Acolo unde începe pacea

Rolul educaþiei în prevenirea conflictelor ºi construirea pãcii

Rescrie viitorul
Alianþa Internaþionalã Salvaþi Copiii este cea mai mare miºcare independentã internaþionalã pentru
apãrarea drepturilor copilului. Are 28 de membri ºi dezvoltã programe în peste 100 de þãri.
Alianþa Internaþionalã Salvaþi Copiii acþioneazã pentru respectarea drepturilor copilului ºi pentru
obþinere de rezultate durabile în beneficiul copiilor din întreaga lume.

Joanna Wedge este autoarea acestui raport. Michael Griffin este editorul materialului.

Anexa Problematica educaþiei în acordurile de pace, 1989 – 2005 este realizatã de Kendra Dupuy.
O resursã importantã pentru cercetarea realizatã în acest material este raportul PRIO/Salvaþi Copiii Norvegia
Educaþie pentru pace: construirea pãcii ºi a sistemelor educaþionale, elaborat de Kendra Dupuy.

Adresãm mulþumiri speciale pentru contribuþii ºi comentarii lui Lyndsay Bird, Philip Crabtree, Mandy Folse,
Ryan Gawn, Joe Hall, Rachel Maranto, Kjersti Okkelmo, Rita Oswald-Christano ºi David Skinner.

Coperta: O elevã ridicã mâna în timpul orei în ªcoala Bazarak, Panjshir Valley, Afganistan.
ªcoala, una dintre cele mai vechi din regiune, a început sã fie reconstruitã în 2002.
Fotograf: Jean Chung
Alte fotografii: Felicia Webb (pag. 5, 11, 17), Karin Beate Nøsterud (pag. 6, 8, 13), Anna Kari (pag. 7),
Ingrid Lund (pag. 9), Elin Toft (pag. 14, 19), Jean Chung (pag. 16), Firew Bekele(pag. 21),
Teri Pengilley (pag. 22, 25), Amadou Mbodj (pag. 23), Save the Children.

Raport publicat de
Alianþa Internaþionalã Salvaþi Copiii
Cambridge House
Cambridge Grove
London W6 0LE
UK

Publicat în 2008
© Alianþa Internaþionalã Salvaþi Copiii 2008
Înregistratã cu numãrul 10768220

Design: Soda, Norvegia

Traducere ºi adaptare în limba românã: Salvaþi Copiii România

www.salvaticopiii.ro

Aceastã publicaþie se aflã sub incidenþa legii drepturilor de autor, dar poate fi reprodusã prin orice metodã,
fãrã taxã sau necesitatea obþinerii permisiunii, numai pentru scopuri educaþionale, nu ºi pentru comercializare.
Pentru reproducerea în alte scopuri decât cele educaþionale, este necesarã obþinerea permisiunii în scris de la
deþinãtorul drepturilor de publicare ºi este posibilã solicitarea unei taxe.

Tradus ºi adaptat în limba românã.

 CUVÂNT ÎNAINTE

Cuvânt înainte
ªtiu prea bine cum otrava sãrãciei, nedreptãþii ºi inegalitãþii poate
conduce la un rãzboi. Multe persoane – mulþi dintre ei copii –
au fost ucise în conflictele din ultimii ani. Chiar ºi atunci când se
semneazã un acord de pace, cum este cazul Liberiei, supravieþuitorii
continuã sã îºi ducã viaþa în spaima terorii ºi cu moºtenirea
suferinþelor lung îndurate.

Uneori este uºor sã simþi cã îþi pierzi speranþa, sã crezi cã atât þara mea, cât ºi alte þãri care
au suferit din cauza rãzboaielor, nu pot gãsi pacea. Este de înþeles cã îþi pierzi încrederea în
construirea unei societãþi mai bune. Este mult mai dificil sã accepþi marile provocãri pe
care le rezervã viitorul ºi sã ai curajul sã þi le asumi.

Dacã existã vreun lucru care sã ne poatã deschidã ochii cãtre vremuri mai bune, cãtre
pace, acel lucru este educaþia. Eu însãmi am vãzut în Liberia cum un profesor bun îi poate
învãþa pe copii sã scrie sau sã socoteascã ºi le poate, de asemenea, arãta ºi oportunitãþile
pe care le au în viaþã. Toþi copiii au dreptul la educaþie – dar nu orice fel de educaþie.
Trebuie sã facem o alegere simplã: fie le arãtãm copiilor cum sã continue conflictele ºi
violenþele pe care le vedem în multe þãri de pe glob, fie le oferim un mediu sigur, pozitiv,
unde sã poatã învãþa cum sã aleagã o cale mai bunã.

Educaþia – o educaþie adecvatã ºi de calitate – poate oferi copiilor speranþe ºi oportunitãþi

ºi poate vindeca separãrile ºi traumele rãzboiului. O ºcoalã poate ºi trebuie sã fie un loc al
pãcii. Cum putem realiza acest lucru ºi cât de dificil este sã o facem? Vã îndemn sã citiþi
acest material. Educaþia de calitate este esenþialã pentru stabilirea pãcii, iar pacea trebuie
sã fie esenþa educaþiei. Cu toþii avem datoria faþã de copiii noºtri sã transformãm ambele
deziderate în realitate.

Ellen Johnson Sirleaf

Preºedinte, Liberia

3
SUMAR

Sumar

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
a. Pacea începe în mintea copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
b. Educaþie pentru pace: iniþierea unei dezbateri globale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

2. Copiii implicaþi în conflicte armate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

3. Educaþia ca beneficiu al pãcii: oportunitãþi pentru schimbare . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

a. Abordarea problematicii educaþiei în acordurile de pace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
b. Provocãrile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

4. Puterea de a vindeca: educaþie de calitate pentru toþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

a. Impact pozitiv pentru copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
b. Impact pozitiv pentru þãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

5. Potenþialul distructiv: educaþia ca armã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

a. Educaþia poate fi folositã la manipulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
b. Educaþia poate fi folositã pentru a refuza dreptul persoanelor la oportunitãþi . . . . . . . .14
c. Educaþia poate deveni o þintã pentru atacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

6. Timpul schimbãrii: educaþie pentru pace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

a. ªcolile trebuie sã fie inclusive ºi accesibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17
b. Educaþia trebuie sã se realizeze într-un mediu sigur ºi protectiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
c. Educaþia trebuie sã fie relevantã ºi adecvatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
d. Sistemele de învãþãmânt trebuie sã fie transparente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

7. Concluzii ºi întrebãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

a. Educaþie pentru pace: cum sã participi la dezbaterea globalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

Anexa: Problematica educaþiei în acordurile de pace, 1989 – 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

4
 INTRODUCERE

„Întrucît rãzboiul începe în mintea

oamenilor, în mintea oamenilor
trebuie începutã si
, construirea
pledoariei pentru pace.“
(Preambulul Constituþiei UNESCO)

1. Introducere
PACEA ÎNCEPE ÎN MINTEA COPIILOR
n Cei mai mulþi oameni recunosc apriori rolul educaþiei în
prevenirea conflictelor ºi în construirea pãcii. De asemenea,
mulþi înþeleg ºi pericolele inerente care rezultã dintr-un sistem
necorespunzãtor de educaþie. În acest context, unul dintre
obiectivele raportului este sã stabileascã – pe baza experienþei
Salvaþi Copiii – ceea ce noi considerãm cã reprezintã impactul
pe care conflictele îl au asupra copiilor ºi educaþiei acestora.
Raportul prezintã ºi modul în care noi înþelegem cum, în
unele cazuri, educaþia poate înrãutãþi conflictele ºi cum
educaþia – cea corectã – poate sprijini pacea.
Nu este însã suficientã o descriere a modului în care educaþia
adecvatã poate susþine construirea pãcii ºi a modului în care
educaþia inadecvatã poate înrãutãþi conflictele. Comunitatea
noastrã globalã – finanþatori, guverne naþionale, societatea
civilã ºi alþii – trebuie sã lucreze împreunã pentru a identifica
modalitãþile prin care sã se asigure cã educaþia de calitate este
o realitate în þãrile vulnerabile, afectate de conflicte, ºi cã este
utilizatã pentru promovarea pãcii. Asigurarea unei educaþii de
calitate înainte, pe parcursul ºi dupã încheierea unui conflict,
precum ºi pe parcursul negocierilor acordurilor de pace,
reprezintã o provocare atât pentru noi, cât ºi pentru ceilalþi
membri ai comunitãþii internaþionale.
Pacea începe în mintea copiilor. Dar cum ne asigurãm cã toþi copiii
primesc o educaþie de calitate, care sã îi ajute sã construiascã pacea?
EDUCAÞIE PENTRU PACE:
INIÞIEREA UNEI DEZBATERI GLOBALE
Pentru a încerca sã rãspundã la aceastã întrebare, Salvaþi
Copiii lanseazã o dezbatere globalã despre educaþia pentru
pace. Scopul raportului este sã inaugureze aceastã dezbatere:
un document de la care sã porneascã discuþiile, realizat pe
baza experienþei obþinute în urma derulãrii proiectelor în
numeroase þãri ºi a cercetãrilor specifice realizate în trei dintre
acestea (Guatemala, Liberia ºi Nepal). Dorim sã colaborãm cu
alte organizaþii care lucreazã pentru educaþie ºi pentru pace ºi
sã dezbatem problemele pe care le ridicã acest raport, pentru
a identifica soluþii realiste pentru construirea pãcii ºi
îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei oferite copiilor în þãrile
vulnerabile, afectate de conflicte.
La sfârºitul acestui material existã o serie de întrebãri
concepute pentru a vã solicita rãspunsurile la unele dintre
problemele esenþiale ridicate de acest raport. Sperãm cã un
numãr cât mai mare de persoane – care activeazã în domeniile
educaþiei ºi pãcii, copii, profesori, pãrinþi, responsabili cu
elaborarea politicilor – vor rãspunde ºi vor contribui la
îmbunãtãþirea înþelegerii colective a rolului educaþiei în
dezvoltarea pãcii. Scopul este sã ne asigurãm cã accesul ºi
absolvirea de cãtre copii a unui sistem de învãþãmânt de
calitate vor deveni criterii pentru evaluarea unei pãci durabile.
Pe lângã solicitarea unor astfel de comentarii, Salvaþi Copiii
va cãuta în mod activ sã afle punctele de vedere ale oamenilor
din lumea întreagã. În acest fel, vom contribui la furnizarea
dovezilor care sã sprijine punctul de vedere conform cãruia
asigurarea unei educaþii de calitate, o educaþie care are
capacitatea sã vindece ºi sã transforme, trebuie sã devinã o
parte integrantã a tuturor acordurilor de pace; ºi, pe lângã
acest lucru, faptul cã pentru o educaþie de calitate trebuie
alocate fonduri ºi resurse, în toate contextele.
La sfârºitul acestui raport, gãsiþi detalii complete despre cum
puteþi trimite rãspunsurile la întrebãri.

„Considerãm educaþia unul dintre elementele esenþiale pentru procesul de construire a pãcii. Nu este doar un rol izolat, întrucât,
aºa cum afirmã UNESCO (1988): „pentru a avea succes, educaþia trebuie coroboratã cu justiþia socialã ºi dezvoltarea durabilã a
societãþii.“ ... Sectorul educaþional, cu întreaga lui capacitate de a furniza cunoºtinþe ºi formare profesionalã, are un rol major în
procesul de reconstrucþie. În sfârºit, deoarece educaþia este tangenþialã cu aproape toate sectoarele ºi temele existente în procesul
de construire a pãcii, garanteazã propria examinare a competenþelor, aptitudinilor ºi resurselor necesare pentru a realiza tipurile
de contribuþii care i se solicitã.“
(Annette Isaac Consulting / CIDA (aprilie 1999), Educaþia ºi construirea pãcii – cadru operaþional preliminar, Ottawa)

5
COPIII IMPLICAÞI ÎN CONFLICTE ARMATE

2. C o p i i i i m p l i c a t, i î n c o n f l i c t e a r m a t e
n Copiii sunt în mod special afectaþi de conflicte. Milioane de
fete ºi bãieþi cresc înconjuraþi de violenþe sau sub ameninþarea
acestora, în þãrile vulnerabile, afectate de conflicte (TVAC). 1
Ei cresc fãrã a avea acces la servicii de bazã, inclusiv educaþie.
Aceste þãri au rãmas mult în urma îndeplinirii Obiectivelor
de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). De exemplu, mai mult
de jumãtate dintre cei 72 milioane de copii din întreaga lume
care nu sunt ºcolarizaþi – 37 milioane – sunt din TVAC,
în condiþiile în care în aceste þãri trãieºte doar 13% din
populaþia planetei.2 Educaþia este unul dintre drepturile
omului care trebuie respectat chiar ºi în situaþii de pericol ºi
sãrãcie.3 De asemenea, este ceea ce copiii afirmã foarte clar cã
îºi doresc.
Chiar de la începutul oricãrei dezbateri, trebuie sã înþelegem
modul în care un conflict armat poate avea un impact
semnificativ ºi devastator asupra educaþiei. Elevii, cadrele
didactice ºi personalul administrativ pot fi supuºi intimidãrii,
recrutãrii ºi îndoctrinãrii, în timp ce clãdirile ºcolilor sunt
adeseori afectate, distruse sau ocupate de combatanþi. În
zonele de conflict, fondurile guvernamentale alocate educaþiei
sunt redirecþionate cãtre apãrare, scãzând ºi mai mult calitatea
furnizãrii serviciilor educaþionale.4
Cadrele didactice pot deveni obiectul manipulãrii pentru
regimurile represive care considerã educaþia fie o ameninþare,
fie un instrument potenþial pentru îndoctrinare. Existã dovezi
conform cãrora, dacã este greºit folositã, educaþia poate
contribui la întreþinerea conflictelor.5 Copiilor din zonele de
conflict li se refuzã efectele transformatoare ale educaþiei. 6
Educaþia de calitate pe care o vom descrie în acest raport
oferã însã copiilor timpul, spaþiul ºi îndrumarea necesare
pentru a-ºi atinge potenþialul individual. Le oferã siguranþa
confortabilã a activitãþilor de zi cu zi, încrederea care se
obþine odatã cu acumularea de noi cunoºtinþe, precum ºi
posibilitatea de a efectua activitãþi sportive ºi de a
interacþiona social pe terenul de joacã sau în clasã. Precum
cele mai bune dintre societãþi, ºcolile îi invitã pe copii sã se
bucure de libertate, respectând însã anumite reguli; sã îºi
urmeze propriile interese ºi sã îºi aleagã prietenii, acceptând,
în acelaºi timp, faptul cã aparþin unei comunitãþi mai largi;
sã înveþe probabil cea mai importantã dintre reguli: faptul cã
toþi copiii sunt egali. În caz de conflicte, educaþia de calitate
creºte ºi rezistenþa copiilor la recrutarea forþatã în cadrul
miliþiilor armate ºi le îmbunãtãþeºte abilitãþile ºi mecanismele
de supravieþuire.

Studiu de caz: sudul Sudanului

Un program educaþional pentru copiii care au fost recrutaþi în cadrul forþelor armate este un exemplu în aces sens. Curricula
Miith Akolda, elaboratã de CARE în timpul rãzboiului din sudul Sudanului, a fost elaboratã în douã sãptãmâni, pentru a rãspunde
nevoilor a mii de copii evacuaþi din prima linie în locaþii mai sigure. Obiectivele au fost dezarmarea ºi reabilitarea copiilor
recrutaþi în cadrul forþelor armate ºi oferirea unui program structurat pentru activitãþile zilnice din cadrul taberei. Curricula a
inclus ore de curs, dar ºi alte activitãþi, precum gãsirea unor soluþii pentru diferite probleme, sãnãtate ºi igienã, cântat ºi dansat,
socotit, drepturile copilului, povestit, educaþie fizicã ºi activitãþi sportive, jocuri individuale. Timpul alocat orelor de curs a crescut
progresiv, pe mãsurã ce copiii s-au obiºnuit cu viaþa în tabãrã ºi ºi-au însuºit sarcinile zilnice necesare pentru funcþionarea
taberei... Drept rezultat, copiii ºi-au asumat responsabilitatea pentru tabãrã ºi siguranþa sarcinilor de zi cu zi. Activitãþile i-au
ajutat sã îºi organizeze viaþa ºi au permis începerea procesului lent de reintegrare.
IIEP (2006). Ghid pentru planificarea procesului educaþional în situaþii de crizã. IIEP UNESCO, Paris.

