pamantul: „Apoi incet. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant iar drama lui Ion. iar preotul satului. Belciug. este drama taranului sarac. pasii specifici. Vasile Baciu crede ca. care in scurt timp moare si el. in care locuitorii satului Pripas se afla la hora. Se poate vorbi si de conflicte secundare intre Ion si George Bulbuc pentru Ana. fara sa-si dea seama se lasa in genunchi. dupa moartea Anei si a copilului. iar colbul de pe jos se invaltoreste. George Bulbuc.. o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. Conflictul exterior este intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu. cat si din cauza Laurei. Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana la joc. este o pagina etnografica memorabila. dar este ceruta de George Pintea (student la teologie) care este dispus sa o ia pe Laura de nevasta fara zestre. zecile de perechi bat somesana cu atata pasiune ca potcoavele flacailor scapara scantei. „o hora a soartei”. Descrierea jocului traditional somesana.inconstient de Titu Herdelea: „daca nu vrea sa ti-o dea de buna voie trebuie sa-l silesti”. nemaiputând suporta. Rolul horei in viata satului este acela de a pune bazele unei familii. fiica cea mare. vigoarea dansului si cantecul lautarilor: „hora e in toi. Secventa este semnificativa.”. in curtea Todosiei. prin portul popular. In sat invatatorul Zaharia Herdelea si preotul Belciug isi disputa autoritatea. sa lase toata averea lor bisericii. nunta taraneasca a Anei. corespunde in planul intelectualitaii cu nunta Laurei.. In familia invatatorului se declanseaza o serie de conflicte. conflictul dintre Ion si Vasile corespunde conflictului dintre invatator si preot. care este dublat de conflictul interior. se sinucide. Autorul foloseste tehnica contrapunctului: prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite. dar legea însa nu-l favorizeaza.. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica. Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta. desi o place pe Florica marcheaza inceputul conflictului. dupa moarte. speculeaza nestiinta lor. poalele fetelor se bolbocesc. intre glasul pamantului si cel al iubirii. Cuvintele jignitoare folosite de Vasile Baciu starnesc dorinta de razbunare a lui Ion care il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o pe Ana insarcinata. Aceasta il iubeste pe Aurel Ungureanu (student la medicina). ar putea primi pamânturile înapoi. Intriga romanului este data de cuvintele lui Vasile Baciu la adresa lui Ion. iar mai apoi pentru Florica. Acesta il numeste hot. lasând în urma-i un copil de câteva luni. . si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud”. Dupa casatorie. Dorind sa obtina repede cat mai mult pamant Ion ii face curte Anei. determinandu-i ca. pentru destinul personajelor..

muncitor. tipic. . N. devenita sotia lui George Bulbuc. Calinescu. harnic. Lovinescu. iestet. nu inteligenta. naratorul omiscient si omniprezent. se face legatura dintre realitatea biografica si roman. iar personajele sunt tipuri.Manolescu. G. pe Florica. afirma ca este o bruta sireata. om de nimic. idea seducerii generand o vicleniE instinctuala specifica fiintelor reduse. In concluzie putem spune ca romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. care îl surprinde noaptea în curtea sa si-l omoara. Ion este un personaj realist. pe cand protul Belciug il considera stricat. opera are un aspect veridic.Între timp. Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta. Astfel doamna Herdelea il considera baiat cumsecade. deaorece indeplineste toate caracteristicile definitorii acestui stil si anume: naratiunea la perosna a III-a. Este incadrat in tipologii diferite atat de diferie personaje. “Ion e bruta ingenua” deoarece traieste in “preistoria moralei”. un individ viclean si plin de vointa. il considera „expresia instinctului de stapanire a pamantului”. ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant. E. bataus. cat si de critici. stilul este anticalofil.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->