Cip Ie[an

Mersul Trenurilor
Cu ilustra]ii de Jup

Ia[i, 2007

Mersul Trenurilor

Dopul scuz\ mijloacele
Aproape de centrul ora[ului, `ntr-o noapte f\r\ lun\, ni[te necunoscu]i au furat capacul de font\ care astupase din 1923 p`n\ `n acea clip\ gura de canal situat\ la intersec]ia str\zilor Jaroslav Hasek [i Bobinatorilor. ~n aceea[i noapte f\r\ lun\, domnul Zbigniew V\sc\u]eanu, fost fabricant de fire cu plumb, gr\tare, capcane [i nasturi, `n prezent pensionar, se `ntorcea acas\ de la bufet. El declar\ c\ nu se `ntorcea de la bufet, ci de la o ceain\rie, dar asta nu are importan]\: oricum, exist\ zeci de martori dispu[i s\ bage m`na `n foc, s\ depun\ m\rturie. ~n fine: `ntorc`ndu-se de la bufet sau de la ceain\rie, el a traversat intersec]ia f\r\ s\ se asigure [i a nimerit `n gaura de canal - acum f\r\ capac, furat cu c`teva minute `n urm\ de ni[te necunoscu]i, dup\ cum spuneam. Toat\ via]a, domnului V\sc\u]eanu i-a pl\cut s\ chefuiasc\, s\ bea [i s\ se veseleasc\. I-au pl\cut femeile, ba [i m`ncarea i-a pl\cut. Din acest motiv, el a f\cut burt\. Burta l-a salvat de la o moarte sigur\, deoarece a r\mas blocat `n gura canalului cam cum r\m`ne blocat dopul `n g`tul sticlei. La un dop de calitate ne referim. Deoarece nici pompierii, nici membrii echipei de descarcerare nu posed\ un tirbu[on de m\rimea lui Zbigniew, el se afl\ [i acum, dup\ aproape o s\pt\m`n\, `n gaur\. Autorit\]ile locale au venit s\ priveasc\, [i-au dat cu p\rerea, apoi au ajuns la concluzia c\ e bine a[a, fiindc\ deocamdat\ nu s`nt fonduri pentru achizi]ionarea unui nou capac din font\. ~n primele zile, poli]i[tii de la Rutier\ i-au dat de b\ut ca s\-i sticleasc\ ochii [i s\-l observe astfel [oferii care trec
3

Cip Ie[an

prin intersec]ie. Dup\ ce au v\zut c`t poate duce domnul V\sc\u]eanu (ohohoooo!), s-a ales o solu]ie mai ieftin\, deci l-au vopsit `n dungi reflectorizante albe [i ro[ii. Copiii din cartier mai trag `n el cu pra[tia c`nd nu-i v\d p\rin]ii, maidanezii `l mai p`ng\resc uneori, iar locatarii blocurilor din jur `i aduc zilnic de m`ncare cu schimbul [i `l hr\nesc cu lingura. B\tr`nul este, totu[i, bucuros c\ n-a c\zut cu capul `n jos, caz `n care ar fi fost hr\nit prin clism\.

4

pasiona]ii cercet\tori [i-au schimbat din nou profilul [i au `nceput s\ construiasc\ un balon cu aer cald. prea mult aer cald. nefiind fonduri. Din ziua urm\toare. care s\ poarte mesajul lor de prietenie p`n\ `n cele mai `ndep\rtate galaxii. Deoarece pre]ul combustibililor crescuse `ntre timp. ~n fine. Mai `nt`i. Dup\ care. {eful comisiei a ar\tat cu degetul c\tre racheta aflat\ pe rampa de lansare [i a `ntrebat: “Ce-i cu boilerul \sta. cercet\torii s-au apucat s\ construiasc\ un avion. {eful noii comisii de la centru a zis c\ pre]ul unui metru cub de gaz a crescut mult `n ultima vreme [i c\ nu se poate face at`ta risip\. Un avion de fabrica]ie autohton\. Peste noapte. bre? Pentru a[a ceva primi]i voi bani?”. Ei `ncearc\ s\ realizeze ceva. a t\iat din fonduri. Dup\ care. [eful comisiei a ar\tat cu degetul spre aparat [i a `ntrebat: “De prostii din astea avem nevoie noi acum? Ia. gata!”. O rachet\ de fabrica]ie autohton\. 5 . lemne sau p\cur\. cercet\torii spa]iali de la Vrai[tea au decis s\ construiasc\ un balon umplut cu gaz. a[a c\ balonul s\ fie umplut cu c\rbuni. [i c\ s\ fac\ `n loc unul cu aer rece. au `ncercat s\ construiasc\ o rachet\.Mersul Trenurilor Univers spa]ial rom=nesc La Vrai[tea func]ioneaz\ un Centru de Cercet\ri Spa]iale. unde lucreaz\ mai mul]i cercet\tori `n domeniul spa]ial. C`nd avionul era gata de testare. a venit o nou\ comisie de la centru. Racheta era aproape gata c`nd a venit o comisie de la centru. {eful urm\toarei comisii de la centru a ar\tat cu degetul spre el [i a zis c\ a[a se consum\ prea mult\ c\ldur\. a t\iat [i el din fonduri.

Despre chirurgul Romeo nu s-a mai auzit nimic de atunci. fiind cusut `n organismul pacientei de c\tre asistenta-[ef\. trezit\ din somn. chirurgul Romeo a le[inat la vederea s`ngelui. pe acolo a trecut un v`n\tor care a t\iat burta lupului [i le-a scos de-acolo pe Scufi]a Ro[ie [i pe bunicu]a sa. Micu]ului pacient i s-a f\cut radiografie. pacienta a sim]it ceva zv`cnindu-i `n p`ntece [i a crezut c\ este `ns\rcinat\. fapt oarecum neobi[nuit pentru cei care se opereaz\ de apendicit\. motiv pentru care a c\zut prin t\ietura de la opera]ie.Cip Ie[an Plimbare pe Strada Pacien]ii Dup\ opera]ia de apendicit\. `n vreme ce administratorul unit\]ii sanitare reclam\ dispari]ia unui taburet metalic cu patru picioare. 6 . s-a `ngr\[at brusc cu aproape 10 kilograme. pe film s-au v\zut siluetele a zece pense metalice. La acela[i dispensar. despre care `nc\ nu se [tie mare lucru. pacientul Cosmin Gum\. 12 ani[ori. Directorul dispensarului respectiv vrea s\ prezinte un comunicat [tiin]ific pe tema apari]iei [i cre[terii bacteriilor patrupede gigantice `n corpul copiilor rom=ni opera]i de apendicit\. A doua zi. a unui ceas b\rb\tesc de m`n\ [i a unui patruped ciudat. Din fericire. mioap\.

Mersul Trenurilor Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran MERCUREA: Raportez `n jurnal c\ s`nt subofi]er plutoner pltr. Am zis Cristeo depisteaz\ tu m\ carei Recs d`n ei c\ pentru mine to]i posed\ asupra lor patru menbre [i un cap la care semnal\m doi ochi nas gur\ 7 . Deci erea sear\ iar tenperatura din termometre era rece find toamn\ de octonbrie deci a[a c\ am intrat mai `nt`i prima oar\ la Italian Pi]a unde m\car e cald find u[ile `nchise [i lam luat pe patronu turc la controlat [i la `ntreb\ri de s\n\tate. Ei. scoate c`nele de unde [ti. s\ ne mu[te nu alta. Ahmed mia declarat c\ e s\n\tos ce mia urat [i nou\ [i la m`ng`eat pe Recs care noroc c\ avea botni]\ la bot altfel iar `l l\sa f\r\ inelu dupe deget ca data trecut\ c`nd ia dat o cl\tit\ espirat\. Cristea sa r`s de gluma mea dup\ ce mea esplicato apoi a strigat cu]u cu]u dea intervenit pe noi mai mul]i c`ni pot\i [i dul\i ptr.rngjt. M\ Cristea m\. dac\ nu chem sectoristu. acesta disp\ruse ca c`nd nar fi fost legat cu cureaua de Cristea. Cum patrulam noi pe aleie mam uitat deodat\ la c`nele Recs. adic\ reangajat Cristea [i pe c`inl. mai ecsact `n parc deoarece avea gard de plas\ cu s`rm\ `nghimpat\ s\ nu treac\ frigu. Recs ptr. Ne-am `nc\lzit noi ce neam `nc\lzit apoi am e[it pe traseu apoi c\ se l\sase rece am intrat iar la ad\post. a porni `npreun\ to]i patru sau cinci c`]i s`ntem c\tre noi aventuri.pl]st.mjor Mitran care ma ridicat `n grad acu c`]iva ani c\ din plotoner m-jor m-a f\cut agent [ef sau a[a ceva [i mi-a venit din nou r`ndul la patrulare p`n sectoru meu a[a c\ deci l-am luat pe sergntl.

Cip Ie[an 8 .

~njur am semnalat cet\]eni 9 . Deci r\m`n eu cu c`nele Recs [i Cristea dispare ca c`nd ar pleca. eu zic s\-i `nconjur\m! Mai `nt`i r\m`n eu aci cu c`nele [i efectuezi tu `nconjurare m\car de dou\ trei ori dup\ aia schinb\m. unde sa semnalat eveniment de b\taie `ntre clien]i cu scaunele. c\ tocma interoga o c\]a pe care se sprijinise cu labele din fa]\ [i atunci ne-a transmis p`n sta]ie mesajul “Vulturu cheam\ patrula Pajura!”. Am efectuat balansarea bra]ului `n plan vertical p`n\ ce sa sufocat Recs c\ uitasem s\i dau drumu din m`n\ la curea [i am sta]ionat un tacsiu care iam zis conduc\torului auto s\ se deplaseze regulamentar p`n\ la cr`[ma SRL. ce num\r a]i format? Aici familia Mitran. Am intrat `n interior unde am depistat suspec]i de ambele secse cu semne de recunoa[tere ca mafio]ii la pept. Ce mia ordonat [efu nam scris `n jurnal c\ poate cite[te mama dec`t numai at`t. C`nd am efectuat p\trunderea `n incint\ tocmai am surprins `n fraglant delict infrac]iunea de dare de mit\ [i sp\lare de bani deoarece unul declara la microfon “De la na[u zece milioane [o butelie!” care bani `i aduna `ntro g\leat\ [i miam dat seama c\s mafio]i c\ am v\zut [i eu filmul na[u. El sa r`s de noi p`n\ ce iam avertizat dou\ peste ochi [i nea l\sat urgent `n fa]a unei unit\]i de deservire pe care scria ceva [i SRL la urm\ ezact cum mia ordonat domc\pitan Bustuchin\. * * * Cristeo. a[a c\ am g`ndit un plan. domnu’ c\pitan. c\ b`r`ia aparatu dar bine cam ]inut minte c\ numele se termin\ `n SRL. zic eu. P`n\ la urm\ lam depistat pe Recs. ordona]i!”.Mersul Trenurilor [i coad\ [i nici unu nare bulan porhart sau girofar s\ zici c\i c`ne poli]ist. c\ s\ ne deplas\m de urgen]\ la localu nu mai [tiu care. Eu iam r\spuns “Gre[al\. mai eczact flori albe de creponat\ roz [i bleo.

Au. P\i.. infractorul ori infractori la plural dac\s mai mul]i ca de ecxsemplu trei s-a ascuns sub mas\. caut\. Ce cau]i m\ acolo. ca c`nele poli]ist. `n lic… `n gimnaziu c\ atuncea nam v\zut afl`ndu-m\ cu spatele. Caut\ Recs ce caut\ dup\ ordin cu botu p`n\ la masa cu fripturi unde sa [i oprit `ncep`nd a ancheta un corp delict de g\in\ decedat\. ]ar\ a[a c\ `nainte s\ mor miau trecut p`n fa]a ochilor toate segven]ele din via]\ `ntro clip\ [i cu ocazia asta am aflat [i cine mia pus pinieze pe scaun `n facult.. ~i dau drumu [i ordon finc\ `i s`nt superior `n grad [o b\iatu. c\ cred c\ depistase o urm\ de infractor. zice Cristea. c\ci el era. caut\. una-alta etc... ei zice c\ cic\ ce. care vipu[ca mea a tras? Am crezut cam fost `npu[cat [i cam murit ptr. la emisiunea aia de la televizor cu animale [i savan]i de [tin]\ cum este c`nd e unii care moare de moarte policlinic\ [i dupaia vine de poveste[te la televizor c\ sim]i a[a c\ te ridici de vezi totu `n jur [i mai vezi `n fa]a ochilor o lumin\ mare alb\ care te apropi de ea. Deodat\ cum st\team eu aplecat a[a s\l chestionez pe Cristea a r\sunat o `npu[c\tur\ deci am sim]it o durere. ceplen.... c\ s`nt [mecher. raporteaz\ el. die. E[i de acolo cu m`nile la ceaf\! Somat! Nu trage [efu. d\ s\ m\ trag\. s`nt eu Cristea. fac eu.. {tind c\ am murit [i finc\ am vizionat la telenciplon. zic eu. Deci adic\ eu nu fusesem `npu[cat ci numa ma lovit 10 . Eu zic c\ care dar.Cip Ie[an de toate secsele [i mese patrupede cu produse agroalimentare. a[a am sim]it [i eu c\ m\ ridicam [i vedeam `n jurul meu ca c`nd a[i fi fost viu cum ni[te oameni `ncerca s\ m\ ridice [i m\ apropiam de o lumin\ care c`nd am `ntins m`na la ea ma fript la degete deoarece era becu. Recxs. Aha zic eu. p`n\ la urm\ am sc\pat neb\tut c\ mam ascuns aci cu sarmalele [i sticla asta. raportez c\ a[a am f\cut da ma luat doi la `ntreb\ri c\ unde am fost c\ nu m-a v\zut c`nd sa dat darul. eu te-am trimes s\i `nconjuri.

osp\tarii adic\. “Hai. Adic\ iat\ ce: “Hai pofti]i dom’ Mitrane de servi]i din prinosul nostru. Mul]ani servici u[or” apoi m\ tras\ la o mas\ d`n fund unde era ceilan]i b\e]i. e onomastica mea de na[tere” `ncheie s\rb\toritul de turnat `n pahare [i de `mi umplut farfuria ce a [terso cu m`neca. Da]i 11 . s`nte]i mafio]i? Noi. Dup\ ce m\ au l\murit repede `n dou\ ore carei confuzia care o f\cusem.Mersul Trenurilor dopu de la [ampane `n plan orizontal [i ni[te cet\]eni ma ridicat de jos `n sus `n plan vertical. “Mersi drag\ da nu servesc `n tinpul serviciulului c\ nu-`mi permite uniforma” zic supsemnatul. `ntreb eu. nu. „{ti]i. Cred c\ e destinul inplacabil care nea reunit din nou pe to]i patru `n aceia[ formul\. carei treaba. Am intrat nu de burni]\ sau de consuma]ie ci finc\ am v\zut lumin\ pe geam dup\ ora `nchideri care sigur era infractori acolo p\trun[i p`n infrac]ie ptr s\ fure c\ de ho]i e plin\ lumea. fac ei. domnu. rngjt. a]i p\]it un [oc [i a]i le[inat pe jos. * * * S~NB|T|: Deci raportez `n jurnal c\ am e[it din nou `n patrulare cu srgnt. le ordon eu. eu am efectuat scuze c\ lam b\tut pe na[u [i pe mireas\ iar Cristea a cerut o sticl\ cu liquieor [i o farfurie cu tremurici de purcel. nu m\ jigni]i acuma de zioa mea. Deci efectuez eu cioc\neal\ ce cioc\n eu cu bulanu `n butonul soneriii p`n\ aude [eful domnul nea Hri[cu zis domnul Fane care m\ cunosc cu el de h\t [i care c`nd a e[it `njura da’ sa oprit c`n ma v\zut tocmai pe mine [ii mea zis a[a. v\ `ntreb. ci nunta[i. Cristea [i cu c`nele Recxs care de el n-am `n]eles bine finc\ n-are patru lare ci patru labe. M\i. ma]i `nconjurat? Vre]i b\tae? Acu dau p`n sta]ie! Nu. Bine deci. domnu [ef. Deci am ie[it pe trasel [i finc\ `ncepus\ burni]a am intrat la restaurantul Ciob\na[u cum `i zicea pe vremuri c\ acuma nu [tiu cum `i zice da noi tot a[a `l [tim.

da’ c`] ani faci?” lam interogat eu pe s\rb\torit. “P\i care nea spart geamul [i care a penetrat prin efrac]ie periodic `n fiecare noapte de nea sustras produse [i bunuri `n valoare de peste c`teva zeci milioane lei vechi adic\ roli cum le mai zice plus obecte personale cum ar fi pept\nul lui Matei. adic\. Noroc cu Cristea mai t`n\r mai cu ca[ la gur\ care r\m\sese de la o tartin\ care mai [tia aritimetic\ motiv ptr. “Cinjdoi. dac\ permite-]i. uita]i aicea icre de pe[te. c\ Recs tocmai se defeca `ntro tuf\ deci naveai cu cine discuta. c\ me-aduc aminte c\ la artimetic\ c`nd sa predat lec]ia cu efrac]ii zecimale [i chiar periodice am fost bolnav la film cu b\e]ii c\ rula “Revan[a”. ne-am `nfipt eu cu sergnt-ul rngjtl. pahar de fr\gu]\ sau c\p[unic\ de la produc\tor. mersi” f\cu el cu gura plin\. iam zis hai s\ ]inem de paz\. da’ curat. ce-a spart \[tia geamurle pentru ca s\ intre”. cum se mai zice V2. mam informat eu pe dat\. Ne-am pus a[a: Recs deo parte [i eu cu Cristea de cealant\ a sp\rturiii. “Care sp\rg\tori?”. dom’ agnt. care mia [i ar\tat: “Uita]i. [f. ca[ de oae proasp\t\. C`nd am aozit asta meam amintit c\ misiunea organului este pentru ca s\ steie drept `n fa]a corup]iei a ho]iei [i-a altor neajunsuri ale societ\]i actuale. Ei `n cazul \sta ce s\ mai zici. Cristea ptr. stickxsuri [i un. sl\nin\ de la Gic\ porcul nostru. 12 . pune-]i [apca [i porhartu `n cuer [i hai. {i pentru colegii matale la fel”. ia uita] la el ce p\r are `n cap dac\ nare pept\n” face el.Cip Ie[an uniforma jos. Zis [i f\cut: ia-m zis lui Cristea. p`ine cald\ de alant\eri. poate prindem ceva. “Deee Domnul s\n\tate [i matale la fel c\ eu numai necazuri am avut `n ultima vreme mai ales cu sp\rg\toriii din ultimele s\pt\m`ni” contino\ el `n continuare. “Mul]ani dom’ Fane. s\ servim. ca s\ fim la egalitate [i neam pus pe p`ndeal\. sardele. ca rachetele nem]ilor. M-am g`ndit eu ce mam g`ndit cum o fi asta cu efrac]ile cum a zis Fane.

Aprind eu lanterna [i o `ndrept spre becu de iluminat stradal str\zile [i v\d c\ e stins. Sulfinii unde sa semnalat un praf suspect care se crede c\ e antracs de la terori[ti [i cade r\u la organism deci a[adar ca s\ am grij\ s\ nu gust `nainte dac\ cumva `l depistez. Nimica. Zece jumate raporteaz\ el. la nord [i la vest s\ v\d prafu alb. mia zis c\ prafu alb e suspect [i cu sucspec]ii [tiu cum s\ m\ por]). C`t `i ceasu. Finc\ nu-a r\spuns mam deplasat la el [i am luat o monstr\ `n caschet\. e `ntuneric! Dau cu lanterna `n jur [i numa ce v\d do\ gr\mezi mari de praf albe l`ng\ o construc]ie care `nc\ era neconstruit\ find [antier de construc]ii. m\? `ntreb eu pe Cristea. Plec\m deci la adresa rexpectiv\. f\r\ liniu]\ de unire!) urgent [i repede pe str. trece timpul [i dup\ vre-o do\trei zile la un momendat sun\ p`n sta]ie domnu inspctr. somez eu suspectul (domnu [f. M\ Cristeo fac eu. poporu rom`n dea botezato a[a dup\ numele la o strad\? El cic\ sulfina e o pas\re finc\ [i el locue[te `n civilie pe str-dela Zinbrului care e sinbolul Moldovii [i tot a[a [i cu sulfina.[ef. Bustuchin\ care zice c\ m\ deplasa]iv\ (ezact a[a mia zis. stai c\ trag. fac eu. care nu lam contrazis finc\ [tiam c\i bun la zologie find cioban. Bstchn. 13 . Aha Cristeo. M\ uit eu `n st`nga [in dreapta. Am r\sfoit a[adar deci nonmeclatoru cu str\zi [i artere de trafic [i am g\sito c\ se numea `nainte fundac Ilie Pintilie care unde tocmai acolo [i eram.Mersul Trenurilor ** * Cum p`ndeam noi a[a. team prins. Zece jumate ziua sau dou\zejdoi treizeci noaptea `ntreb eu dar apoi `mi dau seama repede c\ era noapte find `ntuneric. Haha. Cum m\ uitam la d`nsa numa ce v\d c\ c`nele Recs care tocma efectua urinare `ntro gr\mad\ de praf alb dupe jos `ncepe s\ scoa]\ fum. unei strada asta Sulfinii [i ce semnifica]e istoric\ a avut sulfina ptr.

nu? 14 . care eu mam amuzat de p\]anea lor chiar dac\ nu-i cunosc de[i pe unu `l cheam\ tot Mitran [i pe altu cam la fel ca pe Cristea. ~n salon mai e [i Cristea `nbr\cat `n pansament ca o mom`e [i Recs la fel [i a mai fost [i domnu inspctr. zile finc\ domnu cptn. Bustuchin\ diminea]a care mea adus dou\ b\n\ni cu un bile]el pe ele s\ le cur\]\m de coaj\ mai `nt`i [i ziaru `n care am citit despre ni[te mili]eni de-a s\rit `n aer dup\ ce a umblat cu focu la carbid. am v\zut c\ e `ntuneric. vezi de te uit\ s\ vezi ce are c`nele c\ poate ia intrat ulei la motor. nu vezi ce fum face? Cristea d\ s\ se aplece s\ vad\ cei apoi se ridic\ [i raporteaz\: [efu raportez. au la patrulare c`ni comunitari. C`nd e[im din spital pornesc eu ancheta s\ aflu ce sa `nt`mplat de fapt [ii de drept [i-l iau cu noi [i pe bietu Recs care acum provizoriu pe vreo do\ trei luni se nume[te Molda finc\ la afectat ecsplozia. nu? Asta `nseamn\ c\ a[tia noi.[f.inspctr. ** * MAR}: ~n sfr[it raportez c\ noi to]i trei sau cinci c`] s`ntem am efectuat `ns\n\to[ire `n numai dou\ buc.Cip Ie[an Cristeo zic eu. de era gardieni publici [i ia f\cut poli]i[ti comunitari. Lumineaz\ m\ cu bricheta nu sta `i ordon eu ceea ce numa at`t am mai apucat s\ v\z cum se apleca sub Recs cu flac\ra aprins\ [i dupaia mam trezit pe patul \sta de spital de unde scriu `n jurnal.[f. C`t am stat `n spital me-am pus de c`teva ori o `ntrebare egxisten]ial\: deci noi care s`ntem poli]i[ti avem la patrulare c`ni poli]i[ti. Bustuchin\ care nea adus banane la spital nea zis la plecare “~ns\n\to[ire grabnic\ m\i b\e]i” [i noi am ezecutat ordinul.

`n pauzele publicitare. Ali Men Tarah. pentru a-[i ridica personal gazul [i apa cald\. * Cu un an `n urm\. Glad [i Menumorut. o “Cantin\ a P\s\relelor”. a `ncercat s\ violeze haremul partenerului s\u de afaceri. invalizi [i persoane cu copii `n bra]e. * Un incident regretabil s-a petrecut ieri diminea]\. mici investitori particulari. gazul [i apa cald\ vor fi livrate prin po[t\ sau prin cablul TV.Mersul Trenurilor Faptul divers * Datorit\ apari]iei de defec]iuni `n re]eaua de distribuire a gazului metan. Haremul s-a zb\tut ce s-a zb\tut. Pentru pensionari. Radu cel Frumos. 15 . Artizanul acestei adev\rate inginerii financiare a fost vrednicul v`n\tor Mbwewe. fiind mai iute de picior. c`nd lini[tea pa[nicilor cet\]eni din cartierul Morome]i a fost tulburat\ de un scandal `ntre doi cet\]eni str\ini. cet\]enii din cartierele Alexandru cel Bun. Yussuf B`r Laden. `nc\lc`nd preceptele islamice [i afl`ndu-se `ntr-o avansat\ stare de ebrietate. la orele de atelier. L\cust\ Vod\ [i Petru Cercel s`nt ruga]i s\ se prezinte zilnic `ntre orele 8. sa smucit [i. Gheorghe Doja.00-14.00 la ghi[eele filialelor de cartier. care a prins un iepure. Gelu. fiind surprin[i `n flagrant pe c`nd sustr\geau alimente din magazie. elevii clasei a IV-a de la {coala General\ “Ciuma lui Caragea” au me[terit din traforaj. Ion Vod\ cel Cumplit. * Venitul pe cap de membru al tribului Hurumbu s-a dublat asear\. a reu[it s\ scape. Trei pi]igoi [i un scatiu care f\ceau parte din personalul acestei unit\]i de deservire au fost aresta]i.

subofi]erul a fost arestat preventiv [i cercetat pentru comportare indecent\ `n public.Cip Ie[an * Aflat `n misiune [i fiind atacat de doi presupu[i infractori. Din acest motiv. 16 . agentul Vipu[c\ Valeric\ [i-a ar\tat b\rb\]ia `n fa]a celor care asistau la incident.

B\tr`nii localit\]ii s-au speriat [i au `nceput s\-[i face cruce. care st\tea nemi[cat.Mersul Trenurilor Fenomen luminos neobi[nuit Deasupra casei gospodarului Terente L\m`ie din comuna C`rmoaja a fost v\zut un corp luminos straniu. 17 . ei au declarat presei c\ a[a ceva nau v\zut de c`nd se [tiu! Oamenii de [tiin]\ chema]i la fa]a locului au stabilit c\ este vorba de un bec pentru iluminatul stradal.

at`t a apucat s\ spun\ primarul p`n\ c`nd a auzit o sticl\ goal\ v`j`indu-i. Dup\ ce s-a f\cut vinul. iar din recipientele utilizate `n acest nobil scop nu sa mai auzit nici un bolborosit c`t de mic. apoi a declarat inaugurat programul s\rb\torilor. cea de trimis la prefect. umbl\ pe uli]a mare ca pe poteci `nguste [i [erpuitoare de munte. conferin]e. cu o serie de concursuri distractive [i instructiv-educative. c`]iva localnici inimo[i au format un comitet de ini]iativ\ pentru a s\rb\tori evenimentul anual. dezbateri. momente poetice [i de reculegere. concursuri de crea]ie poetic\ [i lans\ri de carte. depuneri de coroane sau de jur\m`nt. al]ii s`nt ferm convin[i c\ se afl\ `ntro pitoreasc\ zon\ de dealuri subcarpatice. [i anume “Dragi”.. pe tema culesului [i a viticulturii. Unii zic c\ ar fi vorba de o localitate de c`mpie. A `n]eles mesajul [i a t\iat repede panglica `ntins\ de dou\ [col\ri]e frumos `mbr\cate. Cuv`ntul de deschidere al „S\rb\torii Vinului” a fost unul singur. De cel mai mare succes [i de cea mai larg\ participare . dar nici mai mare dec`t alte a[ez\ri identice.. cuprindea simpozioane.asta au consemnat a doua zi [i ziarele locale .Cip Ie[an Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului Ca suprafa]\ nu este nici mai mic\. Acestea au `nceput. dezveliri de bust.s-au bucurat `ns\ proba de degustare-vitez\ [i orientare `n teren “Ciroza v`nturilor”. ca o aluzie. ca `n fiecare an. jocul pe echipe “Nu 18 . vernisaje. iar primarul Eugen Epura[. Lista oficial\. pe la ureche. c`nd se `mbat\.

simpozioane. dar to]i participan]ii au fost de acord s\ `l repete de c`te ori e nevoie. B\nuind orice. Nici membrii comisiei nu s-au 19 .Mersul Trenurilor te `mb\ta. dispera]i c\ li se boteaz\ vinul din c\ni. peste vesela a[ezare s-au `ngr\m\dit nori plumburii. competi]ia de b\ut cot la cot [i b\gat sub mas\ “R\zboiul celor dou\ ciroze”. o p`ine [i ni[te c`rna]i. domnul prefect al jude]ului a trimis absolut din `nt`mplare ni[te inspectori s\ controleze dac\ elevii de la [coala general\ primesc zilnic [i `n bune condi]ii corn cu lapte. proba contracronometru “Ce-i `n gu[\ e fr`ncu[\” sau concursul de interpretare “C`nt\ mierla [i merlotul”. chiar [i dup\ l\sarea `ntunericului. Dup\ c`teva ceasuri. Dintre ei. deoarece i-a descoperit pe marii clasici. Ca el s-au descurcat to]i. ude de la ploaie). * * * ~n diminea]a urm\toare. p`n\ iese bine. al]ii s-au `ncuiat `n [coal\. dezbateri [i mese rotunde (acum. care a luat pe sus corturile [i umbrelele de la standurile micilor produc\tori. `ntr-un fel sau altul. A `nceput s\ bat\ [i v`ntul: un v`nt rece. reprezentantul Guvernului `n teritoriu a trimis dup\ ei o comisie. iar c`]iva au p\[it pentru prima dat\ `n via]a lor pragul bibliotecii C\minului Cultural. Opt au `nc\put `n postul de poli]ie. r\u-prevestitori. de la atentat terorist p`n\ la interven]ie extraterestr\. La proba de caraf\cabernet startul s-a dat gre[it. conferin]e. nu s-au mai `ntors. Dup\ prima rafal\ a `nceput ploaia. au c\utat ad\post. s\ investigheze la fa]a locului straniul fenomen. Participan]ii la seria de manifest\ri. frate!”. Ace[tia. gospodarul Sigismund B\[ic\ a strigat prin geam so]iei s\i aduc\ cinci sticle pline. inspectorii. o ploaie rece de toamn\. fiindc\ mai z\bove[te c`teva ore acolo. iar produc]ia din acea toamn\ a fost s\rb\torit\ cum se cuvine.

majoritatea ziarelor pomenind despre un OZN cu mar]ieni care r\pesc inspectorii. dar la telefoanele lor de serviciu r\spundea doar robo]elul. De-abia dup\ o s\pt\m`n\ (`n care presa profitase de subiect [i lansase scenarii dintre cele mai fanteziste. erau plini de pete ruginii. din cauza gripei aviare. la televizor. nu mai aveau ceasuri [i mape. Vorbeau pu]in. a[adar a fost trimis\ dup\ ea `nc\ o comisie. pentru a stabili ce se `nt`mplase cu prima [i cu inspectorii [colari.. 20 . absolut to]i. unul c`te unul. [i se vedea din `ntreaga lor `nf\]i[are c\ suferiser\. `i trag cu laserul la ei pe nav\ [i `i controleaz\ la cap). membrii comisiilor trimise de domnul prefect au `nceput s\ apar\. P`n\ la dezlegarea enigmei. `ntocmai ca [i celelalte patru care i-au urmat. Portofelele le erau goale. miroseau `ngrozitor. mai ales pe cravatele bo]ite [i pe c\m\[i. greu [i porcos.. cu voce `mpleticit\ [i sughi]`nd des. unul r\m\sese f\r\ [osete. al]ii purtau articole de `mbr\c\minte str\ine [i to]i. domnul prefect a declarat oficial.. A doua comisie s-a pierdut..Cip Ie[an mai `ntors. c\ localitatea e `n carantin\. Domnul prefect `i suna disperat din cinci `n cinci minute pe membrii tuturor comisiilor trimise s\ investigheze. ca ni[te oameni care fuseser\ seda]i.

Mersul Trenurilor 21 .

Se 22 . tob\.Cip Ie[an Concurs de desene pe asfalt De 1 Iunie.. N-au voie s\ se joace cu pl\cinte de noroi. un gr\unte de nisip s-a strecurat `ntr-un mecanism care func]ionase perfect p`n\ atunci. P\s\relele ciripeau. dimpotriv\. iar elevii dintr-a IV-a D se `nghionteau. s`nt obliga]i s\ fac\ `n cadru organizat desene cu creta pe asfalt. pra[tie. desene despre minunata lor copil\rie. pu[c\ sau trompet\. la expozi]ii. 1 iunie. `[i tr\geau castane sau `[i puneau piedic\ `n vreme ce mergeau `ncolona]i c`te doi spre centrul ora[ului. spre concursul de desene pe asfalt. ci c\r]i [i jocuri plicticoase. soarele str\lucea. la muzee sau case memoriale. micu]ii s`nt t`r`]i cu grupa sau clasa la teatrul de p\pu[i. desigur. dar termometrele indicau 36 de grade la umbr\ [i asfaltul cleios se lipea de t\lpi. pe care le rup. s`nt sili]i s\ `nve]e poezii [i c`ntece pentru serbare [i. sabie. frunzele din tei fo[neau.. Ultima dat\ c`nd doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au organizat concurs de desene pe asfalt cu elevii dintr-a IVa D. cu carada[te [i c\r\bu[i. dup\ cum spuneam. copiii nu primesc `n dar minge. * * * Era. cu maidanezii de la bloc sau de-a ruptul h\inu]elor noi. de-abia `nceputul verii. le stric\ sau le pierd. proasp\t c\lcate de m\mica.

frumos. N-au apucat s\ deseneze bine cu creta un avion [i o b\rcu]\. Iliu]\ [i Ionu] s`nt prieteni [i colegi de banc\. deci a strigat de unde se afla: „Dac\ nu v\ ast`mp\ra]i [i v\ mai ]ine]i de prostii. c`nd au sim]it c\ se scufund\ `n asfaltul topit: . dup\ cinci minute. El spune c\ vrea s\ 23 . ma[inile [i-au reluat vechile [i puturoasele lor obiceiuri. o `nghe]at\. Altminteri.Mersul Trenurilor anun]ase `n inspec]ie `nsu[i domnul primar . membri ai unei asocia]ii care se ocup\ de copii sau a[a ceva. lor le-a fost repartizat\ o bucat\ de trotuar ref\cut\ recent. lope]i. dup\ ce trecuser\ pe acolo c`]iva muncitori cu buldozere. ajun[i `n centrul ora[ului. p`n\ la piept apoi p`n\ la g`t. doamna i-a r\spuns f\r\ s\ priveasc\: „Bravo. pe acolo a trecut o b\tr`nic\ milostiv\. a strigat [i Ionu]: . ai talent!”.Doamnaaa! Da’ ia uita]i la mine [i la Iliu]\! Doamnei `i era sete [i se g`ndea doar la o r\coritoare. {i colegul lor de clas\ Cez\ric\ a r\mas `nfipt p`n\ la genunchi. ni[te belgieni. care i-a tras pe cei doi cu bastonul. Din fericire. Fiindc\ se g`ndea la cu totul altceva. Dup\ cinci minute. dar nu pe trotuar. s\ repare o ]eav\ de ap\. A doua zi.Doamna `nv\]\toareee. unde desena un porumbel cu ramur\ de m\slin `n cioc [i doi r\zboinici care `[i t\iau reciproc capetele. Ionu] [i Iliu]\ s-au scufundat `n asfaltul topit p`n\ la br`u. v\ rup urechile!”. De 1 Iunie. motopompe [i compresoare. ~n urm\toarele minute. c`nd celor doi le ajunsese asfaltul la genunchi.`nso]it de ni[te str\ini. bravo. `mi place. sem\n`nd cu Sf`nta Vineri din pove[ti. domnul primar interzisese circula]ia vehiculelor prin centrul istoric. pentru ca micu]ii arti[ti s\ aib\ un c`mp c`t mai larg de exprimare a talentului [i imagina]iei. ia uita]i la mine! a strigat Iliu]\. din ei s-ar mai fi v\zut doar m`nu]ele deasupra m\rii de asfalt. ci `n plin\ intersec]ie. dar ocolindu-l cu grij\ pe Cez\ric\. `ncle[tate pe cretele colorate.

Georgel [i Petric\ au cump\rat sucule].. fie ea chiar a IV-a D. locuri de parcare [i multe treceri de pietoni. piti]i dup\ un panou electoral cu chipul domnului primar. * * * A doua zi. La v`rsta clasei a IV-a. Doamna le-a dat voie s\-[i cumpere sucule]. fiindc\ [ia descoperit adev\rata voca]ie. au desenat pe toat\ partea carosabil\ linii continue [i discontinue. Cu cret\ alb\. cald. r\mas de la ultimele alegeri. c`nd se urc\ mai tare la cap. apoi s\ devin\ agent de circula]ie. c`nd [apte. * * * Dup\ cum am spus. Tot ei au modificat [i num\rul de benzi de circula]ie: c`nd dou\. `n intersec]ie. Drume]ia s-a dorit a fi o minunat\ ocazie de relaxare [i de petrecere a unei zile de 24 . nu ]ii prea mult la b\utur\ . Urmele desenate cu creta pe asfalt de tinerele vl\stare au r\mas chiar [i dup\ cele 72 de tampon\ri de a doua zi.. pe care au ascuns-o bine. ~n urm\torul sfert de or\. intersec]ia din centru [i c`teva str\zi fuseser\ `nchise traficului auto pentru a nu `ngr\di actul de crea]ie [i libertatea de exprimare artistic\. dar au cump\rat `n secret [i o sticlu]\ de lichior. era s`mb\t\. Au `nceput to]i s\ r`d\ proste[te [i s\ fac\ glume nespecifice v`rstei lor fragede. to]i [trengarii din clas\ au b\ut lichior din sticl\. fiindc\ era.mai ales pe c\ldur\. noi sensuri giratorii.Cip Ie[an termine [coala prin coresponden]\ chiar acolo unde se afl\. Micu]ul Cez\ric\ fusese scutit. dup\ cum am spus. Georgel [i Petric\ [i-au cerut voie de la doamna `nv\]\toare s\-[i cumpere sucule] de la un magazin. pe 2 iunie. mult\ cret\ alb\. iar doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au ie[it la iarb\ verde cu elevii din clasa a IV-a D.

25 . ghimpi fund. Amonte. m`ncat ciupercu]e. `n]epat 2 b\ie]ei. care `ncotro. ]ipat urzici. 2 buc b\ie]ei b\gat m`n\ scorbur\ c\utat pup\z\ tei poveste Nic\. `ns\ doar 31 au anun]at. c`te un ]ip\t sau r\cnet ar\ta c\ natura plin\ de urzici [i alte pericole `[i cere tributul s\u de carne fraged\. ocupan]ii locurilor din spate [i-au dat jos pantalona[ii. m\tasea-broa[tei. Director fug\rit 2 b\ie]ei glum\ proast\ bursuc po[et\. 5 b\ie]ei ascuns. speriat. Ajun[i `n p\dure. Ziua de s`mb\t\ a fost `ntr-adev\r una de neuitat: `n autobuzul care-i transporta pe drume]i spre p\duricea de l`ng\ ora[. Cadru didactic crezut [arpe. g\sit feti]e. `ncunun`nd astfel concursul de desene pe asfalt organizat `n ajun. 5 b\ie]ei f\cut pipi ap\ p`r`u b\ut director.Mersul Trenurilor neuitat la aer curat. b\tut bine. Seara. 1 buc. sp\lat furtun. recuperat par]ial num\r copii”. ]ipat. cadru didactic c\utat pudr\. doar din c`nd `n c`nd. Cioban fugit c`mpii prins b\ie]ei. b\gat po[et\ doamn\ `nv\]\toare. 3 feti]e cules ciupercu]e `nt`lnit Mo[ Martin. Bilan]ul unei zile de neuitat la iarb\ verde a fost urm\torul (cit\m din noti]ele organelor de anchet\ sosite `n zon\): “3 buc. Sp\lat p`r`u. 6 feti]e. 2 b\ie]ei prins bursuc. le[inat. to]i cei 36 de copii au vrut pipi. feti]\ c\zut R`pa Dracului. copiii s-au r\sp`ndit din prima clip\. scorbur\ viespi. feti]e sc\pat via]\ urcat copac. speriat biata b\tr`n\. c\zut. b\ie]ei. b\ut sticl\ vin. `n plus. 1 b\ie]el `mpins glum\ 3 feti]e p`r`u. Tras pra[tie tufi[ doamn\ `nv\]\toare pipi. mu[cat veveri]\. Taur comunal sc\pat lan] v\zut 3 feti]e rochi]e ro[ii cules floricele p\[une. 3 b\ie]ei fugit c`mpii prins miei care zburd\. feti]e. `n s`nul primitor al naturii. g\sit bursuc. b\ut ap\ p`r`u. `mpotmolit n\mol. lipindu-[i fundule]ele goale de geam [i ar\t`ndu-le cu nevinov\]ie celorlal]i participan]i la trafic. 2 feti]e r\t\cit p\dure `nt`lnit Muma p\durarului. `mb\tat. scormonit po[et\. alunecat baleg\ vac\.

`n miniatur\. totu[i. ca o jum\tate de minge. Mai demult. s\ se documenteze la fa]a locului. fiindc\ lui Irinel `i ie[ea de fiecare dat\ o chestie lucioas\ [i rotund\. stadionul din or\[elul natal [i plopii f\r\ so]. n-ave]i dec`t s\ le num\ra]i. Irinel n-a plecat `n drume]ie pe plaiurile de balad\ ale Bucovinei.Cip Ie[an B\ie]elul cu chibriturile Domnul Irinel construie[te machete din chibrituri. be]e de chibrituri. o prieten\ care tocmai `nv\]a la rom=n\ pentru examenul de capacitate l-a l\murit pe Irinel c\ `ntre chilie [i chelie exist\. Mai t`rziu. Cu chilia lui Daniil Sihastrul a fost mai greu.563 841 buc. fiindc\ a aflat de la cineva c\ legendarul Daniil era un pustnic. pentru care a utilizat 1. a reu[it s\ construiasc\ tot din be]e de chibrituri. 26 . Tocmai a ispr\vit copia la scar\ a Casei Poporului. dup\ mul]i ani. bojdeuca lui Ion Creang\. o diferen]\. Dac\ nu crede]i. iar el [tia deja din poze cum arat\ sputnicul lansat mai demult de sovietici pe orbit\.

al c\rui sunet era ca un dulce [i armonios c`ntec de leag\n. fiind apoi privatizat\. 27 . `ncepea s\ tremure [i toat\ treaba se termina cu o [edin]\. anun]`nd c\ o tur\ de lucru se termin\ [i alta `ncepe. de altfel. chiar `ndoielnic\. `n papet\rii existau [i vederi cu sirena Fabricii de {pan [i Rebuturi. Urla. iar mul]i dintre angaja]ii mai v`rstnici fuseser\ f\cu]i pionieri l`ng\ maneta sirenei. dac\ suna telefonul. motivul pentru care a comandat din str\in\tate o siren\ mai mic\. f\cea criz\. Noul director al fabricii suferea cu nervii. dac\ sc\pa careva pe jos vreun dosar. Din prima zi sirena acesteia sunase cu regularitate. Din momentul `n care a fost instalat\ mica siren\. dac\ `l b\tea secretara pe um\r. `ncep`nd lin [i termin`ndu-se la fel de lin. de la caz la caz. confuzia s-a a[ternut peste ora[. sor\ aproape geam\n\ cu cea a lui Vasile Roait\. muncitorii n-au mai [tiut c`nd s\ intre sau s\ ias\ din tur\. vechea siren\ a fabricii. cum se spune. iar dup\ pu]in timp fabrica a dat faliment.Mersul Trenurilor Mica Siren\ Fabrica de {pan [i Rebuturi „Abnega]ia” era singura fabric\ din `ntreaga localitate . nu dup\ ceas. Cel mai ur`t [i mai ur`t f\cea domnul noul director c`nd suna sirena. a[adar activitatea a devenit haotic\. Acesta a [i fost. principala atrac]ie a or\[elului. [panul [i rebuturile au devenit de o calitate mai slab\. a[a c\ via]a tuturor localnicilor se desf\[ura riguros. simbol al eroismului clasei muncitoare.o localitate nu prea mare. ci dup\ sunetul sirenei . Dac\ se tr`ntea o u[\. s\rea `n sus. la sf`r[itul c\reia vinovatul era aspru pedepsit. de altfel.care reprezenta. se `nro[ea sau se albea la fa]\.

Urmele de pa[i ap\rute pe z\pad\ au continuat s\ prind\ contur p`n\ la intrarea bufetului. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi c\rat ceva greu. c`]iva copii s-au speriat [i au `nceput a zbiera. ni[te stranii urme de pa[i. Mare a fost mirarea tuturor. p\rin]ii lor i-au pocnit p\rinte[te. Deoarece infractorul n-a fost z\rit de nimeni pe fundalul alb de om\t. de[i nu se vedea nimeni trec`nd pe uli]\.Cip Ie[an Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ~n timp ce se adunaser\ l`ng\ sediul Prim\riei a[tept`nd s\ vin\ ma[ina cu butelii. Imediat a ap\rut `n u[a braseriei patronul Pandele. De data asta. [eful de post a scris `n procesul verbal c\ fapta a fost comis\ de Alb\ ca Z\pada. strig`nd “Prinde]i ho]u’. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi alergat. din sens opus. oamenii au remarcat c\ pe stratul de nea proasp\t `nfiripat `n ajun apar dintr-o dat\. cine-i? Spune. Asta. Erau mai dep\rtate. 28 . doi mo[negi au suduit. din neant. c`teva babe [i-au f\cut cruce. u\i! A furat o damigean\ de rachiu!”. sub privirile lor mirate [i fixe. iar [eful de post a strigat “Stai. Erau [i mai ap\sate. dup\ dou\-trei minute s-au ivit din nou. m\!”.

copilul ar `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. motiv`nd c\ acolo. s\ `njure. De aia l-au dat la `not. Mult costau [i contrabasul. fiindc\ poate a[a copilul lor nu s-ar fi `necat `nc\ din prima or\ de `not. la contrabas sau la fotbal. cu mecanisme. s\ scuipe. p\rin]ii l-au dat la cursuri de `not. fiindc\ [i acolo s-a `necat o feti]\! 29 . Prima dat\ au vrut s\-l dea la cursuri de pian. p\rin]ii lui Eugen (de[i aveau bani s\-i cumpere minge) nici nu vroiau s\ aud\. ave]i grij\ de talentul copiilor dumneavoastr\! Pe micu]ul Eugen. `n nici un caz. Mai bine ar fi fost dac\ p\rin]ii micu]ului Eugen l-ar fi dat la pian. din lemn. La vioar\ nu. fiindc\ `notul cost\ mai pu]in dec`t pianul sau harfa. fiind mare.Mersul Trenurilor P\rin]i. violoncelul sau harfa . dar n-aveau bani s\-i cumpere pian acas\: pianul costa o gr\mad\.iar de dat la cursuri de fotbal. iar `n ap\ copilul n-are cum `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t.

Prima rachet\ antigrindin\ decolat\ de la cosmodromul din spatele bufetului a fost tras\ pe vertical\. a[adar au scos din hambar rachetele antigrindin\ primite pe inventar de la minister. A doua rachet\. care a[a v\zuse el la televizor c\ fac americanii. Privind spre cer dup\ primele pale de vijelie.. care a trecut ca o rachet\ ag\]at\ `ntr-un cear[af cu bab\ dup\ el exact prin zona neutr\ dintre cele dou\ planete.. sc\pat\ de sub control.Cip Ie[an Pe aripile v`ntului ~n diminea]a de dup\ nunta Zamfirei Sob\ cu Ermurache Tiberiu. ]\ranii s`nt de p\rere c\ s-a rezolvat. 30 . c\ tot nu mai are ce strica. de-acum `ncolo poat\ s\ bat\ grindina c`t dore[te. a nimerit `n livada localit\]ii. n-a auzit c\ `ntre timp se pornise vijelia [i. Surd\ ca o ciubot\. n-a vrut nici `n ruptul capului s\ dea drumul cear[afului pe care `l ]inea str`ns `n m`ini. `n ciuda v`ntului turbat. cei trei consumatori care au supravie]uit s`nt obliga]i s\ mearg\ la braseria din comuna `nvecinat\. R\zboiul `ntre klingonieni [i rromulani a reizbucnit din pricina unui obiect zbur\tor greu de identificat. De atunci. A treia [i ultima rachet\ s-a `nt`lnit la altitudinea de 2243 de metri cu o bab\. s\tenii au b\nuit c\ va bate piatra. la ordinul primarului. s-a ag\]at `n cear[aful pe care aceasta `l ]inea str`ns `n m`ini [i [i-a continuat drumul. o bab\ a ie[it `n ograd\ s\ prezinte mesenilor r\ma[i treji tradi]ionalul dans al cear[afului.

mort-viu. b\nuind c\ micu]ul e v`rcolac. copilul s-a `necat cu un cotor de m\r de Sf`ntul Ilie pe care `l ron]\ia [i a ie[it imediat pe mal. inspectorii au demarat o anchet\ [i au descoperit c\ bazinul de `not fusese amenajat ilegal `n incinta fostei ciuperc\rii. iar dintre babele descrise mai sus. [tirea c\ micu]ul s-a `necat la g`rl\ a f\cut ocolul `ntregii localit\]i. vampir sau Ucig\-l Toaca. Dup\ nici cinci minute. 31 . Din pricina unor babe surde [i suficient de stupide. ~n localitatea al\turat\.o g`rl\ folosit\ de localnici mai ales pentru sp\lat covoare [i autoturisme sau pentru v\rsat `n ea resturi menajere. dou\ au le[inat iar celelalte au luat-o la fug\. un mic `ntreprinz\tor a amenajat un [trand particular. preg\tite deja pentru poman\.Mersul Trenurilor Aventuri la g`rl\ Copilul Vicen]iu Dosoftei a mers la g`rl\ cu al]i tovar\[i de joac\ din sat . tu[ind. ajung`nd [i la urechile p\rin]ilor s\i. copilul s-a `ntors acas\ nec\jit c\ `[i pierduse un pantof. Dup\ ce to]i clien]ii acestuia s-au prezentat la dispensar prezent`nd ciuperci pe picioare. Pe c`nd se b\l\cea `n apa p`n\ la genunchi. Revederea cu p\rin]ii a fost fericit\.

dup\ ce s-a `nfr\]it cu o localitate de prin Austria sau Australia. ma[in\ de desz\pezit din import. cu coase. nimeni nu [tie asta exact. trecut `n acte ca “Utilaj protocol (eventuale) `nalte delega]ii Bruxelles”. * 1 buc.Cip Ie[an Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\ Prim\ria din C`rti]ele a primit ni[te fonduri din str\in\tate. Din fondurile primite la C`rti]ele s-au cump\rat urm\toarele: * 1 bec de iluminat stradal. ultimul tip. c`nd drumul na]ional 32 . special\. 500 W. * * * Din pricina acestei ma[ini. furci [i motive bine `ntemeiate: `n fiecare an. * 1 set mingi ping-pong pentru club. * 1 tirbu[on nou cu m`ner din plastic `n form\ de femeie goal\. nici m\car domnul primar {eptic\. de la UE. ca s\ nu mai pun\ domnul primar paharul de vin direct pe birou [i s\ lase urme pe luciu. topoare. mai mul]i s\teni au protestat `n fa]a Prim\riei. pentru a ]ine `n el actele necesare achizi]ion\rii unui calculator care s\ ]in\ eviden]a actelor din institu]ie. * 1 dosar cu [in\. * 1 mouse-pad special. cu toate dot\rile [i br\du] parfumat la oglind\.

to]i [oferii `nz\pezi]i pe cinci kilometri de-o parte [i de alta ajungeau inevitabil `n comuna lor. pe care-i trimitea la drumul mare. cazarea [i masa nu erau gratuite. ]uic\. dup\ ce terminau cu ]\ranii. s\-l `ntrebe diverse t`mpenii [i s\ vad\ cum func]ioneaz\ “Comandamentul Z\pezii”.Mersul Trenurilor care trece prin C`rti]ele se bloca din cauza troienelor. vin fiert sau nefiert (diverse sortimente). Treaba mergea. “A[a o iarn\ n-am mai v\zut din 1955!”. rom. se cazau la ei [i m`ncau la ei p`n\ reu[eau echipele speciale s\ elibereze carosabilul . sec\ric\ sau vermut [i fuseser\ dresate s\ primeasc\ banii mai `nt`i. nu se mai uit\ la bani”. sute de reporteri de la toate televiziunile veneau s\ transmit\ dintre n\me]i [i s\ filmeze ma[inile `nz\pezite. pre]urile fiind fixate `n lumina vorbei din b\tr`ni “Omul. fiind solicitat de absolut to]i reporterii s\-[i spun\ cu glas sf\tos celebra sa replic\. “Calul din troian”. s\ ia interviuri b\tr`nilor. p`n\ d\dea dezghe]ul. s\tenii prosperau: fiecare avea c`]iva c`ini dresa]i. de-abia dup\ aia se uitau aten]i la clientul care `[i turna [i `ncepeau s\ m`r`ie ur`t [i s\ sar\ la degete dac\ omul dep\[ea nivelul. * * * Domnul primar {eptic\ avea `ns\ alte g`nduri [i alte probleme: de fiecare dat\ c`nd viscolea. ~n fine. Cam to]i filmau 33 . Dintre ace[tia. Normal. apoi se n\pusteau ca furnicile `n sat. Chiar [i la viscolele mai mici. iar c`]iva s\teni s\paser\ funda]ia unei viitoare pensiuni agroturistice. respectivii reporteri se opreau cu to]ii la el. Javrele purtau la g`t butoia[e cu ceai fierbinte. mo[ Ien\chi]\ Pra[tie devenise de vreo zece ani `ncoace un fel de vedet\ TV. la biroul din Prim\ria C`rti]ele. c`nd traficul se oprea doar c`te o or\-dou\. s\ dea t`rcoale ma[inilor `nz\pezite. iar drumul na]ional se bloca. la necaz. rachiu.sau chiar mai repede.