6

Educaþia este ºi parte a peisajului politic ºi contribuie în mod
direct la dezvoltare, pace ºi stabilitate. Beneficiile educaþiei
sunt de duratã, întrucât copiii care le dobândesc le vor
transfera generaþiilor urmãtoare. De exemplu, un an petrecut
în cadrul sistemului de învãþãmânt poate creºte veniturile
bãrbaþilor sau femeilor cu o medie de 10%7. Dar, pe de altã
parte, sãrãcia creºte probabilitatea izbucnirii unui rãzboi civil
care, la rândul lui, va creºte nivelul de sãrãcie. Paul Collier
numeºte acest proces „capcana conflictelor“.8 Neglijarea
educaþiei refuzã zecilor de milioane de copii ºansa sã îºi atingã
potenþialul. „Lipsa locurilor de muncã ºi a oportunitãþilor
educaþionale vine în contradicþie cu aºteptãrile generaþiilor
tinere în ceea ce priveºte progresul social.“ 9
„Educaþia este o comoarã. Este o bogãþie pe care o port cu
mine, care nu expirã ºi care nu îmi poate fi furatã.“
Pãrinte din Liberia.
Reconstruirea sistemului de învãþãmânt în zonele post-
conflict reface încrederea civicã ºi contribuie la o ºi mai
bunã înþelegere a beneficiilor pãcii. ªcolile generale, care
oferã cursuri adaptate aspiraþiilor pe care comunitatea le are
pentru copii, ajutã la eradicarea tensiunilor existente în
societate ºi care, dacã li s-ar permite sã escaledeze, ar putea
COPIII IMPLICAÞI ÎN CONFLICTE ARMATE
reaprinde conflictele. În cazul populaþiilor care au trecut
printr-un conflict, educaþia de calitate construieºte capitalul
social, întãrind legãturile dintre ºcoalã ºi comunitate ºi
reducând diferenþele etnice sau sociale. Înþelegerea rolului
educaþiei în reducerea vulnerabilitãþii sistemelor statale a
evoluat semnificativ în ultimii ani ºi va creºte în scurt timp,
datoritã colaborãrii interinstituþionale pe aceastã
problematicã. 10
În acest context, este surprinzãtor faptul cã finanþatorii
internaþionali neglijeazã în mod frecvent educaþia de calitate
în TVAC. 11
„S-a demonstrat cã educaþia este una dintre cele mai
rapide modalitãþi de a-i ajuta pe copiii afectaþi de conflicte
sã îºi recâºtige o parte din copilãria pierdutã ºi sã le
faciliteze experienþele care susþin creºterea ºi dezvoltarea
economicã, socialã ºi emoþionalã sãnãtoasã (Landers, 1998).
În acest context, educaþia poate fi consideratã ºi o strategie
pe termen lung pentru prevenirea conflictelor, în special
dacã practicile ºi conceptele educaþiei pentru pace
formeazã baza noii curricule, a manualelor ºi instruirii
cadrelor didactice.“ 12
7
EDUCAÞIA CA BENEFICIU AL PÃCII
Oportunitãti
, pentru schimbare
3. E d u c a t, i a c a b e n e f i c i u a l p ã c i i
n Acordurile de pace sunt elemente esenþiale pentru modul
în care va fi construitã pacea ºi în care va fi guvernatã þara
dupã un conflict armat. De asemenea, conflictele armate se
încheie din ce în ce mai des cu acorduri de pace, 13 multe
dintre acestea incluzând ºi aspecte care se referã la educaþie. 14
ªi, dupã cum am vãzut, educaþia poate avea un rol esenþial în
procesul de construire a pãcii.
În plus, includerea educaþiei în acordurile negociate este ea
însãºi un semnal. Demonstreazã faptul cã pãrþile implicate în
conflict recunosc responsabilitatea de a oferi copiilor acces la
educaþie. 15 De asemenea, indicã faptul cã guvernele doresc sã
poatã fi trase la rãspundere pentru promisiunile pe care le fac.
Datoritã acestor motive, procesele de construire a pãcii oferã
o oportunitate importantã pentru îmbunãtãþirea sistemelor
de învãþãmânt ºi sprijinã menþinerea pãcii. Desigur, guvernul
ºi alte autoritãþi din domeniu au responsabilitatea sã asigure
permanent – înainte, pe parcursul ºi dupã un conflict – o
educaþie de calitate ºi care promoveazã pacea. Astfel, atunci
când pãrþile implicate într-un conflict sunt angajate într-un
proces de construire a pãcii, existã o oportunitate ºi motivaþie
excepþionale pentru asigurarea unui acord privind o nouã
strategie educaþionalã comunã pentru þarã. Procesul
negocierilor oferã actorilor din domeniul educaþiei un spaþiu
esenþial pentru abordarea problemelor specifice acestui sector,
finanþãrilor ºi modalitãþilor în care pot sprijini pacea ºi
procesul de reconciliere.
ABORDAREA PROBLEMATICII EDUCAÞIEI
ÎN ACORDURILE DE PACE
Promotorii pãcii s-au preocupat de problematica educaþiei
încã de la sfârºitul Rãzboiului Rece, însã existã diferenþe
semnificative privind modul în care educaþia este abordatã ºi
încorporatã în acordurile de pace, din punct de vedere al
aspectelor mandatate sã fie incluse în sectorul educaþional
dupã semnarea acordurilor de pace, inclusiv tipul de servicii
educaþionale care urmeazã sã fie furnizate, cui se vor adresa ºi
în ce scop.
8
Dintre cele 37 de acorduri de pace semnate între 1989 ºi 2005,
disponibile publicului, 26 fac referire la reforme care îºi
propun sã facã educaþia mai accesibilã ºi mai relevantã pentru
cetãþeni, în timp ce 11 acorduri de pace nu fac niciun fel de
referire la problematica educaþiei. O analizã completã a
acestor acorduri este inclusã în anexa Problematica educaþiei
în acordurile de pace, 1989 – 2005.
Acordurile de pace recunosc importanþa educaþiei în diferite
moduri: 16
Securitate: aceasta presupune cã prevederile incluse în acord
garanteazã educaþiei un rol esenþial în ceea ce priveºte
reintegrarea socialã a foºtilor combatanþi, în special a acelora
care nu fac parte din forþele de stat. În mod frecvent,
acordurile prevãd necesitatea formãrii profesionale, a
educaþiei vocaþionale ºi alfabetizãrii foºtilor combatanþi, pe
lângã asigurarea educaþiei primare ºi gimnaziale.
Protecþie: mai multe acorduri fac referire la rolul „protectiv“
al ºcolii. De exemplu, Acordul Inter-Congolez semnat în 2003
menþioneazã cã pãrþile „recunosc faptul cã tinerii congolezi
trebuie protejaþi ºi supravegheaþi prin intermediul
activitãþilor educaþionale, sportive ºi de timp liber“. Planul de
Pace pentru Columbia adoptat în 1999 considerã educaþia
„protectivã“, în sensul cã împiedicã recrutarea tinerilor de
cãtre grupurile armate. Acordul de la Cambogia din 1991
menþioneazã educaþia în legãturã cu conºtientizarea privind
minele antipersonal ºi alþi explozibili.
Economic: dezvoltarea economicã este o etapã importantã în
construirea pãcii, iar investiþia în educaþie este o parte
integrantã a acestui proces. În acordul pentru Sierra Leone
semnat în 1996, educaþia este vãzutã ca o metodã pentru
eradicarea sãrãciei, identificatã ca principala cauzã a
conflictului. Pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii ºi redresarea
socio-economicã a cauzelor care au provocat conflictul,

acordul prevede „îmbunãtãþirea serviciilor educaþionale,
pentru a permite copiilor din ciclul primar ºi gimnazial sã
frecventeze gratuit sistemul de învãþãmânt obligatoriu,
precum ºi pentru a oferi tinerilor ºi tuturor cetãþenilor din
Sierra Leone posibilitatea sã primeascã educaþie de calitate, la
costuri pe care sã ºi le poatã permite“.
Socio-politic: educaþia este perceputã ca un subiect politic,
întrucât influenþeazã consolidarea structurilor de putere ale
unei societãþi. Aceasta face conexiunea între educaþie ºi unele
dintre cauzele generatoare de conflict, precum distribuirea
resurselor, accesul la puterea politicã sau recunoaºterea
identitãþii. 17 Aºadar, prevederile privind reformele sistemului
de învãþãmânt incluse în acordurile de pace se regãsesc în
contextul altor prevederi privind transformarea socialã ºi
politicã. În funcþie de þarã, trebuie abordate urmãtoarele
aspecte: distribuirea echitabilã ºi adecvatã a resurselor, accesul
egal la educaþie pentru toate persoanele, implicarea cadrelor
didactice în conflict, administrarea, finanþarea ºi curricula. De
exemplu, inechitatea a fost recunoscutã drept o problemã
cheie în cazul conflictului din Burundi: „Una dintre cauzele
violenþelor ºi insecuritãþii din Burundi...o reprezintã sistemul
discriminatoriu care nu oferea acces egal la educaþie tuturor
EDUCAÞIA CA BENEFICIU AL PÃCII
tinerilor din Burundi, indiferent de etnie.“ 18 În unele
acorduri, predarea în limba localã este consideratã o
problemã identitarã ºi de acces la educaþie, întrucât furnizeazã
informaþii care fac legãtura dintre nevoile locale ºi realitate.
PROVOCÃRILE
Pe lângã oportunitãþi, existã, desigur, ºi provocãri care trebuie
depãºite, pentru a include problematica educaþiei în
acordurile de pace ºi pentru a face acest lucru suficient de
bine. Salvaþi Copiii intenþioneazã sã abordeze aceste aspecte în
cadrul dezbaterii globale privind educaþia, pentru a se asigura
cã educaþia de calitate va fi inclusã în toate procesele de
construire a pãcii. Educaþia este o componentã esenþialã a
reformei politice ºi sociale. Pacea poate fi instauratã doar dacã
acordurile vor aborda în mod clar inechitãþile – inclusiv
acelea din domeniul educaþiei – care au contribuit la
izbucnirea conflictului.
Desigur, simpla includere a problematicii educaþiei într-un
acord de pace nu este suficientã. Este esenþial ca sistemul de
învãþãmânt sã continue sã fie susþinut ºi dupã semnarea
acordului. Obiectivele agreate de ambele pãrþi pentru
9
EDUCAÞIA CA BENEFICIU AL PÃCII

sistemul de învãþãmânt din perioada post-conflict reprezintã
un punct de plecare, dar se pot dovedi imposibil de atins,
odatã ce susþinerea politicã începe sã se diminueze. Aºadar,
este esenþialã implicarea comunitãþii internaþionale în
acordarea de fonduri ºi suport tehnic pentru autoritãþile din
sistemul de învãþãmânt; acest ajutor trebuie acordat astfel
încât sã permitã deschiderea sau redeschiderea ºcolilor în cel
mai scurt timp posibil.
„Modul în care s-a ajuns la acordul de încetare a
ostilitãþilor ºi în care s-a obþinut pacea este esenþial pentru
definirea posibilitãþilor de reconstrucþie socialã ºi civicã prin
polici educaþionale. Natura acordului politic, fie cã este
obþinut intern sau impus din exterior, are consecinþe asupra
voinþei politice de a reforma sistemul educaþional, precum
ºi asupra construirii ºi consolidãrii mecanismelor legale
care i-au mandatat pe responsabilii cu elaborarea politicilor
educaþionale sã opereze schimbãri în domeniu.“
Tawil, S. ºi Harley, A. (editori) Educaþie, conflict ºi coeziune
socialã.
Acesta ºi pentru cã aºteptãrile sunt mari în perioada care
urmeazã adoptãrii unui acord. Foºtii combatanþi sperã sã
obþinã succese prin educaþia vocaþionalã ºi este posibil ca
accesul la educaþie sã fi reprezentat una dintre condiþiile
impuse pentru depunerea armelor. Unele familii întârzie sã
revinã acasã pânã când sistemul de învãþãmânt este
reconstruit ºi funcþional în zonele de origine. Copiii continuã
sã trãiascã în tabere pentru refugiaþi, în cele pentru persoane
deplasate din zonele de origine sau în adãposturi situate în
cartierele marginaºe ale oraºelor.
Etapa post-conflict este adeseori o perioadã cu un sistem
administrativ vulnerabil. Aceasta, în ciuda faptului cã existã o
imensã presiune pentru obþinerea unor rezultate vizibile.
Confruntate cu o nouã conducere politicã, bugete revizuite,
personal recent revenit, o curriculã revizuitã ºi o lipsã acutã
de materiale didactice, ºcolile pot eºua în încercarea de a
furniza servicii de calitate în timp util, astfel încât sã rãspundã
aspiraþiilor elevilor ºi pãrinþilor acestora.
Chiar dacã dovezile aratã cu claritate cã problematica
educaþiei este inclusã într-o anumitã mãsurã în multe
acorduri de pace, existã douã aspecte: în primul rând,
educaþia de calitate ºi reformele necesare în sistemul de
învãþãmânt nu sunt incluse în toate acordurile de pace; în
al doilea rând, tipul de educaþie inclus în multe acoduri de
pace nu atinge întotdeauna cauzele iniþiale ale tensiunilor
ºi inechitãþilor din cadrul sistemului de învãþãmânt.
Aceasta înseamnã cã atât comunitatea internaþionalã,
cât ºi guvernele naþionale, trebuie sã se asigure cã
acordurile de pace includ acele aspecte referitoare la
educaþia de calitate care pot reduce conflictele atât la nivel
de sistem, cât ºi de ºcoalã.

Studiu de caz: reconstrucþie ºi diviziune în Bosnia

„În ciuda intenþiilor comunitãþii internaþionale, ºcolile din Bosnia sunt în prezent segregate ºi naþionalismul este promovat în cadrul
acestora. Decizia comunitãþii internaþionale de a impune rapid reconstrucþia, în speranþa cã aceasta va instaura stabilitatea, a
însemnat o lipsã de timp (sau influenþã) pentru a negocia accesul minoritãþilor în sistemul educaþional, subiectele care urmau sã
fie introduse în curriculã, selecþia cadrelor didactice ºi limba de predare.
Drept rezultat, controlul sistemului de învãþãmânt a fost descentralizat de la autoritatea centralã – unde comunitatea
internaþionalã ar fi putut oferi garanþii cu privire la respectarea diversitãþii etnice – cãtre trei entitãþi create în urma Acordului de
Pace de la Dayton.
Intenþia iniþialã conform cãreia cele trei entitãþi ar fi urmat sã elaboreze politici comune a fost anulatã de faptul cã acestea au
început reconstrucþia, fãrã a fi nevoite sã facã mai întâi anumite concesii.
Acum existã foarte puþine ºanse de armonizare a sistemelor educaþionale. Dimpotrivã, acestea evolueazã separat, cu predarea
unor istorii, limbi ºi religii diferite.“
Smith, A. ºi Vaux, T. 2003: 47, Educaþie, conflict ºi dezvoltare internaþionalã, DFID, UK )

10
HEADER

11
PUTEREA DE A VINDECA
Educatie
, de calitate pentru toti
4. P u t e r e a d e a v i n d e c a
n Un sistem de învãþãmânt calitativ are o influenþã pozitivã,
transformatoare asupra societãþilor afectate de conflicte ºi
acþioneazã ca o contrapondere la conflict ºi acele persoane
care cautã sã îl menþinã. Educaþia de calitate oferã o platformã
prin care se pot îndeplini ºi alte Obiective de Dezvoltare ale
Mileniului ºi poate promova pacea ºi dezvoltarea la un nivel
mai extins.
IMPACT POZITIV PENTRU COPII
Educaþia de calitate este un element cheie pentru evaluarea
angajamentului guvernului privind îndeplinirea nevoilor
cetãþenilor. Atât pãrinþii, cât ºi copiii, înþeleg avantajele
susþinerii unui guvern care le furnizeazã servicii de calitate în
mod constant. Pe timp de crizã, copiii ºi familiile lor solicitã
în mod repetat acces la educaþie. Existã exemple în acest sens
în situaþii diverse, precum cele din Kenya, Liban, Burundi sau
Timorul de Est.19
Educaþia oferã speranþã copiilor ºi familiilor ºi este
apreciatã mai ales pe timp de crizã, când ºcolile pot oferi
copiilor protecþie ºi posibilitatea de a-ºi continua activitãþile
obiºnuite. Profesori dedicaþi ºi o curriculã echilibratã oferã
copiilor o alternativã la confuzie ºi situaþia de conflict.
Profesorii dedicaþi le aratã ºi valorile pozitive, precum
acceptarea diversitãþii, bunãtatea ºi grija faþã de
sentimentele semenilor. Simplul obicei de a merge la ºcoalã
ºi de a lucra cu adulþi inimoºi, într-un mediu suportiv ºi
tolerant, îi poate ajuta pe copiii afectaþi de rãzboaie sã
depãºeascã traumele.
Profesorii – adeseori ºi ei traumatizaþi – au nevoie, desigur, de
sprijin. Profesorii se aflã adesea în prima linie, între forþele
angrenate în conflict. Ei sunt în mod frecvent singurele
persoane care le pot oferi copiilor o altã viziune asupra
necazurilor la care aceºtia sunt martori.
Frecventarea ºcolii ºi accesul la servicii de educaþie
vocaþionalã oferã copiilor ºi adolescenþilor posibilitatea de a se
12
,
implica în activitãþile zilnice de care au atâta nevoie. Având
mai puþin timp liber la dispoziþie, aceºtia sunt prea ocupaþi
pentru a se implica în comportamente anti-sociale; dupã cum
spunea un pãrinte din Liberia: „Atunci când copiii învaþã o
meserie, aceasta îi þine ocupaþi; nu vor mai avea astfel ocazia
sã se implice în conflict.“ 20
„Educaþia este o forþã care ajutã la reducerea conflictelor
din cadrul grupurilor, prin lãrgirea spectrului identificãrilor
noastre sociale dincolo de cele limitate, în lumina caracte-
risticilor umane comune ºi a obiectivelor superioare.“ 21
În afara familiei ºi a comunitãþii în care trãiesc copiii, ºcoala
poate fi unicul mediu sigur în care aceºtia pot stabili zilnic
contacte sociale. Aºadar, ºcoala oferã copiilor posibilitatea de
a se confrunta cu „diferitul“ într-un cadru non-combativ.
Dupã cum afirmã niºte sãteni din Guatemala, „Copiii trebuie
sã înveþe despre alte moduri de viaþã, astfel încât sã poatã
aborda alte metode pentru rezolvarea unui conflict.“ 22 ªcolile
îi pot învãþa pe copii despre drepturile omului ºi, pentru
refugiaþii ºi persoanele evacuate, ºcolile oferã un spaþiu
excepþional unde copiii sã poatã experimenta „normalitatea“
învãþãrii – atât de la profesori, cât ºi de la alþi copii.
Dupã semnarea unui acord de pace, ºcolile trebuie sã ofere un
model de reconciliere, pregãtind terenul pentru reintegrarea
foºtilor combatanþi ºi a persoanelor evacuate ºi pentru
stingerea conflictului prin construirea relaþiilor personale.
Ori de câte ori þãrile ºi societãþile sunt angrenate sau au
fost afectate de conflicte…este important ca sistemul
educaþional sã funcþioneze – pe cât posibil – ºi copiii sã
înveþe cã rãzboiul sau violenþele nu reprezintã norma sau
soluþia ºi cã existã alternative.
Ministerul Afacerilor Externe, Olanda

IMPACT POZITIV PENTRU ÞÃRI
Educaþia trebuie sã rãmânã o prioritate atât pe timp de crizã,
cât ºi în perioadele de stabilitate. Fãrã educaþie, vor exista
foarte puþini cetãþeni capabili sã contribuie la reconstrucþia
þãrii. Acest fapt ar putea alimenta o spiralã descendentã, care
sã creascã probabilitatea izbucnirii unor noi violenþe în viitor.
Studiile au demonstrat cã un nivel ridicat al educaþiei de
calitate primare ºi gimnaziale dintr-o þarã contribuie la
reducerea conflictelor. 23 În societate, fiecare an suplimentar
petrecut în cadrul sistemul de învãþãmânt formal reduce cu
20% riscul ca persoanele de sex masculin sã fie implicate într-
un conflict, iar o ratã anualã a creºterii de 5% are acelaºi efect
stabilizator ca ºi un an de ºcolarizare. 24 În timp ce creºterea
economicã se aflã în strânsã legãturã cu stabilitatea socialã –
aºa ºi o economie puternicã permite investiþii mai mari în
educaþie. Educaþia contribuie în mod egal la creºtere ºi
stabilitate economicã. Existã studii care au demonstrat cã
educaþia generalã primarã ºi gimnazialã contribuie la
dezvoltarea economicã, creºterea oportunitãþilor de angajare
ºi prosperitate financiarã, acest lucru fiind valabil ºi pentru
þãrile vulnerabile, afectate de conflicte. 25
Accesul inegal la oportunitãþi sociale ºi economice, inclusiv
educaþie, este adeseori cauza unui conflict. Dacã acesta nu se
rezolvã în termenii adoptãrii unui acord de pace, existã un
risc major de revenire la starea de conflict. În 2003, Collier a
estimat cã riscul ca acest lucru sã se întâmple este de 44%
într-o perioadã de cinci ani de zile. 26 Aºadar, dacã sistemul
inechitabil de ºcolarizare a fost un factor care a favorizat
declanºarea conflictului în primã instanþã, reformarea
acestuia este imperativã pentru construirea unei pãci durabile.
În acelaºi timp, un sistem de învãþãmânt deschis poate ajuta la
eradicarea percepþiei inechitãþii sociale, care poate fi una
dintre cauzele conflictului. Încrederea sincerã în faptul cã
orice persoanã este capabilã sã evolueze din punct de vedere
politic, social ºi economic poate ajuta la reducerea tensiunilor.
HEADER
Dupã cum spunea un reprezentant al autoritãþilor locale din
Guatemala: „Educaþia poate crea oportunitãþi pentru
schimbare. Persoanele care provin din medii sãrace pot
deveni doctori; dacã primesc o bursã, îºi pot îmbunãtãþi
nivelul economic, întrucât li se oferã oportunitãþi.“ 27
„În timpul conflictului din Nepal, rebelii maoiºti au
exercitat presiuni asupra ºcolilor, sã se înfiinþeze cluburi ale
copiilor, conform intereselor lor. Dar unii membri ai acestor
cluburi au refuzat. Au putut face acest lucru datoritã
abilitãþilor de lider ºi capacitãþii de a-ºi exprima punctul de
vedere, dobândite la club. Au putut evalua ce e bine ºi ce e
rãu, care era datoria lor ºi ce anume doreau ei. ªi-au putut
exprima punctul de vedere.“
Activit local ONG, Nepal.
În ultimul rând, dar poate cel mai important lucru, educaþia
de calitate încurajeazã gândirea criticã ºi analizarea opþiunilor,
ceea ce conduce la o probabilitate redusã ca oamenii sã mai
fie atraºi de lideri carismatici în conflicte armate. Experienþa
Salvaþi Copiii demonstreazã cã accesul la informaþii, abilitatea
de a gândi din perspectiva consecinþelor alegerilor ºi abilitãþile
de bazã de citit ºi socotit reprezintã metode pentru creºterea
încrederii ºi dobândirea unui anume grad de independenþã
intelectualã. Aºa cum sublinia un grup de studenþi din
Liberia: „Mulþi dintre cei care au luptat în rãzboi au fãcut
acest lucru pentru cã au putut fi convinºi cu uºurinþã.
Educaþia îi ajutã pe oameni sã ia decizii mai bune ºi sã facã
diferenþa dintre bine ºi rãu.“ 28
13
POTENÞIALUL DISTRUCTIV

