P. 1
Economia Olandei

Economia Olandei

|Views: 207|Likes:
Published by kurtmary

More info:

Published by: kurtmary on Feb 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2015

pdf

text

original

1.

Istoric

Regatul Ţărilor de Jos (Nederland în neerlandeză), este o monarhie constituţională, făcând parte din Benelux. Este situată în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, şi mai include şi câteva colonii. In secolul XVII, o mica tara din nord-vestul Europei, o natiune energica si tenace, cu nave rapide, au devenit “carausii marilor”, luand locul Spaniei si Portugaliei. Olanda , pe plan commercial si financiar, a devenit in acest secol placa turnanta a lumii. Pe cheiurile de la Rotterdam, Amsterdam, Enkhuise, Delpht se ingramadeau intr-o varietate uluitoare pentru orice contemporan tot ceea ce lumea producea si comercializa la acea data. Consumul de produse “coloniale” al aristocratiei europene era asigurat in cea mai mare parte de antrepozitele olandeze. O bogatie imensa, provenita din rolul dominant detinut pe piata mondiala, se revarsa asupra Olandei. Fascinata, intreaga Europa privea la aceasta acumulare de prosperitate fara precedent, intr-un stat mic, neinsemnat din punct de vedere politic. Ca un adevarat alchemist care reusise sa gaseasca secretul piesei filosofale, se poate spune ca Olanda a reusit sa transforme fierul in aur, caci “secolul de fier” pentru restul Europei, a fost de fapt “secolul de aur” al Olandei. Intregul progres se explica prin forta flotei sale comerciale, prin rolul dominant pe care l-a jucat in comertul mondial, rol care a determinat la randul sau punerea la punct a unor tehnici, practici si forme de organizare, care au putut deservi corect si eficient aceasta orientare economica evident capitalista. Comertul maritim, insa, a fost destul de costisitor datorita conditiilor de transport ale vremii, prin riscul navigatiei cu nave fragile. Astfel, a aparut ideea asocierii mai multor mari comercianti pentru pregatirea unor nave comerciale, insa ele au avut un caracter temporar. De la sfarsitul secolului XVI si inceputul secolului XVII au aparut astfel de asocieri cu caracter permanent. Ele au deschis drumul care a dus la aparitia primelor societati anonime pe actiuni, fara de care, dupa cum a afirmat-o Marx, nici nu ar fi putut fi vorba de capitalism. Prima societate de acest gen a fost Compania olandeza a Indiilor orientale. Capitalul initial al acestei companii a avut valoarea de 6 459 840 florini, o suma imresionanta pentru acea vreme. Acest capital era constituit prin participarea celor 6 provincii si a principalelor orase ale Olandei. Jumatate din acest capital apartinuse orasului Amsterdam, restul impartindu-se intre ceilalti parteneri. Fiecare dintre acestia au emis, pana la completarea partii lor din capitalul social, hartii de valoare, puse la