N-a fost z\pad\ nici pentru derdelu[ul copiilor. [apte brig\zi de sondori. reporterii veni]i erau [i mai mul]i. `n ea s-a urcat tremur`nd de emo]ie Mitic\. 47 de turme de oi. vorba reporterilor de televiziune. ~n m`n\ ]inea un manual de 34 . A pornit.fiind multe. A `nchis u[a. Se cam s\turase. la prima cheie. [oferi. trei delega]ii de la minister. c`mpul alb pe fond alb. Dintre fiarele contorsionate. 129 de institu]ii. fotografi. Nu s-a mai v\zut.Cip Ie[an acelea[i chestii: ni[te ]ur]uri. un acoperi[ [i un gard printre n\me]i. Ma[ina de desz\pezit str\lucea `n curte. membrii echipelor de descarcerare l-au scos pe Mitic\. s\ nu mai aib\ nimeni ce filma. Ma[ina a pornit din prima. cu tot cu cur]ile aferente [i cu vie]uitoarele din ele. 261 de case mici [i mijlocii. apoi pe el vorbind la telefon cu domnul prefect. iar unii c\rau dup\ ei cameramani. cu manualul de `ntrebuin]are `n m`n\. vreo treizeci de g\ini. 31 de ansambluri vocal-instrumentale. O asemenea onoare `l costa pe primarul {eptic\ `n fiecare an cam o sut\ de metri de c`rna]i. Iat\ de ce [i-a zis “Fie ce-o fi!” [i a cump\rat ma[ina de desz\pezit special\.. trei haite de lupi. 72 de colective de oameni ai muncii.at`t locale c`t [i centrale . 26 de cirezi de vaci. Conform martorilor oculari. un roi de albine. p`n\ a doua zi (c`nd s-a terminat motorina din rezervor) ma[ina de desz\pezit t\iase p`rtie prin opt p\duri ale statului. [oferul primarului. a luat vitez\ [i s-a dus.. multe sticle [i deranjul. c`teva urme de pa[i pe z\pad\ (cam `mpletici]i). Posturile de televiziune [i de radio. la C`rti]ele n-a mai nins. * * * ~n ultimul an. plus ziarele . dar\mite pentru blocat drumul na]ional. P\rea nev\t\mat. o brigad\ artistic\ [i o bab\ care st\tea la porti]\ a[tept`ndu-l pe Ghi]\ s\ vie de la bufet.

Fiindc\ domnul primar. C`nd s-a l\sat `ntunericul. elevii de la {coala General\ din C`rti]ele au fost sco[i de doamna afar\. italian\. v\z`ndu-i prin cea]\.Mersul Trenurilor `ntrebuin]are [i repeta mereu “Cum se zice la fr`n\ `n englez\. doamna a hot\r`t s\ se descurce cu ce se g\se[te la fa]a locului. * * * La dou\ zile dup\ asta. 35 . diminea]a. `n fa]a Prim\riei se `n\l]au vreo cinci oameni extrem de reali[ti. trata cu severitate abaterile de la program. spaniol\. `n fa]a Prim\riei. care era [i directorul [colii. olandez\. primarul {eptic\ a le[inat. Ac]iunea fusese trecut\ `n program `nc\ de prin septembrie. f\cu]i din baleg\ [i paie. la un “concurs de oameni de z\pad\ `n cinstea integr\rii Rom=niei `n Uniunea European\”. german\. s\ vad\ pe ce s-au cheltuit fondurile din str\in\tate. crez`nd c\ s`nt domnii de la jude] veni]i `n inspec]ie. japonez\?”. c`nd nici naiba nu-[i `nchipuia c\ la dou\ s\pt\m`ni `nainte de Cr\ciun nu va fi z\pad\. francez\.

Cip Ie[an

Poveste cu fulgi
Seara, doi trec\tori au observat c`]iva unici [i irepetabili fulgi de z\pad\ plutind prin v\zduh. Primul a pozat fulgii cu telefonul mobil, dar pozele n-au fost gata pe loc: fiind un telefon mobil mai vechi, filmul trebuia trimis la ora[, la developat. Al doilea a ie[it la poart\ [i a vrut s\ pozeze fulgii cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina firului prea scurt. A mai trecut ceva timp, iar primul dintre cei doi a primit prin po[t\, proasp\t developate, filmul [i pozele f\cute cu telefonul s\u mobil. Cel\lalt a primit prin po[t\ doar o soma]ie, s\-[i pl\teasc\ nu mai [tiu ce. Poze n-a primit, fiindc\ - poate mai ]ine]i minte - a `ncercat s\ fotografieze cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina cablului prea scurt. De fapt, zic eu prostii: cablul era suficient de lung, dar c\lcase pe el din gre[eal\ soacr\-sa, Varvara. O femeie admirabil\, de altfel, din toate punctele de vedere.

36

Mersul Trenurilor

Mapamond paranormal rom=nesc
O feti]\ de doar 10 ani a c\p\tat puteri paranormale, care `i fac pe cei din jur s\ se minuneze de fiecare dat\ c`nd o v\d, mai ales la televizor, pe posturi de scandal: de m`nu]ele sale ginga[e se lipesc tot felul de obiecte u[oare, c\r]i, caiete, cutii de chibrituri, linguri]e! Puterile micu]ei au ap\rut de c`nd blocul `n care locuie[te a fost debran[at de la re]eaua de ap\, iar feti]a nu s-a mai sp\lat pe m`ni dup\ ce a m`ncat caramelele [i savarinele cu fri[c\ primite la [coal\ de Ziua Copilului 2006. Un alt paranormal este [i Gigi Gic\: de m`inile lui se lipesc portofele, bancnote, bijuterii, radiocasetofoane de ma[in\ [i alte bunuri. Deoarece poli]i[tii din ora[ul s\u nu cred `n existen]a fenomenelor situate mai presus de `n]elegerea omeneasc\, bioenergeticianul se afl\ `n arest pentru furt din avutul privat.

37

Cip Ie[an

P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate
C`nd s-a `ntors acas\ de la munc\ diminea]a pe la doi[pe, doi[pe [i ceva - hai, trei f\r\ ceva, Georgel i-a zis so]iei Anemona c\ a fost la cump\r\turi [i c\ era coad\ mare. So]ia Anemona dormea, s-a trezit o clip\, pe un sfert, a g`ngurit „Bine, drag\”, apoi s-a culcat la loc. A doua zi, Georgel nu ar\ta defel ca un om care fusese la cump\r\turi - avea ochii ro[ii, `l durea capul, era ame]it [i sughi]a. Dup\ alte c`teva zile, so]ia Anemona a pus rufe la sp\lat, la ma[in\; ca de obicei, a c\utat prin buzunarele pantalonilor lui Georgel dup\ h`rtii, bancnote, ]ig\ri, chei, nasturi sau alte chestii a c\ror sp\lare la ma[in\ este contraindicat\. A scos din buzunare ni[te ]ig\ri, dou\ chei, un nasture, un breloc, o moned\ [i o h`rtie. Tot ca de obicei, s-a uitat la h`rtie `nainte s\ o arunce - putea fi un loz c`[tig\tor, de exemplu. Nu era un loz c`[tig\tor, era un bon. Un bon de cass\, a[a cum se dau acum clien]ilor. Pe bon era o list\ lung\, lung\; aceasta con]inea, printre altele, „5 x 150 ml vodca”, „9 x bere dozator” etc. Tot pe h`rtiu]\ erau trecute denumirea localului, data [i ora la care bonul fusese eliberat, ora 02.35. Anemona [i-a adus aminte de noaptea `n care Georgel a stat la coad\ la cump\r\turi, deci a pus m`na pe cle[tele \la mare, din lemn, de scos rufele din ma[in\. ~n zilele urm\toare, b\rbatul a r\mas acas\, la recomandarea medicilor care i-au spus s\ nu se mi[te p`n\ nu `i trece capul. De atunci, el a `nceput s\ arunce toate
38

Mersul Trenurilor

bonurile primite de oriunde; a[a se face c\ dup\ ultima deplasare `n interes de serviciu trebuie s\ dea `napoi c`teva zeci de mii, pe care n-are cum s\ le justifice.

39

cam da! Dar c`]i amici pe care s\-i cheme Balaur ave]i? 40 . cum balaurul a existat.. Gic\.. Se s\rb\tore[te [i la noi. George. Ia g`ndi]iv\: ave]i cunoscu]i cu nume de Gheorghe.Cip Ie[an De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers Sf`ntul Gheorghe a r\mas `n istorie pentru c\ a biruit balaurul. Gigi. Ghi]\. dup\ at`tea veacuri. nu l-am s\rb\tori pe Sf`ntul Gheorghe. biruin]a Sf`ntului se s\rb\tore[te [i ast\zi. ci pe balaur. Gelu. Geo. care s\ dea de b\ut? P\i. Sf`ntul Gheorghe ar mai fi biruit o laie. `n Rom=nia. Dac\ balaurul n-ar fi existat. V\ da]i seama ce bine este c\ `n lupta dreapt\ a c`[tigat Sf`ntul Gheorghe [i nu balaurul? Dac\ n-ar fi fost a[a.

Mersul Trenurilor 41 .

pe un lac. Dintr-o dat\. R\]u[ca cea ur`t\ credea c\ to]i se dau la o parte din calea ei de ur```t\ ce e. Treptat. ~n copil\rie 42 . Transformarea a venit peste noapte. ca s\ pozeze pentru ele c`nd va cre[te [i se va transforma din r\]u[ca ur`t\ de acum `n gra]ioasa leb\d\.Cip Ie[an R\]u[ca cea ur`t\ A fost odat\. r\]u[ca cea ur`t\ [i-a mai abandonat complexele. marile firme de cosmetice. dup\ cum credea lumea. pe lab\ mare. vine leb\da!”. c`t s`nt eu de ur`t\!”. Asta. R\]u[ca asta era nu numai ur`t\. dar adev\rul era cu totul altul. au `nceput s\ o asalteze cu contracte. [ase! La o parte! Uita]i. vai. ci ra]\-ra]\. cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate. cu pieli]\ `ntre degete. pe la toat\ lumea. primea bani din toate p\r]ile [i se obi[nuise s\ tr\iasc\ pe picior mare . mac-mac. cam to]i din jurul ei citiser\ `n copil\rie povestea “R\]u[ca cea ur`t\”. ci [i con[tient\ de faptul c\ este ur`t\. iar unii v\zuser\ [i c`teva desene animate pe tema asta. deoarece ea nu era leb\d\. ce ur```t\ s`nt. ba chiar a `nceput s\-i plac\ aten]ia cu care era `nconjurat\. Marile case de mod\. iar toat\ lumea de pe lac (mai pu]in broa[tele) a[tepta cu ner\bdare transformarea. Din `nt`mplare. se d\dea vedet\. Nu s-a transformat. a[adar `[i d\deau coate c`nd o vedeau [i spuneau cu respect “B\i.mai bine zis. dedicate ra]elor [i g`[telor. `ntr-o leb\d\. ci `ntr-o ra]\ mare [i ur`t\. conform pove[tii. “Mac-mac-mac. r\]u[ca cea mic\ [i ur`t\ s-a transformat. motiv pentru care se pl`ngea peste tot. o r\]u[c\ tare ur`t\. Dup\ nu mult\ vreme devenise alintat\ [i nesuferit\. Semna contracte cu toat\ lumea.

mai era [i plin\ de fi]e. care a sc\pat-o pe sc\ri c`nd era `nc\ `n ou. Acesta c\uta tinere]ea f\r\ de b\tr`ne]e [i via]a f\r\ de moarte. dar `[i uitase acas\ pache]elul cu m`ncare. `n plus. gras\ [i ur`t\ . dar din cauza maic\-sii. `ntr-adev\r. Cum trecea el prin zon\ a v\zut. Prin urmare. Salvarea a venit din partea fiului cel mic de `mp\rat. Harap Alb. o ra]\ mare. pe lac. marile case de mod\. ci chiar gustoas\. Lui nu i s-a p\rut ur`t\.care.Mersul Trenurilor fusese. ur`t\. 43 . marile firme de cosmetice [i cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate dedicate ra]elor [i g`[telor s-au pomenit c\ au contracte pe via]\ cu o ra]\ mare.

acesta e numele ei .Cip Ie[an Poveste educativ\ Produsul dintre suprafa]a sec]iunii tubului prin care curge un fluid [i viteza fluidului prin acea sec]iune este constant. Doamna a fost recuperat\ a doua zi dintr-o ]eav\ a motopompei care scotea apa din sediul Prim\riei. iar dup\ un ceas a ap\rut [i mor\ri]a cu fuiorul. c`nd a plouat. apa g`rlei comunale s-a scurs pe f\ga[ul ei de veacuri. la vale. care a dorit s\ treac\ prin [an] pe unde acesta era mai `ngust. ]ac-]ac-]ac. ~n aceea[i perioad\ ploioas\. a fost luat\ de [uvoi sub privirile elevilor care jucau polo sau se tr\geau cu barca pe uli]\. 44 . elevii respectivi au mai `nv\]at [i reciproca zicalei despre apele lini[tite care s`nt ad`nci. colegii lor dintr-o localitate `nvecinat\ au beneficiat de o minunat\ ilustrare a operei sadoveniene “Venea o moar\ pe Siret”: la c`teva minute dup\ ce moara luat\ de puhoi a trecut pe Siret. Cu aceea[i ocazie. iar o bab\ lene[\. valurile l-au adus [i pe morar.se studia pe vremea mea `n primul an de liceu la capitolul “Mecanica fluidelor” [i n-a intrat `n min]ile elevilor din Chi[cani dec`t zilele trecute. Ecua]ia de continuitate . Atunci.

`n baie [i buc\t\rie.n-avusese baft\ cu numerele la 6 din 49. ea era urm\rit\ de ghinion . nici m\car centrala termic\ de apartament n-are importan]\ prea mare `n cele de fa]\. deoarece acesta a ajutat o b\tr`nic\ s\ treac\ strada. Mai exact. ~n plus. B\tr`nica respectiv\ era urm\rit\ de peste o s\pt\m`n\. sp\rsese o oglind\ [i i se stricase un oberteil la o chiuvet\. din blocul al\turat.Mersul Trenurilor Od\ `n apometru antic Domnul Serafim Mutulic\. El mai are un apartament `n care a pus gresie pe jos. a pus termopane la balcon [i a montat apometru. Conteaz\ doar c\ Serafim a fost surprins de un gardian public. pe c`nd se `ntorcea acas\. Mai exact. 45 . de un mo[neag care o a[tepta s\ se dezbrace pentru culcare. ea mai era urm\rit\ [i pe geam. Dar mai pu]in conteaz\ apometrul s\u. cu un binoclu de teatru. are o nevast\ [i trei copii. el a fost pl\cut surprins de gardianul public. de profesie fabricant de rafturi [i sertare din PAL melaminat verde deschis cu muchie mov.

Din nefericire. casnic\. 46 . a[a c\ t\i[ul toporului a sec]ionat un cablu subteran. peste micu]a a[ezare se l\sase bezna ca `n miezul nop]ii. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. a[a c\ doamna Marinela a putut descoperi la lumina becului de pe prisp\ locul cel mai bun pentru a `nfige toporul `n p\m`nt. deoarece nori negri [i grei se adunaser\ deasupra c\su]ei sale . un topor `nfipt `n fa]a pragului alung\ ieftin [i eficient tr\znetele. 96 de ani. Ea s-a ]inut de tradi]ie.at`t de negri [i de grei erau norii. `nc`t. Din fericire. dup\ cum scria [i Ion Creang\. din pricina lor. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. Trei copii care o priveau peste gard au exclamat: „Cool! Beton! Ce dans bag\ tanti Marinela!”. Un respect deosebit pentru aceast\ tradi]ie a dovedit acum c`teva zile doamna Marinela Stropitoru.Cip Ie[an Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor Conform tradi]iei din mo[i-str\mo[i.

Mersul Trenurilor 47 .

dar e r\nit. Noroc mare [i cu Juan Fernandez. Noroc cu buna [i b\tr`na servitoare Rosaria. m`na dreapt\ a bogatului Don Pedro. din 48 . proasp\t sc\pat\ din ghearele r\ului Alvarez. care `i arat\ lui Alfonso calea cea mai scurt\ spre inima Consuelei. sf\toas\ [i blajin\. cel cu inima `mpietrit\. fiic\ dup\ cumnat a bogatului Don Esposito. care o ia de nevast\ pe Juanita (ap\rut\ din nou. bunica lui Alfonso [i cuscr\ a Juanitei (e bine ca Juanita s\ nu apar\ prea des. Din fericire `l `ngrije[te Rosaria. ~ntre timp. cu bani de la Don Esposito. deoarece a renegociat retribu]ia tarifar\ [i a revenit `n distribu]ie).manual pentru scenari[ti. vreme de cinci episoade se bate cu Fernandez. deoarece actri]a nu s-a `n]eles cu produc\torul [i sa dus la alt\ telenovel\). Apare Miramar. care recupereaz\ copilul. var\ de-a patra cu Rosaria. botezat Rosalinda.Cip Ie[an Telenovela la `ndem`na tuturor . totu[i!). Don Leoncio o r\pe[te pe Rosalinda. care vrea s\ investeasc\ `n afacerea Juanitei (disp\rut\ din primul episod. ~n fa]a iubirii lor se opune Sclava Isaura. Miramar tr\ie[te ce-a de-a doua sa mare dragoste al\turi de Rodrigo [i au un copil. so]ul Mirabelei .care nu are ochi dec`t pentru Don Leoncio. bogatul proprietar al Sclavei Isaura. mo[tenitorul m\tu[ii Almeida. c`[tigat\ de acesta dup\ ce s-a duelat din dragoste cu Carlos. frate bun cu Carlos. Juanita `l iube[te pe Rodrigo. care se dovede[te c\ este sor\ cu Almeida.

moare. ~n plus. Boala e contagioas\ [i noroc cu Rosaria. c`nd afl\m c\. de fapt. care a eliberat-o din sclavie pe Isaura . Cel pu]in asta am `n]eles eu din cele c`teva buc\]i de telenovele pe care le-am urm\rit involuntar de-a lungul anilor. care aduce ap\ tuturor. `nviat\ [i ea. Reapare `n episodul 436. se descoper\ c\ buna. `n vreme ce eroii mor pe capete. inimoasa [i blajina Rosaria este bunicul tuturor. l-au `ngrijit ni[te b\[tina[i de pe o insul\.Mersul Trenurilor nefericire. Lovitur\ de teatru: Juanita `ii d\ruie[te inima sa lui Don Leoncio. 49 . R\m`n doar Juanita. Finalul e unul fericit.r\posat\ `ntre timp din cauza holerei c\p\tate pe c`nd `l `ngrijea pe Roberto. Alfonso (care nu apare `n cadru) [i Sclava Isaura.

* Ieri. prilej de bucurie. Retroced\rile. de la caz la caz. el a cerut `n scris patronului s\u s\ i se dea `nainte leafa pe dou\ luni. * Un alt [ofer amator. fiind invitat la o nunt\ cu dar. dup\ [tiri. salariat [i consumator. O istorie `ntreag\ `n c`teva cuvinte. a avut. a declarat c\ nu vrea s\ i se dea absolut nimic `napoi. au trecut anii. * Colectivul de oameni ai muncii de la ferma avicol\ „Oul sau g\ina” SRL s-a angajat solemn c\ niciodat\ nu va da `napoi `n fa]a greut\]ilor. De la om la om. pentru a intra `n parcare. acum dou\ seri. i-au dat `napoi. de nervi. pe care o `mprumutase la pr`nz. pentru a nu fi prins de copiii care se b\l\ceau l`ng\ mal.00. * Cicerone Grebl\. de [p\gi. [i a zg`riat-o. i-au luat. Tiberiu Br\dule]. au venit unii. luat `n urm\ cu o lun\ pentru conducere sub influen]a rachiului. * Un rac de dimensiuni medii.Cip Ie[an Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul Un om. gospodina Eugenia Vrabie a dat `napoi vecinei sale de la etajul patru ma[ina de tocat carne pentru chiftelu]e. C`teva cazuri de dat `napoi: * Petronel S\ndulache. domiciliat `ntr-una din b\l]ile patriei noastre. Dimpotriv\. a dat `napoi. 50 . Demult. a dat `napoi ma[ina proprietate personal\ cu aproape doi metri treizeci. [ofer amator [i filatelist pasionat. au venit al]ii. `n jurul orei 20. cere s\ i se retrocedeze permisul.

Mai la st`nga. Booon! S\ revenim: deci. \la-i! Apuca]i-l cu grij\ `ntre dou\ degete [i ]ine]i-l a[a. Tema edi]iei de ast\zi este una incitant\: opera]ia de apendicit\ la `ndem`na oricui! {i dumneavoastr\ v\ pute]i opera dac\ urma]i `ntocmai sfaturile noastre.. A[aaaa! Lua]i cu]itul [i t\ia]i. merge]i acum.Mersul Trenurilor „Medicina la `ndem`na oricui” .. nu r`de]i.. ceva mai jos.. Nu. destul! Curge? Nu-i nimic. Dac\ v\ g`dila]i la ficat. c\ p\teaz\. s\pt\m`na viitoare. b\ga]i m`na st`ng\ [i pip\i]i p`n\ da]i de apendice. Deci. mai jos.. s\ zicem. Sp\la]i zona cu spirt. Dac\ nu v-a]i sp\lat pe m`ini `nainte. mai jos. la o nou\ `nt`lnire cu medicina pentru to]i! 51 . ab]ine]i-v\. Gata. mai la st`nga. da. A[a. dragi ascult\tori.. b\ga]i m`na `n\untru.. bine. fie. Lua]i un cu]it ascu]it. Freca]i bine. acum mai jos. C\uta]i-v\ partea dreapt\ a bur]ii.. Urmarea.emisiune radiofonic\ Bun\ ziua. nu acolo. e bine acolo. aduce]i o c`rp\ [i freca]i covorul.

Ieftin\. * Sun\-ne. focoas\. Divizia A. cu dracul clientului. dispuse s\ r`d\ la glumele clientului. cu salariul clientului. caut pechinez pentru mont\. * Veterinar autorizat. * Adev\rata regin\ a magiei albe. * Fac ceva pe el de salariu minim pe economie. * Ofer garan]ie. * V`nd ceas. * Fac pe dracu-n patru avantajos. * Conducerea cimitirului “Ve[nica pomenire” angajeaz\ dansatoare. cofetari. vindec acnee. dac\ e[ti fierbinte. Z`ce mama c\ mi-o da zestre c`nd m-oi m\rita dou\zeci de perne mici. garantat\ 3 ani. fac domnilor genero[i masaje erotice cu alifie chinezeasc\. toate pline cu ]`n]ari. apetisant\. toate pline cu furnici. `mpotriva reumatismului. * Am pierdut ieri o batist\ [i m\ bate mama. * T`n\r\ f\r\ vicii. Tai b\t\turi. caut b\iat pe m\sur\. cuc b\rb\tesc mare. * Proxenet calificat. * Ro[cat\ sexy. omor capra vecinului f\r\ durere. Stop violen]ei `n familie! * Calific\ri rapide: osp\tari. Corpul Pompierilor Voluntari. precum [i dou\zeci de perne mari. conform cerin]elor UE. M\ deplasez. animatoare. 52 . ofer feti]e vesele. barmani. V`nd ra]\.Cip Ie[an Mica publicitate * Co[ar autorizat. f\r\ prejudec\]i.

superb\. pre]uri avantajoase! * C\ut\m osp\tari. * Blond\ bisexual\. Dacia. rezolv\m orice problem\ din orice culegere. adev\ratele nepoate ale m\tu[ilor lor. Opela. Alfa Romica. 53 . picoli]e. muzicieni pentru contract vapor lux croazier\ ocean. Forda. barmani. chiar din Gazeta Matematic\. cadastru [i intabulare.Mersul Trenurilor * Vr\jitoarele Mercedesa. Pontiaca [i Maybacha. Nu se ofer\ cazare.

Dup\ `nc\ dou\.Cip Ie[an Sanie f\r\ zurg\l\i Un gospodar n-a vrut cu nici un chip s\ se preg\teasc\ de iarn\: `n vara trecut\. el a refuzat s\-[i fac\ sanie. dar vreme de patru ani la r`nd. chiar. el a refuzat s\-[i fac\ vara sanie [i iarna car din motive personale: `nt`i de toate. Pe doi copii i-a [i urecheat! De fapt. cineva i-a furat sania cu totul. El prefer\ ca vara s\ bea bere [i. De atunci. peste noapte. copiii i-au furat zurg\l\ii. Domnul de la reprezentan]\ i-a spus gospodarului nostru c\ mai are de a[teptat: fiind vorba de o sanie din import. Dup\ dou\ zile i s-a furat sistemul antifurt. asta n-a `n]eles prea bine. a ie[it de c`teva ori din curte cu toporul la cei care `i aruncau peste gard. s\ cheme un taxi f\r\ zurg\l\i. ~n al [aselea an a cump\rat o sanie de la un magazin specializat.ba. dac\ are de mers undeva. aluzii necuviincioase la adresa lipsei sale de h\rnicie [i a modului ru[inos `n care nu respect\ proverbul. frumos f\cute sul [i ]inute `ntr-o ]eav\ metalic\. gospodarul nostru refuz\ s\-[i mai fac\ vara sanie. o s\niu]\ c`t de mic\ .tocmai din Laponia sau din Groenlanda. piesele de schimb trebuie aduse de la produc\tor . 54 . ~n al cincilea an n-a mai pus zurg\l\i la sanie [i s-a culcat lini[tit. fiind\ s\niile `i trezesc amintiri nepl\cute. `n fiecare iarn\. o sanie cu sistem antifurt. `n zeflemea. s\-[i piard\ [uruburile prin z\pad\. Nici domnul de la reprezentan]\ n-a `n]eles prea bine de ce clientul i-a tras peste cap cu actele. A avut sanie. s\ mearg\ la urat cu ei. s\ se zg`l]`ie. sania cump\rat\ de la magazin a `nceput s\ sc`r]`ie.

iar primele `n bani [i televizoare Olt cu circuite integrate (sau aparate de radio “Madrigal”) vor fi `mp\r]ite `n func]ie de dep\[irea planului. rivalitatea dintre cele dou\ sec]ii fiind at`t de veche. s\ nu vin\ [uruburile s\ saboteze. nimeni n-avea ce face cu dep\[irile de plan (care ajungeau la mama naibii. r\mas `n picioare p`n\ ast\zi. dar\mite s\ fac\ planuri de ie[it `mpreun\. dar f\r\ s\ se fi vorbit `n prealabil. Cei de la [uruburi nici m\car nu vorbesc cu colegii lor de la piuli]e ([i invers). unde rugineau). * * * Primul care a v\zut lumini[ul prin geamul punctat de mu[te al autobuzului a fost nea Mardare. Vigilen]a [i-o dob`ndise de c`nd p\zea sec]ia. motiv pentru care `n loc de prime se d\deau penaliz\ri. `n magazie. [eful neoficial al “Piuli]elor”.. A fost o coinciden]\. `nc`t se transformase de-a lungul anilor `n du[m\nie. De 55 . la fel ca angaja]ii sec]iei “Piuli]e”.Mersul Trenurilor ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure Angaja]ii sec]iei “{uruburi” [i-au luat vineri zi liber\. s\ fac\ poante proaste cum se obi[nuia la vremea aia prin `ntreprindere. Din acea perioad\ dateaz\ zidul de ur\ dintre cele dou\ sec]ii. `[i are r\d\cinile `n vremea `ntrecerii socialiste.. du[m\nia. Cum beneficiarii comandau `ntotdeauna un num\r egal de [uruburi [i piuli]e. c`nd un de[tept din conducere a hot\r`t c\ `ntre cele dou\ sec]ii trebuie concuren]\. Rivalitatea asta.

`n tensiunea general\. iar 56 . spulber`ndu-i [i f\c`nd s\ creasc\ `n loc iarb\ proasp\t\ [i floricele. * * * Exist\ momente de tensiune `n care totul se poate duce naibii sau dimpotriv\. c`rdul voios al [uruburilor cu familiile lor. se oprise c\lare pe o creang\ de jos). piuli]ele `[i luaser\ [i familiile. Primul care a pus piciorul `n poieni]\ a fost nea Mardare. `n lini[tea total\ (p\s\relele `ncetaser\ s\ ciripeasc\. F\r\ nici un cuv`nt. iar [oferul s-a speriat [i a fr`nat brusc. mai ales.Cip Ie[an exemplu.dar `n partea diametral opus\ . de parc\ ar fi c\zut un meteorit peste copaci. s\biile [i topoarele. Dup\ c`teva clipe. Din fericire le lipseau scuturile.[i nea Istrate. care intraser\ `n p\durice pe cel\lalt drum forestier. locuri parc\ anume amenajate pentru gr\tar. Desigur. desigur. P\rea locul ideal: v`ntul b\tea abia sim]it. [eful neoficial al sec]iei “{uruburi”. s\ le scoat\ siguran]ele de la panou sau chiar s\ le lege u[a cu s`rm\ pe dinafar\.. a[a cum se obi[nuia `n s`nul ambelor tabere. Poieni]a era aproape rotund\. doar b\rba]ii adev\ra]i s`nt capabili s\ tran[eze o astfel de situa]ie.. printre din]i. ca la strung\. ambele tabere ocupaser\ pozi]ii de lupt\. ca [i c`nd mai multe so]ii [i mai mul]i copii de angaja]i din sec]ia “Piuli]e” ar fi c\zut de pe scaune cu toate bagajele peste ei. p\s\rele de soiuri necunoscute ciripeau vesele pe r\murele. ~n spatele s\u se afla. c\z`nd din v`rful unui cire[. `n exact aceea[i clip\ pusese piciorul `n poieni]\ . locuri cu umbr\ [i. erau locuri cu soare. nea Mardare s-a ar\tat a fi un asemenea b\rbat. fiind vorba de o minivacan]\ `n s`nul naturii. s\ le `nfunde veceul turcesc cu un borcan gol de zacusc\. De[i fusese operat mai demult (dup\ ce. Din spatele autobuzului s-a auzit un zgomot. Cel pu]in asta a crezut el. urmat de c`rdul voios al piuli]elor cu familiile lor. Nea Mardare a [uierat scurt.

`n]eleseser\ situa]ia [i se fereau s\ dea mingea de volei sau fluturele de badminton peste grani]\.at`t de neast`mp\ra]i.. pref\c`ndu-le `n jar pentru gr\tar. printre copaci. la fel cum paralela 38 desparte Coreea de Sud de sora sa fratricid\ din Nord.Mersul Trenurilor bursucii [i veveri]ele `nlemniser\) a `naintat spre centrul poieni]ei.. crez`nd c\ maistrul e beat [i vrea s\-i pocneasc\. silind p\s\relele din copaci s\-[i duc\ aripile la urechi. tot `n t\cere. cei de la “{uruburi” au tres\rit. exact la jum\tatea poieni]ei. La nici o sut\ de metri dep\rtare. co[ule]ele cu merinde desf\cute. `ntr-o ]ar\ neutr\. ci a tras cu lemnul prin iarb\ o linie. * * * ~n poieni]\ era veselie.. `n spatele c\ruia deja `ncepuse s\ se formeze un l\cu[or de acumulare. de obicei . un taur nu 57 . `n ambele tabere p\turile erau `ntinse. To]i evitau s\-[i `ncruci[eze privirile. `n spatele c\rora se ridica un delu]. L`ng\ vaci. fl\c\ri `nalte mistuiau vreascuri. o duzin\-dou\ de baxuri cu peturi de doi litri. Acolo a ridicat un b\] de jos. Nea Istrate l-a privit drept `n ochi. De[i b\use. Nici un [urub nu p\rea s\ dea aten]ie piuli]elor [i nici o piuli]\ nu p\rea curioas\ s\ afle ce se `nt`mpl\ la vecini. iar radiocasetofoanele se t`nguiau. * * * Dup\ zece minute. Pe o parte. Nu erau multe. apoi a `nfipt b\]ul `n p\m`nt [i s-a `ntors la ai lui. `mbr\]i[`nd cu moleculele sale sticlele de bere puse la r\cit de c`]iva piuli]ari v`njo[i. Dar nu. Pe delu] p\[teau ni[te vaci. dar se `n\l]au `n calea undelor ca un mic baraj. poieni]a era m\rginit\ doar de ni[te tufe. un p`r`ia[ cu ap\ cristalin\ de munte susura voios. nea Mardare n-a s\rit la b\taie. Armisti]iul fusese semnat: linia trasat\ pe iarb\ desp\r]ea cele dou\ tabere. la fel de b\rb\te[te. iar copiii ..

p`n\ `ntr-at`t. s\-l scuture. Micu]ul Georgel. nenea!”. [eful neoficial al sec]iei “Piuli]e”. Unii spun c\ s-au auzit. care p`n\ atunci tr\sese cu pra[tia `n fundul sportivelor. * * * Calmul aparent al zilei de prim\var\ ar fi putut `n[ela mul]i privitori. iar una dintre feti]e.. neput`nd vorbi sau l\tra.Cip Ie[an p\[tea.. Privea spre poieni]\. traiectoria se curm\ brusc. mai ales c\ mirosul fleicilor [i micilor de pe gr\tare p\rea s\ fi tocit m\car `n aparen]\ vechea du[m\nie dintre “{uruburi” [i “Piuli]e” . sub care st\tea la umbr\ familia lui nea Mardare. era maistru la [uruburi cu cap `ngropat). La un moment dat. ~n ciuda acestui calm. Ispas Burete. Dimpotriv\. *** ~n alt\ margine a poieni]ei. ni[te feti]e jucau badminton. 58 .. tocmai `l scutura de firimituri [i coji de ou\ r\mase de la Pa[ti. f\r\ a fi t\iat\ cu cu]itul sau g\urit\ cu ]epu[a de frig\rui. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. Tatiana (t\ticul ei. observ\ fluturele oprit pe o crengu]\ a unui copac crescut exact `n cap\tul liniei de demarca]ie. privea [ervetul mare [i ro[u pe care doamna Cremona Grindin\. le spuse c\ s`nt proaste ca ni[te fete [i se urc\ `n copac. f\c`nd concuren]\ fluturilor adev\ra]i. replicile “Mul]umim. Fluturele alb descria parabole prin v\zduhul prim\v\ratic.. privea de sus.. chiar. Fiind ocupat s\ urle ca Tarzan [i s\ scuture arborele. nori negri (dar invizibili) de furtun\ se `ngr\m\deau deasupra poieni]ei. nu d\du aten]ie cuibului de viespi care acum se b\l\ng\nea puternic pe o creang\ mai `ndep\rtat\. `nc`t o minge care trecuse linia de demarca]ie fusese returnat\ `ntreag\. care f`l`f`iau [i ei. Mai exact. respectiv “Pentru pu]in!”..

fiind un cuib de viespi vechi [i p\r\sit. unde organizeaz\ petreceri de 1 Mai cu aleg\torii. deci apa continu\ s\ se adune `n lacul de acumulare. Cei doi stric\ astfel barajul `n\l]at din baxuri pline cu peturi. 3) Doamna Cremona Grindin\. ci peste familia lui nea Istrate. iar apa care se str`nsese p`n\ atunci `n lacul de acumulare se revars\ ca un torent peste poieni]\. care `nnebune[te [i intr\ cu coarnele `n to]i oamenii muncii. care nu mai ajung la p`r`u.Mersul Trenurilor Ca s\ nu ias\ discu]ii. ambii de la sec]ia “Piuli]e”. care fusese rostogolit de briza prim\v\ratic\ p`n\ sub autobuzul “{uruburilor”. so]ia lui T\nase de la 59 . a) o viespe `l `n]eap\ pe taurul de pe delu]. din acest moment ac]iunea povestirii noastre ajunge la o intersec]ie. s`nt trimi[i de nea Mardare s\ aduc\ berea din p`r`ia[ul `n care fusese l\sat\ la r\cit.asta. l\s`nd jale `n urma sa. unde f\cuse s\ explodeze rezervorul de benzin\. 2) Micu]ul Georgel scutur\ copacul. iar reporterii speciali de la mai multe posturi de televiziune vin la fa]a locului [i transmit `n direct cu apa p`n\ la piept . s\ nu se supere careva. motiv pentru care cuibul de viespi nu mai cade peste familia lui nea Mardare. motiv pentru care se inund\ mai multe localit\]i. b) o viespe `i `n]eap\ pe Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. iar cuibul de viespi cade peste familia lui nea Mardare. s\ ia bere. c`teva minute mai t`rziu. c) nu se `nt`mpl\ nimic. f\r\ deosebire. c) `l ia doar pe micu]ul Georgel. `n Dun\re. p`n\ c`nd ni[te oameni de afaceri din politic\ amenajeaz\ pe malul lacului o baz\ de agrement. unde: a) `i ia pe to]i cei afla]i `n poieni]\ [i `i duce departe. apoi `n mare. fiecare cititor va alege finalul care i se pare mai apropiat de gusturile [i idealurile sale: * * * 1) Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. b) stinge incendiul izbucnit din cauza unui t\ciune de la un gr\tar nesupravegheat.

A treia zi. iar acolo vede berile puse la rece. prin urmare a) are loc ceea ce. d) adoarme. apoi pleac\ `ntr-un loc cu iarb\ mai gras\ c) este `n]epat de o viespe. a[a c\. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. apoi `nc\ una [i `nc\ una. mai pu]in micu]ul Georgel. se `mbr\]i[eaz\ [i pl`ng pe perechi. spre deosebire de cuibul de viespi. unul cu capul pe um\rul celuilalt. care e uitat `n copac. scutur\ de firimituri [ervetul. dup\ chef. desface una. [urubpiuli]\. b) sap\ peste tot. a[adar merge la p`r`u s\ se bage cu fundul `n ap\. b) scuip\ sc`rbit. r\mas\ neexplodat\ p`n\ `n acel moment. 5) Doamna Cremona Grindin\. continu\ s\ scuture [ervetul mare [i ro[u. dar nu-[i mai aduce aminte nimeni unde naiba fusese `ngropat\ securea r\zboiului. iar taurul de pe delu] a) nu mai rezist\ ispitei. peste ani [i ani. se va numi “B\t\lia din Poieni]\”. apoi `l `ntinde pe iarb\ [i `i pofte[te pe to]i la mas\. p`n\ se face rang\. prin poieni]\. ba un [ni]el. dau peste o bomb\ de avia]ie din timpul r\zboiului. Sf`r[it! 60 . m\n`nc\ [i beau to]i. c) sap\ peste tot. * * * Dup\ cum v\ spuneam. 4) Micu]ul Georgel cade din copac. Cheful se `ntinde. `l taie [i `l pun la frigare. alege]i dumneavoastr\ finalul care v\ place. despre care elevii viitorului vor `nv\]a la orele de istorie. apoi `[i amintesc de vechea lor du[m\nie [i `ncep s\ se ru[ineze. ba sare [i scobitori.Cip Ie[an “Piuli]e”. Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\ aduc berea. a[adar “{uruburile” [i “Piuli]ele” caut\ s\ dezgroape securea r\zboiului. dar `nainte de a da peste securea r\zboiului. Cade exact peste familia lui nea Mardare. se bat cu ni[te pari. de poft\. o ia la goan\ spre poieni]\ [i las\ doar jale `n urma sa. iar c`]iva b\rba]i prind taurul de pe delu]. neav`nd secure a r\zboiului. ba p`ine [i mu[tar. pleac\ acas\ to]i. s\ scape de usturime. to]i pun la comun ba ni[te mici.

Mersul Trenurilor 61 .

~n fuga lui de bab\ oarb\. Compresorul care asfalta strada [i care fusese parcat ceva mai la deal avea fr`nele defecte din fabrica]ie. o gur\ de canal. vrem osta[i!” sau [otron pe bani. dar asta mai pu]in conteaz\. dup\ cum am mai spus. de dou\ tramvaie [i de ma[ina cu butelii.Cip Ie[an De-a Baba-Oarba Mai mul]i copii din cartier jucau jocuri specifice v`rstei lor fragede. micu]ului Ionel i-a venit r`ndul s\ fie bab\ oarb\ . uneori ei mai jucau [i „}ar\. tovar\[i care `i strigau „Prinde-m\ [i bate-m\!” sau alte chestii. Ca prin minune. care s-a n\pustit s\-i prind\ . este Baba-Oarba. a[a c\ a luat-o la vale. cu trafic intens. La doi metri de el se c\sca. a ie[it pe nesim]itelea din p\rcule]. alerga foarte c`[. s\ prind\ [i s\ bat\. Inutil s\ preciz\m c\ bietul Ionel. Strig\tele lor l-au `nt\r`tat pe Ionel. care nu vedea nimic. chiar preferatul acestora. ad`nc\ [i neagr\. s\-i [i bat\. Cum fugea el a[a. o strad\ aglomerat\. de cinci autobuze.adic\ s\ fie legat la ochi cu o batist\ [i s\i prind\ pe ceilal]i. Unul dintre jocurile specifice v`rstei fragede medii a copiilor din cartier. Ce-i drept. Ionel a p\[it la doi milimetri de ea. Ionel nu vedea nimic-nimic. func]ie de educa]ia primit\ `n familie. Oricum. micu]ul Ionel a trecut la un centimetru de trei autoturisme care veneau `n vitez\. legat la ochi. apoi la distan]e milimetrice de o basculant\ plin\ cu bolovani. sub 62 . apoi a nimerit pe strad\. apoi la doi centimetri de un camion `nc\rcat cu lemne. era extrem de dezorientat.eventual. Cu batista la ochi. doar auzea vocile cristaline ale tovar\[ilor de joac\. ]ar\.

pentru c\ `n timpul jocului s\u nevinovat `[i ag\]ase `ntr-un cui pantalona[ii cei noi. Acas\. 63 . deoarece la geamul unuia dintre blocuri ie[ise mama lui. Ionel s-a oprit brusc [i s-a `ntors. Ionel s-a oprit brusc. dac\ ar mai fi f\cut `nc\ un pas. ar fi nimerit sub utilajul care c\p\tase `ntre timp vitez\. care `l chema la mas\. schimb`nd direc]ia. Ionel a `ncasat o mam\ de b\taie de la taic\-s\u.Mersul Trenurilor ac]iunea gravita]iei.

s\ se joace cu ceilal]i copii. telefonul f\r\ fir era exclus. Primul care s-a `ntors cu spatele. le-a frunz\rit. s-a pref\cut c\ scrie ceva `ntr-un caiet. mama lui de derbedeu. apoi a ie[it `n fa]a blocului. fiindc\ am`ndoi [tiau toate ascunz\torile de prin beciuri [i de sub balcoane. care dormise p`n\ atunci. ei fiind ni[te elevi silitori [i buni la `nv\]\tur\. Nu era nimeni de v`rsta lui.Cip Ie[an De-a b`za-n doi Dup\ ce a m`ncat. joaca parc\ nu avea nici un haz. a fost Ionel. el fiind un elev puturos. ~ntr-un t`rziu. Ionel a tras o tur\ de cartier. a[adar Ionel [i Georgel au ales s\ joace b`za. A aruncat pietricele `n geamurile prietenilor. nimeni cu care s\ se joace. De-a v-a]i ascunselea nu mergea. vorba vine c\ [i-a f\cut lec]iile. alt elev puturos. s\ le pun\ piedic\ sau s\ le trag\ de p\r. a ie[it [i Georgel la joac\. copilul Ionel [i-a f\cut lec]iile. laptele-gros sau g`ze-fete-flori-b\ie]i ie[eau din discu]ie. S-a uitat pu]in prin c\r]i. Ionel [i Georgel au `ncercat s\ se joace `mpreun\. administratorul le t\iase mingea cu cu]itul. Georgel. s\ stea b`z\. Primul care a lovit b`za cu o palm\ bine tras\ a fost. a desenat un avion cu reac]ie [i pe Omul P\ianjen urc`nd pe blocul B-12 cu saco[ele `n m`ini). de-a prinselea nu avea nici un farmec dac\ nu erau [i feti]e. 64 . Ceilal]i copii erau la casele lor [i `[i f\ceau temele. ~n doi. p`n\ ce au ie[it p\rin]ii lor [i l-au amenin]at c\ `i rup urechile. De fapt. dup\ dou\ ceasuri `n care Ionel v`r`se paie `ntr-un mu[uroi de furnici pentru a strica tihna harnicelor insecte. Cu o zi `n urm\. care numai de scris compuneri [i de rezolvat probleme n-avea chef. de ochii maic\-sii (de fapt.

blestem`nd. „B`zzzz!”. Ionel s-a `ntors brusc: Georgel zumz\ia din gur\ „B`z-b`zzzzzz!”.Mersul Trenurilor `n mod logic. Ionel n-a mai ie[it afar\. Dup\ ceva timp. Ionel s-a `ntors din nou. dar nici la [coal\ n-a mers el. „Tu ai dat.tocmai se `ntorsese de la [edin]a cu p\rin]ii. mai `ncearc\ o dat\!”. deci avea cureaua `n m`n\. „Nu eu. „Pleosc!”. „Nu eu. Dup\ ce s-a g`ndit pu]in. „Au!”. 65 . „Pleosc!”. treci la loc!”. „Pleosc!”. „B`zzzz!”. „Tu ai dat. „B`zzzz!”. „B`zzzz!”. „Tu ai dat!”. „Pleosc!”. „Au!”. `l durea fundul. treci la loc!”. „B`zzzz!”. Georgel a fugit de cum l-a v\zut apropiindu-se. „Nu eu. „Au!”. nu se putea a[eza `n banc\. Georgel. Georgel a zis „N-ai ghicit. „Au!”. „Auuuuu! Tu ai dat. vreo dou\ s\pt\m`ni. „Pleosc!”. cu o mutr\ nevinovat\ [i murdar\. treci la loc!”. s\-l ia `n cas\ . treci la loc!”. treci la loc!”. „Tu ai dat!”. boule!”. Ionel l-a ar\tat cu degetul pe Georgel [i i-a zis „Tu ai dat!”. „Au!”. „Tu ai dat!”. „Nu eu. boule!”. Etc. boule!”. din bloc a cobor`t tat\l lui Ionel. „Pleosc!”. la joac\. „Nu eu. Lovit.

dup\ aia a `nceput s\ mai creasc\. singura ei salvare. S-a dus aproape pl`ng`nd [i. motiv pentru care copiii din cartier [i colegii de clas\ . Principala sa problem\ era c\. Mai exact. era [i o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. crescuser\ la r`ndul lor . ~n plus. cum s`nt mul]i de v`rsta lor . Pe m\sur\ ce a `naintat `n v`rst\. s-a extins pe axele Ox [i Oy. C`nd i-a venit vremea. Cele mai mici dimensiuni le-a avut la na[tere. praful s-a ales! Dup\ c`teva luni a citit `ntr-o publica]ie ilustrat\ pentru femei c\ `n p\durea de la marginea ora[ului tr\ie[te Baba H`rca. Prin perioada pubert\]ii s-a pomenit cu acnee. pretin[i vr\jitori.r\ut\cio[i.. a[adar aceia[i copii din cartier [i aceia[i colegi de clas\ . viteaz [i bogat. [i celelalte fete de-o seam\ cu ea ajunseser\ simultan la v`rsta de m\ritat. Baba fusese poreclit\ H`rca deoarece fuma mult [i scuipa peste tot. eventual c\lare pe un cal alb.care. pe-o parte sau pe alta. Ileana a ajuns la v`rsta de m\ritat. din pricina tranzi]iei sau a recesiunii economice. V-am spus c\ Ileana 66 . Desigur. care s\ o cear\ de nevast\..au poreclit-o Ileana Co[`nzeana. fata a crescut [i `n dou\ dintre cele trei dimensiuni. `ntre timp.au poreclit-o Ileana Os`nzeana. Fiindc\ nu g\sea nici un t`n\r frumos. dup\ ce ce a achitat taxa. ghicitoare [i al]i escroci. mai ales `n copil\rie. Ileana Cos`nzeana a `nceput s\ consulte diver[i [arlatani. La ea s-a dus fata. a `nceput s\-i povesteasc\ necazurile ei.Cip Ie[an Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\ Ileana Cos`nzeana a fost [i ea mic\.

Unul dintre cititori s-a nimerit s\ fie `nsu[i prin]ul cel frumos. 67 . `n plus. viteaz. din c`te se spune. `n timp ce calul s\u se pr\p\dea de r`s `ntr-un col]. sa culcat [i Ileana. a plecat s-o caute pe frumoasa din P\durea Adormit\. ~ntr-un t`rziu.Mersul Trenurilor Cos`nzeana era o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. apoi a m`ncat o tav\ de j\ratec [i s-a fript. C`nd s-a luminat. doarme [i acum. [i motanul ei. Ziarele de scandal ale vremii. prin]ul a privit `n jur [i a le[inat. v\z`nd c\ toat\ lumea doarme. p`n\ c`nd toat\ opinia public\ a ajuns s\ cread\ `n P\durea Adormit\ [i `n frumoasa de acolo. au preluat informa]ia [i au umflat-o. Dup\ o s\pt\m`n\ de umblat a ajuns `ntr-o p\dure. Din acest motiv. format mic [i pline de ilustra]ii. Nimerise din gre[eal\ `n P\durea Sp`nzura]ilor! Ileana Cos`nzeana. dup\ nici o or\ au adormit [i baba. imediat s-a dat de trei ori peste cap [i a ame]it. bogat [i cu cal alb. Dup\ aia. nici nu se pricepea la povestit. [i toate viet\]ile din p\dure. Era noapte.

de om\t. se puteau b\nui ultimele sfor]\ri ale autorului. prenume sau porecle `ncep`nd cu “C” s\ dea probe grafologice. C. pleca]i s\ se dreag\. Cele de mai sus fuseser\ scrise cursiv. dup\ ea nemaifiind dec`t trei puncte de suspensie pe z\pada imaculat\. Primarul a `ntrunit consiliul `n [edin]\ extraordinar\ de urgen]\. La ultima liter\. f\r\ [ters\turi. Din p\cate. “Aci i s-o fi ispr\vit bietului om cerneala!”. scrise cu litere galbene pe pagina alb\ a uli]ei. sc\rpin`ndu-se `n basc\. iar stratul sub]ire de z\pad\ s-a topit. Diminea]a.. imaculat. 68 . dac\ le-am putea spune a[a. onora]i consilieri comunali. oile-s galbene ~ntr-o iarn\ a nins. a rostit. prin prezenta ]in s\ v\ aduc la cuno[tin]\ deosebita stim\ pe care v-o port [i s\ v\ rog a-mi autoriza construc]ia unei mori de v`nt cu cioc\nele pe terenul aflat `n imediata vecin\tate a localit\]ii noastre de domiciliu. dup\ ce s-au trezit din tradi]ionala be]ie de sear\. ei au remarcat `n fa]a bufetului. “C”. V\ mul]umesc anticipat.Cip Ie[an C`mpu-i alb. harnicii gospodari din localitate au avut surpriza s\ vad\ pe geam c\ zona fusese acoperit\ cu un strat alb. urm\toarele: “Domnule primar. Men]ionez c\ este vorba despre o investi]ie important\ [i deosebit de necesar\ micii noastre comunit\]i. peste noapte a dat c\ldura. Peste c`teva minute.. unul dintre consilierii locali. Cu stim\ [i considera]iune. urm`nd ca de a doua zi de diminea]\ to]i s\tenii de sex masculin av`nd nume.”. iar singurul punct de pe agend\ a fost votat `n unanimitate.

nu vedeau mai nimic. Ceva mai t`rziu. care sp\rgea lini[tea milenar\ a satului rom=nesc. chiar a[a pu]ini c`]i erau ei.. motiv pentru care p\rin]ii. Norocul primarului a picat de unde [i c`nd nu se a[tepta. A vrut `nt`i s\ organizeze concurs de desene pe asfalt.Mersul Trenurilor Sub cupola circului Pentru 1 Iunie. * * * Dup\-amiaz\. `ntr-o diminea]\. iar forfota din jur vestea ceva neobi[nuit. Pe c`]iva cop\cei ap\ruser\. i-au c`rpit [i i-au alungat. iar pe drumul de ]ar\ plin de h`rtoape. fixate cu pioneze. a[a c\ au `nceput s\ pl`ng\. toat\ popula]ia de absolut toate sexele se `ngr\m\dise la spectacol.. Copiii. primarul Chirvase }igl\ a dorit ceva special `n cinstea copiilor din localitate. s-a g`ndit s\ amenajeze un parc de joac\. din cauza `nghesuielii. de praf sau de glod nu prinde creta. pe toloaca unde se ]in iarmaroacele din zilele de hram fusese `n\l]at un cort mare. venit `n audien]\ s\-i cear\ o aprobare. pe `nserat. dar nu s-au str`ns fonduri dec`t pentru un scr`nciob mic. a[a. Bine`n]eles. afi[e colorate: “CIRCUS!”. cu dungi albe [i ro[ii. `ntr-o noapte. ca la sta]iune. must\cios [i `mbr\cat ciudat... 69 . la u[a biroului s\u a cioc\nit un cet\]ean negricios. unii deja chercheli]i. pe Litoral. pe care l-a [i furat cineva. s\ vin\ [i s\ asfalteze m\car uli]a mare. dar [i-a amintit c\ nimeni nu s-a ]inut de promisiunile din campania electoral\. chiar `n diminea]a zilei de 1 Iunie.

care au f\cut giumbu[lucuri [i au spus poezii cu poante porcoase. trei maidanezi [i. doi fra]i vitregi. *** O minune a naturii. s-a dovedit a fi copilul Iliu]\. el a fost descoperit de-abia a doua zi. motiv pentru care unul dintre ei trebuie s\ plece. Pentru “femeia t\iat\ `n dou\” a fost nevoie de o voluntar\ din sal\. iar cei care au s\rit s\-i despart\ n-au reu[it. pe c`nd `[i num\ra `ncas\rile. din public s-a auzit un strig\t de bucurie. poreclit Terente din pricina unei malforma]ii congenitale. Auzind cum se cheam\ num\rul. pe acoperi[ul [colii generale dintr-o localitate `nvecinat\. `n aren\ au ap\rut fra]ii siamezi Tri]\ [i F\ni]\. cu capul `n horn. Tri]\ a povestit apoi. C`nd aleasa a fost t\iat\ `n dou\. De la o `njur\tur\ reciproc\ de mam\. programul a `nceput cu un num\r de dans exotic prezentat de “Cea mai ur`t\ femeie din lume”. C`]iva spectatori au huiduit. apoi doi fra]i pekinezi. care a mimat o dresur\ de [arpe boa. c\ nu mai poate tr\i sub acela[i acoperi[ cu F\ni]\. atrac]ia serii pentru publicul de parte femeiasc\. cer`nd banii `npoi [i aduc`nd drept argument pozele soacrelor. “omulghiulea”: aruncat dintr-un tun. Dup\ cei doi fra]i siamezi. ei s-au luat la b\taie `n v\zul lumii. acesta a fost `ns\ urmat de un geam\t.Cip Ie[an Dup\ sunetul de gong. Publicul a fost apoi pl\cut surprins de iluzionistul Ciordelli. Un num\r de excep]ie a fost prezentat de Bombinni. care au f\cut tumbe. to]i b\rba]ii din localitate [i-au `mpins soacrele `n aren\. dup\ ce iluzionistul a ar\tat-o vie [i nev\t\mat\. 70 . dar a fost surprins la r`ndul s\u de [eful de post. Pentru a calma spiritele. sub lumina reflectoarelor au ap\rut doi fra]i birmanezi. `n fine. la ber\rie. acesta a f\cut s\ dispar\ portofelele a zece spectatori. aduse de acas\.

