Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Kapferer Noel Zvonurile

    Încărcat de

    goldenlotus19
    2K vizualizări62 pagini

    Titlu original

    19474494-Kapferer-Noel-Zvonurile

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2K vizualizări62 pagini

    Kapferer Noel Zvonurile

    Încărcat de

    goldenlotus19

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 62
    IEAN-NOEL KAPPERER este o personalitate de tlie european, Fecunoscuta pe plan mondial, Are contnibutitnotabile in dome ‘iu psihosociologiei teoretice si aplicate. A realizat studi funda~ mentale in dameniul persuasiunl si zvonurilor. A aprofindst stil Tolulu marci n microeconomic $i macroeconomic, Pentnu fuera tea Les Marques, capital de I'enreprise a primit, in 1991, Marele ‘Premival ,Academiei de Stiinle Comerciale™ din Franta, Crile sale, multe bestseller-ur, au cunoscut ei succesive si s-autradus fi difuzat in SUA, Marea Britanic, Suedia, aponia, alia, Turcia, Bulgaria, Spenia, Germania, in Romana, in afar’ de Hoearea despre von, 4 mai tradus voluml Cale persuasiuni. Mods de influx ‘enjare a comportanentelor prin mass-media si publicitate (Buct- resi, Editura Comunicare.0, 2002) PERE: Les Chemin de la persuasion: Le mode dinfluence des ‘media el dela publicité, 1978 (edifia a Il-a, 1990); Echec d fa science: L image de espace dans public (in colab. cu G. Laurent, 1981; La Sensibilité au marques: Nouveau concept pour la gestion des marques (in cola, cu G, Laurent), 1983; Rumeurs. Le plus views Imédia du monde, 1981 (ediia. WV-a, 1990); Rumors: Image, uses ‘and factions (in colab, eu Jean-Claude Thoenig si M. Votine), 1988; La Marque, facteur de compétivté des entreprises et de croissance des économies (in colab. cu Jean-Claude Thoenig), 1989 (dita I-a, 1991); Les Marques, capital de lentveprise, 1991 (edifia a Ill-a, 1998), 1992: La Sensibilité aux marques: Marchés sans marques, marchés é:marques (in colab. cu G. Laurent), 1992; Les Marques. Le chemins de la reconquéte, 1995; Les Margues, ‘capital de 'entreprise, 1998; Re-marques. Les marques dl épresve dle la pratique, 2000; Les Marques, capital de 'entreprise: Créer ‘et developer des marques fortes (in colab. cu Claude Boutineau), 2001; Le Margues a I'épreuve de la pratique, 2002: Ce gui va ‘hanger les marques, 2002 (editia a -a, 2003), BMW R 1150 Ry 12004; The New Strategic Brand Management, 2004; Le Dirigeant ‘ela planéte consommateurs. Les réalités du marketing mondial (Gn eolab, cu Claude Boutineau), 2005; C.B.S.4.: Communication by smilling around humor ef communication, 2005; FAQ La Marque, La marque en questions: réponses dn spécialist, 2006. JEAN-NOEL KAPFERER ZVONURILE 7 Cel mai vechi mijloc de informare din lume Prefata de SEPTIMIU CHELCEA Traducere din franceza de MARINA VAZACA, | HUMANITAS BUCURESTI Ghid pentru analiza zvonurilor Aceste intrebiri sunt orientative, Fiecare intrebare este barat pe ‘un prineipiu consaerat al zvonului. Nu mai este nevoie s& spunem cc intrebarile sunt aplicabile oricirui esantion de zon, 1. Este povestiea ochestiune de credit pentru un subicct de referinta? 2. Lipsese vorbitorlui sau ascultatoruuistandarde solide penteu vert area povestiri? 3. Exist att ambiguitat, ct imports? Care ctor este mai important? 4 Ince el refleots2vonu un efor de cautare a ingelesuli evenimentelor? 5. Ofer el o explicate simplifieata (mai economic) a uneisituaiiemo- lionale sau a unui environment confuz? 6, Explicd vreo tensiuneinterioara? 7. Este tensiunea de natura, in principal, emotional sau nonemotionala? 8. Tensiunea este anette, osilitate, dorinf vinovitie,curizitae sa al stare mental? 9, Jusifica existenta la povestitor a unei emotii neaeceptabile? 10. Din ce eauza este povestea important pentru povestitor? LI nce sens relatarea 2vonulu i confers rlie? 12. Ce elemente de ratioalitate sunt prezents? 13. Contine posibilitti de proiectie psihics?” 14, Este in ansambln un vis ew ochil deschisi? Daca da, cur? 15. Poate servi une’ functit de eliberare de Vinovatie? 