1

printre altele. Micuta . pe de alta parte Franta. in fata primejdiei pierderii libertatii toti olandezii s-au ridicat ca unul. Unii autori. nu agrea prosperitatea olandeza si suprematia ei pe piata mondiala. Expresia acestei situatii a fost cresterea permanenta a valorii actiunilor V.vanzare pe piata . Ca urmare. si care nu reprezinta altceva decat viitoarele bancnote. s-au pus in circulatie” „hartii de banca”. umparatori ai acestor hartii de valoare(actiuni). Aproape intreaga tara a fost inundata. o mare putere politico-militara. mai greu manipulabile. la Amsterdam au fost puse la punct tehnici si operatiuni de credit care vor deveni caracteristice sistemului capitalist de credit. au avansat ideea ca aceste plasamente externe(numai bancile din Amsterdam au avut o cifra de afaceri de 200-300 milioane florini) au afectat in final viitorul industrial al Olandei. unde actiunile V. in sensul ca i-au orbit pe conducatorii militari francezi. drumurile. ei nu au ezitat sa-si deschida digurile dinspre mare ridicate cu atata efort si care smulsesera marii o buna parte din teritoriul tarii. caci au fost deturnate de la efortul intern de investitii sume importante de bani. iar atunci cand situatia a devenit dramatica. Aceasta societate anonima pe actiuni nu ar fi existat daca nu era Bursa de la Amsterdam. Cum ar fi putut rezista invaziei pe uscat a francezilor cand nu avea nici un fel de putere militara regulata? Toate aceste premise nefavorabile pareau sa condamne definitiv Olanda. Initial a fost prevazuta sa functioneze timp de zece ani. dar bogata Olanda. Asa s-ar putea explica de ce Olanda. au putut sa fie comercializate. Armata franceza incepuse sa se balaceasca in mijlocul unor mlastini dezolante in cautarea unui dusman care nu putea fi vazut. care detinea toate atuurile modernizarii. atat de caracteriste circulatiei monetare din secolul XIX. care la sfarsitul celor zece ani au reprezentat o valoare cu 200% mai mare decat cea initiala. ca si fermele olandeze se aflau sub ape. nici nu s-a mai pus problema lichidarii ei. au actionat intre-o maniera indirecta in favoarea ei.C.O. Franta condusa de Ludovic al XIV(Regele Soare). care dorea suprematia maritima. Aici. pe care o si obtine in urma razboaielor navale purtate cu Olanda . care au inlocuit monezile metalice. nu a fost cea care a inregistrat prima si Marele Salt al revolutiei 2 . asa ca la formarea capitalului a putut participa un numar mare de oameni. Societatea a primit monopolul comertului pe o suprafata imensa a globului: de la Capul Bunei Sperante spre est pana la stramtoarea Magellan. Dar iata. ca ele. Forta Olandei s-a aflat pe mare. Dar rentabilitatea activitatii sale a fost de-a dreptul exceptionala.C.. Astfel. in mod paradoxal. era amenintata din toate directiile: pe de o parte Anglia. urmarea sa-si asigure o pozitie cat mai puternica in comertul international. Stralucitii nobili ai Frantei uitasera un singur lucru: natiunea olandeza. Intr-adevar.O. in traficul maritim. Terenurile agricole. referindu-se la rolul deosebit jucat de Olanda in finantele internationale. prima bursa de valori din Europa ( si din lume). In secolul XVII .

Echilibrul trebuia stabilit de sectorul serviciilor. impresionant. „protoindustrializare”). Acest sistem nu numai ca se autofinanta. cu totul impropriu. unde au jucat un rol cheie ca intermediari. cel al industrializarii. fireste ca este inacceptabil. Prin intermediul comertului mondial. se poate accepta termenul de „protoindustrializare”. care joaca un rol important in structura economica a tarii. Fie ca folosim termenul de protoindustrializare. Este drept ca se raspandise sistemul manufacturilor dispersate in jurul unor mari centre urbane( F. fie ca nu. Sectorul industrial (manufacturier) olandez a ramas cel traditional. Numai daca ar exista tendinta de a-l considera ca fiind o etapa obligatorie in cadrul unui proces mai larg. Daca se considera ca este rezultatul unui efort de sinteza asupra unui proces complex. procesul a fost real si. Cel de-al doilea razboi mondial a lasat in urma un spectacol dezolant al unei tari devastate: • • • • 92000 locuinte distruse 228000 de acrii de pamant sub apa productia de gaz si electricitate se reduce cu 17% fata de nivelul din 1938 reteau de cai ferate se reduce la 40% In anul 1969 totalul importurilor inclusiv produsele agricole se ridicau la 39. Cererea de pe piata proprie nu a impus adoptarea unor masuri menite sa mareasca productia.8 mld florini. mai ales in Olanda.Mendels a numit fenomenul. sa o imbunatateacsa la toti parametrii. 3 . olandezii au reusit sa acumuleze mari disponibilitati de capital. dar a fost si o sursa de acumulare de capital. fata de aproximativ 36. dar el raspundea necesitatilor resimtite pe piata interna.industriale si apoi al industrializarii.1 mld valoarea exporturilor. care asigurau o acoperire de numai 90%.