Educatia
, ca armã

5. P o t e n t, i a l u l d i s t r u c t i v
EDUCAÞIA POATE FI FOLOSITÃ LA MANIPULARE
Sistemele de învãþãmânt pot fi o forþã pentru bunãstare, însã
ele pot fi folosite ºi pentru alimentarea tensiunilor sociale.
Guvernele pot manipula în mod intenþionat cadrele didactice,
pentru a-ºi consolida bazele puterii, dupã cum s-a întâmplat
în Burundi în anii ’90 ºi în Germania în anii ’30. „Regimul
hitlerist a inclus anti-semitismul în curricula ºcolarã, ca un
element esenþial pentru bagajul de cunoºtinþe al unei
persoane educate.“ 29
„Îmi aduc aminte cã la ºcoalã ne era teamã. Ne spuneau:
„Tutsi, ridicaþi mîna!“. Dar ne era teamã sã ridicãm mâna,
pentru cã un tutsi era tot timpul descris ca un ºarpe.
ªarpele este periculos ºi trebuie omorât. Nu voi uita
niciodatã acest lucru, pentru cã povestea s-a repetat an de
an, din clasa I pânã în clasa a VI-a.“
(Citat în Bird, L. (2006) Învãþând despre rãzboi ºi pace
în Regiunea Marilor Lacuri din Africa)

Sistemele de învãþãmânt care demonizeazã „duºmanul“ sau

sprijinã mediile educaþionale violente servesc deseori drept
declanºatori ai violenþelor sociale. Marginalizate ºi refractare, EDUCAÞIA POATE FI FOLOSITÃ
victimele sau promotorii unui astfel de comportament pot PENTRU A REFUZA DREPTUL PERSOANELOR
deveni þinte ale unor lideri care cautã sã îºi construiascã LA OPORTUNITÃÞI
bazele puterii pe fundaþia dezbinãrilor sociale existente.
Lipsa accesului la educaþie are un rol crucial în alimentarea
„Dacã existã umbra unor suspiciuni reciproce, dacã pãrþile sunt
conflictelor. Atunci când unele grupuri sociale sunt în mod
foarte competitive, dacã nu sunt sprijinite de autoritãþile
obiºnuit excluse din sistemul de învãþãmânt, acestea sunt mai
relevante sau dacã se realizeazã contactul de pe poziþii foarte
vulnerabile la îndoctrinarea de cãtre lideri carismatici sau
diferite, atunci acesta nu va fi util, indiferent de expunere.
grupãri armate.
Contactul realizat în condiþii nefavorabile poate sã trezeascã
vechile tensiuni ºi sã întãreascã stereotipurile.“ 30 Accesul inegal la educaþie a fost una dintre cauzele vãrsãrilor
de sânge din Ruanda, Burundi ºi Kosovo ºi un aspect folosit
Curricula, manualele, politicile educaþionale, toate pot fi intenþionat pentru diviziune de regimul de apartheid din
transformate în platforme pentru propagandã. Luând în Africa de Sud. Dupã cum se poate vedea în tabelul 1, existã o
considerare rolul educaþiei în formarea identitãþii, conþinutul conexiune clarã între izbucnirea conflictelor ºi refuzul
educaþional poate fi manevrat pentru a servi unei funcþii anterior al oportunitãþilor la educaþie.
politice evidente, cu prejudecãþi privind limba, etnia, religia
sau istoria. Dacã manualele prezintã diferite grupuri bazându-
se pe stereotipuri sau transformându-le în „þapi ispãºitori“,
înseamnã cã vor contribui la escaladarea tensiunilor sociale,
prin justificarea inegalitãþilor. Maliþios sau involuntar,
profesorii pot transmite prejudecãþile împotriva anumitor
elevi, prin vorbele sau faptele lor. De exemplu, terminologia a
fost un element important care a alimentat diviziunea pe
criterii etnice înaintea genocidului din Ruanda. 31

14
 POTENÞIALUL DISTRUCTIV

TABELUL 1: EXCLUDEREA DIN SISTEMUL DE ÎNVÃÞÃMÂNT CA MOTIVARE A CONFLICTELOR

Þara Accesul la educaþie în perioada antebelicã Evoluþia conflictului

Guatemala Excluderea s-a realizat în rândul populaþiei indigene,
majoritatea trãind în zona de vest a þãrii. Din
perspectivã istoricã, accesul la educaþie era disponibil
elitelor urbane, non-indigene. În 1967, numai 33%
din ºcolile primare erau localizate în zone rurale. În
anii ’70, rata ºcolarizãrii în ciclul primar era de 58%,
în timp ce rata absolvirii era de 49%.
Conflictul a izbucnit în zona de vest în anul 1972 ºi
a fost în mare mãsurã concentrat în aceastã zonã,
având un impact negativ asupra furnizãrii
serviciilor educaþionale. Grupãrile de gherilã care
au luptat contra guvernului au fost formate în
majoritate din membri ai populaþiei indigene.

Liberia Accesul la educaþie formalã era apanajul elitei
urbane libero-americane. Nivelul ºcolarizãrii a
crescut în anii ’70 ºi ’80, dar alocarea resurselor nu
a urmat acelaºi ritm, rezultatul fiind o scãdere a
numãrului copiilor care frecventau ºcoala. În anii
70’, o treime din fondurile alocate educaþiei ºi 60%
dintre cadrele didactice cu pregãtire de specialitate
erau concentrate în capitalã. În 1990, rata netã a
ºcolarizãrii era de 12.3%, iar cea brutã de 28%.
În 1989, a izbucnit o rebeliune în regiunea Nimba,
o zonã ruralã din nordul þãrii, ai cãrei locuitori
erau discriminaþi ºi persecutaþi de cãtre
preºedintele Samuel Doe. Luptele au fost iniþial
concentrate în zonele rurale, dar s-au extins
ulterior. Combatanþii din facþiunile non-libero-
americane au fost excluºi din sistemul de
învãþãmânt. Rãzboiul a reprezentat un imens
obstacol pentru sistemul de învãþãmânt fragil.

Nepal Din perspectivã istoricã, accesul la educaþie era
disponibil numai bãieþilor din castele superioare ºi
era concentrat în special în zonele urbane. Accesul a
început sã se extindã în anii ’50 ºi a crescut foarte
mult în anii ’90. Cu toate acestea, în anul 1993, doar
40% dintre copiii cu vârsta de 15 ani absolviserã
învãþãmântul primar ºi exista o stratificare majorã în
ceea ce priveºte accesul la educaþie ºi rezultatele
obþinute, în funcþie de castã, etnie, religie, localizare
geograficã ºi sex. În anul 1995, rata netã a
ºcolarizãrii era de 69%, iar rata absolvirii de 40%.
În 1996, luptele au izbucnit în zonele rurale din
vestul þãrii. Rebelii maoiºti au fost sprijiniþi în
special de nepalezii din castele inferioare,
aparþinând diferitelor grupuri etnice din regiune.
Luptele s-au concentrat în zonele rurale ºi au avut
un impact negativ asupra furnizãrii serviciilor
educaþionale.

Sursa: adaptare dupã Dupuy, K. „Educaþie pentru pace: construirea pãcii ºi transformarea
conflictelor armate prin intermediul sistemelor de învãþãmânt.“, Salvaþi Copiii Norvegia ºi PRIO.

EDUCAÞIA POATE DEVENI O ÞINTÃ
PENTRU ATACURI
„În þãrile care au trãit experienþa conflictelor sau a rãzboaielor,
sistemul de învãþãmânt este adeseori prima þintã a atacurilor.
Ruanda este un caz bine cunoscut în acest sens. Agenþiile ONU
ºi lucrãtorii care au asigurat asistenþã ºi care au fost martorii
genocidului au descris cã infrastructura ºcolilor, liceelor ºi
universitãþilor s-a numãrat printre primele þinte ale atacurilor ºi
au fost fie complet distruse, fie vandalizate. Mai mult,
majoritatea cadrelor didactice ºi a personalului administrativ
care a supravieþuit conflictului a emigrat în þãrile învecinate,
a fugit peste graniþã sau a fost prinsã în exodul refugiaþilor.
Astfel de situaþii se repetã adeseori în þãrile care trec prin
conflicte similare.“ 32
Atacurile directe asupra sectorului educaþional reprezintã o
caracteristicã a conflictelor din întreaga lume. „Numãrul
raportat al asasinãrilor, bombardamentelor, incendierilor
ºcolilor, clãdirilor universitare ºi personalului a crescut în mod
dramatic în ultimii trei ani...în toate [dintre cele mai grave]
cazurile, cu excepþia Nepalului.“ 33 Agenþiile care militeazã
pentru drepturile omului ºi alte ONG-uri deþin dovezi conform
cãrora sistemul de învãþãmânt este o þintã specificã a rebelilor ºi
forþelor guvernamentale, în egalã mãsurã.34
Unele grupãri rebele atacã ºcolile ºi cadrele didactice, pentru
cã acestea reprezintã autoritãþile guvernului central sau
autoritãþile locale. În efortul de a distruge fragilul contract
social dintre guvern ºi cetãþeni, rebelii atacã clasele, ameninþã
cadrele didactice, atacã ºi rãpesc persoanele cu un anumit
nivel de educaþie, dupã cum s-a întâmplat în ultimii ani în
Nepal, Afganistan ºi Uganda.
În raportul „Educaþia sub atac“ publicat în 2007, UNESCO
afirmã cã atacurile asupra sistemului de învãþãmânt vor
continua în cazul în care comunitatea internaþionalã nu va
sprijini „dezvoltarea unui sistem independent de monitorizare
la nivelul fiecãrei þãri, astfel încât sã poatã fi analizate ºi fãcute
publice informaþiile privind extinderea ºi tipul atacurilor,
atacatorii ºi þintele acestora ºi, acolo unde este posibil,
motivele care stau la baza atacurilor.“ 35 ªcolile ar trebui
protejate, conform prevederilor unor convenþii internaþionale
ºi conform legislaþiei internaþionale privind drepturile
omului36, dar, din nefericire, sancþiunile actuale nu sunt
suficiente pentru a se asigura cã toate ºcolile, cadrele didactice
ºi copiii sunt protejaþi de atacuri.

15
POTENÞIALUL DISTRUCTIV

Studiu de caz: Afganistan – Paradoxul educaþiei

„Organizaþia Human Rights Watch (HRW) furnizeazã dovezi clare conform cãrora atacurile asupra ºcolilor, profesorilor ºi elevilor
au origini diferite, dar aceleaºi rezultate – copii sau profesori uciºi ºi ºcoli închise. Când 100.000 de copii din Afganistan care
frecventaserã ºcoala în 2003 ºi 2004 au încetat sã facã acest lucru, aceasta s-a datorat în mare parte distrugerii a 200 de ºcoli
nou construite. În timp ce unele atacuri par a fi rezultatul disputelor de grup sau individuale în ceea ce priveºte alocarea resurselor
la nivel local, altele au o þintã precisã, întrucât oferã o educaþie modernã (adicã nu doar religioasã), în special pentru fete ºi femei;
de exemplu, într-o declaraþie din 2006 a lui Mohammed Hanif, auto-proclamatul purtãtor de cuvânt al Consiliului Liderilor
Talibani, talibanii au atacat în mod special ºcolile, datoritã curriculei pe care o utilizau.“ (Human Rights Watch, 2007).
„În ciuda creºterii numãrului atacurilor, existã motive de optimism, chiar ºi în confruntarea cu astfel de pericole: acestea rezidã în
determinarea guvernului ºi a populaþiei de a se opune acestor atacuri, susþinându-ºi copiii sã frecventeze ºcoala [ºi] începând sã
ofere locaþii, pazã ºi supraveghere mai sigure. În acest fel, numãrul copiilor înscriºi la ºcoalã, inclusiv cel al fetelor, a crescut de mai
bine de douã ori în ultimii cinci ani, la peste 6 milioane de copii în 2007.“ (IRIN, 2007)

Exemplul Afganistanului demonstreazã cum, chiar ºi atunci scadã probabilitatea sau impactul atacurilor asupra ºcolilor
când reprezintã o þintã, copiii ºi pãrinþii continuã sã (mai multe informaþii în acest sens puteþi citi în capitolul
recunoascã oportunitãþile pe care le oferã educaþia ºi continuã despre ºcolile sigure ºi care oferã protecþie).
sã frecventeze ºcoala, fiind capabili sã susþinã iniþiative care sã

16

6. T i m p u l s c h i m b ã r i i
„Persoanele „educate“ sunt la fel de capabile sã se implice
în violenþe ca ºi cele „needucate“, iar acest fapt subliniazã
necesitatea de a analiza mai în amãnunt tipul de educaþie
care este oferit, precum ºi atitudinile ºi valorile pe care le
promoveazã. Simpla furnizare a unor servicii educaþionale
nu garanteazã pacea.“
(Smith, A., and Vaux, T. (2003). Educaþie, conflict ºi dezvoltare
internaþionalã, DFID, Londra)
n Patru elemente esenþiale sunt necesare pentru consolidarea
rolului educaþiei în procesul de construire a pãcii ºi
prevenirea conflictelor:
• Incluziune/acces: Educaþia din ciclul primar trebuie sã
fie gratuitã, locaþiile ºcolilor trebuie sã fie accesibile, iar
personalul didactic trebuie sã facã tot ce îi stã în putinþã
pentru a atrage la ºcoalã toþi copiii din comunitate.
• Siguranþã/protecþie: ªcolile trebuie sã ofere siguranþã
în faþa atacurilor ºi trebuie percepute ca locul unde se
cultivã curiozitatea intelectualã ºi respectul pentru
drepturile universale ale omului.
• Relevanþã: ªcolile trebuie sã utilizeze o curriculã
nepãrtinitoare ºi materiale didactice care sunt relevante
pentru copii în contextul în care trãiesc.
• Transparenþã: Conducerea ºcolii trebuie sã fie
autorizatã sã ia deciziile necesare pentru asigurarea
bunãstãrii copiilor. Pentru a obþine acest lucru, trebuie
luate în considerare opiniile copiilor, pãrinþilor ºi
membrilor comunitãþii.
Acestea sunt principiile ºi standardele care pot pãrea aspiraþii
idealiste, dar sunt importante în asigurarea unei pãci durabile.
„Cea mai bunã metodã de a lucra cu foºtii combatanþi este
sã îi accepþi aºa cum sunt, sã fii pregãtit sã convieþuieºti cu
ei, sã îi faci sã se simtã o parte din tine ºi sã le spui cã pot
comite greºeli, dar ºi cã pot învãþa din ele.“
Profesor, Liberia.
TIMPUL SCHIMBÃRII
Educatie
, de calitate pentru pace
ªCOLILE TREBUIE SÃ FIE INCLUSIVE ªI ACCESIBILE
Dacã dorim ca educaþia sã îºi realizeze întreg potenþialul în
procesul de construire a pãcii, atunci trebuie sã fie accesibilã
pentru toþi copiii – pentru fata prea speriatã sã meargã la
ºcoalã, pentru copilul evacuat cãruia i s-a refuzat înscrierea la
ºcoalã, pentru „concubina“37 vreunui lider local al
combatanþilor ºi pentru copilul soldat care a revenit acasã.
Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se
confruntã în special fetele în situaþii de conflict, multe dintre
ele putând fi soluþionate printr-o educaþie de calitate,
inclusivã, care oferã protecþie ºi siguranþã. Sistemele de
învãþãmânt trebuie sã ofere un mediu inclusiv, unde toþi
copiii sã poatã participa ºi unde sunt încurajaþi sã îºi
exploreze talentele. Acestea trebuie sã includã copiii cu
dizabilitãþi, copiii care aparþin grupurilor etnice minoritare,
copiii de religii diverse ºi care aparþin grupurilor marginalizate,
frecvent discriminate.
„Educaþia inclusivã într-o þarã în curs de dezvoltare presupune
dreptul egal al tuturor copiilor la „pachetul educaþional“,
indiferent de cât este de rudimentar acest pachet.“ 38
(DFID, 2001)
Un aspect esenþial pentru asigurarea unei educaþii inclusive
este decizia în ceea ce priveºte limba de predare. Acest lucru
este important în special în zonele în care utilizarea unei
anumite limbi este consideratã o formã de represiune
culturalã asupra oamenilor care vorbesc o limbã maternã
diferitã. 39 Diversificarea limbilor de predare îmbunãtãþeºte
accesul la educaþie, prin egalizarea ratelor de ºcolarizare,
frecventare ºi absolvire. 40 De asemenea, acest fapt poate
transmite mesajul cã guvernul valorizeazã diversitatea
cetãþenilor, micºorând astfel probabilitatea izbucnirii unor
conflicte ºi promovând toleranþa.
Resursele limitate sunt o altã cauzã care poate îngreuna accesul
egal la educaþie al tuturor copiilor. În timp ce copiii din multe
þãri din sud trebuie sã parcurgã în mod obiºnuit distanþe
foarte mari pânã la ºcoalã, aceasta devine o problemã de
siguranþã pe perioade de conflict ºi tulburãri sociale. 41
17
TIMPUL SCHIMBÃRII

Studiu de caz: Nepal

La sfârºitul anilor ’90, Salvaþi Copiii UK a dezvoltat un sistem simplu de mecanisme educaþionale de întrajutorare, axate în
special pe problemele copiilor. Angajaþii Salvaþi Copiii au realizat faptul cã în orice sat, indiferent cât de izolat, întotdeauna existã
persoane – fermieri, pãrinþi adolescenþi sau profesori – care doresc sã se implice. Pentru ficare caz în parte au fost identificate
persoane entuziaste din comunitate, în mod special pãrinþi ºi profesori, cu care s-a discutat despre impedimentele ºi soluþiile
posibile pentru copiii cu dizabilitãþi din comunitãþile respective, iar Salvaþi Copiii a acordat mici stimulente, pentru a-i încuraja pe
copii sã meargã la ºcoalã.