16, Reflects o stare de agresiune ascunsa? 17. Prin relatarea sa, povestitorul objine prestigis? 18. Ete vonul asf elatat neat si produc satisfatie unui prieten sau sAconfere 0 favoare? 19, Poate servi la comuniearea fa 20, Se poutedetecta un simbure de ade din care relatarea probabil c& a dezvoltat? 21. Bate o minciuna gogonati? 221 Se poate sa fi existateror in percept ingle? 23. Care este eursul probabil al constructiei creative? 24, Este de asteptat cael si contin prelucra; dad da, ce tp de prluerii? 25. Sufera zvonul probabil dstorsiuni de nume, date, numere, prioade de timp? 26. Este persistent etichetarea sau localiza? 27. Este probabil © schimbare completa temei? 28, Existaclemente care si ateste conventionalzarea? Moraizarea? 29, Ce asimilii culture pate si reflect? 30. Contine caracteristicile une legende? 31. Poate contine o rastumare a adevérului? 32. Contine un spit iste? 33, Fecundittea zvonulu are condi care favorizazsciculatia relat? 34, Cel fel de simplificir au avut loc? 235. inrlatare exist formal ingistice sau cud dell pesstnte? 36. A existato accentuare prin multiplicae? 37. Circulatia, mirza, simboluie funiae ajc eu rin accent? 38. A existatconcretizare sau personificare? 39. Ce tendinte de final exists? 40. Abordeaz intimplaricurente? 41. Aduce in prezentevenimente trecute? 42. Exist tendinte predominant intelectule sau mai mult etnotionale? 43. Sunt toate dctalileasimilate tomei principale? 44, Acwistat o condensare a itemilor? 45, Exists daveri de continuitate a zvonelai? 46, fn ce fel este manifesta tendinta spre conformare? 47. Sunt asimilate habitusurilelingvistie? 48. Sunt asmlteinterese ocupationae, de clas asiale sau alte forme de inetese personale? 49 Exist forme de asimilace a prejudeciilor? 0. Este posibilca veo parte a 7vonuli Sse bazeze pe neinelegerca verbal? SL. Care este semnificatia expresiva (metaforit) a vonului? 52, Este posbi ca 2vomu si epeezinte fuziunea paiuilor sau antpatiler? 53, Ete 2vonul transmis informa de lant? Care este publicl sau? De ce? 54. Sunt oameniisensibii fa 2von dato ,neatentic sau ,suprainfor- smiié™ cu privie la el? 55, Poate fi espectivul 2ven clasifcat a speritoue,sperant sau ca vis? 56, Poate fi parte a une campanii a goaptelor? 57. Are vreo relaie cu sii din ziare? 58. ste povestirea etichetati ca 2von sau fap sau este subscrisé unei surse oficale? Cu ce efect? '50, Care poate f cca mai bun eale pentru af respinge? 60. Reprezint o eta de eriza (exces) in rispandirea zvonuli? Gordon W. Allport seo, Postman, An analysis of rarer, The Public Opinion Quartery, 10, 4, 514-516, Introducere Incepand din 1981, Procter & Gamble, una dintre cele mai ‘mari firme americane producatoare de bunuci de larg consum, primeste mii de telefoane pe lund din partea beneficiarilor ingri- Jorali, care vor s& ste daca societatea are intr-adevar legauri cu Satana, asa cum se zvoneste. Conform zvonului, simbolul vizual al firmei — un barbat privind spre o puzderie de stele — ar ascunde de fapt numeroase semne satanice. Privite cu atentie, stelele ar forma cifra satanic’ 666. Ca si-si asigure succesul in afaceri, se pare c& Procter & Gamble a pactizat cu diavolul, varsind 10% din beneficii unei secte satanice. Iscat in jurul anului 1980 la vest de Mississippi, zvonul s-a raspandit foarte repede, ajungand pana pe coasta esticd a Statelor Unite gi declan- sand un rézboi pentru care firma Procter & Gamble nu era pre~ jgatiti: un rizboi al stelelor mai putin obignuit, Cutremurate de semnificatia nevinovatelor stele, numeroase grupai religioase ‘au recomandat chiar boicotarea produselor purtind emblema fatala. La sfarsitul lui 1966, la Rouen, zvonurile s-au indreptat im- potriva unui magazin de confectii renumit,zice-se, ca momeali pentru traficul de femei. Amenintarile telefonice devenisera tot ‘mai numeroase. Unmarita de acest 2von pe cate nici o dezmingire nua reusit si-l potoleasca, directoarea magazinului a preferat si abandoneze lupta si s& piiréseasca oragul. Dupa trei ani, un 2zvon asemanator