Olanda este lipsita de resurse de subsol. Secolul –XX- Pozitia la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii .Este suficient sa amintim in acest sens ca 81% din populatie iti castiga existenta in sectorul servicilor . Acealeasi conditii naturale care au facilitat dezvoltarea comertului aveau sa stimuleze. otel.2. 30% din marfurile transportate pe mare incarcate si descarcate in tarile U.Haga Dordrecht (petrochimie. Shell si Unilever.5% -1969 si 3% in 2000 din pop.respectiv comertul. 4 . Se disting concentrarile industriale Amsterdam . grau. In Olanda se afla primul port al lumii . agr. sfecla de zahar. Stat cu o economie industrial .prin lucrarile de infrasctura efectuate in zonele portuare . prelucrarea prod. antreneaza 5% din populatia activa.Haarlem . se cultiva cartofi .Velsen (nave. contribuie cu 31% la PNB si este caracterizata prin rolul important al companiilor transnationale Philips. cu exceptia hidrocarburilor. cea de plati si servicii sunt excedentare. contribuie cu 5% lw PNB si are ca specific prod. 6.). avioane). Eindhoven . animaliera (peste 2/3 din prod.agrara puternic dezvoltata. textile).RFG . Agricultura cea mai performanta din lume. Belgia si Franta . activa in agricultura. Rotterdam . iar balanta comerciala. autovehicule.va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii .Rotterdam. iar floricultura este foarte dezvoltata. Olanda fiind primul exportator mondial de lapte. electronica. antreneaza 1/5 din populatia activa.E trec prin porturile olandeze. tropicale). Industria prelucratoare. de-a lungul adancilor cursuri de apa -constituirea unor puternice centre industriale . Turismul prezinta incasari remarcabile (peste 3mld.ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia .Breda (electronica. oua si carne de porc. $ anual). diversificata si cu un inalt nivel tehnologic. navigatia si agricultura .

la preturi reduse .Primul loc in sectorul agricol este ocupat de cresterea vitelor cu un apotr de 67. dar si aici s-a ajuns la limita la care extindera urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri. culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor . secara.5 ha. circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea exportului. Culturile cerealiere (grau . care si-au vazut in ultimii ani suprafata sporita cu mai bine de 70% dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect mai mult industrial decat agricol. Crestera vitelor este concentrata indeosebi in provincile din nord si din vest.laleaua avea sa devina curand echivalentul devizelor forte pana in crahul din 1637. circa 90% dintre acestea avand intre 2-2.In conditile aratate .Virusul care afectase la un 5 . pasunile ocupa 62% . O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile .000 ha.In aceasta situatie .bine meritata de altfel . rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivariiintensive a terenurilor arabile si a unei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii. 1673schimbul caruia importa penrtu cosumul intern .In prezent .Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche . ovaz) ocupa o suprafata redusa (c.orz . culturile de sera). untul de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala.5% din valoarea productiei globale a agriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii. pamantul arabil 33% si gradinaritul 5% ( dintre care 7100 ha. Apropierea de marile centre si admirabilul sistem de comunicatii au fost conditii de baza care au dat un impuls deosebit culturilor horticole si florale ale tarii. respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export.Densitatea popilatiei influenteza ansa puternic dimensiunea fermelor individuale . datorita nenumaratelor cosuri ale instalatilor destinate sa mentina temperatura optima pentru dezvoltarea plantelor .Olanda isi avea asigurata plasarea in conditii avantajoase a acestui produs . 3/5 din suprafata terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern .In schimb .Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piata mondiala . Din suprafata totala de 2. Culturile de sera . untul din Anglia si Irlanda.215.AGRICULTURA Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica proprietate privata aupra pamantului.Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte condesat.Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor . si mai mult de jumatate circa 5 ha. utilizate in agricultura . in forte pana in crahul din feb. este legata de de culturile sale de flori indeosebi de culturile de lalele. Faima Olandei . Adusa in tara de naturalistul Clusius in anul 1593 ca o curiozitate exotica .