Salvaþi Copiii a acordat sprijin câtorva ONG-uri locale, care au elaborat mecanisme prin care sã asigure legãtura dintre aceste
persoane dedicate – copii ºi adulþi, femei ºi fete, persoane cu dizabilitãþi ºi persoane din casta inferioarã Dalit – ºi autoritãþile
guvernamentale... Membrii comunitãþilor s-au alãturat ONG-urilor locale ºi agenþiilor guvernamentale, pentru a promova accesul
la educaþie al copiilor cu dizabilitãþi, fetelor ºi membrilor castei Dalit – iniþial, pentru câte un grup exclus în fiecare locaþie.
Pe mãsurã ce cât mai mulþi copii din grupurile excluse au început sã frecventeze ºcoala, au început sã fie vãzuþi ca modele care
demonstreazã cã este posibil ca toþi copiii sã fie incluºi în sistemul de învãþãmânt.
Salvaþi Copiii, Pentru o educaþie inclusivã: cum se poate obþine schimbarea: experienþa Salvaþi Copiii în proiecte pentru o
educaþie inclusivã

O alternativã este repreyentatã de iniþiativa ºcolilor la domiciliu
(SLD) din Afganistan. În timpul ºi ulterior epocii talibanilor,
Salvaþi Copiii, împreunã cu alte ONG-uri locale ºi internaþio-
nale, au sprijinit înfiinþarea ºcolilor la domiciliu, coordonate
de profesoare ºi care se adresau fetelor. Orele predate la
domiciliu sunt în prezent incluse în sistemul naþional de
învãþãmânt.42 Aceastã soluþie oferã posibilitatea unui numãr
mai mare de fete sã meargã la ºcoalã ºi reduce riscurile în ceea
ce priveºte siguranþa, pentru toþi copiii care frecventeazã SLD.
„Pentru ca educaþia sã promoveze pacea, costurile trebuie
sã fie suportabile ºi sã fie accesibile tuturor. Toate
persoanele trebuie sã aibã acces la aceleaºi facilitãþi, cu
aceleaºi standarde pentru toþi, ºi trebuie sã existe
oportunitãþi egale pentru toate persoanele, atât cele care
trãiesc în capitalã, cât ºi cele din zonele rurale.“
Pãrinte, Liberia
Resursele limitate sunt cauza accesului restricþionat la
educaþie ºi a frecvenþei ºcoale reduse nu numai la nivel de
comunitate, dar ºi la nivel de stat; finanþarea adecvatã pentru
educaþie de calitate reprezintã o problemã pentru majoritatea
þãrilor afectate de conflicte. Furnizarea de servicii
educaþionale este deseori consideratã un „beneficiu al pãcii“
care trebuie asigurat rapid, pentru a crea sentimentul de
speranþã, necesar în societãþile post-conflict; cu toate acestea,
bugetul pentru educaþie este deseori redus dramatic, întrucât
guvernele pierd baza pentru impozitare ºi cresc fondurile
alocate pentru apãrare ºi securitate.
În Guatemala, „bugetul de stat este alocat anihilãrii grupãrilor
rebele, creându-se astfel o situaþie în care educaþia continuã sã
fie subfinanþatã, iar condiþiile din sistem se deterioreazã, astfel
încât tinerii sunt determinaþi sã se alãture grupãrilor rebele,
întrucât îºi pierd motivaþia, valorile ºi oportunitãþile pentru
educaþie.“ 43 Aºadar, finanþarea unor sisteme de învãþãmânt
echitabile trebuie sã fie un proces de lungã duratã, care sã
înceapã de la izbucnirea unei situaþii de urgenþã ºi sã continue
ºi în fazele post-conflict ºi de recuperare. 44 Acest lucru este
valabil atât pentru învãþãmântul gimnazial ºi vocaþional, cât ºi
pentru cel primar.
Oportunitãþile din învãþãmântul gimnazial ºi vocaþional sunt
importante pentru dezvoltarea socialã, aspiraþiile personale ºi
familiale, ºi pot acþiona ca supape eliberatoare pentru ºomaj,
frustrare ºi alienare. „Învãþãmântul gimnazial poate avea o
importanþã deosebitã pe timp de rãzboi, întrucât îi poate scuti
pe copiii mai mari de serviciul militar ºi îi pregãteºte sã se
implice activ în acþiuni civile majore, odatã cu instaurarea
pãcii. Trebuie sã se acorde atenþie ºi formãrii abilitãþilor
profesionale, astfel încât educaþia sã fie atractivã ºi relevantã
pentru tinerii foºti-combatanþi.“ 45 În perioade de recuperare
post-conflict, sistemul de învãþãmânt pânã la nivel de liceu
este esenþial pentru formarea abilitãþilor de nivel mediu, care
sã permitã naþiunii sã se dezvolte pe termen lung.
EDUCAÞIA TREBUIE SÃ SE REALIZEZE
ÎNTR-UN MEDIU SIGUR ªI PROTECTIV
Dupã cum am arãtat anterior, atacurile asupra elevilor,
cadrelor didactice ºi personalului administrativ46 lasã în urmã
fricã ºi neîncredere, care pot dura mult timp. Pentru a
construi o pace durabilã ºi a trece peste aceastã fricã, este
esenþial ca ºcolile, copiii ºi cadrele didactice, sã fie protejate în
multiple moduri.
Raportul UNESCO „Educaþia sub atac“ aratã extinderea
acestei probleme ºi ce trebuie schimbat pentru a se respecta
legislaþia internaþionalã privind drepturile omului ºi alte
instrumente legislative internaþionale. Salvaþi Copiii susþine
aceste principii ºi promoveazã acþiuni de advocacy la nivel
naþional ºi internaþional în favoarea protejãrii copiilor,
ºcolilor ºi cadrelor didactice. Salvaþi Copiii se implicã în mod
special în încurajarea comunitãþilor, inclusiv a copiilor, sã
pledeze pentru protejarea persoanelor ºi resurselor din
sistemul de învãþãmânt ºi sprijinã grupurile de copii sã îºi
exprime punctele de vedere ºi sã acþioneze în acest sens.
Acolo unde este necesar, Salvaþi Copiii faciliteazã soluþii
alternative pentru sistemul de învãþãmânt formal, precum
ºcolile la domiciliu din Afganistan, pentru a asigura siguranþa
ºi protecþia copiilor pe care îi sprijinã. Alte instituþii faciliteazã
intervenþii mai directe, precum escortele armate, patrule
militare în aproierea ºcolilor ºi înfiinþarea comitetelor de
siguranþã în ºcoli.47.

18
 HEADER

Un alt mecanism pentru protejarea copiilor în cazuri de atac
este campania „Copiii ca þinte ale pãcii“ (CTP) – ºi iniþiativa
conexã „ªcolile ca zone de pace“ (SZP) 48. Aceasta este o
abordare interinstituþionalã atent elaboratã ºi inovativã,
implementatã în Nepal. Utilizând o diversitate de mijloace
(afiºaje, discursuri, întâlniri cu lideri ai diferitelor grupãri) la
nivel naþional, campania militeazã pentru protecþia ºcolilor, a
elevilor ºi cadrelor didactice.
„Faptul cã învaþã despre valorile cooperãrii ºi acceptarea
diferenþelor culturale îi va ajuta pe copii sã depãºeascã
stereotipurile ºi prejudecãþile pe care liderii oportuniºti le
utilizeazã, de regulã, pentru propriile scopuri distructive.
Exploatarea potenþialului educaþiei pentru învãþarea toleranþei
este o sarcinã importantã ºi pe termen lung.“ 49
În conflictele armate, violenþele din afara ºcolii determinã
adeseori utilizarea violenþei ºi în ºcoli, dar aceastã conexiune
poate acþiona ºi în sens invers: violenþa din ºcoli determinã ºi
legitimeazã utilizarea violenþei pentru impunerea autoritãþii ºi
obedienþei în lumea din afara ºcolii. 50
Un alt mecanism pentru rezolvarea conflictelor din interiorul
ºi din afara ºcolii este prin promovarea educaþiei pentru pace,
educaþie pentru drepturile omului ºi dezvoltarea abilitãþilor
de prevenire a conflictelor. Aceste iniþiative reflectã activitãþile
care promoveazã cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile care
permit persoanelor de toate vîrstele ºi cu orice nivel de
instruire sã îºi dezvolte schimbãri comportamentale care
previn apariþia conflictelor, rezolvarea conflictelor pe cale
paºnicã sau crearea condiþiilor pentru construirea pãcii. De
regulã, educaþia pentru pace include diferite componente, de
la advocacy la reforme legislative, educaþie pentru drepturile
omului ºi concepte de justiþie socialã, complementare
procesului de construire a pãcii.
Exemple ale unor astfel de iniþiative sunt cele introduse în Sri
Lanka, unde se încearcã elaborarea unei politici naþionale de
coeziune socialã, în colaborare cu Universitatea Birmingham.
Liberia utilizeazã materialele privind educaþia pentru pace
elaborate de Reþeaua Interinstituþionalã pentru Educaþie în
Situaþii de Crizã (RIESC), iar un consorþium interinstituþional
din Nepal a elaborat un Memorandum privind
implementarea educaþiei pentru pace.
O altã trãsãturã comunã a educaþiei pentru pace sau educaþiei
pentru drepturile omului51 este formarea abilitãþilor de
gândire criticã. Învãþarea pe de rost ºi abordarea „autoritarã“
a predãrii consolideazã ierarhiile sociale ºi eºueazã în
formarea gândirii critice esenþiale ºi a abilitãþilor interactive.

Studiu de caz: Nepal

„Înainte de campania CTP, membrii grupãrilor maoiste intrau direct în ºcoli, iar dupã campanie au ezitat sã facã acest lucru. Odatã
cu desfãºurarea campaniei CTP, comunitãþile s-au fãcut din ce în ce mai auzite, susþinând încetarea folosirii ºcolilor ºi copiilor în
conflict. Din acest motiv, atât armata, cât ºi grupãrile maoiste, au ezitat sã se foloseascã de copii în faþa mulþimilor. Au negat cã s-
au folosit de copii sau cã fac acest lucru...Iniþial, liderii importanþi ai grupãrilor maoiste au trimis un articol cotidienelor
importante, în care menþionau rolul pe care copiii îl au în revoluþie... Erau conºtienþi de consecinþele viitoare. Dar, dupã campanie,
au susþinut cã nu trebuie implicaþi copiii sub 19 ani ºi cã ei nu se foloseau de copii.“ Membru al reþelei CTP

19
TIMPUL SCHIMBÃRII

52 ªcoala trebuie sã fie un loc în care copiii sã se poatã
exprima, fãrã teama de a fi intimidaþi sau pedepsiþi; un loc
unde sunt încurajaþi sã punã întrebãri ºi unde aceastã
curiozitate este echilibratã prin respectul faþã de alte persoane
ºi convingerile acestora. Acest model intelectual depinde de
oportunitãþile pe care copiii le au de a învãþa unii de la ceilalþi
interacþionând la locul de joacã, prin activitãþile de grup din
timpul orelor de curs, prin activitãþile extra-curriculare
realizate împreunã cu colegii de ºcoalã, precum ºi prin accesul
la resurse externe de informare. Chiar dacã poate pãrea o
abordare „relaxatã“ a învãþãrii, de fapt este nevoie de cadre
didactice foarte bine pregãtite ºi cu o foarte bunã încredere de
sine, care sã faciliteze procesul de învãþare.
Cu toate acestea, libertatea de asumare a riscurilor
intelectuale este o chestiune controversatã. Dacã este bine
direcþionatã de cãtre un adult / profesor model, o astfel de
asumare a riscului poate avea un rol important în constuirea
încrederii de sine, în învãþarea gândirii critice ºi acceptãrii
diversitãþii, toate acestea fiind elemente importante pentru
evitarea conflictelor. 53 Dupã cum declarã membrii unei ONG
din Nepal, „Fãrã educaþie, oamenii sunt foarte uºor de
convins. Dacã au beneficiat de educaþie de calitate,
participativã, oamenii judecã dacã ceea ce li se spune este
corect sau greºit ºi pot evalua corect. Educaþia îi învaþã pe
oameni sã analizeze ºi sã înþeleagã de ce conflictele nu sunt
bune.“ 54 Acesta este tipul de educaþie promovat prin educaþia
pentru drepturile omului, menþionatã anterior. Într-adevãr,
se poate argumenta cã TVAC au nevoie de o „pedagogie
diferitã“ [care] sã permitã tinerilor sã analizeze conceptele de
„clasã“, „rasã“, gen, „abilitate“ sau „nevoi speciale“, pentru a
putea înþelege sursele inechitãþilor ºi conflictelor.“ 55
„Dacã ai ºcoalã, poþi sã judeci singur. Poþi înþelege cã rãzboiul
nu este cea mai bunã soluþie. Vei putea rezolva problemele ºi
vei fi capabil sã înþelegi, pentru cã rãzboiul este cauzat de
lucruri înþelese greºit.“ Elev din ciclul primar, Liberia
EDUCAÞIA TREBUIE SÃ FIE RELEVANTÃ
ªI ADECVATÃ
Reforma curriculei ºcolare dupã stingerea unui conflict este o
oportunitate pentru îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei în
general. Atenþia acordatã curriculei este importantã pentru a
„evita reproducerea conþinuturilor care, în cel mai rãu caz, au
contribuit la întreþinerea conflictului ºi, în cel mai bun caz,
nu au avut niciun rol în prevenirea acestuia.“ 56
Acolo unde tensiunile persistã, este dificil sã se obþinã
reforma. Oficialii din ministere lucreazã cu termene limitã
foarte scurte ºi sub presiunea unor aºteptãri foarte mari.
Revizia anumitor materii – precum istoria sau ºtiinþele sociale
– poate stârni controverse ºi trebuie fãcutã cu grijã. Dupã
genocidul din Ruanda, istoria a fost exclusã din curricula
ºcolarã pentru mai mult de un deceniu. 57 Poate fi necesar ca
autoritãþile, cadrele didactice ºi membrii societãþii, în general,
sã îºi îmbunãtãþeascã abilitãþile de analizã ºi prezentare,
înainte de a câºtiga încrederea de sine necesarã pentru a vorbi
copiilor ºi tinerilor despre conflictele recente. 58
Deseori, elaborarea unor materiale didactice noi este o
prioritate în situaþiile post-conflict, atunci când manualele
existente au contribuit la menþinerea conflictului, informaþiile
sunt depãºite (datoritã duratei conflictului) sau pur ºi simplu
nu mai existã niciun fel de materiale. Relevanþa curriculei are
o importanþã specialã pentru copiii afectaþi de conflicte, ºi ar
trebui sã includã informaþii despre siguranþã, sãnãtate,
asistenþã psiho-socialã, soluþionarea conflictelor ºi alte
deprinderi de viaþã. 59 Aceste aspecte trebuie abordate în
contextul relevanþei pentru copii ºi pentru situaþia din þara
respectivã. De exemplu, când se elaboreazã programe pentru
foºtii copii soldaþi, deseori profesorii nu iau în considerare
faptul cã, în perioada petrecutã pe câmpul de bãtãlie, mulþi
dintre aceºti copii au deprins „abilitãþi de supravieþuire,
conducere, negociere, organizare, schimb de informaþii ºi
comunicare“ 60, abilitãþi pozitive, care pot fi utilizate ºi pe
baza cãrora se pot construi altele noi.
În special în perioadele de conflict, în þãrile în care sistemele
existente devin nefuncþionale, profesorii sunt un factor major
pentru menþinerea posibilitãþii furnizãrii unor servicii
educaþionale relevante ºi adecvate. Luând în considerare rolul
esenþial pe care îl au profesorii în reducerea (sau, dimpotrivã,
promovarea) conflictelor, este deosebit de important ca, în
situaþii de crizã, aceºtia sã primeascã recunoaºterea ºi
motivaþia necesare pentru a promova valorile pozitive. Pentru
a face acest lucru, trebuie sã fie bine pregãtiþi ºi sã rãmânã în
localitãþile de origine. Aceasta presupune ºi o remuneraþie
adecvatã. 61 În anumite situaþii, finanþatorii ar trebui sã ia în
calcul asigurarea plãþilor directe pentru personalul didactic,
pentru o perioadã determinatã de timp.
SISTEMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT
TREBUIE SÃ FIE TRANSPARENTE
Sistemele de învãþãmânt trebuie sã fie transparente ºi
responsabile în primul rând faþã de copii, pãrinþi ºi
comunitate. Acest lucru este cu deosebire important în
situaþii de conflict, când sistemele educaþionale sunt afectate
sau, în unele cazuri, distruse în totalitate. Unul dintre
obiectivele Salvaþi Copiii în situaþii de conflict este sã
acþioneze ca un canal de comunicare nepãrtinitor ºi de

Studiu de caz: Liberia

Salvaþi Copiii colaboreazã cu Ministerul Educaþiei, asociaþiile pãrinþilor ºi profesorilor ºi cu copiii, pentru a elabora coduri de
conduitã ºi sisteme de raportare în ºcoli, cu scopul de a a preveni cazurile de exploatare sexualã ºi abuz, precum ºi alte încãlcãri
ale drepturilor copilului. Aceastã iniþiativã include identificarea ºi promovarea metodelor de disciplinã pozitivã, pentru a stopa
pedepsele fizice aplicate în ºcoli. Participanþii considerã cã aceastã abordare este esenþialã pentru reconstrucþia structurilor sociale
în þãrile în care violenþa este adânc înrãdãcinatã, iar pedepsele fizice sunt general acceptate. Salvaþi Copiii sprijinã elevii ºi
comitetele de conducere ale ºcolilor care colaboreazã la elaborarea codurilor de conduitã privind drepturile cetãþenilor ºi a regulilor
care trebuie respectate. Aceste coduri sunt afiºate ºi discutate în clasã.

20
 TIMPUL SCHIMBÃRII

încredere între toþi actorii implicaþi în sistemul educaþional,

aºa cum s-a întâmplat în Nepal ºi Sri Lanka.

Experienþa Salvaþi Copiii aratã cã pãrinþii ºi copiii valorizeazã

într-o foarte mare mãsurã noþiunea de educaþie accesibilã la
nivel naþional, gratuitã ºi de calitate. Pentru a transforma
aceastã dorinþã în realitate, autoritãþile din domeniul
educaþional trebuie sã includã acest tip de educaþie în modelul
de guvernare, prin înfiinþarea consiliilor de conducere ale
ºcolilor (CCS) sau a asociaþiilor pãrinþilor ºi profesorilor (APP).
Participarea la procesul educaþional repezintã o modalitate de a
construi relaþii în interiorul ºi în afara ºcolii ºi, prin acestea,
nivelurile de încredere, colaborare ºi reciprocitate. Astfel de
relaþii îi imunizeazã pe indivizi în faþa tentaþiilor conflictelor
armate, arãtându-le modul în care problemele împãrtãºite ºi
celorlalþi pot fi rezolvate pe cale paºnicã. Acesta este motivul
pentru care implicarea copiilor în procesul educaþional este
extrem de importantã, pentru a forma pe termen lung atitudini
ºi valori care promoveazã pacea.