se raspdindea la Orléans. Cumparatori refuzau practic sa mai calee in sase cunoscute magazine de confectii 30 INTRODUCERE apartinand unor evrei: se pare ea disparusera mai multe tinere rapite din cabinele de proba. Inspectind subsolurile respecti~ velor magazine, politia ar fi descoperit cateva fete drogate, pre- sitite pentru. fi ivrate unei retele de traficanti de femei. .Zvonul din Qrléans* luase o asemenca amploare, incat pentri al inabusi sau macar reduce la ticere, s-a facut apel la mobilizarea presei pariziene si acelei locale, a asociatilor si insttutilor publice in januaric 1973, un zvon insistent a stribatut atat cercurile politice majoritare, eat si opozitia. Se spunea ca presedintele Georges Pompidou ar fi fost grav bolnav, in peticol de moarte, asa Incit ar fi fost chiar posibil si.nu-siincheie septenatul. Acest zon a cunoscut o larga raspandire in randul natin, fiind preluat de presi side celclalte medi de informare care mu ficeau altceva decit sa intretin deruta. Boala presedintelu, desi neconfirmata oficial, se afla in topul subiectetor de conversatie. Presedintele republicii avea si moara intr-adevar un an mai tarziu, din cauza ‘nei boli neerutatoare. Pe 22 noiembrie 1963, in Statele Unite, John Fitzgerald, Kennedy era asasinat in timp ce strabatea orast! Dallas, insotit de convoiul siu de masini. Vinovatul a fost repede identificat in persoana unui oarecare Lee Harvey Oswald. A fost desem- nata o comisie de ancheta care sa cervete7e sisi formuleze con- cluziite in legatura cu acest moment sumbru din istoria Statelor Unite, Concluzile, consemnate in celebrul raport Warren, au fost cit se poate de clare: presedintele Kennedy a fost asasinat deo singura persoana, L. Oswald, care actionase din propre ini- tiativa. Totusi, un zvon a ineeput s& eircule inca din primele zile ‘de dupa atentat: se pare ca la Dallas s-ar fi aflat mai multi ragitori in ziua aceea. Bra vorba agadar de un complot in toatt regula. Unii vorbeau de Fidel Castro, alti de CIA. Un lucrue sigur: ve siunea oficial a tragatorului izolat mu a reusit sa convinga nici- odata intreaga opinie publica americana Patru exemple de zvonuri bine cunoscute. De fiecare dat acelasi proces de desfasurare, incepe si circule gi sa prolifereze cate 0 vorba cine stie de unde venita. Miscarea se amplifica atinge INTRODUCERE 31 ‘un punet culminant pentru ca apoi si descreasca, sa mai palpaie slab o vreme, inainte de. se sting definitiv. $i totus, patru exem- ple foarte diferite. La Orléans, zvonul nu avusese nici un temei De asemenea, Procter & Gamble nu are nici o legitura cu diavolul in schimb, zvonul privind boata grava a presedintclui Pompidou era cat se poate de intemeiat. Cat despre zvonul ce contesta con- cluziile raportului Warren, incertitudinea e total iar indoial permis Pentru public, euvantul zvon evoca un fenomen misterios, rroape magic. O analiza a vocabularului curent ¢ revelatoare {in aceasta privinta: zvomurile zboar’, eresc, serpuiesc, mocnesc, circuld. Din punet de vedere fizi, sunt niste animale neobisnuite, iui si nesatule, ce nu se integreaza in nici una dintre familifle ccunoscute. Se pare ci efectul lor asupra oamenilor ¢ asemanator cu cel al hipnozei: fascineaza, subjugd, sedue, inflacareaza, ‘Tema centrali a acestei crt consti in demonstrarea faptului eaio asemenca conceptie e gresita. Departe de a fi misterioa zvonurile se supun unei logici al carei mecanism de functio- rare poate fi demontat. Suntem mai in masura acum sf rispun- dem marilor probleme puse de zvonuri, Cum se ised, de unde pleaea, de ce apar intr-o buna zi in cadrul unui grup sau intr-un anumit loc? Se poate oferi si o interpretare a zvonurilor: de ce sunt sum- bre? Caror reguli se supune mesajul lor? Dincolo de continutul aparent, care € mesajul ascuns? Btc. O analiz8 a zvonului ca fenomen nu poate si neglijeze folo- sirea lui in viata de toate zilele. Cum convietuim cu zvonurile, cum le folosim, in ce scopuri, cu ce rezultate asteptate sau neas- teptate in farsit, o ultima intrebare: un 2von poate fi inabusit? Pan acum nu s-at ficut decat analize descriptive sau explicative ale fenomenului:realitatile sociale obliga la depasirea acestor etape, pentru ajunge la previziune. Un studiu aprofundat al problemei controlarii2vonuui permite patrunderea in miezul logict sale, adica accesul la chiar fenomenul increderi. 1. Un fenomen care scapi Zvonurile sunt omniprezente, indiferent de sferele vieti so- ¢iale. Ele consttuic cel mai vechi mijloe de comunicare in masa Inainte de aparitia scrisului,informatia circula din gura-n gurd, singurul canal de comunicare al societati. Prin zvonuti se vehi- cculau vestile, tot zvonurile clideau sau stricau reputatile,stémeau rascoale sau razboaie, Aparitiapresei, apo a radioului si in sfarsit explozia audiovizualului nu a fost insi de natura sa potoleasca zvonuile. In ciuda mijloacelor de comunicare in mast, publicul continua si preia o parte a informatie din guri-n gur. Existenta ‘mediilor de informare, departe de a suprima zvonurile, n-a facut altoeva decat sa determine o specializare a lor: astfe,fiecare dis- pune acum de propria arie de rispandire. ‘Cu toate acestea, nu se stiu prea multe lucrari despre zvonuri, Mai rar s-a intmplat ca un fenomen social atat de important sa fi fost atat de putin studiat: fapte misterioase, aproape magice, Zzvonurrle sunt incd un no man’s land sau un Mato Grosso al ‘cunoasteri Unde incepe si unde se opreste fenomenul numit zvon? Prin ce se deoscbeste el de ccea ce spunem in mod curent c& circula din guri-n gura? E un concept care scapa chiar in momentul in care ne inchipuim ca l-am delimitat. Toata lumea crede c& poate recunoaste un zvon atunei end il intalneste, dar nimeni nu e in stare si-I defineasca satisfacator. In fond, desi toata lumea are sentimentul foarte putemic al existentei zvonurilor, nu s-a ajuns la nici o intelegere care sa ne ajute sa spunem cu precizie unde incepe si unde se sfarseste fenomenul. 54 UN FENOMEN CARE SCAPA Cum se explica lipsa studiilor dedicate acestui subiect? Un. prim motiv ar fi dificultatea demersului, Se poate cerceta cu usu- rina domeniul presei, radioului,televiziunit pentru c® mesajele transmise prin intermediul lor se pastreazs, Oricine poate con- sulta colectile de reviste sau de ziare. Tot astfel, magnetofonul sau magnetoscopul permit reascultarea sau revederea unor emi- siuni trecute, Nu se intimpla acelasi lucru gi cu zvonurile. Cu rare exceptii, cereetitorul aflé in general prea tarziu de exis- tena unui 2von: fie cdnd s-a sfarsit, fie cind e in faza finala, Nu-i riméne in acest caz decat sa reinvie prin interviuri amin- tirea acelui zvon predispus uti, interpretarii, denaturari. Astfel, cercetatorul nu corectea7 zvonul, ci amintirea pe care acesta a lasat-o unora si altora, Obiectul se lasa cu grew cercetat Un alt motiv este legat de faptul c& zvonurile au starnit mai degraba discutii moralizatoare decat cercetari menite si le explice mecanismul de funetionare, 0 informatie incomoda. Primele studii sistematice intre- prinse asupra zvonurilor au fost fcute de americani, Numarul zvonurilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial si efectele lor negative asupra moralului trupelor sal populajiet au deter- ‘minat mai multe echipe de cercetatori sa se intereseze de acest subiect, ‘Cum au definit ei zvonul? Pentru Aliport si Postman [5]'inte- meietorii domeniului, zvonul este un ,enunf legat de evenimen- tele la zi, destinat afi crezut, colportat din om in om, de obicei din guri-n gur, in lipsa unor date concrete care si ateste exacti- tatea lui. Pentru Knapp [85], zvonul ¢ o ,declaratie destinata afi crezuti, ce se raporteaza la actualitate, fiind raspaindita in lipsa unei verficar oficiale". Pentru Peterson si Gist [115], zvonul este ,0 relatare sau o explicatie neverificata, care circula din om in om si este legata de un obiect, un eveniment sau 0 problema de interes public " Ciffele din parantezeledrepte trimit fa lucrrile citate la bibliogratie (na), UN FENOMEN CARE SCAPA 38 Cele trei definitii sunt foarte apropiate. Potrivit lor, zvonul este in primul rind o informatie: aduce date noi despre o persoand sau un eveniment de actualitate. Se deosebeste prin aceasta de legend, care relateaza fapte trecute. in al doilea rand, zvonul e destinat a fi crezut, in general, nu ¢ reluat numai cu intentia de ‘a amuza sau de a predispune la visare, deosebindu-se astfel de povestirile hazli sau de povesti. Zvonul incearca si convinga Dupa definirea conceptulu, autorii prezintao seric de exemple side experiente. Lucru curios, toate exemplele lor sunt cazuri de zvonuti,false: ceea ce crezuse publicul nu era intemeiat Totusi, cazurile de zvonuri intemeiate nu lipsese: cele legate de boala lui R. Reagan, L. Brejnev, I. Andropov sau G. Pompidou, despre care am mai vorbit. Orice tip de devalorizare e precedat de zvonuri. La nivelul intreprinderii, zvonul anunta concedieri sau schimbari. in politica, preceda plecarea unor ministri. Un alt exemplu: in 1985, cu céteva siptamani inainte de confirma- rea oficiala a stiri, se zvonise un mare succes al industrei fran- ceze —se parea ca americanii preferau sistemul de transmisie Rita, pus la punct de Thompson CSF, pentru echiparea infan- terici lor. in cele din urma, sistemul Rita a fost intr-adevar ales, in detrimentul concurentului séu britanic. Exemplele retinute de cercetatorii americani sunt tenden- tioase. Nu dezvolta decat cazuri de zvonuri neintemeiate, ir defi- nitile lor nu fac nici o referire la veridicitatea informatiei. Ei nu afirma nicaieri c& zvonul e o informatie falsi, dar spun ci zvonul nu este altceva decat o informatie ,neverificata. Nu se spune nimic in legitura cu verdictul verificarii ulterioare Totul se petrece ca si cum, constienti cd zvonul nue neaparat fals — ba dimpotriva —, acest mod de exprimare ar trebui totusi {mpiedicat cu orice pret. De aceea, Allport si Postman nu prezinti decat cazuri de zvonuri ,false™. in plus, in eazul in care cittorii rau infeles pericolele, cercetatori expun procesul prin care zvonl duce inevitabil la eroare. Experimentele lor sunt bine cunoscute: © persoand priveste timp de cateva secunde o fotografie reprezen- tind o intimplare de pe strada, apoi povesteste ce a vazut unei 56 UN FENOMEN CARE SCAPA alte persoane care povesteste ce a auzit unei a treia persoane etc. Dupa ce a fost reluati a gasea sau a gaptea oara, informatia abia daca mai are vreo legatura cu fotografia initiald. Experimentul lui Allport si Postman isi propunea si demon- streze c zvonul duce inevitabil la 0 deformare: circulind, se ‘ndeparteaza de adevar, atat la propriu cat sila figurat, reprezen- tind asadar o denaturare a realittii. QED. Vom vedea mai departe ‘ca aceasti simulare experimentalé nu corespunde intotdeauna felului in care functioneaza zvonurile in viata de toate zilele. Exist cazuri in care mesajul este respectat cu multé grija de Ja. persoand la alta, Lucrind pentru Office of War Information, care avea intre altele sareina de a controla fluxul zvonurilor, cercetatorii ameri- cani au avut mare grija sa discrediteze acest mod de comunicare. Conceptul de 2von find neutru, au fost alese numai exemplele necesare demonstratiei, Existi o contradictie in acest demers: acd zvonul este intotdeauna ,,fals", de ce si-i mai acordam atentie? in fond, in urma experienfei acumulate, lumea ar fi tre- buit sd invefe de mult sé pund la indoiala zvonurile De fapt, 2vonul devine suparator tocmai pentru ca se poate adeveri. Pe timp de rizboi, dusmanul si urechea lui legendarai — coloana a cincea — ar putea afla prin intermediul zvonutilor cine stie ce adevar ascuns. lata dovada c8 zvonul nu e intotdea- ‘una lipsit de temei, Ca si evite riscul unor scurgeri de informatii confidentiale, Office of War Information a initiat campanii de afigaj prin care se recomanda celor ce doreau sa fie buni cetiteni sa nu colpor- teze zvonuri (,Sst, peretii au urechi*). Din pacate, toate aceste recomandari neglijau o problema esentiala: cum sa procedeze publicul ea sa recunoasca un zvon? Iati-ne adusi in mod foarte concret la o problema de definitie. lar cele trei definitii exami- nate mai sus nu ajuta publicul in nici un fel: ce inseamna exact 40 informatie neverificata?™ De obicei, arareori verificim infor- rmatiile primite de la alti, Nu-I mustra oare Cristos pe sfantul Toma care nu a crezut pand nua vazut, spunéndu-i: ,Pericit cel UN FENOMEN CARE SCAPA 37 care erede fara sa vada"? Viata sociald se intemeiaza pe incre- clcre si pe delegarea sarcinii de a verifica, Daca redm o informatie cititéintr-un zia, presupunem c& ea a fost verificata, dar nu avem nici o dovada in acest sens, Notiunea de verificare nu poate fi disociata de persoana presupusd a face verificarea, Dac& nu avem incredere in acea persoand, punem Ia indoiala si informatia pe care ne-o aduce. lata de ce raportul Warren este indoielnic pentru foarte multi americani, Pentru i, tezele raportului mu prezintt nici o garangi ‘nu au incredere in teza actului izolat. Dupa cum se vede, crite- riul verificdrii reintroduce 0 doz mare de subiectivitate, {n sfsit,a defini zvonul ca o informatie care circulé ,neveri- ficati* permite cu atét mai putin publicului si o identifice, cu cit in general ea se prezintd insofita de atributele verificari ideale, rnrturia directa: Am un prieten care a vaizut cu ochii Ii ambu- lana iegind de la Elysée! Zvonul ne parvine intotdeauna printr-un pricten, coleg sau ruda, care nu a fost el insusi martorul direct al evenimentului relatat, ci e prieten cu martorul. Ce poate fi mai credibil decit un martor direct? Ce dovezi mai bune se pot cere? ‘Acest martor direct are statutul ziaristului spontan gi dezinte- resat: relatarea lui nu e determinati decat de dorinta altruista de a comunica prietenilor ce a vazut sau auzit Astfel, orice definiie a zvonului bazaté pe caracterul ,neveri- ficat* al acestuia sfargeste inte-un impas logic gi in imposibi- Titatea de a deosebi un zvon de multe alte informatii care circuld din guri-n gura sau sunt transmise de mediile de informare, Daca revenim la problema concreta pus de Office of War Infor- ‘mation, cum putem in acest caz.s& descurajam zvonutile? Ameri- ‘ani nu putcau fi totusi impiedicati si comunice, mai ales pe timp de rizboi, cdnd ingrijorarea, ce atinge cote maxime, ii face pe oameni sa vorbeasca tocmai ca sa mai uite de ea. Cele cinci directive" emise de Knapp pentru a descuraja proliferarea zvo- nurilor sunt deosebit de interesante. Involuntar, dezvaluie de ce, dintotéeauna, zvonurile au fost incomode. 58 UN FENOMEN CARE SCAPA, in primul rind, publicul tebuie si-i pastreze intact inere- derea in mediile de informare oficiale (presi, radio, televiziune), astfel incat sa nu fie tentat si se informeze din alte surse. — inal doilea rand, trebuie ca publicul si-si pastreze nestir- bitd increderea in conducdtori Sai, in guvernul care-si di toata silinta sa raspunda problemelor generate de criza si de razboi. Trebuie depuse toate eforturile pentru a evita suspiciunea gi banuiala ce favorizeaza zvonurile Cand are loc un eveniment, trebuie si se transmita cat mai repede posibil maximum de informatie. Zvonurile se nase din intrebarile spontane pe care publicul si le pune si la care nu se ‘giseste raspuns. Ele satisfac nevoia intelegerii evenimentului atunci cand acesta nu ¢ clar. — Difuzarea informatiitor nu inseamna neaparat si receptio- narea lor: trebuie deci asigurata receptionarca in conditii bune de catre toata lumea. Trebuie eliminate toate zonele de necunoas- tere, De exemplu, Knapp citeaza o initiativa recent a armatei britanice: organizarea unor ,.reuniuni educative" in cadrul carora soldafii puteau aborda toate subiectele primind rispunsuri bune siclare. — Daca lipsa de ocupatie genereazi o adevarata aviditate pentru cele mai neinsemnate vorbe menite si puna capiit mono. toniei, trebuie luate masuri ca populatia sa nu trdindaveasca: munca si organizarea timpului liber. In contextul celui de-al doilea raizboi mondial, recomandarile lui Knapp pareau legitime si manate de dorinta de a participa Ja cfortul natiuni, Recitte pe timp de pace, acestea para descrie un regim totalitar. Prima recomandare tradeaz neincrederea in mediile de informare neoficiale: facdnd apel Ia alte surse, popu- latia risea sa afle o versiune a faptelor diferita de cea difuzata dle mediile de informare oficiale. A dowa regula seaman cu un imn inchinat respectului fata de conducitor:trebuie ca publicul si-si pistreze nestirbita increderea in cei ce conduc natiunea, rast, itreprinderea, sindicatul, partidul politic. Recomandarea a treia gia patra echivaleaza cu asigurarea ca intreaga populatie UN FENOMEN CARE SCAPA 59 «afat la timp versiunea oficala sci nu a ramas nici o insulita de ignoranta, Necunoscnd versiunea oficiali, aceasta insulita si-ar putea crea propriul adevar. in sfargit, ultima regula prevede ‘organizarea cat mai bund a timpului populatci: momentce libere side relaxare sunt nerecomandabile Astfel, definitile zvonului ce insista pe caracterul ,neveri- ficat* al informatici apartn unei perioadeistoriee in care teama de zvonuri era exacerbatd. Ele nu sunt satisficitoare pentru ca, 4dupa cum am mai spus criterul ,neverifieari*e subiectiv si nu diferentiaza zvonul de reluarea din gurd-n gura a unei informaii citite, de exemplu, dimineafa inten cotidian, Lasim in seama altora verificarea, aru avem intotdeauna doverile formale ale realizaci ci. Pentru cd se prezinta sub forma relairii unui martor direct, zvonul se bucura de accleasiaparente de veificare ea orice alt mijloc de informare. Definitite bazate pe crterul informatici neverificate si chiar, ‘mai mult, al informatici false sunt de faptdefiniit ideologice ce tradeaza o prejudecati impotriva zvonurilor si o voint mora- lizatoare. Regulile lui Knapp par desigurrizibile pe timp de pace. Au insi meritul de a indiea in mod clar originea preju- decatii. Zvonurile nu deranjeaza pentru cA sunt ,false™: dacs ar fi aga, nimeni nu le-ar lua in seam, Ble sunt erezute tocmai pentru ca se intimpla adesca sé fie adevarate", ca in cazul scurgerilor de informatii sau al secretelor politice dezvaluite. Zvonurrile deranjeaza pentru ci alcituiese 0 sursé de informare necontrolata de putere, Fata de versiunea oficiala se nase alte adevaruri fiecare cu adevaral si. 0 deliberare colectiva. Putem spune totusi cd orice infor- ‘matie transmisa din guri-n gura e zvon? In acest eaz orice infor- ‘matie rispandita in societate ar putea primi numele de zvon, chiar daca e vorba de reproducerea afirmatiilor primului-ministru cu cazia vizitei la primria unui oras oarecare. Or, simtim o reti- enti in a califica drept 2von o astfel de informare, Evident ca dacii cineva se adreseaza unui grup cu intrebarea: ,.Ce zvonuri 60 UN FENOMEN CARE SCAPA mai circula? nu asteapta drept raspuns reproducerea informa- {iilor oficiale sau a discursului primului-ministru. O definitie a zvonului trebuie sa excluda de la inceput transmiterea legitima unei informati oficiale din gurd-n gura. Cea mai cunoscutd definitie a zvonului prin dinamica sa i se datoreaza sociologului american T. Shibutani: zvonurile sunt stiri improvizate, rezultand in urma unui proces de deliberare colectiva. Dupa pirerea Iu, la originea zvonului se fla un eve- iment important si ambiguu. De exemplu, un sat tunisian ¢ strabitut de zeei de tancur in timpul nopti. in ard unde domneste 0 atenta supraveghere a informatiei, populatia se va {ntreba: ce se petrece? Zvonul ar fi agadar ,,teunirea resurselor intelectuale ale grupului pentru obtinerea unei interpretari satisfacdtoare a evenimentului (137), Astfel, zvonul este in acelasi timp un proces de dispersare a informatici si un proces de interpretare si de comentare, Shibutani intelege 2vonul ca rezultat al unci actiuni coleetive ce are drept scop atribuirea ‘unui sens unor fapte inexplicabile: ,,Tancurile inseamna oare ‘noua patrundere a lui Gadhafi in Tunisia? E rascoala in urma cresterii pre{urilor? Sunt simple manevre? Sa fi murit Bour- guiba? Colportand faptele si comenténdu-le, grupul ajunge Ta una sau doua explicatii. Evoluia continutului zvonului nu s-ar datora distorsiunilor memoriei, ci evolutiei si contributiei comentariilor facute in timpul procesului de zvonire. ‘Argumentul lui Shibutani poate fi rezumat printr-o formula, simpli Z= Importanta x Ambiguitate E vorba de o relatie multiplicativa: daca importanta eveni- ‘mentului ¢ null sau daci nu prezinta nici un fel de ambiguitate, ‘nu vor exista zvonuri. Energia mobilizarii grupului e absent. De plda, se crede adesea ce usor si lansezi zvonuri in marketing: co greseala. S-a dovedit ca majoritatea oamenilor acord& prea putina important pastei de dinti sau iaurtului pe care le consuma: ‘majoritatea produselor prezinta un grad scazut de implicare. in plus, nu sunt cétusi de putin ambigue gi par pe deplin transparente, UN FENOMEN CARE SCAPA 6 Nu intimplator domeniul consumului necesita publicitate. Produsele fiind pufin importante, publicul nu dispus sa faci din cle subiect de conversatie. Lipseste motorul canalului de trans- misie din gurd-n gura. E semnificativ faptul c& zvonurile privind produse banale au tocmai rolul dea le face sa devina importante ‘sau misterioase: ,Tigarile Camel contin opium’; Se pot observa tei litere K desenate in culoarea rosie a pachetului de Marlboro: normal, firma Marlboro finanteaza Ku-Klux-Klanul™; cutare branza bine cunoseuta ar fi cancerigena. Jn general, toate simbolurile misterioase constituie un resort ideal pentru zvonuri: sunt ambigue, deci stamesc intrebari. De ‘exemplu, ce francez n-a remarcat intt-o buna zi, pe zidul casei sale, nistefiguri geometrice, desenate cu creionul sau cu creta? {in scurt timp s-a $i rispandit o foaie volanté cu explicatia acestor semne, Ble ar reprezenta ,semne de recunoastee folosite de nomazi sau de spargatori (de remarcat asocierea). De exemplu, un cere ar insemna ,,.ncercati degeaba', iar un triunghi ,,Femeie singurat*. Cit despre literele N, D, DM, se pare ca ar indica momentul cel mai prielnie spargerii. Aceasta foaie volanta, dactilografiat& pe hirtie alba, foarte artizanal, are drept sursa o Directie departa- mentala a polifiilor urbane din departamentul Hauts-de-Seine si circula nestingherita in intreprinderi si instituti. Astfel, ori de cate ori publicul doreste sa inteleaga ceva si ‘nu primeste explicatii oficiale, se produc zvonuri, Ele consti- tuie bursa neagra a informatiei. up’ cum se vede, definita oferta de Shibutani este in acelasi timp o teorie a aparitiei sia evolutiei zvonului, Ea are in vedere zvonurile iscate la cald, ca urmare a unui eveniment. Nu toate zvonurile au drept sursa un eveniment ce trebuie explicat: unele, dimpotriva, chiar creeaz evenimentul. Nu avem nici un motiv sd nu le numim ,zvonuri*. De exemplu, in ianuarie 1985, fara nici un moti, chiar in absenta vreunei intimplari relatate defor- mat, la Strasbourg gi in imprejurimi a inceput s& circule o po- veste macabra potrivit cAreia niste parinti inconstienti gi-ar fi abandonat copilasul de varsta foarte frageda in masina pentru 62 UN FENOMEN CARE SCAPA caci si poata schia undeva in apropiere. In aceste conditii, copi- lulu iar fi degerat picioarele si apoi i-ar fi fost amputate (Der- niéres Nouvelles d’Alsace, 27 ianuarie 1985). Daca lam urma pe Shibutani si am limita conceptul de 2von numai la zvonurile iscate de un anume eveniment, am fi obligati si cream alte con- cepte care sa cuprinda zvonurile provenind din alte surse. Spo- rirea numiirului de concepte nu este de dorit atunci cand nu corespunde unor fenomene total diferite, Apreciem ca ambele povestiri reprezinta cazuri de zvonuri: 0 informatie neoficiala difuzata in socictate Psihiatrizarea 2vonului. E. Morin, dimpotriva, ar fide parere cA numai povestea copilului degerat justified notiunea de zvon, Ea corespunde exact celor dau’ criterii indicate de el pentru identificarea unui 2von in stare pura: a) nu a existat nici un copil dogerat in zona, ,nici un fapt care Si poati servi drept punet de plecare sau de sprijin pentru von; b) ,informatia circula intot-

    S-ar putea să vă placă și