Dup\ ce a terminat repede. a vrut la un moment dat s\ fac\ pipi. cei zece bursuci dresa]i. s\ nu-l vad\ cumva vreo feti]\ de la el din clas\.. domnul primar Chirvase }igl\ e foarte mul]umit. era cald [i nu p\rea s\ fie nici o feti]\ de la el din clas\. fiindc\ nimeni de la jude] nu are curajul s\ mai vin\ `n control. leul Samson [i mistre]ii.. unde leul a `nceput s\ mestece o c\ciul\ cu urechi g\sit\ pe jos. elibera]i din cu[c\. f\r\ s\ `ncuie.Mersul Trenurilor Unul dintre copiii spectatori. Cortul a c\zut peste spectatori la cinci minute dup\ ce r`[ii. unde era bezn\. Z\rind `n apropiere o u[i]\ a tras z\vorul [i s-a strecurat `n\untru. au sc\pat `n aren\. Titi. De atunci. a ie[it [i mai repede. lupul P\p\die. 71 . a ie[it u[urel din cort [i s-a uitat `n toate p\r]ile.

curat. plachia [i altele. c\reia `i tremura m`na. De atunci `ncoace. C`nd un domn frizer. apoi a fugit. coaforul celor mici”.Cip Ie[an Povestea lui Halat Alb Cornelu[ era un copil mofturos. stufatul. Doamna care `i coafa pe cei mici purta halat alb.sau. jocurile specifice v`rstei sale. p`n\ `n c\lc`ie. ~i pl\ceau sarailiile [i baclavalele. tot `n halat alb. `mbr\cat `n halat alb. [i a luat-o la fug\ atunci c`nd medicul expedi]iei. Prin urmare. lui nu-i mai pl\ceau ciulamaua. r`nta[ul. `n egal\ m\sur\. scordoleaua. piftia. 72 . Pe l`ng\ sup\. tuslamaua. Cornelu[ a crezut c\ doamna vrea s\-i fac\ injec]ie. s-a apropiat cu foarfecele `n m`n\. Cornelu[ a f\cut circul de pe lume. Mama lui Cornelu[ l-a dus la tuns. la „Ciufulici. deci a `nceput s\ r\cneasc\ [i s\ fac\ panaram\. infirmier\ pensionar\. nu-i pl\cea supa. nu a altora! Mai mult dec`t supa. Cornelu[ ura injec]iile: f\cuse mai demult o penicilin\ [i `l duruse buca din cauza vecinei. chiar [i de v`nz\toarele de la mezel\rie. s-a apropiat `ntinz`ndu-i o strachin\ cu sup\. De cur`nd. copilul se temea de oricine purta halat alb. ~i pl\ceau. nimeni n-a mai auzit nimic de Cornelu[. cel pu]in. l-a mu[cat de deget. o echip\ de exploratori a adus dovezi c\ exist\ Omul Z\pezilor . penicilin\. o fiin]\ asem\n\toare: creatura filmat\ avea p\rul lung.

cu patim\. asculta tot. Aparatul avea un mic defect: nu mergea la priz\. *** B\tr`nul Cicerone nu arunca bateriile consumate. avea nenum\rate volume). speciali[tii r\spund” (indiferent de tema abordat\). Le p\stra pe balcon.5 vol]i `n via]a comunit\]ii De c`nd s-a pensionat. programe de [lag\re. Asculta diminea]a. De fapt. Asculta cu pasiune. notase cu carioca pe fiecare de c`nd p`n\ 73 . ba se `nt`mpla s\ [i adoarm\ ascult`nd la aparatul care func]iona `n gol p`n\ `n zori [i `l f\cea s\ viseze frumos. asculta emisiunile pe teme agricole. De 1. cealalt\ jum\tate din pensia domnului Dulie se ducea pe baterii. la pr`nz [i seara. pe teme cosmetice. care costase 4 lei `n 1976. asculta zilnic buletinul cu cotele apelor Dun\rii [i ale r`urilor din ]ar\ (cote pe care le nota `n caiete groase. muzic\ popular\ (chiar [i muzic\ de camer\ asculta.5 vol]i. cilindrice. Asculta jurnale de [tiri. cheltuia jum\tate din pensie pe telefon pentru a suna `n direct la “Ascult\torii `ntreab\. de[i nu-i pl\cea defel muzica de camer\!). domnul Cicerone Dulie a `nceput s\ asculte la radio. aparatul ar fi mers [i la priz\. defect era doar cablul de alimentare.Mersul Trenurilor Rolul [i importan]a bateriilor de 1. Fiindc\ to]i speciali[tii care d\duser\ sfaturi ascult\torilor `n cadrul emisiunilor radiofonice neglijaser\ subiectul cablurilor de 4 lei bucata. cele despre cre[terea copiilor sau a viermilor de m\tase.

care aflaser\ despre colec]ie [i se adunau sub balcon. Le-a lipit `n holul blocului. Cel pu]in. Fusese. strig`ndu-i: “Mo[ Ba-te-ri-e! Mo[ Ba-te-ri-e!”. precis. * * * La `nceput. pomenind despre campionatul de fotbal. `mprumuta]i de la un vecin .Cip Ie[an c`nd a ]inut. Poate. Apoi. chiar mult mai mult. ziua. le iubea ca pe copiii s\i. a realizat c\ scand\rile de sub balcon aveau o adres\ precis\. Ce vremuri!”. acesta sigur nu era desenul: 74 . dup\ cum era scris la avizierul blocului). scand\rile tinerei genera]ii nu l-au deranjat.00. dac\ ar fi avut. anul. Nu s-ar fi `ndurat s\ renun]e la vreuna. Cicerone a sim]it c\ e cazul s\ ia situa]ia `n m`inile sale b\t\torite dup\ ani [i ani de frecat menta la locul de munc\.el nu mai avea. a `ncercat s\ se obi[nuiasc\. subaltern. dar oricare ar fi fost eventualul s\u talent. iar la emisiunea agricol\ s-a explicat despre cre[terea caprelor de pr\sil\ `n regiuni cu sol nisipos-s\r\turos.00-17. Sau alte asemenea amintiri. de meserie. nu-i iubea pe cei din cartier. era obi[nuit cu vecinii care strigau de la o scar\ la alta “U\\\\i!” sau altele. Mai `nt`i. Uneori le privea [i `[i amintea cu duio[ie: “Astea-s de c`nd Dun\rea a sc\zut cu opt centimetri la Or[ova. S-a dus s\ se pl`ng\ `ntr-o [edin]\ a asocia]iei de locatari. Pe c`nd alunga o musc\. luna. le-a ignorat. dar domnul administrator [i-a mu[cat buzele s\ nu r`d\ [i a schimbat vorba. fiindc\ nu prea iubea copiii. domnul Cicerone Dulie era obi[nuit cu g\l\gia. El. pe banii s\i. A `ncercat s\ deseneze ni[te caricaturi pline de sim] critic [i de un nest\vilit umor [i le-a multiplicat la xerox. Nu s-a putut: scand\rile tinerei genera]ii prea `l atingeau direct. `i d\duse pe baterii. Bateriile se adunau pe balcon. din superioritate. cu mingea b\tut\ `n orele de somn (14.

ni[te programe umoristic-muzicale [i patru piese de teatru radiofonic. c`teva meciuri. a auzit de sub balcon ni[te scand\ri clef\ite. a sim]it ceva ciudat. `n nici un caz cu o]et. o emisiune cu sfaturi pentru pionierii care vor s\ realizeze prin mijloace proprii. `[i lu\ av`nt [i arunc\ bateriile `n capul celor mai apropia]i [trengari. apoi [i-au umplut guri]ele. nu mai da. A mai `ncercat cu vorba bun\. despre b\t\lia de la Posada. nene!” au ]ipat atunci micu]ii. instala]ii de biogaz (realiz`nd astfel importante economii!). Le-a c`nt\rit `n m`ini: erau destul de egale.Mersul Trenurilor locatarii au `n]eles cu totul altceva din caricaturi [i s-au bulucit s\ cure]e z\pada de pe alee. ceva nemaisim]it p`n\ atunci. `n atelierele-[coal\. printre altele. n-a avut mai mare succes: dup\ ce le-au citit . * * * Atunci.locatarii sau `ngrozit [i au fugit s\-[i pl\teasc\ `ntre]inerea. `ntr-o emisiune despre proverbe [i zic\tori. c\ mu[tele se prind cu miere.pe balcon. din toate puterile „Baterieeee. nu mai da. Auzise tot la radio. Le-au luat imediat. R\cni.tot multiplicate [i tot lipite `n hol . {ia amintit c\ ambele [i-au dat energia pentru ca el s\ asculte. “Au. S-a apropiat de colec]ia sa de baterii . pe care le-a `mp\r]it micilor scandalagii. Dintre piesele de teatru radiofonic ascultate de el `i r\suna mai tare [i mai tare `n minte una anume. cu duhul bl`nde]ii. Nici cu epigramele t\ioase. scrise tot de el. a[adar. `mpotmolite `n produse de cofet\rie “Moh Ba-he-hi-he! Moh Ba-he-hi-heee!”. 75 . deci a cump\rat din banii `mprumuta]i de la un alt vecin bomboane. foc!”. Dup\ c`teva minute. cu m`ini micu]e transformate `n greble. A luat dou\: pe ele scria “23 octombrie 1985”. o pies\ istoric\. dac\ s-ar putea spune a[a.

a[a c\. p\strase c`teva caroserii ruginite la ]ar\. pasionat de vechi autoturisme sovietice. 76 . `l respecta neab\tut. acesta `[i descoperise o for]\ interioar\ neb\nuit\. Nechifor Visarionovici. Volga.Cip Ie[an * * * ~n zilele urm\toare.. `n curtea unui cumnat. Pe balcon ]inea doar bateriile. a ridicat una. o rupsese complet cu trecutul. `ntr-o garsonier\. acumulatorii lor. [i a aruncat-o peste copiii de jos. la vreo 50 de kilograme. Fusese activist de partid [i ]inea la trecutul s\u. dup\ ce a auzit de trei ori strig`ndu-i-se “Mo-o[ Ba-te-ri-ee!”.[i se mutase la o alt\ scar\. `ntre timp. Una f\r\ balcon.. fusese [i maistru la cazangerie. deci au `nceput iar s\ scandeze sub balconul b\tr`nului Cicerone.acum func]iona [i la priz\.doi aveau c`te un pansament `n cre[tet. `[i reparase cablul de la aparatul de radio . Ceaika. Dup\ `nc\ o lun\ au uitat de cucuie. Era un om iute la m`nie [i v`nos. lipit cu leucoplast! . Ei nu [tiau `ns\ c\. Le aruncase la gunoi. fiindc\ nu mai avea nevoie de baterii. copiii din cartier nu s-au mai auzit . cablul era ca nou. Pobeda. ~n locul s\u venise un alt pensionar.

care a montat o manivel\ la un dinam. d`nd carnea prin ma[in\ sau c`nt`nd la fla[net\. Din fericire. atunci c`nd nu `nv`rte la manivel\. [i-a ridicat `n ograd\ o central\ eolian\ care poate prinde toate v`nturile din localitate. localitatea nu este electrificat\. Pe l`ng\ func]ionarea aparatului. pun`nd-o pe doamna s\ `nv`rt\. mare pasionat\ de telenovele [i de dezbateri pe teme culturale. Din nefericire. ea are un vecin cu mult sim] practic. care lucreaz\ artizanat pentru export. ~n timpul pauzelor publicitare.Mersul Trenurilor Falsa problem\ a crizei de energie Convins c\ rezervele de combustibili fosili s`nt pe sf`r[ite. ea asigur\ [i energia necesar\ func]ion\rii unei f\bricu]e din apropiere. c`nd localnicii se alimenteaz\ `n special pe baz\ de fasole. domnul Grigore Sfe[nic. Bunica lui Grigore Sfe[nic locuie[te `ntr-un c\tun pierdut `n creierii mun]ilor. Elicea se `nv`rte cel mai tare `n perioadele de post. 77 . asigur`nd lejer func]ionarea unui mixer electric cu care nevasta sa face zilnic fasole b\tut\. dac\ vrea s\ vad\ la televizor. ea ar face orice pentru a le putea urm\ri. doamna se relaxeaz\. fost angajat al Fabricii de Covoare Asfaltice }esute Manual. pentru a avea cu ce porni a doua zi elicea.

Cu acest prilej. dup\ tinere]e f\r\ b\tr`ne]e. V\ da]i seama. ca s\-i fac\ injec]ii `n burt\. ~nc\ mai p\strau urme pe revere. pe care le purtase c`nd a fost mire [i s-a `mb\tat ca porcul la propria nunt\. 78 . pe c`nd scormonea prin tomberoane dup\ ceva de m`ncare. ~ntr-o zi. l-a pus pe o tav\ [i l-a dat lui T\rz\nel. ei au descoperit c\ Harap Alb avea [i r`ie. mai cu posibilit\]i. Asta era marea lui pasiune: s\ scormoneasc\ prin tomberoanele de gunoi ale asocia]iei de locatari. Harap Alb petrecea mult timp sub scara blocului. A g\sit [i ni[te jeratic care `nc\ mai mocnea. s-a dat de trei ori peste cap. Acesta a luat o gur\ de jeratic mocnit. Dimpotriv\. care f\cuser\ mici la gr\tar pe spa]iul verde dintre blocuri. ~n plus. era un copil cam nesp\lat. maidanezul s\u favorit. dup\ via]\ f\r\ de moarte sau dup\ juc\rii stricate. Ceilal]i micu]i din cartier r`deau de el. Medicii de la dispensarul unde a fost dus micu]ul l-au dezbr\cat de hainele purtate de taic\-s\u c`nd a fost mire. juc`ndu-se cu o familie de maidanezi de la care luase [i purici. fiindc\ provenea dintr-o familie debran[at\. Harap Alb a g\sit ni[te haine vechi [i ponosite. El era cam nesim]it [i se juca `n continuare prin gunoaie. Erau hainele lui taic\-s\u. r\mas de la ni[te vecini mai avu]i.Cip Ie[an Povestea lui Harap Alb Harap Alb fusese poreclit a[a `n copil\rie nu pentru c\ ar fi fost alb. a turbat [i l-a mu[cat pe Harap Alb. un copil ca el nu miroase tocmai a roze. din tinere]e. Harap Alb le-a `mbr\cat.

c\p\ta dimensiunea unei noi ocazii de s\rb\torit cu b\ie]ii. o vreme c`nd fiecare eveniment.nu c\ `n restul anului cheful de munc\ al consumatorilor ar fi fost exagerat. iar berea p\rea `nc\ prea rece. asta `n nici un caz. care se fere[te s\ fie v\zut. parc\. ~n fine. domnul locatar Valentin Cle[te a ales alt drum spre sta]ia de autobuz. de tranzi]ie `ntre anotimpuri. mai redus ca `n restul anului . iar mamele lor v`nd deja ghiocei [i zambile la col] de strad\. o vreme de fleo[c\raie. ascunz`ndu-se dup\ fiecare copac. c`nd cheful de munc\ era.p\reau deja prea calde.. oric`t de ne`nsemnat. c`nd z\pada care nu vrea s\ se topeasc\ se `mbib\ de apa care nu vrea s\ `nghe]e. dar a ocolit. * * * Diminea]a. dar nici iarn\ nu prea e. boschet sau ma[in\ parcat\. c`nd mici conlocuitori `nc\ mai merg cu steaua prin tramvaie. o vreme mohor`t\.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor Era acea perioad\ a anului `n care nu e `nc\ prim\var\. Cei care `l 79 .. Acea vreme la care vinul fiert [i ]uica fiart\ de la bufetul din cartier .purt`nd numele de cod “acolo”. s\ nu se prind\ doamnele so]ii . Se gr\bea spre serviciu. o vreme umed\. Un necunoscut care l-ar fi urm\rit de la distan]\ `n acele clipe [i-ar fi `nchipuit c\ e un spion `n misiune secret\. O vreme de februarie.

Iar `ncerc\m s\ ne eschiv\m de la `ndatoriri? Ia zi matale. [ti]i. printre care Cuviosul Maron. Ca `n fiecare an la aceea[i vreme. m-am mai plimbat pu]in la aer. de[i s\rmanul locatar nu sim]ea vreo leg\tur\ cu acel Valentine’s Day de la televizor. Domnul Pandele de la parter. l`ng\ anun]ul „Cui `i dai pe datorie / Nu-l mai vezi `n pr\v\lie”. politic\. `l `mpinse din spate c\tre bufet. Cu destinul nu te po]i lupta. l-au `nconjurat. istorie..L-am capturat! Iar `ncerca s\ scape! ~nc\ n-a `nv\]at c\ vigilen]a cet\]eneasc\ e mare. S-a discutat fotbal. dar. domnu’ Pandele. s\ v\d ce s-a mai construit prin cartier. cum pute]i chiar b\nui a[a ceva? Eu acolo veneam. se adunaser\ c`teva volume groase. frumos aranjate pe un raft.. pagina lui Valentin Cle[te se umplea de sume cu multe zerouri. iar acolo discu]iile harnicilor consumatori abordau teme dintre cele mai variate.. nu-i a[a? Grigore de la bar f\cu plinul [i se gr\bi s\ noteze `n caiet . Hai. u[a se `nchise `n urma lor.Vrem iar s\ ne facem de r`s. Grigore.Cip Ie[an urm\reau de la distan]\ `n acele clipe nu erau ni[te necunoscu]i [i nu [i-au `nchipuit nimic. *** Timpul trecea. urmat de ceata g\l\gioas\ [i pofticioas\ a vecinilor... i-au s\rit `n fa]\ de dup\ un tomberon.Domnu’ Pandele. . nea Valentin? Pronun]ase mai tare “Valentin”. iar cel mai `n v`rst\ s-a apropiat p`n\ ce nasurile lor s-au atins: .cu timpul. de onomastica lui. filosofie antic\. . bag\. literatur\ medieval\. pe m\sur\ ce sumele trecute pe caietul de datorii la pagina lui Valentin Cle[te deveneau mai multe [i mai mari. au fost lansate idei originale despre 80 . dimpotriv\. s\ ne tr\iasc\ vecinu]ul.. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. iar `n calendarul ortodox figurau cu totul alte nume de sfin]i.

a s\rit de pe scaun [i a plecat. pe chipurile c\rora se ghicea de la distan]\ setea. t`rziu. c\ruia ni[te consumatori `i turnaser\ cu de-a sila. fotosintez\. extratere[tri. domnul Valentin Cle[te era mahmur. a[a c\ a fost dat afar\. `n gol. .. iar veselia a continuat p`n\ noaptea. [i-a respectat jur\m`ntul f\cut so]iei [i a plecat spre Prim\rie. dornici s\ ofere sugestii [i s\ se dreag\. ca `n fiecare an la acea dat\. domnul Cle[te reu[ise `n sf`r[it s\ deschid\ u[a cu cheia care p\rea c\ se umflase. nevasta Cle[te nu `l a[tepta cu flori. pe g`t. sp\rg`ndu-se. cump\rate `n drum de la serviciu spre domiciliul conjugal. r\sturn`nd vermut peste pantalonii lui Pandele. Valentin nu mai exist\! M\ va chema Dragobete! 81 . clonare.Mersul Trenurilor criogenie. iar unul a fost prins cu o a doua regin\ `n m`nec\. ]uic\ de cas\. unde `l izbise. care nu figureaz\ `n calendar. drag\. Dup\ amiaz\. Acesta adormise cu m`na `ncle[tat\ pe motanul localului. s\ cear\ schimbarea prenumelui Valentin cu altul. ea a[teptase flori. De[i nu se sim]ea defel bine [i `i era grea]\. bibeloul `nf\]i[`nd doi be]ivi pe o banc\.. pe c`nd se preg\tea s\ tri[eze. flori de la so]ul s\u iubit. Doi mo[negi jucau [ah `ntr-un col]. mur\turi la borcan sau c\l\torii spa]iale.Nu da. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. bufetul s-a umplut de al]i [i al]i vecini. de data asta. printr-o poz\ `nr\mat\ de pe perete. bibeloul din m`inile so]iei Petronela `nf\]i[a un b\tr`n pescar chinez. Domnul Valentin Cle[te. Dup\ miezul nop]ii. care privea t`mp. am stat la coad\! Mi-am schimbat numele! Gata. Dimpotriv\. Acas\. de-abia sc\pa]i de la serviciu. A doua zi. Pe Grigore de la bar `l dureau m`inile de la turnat [i de la notat `n caiet. L`ng\ sta]ia de autobuz s-a `nt`lnit ca din `nt`mplare cu nea Pandele [i c`]iva vecini. galben la fa]\ [i avea `n frunte o urm\. a r\cnit brusc. ni[te lichior de fructe exotice.

Cip Ie[an 82 .

`mbr\ca]i `n hainele cele mai frumoase. se s\rb\tore[te zeul comunal rom=nesc al `n\l]\torului sentiment.. mai zic b\tr`nii. dup\ cum se [tie. `nc\ n-au auzit de Ziua ~ndr\gosti]ilor. pentru a aduna ghiocei [i vreascuri de foc [i pentru a se `nt`lni la figurat . exist\ tineri care au r\mas pe loc. Ce-i drept. al zburdalnicului Cupidon. mai din topor. vorba aia. Tot atunci. Acesta este Dragobetele [i reprezint\ echivalentul mai neao[. pe la sf`r[itul lui februarie.. ca la televizor. ~n mediul rural au r\mas mai mult b\tr`nii . iar iubirea se s\rb\tore[te de Valentine’s Day. s`nt greu de oprit. iar babele surde. televizoarele s`nt mai pu]ine. iar animalele se `mperecheaz\ pentru a avea pui mul]i [i s\n\to[i. De ziua lui. informa]ia circul\ mai repede. Dimpotriv\: anual. ritmul vie]ii e mai trepidant. tinerii de prin sate ies cu to]ii la p\dure. s`nt greu de pornit. burlacii se `ndr\gostesc. `n ciuda tenta]iei marilor 83 . * * * La Chi[cani. a[ezare rural\ din cap p`n\-n picioare.care. Asta nu `nseamn\ c\ `n mediul rural n-ar exista iubire. Iner]ia e mai mare.cu Dragobetele. alte ocazii de b\ut nu prea mai s`nt `n acea perioad\ dintre Valentine’s Day [i 1 Martie.ori chiar la propriu .Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete La ora[. cu inimioare roz. pentru care nici m\car clopotele nu bat de dou\ ori. dar de-i porne[ti.

Ultima dat\ c`nd s-a s\rb\torit iubirea pe plan local. iar puii . trei fl\c\i care se desp\r]iser\ de grup fiindc\ [tiau ei o poieni]\ anume. ci ceva de m`ncare.au compromis `ntreaga produc]ie record la hectar raportat\ la jude] prin toamn\. treningurile de s\rb\toare [i pantofii noi. au avut noroc [i nu s-au `nt`lnit cu suspectul. dup\ datin\ . a confundat [obolanii din hambare cu ni[te [tiule]i mai gro[i. Dup\ o or\. c`nd [obolanii cooperativei agricole de produc]ie s-au `mperecheat. Totu[i. `n cinstea Dragobetelui. nu chiar to]i: Remus Celofan. g`ndind cu `n]elepciunea 84 . Din fericire. mai mul]i tineri din Chi[cani au intrat `n p\dure frumos `mbr\ca]i conform tradi]iei. c\ci s-au `nt`lnit cu ni[te lupi care nu c\utau prin p\dure ghiocei.mul]i [i s\n\to[i. De fapt. a fost sau nu Dragobetele. Ei s\rb\toresc Dragobetele. pentru a face focuri menite s\ alunge iarna. * * * P`n\ la urm\. a ajuns `n alt\ parte. Groaza lor dateaz\ de pe vremea Dragobetelui din 1982. cu mai mul]i ghiocei. pe care l-a nimerit domnul p\durar c`nd a tras un foc de avertisment. au avut ghinion.Cip Ie[an ora[e. au adunat dup\ datin\ c`te o c`rc\ de vreascuri. care i-a atacat. deci a plecat mul]umit [i cu portbagajul plin. cu toate c\ b\tr`nii se `ngrozesc de fiecare dat\ c`nd aud despre `mperecherea animalelor `n scopul procre\rii. fiind aresta]i pentru furt de lemne. Nici p`n\ azi nu se [tie dac\ suspectul zdren]\ros. ace[tia au fost surprin[i de oamenii legii. b\tr`nii din Chi[cani au fost oarecum mul]umi]i de ultimul Dragobete. pe `ntuneric. pentru a colecta ghiocei [i vreascuri [i a se `nt`lni cu Dragobetele. neras [i mirosind a rachiu prost. lu`ndu-le sub amenin]area b\rdi]ei ceasurile. tovar\[ul inspector venit `n control era miop [i. La fel de pu]in noroco[i au fost [i tinerii care.

s-au luat cu cununie [i au f\cut nunt\ ca-n pove[ti. dar el a c\zut peste vac\. [ifonier. c`nd fl\c\ul Vasile G`rl\ [i fata de m\ritat Ramona Pup\z\ s-au `ndr\gostit `ntr-o [ur\. apoi s-a sp`nzurat `n podul grajdului. a `nceput s\ v`nd\ lucruri de prin gospod\rie. butelie. Ramona umbla pe la vecini. fiind putred\. fiindc\ `i spusese „Nepricopsitule!”. pl`ns\ [i cu ochii `nvine]i]i.Mersul Trenurilor v`rstei c\ se putea [i mai r\u. De exemplu. ~ntre timp. funia s-a rupt imediat. Dup\ `nc\ [ase luni. Vasile a dat `n patima b\utului. ori s\ le schimbe pe rachiu. Din fericire. Convin[i c\ Dragobetele le-a purtat noroc. se putea `nt`mpla ca `n urm\ cu patru ani. televizor. Vasile [i-a pocnit soacra cu o grebl\. a dat foc casei. Dup\ `nc\ dou\. Dup\ un an. 85 . tot de Dragobete. Dup\ alte trei luni.

Anemona a `nceput s\ se team\: so]ul Septimiu. oriunde.cu mu[tar [i cear\ de parchet 86 . Cerea la fiecare mas\ m\car c`te o pizza. ar fi m`ncat oric`nd. s\ vin\ s\ repare. dr\cie! Ia vezi!”. care g\tea zilnic pizza pentru so]ul drag. absolut toate c\r]ile cu re]ete de pizza. mereu altfel. nea Haralambie . din gre[eal\. C`nd a pus pe mas\ prima pizza improvizat\ .repara ceva la aragaz. apoi cu [unc\ [i ceap\ etc. vecinul de sus. so]ul drag cam f\cea mofturi [i chiar avea preten]ia ca la fiecare mas\ s\ aib\ c`te un alt fel de pizza.Cip Ie[an Unde duce dependen]a de pizza Lui Septimiu `i pl\cea pizza. ~ntre timp. A luat la r`nd toate. c\ci se auzea cioc\nind. devenise dependent. oric`t. Anemona [i-a pus la b\taie imagina]ia.un b\tr`nel simpatic. ~n acest timp. [i a `nceput s\ telefoneze dup\ me[teri. De spaim\. p`n\ s-a prins Septimiu [i a amenin]at-o: “Ei. era mul]umit. ]eava de gaz. Cu o pizza `n fa]\. apoi cu ardei [i pe[te. Anemona i-a f\cut pizza cu ro[ii [i ciuperci. care nu era din cale-afar\ de mare. a spart ca prostul. apoi cu m\sline [i praz. Anemona a `ncercat s\ combine `n alte moduri ingredientele de la pizzele precedente. vecinul de sus . ~n ultima vreme. din ce `n ce mai hulpav. nea Haralambie. Dup\ ce a ispr\vit c\r]ile cu re]ete de pizza ([i pe alea `mprumutate de la bibliotec\!). Anemona. vroia din ce `n ce mai mult. doamna a ales s\ improvizeze. Nemul]umit\ era nevasta lui. cel care tot cioc\nea.

S-a enervat c\ la adresa respectiv\ nu mai era nici un bloc [i a `njurat. Bine a f\cut. o pern\. Dup\ pizza cu mu[tar [i cear\ de parchet. cu past\ de din]i [i p\m`nt de flori sau cu gel de p\r [i praf de g`ndaci (care a pl\cut la nebunie so]ului). ~ntr-o diminea]\. fiindc\ astfel a sc\pat de explozia gazului metan acumulat `n apartamentul de sus.vroia s\-i g\teasc\ so]ului Septimiu o pizza cu rumegu[ [i cuie mici pentru tabl\. tare mul]umit! ~n timpul \sta. `n caz c\ so]ul s-ar fi ar\tat nemul]umit.Mersul Trenurilor avea inima c`t puricele [i `[i b\gase sub capot. Vocea vecinului Haralambie se auzea din ce `n ce mai slab [i mai nedeslu[it. al domnului Haralambie. dar a plecat apoi la o doamn\ din cartier. dup\ c`teva zile. So]ul a fost. care avea nevoie s\i schimbe o garnitur\ la chiuvet\. Anemona n-a g\sit la magazin cuie mici. doar unul a venit. cu balsam de rufe [i diluant pentru lac de mobil\. dimpotriv\. pentru pizza. pentru tabl\ . A mai `nt`rziat prin ora[: se temea s\ vin\ acas\ f\r\ cuie mici pentru tabl\. Dintre me[terii contacta]i de b\tr`n pe chestia cu ]eava de gaz. 87 . cu chit de t`mpl\rie [i [ampon de mere verzi. de parc\ mo[ul s-ar fi cherchelit. de sus se auzea vecinul Haralambie cum d\dea telefoane la to]i me[terii care `[i ofereau serviciile prin rubrica de mic\ publicitate. Anemona a g\tit pizza cu detergent pentru sp\l\ri manuale [i crem\ de ghete. la spate.

Mai exact. dorin]a de unire a rom=nilor sa f\cut sim]it\ cu nenum\rate prilejuri istorice. care s-a aprins de la hambar. ni[te tineri entuzia[ti moldoveni au str\puns aceast\ grani]\ natural\.. ~ntre Moldova [i Ardeal se `nal]\. Ultima frontier\.. ci de-abia la intrarea `n hambarul gospodarului ardelean Imre Puszkas.Cip Ie[an Spa]iul mioritic. care s-a aprins de la sora ei. fotomodelism [i pirogravur\ al Casei Copiilor din P`rlita nu a luat foc la intrarea `n atmosfer\. deoarece [i acareturile lor s-au aprins de la casa lui Imre. care luase foc de la hambar `mpreun\ cu f`nt`na. De cur`nd. ca unele navete spa]iale ale americanilor. deoarece acesta fusese t\iat. p`rlit [i consumat `nc\ din perioada S\rb\torilor de Iarn\. batalioanele rom=ne. odinioar\. Dimpotriv\. Nici vecinii gospodarului nu s`nt prea mul]umi]i. cele dou\ vaci [i bunica Erszebet. trimi]`nd un mesaj de prietenie fra]ilor ardeleni. el a fost chiar nemul]umit c\ racheta i-a incendiat casa. racheta tip “Alexandru L\pu[neanu” lansat\ de membrii cercului de rachetomodelism. Singurul din sat care nu a luat foc a fost porcul Domokos al gospodarului Fekete Ladiszlau. 88 . care luase foc atunci c`nd `ncerca s\-[i sting\ nepo]eii. Acest gospodar nu a fost chiar-chiar mul]umit c\ o rachet\ lansat\ de ni[te tinere vl\stare din vechiul Regat a reu[it s\ treac\ mun]ii mai repede dec`t. ca o barier\ natural\. cu piscurile lor seme]e [i crestele lor falnice. De-a lungul veacurilor. precum [i calul. mun]ii Carpa]i.

ne`nfricat. p`n\ la o anumit\ or\. a observat c\ era victima unui blestem cumplit. f\cea mizerie. care b\tuse `n lupt\ voiniceasc\ vreo zece zmei. fata a observat ceva ciudat la so]ul ei: mai exact. o plapum\ de puf. cu siguran]\ aruncat asupra lui de vreun vr\jitor r\u. aproape aceea[i `n fiecare sear\. un mixer [i jum\tate din `mp\r\]ie . tat\l fetei de `mp\rat (adic\ `mp\ratul) a observat ceva ciudat la gineric\: foarte des venea acas\ f\r\ palo[. ba un r`u. o hal\ de produc]ie etc. care `[i trecuse palmaresul [i pe cartea de vizit\.Mersul Trenurilor Povestea porcului . dou\-trei hectare de p\dure. Tot dup\ c`teva s\pt\m`ni. disp\reau din ea ba un deal. mai bine s\ nu intr\m `n detalii despre comportamentul s\u porcesc. frumosul [i viteazul ei so] era prin] doar `n timpul zilei. dar `n acte tot jum\tate de `mp\r\]ie se chema c\ era. mai defavorizat\ [i mai `ndep\rtat\. Pe l`ng\ m`na fetei de `mp\rat. B\nuielile s-au `nte]it c`nd. chestii din astea. motiv`nd c\ le-a uitat la locul b\t\liei sau c\ i le-a zg`riat zmeul [i le-a dus la reparat. coif [i plato[\. c`te erau ele la p\rin]i) s-a m\ritat cu un prin] frumos. Dup\ c`teva s\pt\m`ni. Groh\ia. un c\pc\un fioros [i aproape o duzin\ de balauri mici [i mijlocii. un domn `mbr\cat `n 89 .remix Fata de `mp\rat cea mai mic\ (din trei surori. Cel pu]in a[a se l\uda el. {i mai exact. dup\ ora respectiv\. aflase din diverse surse c\ jum\tatea de `mp\r\]ie dat\ drept zestre prin]ului se mic[ora pe zi ce trece. frumosul [i viteazul prin] a mai primit drept zestre ni[te perne. [ti]i. `ntr-o zi. s\rmanul se transforma `n porc.aia mai s\rac\. ~n plus.

[i c\ a zis [eful s\ nu mai dea nimic pe caiet p`n\ nu i se pl\te[te din urm\. care nu acoper\ contravaloarea consuma]iei. sc\pase buzduganul peste pisica de Angora. l-a `ntrebat pe musafir b\tr`nul [i blajinul `mp\rat. „P\i. ~ntre timp. apoi b\use apa de la pe[ti[orul de aur. frumosul prin] (care acum dormea `nc\l]at [i plin de glod pe canapeaua din hol) venise iar acas\ pe la zece [i ceva. 90 . aiestea `nt`mplatu-sau eri sear\. care s-a prezentat Gelu. un coif [i o plato[\. strig`nd s\ ias\ prin]ul. fata de `mp\rat pl`ngea `n n\fram\: cu o noapte `n urm\. c\ a[a nu mai merge. luminatulu ~mp\ratulu.Cip Ie[an costum de osp\tar. c\ el se [terge undeva cu un palo[. transformat `n porc. voinice Gelu?”. c\ asear\ a fost prea de tot. r\spunse vrednicul lupt\tor pe frontul deservirii. toate ruginite. „Dar\ c=nd `nt`mplatu-s-au toate aceste groz\vii. p`n\ c`nd `nchis-am noi localulu. la ceasurile douedeci [i doue!”. a b\tut vreo dou\ ceasuri la poarta ferecat\ a castelului.

tinerele c\rora iubi]ii lor le promiteau Luna de pe cer r\m`neau cu promisiunea [i cu buzele umflate.. unde deja a devenit de bon-ton s\ cumperi propriet\]i extraterestre. pop`nd\i [i c`rti]e spa]iale. este nemul]umit: d`nsul nu poate intra `n posesia terenului. diver[i cet\]eni de toate categoriile. `n special vedete. cu acte doveditoare. din pricina unor ]\rani mar]ieni cu acte de proprietate (vechi hrisoave holografice). Organiza]ia are filial\ [i `n Rom=nia. {i colegul s\u de serviciu. Situa]ia de pe P\m`nt nu s-a potrivit `ns\ cu cea de la fa]a locului. pe care cresc doar ciulini. `ns\ mar]ienii nu s-au prezentat la primul termen. de nici un fost sau actual proprietar.Mersul Trenurilor Luna. care r\cneau “Jos mo[ierii! Nu vrem botni]e! Huo!”. a[adar au intrat `n posesia planetelor [i sateli]ilor din sistemul nostru solar. pe care le comercializeaz\ sub form\ de parcele. deoarece [i-a luat lotul de 91 . s\ crape de ciud\ vecinii. fiind pleca]i `n concediu. Domni[oara Varvara Post\varu a cump\rat mai demult un lot de 80 ha. ni[te americani cu spirit practic au realizat c\ Luna de pe cer nu e revendicat\ de nimeni. dar s-a pomenit `n schimb cu sol nisipos-s\r\turos. Prin 1980. p\m`nt rom=nesc Pe vremuri. a[adar e hot\r`t\ s\ trimit\ o reclama]ie pe adresa OPC. `n sta]iunile Saturn [i Neptun. au achizi]ionat asemenea tarlale pe Lun\ sau pe alte planete. Romeo Plo[ni]\. dar mai ales cu furci [i coase. Vecinul de tarla al domnului Plo[ni]\ este Cri[an Viezure [i e ceva mai norocos. bune de l\udat cu ele. Romeo i-a dat `n judecat\.. teren arabil pe Venus.

care p\zeau o tarla cu pepeni pu[i de al]ii. Ei nu s`nt singurii care `nt`mpin\ probleme cu infrastructura: de mai bine de trei ani dureaz\ conflictul dintre posesorii de ogoare din Carul Mare [i cei din Carul Mic. decizia a fost luat\ dup\ ce pentru a patra oar\ naveti[tii au devastat livezile de corcodu[i. navetele spa]iale Columbia [i Challenger nu mai au acces pe Lun\ dec`t `n locurile special amenajate. neput`nd onora contractele. fiindc\ le-a spart el cu toporul. ajun[i pe solul lunar.printre altele. care m\n`nc\ din Lun\ [i risc\ s\-i lase pe ceilal]i ]\rani selenari f\r\ tarlale. ~n alt\ ordine de idei. precum [i asupra terenului viran dintre cele dou\ constela]ii. 92 . care `[i disput\ dreptul de folosin]\ asupra bunurilor fostului IAS “Steaua Ro[ie”. nu pot ajunge la timp cu produsele la Centrul de Industrializare “Calea Laptelui”.Cip Ie[an pe Marte `n posesie f\r\ prea mari b\t\i de cap. Printr-o hot\r`re a Consiliului Local. am aflat c\ primarul de pe litoralul M\rii Lini[tii e acuzat c\ ar fi comis tot felul de ilegalit\]i. motiv pentru care a fost chemat la DNA s\ dea socoteal\ . El a dat un telefon cu tax\ invers\ la NASA [i le-a zis-o de la obraz \lora s\ nu mai `ncerce naibii s\-[i recupereze sondele spa]iale. datorit\ drumurilor pline de asteroizi. dup\ ce i-au strivit castrave]ii din gr\din\. Mai mul]i zootehni[ti care au achizi]ionat terenuri de p\[unat pe diverse planete din sistemul solar s-au pl`ns c\. ~n fine. au fost lua]i la b\taie de ni[te ]\rani originari de prin p\r]ile Vasluiului. astronau]ii americani din echipajul misiunii “Apollo 32”. [i despre ferma sa ilegal\ de v`rcolaci.

sticle. Prin prezenta reclam cu respect s\ binevoi] ami scoate telefonu dvs. d`n burta suptsemnatului finc\ zb`rn`e [ii m\ g`dil\ [i mai sun\ noaptea de ne treze[te d`n somn pe copii [i pe nevast\mea. de ochii lumii [i ai presei. o cutie. cartu[e de ]ig\ri. damigene sau alte dovezi de recuno[tin]\. vopsit\ `n ro[u [i mare c`t o cutie po[tal\. `n numele reformei sistemului sanitar. nu pachete de cafea. cu respect. O cutie `n care to]i pacien]ii nemul]umi]i s\ poat\ depune nu plicuri. 93 .Mersul Trenurilor Reforma f\r\ fond La Spitalul “Doctor Faust” din Pra[tia.”. O cutie din tabl\. despre seriozitatea [i devotamentul medicilor care i-au `ngrijit. domnul director Esculap Popov\] a at`rnat pe u[\. pacent bolnav `n salonu \la marele cu apendicit\ la burt\ [i care va sunat cineva la telefonu mobil tocma c`n m\ opera] pe mine [i ia] r\spuns c\ sub cinci sute iepuroi nu discuta]i nici m\car la telefon c\ dvs-tr\ face] opera]ie cirurgical\ serioas\ nu lua] bac[i[ ca osp\taru [i de inervare a] tr`ntit telefonul f\r\ s\ v\ uita] unde [i dup\ aiea m-a]i cusut la burt\ cu tot cu telefonu dvs. Am v\zut [i noi ce scria pe o h`rtie cu asemenea p\reri: “S-\ tr\i] nea domdoctor ieu sunt Vasile Ghe N\st\sic\ care care la]i avut dvs-str\. ci p\rerile lor sincere despre comportamentul.

Cip Ie[an 94 .

* Mamelor din ]ara-ntreag\. * C`nd va bate v`ntul peste p\rul t\u. Predau aceast\ sabie `n m`inile junei [i glorioasei armate rom=ne. program zilnic 8. oile mi-au zis c\-s prost. * Avantajos. s\-]i aduci aminte de numele meu: Gic\. frizer autorizat. * Predau limba turc\.30 . Candidez pe listele oric\rui partid.17.30. Discre]ie. eu v\ dau un singur sfat: nu l\sa]i copii pe drumuri de dragu’ la un b\rbat! Firma noastr\ de adop]ii interna]ionale v\ st\ la dispozi]ie! 95 . dau leg\tura coresponden]ilor din ]ar\.Mersul Trenurilor Micu]a Publicitate * Ciob\na[ la oi am fost. ~ntreba]i de OsmanPa[a. Andreea.

C`]iva comeseni l-au luat `n c`rc\ [i l-au pus `n pat. C`nd se chinuiau s\-l culce `napoi pe na[ul Ciurlic\. acareturi. dou\zeci de perne moi. f\!” [i a[a mai departe. curte. c`teva pogoane etc. printre zulufi `i at`rnau coji de salam [i de cartofi.Cip Ie[an 20 Veronica era o fat\. S-a pl`ns tuturor c\ pernele moi pe care a dormit s`nt toate pline cu gunoi. `n timpul chefului (care a ]inut trei zile [i trei nop]i. nu fi proast\. na[ul Ciurlic\ s-a f\cut cleamp\ [i a adormit pe scaun. Mirosea [i a zeam\ acrit\. tu. dar `ntr-o zi a cunoscut un b\iat bun sub toate aspectele. Cel pu]in. s\-i b`z`ie. care au `nceput s\-i ciupeasc\ pe nunta[i. s\-i agreseze. lum`n\ri [i nunta[i cu dare de m`n\ . Avea `n p\r ni[te schelete de pe[te `nfipte ca ni[te piepteni. nimeni n-a vrut s\-l asculte.nu a[a. animale. doar brazi [i p\ltina[i. au ap\rut ]`n]arii. C`nd auzea asta. Mama ei zicea c\ `i va da zestre c`nd s-o m\rita dou\zeci de perne mici. toate pline cu furnici. ca `n pove[ti). `n fine. l\s`nd naibii [i nunt\. apoi dou\zeci de perne mari. Au avut chiar [i invita]ii poleite. fiind un p\mp\l\u cu cas\. Ce-i drept. To]i au luato la fug\. flori din h`rtie creponat\. a[a `i spuneau rudele: “Ia-l. toate pline cu ]`n]ari. [i lum`n\ri. ca tot rom=nul. rude. La un moment dat. Veronica [i Pandelic\ au f\cut nunt\. na[ul s-a trezit [i a revenit `n sala de festivit\]i. [i. [i consuma]ie 96 . Milioane de insecte. Dup\ dou\ ceasuri. iar `n cre[tet purta o jum\tate de l\m`ie stoars\ de tot. Pandelic\ reprezenta o partid\ bun\. Veronica r`dea ca proasta. toate pline cu gunoi. cu capul pe ni[te perne.

mai mult. `njurau. ~n timp ce fugeau.fusese devorat de furnicile ie[ite din cele dou\zeci de perne mici. [i borcanul frumos ornat `n care se str`ngea darul. se puseser\ de acord c\ fusese vorba despre atacul ]`n]arilor din cele dou\zeci de perne mari. [i tort. au descoperit c\ tortul mirilor . [i l\utari (care la r`ndul lor l\saser\ naibii ]ambalul cu batista de pe el [i fugiser\) [i tot. lucru rar la rom=ni.Mersul Trenurilor de pe mese. c`nd s-au `ntors la nunt\. Dup\ dou\ ore. 97 . toate pline cu furnici.ornat cu fri[c\ [i purt`nd `n v`rf o mireas\ [i un mire din zah\r pictat .

la `nceput. A legat cap\tul liber de lustr\ [i s-a pus din nou `n hamac.`l uitase jos. care se deschidea spre interior. un cadou de excep]ie. iar Costan a c\zut cu fundul peste cle[te . pe care oricine [i l-ar fi dorit. C`nd s-a a[ezat `n hamac. cu bare de lemn lustruit la capete. cu scoar]e tari. A `nnodat un cap\t de calorifer. ca pe o insul\ tropical\. pe covor. Era o carte groas\. participa chiar [i domnul director: nu era cazul s\ fac\ not\ discordant\. Costan Donose a c`[tigat un premiu. Un hamac din sfoar\ verde frumos `mpletit\. cuiul a s\rit. Costan a c\zut cu fundul peste ciocanul uitat tot pe covor. din Polinezia. So]ia a deschis spre interior u[a s\l cheme la mas\. unde to]i stau `n hamac. despre insulele `ndep\rtate [i calde din Pacific. A legat cap\tul liber de un cui b\tut `n [ifonier. Frec`ndu-se la locul dureros. s\ joace la tombol\. i-ar fi c\zut direct `n cap. A jucat.altfel. al\turi de cle[te. Din fericire. De-aia a [i refuzat. Dup\ ce a jucat la tombola `ntreprinderii. Acas\ a `ncercat s\-l monteze: deja se visa `ntins comod. de c`nd legase hamacul de clan]\. care l-a protejat oarecum de lustr\ . S-a bucurat. A mai `ncercat s\ lege cap\tul liber al hamacului `n 98 . p`n\ la urm\. Costan a c\utat alte solu]ii. Un hamac.Cip Ie[an Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole Costan Donose n-a c`[tigat niciodat\ nimic. `[i luase cu el o carte de c\l\torii. cu s`rm\. fiindc\ era tombola `ntreprinderii. iar pe cel\lalt de clan]a u[ii. leg\nat u[or.

`ntreprinderea a dat faliment. c`nd so]ia sa a deschis spre exterior geamul. Costan l-a privit cu invidie: lui nu-i venise o a[a idee! Pe vecinul de la opt `l cheam\ Mitic\. `n locul s`rmei de rufe. apoi [i-a legat hamacul pe balcon. Mai bine zis. Costan a f\cut cadou hamacul: l-a oferit din suflet vecinului de la etajul opt. s\-l cheme la mas\. La urm\toarea tombol\ a `ntreprinderii. dar a d\r`mat biblioteca. fiindc\ a c\zut de la balcon. `l chema Mitic\.Mersul Trenurilor diverse alte locuri. zic`nd c\ numai belele aduce. Costan Donose a refuzat s\ mai joace. a rupt tocul u[ii [i era c`t pe ce s\-[i sugrume socrul. cu care era cum\tru. Dup\ trei s\pt\m`ni. a scos un piron din perete cu tot cu tencuial\. A doua zi. 99 . Acesta a mul]umit. de la etajul opt.

pe sc\unelele lor cu ab]ibilduri. unul cu aviona[. cuibu[or de nebunii La gr\dini]a de copii se serve[te `n fiecare zi masa de pr`nz. pe sc\unelul lui Codrin a fost lipit un ab]ibild cu ursule]. pe toate s`nt lipite ab]ibilduri. `ntr-o zi. iar seara au f\cut cu to]ii diaree. nu [i-a mai g\sit sc\unelul cu ab]ibild cu aviona[. Codru] [i Codrin au stat la mas\. Na vrut nici `n ruptul capului s\ se a[eze pe un sc\unel f\r\ ab]ibild. iar lui Cosmin nu i-a pl\cut niciodat\ spanacul. l-au dezlipit de pe sc\unelul acestuia [i l-au aruncat.Cip Ie[an Gr\dini]a de copii. Oricum. al lui Codru] are un trenule]. Ionu]. 100 . fiindc\ s-a servit budinc\ de spanac. Sc\unele mici [i roz. dar\mite pe cel propus de doamna educatoare. Cosmin a r\mas nem`ncat. Codrin [i Cosmin din grupa mic\ stau mereu pe acelea[i sc\unele. Sc\unelul lui Ionu] are ab]ibild cu iepura[. la aceea[i m\su]\. Ionu]. Codru]. [i au m`ncat spanac. Ionu]. C`nd a venit Cosmin la mas\. iar pe cel al lui Cosmin. unul cu buburuz\! A[a se face c\ `n acea zi. ca [i m\su]a. la ora pr`nzului. n-a fost mare pagub\. Codru] [i Codrin `l invidiau pe Cosmin pentru ab]ibildul s\u cu aviona[ [i.

individul e o entitate neglijabil\. `n caz c\ furnicile ar avea urechi. c`nd parc\ prindea [i mai mult chef de c`ntat . ]\mb\litul. avea alt\ cet\]enie.la fel ca privighetorile. fiind nevoit\ s\-[i foloseasc\ dou\ dintre l\bu]e la astupat urechile. segmentat [i articulat. libertatea de exprimare e un moft. tot artropod. Asta. Aduna ba o gr\un]\ c`t de mic\. dar doamna 101 . dac\ furnicu]ele au vreo ureche. tot cu schelet extern. nu era furnic\. ba un pai. Conducerea mu[uroiului a tot protestat la diverse `nalte foruri furnice[ti. o bucat\ de omid\. desigur. de[i tot insect\. `n loc s\ t`r`ie cu ele paie prin mu[uroi. zdranga-zdranga. Oricum. sigur nu e una muzical\: `n mu[uroi exist\ probleme mult mai importante dec`t arta. iar c`ntatul de diminea]a p`n\ seara d\uneaz\ dac\ nu se petrece `ntr-un cadru organizat. nu se pierde vremea. S-au bucurat ce s-au bucurat c`nd au g\sit borcanele cu dulcea]\. dar greierele. cum s-ar spune. Acolo se munce[te. s\ nu mai aud\ ce c`nta greierele. un puricel verde de plant\. o musta]\ de coropi[ni]\. to]i se comport\ ca un singur mu[uroi. ca [i proprietatea privat\. binele colectiv primeaz\ `n fa]a celui individual. c`ntatul la scripc\. C`nta zi de var\ p`n\-n sear\. greierele c`nta. apoi `n c\mara [i `n borcanele doamnei P\v\lache. ce g\sea [i ea. format din chitin\. ~ntre timp. ceea ce nu [tim exact. alte poame! Poate c\ furnicu]a harnic\ `nt`mpina [i probleme `n c`mpul muncii din cauza asta.Mersul Trenurilor Creierele [i furnica Furnicu]a harnic\ muncea de diminea]a p`n\ seara. Asta s-a v\zut mai ales dup\ ce furnicile din mu[uroi au aflat cum se intr\ `n casa.

ci a folosit insecticid `mpotriva furnicilor. La scurt timp dup\ asta a venit iarna. 102 . `n ]ara asta. g`ndind c\ e bine s\ fii bolovan `n ziua de azi. ~n clipele de agonie privea un bolovan. Bun\. Dup\ c`teva zile s-a `nte]it gerul. mai pu]in greierele. Dac\ ar fi supravie]uit m\car una dintre ele. iar greierele a murit `nghe]at. un ger de au cr\pat [i pietrele.Cip Ie[an P\v\lache nu s-a bucurat. care nu era furnic\. Prin urmare. au murit toate. poate [i-ar fi dat seama c\ diversitatea este bun\. cu condi]ia s\ fii greiere.

Mersul Trenurilor 103 .

