Sunteți pe pagina 1din 11

Vascularizaţia membrelor

Vascularizaţia membrului superior

Artera subclaviculară (arteria subclavia)


Artera subclaviculară vascularizează structurile anatomice de
formesză centura scapulară.
O r i g i n e . În dreapta, artera subclaviculară este ramură a
trunchiului brahiocefalic, iar în stînga se desprinde direct din artera
aortă.
Arterlele subclaviculare
T r a i e c t . De la originea ei din trunchiul brahiocefalic sau din
aortă, artera subclaviculară trece superior de prima coastă, pe care
imprimă un şanţ, descriind o curbă cu convexitate orientată
superior.Trece apoi inferior

A.SUBCLAVI CULA
R A M .A

A .T R A N S V E
CER VI CALA
Artera subclaviculară
de claviculă şi muşchiul subclaviar, unde îşi schimbă numele,
devenind artera axilară.
Artera subclaviculară stîngă, cu originea în aortă, este mai
lungă decît cea artera subclaviculară dreaptă.
R a p o r t u r i . In traiectul său, artera subclaviculară trece prin
interstiţiul format între muşchii scaleni anterior şi mijlociu. Acest
raport permite subdiviziunea trunchiului arterial subclavicular, din
punct de vedere topografic, în 3 porţiuni:
1) porţiunea intrascalenică,
2) porţiunea interscalenică,
3) porţiunea extrascalenică.
Porţiunea intrascalenică se găseşte în torace, de aci şi numele
de porţiunea toracală. Porţiunile interscalenică şi extrascalenică se
găsesc la nivelul regiunii cervicale şi amîndouă alcătuiesc
împreună porţiunea cervicală.
Porţiunile interscalenică şi extrascalenică au aceleaşi raporturi,
atît la dreapta, cât şi la stînga.
Porţiunea intrascalenică, din cauza originii diferite, are şi
raporturi diferite.
P o r ţ i u n e a i n t r a s c a l e n i c ă , este oblică la dreapta şi
aproape verticală la stînga. Ea vine în raport: anterior cu
trunchiurile venoase brahiocefalice, cu articulaţiile sterno-
claviculare şi cu muşchii sterno-cleido-mastoidian şi sterno-cleido-
hioidian.
Posterior este în raport cu planul prevertebral.
Lateral este în raport cu pleura şi plămânul.
Artera subclaviculară stângă, din cauza dimensiunii, are raporturi
mai întinse cu pleura şi plămînul decît artera subclaviculară dreaptă.
Artera subclaviculară dreaptă este încrucişată pe faţa ei anterioară de
nervii vag şi frenic, în timp ce artera subclaviculară stângă este în raport
medial cu nerviul vag şi nervul frenic.
Nervul recurent înconjoară concavitatea arterei subclavie drepte şi
trece pe faţa ei posterioară.
În partea stîngă, nervul recurent înconjoară concavitatea aortei şi are
raporturi îndepărtate cu artera subclavie.
Ansa lui Vieussens înconjoară la fel arterele de ambele părţi. Artera
subclaviculară din partea stîngă este încrucişată şi de canalul toracic.
P o r ţ i u n e a i n t e r s c a l e n i c ă . In această porţiune artera
subclaviculară este situată între cei doi muşchi scaleni, superior de
prima coastă. Ramurile plexului brahial se găsesc de asemenea
între cei doi muşchi scaleni, dar situate posterosuperior, în rapot cu
artera subclaviculară.
Vena subclaviculară se găseşte situată înaintea scalenului
anterior, care se insera pe prima coastă (tuberculul Lisfranc).
Deci, muşchiul scalen anterior separă vena subcaviculară de
artera subcaviculară. Pe faţa anterioară a muşchiului scalenul
anteriorse coboară nervul frenic.
P o r ţ i u n e a e x t r a s c a l e n i c ă , este situată în regiunea
supraclaviculară. Ea vine în raport:
• anterior cu vena subclavie,
• posterior cu ramurile plexului brahial,
• inferior cu primul spaţiu intercostal.
D i s t r i b u ţ i e . In traiectul său, artera subclaviculară emite o
serie de ramuri colaterale importante.
Artera vertebrală (arteria vertebralis).
O r i g i n e , t r a i e c t . Provine din artera subclaviculară,
medial de muşchii scaleni, apoi urcă vertical între muşchiul scalen
anterior şi tuberculul anterior al vertebrei C7 şi se angajează prin
gaura transversă a vertebrei C6. Prin gaura transversă a vertebrei C7
trece numai nervul vertebral. Străbate găurile transverse ale tuturor
vertebrelor cervicale, de la a şasea până la prima. După ce a ieşit
din gaura transversă a atlasului, face o inflexiune, posterior de
masele laterale ale atlasului, şi apare în triunghiul mărginit medial
de muşchiul drept
AR
posterior al capului, iar lateral de muşchiul oblic inferior şi
superior al capului.
Străbate apoi membrana atlanto-occipitală posterioară şi dura
mater şi intră astfel în cavul subarahnoidian. Aici artera vertebrală
trece pe laturile şi apoi pe faţa anterioară a bulbului rahidian,
pentru ca la nivelul punţii artera vertebrală din dreapta să se
uneascăcu cea din stînga şi să alcătuiască astfel pe linia mediană

EMITE 5
un singur trunchi arterial bazilar, care anterior este în raport, prin
intermediul durei mater, cu pricesul bazilar al osului occipital, iar
posterior este în raport cu şanţul bazilar de pe faţa anterioară a
protuberanţei pontine.
R a m u r i . D e - a l u n g u l a c e s t u i t r a i e c t , artera vertebrală
emite numeroase ramuri:
Artele spinale anterioare.
Din arterele vertebrale, îşi au originea, la nivelul bulbului
rahidian, două ramuri spinale, situate pe faţa anterioară a bulbului
rahidian, care se unesc pentru a formând artera spinală anterioară.
Această arteră coboară pe faţa anterioară a măduvei spinării pînă la
filum terminale. Ea emite ramuri de calibru mai mare către
rădăcinile anterioare ale nervilor spinali. Aceste ramuri arteriale
împreună cu rădăcinile anterioare ale nervilor spinali se angajează
prin găurile intervertebrale şi se anastomozează cu ramuri din
arterele intercostale. In dreptul conului medular, artera spinală
anterioară trimite două ramuri anastomotice pentru arterele spinale
posterioare.
Arterele spinale posterioare .
Coboară între rădăcinile anterioare şi cele posterioare ale nervilor
spinali şi trimit ramuri anastomotice pentru arterele intercostale,
de-a lungul rădăcinii posterioare a nervilor spinali. Parte din aceste
ramuri anastomotice au legătură cu colateralele arterei vertebrale
însăşi, care străbat prin găurile intervertebrale şi dura mater pînă la
măduva spinării. Artere spinale dau numeroase ramuri pentru
măduva spinării.
Anterior uniri celor două artere vertebrale, artera vertebrală
emite o ramură meningee, care trece posterior şi vascularizează
dura mater de la nivelu fosei cerebeloase. Cam de la acelaşi nivel,
uneori chiar din artera bazilară, pleacă artera inferioară şi
posterioară a cerebelului. Această arteră înconjoară lateral bulbul
rahidian şi trece pe faţa posterioară a acestuia. Vascularizează
plexurile coroide ale celui de al patrulea ventricul şi ajunge pe
vermisul inferior şi pe faţa inferioară a emisferelor cerebeloase,
cărora le dă ramuri.

Artera bazilară.

T r a i e c t . Situată pe clivus, artera bazilară înaintează pînă la


şanţul protuberanţial superior, unde se desface în ramurile sale
terminale, arterele cerebrale posterioare, care diverg în unghi de
180°.
R a m u r i . In acest drum artera bazilară dă următoarele
ramuri:
Artera inferioară şi anterioară a cerebelului, care se desprinde
mai sus de mijlocul punţii, trece supeior de braţelor punţii şi ajunge
astfel pe faţa superioară a cerebelului, în imediata vecinătate a
şanţului orizontal. Intre originea celor două artere cerebeloase, sau
din trunchiul comun cu cea anterioară, pleacă artera auditivă
internă, care însoţeşte nervul acustic pînă în meatul acustic intern,
şi care străbate apoi împreună cu nervii fundul acestui meat. Din
artera bazilară mai pleacă numeroase ramuri mici spre punte.
La capătul cranial al arterei pleacă paralel cu arterele cerebrale
posterioare, aşa-numitele artere superioare ale cerebelului.
Această arteră înconjoară pe deasupra punţii pedunculii cerebrali,
cărora le dă ramuri (inclusiv corpilor cvadrigemeni) şi ajunge
astfel pe faţa dorsală a istmului. Aici artera superioară a
cerebelului se împarte într-o ramură laterală, destinată feţei
superioare a emisferelor cerebeloase, şi o ramură medială,
destinată vermisului superior, vălului medular anterior, corpilor
cvadrigemeni, epifizei şi plexului coroid al celui de al treilea
ventricul, unde se anastomozează cu ramuri ale arterei coroidiene.
Artera cerebrală posterioară este despărţită la origine de artera
cerebeloasă superioară prin nervul oculomotor. După ce trimite o
serie de ramuri prin substanţa perforată posterioară la hipotalamus
şi talamus, ea trece deasupra tentoriului şi se ramifică pe faţa
inferioară şi medială a lobului occipital, unde se anastomozează cu
ramuri ale arterelor cerebrale anterioare şi medii (din artera
carotidă internă).
încă medial de locul unde artera cerebrală posterioară este
încrucişată de nervul oculomotor, ea primeşte artera comunicantă
posterioară din carotidă şi ajută astfel la formarea cercului arterial
Willis din jurul complexului mamilo-infundibular şi al chiasmei
optice