moment dat corola plantei face posibila crearea unor varietati necunoscute ceea ce se va dovedi deosebit de important . Comertul exterior a facut posibila si necesara dezvoltarea unei vaste industrii de transformare. transpunand pescuitul din limitele unei activitati de importanta locala pe planul larg al comertului international . industria textila. 6 . Heringii . olandezi midiile si pestele proaspat se exporta in mari cantitati.Aceasta avea sa insemne aparitia unui numar de porturi pescaresti . care sunt prea putine in comparatie cu intinderea sa teritoriala. industria constructoare de dragi de diferite tipuri.in plus se extinde in Europa moda franceza care consacra laleaua ca element simbolic in relatiile de curtoazie . iar agricultura a determinat industrializarea produselor alimentare si. cu trei bulbi se poate cumpara o casa . economia olandeza se detaseaza prin dimensiunile sale. venituri importante. Pretul unui bulb depaseste la un moment dat 5000 de florini. Plasata pe coordonatele economiei vest-europene.si acesta tulipomanie dureza pana in momentul in care primul debitor nu va fi in masura sa platesca la scadenta pretul bulbului cumparat si nici sa gaseasca un alt cumparator . de care este legata printr-un sistem de relatii speciale( fiind membra a Uniunii vamale a Benelux-ului. dezvoltarea unei retele de ateliere profilate pe problemele conservarii pestelui . ca ramura deosebit de importanta. care ocupa 30% din populatia activa in prima jumatate a secolului trecut. porturi si ecluze.Sute de familii burgheze au fost ruinate . Comunitatii Economice Europene.a posibilitatilor de conservare indelungata a pestelui avea sa dea la timpul sau un puternic impuls intregii economii. Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului. Pozitia la tarmul Mediteranei. in orice caz . a Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare). extinderea flotei de pescuit si implicit a razei sale de actiune in cautarea unei noi specii. navigatia si agricultura). iar Olanda era deja bine pregatita sa devina primul furnizor. RFG. al XIV -lea de catre un pescar zeelandez . paralel cu aceasta . Conditiile naturale dau economiei un profil deosebit. Un loc important printre resursele naturale ale Olandei il ocupa bancurile sezoniere de heringi din Atlantic . navigatia a antrenat industria constructiilor navale si industria mecanica. legat de functiile primare ale economiei ( comertul exterior . remorchere si alte echipamente de acest gen. va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii(comertul. acorduri si conflicte internationale si. Lupta impotriva apelor va face sa se realizeze .Descoperirea pe sfarsitul sec. a Comunitatii Europene pt Energie Atomica. consacrand reputatia mondiala a constructorilor olandezi de diguri. In ceea ce priveste INDUSTRIA. ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia. cursul bulbilor scazand vertiginos de la 5000 de florini la nu mai mult de 50 . Olanda a parcurs un proces istoric indelungat.Belgia si Franta.