Dup\ aia. culcat\ devreme. au s\rit ni]el la b\taie. s-o prind\ [i s-o calce. motanul [i dul\ul cel r\u s-au ciocnit. Din pricina bietului motan care r\cnea s-a trezit o g\in\. Prin urmare. din fericire. dar `n sensuri opuse. unul c\tre cel\lalt. G\ina. Deoarece le-a t\iat drumul [i era neagr\. Acesta. odat\ cu g\inile. Dup\ g\in\.Cip Ie[an Ceasul r\u. 104 . se d\dea coco[: iute. mai proast\. Motanul [i dul\ul s-au `mp\cat p`n\ la urm\. care a dat la r`ndul s\u s-o prind\. dup\ ea. destinul a hot\r`t ca ea s\ nu fie c\lcat\ de coco[. ca mai to]i masculii speciei: iute. ca mai to]i masculii. f\r\ s-o nimereasc\. iar `n pisica neagr\ au tras cu pra[tia ni[te [trengari. ca g\inile. a[a. mai ales dul\ul. ci de un camion care circula cu vitez\ excesiv\ [i care nici n-a oprit m\car. pisica neagr\ [i g\ina O pisic\ neagr\ a trecut prin fa]a unui motan. G\ina [chiop\ta pu]in pe st`ngul. Coco[ul. ei au luat note proaste. motanul [i c`inele se `mb`rligaser\ r\u de tot din pricina ei. imediat. s-a trezit [i un coco[.. pisica neagr\ plecase deja. unul mare [i r\u. s-o prind\ etc. s\ o calce. dup\ ea.. iar coco[ul fugea dup\ g\in\. Aceea[i pisic\ neagr\ a fost v\zut\ de la dep\rtare [i de un dul\u. Deoarece se deplasau pe aceea[i direc]ie.

la joac\. Ninge.Mersul Trenurilor Aventuri pe ghea]\. Scena `i aminti de un film istoric vizionat `n tinere]e mai exact.”. doamna S\ftoiu [i-a pus elevii s\ scrie o compunere despre iarn\. care ies s\ se dea pe ghea]a de pe balta din satul nostru. a mai spus ea la `nceputul orei. [coala se afl\ `ntr-o zon\ nici urban\. cu `ngera[ii dintr-a [asea Despre doamna Tamara S\ftoiu. dispus\ oric`nd s\ dea z\pada de pe alee sau s\ te `mprumute cu ulei ori f\in\. nici rural\. “Cine o termin\. nici de [es [i nici de munte. cu un minut `nainte ca to]i `ngera[ii din clas\ s\-i dea compunerile gata terminate [i s\ se buluceasc\ spre u[\. Alte trei minute au fost de ajuns pentru citirea tuturor compunerilor. Din lips\ de inspira]ie. de secven]a `n care t\tarii se reped cu berbeci din lemn spre poarta ferecat\ a Cet\]ii de Scaun. f\r\ g\l\gie”. fiindc\ Tamara S\ftoiu are doar un v\r. redactat\ cu un scris din ce `n ce mai repezit: “Iarna e bucuria copiilor. Afar\ e frig. vecinii spun c\ e o locatar\ lini[tit\ [i harnic\. Colegii n-o vorbesc nici de bine. Rudele nu spun nimic despre ea. surdomut. * * * 105 . e liber s\ ias\ `n curtea [colii. nici de r\u. Toate `ncepeau cu “A venit iarna... Tamara e profesoar\ `n prag de pensie [i dirigint\ la clasa a [asea. f\r\ restan]e la `ntre]inere.” [i se terminau cu aceea[i concluzie.

apoi ]`[nind pe poart\ [i disp\r`nd peste delu]ul din spatele [colii. a c\zut cu scaunul. A fost v\zut\ trec`nd ca un fulger globular ro[u la fa]\ pe holurile [colii. dispari]ia sub ghea]\ a clasei a [asea. Prim\verile nu te puteai apropia de apa `n care to]i aruncau pe furi[ mur\turile stricate. p`r`ul aducea ap\ mult\ de la munte [i se f\cea inunda]ie. ~n spatele delu]ului din spatele [colii se afla balta comunal\. c`nd venea gerul anual. I-au trebuit `nc\ dou\ minute pentru a prelucra informa]iile. de spaim\. Uneori..aceia[i . r`deau [i se `nghionteau f\r\ 106 . s\-i fac\ loc. cam pe deasupra caroseriei de Volg\ aruncat\ prin 1976 de vecinul Costel Potlogaru. afla]i la o v`rst\ `nc\ fraged\. pocnind pe to]i cu catalogul `n cap. dar cum elevii doamnei S\ftoiu. [i-au aruncat ghiozd\na[ele. ma[ini de sp\lat [i aragazuri ruginite. `n func]ie de perioada anului. iar unii s\teni . `n fa]a corpului profesoral. ~n fine.. str\b\tut\ de un p`r`u anonim. Doamna profesoar\ st\tea pe mal [i striga..primeau termopane de la Guvern. `n larg. apoi ceva a z\ng\nit brusc `n mintea ei [i. `mbr\cat `n inchizitor. [i-au luat av`nt [i au ajuns pe t\lpi sau fundule]e departe. balta comunal\ `nghe]a la suprafa]\. Ad`ncimea [i con]inutul acesteia variau. dup\ ce domnul director Gherasim Du]u. nu g`ndeau prea `n profunzime. Se vedea ars\ pe rug sub geamul cancelariei.Cip Ie[an Doamna Tamara S\ftoiu nu avea o minte prea ascu]it\: rareori se prindea de poanta vreunui banc spus `n cancelarie.. Pe balt\ elevii patinau. cu glug\ neagr\. La fiecare secet\ ie[eau din m`l frigidere. `i repro[ase tov\r\[e[te. care `i f\ceau pe fo[tii proprietari s\ l\crimeze de emo]ie. * * * {i `n ziua compunerii despre iarn\ balta `nghe]ase doar la suprafa]\.

nici n-a auzit ghea]a cr\p`nd. cu care plecase de la [coal\. cu grij\ s\ nu se murd\reasc\. V`ntul `i biciuia fa]a. deci. Bulg\ri r\zle]i zburau prin aerul rece. Donose Ghe. Remus. gerul s-a `nmuiat. iar buc\]elele de ghea]\ s-au desprins [i au `nceput s\ curg\ prin p`r`u. S-au jucat `n continuare. f\ceau un om de z\pad\ `n care `ncercau s\ `nfig\ o m\tur\. deci au gr\bit pasul. dar pu]inii trec\tori [i-au `nchipuit c\ vine trenul sau c\ url\ lupii. sub stratul de nea `l recunoscu pe Sipc\ V. deci s-au `ntors la [coal\. A venit apoi r`ndul buc\]ilor mai m\ri[oare. Strigase de c`teva ori “Uuuuu! Uuuu!”. iar doamna Tamara S\ftoiu `i privi cu drag c`t de lini[ti]i se jucau ei `n compara]ie cu ceilal]i. Dup\ o or\. cu catalogul larg desf\cut `n m`inile `ntinse. *** Peste noapte. a[a c\ deschise ca un paravan catalogul cel mare. p`n\ ce o mole[eal\ dulce o cuprinse. Adormi. fiindc\ aveau lucrare la chimie. Cei care jucau hochei cu un penar erau prea preocupa]i s\ nimereasc\ poarta f\cut\ din c\ciuli.. aduna]i pe malul cel\lat. C`]iva. doamna profesoar\ descoperi c\ dac\ st\ `n fund `[i ]ine mai bine echilibrul. ghea]a se cr\pase [i prin g\uri ]`[nea apa m`loas\. pe un sloi mare. p`n\ c`nd omul de z\pad\ se smuci [i o lu\ la fug\. Abandonat\ `n mijlocul b\l]ii. a intrat `n albia p`r`ului [i sloiul pe care dormea `n fund doamna Tamara S\ftoiu. ~l ]inu cu bra]ele `ntinse. la vale. 107 . apoi s-au plictisit [i li s-a f\cut frig. Costel b\ga z\pad\ dup\ g`t unei colege.Mersul Trenurilor grij\. apoi r`ndul celor mai mari. a[a c\ nimeni n-a observat-o pe dirigint\ cum se apropia ca o foc\.. premiantul clasei. triumf\tor ca un iceberg. pe poalele paltonului. La sf`r[it. doamna Tamara S\ftoiu `[i ]inea cu greu echilibrul: `n jurul s\u. P`r`ul anonim se v\rsa `ntr-un r`ule] mediu. se a[ez\.

directorul Gherasim Du]u a f\cut-o cu ou [i cu o]et `n cancelaria plin\ [i a penalizat-o pentru orele lipsite [i pentru c\ mirosea groaznic a hamsie [i guvid.Cip Ie[an care `mbog\]ea. a remarcat c\ elevii Iliescu [i Parfenie au multe absen]e. C`nd s-a trezit. a[a c\ se l\s\ leg\nat\ u[or de valuri [i `mpins\ de v`ntul care b\tea `n catalog ca `ntr-o p`nz\ de corabie. `mpreun\ cu catalogul de care n-a vrut s\ se despart\. a[adar s-a cufundat `n lectur\. Fiind noapte. n-a v\zut dec`t ap\ `n jur [i s-a speriat pu]in. apoi au `nchis-o `ntro cabin\.. ~ntoars\ `n ]ar\. ghiaur sictir. dar cum st\tea a[a.. Cu foamea era obi[nuit\ de mult. *** Doamna profesoar\ Tamara S\ftoiu a fost scoas\ din mare cu n\vodul [i urcat\ la bordul unui pescador sub pavilion turcesc.. cu catalogul larg deschis `n fa]a ochilor. acuz`nd-o c\ a speriat pe[tele. ceva mai jos. fiind cadru didactic `n Rom=nia. iar lui State V. Paraschiv nu-i iese media la biologie. speriat\. la [coal\. 108 . gr\nicerii de pe ambele p\r]i n-au observat-o pe doamna profesoar\ cum se v\rsa `n Dun\re. Marinarii au `njurat pe limba lor.. debitul Prutului.

pe acolo a trecut [i lupul cel fioros. Dup\ cinci minute a mai venit un iepura[. ~ntr-un t`rziu. Cei trei iepura[i frico[i au `nceput s\-[i spun\ pove[ti cu lupi fioro[i. P`n\ spre sear\. g`ndind c\ vine lupul [i `l m\n`nc\. o armat\ `ntreag\ de iepura[i. s-a speriat [i a fugit c`t colo. `[i spunea `n sinea lui “Vai. Nu de frig. a venit lupul prin surprindere [i i-a m`ncat pe to]i. care i-au `nsp\im`ntat [i mai tare. Cum st\teau ei a[a. care tremura de fric\ la r`ndul s\u. Dup\ aproximativ un sfert de ceas s-au pomenit cu un al treilea iepura[ care tremura de fric\ g`ndindu-se la lupul cel r\u. a ap\rut de undeva [i al patrulea iepura[. ~n vreme ce tremura. Varianta A: Fiind patru iepura[i str`n[i laolalt\. a venit alt iepura[. vine lupul [i m\ m\n`nc\!”. Cum erau ei a[a. se str`nseser\ pe c`mp c`teva zeci. Dup\ plecarea lupului..Mersul Trenurilor Poveste cu iepura[i frico[i Un iepura[ st\tea pe ima[ [i tremura. 109 . La el n-a venit lupul s\-l m\n`nce. c\ci avea bl\ni]\. vine lupul [i m\ m\n`nc\. absorbi]i de partid\ [i lipsi]i de vigilen]\. unul dintre ei a scos c\r]ile de joc [i au `ncins un poker pe bani.. care cu siguran]\ umbla dup\ el s\-l m\n`nce. c`nd a v\zut at`]i iepura[i. p`n\ diminea]a au tot venit iepura[i dinspre toate punctele cardinale: treceau pe acolo. f\r\ a mai privi `n urm\. tremura de fric\. Varianta B: De grupul celor patru iepura[i frico[i s-a mai lipit un iepura[. apoi `nc\ unul [i tot a[a. De lup. poate chiar sute de iepura[i. la fel de fricos din exact acelea[i motive. care g`f`ia de oboseal\: fugise ziua-ntreag\ pe c`mp de team\ s\ nu-l prind\ lupul cel r\u [i s\-l m\n`nce.

primii iepura[i veni]i prinseser\ curaj. ~ntre timp. Mult s-au bucurat ace[tia v\z`nd a[a o aglomera]ie de iepura[i.Cip Ie[an vedeau aglomera]ie [i se b\gau.acum. pe mai multe voci. G\l\gia lor a atras ni[te v`n\tori. tr\g`nd la gr\mad\. 110 . deci au f\cut mare economie de cartu[e. Unii chiar `ncepuser\ s\ c`nte „Cine se teme de lupul cel r\u?”. crez`nd c\ e coad\ la morcovi. c\ lupul plecase. chiar tupeu .

pe o str\du]\ dintr-o mahala. ~n toiul nop]ii. deci au `nceput [i ei s\ latre. au chemat hingherii. [i-au `nchipuit c\ e ceva serios. botezat astfel de baba mioap\ `n curtea c\reia se oplo[ise. Locuitorii din mahala. trezi]i de la l\trat. prin urmare. tot a pustiu. Bobi]\ .Mersul Trenurilor Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ~n toiul nop]ii. Amy. a `ncetat s\ mai latre: f\tase [i `[i lingea puii. Despre opt c`ini l\tr`nd simultan a pustiu se b\nuie[te c\ au un motiv temeinic s\ o fac\. care au pus arcanul pe to]i trubadurii . a[a c\ T\rz\nel.[i chiar Pufi]\ \la mic. patru c`ini l\trau a pustiu. cu coada str`mb\ . deci varianta urlatului la Lun\ cade. f\r\ s\[i pun\ prea multe `ntreb\ri. auzindu-i pe cei doi cum l\trau a pustiu.mai pu]in pe c\]eaua B\iatu. C`inele maidanez Rex l-a auzit pe B\iatu l\tr`nd. care `[i lingea puii `n t\cere. Azor [i L\bu[. Patru c`ini care latr\ a pustiu `n aceea[i mahala pot na[te un puternic curent de opinie. tot a pustiu. toate cotarlele din mahala au `nceput s\ urle [i ei a pustiu. Pe cer erau nori [i nu se vedea Luna. Dup\ dou\ ceasuri c`inele B\iatu. c`inele maidanez B\iatu l\tra a pustiu ca `ntr-un c`ntec de pahar despre tramvaie. a[adar a `nceput s\ latre [i el. 111 .au aderat la cauz\ f\r\ `ntreb\ri. pe o str\du]\ dintr-o mahala.

bine`n]eles. de m`ntuial\. Poveste edilitar-gospod\reasc\ din cimitirul frunta[ „Ultima relaxare” Era noapte.. de cear\. Ace[tia b\user\ diazepam cu votc\.Cip Ie[an Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici 1. cu lun\ palid\. C`teva morminte mai `ncolo. `n timpul \sta. r\cniser\. cu tuleie. noapte neagr\. dac\ nu chiar responsabil cu gestiunea sau administrator de asocia]ie) f\cea gesturi largi din oasele m`inilor. se `mb\taser\ 112 . Un strigoi burtos (pe timpul vie]ii fusese cu siguran]\ m\car [ef de sec]ie. basc\ [i salopet\. noapte care `]i d\dea fiori. d`nd indica]ii unor strigoia[i sl\b\nogi [i cam nepricopsi]i. zdr\ng\niser\ la o chitar\ cr\pat\ [i dezacordat\.. ascultaser\ muzic\ la casetofon. bordurile. ni[te fantome chicoteau [i se `nghionteau `n vreme ce [tergeau cu gaz luat de prin felinare inscrip]iile porcoase f\cute cu dou\ nop]i `n urm\ de o ga[c\ de pu[tani satani[ti. o stafie stafidit\ [i negricioas\ m\tura frunzele de pe alei oprinduse din c`nd `n c`nd s\ scuipe printre cei doi din]i r\ma[i `n alveole [i s\ trag\ dintr-o pip\ . care v\ruiau prost.o pip\ din os. Era o noapte `n care eventualul trec\tor r\t\cit pe aleile cimitirului “Ultima relaxare” ar fi putut z\ri o forfot\ neobi[nuit\.

cineva `l t\iase ilegal [i `l f\cuse lemne de foc. torc`nd [i v`r`ndu-li-se tuturor printre ]urloaie. [i doar c`teva raze `nsp\im`ntate proiectau pe ceriu umbre fantastice. p\s\rele ciripeau: “Crau-crau!”. Poveste de Halloween. Ceva mai `ncolo c`teva fantome greblau. dup\ cum spuneam. Asta. ale unor f\pturi sau lucruri de pe alt\ lume. tremur\toare. s-ar fi `ngrozit [i ar fi fugit c`t colo. 113 .`nainte s\ li se fac\ r\u [i s\ plece la casele lor sp`nzuraser\ `n mod ritualic. fost\ dirigint\. Schele]ei [i schele]ele merg`nd pitice[te ciuguleau din iarb\ h`rtiile [i chi[toacele sub supravegherea sever\ a unei scheletese cu figur\ didactic\ [i ochelari. os pe os. p`n\ c`nd z\ri `n dep\rtare fantoma unui c`ine [i ]`[ni `n stafia unui copac pe care. De groaz\. un motan din cartier. S-ar fi mirat. 2. ca `n filmele horror. Era noapte: o noapte `nfior\toare. Stafia motanului era [i ea prezent\. cu ani `n urm\. un sc`r]`it ca de cosciug deschiz`ndu-se. care flirta vizibil cu un schelet atletic. `n vreme ce v`ntul [uiera n\praznic printre crengile desfrunzite. desigur. dac\ n-ar fi citit `n presa local\ anun]ul despre faptul c\ Prim\ria organizeaz\ o nou\ edi]ie a concursului de cur\]enie “Cel mai frumos cimitir din municipiu”. Eventualul trec\tor r\t\cit. posibil fost profesor de sport sau maistru instructor. pe aleile cimitirului “Ultima relaxare”. `n care nu toate ies conform planului Un sc`r]`it lugubru sparse lini[tea nop]ii. ridicate spre bezn\ ca ni[te gheare. s-ar fi mirat cu siguran]\ de forfota asta neobi[nuit\. urmat de cl\mp\nitul unor maxilare desc\rnate. o noapte rece. iar doi strigoi c\rau frunzele uscate `ntrun giulgiu. Prin copaci.Mersul Trenurilor lemn [i . Luna se ascunsese dup\ nouri.

recunoa[te]i! striga agentul-[ef Vipu[c\.. ace[tia ar\taser\ cu degetul `n jos. ~n arestul sec]iei de Poli]ie era anima]ie: agentul-[ef Vipu[c\ Romulus lovea `n mas\ cu bulanul din dotare pentru a p\rea mai fioros [i se r\stea la trei stafii firave. din c`nd `n c`nd. v`rcolacii. Stafiile..era ocupat de c`]iva mor]i-vii. spre p\m`nt (mai exact. surprin[i de o alt\ patrul\ [i `ntreba]i unde domiciliaz\. purtau legate la picioare cu lan]uri ruginite ghiulele grele de fier. strigoii. b\. o noapte nep\m`ntean\. `nainte pentru ca s\ deviu ce s`nt acuma. b\i. moroii [i mor]ii-vii ies `n lume.. ie[i]i din mormintele lor cu nici trei ceasuri `n urm\. ca c\tu[ele. m\. a filosofat majurul.. de r\cnete. `mping`nd `n fa]a suspectelor o foaie de h`rtie [i un pix.adic\ arestul de la subsol . care tr\ie[te p`n canale!”. semne al os`ndei ve[nice ce le fusese h\r\zit\. h\-h\! S\ u[ura]i munca d\ activitate neobosit\ a organelor. “Plin\ ]ara. o noapte str\b\tut\. Scri]i cum a]i efectuat deplasare `n incinta depozitului d\ resturi metalice d\ fier vechi dup\ raza secsei noastre de unde a]i suptstras fraudulos prin infrac]iunea d\ furt fierul metalic vechi g\sit asupra suspec]ilor. Scri]i [i d\ ce vi le-a]i legat. ~n drum spre sec]ie a oprit duba pentru a ridica [i un cet\]ean suspect. Adic\ cantitatea d\ trei sfere rotunde din material metalic fieros [i d\ trei lan]uri metalice d\ fier ca cum era alea d\ legam eu cu d`nsele vaca `n sat la mine.Spune]i. strigoii.. Era noaptea de Halloween.Cip Ie[an o noapte ireal\. a[adar au fost s\lta]i pe loc [i b\ga]i `n dub\. 114 . d\ boschetari din \[tia. pun`nd z\vorul. dup\ cum a]i aflat [i de la televizor. c`nd f\pturile ~ntunericului. spre sub p\m`nt). la ]ambal cu ei! }ambalul . h\h\! Cristeo. stafiile. . d\ membrele inferioare. proasp\t aduse cu duba de patrul\. duhurile rele.. care se preg\tea s\ m\n`nce o bucat\ din Lun\. fantomele. `n lin]olii putrede [i murdare.

`ntoarce-te! Grinda de sus. unuia dintre ei. `n c\utare de s`nge proasp\t. El nu s-a mai `ntors acas\. Mai `nt`i a `ncercat s\ mu[te jugulara unui boschetar. care primise leafa [i o beuse. Nici alte f\pturi ale ~ntunericului n-au nimerit-o mai bine `n noaptea de Halloween: c`]iva strigoi mai tinerei. ca tricourile echipei Dinamo. din clopotni]a p\r\sit\. nu?”. [i vampira[ii cei mici. Ceilal]i au r\mas f\r\ banii de pe ochi. “Aha. acesta a declarat c\ e v`rcolac. {i un biet vampir a pornit-o de capul s\u prin lume. copiii. cu care fuseser\ `nmorm`nta]i. `i adreseaz\ [i pe aceast\ cale rug\mintea: „T\ticule. iar c`teva str\zi mai `ncolo a dat peste un cet\]ean adormit. 115 . e pustie f\r\ tine!”. au nimerit pe teritoriul unei g\[ti de cartier [i au fost b\tu]i fiindc\ n-au avut ]ig\ri [i fiindc\ purtau giulgii albe. doi [mecheri i-au furat craniul [i au tras `n el cu piciorul p`n\ l-au ciobit.Mersul Trenurilor Luat la `ntreb\ri peste ochi. iar vampiri]a. dar i s-a f\cut grea]\ v\z`ndu-i g`tul nesp\lat. s\rmanul vampir a supt din s`ngele cu mare concentra]ie de alcool p`n\ ce a ajuns mort viu de beat. nevast\-sa. cu ca[ la gur\ [i f\r\ tuleie pe maxilare. adic\ e[ti din \ia care st\ toat\ ziua cu punga d\ v`rcolac la nas.

la vreo reducere de personal sau chiar la `nchiderea institu]iei . Telefonul secretarei era ro[u [i zb`rn`i pentru prima dat\ de la `nceputul anului. Dup\ dou\ ore. a[tept`ndu-se ca de obicei la ceva r\u. pechinezul doamnei Popescu. odihneau pe perni]e de catifea un arcan. Dup\ o clip\. institu]ia nu se desfiin]eaz\. ci dimpotriv\! Se preg\tea o ofensiv\ f\r\ precedent `mpotriva patrupedelor f\r\ st\p`n. nici trage [uturi `n fund. Cu excep]ia zilelor de leaf\. componente ale unui pistol cu cu tranchilizante [i c`teva mici mulaje de c`ini. diverse rase. dar acestuia angaja]ii nu `i puteau lipi gum\ de mestecat pe coad\. to]i angaja]ii. o les\ cu zgard\. secretara Anemona intr\ f\r\ s\ mai cioc\neasc\ `n biroul directorului Popescu. fiindc\ se p\stra cur\]enia. 116 . nevasta [efului. femeia de serviciu Marcela era mul]umit\ de sediul pustiu. mai ceva ca la chezin\. proasp\t b\rbieri]i. `ntr-o vitrin\. Pe hol. Oftatul colectiv de u[urare flutur\ perdelele ca un v`nt: nu. cu multe premii. priveau cu team\ spre [ef. c`nd se f\cea coad\ la casierie.pe por]ile c\reia `n ultimele [ase luni p\trunsese un singur c`ine.Cip Ie[an A[a s-a castrat c\]elul ~n sediul Centrului de Ecarisaj se auzeau troznind din vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard [i miorl\itul motanului Popescu. Popescu `l chema [i pe director. sediul Centrului de Ecarisaj se umpluse `n timp record. o ofensiv\ cu fonduri europene. alb\ la fa]\.

al]i maidanezi din cartier. Au vrut apoi s\ sterilizeze o c\]ea prin fierbere. angaja]ii Centrului de Ecarisaj `[i num\rau cu satisfac]ie c`[tigurile.Mersul Trenurilor * * * Zilele urm\toare au marcat profund [i ireversibil via]a ora[ului. un pistol [i o cutie mare de seringi cu ser tranchilizant. gospodarul [ef a trecut la m\suri drastice. C`]iva hingheri `ncep\tori au interpretat `n felul lor indica]iile cu sterilizarea. 117 . directorul Popescu era pe teren [i a intervenit la timp. ~n ziua urm\toare. ~ntr-o diminea]\. S\pt\m`na urm\toare. De atunci. nu cinci. profit`nd de neaten]ia general\ [i-a luat pentru acas\. Asta. ca s\ nu mai fie loc de fraude. la prins maidanezi. ace[tia l-au prins doar pe dul\ul Pandele de vreo sut\ de ori `n aceea[i zi. L\bu[ sau Grivei. au trecut la r`ndul lor prin padoc m\car de zece ori `ntr-un singur ceas. care tocmai efectuase o vizit\ acolo [i se mira. pistoalele cu tranchilizante au fost `mp\r]ite hingherilor afla]i pe teren. iar el a devenit un ginere fericit. p`n\ c`nd un dul\u a sc\pat [i i-a mu[cat. conform acestora. deci au `nceput s\ frece maidanezii cu spirt. anun]`nd c\ de-acum `ncolo nu se mai pl\te[te capturarea. din care c`]iva angaja]i au desc\rcat l\zi mari de carton. dintr-o lad\. ci doar sterilizarea c`inilor comunitari. c`]i `i ie[eau la num\r\toare domnului primar. Rex. Dup\ ce domnul primar anun]ase c\ hingherii vor fi pl\ti]i la num\rul de animale capturate. via]a lui F\nic\ s-a schimbat `n bine. La cap\tul primei s\pt\m`ni. din fericire. pe care soacr\-sa nu-l mai bate la cap. care vine de fiecare dat\ c`nd strigi cu]u-cu]u. el fiind un c`ine bl`nd [i prietenos. F\nic\ a fost unul dintre ei. `n curtea Centrului a parcat o dubi]\ de la Bucure[ti. `n ]arcuri ar fi trebuit s\ se afle cam un sfert de milion de maidanezi.

din acest motiv. Nu intr\m mai profund `n studiul istoriei. ambii.. buni tr\g\tori.Cip Ie[an Deoarece vreme de c`teva ceasuri nici un c`ine comunitar n-a trecut prin zona controlat\ de fra]ii gemeni Geo [i Teo. au dormit ne`ntor[i p`n\ la `ncheierea campaniei. maidanez sau ba. indiferent de cauz\!) deveniser\ peste noapte simpatizan]i ai unei asocia]ii. dup\ care s-au jucat de-a duelul. au scos pistoalele [i au `nceput s\ trag\ la ]int\ mai `nt`i `n copaci. ace[tia au `nceput s\ se plictiseasc\. cu lungi [i obositoare mar[uri. Ei au r\mas 118 .. apoi `n cet\]enii care ie[eau cu cump\r\turi de la complex.la un moment dat a adus chiar [i un pop\ de cartier. al]ii `[i num\rau banii r\ma[i dup\ prima s\pt\m`n\ sau sufereau de mahmureal\. cei prin[i `n lupta cu maidanezii municipali s-au pomenit la un moment dat `ntr-o perioad\ de stagnare. f\c`nd aluzii la denumirea asocia]iei [i la p\c\tosul personaj biblic Onan. Cauzele erau multe: unii dormeau de la tranchilizantele cu care se `mpu[caser\ `n glum\. cu nemaiv\zute mi[c\ri de trupe. vreo trei f\ceau injec]ii `n burt\ [i se juraser\ c\ nu se mai apropie `n via]a lor de vreun c`ine. fiindc\ aceasta oricum se repet\: de[i n-au s\pat tran[ee ca pe frontul de vest. ~n zadar a `ncercat domnul director Popescu s\-i conving\ pe ace[tia din urm\ . al c\rui nume s-ar putea traduce `n limba noastr\ prin „Patru labe”. osta[ii ambelor tabere s-au apucat de s\pat tran[ee. cu [arje de cavalerie [i fronturi mutate pe zeci de kilometri `n doar c`teva zile. care i-a stropit cu agheazm\ [i i-a amenin]at cu afurisenia. „Vier Pfoten”. Pe la sf`r[itul lui 1914 `ns\. iar c`]iva (`ntotdeauna au existat dezertori. din care n-au mai ie[it dec`t ocazional p`n\ la armisti]iu. * * * Primul R\zboi Mondial a `nceput `n for]\.

S-a trezit brusc [i a plecat la serviciu. pre[edintele ]\rii. * * * A doua zi de diminea]\. * * * ~n timp ce dormea de la injec]ia cu tranchilizante (`l `mpu[case un coleg).hai. trimiteau colete identice ca dimensiuni. Maidanezii municipali se `nc`rligau `n voie pe sub sc\ri de bloc [i renun]au la pl\cuta ocupa]ie doar pentru a b\ga botul `n saco[ele sau col]ii `n picioarele trec\torilor. care se trezesc `n plin r\zboi c\ religia le interzice s\ pun\ m`na pe pu[c\. pre[edintele 119 . dup\ cum am mai spus.Mersul Trenurilor pe pozi]ii. mai ales c\ padocul municipal putea ad\posti maximum zece exemplare canine .. hingherul Aurel a avut un vis. Cet\]eni oarecum diferi]i la `nf\]i[are. hingherul Aurel [i directorul Popescu au ie[it ]in`ndu-se dup\ g`t ca doi fo[ti colegi de banc\ din [coala primar\ [i s-au `ndreptat spre cea mai apropiat\ bodeg\. dac\ se bag\ [i `n cu[ca portarului. Dup\ un ceas. ~ntunericul amor]it al stagn\rii era str\puns doar de cele c`teva raze vesele. secretarul general al ONU. care sem\nau leit [i la scrisul de pe etichete sau la sunetele care r\zb\teau din ele . la oficiul po[tal din ora[ . p`n\ la primul ministru.. s\ fie cheltuite.era coad\ mare. situa]ia stagna. cam ca sectan]ii \ia. p\r`nd la prima vedere s\ nu se cunoasc\.un fel de sfor\it de maidanez adormit cu injec]ii tranchilizante. doi[pe. Destinatarii erau mul]i: de la diverse rude din mediul rural. la ghi[eul „Expedi]ii colete” . cumna]i [i mai ales soacre. venite de la fondurile care luminau ca un far [i a[teptau. A intrat f\r\ s\ bat\ la u[\ `n biroul directorului Popescu. cum\tri. Prin urmare.mai exact.

* * * ~ncep`nd din a treia zi. Nu se mai auzea nici un c`ine url`nd. care se zg`l]`iau p`n\ [i `n timpul sta]ion\rii. `n curtea oficiului po[tal au `nceput s\ vin\ camioane mari. Domnul primar era bucuros.. A doua zi. `mp\r]ise multe premii. apoi `[i luase concediu. Ionescu”.Cip Ie[an Statelor Unite etc. Numele expeditorilor nu erau chiar at`t de multe: „Dl. doar greierii mai sp\rgeau lini[tea nocturn\ a ora[ului. 120 .. Din coletele pe ale c\ror etichete fusese pus\ [tampila „Retur” m`r`iau cu ur\ ni[te patrupede turbate de foame.

Mersul Trenurilor 121 .

c`]iva fra]i jderi [i. domnul Ciozv`rt\ a sc\pat de b\taie. apoi doi bursuci. prea condimenta]i pentru gustul s\u. s-a `nt`lnit cu ursul. care nu era a[a de condimentat [i pe care l-a considerat b\iat bun. ci doar pe domnul Ciozv`rt\. Micii au fost g\si]i a doua zi. ~ntre timp. cu platoul de mici `n m`n\. lucruri [i mai grave se `nt`mplaser\: pe doamna Ciozv`rt\ a mu[cat-o de deget un b\rz\une. patru dul\i ciob\ne[ti floco[i [i r\i. fiindc\ `n acele momente tocmai era ocupat cu ursul. copilul Ciozv`rt\ l-a mu[cat de picior pe un alt copil. iar m`na i s-a umflat [i n-a mai `nc\put `n po[et\. Mai bine. Juc`ndu-se pe iarb\ de-a dacii [i romanii. Mirosul micilor la gr\tar a atras mai `nt`i invidia vecinilor. cu care se luase la tr`nt\. Ursul n-a fost tentat s\ m\n`nce micii. care s-au repezit s\ ia. Domnul Ciozv`rt\ a salvat micii la timp. fugind cu ei `n p\dure [i sc\p`nd de urm\ritori. din nefericire. Tat\l acestuia a dorit atunci s\-l bat\ pe domnul Ciozv`rt\. de unde vroia s\-[i scoat\ peria de cap. fiindc\ `n po[et\ `i intrase un c`rc`iac mare. dar cum fugea el a[a. `n poieni]\. care `l m`nca! 122 .Cip Ie[an Povestire mic\ despre ni[te mici Familia Ciozv`rt\ a profitat de bl`nde]ea soarelui prim\v\ratic pentru a petrece clipe de neuitat `n p\durea din apropierea localit\]ii lor de ba[tin\. Din fericire.

eventual tac`m de fat\ (gheare [i g`turi)”. Pentru a p\stra obiectivitatea. * Tabloid popular [i populist. piept de fat\. prefer\m s\ reproducem c`teva articole dedicate manifest\rii: * Ziar de opozi]ie. care nu [i-ar putea permite din salariul mediu pe economie sau din pensie o fat\ `ntreag\ [i la locul ei. au dorit s\ achizi]ioneze la gramaj pulpe de fat\. apele venite de la munte mai luau c`te o gospod\rie. ceaf\. mai mul]i tarabagii au fost nevoi]i s\ ia aminte la posibilit\]ile financiare ale clien]ilor. mul]umindu-i cu sclipiri de rou\ pentru aportul s\u `n procesul de fotosintez\. cu poze mari. dou\. ciolan [i cap de fat\ pentru r\cituri. colorate: „O echip\ de inspectori OPC pornit\ s\ controleze T`rgul de Fete a descoperit grave nereguli: multe fete erau 123 . iar tradi]ionalul T`rg de Fete tocmai se deschidea oficial. c\r\bu[ii zumz\iau la joas\ `n\l]ime ca ni[te purcelu[i zbur\tori ai lumii insectelor. antiguvernamental: „Sc\derea nivelului de trai cauzat\ de politica dezastruoas\ a primului ministru [i-a pus amprenta pe T`rgul de Fete din acest an: de team\ s\ nu r\m`n\ cu marfa nev`ndut\. Ziarele locale [i chiar unele publica]ii centrale au scris mult despre eveniment. Cei mai mul]i dintre ace[tia. semn c\ acesta n-a trecut neobservat. parfumul teilor se r\sp`ndea prin biosfer\.Mersul Trenurilor T`rg de fete Florile priveau spre Soare. `n sunet de fanfar\ [i `n prezen]a primarului Axinte R\murel. spat\.

Comercian]ii prin[i cu m`]a-n sac au primit amenzi ustur\toare. c`]iva elevi cinsti]i [i buni la `nv\]\tur\ care au g\sit fetele uitate de cet\]eanul ebrietat le-au predat primului om al legii `nt`lnit. Din fericire. * S\pt\m`nal financiar de mare tiraj: „Economia de pia]\ face ca oferta T`rgului de Fete s\ se diversifice cu fiecare edi]ie.M. * Ziar central. s-a `ntins cam mult s\ bea ad\lma[ul. pro-guvernamental: „C`]iva comercian]i s-au pl`ns c\. iar peste fetele stricate s-a v\rsat detergent. a plecat cu c\ru]a la T`rgul de Fete s\ v`nd\ un purcel [i s\-[i cumpere `n schimb trei tinere care s\-i fac\ b\tr`ne]ea mai u[oar\. a grindinei [i a g`ndacilor de Colorado nu prea s-au f\cut fetele anul \sta. P. galbene. cu specific infrac]ional: „UITUC. iriga]ii [i educa]ie.”. a[a c\ [i-a uitat marfa sub masa bufetului. Cet\]eanul P. prezentau modific\ri ale propriet\]ilor organoleptice. fuseser\ depozitate `n condi]ii necorespunz\toare.”. iar c`teva adresau propuneri ru[inoase trec\torilor. din cauza inunda]iilor. `n acest an mai multe firme au comercializat fete chineze[ti 124 . unde le-a amendat pentru prostitu]ie. f\r\ vlag\ [i cam prost\nace. iar cele care s-au f\cut au ie[it pipernicite. Cererea fiind de a[a natur\.M. C`teva dintre ele au acceptat s\ pozeze pentru ziarul nostru chiar `n timp ce se cl\teau de detergent: o binevenit\ ocazie de a deveni fotomodele!”. Ei s`nt siguri `ns\ c\ Ministerul Agriculturii `i va ajuta cu fonduri de la buget pentru a recupera m\car o parte din investi]iile f\cute `n `ngr\[\minte naturale. Acesta le-a dus la sec]ie. * Mic s\pt\m`nal cet\]enesc. Dup\ ce [i-a achizi]ionat fetele dorite.Cip Ie[an expirate.

Reprezentantul pentru Rom=nia al unui mare concern multina]ional ne-a declarat c\. conforme cu hot\r`rea Consiliului Local Nr. cu balcon.”. la repezeal\: „~ntruc`t condi]iile actuale. *** Articolele de mai sus [i altele de aceea[i teap\ au fost decupate [i lipite pe foile numerotate din caietul studen]esc al domnului primar Axinte R\murel. Ni[te t\ietori de lemne afla]i `nt`mpl\tor `n trecere pe acolo lau cobor`t pe domnul primar din copac cu tot cu creanga pe care c`nta [i au chemat ambulan]a. deoarece rom=nii `nc\ nu au bani s\-[i permit\ fete noi. de ultim\ genera]ie. Rog prin prezenta ca `n baza aceleia[i hot\r`ri. 125 .”. `mp\turite cu grij\. l`ng\ hainele bune ale primului gospodar. ba chiar [i c`teva babe b\tr`ne care [tiu rostul la p`ine. re[apate. nu reprezint\ un cadru viabil [i propice. dependin]e [i termopane roz.Mersul Trenurilor cu leduri [i becule]e. v\duva mea s\ primeasc\ 4 (patru milioane) hectare gr\din\ legume `n spa]iu intravilan extraterestru ultracentral. dotate cu perni]e mari [i Euro-IV. caiet g\sit pe malul unei b\l]i ad`nci. ci prefer\ m`na a doua. am onoarea s\ prezint aleg\torilor mei cele mai alese ur\ri cu ocazia Sfintelor S\rb\tori precum [i demisia mea definitiv\ din toate func]iile de]inute sau nu. fete contraf\cute pe vapor. v`nz\rile la standurile sale nu merg conform estim\rilor. Pe prima pagin\ fusese scris cu pixul. 27/94206. femei `ntre dou\ v`rste. din p\cate.

Cip Ie[an 126 .

factorul po[tal Gic\ i se ar\t\ `n vis cu tot cu [apc\ [i tolb\. b\tr`nul `n]elese adev\rul din plic [i l\crim\: bogatul s\u str\bunic din America murise. iar diminea]a se trezi vioi. B\tr`nul a[ez\ plicul pe noptier\.Mersul Trenurilor A[tept`ndu-l pe po[ta[ Un b\tr`n a[tepta pensia. cu multe timbre colorate. ci doar pensia. de la banc\. De data asta. l\s`ndu-l mo[tenitor. dup\ ce `n prima jum\tate de noapte nu-l vis\ nici o clip\ pe po[ta[ cum vine [i-i aduce pensia. cu treizeci de zile `nainte de pensie. Totu[i. a]ipi `ntr-un t`rziu [i. Apoi dormi minunat. `l anun]a c\ are de ridicat un milion de dolari [i ceva. apoi `ncepu din nou s\ a[tepte pensia. l`ng\ paharul cu din]ii. Nu a[tepta s\-i aduc\ po[ta[ul Gic\ altceva. De[i avea b\t\turi [i era surd. po[ta[ul `i b\tu la u[\. a[tept`nd pensia! 127 . se trezi [i rupse plicul `n buc\]i. s\-i dea un plic mare. Scrisoarea respectiv\. a[teptarea parc\ nu mai era a[a pl\cut\.

Vlad }epe[ p\c\le[te mai mul]i turci. Reveni]i dup\ cinci minute. dup\ cum se poate vedea [i pe Column\. {i el se pricepe la p\c\lit. Dac\ ar fi s\ o lu\m doar de la genez\ `ncoace. O p\c\leal\ celebr\ figureaz\ [i `n programa [colar\. C`nt\ri]i din nou pisica. frate cu rom=nul La prima vedere. ~n ultimii ani.. Rom=nul este om. dar plin\ de [oricei [i motocei. Decebal l-a p\c\lit pe Traian t\indu-[i singur capul. cu diverse ocazii. s\-i aleag\ pe ei. ar fi fost paharnicul B\rdac\ {trulea. s\ vad\ ce m\iestrit a fost lucrat covorul. Somnul `ngra[\. ]\ranii aduna]i la Bob`lna `l p\c\lesc pe grof. fiind luat\ de elevi drept bun\: din c`te se pare. C`rnatul a disp\rut. * * * 128 . f\r\ c`ini. iar prin 1462. fiindc\ vor munci pentru bun\starea ]\rii. Pisica doarme `n continuare. ~n 1437. dar nu chiar `n halul \sta! Animalele [tiu s\ p\c\leasc\. cel care a r\spuns “Da. C`nt\ri]i pisica. pisica pare c\ doarme. aflat `n stare de ebrietate [i pus pe [otii fiind. poftindu-l s\ vin\ p`n\ la ei.Cip Ie[an P\cal\. mai mul]i oameni politici rom=ni au spus electoratului. De pild\. `n anul 106. Pune]i pe mas\ un c`rnat (100 de grame) [i ie[i]i din odaie. vis`nd o lume minunat\. `mp\rate!” la `ntrebarea “Tu e[ti Mircea?”. tot g\sim sumedenie de exemple. Se spune c\ p\c\leala a fost sor\ cu rom=nul `nc\ din cele mai vechi timpuri. Omul este un animal. s\-i arate ceva frumos. aruncat\ cu arogan]\ de `nsp\im`nt\torul Baiazid. Va avea cu 100 de grame mai mult. zic`ndu-le s\ se aplece pu]in..

Dup\ ce se termin\ treaba. De la el s-au inspirat militarii. dup\ eforturi supraomene[ti din partea drumarilor. De la ele s-au inspirat unii care lucreaz\ `n turism [i care. * * * Pe l`ng\ animale [i vegetale mint [i mineralele. sf`r[itul. prin pliante frumoase. de parc\ ar spune insectelor “Corola noastr\. cum se spune pe la televizor. lucioase [i viu colorate spun oamenilor “Hotelul sau restaurantul nostru. respectivii bolovani `[i dau drumul s\ cad\ pe [osea. unde ve]i putea gusta tradi]ionalul polen!”. iar drumarii `[i str`ng sculele [i pleac\. Plantele mint [i ele: cele carnivore s`nt frumoase. a echipelor de interven]ie care au muncit non-stop. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. iar malul de-abia a[teapt\ s\ se surpe cu tot cu turi[ti [i cu aparatele lor de fotografiat. c`nd au conceput costumele de camuflaj. pitoresc. se degajeaz\ carosabilul. pitoresc. te minte c\ e verde de la mama lui. pline de sucuri dulci. Insectele [i turi[tii care cred `n chestiile frumoase. lucioase. de[i ar putea s\ par\ greu de crezut la prima vedere. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. ~n plus. Cameleonul. precum [i politicienii care `[i schimb\ culoarea dup\ rezultatele alegerilor. astfel. lucioase [i viu colorate `[i g\sesc. * * * 129 . unde ve]i putea gusta tradi]ionala tochitur\!”. Exist\ bolovani care de-abia a[teapt\ s\ se reia circula]ia pe Valea Oltului. viu colorate. pepit sau galben dac\ e nevoie. poate a]i remarcat [i dumneavoastr\ c\ locurile de unde se aude cel mai bine ecoul s`nt exact pe buza pr\pastiei.Mersul Trenurilor Minciuna face parte din natur\. dar se face ro[u. de exemplu.

a[adar strig\tele sale de disperare au fost interpretate oarecum gre[it de localnici. domnul doctor Anatol Plasture a profitat de c`teva clipe libere pentru a-[i p\c\li un alt pacient. 130 . [i-a lipit barb\ [i must\]i din vat\. c\ o strig\ cum\tra. C`nd a fugit afar\ din laborator. a luat o leg\tur\ de chei `n m`n\ [i s-a aplecat deasupra patului. {ugub\]ul cadru sanitar. zic`ndu-i s\ ias\ pu]in p`n\ la porti]\. ~n seara aceleia[i zile. `n timpul meciului de fotbal dintre “Av`ntul” [i “Recolta”. A anun]at telefonic c\ `n [coal\ se afl\ o bomb\. a[a c\ poate s\ apuce firele cu m`na. pus pe [otii. Electricienii [colii. spun`ndu-i c\ a scos ma[ina din priz\.Cip Ie[an Istoria despre care pomeneam mai sus continu\ s\ se scrie sub ochii no[tri. iar profesorii [i elevii au fost evacua]i.. unul dintre pirotehni[ti [i-a aprins o ]igar\. Pacientul era tocmai cel care. ostenit. Istoria p\c\lelilor. de asemenea: De 1 Aprilie. spun`ndu-i “Bine ai venit. Desigur. tem`ndu-se de teza la matematic\. elev `n clasa a VII-a D. dar n-au g\sit nici o bomb\. s-a st`rnit panic\. profesoara de chimie a uitat deschise robinetele de gaz. vecinul ciobanului [i-a p\c\lit soacra. spun`ndu-i c\ transplantul de creier a reu[it pe deplin. iar ghinionul s\u fusese c\ lupul a venit la st`n\ tocmai de 1 aprilie. repar`nd ma[ina de sp\lat a unei doamne din cartier. Domnul doctor Plasture a fost `ntrebat [i de al treilea pacient “A reu[it opera]ia? Ce mi s-a `nt`mplat?”. a tras o p\c\leal\. Trupele speciale au cercetat [coala vreme de cinci ore. `[i p\c\lise colegii din galeria “Av`ntului”. F\nic\ [i Mitic\. au sc\pat de explozie fiindc\ tocmai f\ceau un ciubuc `n timpul programului. Dup\ ce i-a oferit primul ajutor lui Mitic\. strig`nd “Hai. auzind c\ ursul morm\ia din nou pe la geamuri. micu]ul Viorel T`ndal\. fiule! S\ m\ prezint: eu s`nt Sf`ntul Petru!”.. F\nic\ l-a p\c\lit pe Mitic\. Recolta!”. Bietul om era de meserie cioban.

* * * La etajul patru domiciliaz\ dom’ Gic\.Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci . s-a pomenit pe holul comun de la subsol. ei erau deja pe hol. un somn b`ntuit de co[maruri despre r`urile de pucioas\ puturoas\ ale Iadului. P`n\ la urm\. dovedind c\ visele pot deveni realitate pentru oamenii cutez\tori. a ordonat: .Vasilic\. Nea T\nas\. Pu]ea `n continuare. te a[teapt\ meseria! Bag\ mare! Me[terul mahmur dom’ Gic\ a inspirat de dou\ ori. care `n pijama. apoi s-a `ntors: 131 . frigidere vechi. arunc`nd cu papucii `n cei care tr\geau de el. deci a f\cut scandal. obi[nuit cu parfumul meseriei. me[ter instalator specializat `n closete. t`r`t pe sc\ri [i `mbr`ncit cu piciorul `n fund. Nu s-a dat trezit (venise acas\ t`rziu [i cherchelit dup\ un ciubuc).. care `n izmene sau chilo]i.. mirosul trecuse frontiera dintre somn [i veghe. ocupat de biciclete. administratorul.Me[tere cu aia-n cre[tere. ca un degust\tor de vinuri rare. s\niu]e [i multe borcane goale. a f\cut “Hmmm!”. B\nuiesc c\ [i ceilal]i vecini visaser\ cam la fel: c`nd am deschis u[a. dormea. sari din pat. s-a spart ]eava de rahat! Strig\tul unei vecine c\tre so]ul s\u m-a trezit din somn.

pe orbe[te. mai multe ca de obicei. iar privirile lor binevoitoare sugerau c\ m-ar prinde imediat dac\ a[ fugi. urm`nd sunetul pa[ilor lui Mitic\. S-a cr\pat [i curge. v\ reclam! Nu se [tie cine a aruncat din `ntuneric cu un borcan `n dom’ Gic\. Dup\ multe minute. Chema]i pe cineva. posed`nd basc\ [i geant\ de scule. . Mitic\! Mitic\. s-a ar\tat o gean\ de lumin\. Coboram `n `ntuneric.Cip Ie[an . prin bezna din fa]\. }eava de rahat e.~mi trebuie un b\iat t`n\r [i voinic s\ m\ ajute! Ceilal]i au r\suflat u[ura]i. *** Treptele spre subsol p\reau f\r\ sf`r[it. repar\ tot ce se stric\! E me[ter! Me[ter bun! De[i de la subsol pu]ea `n continuare. mai multe chiar dec`t celebrele trepte din Pa[cani. sughi]\ el. dar to]i s-au bucurat chiar [i dup\ plecarea ambulan]ei. `ntors din ora[ cu un domn burtos. aflat pe undeva. Cu primele raze de soare s-a ivit [i vecinul T\m\d\u. Mi-a venit greu s\ refuz: b\rba]ii blocului f\cuser\ cerc `n jurul meu. Am b\nuit c\ nu e de la pasta de din]i. dup\ ce fusese pocnit cu borcanul. iar c`nd am privit 132 . iar o vecin\ mai miloas\ [i-a [ters iute o lacrim\ din col]ul ochiului drept. am remarcat c\ bunul me[ter Mitic\ tr\znea a sec\ric\. Apoi. a[a am observat la timp o stalactit\ lung\ [i m-am ferit. lumina devenea tot mai puternic\. M\ duc s\ dorm.Stima]i locatari.A[a e. s\ nu dau cu capul. av`nd `n minte imaginea vecinului Gic\ pe targ\. vi-l prezint pe cum\trul meu. Dac\ face]i g\l\gie. la fel ca vecinul T\m\d\u. Stalactite [i stalagmite se aflau cu miile. Specialistul Mitic\ a venit la mine: . De la subsol se auzeau mu[te b`z`ind vesele. Am cobor`t. locatarii s-au culcat la loc. Pe m\sur\ ce coboram. eu mi-am terminat orele de program [i nu-mi iau de lucru acas\.

s\-mi trag una!”. am exclamat. urme brune de palme cu degete boante. “B\i.dar. mir`ndu-m\.. ~n st`nga. a unor oameni: “Caesar plus Bvrebista”. Eu remarcam doar picturile rupestre. st\p`ne?”. Pe l`ng\ mine trecu din sens opus un p`lc de mineri cu b\rbile p`n\ la p\m`nt. succesiunea epocilor. ca ]\ranii la 1907 ori la colectivizare. unor popoare. [i ]i-o voi `ndeplini!”.Mersul Trenurilor tavanul aflat la zeci de metri deasupra. un [ir de cuneiforme [i un afi[ electoral scorojit. b`te [i topoare `n m`ini. dup\ z`mbetul t`mp. o scar\ a lui Iacov. apoi `n fa]\ ap\ru o creatur\ ce nu era. cu degetul mare de-abia opozabil. am mai apucat s\-l aud pe duh `ntreb`nd: “Mul]umit. ~n dreapta. O lumin\ orbitoare invad\ subteranul. `n straturile sedimentare depuse. C`teva schelete at`rnau de tavan. l-am apropiat de ochi [i l-am frecat cu m`neca. st\p`ne. printre urmele mai multor m`ini late. Ceva mai `ncolo. nici cu spiritul nu st\tea prea bine: “M-ai chemat. am v\zut sute de lilieci (sau poate pterodactili). un desen st`ngaci reprezent`nd hominizi p\ro[i care fug\reau un mamut arunc`nd spre el suli]e cu v`rf de silex. Un geolog ar fi remarcat pe pere]i. st\p`ne? Ce dorin]\ ai? Spune. a[a cum cu siguran]\ a]i fi f\cut [i dumneavoastr\. “Traianvs plus Decebalvs per Scorilo” etc. C\z`nd. ni[te inscrip]ii m\rturiseau t\cut despre trecerea unor civiliza]ii. L-am luat. Mai `nt`i. care at`rna]i cu capul `n jos. Apoi. 133 .. f\cut\ din materie . fusese reprezentat\ o v`n\toare de stegozauri (sau brontozauri?). trei coloane cu capiteluri corintice. ~n clipa urm\toare mi-am tras singur una peste nas. c`teva hieroglife egiptene care povesteau anecdote din via]a lui Ramses. ni[te urme de t\lpi care urcau [i inscrip]ia cu vopsea verde “Jos Iliescu!”. cu pumnul. prinse `n lan]uri ruginite. Pe unul dintre degetele desc\rnate sclipea un inel. care f`lf`ind. cu siguran]\. cu l\mpa[e.

s\ nu reziste la miros! Se vede c\ la matale `n cas\ ai timp de cur\]enie! Dup\ c`teva zile. 134 . eram plecat `n concediu. bre. s-a transformat treptat `n mutra tembel\ a colocatarului Matache. scoal\. aplecat\ deasupra mea. care `mi f\cea v`nt cu un ziar. ci o `nfundase cu sticla goal\ de sec\ric\.Cip Ie[an *** Mutra tembel\ a duhului. c`nd aceasta a cedat. vecine? C\ am v\zut cum ai dus m`na la nas [i te-ai scurs pe trepte p`n\ peste damigenele lui dom’ Stamate! Hai. locatarii au aflat c\ me[terul Mitic\ nu reparase ]eava. Din fericire.Ai le[inat. . c\ s-a reparat! Halal b\rbat.

