ROMAN OBIECTIV

ION – LIVIU REBREANU
Opera lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment valoros in evolutia romanului. La fel ca in cazul lui M. Preda si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele. Astfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor. Este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si în orientarea romanului psihologic pe fagas realist. formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta în primul rând, din schimbarea perspectivei de investigatie, orientata spre obiectiv. Romanul „Ion” apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza. Fiind roman de tip obiectiv are trasaturile mentionate de criticul Nicolae Manolescu: „romanele realiste si naturaliste sunt mai degraba imagini ale destinului decat ale vietii” (Arca lui Noe). Proza realist obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a. Viziunea „din darat” presupune un narator obiectiv care nu se implica in faptele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale, si omniprezent dirijeaza evolutia lor ca un regizor. Tema romanului reprezinta problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant si consecintele actelor sale. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia spre diverse aspecte ale lumii rurale: obiceiuri legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea), relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea sociala). Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Drumul este personificat are semnificatie simbolica, a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. Romanul este alcatuit din doua parti: „Glasul pamantului” si „Glasul iubirii”, titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ avand un inceput si un sfarsit: Inceputul, Zvarcolirea, Iubirea, Noaptea, Rusinea, Nunta (prima parte); Vasile, Copilul, Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfarsitul (partea a doua). Viata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumii lor si evolueaza in paralel. Amestecul lor este dezaprobat de doamna Herdelea, la hora, dar interferenta se produce in sensul determinarii destinului unui personaj din celalalt plan. Drama lui Ion si a altor personaje este inceputa de o vorba aruncata

dar legea însa nu-l favorizeaza. poalele fetelor se bolbocesc. dar este ceruta de George Pintea (student la teologie) care este dispus sa o ia pe Laura de nevasta fara zestre. fiica cea mare. speculeaza nestiinta lor. intre glasul pamantului si cel al iubirii. Aceasta il iubeste pe Aurel Ungureanu (student la medicina). In familia invatatorului se declanseaza o serie de conflicte. Acesta il numeste hot. sa lase toata averea lor bisericii.. care in scurt timp moare si el. desi o place pe Florica marcheaza inceputul conflictului. . dupa moarte. vaduva lui Maxim Oprea. este o pagina etnografica memorabila. Vasile Baciu crede ca. zecile de perechi bat somesana cu atata pasiune ca potcoavele flacailor scapara scantei. Descrierea jocului traditional somesana. determinandu-i ca. prin portul popular. pasii specifici. Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta. Se poate vorbi si de conflicte secundare intre Ion si George Bulbuc pentru Ana. nunta taraneasca a Anei.”. corespunde in planul intelectualitaii cu nunta Laurei. in curtea Todosiei.. Secventa este semnificativa. pentru destinul personajelor. nemaiputând suporta. se sinucide. Rolul horei in viata satului este acela de a pune bazele unei familii. Belciug. lasând în urma-i un copil de câteva luni. iar mai apoi pentru Florica. „o hora a soartei”. cat si din cauza Laurei. iar preotul satului. este drama taranului sarac. Cuvintele jignitoare folosite de Vasile Baciu starnesc dorinta de razbunare a lui Ion care il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o pe Ana insarcinata. Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana la joc.. Impresionanta este scena in care Ion saruta pamantul: „Apoi incet. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant iar drama lui Ion. dupa moartea Anei si a copilului. atat din cauza neintelegerilor cu preotul. si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud”. conflictul dintre Ion si Vasile corespunde conflictului dintre invatator si preot.inconstient de Titu Herdelea: „daca nu vrea sa ti-o dea de buna voie trebuie sa-l silesti”. in care locuitorii satului Pripas se afla la hora. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica. Dorind sa obtina repede cat mai mult pamant Ion ii face curte Anei. Dupa casatorie. In sat invatatorul Zaharia Herdelea si preotul Belciug isi disputa autoritatea. o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. sarac si talhar pentru ca umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat. vigoarea dansului si cantecul lautarilor: „hora e in toi. fara sa-si dea seama se lasa in genunchi. Conflictul exterior este intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu. iar colbul de pe jos se invaltoreste. Autorul foloseste tehnica contrapunctului: prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite. George Bulbuc. care este dublat de conflictul interior.. Nicolae Manolescu numea hora. Intriga romanului este data de cuvintele lui Vasile Baciu la adresa lui Ion. ar putea primi pamânturile înapoi.

cat si de critici. un individ viclean si plin de vointa. Calinescu. care îl surprinde noaptea în curtea sa si-l omoara. il considera „expresia instinctului de stapanire a pamantului”. tipic. G. ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant. om de nimic. naratorul omiscient si omniprezent. Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta. E. stilul este anticalofil.Între timp. pe Florica. Ion este un personaj realist. N. iestet. “Ion e bruta ingenua” deoarece traieste in “preistoria moralei”. Este incadrat in tipologii diferite atat de diferie personaje. In concluzie putem spune ca romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. se face legatura dintre realitatea biografica si roman. deaorece indeplineste toate caracteristicile definitorii acestui stil si anume: naratiunea la perosna a III-a. opera are un aspect veridic. muncitor. Lovinescu. harnic. iar personajele sunt tipuri. devenita sotia lui George Bulbuc. idea seducerii generand o vicleniE instinctuala specifica fiintelor reduse. Astfel doamna Herdelea il considera baiat cumsecade. bataus. afirma ca este o bruta sireata. pe cand protul Belciug il considera stricat.Manolescu. nu inteligenta. .