In acest sens ele creaza 52. TRANSPORTURILE: In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari. Inchiderea progresiva a minelor de carbuni din Lamburg face necesara crearea de noi locuri de munca. Aceste masuri nu au fost lipsite de rezultate.in Limburg. instalarea de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiaza de importante avantaje fiscale( prima investitie sa ridicat la 25% din costul terenului. este de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesc in aceasta tara sunt numai tranzitate. cladirilor si echipamentului). Este vorba 7 . iar in 1967 s-a instalat uzina de automobile DAF.Astfel amintim furnalele de la Ijmuiden(clasate printre cele mai moderne din lume). 6. contituirea unor puternice centre industriale. cu exceptia sarii si a enormelor zacaminte de gaze naturale. rafinariile de petrol sau centrele importante ale industriei petrochimice construite in jurul industrii realizate prin punerea in valoare a situatiei geografice si mijloacelor de comunicatie si nu pe baza unor rezerve de materii prime. in care locuiesc peste 7 milioane de oameni. In plus. datorita situatiei sale geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii. Industria metalurgica si electrotehnica utilizeaza 25% din personalul angajat in industrie si prezinta un profil foarte variat. In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze. Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de intreprinderi importante producand aluminiu(123 000 tone anual).4% din locurile de munca. zinc(60 000 tone). cositor (7 000 tone) precum si unele metale speciale. Pornind de la aceste necesitati s-a trecut la masuri de imbunatatire a infrastructurii regiunilor avute in vedere si s-a construit portul Eems(Eemshaven) in provincia Groningen. Repartitia teritoriala a industriei presupune o serie de corective. Aceleasi conditii care naturale aveau sa stimuleze.navigatia si agricultura). Este suficient sa amintim ca 81% din populatie isi castiga existenta in sectorul serviciilor. Extractia carbunelui se realizeaza in conditii de slaba competitivitate. Olanda trebuie sa importe materiile prime. este prea aglomerata. Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic. s-a dezvoltat industria chimica. O uzina de aluminiu s-a instalat in regiunea de nord . plumb(45 000 tone) . iar productia de petrol este deocamdata insignificanta in raport cu consumul intern si. in sensul acordarii unor prioritati regiunilor din nordul si sudul tarii. precum indiu. Partea occidentala a tarii.5%-1969 si 3% in 2000 din populatia activa isi castiga existenta in agricultura. prin lucrarile de infrastructura efectuate in zonele portuare.

Calitatea şi complexitatea acestora. Adaptarea porturilor la conditiile economiei si traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze. reteaua km . Peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina. Acest sector este reprezentat printr-o serie de intreprinderi specializate in comertul de tranzit. joaca un rol de primordial. totalizand cca. 7000 companii. Exista în Olanda 2200 de autostrazi. Asia şi America. ING / BARINGS. acestea au dezvoltat o retea de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei şi peste 500 in alte 50 de tari. asigurari si transporturi.este cel mai mare pod din Europa. investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii. Cu lugimea sa de 5 km . care. reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta . ca si pentru infiintarea de noi unitaţi de productie sau distributie. ocupand primele locuri atat in economiile dezvoltate. cat şi in cele emergente. Deschiderea in 1952 a canalului Amsterdam-Rin a imbunatatit in foate mare masura accesul acestui port la importantul fluviu european. 8 . in afara digului de 32 km care a inchis Golful Zuiderzee.Printre marile constructii rutiere trebuie mentionata. 70% din reteaua feroviara este electrificata si masoara 3200 km . infiintata de Koninklijke Luchtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regală de navigatie aeriana). Coloana vertebrala a acestei activitati este în primul rand flota comerciala . In acelasi timp. in operatiile triunghiulare in intreprinderi de asigurari. constituie factori importanţi în decizia firmelor straine de a-si stabilii sediul sau reprezentanţa in Olanda.despre introducerea petrolierelor gigant. Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din lume: ABN AMRO. din care 3500km canale . In domeniul transporturilor aeriene . prezenta pe plan internatinal se afirma prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker si prin cea mai veche linie aeriana civila din lume.incluzând componentele bancar. podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. transportul prin containere. bancare si de transport. Impreuna. Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi din PIB) . de transport fluviala masoară 5046 In ciuda structurii solului. permitand transportul rapid a marfurilor in tarile din bazinul său. introducerea turbo-reactoarelor in transportul aerian.care numara 1314 uintaţi (2. RABOBANK si FORTIS. in Olanda functioneaza 60 filiale asi sucursale ale unor banci din Europa. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre cele mai importante din lume. In acelasi timp. in conditile unui comert international deosebit de activ.3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970).