Mersul Trenurilor 135 .

luat cu treburile. iar a doua zi. iar ]\ranul a `njurat ur`t de buletinele meteo [i a dat bani pe `nc\ o slujb\.tot ocupat. a luat banii. iar popa punea chitan]ele `n sertar [i uita de ele.care f\cea curat prin cas\ sau c\uta bani prin sertare. Popa Pafnutie [i-a notat cu pixul `n palm\. 27 de slujbe pentru ploaie pe tarlaua ]\ranului din poveste. `ntr-un sat. inadecvat practic\rii unei agriculturi intensive.Cip Ie[an Ap\ de ploaie Cic\. P`n\ `ntr-o zi. una dup\ alta. etc!”. a t\iat chitan]a [i a uitat de slujb\. plus TVA. dar tot nimic nu se alegea de muncu[oara lui. nisipos-s\r\turos [i `n pant\. Popa Pafnutie a t\iat o nou\ chitan]\ [i a uitat din nou . Bietul gospodar a `ncercat s\ `ngra[e p\m`ntul at`t natural. La pr`nz. a investit bani. La fel s-a `nt`mplat [i `n lunile care au urmat: gospodarul pl\tea la pop\. cu dou\ nun]i. Popa Pafnutie. ~n s\pt\m`na urm\toare seceta a continuat s\ p`rjoleasc\ p\m`ntul. deasupra hectarului omului nostru. V\z`nd c\ nu merge [i nu merge cu aplicarea tehnologiilor moderne `n agricultur\. `nc\ de la prima or\. c`nd preoteasa . c`t [i chimic. trei botezuri [i o sfin]ire de birou parlamentar. b\rbate. r\bdare [i talent `ntr-un sistem de irigare. nori negri 136 . A achitat la popa Pafnutie contravaloarea unei slujbe pentru ploaie. a angajat cu ora o echip\ de paparude care s\ presteze servicii de adus ploaie. nu se [tie exact . s\ nu uite. b\rbate. a apelat la mijloacele tradi]ionale. tr\ia un ]\ran. El avea un hectar de p\m`nt uscat. a oficiat la r`nd.a g\sit teancul de chitan]e (27 la num\r) [i l-a luat la rost pe pop\: “Vai.

Mersul Trenurilor st\teau `ngr\m\di]i [i se preg\teau s\ se ia la b\taie. 137 . ie[ise ceva cu virgul\ din cauza raportului euro-dolar. pompierii [i scafandrii `nc\ `l mai c\utau cu c\ngile prin ap\ pe gospodar. c`nd toat\ ploaia celor 27 de slujbe se ispr\vise. fiindc\ mai avea de pl\tit un rest la pop\. A doua zi.

Apropierea dintre ciob\na[ul rom=n [i oaie.mai ceva ca. rurale. e solicitat [i pe pia]a extern\ . un adev\rat ambasador al patriei noastre. Nu exist\ rom=n s\ nu fi auzit de balada Miori]ei. via]a locuitorilor din spa]iul mioritic a fost afectat\ direct sau indirect de transhuman]\. avem nevoie de speciali[ti selecta]i riguros `n urma unor examene dure. primar sau parlamentar n-a sus]inut vreodat\. „Mieii zburd\ pe c`mpii. acela[i ciob\na[ rom=n. De milenii. s\ nu fi m`ncat ca[ sau pastram\ de oaie.Cip Ie[an Examen de ciob\nit european Pomenisem mai demult despre importan]a competen]ei [i despre faptul c\. l-a transformat `ntr-un specialist capabil s\ detroneze instalatorul polonez. astfel. teroristul fundamentalist islamic sau umbrela bulgar\.. haide]i s\-i vedem. Gerovitalul.. copii”. reprezentat stilizat sub form\ de trepied . Editura Polirom . s\ nu fi purtat c\ciul\ sau cojoc ori s\ nu fi c`ntat. El devine. de-a lungul milenarei sale istorii. care ne-au vizitat ]ara `n c\utare de inedit [i de pl\ceri simple. Ciob\na[ul rom=n a devenit un brand de ]ar\. P`n\ [i groparii de la cimitirul “Odihna” (*) au fost obliga]i s\ sus]in\ probe de aptitudini. ministru. a[a cum nici un pre[edinte. marc\ `nc\ ne`nregistrat\. a[adar selec]ia celor care ne (*) Vezi volumul "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani" de acela[i autor. `n care se sprijin\: pot m\rturisi despre asta nenum\rate turiste str\ine.2005 138 . indiferent de domeniu. ~n ultima vreme. c`nd era mic. raketul basarabean.fiindc\ are [i b`t\. odinioar\.

b\i Costic\!”. frunz\ sau caval a unei melodii la alegere din repertoriul ciob\nesc rom=nesc [i interna]ional. c\rare pe mijloc. precum [i traducerile acestora `n trei limbi de larg\ circula]ie interna]ional\. solz de pe[te. pe biletele de examen au fost trecute mai multe subiecte: tuns plastic. cu sau f\r\ degete. tunsoare modern\ cu perciuni. Probe de aptitudini (test eliminatoriu): * Tuns-vitez\. pe durata piesei “Nea Alecu. permanent la rece. de exemplu. Glad [i Menumorut: diferen]e de proces tehnologic. * O turm\ cu masa M coboar\ de la munte cu un batal frumos `n frunte [i trei c`ini ciob\ne[ti neomologa]i pe o pant\ de unghi alfa. Cunosc`nd coeficientul de frecare miu dintre turm\ [i suprafa]a pantei. b\rbierit berbec. * Interpretarea din tilinc\. la punct fix. Probe scrise: * Ob]inerea ca[ului [i zerului `n cnezatele lui Gelu. * Strig\turi ciob\ne[ti din b\tr`ni. S\ se afle ce distan]\ a parcurs berbecul B din rasa merinos dup\ 4 zile. iar densitatea ierbii r\m`ne constant\. * Aruncarea cu b`ta dup\ c`ine. breton simplu. Pentru a se evita fraudele. haida. nea Alecu. Variante de pe bilete: “U\\\\i!”. tunde oaia [i berbecu’”. bucium. descoperiri arheologice. vopsit oaie `n culori de sezon etc. cu laturile AB [i AC egale. [tiind c\ se deplaseaz\ pe bisectoarea unghiului BAC. “Lupu’ la st`n\\\!” sau “Haida. influen]e externe. Un prim examen de ciob\nit european a avut loc deja. * 150 de oi pasc `n 10 zile iarba de pe o suprafa]\ S `n form\ de triunghi isoscel ABC.Mersul Trenurilor vor reprezenta pe p\[unile Europei va fi mai dur\ dec`t cea de la Eurovision. s\ se calculeze energia 139 . [i [uieratul ca la strung\.

v`nt. be]ie [i stress). frig. pozi]ie social\. Eros `n rela]ia dintre ciob\na[ [i oi]a b`rsan\. * Atitudinea ciob\na[ului moldovean `n fa]a mor]ii [i alegoria moarte-nunt\. Acutizarea luptei de clas\ dintre ciob\na[i.Cip Ie[an cinetic\ a turmei la baza planului `nclinat de lungime l. 140 . num\r de c`ini etc. * Stoarcerea br`nzei asistat\ pe calculator (simulare `n condi]ii de `ntuneric. cauzat\ de diferen]ele de avere.

* Printr-o scrisoare anonim\ isc\lit\ de locatarii blocului PI-6 am fost informa]i c\ domnul Paul Viezure de la etajul trei a `ncercat s\ fac\ sit\ de m\tase din coada c`inelui Pufi]\ al doamnei Georgescu de la parter. dup\ cum le arat\ numele. Cine va avea curiozitatea s\ citeasc\ aceste norme va afla c\. iat\ ce am descoperit: * Gospodarul Silvestru Paraipan a rupt pisica-n dou\. apoi c\ a f\cut din cal m\gar [i din ]`n]ar arm\sar. c\ a 141 . picioare. Acestuia. lovite cu picioarele. salarii mari [i chefuri pe p\tur\. `n spirit european. * Domnul primar Ieremia P\tur\ este acuzat de ni[te cons\teni c\ a legat boul de coarne [i omul de semn\tur\... c\ [i-a pus boii `n c`rd cu dracul [i i-a scos f\r\ coarne. at`rnate de cap. `nvine]ite. r\sucirea sau ruperea cozii animalelor. Silvestru `i urase cu doi ani `n urm\ s\-i moar\ capra. coad\ sau p\r”. c\ a dat c`inelui s\ ling\ sare [i s\ m\n`nce mere p\dure]e. “Norme de bun\stare a animalelor” se numesc ele [i s`nt menite. iar animalele nu vor mai putea fi `mpinse. apoi a aruncat m`]a moart\ `n curtea vecinului Pamfil Epure. Din pur\ curiozitate am `ncercat s\ afl\m cum respect\ cresc\torii no[tri deveni]i dintr-o dat\ europeni normele de bun\stare a dobitoacelor din gospod\rie. coarne. s\ asigure bun\starea animalelor. ea impune [i sacrificii. Rom=nii care posed\ pe l`ng\ cas\ animale domestice s`nt nevoi]i s\ respecte anumite norme europene. la iarb\ verde.Mersul Trenurilor Ve[ti bune pentru animale Intrarea `n Uniunea European\ nu `nseamn\ doar veselie. „nu mai s`nt permise strivirea.

Ieremia P\tur\ nu este tocmai un prieten european al necuv`nt\toarelor. braserii [i bufete din diverse zone ale patriei noastre. purtate de diverse bodegi. c\ s-a aruncat `n gura lupului (pe care `l `mbr\case `n prealabil `n piele de oaie!). c\ a urcat scroafa `n copac [i multe altele asemenea r\ut\]i. 142 . * ~ntr-una din zilele trecute. c\ a pus clopo]ei pisicii ca s\ nu mai prind\ [oareci. c\ a umblat cu cioara vopsit\ [i a luat dou\ piei de pe un bou.Cip Ie[an v`ndut pielea ursului din p\dure. * ~n fine. c\ a fost prins cu m`]a `n sac (s\rmanul patruped risc`nd astfel s\ se sufoce). r\m`n multe `ntreb\ri privind originea numelor “La motanul cherchelit”. mai mul]i pensionari [i bugetari rom=ni tr\geau m`]a de coad\. iar b\tr`nul Hagi Tudose a fost surprins pe c`nd `ncerca s\ taie coada pisicii. “La c\]eaua le[inat\” sau “La c\]eaua sp`nzurat\”. c\ a luat partea leului. motiv`nd c\ din pensie nu-[i permite central\ de apartament [i termopane. care ne fac s\ credem c\ dl. “La m`]a beat\”.

Mersul Trenurilor 143 .

`n care s\ se ad\posteasc\ de lup. [ti]i. “M\i.. ai t\iat-o?”. cunoa[tem. ei s-au apucat s\-[i `nal]e case. sigur.Cip Ie[an Capra cu trei purcelu[i Pe cei trei iezi. fiind un lup trecut de prima tinere]e: prinsese colectivizarea. dar trei iezi cucuie]i care s\ se transforme `n trei purcelu[i nu mai v\zuse.. Se opri s\ chibzuiasc\. “Da. u[a mamii descuie]i. ca `n 144 . care b\user\ ca porcii. eu ies”. ~n\untru nu era nimeni: cei trei iezi. a[a c\ lu\ o decizie. “Da. la gaze. m\muc\. ~ntre timp.. “Deci. De curiozitate.. Nu era prima dat\ c`nd capra `[i l\sa iezii singuri acas\. cea a caprei cu trei iezi [i aia. V\zuse multe p`n\ acum. Ambele se terminau prost pentru el. cei trei iezi transforma]i `n cei trei purcelu[i `[i construiau case... cu cei trei purcelu[i. C`nd s-a `ntors capra de la cump\r\turi. apoi reciti ambele pove[ti. nu deschide]i dec`t dac\ v\ c`nt c`ntecul \la. sigur.”. treburile astea intraser\ `n rutin\. capra. nu v\ juca]i la foc.. m\muc\.. cu trei iezi cucuie]i. a g\sit u[a tr`ntit\ de perete. nu te repeta. cei trei iezi s-au `mb\tat. ie[i mai repede. [tim problema”. mai schimb\ [i tu caseta. tiva. Lupul nu [tia ce s\ mai cread\... m\muc\. dup\ cum spuneam. capra uitase `n c\mar\ o damigean\ cu vin. c\ ne ]ii `n curent [i se duce c\ldura”.. [tim. De data aceasta. ave]i grij\. Realiz`nd c\ au ajuns `n cu totul alt\ poveste. mama lor. {i capra plec\.. “Da...”. v\zuse fo[ti activi[ti de partid transform`ndu-se `n vajnici parlamentari cu idei europene. i-a l\sat singuri acas\. OK. revolu]ia. hai. “Deci. bag\ chestii noi! Gata. iezilor.. se transformaser\ `n cei trei purcelu[i..

145 . `n sta]iune.Mersul Trenurilor poveste: primul. care i-au s\ltat [i i-au dus cu duba. transforma]i `n purcelu[i. din paie. al doilea. Lupul a fost cel care i-a denun]at. ei s-au pomenit `n vizit\ nu cu lupul. iar al treilea. cu termopane. mai gospodar. o caban\ din lemne. dup\ care a gr\bit spre p\dure. Dup\ pu]in\ vreme. din c\r\mid\ [i beton. la `nt`lnirea cu Scufi]a Ro[ie. Se pare c\. cei trei iezi [i-au construit casele din bani publici. o c\su]\ de vacan]\ cochet\. ci cu procurorii [i masca]ii.

[i to]i vedeau ro[u `n fa]a ochilor. aproape toate erau verzi. cele mai multe chiar interzise. 146 . e o culoare care sugereaz\ libertatea. din pia]a mare. verde [i frumos `n ]ara ~mp\ratului Verde p`n\ `n ziua `n care cea mai mare intersec]ie. Totul a fost bine. c\ile deschise. pe ro[u. a fost semaforizat\. `n fa]a palatului. iar lucrurile evoluau. cum s-ar spune. a[a c\ situa]ia stagna. ~n ]ara ~mp\ratului Verde. dup\ cum se [tie.Cip Ie[an Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ~n ]ara ~mp\ratului Ro[u toate erau. fiindc\ verdele.

nu s-a mai g`ndit la ciob\na[. Ea nu [tia c\ so]ul ei avea o oi]\ n\zdr\van\ [i b`rsan\. talentat oier cu fluier de fier. deci a dat anun] `n pres\: “Cine mi-a v\zut. punea m`na pe baltag [i pleca s\[i adune so]ul de pe drumuri.Mersul Trenurilor Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei Ciob\na[ul moldovean avea o nevast\ cic\litoare. ba pe la vreo strung\. A doua zi a fugit din saivan. La un moment dat. ~l g\sea ba prin c`rciumi. pe ciob\na[ul moldovean. ba colo. Vitoria. talentat p\stor. `ntr-un local. chefuind cu l\utari. lupul cel r\u o p`ndea. ciob\na[ul vr`ncean [i cel ungurean au v\zut-o [i au prinso `naintea lupului. ba colo. c\ut`nd un telefon. Cum lipsea ciob\na[ul moldovean de-acas\. cine-a cunoscut m`ndru ciob\nel. Din cauza Miori]ei. miori]a. Aceasta st\tea de [ase [i `i spunea “B\i. Vitoria nu [i-a mai g\sit so]ul. burtos [i chel. Oaia. ascuns `n bosche]i. Din fericire. c`nd a citit anun]ul. mulg`nd oile. Doamna avea asupra ei baltagul. care vorbea. pe [est. au t\iat-o. 147 . ci la substan]iala recompens\. Vitoria nu [i-a mai g\sit b\rbatul. minunat b\rbat (c`nd nu este beat!). Din nefericire. vezi c\ nevast\-ta vine pe Poteca Bradului!” etc. de d`nsul mi-e dor etc [i ofer substan]ial\ recompens\!”. nici colo. Ciob\na[ul moldovean s-a `nt`lnit cu Vitoria mai t`rziu. iar p\rerile medicilor legi[ti [i ale autopsierilor despre starea ciob\na[ului moldovean coincid. un fel de cincizeci de neveste `ntr-una singur\. care nu era nici colo. mic. au pus-o la pro]ap [i au m`ncat-o tot `naintea lupului. cum Vitoria `[i lua copilul [i c`inele.

catastrof\: ce ziua lucrase. la [antier. inunda]i. noaptea se surpase! ~ntre timp. nevast\-sa. Dup\ ce a `nv\]at toate astea.Cip Ie[an Balada Me[terului Manole Manole era me[ter. panaram\. s\ nu dea foc mobilei c`nd pune faian]\ sau s\ nu-[i scape cheia francez\ peste degete c`nd `[i coase un nasture. dezastru. discoteci. `ncep`nd s\ cl\deasc\ repede-repede. s\ nu se r\stoarne! spuse Manole femeii. A muncit p`n\ seara. f\. ~ntr-a cincea era tot mahmur [i s-a pomenit la u[\ cu o vecin\ care avea nevoie s\-i schimbe un oberteil. N-are rost s\ pomenim despre cum a schimbat Manole oberteilul doamnei. Ana. C`nd s-a v\zut cu patalama la m`n\ a chefuit trei zile. O idee `ncol]i `n mintea me[terului: . cum s\ nu crape gresia c`nd schimb\ vreo siguran]\. Treptat. de[i `n [coala de mai[tri `i umblase mintea doar la distrac]ii. nevast\-sa Ana `i f\cea de m`ncare. De]in`nd tainele vie]ii [i ale meseriei. 148 . ciubucuri [i mici `nv`rteli. nici despre vecinii de jos. o `mpachetase `ntr-un suferta[ [i venise cu ea la [antier. me[terul a `nceput s\ `nve]e din gre[eli: a aflat cum s\ nu sparg\ geamurile c`nd d\ cu trafaletul. A doua zi de diminea]\.Ia. Se dusese deja vestea c\ `n cartier locuie[te un me[ter cu acte. apoi sa culcat. ~ntre timp. Manole a considerat c\ st\p`ne[te tainele vie]ii [i ale meseriei. s\ aib\ m\car un zid c`t de mic de ar\tat beneficiarului.. b\utur\ cu b\ie]ii.. Manole [i-a deschis SRL de construc]ii [i a c`[tigat licita]ia pentru o vil\ `ntr-un nou cartier select. terminase de f\cut m`ncarea. [i ]ine de-aici peretele.

iar Manole plec\ s\ se angajeze `n alt\ parte. La cap\tul unei luni `n care b\tuse drumurile de poman\. nu [tia s\ fac\ nimic. `n care avu mare succes. era un neispr\vit! Prin urmare. 149 . m\ mai ]ii mult a[a? Mi-au amor]it m`inile!”. Dup\ pu]in timp. b\rbate. pe c`nd chicotea [i se h`rjonea `n pat cu amanta.Mersul Trenurilor Beneficiarul nu era prost. me[terul cu acte realiz\ eviden]a: nu era bun de nimic. Fiind o loaz\. deci rupse contractul [i chem\ alt\ firm\ s\ continue lucrarea. ~n prima noapte. `[i cump\r\ o vil\ `ntr-un nou cartier select. to]i patronii se fereau de el ca de grip\. Manole auzi din peretele dormitorului: “B\rbate. alese cariera politic\.

al doilea a fost dobor`t de gr\niceri pe c`nd survola ilegal frontiera de stat.Cip Ie[an S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi C`nd s-a s\rb\torit atestarea documentar\ a localit\]ii. O gre[eal\ de organizare a f\cut ca artificiile montate `n fa]a C\minului Cultural s\ fie lansate tocmai `n timpul spectacolului aerian. ~n s`nul sportivului s-a cuib\rit o familie de veveri]e. Dintre ceilal]i para[uti[ti. Oricum. de 150 . S\rmanul om nu se poate da jos. fiindc\ s-a lipit de r\[in\. unde se simte bine. iar bradul nu poate fi t\iat f\r\ aprobare de la jude]. Alt para[utist a nimerit prin horn. ca Mo[ Cr\ciun. unde tot cu para[uti[ti sportivi a fost s\rb\torit\ Ziua Recoltei: la vestiar. unul at`rn\ [i acum `n bradul de l`ng\ [coal\. la o `n\l]ime de peste 30 de metri (dup\ cum se poate citi pe altimetrul de la m`na sa). consilierii au hot\r`t s\ ofere oamenilor nu doar bere. `n casa unei doamne. cum s-a `nt`mplat `ntr-o localitate `nvecinat\. se putea [i mai r\u. ea fiind v\duv\ [i gospodin\. pilotul aparatului AN2 a confundat din gre[eal\ salopeta sa cu a unui coleg care avea preg\tit\ pentru aceea[i or\ o misiune utilitar\. dup\ ce s-a apucat de b\ut. iar al treilea a ajuns ca vai de capul s\u. Mai pu]in noroco[i au fost cei trei colegi lua]i de v`nt: primul a ajuns `n furca uitat\ de proprietarul s\u l`ng\ o c\pi]\ de f`n. nici p`n\ azi nu se [tie ce s-a `nt`mplat cu 14 dintre cei 25 de para[uti[ti care au s\rit din avion cu cinci secunde `nainte ca nea Gic\ s\ dea foc la fitile. ci focuri de artificii [i un atractiv program de para[utism acrobatic. ca de obicei.

Mersul Trenurilor aruncat din avion `ngr\[\minte naturale (ie[ea mai ieftin dec`t cu `ngr\[\minte chimice). Para[uti[tii sportivi au ajuns la mama naibii. 151 . cei doi [i-au inversat planurile de zbor. `n plin c`mp. ~ncurc`ndu-[i salopetele. iar localnicii aduna]i `n pia]\ s\ vad\ spectacol aerian s-au pomenit cu trei tone de b\legar. f\r\ para[ut\. unde au fost fug\ri]i de ni[te mistre]i.

Cip Ie[an 152 .

indiferent de sezon. lipsa dot\rilor din unit\]ile de `nv\]\m`nt. O cauz\ a acestor greve este.Mersul Trenurilor Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt Unii spun c\ iarna e bucuria copiilor. bat mingea pe maidan c`t e ziua de lung\ [i umbl\ `n pantalona[i scur]i. un magazin mixt [i trei bodegi. A fost atestat\. din c`te se spune. patineaz\. prin grija primarului. La facultatea de fizic\ popular\. este atunci c`nd cadrele didactice intr\ `n grev\ [i nu se mai ]in ore de nici un fel. merg la sc\ldat sau la furat cire[e. c`nd minorii se t\v\lesc pe iarb\. Universitatea Popular\ „L\cust\ Vod\” `mparte sediul cu prim\ria. Din aceste fonduri s-au achizi]ionat trei sisteme de referin]\. din fericire. Al]ii s`nt de p\rere c\ bucuria copiilor e vara. care se dau cu sania pe derdelu[. [i se nume[te “popular\” din cauza popularit\]ii de care se bucur\ pe plan local. un plan orizontal din import [i un `ntreg spa]iu 153 . oarecum. Adev\rul e c\ bucuria cea mai mare a pre[colarilor. rector al Universit\]ii. exist\ [i institu]ii particulare care reu[esc s\ atrag\ fonduri pentru achizi]ionarea materialelor. dup\ ce a g\zduit `n amfiteatru mai multe spectacole de muzic\ popular\ cu interpre]i `ndr\gi]i. fac oameni de z\pad\ [i se bulg\resc. c\minul cultural. o saco[\ plin\ cu puncte materiale de mas\ „m”. elevilor [i studen]ilor. zece coeficien]i de dilatare nou-nou]i. fondurile au fost folosite pentru dotarea laboratorului de cercetare.

mai multe unghiuri ascu]ite sau obtuze. Studen]ii facult\]ii de biologie popular\ s`nt bucuro[i c\ de material didactic e plin\ balta comunal\. Nici viitorii absolven]i ai sec]iei de istorie popular\ nu s-au pl`ns vreodat\ de lipsa dot\rilor. uniform sau accelerat. deoarece canalizarea Universit\]ii. iar `n locul cadavrelor este folosit s\pt\m`nal paznicul Georgel. unde nu exist\ schelete. dat`nd cu mult dinaintea genezei poporului rom=n. cu viteze de p`n\ la 250 de kilometri pe or\. mort de beat. un set complet de bisectoare [i mediatoare. axa Oy). prinz`nd roz\toare pentru col]ul viu. una dintre axele de coordonate . diverse segmente. 154 . suprafe]ele [i razele lor. instala]ia de iluminat [i cea de `nc\lzire fac parte din istorie. un logaritm nou-nou]. `n iernile mai friguroase. aceste din urm\ materiale didactice au fost `nmatriculate pe numele domnului rector [i ale rudelor sale.mai exact. Studen]ii facult\]ii de matematic\ din cadrul aceleia[i institu]ii beneficiaz\ [i ei de cele mai noi dot\ri: doar `n ultimul an s-au primit trei kilograme de integrale. Deocamdat\. c`]iva radicali. iar o mare parte a programului de studiu [i-o petrec pe sub scaunele din s\lile de curs.Cip Ie[an tridimensional (c\ruia `i lipse[te. S-au mai achizi]ionat tot din import [i c`teva mobile M care se pot deplasa rectiliniu sau curbiliniu. Mici probleme s-au semnalat la facultatea de medicin\ popular\. La aceste raze de cerc se `nc\lzesc studen]ii. puncte de tangen]\ [i drepte paralele de ultim\ genera]ie. `ntre oricare ora[e A [i B din problemele date pe la olimpiade. pe care `l arat\ studen]ilor la cursurile despre sistemul osos. cu tot cu diametrele. nici cadavre pentru disec]ie. Conducerea institu]iei pl\te[te cu ora c`te un copil mai costeliv din sat. din nefericire. precum [i patru cercuri.

Mersul Trenurilor

Cea]a bate filmul
Nimeni nu [tie exact dac\ mai `nt`i a fost oul sau g\ina, nici unde `ncepe de fapt circuitul apei `n natur\. Se [tie doar c\ la un moment dat apa, leag\nul vie]ii, se transform\ `n pic\turi fine, mici de tot, [i devine cea]\, prin care nu se mai v\d a[a de bine gropile din asfalt, mizeriile, cojile de semin]e [i raha]ii de c`ine care se `nal]\ pe trotuar. C`nd au `nceput zilele ce]oase, locatarii din cartier au sperat c\ vor sc\pa de munca voluntar\ obligatorie, de greblat frunzele [i de adunat gunoaiele de pe spa]iul verde, c\ vor sc\pa de focurile alea din frunze uscate [i gunoaie, care `n fiecare an umpleau de fum puturos spa]iul dintre blocuri. Pentru administratorul asocia]iei de locatari, domnul Axinte Hercule, nu exista cea]\, ci doar lene, fug\ de r\spundere [i lips\ de sim] civic. Prin urmare, a `ncercat s\ mobilizeze oamenii [i s\-i scoat\ din case la munc\ voluntar\ obligatorie, ca `n ultimii ani. Cum mergea el a[a, prin cea]a deas\, de la un imobil la altul, a remarcat c\ drumul pare mai lung ca de obicei. A pus `n sinea lui `nt`mplarea pe seama expansiunii Universului, despre care urm\rise un film documentar. Pe m\sur\ ce `nainta `mpins de sim]ul datoriei, cea]a devenea tot mai deas\: la `nceput, ca un lapte, apoi ca un iaurt [i, mai spre final, ca o sm`nt`n\ groas\, de la ]\rani. Despre domnul administrator Axinte nu s-a mai auzit nimic din acea zi, iar locatarii, ferici]i `n unanimitate, [i-au v\zut `n continuare de via]a lor, chiar [i `n condi]ii de cea]\. Ca `n fiecare diminea]\, doamna Lucre]ia de la parter a plecat vioaie spre complex [i tot ca `n fiecare diminea]\ se
155

Cip Ie[an

preg\tea s\ r\spund\ la salutul unor vecini care plecau la serviciu cu bicicletele. V\z`nd prin cea]a groas\ dou\ faruri, le-a f\cut semn cu m`na. “O zi bun\, spor la lucr...” a mai apucat ea s\ strige; din fericire, camionul de care s-a izbit cu capul sta]iona urcat pe trotuar, [oferul fiind dus dup\ ]ig\ri. Dup\ ce s-a dezmeticit, [i-a continuat drumul spre magazin, frec`ndu-[i cucuiul din frunte de parc\ ar fi vrut s\ cheme un duh dintr-o lamp\ fermecat\. ~nc\ mai freca atunci c`nd, tot din cauza ce]ei, a c\zut `ntr-o groap\ nesemnalizat\. A avut noroc mare doamna Lucre]ia, fiindc\ a c\zut pe moale, peste ni[te cet\]eni nimeri]i `n aceea[i groap\ `nc\ din zori, care se plictiseau [i jucau b`za. ~ntre timp, domnul administrator Axinte Hercule continua s\ mearg\, mir`ndu-se: “Expansiune, expansiune, da’ cam mare, totu[i, nu?”. ~n jur nu vedea nimic, deci se ghida dup\ sunete, din ce `n ce mai necunoscute... *** ~ntr-o sear\, dup\ ce v`ntul risipise cea]a de peste cartier, jurnalele de [tiri din `ntreaga lume au prezentat cazul unui necunoscut mic, burtos, n\du[it, cu basc\ [i palton peste bluza de la pijama, f\r\ acte (dar ]in`nd `n m`ini o list\ scris\ cu pixul), care mergea de nebun prin cea]\, prin ninsoare, prin z\pada de pe banchiz\, [i care a fost `nt`lnit de membrii unei expedi]ii polare multina]ionale. C`nd s-a ciocnit de ace[tia, necunoscutul a strigat: “Aha, deci aici era]i! Haide]i, haide]i la treab\, spa]iul verde dintre blocuri ne a[teapt\!”. Oamenii de [tiin]\ cred c\ este vorba de un supravie]uitor al unei specii disp\rute.

156

Mersul Trenurilor

Cineva, acolo, sus, ne p`nde[te?
~ntr-un vechi letopise] datat de prin veacul al XIV-lea curio[ii pot citi urm\torul paragraf: “Atunce vredniculu paharniculu B\rdac\ Novac ridicat-a ochii `n v\zduhulu [i a[a gr\it-a: M\rite voievodulu, au ce e obiectulu zbur\torulu neidentificatulu de pre ceriulu? Domnulu Moldovii scos-a palo[u [i strigat-a: E un ozeneulu turcesculu! Pre el s\ mi-l lovi]i, viteji arca[i! Cerulu s-a `ntunecatu de puzderia s\ge]ilor, iar\ obiectulu fugit-a cu zgomotulu. Vod\ ridicat-a pre loculu respectivu o m\n\stire, iar cui intr\ acolo `i cade p\rulu [i sb=rn=e pana palo[ului voinicesculu.” Mai t`rziu, pe la finele secolului al XIX-lea, `ntr-un cotidian local de opozi]ie ap\rea, cu semn\tura „N. Mernicu”, textul din care cit\m: “Considera]iunea de care se bucura onor. dl. Pache Haralambie-Vla[ca, mo[ier [i deputat liberale, `n s=nul partidului [i electoratului urbei, sa compromis groasnic eri sear\ c=nd d=nsul a povestit dela tribun\ despre ma[in\ria sburetoare vedut\ cu doue dile `n urm\, la mo[ia d-sale. Fiind cunoscute legile firei, anume c\ obectele mai suptstan]iale ca aerul nu pot sbura, ne chestion\m c=t de turmentat trebue s\ fi fost domnul deputat liberale `n acele clipe `n care cu sigura]iune numai la viitorul Patriei nu se putea g=ndi. Eat\, onorabili [i distin[i electori, cine v\ ]ine `n m=ini destinele, eat\ cui a]i dat d-voastre votul!”. {i mai t`rziu, aproape de zilele noastre, un proces157

Cip Ie[an

verbal completat cu bra]ul lung al Legii consemna a[a: “Tov. pltner. Mitran Ghe. Rafael [ef post com. C`l]i raportez c\ vehiculu zbur\tor care a ifectoat aterizare pe raza postului m-eu `ntre DN 96 [i DE 62 prezenta defec]iuni la sistemu de iluminat find nenmatriculat la num\r. conduc\toru vehicului a refuzat s\ prezinte actele la control permisu buletinu certificatu [i talonu. Finc\ era verde la fa]\ ca be]ivu dup\ ce bea eam dat fiola alcoltest de alcol s\ sufle `n ia care mea m`ncato de-odat\ motiv ptru. care la-m arestat preventiv cu bulanu d`n dotare ear vehiculu suspect lam transportat `n curtea postului une lumineaz\ ca becu aprins [i d`n el ese sunete [ii aburi ca c`nd ne duce la baea comunal\ `n fiecare luni c`nd pic\ pe un[pe eanuare ale anului.”. *** ~n ultimii ani, libertatea de exprimare a permis semnalarea mai multor fenomene stranii, care nu se pot explica dec`t prin interven]ii cel pu]in extraterestre. Despre c`teva dintre ele, `n cele ce urmeaz\: * Domnul Eugen Pojghi]\ este bun gospodar [i reputat viticultor. Din pivni]a sa au disp\rut trei bidoane cu t\m`ioas\ rom=neasc\, de c`te un dubludeca fiecare. Singurele urme r\mase la fa]a locului, `n praful pivni]ei, au fost l\sate de ni[te t\lpi cu c`te trei degete, care provin cu siguran]\ de la o f\ptur\ din alt\ lume. Sau de la vecinul N\stase, care are [i el c`te trei degete la picioare, dup\ ce a adormit beat `ntr-un [an] [i a degerat. * De[i a ajuns acas\ tot dup\ miezul nop]ii, Georgel era treaz [i cu portofelul `ntreg. B\ie]ii de la bufet zic c\ `n seara respectiv\ nici n-a trecut pe-acolo, iar el `nsu[i declar\ c\ a fost r\pit de ni[te fiin]e `nalte [i sub]iri, cu picioare lungi de la g`t p`n\ la p\m`nt. Nevast\-sa l-a
158

r\spunse acesta. tocmai de pe la Proxima Centauri. Costelu[ s-a `ntors acas\ curat [i cu pantalona[ii neg\uri]i `n genunchi. h\t. pe l`ng\ Vega! {tie baba! Da’ al cui e[ti matale din Proxima Centauri. bre!”. maic\?”. * ~n vreme ce venea de la cimitirul comunal. dac\ [tii matale!”. “Aha. dar necunoscutul a disp\rut ca din pu[c\. f\c`nd o glum\. “Eu? P\i.Mersul Trenurilor pocnit [i a intentat divor]. * Dup\ ce s-a jucat o zi `ntreag\ cu mingea pe maidan al\turi de ceilal]i repeten]i ai [colii. lungi. care i-au dat bine]e [i i-au spus c\ tare frumos s-a mai f\cut p\pu[oiul prin p\r]ile celea. cu capul [i cu ochii mari. Baba l-a `ntrebat pe cel mai r\s\rit dintre ei “Da’ matale de unde e[ti. baba Demelza }igl\ s-a `nt`lnit cu trei necunoscu]i slabi. 159 . a insistat ea.

Despre rela]iile sale cu al]i pe[ti[ori din fier. s\-l ajute la `not: aurul este mai dens ca apa. cu siguran]\ ar fi b\ut-o. Pescarul nu i-a dat 160 . Asta pare greu de crezut. nici s\ nu mai vorbim: ace[tia ruginiser\ sau cocliser\ de la ap\. Dac\ ar fi avut vreo r`m\ scump\.Cip Ie[an Povestea pe[ti[orului de aur Pe[ti[orul de aur se d\dea [mecher `n fa]a pe[ti[orului de argint [i celui de bronz. Pe[ti[orul nostru de aur ori o fi fost gol pe din\untru. Oricum. pe[ti[orul de aur a `nceput cu amenin]\ri: “B\i. Dumneavoastr\. un fel de vedet\. ar\tau ca vai de solzii lor [i sc`r]`iau din `not\toare. dac\ a]i fi pe[ti[or din aur adev\rat. sigur nu v-a]i repezi ca fraierul la o r`m\ obi[nuit\. c\ te fac. de m\car 18 carate. de vreme ce pe[ti[orul de aur s-a repezit ca prostul. ceva-ceva tot a pus el `n c`rlig. Pe[ti[orul de aur era deosebit. C`nd s-a pomenit `n palma b\t\torit\ [i murdar\ a pescarului. cum am spus. `l chem pe taic\meu sau pe frate-meu mai mare!”. Prin urmare. nu se [tie. de parc\ ar fi fost medalie olimpic\. pescarul din poveste o fi pus `n undi]\ vreo momeal\ deosebit\. font\ sau o]el de scule. aur de trompet\. deci for]a de greutate e mai mare dec`t cea arhimedic\. ci din plastic poleit. el fiind cunoscut `n cartier pentru datoriile sale mari la `ntre]inere (din cauza lui. `ntreg blocul a fost l\sat f\r\ c\ldur\ [i ap\ cald\!). Habar n-avem ce sistem de propulsie o fi avut pe[ti[orul de aur. d\-mi drumul. a[adar se d\dea [mecher. s\-mi saie ochii. ori no fi fost chiar din aur-aur.

Cu toate astea.Unele guri rele povestesc c\ treaba ar fi fost cu totul alta. {i cea de-a treia dorin]\ a func]ionat. pescarul [i-a pus-o pe a treia: “Data viitoare c`nd bag undi]a s\-l prind din nou pe pe[ti[orul de aur. ma[ini. firme. s\ aib\ ce b\ga `n oal\. `]i voi `ndeplini trei dorin]e. surd. apoi o ma[in\ cum n-avea nimeni `n cartier (*). De atunci. 161 . niciodat\ nu [i-a rugat pe[ti[orul s\-i pl\teasc\ datoria la `ntre]inere. ce mai! ~n final. n-am mam\. n-am tat\.Mersul Trenurilor drumul: chiar s-ar fi bucurat s\ pun\ undi]a [i pe rudele mai mari ale pe[ti[orului de aur. Pescarul a c`nt\rit pe[ti[orul `n m`n\ . bogdaproste etc!”. (*) . te rog. Pe bune!”. ar fi spus cu voce tare “S\ mor io dac\ am mai v\zut a[a minune!”. pe[ti[orul a plusat: “{tii. A aruncat pe[ti[orul de aur `n ap\ [i a cerut mai `nt`i o vil\.[i a zis c\ hai. Mai exact. pe[ti[orul de aur a trecut la rug\min]i: “Nene. hai. merit\ s\ `ncerce. pescarul nostru. Primele dou\ dorin]e fiind `ndeplinite. cam pu]in! . pescarul merge zilnic la balt\ . a[a c\ fo[tii s\i vecini de bloc nu au nici acum ap\ cald\ [i c\ldur\. tot ce-[i dore[te. nimic. exact ca `n pove[ti. auzind c\ pe[ti[orul de aur se ofer\ s\-i `ndeplineasc\ trei dorin]e. loc `n Parlament. m\ bate p\rin]ii acas\. care s\ `mi `ndeplineasc\ iar trei dorin]e dac\ `l arunc `napoi `n ap\!”. func]ie de necesit\]i. Pescarul nostru.chiar de mai multe ori pe zi. femei. fie-]i mil\ de un biet pe[ti[or de aur.la nici o sut\ de grame. V\z`nd c\ nu merge cu amenin]\rile. Posed\ vile. b\i? Dac\-mi dai drumul `n balt\. dup\ care a murit.

dar s\ revenim la [tiri. Ai leg\tura! . c\ mie mi-a intrat o g`z\ `n ochi! . el este b\nuit c\ ar fi pretins mit\ de la elevii s\i. deci. despre oameni adev\ra]i. Din c`te spune el. m\i! Deci.. Zi tu. dragi telespectatori. [tiri adev\rate. bun\ ziua. bun\ seara. Mai `nt`i ne informeaz\ reporterul nostru special.Da.Da. {tiri de senza]ie din toate domeniile. A[a este? A fost capturat sau nu? * * * ..Bun\ seara. urm\ri]i o nou\ edi]ie a jurnalului nostru informativ. a fost capturat Omul Z\pezilor. tocmai a fost descoperit aici un profesor care reu[e[te s\ tr\iasc\ din salariu! El ne-a declarat `n exclusivitate c\ a ob]inut performan]a datorit\ unui bioenergoterapeut care la `nv\]at s\ tr\iasc\ doar cu ap\ [i un sfert de morcov pe zi. care vine cu o [tire de interes general. pentru a afla din ce bani [i-a permis un cadru didactic s\-[i cumpere morcovi! Deocamdat\. aflat la fa]a locului: * * * .Cip Ie[an Jurnal de [tiri . nu [tiu dac\ a[a este! Mai mul]i geologi care c\utau noi z\c\minte [i c`]iva etnologi care 162 . M\ `ndrept acum spre locuin]a profesorului.Da. Bag\ firul. `mi pare r\u c\ ]i-a intrat o g`z\ `n ochi. dragi teles. [tiri pentru to]i. unde va ajunge `n cur`nd [i o echip\ de procurori.Cum dai leg\tura? M\ scuza]i. dar mai bine o dau la corespondentul nostru de pe Piscul V`rfu. am leg\tura.

Mersul Trenurilor 163 .

`n care i-au `nfipt 754 de lum`n\ri. deoarece la vremea respectiv\ pretindea c\ este savant [i c\ descoperise elixirul vie]ii ve[nice. bun\ seara. r\cnind. iat\ [tiri din domeniul sanitar.Da. mi-am scos g`za din ochi. c`teva [tiri de ultim\ or\ din domeniul sanitar. stra[nic\ veste! S\-]i sco]i o musc\ din ochi e o interven]ie destul de nepl\cut\. Fiindc\ tot vorbeam despre interven]ii nepl\cute. a doua zi. Ai leg\tura `n studio! * * * . c`nd oamenii de [tiin]\ se preg\teau s\ redacteze o comunicare despre prezen]a lui Yeti `n spa]iul mioritic [i despre faptul c\ acesta `[i schimb\ pielea la fel ca [arpele ori [op`rla.Da. c`te una pentru fiecare an de stat `n spital. un cioban de la st`na `nvecinat\ a venit cu colegii [i cu b`tele s\-[i ia cojocul `napoi. La Spitalul de Boli Mintale a fost s\rb\torit pacientul Donose.Ce s-a `nt`mplat `n continuare? . Asistentele [i medicii din pavilion au preg\tit ast\zi un tort frumos ornat. `l pute]i vedea `n aceste clipe trec`nd prin 164 . Mai multe despre ele [tie corespondentul nostru: * * * . cercet\torii lau legat cu sfoar\ [i i-au tras o mam\ de b\taie. care p`ndea dup\ ni[te troiene din apropiere.Cip Ie[an c\utau c`ntece b\tr`ne[ti au capturat asear\ o creatur\ biped\. El a fost adus aici `n tinere]e de membrii familiei sale. mul]umesc de interven]ie.~n continuare. . deci azi. g`rbov\ [i p\roas\. cel care zboar\ prin spatele meu. B\nuind c\ l-au prins pe Yeti. dar fiin]a [i-a l\sat blana `n m`inile lor [i a fugit. Colegul s\u de salon. dragi telespectatori. cum ar veni.

s\ ]ie de cald. merge? . mul]umim. este Aristotel P\s\ric\ [i a fost internat de c`nd a `nceput s\ se cread\ gugu[tiuc. u\i! . dar p`n\ am primit leg\tura m-a nins. m\ scuza]i c\ nu m\ vede]i `n aceste clipe. s`nt bine! Deci. dau leg\tura `n studio.Merge. Cu toate astea. doar at`t. Poate a]i v\zut [i dumneavoastr\. de[i viscolul cel t\ios ne smulge reportofonul: . `n ciuda previziunilor meteorologice optimiste.. * * * . Fac semn cu m`na! Iuhuuu! Mam\. c\ vremea. domnu’.Mersul Trenurilor cadru. `n mijlocul celor prin[i `n lupta cu iarna care [ia reintrat `n drepturi: * * * . membri ai Comandamentelor Z\pezii.Da.Vorbe[te matale mai tare. de la clinica de boli mintale. E un pacient lini[tit. e capturat de fiecare dat\. urc`ndu-se pe pervazul ferestrei [i lu`ndu-[i zborul. dintre care mul]i au r\mas bloca]i pe diferite artere de trafic. al viscolului [i al gerului. dragi telespectatori. c\ din c`nd `n c`nd mai evadeaz\.. u\i. deoarece infirmierii `i ung cu clei creanga sa preferat\. u\i. care de obicei nu face nim\nui probleme. nu pare s\ ]in\ cu noi. Cu c`]iva dintre ei `ncerc\m s\ st\m acum de vorb\. At`t de aici. ultimele ore au stat sub semnul z\pezii. Merge. care lupt\ cu vitejie pentru a croi drumuri printre troiene. `n fa]a stihiilor s-au ridicat drumarii. Din fericire. Reporterul nostru special se afl\ acum `n mijlocul troienelor. c\ mi-am pus vat\ `n urechi.Dragi telespectatori. merge?! 165 .Bun\ ziua. Mai ales cu [oferii. [i am tras clampetele la c\ciul\.

folosim piper [i sare. avem sl\nin\. P\i. usturoiul.. uita]i [i ceapa. eu a[ fi de p\rere c\ desigur. se afl\ [i acum sub troiene? . de import. u\i. are numa’ la litru. parc\ mai dispus s\ stea de vorb\ cu noi: . ca s\ fiu exact. c\ uita]i ce vreme e! U\i-u\i! {i dac\ are. Avem. dup\ cum vede]i. [i alte utilaje de desz\pezit z\pada. u\i? Merge]i a[a. [i mai merge totodat\ [i utilajul de lopat\. c\ a trecut un bade cu c\ru]a. de exemplu. v\ r\spund eu. a p\m`ntului. Sa dus cu ele. [antajul [i etajul. merge-merge. este adev\rat? Eu `nc\ n-am v\zut p`n\ acum nisip [i sare! .Merge. s-au aflat.Cip Ie[an . c\ are [i ei for]\ gravita]ional\ de atrac]ie din ei. deci. . da’ nu cred s\ fie deschis pe vremea asta. p`n\ la cap\t. aici.. u\i. c\ alea mai mici s-a terminat. un alt cet\]ean. Dec`t c\ pot spune c\ am avut mare noroc.Vre]i s\ spune]i c\ utilajele speciale pentru desz\pezit. p`ine. u\i! Iat\ c\ de undeva. e colaborator la noi. c\ \sta-i ca vai de capul lui. merge fulgii.Sigur a]i aflat din pres\! |[tia de la ziare. . domnu’. utilaje din astea mari. unde s-a mai v\zut s\ punem nisip? Noi. la st`nga. p\m`ntul patriei scump. da]i de rond [i mai `ntreba]i. pe care tocmai `l utilizez care dau cu el dac\ nu m\ ]ine]i din treab\ cu `ntreb\ri.Da. din import. nu [ti]i? La interpret\ri din astea ne pricepem [i noi. Problema s-a rezolvat. pl\tit cu ora. ninsoarea. dar nu se mai se afl\. de sus `n jos.Am aflat c\ folosi]i nisip [i sare. care le-a remorcat [i le-a scos. cum este. v\d c\ utilajele stau! . 166 .Ce anume merge? Dac\ m\ uit mai bine. din `ntunericul punctat de viscolul alb [i rece.H\i? Cum. r\sare un alt om.L\sa]i. dar au r\mas toate `nz\pezite. . dup\ cum a]i sugerat dumneavoastr\ r\spunsul. Deci. u\i.

La `ncheierea seriei de manifest\ri sportive juriul a decis c\ medalia de bronz va 167 . unde s\p\m noi s\ desz\pezim z\pada.Mai exact. fiindc\ acum o or\ am reu[it s\ dezgrop\m de sub troiene o plancard\. .... Pu]in ruginit\. desz\pezi]i r`ul pe banii publici? . Scrie pe d`nsa “R`ul G`rla”. de c`nd a vrut s\ dea la pe[te la copc\ [i a alunecat. Pe ceilal]i de l`ng\ el [i pe copiii \ia cu patinele nu-i cunosc prea bine. Sincer nu cred. {i. este drumul sau este altceva. fiindc\ tot ne afl\m `n lumea z\pezii. ca s\ fiu mai precis [i s\ se [tie de la `nceput: noi `nc\ habar n-avem dac\ aici. c\ tocmai sta]i cu picioarele peste Grigore. .. ce scrie pe ea? .~n c`t timp estima]i c\ drumul va fi practicabil? . asta zic eu. deoarece sponsorii au `mp\r]it gratuit vin [i ]uic\ fiart\.Ce fel de pancart\. R`de a[a de alalt\ieri. a sporturilor de iarn\.Mersul Trenurilor l-am trimis pe Vasilic\ [i dup\ vin fiert. zic eu.. trebuie s\ v\ oferim [i c`teva ve[ti bune: Concursul de s\rituri cu schiurile de la trambulin\ organizat pe p`rtia “R`pa Mortului” s-a desf\[urat asear\ `n ciuda gerului mu[c\tor [i a criv\]ului turbat [i s-a bucurat de o larg\ participare.Una de tabl\. acolo. .. * * * .~n primul r`nd. care nu prea seam\n\ a semn de circula]ie cum nu sem\n eu cu un parameci. unde nici vulturii nu se mai av`nt\. Tabl\ de cinci. `n loc s\ desz\pezi]i drumul na]ional pentru a elibera cet\]enii bloca]i `n troiene.Adic\ dumneavoastr\. S-ar putea s\ avem noroc. noi aici vrem s\ eliber\m cet\]enii bloca]i sub stratul de ghea]\: dac\ v\ uita]i pu]in `n jos.Mul]umim reporterului nostru special aflat `n plin\ ninsoare. `l vede]i cum r`de. dar nu cred. a[a.

care a ajuns p`n\ pe acoperi[ul {colii Generale “Nechifor Lipan” [i a r\mas `nfipt `n horn. pe care l-a `nfundat. s`ntem al\turi de cei care tocmai se c\znesc s\ rezolve `ntr-un fel 168 . domnul Antonic\ Silvestru. Medalia de argint [i cel de-al doilea loc pe podium vor reveni concurentului N\stase Aurelian. [i domnul Anghel Ramur\. Despre c`[tig\torul competi]iei [i ocupantul celei mai `nalte trepte a podiumului. ce zici? . `ns\ de-abia dup\ ce o echip\ de chirurgi [i me[teri l\c\tu[i `i va scoate din fund antena TV aflat\ pe casa unui gospodar dintr-un sat `nvecinat. dar exist\. iat\. apoi a disp\rut printre nori.Da. exist`nd riscul ca elevii s\ se intoxice cu monoxid de carbon.Cip Ie[an fi oferit\ lui Cez\ric\ Bucifal. cu puii s\i. `nc\ nu se [tie nimic. C`nd a p\r\sit trambulina. O veste proast\ ar fi c\ autorit\]ile locale au pornit de-abia acum campania de euthanasiere a c`inilor maidanezi. ~n partea a doua a `ntrecerii s-a desf\[urat proba de slalom uria[. pe motiv c\ n-a ocolit nici un arbore ie[it `n cale [i nici o ursoaic\ fl\m`nd\. eu zic c\ [tirile din sport s`nt mereu interesante. din nefericire. [i ve[ti proaste. Unul dintre reporterii no[tri se afl\ pe teren pentru a lua pulsul [i a sta de vorb\ cu cei angrena]i `n aceast\ opera]iune: *** .Da. el a mai apucat doar s\ strige „U\\\\\i!”.Interesante [tiri din sport. `ns\ ambii concuren]i `nscri[i au fost descalifica]i: domnul Rafael Zmeur\. *** . mul]umesc c\ mi-a]i dat leg\tura. de profesie chi]ibu[ar. pe motiv c\ n-a ocolit nici un fanion ie[it `n cale.

cum ar veni... prindem [i st\p`nul lui c`nele.. care s-anmul]it. Adic\ s\ p`ndim s\ vie c`nele. Mai bine s\ vorbeasc\ despre asta chiar cei direct implica]i: . dac\ c`nele e de ras\ ori de gunoi.. da.. domnu’! Dac\ s`nte]i amabil s\ ne r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri. cum a]i zis c\ pomeneam adineauri. dac\ m\ poza]i. Mai mult. maidanez sau comunitar.. de curaj. .Vre]i s\ spune]i c\ dumneavoastr\ prinde]i [i c`inii cu st\p`n. `n aceste momente care m\ `ntreba]i. mai `nt`i e.. sta]i pu]in s\ m\ arenjez la frez\. Deci. de fapt.S`nte]i. Eu hingher s`nt. pentru ca s\-l putem prinde. adic\ omul.Mersul Trenurilor sau altul problema c`inilor comunitari. adic\.Cum s\ zic\ pis. care acum. nu? . de c`nd cu 169 . cum ar fi. La noi nici nu prea conteaz\. care tocmai ne-a trimis domnu’ primar s\ deratiz\m c`nii d`n ora[.. nu mai apuc\ nici s\ zic\ pis! . ori s\ plece st\p`nul.P\i.Bun\ ziua. care dom’ primar nu poate ca s\ doarm\ de g\l\gia care o face c`nii care latr\. A[adar.. nu doar vagabonzi? . hau-hau. care este... tocmai prestez opera]iunea de p`ndeal\. Domnu’. p`ndeala. ademeneala. la]u’ de g`t. dac\ se poate. un-doi.. face murd\rie. cum `i zice mai nou. cine s`nte]i [i ce face]i aici? .. Deci. s`nt un om al muncii. . fug\re[te pisicile [i locatarii care vine de la magazin cu cump\r\turi `n pung\. hodoronc-tronc.. angajat al serviciului de ecarisaj..Pomenea]i adineauri de etapele muncii dumneavoastr\. doar e c`ine? . hau-hau.A[adar..Dac\ ne enerv\m [i mai lu\m `nainte [i una mic\. deci.. . a[adar. latr\ noaptea. care c`nd se `ncheie p`ndeala `ncep s\ trec la punctul doi.St\p`nul lui c`nele s\ zic\ pis. Fi]i pu]in mai explicit. Hingher.Nu. Hop-trosc. O problem\ la ordinea zilei.. .

adic\ ras\. De exemplu.. vai de capul nostru c`nd `ncep \[tia a l\tra. am `n]eles c\ urmeaz\ s\ ademeni]i c`inele. dac\ m\-n]elege]i. sigur a[a-l cheam\. merge? . Dac\-l cheam\ pe c`ine. Vasilic\ are un motan legat cu sfoar\. vreau s\ spui c\ dac\ pe c`ine `l cheam\ Zorro. umblu cu ea dup\ mine. miaun\. dar `nt`mpinez [i neajunsuri. A[adar.. care uita]i. adic\.. Pichi sau Bubi]\.Dumneavoastr\ ce metod\ folosi]i? .Cip Ie[an comunitatea european\. nu vine. . acum o s\pt\m`n\ am `nt`mpinat neajunsul cu un animal de c`ine. de un exemplu. eu le iau din cartea de telefon. Costic\. c\ s-a `nv\]at de-acuma. Pichi sau Bubi]\ [i strig “Zorro. .. .P\i. . care depinde de felul c`nelui. la noi conteaz\ s\ iese ei la num\r. Bombonica..{i cum [ti]i numele c`inelui pe care vre]i s\-l ademeni]i? A]i adunat `n prealabil informa]ii de la oamenii din cartier sau cum? . cum e el. am strigat patru zile [i nop]i la el [i de-abia 170 . asta-i! Merge. nume. . hai aici!”. deci.. ha]! Motanul e refolosibil.. cum `i zice]i dumneavoastr\. sex. trebuie s\ strig “Bombonica. miorl\ie..Eu combinez de la caz la caz diferite metode diverse. a `nv\]at s\ fac\ ca m`]a. dec`t c\ ca s\ ne lu\m [i noi banii. tot de exemplu.Dup\ opera]iunea de p`ndeal\. nu se las\. Strig mai multe nume: la care ciule[te urechile. culoare.Ei.Asta facem cu feluri specifice. care-i d\ drumul p`n fa]a c`nelui [i c`nd vine. eu am metoda c\ s\ strig la el “Zorro.Deci. Cum face]i asta? . eu `ncerc prin `ncerc\ri repetate.Cum adic\ s\ depind\ metodele de numele c`inelui? Ce vre]i s\ spune]i? . cum ar veni de la coleg la coleg. hai aici!”.{i merge. Numele care le strig. de exemplu. se fere[te. hai aici!”.

ne `mprietenisem.c\ \[tia [i mu[c\. Viorel de pe Sulfinei pai[pe. un 171 . `l duc la domnul primar. tr\im. dac\ `l prind eu pe el [i nu m\ prinde el pe mine de picior.~n ce fel tatua]i c`inii? Le inscrip]iona]i un num\r pe ureche sau cum? . necum. ai laviu.Dup\ ce prind un c`ne.. Eu. `n audien]\. mai ales c\ tot Popescu `mi zice [i mie de la botez. Desigur. ce face]i cu el? . `ntr-o ]ar\ a contrastelor de tot felul. de exemplu.Cum. S\ trecem [i la subiecte mai optimiste. . dar exist\ [i zone `n care topirea z\pezii provoac\ fenomene dintre cele mai pu]in dorite de localnici.apoi le tatuez de la caz la caz ancore. Dragi telespectatori. [ti]i! . bloc Barbu opt. caremi zice “Brava.Mersul Trenurilor la Popescu Ghe. n\me]ii au pus st\p`nire pe p\r]ile carosabile. `i mul]umim colegului nostru aflat pe teren [i `i dorim s\ rezolve oarecum problema. asta nu ne-a mai zis la instructaj. . dup\ cum bine se [tie. m\. dup\ cum a]i putut vedea.Da. Asta le fac eu! *** . a ciulit urechile. c\ a[a ne-a `nv\]at la instructaj.Dar l-a]i prins? . `mi devenise ca un frate.Ce s\-l mai prind. a[a c\ face care cum `i vine p`n minte sau la m`n\.Dup\ ce prinde]i un c`ine. . s\ m\ mu[te .. sirene. ~n anumite regiuni. cum ar fi inunda]iile.. Popescule!” [i-mi d\ de-o bere-dou\.. deci dac\ l-am prins. c\ dup\ patru zile [i patru nop]i ne cuno[team bine. inimi cu s\geat\ sau le fac desene cum poart\ tineretul pe geci: usa. pentru c\ anotimpurile se succed inexorabil. Dup\ care lu\m c`nii [i-i tatu\m. deoarece am v\zut acum pe monitorul din studio c\ ni[te c`ini tocmai `i dau t`rcoale. cum s-a mai `nt`mplat. `l leg la bot [i labe cu batista s\ nu m`r`ie c`nele.