„Atunci când la ºcoalã ºi în clasã se promoveazã democraþia,
valorile ºi cultura democraþiei pe care copiii le-au deprins la
ºcoalã se vor reflecta în societate ºi comunitate ºi, pe termen
lung, acest fapt va favoriza pacea ºi democraþia.“
Grup de profesori, Nepal.
Copiii ºi comunitãþile sunt din ce în ce mai mult recunoscute
ca având o contribuþie majorã la legitimarea transparenþei în
þãrile vulnerabile, afectate de conflicte, ceea ce permite
finanþatorilor sã depãºeascã unele îngrijorãri tipice sau „lipsa
de încredere“ atunci când iau decizii referitor la þãrile cãtre
care sã direcþioneze finanþãri pentru educaþie.62

Copiii sunt actorii principali pe scena educaþiei, astfel încât
trebuie sã aibã un rol în consolidarea sistemului de
învãþãmânt. Acordarea unui astfel de rol copiilor este motiv
de îngrijorare pentru mulþi adulþi, care considerã cã bãieþii ºi
fetele nu au nicio contribuþie la administrarea unei ºcoli. Este
o situaþie întâlnitã mai ales în sistemele autocratice, unde
deciziile sa iau la nivel central, iar informaþiile sunt protejate
cu stricteþe. Copiii au însã dreptul nu doar de a frecventa
ºcoala, ci ºi de a se implica în modul în care sunt furnizate
serviciile educaþionale. Aceasta înseamnã cã elevii trebuie sã
aibã acces la informaþii, prezentate prin mijloace adecvate
vârstei lor, ºi cã li se solicitã punctul de vedere. Salvaþi Copiii
a promovat participarea copiilor la procesul educaþional, prin
susþinerea cluburilor elevilor, unde aceºtia pot învãþa despre
drepturile pe care le au. Perioadele de crizã oferã noi
oportunitãþi pentru dialog ºi schimbãri sociale, iar cluburile
copiilor oferã noi mijloace pentru construirea pãcii.
Cu sprijinul adulþilor, cluburile copiilor au militat pentru
respectarea grupurilor minoritare, au negociat cu pãrinþii sã
le permitã copiilor sã frecventeze ºcoala, au negociat chiar ºi
cu liderii combatanþilor referitor la folosirea în luptã a
copiilor soldaþi.
De exemplu, Rose ºi Greeley sugereazã cã standardele de
„bunã performanþã“, precum Standardele minime INEE
pentru educaþia în situaþii de crizã, ar putea contribui la
anularea îngrijorãrilor finanþatorilor – sau „lipsei de
încredere“ – dacã ar fi legitimate printr-o susþinere mai
puternicã din partea acestora ºi prin colaborare. 63
Standardele minime, care pot fi implementate ºi împreunã cu
alte standarde, precum Cadrul Progresiv pentru o Iniþiativã
Rapidã64, ar putea asigura o mai mare rigoare în dezvoltarea
politicilor sectoriale ºi finanþarea strategiilor.
Poate cã ar fi mai uºor sã se rezolve problema „lipsei de
încredere“ dacã s-ar recunoaºte pericolele asociate
neidentificãrii unor soluþii. Pe termen lung, va fi necesarã
alocarea unor resurse financiare mai numeroase pentru a
ajuta un sistem aflat în conflict, decât cele care ar trebui
alocate pentru a preveni acel conflict. Comunitatea
internaþionalã ºi guvernele naþionale trebuie sã acorde o
atenþie mai mare, pentru a se asigura cã educaþia de calitate
este recunoscutã ca element al procesului de rezolvare a unui
conflict. Aceasta presupune acordarea de resurse pentru
sisteme educaþionale de calitate care sunt inclusive,
promoveazã toleranþa, diversitatea ºi libertatea intelectualã.
Calitatea este importantã, dar ºi preþul este pe mãsurã.

Studiu de caz: Nepal

„Trei copii au fost rãpiþi din zona în care ne desfãºurãm activitatea, iar clubul copiilor din ºcoala la care studiau aceºti copii a luat
iniþiativa de a-i elibera de la gherilele maoiste, prin dialog.“ Membru al unei ONG din Nepal.

21
CONCLUZII ªI ÎNTREBÃRI

7 . C o n c l u z i i s, i î n t r e b ã r i
Salvaþi Copiii considerã cã educaþia joacã un rol esenþial în
construirea coeziunii ºi stabilitãþii sociale. Educaþia depãºeºte
diferenþele de ordin politic ºi încurajeazã viziunile alternative
asupra viitorului, concentrate pe nevoile copiilor. ªcolile sunt
un loc foarte important pentru aceastã transformare, pentru
cã elevii de astãzi sunt liderii ºi formatorii de opinie de mâine
ºi pentru cã ºcolile sunt instituþii care au potenþialul de a crea
noi metode de lucru în comunitãþile pentru care lucreazã.

Este însã clar cã, în ciuda acestei viziuni, mulþi copii din þãrile
vulnerabile, afectate de conflicte, nu frecventeazã ºcoala. Acest
raport a încercat sã identifice unele dintre motivele care
determinã acest lucru, dar a cãutat ºi sã formuleze întrebãri.
Rãspunsurile la aceste întrebãri ºi dovezile pe care le
furnizeazã vor forma platforma de la care trebuie sã acþionãm
în colaborare globalã: asigurarea faptului cã problematica
educaþiei de calitate este inclusã în toate acordurile de pace, cã
este recunoscutã ca element esenþial pentru asigurarea
stabilitãþii ºi creºterii economice pe termen lung ºi în toate
domeniile (umanitar sau altele) ºi cã educaþia de calitate
primeºte susþinere financiarã adecvatã ºi echitabilã, prin
mecanisme flexibile, pe termen lung.

Pentru milioanele de copii care, zi dupã zi, nu pot merge la

ºcoalã, este vital ca noi sã gãsim rãspunsuri la aceste întrebãri
ºi sã acþionãm în consecinþã. Dacã nu reuºim acest lucru,
numãrul copiilor care nu vor beneficia de dreptul la educaþie
va creºte ºi mai mult, iar noi vom pierde iarãºi oportunitatea
de a construi pacea în mintea generaþiilor tinere.

22
 CONCLUZII ªI ÎNTREBÃRI

Educatie
, pentru pace
CUM SÃ PARTICIPI LA DEZBATEREA GLOBALÃ

Acest raport este un document de dezbatere. Salvaþi Copiii aºteaptã rãspunsuri la întrebãrile
de mai jos, pe baza expertizei ºi experienþei pe care o aveþi. Rãspunsurile vor contribui la
acþiunea globalã prin care dorim sã ne asigurãm cã educaþia de calitate devine un Obiectiv de
Dezvoltare al Mileniului care poate fi îndeplinit pentru toþi.

Am pregãtit un numãr de întrebãri referitoare la unele dintre subiectele majore din acest

1
raport ºi vã invitãm sã ne trimiteþi rãspunsurile ºi astfel sã contribuiþi la dezbaterea globalã:

2
Dacã educaþia de calitate este importantã pentru menþinerea pãcii într-o societate,
atunci de ce nu este inclusã în toate acordurile de pace?

Care sunt actorii principali (din domeniul educaþiei ºi din alte domenii) cu care

3
negociatorii acordurilor de pace discutã atunci când decid dacã educaþia trebuie (sau
nu) inclusã într-un acord de pace ºi care este rolul autoritãþilor din domeniul
educaþiei în acest proces?

4
Cum diferã rolul educaþiei în promovarea pãcii ºi stabilitãþii în contexte diferite, de
exemplu în þãrile vulnerabile înaintea izbucnirii unui conflict, în þãrile aflate în conflict
ºi în situaþiile post-conflict?

5
Deþineþi exemple pe care doriþi sã le împãrtãºiþi (sub forma studiilor de caz sau
exemplelor concrete) privind modul în care educaþia de calitate a fost implementatã
cu succes în situaþii de conflict ºi a contribuit la reducerea conflictului?

6
Ce dovezi deþineþi (din cercetãri sau experienþa din cadrul programelor) despre
faptul cã unele aspecte ale educaþiei de calitate promoveazã pacea?

Aþi analizat vreun sistem de învãþãmânt care s-a schimbat în sens pozitiv în urma unui
conflict? Vã rugãm sã descrieþi acest proces ºi factorii cheie care au transformat o
situaþie negativã într-una pozitivã.

Vã garantãm pãstrarea drepturilor asupra tuturor informaþiilor furnizate pentru dezbaterea

globalã ºi menþionarea referinþelor pentru citarea acestora. Informaþiile pe care le furnizaþi
trebuie sã poatã fi distribuite public pe pagina noastrã de internet ºi prin alte mijloace. Toate
informaþiile utilizate în acest fel vor conþine referinþe complete la contribuþia dumneavoastrã.

Vã rugãm sã ne transmiteþi informaþiile la adresa:

rewritethefuture@save-children-alliance.org

Rescrie viitorul
Secretariatul Alianþei Internaþionale Salvaþi Copiii
Cambridge House
100 Cambridge Grove
London
W6 0LE
United Kingdom

Pentru informaþii actualizate despre dezbaterea globalã, vã rugãm vizitaþi

www.savethechildren.net/rewritethefuture

23
NOTE
Note
1 Nu existã o listã oficialã a þãrilor afectate de conflicte care pot fi
considerate ºi „vulnerabile“. Pentru a analiza aspectele referitoare
la educaþie în þãrile cu astfel de caracteristici, Salvaþi Copiii a
elaborat o listã cu þãrile afectate de conflicte armate ºi caracterizate
de discrepanþe în ceea ce priveºte veniturile, o guvernare slabã ºi
inechitate. A se vedea raportul Last in Line, Last in School, Alianþa
Internaþionaã Salvaþi Copiii (2007).
2 Acest lucru se întâmplã din mai multe motive: Majoritatea sunt
þãri cu venituri reduse; în unele dintre aceste þãri nu existã voinþa
politicã de a furniza servicii educaþionale sau se refuzã dreptul la
educaþie populaþiei din regiunile dizidente, folosind-o ca armã în
rãzboi; conflictul a creat o stare de confuzie la nivel instituþional –
inclusiv al educaþiei.
3 Educaþia în situaþii de crizã este inclusã în Obiectivele de Dezvoltare
ale Mileniului ºi în Cadrul de Acþiune de la Dakar, 2002.
4 O’Malley, B. (2007) Education under Attack UNESCO; Lai, B and
Thyne, C (2007) ‘The Effect of Civil War on Education, 1980-1997,
Journal of Peace Research, 44 (3), pp. 277-292.
5 Bush, K.D. and Saltarelli, D. (2000) ‘The Two Faces of Education
in Ethnic Conflict: Toward a Peacebuilding Education for
Children, UNICEF Innocenti Research Centre, Florence.
6 „Educaþia de calitate“ are o multitudine de definiþii. Existã definiþii
din perspectiva cantitãþii de resurse materiale disponibile în ºcoli,
acolo unde acestea nu au fost disponibile o lungã perioadã de timp.
Alte definþii includ rata absolvirii ºi alte rezultate similare ale
procesului educaþional. Salvaþi Copiii utilizeazã sintagma din
perspectiva dreptului copilului de a-ºi îndeplini întreg potenþialul
printr-un proces permanent de învãþare. Elementele comune sunt
relevanþa ºi implicarea activã sau participarea copiilor.
7 Salvaþi Copiii, 2006
8 Collier, P., et al. (2003). Breaking the Conflict Trap: Civil war and
Development Policy, World Bank, Washington DC.
9 Lund, M. and Mehler, A. (1999) Peacebuilding and Conflict
Prevention in Developing Countries – A Practical Guide, Conflict
Prevention Network, Brussels/Strasbourg.
10 Obiectivele Grupului de Lucru INEE privind educaþia ºi
vulnerabilitatea sunt consolidarea punctelor de vedere comune
referitoare la elementele care sprijinã reducerea vulnerabilitãþii
þãrilor prin educaþie, asigurând în acelaºi timp un acces egal la
educaþie pentru toþi; susþinerea dezvoltãrii unor programe
educaþionale eficiente în þãrile vulnerabile. Prima întâlnire a
Grupului va avea loc în aprilie 2008.
11 Last in Line, Last in School. op. cit.
12 Annette Isaac Consulting/CIDA (April 1999), ‘Education and
Peacebuilding – A Preliminary Operational Framework’, Ottawa.
13 Human Security Brief, 2006 www.humansecuritybrief.org/2006
14 Se pare cã numãrul acordurilor de pace în care sunt incluse aspecte
referitoare la educaþie este în creºtere, datoritã a doi factori: un
numãr din ce în ce mai mare de conflicte sunt rãzboaie civile unde
politicile interne – precum educaþia sau sãnãtatea – sunt
controversate; al doilea factor este angajamentul crescut al
comunitãþii internaþionale în ceea ce priveºte respectarea
drepturilor copilului.
15 Thyne, C. (2006) ‘ABC’s, 123’s, and the Golden Rule: The
Pacifying Effect of Education on Civil War, 1980-1999’,
International Studies Quarterly 50 (4), pp. 733-754.
16 Dupuy (2008) op. cit.
17 Degu, W.A. (2005) ‘Reforming Education’, in Junne, G. and
Verkoren, W. (eds.) Postconflict Development Lynne Rienner
Publishers, Boulder, pp. 129-145.
18 Acordul de la Burundi, 2000, a identificat accesul inegal la educaþie
ca o cauzã directã a conflictului. Articolul 3, Protocolul III.
19 Last in Line, Last in School, op. cit.
20 Dupuy (2008) ‘Education for Peace: Building Peace and Education
Systems’, Save the Children Norway and PRIO.
24
21 ‘Preventing Deadly Conflict: Final Report’ (1997) op. cit.
22 Dupuy, K. op. cit. (2008) ‘Education for Peace: Building Peace and
Education Systems’, Save the Children Norway and PRIO.
23 Collier et al (2003) op. cit.
24 Collier, P. (2000) ‘Doing well out of War: An economic
perspective’, in Berdal, M. and Malone, D. M. (eds.) Greed and
Grievance: Economic Agendas in Civil Wars, Lynne Rienner
Publishers, Boulder.
25 Carm, E. et al. (2003) ‘Education and its Impact on Poverty: An
Initial Exploration of the Evidence’, Oslo University College,
manuscris nepublicat; Collier et al (2003) op. cit; Hanushek, E. and
Wößmann, L. (2007) ‘Education Quality and Economic Growth’,
World Bank, Washington DC.
26 Collier, P. et al (2003) op. cit.
27 Dupuy (2008) op. cit.
28 Dupuy (2008) op. cit.
29 Bird, L. (2006) ‘Learning about War and Peace in the Great Lakes
Region of Africa’, tezã de doctorat nepublicatã, Institute of
Education, University of London.
30 Preventing Deadly Conflict: Final Report (1997) op. cit.
31 Mamdani, M. (2001). When Victims become Killers: Colonialism,
Nativism, and the Genocide in Rwanda, Princeton University
Press, Princeton; Obura, A. (2003) Never Again: Educational
Reconstruction in Rwanda, IIEP, UNESCO.
32 Annette Isaac Consulting/CIDA (1999), op. cit.
33 O’Malley (2007) op. cit.
34 Ibid; Watchlist on Children and Armed Conflict (2007) ‘Sudan:
Children at a Crossroads: An Urgent Need for Protection’.
35 O’Malley (2007) op. cit.
36 Articolul 24 al celei de-a Patra Convenþii de la Geneva, Convenþia
cu privire la Drepturile Copilului (CDC) 1989, Protocolul
Opþional la CDC cu privire la Implicarea Copiilor în Conflicte
Armate, 12 februarie 2002. Din 1999, Consiliul de Securitate al
ONU a adoptat cinci rezoluþii cu scopul de a proteja copiii de
implicarea în conflicte armate 1261 (1999), 1314 (2000), 1379
(2001) ºi 1460 (2003).
37 Fete care sunt obligate de lideri ai rebelilor sã le devinã
„concubine“, sã gãteascã, sã spele ºi sã le acorde favoruri sexuale.
Acestea pot avea uneori chiar ºi numai 12 sau 13 ani.
38 DFID, 2001. Disability, Poverty and Development London: DFID
Accesaþi: http://www.dfid.gov.uk/pubs/files/disability.pdf
39 Degu, W.A. (2005) ‘Reforming education’, in Junne, G. and
Verkoren, W. (eds.) Postconflict development Lynne Rienner
Publishers, Boulder, pp. 129-145.
40 Save the Children (2007) “The Use of Language in Children’s
Education: A Policy Statement“. Descãrcat la 12 noiembrie 2007 de
la http://www.savethechildren.org.uk/en/docs/briefing-
policy_statement-scuk_language_edu.pdf
41 A se vedea secþiunea cu privire la siguranþã.
42 American Institutes for Research and Mohammed, H. (2006)
‘Education and the Role of NGOs in Emergencies: Afghanistan
1978-2002’, USAID and EQUIP. Disponibil la
http://www.eldis.org/vfile/upload/1/document/0708/DOC22953.pdf
43 Dupuy (2008) op. cit.
44 În aprilie 2008, Salvaþi Copiii va elabora un raport actualizat cu
privire la finanþãrile acordate educaþiei de cãtre donatori în TVAC.
45 Boyden, J. and Ryder, P. (1996) Implementing the Right to
Education in Areas of Armed Conflict, University of Oxford, Queen
Elizabeth House.
46 O’Malley (2007) op. cit.
47 Nicolai, S. (2008) ‘Opportunities for Education Sector Change in
Conflict and Post-conflict Situations’. Material pentru seminar
internaþional, IIEP Paris, 28-30 ianuarie 2008.
 NOTE

48 Aceesaþi
http://www.cwin.org.np/press_room/pressreleases/
joint_statement_cic.htm
pentru mai multe informaþii privind campania CZOP.
49 Preventing Deadly Conflict: Final Report (1997) op. cit.
50 Dupuy (2008) op. cit.
51 Detalii puteþi obþine de pe pagina de internet a Programului
Mondial al ONU pentru Educaþie privind Drepturile Omului
http://www2.ohchr.org/english/issues/education/
training/programme.htm
52 Freire, P. (1970). Pedagogy of the Oppressed Seabury Press, New
York.
53 Davies, L. (2004) Education and Conflict: Complexity and Chaos.
Routledge, London
54 Dupoy, (2008) op cit.
55 Davies (2004), op cit.
56 Tawil, S. and Harley, A. (eds.) (2004) ‘Education, Conflict and
Social Cohesion’, UNESCO International Bureau of Education,
Geneva, p. 25.
57 Obura (2003) op. cit.
58 A se vedea Davies (2004) op. cit. pentru o tipologie a modului în
care sunt predate aspectele privind rãzboiul ºi pacea.
59 Sinclair, M. 2004 Learning to live together: building skills, values
and attitudes for the twenty-first century, IBE UNESCO,
www.ineesite.org/core/Learning_to_Live_Together.pdf
60 Guidebook for Planning Education in Emergencies and
Reconstruction (2006) op. cit, capitolul 9.
61 Rose and Greeley (2006) op. cit.
62 Mai multe detalii despre aceste aspecte ºi rutele „lungi“ ºi „scurte“
privind transparenþa finanþãrilor în statele vulerabile sunt
disponibile în raportul actualizat cu privire la finanþãrile acordate
educaþiei de cãtre donatori în TVAC din aprilie 2008.
63 Ibid
64 Cadrul Progresiv FTI se concentreazã mai mult pe obiectivele de
dezvoltare pentru educaþie ºi în situaþia în care þãrile vulnerabile se
situeazã pe calea cãtre „obiectivul“ ideal. Aºadar, acest cadru ajutã
TVAC sã evalueze situaþia în care se aflã ºi în care ar putea ajunge,
în mod realist, într-o anumitã perioadã de timp, recunoscând în
acelaºi timp faptul cã situaþia lor s-ar putea shimba ºi cã
vulnerabilitatea sau conflictele nu sunt statice. Document în lucru
al Grupului de Lucru FTI-Þãrile Vulnerabile (2006): un cadrul
progresiv pentru educaþie în þãrile vulnerabile. Elaborat pentru
Grupul de Lucru FTI-Þãrile Vulnerabile în octombrie 2006.

25
ANEXÃ
Anexã
EDUCAÞIA ÎN ACORDURILE DE PACE,
1989 – 2005
Autor: Kendra Dupuy
Cercetãtor, Institutul Internaþional pentru Studierea
Pãcii (PRIO), Oslo
Februarie 2008
INTRODUCERE
Între 1989 ºi 2005, pãrþile combatante în 46 de conflicte
armate din întreaga lume, majoritatea rãzboaie civile, au
semnat 144 acorduri de pace (inclusiv 43 acorduri finale de
pace)1 (Harbom, Högbladh ºi Wallensteen, 2006; Gleditsch et
al., 2002; Harbom ºi Wallensteen, 2007). Aceste 144 acorduri
au soluþionat, reglementat sau au prevãzut decizii cu privire la
încetarea unor conflicte armate. În aceastã anexã, prezentãm
modul în care problematica educaþiei este abordatã ºi inclusã
în acordurile finale de pace semnate între 1989 ºi 2005.
Conflictele armate sunt definite drept „confruntãri deschise,
armate, între douã sau mai multe pãrþi cu organizare centralã,
cu o continuitate a confruntãrilor, în dispute cu privire la
preluarea guvernãrii sau dispute teritoriale“ (Smith, 2003, p. 3).
Majoritatea definiþiilor unui conflict armat se axeazã pe o
anume incompatibilitate între grupuri de oameni, unde pãrþile
aflate în conflict recurg la utilizarea organizatã a forþei
(Ramsbotham, Woodhouse ºi Miall, 2005; Wallensteen, 2007).
Contrar tiparelor istorice, în prezent rãzboaiele interstatale sunt
mult mai puþin frecvente decât cele intrastatale.
TENDINÞE PRIVIND INCLUDEREA PROBLEMATICII
EDUCAÞIEI ÎN ACORDURILE DE PACE
Lista acordurilor finale de pace incluse în acest tabel este
preluatã de la Harbom, Högbladh ºi Wallensteen (2006). S-au
folosit diferite resurse publice pentru accesarea acordurilor de
pace încheiate în urma conflictelor intrastatale, interstatale ºi
intrastatale internaþionalizate, precum pagina de internet a
Institutului pentru Pace al Statelor Unite (IPSU), Sistemul
Informaþional al Organizaþiei Naþiunilor Unite pentru
Menþinerea Pãcii (UN Peacemaker) ºi alte resurse publice în
variantã tipãritã sau electronicã. A fost aleasã perioada de
dupã Rãzboiul Rece, pentru a limita numãrul de acorduri de
pace analizate.
Dintre cele 43 acorduri finale de pace semnate între 1989 ºi
2005, 37 (86%) sunt disponibile publicului, prin intermediul
resurselor menþionate anterior. Dintre acestea 37, 11 (30%)
nu includ nicio menþiune cu privire la educaþie, în timp ce 26
(70%) includ anumite prevederi. Aºadar, educaþia reprezintã
o preocupare a activiºtilor pentru pace încã de la sfârºitul
Rãzboiului Rece, dar existã diferenþe semnificative în
1 Numãrul conflictelor este calculat în funcþie de criteriile pentru definire elaborate de Programul pentru Colectarea de Date privind
Conflictele al Universitãþii Uppsala (PCDCUU), care defineºte conflictul armat drept „o incompatibilitate disputabilã cu privire la guvernare
ºi / sau teritorii, unde utilizarea forþei armate între douã pãrþi, dintre care cel puþin una este a guvernului unei þãri, se soldeazã cu cel puþin 25
de decese cauzate de lupte.“ În baza de date a PCDCUU, 25 decese anuale cauzate de lupte ºi mai puþin de 1000 decese în total apãrute în
timpul unui conflict reprezintã un conflict armat minor, în timp ce 25 decese ºi un total de cel puþin 1000 de decese apãrute în timpul unui
conflict reprezintã un conflict armat intermediar. Conflictul care se soldeazã cu cel puþin 1000 de decese anuale cauzate de lupte este definit
drept rãzboi, conform PCDCUU. A se vedea Gleditsch et al., 2002.
26
abordarea problematicii educaþiei ºi includerea acesteia în
acordurile de pace, din punctul de vedere al schimbãrilor care
trebuie sã aparã în sectorul educaþional dupã semnarea
acordului de pace, inclusiv al tipului de servicii educaþionale.
DE CE TREBUIE INCLUSÃ EDUCAÞIA
ÎN ACORDURILE DE PACE?
Ca proiecte pentru reconstrucþia þãrii în perioada post-
conflict, reconstrucþia socialã ºi stingerea conflictului,
acordurile de pace sunt elemente esenþiale pentru trasarea
modului în care va fi construitã pacea ºi în care va fi
renegociat contractul social în urma conflictului armat.
Abordarea problematicii educaþiei într-un acord de pace
reprezintã un pas înainte pentru abordarea reducerii
impactului conflictului armat asupra societãþii, în general, ºi
asupra educaþiei, în special, precum ºi pentru transformarea
cauzelor conflictului, prin intermediul sectorului educaþional.
Includerea educaþiei în acordurile de pace poate fi esenþialã
pentru încetarea violenþelor fizice, directe, din timpul unui
conflict armat, dar ºi pentru crearea de oportunitãþi pentru
construirea unei pãci pozitive, durabile, prin educaþie. Dupã
cum menþioneazã Tawil ºi Harley (2004), „Modul în care s-a
ajuns la acordul de încetare a ostilitãþilor ºi în care s-a obþinut
pacea este esenþial pentru definirea posibilitãþilor de
reconstrucþie socialã ºi civicã prin polici educaþionale. Natura
acordului politic, fie cã este obþinut intern sau impus din
exterior, are consecinþe asupra voinþei politice de a reforma
sistemul educaþional, precum ºi asupra construirii ºi
consolidãrii mecanismelor legale care i-au mandatat pe
responsabilii cu elaborarea politicilor educaþionale sã opereze
schimbãri în domeniu.“ (p. 14).
Includerea problematicii educaþiei în acordurile de pace prin,
de exemplu, asumarea angajamentului de cãtre stat în ceea ce
priveºte asigurarea unui mai bun acces la educaþie, poate
transmite semnalul cã statul este preocupat de problemele
oamenilor ºi se angajeazã sã menþinã ºi sã construiascã pacea
prin transformarea cauzelor conflictului armat, reinstaurând
astfel încrederea în guvern (Thyne, 2006; Collier et al., 2003).
Aºadar, includerea în mod explicit a educaþiei în acordurile de
pace poate fi o motivaþie importantã pentru depunerea
armelor, în special în cazul în care lipsa accesului la educaþie
este una dintre cauzele pentru care tinerii se angajeazã în
luptã. Dar, mai mult decât contribuþia la încetarea luptei,
educaþia are un rol esenþial în instaurarea durabilã ºi pe
termen lung a unei pãci care transformã cauzele unui conflict.
Educaþia este „un factor esenþial pentru construirea pe termen
lung a unei societãþi civile funcþionale“ (Torsti, 2005, p. 64),
iar includerea problematicii educaþiei în acordurile de pace
poate ajuta la asigurarea ºi recunoaºterea faptului cã educaþia
poate juca un rol central ºi activ în instaurarea pãcii în urma
unui conflict armat, acþionând ca un catalizator pentru
schimbãrile post-conflict ºi conturând direcþia de urmat.
Detalierea modului în care sistemul de învãþãmânt va fi
reconstruit pentru a depãºi impactul, în general negativ,
pe care îl are conflictul armat asupra lui, este doar un element
 ANEXÃ

alãturi de prevederile privind reformarea sistemului, având în
vedere rolul pe care educaþia îl poate juca în izbucnirea
conflictului armat.
CONCLUZIE
Trebuie subliniate anumite aspecte referitoare la acordurile de
pace. În primul rând, semnarea unui acord de pace nu
înseamnã sfârºitul rãzboiului. Numãrul acordurilor de pace
care au eºuat este mai mare decât al acelora care au avut succes,
iar aplicarea prevederilor acordului de pace, precum accesul
egal la educaþie, poate eºua, chiar dacã rãzboiul sau violenþele
nu reîncep. Acordurile negociate au o ratã a eºecului de trei ori
mai mare decât cea a victoriilor militare, dar conflictele care se
negociazã si se finalizeazã cu acorduri, dureazã în medie de
aproape trei ori mai mult decât cele încheiate printr-o victorie
militarã (Raport privind Siguranþa Populaþiei, 2006). Pacea
negociatã în urma semnãrii unui acord de pace nu este acelaºi
lucru cu iniþiativele concrete pentru construirea pãcii; cu toate
acestea, un acord de pace poate fi, ºi de multe ori este, un pas
important în direcþia construirii pãcii.

ACORDURI FINALE DE PACE

Acorduri finale de pace semnate în perioada 1989-2005, conform Harbom, Högbladh ºi Wallensteen (2006)

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

Angola 1994 Protocolul de la Foºtii combatanþii (atât din forþele armate, cât ºi din grupãrile rebele) vor fi
Lusaka incluºi în programe de pregãtire profesionalã, pentru a se reintegra în societate.
Înfiinþarea unui grup de lucru petru identificarea ºi reabilitarea centrelor de
pregãtire vocaþionalã pentru demobilizarea foºtilor combatanþi (Anexa 4).
Campanii de educaþie civicã pentru cetãþeni, privind participarea la alegeri
(Anexa 7). (IPSU)

Angola 2002 Memorandumul de Anexa 1 cu privire la încartiruirea forþelor militare UNITA precizeazã cã un
Înþelegere Ofiþer pentru Educaþie Civicã va fi prezent în structurile de conducere ale
(Acordul de la zonei în cauzã. (IPSU)
Luena)

Burundi 2000 Acordul de Pace ºi Protocolul I, Capitolul II, Articolul 6 prevede „implementarea unui program
Reconciliere de la complex de educaþie ºi conºtientizare pentru pace, unitate ºi reconciliere“ ca
Arusha mãsurã referitoare la genocid, crimele de rãzboi ºi crimele împotriva umanitãþii.
Articolul 7 menþioneazã în mod special educaþia ºi prevede urmãtoarele mãsuri
pentru prevenirea excluziunii:
• Distribuirea echitabilã la nivel regional ºi pe teritoriul întregii þãri a ºcolilor,
echipamentelor ºi manualelor, astfel încât ºi fetele ºi bãieþii sã beneficieze în
mod egal de acestea;
• Promovarea în mod special a educaþiei primare obligatorii, care asigurã
egalitatea de gen, cu susþinere financiarã comunã de la autoritãþile centrale
ºi regionale;
• Transparenþã ºi corectitudine la examinãrile oficiale ºi neoficiale;
• Recunoaºterea drepturilor bãieþilor ºi fetelor care au întrerupt frecventarea
ºcolii datoritã conflictului din Burundi sau datoritã excluderii din sistemul de
învãþãmânt, prin reintegrarea lor în sistem ºi apoi pe piaþa muncii;
• Educarea populaþiei, în special a tinerilor, în spiritul valorilor pozitive
tradiþionale, precum solidaritarea, cooperarea socialã, iertarea ºi toleranþa
reciprocã, Ibanga (discreþie ºi simþul responsabilitãþii), Ubupfasoni (respect
pentru ceilalþi ºi pentru sine) ºi Ubuntu (spirit ºi caracter umanitare).
Protocolul II, Capitolul I, Articolul 3 menþioneazã educaþia ca un drept
fundamental: „Niciunei persoane nu i se poate interzice accesul la educaþie de
bazã. Statul va organiza accesul la sistemul de învãþãmânt primar ºi va dezvolta
ºi promova accesul la învãþãmântul gimnazial ºi liceal.“
Protocolul III, Capitolul I, Articolul 2 precizeazã cã una dintre cauzele
violenþelor ºi insecuritãþii din Burundi este „sistemul discriminator, care nu a
permis accesul la educaþie tuturor tinerilor din Burundi, indiferent de etnie“. În
Articolul 8 se solicitã statului Burundi sã protejeze drepturile fundamentale ale
cetãþenilor sãi, sã includã dreptul la educaþie ºi sã instituie politici proactive
pentru promovarea drepturilor omului prin educaþie ºi instruire.
În Protocolul IV, Capitolul 1, Articolul 4 se solicitã Guvernului din Burundi sã
ajute ºi sã sprijine returnarea refugiaþilor ºi a persoanelor strãmutate, cu un
anumit nivel de pregãtire profesionalã, sã includã recunoaºterea diplomelor
obþinute în afara statului Burundi. (IPSU)

27
ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

Burundi 2003 Acordul Global de Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

Încetare a Focului (Sistemul Informaþional al ONU)

Cambodgia 1991 Acord cu privire la Secþiunea D, Anexa 1, prevede educarea persoanelor cu drept de vot înainte
Soluþionarea de alegeri, pentru a se susþine astfel procesul electoral.
Complexã Politicã
a Conflictului din Articolul IX, Anexa 2, prevede implementarea unui program de educaþie
Cambodgia pentru publicul larg, privind recunoaºterea ºi evitarea mecanismelor explozive.

Punctul 10 al documentului suplimentar „Declaraþie cu privire la reabilitarea ºi

reconstrucþia Cambodgiei“ prevede cã „În aceastã fazã a procesului de
reabilitare, se va acorda o atenþie specialã siguranþei alimentare, sãnãtãþii,
problemei locuinþelor, instruirii, educaþiei, reþelei de transport ºi reconstruirii
infrastructurii de bazã ºi utilitãþilor publice existente.“
(IPSU)

Ciad 1993 Acordul de la Nu este disponibil

Tripoli 1

Ciad 1995 Pactul de la Nu este disponibil

Dougia

Ciad 1999 Acord de Nu este disponibil

Reconciliere

Ciad 2002 Acordul de la Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

Tripoli 2 http://www.sangonet.com/Fich3ActuaInterAfric/TCiadMDJTdegelRCA.html

Ciad 2005 Acordul de la Nu este disponibil

Yebibou

Columbia 1991 Acord final În cadrul capitolului referitor la planul de reintegrare, secþiunea despre tranziþie
Guvernul Naþional prevede acordarea unor servicii de educaþie non-formalã foºtilor combatanþi,
- Armata Popularã constând în alfabetizare, educaþie primarã ºi gimnazialã în domenii teoretice ºi
de Eliberare practice ºi solicitã Ministerului Educaþiei sã recunoascã oficial aceastã educaþie
primarã ºi gimnazialã.

“Educaþie non-formala: programul de educare non-formalã constã în instruirea

foºtilor luptãtori la nivelurile de alfabetizare, primarã ºi secundarã, în funcþie
de gradul lor actual de calificare, pentru a putea fi incluºi în alte domenii de
cunoaºtere, atât teoretice, cât ºi practice. Pentru procesul de alfabetizare,
Guvernul va edita abecedarele necesare ºi va finanþa mediile audiovizuale
complementare ºi profesorii care vor participa la aceastã activitate. În acest
sens, se vor asigura resursele necesare pentru un program special de validare
a ciclurilor primar ºi secundar în concordanþã cu Ministerul Educaþiei.“
(Sistemul Informaþional al ONU)

Republica 2002 Acordul pentru Educaþia este abordatã doar din perspectiva portofoliului ministerial. Capitolul
Democraticã Dialog Naþional 6 al Acordului de încetare a focului de la Lusaka din 1999, prevede
Congo Inter-Congolez: reinstaurarea administraþiei de stat pe teritoriul RDC, fãcând posibilã furnizarea
Acord global ºi de servicii educaþionale pe întreg cuprinsul þãrii.
inclusiv cu privire
la tranziþie în (IPSU)
Republica
Democraticã
Congo (Acordul de
la Pretoria)

28
 ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

Republica 2003 Negocierile inter- În secþiunea 21 a acordului se menþioneazã îngrijorarea cu privire la „situaþia
Democraticã congoleze: ultimul alarmantã din sistemul naþional de învãþãmânt, caracterizat prin continua
Congo act (Acordul de la scãdere a ratei frecvenþei ºcolare, între trei ºi cinci milioane de copii
Sun City) nefrecventând ºcoala, recrutarea a mii de copii de vârstã ºcolarã de cãtre
beligeranþi sau grupãrile armate, distrugerea a numeroase ºcoli ºi echipamente
ºcolare ºi furtul materialelor didactice, risipa din ce în ce mai mare, la toate
nivelurile, deprecierea accentuatã a rezultatelor procesului educaþional,
degradarea pronunþatã a condiþiilor de viaþã ºi de muncã pentru cadre didactice
ºi elevi, precum ºi a valorilor morale, printre ale cãrei consecinþe se numãrã ºi
exodul creierelor.“ În aceastã secþiune, educaþia este prezentatã ca parte a unui
program de urgenþã, solicitându-se urmãtoarele:
Urgent
i. Reabilitarea ºi dotarea cu echipamente a cel puþin 60% din infrastructura
ºcolarã sau universitarã distrusã;
ii. Construirea unor ºcoli noi, conform unui plan echilibrat, care þine cont de
împãrþirea administrativã a þãrii;
iii. Alocarea a cel puþin 10% - 15% din bugetul naþional cãtre educaþie;
iv. Adoptarea unor politici ºi mãsuri pentru atingerea obiectivului „mileniului“,
conform cãruia pânã în anul 2005 fiecare bãiat sau fatã va avea acces la educaþie
primarã, precum ºi la toate nivelurile de predare;
v. Creºterea semnificativã a salariilor cadrelor didactice la toate nivelurile
sistemului, oferirea unor condiþii de lucru decente ºi coordonarea riguroasã a
carierei didactice, pentru îmbunãtãþirea profilului profesiei;
vi. Dotarea unitãþilor ºcolare ºi universitare cu cãrþi, resurse ºi echipamente
audio-video etc.;
vii. Introducerea pregãtirii în domeniul noilor tehologii (ex. tehnologia
informaþionalã) în programa ºcolarã;
viii. Relansarea politicii privind învãþãmântul special, precum ºi reintegrarea
copiilor ºi a tinerilor, inclusiv a mamelor adolescente, care eºueazã ºi
abandoneazã ºcoala;
ix. Reactivarea ºi implementarea rezoluþiilor adoptate de Adunarea Generalã
cu privire la Educaþie organizatã la Kinshasa între 20-29 ianuarie 1996 ºi
revizuirea cadrului legislativ în domeniul educaþiei naþionale.
Termen mediu ºi lung
i. Administrarea raþionalã a resurselor financiare alocate domeniului
educaþional, pentru a fi posibilã îndeplinirea urgentã a obiectivului gratuitãþii
învãþãmântului primar, prin creºterea progresivã a ratei ºcolarizãrii, în special în
cazul populaþiei vulnerabile, fete ºi categorii defavorizate;
ii. Înfiinþarea unui Fond pentru Promovarea Educaþiei;
iii. Stabilirea unor reglementãri ºi prevederi pentru coordonarea eficientã a
structurilor ºi facilitãþilor educaþionale la toate nivelurile ºi în toate zonele;
iv. Îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul de
învãþãmânt gimnazial;
v. Redefinirea ºi îmbunãtãþirea statutului cadrelor didactice din învãþãmântul
primar, gimnazial, liceal ºi universitar ºi al personalului din domeniul cercetãrii;
vi. Elaborarea unei politici pentru îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale a
cadrelor didactice universitare ºi a cercetãtorilor ºi înfiinþarea unui fond special
pentru susþinerea desfãºurãrii studiilor doctorale ºi a cercetãrilor în þarã;
vii. Reintroducerea programelor ºi cursurilor axate pe valorile civice ºi umanitare;
viii. Aplicarea prevederilor care reglementeazã acordarea gradelor în
învãþãmântul primar ºi gimnazial;
ix. Definirea ºi stabilirea colaborãrii bazate pe principiul parteneriatului în
sistemul naþional de învãþãmânt.
Secþiunea 26 a acordului menþioneazã cã pãrþile implicate „conºtientizeazã
faptul cã tinerii congolezi trebuie protejaþi ºi supravegheaþi prin intermediul
educaþiei, sportului ºi activitãþilor de timp liber“.
Secþiunea 27 (cu pivire la corupþie) prevede cã „la baza acestei crize, corupþia
în multiple forme apare ca manifestare a practicilor lipsite de transparenþã,
împotriva valorilor, utilizate de bãrbaþii ºi femeile care doresc sã avanseze în
carierã, în posturi executive, precum armatã, poliþie, servicii de informaþii,
administraþie publicã, sãnãtate, educaþie...“ ºi altele.
Secþiunea 28 prevede „promovarea educaþiei civice ºi transformatoare pentru
îmbunãtãþirea conºtiinþei civice.“
Secþiunea 35 prevede „promovarea, prin intermediul sistemul naþional de
învãþãmânt, a valorilor cetãþeneºti pozitive, precum ºi a culturii dialogului ºi
soluþionãrii paºnice a conflictelor“.
(Sistemul Informaþional al ONU)