guvernul olandez acordă o serie de stimulente.cel mai vechi oraş al Olandei (arhitectura medievala . Conform Economist Intelligence Unit. Utrecht cu vestigi ale "secolului de aur" ( sec.baroca) . Delft . la scara . Nordului . 3. Olanda este una dintre cele mai sigure tari pentru derularea relatiilor de afaceri. inclusiv Olanda (fara taxe vamale). a Renasteri .Finantarea afacerilor se realizeaza. produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana. pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber. subventii sau reduceri de taxe pentru export si investitii. cu 55 de staţiuni balneare ( renumite fiind Hock van Holland . Zandvoort . Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. Haarlem.558.Economia in contextual Uniunii Europene 9 . in funcfie de tipul afacerii. 17 ) si numeroase muzee( din cele peste 400 existente în Olanda )litoralul M. cum sunt Banca Naţionala de Investitii (specializata in imprumuturi pe termen mediu şi lung).Noordwijk).Frisce (pentru sporturi nautice). In cazul produselor agricole. de asemenea. taxele vamale de import se vor reduce gradual. in prezent semi-independente) si agentii regionale de dezvoltare (sprijin pentru infiintarea de noi companii sau preluarea riscului ). Conform acestui acord. in S tarii se remarca Maastricht . companii de investitii de capital (initial create de guvern. oras miniatura cu reproduceri fidele. ale multor monumente si curiozitati ale tarii. intre Haga şi Scheveningen se află Madu-rodam. incepand din ianuarie 2002. in special cu tarile vecine. bucurandu-se de un climat politic stabil. venituri din turism =6. un cadru legal clar şi relatii comerciale bine dezvoltate. Wadden şi ins.M. Suplimentar. dolari Principalele zone sau obiective : orasele de arta Amsterdam (vizitat de circa 50% din turisti străini) Haga. o baza macroeconaomica puternica. prin alte institutii specializate. Turismul :6.000 turisti (1996).23 mld. Dezvoltarea comertului exterior a determinat crearea unui sistem sofisticat de servicii de asigurare si finanţare a exporturilor.

EURO). din punctul de vedere al cheltuielilor pe turist.370 miliarde dolari. Activitatea de asigurari se desfasoara in 31 de tari.32%. Olanda isi imprumuta reteaua de distributie intregii U. Piata olandeza primeste produse din U.E. -rata inflatiei scazuta=2%. Mai mult de 82 de mii de angajati in 60 de tari sunt antrenati in activitati financiar-bancare si de investitii. 10 . -populatia ocupata in servicii totalizeaza 66% din populatia activa ocupata. Un alt domeniu dezvoltat din Olanda este cel al serviciilor bancare. din punctul de vedere al cheltuielilor se situeaza pe locul 8 cu 11. Este o tara dezvoltata din punct de vedere economic. -rata somajului scazuta=4%. iar activele sale au fost apreciate la 320 miliarde de dolari.286 milioane turisti (1996).746 mld. Olanda se situeaza pe locul 9 cu 510 $/turist. Olanda se situeaza pe locul 5 cu 22.4. 30 miliarde de dolari.E. Trebuie mentionat faptul ca Olanda ocupa locul 3 din punctul de vedere al ritmului de dezvoltare al serviciilor de constructii. Aegon pe locul al doilea cu 1838 milioane ECU. Grupul ING este astazi cel mai puternic grup financiar olandez. dar si efectueaza transferul rapid si functional al acestora. Ca serviciu dezvoltat apare si serviciul de asigurari. Aportul serviciilor in PIB este de 1.669 mld. Distribuitorii executa servicii de import . rezultand un sold pozitiv pentru servicii (4. Valoarea de piata a intregului grup a depasit. Excedentul din transporturi (respectiv 5.. situandu-se printre primele in sfera serviciilor financiare integrate.export. deoarece toate cele trei agentii de rating au plasat-o pe primul loc cu calificativul AAA. Rabobank Nederland fiind considerata printre "cele mai sigure banci din lume". Deficitul mare al balantei turistice se explica prin faptul ca se efectueaza cheltuieli masive cu turismul: din punctul de vedere al plecarilor.001 mld. dezvoltare reflectata de: -PNB/locuitor=17320 $/locuitor. EURO) acopera deficitul mare din turism (3. si Achmea pe locul al treilea cu 1287 milioane ECU. EURO). in 1998. Tot locul al 3-lea in ocupa din punctul de vedere al serviciilor de distributie. Situatia prezenta Este specializata in transportul maritim. dintre care ING se situeaza pe primul loc cu 3600 milioane ECU. -soldul balantei comerciale este pozitiv (=16357 milioane Euro).