Eu cred c\ dac\ m\ mai enerva]i cu poante proaste. inund\. ap\. `ntr-o ambarca]iune improvizat\ dintr-o cad\. c\ toate clipocesc `n jurul meu. “A aborda” pare cel mai potrivit verb. plutesc. nu am auzit. Ap\ `n stare solid\. mai mul]i localnici se leag\n\. Ca s\ parafrazez ni[te scriitori. mai exact pe autorii manualului de fizic\.Cip Ie[an alt coleg de-al nostru.. de fapt.. `n ap\. Dac\ nu poate. s-a `nc\lzit la noi `n jude]. aceste troiene de z\pad\ s`nt. nu vede]i? . nu v\ mai r\spund. `n cazul de fa]\: . fiindc\ v\ g`ndi]i deja la urm\rile acestui dezastru? .. Eu stau `n mijlocul lor.. nu crede]i? . S`nt nec\jit acum. domnule primar Andrei Marin. c`nd curge. dec`t mai mult cu sc\ldatul vara. c\ s-a spart o ]eav\ 172 . Numele dumneavoastr\. iar apa `n stare solid\ din troiene s-a transformat `n ap\ lichid\. ~n jurul meu. pentru a ne spune cum a fost rezolvat\ problema viiturilor de la munte. chiar cu primarul: domnia sa tocmai plute[te al\turi. m\ tem s\ nu r\cesc. se potrive[te perfect `n context. Acum.A mai fost acum doi ani. [i mai ales c\ m\ vede]i acum `n cad\. `n ultima vreme. . de vorb\ cu c`]iva dintre ei.Da.. ai leg\tura. Costele! Costeleee! *** . se afl\ `n aceste clipe la fa]a locului. Eu nu prea obi[nuiesc. `n sediu. tot un reporter special. a[adar `ncerc\m s\ `l abord\m. la dumneavoastr\? .. Acum. care curge pe unde poate.Bun\ ziua. care e alunecoas\ [i nefamiliar\.Au mai fost asemenea inunda]ii aici. O ap\ `n stare solid\ devine din nou lichid\ c`nd se `nc\lze[te. Costele.. la r`u. da.De ce. Marin. Eu..M\ scuza]i. `n rest.

. c`nd a curs trei s\pt\m`ni.Nu.. nu? . nu ]in minte. nu mai era motiv de trimis ajutoare. poate o fi mai bine. Ast\-var\. .}\ranii. . a disp\rut. vrem [i s\ schimb\m numele satului `n Mica Vene]ie. de exemplu. ... [i dac\ nu mai inunda. P`n\ la urm\. Lumea e chiar bucuroas\ c`nd se inund\.. s-a udat dosarele. nu se mai d\r`ma casele. 173 . c\ s-a dizolvat singur. {i atunci. Iar dac\ f\ceam dig. s-a topit [i sa dus. `n loc s\[i fac\ lec]iile. Fiecare are pe[te `n cas\ nu numai la zilele de dezlegare [i nu doar `n frigider. a]i organizat [edin]\ de dizolvare? .Copilul se juca pe hol de-a b\t\lia naval\. [ti]i. acuma nu mai inunda apa de la r`u. c`nd cu ]eava spart\. a fost cu ci[meaua din fa]a [colii. la aproape dou\ decenii de la Revolu]ie. [i dac\ nu se mai d\r`ma casele.De-abia acum.. care am ap\ la robinet..P\i nu. care m-a]i `ntrebat. Noi acum ne bucur\m c\ s-a dizolvat `n sf`r[it CAP-ul. . Mai recent. ce spun de necazurile care s-au ab\tut pe capul lor? S`nt `ngrozi]i.Mersul Trenurilor [i m-a inundat. eu am fost singurul \sta. cu legea. Mai `nt`i c\ s-au astupat f\r\ investi]ii gropile de pe str\zi [i uli]e. ne-a trimis ajutoare de la Guvern. la porci. apoi c\ nu te mai scoli diminea]a s\ dai ap\ la vac\. c\ casa aia care am f\cut-o e la ora[.. oamenii din sat.Ei s`nt `ngrozi]i de cum s-a `mp\r]it p\m`ntul.Nu era mai bine dac\ din ajutoarele primite construia]i diguri. care mi-am f\cut cas\ nou\ din ele.. Eu am prins azi diminea]\ un crap uite-a[a `n camera copilului. mi-am adus aminte c\ a mai fost. nu-i a[a? .. s-a `nmuiat chirpiciul de la fostul sediu.. cum `i spune. c`nd a venit apa..Iar copilul ce f\cea? Sau l-a]i evacuat din timp. c\ nu se g\seau garnituri de pai[pe. sinistrat. nu? ... s\ nu mai intre apa `n sat? B\nuiesc c\ [i pe dumneavoastr\ v-a inundat.. Despre alte inunda]ii de pe la noi.. f\r\ [edin]\.

.. nu cred c\ ne-o mai d\ `napoi. Ecaterina Samurache.Dragi telespectatori. prin urmare.. care plutea `ntr-un [ifonier cu trei u[i.. frate. adic\ fiecare pentru el. prin satele din aval. da’ un exemplu tot dau.. au sc\pat-o la vale. la aceea[i or\. cum se descurc\? .. na. afla]i `n nevoi.. a luat sicriul cu baba [i pluta cu colaci [i coliv\ [i. cam ca pe la noi. pentru un nou jurnal informativ! O sear\ c`t mai pl\cut\ al\turi de noi! 174 . Dac\ vi-i zic pe to]i cum fac fa]\ se usuc\ apa. a]i aflat. c\ exist\ `n ]ara noastr\ nenum\ra]i compatrio]i afla]i `n primejdie. `n albia de rufe. iar soacr\-mea.Cip Ie[an . Acu’. la cump\r\turi. mai ales coliva. care vecin sau cunoscut pe mese sau dormeze.. nu mai ]ii cont de rud\. a murit o bab\ de 97 de ani. c\ a disp\rut cinstea rom=nilor! *** . c\ cum trecea cortegiul. nu `nhumare. Fuse.P\i. cine o g\si-o.. cum ar veni \sta de aici. Soacr\-mea e dus\ cu pluta...Familia cum se descurc\ `n asemenea condi]ii? . `n vreme ce s\raca nevast\-sa se chinuia pe o noptier\ f\r\ sertare.. cu trei ore `n urm\ l-am v\zut pe F\nel. anun]\m c\ postul nostru de televiziune angajeaz\ noi reporteri speciali. s\ fiu mai exact. care nepot `n cad\ de baie. De un exemplu. a lui s\ fie. Cu aceast\ ocazie. nevast\-mea a plecat la ora[. . dar n-a mai fost. care cum\tru pe cauciuc de tractor. ar trebui s\ zic scufundare. a dat un val mai mare. La caz de dezastru. ce s\ spui.P\i. Deocamdat\ v\ spunem la revedere [i v\ a[tept\m m`ine. fuse [i se duse. cum\tru. Azi diminea]\ a fost `nmorm`ntare `n sat.Ceilal]i s\teni cum fac fa]\ inunda]iei.

Tot ieu `m-i mai place earna finc\ eri c`n a-m vrut s\ facem 175 . mia `-mi place tare earna bucuria copilor finc\ acu po] s\ zv`rlu cu bulg\ri [in nenea grigoric\ adimistratoru s\ caz\ pe gea]\ s\[ rup\ g`tu finc\ ma p`r`t la p\rin] c\ am dat `n iel cu pra[tea c`n punea antena dea c\zut dupe balcon. C`n so dezge]a poate c\ ese da nu prea crec\ finc\ noaptea a fost ger [i eri s\ `nt\ris\ ca peatra domnu director. {ii noi am f\cut ge]u[ `n carter `n fa]a la magazinu une ese vecini mei cu saco[ile da na c\zut nimenea pe iel dec`t pu]in de tot [i nu sa lovit tare c\ zicea [i nenea de la anbulan]\ c\ sigur scap\ mo[u dac\ se `nt`npl\ vre-o minune [i are zile la v`rsta lui.Mersul Trenurilor File din jurnalul elevului Nelu earna bucuria copilor a venit earna! copii veseli ese la joac\ pe derdelu[ se d\ pe gea]\ se bulg\re[te sau face uameni de z\pad\. noi neam `nceput s\ ne bulg\rim cu bulg\ri [i dupaea am f\cut [i un uom de z\pad\ mai ezact un domn de z\pad\ c\ am tras to] deodat\ `n domnu director care trecea pea-colo [i lam astupat de tot dupaia iam f\cut p\l\rie d`n g\leata de gunoae. Alant\eri mam dus la [col\ une nea scos `n paoz\ domna profesor\ ca s\ cur\]im curtea de troene [i dupaea s\ f\cem un uom de nea specific v`rstii noastre.

to] copii [ii chear ptr ieu mai ales c\ finc\ mam udat la s\niu[ [ii mam r\cit la nas [ii nu mai m\ duc la [col\. Dupaiea a vrut ptr. A venit [un dom doctor b\tr`n cari `n loc s\ m\ `ns\n\to[eze sa apucat s\ asculte muzic\ c\ [ia b\gat `n ureci ni[te cauciuce de la stestocop care avea la cap\tu cel\nlant o tobi]\ mic\ care am b\tut ieu `n ia cu bob`rnacu dea s\rit `n sus domdoctor.Cip Ie[an un nene de z\pad\ pe delu]u de l`ng\ parcale nea lunecat bulg\rle cel mare pe derdelu[ `n jos [ii sa f\cut [ii mai mare [ii mai mare [i crec\ se f\cea c`t blocu dac\ nu se sp\rgea de tanti marcica femea de servici care m\tura p`n fa]\ a[a c\ finc\ iera plin\ de om\t na mai trebuit dec`t ca s\i pui un morcov `n gur\ c\rbuni la ochi c\ m\tur\ deja avea `n m`n\ da dup\ juma de or\ nea m`ncat morcovu. La poreclinic\ iera frumos [ii ma dus la o tante doctor\ care mea b\gat ternometrul ca s\mi ieie tenperatura da mam spereat c\ de ce s\ meo ieie c\ dupaea ieu cu ce r\m`i dac\ meo ea f\r\ s\m-i dee nimica la scimb [ii a mai vrut s\mi iee tensiunea [i pulsu care eam zis c\ i le dau numa pe do\ gume de amestecat cu surprize. earna ieste cel mai frumos anotinp al sezonului plin cu bucuri ptr. c-um mam `nboln\vit de grip\ [i ma dus la poreclinic\ Dup\ ce mam udat la joac\ p`n z\pad\ mam molipisit de grip\ [ii ma loat cu tenperatur\ la subra] [i cu str\nutat d`n nas care i sa f\cut grea]\ lui tata c`n ma v\zut cum `mi curge `n tinpu mesii [i m\ sm`rc`i deaea ma dus mama la poreclinic\ ca s\ m\ `ns\n\to[ez dinou. ca s\m-i fac\ injec]e da ieu am fugit pe sal\ [i iel dup\ ieu cu siringa `n m`ni noroc cam v\rsat pe hol ni[te pastili rotunde [i 176 .

cu p\rin]i mei l-a caban\ Ma dus p\rin]i mei `n escurse la munte une am mers cu trenu care meam f\cut curea d`n pele de cefere c\ a[a scria pe ea [ii mam amuzat deam scuipat pe geam de lam nimerit pe un nene d`n alt conportament care fuma cu capu afar\ da ie vina lui c\ dac\ na citit c\ ie periculoso sporgersi iaca cea p\]it. La munte mia mea pl\cut tare cu telecabina c`n am urcat to]i la caban\ finc\ de fric\ c\ era mai sus ca pe bloc la noi mea venit pi[u [i crec\ t\etorii de lenmne care era dedesupt a crezut c\ plo\ [i nu nea nimerit c`n a sv`rlit cu 177 . ieu iam f\cut do\ injec]i cu ap\ [i una cu cerneal\ [am plecat acas\ cu corcanu [i vinu care mia mea pl\cut la poreclinic\ c\ mam f\cut s\n\tos dupaea cu vin fert [i mai am loat deacolo un bisturel carei bun la cur\]at nuci [ii mai am [i ni[te seringe care le duc la [col\ s\i fac s\n\to[ [i pe colegi mei.Mersul Trenurilor colorate ca alunecat pe iele domdoctoru dea c\zut pe trepte `n jos [i na mai ]ipat. Dupaia cum fugeam ieu s\ nu m\ prinz\ infirmerii c\ striga c\ ce iam f\cut lui domprofesor mam ascuns `ntro odae de raze care era `ntuneric [i un fel de ca un dulap care mam b\gat `n iel da sa spereat o tante dea le[nat finc\ mia v\zut pe un ecran schiletu care mi[ca c\ tocma m\ scobeam `n nas cu picsul. `ntrun cuer era ni[te halate albe care meam loat [i ieu unu [o bonet\ [i meam pus [ii o p`nz\ la gur\ ca s\ m\ ui] `n oglind\ s\ v\z dac\m-i [ade bine s\ m\ fac doctor c`n oi fi mare da finc\ iera `ntuneric [i nu mam v\zut bine a-m e[it pe coridol une ma loat dou\ infirmere [i mea zis hai domdoctor ca venit pacentu de la ]ar\ dea adus corcan [o damijan\.

La caban\ era frumos [i o pele mare de urs `n holu c\b\nii pus\ `n fa]a [eminelului care mam b\gat ieu sub ia deam `nceput a morm\ni mor mor mor cum face ursu de sa le[inat to] turi[tii. 178 . D`n codru des am cules o veveri]\ moart\ un vezure tot mort [i iel [i ni[te ciupreci cu p\l\rie ro[e cu bulini albe care seara la caban\ nu ma v\zut nimenea c\ leam pus la fert `n oala cu m`ncare [i crec\ lea pl\cut la to] finc\ azi diminea]\ na mai e[it nimenea d`n odae de la iei. Voi mai scrie `n jurnalu meu da nu acuma c\ ma strigat nenea cabaneru s\mi arate ce pu[c\ frumoas\ are cu care tocma vrea s\ trag\ `n eu. ~n codru mam `nt`lnit cu ursu mo[ cr\ciun sau mojmartin nu [tiu ezact cum `l cheam\ care am f\cuto pe mortu iar animalu ma morm\nit pe la urechi dup\ care ma mirosit [i a c\zut. Nea cazat `ntro odae cu mai multe paturi ca cum e la caban\ [i cu al] cinci turi[ti care c`n mam desc\l]at a mai r\mas numa doi care le[inas\ pe pat da a plecat [i iei dup\ ce ia trezit cu ap\ rece de isvor a[a c\ mama ma pupat de bucurie finc\ care c`n a plecat [ia uitat bagajele [i borseta. Am dat o roat\ `n juru c\b\nii une cre[tea petre [i flori de col] d`n care iam f\cut o coroni]\ lui mama care c`n a v\zuto cabanerul a ]ipat de individie dea fugit dup\ eu s\ mio ieie da a lunecat pe ni[te bilu]e de capr\ neagr\ [ii era s\ caz\ `n pr\paste da sa prins deo r\d\cin\ [i la scos mai `ncolo.Cip Ie[an toporul dupe noi. Dup\ ameaz\ am e[it `n p\durea de la munte care era cu copaci `n ea [i cu animale s\lbatice care c`n ma v\zut a luato la fug\ [i am mai v\zut un isvora[ cu ap\ rece [i linpede care am mai f\cut ieu alt isvora[ l`ng\ el une a venit s\ se ad\peze un cerb care dup\ aea f\cea numa huu huu [i se izbea cu coarnele de copaci.

Noroc c\ nu ma prins s\ m\ ba]\ finc\ mam ascuns sub tractor de iam `npins d`n gre[eal\ cu picioru peatra de la roat\ care sa pornit la vale [i peste nenea pasnicu [i peste colib\ plus al] oameni care culegea `n vie. Dup\ do\ ore pe bunicu la luat nenea plutoneru de la s\ltat ptr.Mersul Trenurilor cu bunici mei l-a cules de strunguri Finc\ a venit toamna care ieste anotinpu hanbarelor pline de bucate ma dus p\rin]i mei la bunici la ]ar\ s\i ajut\m la cules de recolta rodnic\ a toamnii. C`n ma v\zut bunicu sa bucurat c\ avea pastilile la iel [ii na mai f\cut h`u ca vara asta c`n la dus la dispensar de ia pus masc\ de ocsigen la gur\ [i iam `nv`rtit ieu robinetu de sa umflat bunicu ca balonu. {ii bunica sa veselit de vizita mea da a scoso mama d`n cote]u purcelulului [i ia zis c\ ma adus s\ ajut la cules strunguri d`n vie a[a c\ bunica a l\sat furca jos. P`n\ seara am cules do\ze[i7 de g\le]i `n special din plastec ro[ sau albastre care nu se uita la ele uaminii. 179 . Am mers `n via cu struguri care mea zis s\ culeg de s\i pui `n g\leat\ care eu prima de toate am m`ncat struguri p`n\ mea venit de la burt\ c\ era stropi]i deci mam ascuns ca s\ fac `ntrun vece care am aflat dupaia c\ era coliba lui nenea paznicu dela vie. g\le]i care mia mea pl\cut la cules finc\ c`n am mers cu p\rin]i mei s\l vedem pe bunicu `n arest la postu de poli]e am luat un pistol d`n seltar cu care moi juca foarte frumos `n prima zii de [col\ s\ trag `n tanti `nv\]\toare. Bunica mea zis c\ m\ ho]ule ai furat g\le]ile vecinilor s\ vez tu ceo s\ p\]e[ti numa bunicu sa bucurat c\ a zis c\ le vinde de cunp\r\ rachiu d`n iele c\ tot nu sa f\cut anu \sta recolt\ ca b\tut piatra [ii ce sa mai f\cut a trecut tractoru de lea stricat.

Cip Ie[an 180 .

dar nu prea mult. iar cu prilejul unui simpozion interna]ional. au stricat pedalele closetelor din vagoane [i au ad\ugat fotografiilor `nr\mate de pe pere]i detalii neru[inate. tot necunoscu]i r\m`n [i urma[ii lor. Suna]i la gar\” Primul capitol. din dorin]a de mai bine. Cu at`t mai pu]in se cunosc numele celor care. Printre anonimi se num\r\ cei care au montat pl\cu]ele inscrip]ionate cu tradi]ionalele “E pericoloso sporgersi” sau “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii”. cuiere [i fotografii `nr\mate pe pere]i. au t\iat cu bricegele mu[amaua canapelelor. ap\r`ndu-[i principiile. canapele `nvelite `n mu[ama. din care afl\m cam care este rostul trenurilor pe lumea asta.. unii speciali[ti `n probleme de tehnic\ se contrazic [i `n zilele noastre.Roman diesel-electric Motto: „Angaj\m personal. au dotat vagoanele cu perdelu]e murdare. de-a lungul veacurilor..Mersul Trenurilor Mersul Trenurilor . Nu se [tie exact nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i: locomotiva ori calea ferat\. [i al personalului 89890. Tot aici apare [i [eful Jenic\. pe tema asta. `n general. c`]iva respectabili cercet\tori s-au `nc\ierat `n holul unei institu]ii seculare. au rupt cuierele. `n special. 181 . de progres. care au furat perdelu]ele.

av`nd destina]ii dintre cele mai diverse. cu aburi sau cu alte chestii. M\car la avion e mai simplu: `n caz de coliziune frontal\. dup\ care. ras\. nu se [tie nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i. v`rst\. cei de la Business Class. apoi. etnie sau buget. Exist\ vagoane de diferite modele. vagoane pentru to]i. unii au f\cut prima poz\ cu femei goale. dar mai mult ca sigur. Pe acelea[i [ine pe care au alunecat lin [i parfumat aristocra]ii pasageri ai Orient-Express-ului s-au `nghesuit.Cip Ie[an A doua zi dup\ ce s-a inventat fotografia. ~n zilele noastre exist\ trenuri de marf\ sau de pasageri. omul de afaceri sau n\zurosul parlamentar c\l\tor la clasa I ajunge la destina]ie `n acela[i moment [i cu aceea[i `nt`rziere ca simplul cet\]ean a[ezat pe valiz\. religie. Dup\ cum spuneam. garniturile cu solda]i `n drum spre front.. sco]`nd un ]\c\nit universal. trenurile cu brigadieri [i vagoanele scorojite ale personalelor de naveti[ti. zdruncin`ndu-se. iar g\rile `n care se schimb\ locomotiva [i sensul de mers s`nt multe [i necunoscute. bere rece [i ciorb\ de burt\. Pe c\ile ferate din `ntreaga lume circul\.. studii. nici m\car [ansa de a cobor` din tren mai aproape de gar\ [i de peron nu i se ofer\ pasagerului simandicos. {i. cei care mor primii s`nt pasagerii de pe scaunele din fa]\. cu bufet. 182 . pe culoar. diesel. puse `n mi[care de locomotive electrice. apartenen]\ politic\. fiindc\ dispunerea vagoanelor e hot\r`t\ de for]e situate mai presus de `n]elegerea unui c\l\tor obi[nuit. Vagoanele pentru c\l\tori formeaz\ o specie aparte. dieselelectrice. a doua zi dup\ inventarea trenului sa g\sit cineva care s\-i adauge vagonul restaurant. Calea ferat\ reprezint\ ast\zi o oaz\ de egalitate social\: de[i a pl\tit mai mult. locomotiva ori calea ferat\. Se poate b\ga m`na `n foc c\ al doilea film realizat vreodat\ `n istoria cinematografiei a fost unul interzis minorilor. m\rimi sau culori. indiferent de sex. care prezint\ mai multe subspecii.

prin jurul s\u treceau ca ni[te particule `n mi[care brownian\ c\l\tori cu geamantane. unii r\m`n de p\rere c\ ar fi fost mai nimerit un vagon-cistern\.doar c`]iva patroni de magazine mixte amenajate `n garaj sau de bufete comunale mai merg la ora[. `n schimb. fiindc\ vehiculul nu avea nici claxon. c\ n-are fr`neeee!”. dup\ marf\. Are. *** Pe peron. [eful de tren Jenic\ se uita la ceas.Hai noroc. To]i se d\dur\ `n l\turi pentru a face loc unui electrocar plin cu bidoane [i condus de un cet\]ean care purta dup\ ureche o ]igar\ bo]it\ [i care f\cea din gur\ “Bibiiii! Ti-tiii! Ni-no-ni-no! Ferea. vagon restaurant. deoarece cu el nu c\l\toresc prea mul]i oameni de afaceri . oprind garnitura `n dreptul tuturor bodegilor z\rite pe geam. gen]i [i saci sau `mping`nd c\rucioare de butelii. nea Jenic\! Merge. merge? Ce face \la micu? 183 .Mersul Trenurilor *** Trenul personal 89890 are vagoanele verzi [i murdare [i nu are Business Class. ad\ugat `n mod excep]ional pentru c\l\torii care p`n\ atunci tr\geau semnalul de alarm\. Rezultatul `nregistrat a fost pozitiv. rezolv`ndu-se astfel [i problema aprovizion\rii pe traseu. Acesta `[i `ntrerupse discursul pentru a-[i trage sufletul [i a striga: . o persoan\ cu sim] practic din conducerea regionalei a lipit de restaurantul pe ro]i [i un vagon de marf\... iar dup\ c`teva luni.

Cip Ie[an 184 .

. c`nd l-au dezgropat. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. g\inile. a[tept`nd s\ aud\ fluierul pentru a[i lua r\mas bun de la rudele r\mase pe peron [i pentru a scoate sticlele. veni]i `n gar\ cu ore `nainte. ra]ele. Primul fum\tor. Aurel L\tunoi. s\ le treac\ de moroi: ei. Forfota g\rii se domolise: pasagerii. un gras cre] [i must\cios. la parastas. Sfin]ia voastr\? 185 . Au c\utat cumnatul [i cum\trul s\-i scoat\ inima. Se mai `nt`mpl\ lucruri din astea.Dup\ [apte ani. dar c\lcat\ impecabil.Mersul Trenurilor Popa Serapion T\m`ie poveste[te p\c\to[ilor despre parastase [i z\d\rnicia celor p\m`nte[ti . `mpro[ca scuipat cu tutun [i r\sp`ndea miros de transpira]ie c`nd `[i `nt\rea spusele prin gesturi. ridicase tonul. zic eu. parc\ dormea. Pe holul vagonului 6. S\ spuie [i p\rintele: nu-i a[a. mo[ul.printre care.P\i. iar acum fumau pe culoar. Sub banchete. s\ nu piard\ trenul. acum `mbr\cat `ntr-o salopet\ murdar\. economia exagerat\ de ap\ curent\. g`[tele [i curcanii `ncetaser\ s\ se mai zbat\ [i `ncercau s\ socializeze pe limba lor de or\tanie. cu p\l\ria pe piept [i bani pe ochi.Deci. plutea fum de la trei ]ig\ri proaste. Nu i-au g\sit inima! . un 6 desenat cu creta [i sem\n`nd cu un G sau cu jum\tate de perj\. n-au g\sit-o. s-o ard\ [i s-o bea. se urcaser\ `n vagoane. da’ c`nd l-au dezgropat? vru s\ [tie al doilea fum\tor. . puii pr\ji]i [i ou\le r\scoapte din gen]i. lucruri pe care omului nu-i este dat s\ len]eleag\.

colaci [i fum de lum`n\ri. `[i tr\ise traiul. fac treaba. Ei.Fiilor. nu m\ vedea nimeni [i dac\ m-ar fi v\zut. motorin\ din conducte sau alte roade ale ogoarelor. p\rinte. [ti]i decorul. M\ `ntorc la mort. plin\. nu conteaz\.Ca s\ dau doar un exemplu. ca la mort. albinele `nc\ mai zumz\iau.Cip Ie[an *** Cel de-al treilea pasager de la geam purta hain\ preo]easc\ [i tr\gea cu poft\ iarba-dracului. pui frip]i. la un mort. c\ e mas\ mare. `ncepu p\rintele Serapion T\m`ie. . purcel. v-o spun eu. eram mai demult. unde era `ntins\ masa mare [i. c\ mai e p`n\ fluier\. la un sf`r[it frumos de septembrie. nu? Adic\ VIP. trec`ndu-[i din c`nd `n c`nd m`inile prin barb\. coliv\. ~n cas\. c\ era parastasul ca la nunt\. cum s-ar spune. pui [i pulpi]e. icre. C`nd m\ `ndreptam eu din nou spre salate. ]uic\. Una cu nas mare. salate. oricum. `l ducem la ve[nicul domiciliu.P\i. numai mirii lipseau. mic\ e `n]elegerea omului [i multe s`nt c\ile Domnului. . jale. m\ `nfig eu singur. fiind singurul pop\ din zon\. iau eu din toate. o boare pl\cut\. Serapion T\m`ie `l slujea pe Dumnezeu la bisericu]a din spatele g\rii. hamsii. Era a[a. c\ doar unu-i popa.de care oamenii se cam fereau. Parastasele astea nu-s de glumit.. mai ales c`nd mergeau noaptea la cules p\pu[oi. se rugar\ cei doi de fa]a bisericeasc\. rude. aglomerat. scobit\ [i 186 . Mort-mort. avea clientel\ numeroas\ [i era considerat o autoritate mai presus dec`t cele locale . cu ni[te ani `n urm\. maionez\.. . vin de poman\. nu? Deci. vinuri de vreo trei feluri. b\tuse nou\zeci. ci specialistul din mine v-o spune. dup-aia hai `napoi. nu zic nu. zi-o. Adic\ nu eu. ce. m\ trage de m`nec\ o bab\. Le-am zis c\ mai bine ies la aer p`n\ `n ograd\.

sicriul. crezuse c\ i s-o fi f\cut r\u. {ti]i cum e la [apte ani. La care ea. se `ng\lbene[te [i \sta [i cade peste Titi. M\ uit `n groap\ [i m\ ia groaza. cic\ “P\i nu. ce-are cada lor din baie.. c\ tot nam priceput? `ntreb\ primul fum\tor. p\rinte. f\. Ei. de ce nu-i bun\. cum? Deci. se aude cazmaua `n lemn.. tot gropar [i el. d\ capacul la o parte s\ scoat\ oasele. c`nd se scot ciolanele din groap\ [i se spal\ cu vin. . [i tot acolo au ]inut [i sticlele la r\cit!”. vampir. ai ]`n]ari acas\. bine.Mersul Trenurilor galben\ la fa]\. Eu m\ tot g`ndeam la alea de pe mas\ [i am `ntrebat-o “Ce-are. Ei. o cucoan\. stai a[a c\ viu!”. paharele [i tac`murile `n cad\. cic\ “P\rin]ele. ce s-o fi `nt`mplat. adic\ de ce s\ nu m\n`nc?”. s\ nu m\n`nci. poate n-o fi de import.P\i.. mai r\m`ne sau nu mai r\m`ne inima. stimate pop\. p\rinte. cum e cu parastasele de [apte ani. p\rin]ele. emana]ii. dup\ c`teva minute `n care nu f\cu dec`t s\ se scarpine. ce era acolo? Se f\cuse moroi.. ce mai r\m\sese din el.. dup\ ce i-am stropit cu ap\ [i s-au trezit. c\ `nainte. c\-l [tiam pe mort cum fusese la via]a lui. Atunci i-am `n]eles eu pe bie]ii b\ie]i. ai visat strigoi. p\rin]ele. atunci l-am v\zut pe dom’ Titi cum se face ca lum`n\rile [i le[in\. Ei. Titi. f\. nu? 187 . M\ trage deoparte [i-mi zice la ureche. au sp\lat farfuriile. de ce. au mai le[inat `nc\ vreo trei b\ie]i. “Titi. au sp\lat mortul!”. s\ nu pui gura pe bucate!”. ca s\ fac\ economie. iar atunci `mi zice baba c\ “P\i are. baba. se d\ de poman\. . “Ce-i. nu m`nca. merg eu la un parastas de [apte ani. nu?”. cu jacuzzi. m\ apropii [i eu s\ v\d cauza. Tot a[a. ce era. deh.{i totu[i. iar Titi. p\rin]ele. poate or fi fost ceva gaze. Frate-su. c\ \[tia. groparul. . atunci am fost eu bolnav [i am z\cut dou\ luni. tot `n apa aia. la ceva vreme dup\ aia. [ti]i cum e. rudele. Stau eu [i a[tept s\ termine b\ie]ii care s\pau `n cimitir.. privind cu grea]\ `n jur. se face mas\. fuga s\-l ajute. ce-ai p\]it.Da’ ce-i.

`nt`i accelerat\. a[a. ca dup\ [apte ani. sc`r]`ind pe [ine.. Trenul pleac\. Ceva mai `ncolo. care adormise deja. 87 de ani. pasagerii au sim]it c\ trenul s-a pus `n mi[care . din cauza aceluia[i [oc.N]]]! Ce vampir.Cip Ie[an .. dar efectele sale au fost multe. de exemplu. dar `n aceea[i clip\. [i deasupra.cu gambet\. peste coaste. bre? Mai r\u! Din bab\ r\m\seser\ oasele curate. `ncheie popa. respect`nd legile mecanicii newtoniene.tocmai sc\pa pe geamul larg deschis al unui alt compartiment. un domn care `[i scosese s\ m\n`nce ou\ fierte cu ro[ii de cum urcase `n compartiment [i-a `nfipt furculi]a `n ochi. ca dou\ pungu]e lucioase! Titi [i \ilal]i gropari. normal c\ i-a apucat. se ridicau ]`]ele femeii. 188 . Prin urmare. mai cu o valiz\ `n cre[tet. mai cu o g\in\ sau o furculi]\ `n ochi. un alt domn . Smucitura asta a fost una singur\. iar noi afl\m cum nu trebuie zugr\vit\ o cas\ [i de ce e bine s\ fim corec]i cu me[terii. {eful de gar\ Anton Fluiera[ fluier\ luuung din ]ignalul primit pe inventar. ~n vagonul 2. iar trenul personal 89890 porni cu o smucitur\. P\rintele Serapion T\m`ie din vagonul 6 scoase dintr-o t\g`r]\ roz imprimat\ cu `ndr\gite personaje din desenele animate c`teva prescuri [i `ncepu s\ le molf\ie. dac\ n-au v\zut silicoane la via]a lor. pantaloni `n dungi [i musta]\ `n furculi]\ . un pechinez numit Bubico. ~n vagonul 4. tu[ind cu sub`n]eles. apoi oarecum uniform\. apoi `n m`na vecinului. trei geamantane [i o damigean\ au c\zut din locul lor special amenajat peste Zamfira C\r\u[u.

oricum ai luao.Deh. `mpu[c `n beton. . adic\ mare p\cat se cheam\. Silicoanele babei. da’ cum intrai. tot mirosea. Se vede. nu? H\! P\i. . umplu bor[ sau ]in eviden]a contabil\ pe la firme.Nu-i baba aia care cre[tea bibilici `n baie? Cu casa mov-liliachiu.. c\reia `i intrase dracul `n cas\. rosti ca pentru sine Aurel L\tunoi. De fapt.. le sp\lam [i le d\deam lui nevast\mea. odat\.. m\ritat\ cu un me[ter de pe la noi. |la m\ cheam\. cum sim]eai pucioasa diavoleasc\. d\m cu glet. punem faian]\. p\catele mele. p\rinte. cas\ proasp\t v\ruit\. ne-am 189 . `ncepu el povestea nu chiar a[a de lung\. Venera N\t\r\u.. r\spunse printre `mbuc\turi popa T\m`ie. eu zugr\vesc. Sfin]ia-voastr\. M-au chemat acolo s\ fac exorcizare. Stela Gresie. a[a. vorba aia. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. [i pucioasa aia a dracilor. am f\cut. pun dibluri. Aurele. Deci. Le-ar fi cusut `n loc de perni]e. oamenilor de r`nd. miroase a groap\. pe la c`te unul-altul. are microbi. la soacr\-mea. nu e igienic. care avea nevoie. tot nimic. s\-l scot pe Necuratul. Asta `mi aminte[te de o enoria[\ din parohie. oarecum curat\. le luam acas\. privi Aurel la ceas [i aprinz`nd `nc\ o ]igar\. pun lipitori.. nu-i frumos s\ g`nde[ti a[a. nu chiar a[a de lung\. fiindc\ fapta asta. tot profanare. Dac\ e nevoie.. repar aparatur\ audio-video. P\cat s\ se piard\. {ti]i. baba respectiv\ are o fiic\. de care vorbe[ti matale.. am ref\cut. cu var. deci? Eu. c\ avem comand\. Deci. are o poveste lung\.. tai lemne.Fiule. dac\ eram acolo. “Hai. Plus c\. acum vreo doi lucram tot cu ziua. dac\ m\ cheam\. c\ multe lucruri ne s`nt ascunse nou\. la palton.Mersul Trenurilor * * * .

cu c`rpe la nas [i gur\. 190 . fiindc\ ascunsesem repede sticla cu vin `n g\leata cu var.Cip Ie[an scos!”. {i deodat\.Ei. nimic. Un vin ro[u. zicea ceva. cic\ dac\ tragem tare. ar fi b\gat-o cu capul `n var de drag. ca me[terii. Deci. c\ s\ nu scape gineric\ la c\mar\. c\ unaalta. Ea. a s\rit la c\mar\. f\r\ pauz\. ginerele. [i p`n\ m-am `ntors. cu ochii pe noi. la vinul cet\]encei. c\ vine cu agentul. c\ se l\sase `ntunericul deacum [i nu mai vedeam bine. c\ be]ivanule. adic\ rareori. [i atunci ce-a]i f\cut? `ntreb\ popa Serapion T\m`ie. `i scap\ o lab\ soacr\-sii [i m\ las\ singur cu bestia `n cas\. o strig\ careva la poart\. dup\ o s\pt\m`n\. s\ nu mai aud de soacra lui Gresie `n via]a mea. apoi plec ca `mpu[catul.. cu [mirghel. la am`ndoi. deci fac eu ce fac. baba cu ochii pe noi. s-a mai calmat doamna.. Buuun! Deci. frec eu pere]ii. fleo[c-fleo[c cu bidineaua. Gresie se enerveaz\.. * * * . c\ vai. pesemne c\ `l [tia mai bine pe gineric\ al ei ce b\iat bun e c`nd nu-i cherchelit. [i cum g`ndeam noi c\ mai bine ne b\g\m picioarele [i facem ceva `n ciubucul babei. Colegul \sta al meu. `njuram pe sub c`rpe tot neamul babei. c\p[unic\.. peste dou\ ore ne d\ un ceai cu pr\jiturele de cas\. baba `n u[\. Gresie. ce-ar fi f\cut oricine `n locul nostru? Normal c\ Gresie. h`r[a-h`r[a. Pe mine nu m\ v\zuse. dumneaei se uita cam c`[. pentru praf. c\ unde mi-au fost min]ile c`nd ]i-am dat-o pe fiic\-mea. s-a mai uitat. preg\ti]i. na.. Eu. [ti]i cum se zice la situa]ii dintr-astea. Mergem deci noi la bab\ aranja]i. din \la de p\teaz\. a[a. c\ numai pagub\ aduci. Ei. luasem un aconto de la doamna [i nu puteam pleca. C\ h\u. p\rinte.Ei.. . v\dit curios. Noroc c\ a doua zi am plecat de diminea]\ cu o lucrare. Noi.

Blestemul lui Gresie. da’ nu [tiu cum se face c\ pe c`t au dat. Au mai venit al]i me[teri dup-aia. ce s\ uite? . De-aia. alta. `nainte de-a pleca.Aha. c\ pe `ntuneric n-am v\zut. s\ o `nmul]easc\.. Obi[nui]ii trenului personal 89890 aveau locurile lor rezervate neoficial. `ntr-un t`rziu. v-am zis c\ ascunsesem sticla `n g\leata cu var. Ei. iar acum tr\geau [uturi `n u[i. cred eu. reu[ise s\ se trag\ aproape de o 191 . zic eu. Vagonul restaurant `nc\ nu era deschis. `ncheie me[terul zugrav Aurel. pe-at`t mai tare s-a v\zut culoarea. ci posp\ial\. acum [ti]i de ce are doamna Venera casa a[a de vesel\. Un mo[ neb\rbierit. c\ una. Pesemne n-oi fi pus dopul bine. sensuri [i drumul omului prin via]\. iar mul]imea g\l\gioas\ de `mp\timi]i ai socializ\rii se rev\rs\ `ntr-un spa]iu mult prea mic.Mersul Trenurilor . de[i c`]iva c\l\tori se urcaser\ `nc\ din gar\ pe sc\rile [i tampoanele acestuia. . s\ nu vad\. bine. a[a c\ s-a amestecat vinul cu varul [i de-aia i-a ie[it babei casa movulie. n-a vrut s\ dea to]i banii. c\ ne-am b\tut joc. intru[ii erau nevoi]i s\ se descurce.Da’ de ce. au `ncercat s\ dea cu trafaletul pe deasupra. cu mirosul? `ntreb\ p\rintele Serapion T\m`ie.Da. iam l\sat `ntr-o doz\ din perete un ou crud cu coaja ni]el spart\ [i am v\ruit pe deasupra. . despre direc]ii. u[a fu descuiat\. am uitat s\ v\ spun: fiindc\ baba a c`r`it c\ aia nu-i treab\ f\cut\. m\. Despre personalul de deservire al vagonului restaurant. Barmanul Tudorel M\sur\ [i osp\tarul Cornel Tav\ tocmai turnau ap\ `n ciorba de burt\.P\i. [i ce leg\tur\ are cu pucioasa dracilor. purt`nd o basc\ ud\ de sudoare [i tricou imprimat cu iepura[i..

ceas [i undi]\.. dormeam cu punga de r`me sub cap. da’ nu-i \sta trenul. m\ duc [i eu unde mi-o fi drumul. C\ din p\m`nt am plecat [i `n p\m`nt ne `ntoarcem. mo[ule.Da’ unde mergi. ca omul gospodar. a[a `nc\rcat? vru s\ [tie t`n\rul angajat... Mi-au zis c\ f\cusem scandal `ntr-un bufet [i d\dusem cu purcelul `n cap la o doamn\. . nu [tii c\ nu-i voie cu animale `n tren? .Cum ]i-o fi norocul. `n vreme ce barmanul Tudorel M\sur\ lu\ cu un gest expert sticla cu aperitiv “Cri[an” de pe raft. pe nevast\-mea. o duc pe baba. pe care [ed io acum. aduc`nd b\uturile. dac\ ]ine]i mor]i[ s\ afla]i. interveni osp\tarul Cornel Tav\. Am zis s\ facem economie la un bilet. Iar `n desaga aiasta.Vine b\iatuuu! Un curvoa\\\.De dus. . Via]a e plin\ de meandre. s\l v`nd la ora[. mo[ule. c\ venise viitura de la munte. cu fundul pe un sac mi[c\tor. cum a zis domnu’ de la masa patru! strig\ osp\tarul Tav\.. . cu l\m`ie. [i comand\ un Courvoisier dublu. dac\-i a[a. am plecat odat\ la g`rl\. ca o pern\. 192 . a[ dori s\ ajung la Zal\u. [i m-am trezit `n arest. b\usem [i m\ culcasem `n curte. doar bunul Dumnezeu [tie de unde venim [i `ncotro ne `ndrept\m. n-am plecat nic\ieri. Eu.Totu[i.Da’ totu[i. .. {i ce duci matale `n desaga ceea. la pescuit. Dup\ alte ni[te zile am plecat cu un purcel. [i am ajuns `n [an]ul din spatele [colii. de exemplu.Cip Ie[an mas\. Deaia zic eu c\ nu mai [tiu unde merg. unde-ai vrea matale s\ mergi acum? . f\r\ pantofi. da’ am ajuns cu vreo zece kilometri mai jos. iaca.. la nepotu’. Mai recent.

[i cu cheful lor de munc\. parc\ `ncremeni]i `n pozi]ii nefire[ti [i identice. Povestea ceea de care ziceai care-i.Mersul Trenurilor Ni[te lucr\tori ai ogoarelor nu prea au chef de munc\. fugeau peste c`mp s\lt`nd valize. Strig\tul. Mitrache P\pu[oi.p\pu[ar-marionetist la noi. Trenul oprise h\isa. St\ recolta. sperietori. fiindc\ nici o fiin]\ vie din jur n-ar fi recunoscut c\ ea a tras semnalul de alarm\. au tare mare chef de munc\! spuse cu t`lc un c\l\tor v`rstnic.Mitrache m\ numesc. Vasile Roait\. care m`nca pufule]i. . S`nt . care mirosea [i el a pe[te cu mujdei. o soacr\ de primar [i ni[te americani. f\cu s\ zb`rn`ie geamurile degeaba. . iar pe c`mp nu s-ar apleca nici s\-i mu[te c`rti]a de sandale.. am fost . om bun? . care ai tras maneta? Maneta [i semnalul cui te-a f\cut! Strig\tul ]`[nise prin geamul deschis al locomotivei. ~n dep\rtare se z\reau zeci de lucr\tori ai ogoarelor.Se vede c\ nu e[ti de pe-aici. cu teni[i noi. Ni[te cet\]eni `mbr\ca]i `n nunta[i.mai bine zis. un geam p\tat de ulei [i [ters cu o c`rp\ murdar\. desc\l]at de ghete [i cu picioarele `ntinse sub nasul doamnei din fa]\. . cum le-ai zis matale.B\i. stau [i ei. paporni]e [i damigene. dac\ nu [tii povestea cu \[tia. mo[ule. din c`te se vede. mo[ule.. eu `s tocmai de pe la Valea M`]ei. . `ntre halte. iar unii dintre c\l\tori tocmai ignorau avertismentul “E pericoloso sporgersi!”.|[tia de p-aici. care servise `nainte drept fa]\ de mas\. iar un fost p\pu[ar poveste[te despre leg\tura dintre art\. ci a pesc\rie [i a mujdei.A[a-i. da’ [i noi avem `n sat ni[te t`r`ie-br`u care servesc de diminea]\ la bufet. la 193 . ~n `ntreaga locomotiv\ mirosea nu a motorin\.

.{i? . dup\ ce fac urm\riri cu poli]i[tii prin tarla. cum ar veni. fiind cum\tri. artistice. ~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani (*). tot de Cip IE{AN. deci m\ iart\ c\ produc ilegal [i f\r\ taxe ]uic\ `n beci.{i ai f\cut matale sperietori de coropi[ni]e? Cum arat\ sperietorile de coropi[ni]e? vru s\ [tie controlorul de bilete Jenic\. pungu]a cu doi bani. Buuun! Deci. ilustra]ii tot de Jup. a[a.F\cut un. f\ceau spectatorii pe ei. c`rti]ele. Iedul cel mic. dac\ tot m\ pricep eu la p\pu[i. [i le prezint la prima [edin]\ cu consilierii locali.Cip Ie[an teatrul de amatori.. . frumos (*) "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani". cic\.. Aristide S`rm\. fata mo[ului. Mi-a mai zis c\.. la din astea.. c\ erau mai ales pre[colari din \[tia.. r\mas cu cle[tele palmat `ntr-o m`n\ [i cu cealalt\ `ntins\ c\u[. masca]i de tabl\. g`ndacii de Colorado. Puneam `n scen\ din astea.. Ce rol. micii. fiindc\ le-au prins oamenii. Editura Polirom. procurori de tabl\. c\ din cauza lor se compromite recolta. coropi[ni]ele [i nu `n ultimul r`nd oamenii . am f\cut poli]i[ti de tabl\. a[a.. cu o problem\: cic\. nu se organizeaz\ licita]ie. le-au dat cu clor [i le-au v`ndut la ora[ drept pui).deci de ce s\ nu fac eu mai bine sperietori de coropi[ni]e. c`rti]e sau g`ndaci. pe ogor la noi. Deci.. ni[te sperietori pentru ho]ii de carburan]i care vin noaptea [i dau gaur\ la conductele de pe ogoarele noastre. f\cut pe naiba! P`n\ la urm\ a r\mas c\ s\ proiectez. lupul. fac eu ni[te proiecte artistice. pentru copii. Acolo se ridic\ unul de la opozi]ie [il `ntreab\ pe domnul primar c\ de ce sperietori de ciori. c\ produc]ia a ie[it mult sub estim\ri. c\ la noi nu ciorile d\uneaz\ (nici n-avem ciori. 2005 194 . * * * . . `ntro sear\.{i vine la mine primarul nostru. ci altele. ascult`nd povestea. Hamlet... fata babei.. ce interpretare! C`nd urlam ca lupul. ia s\ m\ g`ndesc cum s\ fac s\ concep ni[te sperietori de pus pe c`mp.

parc\ nu s-ar apuca de treab\. aveau nevoie de tabl\ s\ repare acoperi[ul.. cum\trul. Deaia spuneam eu c\ munca p\m`ntului e relativ\. lucr\torii \ia din tarla. tot primarul. nu m\ ancheteaz\ [i pe mine? . Oamenii de la noi din sat n-au vrut s\ ias\ la munc\ nici m\car ca figuran]i. Pe ele [i pe boul de primar. care parc\ se holba la mine c`nd treceam pe l`ng\ ele.. Habar n-avea nimeni la ce-ar fi putut folosi ele. fiind f\r\ vreo utilitate. s\ le ia naiba. care mi-a b\gat-o pe g`t drept fotomodel pe soacr\sa. poli]i[ti. de-a valma. s\-i zic a[a. procurori. cu ideea. care o vedea se speria.{i? . Le ]inem acolo de c`nd au venit ni[te americani s\ fac\ un film cu sclavi negri care lucreaz\ pe c`mp. de-i vezi matale pe geam cum parc\ s-ar apuca.P\i.. [i i-au furat pe to]i `ntr-o noapte. cote]ul. pe valut\.Le-am f\cut.{i le-a]i f\cut? . c\ se visa fotomodel cucoana. totu[i.. aleas sperietorile noastre. doamna Antena Lamp\.. masca]i.Bine. . cu c`rca. cum ar veni.Mersul Trenurilor picta]i. `ncheie fostul p\pu[ar Mitrache P\pu[oi. cine [tie? P`n\ la urm\. care s\-i sperie pe ]\ranii care fur\ sperietorile de tabl\ puse s\-i sperie pe \ia de fur\ benzin\. ziceai c\-i Mona Lisa sau boii \ia de la carul lui Grigorescu. motorin\. da’ leg\tura care-i? .. care-i treaba lor cu munca p\m`ntului? vru s\ [tie mo[ul. c\ dac\ face unu’ atac de cord. Ce-i drept. la ferm\.{i. ziceau c\ 195 . iar eu am r\mas cu c`teva duzini de sperietori pe stoc. .Leg\tura e c\ dup\ alegeri s-a schimbat primarul. .{i au venit ni[te oameni din sat care nu s-au speriat de ei.. .. cic\ s\ fac [i ni[te alte sperietori. toate cu fa]a doamnei Antena. p`n\ la urm\. da’ nici chiar a[a. s\ scape de gura ei.

ireale. leam v`ndut \lora. C`teva mu[te b`z`iau. spre deosebire de patru c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. Se consuma orice. curacao. a[ezate `ncruci[at ca oasele de pe steagul pira]ilor. rachiu de mere. tot stocul de buc\]i. Se fuma pe ruptelea. ~ntr-un col]. caisat\. afinat\. Trenul st\ `n continuare. prin pletele [i b\rbile lor. Martini. un cu]it [i o furculi]\. Vagonul restaurant era ticsit: de c`nd personalul 89890 oprise `n c`mp. dar mai ales prin purtarea lor sfioas\. sec\ric\ la sfert. mic [i burtos. brag\. le-a convenit. Nu fumau. c\ eu le d\dusem `nainte cu vopsea neagr\ pe fa]\. cinea[tilor. care merg p`n\-n p`nzele albe s\ li se fac\ dreptate. Cei care nu prinseser\ locuri la mese [edeau pe geamantane sau paporni]e. erau mirosuri diverse [i mult fum. iar cei mai mul]i pasageri jucau c\r]i sau `[i spuneau snoave [i cimilituri. se simt vedete ca M\rgelatu [i m\n`nc\ semin]e. Dom Perignon. mai ales direct din sticle: aperitive [i lichioruri `n culori vii. vi[inat\. s\ nu-i mai v\d mutra doamnei Lamp\ cum se holbeaz\ la mine. nu `njurau. c\p[unat\. ]uic\ de dovleac porcesc sau bere.Cip Ie[an dup\ c`teva [p`rle `i doare la tri[c\ de figura]ie. americanilor. apoi se [tergea cu ea pe fa]\. patru dintre noii veni]i formau o pat\ de lips\ de culoare: ie[eau `n eviden]\ prin hainele lor negre. atra[i irezistibil de emblema pe care z`mbeau. P`n\ la urm\. iar din loc `n loc c`te cinci[ase dosuri late `mp\r]eau fr\]e[te o navet\ goal\. zeci de ple[cari se repeziser\ dinspre toate punctele cardinale ca furnicile la dulcea]\. ~n\untru era aglomera]ie. `[i sufla nasul. vinuri de regiune sau selec]ionate. scotea o batist\ mare. horinc\. 196 . doar din c`nd `n c`nd unul dintre ei. nu beau [i nu jucau c\r]i.