29
ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

Djibouti 1994 Acord de Pace ºi Educaþia este menþionatã în Articolul 5: Susþinerea învãþãmântului (“Rattrapage
Reconciliere Scolaire“)
Naþionalã „În cadrul programului pentru susþinerea învãþãmântului, mãsurile deja instituite
pentru copiii care nu au putut fi înscriºi la ºcoalã, datoritã rãzboiului, trebuie
menþinute pe parcursul întregii ºcolarizãri.“
http://www.presidence.dj/LES%20TEXTES/accpaix.htm

Djibouti 2000 Acordul Cadru Articolul 17 menþioneazã dreptul la educaþie:

pentru Reformã ºi
Înþelegere Socialã Articolul 17: Dreptul la educaþie
a) Cele douã pãrþi subscriu de bunãvoie, aºa cum este afirmat în Capitolul V al
Acordului de pace din decembrie 1994, la o susþinere ºcolarã mai puternicã a
copiilor din zonele afectate de conflictul armat.

b) Ele recunosc necesitatea de a continua aceste eforturi în domeniul educativ,

în zonele afectate de rãzboi, prin redeschiderea ºcolilor închise.

http://www.lesnouvelles.org/P10_magazine/12_depeche/
12020_LNAtxtaccordjib.html

Djibouti 2001 Acordul Cadru Educaþia este menþionatã în Articolul 17: Dreptul la educaþie
pentru Reformã ºi „Ambele pãrþi semnatare sprijinã Articolul 5 al Acordului de Pace din 1994 ºi
Înþelegere Socialã susþin îmbunãtãþirea educaþiei pentru copiii din zonele afectate de conflictele
armate. Cele douã pãrþi recunosc necesitatea eforturilor susþinute în domeniul
educaþiei în zonele afectate de rãzboi, pentru a include redeschiderea ºcolilor.“

http://www.lesnouvelles.org/P10_magazine/12_depeche/12020_LNAtxtaccordjib.html

El Salvador 1992 Acordul de Pace Sistemul educaþional al forþelor armate este menþinat în capitolul 1; este
de la Chapultepec necesar un nou tip de educaþie pentru lucrãtorii din poliþie.
(IPSU)

Guatemala 1996 Acordul pentru o Secþiunea 1

Pace Fermã ºi Pentru realizarea creºterii economice, politica din domeniu trebuie direcþionatã
Durabilã cãtre prevenirea proceselor de excluziune economicã, precum ºomajul ºi
sãrãcia, ºi cãtre optimizarea beneficiilor economice pentru toþi cetãþenii
Guatemalei. Creºterea nivelului de trai ºi asigurarea asistenþei medicale,
educaþiei, securitãþii sociale ºi instruirii pentru toþi cetãþenii Guatemalei sunt
condiþii preliminare pentru obþinerea unei dezvoltãri durabile în Guatemala.

(Sistemul Informaþional al ONU)

Guinea Bissau 1998 Acordul dintre Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.
Guvernul Guinea- (Sistemul Informaþional al ONU)
Bissau ºi Junta
Militarã
Auto-Proclamatã

Coasta de Fildeº 2004 Acordul de la Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

(Côte d’Ivoire) Accra III cu privire (Sistemul Informaþional al ONU)
la Coasta de Fildeº

Liberia 2003 (Acord de Pace Partea a ªasea, Articolul XII, prevede includerea în ºcoli a educaþiei privind
complex semnat drepturile omului, pe întreg teritoriul Liberiei.
între Guvernul Partea a Opta, Articolul IX, prevede educarea alegãtorilor.
Liberiei, LURD, (IPSU)
MODEL ºi
partidele politice)

Macedonia 2001 Acord Cadru Secþiunea 3.1:

(Acordul de la „Vor fi adoptate o nouã Lege privind Auto-Guvernarea Localã, care întãreºte
Ohrid) puterea autoritãþilor alese la nivel local ºi lãrgeºte substanþial sfera
competenþelor acestora, în conformitate cu prevederile Constituþiei (modificatã
conform Anexei A) ºi Carta Europeanã privind Auto-Guvernarea Localã,

30
 ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

reflectându-se principiul subsidiaritãþii, care funcþioneazã în Uniunea Europeanã.

Competenþele lãrgite vor viza în principal domeniile: servicii publice, planificare
urbanã ºi ruralã, protecþia mediului, dezvoltare economicã localã, culturã, buget
local, educaþie, bunãstare socialã ºi sãnãtate. Va fi adoptatã o lege privind
auto-guvernarea localã, pentru a se asigura un sistem adecvat de finanþare, care
sã permitã autoritãþilor locale sã îºi îndeplineascã responsabilitãþile.“
În secþiunea 5 cu privire la proceduri parlamentare speciale, secþiunea 5.2
prevede cã „Actele normative care afecteazã în mod direct cultura, utilizarea
limbii, educaþia, studiul ºi utilizarea simbolurilor, precum ºi actele normative cu
privire la bugetele locale, alegerile locale, municipiul Skopje ºi graniþele oraºelor
trebuie sã fie adoptate cu majoritate parlamentarã, în cadrul cãreia trebuie
obþinutã majoritatea voturilor Reprezentanþilor care au declarat cã aparþin
comunitãþilor minoritare din Macedonia.“
Secþiunea 6:
Educaþia ºi utilizarea limbilor
6.1. În ceea ce priveºte învãþãmântul primar ºi gimnazial, predarea se va face în
limba maternã a elevilor; pe întreg teritoriul Macedoniei vor fi aplicate aceleaºi
standarde pentru programele academice.
6.2. Se va acorda finanþare de la stat pentru predarea în învãþãmântul
universitar, în limbile vorbite de cel puþin 20% din populaþia Macedoniei, pe
baza unor acorduri speciale.
6.3. În ceea ce priveºte admiterea în universitãþile de stat a candidaþilor
aparþinând comunitãþilor minoritare din Macedonia, se va aplica principiul
discrimãrii pozitive, pânã în momentul în care persoanele admise vor reflecta în
mod echitabil componenþa populaþiei din Macedonia.
Anexa A (amendamente constituþionale)
Articolul 48 prevede cã „Membrii comunitãþilor au dreptul sã înfiinþeze instituþii
pentru culturã, artã, ºtiinþã ºi educaþie, precum ºi asociaþii ºtiinþifice sau de altã
naturã, pentru exprimarea, cultivarea ºi dezvoltarea propriei identitãþi.“
„Membrii comunitãþilor au dreptul la educaþie în propria limbã în învãþãmântul
primar ºi gimnazial, conform legii. În ºcolile în care predarea se face într-o altã
limbã, limba macedoneanã trebuie, de asemenea, studiatã.“
Articolul 69 prevede cã „În ceea ce priveºte actele normative care au un efect
direct asupra culturii, utilizãrii limbii, educaþiei, studiului ºi utilizãrii simbolurilor,
Adunarea Parlamentarã ia deciziile cu majoritatea voturilor Reprezentanþilor
prezenþi, care au declarat cã aparþin comunitãþilor minoritare din Macedonia. În
cazul unei dispute în cadrul Adunãrii privind aplicarea acestei prevederi, Comitetul
responsabil cu Relaþiile Inter-Comunitare va rezolva respectiva disputã.“
Articolul 115: „În cadrul structurilor auto-guvernãrii locale, cetãþenii participã,
direct sau prin reprezentanþi, la procesul de luare a deciziilor cu privire la
probleme locale, cu relevanþã în special în domeniile servicii publice, planificare
urbanã ºi ruralã, protecþia mediului, dezvoltare economicã ºi socialã, bugete
locale, activitãþi comunitare, culturã, sport, securitate socialã ºi îngrijirea
copilului, educaþie, sãnãtate ºi alte domenii, conform legii.“
Anexa C
Secþiunea 6.2 prevede cã „Pãrþile invitã comunitatea internaþionalã sã asigure asistenþã
pentru implementarea Acordului Cadru în domeniul educaþiei universitare.“
(IPSU)

Mozambic 1992 Acordul General Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

de Pace pentru (IPSU)
Mozambic

Ruanda 1993 Acordurile de la Articolul 23, secþiunea D, prevede reabilitarea ºi reconstruirea facilitãþilor
Arusha socio-educaþionale în zonele devastate de rãzboi ºi conflicte sociale.
(Acordul de la Articolul 15 al Protocolului privind Repatrierea Refugiaþilor din Ruanda ºi
Arusha dintre Relocarea Persoanelor Strãmutate prevede cã Guvernul Ruandei ºi
guvernul Republicii Comunitatea Inernaþionalã vor asista persoanele returnate prin furnizarea de
Ruanda ºi Frontul servicii educaþionale.
Patriotic din Articolul 20 al Protocolului prevede „înfiinþarea unui program de asistenþã
Ruanda) pentru copiii [returnaþi] admiºi în sistemul de învãþãmânt, astfel încât sã se
asigure acoperirea taxelor de ºcolarizare ºi fondurile necesare pentru
achiziþionarea de uniforme ºi echipamente ºcolare pentru doi ani universitari.“
Articolul 26 al Protocolului prevede cã „Diplomele ºi certificatele recunoscute
internaþional vor fi valabile la angajarea în instituþiile de învãþãmânt sau la numirea
pe post, conform reglementãrilor ºi sistemelor de notare ale UNESCO.“

31
ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

Articolul 30 al Protocolului prevede cã „Vor fi luate o serie de mãsuri, pentru a

se asigura o integrare uºoarã în sistemul naþional de învãþãmânt ºi pentru a evita
întreruperea studiilor de cãtre elevi ºi obþinerea unor efecte adverse:
• Pe parcursul primului an, educaþia se va realiza în limba utilizatã în þara de azil;
• În primele trei luni, vor fi organizate cursuri intensive de limba francezã
pentru cadre didactice ºi pentru elevi, în special pentru elevii din ultimii ani
ai învãþãmântului primar ºi pentru cei din învãþãmântul gimnazial, liceal sau
universitar din þãrile anglofone;
• Unele aspecte ale procesului de adaptare pot fi realizate în cadrul sistemului
privat de învãþãmânt;
• Planul de acþiune pentru refugiaþii din Ruanda se adreseazã elevilor din
ultimii doi ani ai învãþãmântului primar, din învãþãmântul gimnazial, liceal sau
universitar, care doresc sã rãmânã ºi sã îºi termine studiile în þãrile gazdã,
dacã sistemul educaþional în care sunt înscriºi nu este disponibil în Ruanda.
Diplomele obþinute vor fi recunoscute conform sistemului UNESCO pentru
echivalarea diplomelor, certificatelor etc. Trebuie însã acordatã o atenþie
specialã deprinderii scrisului ºi cititului în dialectul local kinyarwanda, prin
organizarea unor cursuri suplimentare speciale, care sã permitã elevilor noi
sau altor persoane cu dificultãþi similare sã recupereze ºi sã ajungã la nivelul
celor care stãpânesc mai bine aceastã limbã.“
Articolul 38 al Protocolului prevede reintroducerea serviciilor educaþionale.
Articolul 43 al Protocolului prevede cã asistenþa umanitarã acordatã
persoanelor returnate constã în furnizarea de servicii educaþionale, care sã
includã ºi asigurarea de echipamente ºcolare, uniforme ºi plata taxelor de
ºcolarizare pentru doi ani.
(IPSU)

Sierra Leone 1996 Acordul de Pace Articolul 15 prevede organizarea de campanii de educaþie civicã pentru
de la Abidjan întãrirea unitãþii ºi reconcilierii naþionale.
semnat între Articolul 20 prevede promovarea educaþiei privind drepturile omului pe
Guvernul din teritoriul întregii þãri.
Sierra Leone ºi Pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii populaþiei din Sierra Leone ºi pentru
Frontul Unit al abordarea cauzelor socio-economice ale conflictului, Articolul 26 prevede
Revoluþiei din „servicii educaþionale îmbunãtãþite, pentru a permite copiilor din ciclul primar ºi
Sierra Leone primii ani ai ciclului gimnazial sã frecventeze gratuit învãþãmântul obligatoriu,
precum ºi pentru a oferi tinerilor ºi altor cetãþeni din Sierra Leone sã primeascã
servicii educaþionale de calitate, la costuri pe care sã ºi le poatã permite.“
(IPSU)

Sierra Leone 1999 Acordul de Pace Partea a Doua, Articolul VII, prevede cã veniturile realizate din vânzarea aurului
de la Lomé semnat ºi a diamantelor vor fi utilizate pentru instruirea populaþiei din Sierra Leone,
între Guvernul din pentru a include finanþarea sistemului public de învãþãmânt.
Sierra Leone ºi
Frontul Unit al Partea a Cincea, Articolul XXV, prevede promovarea educaþiei privind
Revoluþiei din drepturile omului pe teritoriul întregii þãri, pentru a fi inclusã în ºcoli. Partea a
Sierra Leone Cincea, Articolul XXX, menþioneazã în mod special problema copiilor soldaþi ºi
prevede cã Guvernul va include necesitãþile acestor copii în procesul actual de
dezarmare, demobilizare ºi reintegrare (DDR).

Partea a Cincea, Articolul XXXI, prevede cã „Guvernul va asigura educaþie

gratuitã obligatorie pentru primii nouã ani de ºcolarizare (educaþie de bazã) ºi
va face eforturi pentru asigurarea educaþiei gratuite pentru încã trei ani.“
(IPSU)

Sierra Leone 2000 Acordul de Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

încetare a focului
de la Abuja
Ceasefire semnat
între Guvernul din
Sierra Leone ºi FUR (Sistemul Informaþional al ONU)

Tadjikistan 1997 Declaraþia de la Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

Moscova: Acordul
General cu privire
la Instaurarea Pãcii
ºi Acordul Naþional
pentru Tadjikistan (Sistemul Informaþional al ONU)

32
 ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

Bangladesh 1997 Acordul de Pace Acordul prevede modificarea Legii Consiliului Guvernului Local al Regiunii Hill,
de la Chittagong din 1989.
Hill Punctul 33, Secþiunea B a acordului prevede cã:
„Urmãtoarele aspecte vor fi adãugate la Categoria nr. 3 a atribuþiilor
Consiliului:
Pregãtirea vocaþionalã;
Învãþãmânt primar în limba maternã;
Învãþãmât gimnazial.“

Punctul 10, Secþiunea D a acordului prevede cã:

„Acordarea burselor în sistem de cote: pânã când dezvoltarea va ajunge la
acelaºi nivel cu al altor regiuni de pe cuprinsul þãrii, guvernul va continua
utilizarea sistemelor de cote în serviciile guvernamentale ºi instituþiile de
învãþãmânt, pentru populaþiile indigene. În acest scop, guvernul va aloca mai
multe burse pentru elevii din instituþiile de învãþãmânt care aparþin populaþiei
indigene. Guvernul va asigura bursele necesare pentru cercetare ºi studii
universitare în afara þãrii.“

Punctul 17, Secþiunea D, prevede cã „Se vor asigura facilitãþi educaþionale pentru
copiii membrilor partidului Jana Sanghati Samity, iar diplomele acordate de un
consiliu sau instituþii de învãþãmânt din afara þãrii vor fi considerate valide.“

http://www.lcgbangladesh.org/CHT/reports/The%20Chittagong%20Hill%20
Tracts%20Peace%20Accord%20of%201997.doc

Bosnia ºi 1995 Acordul General Anexa 4, articolul 2 (Constituþia Bosniei ºi Herzegovinei) prevede cã „Toate
Herzegovina de Pace pentru persoanele de pe teritoriul Bosniei ºi Herzegovinei vor beneficia de drepturile
Bosnia ºi omului ºi libertãþile fundamentale menþionate anterior în paragraful 2; acestea
Herzegovina includ: ... Dreptul la educaþie.“
(Acordul de Pace
de la Dayton) Anexa 6 a acordului prevede cã „Pãrþile vor asigura, pentru toate persoanele
din jurisdicþia lor, respectarea celui mai înalt nivel al drepturilor omului ºi
libertãþilor fundamentale recunoscute la nivel internaþional, inclusiv drepturile
ºi libertãþile prevãzute în Convenþia Europeanã cu privire la Protejarea
Drepturilor ºi Libertãþilor Fundamentale ale Omului ºi Protocoalele
suplimentare, precum ºi în alte acorduri internaþionale enumerate în
Suplimentul la prezenta Anexã. Acestea includ: ...dreptul la educaþie.“
(Sistemul Informaþional al ONU)

Comoros 2003 Acord cu privire la Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

perioada de
tranziþie din
Comoros http://www.issafrica.org/AF/current/comorosagmt.pdf

Croaþia 1995 Acordul de la Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

Erdut (Sistemul Informaþional al ONU)

India (Bodoland) 1993 Legea pentru un Nu este disponibil.

Consiliu Autonom
în Bodoland

India (Tripura) 1993 Pact de Stabilizare Nu este disponibil.

Indonesia (Aceh) 2005 Memorandum de Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.

Înþelegere între
Guvernul Repu-
blicii Indonezia ºi
Acehul Liber (Sistemul Informaþional al ONU)

Mali 1992 Pactul de Pace de Secþiunea 2, Numãrul 15 prevede:

la Bamako „Acest statut defineºte ºi consacrã competenþele Adunãrilor locale, regionale ºi
inter-regionale.
Aceste adunãri alese sunt abilitate pentru:
A – Organizarea vieþii comunitare urbane ºi rurale,

33
ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

B – Definirea ºi promovarea programului de dezvoltare economicã, socialã,

culturalã pe care îl doresc. Astfel de programe globale sau specifice, locale sau
regionale vor acoperi sectoare ºi activitãþi cum ar fi agricultura, creºterea
vitelor, hidraulica, urbanismul, habitatul, prezervarea ecosistemului, industria,
transportul, comunicaþiile, sãnãtatea, educaþia, cultura, turismul, cercetarea ºi
promovarea limbilor locale ºi a artizanatului, amenajarea ºi protecþia siturilor
istorice, gestionarea patrimoniului funciar ºi stimularea exploatãrii resurselor
naturale.“

Subtitlul 3, articolul 57 declarã:

„Unitatea naþionalã, proclamând egalitatea în drepturi ºi îndatoriri între toþi

cetãþenii din Mali, îºi va afla cea mai bunã garanþie într-un program de educaþie
ºi formare echitabil aplicat pe întreg teritoriul naþional. În acest sens, un
program special de formare civilã ºi militarã ºi de înmvãþãmânt va fi realizat în
beneficiul populaþiilor din Mali de Nord, program care va fi continuat printr-o
cartã naþionalã de organizare egalitarã a educaþiei, cu respectarea
competenþelor respective ale fiecãrui nivel local, regional ºi naþional. În plus,
populaþiile din Mali de Nord vor avea acces la bursele de formare acordate în
cadrul programelor de cooperare transfrontalierã între colectivitãþi similare.“

http://www.kidal.info/docs/pacte_national.pdf

Niger 1995 Acordul de la Educaþia este menþionatã în Articolul 22, Secþiunea C, unde se solicitã
Ouagadougou guvernului sã:
dintre Guvernul • Adapteze programele pedagogice ºi socio-culturale la realitãþile regiunilor;
Republicii Niger ºi • Promoveze limbile ºi literaturile naþionale, în special Tamachèque ºi Tifinar;
rebelii Tuareg • Ia în considerare înfiinþarea unor instituþii de învãþãmânt superior în
regiunile din nord;
• Reabiliteze, construiascã ºi sã înfiinþeze mai multe ºcoli ºi cantine ºcolare;
• Instruiascã personalul didactic;
• Numeascã, în mãsura posibilitãþilor, cadre didactice de nivel naþional în
regiuni, pentru a se asigura sensibilizarea populaþiei cu privire la
problematica educaþiei, astfel încât:
- sã se rezolve problemele inerente ale recrutãrii cadrelor didactice;
- sã susþinã creºterea ratei ºcolarizãrii.
http://democratie.francophonie.org/IMG/pdf/Niger_-Accord_de_paix_defini-
tive_entre_le_Gouvernement_de_la_Repu

Papua Noua 2001 Acordul de Pace Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.
Guinee de la Bougainville
(Sistemul Informaþional al ONU)

Filipine 1996 Acord de Pace În secþiunea 1, punctul 19, se stipuleazã cã educaþia este parte a procesului
de DDR:

Cinci mii ºapte sute cincizeci (5.750) membri ai FENM (Frontul de Eliberare
Naþionalã Moro) vor fi integraþi în Forþele Armate ale Filipinelor (FAF), dintre
care 250 vor fi încadraþi în serviciile auxiliare. Guvernul va trebui sã depunã
toate eforturile necesare pentru a crea condiþiile adecvate care sã asigure
integrarea unui numãr cât mai mare mare dintre membrii forþelor FENM în
Forþa Regionalã de Securitate Specialã (FRSS) ºi în alte agenþii ºi instituþii
guvernamentale. Este necesarã înfiinþarea unui program special socio-
economic, cultural ºi educaþional, prin care sã se asigure cã forþele FENM nu
vor fi absorbite în FAF, PNF (Poliþia Naþionalã a Filipinelor); FRSS trebuie sã îi
pregãteascã pe membrii FENM ºi familiile acestora pentru a depune eforturi
productive, sã le asigure formarea profesionalã, formarea unor abilitãþi tehnice
ºi deprinderi de viaþã ºi sã îi considere prioritari la angajarea în diferite proiecte.

34
 ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

Secþiunea C menþioneazã problematica educaþiei, în legãturã cu înfiinþarea ºi

implementarea unei noi guvernãri regionale autonome:
„C. Educaþia
Sistemul Integrat de Învãþãmânt
21. Guvernarea Regionalã Autonomã va avea ºi o componentã educaþionalã,
care sã includã ºcolile, liceele ºi universitãþile din zona actualã autonomã ºi alte
unitãþi ºcolare ºi instituþii similare din viitoarea zonã autonomã lãrgitã, posibila
includere a universitãþilor ºi liceelor de stat (ULS) urmând a fi decisã ulterior.
Relaþia dintre sistemul de învãþãmânt al Guvernãrii Regionale Autonome ºi
sistemul naþional de învãþãmânt va fi aceea dintre un sistem ºi sub-sistem, cu
accent pe autonomia sub-sistemului. În cazul în care ULS vor fi incluse în
sistemul de învãþãmânt al Guvernãrii Regionalã Autonome, guvernul autonom
recunoaºte autonomia bugetarã ºi libertatea academicã a ULS, conform
mandatului stipulat în cartele fiecãreia.

22. Sistemul de învãþãmânt al Guvernãrii Regionale Autonome va promova,

printre altele, idealurile ºi aspiraþiile filipineze ºi islamice, valorile islamice ºi
orientãrile populaþiei din Bangsamoro. Va dezvolta toate elementele spirituale,
intelectuale, sociale, culturale, ºtiinþifice ºi fizice ale populaþiei din Bangsamoro,
pentru a le transmite frica de Dumnezeu, pentru a-i transforma în cetãþeni
productivi, cu spirit patriotic, conºtienþi de valorile lor filipineze ºi islamice ºi de
moºtenirea culturalã islamicã, sub egida unei societãþi juste ºi echitabile.
Structura Sistemului de Învãþãmânt
23. Învãþãmântul primar va urmãri structura de bazã a sistemului naþional de
învãþãmânt ºi se va concentra în principal pe asigurarea unei educaþii de bazã;
învãþãmântul gimnazial va cuprinde patru (4) ani de învãþãmânt, învãþãmântul
superior va cuprinde unul pânã la trei (3) ani pentru cursurile care nu se
finalizeazã cu diplomã de absolvire ºi de patru (4) pânã la opt (8) ani, pentru
cursurile care se finalizeazã cu obþinerea unei diplome de absolvire, conform
legislaþiei în vigoare.

Curricula
24. Sistemul de învãþãmânt al Guvernãrii Regionale Autonome va include
cursurile de bazã oferite tuturor copiilor din Filipine, precum ºi cerinþele
minime în ceea ce priveºte cunoºtinþele ºi orientãrile dobândite, solicitate de
guvernul naþional, inclusiv materiile ºi timpul alocat zilnic pentru fiecare dintre
acestea. Materialele didactice ºi conþinutul curriculei vor promova solidaritatea,
unitatea în diversitate, precum ºi valorile filipineze ºi islamice.

25. Solicitarea privind introducerea asimilãrii de cunoºtinþe suplimentare ºi

utilizãrii de materiale didactice suplimentare este prerogativul ºi
responsabilitatea Guvernului Autonom.

26. În Regiunea Autonomã, se vor aplica cerinþele ºi standardele minime

solicitate de Departamentul pentru Educaþie, Culturã ºi Sport (DECS), Comisia
pentru Învãþãmânt Universitar (CIU) ºi Autoritatea pentru Dezvoltarea
Abilitãþilor ºi Furnizarea Învãþãmântului Tehnic (ADAFIT).

27. În ºcolile din Regiunea Autonomã se vor folosi aceleaºi manuale cu cele
utilizate de Guvernul Naþional. Formularea, adaptarea ºi revizuirea manualelor
sunt responsabilitatea Guvernului Regional Autonom ºi a Guvernului Naþional
ºi, conform normelor agreate, libertãþii de exprimare ºi prevederilor legislative
relevante, formulãrile ºi revizuirile vor evidenþia valorile ºi orientãrile islamice,
pe lângã valorile filipineze, incluzând valorile creºtine ºi cele ale populaþiilor
indigene, tehnologia ºi ºtiinþele moderne, precum ºi cele mai noi metode
educaþionale. Dupã adoptarea curriculei de bazã a guvernului naþional, cu
scopul de a furniza servicii educaþionale de cea mai bunã calitate, elevii ºi
absolvenþii sistemului de învãþãmânt din Regiunea Autonomã vor avea toate
calificãrile necesare când se vor transfera în teritoriile neautonome.

28. Integrarea valorilor islamice în curriculã trebuie realizatã treptat, dupã

realizarea unor studii ºi cercetãri.

29. Predarea valorilor islamice, precum ºi a valorilor filipineze, va fi încorporatã

în Codul Bunelor Maniere ºi al Comportamentului Adecvat, la nivelul
corespunzãtor, inclusiv în învãþãmântul liceal ºi universitar, conform normelor
agreate, libertãþii academice ºi prevederilor legale.

35
ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

30. Cultura, civilizaþia, obiceiurile ºi tradiþiile musulmane care sunt bazate în

principal pe Islam, precum ºi cultura, civilizaþia, obiceiurile ºi tradiþiile creºtine
ºi ale populaþiei indigene, vor fi pãstrate prin ºcolile publice ºi speciale din
Regiunea Autonomã, luând în considerare faptul cã ºcolile sunt instrumente
prin care se perpetueazã valorile poporului.

Administrarea sistemului de învãþãmânt

31. Guvernul Regional Autonom este responsabil de managementul, controlul ºi
supervizarea întregului sistem de învãþãmânt în ceea ce priveºte autonomia, în
conformitate cu politicile declarate ale structurilor educaþionale naþionale.
Structurile educaþionale naþionale vor monitoriza respectarea politicilor
educaþionale, standardelor ºi reglementãrilor naþionale de cãtre sistemul
regional de învãþãmânt, în colaborare cu autoritãþile din domeniul educaþional
din regiunea autonomã. Responsabilul sistemului de învãþãmânt al Guvernului
Regional Autonom va avea dreptul sã participe la activitãþile de elaborare a
politicilor ºi luare a deciziilor de cãtre structurile educaþionale naþionale.

32. Guvernul Regional Autonom va fi reprezentat în Consiliile de Conducere

ale ULS la nivel de co-preºedinte sau cel puþin co-vicepreºedinte, conform
prevederilor legislative. Numirea în Consiliile de Conducere ale ULS va fi fãcutã
de Preºedintele Filipinelor.

33. Guvernul Regional Autonom are responsabilitatea funcþiilor ºi atribuþiilor

specifice administrative ºi de coordonare, supervizãrii educaþionale ºi
administrãrii ºcolilor, precum ºi a reglementãrii modului de funcþionare a
ºcolilor private.

34. Structura organizaþionalã a sistemului de învãþãmânt din regiunea autonomã

va urmãri structura de bazã a sistemului naþional de învãþãmânt. Adunarea
Legislativã Naþionalã poate adãuga structuri specifice, dacã este necesar.
Acestea vor respecta structura anului ºcolar, conform sistemului naþional.

35. Guvernul Regional Autonom are responsabilitatea implementãrii

programelor cu finanþare regionalã.

36. Guvernul Regional Autonom are responsabilitatea selectãrii, recrutãrii,

numirii ºi promovãrii cadrelor didactice ºi a personalului auxiliar, conform
standardului general de pregãtire profesionalã elaborat de Comisia pentru
Servicii Civile (CSC), în cazul în care Guvernul Regional Autonom poate iniþia
standarde elaborate la nivel regional, care nu sunt sub standardele naþionale.

37. Guvernul Regional Autonom are responsabilitatea selectãrii, numirii ºi

promovãrii cadrelor didactice ºi a personalului auxiliar din învãþãmântul primar,
gimnazial ºi superior, în conformitate cu standardele generale elaborate de
Comisia pentru Servicii Civile (CSC) ºi alte instituþii certificate.

38. Guvernul Regional Autonom are autoritate disciplinarã primarã asupra

oficialilor ºi angajaþilor Guvernului Regional Autonom, conform regulilor ºi
reglementãrilor Comisiei pentru Servicii Civile (CSC). Guvernul Regional
Autonom are responsabilitatea aplicãrii sancþiunilor administrative considerate
adecvate ºi rezonabile de cãtre Comisia pentru Servicii Civile.

Educaþia religioasã
39. Educaþia religioasã în ºcolile publice este opþionalã, se realizeazã cu acordul
scris al pãrintelui / tutorelui, de cãtre reprezentanþii religiei cãreia îi aparþin
elevii ºi nu trebuie sã implice costuri suplimentare de la bugetul autoritãþilor,
conform politicilor naþionale.

Mijloace de predare
40. Filipino ºi engleza vor fi limbile de predare în zonele Regiunii Autonome; cu
condiþia ca limba arabã sã fie o limbã de predare auxiliarã.
41. Limbile regionale pot fi utilizate ca limbi oficiale auxiliare în regiune, precum
ºi ca mijloace de predare ºi comunicare auxiliare.
42. Limba arabã va fi recunoscutã drept limbã de predare în madrase (ºcoli
religioase) ºi alte instituþii islamice.

36
 ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

43. Limba arabã va fi predatã ca materie în ciclul de învãþãmânt corespunzãtor,

conform prevederilor legislaþiei în vigoare, pentru persoanele de religie
musulmanã ºi, opþional, pentru persoanele care nu sunt de religie musulmanã.
44. Madrasele existente, inclusiv Madrasa Ulya, se vor afla sub coordonarea
sistemului de învãþãmânt al Guvernului Regional Autonom, conform organizãrii
actuale din zonele autonome.
45. Profesorii care predau în madrase vor fi retribuiþi din fondurile alocate de
Guvernul Regional Autonom, cu condiþia sã fie angajaþi în ºcoli publice.
46. Sistemul de învãþãmânt al Guvernului Regional Autonom va dezvolta
întreaga capacitate a resurselor sale umane, va rãspunde pozitiv necesitãþilor ºi
condiþiilor în schimbare, precum ºi necesitãþilor mediului ºi va instituþionaliza
sistemul de educaþie non-formalã.
47. Sistemul de învãþãmânt va rãspunde pozitiv ºi în mod eficient necesitãþilor ºi
condiþiilor în schimbare ale perioadei actuale, precum ºi necesitãþilor regionale
ºi naþionale ale mediului, prin utilizarea adecvatã a tehnologiei educaþionale
recente, prin dezvoltarea, planificarea, monitorizarea, evaluarea intervenþiilor
educaþionale adecvate ºi oportune, precum ºi prin menþinerea legãturilor cu
instituþii naþionale ºi internaþionale.
48. Sistemul de învãþãmânt al Guvernului Regional Autonom va instituþionaliza
educaþia non-formalã în ceea ce priveºte metodologia astfel încât sã includã
alfabetizarea, dezvoltarea abilitãþilor numerice ºi dezvoltarea intensivã a unor
abilitãþi de pregãtire pentru tineret ºi persoane adulte pentru a permite
participarea activã a acestora în societate, la nivel regional ºi naþional.

Acordarea burselor ºi asistenþã

49. Universitãþile ºi liceele din zonele autonome pot sã solicite ºi sã primeascã
donaþii internaþionale, pentru scopuri educaþionale.
50. În urma încheierii unor acorduri administrative cu DECS, CIU ºi ADAFIT,
sistemul de învãþãmânt al Guvernului Regional Autonom va coordona programele
de burse, atât cele naþionale, cât ºi cele internaþionale, inclusiv acelea oferite de
regiunea autonomã, conform prevederilor legislaþiei în vigoare.
51. Elevii cu performanþe ºcolare excepþionale, dar fãrã posibilitãþi materiale,
vor primi asistenþã financiarã de la Guvernul Regional Autonom, din fondurile
alocate de guvernul naþional în acest scop ºi din alte resurse financiare.

Fonduri alocate educaþiei

52. Fondurile alocate educaþiei care reprezintã cota parte a Guvernului
Regional Autonom, conform prevederilor Legii Generale a Alocãrii Fondurilor,
trebuie acordate direct Guvernului Autonom.“

(IPSU)

Sudan 1997 Acordul de la În legãturã cu distribuirea responsabilitãþilor, educaþia este menþionatã ca fiind
Khartoum responsabilitatea statului, în capitolul trei („aspecte politice“): „Coordonarea,
planificarea ºi instruirea din sistemul de învãþãmânt, pânã la nivel universitar, în
cadrul planificãrii naþionale.“ În capitolul 3, secþiunea cu privire la distribuirea
resurselor: „Guvernul Federal va elabora un plan economic ºi social complex,
pentru dezvoltarea þãrii, în general, ºi pentru a reduce diferenþele dintre state,
în mod special, astfel încât, într-o perioadã definitã de timp, sã se ajungã la o
distribuire uniformã a resurselor pentru domenii de bazã, precum siguranþa,
forþa de muncã, apã, alimente, educaþie ºi sãnãtate.“

În capitolul 4, guvernului interimar i se atribuie responsabilitatea de a „Întãri

capacitatea populaþiei din statele din sud de a deveni independentã. În acest
sens, vor fi elaborate planuri pentru obþinerea de resurse pentru educaþie,
sãnãtate, siguranþã alimentarã ºi vor fi înfiinþate instituþii care furnizeazã servicii
sociale“ ºi i se acordã dreptul de a „Elabora planificarea sistemului de
învãþãmânt, pânã la nivel universitar, conform politicilor naþionale.“

(Sistemul Informaþional al ONU)

37
ANEXÃ

Pãrþile semnatare Anul semnãrii Titlul acordului de Prevederi referitoare la educaþie incluse în acord
ale acordului de acordului de pace
pace ºi localizarea pace
conflictului

Sudan 2005 Acord de Pace Secþiunea 2.5.6, Partea a II-a a Protocolului privind Distribuirea Puterii între
Complex Guvernul din Republica Sudan ºi Miºcarea de Eliberare Popularã din Sudan
(MEPS) prevede cã „Guvernul de Unitate Naþionalã va fi responsabil cu
înfiinþarea sistemelor de recrutare ºi elaborare a politicilor de admitere în
universitãþile naþionale, institutele naþionale ºi alte instituþii de învãþãmânt
superior, pe baza competiþiei oneste ºi oferind oportunitãþi egale tuturor
cetãþenilor.“ Secþiunea 2.6.1.6 prevede cã „se vor oferi oportunitãþi
educaþionale suplimentare pentru persoanele afectate de rãzboi.“ Secþiunea
2.8.3 prevede utilizarea limbilor arabã ºi englezã pentru predarea în instituþiile
de învãþãmânt superior, iar secþiunea 2.8.5 menþioneazã utilizarea acestor limbi
în sistemul de învãþãmânt, fãrã discriminare. Secþiunea C a Protocolului
prevede cã administrarea sistemului de învãþãmânt revine statului.

(IPSU)

Marea Britanie 1998 Acordul de Pace Secþiunea 3 prevede: „Consiliul Britanico-Irlandez va face schimb de informaþii,
(Irlanda de Nord) pentru Irlanda de va discuta, analiza ºi va depune eforturi pentru a ajunge la un acord privind
Nord cooperarea în domenii de interes reciproc, aflate în competenþa
(Acordul din Administraþiilor relevante. Domeniile relevante pentru discuþiile preliminare în
Vinerea Mare) cadrul CBI includ transportul, agricultura, mediul, cultura, sãnãtatea, educaþia ºi
abordarea problematicilor UE. Vor fi luate mãsurile necesare pentru
cooperarea practicã în cadrul politicilor agreate.“ De asemenea, se
menþioneazã cã „un aspect esenþial al procesului de reconciliere este
promovarea culturii toleranþei la toate nivelurile sociale, inclusiv facilitarea ºi
încurajarea educaþiei integrate ºi a locuinþelor mixte.“

Aceastã secþiune a acordului privind aspectele economice, sociale ºi culturale

referitoare la drepturile, garanþiile ºi egalitãþii de ºanse prevede cã Guvernul
Marii Britanii va „aloca o responsabilitate statutarã Departamentului pentru
Educaþie pentru încurajarea ºi facilitarea învãþãmântului în limba irlandezã,
conform prevederilor actuale pentru un învãþãmânt integrat.“

În anexã se menþioneazã cã „Domeniile de colaborare ºi implementare nord-

sud pot include:
2. Educaþia – instruirea cadrelor didactice ºi programele de schimb.“

Ecuador-Peru 1998 Pactul Prezidenþial Punctul trei prevede elaborarea unei Convenþii Suplimentare privind
de la Brasilia Colaborarea în Domeniul Educaþiei.
(Sistemul Informaþional al ONU)

38
Pacea începe în mintea copiilor

Educaþie de calitate adresatã copiilor din þãrile afectate de conflicte

www.savethechildren.net/rewritethefuture

Intr. ªtefan Furtunã 3, Sector 1, 010899 - Bucureºti

Tel: +40 21 316 61 76. Fax: +40 21 312 44 86 Rescrie viitorul
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro. www.salvaticopiii.ro