Ea cuprindea Valparaiso. Astfel. ca urmare. care detinea monopolul comertului cu Indiile de Est olandeze. o retea deosebit de ampla de vanzare a asigurarilor pentru transportul maritim. Strategia noii companii a fost de a derula operatii de asigurare atat in Olanda.activitatea bancara prin cea de a doua societate fondatoare Nationale Levensverzekering Bank). atunci cand asigurarile si serviciile bancare s-au constituit deja ca sector distinct pe piata olandeza. Nederlanden s-a asociat cu o alta societate de asigurari Nationale Levensverzekering Bank.J. la jumatatea secolului XIX(1845 . Dercksen si C. specializata in asigurarile de viata si cu o experienta de 100 de ani in acest domeniu. intrand astfel pe piata financiara olandeza ca un puternic concurent al celorlalte grupari. M. 139 de reprezentante in diferite orase ale lumii. Dupa cel de al doilea razboi mondial. Shanghai. creandu-se astfel posibilitatea extinderii acestei grupari puternice dincolo de granitele Olandei. Australia. In anul 1963. Fondatorii acestei societati si-au concentrat de la inceput activitatea firmei pe piata asigurarilor de viata. A fost infiintata.ING este numarul 1 in Olanda pe piata asigurarilor de viata si pensii cu un volum al primelor brute subscrise de 3600 milioane ECU in 1997. caracterizat printr-o dinamica economica iesita din comun. Belgia si Marea Britanie. colonie a Olandei din acea vreme.asigurarile prin societatea fondatoare Nederlanden si 1863 . Astfel. Noua societate a inceput sa se miste rapid si cu pasi mari spre regiuni extraeuropene. Asocierea celor doua societati descrise mai sus a fost stimulata de formarea CEE in 1957.Henry in oraselul olandez Zutphen. printre primii clienti mai importanti ai noii ai societatii s-a numarat si Nederlandsche HandelMaatschappij. adaugand treptat in oferta sa si alte produse legate in oferta sa si alte produse de asigurare legate in speciale in transportul si comertul maritim. Sediul acestei societati se afla la Rotterdam. San Francisco. societatea Nederlanden a continuat politica sa de extindere pe piata internationala prin achizitionarea unor societati de asigurare cu situatie economica stabila si cu o buna reputatie pe piata din Canada. reprezentand in Olanda cea mai moderna societate de acest . Indonezia de azi. mai ales dupa ce fondatorii amintiti si-au format propria lor companie. organizata ca societate pe actiuni si apeland pentru calcularea primelor de asigurare la principiile actuariale. Grupul ING a fost constituit in anul 1991 prin fuziunea dintre Nationale-Nederlanden si grupul NMB PostBank. mai ales datorita faptului ca este un oras port. Londra. cat si in afara ei. numarand la inceputul secolului XX. Originile sale se afla situate in timp. oras cu o populatie de 10 ori mai mare decat Zutphen. situat la granita cu Germania si avand un comert infloritor. ea si- 11 . Firma a avut ca obiect de activitate asigurarea impotriva incendiilor. in 1974. Societatea Nederlanden a fost infiintata la 12 aprilie 1845 de catre G.

Preluarea bancii belgiene Banque Brussels Lambert. cum ar fi banca britanica de investitii Barings in 1995. ECU/EUR) 12 An 1997 1998 1999 2000 1998 1999 2000 S: 16239 S:4669 Olanda 17320 351.2. D: 42493. care a devenit in 1991 componenta bancara a Grupului ING.3 Alte servicii 5 Conturi curente si de capital (mil. 1998 S:5001 C: 6070. Ramura bancara a grupului ING isi are originea in numeroasele fuzionari ale unor banci cu traditie si vechime cum ar fi Rijkspostpaarbank si Postchecque en Girodienst care au fuzionat si format Postbank. ECU/EUR) 4. EUR la preturi constante din 1995) 3 Evolutia PIB (%) 4 Balanta de plati (mil.a facut intrarea pe piata americana. compania de asigurari pe viata Equitable of Iowa si Furman Selz pe piata americana. care la randul ei a fuzionat cu Nederlandse Middemstandsbank si au creat NMB Postbank Group. 1998 C: 36846. 1998 C: 18368.2 Servicii 4.1 Bunuri 4.2. ECU) 7 Exporturi totale (mil. a reprezentat cea mai mare achizitie a unei companii olandeze de pana acum. Specializarea in servicii bancare se datoreaza pozitiei geografice avantajoase si faptului ca au avut intotdeauna o atitudine de neutralitate. achizitionand pachetul majoritar al societatii Peerless Insurance Co.7 3.D:219430. D: 19310.2.2 1998 C: 152895.D:136656. 1998 C: 22724. S: 1998 1998 1999 -5898 190865 202410 . cea mai mare piata de asigurari din lume.ECU) 6 Soldul investitiilor directe (mil. 1998 C: 47162. la sfarsitul anului 1997.2 Turism 4. In anii care au urmat fuziunii au mai fost facute o serie de alte achizitii importante care au intarit pozitia grupului pe piata internationala.0 3. Indicatori ai dezvoltarii economice Indicatori 1 PNB/locuitor ($) 2 PIB (mld. D:13367.78 362.33 373.1 Transport 4.93 3. S: -3746 S:3414 17416 D:9816.

Portugalia 52.1% 12.1% 11. ECU/EUR) 9 Export net/Balanta comerciala totala (7-8) 10 Export extra UE (mil. Belgia-Luxemburg 3. Italia 13.7% 20. Marea Britanie 11.3% 46. Germania 12.1% 8. Grecia 16. Austria 9.6 2 4. Spania 14.0% 10. Suedia 5. Irlanda 2.E. Olanda 4. Franta Sursa datelor: Eurostat .9% 12.0 104.4% 5.8 4 Gradul de deschidere a tarilor member ale UE in 1995 (export intra UE/PIB in procente) 1.0% 18. ianuarie 1997 13 .4 102.6% 18. ECU/EUR) 11 Import extra UE (mil.3% 12.8 Importuri totale (mil. Finlanda 7. ECU/EUR preturi constante din 19995 14 Deflatorul PIB / Indicele general al pretului (% 1995=100) 15 Rata inflatiei (%) (IGP-100) 16 Rata somajului (%) Sursa: Anuarul U.05 230. Danemarca 6. 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 2000 1998 1999 2000 1998 174508 189767 16357 12643 40206 42140 73061 84054 -32855 -419144 221.78 99.8% 41.ECU/EUR) 12 Soldul Balantei comerciale extra UE (10-11) 13 Export de bunuri si servicii (mld.5% 19.8 (-) 0.0% 12.

14 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->