Mersul Trenurilor 197 .

dup\ ce se a[ezar\ care pe banchet\. doi aveau straie a[a. cum s\ arate? Acum. a[a c\ au venit `ntins la noi. pe care ceilal]i `l priveau cu respectul cuvenit [i `i spuneau “dom’ maistru”. str\puns\ doar de zgomotul urechilor care se ciuleau. otova. . noroc! `ntrerupse un b\iat cu must\cioar\ [i geac\ de f`[ cu embleme.{i cum arat\ necuratul \sta.O fi fost vreo telegram\. `n nem\rginita Sa `n]elepciune. . care a zis c\ e de la minister. c`nd la poarta l\ca[ului nostru de rug\ciune [i uitare de cele lume[ti au venit ni[te oameni. coarne [i barb\? vru s\ afle un mesean enervant. Unde merge]i. deci e cam a[a. cuvio[ia ta? Posed\ copite. costume de protec]ie. fiule. . peste deal. Totul a `nceput `ntr-o diminea]\. flutura o h`rtie [i striga c\ vrea musai s\-l vad\ pe taica stare]. Scarlate. boal\ cu nume ca la [ah? 198 . Sup\rarea noastr\ cade la suflet de c`nd bunul Dumnezeu. ni L-a trimis sub chip de autorit\]i locale. s`ntem cuvio[ii c\lug\ri Averchie. face]i loc la oamenii i[tea! lu\ cuv`ntul un pasager mai `n v`rst\.Dar `ndr\zni]i. Donose. nu sta]i `n picioare. de ni La trimis pe necuratul. obr\zare. vreo veste. aici de fa]\. Noi.Ei. . ca matale. dar [i mai ad`nc\ sup\rare `n sufletele noastre st\ ascuns\. cu musta]\ [i laptop. fiule! Zicea c\ au `nceput s\ moar\ g\inile oamenilor. c\ v\ v\d cam posomor`]i? `i `ntreb\ el pe cei patru.Cum adic\. a dat s\ ne cerce credin]a [i r\bdarea. fra]i `ntru credin]\ la Schitul Pas\rea. care pe navet\. sfin]iile voastre. m\[ti.Cip Ie[an . Ia. c\-i drum lung p`n\ la cap\t. Erau cu ma[inile. gras. . c\ s`nt suspecte de o boal\ cu nume ca la [ah. Pandemie [i Epizootie. ne vezi pre noi posomor`]i la chip.P\i. iar unul cu cravat\. nu? Hai. . cu ordin de evacuare. Sfin]ia voastr\. cuvio[ilor. cuviosul p\rinte Epigastrie. `n luminata adunare. `ndr\zni]i. ~n vagon se l\sase lini[tea. Pafnutie.A[.

Pandemie [i Epizootie. c\ a luat cu el ni[te fra]i `ntru credin]\ [i rug\ciune. s`ntem suspec]i. asta nu s-a mai `nt`lnit.{i? . iar c\lug\rul cel mic [i burtos `[i sufl\ `nc\ o dat\ nasul `n batist\. `n perne. poate n-a]i priceput. fiule? H-5. Post cu fripturi de g\in\. s`ntem c\lug\ri la Schitul Pas\rea. . dracii ies doar cu post [i rug\ciune. z\u.p`n\ la urm\. au `nceput ei s\ explice c\ m\car s\ d\m p\s\rile din schit. p\catele mele! Tuspatru se `nchinar\ lung. cum e c`nd se mut\ piesele. aici de fa]\.Ei. dup\ cum se [tie. continu\ c\lug\rul. Deci. s\ aib\ ce raporta mai sus. nici fulgi m\car. de-au reu[it s\-i ]in\ pe \ia care tocmai stropeau cu benzin\. p\catele mele! Cuvio[ii Pandemie [i Epizootie. `ncepe buclucul! se 199 . alung\ri de draci . ehehei. N-1 sau cam a[a ceva. nu [tii. de curcan. c\ avem canon s\ dormim cu capul pe pietre goale.. apoi se [terse cu ea pe fa]\.{i? . de ra]\. dup\ cum am mai spus. care se ocup\ la noi cu aprovizionarea.P\i. au. conform ordinului de la minister.{i noi. cum spuneam.ori. Dionisie. mai ales. Noroc de taica stare]ul. s\ le ard\. Cic\. {i. Transmisie [i Demisie. vai c\ p\rintele Transmisie. s\ se izoleze [i s\ se ard\ toate p\s\rile. are o m`n\ grea ca buturuga! .Mersul Trenurilor . . [i de la semn\turile lor ni s-a tras. p\catele noastre. c\ odat\ ce apar `ntr-un proces verbal de constatare pe tema gripei aviare ni[te termeni precum numele cuvio[iilor lor. au isc\lit un proces verbal cum c\ `n schit nu se afl\ picior de pas\re.. Stropeau.{i care p\s\ri.{i? . mai zdraveni la trup. cinstit\ adunare? La noi se fac exorciz\ri din astea. s\ dea foc la schit. s-a f\cut `nv\lm\[eal\. c\ s\ se omoare. . pe cuvio[ii Paisie. ce tot at`ta [i-[i-[i? P\i.

la Guvern. socot c\ n-o fi mers cum trebuie faxul. un surdomut `mbr\cat cu 200 . mergem cu Domnul. de-abia dup\ ce s-au pozat cu noi [i le-am dat autografe. Eu. cioc\nind discret. cu cordon de poli]i[ti [i jandarmi `n jurul schitului. la ONU. la pre[edinte. `n nesf`r[ita lui bun\tate. s-o fi `ntins cerneala. despre cum am trecut de cordonul poli]i[tilor [i jandarmilor. amenin]`ndu-i c\ `i arunc\ [i pe ei dac\ nu se fac oameni de `n]eles. iar acum `njura. ~ntre timp . s\ nu ias\ nici picior de frate c\lug\r. Ne-au l\sat. Tot Domnul. care pe toate le hot\r\[te [i pe noi ne `ncearc\ dup\ bun\ voia lui.dar `n vagonul opt .Dar cuvio[iile voastre cum a]i reu[it s\ ie[i]i? {i acum.Cip Ie[an enerv\ c\lug\rul Averchie.. C`t despre ie[it. Povestea surdomutului din tren.se iscase o ciorov\ial\ `ntre domnul controlor Jenic\ [i c`]iva c\l\tori. ci patru cavaleri ninja veni]i s\ facem un film de ac]iune pe meleagurile astea `ndep\rtate. .. s-o fi blocat rola. spus\ chiar de el `nsu[i. Ar fi `njurat mult [i bine dac\ `n compartiment n-ar fi intrat. `ntre noi fie vorba. Domnul Jenic\ tocmai le zv`rlise legitima]iile de c\l\torie pe geam. s-o fi `n]eles gre[it `n context [i de-aia ne-au b\gat `n carantin\. s-o fi bo]it h`rtia.. unde merge]i? .De mers. nea c\l\uzit mintea [i pa[ii: le-am zis \lora de ne-au oprit c\ nu s`ntem c\lug\ri de la schit. mergem p`n\ unde va da bunul Dumnezeu. la Haga. Tot aici apare [i o bab\ care sus]ine libertatea de exprimare [i [tin]ele exacte. a[adar refuzau s\ cotizeze la na[. la forurile superioare.. `n smerenia mea. pe motiv c\ respectivii `[i cump\raser\ bilete.

iar acesta r\spunse “Pentru pu]in”. maic\. Zilele trecute m-am vindecat. nu mai s`nt surdomu]ii de pe vremuri! Aproape fiecare dintre c\l\tori alese c`te un produs: mozaicar-patiserul Cornel G`z\ p\str\ pentru el o femeie gonflabil\ [i un ciocan pneumatic. oase de pui [i pieli]e de ro[ii c`teva pache]ele `n celofan [i promise cu un gest discret s\ revin\.N]]! P\cat! Eu vroiam o brichet\ cu becule]. iar Victora[ Z`dire deveni proprietarul unui triciclu motopropulsat de colec]ie. domnul Vartolomeu P\stae (purt\tor de n\s\lie [i clopotar la o cas\ de mod\) prefer\ o grap\ cu discuri de muzic\ u[oar\ [i un glob p\m`ntesc pentru uz didactic la scara 1/2. uita]i.. pufnind nemul]umit: . un breloc cu schelet. dar m-am vindecat! se l\ud\ el. . care le `ntoarse pe-o parte [i pe alta.. .r\mas f\r\ sprijin. N-are. pe la doctori mari ori pe la 201 . am fost p`n\ nu demult. stimat\ doamn\.Mersul Trenurilor ni[te haine. ni[te pixuri. dar de-acum. deoarece `[i num\ra banii cu ambele m`ini . Am fost.Am fost.s\ cad\ `n nas [i s\ `njure cu voce tare de mama c\ilor ferate [i de nenum\rate evenimente sau rude despre care mai bine nu pomenim. Trenul personal 89890 porni cu o smucitur\ care `l f\cu pe surdomut . Primul care se repezi la pache]ele fu `nsu[i na[ul. o prostioar\. apoi oft\.Matale chiar e[ti surdomut? vru s\ [tie o doamn\ dintr-un compartiment al\turat. care st\tea pe locul de l`ng\ u[a deschis\ s\ ias\ fumul. apoi le zv`rli la loc. De-acum. un carne]el chinezesc. . or s\ spun\ to]i c\ m-am pref\cut. ceva.Oi fi mers matale. n-o s\ m\ mai cread\ nimeni. Eheeei. `nnegur`ndu-se la fa]\. To]i trei pl\tir\ pe loc surdomutului. cu cadrul din cornier. acesta l\s\ pe m\su]a plin\ deja de coji de ou\. ~n t\cere. mul]umindu-i. am [i acte cum c\.

deci merge.una osoas\.Cip Ie[an vreun vindec\tor care face minuni. [i la teleshopping se uita. mirosind puternic a cioban certat cu igiena intim\.P\i. Putea s\ vorbeasc\ oric`t [i orice. pe mine nu m\ deranja. pastile.. c\ alt\ treab\ prin cas\. Totul a `nceput cu nevast\-mea. s\ zici c\ punea m`na pe vreun aspirator. ehehei. `n func]ie de punctul de vedere) . Luat pe t\lpi de c\l\tori. `[i aminti surdomutul. `n al c\rui buletin era trecut numele de Valentin Leb\d\. pilule. .Oi fi cump\rat matale ceva buline. zerul alc\tuise de-a lungul trenului o potecu]\ umed\.{i ce era `n\untru? Ce se afla `n el.Taci. C`nd m-am `nsurat am zis c\ eu surdomut. trei doamne ([i toate trei!) le[inaser\ deja. `n colet? . . babo! Nu. {i numai ce m\ pomenesc eu `ntr-o zi c\ `mi aduce po[ta[ul un colet. de la televizor. `n colet. a[a. . `mbr\cat\ cu bundi]\ [i purt`nd pe cap dou\ basmale una peste alta (sau una sub alta. babo. se afla un set practic de tig\i [i vase de buc\t\rie special conceput pentru surdomu]i. cum am v\zut `ntr-un documentar despre viitorul bionicii? *** . p\roas\. care-i mai s\rac\ de cap.Ce doctori mari. pe vreo m\tur\. ea cum e ea. de la un program din \la. un cet\]ean cu cravat\ care dormea ad`nc pe banchet\ visa c\ e din nou t`n\r activist [i m\n`nc\ savarine la cantina partidului. ea se uita mereu la televizor toat\ ziua.. 202 . am eu bani de dat? Totul a pornit. Deci. de teleshopping. ori vreun dispozitiv din \la cu microcip. nu? Baba care se b\gase `n vorb\ . iar un c`ine prip\[it prin vagonul 7 `ncepu s\ urle ca la t`rl\. `n el. care se implanteaz\ sub piele.st\tea pe o saco[\ cu ca[ din care zerul se scurgea ca un izvora[. Din cauza damfului. care vindec\tori? Ce. nimic.

[tie baba! Prin p\r]ile noastre. iar doamna c\zu pe spate. `n urm\. Deasupra ei se isc\ `nv\lm\[eal\ [i nu se putea `n]elege nimic. prin sat la noi. ~nv\lm\[eala se mai potoli. apoi geamul `nchiz`ndu-se la loc. Deci. am v\zut semne din alea.Taci. [i i-am explicat prin semne c\ e proast\. Doar se auzi geamul deschiz`ndu-se. `nt\ri b\tr`na.. dup\ cum spuneam. prin semne. femeie b\tr`n\.Da. i-am rupt nevestei de cap tigaia aia mare.Pentru asta am luptat noi la Revolu]ie? |sta-i dreptul la liber\ exprimare. c\-i prost? `ntreb\ un cet\]ean. c\ am [i `ntrebat-o dup\ aia.{i cum ar\]i matale cuiva. se vede c\ n-o fi `n]eles ea prea bine gestul ori n-oi fi fost eu destul de explicit cu tigaia aia 203 . l\s`ndu-se [i mai tare pe saco[a cu ca[. .Uite-a[a! Eeee? Te-ai prins? Dac\ n-ai `n]eles. cum facem noi. adic\ limbaj mimico-gestual. . prin semne. `]i rup gura! O iei. maic\. `]i [i spun c\ e[ti prost. Cineva `i trase babei saco[a cu ca[ de sub fund. rupe-mi gura. [ti]i.Deci. dreptul la opinie? Na. na! Rupe-o.Mersul Trenurilor .Adic\ i-am rupt nevesti-mi de cap tigaia cea mai mare special conceput\ pentru surdomu]i. Se mai cheam\ LMG.. mie.Adic\? r\sun\ o voce din mul]imea adunat\ `n jurul domnului Valentin Leb\d\. babo. din care ie[i un nou val de zer: . surdomu]ii. To]i m`ncau ca[. Baba disp\ruse.. s\ te v\d dac\ po]i! Am v\zut `ntr-un documentar c\ exist\ acum ni[te proteze din titan cu carbur\ de tungsten. . la Teleenciclopedie.. . maic\... Am urm\rit chiar [i un documentar despre ele. dac\ nu teast`mperi! Las\ omul s\ vorbeasc\! Baba se f\cu comod\.. din setul special pentru surdomu]i. c\ te ating. care pot `nlocui mandib.. . . strig\tul “Tr\iasc\ libertatea de exprimare [i [tiin]ele exacteeeee!” pierz`ndu-se undeva.

“{i. face ea. mai mare. Ei. “Nu da.c\ a venit nevast\-mea s\-mi explice era un aparat pentru sl\bit. “dou\zeci kilograme per lun\. face ea.Da’ de ce. cutia.Vrei s\-]i mai spun o dat\ prin semne c\ e[ti prost? ~]i spun! ~n\untru .. “{i dac\ nu-i bun?”. O iau eu pe nevast\-mea. “Ia calculeaz\ tu.. nu? *** . eu a[a zic”.. prime[ti banii `napoi. nu?”. Dac\ nu func]ioneaz\ `n [ase luni. face ea. deschid: ce era `n\untru? . la optzeci. “{i e bun aparatul \sta. “P\i”. primesc banii `napoi.. `nseamn\ c\ dispari de tot dup\ patru luni.. a[a. alea cinci milioane care le-am luat din burlan!” a `nceput ea a r\cni. fac eu. s\ arunc cu aparatul de sl\bit dup\ ea. proasta naibii!”. egal. [i auzul. f\. de-abia `l c\rau. C`nd am auzit eu de banii din burlan. sigur este c\ peste o s\pt\m`n\ sun\ la u[\ ni[te cet\]eni `n salopet\. “P\i. Cu alt colet. sigur.”.Aparat de vindecat pentru matale. f\. fac eu. m\ rog. o sut\ dou\zeci de kilograaaame! Nu? P\i tu. dac\ nu-i bun. Scrie acolo a[a”. nu da. s\ vezi dac\-i bun?”. am luat-o la fug\ prin cas\. rahat! Cum fugeam dup\ ea m-am `mpiedicat de motan.Ei. [i mi-am sc\pat aparatul `n cap! 204 . spune ea..Cip Ie[an special\ pentru surdomu]i. ai de g`nd s\-l probezi [ase luni. era bun aparatul la a[a ceva? . . c`te kile sl\be[ti `n [ase luni.. tu c`te kile ai?”. a[a mi-a zis”. de `nmul]it cu [ase luni. fac eu. garantat. “P\i. fac eu prin semne. Pentru sl\bit dou\zeci de kilograme pe lun\.. “s\ tot am vreo optzeci. c\ poate nu-i bun [i ne d\ banii `napoi. fac eu. [i a[a mi-a venit [i vorbitul. Da-i bun!”.... Rup cartonul. b\rbate. garantat. tot prin semne: “Ia zi. da. “P\i. care ie[ise de sub pat.. p\stra]i pentru vinul de S\rb\tori..

cu s\rb\toare [i mare pomp\.Cert! Apa nu-i bun\ nici `n cas\. maic\. pe perioada lucr\rilor. sc`r]`ind [i cl\tin`ndu-se ca un be]iv. . la semnalul unor muncitori care jucau [eptica st`nd cu fundul pe [ine. de mi se ag\]ar\ broboadili `n u[e. trenul `ncetini [i chiar se opri de-a binelea..Mersul Trenurilor . ca unul inaugurat cu coroane pe ale c\ror panglici scria “Regrete eterne”. pe aceea[i tem\. . `mbr\cat ca mortul. Ar fi fost nevoie. f\r\ gospod\rii. Avusei mare noroc. `n vreme ce se chinuia cu un stilou s\ `nfunde dopul `ntr-o sticl\. cu pantofi de lac. fanfara [i coroanele pentru marea inaugurare. de mai multe pompe mari.S\racii oameni. victorioas\. oft\ un domn de la ora[. nici `n vin! fu de acord c\l\torul din fa]\. vest\ [i cravat\. Podul ar\ta.. deoarece podul care lega dou\ provincii istorice ale patriei tocmai fusese dat `n folosin]\ pentru a treia oar\ `ntr-o lun\. pacatili mele! mai spuse ea. cum a venit apa [i le-a luat totul. Era cam bo]it\ [i avea multe g`ze lipite pe frunte. o poveste din vremea potopului: povestea Arcei lui Nae. s\ scoat\ apa. am v\zut eu un documentar despre loviturile care afecteaz\ anumi]i centri nervo[i! strig\ baba. pe care au pus st\p`nire marmotele.A[a-i. Da’ la \[tia de pe-aci nu li sa f\cut prea mare pagub\. cum au r\mas ei f\r\ cas\. Trenul personal 89890 mergea u[urel. c\ut`nd din priviri saco[a cu ca[. de altfel. O inaugurare de pod reparat dup\ inunda]ii [i.care a [i asigurat. totu[i. prin urmare. ap\r`nd de pe culoar. costum. dar nu s-a g\sit `n tot jude]ul dec`t o firm\ de pompe funebre . ce-i drept. se poate spune c\ au avut 205 . ce-i drept.

Asta-i o caca-maca. c\ vorbeau to]i la ziari[ti.acum albastru pe la gur\. c\ tot ce era de luat a fost luat `nc\ din prim\vara trecut\. sim]ea c\ `l lua de la creier. .s\-[i mai caute casa. a c\rui cerneal\ alb\strise deja vinul de regiune.. N-au auzit cum venea de la munte. A[a le-o fi fost scris. astea. mai zise el. [i c\scau gura... Nu fi sc`r]ar. cu carne]ele [i pixuri `n m`ini. c`nd a dat apa din nou.scormoni demonstrativ `n map\ dup\ `nc\ o b\[ic\. . mo[ul de care v\ spuneam. Au avut noroc.Cip Ie[an noroc. `ncepu b\tr`nul s\ povesteasc\. feciorii mo[ului. dar `n putere. mai bo[orog.. Acum. n-au auzit vuietul. n-a mai apucat s\ ia dec`t o delega]ie de la minister . * * * Mo[ul de la geam st\tuse p`n\ atunci nemi[cat. de un exemplu. ierta]i cacofonia. gospod\rie serioas\. „La’ c\-i bun [i-a[a. apoi spuse: . Mai hodorog ca mine. ]in`nd `n poal\ cu tandre]e.c\ veniser\ domnii \ia cu cizme de cauciuc noi. `ncerc`nd s\-[i scoat\ din sticl\ stiloul. Dup\ vreo . la noi `n sat tr\ie[te unul. Nu [ti]i ce-a fost la noi `n sat. ispr\vi cet\]eanul. [i chiar c\ nici n-ave]i de unde [ti. La noi `n sat. de la cerneal\ . era g\l\gie. ~n repetate r`nduri.. colorat!”. casa [i gospod\ria lui Nae. fiindc\ se cam s\turase efectiv se s\turase! . s\-i deie la televizor. un sac cu varz\. Are cas\.P\i. nu ne mai ]ine pe jar..Ce treab\.s\ tot fie jum\tate de veac.. spune-ne [i nou\. st\m [i noi. gospod\ria [i 206 . el av`nd acareturile `ntr-o vale peste care d\ apa la fiecare ploaie. trenul st\. c\ dau o [p`rl\! Cet\]eanul cu vinul . c\ ne-ai f\cut curio[i! Vorba aia. b\tr`nul Nae. au fost tare greu `ncercate de bunul Dumnezeu [i de mama natur\ materialist-dialectic\. c\ s-a `nt`mplat [i s-a uitat.. Nae. dup\ cum v\ spuneam. mo[ule? Hai. curte. Tu[i u[urel. ca pe o iubit\. a fost `ntr-adev\r treab\ serioas\. cu dezghe]ul.

. poate-a]i cunoscut un Grigorescu mare. Mai stai. bre. matale dai ca prostu’ la ciocan. fiindc\ apa aducea mereu `n fosta lui ograd\ buc\]i din casele altor gospodari domicilia]i mai `n amonte. s\ fac\ pentru noi!”. ~n form\ de barc\. [tia c\ unde e Grigorescu. O arc\. C`nd a aflat de la buletinul meteo c\ urmeaz\ o perioad\ cu precipita]ii care vor dep\[i mul]i litri pe metru p\trat. c\ vin fraierii \ia. avea destule. pe l\mpi. sc`nduri. Mai `ncoace. de r`dea toat\ lumea din sat: “H\-h\. C\ [i cu apele astea mari.. Materiale de construc]ie. *** .. .. mai exact. de la munte.Mersul Trenurilor membrii familiei prin satele din vale.Demelza? }i-ai g\sit! Nici cu buldozerul n-o iei de la televizor. s\ vin\ s\-]i dea termopane. s-a spetit. s\ dai de b\ut.. Ei. nu? . cum se spune. `n ultimii ani de pe vremea lui Ceau[escu. ca Vitoria Lipan. nu se prea d\dea program la televizor. o g\sea Nae `nfipt\ `n m`l. umbla s\rmanul de nebun prin satele din vale. chestii. . Ei.. [i a muncit mo[ Nae. P`n\ s\ apar\ la noi televizoarele. deci a sc\pat. telenovelele.{i matale nu te-ai s\tura s\ `]i tot faci din nou casa la fiecare inunda]ie? Campanie electoral\ nu-i dec`t la patru ani.O fi avut o nevast\ mai u[\rnic\. l\tunoaie. iar v`ntul va sufla cu putere din sector nord-estic. `n primii ani. lea]uri. programele. Deci. la radio. e [i Demelza. `ntreb`nd tot pe cine `nt`lnea care a]i v\zut. Nae s-a s\turat.{i? . Dup\ aia. `n loc s\ vii cu noi la bufet. da’ nici mari viituri n-au prea fost..{i mo[ul? Mo[ul ce f\cea? 207 . mereu se `nt`mpl\ s-o ia apa.. cu urechile `n difuzor. [ia scuipat `n palme [i s-a apucat s\-[i fac\ o cas\ nou\. de c`nd cu democra]ia. gresie.

ceea ce familia nu d\. la reclame. dotat\ cu tot confortul. {i. fiindc\ se uitase [i ea prea mult la seriale. . *** .. ca mo[ul.{i pe cine a luat [i pe cine nu? `ntrebar\ cei din compartiment. Dar iat\ c\ [i vaca lui Nae s-a comportat ca vaca. apoi a trecut la lucruri serioase. a `nceput [i ploaia. t\cea [i lucra. mo[ul Nae a `nceput s\-[i adune familia. doi. {i atunci a v\zut c\ nu-i ajunge spa]iul locativ.de[i. printre care [i baba cu ca[ul. fiindc\ f\cuse toat\ [andramaua dup\ o schem\ dintr-o revist\ veche. Din c`nd `n c`nd.Bine. deci a sim]it ea c\ e indispensabil\. . m\ scute[ti? Nu e[ti aia de-au aruncat-o unii pe geam din mers [i tot s-a `ntors ca bumerangul? . fiindc\ d\ lapte `n fiecare diminea]\. c`nd a devenit.. de exemplu. fiindc\ nu mergeau dec`t `mpreun\. continu\ b\tr`nul. dar fiara `l ]inea cu ghearele. a `nceput s\ se g`ndeasc\ pe cine ia `n barc\ [i pe cine nu. mo[ule. cum prinde form\. atunci. .P\i. locuibil\. era pentru pionieri din \ia. O ploaie din aia. deci 208 .. Tehnium sau Minitehnicus sau a[a ceva. mai serioas\ dec`t familia poate fi vaca... `n arc\. Vaca. Deci. mai fuma c`te-o ]igar\ [i se uita la arca lui. da’ ce poate fi mai serios dec`t familia.P\i.Eu! Dup\ c`teva clipe se auzi din nou geamul deschiz`ndu-se.Mo[ul? Mo[ul. mici de statur\. c`nd a prins form\ de tot. {i-a mai luat copiii . apoi ni[te voci care strigau “Hei-rrrrup! Hei-rup! Un’.Babo. s-ar fi sim]it `n stare s\ fac\ al]ii. trei. s\-i spun a[a.. cu bolboroci. la o adic\. `n situa]ii din astea. Ei. Noe a luat-o pe nevast\. s\ o bage `n barc\. `n situa]ii din astea? . La `nceput a vrut s\ ia doar televizorul. Cu tot cu televizor. [i!”.Cip Ie[an .

de anvelope uzate [i de lemne pe care ni[te cet\]eni tocmai le `nc\rcau `n c\ru]e. peste podul proasp\t dat `n folosin]\. Din cinci `n cinci minute se g\sea c`te o marmot\ s\-[i duc\ labele strea[in\ la ochi [i s\ strige “P\m````nt!”. [i i-a spus lui Nae: “St\p`ne. maluri r\scolite. [i-o fi `nchipuit c\-s m`]e altoite. c\ s-au urcat pe catarg. ~ntre timp.Mersul Trenurilor a zis c\ nu urc\ pe vas.{i marmotele. de aragazuri [i frigidere vechi. c\ vine icebergu’!” sau „Americaaa!”. . Chiar le-a mul]umit `n sinea lui \lora care-l furaser\ cu o lun\ `nainte. nimic. nevasta st\tea pe canapea [i se uita 209 .Cu calul a mers mai u[or. mai b`rsan\. . “C\pitane Nae. Se mai vedeau ni[te copii sc\ld`ndu-se `n pielea goal\ [i ar\t`ndu-[i p\s\relele la c\l\tori. a[a c\ trenul porni din nou. Dintre oi. Muncitorii terminaser\ partida de [eptic\ [i se ridicaser\ de pe [ine. a[a. mai cheam\ [i-un c`ine!”. s\ nu fac\ prostii. f\c`nd semn. c\ n-avea cal.. Dup\ aia. c`teva babe care frecau cu periile tot at`tea covoare [i un cet\]ean care `[i sp\la ma[ina la r`u. c\ l-au sc\pat de belea. adic\! . deci. care s\-i fac\ masaj. [i-a pus copiii s\ trag\ `n ele cu pra[tia. doi-trei pescari plictisi]i. mai vioaie. ca s\ bage `n loc porcul cu scroafa. a scos-o pe soacr\-sa din cabin\. cu sc`r]`it specific. ferea. cum a b\gat calul? . pline de m`l.Ahaaaa! Ca la televizor.Calul. Nae. s\ fac\ poante proaste.{i? . Cine privea pe geam `n jos putea vedea urmele inunda]iilor. st\p`ne. `n arc\. .Exact. [i-a chemat un c`ine. Copiii fuseser\ `nchi[i `n cabina lor. Nae `[i adusese pe barc\ oile [i berbecul. una era mai n\zdr\van\. dec`t cu marmota ei preferat\. Nae se enervase. unde au [i r\mas. care a `nceput a fugi dup\ marmote s\ le mu[te. au sc\pat de c`ine. spune-ne..

Diminea]a s-a auzit un vuiet mare. au plecat `mpreun\ p`n\ `n deal.. b\tr`ni lupi de mare. al]ii au v\zut-o `n Str`mtoarea Magellan sau printre ghe]ari [i s-au `nsp\im`ntat. aparatur\ electrocasnic\ ieftin\ [i ]ig\ri f\r\ timbru. pe care apa a adus-o `ntreag\ [i a l\sat-o exact `n ograda lui. despre vapor. cu tot cu animale. b\tr`nul Nae ce-a f\cut? To]i c\l\torii din compartiment [i de pe hol st\teau cu urechile ciulite. soacr\. pe arc\! {i-a zis c\ las\. chit c\ n-aveau curent electric. copii. ministru.{i c`nd l-a scos din cuptor mirosea a[a de frumos. circul\ vorbe. Soacra fusese b\gat\ `ntr-o cu[c\. S-a pensionat.. apoi s-a enervat c\ nu putea `nghesui pe nic\ieri curcanul. nevast\ [i televizor. dom’ Relu. povesteau c\ au `nt`lnit pe oceanele lumii.{i? . una-alta. Ni[te marinari.Cip Ie[an la televizor. ce s-a `nt`mplat? . ceva. . . fiindc\ 210 . Venise viitura de la munte [i o luase. unde avea cuptor humuit. `n diverse zone gografice. cum o da Dumnezeu. [i c`nd s-a `ntors Nae acas\ s\ vad\ cei. iar Nae [i-a dat seama c\ pusese capra `mpreun\ cu varza [i c`inele cu pisica . [i s-au `ntins la [pri]uri p`n\ diminea]a. via]a a c\p\tat un sens nou pentru el. .{i cu vaporul. o vil\ de la munte. un vas fantom\. a unui parlamentar. O luase.. care plute[te `n deriv\. cu arca lui Nae. Un fel de corabie din lemne prost `ncleiate. la un v\r de-al lui Relu.Nae este fericit acum. cu capul umflat de la vin.[oareci erau peste tot.P\i. care mai vin pe la noi prin sat s\ v`nd\ blugi.. arca lui Nae.. c\ imediat a ap\rut vecinul lui Nae.. s-a mutat `ntr-o cas\ nou\.. ia arca de unde nu-i! Arca [i c\ciula. mul]ani-mul]ani. [i din vorb\-n vorb\. cu un bidona[ de vin. . cum se mai spune. Unii au `nt`lnit-o pe la Capul Horn.. a[a. Ei. deci l-a t\iat [i l-a m`ncat la el `n livad\. `mpreun\ cu bibilicile.Iar Nae. iepura[ii de cas\ erau [i ei pe undeva.

~n realitatea neoficial\. ci chiar `n timpul sta]ion\rii. Oficial. o voce care striga ceva. Sc`r]`iau `n general. [i c\ruia `i venise `n sf`r[it vremea s\ se odihneasc\. la rampe. c`t [i `n particular. apoi se ajunge `n halul acela la marea privatizare.[i-ar fi dat seama [i f\r\ ]ignal c\ trece trenul. din cauza me[terilor care verificaser\ pe fug\ garnitura. de prob\. de compostat felii de salam [i ca[caval afumat cu cle[tele de bilete sau de nimerit cu cascheta lum`n\rile de pe tort. mut. clinchetul [i g`lg`itul din\untru. se auzea de fiecare dat\ un t`nguit lugubru. dans pe cioburi [i g\l\gie. Concursurile pe teme din activitatea feroviar\ fuseser\ de b\ut bere prin fluierul [efului de gar\ direct din tolba controlorului. se colind\ toate cr`[mele la r`nd.incluz`nd sim]ul propriet\]ii. toate sc`r]`iau `ngrozitor . f\r\ v\z. sim]ul m\surii sau bunul sim] . instructiv\. a[a. Cu ocazia asta. G\l\gia pe care o f\ceau vrednicii [i veselii c\l\tori. c\ci se gr\beau la un chef. cel al umorului. cel care formase de-a lungul deceniilor at`tea [i-at`tea genera]ii de speciali[ti. se auzeau mai ceva ca un glas de siren\. cu pahare sparte. pres\rat\ cu concursuri pe teme din activitatea feroviarilor. f\r\ miros. trebuie amintit c\ me[terii cofetari s211 . fusese o agap\ colegial\. chiar de mai multe ori. o petrecere frumoas\. Fusese petrecerea de pensionare a b\tr`nului maistru Nea Pandele. f\r\ oricare alt sim] .nu doar la curbe. “Serialuuuuuuu! C`nd `ncepe serialuuuuu-uuu-uuu?!”. sau la cobor`re. fusese un chef monstru. Se porne[te de la ni[te simple pete ro[ii. din corabia fantom\. De la plecare. din pricina [inelor montate `n prip\. tov\r\[easc\. Nu era nevoie: orice surd. un eveniment demn de ]inut minte. ~n plus.Mersul Trenurilor din ea. locomotiva [uierase doar o dat\.

`n vreme ce mai la dos. s\rb\toritul. iar ni[te cet\]eni de prin p\r]ile locului reu[iser\ `ntr-o noapte s\ completeze opera distructiv\ a naturii. un mic feroviar din mar]ipan lovea cu un cioc\nel minuscul o osie a tortului. dup\ o via]\ de munc\. iar respectivilor li se f\cuse lene p`n\ [i s\ fure. *** Pe o distan]\ de c`]iva metri. Din co[ul locomotivei ie[ea fum din vat\ de zah\r. s\ le `ncarce `n c\ru]\ [i s\ le v`nd\ la fier vechi. se contractase de la ger. `n opinia lui. an de an. iar al\turi. pe peronul din blat de napolitan\.toate. trenul personal 89890 s-a zguduit ca o c\ru]\ plin\ cu pepeni sc\pat\ la vale pe un drum desfundat de ]ar\. un mic c\l\tor oferea pe [est o miniatural\ bancnot\ unui controlor micu] . pe acea distan]\ de c`]iva metri. ro]ile p\reau bine lipite [i n-aveau nevoie s\ mai fie cioc\nite. dar c\ nici acum. av`nd osii [i boghiuri din caramel [i st`nd pe [ine din bezea cu traverse de vanilie. sco]`nd buloanele [i tr\g`nd de [ine. La petrecerea de care spuneam a fost at`ta veselie. a `nchinat un pahar `n cinstea mesenilor [i a m\rturisit c\ `n fiecare zi.Cip Ie[an au `ntrecut pe ei `n[i[i la tortul respectiv. {i iat\ 212 . stric`ndu-i cazanul [i co[urile. habar nare de ce a f\cut-o. deci au renun]at. din mar]ipan frumos colorat cu vopsele chimice. a izbit cu ciocanul `n osiile vagoanelor fiindc\ a[a i se spusese pe c`nd era ucenic. La un moment dat. Din fericire. `nc`t `nsu[i domnul director al regionalei s-a `mb\tat lemn [i a c\zut cu cotul `n tort. `n form\ de locomotiv\ cu aburi Pacific din ciocolat\. calea ferat\ ar\ta ca vai de ea: `n curgerea fireasc\ a anotimpurilor se dilatase de la c\ldur\. pentru a duce treaba p`n\ la cap\t era nevoie chiar de munc\. de asemenea. proasp\tul pensionar Nea Pandele. Iat\ de ce. fiindc\.

. `n `ntreprindere. cam c`t o pensie mic\. o bogat\ experien]\ `n domeniul petelor. Da’ nu face s\ v\ `ntrista]i. care-i leg\tura? . Terasa. nu? interveni moralizatoare o doamn\ care cro[eta [i din m`inile c\reia ie[ea un fel de mileu cu lebede. frumos. [i-a v\rsat pe c\ma[a alb\ toat\ cafeaua din termos. pe zi. dac\ pot spune a[a. am terminat [i eu o politehnic\.mai bine zis. o pl\cere! {i st\team eu cu b\ie]ii a[a. a[a. la o ter\su]\ din apropiere. Cel care vorbise era un domn `ntre dou\ v`rste.Mersul Trenurilor de ce un domn durduliu [i frumos `mbr\cat. pentru o c\ma[\. Deci.inginer. patru sferturi de vin [i ce-o mai fi. . pozn\. . Se duce cu ap\ rece [i ni]el detergent. trei vodci mari cu sucurile lor. . intim\. {i-am ajuns la cam o treime din salariul mediu pe economie. de-am mers cu b\ie]ii. `n curtea omului .Vezi-]i de ciorapul t\u.{i v-a]i `ntrebat ce lucruri utile a]i fi putut s\ v\ cump\ra]i din banii \[tia pentru familie. dup\ dou\ ore.. c\ difer\. la o m\su]\. Nu mai ]in minte care. zece beri. eram `n fabric\.Iaca. c`t cheltuim noi pe b\utur\. func]ie de anotimp [i dispozi]ia omului. c-a v\rsat-o! constat\ sec na[ul Jenic\. cu ani `n urm\.{i cu petele. care mergea la o nunt\.a micului `ntreprinz\tor particular cu liber\ ini]iativ\. aveam `n minte doar suma 213 . [i f\ceam calcule. ca b\ie]ii.P\i este. .Se duce pe naiba! Nimic nu se duce! ~ng\dui]i-mi s\ zic c\ am. pentru cas\. pref\c`ndu-se c\ mo]\ie. Am pus. umbrar din vi]\ de vie. domnu’. c`nd am luat o pauz\ mic\. c\ a trecut vreme. `ncepu fostul inginer. care p`n\ atunci st\tuse lini[tit pe locul s\u. uitasem de la ce-am pornit. de la caz la caz.Eu? S`nt . Deci.. . struguri cop]i deasupra. duduie! Deci.Matale e[ti v`nz\tor de detergent? Fabricant de le[ie? . am fost .

Da’ nu asta-i treaba. ne-am molipsit to]i de lepr\ [i ne cade pielea. Deci. din \la. la banii de atunci . Gic\. hopa-hopa.. Ceilal]i. cherchelit. Curgea must ro[u. * * * . s\ ne punem probleme. nea Fane suge ce suge. la fel.[i v\d c\ avea spatele ro[u. a[a. O mai pune o dat\. ho. s\ munci]i. nu p\]ea]i nimic! se b\g\ din 214 . \sta ro[u `i must. se copseser\ [i curgea din ei ca din ]eav\. sf`rl\! Nea Fane. ce-ai p\]it? Scoate. `mi fac curaj [i-l pun pe nea Fane s\ guste pata. c\ poate or fi lipitori . ce s\ fie? M\ uit mai bine la Gic\ . scoate basca din gur\ [i zice: “B\. hodoronc-tronc.tocmai se ridicase s\ mearg\ la veceu . atunci am `nceput noi s\ ne `ntreb\m.. basca din gur\. Ei. cic\ e lepr\. c\ alta. Zic: “B\i. Ce s\ fie. avea dreptate.dar de unde lipitori `n bufet. care era din vi]\ de vie. M\ uit la nea Fane. boule.Cip Ie[an vreo dou\ milioane. lepra nu vine a[a. puterea voinicului!”. ce s-o fi `nt`mplat. la b\tr`nul me[ter: era [i el ro[u pe spate. M\ uit mai bine. nu vede]i c-a r\mas bietul om paralizat?”.[i ne g`ndeam la c`t am putea bea `ntr-o lun\ din banii \[tia. n-auzi?”. miros. [i `nc\ o dat\. cic\: “Or fi chimicale de-alea de nimicire `n mas\. Zic eu “B\i. `ncep`nd de la basc\ `n jos. El. pune limba pe basc\. fraierilor. ci faptul c\ de la un moment dat am `nceput s\ sim]im ceva umed [i lipicios pe spate. ciorchinii mari. nimeni s\-i culeag\. care p\teaz\ [i care se duce numai cu foarfeca. V-am zis c\ st\team sub umbrar. dup\ care r\m`ne cu basca-n gur\.A]i v\zut ce se-nt`mpl\? Dac\ nu mergea]i la b\ut [i st\tea]i `n fabric\. `i suc de la strugurii de deasupra! E bun. ce-o fi. M\ uit eu mai bine. c\ una. termin\ de supt. cum era ni]el f\cut. acu’ ai pielea [i peste dou\ ceasuri pic\!”. m\. analizez. `n curtea omului? Gic\.

Booon! Deci.. Gic\. haide]i s\ facem ceva. c\ m\i b\ie]i. continu\ povestea inginerul. . la orele [ai[pe zero zero fix. Ei.. “Mitic\ Impex” dup\ acte. da’ noi `i 215 . coloran]ii. . cu mustu-n frez\ la propriu.{i a]i g\sit. l`ng\ ditamai fabrica.P\i. st\team noi a[a [i ne uitam unul la altul. nu ne putem ar\ta a[a. deci intr\m `n prima. da’ parc-ai fi Scufi]a Ro[ie”. ridic\m ancora. expozi]ie de arte plastice sau panarame din astea. vorba aia. rachiu. s\ cerem o sticl\ de vin alb de scos pete. prin frecare. cum ar veni”.. om b\tr`n. vopsi]i. cic\ “m\. m\ uit la tine cum stai cu basca asta colorat\ pe cap. cu voi doi vorbesc. . deci. Nea Fane. Cu vodc\. cam pute. ca omizile. ce fe]e aveam. adic\ c\ s\ se dizolve petele astea.Mersul Trenurilor nou doamna. Patronul face “Da’ de unde. cic\: “M\i. ai ograd\. ceva. c\ n-am! Doar vermut. io am auzit c\ vinu ro[ se duce d\c`t cu vin alb.. punct. s\ ne cur\]\m petele de ro[u de pe haine. una-alta. spa]iu comercial la vad bun.Deci. da’ e cam expirat. s\ fac diferen]a dintre must [i nemust. nea Fane. mergem noi la patronul de la bar. sal\ de lectur\. dac\ vre]i. cum `i zice. a]i cur\]at? vru s\ [tie controlorul Jenic\. avem [edin]\ cu dom’ director. mii de angaja]i `nseta]i. taninul. Gic\. e[ti mic patron. `nainte ca doi c\l\tori enerva]i s\-i `ndese mileul c\lu[ `n gur\ [i s\ o lege cu firele din ghem. C\. vin investitori str\ini. at`ta chimie mai [tiam [i eu. de ascultat muzic\ de camer\. Deci. plec\m s\ c\ut\m vin alb. nu merge? ~ncerca]i matale ]uica asta de la ]ar\: eu am dizolvat cu ea vopseaua neagr\. c`nd mi-am antifonat ma[ina!”. l`ng\ `ntreprinderea noastr\ s-au `nmul]it [i au crescut cr`[mele. bufetele [i bodegile. nu te-apuci s\ investe[ti s\ faci bibliotec\. dar i-am desp\r]it eu. {i mergem noi. le-am zis b\ie]ilor c\ haida. fleo[c! `i vars\ halba `n cap lui Gic\ [i erau s\ se ia la pumni.

.ce mai. Mai ales c\ tocmai a schimbat b\iatul butoiul. la “Romani]a SRL”. lucioas\. c\ era o bogat\ gam\ de sortimente. Dup\ care plec\m [i lu\m la r`nd toate localurile. Deci. nu puteam trece pe l`ng\ ei a[a. s\ru’m`na doamnei. salut\m [i ie[im. b\ie]i. prieteni. navem alb. c\ ne [tiam cu to]i patronii de cr`[me din jur. hai c\ fac cinste. patronul. apoi mergem pu]in mai departe. a b\gat bere proasp\t\. la revedere. c\ a dat ni[te coniac cu etichet\ str\in\. [efu’. dar `n toate erau cunoscu]i. n-aveau pe nic\ieri vin alb. Acolo. colegi. deci r\m`nem. f\r\ o 216 . ba un pahar de “Cozia”. c\ “Alb n-avem. Cum. ba un r`nd de “Glacial”. c\ se sp\rsese butoiul din pivni]\ cu o noapte `n urm\. peste drum. Nici acolo n-aveau vin alb. ba un spumos. cum e cazul.. n-a venit cu marfa de la depozit. cum `i zicem noi.Eu am dat dou\ r`nduri de aperitiv “Cri[an”. dom’ inginer? Da’ m\ jigni]i. fiecare. Ei. e ziua mea peste dou\ luni [i ceva. ba un digestiv “Terente”. L-am terminat. Salut. ba o “Ve[nica Pomenire” . o sticl\ de vin alb. nu? * * * . s-a terminat adineauri. “La sculer-matri]erul gr\bit”. iar ei. am r\mas. n-aveam cu cine bea!”. P\i. ba un aperitiv “Codrin”. ca s\-i spun a[a. nu le ]in minte pe toate. etcetera. nea Vasile.. da’ ce bine c-a]i picat. au dat [i ei.Ce-a]i dat? V-a]i luat la b\taie.. Ie[im c`t s\ intr\m din nou. dar erau ni[te b\ie]i de la noi din sec]ie cu care ne-am luat la discu]ii despre fotbal. c\ a luat unu’ pentru acas\ tot stocu’.. pl\tim. dom’le. . zic eu. mul]ani. ~n cazul \sta.Cip Ie[an spuneam “La Mitilic\”. pre] de o bere proasp\t\. Parc\ po]i s\ faci ceva pe cinstea omului. are cum\trie. Ca un f\cut. salut. pleca]i a[a repede. hai s\ nu-l jignim pe domnul Mitic\. a[a c\ am dat noi. hai trei. Termin\m.. salut\ri. ba un r`nd de “~nc`ntarea”.

c`nd am intrat noi.Mersul Trenurilor vorb\. p`n\ la urm\.Da’ `n tot timpul \sta nu v\ putea]i duce acas\.. to]i `n costume frumoase. cu domn’ director. dormea cu capul pe mas\. nu conteaz\. care `ntre timp reu[ise s\-l scuipe pe jum\tate [i se b\gase din nou `n vorb\. nea Fane se ag\]ase cu gulerul de la salopet\ `n cuier [i adormise. chercheli]i. iar noi la fel. nu prea.. . deci am mai stat ni]el [i pe-acolo. dracu’.P\i. c\ am umblat dup\ el. ~n sala de consiliu. crec\ japonez. c\ semeni cu bunicu-meu. vroia s\-[i taie venele. doi sau patru sau [ase le[inaser\ `nc\ de c`nd ne-au v\zut intr`nd a[a. Gic\. investitor str\in. [efu’. era destul de flenduri. vedeam dublu. n-are rost s\ mai explic. lam trezit [i l-am dus cu r`ndul `n c`rc\ la [edin]\. eu m\ uitam [i r`deam de ce vedeam.{i [edin]a. la oaspe]i. Tu ia vezi. c`nd am intrat noi. care `[i uitase basca `ntr-un cuier [i pornise de capul lui prin toate cr`[mele prin care fusesem deja. nici m\car 217 . s\ v\ schimba]i hainele? Un binevoitor `i b\g\ din nou mileul `n gur\ doamnei.. cu fa]a `n scrumier\. u\\\! Bine a]i venit. cafele. s-o caute. manager.P\i.. cum dracu’ le zice la musafiri. cum a ie[it [edin]a? . . [edin]a `ncepuse. Deci. de mort. de i-a b\gat-o `n gur\ la un domn. L-am g\sit. ar\ta ni[te tabele cu s\ge]i.. . luau noti]e. Normal c\ a mai tras ceva [i pe-acolo. ~ntre timp. s\-l g\sim. sucuri. s-a tr`ntit u[a de perete [i s-a rupt clan]a. str\inii ascultau serio[i. triplu.. cic\ “Noroc. c\ la un moment dat `l pierdusem pe nea Fane. c\ se f\cuse deja [ai[pe zero zero [i zece. c\ era galben la fa]\. pe limba lor? Las\. domnu’ director `n picioare vorbea ceva. Normal. dragi. c`nd era pe n\s\lie!” [i a scos o sticl\ de ceva din s`n.. c\ te ui]i cam ur`t la mine! Hai s\ te pup. c\ se ap\sase nea Fane pe ea c`nd l-am sc\pat din c`rc\. Domnu’ director pl`ngea `ntr-un col] [i se `n]epa cu pixul la cureaua ceasului.. ro[ii pe cap [i pe haine [i bine f\cu]i.. om de afaceri. iar dintre oaspe]i..

Produce b\uturi.2005 218 . ceap\. ~n urma trenului care `nainta. O vac\ b\l]at\ [i murdar\ a[tepta. Editura Polirom . Domnu’ director e [i acum la spital.Cip Ie[an lichidarea nu ne-au mai dat-o. e cuminte [i lini[tit.. normal. Gic\ s-a angajat acolo cu identitate fals\. salam.. ce s-a `nt`mplat? * * * . iar `n dep\rtare doi cet\]eni se fug\reau cu topoarele (*). `n spatele unei bariere. Pe l`ng\ lumini]a de la cap\tul tunelului apare [i un copil necunoscut. astea. motiv pentru care o piatr\ c`t un ou trecu printr-un geam [i sparse paharul (*) Vezi volumul „~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani” de acela[i autor.a dat faliment. fesul. vin alb mai ales. Ni[te copii de pe marginea c\ii ferate traser\ cu pra[tia `n vagonul restaurant. se `ntindea o d`r\ din mirosuri amestecate: fum de ]igar\.. rachiu. au plecat. nu ne-au mai primit nici s\ ne lu\m lucrurile personale. numai c`nd vede ceva ro[u face crize [i trebuie s\-l lege. ce se `nt`mpl\ de obicei `n cazuri din astea. a[a.. da’ am auzit c\ `i merge bine. apoi a venit un domn parlamentar. biogaze. tob\. usturoi [i bere acrit\. cu `ntreprinderea.Iar cu `ntreprinderea. ba figurant prin filme western. pe nimica. cu [oferi plictisi]i.c\ \ia. Aici se va vedea c\ nu se vede mai nimic. au fugit c`t colo . r`z`nd cu gura p`n\ la urechi.P\i. . fiind urmat\ de c`tva ma[ini pr\fuite. F\r\ investitori . C`t despre nea Fane. `n rol de piele-ro[ie. [i a f\cut din ea combinat. [ahul. sc`r]`ind. acum e [ef de sec]ie. la pavilionul de b\rba]i. fiind `ntuneric. `l angajeaz\ cu ziua ba pe post de Mo[ Cr\ciun. a r\mas tot ro[u pe cap [i pe haine. a cump\rat-o ieftin. tablele.

