Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracteristici Ale Materialelor Ingineresti
Caracteristici Ale Materialelor Ingineresti
POLIMERI
Turnare – injectare si transfer în - materialul încălzit sau lichid este presat într-o
matriţă matriţă, similar turnării sub presiune;
Deformare – trefilare, extrudare, - materialul încălzit este forţat să treacă prin
presareîin vid orificiile unei matriţe;
COMPOZITE
Turnare – inclusiv infiltrare - materialul matricei de bază, în stare lichidă,
înconjoară constituentul solid (fibre, particule);
Deformare - elementul mai plastic este presat pentru a
curge, în stare solidă, de-a lungul celuilalt
constituent;
Îmbinare – adezivi, explozie difuzie - constituenţii sunt îmbinaţi prin utilizarea unor
materiale auxiliare (adezivi) prin presare
ultrarapidă sau presare/încălzire;
Sinterizare - compactare - constituenţii sub formă de pulbere sunt presaţi
în forme şi apoi încălziţi pentru îmbinare;
ε Te = εe + εan (1)
σ= Eε (2)
I.2.1.2.Rezistenţa teoretică
Rezistenta teoretică se consideră a fi rezistenţa la deformare şi rupere pe
care o posedă materialul, determinată pe baza calculelor forţelor interatomice.
G
τt ≅ ; τ = Gγ (3)
2π
în care G – modulul de elasticitate transversal, γ – deformaţia la forfecare pură, τ-
rezistenţa teoretică.
Luând în considerare valorile modulului de elasticitate al diferitelor materiale
metalice(G = 7700 kgf/mm2 pentru Fe; G = 4400 kgf/mm2 pentru Cu; G = 700
kgf/mm2 pentru Al) rezultă valorile calculate pentru τ de 100 până la 1000 de ori
mai mari faţă de cele reale, datorită faptului că nu s-a luat în considerare existenţa
defectelor interne.
Reprezentarea grafică a evoluţiei rezistenţei mecanice reale (fig.3) scoate
în evidenţă influenţa pe care defectele reţelei cristaline o au asupra comportarii
agregatului policristalin la solicitarea de întindere.
2 ∗F
a) Brinell şi Poldi: HB =
(
π ∗D D - D −d 2 2
) , N/mm 2
α
2 ∗ F ∗ sin
2 = 1,8544 F , N/mm
2
c) Vickers :
HV = 2 2
d d
Exemplu : HV5 , 5 = forta de apăsare, kgf
Fig.4. Curbe tensiune-deformaţie [6]: a) diagrama tensiune /deformaţie pentru un material cu plasticitate bună (se evidenţiază
punctul de curgere), b)
2. Caracteristici de plasticitate
l - l0
2.1 Alungirea la rupere : A5, δ, % , δ = ∗100 , %
l0
A0 − A
2.2 Gâtuirea la rupere : ψ, Z, % , Ψ = ∗100 , %
A0
Lc0
1. D
dc0
dcf
2. D
Lcf
3. Caracteristici de tenacitate :
Rp +Ru
T= ∗ε r
2
sau
2
T= ∗ ( R u ∗ε r )
3
Tenacitatea este influenţata de:
o viteza de deformare
o prezenta concentratorilor de tensiune
o temperatură
Estimarea tenacităţii unui material se poate realiza cu ajutorul determinărilor
specifice, utilizând ciocanul pendul Charpy. Se estimează:
- Rezilienţa KCU sau KCV
En
KCU = kgfm/cm 2
A
KCV ( J/cm 2 )
- Energia de rupere prin şoc KV, J
- Temperatura de tranziţie, care exprimă valoarea temperaturii la care se
produce o separare între comportarea ductilă şi cea fragilă a unui material în
cadrul încercărilor de rupere dinamică prin şoc.
4. Ruperea la oboseală – exprimă comportarea materialului la solicitări alternante,
efectuate la valori mai mici decât limita de curgere (Rp0,2 ) a acestuia. Aspectul
ruperii prezintă două zone distincte:
o suprafaţa de rupere formată gradat, în timp (pornind dintr-o
microfisură dezvoltată în macrofisuri paralele).
o zona de rupere fragilă sau fibroasă cu grăunţi grosolani.