. bezn\: personalul 89890 intrase `n tunel. lucr\torii drumului de fier au preferat s-o ia de-a dreptul prin deal. un stelist cu un dinamovist. un contribuabil cu o doamn\ de la Administra]ia Financiar\. Tocmai se preg\tea s\-i trag\ o palm\ peste cre[tet. un patic cu un antipatic. a[adar peste tot se puteau z\ri c\l\tori surprin[i `n pozi]iile `n care se aflaser\ cu o secund\ `nainte. nici foarte larg.Mersul Trenurilor domnului Cez\ric\ Parfenie. `l str\pungea nu de-a latul. un parlamentar de la putere cu unul din opozi]ie. Prin urmare. un corupt cu un anticorupt. un c`ine cu un motan. c`nd se f\cu. un plus cu un minus. ci `n toat\ lungimea lui. Era un tunel nu prea lung. cu g`ndul la recoltele viitoare.. mai mult dec`t at`t. deodat\. Prin el trecea calea ferat\ [i. ci doar dezastrul de pe mas\. unul singur. `nc`t p\rea f\cut de m`na omului. o materie cu o antimaterie. Pentru vrednicii constructori ai c\ii ferate ar fi fost mult mai simplu s\-l ocoleasc\. un rocker cu un manelist. `l b\nui pe un comesean care st\tea `n fa]a lui [i m`nca un merluciu proasp\t decongelat. cu ochii bulbuca]i. Acesta se uita `n cu totul alt\ parte [i nu v\zu piatra. dar suficient pentru a scufunda un tren `ntreg `n bezn\ vreme de c`teva clipe. un 219 .. un dot cu un antidot. iar `n dreapta cre[teau ni[te pruni din care se f\cea o ]uic\ renumit\ `n `ntreg jude]ul. at`t de singur [i de nelalocul s\u `n peisaj. * * * Dup\ c`teva clipe garnitura ie[i din tunel la fel de repede cum intrase. Pe toat\ `ntinderea c`mpiei se ridica un delu[or. iar `n tren se f\cu lumin\ la fel de repede cum se f\cuse `ntuneric. dar `n st`nga se `ntindea o vie cu soiuri productive.. Prin col]uri se str`ngeau de g`t reciproc. un comunist cu un anticomunist. un carnivor cu un lacto-vegetarian.

c\ era mai mult loc liber! . `[i `ncol\ci m`nu]ele murdare `n jurul g`tului s\u. un alb cu un negru. agonia cu extazul.dar ceva mai `ncolo. capra cu varza [i Costel }ur]ure cu vecinul s\u. dragi tovar\[i pasageri. c\ nu l-am mai v\zut p`n\ acum? `ntreb\ domnul Sisoe Post\varu. atunci s\ v\ fie ru[ine c\ n-a]i [tiut s\-l educa]i p`n\ la v`rsta asta. mai tare. drag\ tovar\[\. care f\cuse pe el! Domnul Aurel Cimpoi. zoofilul cu zoofobul. drept `n bra]ele domnului Sisoe Post\varu.. Ilie Pra[tie. Ochii c\l\torilor din compartimentul opt priveau curio[i spre un b\ie]el necunoscut. fii cuminte. stima]i colegi de c\l\torie. aici de fa]\.Cip Ie[an nord cu un sud. Tot la fel . Chiar. columbofilul cu columbofobul. Un tinerel bronzat ]inea `n m`n\ un portofel str\in. atent ca nu cumva s\-i cad\ `n cap copilul. Mai mult: o mam\ `[i b\tea copilul. staticul cu dinamicul. stimat\ doamn\. s\i oferi]i cei [apte ani de-acas\! Pui[orul s\ri `nc\ o dat\. de un litru. care f\cuse o confuzie pe `ntuneric. mozaicar-taragotist. obi[nui]i din nou cu lumina. priveau curio[i `n jur. Tom cu Jerry. al cui o fi minorul acesta. . m`ng`ia obrazul aspru al unui mo[ necunoscut. care tocmai s\rea cu picioarele pe banchet\. sacrul cu profanul. un analog cu un digital etc. ca o statuie de havuz.se b\teau noul cu vechiul. ast`mp\r\-te c\ te spun la p\rin]ii t\i.Pui[or. Dup\ c`teva clipe pupilele se contractar\ la loc. Spa]iile goale din rafturile frumos aranjate `n spatele tejghelei de la bar dovedeau c\ nici un tunel nu este destul de scurt pentru ni[te c\l\tori cu sete mare [i m`n\ iute.. ivit din bezn\ `ntre el [i t`n\ra blond\ de la geam. `l pup\ pe obraz l\s`ndu-i ni[te urme ca de 220 . tuns chilug [i murdar sub nas. turna `ntr-un p\h\rel de cincizeci toat\ b\utura dintr-o sticl\ mare. iar barmanul Tudorel M\sur\. f\c`nd vinilinul s\ sc`r]`ie. iar ochii tuturor c\l\torilor. ap\rut de nu se [tie unde. Dac\-i al dumneavoastr\.

mai din `nt`mplare. atr\g\toare. doamna str\nut\.aceast\ albastr\.T\ticuleee! De emo]ie. care s\-l recupereze pe Zbiqx-49 [i s\-l aduc\. p`n\ ce a fost pescuit [i 221 . motiv pentru care a ajuns complet aiurea. s\rmanul Zbiqx. fiindc\ era nou-venit.Mersul Trenurilor melc pe oglind\. A fost nevoie de interven]ia unei echipe speciale.Pfui! Cine vorbea de educa]ie! Tat\ denaturat! Domnul Post\varu r\mase blocat. numit Titanic. profit`nd de pauz\. {i c\. ciudat\ [i necunoscut\ planet\ dintr-un `ndep\rtat sistem solar . fiindc\ n-avea bani p\m`nteni la el. C`nd Zbiqx-49 a gre[it pentru a treia oar\ saltul spa]iotemporal. a c\zut curentul exact `n timp ce se teleporta. pe un vapor mare.T\ticuleee! Stimata doamn\. a fost oarecum obligat s\ dea m\car un r`nd la toat\ lumea [i. Prima dat\ c`nd a `ncercat s\ se teleporteze pe Terra . vreo trei zile [i trei nop]i terriene `ncheiate. mai mult mort dec`t viu. `ntr-o postur\ nepl\cut\. `n spa]iul [i timpul s\u. apoi `i strig\ la ureche: . A plutit a[a. iar micu]ul. draga tovar\[\. se petrec chiar [i `nt`lniri de gradul IV.a nimerit `ntr-o ber\rie plin\ de fum [i de be]ivi. se `ntoarse pufnind c\tre Sisoe: . A doua oar\. se repezi la doamn\. colegii de birou au fost de p\rere c\ are nevoie de c`teva zile libere sau chiar s\-[i ia tot concediul de odihn\. strig`ndu-i: . mai din prostie. din c`nd `n c`nd. care tocmai se scufunda. Capitol din care reiese c\ nu s`ntem singuri `n Univers. c`]iva cet\]eni au considerat de cuviin]\ s\-i ia combinezonul spa]ial [i s\-l v`nd\ unor negustori ambulan]i de vechituri.

Cip Ie[an 222 .

Mersul Trenurilor

readus la baz\. Cu toate c\ nu fusese vina sa, [eful i-a t\iat 30 la sut\ din leafa pe dou\ rota]ii complete ale planetei `n jurul soarelui cel verde. A treia oar\, exact `n vreme ce atomii s\i se preg\teau s\ se recompun\ `ntr-un alt loc din Univers, femeia de serviciu, roboata “Marcela 58 Lux”, a v\rsat cafeaua pe tabloul de comand\ al aparatului, care s-a scurtcircuitat. Deabia dup\ vreo s\pt\m`n\, dup\ ce s-a primit o ma[in\ de teleportat nou\ (care a trebuit montat\ [i reparat\, fiind `n garan]ie), Zbiqx-49 a fost recuperat: era `mbr\cat ciudat, privea fix `ntr-un punct, cu ochii ro[ii [i umezi, avea ni[te parazi]i mici, cafenii, care s\reau mult [i ciupeau groaznic, plus c\ emana din toat\ fiin]a sa un damf sc`rbos de compu[i etilici. C`teva zile n-a mai dat pe la serviciu, iar `n sec]ie `ncepuse chiar s\ circule zvonul c\ s-ar fi pensionat. ~n ciuda zvonurilor, ca pentru a `nchide toate gurile r\uvoitorilor, Zbiqx s-a prezentat de diminea]\, proasp\t b\rbierit [i parfumat, `n biroul [efului cel mare, directorul }`rdea-96. Nu se [tie ce a f\cut el acolo, dar dup\ jum\tate de ceas a ie[it [i s-a `ndreptat cu mers sigur [i pas vioi spre aparatul de teleportat, pe care cineva pusese o pancart\ cu textul `n limbaj binar [i `n extraterestra popular\ “nu fi] m=rlani [i nu m-ai scuipa] pe butuane c\ v\ i-a mama naibi!”. U[a de la cabin\ se `nchise, sc`r]`ind, dup\ Zbiqx49, se auzi tradi]ionalul b`z`it, ceva p`r`i, apoi h`r`i, altceva zumz\i, din circuite ie[i un fuiora[ de fum, iar viteazul c\l\tor spa]io-temporal disp\ru cu vuiet... *** Domnul Sisoe Post\varu se ridic\ `n picioare, ap\s`ndu-l de cre[tet cu o m`n\ pe copilul care trop\ia [i `[i agita m`inile prin aer ca palele unei mori de v`nt, `ncerc`nd s\-l pocneasc\ sub centur\, `ntr-o zon\ oarecum sensibil\.
223

Cip Ie[an

- Eu zic, dragi colegi de compartiment, c\ n-avem nici unul dintre cei afla]i aici vreo leg\tur\ cu t`n\rul [i simpaticul nostru tovar\[ de c\l\torie. Cu siguran]\, s-o fi r\t\cit de p\rin]ii lui [i consider c\ e de datoria noastr\, a celor maturi, cu responsabilit\]i, din aceast\ `nc\pere, s\ `l `napoiem pe micu] familiei sale. Cine este pentru, cine este contra? `ncheie domnul Post\varu, fost activist de partid cu func]ie de r\spundere. * * * Zbiqx se trezise din clipa marii teleport\ri [i, dup\ cum `nv\]ase din deplas\rile precedente, `ncepu s\ se pip\ie. Era `ntreg. ~n jur, nici bezn\ neagr\, nici un ocean de H2O rece, nu erau nici c`ini ciob\ne[ti, nici consumatori, [i nimeni nu p\rea c\ vrea s\-i trag\ vreo b`t\ peste cap. Mai mult: se afla `ntr-o cabin\ aproape la fel ca a aparatului de teleportat. Avea un fel de sc\unel `n form\ de p`lnie, ispr\vit cu o gaur\ neagr\ - pesemne, o poart\ de intrare `n alte lumi, care putea fi ac]ionat\ cu pedala din podea. Rolul sulului de h`rtie roz fixat `n perete (*) `i era pe moment necunoscut, dar trecu peste asta, prefer`nd s\ cerceteze mai `ndeaproape u[a cabinei, o u[\ care sem\na leit cu u[a aparatului de teleportare, excep]ie f\c`nd inscrip]iile de pe ea, `ntr-o limb\ ciudat\. Puse m`na pe clan]\ [i `mpinse. - T\ticuleeee! Micu]ul, care sc\pase din m`inile domnului Sisoe Post\varu, trecuse ca o tornad\ pe holul vagonului, c\lc`nd peste geamantane, speriind purcelul din sacul unui mo[neag, izbindu-se `n c\l\tori [i `ndrept`ndu-se ca atras de un magnet spre veceul din cap\t. U[a acestuia se deschise [i din\untru ie[i, primind `n plin explozia de zburd\lnicie copil\reasc\, un cet\]ean ciudat, cu aspect
(*) - Dac\ tot am convenit c\ exist\ extratere[tri, de ce nu putem accepta c\ `ntr-un tren personal ar putea exista un sul de h`rtie igienic\ roz, stratificat\, pe care s\ nu-l fure nimeni?

224

Mersul Trenurilor

oarecum neobi[nuit [i pielea verzuie u[or fosforescent\. - T\ticuleeee! Bra]ele micu]ului `ncol\ciser\ g`tul acestuia [i nu p\reau dispuse s\-[i mai lase prada. Exploratorul dintr-o alt\ galaxie sim]i cum i se `nmoaie membrele inferioare, `n vreme ce copilul se zbuciuma [i d\dea din picioare ca un motan pe care vrei s\-l bagi `ntrun cazan cu ap\ rece. P`n\ la urm\, Zbiqx-49 ced\ [i se pr\v\li pe spate, cu micu]ul deasupra.

Tot ce urmeaz\ `ncepe cu un peisaj dezolant, apocaliptic, [i se termin\ cu povestea unui porc de nimicire `n mas\ sacrificat dup\ norme europene.
Trenul personal 89890 `ncetini, c\ci ]\c\nitul monoton al [inelor se transformase `ntr-un clonc\nit lugubru. Lugubru era [i peisajul care se derula, ca `ntr-un film de groaz\ cu peisaje lugubre, prin geamurile `ng\lbenite [i p`ng\rite de mu[te ale vagoanelor. Unde alt\dat\ cre[teau copaci, acum se ridicau amenin]\toare, c\tre cer, doar ni[te cioturi `nnegrite. C`teva c\r\mizi murdare de fum se vedeau din marea de cenu[\ care `nghi]ise, practic, orizontul. ~n respectiva cenu[\ se jucau cu r`mele c`]iva copila[i b\lai, ni[te babe b`rfeau la un ciot r\mas dintr-un gard, iar c`]iva be]ivi, [i ei negri la fa]\, ciocneau bere neagr\ din cioburi fumurii de halbe. - Doamne, iart\-m\, da’ ce-a fost aici? Ce s-o fi `nt`mplat? `ntreb\ unul dintre pasageri, a c\zut bomba atomic\? - Mai r\u! Mo[ul responsabil de r\spuns st\tea lini[tit pe banchet\ [i dezghioca o nuc\. - Poate fi mai r\u? Da’ di undi [tii matali? Zeci de perechi de ochi `l fixau acum pe b\tr`n, care l\s\ nuca [i
225

Cip Ie[an

briceagul, ridic`nd privirea. - P\i, totul a `nceput de Ignat, c`nd se taie - cine are; cine nu, nu - porcul. Deci, cum se preg\tea a[a lumea din sat - satul \la, care ar fi trebuit s\ se vad\ pe geam, dar nu se prea mai vede - s\ ascut\ cu]itele, s\ spele lighene, g\le]i, s\ aduc\ paie, una-alta, vine primarul Ghi]\ Co]ofei [i zice: “B\, popula]ie, localnici, ia, urechea p`lnie la suptsemnatul! Se-aude? Deci, de-acum intr\m `n aia, cum `i zice, Europa. Deci, este norme speciale de t\iat porcinele, astea, porcii, deci, care nu le respect\ `l belesc ca pe berbec!”. Din vorb\-n vorb\, una, alta, afl\m noi - noi, c\ [i eu s`nt din satul \sta, care nu-l mai vede]i! - c\ gata, nu mai merge cu cu]itul la g`t, har[ti-har[ti! [i s`ngerete, m\i, b\iete, cum se zicea pe la noi. Cic\ porcul, c\-i [i el om, fiin]\, trebuie mai `nt`i luat cu bini[orul, g`dilat, convins cu frumosul s\ ias\ din cote], apoi trebuie anesteziat [i sacrificat a[a, mai cu talent, delicat, ca s\ nu simt\... - Bine, bine, dar ce leg\tur\ are dezastrul \sta cu porcul de care zici matale? - P\i, are. Are, ho-hoooo! C\ [i eu aveam un vecin, Istrate }impoi, care avea la r`ndul lui un porc. Porcul, botezat Ghi]\, ca pe domnul primar... Vecinul \sta al meu se cam speriase de domnul primar Ghi]\, de amenin]\ri, mai ales c\ era [i b\nuit c\ de]inea `n ograd\ g\ini bolnave de grip\, deci s-a conformat. Au scos animalul din cote], lau legat bine cu funii, el cu nevast\-sa [i cu rudele, s\ nu se smuceasc\, [i s-au g`ndit s\-l adoarm\. Cum s\-l adoarm\, cum s\-l adoarm\? P\i, nu le-a trecut prin cap altceva mai bun dec`t s\ aduc\ din cas\ butelia de la aragaz, cu furtunul. Cic\ au v\zut ei mai demult la televizor un documentar despre execu]iile prin gazare la americani [i chiar s-au mirat c`t de lini[tit murise condamnatul.
226

Mersul Trenurilor

- Bine, [i? {i ce s-a `nt`mplat? - P\i, s-a `nt`mplat c\ au `nfipt furtunul `n gura porcului [i au dat drumul la robinet. Cre[tea porcul, Ghi]\, cre[tea [i se umfla, a[a, ca F\t-Frumos, `ntr-un minut c`t al]ii `ntr-un an. Cre[tea f\r\ l\turi, f\r\ t\r`]e, f\r\ gr\un]e. S-a ispr\vit butelia, au adus alta de prin vecini, apoi `nc\ una [i `nc\ una. P`n\ la sf`r[it, `n Ghi]\ intrase gazul din vreo cinci butelii mari. - Da, bine, dar ce leg\tur\ au porcul Ghi]\, vecinul matale [i primarul Co]ofei cu dezastrul din jur? * * * - P\i, au, rosti mo[ul, care `ntre timp sculptase cu briceagul, `n coaja de nuc\, celebra scen\ a atacului de la Sm`rdan. Au, c\ \[tia, c`t a durat treaba cu gazul, cu umflatul porcului, s-au `mb\tat de bucurie. {i, la un moment dat, a ie[it din cas\ cumnatul lui vecinul meu, cu lampa de benzin\, a aprins-o [i a apropiat-o de Ghi]\, s\-l p`rleasc\ pe la r`t. Ei, din c`te se vede, pe acolo cam sc\pa gazul...

Un bal mascat nu reprezint\ `ntotdeauna chiar un eveniment fericit, mai ales c`nd alegerea costumelor nu este chiar cea mai fericit\.
C`nd Marinic\ Viezure a ie[it din cas\, c`teva zeci de ochi l-au urm\rit pe geamuri `ndep\rt`ndu-se, iar una dintre vecinele curioase [i-a f\cut trei cruci largi [i a aprins candela. S\ nu dea bani pe ma[in\, la ia-m\, nene, Marinic\ a a[teptat o or\ `n halt\ - avea abonament de personal, ca navetist ce era - timp `n care so]ia Eugenia a
227

capitonat\. la panoul de pe hol. iar nevast\-sa se ]inea mai departe pe peron. ceva de care angaja]ii s\-[i aduc\ aminte peste ani [i ani. * * * Pentru onomastica domnului director. totu[i. care tr\seser\ `n ei cu pra[tia [i `i porecliser\. a ap\rut un anun] scos la imprimant\ pe h`rtie roz. care pl`ngeau [i amenin]au c\ se arunc\ sub ro]i. C`nd a oprit trenul. 228 . cu antet [i o floare desenat\ cu carioca [i sem\n`nd cu o gogoa[\: “Dragi colegi. A[a se face c\ `n aceea[i zi. prin g`nduri [i fapte. vecinul [i colegul de munc\ al lui Viezure. pe domnul director. deoarece singura acceptat\ `n unanimitate a apar]inut `nsu[i domnului director. motiv`nd c\ se sperie ceilal]i c\l\tori. pentru a-l cinsti `mpreun\. conducerea ~ntreprinderii de Componente [i Subansambluri pentru Perne din Burete a decis s\ organizeze ceva original. ~n aceea[i sta]ie CFR a ap\rut [i Aurel {eptic\.Cip Ie[an pl`ns de ru[ine. nimeni n-a auzit care au fost exact aceste idei. iar unii mai `ndr\zne]i `i fluierau [i chiar `ndr\zneau s\-i pip\ie. pref\c`ndu-se c\ nu-l cunoa[te. a cedat. iar copiii s-au luat la b\taie cu al]i micu]i. s\ le taie vagonul dac\ nu le ia mai repede din acea halt\ nenorocit\. cine le-a propus [i cine le-a refuzat. {i el p\rea peste m\sur\ de nervos. directorial\. Secretara Valerica Brot\cel a f\cut c`teva duzini de cafele [i a golit de vreo zece ori scrumierele din sala de consiliu `n care se c\utau idei. na[ul Jenic\ nici n-a vrut s\ le deschid\ u[a la `nceput. cu siguran]\ fuseser\ idei proaste. la insisten]ele doamnelor. stima]i angaja]i. Pe motiv de u[\ grea. l`ng\ pozele frunta[ilor [i coda[ilor `n produc]ie. s`nte]i invita]i cu to]ii (inclusiv familiile!) `n sala de mese a unit\]ii noastre frunta[e. `n care se str`nsese lumea ca la b`lci s\ se uite la ei.

`[i mai pocnea c`te un copil: avea doi. iar al doilea avea nasturi la spate. mut`nd ochii de mar]ian c`nd la ceaf\. `n costum intrau albine [i bondari. Primul strigoi mai p\stra ni[te dantel\ pe la poale. ~i decupase o gaur\ mai mare prin care `[i b\gase capul. pentru curaj.Mersul Trenurilor Carnaval! Bal mascat! Prezen]a obligatorie! Penaliz\ri pentru cine vine f\r\ costum!”. Marinic\ Viezure era `mbr\cat `n ceea ce `[i `nchipuia el c\ ar fi un costum de mar]ian: un fel de cazan ruginit de rufe `i `ncingea mijlocul. Marinic\ [i Aurel. `mprumutat de la copiii s\i. rotunde [i acoperite cu celofan ro[u. pentru uz didactic. * * * A[a se explic\ jena doamnelor Viezure [i {eptic\. pe bra]e [i pe picioare avea ni[te buc\]i de burlan. Vopseaua pu]ea de tr\znea [i emana vapori toxici. iar deasupra `[i pusese un glob p\m`ntesc din carton. care sc`r]`ia. c`nd peste umeri. ambii `mbr\ca]i `n costume de strigoi croite din acela[i cear[af. 229 . a[a se explic\ protestele na[ului Jenic\ [i tot a[a se explic\ aspectul celor doi. Au urmat copiii. iar robotul Marinic\ pe de-a-ntregul sem\na bine de tot cu un extraterestru cherchelit. mirosea ur`t. prin care privea. se cl\tina de la vinul consumat `nainte de plecare. tronc\nea. apoi dou\ mai mici. [i vorbea porc\rii. Din c`nd `n c`nd. [colari. iar `ntregul era uns cu vopsea argintie pentru sobe. Ei au urcat primii `n vagon tr\g`ndu-[i nevestele cu ni[te m`ini care parc\-parc\ ar fi dat drumul poverilor. globul p\m`ntesc argintiu se `nv`rtea `n jurul propriei axe.

`ntins pe linoleumul jegos. Cu coada unui ochi apuc\ s\ vad\ o siluet\ care `i p\ru oarecum familiar\: costumul domnului Marinic\ sem\na destul de bine cu cele purtate de membrii echipelor speciale trimise dup\ el de fiecare dat\ c`nd o scr`ntea `n c\l\toriile sale prin spa]iu [i timp. Sim]indu-[i salvarea aproape se n\pusti `ntr-acolo. iar s\rmanul om se izbea cu ]easta de perete. dar `mbr\cat `ntr-un fel de F\t-Frumos.Cip Ie[an * * * Micu]ul necunoscut din tren continua s\ se zbat\ `n bra]ele lui Zbiqx-49 [i s\-l pupe. C`nd privitorii tocmai vroiau s\ pun\ r\m\[ag dac\ Marinic\ se rupe sau nu sub ac]iunea for]elor exercitate de cele dou\ tabere. c`nd auzi un fel de sc`r]`it urmat de ni[te sunete nedefinite. iar de cealalt\ parte colegul Aurel {eptic\ [i familia acestuia (alc\tuit\ din trei minori `mbr\ca]i `n spiridu[i [i o so]ie mai mult dezbr\cat\). vecin [i coleg cu agresatul. c`t [i de invitat\ la o cum\trie). `ntregul vagon fu sc\ldat `ntr-o lumin\ orbitoare. ]in`nd la g`t un copil necunoscut. ciudat [i cam verzui. dup\ care se auzi 230 . Aurel {eptic\. cu tot cu copilul necunoscut legat `n jurul g`tului. cu ni[te indispensabili bleu flau[a]i [i purt`nd `nfipt\ `n basc\ o pan\ din pern\. `l `mbr\]i[a pe Marinic\ Viezure. deci cu ochii la ceaf\. umpl`ndu-l de bale lipicioase cu damf de caramele. a[adar tocmai `njura `n clipa `n care peste el se n\pusti un cet\]ean micu]. care r\cnea “Tataaaa! T\ticuleeee!”. ~n vagon se st`rni `nv\lm\[eal\: Zbiqx-49. for]e care ac]ionau asupra sa pe aceea[i direc]ie. de care tr\geau pe de-o parte copiii proprii [i nevast\-sa (`mbr\cat\ `ntr-o rochie care putea fi at`t de Ileana Cos`nzeana. C\l\torul spa]io-temporal se zb\tea [i el. cu copilul la g`t. dar `n sensuri opuse. Globul p\m`ntesc din carton de pe capul lui Marinic\ Viezure se `ntorsese cu fa]a la spate. s\ri s\-[i elibereze tovar\[ul.

de[i trenul se oprise: `n fa]\ se `ntindea un defileu ad`nc. cu condi]ia s\ nu apar\ cumva neprev\zutul. he-he. sape ori doar mape. . Dom’le.Mersul Trenurilor un zumzet.He-he. se `ntrebau mai `nt`i `n [oapt\. Osiile vagoanelor scoteau sunete ciudate [i diverse. Tocmai ascultase cu deplin\ satisfac]ie acel “Do diez” al vagoanelor de clasa `nt`i. “Georgel [i Petronela”. „Acul [i barosul” [i altele de aceea[i teap\. Era bucuros.de ce anume st\ trenul [i. [i se duse! filosof\ un mo[neag dintr-un col]. str\juit de doi pere]i din granit. noroc. mai ceva ca la televizor! Contrar p\rerii unor exper]i.. din toat\ `nv\lm\[eala nu mai r\mase nimic. Fuse. azi s-o dus `n.Haida-hai. ieri dormea pe prispa c\sii. pensionat nu demult. . „Stan [i Bran” „Mo[ Ion Roat\ [i Unirea”. asta. f\c`nd baloane. b\ie]i! r\cni de l`ng\ locomotiv\ nea Costel.. “Re”-ul evident al vagonului231 . mai ales. tari ca poporul rom=n [i plini de inscrip]ii gen “Fane [i Ramona”. de ce anume osiile vagoanelor scot sunete diverse de vreme ce trenul st\. iar `ntr-o clip\. Din ce `n ce mai mul]i c\l\tori. f\r\ s\ respecte orarul.. str`ng`nd cu team\ la piept bagaje voluminoase. gen]i.. [i se poate spune c\ reu[ise s\-[i dep\[easc\ `n talent maestrul. nu doar tonul face muzica. Fusese ucenicul lui Nea Pandele. apoi cu glas tare . Din pricina c\derilor de pietre [i alunec\rilor de teren putuse s\ cioc\neasc\ vagoanele la osii dup\ pofta inimii. fuse. sub diversele sale aspecte. la ce nivel au ajuns \[tia cu teleport\rile. care morfolea prune uscate. era fericit: tocmai ispr\vise de cioc\nit osiile vagoanelor. saci.

c`nd avea o dispozi]ie `n\l]\toare.locomotiv\ care trebuia s\ scoat\ un “Do-Mi-SolDo” curat. pe care doar profanii l-ar fi putut confunda cu “Mi-bemol”-ul de la clasa a doua [i..se b\gase pe undeva un bemol sau un diez. solemn\.Cip Ie[an restaurant. asculta glasul clasic al unor vechi vagoane vieneze sau nem]e[ti. cu TGV-ul francez. 232 . desigur. mai comerciale. c`nd avea invita]i mai tineri. cu “S\geata Albastr\”.. De]inea acas\ o impresionant\ colec]ie de casete [i compact-discuri cu sunete scoase de diverse osii de vagoane [i locomotive. iar c`nd se `mb\ta ca porcul `[i punea un disc vechi [i zg`riat. vagoane de of [i inim\ albastr\. de-ale noastre. cu gusturi mai moderne. Costel putea deslu[i dup\ ureche dac\ un vagon era de produc]ie autohton\ sau nu [i regreta scoaterea din circula]ie a unor vechi garnituri fabricate pe la 1895. acel adev\rat arpegiu scos de locomotiv\. ~n cazul locomotivei de care fusese ata[at personalul 89890 . cu zgomotele scoase de osiile unor vagoane de marf\. adev\rate viori Stradivarius ale c\ilor ferate. u[or de folosit [i la colindele de Cr\ciun . b\ga banda aia. semn c\ exista ceva care nu mergea chiar cum trebuie. un fin cunosc\tor. cu monorailurile japoneze sau. pe la sf`r[itul chefurilor. Costel devenise cu timpul un adev\rat profesionist.

nu venea singur.mai precis. st\tea `n continuare. Din fericire. `i comanda purt\torului din cinci `n cinci minute s\ fie un cet\]ean model. Nea Costel `[i retr\ie[te `ntreaga via]\.care sim]iser\ nereguli `n datele transmise de microcipul implantat din na[tere sub pielea acestuia (microcip care. fiindc\ muncitorii nu eliberaser\ `nc\ [inele de bolovanii c\zu]i peste ele. era nemul]umit de un anumit sunet scos de o anumit\ osie. plus Zbiqx-49 [i copilul necunoscut. urm`nd a se recompune la loc dup\ `ncheierea saltului spa]io-temporal. colegul lor aflat pe drumul de `ntoarcere. `n paralel. iar cea mai bun\ solu]ie pentru a sc\pa de probleme se dovede[te a fi teleportarea acestora `n curtea vecinului. ~ntre timp. ei nu [tiau c\ Zbiqx-49. Marinic\ Viezure (cu familiile lor). prin vagoane . * * * Nea Costel. `n dou\ 233 . mul]umit cu salariul minim pe economia galaxiei) . at`rnat la g`tul s\u. bine`n]eles.reu[iser\ s\-l localizeze la timp [i s\ focalizeze pe el raza de teleportare. Aurel {eptic\.Mersul Trenurilor Nu doar la v`n\toare conteaz\ de care parte a ]evii te afli. desenat\ cu ursule]i. pentru simplul motiv c\ plecaser\. colegii de serviciu ai lui Zbiqx . dup\ cum spuneam.. Pe l`ng\ pl\cu]ele cu tradi]ionalul `ndemn “Nu v\ apleca]i `n afar\!”. Trenul. Din nefericire.. tocmai se descompuseser\ `n particule elementare. a[adar `l a[teptau s\ apar\ dintr-o clip\ `ntr-alta. a[adar `[i aduse trusa [i se b\g\ sub tren ca un adev\rat me[ter. pe o p\tur\ veche. culcat pe spate.

cu o pedal\ care ac]ioneaz\ o cl\pi]\. interdic]ia “Nu privi!”. situate la extremit\]i . Cl\tin`ndu-se. pl\cinte.. De la dep\rtare par la fel. ac]ionat\ de pedal\. U[a cu pl\cu]a “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” se `nchise scurt `n urma sa. De aproape.Cip Ie[an anumite zone ale lor. * * * Nea Costel descoperise `n sf`r[it de ce sunetul unei osii nu se `ncadra `n corul colegelor: o piatr\ se `n]epenise 234 . iar pentru cei cu probleme digestive. “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” scrie pe ele. permi]`nd curio[ilor s\ priveasc\ `n jos.. M`ncase mult [i gras. iar `ndemnul face referire nu la maneta semnalului de alarm\.restr`ns `n mod nefericit de diametrul ]evii. chi[c\. Pentru cei cu suflet mai pu]in atras de reverie. se vede c\ pe ele scrie altceva. pentru un curios din fire. piftie. Trenul st\tea. Unii au petrecut ore `ntregi privind prin g\urile veceurilor de vagon. dup\ cum spuneam. Acele construc]ii ingenioase [i simple. domnul Ieremia Ciu[c\ se `ndrept\ spre unul dintre capetele vagonului. care `nainte de plecare fusese condus la gar\ cu alai. iar acum. s`ngerete. se `ndep\rteaz\. natura `[i spunea cuv`ntul. dreptunghiulare. c`rna]i. caltabo[i. b\use zdrav\n [i amestecat. atra[i de goana nebun\ a peisajului de sub ei . `ndemnul “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” ac]ioneaz\ `ntocmai ca. ci la veceurile din vagoane. privind `n toate p\r]ile s\ nu-l vad\ nimeni. sl\nin\. de familie . nu la sistemul de ventila]ie sau de iluminat. Domnul Ieremia Ciu[c\ era un pragmatic suferind de nenum\rate afec]iuni digestive.se afl\ [i altfel de pl\cu]e. chiftele. Acea cl\pi]\ care. albe [i sm\l]uite. sarmale. veceurile de vagon au un rost mult mai prozaic [i foarte bine definit.se ghiftuise ca pentru ocolul P\m`ntului. peste traverse.

dragi oaspe]i!”. se preg\ti s\ ias\. de la caz la caz. pe spate.Mersul Trenurilor la extremitatea unui vagon. r\sun\ o voce: . cu fa]a `n sus. Era pe deplin satisf\cut [i tocmai se ridica. inscrip]ionate cu tradi]ionalele “Bine v-a]i recombinat la noi. breeee! Haida. ]in`nd `n fiecare m`n\ c`te un instrument de mare precizie.M\car un minut. o piatr\ col]uroas\. `ncerc`nd s\-[i trag\ p\rul din dreapta peste chelia transpirat\. care cobora nota cu aproape un semiton. respectiv “Teleportare pl\cut\!”. Mul]umit de rezultat. venite de sus (vorba vine!). se afla domnul Ieremia Ciu[c\.Gata. `n dreptul capului. dar ceva mai sus. Cu totul altfel ar\ta `ns\ zona destinat\ teleport\rilor curente. 235 . chituit [i vopsit cu grij\ `n fiecare an [i peste care roboatele de serviciu a[terneau un cear[af c`nd nu era pus `n func]iune. Pe pere]ii od\ii de primire sclipeau pancarte holografice `n mai multe limbi de circula]ie intergalactic\. calea ferat\ e cur\]at\. se afla un fel de cilindru. iar un hol `ntreg era ocupat cu mici buticuri de suveniruri f\r\ taxe vamale. privind spre pedala din pardoseala acoperit\ cu linoleum. de ]eav\ ispr\vit\ cu o cl\pi]\. Nea Costel rug\: . Se `ntinse mai bine pe p\turic\. se uit\ `n oglinda `ng\lbenit\. de ultim\ genera]ie. v\ rog. destinat\ teleport\rilor. Desupra sa. un minu]el mai a[tepta]i. pute]i plecaaa! De sub vagon. De afar\. de serviciu. s\ termin [i eu! * * * Astroportul “Universul Liber” avea o zon\ separat\. Deasupra sa. Dup\ care. dereticat\ zilnic [i rezervat\ c\l\torilor str\ini [i delega]iilor mai importante. Aceasta era `mp\r]it\ `n dou\: prima parte era mai curat\. ~nal]ii oaspe]i `[i recombinau particulele elementare `ntr-un aparat de teleportat modern.

cu care scrisese porc\rii [i desenase terriene goale pe pere]ii telecabinei. unul dup\ altul sau pe perechi. apoi cu un sc`r]`it. a continuat cu un zg`l]`it. fabricate pe un satelit `ndep\rtat pe care nu cre[tea nici fir de plant\.Cip Ie[an ale personalului care f\cea naveta sau ale diver[ilor furnizori. Pe gresia cu coji de semin]e a astroportului s-au pr\v\lit. iar la chio[cul de ]ig\ri [i r\coritoare se vindeau doar sfoar\.. insipide. * * * ~n principiu. u[a cabinei de teleportare a s\rit c`t colo. Dup\ care. Marinic\ Viezure. Aurel {eptic\. care priveau ner\bd\tori la aparatul de teleportat vechi. apoi scuipase pe 236 . u[a de la toalet\ nu se `nchidea bine [i sc`r]`ia.M-am `ntors! De g`tul s\u st\tea prins ca lipitoarea un copil p\m`ntean necunoscut. sateli]i.adic\ iu]i.. tuns zero. incolore [i nu fac g\l\gie. fum mirosind a gr\tar de c`rna]i pe care cineva a pus la uscat ni[te [osete supraelastice. pere]ii zugr\vi]i `n ulei holografic verde erau murdari. B\ncile s\lii de a[teptare erau necapitonate. micu]ul reu[ise s\ scoat\ o cret\ dintr-un buzunar. creve]i de pe Casiopeea [i ni[te sucuri naturale suspecte. victorios. energofag [i cu vopseaua proasp\t s\rit\. julit `n genunchi [i murdar de muci la nas. pe singura pancart\ scria mare “Nu scuipa] pe jos!”. scoas\ din ]`]`ni. un b`z`it [i c`teva `njur\turi de orbite. ruginit. care c\zu ultimul peste mormanul de trupuri terriene. Teleportarea colegului Zbiqx a `nceput cu un fum albastru de la circuitele aparatului. apoi Zbiqx-49. r\cnind: . inodore. ciristeu [i diverse onomastice. ~n timpul teleport\rii (un timp de ordinul nanosecundelor). Acolo se aflau colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. teleport\rile s`nt cam ca g`ndul . membrii familiilor lor.

. banii str`n[i pentru central\ de apartament. ~n cadru. Nea Costel tr\gea cu ranga `n piatra `n]epenit\.. vacan]ele petrecute `n tab\ra de pionieri. prima corigen]\ la chimie. Imaginile `i jucau prin minte. apoi primii ani de [coal\. ~ntr-o clip\. apoi prima iubire. sub vagon. “acu’ v\d exact cui iam `mprumutat banii!”. aduna]i s\ `l `nt`mpine. cu un coleg. nu mai ]inea minte cui. juc`nduse printre or\t\nii de curte sub privirea unui b\tr`n sf\tos.Mersul Trenurilor butoane [i. Doi dintre colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. Privea la pedala de l`ng\ closet [i se g`ndea dac\ s\ apese sau nu. primele extemporale la aritmetic\ [i citire. sco]`nd f\r\ [tirea nevestei teancul de bani din [ifonier [i oferindu-l acestuia. apoi ziua `n care s-a `nsurat. cea c`nd i s-a n\scut primul copil. Locomotiva fluier\. cu colegii. devenind dintr-o dat\ mult mai atent la filmul vie]ii sale. apoi serviciul militar la fanfara garnizoanei.. dar `n vagon. zece milioane. `[i retr\i `ntreaga via]\: copil\ria petrecut\ la ]ar\. Tot pe Terra. apoi a doua. primul loc de munc\. t\ind lini[tea `n dou\. colegul st\tea cu spatele [i purta basc\. `n care s-a `mb\tat cu colegii [i a `mprumutat unuia dintre ei. se piept\nase [i se preg\tea s\ ias\ din cabin\. deasupra lui Nea Costel. dar tocmai se preg\tea s\ se `ntoarc\. bunicul s\u. apoi seara aia. liberarea. `nchipuindu-[i trenul plec`nd `n secunda urm\toare [i trec`nd cu ro]ile peste el. f\c`nd s`mburi pe jos. iar Nea Costel `nghe]\. se v\zu la el acas\. pe care le m`ncase p`n\ `n clipa recompunerii `n particule elementare. se c\utase `n s`n dup\ ni[te zarz\re crude.. ucenicia la atelier. * * * Pe Terra. stai a[a!” `[i spuse el. le[inar\. domnul Ieremia Ciu[c\ `[i terminase treaba. “Hopa. care scotea sc`ntei. s\-[i arate fa]a. 237 . `n fine.

sim]i o m`n\ cum `l trage de cracul pantalonului. iar ei m`ncau semin]e. [i se uita la Jenic\.Nea Costel. deoarece mai exist\ [i alte mijloace de transport. Colegii lui Zbiqx nu [i-ar fi dorit s\ se afle `n locul s\u.T\ticuleeee! Poveste despre o cale ferat\ realizat\ pe jum\tate. l-ar fi sugrumat de zece milioane la valoarea de atunci. scoal’ bre. iar filmul vie]ii se rupse brusc. `i p\zea cu un fazer vechi [i ruginit. Zbiqx-49 fusese scos `n fa]a colectivului [i a[ezat pe un scaun. mai exact. * * * ~n biroul directorului astroportului.nea Wirkqx-64. b`[ti d-aici. bra]ele sub]iri [i murdare ale unui copil terrian tuns chilug [i mucos. de pe vremea lui Pazvantqx. Sub vagon. era [edin]\. c\ `n jum\tate de or\ plec\m! Nea Costel st\tea `n fund. ca un colier. ceva c\zu `ntre [ine cu un pleosc\it. c`nd se schimbau bobinele. deoarece s\rmanul avea `n jurul g`tului. pe locul de unde tocmai se ridicase. via]a merge `nainte. s\ dea socoteal\. Cu toate astea. scuip`nd cojile pe jos. paznicul contractual. dom’le. hai. n-auzi? Fluier\ \[tia. care `i striga din c`nd `n c`nd: . tip ZB. sub paz\ armat\ . bre. L-ar fi str`ns de g`t cu bucurie. las\-m\. Pe jum\tatea din st`nga. c\ m\ doare capul! `ntreb\ 238 . Vru s\ huiduie ca la cinematograf. dar m`na `l trase [i mai tare. bre. `n vreme ce p\m`ntenii st\teau `nghesui]i `ntr-un col].Ce ne facem. cu \[tia? Unde-i punem? D\te. pe marginea c\ii ferate. bani de central\. p`n\ ce `l scoase de sub vagon: .Cip Ie[an ~n clipa aceea. . }`rdea-96. dar nici `n locul domnului director.

se termina pe jum\tate. Unii ar fi avut nevoie s\ mearg\ mai departe. ~i `mp\iem [i-i punem pe hol. Pe acea planet\ `ndep\rtat\ copiii se ob]ineau `n laboratoare speciale. `mbr\ca]i cu to]ii pentru carnaval (iar b\rba]ii chercheli]i zdrav\n pe deasupra) reprezentau pentru oricare privitor tot at`tea antireclame vii la turismul prin p\r]ile sistemului nostru solar. adic\ prin `ncruci[area unui berbec cu o oaie.sau.Mersul Trenurilor directorul }`rdea-96. Se preg\teau. .S\ te fi `mp\iat m\-ta.Hai s\-i `mp\iem. prin clonare. la intrare. care aducea bine cu mutra unuia dintre ciob\na[ii galactici. tot cu trenul. cu un costum holografic ni]el sc\mo[at pe la revere. `n timp ce `ncerca s\-[i jupoaie de la g`t copilul terrian. c`nd te-a clonat! Alte idei t`mpite ca tine mai ai? Vrei s\ scrie iar ziarele prostii despre noi.mai ales c\ mielul avea o fa]\ cam bleag\. S\ vad\ to]i cum arat\ \[tia. dar asta nu se putea: fosta conducere a Ministerului Transporturilor raportase c\ planul . dar to]i pasagerii se preg\teau s\ coboare. mai bine zis. `n practic\. a[a cum se prezentau ei `n acel moment. c`]iva savan]i contesta]i de mul]i locuitori reu[iser\ `n premier\ ob]inerea unui miel spa]ial printr-o metod\ revolu]ionar\. acolo unde calea ferat\ se ispr\vea . pentru c`nd ne mai aduc elevi cu clasa.care prevedea montarea 239 . dar reu[ita a st`rnit manifesta]ii de protest . devenit din ce `n ce mai nesuferit. Nechifor-21. ca atunci. totu[i. dom’ director! `[i d\du cu p\rerea un extraterestru scund [i p\ros. cu imigran]ii \ia klingonieni? se enerv\ directorul. . de pe alte galaxii! Adev\rul era c\ p\m`ntenii. fiindc\ mult nu mai era p`n\ la punctul terminus. * * * Trenul personal 89890 pornise de c`teva minute.

Am holofonat [i sus. pun m`na [i stric\. dar realitatea era oarecum diferit\: angaja]ii pl\ti]i cu ziua ([i prost pe deasupra!). tot a[a. asta e. Ce-ar fi dac\ i-am ]ine printre noi pe to]i nesp\la]ii de pe alte planete? Au microbi. proprietara unei firme de autobuze [i maxi-taxi. s-au `nmul]it [i au devenit d\un\tori. cea din st`nga. 50 la sut\! Asta d\dea bine la o anumit\ parte a electoratului. Acolo. S-a mai `nt`mplat [i prin alte galaxii. * * * . cu vestita sa ciorb\ de burt\ [i un vin de regiune superior [i ieftin. N-au mai sc\pat de ei p`n\ azi. ei descoperiser\ bufetul „Scaietele”. ci v`ndute `n secret la diver[i particulari. mai ales c\ respectivii domni din minister erau aceia[i care. unitate de deservire model. care asigur\ de atunci `ncoace transportul de c\l\tori pe respectivele rute. Noroc de m\tu[a unuia dintre ei. }`rdea96. pe jum\tate. care circul\ pe o singur\ [in\. iar ni[te domni din minister au `ncercat s\ o scalde... nau mai fost montate. Prin urmare. au venit unii cu familiile lor. ca s\ scape mai repede. cic\ la cules. cale de o sut\ de kilometri. tun\ directorul astroportului. viru[i str\ini. apoi transformate `n diverse consuma]ii. 240 .. suspendaser\ c`teva personale din zon\ pe motiv c\ [i japonezii folosesc trenuri suspendate. declar`nd presei c\ viitorul apar]ine trenurilor de tip monorail. ca la japonezi. se joac\ la butoane. p`n\ la primul or\[el. la conducerea galaxiei: nu se poate! ~i facem pachet [i `i trimitem acas\ la ei.~n concluzie.fusese `ndeplinit.Cip Ie[an de cale ferat\ pe `nc\ o sut\ de kilometri .. Buc\]ile din cealalt\ [in\.cea din dreapta. cu doi ani `n urm\. `ntinseser\ doar una dintre [ine . conform declara]iilor ap\rute [i prin ziare. Nimeni nu i-a crezut. cum mergi `ncolo. dou\ localit\]i ale patriei noastre r\m\seser\ legate `ntr-un mod foarte ciudat.

Mersul Trenurilor c\ m\n`nc\ plasma de la televizoare. un mare aeroport interna]ional. fr`n`nd. A[adar. Totul este bine c`nd se termin\. ~ntr-un mare aeroport interna]ional nu ve]i g\si babe adormite cu capul pe vreo g\in\ sau curc\ vie. Prin compartimente nu mai era nimeni. Cu siguran]\. ~n magazinele duty-free din marile aeroporturi interna]ionale cu siguran]\ nu exist\ prin rafturi semin]e de bostan sau floarea-soarelui. s\-l trimitem [i pe Zbiqx-49 cu ei. cu i]ari. copii care. nu se termin\ cum v\ imagina]i dumneavoastr\. asta e sigur! {inele de cale ferat\ ]\c\neau u[or [i monoton. iarna. vodc\ la cutie sau vin de regiune la bidon. ba chiar decid. `ncerc\ s\ se bage `n fa]\. iar un mo[ mic. Nici m\car casieri]a de la ghi[eul de bilete: chiar 241 . Fu pocnit peste ceaf\ cu o basc\. s\ zicem. legat cu sfoar\. nimeni din micu]a gar\ de destina]ie nu se plictisea. gumari [i vat\ `n urechi. pasagerii l\saser\ locul ambalajelor. via]a `n marile aeroporturi interna]ionale este una tare plicticoas\. la cabina de teleportare! Eu mai propun. ~n sf`r[it. motiv pentru care. drept pedeaps\. sc`r]`ind ca de obicei. * * * O gar\ de orice fel reprezint\ un mic Univers. trenul opri. care tr\gea dup\ el un purcel viu. `n vreme ce trenul personal 89890 se apropia. din c`te se pare. motiv`nd c\ pierde avionul. Oricum. To]i se `nghesuiau pe culoare s\ coboare primii. cojilor de semin]e [i celorlalte resturi. s\ se trag\ pe ghe]u[ul din sala de a[teptare sau naveti[ti juc`nd [eptica pe fundul [epcii. fiind mai reprezentativ\ pentru zona de ba[tin\ dec`t. de gar\.

dovedind `nc\ o dat\ c\ orice sf`r[it e doar un `nceput de drum. acesta se str`mba la copii. au observat `n consens c\ pu]inele scaune erau toate ocupate. ci visau. un surdomut care se certa cu ni[te cet\]eni s\ dea muzica mai `ncet. zidurile tremurau.Cip Ie[an dac\ to]i pasagerii mergeau cu na[ul. domnul Ieremia Ciu[c\. un inginer specialist `n pete de vin ro[u. care nu p\rea defel de prin p\r]ile locului. sculerimatri]eri. c`]iva c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. * * * Prin fa]a privitorilor trecur\. `ncerc`nd s\-i `nveseleasc\. autobuzele erau ticsite. geamurile zorn\iau. care b`z`iau mai `ncolo. cl\direa g\rii `ncepu s\ vibreze ca la apropierea unei turme de bizoni. iar animalele cu sau f\r\ st\p`n se pitiser\ speriate pe sub banchete: veneau c\l\torii. solda]i `n permisie. `n ordine. L`ng\ copii se afla un cet\]ean necunoscut. C`nd ultimul sc`r]`it de fr`ne `ncet\. Dup\ cinci minute. Pe ele st\teau Aurel {eptic\. Nici babele adormite cu capetele pe paporni]ele cu g\ini nu se plictiseau. diver[i popi. un mo[ cu tricou [i desag\ discut`nd aprins cu un fost p\pu[ar. ca tot at`tea mici uragane. Autogara era la pu]ine zeci de metri de gar\ [i sem\na leit cu aceasta. Marinic\ Viezure [i membrii familiilor lor. fiindc\ b\rba]ii avuseser\ timp suficient s\-[i mai cumpere o navet\ de bere [i s\-[i c`rpeasc\ odraslele. spun`nd “Viitorul transportului de c\l\tori nu apar]ine combustibililor fosili. pe iarb\. ci electricit\]ii! 242 . astfel. acum u[urat. fost activist. Se pare c\ erau acolo de ceva vreme. zugravi cu ziua. duduia cro[eta. dintr-unul se auzi un glas pi]ig\iat. cam ciudat [i pr\zuliu la fa]\. `mbr\ca]i cu to]ii pentru bal mascat [i mult mai chercheli]i. `n vreme ce g\inile le ciuguleau de nas. Cu to]ii alergau spre autogar\. C`nd primii dintre fo[tii pasageri ai personalului au ajuns pe peron. domnul Sisoe Post\varu cu mutr\ bleag\.

iar capsula dus\ pe sta]ie. chiar b\use [i el cu b\ie]ii. posibil de provenien]\ extraterestr\. iar prin ea zbur\ o bab\. era pu]in zg`riat pe fa]\ [i avea un ochi umflat. Bra]ele telescopice cu cle[ti au fost ac]ionate. [i `l atinse. Se apropie `ncet de obiectul zbur\tor neidentificat. pe o planet\ dintr-o galaxie `ndep\rtat\. Directorul astroportului. plutind haotic [i oarecum `n zig-zag prin vidul interplanetar. r\sun\ un strig\t: . `ntr-o camer\ steril\. din care se auzeau zgomote ciudate. }`rdea-96. departe. c`]iva cosmonau]i afla]i pe o sta]ie orbital\ interna]ional\ au raportat bazei c\ de ei se apropie.Mersul Trenurilor A[a am v\zut eu la televizor!”. o capsul\ spa]ial\ ciudat\. Mai p\stra pe g`t urmele unor bra]e mici [i lipicioase. *** La pu]in\ vreme dup\ cele petrecute mai sus. Deodat\.. `n clipa urm\toare u[a se deschise. ~n sala mare. dar era fericit. cu hublouri de bezea [i trape din mar]ipan: scutul energetic [i sistemul de propulsie erau scof`lcite de parc\ ar c\zut careva cu cotul peste tort. ni[te extratere[tri chefuiau.T\ticuleeeee! -Sf`r[it243 . p\rea fericit. savant cu o bogat\ experien]\ c\p\tat\ `n spa]iul cosmic. dup\ cum am spus. Primul cercet\tor. ~n `ntreaga sta]ie orbital\ [i chiar mai departe. *** Undeva. pe o mas\ antigravita]ional\. `nveli[ul acestuia se sparse [i din el ]`[ni o f\ptur\. p\trunse `n camer\ `mbr\cat `ntr-un costum special. plutea un tort `n form\ de nav\ spa]ial\ din ciocolat\. `n `ntunericul rece din spa]iul intergalactic..

..........................................................................................................3 Univers spa]ial rom=nesc...........................................................15 Fenomen luminos neobi[nuit.32 Poveste cu fulgi ..........26 Mica Siren\..........................22 B\ie]elul cu chibriturile ...................................................................................................................36 Mapamond paranormal rom=nesc ..........................................................................29 Pe aripile v`ntului .......... ave]i grij\ de ..........29 dumneavoastr\!..............28 P\rin]i...................7 Faptul divers ..................................Cip Ie[an Cuprins Dopul scuz\ mijloacele.....................................................18 Concurs de desene pe asfalt ............31 Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\..............................................27 Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ............37 244 ...................5 Plimbare pe Strada Pacien]ii .........6 Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran.................30 Aventuri la g`rl\ ..............................................29 talentul copiilor ...........................................................................................................................17 Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului................................................................................................

......................................................................................................................................64 Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\............................................................................................ oile-s galbene .........45 Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor ..............................48 Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul .................54 ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure ..................51 Mica publicitate ...............................................40 R\]u[ca cea ur`t\ .................62 De-a b`za-n doi ........77 Povestea lui Harap Alb........................................................................manual pentru scenari[ti.........................72 Rolul [i importan]a bateriilor de 1.....................................................52 Sanie f\r\ zurg\l\i.................5 vol]i `n via]a comunit\]ii.......42 Poveste educativ\ ........................................................38 De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers......................50 „Medicina la `ndem`na oricui” ...................................44 Od\ `n apometru antic ..................emisiune radiofonic\ .............................................68 Sub cupola circului........................................78 245 ...........................46 Telenovela la `ndem`na tuturor .........................................73 Falsa problem\ a crizei de energie ................................................69 Povestea lui Halat Alb ......Mersul Trenurilor P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate...............66 C`mpu-i alb...........55 De-a Baba-Oarba ...................................................

..................................................................................................................79 Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete...................93 Micu]a Publicitate.............................. cuibu[or de nebunii................127 P\cal\........100 Creierele [i furnica.................86 Spa]iul mioritic... p\m`nt rom=nesc ........88 Povestea porcului ........................112 A[a s-a castrat c\]elul ............................................................96 Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole......................104 Aventuri pe ghea]\.......................Cip Ie[an Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor .............111 Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici .........................................................................................................116 Povestire mic\ despre ni[te mici ................. ........................... pisica neagr\ [i g\ina ...........remix..................................................................... frate cu rom=nul ..... cu `ngera[ii dintr-a [asea ...105 Poveste cu iepura[i frico[i .....................................................91 Reforma f\r\ fond...................89 Luna...............128 246 ..............................................83 Unde duce dependen]a de pizza ...109 Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ..................101 Ceasul r\u..................123 A[tept`ndu-l pe po[ta[.................................................................... Ultima frontier\.98 Gr\dini]a de copii.............................95 20 .....................................................122 T`rg de fete ..................

.................................................162 File din jurnalul elevului Nelu ....................146 Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei..........................136 Examen de ciob\nit european...............160 Jurnal de [tiri .........157 Povestea pe[ti[orului de aur...........................................................................................175 Mersul Trenurilor ........................ acolo..........150 Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt............................................................... ne p`nde[te? ...........144 Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ...........131 Ap\ de ploaie.....................147 Balada Me[terului Manole.........................155 Cineva.....141 Capra cu trei purcelu[i...............................................................................................................................................................................................138 Ve[ti bune pentru animale ..........181 247 ..........Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci .148 S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi .................153 Cea]a bate filmul ........................................ sus..................................

Mersul Trenurilor ISBN: .Tip\rit la MULTIPRINT Coperta [i desenele: Jup Tehnoredactare: Jup Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei: IE{AN. CIPRIAN .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful