Cip Ie[an

Mersul Trenurilor
Cu ilustra]ii de Jup

Ia[i, 2007

Mersul Trenurilor

Dopul scuz\ mijloacele
Aproape de centrul ora[ului, `ntr-o noapte f\r\ lun\, ni[te necunoscu]i au furat capacul de font\ care astupase din 1923 p`n\ `n acea clip\ gura de canal situat\ la intersec]ia str\zilor Jaroslav Hasek [i Bobinatorilor. ~n aceea[i noapte f\r\ lun\, domnul Zbigniew V\sc\u]eanu, fost fabricant de fire cu plumb, gr\tare, capcane [i nasturi, `n prezent pensionar, se `ntorcea acas\ de la bufet. El declar\ c\ nu se `ntorcea de la bufet, ci de la o ceain\rie, dar asta nu are importan]\: oricum, exist\ zeci de martori dispu[i s\ bage m`na `n foc, s\ depun\ m\rturie. ~n fine: `ntorc`ndu-se de la bufet sau de la ceain\rie, el a traversat intersec]ia f\r\ s\ se asigure [i a nimerit `n gaura de canal - acum f\r\ capac, furat cu c`teva minute `n urm\ de ni[te necunoscu]i, dup\ cum spuneam. Toat\ via]a, domnului V\sc\u]eanu i-a pl\cut s\ chefuiasc\, s\ bea [i s\ se veseleasc\. I-au pl\cut femeile, ba [i m`ncarea i-a pl\cut. Din acest motiv, el a f\cut burt\. Burta l-a salvat de la o moarte sigur\, deoarece a r\mas blocat `n gura canalului cam cum r\m`ne blocat dopul `n g`tul sticlei. La un dop de calitate ne referim. Deoarece nici pompierii, nici membrii echipei de descarcerare nu posed\ un tirbu[on de m\rimea lui Zbigniew, el se afl\ [i acum, dup\ aproape o s\pt\m`n\, `n gaur\. Autorit\]ile locale au venit s\ priveasc\, [i-au dat cu p\rerea, apoi au ajuns la concluzia c\ e bine a[a, fiindc\ deocamdat\ nu s`nt fonduri pentru achizi]ionarea unui nou capac din font\. ~n primele zile, poli]i[tii de la Rutier\ i-au dat de b\ut ca s\-i sticleasc\ ochii [i s\-l observe astfel [oferii care trec
3

Cip Ie[an

prin intersec]ie. Dup\ ce au v\zut c`t poate duce domnul V\sc\u]eanu (ohohoooo!), s-a ales o solu]ie mai ieftin\, deci l-au vopsit `n dungi reflectorizante albe [i ro[ii. Copiii din cartier mai trag `n el cu pra[tia c`nd nu-i v\d p\rin]ii, maidanezii `l mai p`ng\resc uneori, iar locatarii blocurilor din jur `i aduc zilnic de m`ncare cu schimbul [i `l hr\nesc cu lingura. B\tr`nul este, totu[i, bucuros c\ n-a c\zut cu capul `n jos, caz `n care ar fi fost hr\nit prin clism\.

4

Deoarece pre]ul combustibililor crescuse `ntre timp. {eful comisiei a ar\tat cu degetul c\tre racheta aflat\ pe rampa de lansare [i a `ntrebat: “Ce-i cu boilerul \sta. a venit o nou\ comisie de la centru. cercet\torii spa]iali de la Vrai[tea au decis s\ construiasc\ un balon umplut cu gaz. Racheta era aproape gata c`nd a venit o comisie de la centru. cercet\torii s-au apucat s\ construiasc\ un avion. Peste noapte. bre? Pentru a[a ceva primi]i voi bani?”. [eful comisiei a ar\tat cu degetul spre aparat [i a `ntrebat: “De prostii din astea avem nevoie noi acum? Ia. a t\iat [i el din fonduri. Dup\ care. ~n fine. prea mult aer cald. Dup\ care. pasiona]ii cercet\tori [i-au schimbat din nou profilul [i au `nceput s\ construiasc\ un balon cu aer cald. Din ziua urm\toare. Ei `ncearc\ s\ realizeze ceva. O rachet\ de fabrica]ie autohton\. 5 . a t\iat din fonduri. {eful urm\toarei comisii de la centru a ar\tat cu degetul spre el [i a zis c\ a[a se consum\ prea mult\ c\ldur\. C`nd avionul era gata de testare. nefiind fonduri. gata!”. care s\ poarte mesajul lor de prietenie p`n\ `n cele mai `ndep\rtate galaxii. Un avion de fabrica]ie autohton\.Mersul Trenurilor Univers spa]ial rom=nesc La Vrai[tea func]ioneaz\ un Centru de Cercet\ri Spa]iale. au `ncercat s\ construiasc\ o rachet\. {eful noii comisii de la centru a zis c\ pre]ul unui metru cub de gaz a crescut mult `n ultima vreme [i c\ nu se poate face at`ta risip\. a[a c\ balonul s\ fie umplut cu c\rbuni. unde lucreaz\ mai mul]i cercet\tori `n domeniul spa]ial. Mai `nt`i. lemne sau p\cur\. [i c\ s\ fac\ `n loc unul cu aer rece.

6 . A doua zi. Despre chirurgul Romeo nu s-a mai auzit nimic de atunci. despre care `nc\ nu se [tie mare lucru. fiind cusut `n organismul pacientei de c\tre asistenta-[ef\. Directorul dispensarului respectiv vrea s\ prezinte un comunicat [tiin]ific pe tema apari]iei [i cre[terii bacteriilor patrupede gigantice `n corpul copiilor rom=ni opera]i de apendicit\. `n vreme ce administratorul unit\]ii sanitare reclam\ dispari]ia unui taburet metalic cu patru picioare. a unui ceas b\rb\tesc de m`n\ [i a unui patruped ciudat. mioap\. fapt oarecum neobi[nuit pentru cei care se opereaz\ de apendicit\. 12 ani[ori. Din fericire.Cip Ie[an Plimbare pe Strada Pacien]ii Dup\ opera]ia de apendicit\. pe film s-au v\zut siluetele a zece pense metalice. trezit\ din somn. pacientul Cosmin Gum\. Micu]ului pacient i s-a f\cut radiografie. pacienta a sim]it ceva zv`cnindu-i `n p`ntece [i a crezut c\ este `ns\rcinat\. motiv pentru care a c\zut prin t\ietura de la opera]ie. s-a `ngr\[at brusc cu aproape 10 kilograme. La acela[i dispensar. chirurgul Romeo a le[inat la vederea s`ngelui. pe acolo a trecut un v`n\tor care a t\iat burta lupului [i le-a scos de-acolo pe Scufi]a Ro[ie [i pe bunicu]a sa.

adic\ reangajat Cristea [i pe c`inl.rngjt. Am zis Cristeo depisteaz\ tu m\ carei Recs d`n ei c\ pentru mine to]i posed\ asupra lor patru menbre [i un cap la care semnal\m doi ochi nas gur\ 7 .mjor Mitran care ma ridicat `n grad acu c`]iva ani c\ din plotoner m-jor m-a f\cut agent [ef sau a[a ceva [i mi-a venit din nou r`ndul la patrulare p`n sectoru meu a[a c\ deci l-am luat pe sergntl. Ne-am `nc\lzit noi ce neam `nc\lzit apoi am e[it pe traseu apoi c\ se l\sase rece am intrat iar la ad\post. Recs ptr. mai ecsact `n parc deoarece avea gard de plas\ cu s`rm\ `nghimpat\ s\ nu treac\ frigu. Ei. s\ ne mu[te nu alta. Cristea sa r`s de gluma mea dup\ ce mea esplicato apoi a strigat cu]u cu]u dea intervenit pe noi mai mul]i c`ni pot\i [i dul\i ptr. a porni `npreun\ to]i patru sau cinci c`]i s`ntem c\tre noi aventuri. Deci erea sear\ iar tenperatura din termometre era rece find toamn\ de octonbrie deci a[a c\ am intrat mai `nt`i prima oar\ la Italian Pi]a unde m\car e cald find u[ile `nchise [i lam luat pe patronu turc la controlat [i la `ntreb\ri de s\n\tate. M\ Cristea m\. scoate c`nele de unde [ti. dac\ nu chem sectoristu.Mersul Trenurilor Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran MERCUREA: Raportez `n jurnal c\ s`nt subofi]er plutoner pltr.pl]st. acesta disp\ruse ca c`nd nar fi fost legat cu cureaua de Cristea. Ahmed mia declarat c\ e s\n\tos ce mia urat [i nou\ [i la m`ng`eat pe Recs care noroc c\ avea botni]\ la bot altfel iar `l l\sa f\r\ inelu dupe deget ca data trecut\ c`nd ia dat o cl\tit\ espirat\. Cum patrulam noi pe aleie mam uitat deodat\ la c`nele Recs.

Cip Ie[an 8 .

Mersul Trenurilor [i coad\ [i nici unu nare bulan porhart sau girofar s\ zici c\i c`ne poli]ist. C`nd am efectuat p\trunderea `n incint\ tocmai am surprins `n fraglant delict infrac]iunea de dare de mit\ [i sp\lare de bani deoarece unul declara la microfon “De la na[u zece milioane [o butelie!” care bani `i aduna `ntro g\leat\ [i miam dat seama c\s mafio]i c\ am v\zut [i eu filmul na[u. P`n\ la urm\ lam depistat pe Recs. domnu’ c\pitan. ordona]i!”. * * * Cristeo. ~njur am semnalat cet\]eni 9 . Deci r\m`n eu cu c`nele Recs [i Cristea dispare ca c`nd ar pleca. ce num\r a]i format? Aici familia Mitran. El sa r`s de noi p`n\ ce iam avertizat dou\ peste ochi [i nea l\sat urgent `n fa]a unei unit\]i de deservire pe care scria ceva [i SRL la urm\ ezact cum mia ordonat domc\pitan Bustuchin\. c\ b`r`ia aparatu dar bine cam ]inut minte c\ numele se termin\ `n SRL. a[a c\ am g`ndit un plan. Am efectuat balansarea bra]ului `n plan vertical p`n\ ce sa sufocat Recs c\ uitasem s\i dau drumu din m`n\ la curea [i am sta]ionat un tacsiu care iam zis conduc\torului auto s\ se deplaseze regulamentar p`n\ la cr`[ma SRL. c\ s\ ne deplas\m de urgen]\ la localu nu mai [tiu care. unde sa semnalat eveniment de b\taie `ntre clien]i cu scaunele. c\ tocma interoga o c\]a pe care se sprijinise cu labele din fa]\ [i atunci ne-a transmis p`n sta]ie mesajul “Vulturu cheam\ patrula Pajura!”. zic eu. Ce mia ordonat [efu nam scris `n jurnal c\ poate cite[te mama dec`t numai at`t. Am intrat `n interior unde am depistat suspec]i de ambele secse cu semne de recunoa[tere ca mafio]ii la pept. Eu iam r\spuns “Gre[al\. eu zic s\-i `nconjur\m! Mai `nt`i r\m`n eu aci cu c`nele [i efectuezi tu `nconjurare m\car de dou\ trei ori dup\ aia schinb\m. mai eczact flori albe de creponat\ roz [i bleo.

caut\. `n lic… `n gimnaziu c\ atuncea nam v\zut afl`ndu-m\ cu spatele. ei zice c\ cic\ ce. raportez c\ a[a am f\cut da ma luat doi la `ntreb\ri c\ unde am fost c\ nu m-a v\zut c`nd sa dat darul. Aha zic eu.. Au. Deci adic\ eu nu fusesem `npu[cat ci numa ma lovit 10 . una-alta etc. fac eu. c\ s`nt [mecher. E[i de acolo cu m`nile la ceaf\! Somat! Nu trage [efu.. zice Cristea.. Ce cau]i m\ acolo. c\ cred c\ depistase o urm\ de infractor. d\ s\ m\ trag\. zic eu. {tind c\ am murit [i finc\ am vizionat la telenciplon. Deodat\ cum st\team eu aplecat a[a s\l chestionez pe Cristea a r\sunat o `npu[c\tur\ deci am sim]it o durere. raporteaz\ el. s`nt eu Cristea... Recxs.. la emisiunea aia de la televizor cu animale [i savan]i de [tin]\ cum este c`nd e unii care moare de moarte policlinic\ [i dupaia vine de poveste[te la televizor c\ sim]i a[a c\ te ridici de vezi totu `n jur [i mai vezi `n fa]a ochilor o lumin\ mare alb\ care te apropi de ea. die. care vipu[ca mea a tras? Am crezut cam fost `npu[cat [i cam murit ptr. ceplen.Cip Ie[an de toate secsele [i mese patrupede cu produse agroalimentare. Caut\ Recs ce caut\ dup\ ordin cu botu p`n\ la masa cu fripturi unde sa [i oprit `ncep`nd a ancheta un corp delict de g\in\ decedat\. a[a am sim]it [i eu c\ m\ ridicam [i vedeam `n jurul meu ca c`nd a[i fi fost viu cum ni[te oameni `ncerca s\ m\ ridice [i m\ apropiam de o lumin\ care c`nd am `ntins m`na la ea ma fript la degete deoarece era becu. caut\. p`n\ la urm\ am sc\pat neb\tut c\ mam ascuns aci cu sarmalele [i sticla asta.. c\ci el era. P\i. ca c`nele poli]ist. Eu zic c\ care dar. ]ar\ a[a c\ `nainte s\ mor miau trecut p`n fa]a ochilor toate segven]ele din via]\ `ntro clip\ [i cu ocazia asta am aflat [i cine mia pus pinieze pe scaun `n facult.. infractorul ori infractori la plural dac\s mai mul]i ca de ecxsemplu trei s-a ascuns sub mas\. eu te-am trimes s\i `nconjuri. ~i dau drumu [i ordon finc\ `i s`nt superior `n grad [o b\iatu.

Mul]ani servici u[or” apoi m\ tras\ la o mas\ d`n fund unde era ceilan]i b\e]i. Deci am ie[it pe trasel [i finc\ `ncepus\ burni]a am intrat la restaurantul Ciob\na[u cum `i zicea pe vremuri c\ acuma nu [tiu cum `i zice da noi tot a[a `l [tim. Bine deci. Dup\ ce m\ au l\murit repede `n dou\ ore carei confuzia care o f\cusem. `ntreb eu. carei treaba. nu m\ jigni]i acuma de zioa mea. * * * S~NB|T|: Deci raportez `n jurnal c\ am e[it din nou `n patrulare cu srgnt. „{ti]i. M\i. Deci efectuez eu cioc\neal\ ce cioc\n eu cu bulanu `n butonul soneriii p`n\ aude [eful domnul nea Hri[cu zis domnul Fane care m\ cunosc cu el de h\t [i care c`nd a e[it `njura da’ sa oprit c`n ma v\zut tocmai pe mine [ii mea zis a[a. domnu [ef. le ordon eu. “Mersi drag\ da nu servesc `n tinpul serviciulului c\ nu-`mi permite uniforma” zic supsemnatul. e onomastica mea de na[tere” `ncheie s\rb\toritul de turnat `n pahare [i de `mi umplut farfuria ce a [terso cu m`neca. osp\tarii adic\. v\ `ntreb.Mersul Trenurilor dopu de la [ampane `n plan orizontal [i ni[te cet\]eni ma ridicat de jos `n sus `n plan vertical. “Hai. rngjt. Cristea [i cu c`nele Recxs care de el n-am `n]eles bine finc\ n-are patru lare ci patru labe. fac ei. domnu. Da]i 11 . eu am efectuat scuze c\ lam b\tut pe na[u [i pe mireas\ iar Cristea a cerut o sticl\ cu liquieor [i o farfurie cu tremurici de purcel. s`nte]i mafio]i? Noi. ma]i `nconjurat? Vre]i b\tae? Acu dau p`n sta]ie! Nu. a]i p\]it un [oc [i a]i le[inat pe jos. nu. Adic\ iat\ ce: “Hai pofti]i dom’ Mitrane de servi]i din prinosul nostru. Am intrat nu de burni]\ sau de consuma]ie ci finc\ am v\zut lumin\ pe geam dup\ ora `nchideri care sigur era infractori acolo p\trun[i p`n infrac]ie ptr s\ fure c\ de ho]i e plin\ lumea. Cred c\ e destinul inplacabil care nea reunit din nou pe to]i patru `n aceia[ formul\. ci nunta[i.

dom’ agnt. Noroc cu Cristea mai t`n\r mai cu ca[ la gur\ care r\m\sese de la o tartin\ care mai [tia aritimetic\ motiv ptr. M-am g`ndit eu ce mam g`ndit cum o fi asta cu efrac]ile cum a zis Fane. da’ curat. ne-am `nfipt eu cu sergnt-ul rngjtl. uita]i aicea icre de pe[te. mam informat eu pe dat\. Cristea ptr. ca rachetele nem]ilor. sl\nin\ de la Gic\ porcul nostru. Zis [i f\cut: ia-m zis lui Cristea. dac\ permite-]i. “Care sp\rg\tori?”. poate prindem ceva. cum se mai zice V2. c\ Recs tocmai se defeca `ntro tuf\ deci naveai cu cine discuta. “Cinjdoi. adic\. “Mul]ani dom’ Fane. ce-a spart \[tia geamurle pentru ca s\ intre”. ca s\ fim la egalitate [i neam pus pe p`ndeal\. sardele. iam zis hai s\ ]inem de paz\. [f. pune-]i [apca [i porhartu `n cuer [i hai. c\ me-aduc aminte c\ la artimetic\ c`nd sa predat lec]ia cu efrac]ii zecimale [i chiar periodice am fost bolnav la film cu b\e]ii c\ rula “Revan[a”. ca[ de oae proasp\t\. pahar de fr\gu]\ sau c\p[unic\ de la produc\tor. p`ine cald\ de alant\eri.Cip Ie[an uniforma jos. stickxsuri [i un. 12 . da’ c`] ani faci?” lam interogat eu pe s\rb\torit. care mia [i ar\tat: “Uita]i. C`nd am aozit asta meam amintit c\ misiunea organului este pentru ca s\ steie drept `n fa]a corup]iei a ho]iei [i-a altor neajunsuri ale societ\]i actuale. ia uita] la el ce p\r are `n cap dac\ nare pept\n” face el. s\ servim. Ne-am pus a[a: Recs deo parte [i eu cu Cristea de cealant\ a sp\rturiii. “Deee Domnul s\n\tate [i matale la fel c\ eu numai necazuri am avut `n ultima vreme mai ales cu sp\rg\toriii din ultimele s\pt\m`ni” contino\ el `n continuare. {i pentru colegii matale la fel”. “P\i care nea spart geamul [i care a penetrat prin efrac]ie periodic `n fiecare noapte de nea sustras produse [i bunuri `n valoare de peste c`teva zeci milioane lei vechi adic\ roli cum le mai zice plus obecte personale cum ar fi pept\nul lui Matei. Ei `n cazul \sta ce s\ mai zici. mersi” f\cu el cu gura plin\.

C`t `i ceasu. M\ Cristeo fac eu. m\? `ntreb eu pe Cristea. Sulfinii unde sa semnalat un praf suspect care se crede c\ e antracs de la terori[ti [i cade r\u la organism deci a[adar ca s\ am grij\ s\ nu gust `nainte dac\ cumva `l depistez. Plec\m deci la adresa rexpectiv\. care nu lam contrazis finc\ [tiam c\i bun la zologie find cioban. la nord [i la vest s\ v\d prafu alb. e `ntuneric! Dau cu lanterna `n jur [i numa ce v\d do\ gr\mezi mari de praf albe l`ng\ o construc]ie care `nc\ era neconstruit\ find [antier de construc]ii. 13 . Zece jumate raporteaz\ el. Aha Cristeo.Mersul Trenurilor ** * Cum p`ndeam noi a[a. M\ uit eu `n st`nga [in dreapta. Am r\sfoit a[adar deci nonmeclatoru cu str\zi [i artere de trafic [i am g\sito c\ se numea `nainte fundac Ilie Pintilie care unde tocmai acolo [i eram. somez eu suspectul (domnu [f. Finc\ nu-a r\spuns mam deplasat la el [i am luat o monstr\ `n caschet\. f\r\ liniu]\ de unire!) urgent [i repede pe str.[ef. Zece jumate ziua sau dou\zejdoi treizeci noaptea `ntreb eu dar apoi `mi dau seama repede c\ era noapte find `ntuneric. Bustuchin\ care zice c\ m\ deplasa]iv\ (ezact a[a mia zis. stai c\ trag. Bstchn. unei strada asta Sulfinii [i ce semnifica]e istoric\ a avut sulfina ptr. Nimica. Aprind eu lanterna [i o `ndrept spre becu de iluminat stradal str\zile [i v\d c\ e stins. Cum m\ uitam la d`nsa numa ce v\d c\ c`nele Recs care tocma efectua urinare `ntro gr\mad\ de praf alb dupe jos `ncepe s\ scoa]\ fum. poporu rom`n dea botezato a[a dup\ numele la o strad\? El cic\ sulfina e o pas\re finc\ [i el locue[te `n civilie pe str-dela Zinbrului care e sinbolul Moldovii [i tot a[a [i cu sulfina. mia zis c\ prafu alb e suspect [i cu sucspec]ii [tiu cum s\ m\ por]). team prins. fac eu. Haha. trece timpul [i dup\ vre-o do\trei zile la un momendat sun\ p`n sta]ie domnu inspctr.

de era gardieni publici [i ia f\cut poli]i[ti comunitari. nu vezi ce fum face? Cristea d\ s\ se aplece s\ vad\ cei apoi se ridic\ [i raporteaz\: [efu raportez.[f. nu? Asta `nseamn\ c\ a[tia noi. care eu mam amuzat de p\]anea lor chiar dac\ nu-i cunosc de[i pe unu `l cheam\ tot Mitran [i pe altu cam la fel ca pe Cristea. nu? 14 .inspctr. C`t am stat `n spital me-am pus de c`teva ori o `ntrebare egxisten]ial\: deci noi care s`ntem poli]i[ti avem la patrulare c`ni poli]i[ti. Bustuchin\ care nea adus banane la spital nea zis la plecare “~ns\n\to[ire grabnic\ m\i b\e]i” [i noi am ezecutat ordinul.[f. vezi de te uit\ s\ vezi ce are c`nele c\ poate ia intrat ulei la motor. ~n salon mai e [i Cristea `nbr\cat `n pansament ca o mom`e [i Recs la fel [i a mai fost [i domnu inspctr. au la patrulare c`ni comunitari.Cip Ie[an Cristeo zic eu. C`nd e[im din spital pornesc eu ancheta s\ aflu ce sa `nt`mplat de fapt [ii de drept [i-l iau cu noi [i pe bietu Recs care acum provizoriu pe vreo do\ trei luni se nume[te Molda finc\ la afectat ecsplozia. ** * MAR}: ~n sfr[it raportez c\ noi to]i trei sau cinci c`] s`ntem am efectuat `ns\n\to[ire `n numai dou\ buc. am v\zut c\ e `ntuneric. zile finc\ domnu cptn. Lumineaz\ m\ cu bricheta nu sta `i ordon eu ceea ce numa at`t am mai apucat s\ v\z cum se apleca sub Recs cu flac\ra aprins\ [i dupaia mam trezit pe patul \sta de spital de unde scriu `n jurnal. Bustuchin\ diminea]a care mea adus dou\ b\n\ni cu un bile]el pe ele s\ le cur\]\m de coaj\ mai `nt`i [i ziaru `n care am citit despre ni[te mili]eni de-a s\rit `n aer dup\ ce a umblat cu focu la carbid.

fiind mai iute de picior. invalizi [i persoane cu copii `n bra]e. mici investitori particulari. Glad [i Menumorut. `n pauzele publicitare. pentru a-[i ridica personal gazul [i apa cald\. Pentru pensionari. L\cust\ Vod\ [i Petru Cercel s`nt ruga]i s\ se prezinte zilnic `ntre orele 8. a `ncercat s\ violeze haremul partenerului s\u de afaceri. Yussuf B`r Laden. gazul [i apa cald\ vor fi livrate prin po[t\ sau prin cablul TV. Haremul s-a zb\tut ce s-a zb\tut. Ali Men Tarah. Radu cel Frumos. * Cu un an `n urm\. cet\]enii din cartierele Alexandru cel Bun. c`nd lini[tea pa[nicilor cet\]eni din cartierul Morome]i a fost tulburat\ de un scandal `ntre doi cet\]eni str\ini. * Un incident regretabil s-a petrecut ieri diminea]\. sa smucit [i. * Venitul pe cap de membru al tribului Hurumbu s-a dublat asear\.Mersul Trenurilor Faptul divers * Datorit\ apari]iei de defec]iuni `n re]eaua de distribuire a gazului metan. 15 . a reu[it s\ scape. Artizanul acestei adev\rate inginerii financiare a fost vrednicul v`n\tor Mbwewe. Ion Vod\ cel Cumplit. Gelu. o “Cantin\ a P\s\relelor”. elevii clasei a IV-a de la {coala General\ “Ciuma lui Caragea” au me[terit din traforaj. Trei pi]igoi [i un scatiu care f\ceau parte din personalul acestei unit\]i de deservire au fost aresta]i. fiind surprin[i `n flagrant pe c`nd sustr\geau alimente din magazie. `nc\lc`nd preceptele islamice [i afl`ndu-se `ntr-o avansat\ stare de ebrietate. Gheorghe Doja. la orele de atelier.00-14. care a prins un iepure.00 la ghi[eele filialelor de cartier.

16 . subofi]erul a fost arestat preventiv [i cercetat pentru comportare indecent\ `n public. agentul Vipu[c\ Valeric\ [i-a ar\tat b\rb\]ia `n fa]a celor care asistau la incident. Din acest motiv.Cip Ie[an * Aflat `n misiune [i fiind atacat de doi presupu[i infractori.

care st\tea nemi[cat. ei au declarat presei c\ a[a ceva nau v\zut de c`nd se [tiu! Oamenii de [tiin]\ chema]i la fa]a locului au stabilit c\ este vorba de un bec pentru iluminatul stradal.Mersul Trenurilor Fenomen luminos neobi[nuit Deasupra casei gospodarului Terente L\m`ie din comuna C`rmoaja a fost v\zut un corp luminos straniu. B\tr`nii localit\]ii s-au speriat [i au `nceput s\-[i face cruce. 17 .

pe la ureche. umbl\ pe uli]a mare ca pe poteci `nguste [i [erpuitoare de munte. Lista oficial\. Dup\ ce s-a f\cut vinul.asta au consemnat a doua zi [i ziarele locale . Unii zic c\ ar fi vorba de o localitate de c`mpie. pe tema culesului [i a viticulturii. Acestea au `nceput.. vernisaje. cu o serie de concursuri distractive [i instructiv-educative. conferin]e. cuprindea simpozioane. al]ii s`nt ferm convin[i c\ se afl\ `ntro pitoreasc\ zon\ de dealuri subcarpatice.s-au bucurat `ns\ proba de degustare-vitez\ [i orientare `n teren “Ciroza v`nturilor”. concursuri de crea]ie poetic\ [i lans\ri de carte. dar nici mai mare dec`t alte a[ez\ri identice. iar din recipientele utilizate `n acest nobil scop nu sa mai auzit nici un bolborosit c`t de mic. momente poetice [i de reculegere. De cel mai mare succes [i de cea mai larg\ participare . c`]iva localnici inimo[i au format un comitet de ini]iativ\ pentru a s\rb\tori evenimentul anual. depuneri de coroane sau de jur\m`nt. ca `n fiecare an. ca o aluzie. c`nd se `mbat\. iar primarul Eugen Epura[.Cip Ie[an Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului Ca suprafa]\ nu este nici mai mic\. dezveliri de bust. jocul pe echipe “Nu 18 . dezbateri. cea de trimis la prefect. apoi a declarat inaugurat programul s\rb\torilor. Cuv`ntul de deschidere al „S\rb\torii Vinului” a fost unul singur.. at`t a apucat s\ spun\ primarul p`n\ c`nd a auzit o sticl\ goal\ v`j`indu-i. [i anume “Dragi”. A `n]eles mesajul [i a t\iat repede panglica `ntins\ de dou\ [col\ri]e frumos `mbr\cate.

Dup\ prima rafal\ a `nceput ploaia. La proba de caraf\cabernet startul s-a dat gre[it. frate!”. inspectorii. domnul prefect al jude]ului a trimis absolut din `nt`mplare ni[te inspectori s\ controleze dac\ elevii de la [coala general\ primesc zilnic [i `n bune condi]ii corn cu lapte. ude de la ploaie). iar produc]ia din acea toamn\ a fost s\rb\torit\ cum se cuvine. conferin]e. r\u-prevestitori. * * * ~n diminea]a urm\toare. au c\utat ad\post. competi]ia de b\ut cot la cot [i b\gat sub mas\ “R\zboiul celor dou\ ciroze”. deoarece i-a descoperit pe marii clasici. `ntr-un fel sau altul. Nici membrii comisiei nu s-au 19 . Opt au `nc\put `n postul de poli]ie. peste vesela a[ezare s-au `ngr\m\dit nori plumburii.Mersul Trenurilor te `mb\ta. dar to]i participan]ii au fost de acord s\ `l repete de c`te ori e nevoie. proba contracronometru “Ce-i `n gu[\ e fr`ncu[\” sau concursul de interpretare “C`nt\ mierla [i merlotul”. o p`ine [i ni[te c`rna]i. fiindc\ mai z\bove[te c`teva ore acolo. o ploaie rece de toamn\. Ace[tia. gospodarul Sigismund B\[ic\ a strigat prin geam so]iei s\i aduc\ cinci sticle pline. Ca el s-au descurcat to]i. dispera]i c\ li se boteaz\ vinul din c\ni. dezbateri [i mese rotunde (acum. A `nceput s\ bat\ [i v`ntul: un v`nt rece. al]ii s-au `ncuiat `n [coal\. Dup\ c`teva ceasuri. Dintre ei. Participan]ii la seria de manifest\ri. B\nuind orice. de la atentat terorist p`n\ la interven]ie extraterestr\. chiar [i dup\ l\sarea `ntunericului. care a luat pe sus corturile [i umbrelele de la standurile micilor produc\tori. nu s-au mai `ntors. reprezentantul Guvernului `n teritoriu a trimis dup\ ei o comisie. iar c`]iva au p\[it pentru prima dat\ `n via]a lor pragul bibliotecii C\minului Cultural. p`n\ iese bine. s\ investigheze la fa]a locului straniul fenomen. simpozioane.

a[adar a fost trimis\ dup\ ea `nc\ o comisie. din cauza gripei aviare. Vorbeau pu]in.. [i se vedea din `ntreaga lor `nf\]i[are c\ suferiser\.Cip Ie[an mai `ntors. al]ii purtau articole de `mbr\c\minte str\ine [i to]i. 20 . dar la telefoanele lor de serviciu r\spundea doar robo]elul. `ntocmai ca [i celelalte patru care i-au urmat. mai ales pe cravatele bo]ite [i pe c\m\[i. `i trag cu laserul la ei pe nav\ [i `i controleaz\ la cap). cu voce `mpleticit\ [i sughi]`nd des. erau plini de pete ruginii... A doua comisie s-a pierdut. De-abia dup\ o s\pt\m`n\ (`n care presa profitase de subiect [i lansase scenarii dintre cele mai fanteziste. miroseau `ngrozitor. Portofelele le erau goale. domnul prefect a declarat oficial. P`n\ la dezlegarea enigmei. ca ni[te oameni care fuseser\ seda]i. c\ localitatea e `n carantin\.. nu mai aveau ceasuri [i mape. unul c`te unul. greu [i porcos. pentru a stabili ce se `nt`mplase cu prima [i cu inspectorii [colari. unul r\m\sese f\r\ [osete. majoritatea ziarelor pomenind despre un OZN cu mar]ieni care r\pesc inspectorii. Domnul prefect `i suna disperat din cinci `n cinci minute pe membrii tuturor comisiilor trimise s\ investigheze. membrii comisiilor trimise de domnul prefect au `nceput s\ apar\. la televizor. absolut to]i.

Mersul Trenurilor 21 .

pra[tie.. * * * Era. proasp\t c\lcate de m\mica. dimpotriv\. desigur. la expozi]ii. Ultima dat\ c`nd doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au organizat concurs de desene pe asfalt cu elevii dintr-a IVa D. micu]ii s`nt t`r`]i cu grupa sau clasa la teatrul de p\pu[i. s`nt sili]i s\ `nve]e poezii [i c`ntece pentru serbare [i. 1 iunie. dup\ cum spuneam. soarele str\lucea. un gr\unte de nisip s-a strecurat `ntr-un mecanism care func]ionase perfect p`n\ atunci. `[i tr\geau castane sau `[i puneau piedic\ `n vreme ce mergeau `ncolona]i c`te doi spre centrul ora[ului. N-au voie s\ se joace cu pl\cinte de noroi. P\s\relele ciripeau. Se 22 . cu maidanezii de la bloc sau de-a ruptul h\inu]elor noi.. pu[c\ sau trompet\. pe care le rup. frunzele din tei fo[neau.Cip Ie[an Concurs de desene pe asfalt De 1 Iunie. sabie. ci c\r]i [i jocuri plicticoase. desene despre minunata lor copil\rie. iar elevii dintr-a IV-a D se `nghionteau. de-abia `nceputul verii. le stric\ sau le pierd. la muzee sau case memoriale. cu carada[te [i c\r\bu[i. s`nt obliga]i s\ fac\ `n cadru organizat desene cu creta pe asfalt. tob\. copiii nu primesc `n dar minge. spre concursul de desene pe asfalt. dar termometrele indicau 36 de grade la umbr\ [i asfaltul cleios se lipea de t\lpi.

care i-a tras pe cei doi cu bastonul. ~n urm\toarele minute. s\ repare o ]eav\ de ap\. De 1 Iunie. dar ocolindu-l cu grij\ pe Cez\ric\. bravo. lor le-a fost repartizat\ o bucat\ de trotuar ref\cut\ recent. ajun[i `n centrul ora[ului. frumos.Doamnaaa! Da’ ia uita]i la mine [i la Iliu]\! Doamnei `i era sete [i se g`ndea doar la o r\coritoare. doamna i-a r\spuns f\r\ s\ priveasc\: „Bravo. p`n\ la piept apoi p`n\ la g`t. dup\ ce trecuser\ pe acolo c`]iva muncitori cu buldozere. dar nu pe trotuar. `mi place. A doua zi. membri ai unei asocia]ii care se ocup\ de copii sau a[a ceva. motopompe [i compresoare. Dup\ cinci minute. ma[inile [i-au reluat vechile [i puturoasele lor obiceiuri. o `nghe]at\. Iliu]\ [i Ionu] s`nt prieteni [i colegi de banc\. unde desena un porumbel cu ramur\ de m\slin `n cioc [i doi r\zboinici care `[i t\iau reciproc capetele. ia uita]i la mine! a strigat Iliu]\. a strigat [i Ionu]: .Mersul Trenurilor anun]ase `n inspec]ie `nsu[i domnul primar . ci `n plin\ intersec]ie. Ionu] [i Iliu]\ s-au scufundat `n asfaltul topit p`n\ la br`u. ai talent!”. dup\ cinci minute. pe acolo a trecut o b\tr`nic\ milostiv\. Din fericire. Fiindc\ se g`ndea la cu totul altceva. Altminteri. pentru ca micu]ii arti[ti s\ aib\ un c`mp c`t mai larg de exprimare a talentului [i imagina]iei. sem\n`nd cu Sf`nta Vineri din pove[ti. din ei s-ar mai fi v\zut doar m`nu]ele deasupra m\rii de asfalt. lope]i. `ncle[tate pe cretele colorate. ni[te belgieni. c`nd celor doi le ajunsese asfaltul la genunchi.`nso]it de ni[te str\ini. El spune c\ vrea s\ 23 . domnul primar interzisese circula]ia vehiculelor prin centrul istoric. {i colegul lor de clas\ Cez\ric\ a r\mas `nfipt p`n\ la genunchi. v\ rup urechile!”.Doamna `nv\]\toareee. c`nd au sim]it c\ se scufund\ `n asfaltul topit: . deci a strigat de unde se afla: „Dac\ nu v\ ast`mp\ra]i [i v\ mai ]ine]i de prostii. N-au apucat s\ deseneze bine cu creta un avion [i o b\rcu]\.

~n urm\torul sfert de or\. c`nd [apte. fiindc\ era. Georgel [i Petric\ au cump\rat sucule]. Doamna le-a dat voie s\-[i cumpere sucule]. fie ea chiar a IV-a D. Urmele desenate cu creta pe asfalt de tinerele vl\stare au r\mas chiar [i dup\ cele 72 de tampon\ri de a doua zi. Cu cret\ alb\. Au `nceput to]i s\ r`d\ proste[te [i s\ fac\ glume nespecifice v`rstei lor fragede. Georgel [i Petric\ [i-au cerut voie de la doamna `nv\]\toare s\-[i cumpere sucule] de la un magazin..Cip Ie[an termine [coala prin coresponden]\ chiar acolo unde se afl\. * * * Dup\ cum am spus.. r\mas de la ultimele alegeri. * * * A doua zi. iar doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au ie[it la iarb\ verde cu elevii din clasa a IV-a D. intersec]ia din centru [i c`teva str\zi fuseser\ `nchise traficului auto pentru a nu `ngr\di actul de crea]ie [i libertatea de exprimare artistic\. era s`mb\t\. piti]i dup\ un panou electoral cu chipul domnului primar. La v`rsta clasei a IV-a. to]i [trengarii din clas\ au b\ut lichior din sticl\. `n intersec]ie.mai ales pe c\ldur\. apoi s\ devin\ agent de circula]ie. c`nd se urc\ mai tare la cap. Micu]ul Cez\ric\ fusese scutit. nu ]ii prea mult la b\utur\ . pe care au ascuns-o bine. dup\ cum am spus. Tot ei au modificat [i num\rul de benzi de circula]ie: c`nd dou\. locuri de parcare [i multe treceri de pietoni. noi sensuri giratorii. mult\ cret\ alb\. pe 2 iunie. au desenat pe toat\ partea carosabil\ linii continue [i discontinue. cald. fiindc\ [ia descoperit adev\rata voca]ie. dar au cump\rat `n secret [i o sticlu]\ de lichior. Drume]ia s-a dorit a fi o minunat\ ocazie de relaxare [i de petrecere a unei zile de 24 .

`mpotmolit n\mol. 25 . 1 b\ie]el `mpins glum\ 3 feti]e p`r`u. `n s`nul primitor al naturii. `n plus. `ns\ doar 31 au anun]at. Sp\lat p`r`u. ghimpi fund. g\sit bursuc. Bilan]ul unei zile de neuitat la iarb\ verde a fost urm\torul (cit\m din noti]ele organelor de anchet\ sosite `n zon\): “3 buc. sp\lat furtun. to]i cei 36 de copii au vrut pipi. 3 b\ie]ei fugit c`mpii prins miei care zburd\. 2 buc b\ie]ei b\gat m`n\ scorbur\ c\utat pup\z\ tei poveste Nic\. Taur comunal sc\pat lan] v\zut 3 feti]e rochi]e ro[ii cules floricele p\[une. g\sit feti]e. cadru didactic c\utat pudr\. lipindu-[i fundule]ele goale de geam [i ar\t`ndu-le cu nevinov\]ie celorlal]i participan]i la trafic. care `ncotro. 5 b\ie]ei ascuns. m\tasea-broa[tei. mu[cat veveri]\. copiii s-au r\sp`ndit din prima clip\. m`ncat ciupercu]e. recuperat par]ial num\r copii”. 2 b\ie]ei prins bursuc. Ajun[i `n p\dure. feti]e. doar din c`nd `n c`nd. c`te un ]ip\t sau r\cnet ar\ta c\ natura plin\ de urzici [i alte pericole `[i cere tributul s\u de carne fraged\. Ziua de s`mb\t\ a fost `ntr-adev\r una de neuitat: `n autobuzul care-i transporta pe drume]i spre p\duricea de l`ng\ ora[. feti]e sc\pat via]\ urcat copac. b\gat po[et\ doamn\ `nv\]\toare. c\zut. 5 b\ie]ei f\cut pipi ap\ p`r`u b\ut director. b\ut sticl\ vin. Cadru didactic crezut [arpe. Director fug\rit 2 b\ie]ei glum\ proast\ bursuc po[et\. Cioban fugit c`mpii prins b\ie]ei. le[inat. feti]\ c\zut R`pa Dracului. 1 buc. Seara. speriat biata b\tr`n\. scormonit po[et\. 3 feti]e cules ciupercu]e `nt`lnit Mo[ Martin. scorbur\ viespi. `mb\tat. ]ipat. b\tut bine. 6 feti]e. b\ie]ei. speriat. ]ipat urzici. ocupan]ii locurilor din spate [i-au dat jos pantalona[ii. `n]epat 2 b\ie]ei. `ncunun`nd astfel concursul de desene pe asfalt organizat `n ajun. Tras pra[tie tufi[ doamn\ `nv\]\toare pipi.Mersul Trenurilor neuitat la aer curat. Amonte. alunecat baleg\ vac\. 2 feti]e r\t\cit p\dure `nt`lnit Muma p\durarului. b\ut ap\ p`r`u.

Dac\ nu crede]i. totu[i. Cu chilia lui Daniil Sihastrul a fost mai greu. ca o jum\tate de minge. pentru care a utilizat 1. s\ se documenteze la fa]a locului. dup\ mul]i ani. fiindc\ a aflat de la cineva c\ legendarul Daniil era un pustnic.Cip Ie[an B\ie]elul cu chibriturile Domnul Irinel construie[te machete din chibrituri. Mai t`rziu. Tocmai a ispr\vit copia la scar\ a Casei Poporului. o prieten\ care tocmai `nv\]a la rom=n\ pentru examenul de capacitate l-a l\murit pe Irinel c\ `ntre chilie [i chelie exist\. iar el [tia deja din poze cum arat\ sputnicul lansat mai demult de sovietici pe orbit\. n-ave]i dec`t s\ le num\ra]i. `n miniatur\. be]e de chibrituri. o diferen]\. bojdeuca lui Ion Creang\. Mai demult. fiindc\ lui Irinel `i ie[ea de fiecare dat\ o chestie lucioas\ [i rotund\. 26 . stadionul din or\[elul natal [i plopii f\r\ so]. a reu[it s\ construiasc\ tot din be]e de chibrituri.563 841 buc. Irinel n-a plecat `n drume]ie pe plaiurile de balad\ ale Bucovinei.

`ncep`nd lin [i termin`ndu-se la fel de lin. anun]`nd c\ o tur\ de lucru se termin\ [i alta `ncepe. nu dup\ ceas. `ncepea s\ tremure [i toat\ treaba se termina cu o [edin]\. dac\ `l b\tea secretara pe um\r. dac\ suna telefonul. se `nro[ea sau se albea la fa]\. confuzia s-a a[ternut peste ora[. iar mul]i dintre angaja]ii mai v`rstnici fuseser\ f\cu]i pionieri l`ng\ maneta sirenei. Noul director al fabricii suferea cu nervii. `n papet\rii existau [i vederi cu sirena Fabricii de {pan [i Rebuturi. Urla. sor\ aproape geam\n\ cu cea a lui Vasile Roait\. simbol al eroismului clasei muncitoare. motivul pentru care a comandat din str\in\tate o siren\ mai mic\. Din prima zi sirena acesteia sunase cu regularitate.Mersul Trenurilor Mica Siren\ Fabrica de {pan [i Rebuturi „Abnega]ia” era singura fabric\ din `ntreaga localitate . a[a c\ via]a tuturor localnicilor se desf\[ura riguros. Dac\ se tr`ntea o u[\. iar dup\ pu]in timp fabrica a dat faliment. 27 . dac\ sc\pa careva pe jos vreun dosar. fiind apoi privatizat\. cum se spune. de altfel. Din momentul `n care a fost instalat\ mica siren\. vechea siren\ a fabricii. f\cea criz\. de altfel. a[adar activitatea a devenit haotic\. Cel mai ur`t [i mai ur`t f\cea domnul noul director c`nd suna sirena. chiar `ndoielnic\. ci dup\ sunetul sirenei . de la caz la caz. al c\rui sunet era ca un dulce [i armonios c`ntec de leag\n.o localitate nu prea mare. la sf`r[itul c\reia vinovatul era aspru pedepsit. [panul [i rebuturile au devenit de o calitate mai slab\. muncitorii n-au mai [tiut c`nd s\ intre sau s\ ias\ din tur\. Acesta a [i fost. s\rea `n sus.care reprezenta. principala atrac]ie a or\[elului.

doi mo[negi au suduit. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi alergat. Erau [i mai ap\sate. oamenii au remarcat c\ pe stratul de nea proasp\t `nfiripat `n ajun apar dintr-o dat\. sub privirile lor mirate [i fixe. p\rin]ii lor i-au pocnit p\rinte[te. dup\ dou\-trei minute s-au ivit din nou. din sens opus. De data asta. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi c\rat ceva greu. strig`nd “Prinde]i ho]u’.Cip Ie[an Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ~n timp ce se adunaser\ l`ng\ sediul Prim\riei a[tept`nd s\ vin\ ma[ina cu butelii. c`]iva copii s-au speriat [i au `nceput a zbiera. Asta. u\i! A furat o damigean\ de rachiu!”. de[i nu se vedea nimeni trec`nd pe uli]\. 28 . Erau mai dep\rtate. Urmele de pa[i ap\rute pe z\pad\ au continuat s\ prind\ contur p`n\ la intrarea bufetului. cine-i? Spune. [eful de post a scris `n procesul verbal c\ fapta a fost comis\ de Alb\ ca Z\pada. din neant. iar [eful de post a strigat “Stai. Mare a fost mirarea tuturor. Imediat a ap\rut `n u[a braseriei patronul Pandele. ni[te stranii urme de pa[i. Deoarece infractorul n-a fost z\rit de nimeni pe fundalul alb de om\t. m\!”. c`teva babe [i-au f\cut cruce.

Prima dat\ au vrut s\-l dea la cursuri de pian. violoncelul sau harfa . `n nici un caz. copilul ar `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. din lemn.iar de dat la cursuri de fotbal. s\ `njure. Mai bine ar fi fost dac\ p\rin]ii micu]ului Eugen l-ar fi dat la pian. De aia l-au dat la `not. fiindc\ `notul cost\ mai pu]in dec`t pianul sau harfa. ave]i grij\ de talentul copiilor dumneavoastr\! Pe micu]ul Eugen. p\rin]ii lui Eugen (de[i aveau bani s\-i cumpere minge) nici nu vroiau s\ aud\. La vioar\ nu. dar n-aveau bani s\-i cumpere pian acas\: pianul costa o gr\mad\. cu mecanisme. Mult costau [i contrabasul. iar `n ap\ copilul n-are cum `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. p\rin]ii l-au dat la cursuri de `not. motiv`nd c\ acolo. fiind mare. la contrabas sau la fotbal. s\ scuipe.Mersul Trenurilor P\rin]i. fiindc\ [i acolo s-a `necat o feti]\! 29 . fiindc\ poate a[a copilul lor nu s-ar fi `necat `nc\ din prima or\ de `not.

c\ tot nu mai are ce strica. n-a vrut nici `n ruptul capului s\ dea drumul cear[afului pe care `l ]inea str`ns `n m`ini. Prima rachet\ antigrindin\ decolat\ de la cosmodromul din spatele bufetului a fost tras\ pe vertical\. care a trecut ca o rachet\ ag\]at\ `ntr-un cear[af cu bab\ dup\ el exact prin zona neutr\ dintre cele dou\ planete. s\tenii au b\nuit c\ va bate piatra. la ordinul primarului. Privind spre cer dup\ primele pale de vijelie. sc\pat\ de sub control. o bab\ a ie[it `n ograd\ s\ prezinte mesenilor r\ma[i treji tradi]ionalul dans al cear[afului. Surd\ ca o ciubot\.. R\zboiul `ntre klingonieni [i rromulani a reizbucnit din pricina unui obiect zbur\tor greu de identificat.Cip Ie[an Pe aripile v`ntului ~n diminea]a de dup\ nunta Zamfirei Sob\ cu Ermurache Tiberiu. s-a ag\]at `n cear[aful pe care aceasta `l ]inea str`ns `n m`ini [i [i-a continuat drumul. a[adar au scos din hambar rachetele antigrindin\ primite pe inventar de la minister. de-acum `ncolo poat\ s\ bat\ grindina c`t dore[te. a nimerit `n livada localit\]ii. ]\ranii s`nt de p\rere c\ s-a rezolvat. A treia [i ultima rachet\ s-a `nt`lnit la altitudinea de 2243 de metri cu o bab\.. care a[a v\zuse el la televizor c\ fac americanii. A doua rachet\. n-a auzit c\ `ntre timp se pornise vijelia [i. 30 . `n ciuda v`ntului turbat. De atunci. cei trei consumatori care au supravie]uit s`nt obliga]i s\ mearg\ la braseria din comuna `nvecinat\.

Mersul Trenurilor Aventuri la g`rl\ Copilul Vicen]iu Dosoftei a mers la g`rl\ cu al]i tovar\[i de joac\ din sat . mort-viu. Din pricina unor babe surde [i suficient de stupide. copilul s-a `ntors acas\ nec\jit c\ `[i pierduse un pantof. inspectorii au demarat o anchet\ [i au descoperit c\ bazinul de `not fusese amenajat ilegal `n incinta fostei ciuperc\rii. vampir sau Ucig\-l Toaca. iar dintre babele descrise mai sus. Dup\ nici cinci minute. Revederea cu p\rin]ii a fost fericit\. Dup\ ce to]i clien]ii acestuia s-au prezentat la dispensar prezent`nd ciuperci pe picioare. un mic `ntreprinz\tor a amenajat un [trand particular. tu[ind. Pe c`nd se b\l\cea `n apa p`n\ la genunchi. preg\tite deja pentru poman\. b\nuind c\ micu]ul e v`rcolac. [tirea c\ micu]ul s-a `necat la g`rl\ a f\cut ocolul `ntregii localit\]i.o g`rl\ folosit\ de localnici mai ales pentru sp\lat covoare [i autoturisme sau pentru v\rsat `n ea resturi menajere. ajung`nd [i la urechile p\rin]ilor s\i. 31 . ~n localitatea al\turat\. copilul s-a `necat cu un cotor de m\r de Sf`ntul Ilie pe care `l ron]\ia [i a ie[it imediat pe mal. dou\ au le[inat iar celelalte au luat-o la fug\.

500 W. special\.Cip Ie[an Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\ Prim\ria din C`rti]ele a primit ni[te fonduri din str\in\tate. nici m\car domnul primar {eptic\. cu coase. dup\ ce s-a `nfr\]it cu o localitate de prin Austria sau Australia. nimeni nu [tie asta exact. ultimul tip. * 1 tirbu[on nou cu m`ner din plastic `n form\ de femeie goal\. * 1 dosar cu [in\. de la UE. * * * Din pricina acestei ma[ini. * 1 set mingi ping-pong pentru club. * 1 mouse-pad special. ma[in\ de desz\pezit din import. Din fondurile primite la C`rti]ele s-au cump\rat urm\toarele: * 1 bec de iluminat stradal. cu toate dot\rile [i br\du] parfumat la oglind\. c`nd drumul na]ional 32 . * 1 buc. trecut `n acte ca “Utilaj protocol (eventuale) `nalte delega]ii Bruxelles”. ca s\ nu mai pun\ domnul primar paharul de vin direct pe birou [i s\ lase urme pe luciu. furci [i motive bine `ntemeiate: `n fiecare an. mai mul]i s\teni au protestat `n fa]a Prim\riei. topoare. pentru a ]ine `n el actele necesare achizi]ion\rii unui calculator care s\ ]in\ eviden]a actelor din institu]ie.

dup\ ce terminau cu ]\ranii. s\ dea t`rcoale ma[inilor `nz\pezite. apoi se n\pusteau ca furnicile `n sat. iar drumul na]ional se bloca. mo[ Ien\chi]\ Pra[tie devenise de vreo zece ani `ncoace un fel de vedet\ TV. Normal. ~n fine. s\tenii prosperau: fiecare avea c`]iva c`ini dresa]i. se cazau la ei [i m`ncau la ei p`n\ reu[eau echipele speciale s\ elibereze carosabilul . vin fiert sau nefiert (diverse sortimente). iar c`]iva s\teni s\paser\ funda]ia unei viitoare pensiuni agroturistice. la necaz. Cam to]i filmau 33 . s\ ia interviuri b\tr`nilor. Javrele purtau la g`t butoia[e cu ceai fierbinte. “Calul din troian”. c`nd traficul se oprea doar c`te o or\-dou\. * * * Domnul primar {eptic\ avea `ns\ alte g`nduri [i alte probleme: de fiecare dat\ c`nd viscolea. ]uic\. Dintre ace[tia.Mersul Trenurilor care trece prin C`rti]ele se bloca din cauza troienelor. nu se mai uit\ la bani”. cazarea [i masa nu erau gratuite. sec\ric\ sau vermut [i fuseser\ dresate s\ primeasc\ banii mai `nt`i. rachiu. Treaba mergea. de-abia dup\ aia se uitau aten]i la clientul care `[i turna [i `ncepeau s\ m`r`ie ur`t [i s\ sar\ la degete dac\ omul dep\[ea nivelul. s\-l `ntrebe diverse t`mpenii [i s\ vad\ cum func]ioneaz\ “Comandamentul Z\pezii”. Chiar [i la viscolele mai mici. pre]urile fiind fixate `n lumina vorbei din b\tr`ni “Omul. respectivii reporteri se opreau cu to]ii la el. to]i [oferii `nz\pezi]i pe cinci kilometri de-o parte [i de alta ajungeau inevitabil `n comuna lor. sute de reporteri de la toate televiziunile veneau s\ transmit\ dintre n\me]i [i s\ filmeze ma[inile `nz\pezite. pe care-i trimitea la drumul mare. “A[a o iarn\ n-am mai v\zut din 1955!”.sau chiar mai repede. la biroul din Prim\ria C`rti]ele. rom. p`n\ d\dea dezghe]ul. fiind solicitat de absolut to]i reporterii s\-[i spun\ cu glas sf\tos celebra sa replic\.

iar unii c\rau dup\ ei cameramani.. [apte brig\zi de sondori. s\ nu mai aib\ nimeni ce filma. dar\mite pentru blocat drumul na]ional. Posturile de televiziune [i de radio. Iat\ de ce [i-a zis “Fie ce-o fi!” [i a cump\rat ma[ina de desz\pezit special\. [oferi. c`teva urme de pa[i pe z\pad\ (cam `mpletici]i). c`mpul alb pe fond alb. A `nchis u[a. Nu s-a mai v\zut. 261 de case mici [i mijlocii. 47 de turme de oi.Cip Ie[an acelea[i chestii: ni[te ]ur]uri. a luat vitez\ [i s-a dus. Ma[ina a pornit din prima. membrii echipelor de descarcerare l-au scos pe Mitic\. la C`rti]ele n-a mai nins. O asemenea onoare `l costa pe primarul {eptic\ `n fiecare an cam o sut\ de metri de c`rna]i.at`t locale c`t [i centrale . un acoperi[ [i un gard printre n\me]i. trei delega]ii de la minister. cu manualul de `ntrebuin]are `n m`n\. multe sticle [i deranjul. [oferul primarului. p`n\ a doua zi (c`nd s-a terminat motorina din rezervor) ma[ina de desz\pezit t\iase p`rtie prin opt p\duri ale statului. Ma[ina de desz\pezit str\lucea `n curte. cu tot cu cur]ile aferente [i cu vie]uitoarele din ele. `n ea s-a urcat tremur`nd de emo]ie Mitic\. Se cam s\turase. vreo treizeci de g\ini. 26 de cirezi de vaci. ~n m`n\ ]inea un manual de 34 . apoi pe el vorbind la telefon cu domnul prefect. P\rea nev\t\mat. la prima cheie. un roi de albine. * * * ~n ultimul an. Conform martorilor oculari.. 31 de ansambluri vocal-instrumentale. A pornit. trei haite de lupi. 129 de institu]ii. vorba reporterilor de televiziune. 72 de colective de oameni ai muncii. fotografi. reporterii veni]i erau [i mai mul]i. Dintre fiarele contorsionate. o brigad\ artistic\ [i o bab\ care st\tea la porti]\ a[tept`ndu-l pe Ghi]\ s\ vie de la bufet. plus ziarele .fiind multe. N-a fost z\pad\ nici pentru derdelu[ul copiilor.

care era [i directorul [colii. german\. s\ vad\ pe ce s-au cheltuit fondurile din str\in\tate. `n fa]a Prim\riei. 35 . francez\. v\z`ndu-i prin cea]\. c`nd nici naiba nu-[i `nchipuia c\ la dou\ s\pt\m`ni `nainte de Cr\ciun nu va fi z\pad\. Ac]iunea fusese trecut\ `n program `nc\ de prin septembrie. japonez\?”. C`nd s-a l\sat `ntunericul. elevii de la {coala General\ din C`rti]ele au fost sco[i de doamna afar\. italian\.Mersul Trenurilor `ntrebuin]are [i repeta mereu “Cum se zice la fr`n\ `n englez\. Fiindc\ domnul primar. crez`nd c\ s`nt domnii de la jude] veni]i `n inspec]ie. spaniol\. doamna a hot\r`t s\ se descurce cu ce se g\se[te la fa]a locului. `n fa]a Prim\riei se `n\l]au vreo cinci oameni extrem de reali[ti. olandez\. la un “concurs de oameni de z\pad\ `n cinstea integr\rii Rom=niei `n Uniunea European\”. primarul {eptic\ a le[inat. diminea]a. f\cu]i din baleg\ [i paie. * * * La dou\ zile dup\ asta. trata cu severitate abaterile de la program.

Cip Ie[an

Poveste cu fulgi
Seara, doi trec\tori au observat c`]iva unici [i irepetabili fulgi de z\pad\ plutind prin v\zduh. Primul a pozat fulgii cu telefonul mobil, dar pozele n-au fost gata pe loc: fiind un telefon mobil mai vechi, filmul trebuia trimis la ora[, la developat. Al doilea a ie[it la poart\ [i a vrut s\ pozeze fulgii cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina firului prea scurt. A mai trecut ceva timp, iar primul dintre cei doi a primit prin po[t\, proasp\t developate, filmul [i pozele f\cute cu telefonul s\u mobil. Cel\lalt a primit prin po[t\ doar o soma]ie, s\-[i pl\teasc\ nu mai [tiu ce. Poze n-a primit, fiindc\ - poate mai ]ine]i minte - a `ncercat s\ fotografieze cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina cablului prea scurt. De fapt, zic eu prostii: cablul era suficient de lung, dar c\lcase pe el din gre[eal\ soacr\-sa, Varvara. O femeie admirabil\, de altfel, din toate punctele de vedere.

36

Mersul Trenurilor

Mapamond paranormal rom=nesc
O feti]\ de doar 10 ani a c\p\tat puteri paranormale, care `i fac pe cei din jur s\ se minuneze de fiecare dat\ c`nd o v\d, mai ales la televizor, pe posturi de scandal: de m`nu]ele sale ginga[e se lipesc tot felul de obiecte u[oare, c\r]i, caiete, cutii de chibrituri, linguri]e! Puterile micu]ei au ap\rut de c`nd blocul `n care locuie[te a fost debran[at de la re]eaua de ap\, iar feti]a nu s-a mai sp\lat pe m`ni dup\ ce a m`ncat caramelele [i savarinele cu fri[c\ primite la [coal\ de Ziua Copilului 2006. Un alt paranormal este [i Gigi Gic\: de m`inile lui se lipesc portofele, bancnote, bijuterii, radiocasetofoane de ma[in\ [i alte bunuri. Deoarece poli]i[tii din ora[ul s\u nu cred `n existen]a fenomenelor situate mai presus de `n]elegerea omeneasc\, bioenergeticianul se afl\ `n arest pentru furt din avutul privat.

37

Cip Ie[an

P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate
C`nd s-a `ntors acas\ de la munc\ diminea]a pe la doi[pe, doi[pe [i ceva - hai, trei f\r\ ceva, Georgel i-a zis so]iei Anemona c\ a fost la cump\r\turi [i c\ era coad\ mare. So]ia Anemona dormea, s-a trezit o clip\, pe un sfert, a g`ngurit „Bine, drag\”, apoi s-a culcat la loc. A doua zi, Georgel nu ar\ta defel ca un om care fusese la cump\r\turi - avea ochii ro[ii, `l durea capul, era ame]it [i sughi]a. Dup\ alte c`teva zile, so]ia Anemona a pus rufe la sp\lat, la ma[in\; ca de obicei, a c\utat prin buzunarele pantalonilor lui Georgel dup\ h`rtii, bancnote, ]ig\ri, chei, nasturi sau alte chestii a c\ror sp\lare la ma[in\ este contraindicat\. A scos din buzunare ni[te ]ig\ri, dou\ chei, un nasture, un breloc, o moned\ [i o h`rtie. Tot ca de obicei, s-a uitat la h`rtie `nainte s\ o arunce - putea fi un loz c`[tig\tor, de exemplu. Nu era un loz c`[tig\tor, era un bon. Un bon de cass\, a[a cum se dau acum clien]ilor. Pe bon era o list\ lung\, lung\; aceasta con]inea, printre altele, „5 x 150 ml vodca”, „9 x bere dozator” etc. Tot pe h`rtiu]\ erau trecute denumirea localului, data [i ora la care bonul fusese eliberat, ora 02.35. Anemona [i-a adus aminte de noaptea `n care Georgel a stat la coad\ la cump\r\turi, deci a pus m`na pe cle[tele \la mare, din lemn, de scos rufele din ma[in\. ~n zilele urm\toare, b\rbatul a r\mas acas\, la recomandarea medicilor care i-au spus s\ nu se mi[te p`n\ nu `i trece capul. De atunci, el a `nceput s\ arunce toate
38

Mersul Trenurilor

bonurile primite de oriunde; a[a se face c\ dup\ ultima deplasare `n interes de serviciu trebuie s\ dea `napoi c`teva zeci de mii, pe care n-are cum s\ le justifice.

39

care s\ dea de b\ut? P\i. Gic\. V\ da]i seama ce bine este c\ `n lupta dreapt\ a c`[tigat Sf`ntul Gheorghe [i nu balaurul? Dac\ n-ar fi fost a[a. Ghi]\. Geo. `n Rom=nia. cum balaurul a existat.. George. Gelu. Dac\ balaurul n-ar fi existat. cam da! Dar c`]i amici pe care s\-i cheme Balaur ave]i? 40 . Ia g`ndi]iv\: ave]i cunoscu]i cu nume de Gheorghe. dup\ at`tea veacuri.. Sf`ntul Gheorghe ar mai fi biruit o laie. Se s\rb\tore[te [i la noi. nu l-am s\rb\tori pe Sf`ntul Gheorghe. biruin]a Sf`ntului se s\rb\tore[te [i ast\zi. ci pe balaur. Gigi.Cip Ie[an De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers Sf`ntul Gheorghe a r\mas `n istorie pentru c\ a biruit balaurul.

Mersul Trenurilor 41 .

ci ra]\-ra]\. R\]u[ca cea ur`t\ credea c\ to]i se dau la o parte din calea ei de ur```t\ ce e. r\]u[ca cea mic\ [i ur`t\ s-a transformat. cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate. ~n copil\rie 42 . dedicate ra]elor [i g`[telor. Semna contracte cu toat\ lumea. Dup\ nu mult\ vreme devenise alintat\ [i nesuferit\. a[adar `[i d\deau coate c`nd o vedeau [i spuneau cu respect “B\i. Dintr-o dat\. ca s\ pozeze pentru ele c`nd va cre[te [i se va transforma din r\]u[ca ur`t\ de acum `n gra]ioasa leb\d\. iar unii v\zuser\ [i c`teva desene animate pe tema asta.Cip Ie[an R\]u[ca cea ur`t\ A fost odat\. cu pieli]\ `ntre degete. Marile case de mod\. ci `ntr-o ra]\ mare [i ur`t\. Transformarea a venit peste noapte. c`t s`nt eu de ur`t\!”. ce ur```t\ s`nt. se d\dea vedet\. r\]u[ca cea ur`t\ [i-a mai abandonat complexele. o r\]u[c\ tare ur`t\. [ase! La o parte! Uita]i. mac-mac. pe un lac. vine leb\da!”. `ntr-o leb\d\. Nu s-a transformat. conform pove[tii. marile firme de cosmetice. R\]u[ca asta era nu numai ur`t\. vai.mai bine zis. motiv pentru care se pl`ngea peste tot. pe la toat\ lumea. deoarece ea nu era leb\d\. iar toat\ lumea de pe lac (mai pu]in broa[tele) a[tepta cu ner\bdare transformarea. ci [i con[tient\ de faptul c\ este ur`t\. Din `nt`mplare. Treptat. dar adev\rul era cu totul altul. dup\ cum credea lumea. pe lab\ mare. Asta. ba chiar a `nceput s\-i plac\ aten]ia cu care era `nconjurat\. primea bani din toate p\r]ile [i se obi[nuise s\ tr\iasc\ pe picior mare . “Mac-mac-mac. au `nceput s\ o asalteze cu contracte. cam to]i din jurul ei citiser\ `n copil\rie povestea “R\]u[ca cea ur`t\”.

o ra]\ mare. marile firme de cosmetice [i cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate dedicate ra]elor [i g`[telor s-au pomenit c\ au contracte pe via]\ cu o ra]\ mare. `ntr-adev\r. Acesta c\uta tinere]ea f\r\ de b\tr`ne]e [i via]a f\r\ de moarte.care. gras\ [i ur`t\ . dar din cauza maic\-sii. mai era [i plin\ de fi]e. dar `[i uitase acas\ pache]elul cu m`ncare. marile case de mod\. Prin urmare. pe lac. Lui nu i s-a p\rut ur`t\. ci chiar gustoas\. 43 . `n plus. Harap Alb. care a sc\pat-o pe sc\ri c`nd era `nc\ `n ou.Mersul Trenurilor fusese. Salvarea a venit din partea fiului cel mic de `mp\rat. ur`t\. Cum trecea el prin zon\ a v\zut.

a fost luat\ de [uvoi sub privirile elevilor care jucau polo sau se tr\geau cu barca pe uli]\. colegii lor dintr-o localitate `nvecinat\ au beneficiat de o minunat\ ilustrare a operei sadoveniene “Venea o moar\ pe Siret”: la c`teva minute dup\ ce moara luat\ de puhoi a trecut pe Siret. iar o bab\ lene[\. c`nd a plouat. iar dup\ un ceas a ap\rut [i mor\ri]a cu fuiorul. 44 . care a dorit s\ treac\ prin [an] pe unde acesta era mai `ngust.acesta e numele ei . apa g`rlei comunale s-a scurs pe f\ga[ul ei de veacuri. valurile l-au adus [i pe morar. la vale. ]ac-]ac-]ac. Atunci.Cip Ie[an Poveste educativ\ Produsul dintre suprafa]a sec]iunii tubului prin care curge un fluid [i viteza fluidului prin acea sec]iune este constant.se studia pe vremea mea `n primul an de liceu la capitolul “Mecanica fluidelor” [i n-a intrat `n min]ile elevilor din Chi[cani dec`t zilele trecute. Cu aceea[i ocazie. elevii respectivi au mai `nv\]at [i reciproca zicalei despre apele lini[tite care s`nt ad`nci. ~n aceea[i perioad\ ploioas\. Ecua]ia de continuitate . Doamna a fost recuperat\ a doua zi dintr-o ]eav\ a motopompei care scotea apa din sediul Prim\riei.

~n plus. Mai exact. Mai exact. de profesie fabricant de rafturi [i sertare din PAL melaminat verde deschis cu muchie mov. 45 . ea mai era urm\rit\ [i pe geam. are o nevast\ [i trei copii. Conteaz\ doar c\ Serafim a fost surprins de un gardian public. B\tr`nica respectiv\ era urm\rit\ de peste o s\pt\m`n\. pe c`nd se `ntorcea acas\. Dar mai pu]in conteaz\ apometrul s\u. deoarece acesta a ajutat o b\tr`nic\ s\ treac\ strada. `n baie [i buc\t\rie. a pus termopane la balcon [i a montat apometru. sp\rsese o oglind\ [i i se stricase un oberteil la o chiuvet\. ea era urm\rit\ de ghinion . cu un binoclu de teatru. de un mo[neag care o a[tepta s\ se dezbrace pentru culcare. nici m\car centrala termic\ de apartament n-are importan]\ prea mare `n cele de fa]\. din blocul al\turat.n-avusese baft\ cu numerele la 6 din 49.Mersul Trenurilor Od\ `n apometru antic Domnul Serafim Mutulic\. El mai are un apartament `n care a pus gresie pe jos. el a fost pl\cut surprins de gardianul public.

dup\ cum scria [i Ion Creang\. Din fericire. 46 . din pricina lor. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. casnic\.Cip Ie[an Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor Conform tradi]iei din mo[i-str\mo[i. 96 de ani. deoarece nori negri [i grei se adunaser\ deasupra c\su]ei sale . Un respect deosebit pentru aceast\ tradi]ie a dovedit acum c`teva zile doamna Marinela Stropitoru. Ea s-a ]inut de tradi]ie. a[a c\ doamna Marinela a putut descoperi la lumina becului de pe prisp\ locul cel mai bun pentru a `nfige toporul `n p\m`nt. a[a c\ t\i[ul toporului a sec]ionat un cablu subteran. `nc`t.at`t de negri [i de grei erau norii. un topor `nfipt `n fa]a pragului alung\ ieftin [i eficient tr\znetele. Din nefericire. Trei copii care o priveau peste gard au exclamat: „Cool! Beton! Ce dans bag\ tanti Marinela!”. peste micu]a a[ezare se l\sase bezna ca `n miezul nop]ii.

Mersul Trenurilor 47 .

care se dovede[te c\ este sor\ cu Almeida. Noroc mare [i cu Juan Fernandez. so]ul Mirabelei . deoarece actri]a nu s-a `n]eles cu produc\torul [i sa dus la alt\ telenovel\). fiic\ dup\ cumnat a bogatului Don Esposito. ~n fa]a iubirii lor se opune Sclava Isaura. Juanita `l iube[te pe Rodrigo. ~ntre timp. care recupereaz\ copilul. care vrea s\ investeasc\ `n afacerea Juanitei (disp\rut\ din primul episod. care `i arat\ lui Alfonso calea cea mai scurt\ spre inima Consuelei. cel cu inima `mpietrit\. m`na dreapt\ a bogatului Don Pedro. Noroc cu buna [i b\tr`na servitoare Rosaria. Miramar tr\ie[te ce-a de-a doua sa mare dragoste al\turi de Rodrigo [i au un copil. var\ de-a patra cu Rosaria. din 48 . mo[tenitorul m\tu[ii Almeida. deoarece a renegociat retribu]ia tarifar\ [i a revenit `n distribu]ie). cu bani de la Don Esposito. proasp\t sc\pat\ din ghearele r\ului Alvarez.Cip Ie[an Telenovela la `ndem`na tuturor . totu[i!).manual pentru scenari[ti. botezat Rosalinda. dar e r\nit. care o ia de nevast\ pe Juanita (ap\rut\ din nou. bogatul proprietar al Sclavei Isaura.care nu are ochi dec`t pentru Don Leoncio. Don Leoncio o r\pe[te pe Rosalinda. vreme de cinci episoade se bate cu Fernandez. c`[tigat\ de acesta dup\ ce s-a duelat din dragoste cu Carlos. frate bun cu Carlos. Din fericire `l `ngrije[te Rosaria. bunica lui Alfonso [i cuscr\ a Juanitei (e bine ca Juanita s\ nu apar\ prea des. Apare Miramar. sf\toas\ [i blajin\.

moare. Alfonso (care nu apare `n cadru) [i Sclava Isaura. Finalul e unul fericit. R\m`n doar Juanita. se descoper\ c\ buna. 49 . Reapare `n episodul 436. de fapt.r\posat\ `ntre timp din cauza holerei c\p\tate pe c`nd `l `ngrijea pe Roberto. care a eliberat-o din sclavie pe Isaura . care aduce ap\ tuturor. inimoasa [i blajina Rosaria este bunicul tuturor. Lovitur\ de teatru: Juanita `ii d\ruie[te inima sa lui Don Leoncio. `nviat\ [i ea. l-au `ngrijit ni[te b\[tina[i de pe o insul\. ~n plus. `n vreme ce eroii mor pe capete. Boala e contagioas\ [i noroc cu Rosaria. c`nd afl\m c\. Cel pu]in asta am `n]eles eu din cele c`teva buc\]i de telenovele pe care le-am urm\rit involuntar de-a lungul anilor.Mersul Trenurilor nefericire.

a declarat c\ nu vrea s\ i se dea absolut nimic `napoi. domiciliat `ntr-una din b\l]ile patriei noastre. salariat [i consumator. au venit al]ii. gospodina Eugenia Vrabie a dat `napoi vecinei sale de la etajul patru ma[ina de tocat carne pentru chiftelu]e. luat `n urm\ cu o lun\ pentru conducere sub influen]a rachiului. pentru a nu fi prins de copiii care se b\l\ceau l`ng\ mal. [i a zg`riat-o. Demult. * Cicerone Grebl\. * Un alt [ofer amator. de la caz la caz. dup\ [tiri.Cip Ie[an Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul Un om. a dat `napoi. a dat `napoi ma[ina proprietate personal\ cu aproape doi metri treizeci. `n jurul orei 20. de nervi. * Ieri. 50 . prilej de bucurie. [ofer amator [i filatelist pasionat. * Un rac de dimensiuni medii. el a cerut `n scris patronului s\u s\ i se dea `nainte leafa pe dou\ luni. au trecut anii. de [p\gi. i-au luat. i-au dat `napoi. au venit unii. C`teva cazuri de dat `napoi: * Petronel S\ndulache. Dimpotriv\. cere s\ i se retrocedeze permisul. fiind invitat la o nunt\ cu dar. acum dou\ seri. De la om la om. pe care o `mprumutase la pr`nz. * Colectivul de oameni ai muncii de la ferma avicol\ „Oul sau g\ina” SRL s-a angajat solemn c\ niciodat\ nu va da `napoi `n fa]a greut\]ilor. Tiberiu Br\dule]. O istorie `ntreag\ `n c`teva cuvinte.00. pentru a intra `n parcare. a avut. Retroced\rile.

acum mai jos. Deci. s\ zicem. bine. Sp\la]i zona cu spirt.Mersul Trenurilor „Medicina la `ndem`na oricui” . Urmarea.. la o nou\ `nt`lnire cu medicina pentru to]i! 51 . ab]ine]i-v\.. da. Mai la st`nga. fie. c\ p\teaz\.. A[a. Gata. C\uta]i-v\ partea dreapt\ a bur]ii. b\ga]i m`na `n\untru. aduce]i o c`rp\ [i freca]i covorul.emisiune radiofonic\ Bun\ ziua. Tema edi]iei de ast\zi este una incitant\: opera]ia de apendicit\ la `ndem`na oricui! {i dumneavoastr\ v\ pute]i opera dac\ urma]i `ntocmai sfaturile noastre. A[aaaa! Lua]i cu]itul [i t\ia]i. b\ga]i m`na st`ng\ [i pip\i]i p`n\ da]i de apendice. destul! Curge? Nu-i nimic. s\pt\m`na viitoare.. mai la st`nga. merge]i acum. mai jos. dragi ascult\tori. Booon! S\ revenim: deci.. Lua]i un cu]it ascu]it. ceva mai jos. nu acolo. nu r`de]i. Dac\ v\ g`dila]i la ficat. \la-i! Apuca]i-l cu grij\ `ntre dou\ degete [i ]ine]i-l a[a.. Freca]i bine. mai jos... Nu. e bine acolo. Dac\ nu v-a]i sp\lat pe m`ini `nainte.

Corpul Pompierilor Voluntari. * Conducerea cimitirului “Ve[nica pomenire” angajeaz\ dansatoare. f\r\ prejudec\]i. Divizia A. cu dracul clientului. caut pechinez pentru mont\. * Ofer garan]ie. conform cerin]elor UE. * Fac pe dracu-n patru avantajos. garantat\ 3 ani. Ieftin\. * Am pierdut ieri o batist\ [i m\ bate mama. Tai b\t\turi. caut b\iat pe m\sur\. fac domnilor genero[i masaje erotice cu alifie chinezeasc\. * T`n\r\ f\r\ vicii. dac\ e[ti fierbinte. * Veterinar autorizat. vindec acnee. * Sun\-ne. * Adev\rata regin\ a magiei albe. omor capra vecinului f\r\ durere. precum [i dou\zeci de perne mari. barmani. toate pline cu ]`n]ari. `mpotriva reumatismului. * Fac ceva pe el de salariu minim pe economie. focoas\. cu salariul clientului.Cip Ie[an Mica publicitate * Co[ar autorizat. dispuse s\ r`d\ la glumele clientului. Z`ce mama c\ mi-o da zestre c`nd m-oi m\rita dou\zeci de perne mici. Stop violen]ei `n familie! * Calific\ri rapide: osp\tari. 52 . * V`nd ceas. * Ro[cat\ sexy. cuc b\rb\tesc mare. M\ deplasez. ofer feti]e vesele. * Proxenet calificat. toate pline cu furnici. cofetari. V`nd ra]\. apetisant\. animatoare.

picoli]e. cadastru [i intabulare. Nu se ofer\ cazare. superb\. Forda. pre]uri avantajoase! * C\ut\m osp\tari. muzicieni pentru contract vapor lux croazier\ ocean. Opela. Dacia. barmani. adev\ratele nepoate ale m\tu[ilor lor. * Blond\ bisexual\. Pontiaca [i Maybacha. 53 .Mersul Trenurilor * Vr\jitoarele Mercedesa. Alfa Romica. rezolv\m orice problem\ din orice culegere. chiar din Gazeta Matematic\.

copiii i-au furat zurg\l\ii. `n zeflemea. ~n al cincilea an n-a mai pus zurg\l\i la sanie [i s-a culcat lini[tit. Nici domnul de la reprezentan]\ n-a `n]eles prea bine de ce clientul i-a tras peste cap cu actele. s\ cheme un taxi f\r\ zurg\l\i.tocmai din Laponia sau din Groenlanda. A avut sanie. dac\ are de mers undeva. o s\niu]\ c`t de mic\ . s\ mearg\ la urat cu ei. De atunci. `n fiecare iarn\. el a refuzat s\-[i fac\ sanie. sania cump\rat\ de la magazin a `nceput s\ sc`r]`ie. Dup\ `nc\ dou\. chiar.ba. o sanie cu sistem antifurt. piesele de schimb trebuie aduse de la produc\tor . s\-[i piard\ [uruburile prin z\pad\. Pe doi copii i-a [i urecheat! De fapt. peste noapte. asta n-a `n]eles prea bine. cineva i-a furat sania cu totul. Domnul de la reprezentan]\ i-a spus gospodarului nostru c\ mai are de a[teptat: fiind vorba de o sanie din import.Cip Ie[an Sanie f\r\ zurg\l\i Un gospodar n-a vrut cu nici un chip s\ se preg\teasc\ de iarn\: `n vara trecut\. aluzii necuviincioase la adresa lipsei sale de h\rnicie [i a modului ru[inos `n care nu respect\ proverbul. s\ se zg`l]`ie. Dup\ dou\ zile i s-a furat sistemul antifurt. dar vreme de patru ani la r`nd. fiind\ s\niile `i trezesc amintiri nepl\cute. gospodarul nostru refuz\ s\-[i mai fac\ vara sanie. 54 . frumos f\cute sul [i ]inute `ntr-o ]eav\ metalic\. a ie[it de c`teva ori din curte cu toporul la cei care `i aruncau peste gard. ~n al [aselea an a cump\rat o sanie de la un magazin specializat. El prefer\ ca vara s\ bea bere [i. el a refuzat s\-[i fac\ vara sanie [i iarna car din motive personale: `nt`i de toate.

dar\mite s\ fac\ planuri de ie[it `mpreun\. Cei de la [uruburi nici m\car nu vorbesc cu colegii lor de la piuli]e ([i invers). A fost o coinciden]\. Vigilen]a [i-o dob`ndise de c`nd p\zea sec]ia.Mersul Trenurilor ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure Angaja]ii sec]iei “{uruburi” [i-au luat vineri zi liber\. `nc`t se transformase de-a lungul anilor `n du[m\nie. dar f\r\ s\ se fi vorbit `n prealabil. r\mas `n picioare p`n\ ast\zi.. rivalitatea dintre cele dou\ sec]ii fiind at`t de veche.. unde rugineau). [eful neoficial al “Piuli]elor”. * * * Primul care a v\zut lumini[ul prin geamul punctat de mu[te al autobuzului a fost nea Mardare. c`nd un de[tept din conducere a hot\r`t c\ `ntre cele dou\ sec]ii trebuie concuren]\. Din acea perioad\ dateaz\ zidul de ur\ dintre cele dou\ sec]ii. iar primele `n bani [i televizoare Olt cu circuite integrate (sau aparate de radio “Madrigal”) vor fi `mp\r]ite `n func]ie de dep\[irea planului. Rivalitatea asta. Cum beneficiarii comandau `ntotdeauna un num\r egal de [uruburi [i piuli]e. s\ fac\ poante proaste cum se obi[nuia la vremea aia prin `ntreprindere. motiv pentru care `n loc de prime se d\deau penaliz\ri. la fel ca angaja]ii sec]iei “Piuli]e”. `[i are r\d\cinile `n vremea `ntrecerii socialiste. De 55 . du[m\nia. s\ nu vin\ [uruburile s\ saboteze. `n magazie. nimeni n-avea ce face cu dep\[irile de plan (care ajungeau la mama naibii.

Dup\ c`teva clipe. `n exact aceea[i clip\ pusese piciorul `n poieni]\ . piuli]ele `[i luaser\ [i familiile. Din spatele autobuzului s-a auzit un zgomot. `n tensiunea general\. erau locuri cu soare. iar [oferul s-a speriat [i a fr`nat brusc. a[a cum se obi[nuia `n s`nul ambelor tabere. Poieni]a era aproape rotund\. printre din]i. Din fericire le lipseau scuturile.. doar b\rba]ii adev\ra]i s`nt capabili s\ tran[eze o astfel de situa]ie. F\r\ nici un cuv`nt. Nea Mardare a [uierat scurt. s\ le `nfunde veceul turcesc cu un borcan gol de zacusc\. Cel pu]in asta a crezut el. s\biile [i topoarele. ca la strung\. p\s\rele de soiuri necunoscute ciripeau vesele pe r\murele. urmat de c`rdul voios al piuli]elor cu familiile lor. iar 56 . * * * Exist\ momente de tensiune `n care totul se poate duce naibii sau dimpotriv\. fiind vorba de o minivacan]\ `n s`nul naturii. locuri parc\ anume amenajate pentru gr\tar. care intraser\ `n p\durice pe cel\lalt drum forestier.Cip Ie[an exemplu. se oprise c\lare pe o creang\ de jos). ca [i c`nd mai multe so]ii [i mai mul]i copii de angaja]i din sec]ia “Piuli]e” ar fi c\zut de pe scaune cu toate bagajele peste ei. ambele tabere ocupaser\ pozi]ii de lupt\. c`rdul voios al [uruburilor cu familiile lor. Desigur. [eful neoficial al sec]iei “{uruburi”. c\z`nd din v`rful unui cire[.dar `n partea diametral opus\ . `n lini[tea total\ (p\s\relele `ncetaser\ s\ ciripeasc\. ~n spatele s\u se afla. nea Mardare s-a ar\tat a fi un asemenea b\rbat. spulber`ndu-i [i f\c`nd s\ creasc\ `n loc iarb\ proasp\t\ [i floricele. locuri cu umbr\ [i. de parc\ ar fi c\zut un meteorit peste copaci. desigur.. P\rea locul ideal: v`ntul b\tea abia sim]it. s\ le scoat\ siguran]ele de la panou sau chiar s\ le lege u[a cu s`rm\ pe dinafar\.[i nea Istrate. Primul care a pus piciorul `n poieni]\ a fost nea Mardare. mai ales. De[i fusese operat mai demult (dup\ ce.

Nu erau multe. iar copiii . la fel de b\rb\te[te. * * * ~n poieni]\ era veselie. crez`nd c\ maistrul e beat [i vrea s\-i pocneasc\... un p`r`ia[ cu ap\ cristalin\ de munte susura voios. pref\c`ndu-le `n jar pentru gr\tar. Armisti]iul fusese semnat: linia trasat\ pe iarb\ desp\r]ea cele dou\ tabere.. cei de la “{uruburi” au tres\rit. `n spatele c\rora se ridica un delu]. * * * Dup\ zece minute. tot `n t\cere. printre copaci. poieni]a era m\rginit\ doar de ni[te tufe. exact la jum\tatea poieni]ei. o duzin\-dou\ de baxuri cu peturi de doi litri. ci a tras cu lemnul prin iarb\ o linie. L`ng\ vaci. Acolo a ridicat un b\] de jos. `mbr\]i[`nd cu moleculele sale sticlele de bere puse la r\cit de c`]iva piuli]ari v`njo[i. apoi a `nfipt b\]ul `n p\m`nt [i s-a `ntors la ai lui. Pe o parte. fl\c\ri `nalte mistuiau vreascuri. De[i b\use.Mersul Trenurilor bursucii [i veveri]ele `nlemniser\) a `naintat spre centrul poieni]ei. nea Mardare n-a s\rit la b\taie.. `n spatele c\ruia deja `ncepuse s\ se formeze un l\cu[or de acumulare. dar se `n\l]au `n calea undelor ca un mic baraj.at`t de neast`mp\ra]i. un taur nu 57 . Nici un [urub nu p\rea s\ dea aten]ie piuli]elor [i nici o piuli]\ nu p\rea curioas\ s\ afle ce se `nt`mpl\ la vecini. To]i evitau s\-[i `ncruci[eze privirile. de obicei . La nici o sut\ de metri dep\rtare. silind p\s\relele din copaci s\-[i duc\ aripile la urechi. `ntr-o ]ar\ neutr\. Nea Istrate l-a privit drept `n ochi. Dar nu. co[ule]ele cu merinde desf\cute. iar radiocasetofoanele se t`nguiau. Pe delu] p\[teau ni[te vaci.`n]eleseser\ situa]ia [i se fereau s\ dea mingea de volei sau fluturele de badminton peste grani]\. `n ambele tabere p\turile erau `ntinse. la fel cum paralela 38 desparte Coreea de Sud de sora sa fratricid\ din Nord.

Fluturele alb descria parabole prin v\zduhul prim\v\ratic. iar una dintre feti]e. nori negri (dar invizibili) de furtun\ se `ngr\m\deau deasupra poieni]ei.. ni[te feti]e jucau badminton. nenea!”. observ\ fluturele oprit pe o crengu]\ a unui copac crescut exact `n cap\tul liniei de demarca]ie. * * * Calmul aparent al zilei de prim\var\ ar fi putut `n[ela mul]i privitori. care p`n\ atunci tr\sese cu pra[tia `n fundul sportivelor.. neput`nd vorbi sau l\tra. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. mai ales c\ mirosul fleicilor [i micilor de pe gr\tare p\rea s\ fi tocit m\car `n aparen]\ vechea du[m\nie dintre “{uruburi” [i “Piuli]e” . Dimpotriv\. `nc`t o minge care trecuse linia de demarca]ie fusese returnat\ `ntreag\. s\-l scuture. chiar. care f`l`f`iau [i ei. Ispas Burete. replicile “Mul]umim.Cip Ie[an p\[tea. privea de sus. traiectoria se curm\ brusc. Privea spre poieni]\. Tatiana (t\ticul ei. La un moment dat. Unii spun c\ s-au auzit.p`n\ `ntr-at`t.. [eful neoficial al sec]iei “Piuli]e”.. nu d\du aten]ie cuibului de viespi care acum se b\l\ng\nea puternic pe o creang\ mai `ndep\rtat\. tocmai `l scutura de firimituri [i coji de ou\ r\mase de la Pa[ti.. Fiind ocupat s\ urle ca Tarzan [i s\ scuture arborele. *** ~n alt\ margine a poieni]ei. Micu]ul Georgel. privea [ervetul mare [i ro[u pe care doamna Cremona Grindin\. f\c`nd concuren]\ fluturilor adev\ra]i. Mai exact. f\r\ a fi t\iat\ cu cu]itul sau g\urit\ cu ]epu[a de frig\rui. era maistru la [uruburi cu cap `ngropat). sub care st\tea la umbr\ familia lui nea Mardare. le spuse c\ s`nt proaste ca ni[te fete [i se urc\ `n copac. ~n ciuda acestui calm.. respectiv “Pentru pu]in!”. 58 .

c) nu se `nt`mpl\ nimic. unde: a) `i ia pe to]i cei afla]i `n poieni]\ [i `i duce departe. iar reporterii speciali de la mai multe posturi de televiziune vin la fa]a locului [i transmit `n direct cu apa p`n\ la piept . b) o viespe `i `n]eap\ pe Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. deci apa continu\ s\ se adune `n lacul de acumulare. ambii de la sec]ia “Piuli]e”. ci peste familia lui nea Istrate. unde organizeaz\ petreceri de 1 Mai cu aleg\torii. motiv pentru care cuibul de viespi nu mai cade peste familia lui nea Mardare. s\ nu se supere careva. care fusese rostogolit de briza prim\v\ratic\ p`n\ sub autobuzul “{uruburilor”. unde f\cuse s\ explodeze rezervorul de benzin\. c) `l ia doar pe micu]ul Georgel.asta. a) o viespe `l `n]eap\ pe taurul de pe delu]. 3) Doamna Cremona Grindin\. p`n\ c`nd ni[te oameni de afaceri din politic\ amenajeaz\ pe malul lacului o baz\ de agrement. Cei doi stric\ astfel barajul `n\l]at din baxuri pline cu peturi.Mersul Trenurilor Ca s\ nu ias\ discu]ii. s`nt trimi[i de nea Mardare s\ aduc\ berea din p`r`ia[ul `n care fusese l\sat\ la r\cit. c`teva minute mai t`rziu. apoi `n mare. f\r\ deosebire. so]ia lui T\nase de la 59 . b) stinge incendiul izbucnit din cauza unui t\ciune de la un gr\tar nesupravegheat. s\ ia bere. iar cuibul de viespi cade peste familia lui nea Mardare. din acest moment ac]iunea povestirii noastre ajunge la o intersec]ie. iar apa care se str`nsese p`n\ atunci `n lacul de acumulare se revars\ ca un torent peste poieni]\. fiecare cititor va alege finalul care i se pare mai apropiat de gusturile [i idealurile sale: * * * 1) Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. l\s`nd jale `n urma sa. `n Dun\re. care nu mai ajung la p`r`u. care `nnebune[te [i intr\ cu coarnele `n to]i oamenii muncii. 2) Micu]ul Georgel scutur\ copacul. fiind un cuib de viespi vechi [i p\r\sit. motiv pentru care se inund\ mai multe localit\]i.

so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. se bat cu ni[te pari. scutur\ de firimituri [ervetul. s\ scape de usturime. ba sare [i scobitori. iar c`]iva b\rba]i prind taurul de pe delu]. unul cu capul pe um\rul celuilalt. apoi `[i amintesc de vechea lor du[m\nie [i `ncep s\ se ru[ineze. spre deosebire de cuibul de viespi. iar acolo vede berile puse la rece. 4) Micu]ul Georgel cade din copac. prin poieni]\. apoi `nc\ una [i `nc\ una. desface una. apoi `l `ntinde pe iarb\ [i `i pofte[te pe to]i la mas\. iar taurul de pe delu] a) nu mai rezist\ ispitei. d) adoarme. A treia zi. b) scuip\ sc`rbit. dar nu-[i mai aduce aminte nimeni unde naiba fusese `ngropat\ securea r\zboiului. mai pu]in micu]ul Georgel. r\mas\ neexplodat\ p`n\ `n acel moment. alege]i dumneavoastr\ finalul care v\ place. apoi pleac\ `ntr-un loc cu iarb\ mai gras\ c) este `n]epat de o viespe. care e uitat `n copac. p`n\ se face rang\. a[a c\. despre care elevii viitorului vor `nv\]a la orele de istorie. se va numi “B\t\lia din Poieni]\”. [urubpiuli]\. 5) Doamna Cremona Grindin\. de poft\. Sf`r[it! 60 . b) sap\ peste tot. pleac\ acas\ to]i. m\n`nc\ [i beau to]i. dau peste o bomb\ de avia]ie din timpul r\zboiului. Cheful se `ntinde. Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\ aduc berea. * * * Dup\ cum v\ spuneam. prin urmare a) are loc ceea ce. to]i pun la comun ba ni[te mici. dup\ chef. peste ani [i ani. continu\ s\ scuture [ervetul mare [i ro[u. c) sap\ peste tot. ba p`ine [i mu[tar. se `mbr\]i[eaz\ [i pl`ng pe perechi. Cade exact peste familia lui nea Mardare. o ia la goan\ spre poieni]\ [i las\ doar jale `n urma sa. `l taie [i `l pun la frigare. ba un [ni]el. a[adar “{uruburile” [i “Piuli]ele” caut\ s\ dezgroape securea r\zboiului. dar `nainte de a da peste securea r\zboiului. neav`nd secure a r\zboiului.Cip Ie[an “Piuli]e”. a[adar merge la p`r`u s\ se bage cu fundul `n ap\.

Mersul Trenurilor 61 .

a ie[it pe nesim]itelea din p\rcule]. apoi la distan]e milimetrice de o basculant\ plin\ cu bolovani. apoi a nimerit pe strad\. Oricum. Ca prin minune.adic\ s\ fie legat la ochi cu o batist\ [i s\i prind\ pe ceilal]i. alerga foarte c`[. o strad\ aglomerat\. care s-a n\pustit s\-i prind\ . Cum fugea el a[a. era extrem de dezorientat. ]ar\. micu]ului Ionel i-a venit r`ndul s\ fie bab\ oarb\ . chiar preferatul acestora. tovar\[i care `i strigau „Prinde-m\ [i bate-m\!” sau alte chestii. Ionel a p\[it la doi milimetri de ea. doar auzea vocile cristaline ale tovar\[ilor de joac\. o gur\ de canal. apoi la doi centimetri de un camion `nc\rcat cu lemne. Ce-i drept. Unul dintre jocurile specifice v`rstei fragede medii a copiilor din cartier. care nu vedea nimic. vrem osta[i!” sau [otron pe bani. Cu batista la ochi. func]ie de educa]ia primit\ `n familie. este Baba-Oarba. de cinci autobuze. Strig\tele lor l-au `nt\r`tat pe Ionel. Inutil s\ preciz\m c\ bietul Ionel. uneori ei mai jucau [i „}ar\. de dou\ tramvaie [i de ma[ina cu butelii. a[a c\ a luat-o la vale. Ionel nu vedea nimic-nimic. sub 62 .eventual. dup\ cum am mai spus. s\ prind\ [i s\ bat\. La doi metri de el se c\sca. s\-i [i bat\. ad`nc\ [i neagr\. cu trafic intens. legat la ochi.Cip Ie[an De-a Baba-Oarba Mai mul]i copii din cartier jucau jocuri specifice v`rstei lor fragede. dar asta mai pu]in conteaz\. micu]ul Ionel a trecut la un centimetru de trei autoturisme care veneau `n vitez\. ~n fuga lui de bab\ oarb\. Compresorul care asfalta strada [i care fusese parcat ceva mai la deal avea fr`nele defecte din fabrica]ie.

Ionel a `ncasat o mam\ de b\taie de la taic\-s\u. deoarece la geamul unuia dintre blocuri ie[ise mama lui.Mersul Trenurilor ac]iunea gravita]iei. care `l chema la mas\. pentru c\ `n timpul jocului s\u nevinovat `[i ag\]ase `ntr-un cui pantalona[ii cei noi. Acas\. dac\ ar mai fi f\cut `nc\ un pas. 63 . Ionel s-a oprit brusc. ar fi nimerit sub utilajul care c\p\tase `ntre timp vitez\. schimb`nd direc]ia. Ionel s-a oprit brusc [i s-a `ntors.

s-a pref\cut c\ scrie ceva `ntr-un caiet. de ochii maic\-sii (de fapt. a fost Ionel. Nu era nimeni de v`rsta lui. mama lui de derbedeu. a desenat un avion cu reac]ie [i pe Omul P\ianjen urc`nd pe blocul B-12 cu saco[ele `n m`ini). p`n\ ce au ie[it p\rin]ii lor [i l-au amenin]at c\ `i rup urechile. Ceilal]i copii erau la casele lor [i `[i f\ceau temele. Primul care s-a `ntors cu spatele. Georgel. nimeni cu care s\ se joace. S-a uitat pu]in prin c\r]i. Cu o zi `n urm\. A aruncat pietricele `n geamurile prietenilor. el fiind un elev puturos. de-a prinselea nu avea nici un farmec dac\ nu erau [i feti]e. joaca parc\ nu avea nici un haz. Primul care a lovit b`za cu o palm\ bine tras\ a fost. 64 . administratorul le t\iase mingea cu cu]itul.Cip Ie[an De-a b`za-n doi Dup\ ce a m`ncat. De-a v-a]i ascunselea nu mergea. alt elev puturos. a ie[it [i Georgel la joac\. s\ se joace cu ceilal]i copii. fiindc\ am`ndoi [tiau toate ascunz\torile de prin beciuri [i de sub balcoane. ei fiind ni[te elevi silitori [i buni la `nv\]\tur\. Ionel [i Georgel au `ncercat s\ se joace `mpreun\. le-a frunz\rit. s\ le pun\ piedic\ sau s\ le trag\ de p\r. dup\ dou\ ceasuri `n care Ionel v`r`se paie `ntr-un mu[uroi de furnici pentru a strica tihna harnicelor insecte. copilul Ionel [i-a f\cut lec]iile. care dormise p`n\ atunci. Ionel a tras o tur\ de cartier. ~n doi. a[adar Ionel [i Georgel au ales s\ joace b`za. telefonul f\r\ fir era exclus. apoi a ie[it `n fa]a blocului. ~ntr-un t`rziu. De fapt. s\ stea b`z\. care numai de scris compuneri [i de rezolvat probleme n-avea chef. vorba vine c\ [i-a f\cut lec]iile. laptele-gros sau g`ze-fete-flori-b\ie]i ie[eau din discu]ie.

„Nu eu. Georgel a fugit de cum l-a v\zut apropiindu-se. cu o mutr\ nevinovat\ [i murdar\. blestem`nd. „Au!”. vreo dou\ s\pt\m`ni. din bloc a cobor`t tat\l lui Ionel. treci la loc!”. Dup\ ce s-a g`ndit pu]in. „Nu eu. boule!”. „Pleosc!”. „Auuuuu! Tu ai dat. „Pleosc!”. „Au!”. Ionel l-a ar\tat cu degetul pe Georgel [i i-a zis „Tu ai dat!”. 65 . boule!”. „Au!”.tocmai se `ntorsese de la [edin]a cu p\rin]ii. dar nici la [coal\ n-a mers el. `l durea fundul.Mersul Trenurilor `n mod logic. s\-l ia `n cas\ . „Nu eu. „Pleosc!”. „B`zzzz!”. Lovit. Georgel a zis „N-ai ghicit. Ionel s-a `ntors brusc: Georgel zumz\ia din gur\ „B`z-b`zzzzzz!”. „Tu ai dat. „Tu ai dat!”. „Tu ai dat!”. treci la loc!”. treci la loc!”. „Pleosc!”. „B`zzzz!”. deci avea cureaua `n m`n\. Etc. treci la loc!”. boule!”. mai `ncearc\ o dat\!”. „Au!”. la joac\. „B`zzzz!”. „B`zzzz!”. „Nu eu. „Pleosc!”. „B`zzzz!”. Dup\ ceva timp. treci la loc!”. Georgel. nu se putea a[eza `n banc\. Ionel s-a `ntors din nou. „Tu ai dat. „Pleosc!”. „Au!”. „Nu eu. Ionel n-a mai ie[it afar\. „Tu ai dat!”.

Mai exact. Fiindc\ nu g\sea nici un t`n\r frumos. Cele mai mici dimensiuni le-a avut la na[tere.. ~n plus. singura ei salvare. Principala sa problem\ era c\. [i celelalte fete de-o seam\ cu ea ajunseser\ simultan la v`rsta de m\ritat. a `nceput s\-i povesteasc\ necazurile ei. care s\ o cear\ de nevast\. La ea s-a dus fata. Baba fusese poreclit\ H`rca deoarece fuma mult [i scuipa peste tot. V-am spus c\ Ileana 66 . crescuser\ la r`ndul lor . s-a extins pe axele Ox [i Oy. Ileana Cos`nzeana a `nceput s\ consulte diver[i [arlatani. pretin[i vr\jitori.Cip Ie[an Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\ Ileana Cos`nzeana a fost [i ea mic\. Prin perioada pubert\]ii s-a pomenit cu acnee.. C`nd i-a venit vremea.au poreclit-o Ileana Os`nzeana. din pricina tranzi]iei sau a recesiunii economice. motiv pentru care copiii din cartier [i colegii de clas\ .care. fata a crescut [i `n dou\ dintre cele trei dimensiuni. pe-o parte sau pe alta.au poreclit-o Ileana Co[`nzeana. Pe m\sur\ ce a `naintat `n v`rst\. dup\ ce ce a achitat taxa. S-a dus aproape pl`ng`nd [i. Ileana a ajuns la v`rsta de m\ritat. eventual c\lare pe un cal alb. viteaz [i bogat. `ntre timp.r\ut\cio[i. a[adar aceia[i copii din cartier [i aceia[i colegi de clas\ . Desigur. cum s`nt mul]i de v`rsta lor . era [i o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. mai ales `n copil\rie. dup\ aia a `nceput s\ mai creasc\. ghicitoare [i al]i escroci. praful s-a ales! Dup\ c`teva luni a citit `ntr-o publica]ie ilustrat\ pentru femei c\ `n p\durea de la marginea ora[ului tr\ie[te Baba H`rca.

C`nd s-a luminat. `n plus. `n timp ce calul s\u se pr\p\dea de r`s `ntr-un col]. viteaz. format mic [i pline de ilustra]ii. nici nu se pricepea la povestit. sa culcat [i Ileana. v\z`nd c\ toat\ lumea doarme. 67 . [i motanul ei. dup\ nici o or\ au adormit [i baba. a plecat s-o caute pe frumoasa din P\durea Adormit\. Nimerise din gre[eal\ `n P\durea Sp`nzura]ilor! Ileana Cos`nzeana.Mersul Trenurilor Cos`nzeana era o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. bogat [i cu cal alb. ~ntr-un t`rziu. doarme [i acum. p`n\ c`nd toat\ opinia public\ a ajuns s\ cread\ `n P\durea Adormit\ [i `n frumoasa de acolo. din c`te se spune. prin]ul a privit `n jur [i a le[inat. Unul dintre cititori s-a nimerit s\ fie `nsu[i prin]ul cel frumos. imediat s-a dat de trei ori peste cap [i a ame]it. au preluat informa]ia [i au umflat-o. Din acest motiv. Era noapte. Dup\ aia. apoi a m`ncat o tav\ de j\ratec [i s-a fript. Ziarele de scandal ale vremii. [i toate viet\]ile din p\dure. Dup\ o s\pt\m`n\ de umblat a ajuns `ntr-o p\dure.

. urm\toarele: “Domnule primar. 68 . “C”. Peste c`teva minute. Cele de mai sus fuseser\ scrise cursiv. Din p\cate.. sc\rpin`ndu-se `n basc\. oile-s galbene ~ntr-o iarn\ a nins. Men]ionez c\ este vorba despre o investi]ie important\ [i deosebit de necesar\ micii noastre comunit\]i. harnicii gospodari din localitate au avut surpriza s\ vad\ pe geam c\ zona fusese acoperit\ cu un strat alb. dup\ ce s-au trezit din tradi]ionala be]ie de sear\.Cip Ie[an C`mpu-i alb. onora]i consilieri comunali. V\ mul]umesc anticipat. Diminea]a. La ultima liter\. iar singurul punct de pe agend\ a fost votat `n unanimitate. ei au remarcat `n fa]a bufetului. Cu stim\ [i considera]iune. “Aci i s-o fi ispr\vit bietului om cerneala!”. C. iar stratul sub]ire de z\pad\ s-a topit. prenume sau porecle `ncep`nd cu “C” s\ dea probe grafologice. dup\ ea nemaifiind dec`t trei puncte de suspensie pe z\pada imaculat\. urm`nd ca de a doua zi de diminea]\ to]i s\tenii de sex masculin av`nd nume. Primarul a `ntrunit consiliul `n [edin]\ extraordinar\ de urgen]\. de om\t. imaculat. a rostit. pleca]i s\ se dreag\. unul dintre consilierii locali.”. dac\ le-am putea spune a[a. f\r\ [ters\turi. peste noapte a dat c\ldura. prin prezenta ]in s\ v\ aduc la cuno[tin]\ deosebita stim\ pe care v-o port [i s\ v\ rog a-mi autoriza construc]ia unei mori de v`nt cu cioc\nele pe terenul aflat `n imediata vecin\tate a localit\]ii noastre de domiciliu. scrise cu litere galbene pe pagina alb\ a uli]ei. se puteau b\nui ultimele sfor]\ri ale autorului.

Norocul primarului a picat de unde [i c`nd nu se a[tepta. Copiii. Pe c`]iva cop\cei ap\ruser\.Mersul Trenurilor Sub cupola circului Pentru 1 Iunie. a[a c\ au `nceput s\ pl`ng\. la u[a biroului s\u a cioc\nit un cet\]ean negricios. fixate cu pioneze.. afi[e colorate: “CIRCUS!”. 69 . pe Litoral. s-a g`ndit s\ amenajeze un parc de joac\. primarul Chirvase }igl\ a dorit ceva special `n cinstea copiilor din localitate. iar pe drumul de ]ar\ plin de h`rtoape. pe `nserat. motiv pentru care p\rin]ii. iar forfota din jur vestea ceva neobi[nuit. de praf sau de glod nu prinde creta. dar nu s-au str`ns fonduri dec`t pentru un scr`nciob mic. din cauza `nghesuielii. ca la sta]iune. toat\ popula]ia de absolut toate sexele se `ngr\m\dise la spectacol. i-au c`rpit [i i-au alungat. s\ vin\ [i s\ asfalteze m\car uli]a mare. dar [i-a amintit c\ nimeni nu s-a ]inut de promisiunile din campania electoral\. must\cios [i `mbr\cat ciudat. a[a. venit `n audien]\ s\-i cear\ o aprobare. pe toloaca unde se ]in iarmaroacele din zilele de hram fusese `n\l]at un cort mare. nu vedeau mai nimic. pe care l-a [i furat cineva. care sp\rgea lini[tea milenar\ a satului rom=nesc. `ntr-o diminea]\.. chiar `n diminea]a zilei de 1 Iunie... chiar a[a pu]ini c`]i erau ei. unii deja chercheli]i. A vrut `nt`i s\ organizeze concurs de desene pe asfalt. cu dungi albe [i ro[ii. Ceva mai t`rziu. Bine`n]eles. * * * Dup\-amiaz\. `ntr-o noapte.

care au f\cut tumbe. Publicul a fost apoi pl\cut surprins de iluzionistul Ciordelli. acesta a fost `ns\ urmat de un geam\t. din public s-a auzit un strig\t de bucurie. cer`nd banii `npoi [i aduc`nd drept argument pozele soacrelor. Auzind cum se cheam\ num\rul. `n aren\ au ap\rut fra]ii siamezi Tri]\ [i F\ni]\. care a mimat o dresur\ de [arpe boa. iar cei care au s\rit s\-i despart\ n-au reu[it. el a fost descoperit de-abia a doua zi. De la o `njur\tur\ reciproc\ de mam\. s-a dovedit a fi copilul Iliu]\. Tri]\ a povestit apoi. atrac]ia serii pentru publicul de parte femeiasc\. pe acoperi[ul [colii generale dintr-o localitate `nvecinat\. ei s-au luat la b\taie `n v\zul lumii. pe c`nd `[i num\ra `ncas\rile. Pentru “femeia t\iat\ `n dou\” a fost nevoie de o voluntar\ din sal\. dar a fost surprins la r`ndul s\u de [eful de post. to]i b\rba]ii din localitate [i-au `mpins soacrele `n aren\. dup\ ce iluzionistul a ar\tat-o vie [i nev\t\mat\. *** O minune a naturii. aduse de acas\. apoi doi fra]i pekinezi. `n fine. acesta a f\cut s\ dispar\ portofelele a zece spectatori. sub lumina reflectoarelor au ap\rut doi fra]i birmanezi.Cip Ie[an Dup\ sunetul de gong. c\ nu mai poate tr\i sub acela[i acoperi[ cu F\ni]\. poreclit Terente din pricina unei malforma]ii congenitale. motiv pentru care unul dintre ei trebuie s\ plece. care au f\cut giumbu[lucuri [i au spus poezii cu poante porcoase. Pentru a calma spiritele. la ber\rie. “omulghiulea”: aruncat dintr-un tun. trei maidanezi [i. programul a `nceput cu un num\r de dans exotic prezentat de “Cea mai ur`t\ femeie din lume”. doi fra]i vitregi. 70 . cu capul `n horn. C`nd aleasa a fost t\iat\ `n dou\. Dup\ cei doi fra]i siamezi. Un num\r de excep]ie a fost prezentat de Bombinni. C`]iva spectatori au huiduit.

Z\rind `n apropiere o u[i]\ a tras z\vorul [i s-a strecurat `n\untru. cei zece bursuci dresa]i. domnul primar Chirvase }igl\ e foarte mul]umit.. 71 . a ie[it u[urel din cort [i s-a uitat `n toate p\r]ile. Titi. au sc\pat `n aren\.Mersul Trenurilor Unul dintre copiii spectatori. unde leul a `nceput s\ mestece o c\ciul\ cu urechi g\sit\ pe jos. a vrut la un moment dat s\ fac\ pipi. era cald [i nu p\rea s\ fie nici o feti]\ de la el din clas\. fiindc\ nimeni de la jude] nu are curajul s\ mai vin\ `n control.. Dup\ ce a terminat repede. a ie[it [i mai repede. f\r\ s\ `ncuie. Cortul a c\zut peste spectatori la cinci minute dup\ ce r`[ii. s\ nu-l vad\ cumva vreo feti]\ de la el din clas\. De atunci. leul Samson [i mistre]ii. elibera]i din cu[c\. unde era bezn\. lupul P\p\die.

[i a luat-o la fug\ atunci c`nd medicul expedi]iei.Cip Ie[an Povestea lui Halat Alb Cornelu[ era un copil mofturos. o fiin]\ asem\n\toare: creatura filmat\ avea p\rul lung. Cornelu[ a f\cut circul de pe lume. scordoleaua. penicilin\. De cur`nd. piftia. tuslamaua. Mama lui Cornelu[ l-a dus la tuns. la „Ciufulici. coaforul celor mici”. c\reia `i tremura m`na. s-a apropiat cu foarfecele `n m`n\. Cornelu[ ura injec]iile: f\cuse mai demult o penicilin\ [i `l duruse buca din cauza vecinei. nimeni n-a mai auzit nimic de Cornelu[. infirmier\ pensionar\. apoi a fugit. deci a `nceput s\ r\cneasc\ [i s\ fac\ panaram\. jocurile specifice v`rstei sale. chiar [i de v`nz\toarele de la mezel\rie. stufatul. o echip\ de exploratori a adus dovezi c\ exist\ Omul Z\pezilor . Pe l`ng\ sup\. p`n\ `n c\lc`ie. nu-i pl\cea supa. s-a apropiat `ntinz`ndu-i o strachin\ cu sup\. lui nu-i mai pl\ceau ciulamaua. Cornelu[ a crezut c\ doamna vrea s\-i fac\ injec]ie. cel pu]in. ~i pl\ceau. l-a mu[cat de deget. `mbr\cat `n halat alb. curat. De atunci `ncoace. Doamna care `i coafa pe cei mici purta halat alb. tot `n halat alb. `n egal\ m\sur\. Prin urmare. nu a altora! Mai mult dec`t supa. ~i pl\ceau sarailiile [i baclavalele. copilul se temea de oricine purta halat alb. 72 . plachia [i altele. C`nd un domn frizer.sau. r`nta[ul.

aparatul ar fi mers [i la priz\. asculta emisiunile pe teme agricole. cheltuia jum\tate din pensie pe telefon pentru a suna `n direct la “Ascult\torii `ntreab\. de[i nu-i pl\cea defel muzica de camer\!). De 1. cu patim\. cealalt\ jum\tate din pensia domnului Dulie se ducea pe baterii. De fapt. domnul Cicerone Dulie a `nceput s\ asculte la radio.5 vol]i. Le p\stra pe balcon. la pr`nz [i seara.Mersul Trenurilor Rolul [i importan]a bateriilor de 1. Aparatul avea un mic defect: nu mergea la priz\. defect era doar cablul de alimentare.5 vol]i `n via]a comunit\]ii De c`nd s-a pensionat. pe teme cosmetice. Fiindc\ to]i speciali[tii care d\duser\ sfaturi ascult\torilor `n cadrul emisiunilor radiofonice neglijaser\ subiectul cablurilor de 4 lei bucata. avea nenum\rate volume). asculta tot. Asculta diminea]a. speciali[tii r\spund” (indiferent de tema abordat\). ba se `nt`mpla s\ [i adoarm\ ascult`nd la aparatul care func]iona `n gol p`n\ `n zori [i `l f\cea s\ viseze frumos. *** B\tr`nul Cicerone nu arunca bateriile consumate. notase cu carioca pe fiecare de c`nd p`n\ 73 . care costase 4 lei `n 1976. muzic\ popular\ (chiar [i muzic\ de camer\ asculta. Asculta jurnale de [tiri. Asculta cu pasiune. cilindrice. asculta zilnic buletinul cu cotele apelor Dun\rii [i ale r`urilor din ]ar\ (cote pe care le nota `n caiete groase. cele despre cre[terea copiilor sau a viermilor de m\tase. programe de [lag\re.

pomenind despre campionatul de fotbal. Sau alte asemenea amintiri. Ce vremuri!”. Fusese. * * * La `nceput. luna. domnul Cicerone Dulie era obi[nuit cu g\l\gia.00. nu-i iubea pe cei din cartier. A `ncercat s\ deseneze ni[te caricaturi pline de sim] critic [i de un nest\vilit umor [i le-a multiplicat la xerox. le-a ignorat.00-17. fiindc\ nu prea iubea copiii. strig`ndu-i: “Mo[ Ba-te-ri-e! Mo[ Ba-te-ri-e!”. le iubea ca pe copiii s\i. acesta sigur nu era desenul: 74 . Pe c`nd alunga o musc\. dar domnul administrator [i-a mu[cat buzele s\ nu r`d\ [i a schimbat vorba. cu mingea b\tut\ `n orele de somn (14. Mai `nt`i. Nu s-a putut: scand\rile tinerei genera]ii prea `l atingeau direct. pe banii s\i. scand\rile tinerei genera]ii nu l-au deranjat. dac\ ar fi avut. anul. iar la emisiunea agricol\ s-a explicat despre cre[terea caprelor de pr\sil\ `n regiuni cu sol nisipos-s\r\turos. a `ncercat s\ se obi[nuiasc\.Cip Ie[an c`nd a ]inut. El. chiar mult mai mult. precis. Uneori le privea [i `[i amintea cu duio[ie: “Astea-s de c`nd Dun\rea a sc\zut cu opt centimetri la Or[ova. Poate. Cicerone a sim]it c\ e cazul s\ ia situa]ia `n m`inile sale b\t\torite dup\ ani [i ani de frecat menta la locul de munc\. dar oricare ar fi fost eventualul s\u talent. subaltern. dup\ cum era scris la avizierul blocului). Cel pu]in. `i d\duse pe baterii. din superioritate. `mprumuta]i de la un vecin . Bateriile se adunau pe balcon. Nu s-ar fi `ndurat s\ renun]e la vreuna. era obi[nuit cu vecinii care strigau de la o scar\ la alta “U\\\\i!” sau altele. a realizat c\ scand\rile de sub balcon aveau o adres\ precis\.el nu mai avea. ziua. Apoi. care aflaser\ despre colec]ie [i se adunau sub balcon. de meserie. Le-a lipit `n holul blocului. S-a dus s\ se pl`ng\ `ntr-o [edin]\ a asocia]iei de locatari.

a sim]it ceva ciudat. cu m`ini micu]e transformate `n greble. n-a avut mai mare succes: dup\ ce le-au citit . a[adar. A luat dou\: pe ele scria “23 octombrie 1985”. `[i lu\ av`nt [i arunc\ bateriile `n capul celor mai apropia]i [trengari. c\ mu[tele se prind cu miere. ceva nemaisim]it p`n\ atunci. Nici cu epigramele t\ioase. 75 . deci a cump\rat din banii `mprumuta]i de la un alt vecin bomboane. `ntr-o emisiune despre proverbe [i zic\tori. nu mai da. Le-au luat imediat.locatarii sau `ngrozit [i au fugit s\-[i pl\teasc\ `ntre]inerea. dac\ s-ar putea spune a[a. Auzise tot la radio. c`teva meciuri. `mpotmolite `n produse de cofet\rie “Moh Ba-he-hi-he! Moh Ba-he-hi-heee!”. `n atelierele-[coal\. nene!” au ]ipat atunci micu]ii. despre b\t\lia de la Posada. instala]ii de biogaz (realiz`nd astfel importante economii!). nu mai da. * * * Atunci. S-a apropiat de colec]ia sa de baterii . o pies\ istoric\. A mai `ncercat cu vorba bun\. apoi [i-au umplut guri]ele.tot multiplicate [i tot lipite `n hol . “Au. {ia amintit c\ ambele [i-au dat energia pentru ca el s\ asculte. ni[te programe umoristic-muzicale [i patru piese de teatru radiofonic. o emisiune cu sfaturi pentru pionierii care vor s\ realizeze prin mijloace proprii. a auzit de sub balcon ni[te scand\ri clef\ite. Dintre piesele de teatru radiofonic ascultate de el `i r\suna mai tare [i mai tare `n minte una anume. cu duhul bl`nde]ii. Dup\ c`teva minute. Le-a c`nt\rit `n m`ini: erau destul de egale. printre altele.Mersul Trenurilor locatarii au `n]eles cu totul altceva din caricaturi [i s-au bulucit s\ cure]e z\pada de pe alee. R\cni. scrise tot de el. foc!”.pe balcon. din toate puterile „Baterieeee. pe care le-a `mp\r]it micilor scandalagii. `n nici un caz cu o]et.

Una f\r\ balcon. fiindc\ nu mai avea nevoie de baterii. deci au `nceput iar s\ scandeze sub balconul b\tr`nului Cicerone. p\strase c`teva caroserii ruginite la ]ar\.Cip Ie[an * * * ~n zilele urm\toare. Ei nu [tiau `ns\ c\. copiii din cartier nu s-au mai auzit . [i a aruncat-o peste copiii de jos. Volga. acumulatorii lor. cablul era ca nou.. Dup\ `nc\ o lun\ au uitat de cucuie. `l respecta neab\tut. Le aruncase la gunoi. Era un om iute la m`nie [i v`nos. Nechifor Visarionovici. a[a c\. a ridicat una. 76 . `ntre timp. `ntr-o garsonier\. `[i reparase cablul de la aparatul de radio . pasionat de vechi autoturisme sovietice. fusese [i maistru la cazangerie. dup\ ce a auzit de trei ori strig`ndu-i-se “Mo-o[ Ba-te-ri-ee!”.doi aveau c`te un pansament `n cre[tet. Pe balcon ]inea doar bateriile. la vreo 50 de kilograme. o rupsese complet cu trecutul. Fusese activist de partid [i ]inea la trecutul s\u.[i se mutase la o alt\ scar\. ~n locul s\u venise un alt pensionar. Pobeda. Ceaika. `n curtea unui cumnat. lipit cu leucoplast! .acum func]iona [i la priz\.. acesta `[i descoperise o for]\ interioar\ neb\nuit\.

localitatea nu este electrificat\. pun`nd-o pe doamna s\ `nv`rt\. ea are un vecin cu mult sim] practic. ea ar face orice pentru a le putea urm\ri. Bunica lui Grigore Sfe[nic locuie[te `ntr-un c\tun pierdut `n creierii mun]ilor. doamna se relaxeaz\. ea asigur\ [i energia necesar\ func]ion\rii unei f\bricu]e din apropiere. dac\ vrea s\ vad\ la televizor. domnul Grigore Sfe[nic. c`nd localnicii se alimenteaz\ `n special pe baz\ de fasole. care lucreaz\ artizanat pentru export. [i-a ridicat `n ograd\ o central\ eolian\ care poate prinde toate v`nturile din localitate.Mersul Trenurilor Falsa problem\ a crizei de energie Convins c\ rezervele de combustibili fosili s`nt pe sf`r[ite. d`nd carnea prin ma[in\ sau c`nt`nd la fla[net\. Elicea se `nv`rte cel mai tare `n perioadele de post. pentru a avea cu ce porni a doua zi elicea. Din fericire. Din nefericire. 77 . mare pasionat\ de telenovele [i de dezbateri pe teme culturale. asigur`nd lejer func]ionarea unui mixer electric cu care nevasta sa face zilnic fasole b\tut\. fost angajat al Fabricii de Covoare Asfaltice }esute Manual. ~n timpul pauzelor publicitare. atunci c`nd nu `nv`rte la manivel\. Pe l`ng\ func]ionarea aparatului. care a montat o manivel\ la un dinam.

ca s\-i fac\ injec]ii `n burt\. s-a dat de trei ori peste cap. V\ da]i seama. Cu acest prilej. Acesta a luat o gur\ de jeratic mocnit. dup\ tinere]e f\r\ b\tr`ne]e. 78 . pe care le purtase c`nd a fost mire [i s-a `mb\tat ca porcul la propria nunt\. Harap Alb petrecea mult timp sub scara blocului. a turbat [i l-a mu[cat pe Harap Alb. ~nc\ mai p\strau urme pe revere. A g\sit [i ni[te jeratic care `nc\ mai mocnea. dup\ via]\ f\r\ de moarte sau dup\ juc\rii stricate. fiindc\ provenea dintr-o familie debran[at\. ei au descoperit c\ Harap Alb avea [i r`ie. Medicii de la dispensarul unde a fost dus micu]ul l-au dezbr\cat de hainele purtate de taic\-s\u c`nd a fost mire. era un copil cam nesp\lat. Erau hainele lui taic\-s\u. Ceilal]i micu]i din cartier r`deau de el. Harap Alb le-a `mbr\cat. maidanezul s\u favorit. l-a pus pe o tav\ [i l-a dat lui T\rz\nel. care f\cuser\ mici la gr\tar pe spa]iul verde dintre blocuri. pe c`nd scormonea prin tomberoane dup\ ceva de m`ncare. El era cam nesim]it [i se juca `n continuare prin gunoaie. Harap Alb a g\sit ni[te haine vechi [i ponosite. un copil ca el nu miroase tocmai a roze. juc`ndu-se cu o familie de maidanezi de la care luase [i purici. Asta era marea lui pasiune: s\ scormoneasc\ prin tomberoanele de gunoi ale asocia]iei de locatari. Dimpotriv\.Cip Ie[an Povestea lui Harap Alb Harap Alb fusese poreclit a[a `n copil\rie nu pentru c\ ar fi fost alb. mai cu posibilit\]i. ~ntr-o zi. r\mas de la ni[te vecini mai avu]i. din tinere]e. ~n plus.

Un necunoscut care l-ar fi urm\rit de la distan]\ `n acele clipe [i-ar fi `nchipuit c\ e un spion `n misiune secret\. boschet sau ma[in\ parcat\. O vreme de februarie. s\ nu se prind\ doamnele so]ii . c`nd mici conlocuitori `nc\ mai merg cu steaua prin tramvaie. parc\. iar berea p\rea `nc\ prea rece. care se fere[te s\ fie v\zut. de tranzi]ie `ntre anotimpuri.p\reau deja prea calde. o vreme c`nd fiecare eveniment. c`nd z\pada care nu vrea s\ se topeasc\ se `mbib\ de apa care nu vrea s\ `nghe]e. c`nd cheful de munc\ era.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor Era acea perioad\ a anului `n care nu e `nc\ prim\var\. dar nici iarn\ nu prea e. domnul locatar Valentin Cle[te a ales alt drum spre sta]ia de autobuz. c\p\ta dimensiunea unei noi ocazii de s\rb\torit cu b\ie]ii.. dar a ocolit.nu c\ `n restul anului cheful de munc\ al consumatorilor ar fi fost exagerat. oric`t de ne`nsemnat. o vreme mohor`t\.purt`nd numele de cod “acolo”. Se gr\bea spre serviciu. iar mamele lor v`nd deja ghiocei [i zambile la col] de strad\. o vreme umed\. ~n fine. Acea vreme la care vinul fiert [i ]uica fiart\ de la bufetul din cartier . Cei care `l 79 . * * * Diminea]a. asta `n nici un caz.. o vreme de fleo[c\raie. ascunz`ndu-se dup\ fiecare copac. mai redus ca `n restul anului .

iar acolo discu]iile harnicilor consumatori abordau teme dintre cele mai variate.L-am capturat! Iar `ncerca s\ scape! ~nc\ n-a `nv\]at c\ vigilen]a cet\]eneasc\ e mare. iar `n calendarul ortodox figurau cu totul alte nume de sfin]i. . se adunaser\ c`teva volume groase. iar cel mai `n v`rst\ s-a apropiat p`n\ ce nasurile lor s-au atins: . istorie. de[i s\rmanul locatar nu sim]ea vreo leg\tur\ cu acel Valentine’s Day de la televizor. [ti]i. politic\. Ca `n fiecare an la aceea[i vreme. nea Valentin? Pronun]ase mai tare “Valentin”. `l `mpinse din spate c\tre bufet. m-am mai plimbat pu]in la aer. domnu’ Pandele. bag\. dar. Grigore.. Iar `ncerc\m s\ ne eschiv\m de la `ndatoriri? Ia zi matale. s\ ne tr\iasc\ vecinu]ul. frumos aranjate pe un raft. nu-i a[a? Grigore de la bar f\cu plinul [i se gr\bi s\ noteze `n caiet . filosofie antic\.Vrem iar s\ ne facem de r`s. au fost lansate idei originale despre 80 . Cu destinul nu te po]i lupta. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. S-a discutat fotbal. literatur\ medieval\. Hai. *** Timpul trecea. l`ng\ anun]ul „Cui `i dai pe datorie / Nu-l mai vezi `n pr\v\lie”. pe m\sur\ ce sumele trecute pe caietul de datorii la pagina lui Valentin Cle[te deveneau mai multe [i mai mari. . Domnul Pandele de la parter. u[a se `nchise `n urma lor. cum pute]i chiar b\nui a[a ceva? Eu acolo veneam. pagina lui Valentin Cle[te se umplea de sume cu multe zerouri. urmat de ceata g\l\gioas\ [i pofticioas\ a vecinilor.. s\ v\d ce s-a mai construit prin cartier.Cip Ie[an urm\reau de la distan]\ `n acele clipe nu erau ni[te necunoscu]i [i nu [i-au `nchipuit nimic. l-au `nconjurat... dimpotriv\. printre care Cuviosul Maron. de onomastica lui.cu timpul.Domnu’ Pandele. i-au s\rit `n fa]\ de dup\ un tomberon...

bufetul s-a umplut de al]i [i al]i vecini. ]uic\ de cas\. bibeloul din m`inile so]iei Petronela `nf\]i[a un b\tr`n pescar chinez. ni[te lichior de fructe exotice. clonare. a r\cnit brusc.Nu da. de-abia sc\pa]i de la serviciu. a s\rit de pe scaun [i a plecat. c\ruia ni[te consumatori `i turnaser\ cu de-a sila. domnul Valentin Cle[te era mahmur. . iar unul a fost prins cu o a doua regin\ `n m`nec\. fotosintez\. `n gol. pe g`t. A doua zi. pe c`nd se preg\tea s\ tri[eze. care privea t`mp. ca `n fiecare an la acea dat\. Doi mo[negi jucau [ah `ntr-un col]. drag\. t`rziu. a[a c\ a fost dat afar\. Pe Grigore de la bar `l dureau m`inile de la turnat [i de la notat `n caiet. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. printr-o poz\ `nr\mat\ de pe perete. r\sturn`nd vermut peste pantalonii lui Pandele.. Valentin nu mai exist\! M\ va chema Dragobete! 81 . unde `l izbise. Dup\ amiaz\. cump\rate `n drum de la serviciu spre domiciliul conjugal. s\ cear\ schimbarea prenumelui Valentin cu altul. ea a[teptase flori. de data asta. domnul Cle[te reu[ise `n sf`r[it s\ deschid\ u[a cu cheia care p\rea c\ se umflase. iar veselia a continuat p`n\ noaptea. sp\rg`ndu-se. bibeloul `nf\]i[`nd doi be]ivi pe o banc\. mur\turi la borcan sau c\l\torii spa]iale. L`ng\ sta]ia de autobuz s-a `nt`lnit ca din `nt`mplare cu nea Pandele [i c`]iva vecini. pe chipurile c\rora se ghicea de la distan]\ setea.. extratere[tri. galben la fa]\ [i avea `n frunte o urm\. Domnul Valentin Cle[te. dornici s\ ofere sugestii [i s\ se dreag\. [i-a respectat jur\m`ntul f\cut so]iei [i a plecat spre Prim\rie. De[i nu se sim]ea defel bine [i `i era grea]\. Dimpotriv\. care nu figureaz\ `n calendar. nevasta Cle[te nu `l a[tepta cu flori. Dup\ miezul nop]ii. am stat la coad\! Mi-am schimbat numele! Gata. Acas\. flori de la so]ul s\u iubit. Acesta adormise cu m`na `ncle[tat\ pe motanul localului.Mersul Trenurilor criogenie.

Cip Ie[an 82 .

.. alte ocazii de b\ut nu prea mai s`nt `n acea perioad\ dintre Valentine’s Day [i 1 Martie. mai zic b\tr`nii. cu inimioare roz. Ce-i drept.ori chiar la propriu . burlacii se `ndr\gostesc. exist\ tineri care au r\mas pe loc. tinerii de prin sate ies cu to]ii la p\dure. se s\rb\tore[te zeul comunal rom=nesc al `n\l]\torului sentiment. Iner]ia e mai mare. pe la sf`r[itul lui februarie. `n ciuda tenta]iei marilor 83 . pentru care nici m\car clopotele nu bat de dou\ ori. iar iubirea se s\rb\tore[te de Valentine’s Day. a[ezare rural\ din cap p`n\-n picioare. `mbr\ca]i `n hainele cele mai frumoase. s`nt greu de oprit. ca la televizor. Tot atunci. iar animalele se `mperecheaz\ pentru a avea pui mul]i [i s\n\to[i.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete La ora[. ~n mediul rural au r\mas mai mult b\tr`nii .care. iar babele surde. pentru a aduna ghiocei [i vreascuri de foc [i pentru a se `nt`lni la figurat . De ziua lui. * * * La Chi[cani. ritmul vie]ii e mai trepidant. Acesta este Dragobetele [i reprezint\ echivalentul mai neao[. dup\ cum se [tie. vorba aia. dar de-i porne[ti. mai din topor. informa]ia circul\ mai repede. `nc\ n-au auzit de Ziua ~ndr\gosti]ilor. Dimpotriv\: anual.cu Dragobetele. s`nt greu de pornit. al zburdalnicului Cupidon. Asta nu `nseamn\ c\ `n mediul rural n-ar exista iubire. televizoarele s`nt mai pu]ine.

Nici p`n\ azi nu se [tie dac\ suspectul zdren]\ros. * * * P`n\ la urm\. a confundat [obolanii din hambare cu ni[te [tiule]i mai gro[i. Din fericire.au compromis `ntreaga produc]ie record la hectar raportat\ la jude] prin toamn\. Ei s\rb\toresc Dragobetele. b\tr`nii din Chi[cani au fost oarecum mul]umi]i de ultimul Dragobete. a ajuns `n alt\ parte. a fost sau nu Dragobetele. De fapt. ace[tia au fost surprin[i de oamenii legii.mul]i [i s\n\to[i. ci ceva de m`ncare. treningurile de s\rb\toare [i pantofii noi. dup\ datin\ . pe care l-a nimerit domnul p\durar c`nd a tras un foc de avertisment. care i-a atacat. Ultima dat\ c`nd s-a s\rb\torit iubirea pe plan local. pe `ntuneric. cu mai mul]i ghiocei.Cip Ie[an ora[e. au avut noroc [i nu s-au `nt`lnit cu suspectul. cu toate c\ b\tr`nii se `ngrozesc de fiecare dat\ c`nd aud despre `mperecherea animalelor `n scopul procre\rii. c`nd [obolanii cooperativei agricole de produc]ie s-au `mperecheat. pentru a face focuri menite s\ alunge iarna. fiind aresta]i pentru furt de lemne. tovar\[ul inspector venit `n control era miop [i. neras [i mirosind a rachiu prost. trei fl\c\i care se desp\r]iser\ de grup fiindc\ [tiau ei o poieni]\ anume. lu`ndu-le sub amenin]area b\rdi]ei ceasurile. iar puii . c\ci s-au `nt`lnit cu ni[te lupi care nu c\utau prin p\dure ghiocei. nu chiar to]i: Remus Celofan. deci a plecat mul]umit [i cu portbagajul plin. mai mul]i tineri din Chi[cani au intrat `n p\dure frumos `mbr\ca]i conform tradi]iei. au avut ghinion. g`ndind cu `n]elepciunea 84 . Groaza lor dateaz\ de pe vremea Dragobetelui din 1982. Totu[i. au adunat dup\ datin\ c`te o c`rc\ de vreascuri. pentru a colecta ghiocei [i vreascuri [i a se `nt`lni cu Dragobetele. `n cinstea Dragobetelui. La fel de pu]in noroco[i au fost [i tinerii care. Dup\ o or\.

ori s\ le schimbe pe rachiu. Dup\ `nc\ [ase luni. Ramona umbla pe la vecini. Dup\ un an. Convin[i c\ Dragobetele le-a purtat noroc. televizor. funia s-a rupt imediat. butelie. a `nceput s\ v`nd\ lucruri de prin gospod\rie. fiindc\ `i spusese „Nepricopsitule!”. apoi s-a sp`nzurat `n podul grajdului. Dup\ `nc\ dou\. pl`ns\ [i cu ochii `nvine]i]i. Dup\ alte trei luni. s-au luat cu cununie [i au f\cut nunt\ ca-n pove[ti. De exemplu. tot de Dragobete. Vasile [i-a pocnit soacra cu o grebl\. a dat foc casei.Mersul Trenurilor v`rstei c\ se putea [i mai r\u. ~ntre timp. Din fericire. fiind putred\. 85 . c`nd fl\c\ul Vasile G`rl\ [i fata de m\ritat Ramona Pup\z\ s-au `ndr\gostit `ntr-o [ur\. dar el a c\zut peste vac\. Vasile a dat `n patima b\utului. [ifonier. se putea `nt`mpla ca `n urm\ cu patru ani.

un b\tr`nel simpatic. ~ntre timp. apoi cu m\sline [i praz. oriunde. Anemona a `nceput s\ se team\: so]ul Septimiu. [i a `nceput s\ telefoneze dup\ me[teri. care nu era din cale-afar\ de mare. mereu altfel. ar fi m`ncat oric`nd. ~n acest timp. A luat la r`nd toate. Anemona i-a f\cut pizza cu ro[ii [i ciuperci. Nemul]umit\ era nevasta lui. din gre[eal\. vroia din ce `n ce mai mult.repara ceva la aragaz. Cu o pizza `n fa]\. nea Haralambie . nea Haralambie. Anemona a `ncercat s\ combine `n alte moduri ingredientele de la pizzele precedente. oric`t. dr\cie! Ia vezi!”. era mul]umit. ~n ultima vreme. p`n\ s-a prins Septimiu [i a amenin]at-o: “Ei. devenise dependent. so]ul drag cam f\cea mofturi [i chiar avea preten]ia ca la fiecare mas\ s\ aib\ c`te un alt fel de pizza. din ce `n ce mai hulpav.Cip Ie[an Unde duce dependen]a de pizza Lui Septimiu `i pl\cea pizza. apoi cu [unc\ [i ceap\ etc. Anemona. vecinul de sus. doamna a ales s\ improvizeze.cu mu[tar [i cear\ de parchet 86 . apoi cu ardei [i pe[te. C`nd a pus pe mas\ prima pizza improvizat\ . Dup\ ce a ispr\vit c\r]ile cu re]ete de pizza ([i pe alea `mprumutate de la bibliotec\!). De spaim\. care g\tea zilnic pizza pentru so]ul drag. Anemona [i-a pus la b\taie imagina]ia. Cerea la fiecare mas\ m\car c`te o pizza. s\ vin\ s\ repare. ]eava de gaz. a spart ca prostul. c\ci se auzea cioc\nind. absolut toate c\r]ile cu re]ete de pizza. vecinul de sus . cel care tot cioc\nea.

la spate. Vocea vecinului Haralambie se auzea din ce `n ce mai slab [i mai nedeslu[it. `n caz c\ so]ul s-ar fi ar\tat nemul]umit. cu chit de t`mpl\rie [i [ampon de mere verzi. dup\ c`teva zile. dar a plecat apoi la o doamn\ din cartier. Dintre me[terii contacta]i de b\tr`n pe chestia cu ]eava de gaz. pentru pizza. o pern\. So]ul a fost. de parc\ mo[ul s-ar fi cherchelit. A mai `nt`rziat prin ora[: se temea s\ vin\ acas\ f\r\ cuie mici pentru tabl\. pentru tabl\ . Dup\ pizza cu mu[tar [i cear\ de parchet. ~ntr-o diminea]\. dimpotriv\. cu past\ de din]i [i p\m`nt de flori sau cu gel de p\r [i praf de g`ndaci (care a pl\cut la nebunie so]ului). Anemona a g\tit pizza cu detergent pentru sp\l\ri manuale [i crem\ de ghete. fiindc\ astfel a sc\pat de explozia gazului metan acumulat `n apartamentul de sus. al domnului Haralambie.Mersul Trenurilor avea inima c`t puricele [i `[i b\gase sub capot. de sus se auzea vecinul Haralambie cum d\dea telefoane la to]i me[terii care `[i ofereau serviciile prin rubrica de mic\ publicitate. Bine a f\cut. S-a enervat c\ la adresa respectiv\ nu mai era nici un bloc [i a `njurat. doar unul a venit. Anemona n-a g\sit la magazin cuie mici. care avea nevoie s\i schimbe o garnitur\ la chiuvet\.vroia s\-i g\teasc\ so]ului Septimiu o pizza cu rumegu[ [i cuie mici pentru tabl\. cu balsam de rufe [i diluant pentru lac de mobil\. 87 . tare mul]umit! ~n timpul \sta.

batalioanele rom=ne. Dimpotriv\. deoarece acesta fusese t\iat. odinioar\. Acest gospodar nu a fost chiar-chiar mul]umit c\ o rachet\ lansat\ de ni[te tinere vl\stare din vechiul Regat a reu[it s\ treac\ mun]ii mai repede dec`t. Ultima frontier\. cele dou\ vaci [i bunica Erszebet. care luase foc atunci c`nd `ncerca s\-[i sting\ nepo]eii. ci de-abia la intrarea `n hambarul gospodarului ardelean Imre Puszkas. el a fost chiar nemul]umit c\ racheta i-a incendiat casa. Nici vecinii gospodarului nu s`nt prea mul]umi]i.. Singurul din sat care nu a luat foc a fost porcul Domokos al gospodarului Fekete Ladiszlau. care luase foc de la hambar `mpreun\ cu f`nt`na. cu piscurile lor seme]e [i crestele lor falnice. 88 .. dorin]a de unire a rom=nilor sa f\cut sim]it\ cu nenum\rate prilejuri istorice. racheta tip “Alexandru L\pu[neanu” lansat\ de membrii cercului de rachetomodelism. mun]ii Carpa]i.Cip Ie[an Spa]iul mioritic. fotomodelism [i pirogravur\ al Casei Copiilor din P`rlita nu a luat foc la intrarea `n atmosfer\. ca unele navete spa]iale ale americanilor. ~ntre Moldova [i Ardeal se `nal]\. trimi]`nd un mesaj de prietenie fra]ilor ardeleni. deoarece [i acareturile lor s-au aprins de la casa lui Imre. De-a lungul veacurilor. ca o barier\ natural\. care s-a aprins de la hambar. De cur`nd. care s-a aprins de la sora ei. p`rlit [i consumat `nc\ din perioada S\rb\torilor de Iarn\. Mai exact. ni[te tineri entuzia[ti moldoveni au str\puns aceast\ grani]\ natural\. precum [i calul.

a observat c\ era victima unui blestem cumplit.Mersul Trenurilor Povestea porcului . Dup\ c`teva s\pt\m`ni. ne`nfricat. `ntr-o zi. [ti]i. {i mai exact. care `[i trecuse palmaresul [i pe cartea de vizit\. s\rmanul se transforma `n porc. Cel pu]in a[a se l\uda el. ba un r`u. frumosul [i viteazul prin] a mai primit drept zestre ni[te perne. un c\pc\un fioros [i aproape o duzin\ de balauri mici [i mijlocii. chestii din astea. coif [i plato[\. fata a observat ceva ciudat la so]ul ei: mai exact. Groh\ia. aflase din diverse surse c\ jum\tatea de `mp\r\]ie dat\ drept zestre prin]ului se mic[ora pe zi ce trece. c`te erau ele la p\rin]i) s-a m\ritat cu un prin] frumos. disp\reau din ea ba un deal. mai bine s\ nu intr\m `n detalii despre comportamentul s\u porcesc. Pe l`ng\ m`na fetei de `mp\rat. dup\ ora respectiv\. un domn `mbr\cat `n 89 . B\nuielile s-au `nte]it c`nd. ~n plus. care b\tuse `n lupt\ voiniceasc\ vreo zece zmei. tat\l fetei de `mp\rat (adic\ `mp\ratul) a observat ceva ciudat la gineric\: foarte des venea acas\ f\r\ palo[. Tot dup\ c`teva s\pt\m`ni. dar `n acte tot jum\tate de `mp\r\]ie se chema c\ era. aproape aceea[i `n fiecare sear\.remix Fata de `mp\rat cea mai mic\ (din trei surori. mai defavorizat\ [i mai `ndep\rtat\. dou\-trei hectare de p\dure. o hal\ de produc]ie etc. o plapum\ de puf. cu siguran]\ aruncat asupra lui de vreun vr\jitor r\u. f\cea mizerie.aia mai s\rac\. p`n\ la o anumit\ or\. un mixer [i jum\tate din `mp\r\]ie . motiv`nd c\ le-a uitat la locul b\t\liei sau c\ i le-a zg`riat zmeul [i le-a dus la reparat. frumosul [i viteazul ei so] era prin] doar `n timpul zilei.

~ntre timp. aiestea `nt`mplatu-sau eri sear\. luminatulu ~mp\ratulu. apoi b\use apa de la pe[ti[orul de aur. c\ el se [terge undeva cu un palo[. sc\pase buzduganul peste pisica de Angora. r\spunse vrednicul lupt\tor pe frontul deservirii. un coif [i o plato[\. frumosul prin] (care acum dormea `nc\l]at [i plin de glod pe canapeaua din hol) venise iar acas\ pe la zece [i ceva. strig`nd s\ ias\ prin]ul. care s-a prezentat Gelu. „Dar\ c=nd `nt`mplatu-s-au toate aceste groz\vii. toate ruginite. la ceasurile douedeci [i doue!”. l-a `ntrebat pe musafir b\tr`nul [i blajinul `mp\rat. transformat `n porc. c\ asear\ a fost prea de tot. [i c\ a zis [eful s\ nu mai dea nimic pe caiet p`n\ nu i se pl\te[te din urm\.Cip Ie[an costum de osp\tar. 90 . p`n\ c`nd `nchis-am noi localulu. „P\i. c\ a[a nu mai merge. fata de `mp\rat pl`ngea `n n\fram\: cu o noapte `n urm\. care nu acoper\ contravaloarea consuma]iei. a b\tut vreo dou\ ceasuri la poarta ferecat\ a castelului. voinice Gelu?”.

unde deja a devenit de bon-ton s\ cumperi propriet\]i extraterestre. Romeo i-a dat `n judecat\. `n special vedete. pop`nd\i [i c`rti]e spa]iale. a[adar au intrat `n posesia planetelor [i sateli]ilor din sistemul nostru solar. pe care cresc doar ciulini. pe care le comercializeaz\ sub form\ de parcele. de nici un fost sau actual proprietar.Mersul Trenurilor Luna. diver[i cet\]eni de toate categoriile. Romeo Plo[ni]\... fiind pleca]i `n concediu. bune de l\udat cu ele. Domni[oara Varvara Post\varu a cump\rat mai demult un lot de 80 ha. s\ crape de ciud\ vecinii. ni[te americani cu spirit practic au realizat c\ Luna de pe cer nu e revendicat\ de nimeni. care r\cneau “Jos mo[ierii! Nu vrem botni]e! Huo!”. p\m`nt rom=nesc Pe vremuri. a[adar e hot\r`t\ s\ trimit\ o reclama]ie pe adresa OPC. din pricina unor ]\rani mar]ieni cu acte de proprietate (vechi hrisoave holografice). este nemul]umit: d`nsul nu poate intra `n posesia terenului. `n sta]iunile Saturn [i Neptun. teren arabil pe Venus. Situa]ia de pe P\m`nt nu s-a potrivit `ns\ cu cea de la fa]a locului. Vecinul de tarla al domnului Plo[ni]\ este Cri[an Viezure [i e ceva mai norocos. deoarece [i-a luat lotul de 91 . au achizi]ionat asemenea tarlale pe Lun\ sau pe alte planete. cu acte doveditoare. tinerele c\rora iubi]ii lor le promiteau Luna de pe cer r\m`neau cu promisiunea [i cu buzele umflate. {i colegul s\u de serviciu. `ns\ mar]ienii nu s-au prezentat la primul termen. Prin 1980. Organiza]ia are filial\ [i `n Rom=nia. dar mai ales cu furci [i coase. dar s-a pomenit `n schimb cu sol nisipos-s\r\turos.

am aflat c\ primarul de pe litoralul M\rii Lini[tii e acuzat c\ ar fi comis tot felul de ilegalit\]i. care `[i disput\ dreptul de folosin]\ asupra bunurilor fostului IAS “Steaua Ro[ie”. motiv pentru care a fost chemat la DNA s\ dea socoteal\ . Ei nu s`nt singurii care `nt`mpin\ probleme cu infrastructura: de mai bine de trei ani dureaz\ conflictul dintre posesorii de ogoare din Carul Mare [i cei din Carul Mic. precum [i asupra terenului viran dintre cele dou\ constela]ii. care p\zeau o tarla cu pepeni pu[i de al]ii. 92 . dup\ ce i-au strivit castrave]ii din gr\din\. au fost lua]i la b\taie de ni[te ]\rani originari de prin p\r]ile Vasluiului. Mai mul]i zootehni[ti care au achizi]ionat terenuri de p\[unat pe diverse planete din sistemul solar s-au pl`ns c\. Printr-o hot\r`re a Consiliului Local. [i despre ferma sa ilegal\ de v`rcolaci. ~n alt\ ordine de idei. datorit\ drumurilor pline de asteroizi. nu pot ajunge la timp cu produsele la Centrul de Industrializare “Calea Laptelui”.printre altele. neput`nd onora contractele. navetele spa]iale Columbia [i Challenger nu mai au acces pe Lun\ dec`t `n locurile special amenajate.Cip Ie[an pe Marte `n posesie f\r\ prea mari b\t\i de cap. fiindc\ le-a spart el cu toporul. astronau]ii americani din echipajul misiunii “Apollo 32”. ~n fine. care m\n`nc\ din Lun\ [i risc\ s\-i lase pe ceilal]i ]\rani selenari f\r\ tarlale. ajun[i pe solul lunar. decizia a fost luat\ dup\ ce pentru a patra oar\ naveti[tii au devastat livezile de corcodu[i. El a dat un telefon cu tax\ invers\ la NASA [i le-a zis-o de la obraz \lora s\ nu mai `ncerce naibii s\-[i recupereze sondele spa]iale.

despre seriozitatea [i devotamentul medicilor care i-au `ngrijit. vopsit\ `n ro[u [i mare c`t o cutie po[tal\. 93 . cu respect. d`n burta suptsemnatului finc\ zb`rn`e [ii m\ g`dil\ [i mai sun\ noaptea de ne treze[te d`n somn pe copii [i pe nevast\mea. Prin prezenta reclam cu respect s\ binevoi] ami scoate telefonu dvs. `n numele reformei sistemului sanitar.”. nu pachete de cafea. O cutie din tabl\. sticle. Am v\zut [i noi ce scria pe o h`rtie cu asemenea p\reri: “S-\ tr\i] nea domdoctor ieu sunt Vasile Ghe N\st\sic\ care care la]i avut dvs-str\. domnul director Esculap Popov\] a at`rnat pe u[\. o cutie.Mersul Trenurilor Reforma f\r\ fond La Spitalul “Doctor Faust” din Pra[tia. cartu[e de ]ig\ri. pacent bolnav `n salonu \la marele cu apendicit\ la burt\ [i care va sunat cineva la telefonu mobil tocma c`n m\ opera] pe mine [i ia] r\spuns c\ sub cinci sute iepuroi nu discuta]i nici m\car la telefon c\ dvs-tr\ face] opera]ie cirurgical\ serioas\ nu lua] bac[i[ ca osp\taru [i de inervare a] tr`ntit telefonul f\r\ s\ v\ uita] unde [i dup\ aiea m-a]i cusut la burt\ cu tot cu telefonu dvs. ci p\rerile lor sincere despre comportamentul. O cutie `n care to]i pacien]ii nemul]umi]i s\ poat\ depune nu plicuri. de ochii lumii [i ai presei. damigene sau alte dovezi de recuno[tin]\.

Cip Ie[an 94 .

dau leg\tura coresponden]ilor din ]ar\. * C`nd va bate v`ntul peste p\rul t\u. Candidez pe listele oric\rui partid.30 . Discre]ie.Mersul Trenurilor Micu]a Publicitate * Ciob\na[ la oi am fost. ~ntreba]i de OsmanPa[a. s\-]i aduci aminte de numele meu: Gic\. oile mi-au zis c\-s prost. Andreea. * Predau limba turc\. program zilnic 8.30.17. eu v\ dau un singur sfat: nu l\sa]i copii pe drumuri de dragu’ la un b\rbat! Firma noastr\ de adop]ii interna]ionale v\ st\ la dispozi]ie! 95 . Predau aceast\ sabie `n m`inile junei [i glorioasei armate rom=ne. frizer autorizat. * Avantajos. * Mamelor din ]ara-ntreag\.

Pandelic\ reprezenta o partid\ bun\. Dup\ dou\ ceasuri. f\!” [i a[a mai departe. [i. nu fi proast\. Avea `n p\r ni[te schelete de pe[te `nfipte ca ni[te piepteni. Ce-i drept. ca `n pove[ti). C`]iva comeseni l-au luat `n c`rc\ [i l-au pus `n pat. Mirosea [i a zeam\ acrit\. fiind un p\mp\l\u cu cas\. C`nd auzea asta. animale. Veronica [i Pandelic\ au f\cut nunt\. s\-i b`z`ie. na[ul Ciurlic\ s-a f\cut cleamp\ [i a adormit pe scaun. [i consuma]ie 96 . cu capul pe ni[te perne. Mama ei zicea c\ `i va da zestre c`nd s-o m\rita dou\zeci de perne mici. s\-i agreseze. S-a pl`ns tuturor c\ pernele moi pe care a dormit s`nt toate pline cu gunoi. rude. lum`n\ri [i nunta[i cu dare de m`n\ . au ap\rut ]`n]arii.Cip Ie[an 20 Veronica era o fat\. To]i au luato la fug\. `n fine. nimeni n-a vrut s\-l asculte. dar `ntr-o zi a cunoscut un b\iat bun sub toate aspectele. acareturi. toate pline cu ]`n]ari. care au `nceput s\-i ciupeasc\ pe nunta[i. Milioane de insecte. curte. flori din h`rtie creponat\.nu a[a. Cel pu]in. doar brazi [i p\ltina[i. printre zulufi `i at`rnau coji de salam [i de cartofi. `n timpul chefului (care a ]inut trei zile [i trei nop]i. apoi dou\zeci de perne mari. Au avut chiar [i invita]ii poleite. toate pline cu gunoi. l\s`nd naibii [i nunt\. a[a `i spuneau rudele: “Ia-l. ca tot rom=nul. toate pline cu furnici. La un moment dat. na[ul s-a trezit [i a revenit `n sala de festivit\]i. C`nd se chinuiau s\-l culce `napoi pe na[ul Ciurlic\. c`teva pogoane etc. [i lum`n\ri. dou\zeci de perne moi. Veronica r`dea ca proasta. iar `n cre[tet purta o jum\tate de l\m`ie stoars\ de tot. tu.

[i l\utari (care la r`ndul lor l\saser\ naibii ]ambalul cu batista de pe el [i fugiser\) [i tot. mai mult.ornat cu fri[c\ [i purt`nd `n v`rf o mireas\ [i un mire din zah\r pictat . au descoperit c\ tortul mirilor .fusese devorat de furnicile ie[ite din cele dou\zeci de perne mici. c`nd s-au `ntors la nunt\.Mersul Trenurilor de pe mese. `njurau. [i borcanul frumos ornat `n care se str`ngea darul. toate pline cu furnici. 97 . lucru rar la rom=ni. se puseser\ de acord c\ fusese vorba despre atacul ]`n]arilor din cele dou\zeci de perne mari. ~n timp ce fugeau. Dup\ dou\ ore. [i tort.

`l uitase jos. Costan a c\utat alte solu]ii. care se deschidea spre interior. De-aia a [i refuzat. s\ joace la tombol\. care l-a protejat oarecum de lustr\ . iar pe cel\lalt de clan]a u[ii. iar Costan a c\zut cu fundul peste cle[te . A `nnodat un cap\t de calorifer.Cip Ie[an Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole Costan Donose n-a c`[tigat niciodat\ nimic. despre insulele `ndep\rtate [i calde din Pacific. ca pe o insul\ tropical\. cu bare de lemn lustruit la capete. A legat cap\tul liber de lustr\ [i s-a pus din nou `n hamac. Frec`ndu-se la locul dureros. p`n\ la urm\. pe covor. leg\nat u[or. participa chiar [i domnul director: nu era cazul s\ fac\ not\ discordant\. A mai `ncercat s\ lege cap\tul liber al hamacului `n 98 . Un hamac din sfoar\ verde frumos `mpletit\. i-ar fi c\zut direct `n cap. S-a bucurat. C`nd s-a a[ezat `n hamac. cu s`rm\. din Polinezia. fiindc\ era tombola `ntreprinderii. Din fericire. la `nceput. Costan Donose a c`[tigat un premiu. A legat cap\tul liber de un cui b\tut `n [ifonier. Era o carte groas\. `[i luase cu el o carte de c\l\torii. Costan a c\zut cu fundul peste ciocanul uitat tot pe covor. de c`nd legase hamacul de clan]\. Dup\ ce a jucat la tombola `ntreprinderii. Acas\ a `ncercat s\-l monteze: deja se visa `ntins comod.altfel. pe care oricine [i l-ar fi dorit. cu scoar]e tari. Un hamac. al\turi de cle[te. un cadou de excep]ie. unde to]i stau `n hamac. cuiul a s\rit. A jucat. So]ia a deschis spre interior u[a s\l cheme la mas\.

a rupt tocul u[ii [i era c`t pe ce s\-[i sugrume socrul. Mai bine zis. dar a d\r`mat biblioteca. a scos un piron din perete cu tot cu tencuial\. Dup\ trei s\pt\m`ni. fiindc\ a c\zut de la balcon. s\-l cheme la mas\. `n locul s`rmei de rufe.Mersul Trenurilor diverse alte locuri. `l chema Mitic\. A doua zi. Costan Donose a refuzat s\ mai joace. c`nd so]ia sa a deschis spre exterior geamul. Acesta a mul]umit. La urm\toarea tombol\ a `ntreprinderii. apoi [i-a legat hamacul pe balcon. zic`nd c\ numai belele aduce. cu care era cum\tru. 99 . Costan l-a privit cu invidie: lui nu-i venise o a[a idee! Pe vecinul de la opt `l cheam\ Mitic\. `ntreprinderea a dat faliment. de la etajul opt. Costan a f\cut cadou hamacul: l-a oferit din suflet vecinului de la etajul opt.

Na vrut nici `n ruptul capului s\ se a[eze pe un sc\unel f\r\ ab]ibild. [i au m`ncat spanac. unul cu buburuz\! A[a se face c\ `n acea zi. cuibu[or de nebunii La gr\dini]a de copii se serve[te `n fiecare zi masa de pr`nz. dar\mite pe cel propus de doamna educatoare. la aceea[i m\su]\. C`nd a venit Cosmin la mas\. iar pe cel al lui Cosmin. Sc\unele mici [i roz. Ionu]. Codrin [i Cosmin din grupa mic\ stau mereu pe acelea[i sc\unele.Cip Ie[an Gr\dini]a de copii. ca [i m\su]a. Ionu]. Oricum. pe toate s`nt lipite ab]ibilduri. unul cu aviona[. fiindc\ s-a servit budinc\ de spanac. pe sc\unelele lor cu ab]ibilduri. Codru] [i Codrin au stat la mas\. nu [i-a mai g\sit sc\unelul cu ab]ibild cu aviona[. iar lui Cosmin nu i-a pl\cut niciodat\ spanacul. `ntr-o zi. Codru]. la ora pr`nzului. Ionu]. 100 . Sc\unelul lui Ionu] are ab]ibild cu iepura[. Cosmin a r\mas nem`ncat. al lui Codru] are un trenule]. n-a fost mare pagub\. pe sc\unelul lui Codrin a fost lipit un ab]ibild cu ursule]. l-au dezlipit de pe sc\unelul acestuia [i l-au aruncat. Codru] [i Codrin `l invidiau pe Cosmin pentru ab]ibildul s\u cu aviona[ [i. iar seara au f\cut cu to]ii diaree.

Conducerea mu[uroiului a tot protestat la diverse `nalte foruri furnice[ti. C`nta zi de var\ p`n\-n sear\. ca [i proprietatea privat\. apoi `n c\mara [i `n borcanele doamnei P\v\lache. avea alt\ cet\]enie. Acolo se munce[te. desigur. format din chitin\. `n loc s\ t`r`ie cu ele paie prin mu[uroi. alte poame! Poate c\ furnicu]a harnic\ `nt`mpina [i probleme `n c`mpul muncii din cauza asta. de[i tot insect\. individul e o entitate neglijabil\. libertatea de exprimare e un moft. s\ nu mai aud\ ce c`nta greierele. S-au bucurat ce s-au bucurat c`nd au g\sit borcanele cu dulcea]\. nu era furnic\. dar doamna 101 . iar c`ntatul de diminea]a p`n\ seara d\uneaz\ dac\ nu se petrece `ntr-un cadru organizat. dac\ furnicu]ele au vreo ureche. Oricum. Asta s-a v\zut mai ales dup\ ce furnicile din mu[uroi au aflat cum se intr\ `n casa. c`ntatul la scripc\. fiind nevoit\ s\-[i foloseasc\ dou\ dintre l\bu]e la astupat urechile.Mersul Trenurilor Creierele [i furnica Furnicu]a harnic\ muncea de diminea]a p`n\ seara. un puricel verde de plant\. sigur nu e una muzical\: `n mu[uroi exist\ probleme mult mai importante dec`t arta. binele colectiv primeaz\ `n fa]a celui individual. greierele c`nta. `n caz c\ furnicile ar avea urechi. c`nd parc\ prindea [i mai mult chef de c`ntat . nu se pierde vremea. o musta]\ de coropi[ni]\. zdranga-zdranga. ]\mb\litul. ce g\sea [i ea. tot artropod. ba un pai. Asta. ceea ce nu [tim exact. tot cu schelet extern. dar greierele. segmentat [i articulat.la fel ca privighetorile. Aduna ba o gr\un]\ c`t de mic\. ~ntre timp. cum s-ar spune. to]i se comport\ ca un singur mu[uroi. o bucat\ de omid\.

ci a folosit insecticid `mpotriva furnicilor. `n ]ara asta. cu condi]ia s\ fii greiere. La scurt timp dup\ asta a venit iarna.Cip Ie[an P\v\lache nu s-a bucurat. g`ndind c\ e bine s\ fii bolovan `n ziua de azi. mai pu]in greierele. ~n clipele de agonie privea un bolovan. iar greierele a murit `nghe]at. 102 . un ger de au cr\pat [i pietrele. poate [i-ar fi dat seama c\ diversitatea este bun\. Prin urmare. Bun\. Dup\ c`teva zile s-a `nte]it gerul. Dac\ ar fi supravie]uit m\car una dintre ele. care nu era furnic\. au murit toate.

Mersul Trenurilor 103 .

G\ina. Motanul [i dul\ul s-au `mp\cat p`n\ la urm\.. unul mare [i r\u. f\r\ s-o nimereasc\. pisica neagr\ plecase deja. unul c\tre cel\lalt. iar `n pisica neagr\ au tras cu pra[tia ni[te [trengari. Acesta. Coco[ul. s-a trezit [i un coco[. Dup\ aia. s-o prind\ etc. ca g\inile. ca mai to]i masculii speciei: iute. destinul a hot\r`t ca ea s\ nu fie c\lcat\ de coco[. mai proast\. din fericire.. Prin urmare. dup\ ea. dar `n sensuri opuse. Dup\ g\in\. G\ina [chiop\ta pu]in pe st`ngul. imediat. se d\dea coco[: iute. motanul [i c`inele se `mb`rligaser\ r\u de tot din pricina ei. pisica neagr\ [i g\ina O pisic\ neagr\ a trecut prin fa]a unui motan.Cip Ie[an Ceasul r\u. Deoarece le-a t\iat drumul [i era neagr\. motanul [i dul\ul cel r\u s-au ciocnit. culcat\ devreme. odat\ cu g\inile. 104 . ca mai to]i masculii. care a dat la r`ndul s\u s-o prind\. mai ales dul\ul. au s\rit ni]el la b\taie. s\ o calce. ei au luat note proaste. s-o prind\ [i s-o calce. Deoarece se deplasau pe aceea[i direc]ie. Aceea[i pisic\ neagr\ a fost v\zut\ de la dep\rtare [i de un dul\u. Din pricina bietului motan care r\cnea s-a trezit o g\in\. dup\ ea. iar coco[ul fugea dup\ g\in\. ci de un camion care circula cu vitez\ excesiv\ [i care nici n-a oprit m\car. a[a.

fiindc\ Tamara S\ftoiu are doar un v\r. nici de [es [i nici de munte. dispus\ oric`nd s\ dea z\pada de pe alee sau s\ te `mprumute cu ulei ori f\in\. f\r\ g\l\gie”. Ninge. Rudele nu spun nimic despre ea. doamna S\ftoiu [i-a pus elevii s\ scrie o compunere despre iarn\. “Cine o termin\. redactat\ cu un scris din ce `n ce mai repezit: “Iarna e bucuria copiilor. Toate `ncepeau cu “A venit iarna.”. a mai spus ea la `nceputul orei. de secven]a `n care t\tarii se reped cu berbeci din lemn spre poarta ferecat\ a Cet\]ii de Scaun. care ies s\ se dea pe ghea]a de pe balta din satul nostru. [coala se afl\ `ntr-o zon\ nici urban\.Mersul Trenurilor Aventuri pe ghea]\. Din lips\ de inspira]ie. Scena `i aminti de un film istoric vizionat `n tinere]e mai exact. e liber s\ ias\ `n curtea [colii. Afar\ e frig. cu un minut `nainte ca to]i `ngera[ii din clas\ s\-i dea compunerile gata terminate [i s\ se buluceasc\ spre u[\.. f\r\ restan]e la `ntre]inere. nici de r\u. la joac\. * * * 105 . Alte trei minute au fost de ajuns pentru citirea tuturor compunerilor. vecinii spun c\ e o locatar\ lini[tit\ [i harnic\. nici rural\.. Colegii n-o vorbesc nici de bine. cu `ngera[ii dintr-a [asea Despre doamna Tamara S\ftoiu. surdomut. Tamara e profesoar\ `n prag de pensie [i dirigint\ la clasa a [asea.” [i se terminau cu aceea[i concluzie.

pocnind pe to]i cu catalogul `n cap.. La fiecare secet\ ie[eau din m`l frigidere. s\-i fac\ loc. A fost v\zut\ trec`nd ca un fulger globular ro[u la fa]\ pe holurile [colii. Pe balt\ elevii patinau. afla]i la o v`rst\ `nc\ fraged\.Cip Ie[an Doamna Tamara S\ftoiu nu avea o minte prea ascu]it\: rareori se prindea de poanta vreunui banc spus `n cancelarie. `n fa]a corpului profesoral. Doamna profesoar\ st\tea pe mal [i striga. r`deau [i se `nghionteau f\r\ 106 . [i-au luat av`nt [i au ajuns pe t\lpi sau fundule]e departe. ma[ini de sp\lat [i aragazuri ruginite.. dar cum elevii doamnei S\ftoiu. balta comunal\ `nghe]a la suprafa]\. a c\zut cu scaunul. Prim\verile nu te puteai apropia de apa `n care to]i aruncau pe furi[ mur\turile stricate. `i repro[ase tov\r\[e[te. ~n fine. cam pe deasupra caroseriei de Volg\ aruncat\ prin 1976 de vecinul Costel Potlogaru.primeau termopane de la Guvern. p`r`ul aducea ap\ mult\ de la munte [i se f\cea inunda]ie. I-au trebuit `nc\ dou\ minute pentru a prelucra informa]iile.. [i-au aruncat ghiozd\na[ele. dup\ ce domnul director Gherasim Du]u. Uneori. cu glug\ neagr\. c`nd venea gerul anual. str\b\tut\ de un p`r`u anonim. de spaim\. `mbr\cat `n inchizitor. Se vedea ars\ pe rug sub geamul cancelariei. Ad`ncimea [i con]inutul acesteia variau. nu g`ndeau prea `n profunzime.aceia[i . apoi ]`[nind pe poart\ [i disp\r`nd peste delu]ul din spatele [colii. iar unii s\teni . * * * {i `n ziua compunerii despre iarn\ balta `nghe]ase doar la suprafa]\. apoi ceva a z\ng\nit brusc `n mintea ei [i. `n larg. `n func]ie de perioada anului.. care `i f\ceau pe fo[tii proprietari s\ l\crimeze de emo]ie. ~n spatele delu]ului din spatele [colii se afla balta comunal\. dispari]ia sub ghea]\ a clasei a [asea.

~l ]inu cu bra]ele `ntinse. cu grij\ s\ nu se murd\reasc\. V`ntul `i biciuia fa]a. iar buc\]elele de ghea]\ s-au desprins [i au `nceput s\ curg\ prin p`r`u. apoi r`ndul celor mai mari. doamna profesoar\ descoperi c\ dac\ st\ `n fund `[i ]ine mai bine echilibrul. deci au gr\bit pasul.Mersul Trenurilor grij\. a[a c\ nimeni n-a observat-o pe dirigint\ cum se apropia ca o foc\. iar doamna Tamara S\ftoiu `i privi cu drag c`t de lini[ti]i se jucau ei `n compara]ie cu ceilal]i. Cei care jucau hochei cu un penar erau prea preocupa]i s\ nimereasc\ poarta f\cut\ din c\ciuli. deci. *** Peste noapte.. se a[ez\. A venit apoi r`ndul buc\]ilor mai m\ri[oare. fiindc\ aveau lucrare la chimie. ghea]a se cr\pase [i prin g\uri ]`[nea apa m`loas\. aduna]i pe malul cel\lat. Adormi. Dup\ o or\. 107 . C`]iva. La sf`r[it. sub stratul de nea `l recunoscu pe Sipc\ V.. pe poalele paltonului. f\ceau un om de z\pad\ `n care `ncercau s\ `nfig\ o m\tur\. Abandonat\ `n mijlocul b\l]ii. Donose Ghe. cu catalogul larg desf\cut `n m`inile `ntinse. pe un sloi mare. a intrat `n albia p`r`ului [i sloiul pe care dormea `n fund doamna Tamara S\ftoiu. doamna Tamara S\ftoiu `[i ]inea cu greu echilibrul: `n jurul s\u. P`r`ul anonim se v\rsa `ntr-un r`ule] mediu. S-au jucat `n continuare. la vale. dar pu]inii trec\tori [i-au `nchipuit c\ vine trenul sau c\ url\ lupii. triumf\tor ca un iceberg. deci s-au `ntors la [coal\. Bulg\ri r\zle]i zburau prin aerul rece. p`n\ c`nd omul de z\pad\ se smuci [i o lu\ la fug\. nici n-a auzit ghea]a cr\p`nd. Remus. Costel b\ga z\pad\ dup\ g`t unei colege. cu care plecase de la [coal\. a[a c\ deschise ca un paravan catalogul cel mare. premiantul clasei. p`n\ ce o mole[eal\ dulce o cuprinse. Strigase de c`teva ori “Uuuuu! Uuuu!”. gerul s-a `nmuiat. apoi s-au plictisit [i li s-a f\cut frig.

`mpreun\ cu catalogul de care n-a vrut s\ se despart\. acuz`nd-o c\ a speriat pe[tele... ghiaur sictir.. a[a c\ se l\s\ leg\nat\ u[or de valuri [i `mpins\ de v`ntul care b\tea `n catalog ca `ntr-o p`nz\ de corabie. Marinarii au `njurat pe limba lor. speriat\. a remarcat c\ elevii Iliescu [i Parfenie au multe absen]e. ~ntoars\ `n ]ar\. a[adar s-a cufundat `n lectur\. Paraschiv nu-i iese media la biologie. la [coal\. *** Doamna profesoar\ Tamara S\ftoiu a fost scoas\ din mare cu n\vodul [i urcat\ la bordul unui pescador sub pavilion turcesc. fiind cadru didactic `n Rom=nia. C`nd s-a trezit. n-a v\zut dec`t ap\ `n jur [i s-a speriat pu]in.. apoi au `nchis-o `ntro cabin\. Cu foamea era obi[nuit\ de mult. 108 . iar lui State V. dar cum st\tea a[a. cu catalogul larg deschis `n fa]a ochilor. debitul Prutului. directorul Gherasim Du]u a f\cut-o cu ou [i cu o]et `n cancelaria plin\ [i a penalizat-o pentru orele lipsite [i pentru c\ mirosea groaznic a hamsie [i guvid.Cip Ie[an care `mbog\]ea. gr\nicerii de pe ambele p\r]i n-au observat-o pe doamna profesoar\ cum se v\rsa `n Dun\re. ceva mai jos. Fiind noapte.

g`ndind c\ vine lupul [i `l m\n`nc\. p`n\ diminea]a au tot venit iepura[i dinspre toate punctele cardinale: treceau pe acolo. la fel de fricos din exact acelea[i motive. o armat\ `ntreag\ de iepura[i. Cum st\teau ei a[a. Nu de frig.Mersul Trenurilor Poveste cu iepura[i frico[i Un iepura[ st\tea pe ima[ [i tremura. Dup\ aproximativ un sfert de ceas s-au pomenit cu un al treilea iepura[ care tremura de fric\ g`ndindu-se la lupul cel r\u.. Dup\ cinci minute a mai venit un iepura[. apoi `nc\ unul [i tot a[a. care cu siguran]\ umbla dup\ el s\-l m\n`nce. a venit alt iepura[. absorbi]i de partid\ [i lipsi]i de vigilen]\. Varianta B: De grupul celor patru iepura[i frico[i s-a mai lipit un iepura[. s-a speriat [i a fugit c`t colo. tremura de fric\. f\r\ a mai privi `n urm\. Varianta A: Fiind patru iepura[i str`n[i laolalt\. unul dintre ei a scos c\r]ile de joc [i au `ncins un poker pe bani. ~n vreme ce tremura. a venit lupul prin surprindere [i i-a m`ncat pe to]i. Cei trei iepura[i frico[i au `nceput s\-[i spun\ pove[ti cu lupi fioro[i. se str`nseser\ pe c`mp c`teva zeci. care g`f`ia de oboseal\: fugise ziua-ntreag\ pe c`mp de team\ s\ nu-l prind\ lupul cel r\u [i s\-l m\n`nce. De lup. c`nd a v\zut at`]i iepura[i. Cum erau ei a[a. pe acolo a trecut [i lupul cel fioros. care i-au `nsp\im`ntat [i mai tare. P`n\ spre sear\. 109 . Dup\ plecarea lupului. poate chiar sute de iepura[i. c\ci avea bl\ni]\. care tremura de fric\ la r`ndul s\u. vine lupul [i m\ m\n`nc\. `[i spunea `n sinea lui “Vai.. ~ntr-un t`rziu. vine lupul [i m\ m\n`nc\!”. La el n-a venit lupul s\-l m\n`nce. a ap\rut de undeva [i al patrulea iepura[.

deci au f\cut mare economie de cartu[e. primii iepura[i veni]i prinseser\ curaj. 110 . chiar tupeu . c\ lupul plecase. Unii chiar `ncepuser\ s\ c`nte „Cine se teme de lupul cel r\u?”.Cip Ie[an vedeau aglomera]ie [i se b\gau. pe mai multe voci. Mult s-au bucurat ace[tia v\z`nd a[a o aglomera]ie de iepura[i. ~ntre timp.acum. tr\g`nd la gr\mad\. crez`nd c\ e coad\ la morcovi. G\l\gia lor a atras ni[te v`n\tori.

f\r\ s\[i pun\ prea multe `ntreb\ri. Amy. Bobi]\ . tot a pustiu. [i-au `nchipuit c\ e ceva serios. c`inele maidanez B\iatu l\tra a pustiu ca `ntr-un c`ntec de pahar despre tramvaie. Dup\ dou\ ceasuri c`inele B\iatu. Azor [i L\bu[.[i chiar Pufi]\ \la mic. deci varianta urlatului la Lun\ cade. ~n toiul nop]ii. Pe cer erau nori [i nu se vedea Luna. pe o str\du]\ dintr-o mahala. care au pus arcanul pe to]i trubadurii . a[adar a `nceput s\ latre [i el. Locuitorii din mahala. Despre opt c`ini l\tr`nd simultan a pustiu se b\nuie[te c\ au un motiv temeinic s\ o fac\. au chemat hingherii. botezat astfel de baba mioap\ `n curtea c\reia se oplo[ise. a `ncetat s\ mai latre: f\tase [i `[i lingea puii.au aderat la cauz\ f\r\ `ntreb\ri. cu coada str`mb\ . Patru c`ini care latr\ a pustiu `n aceea[i mahala pot na[te un puternic curent de opinie. pe o str\du]\ dintr-o mahala. toate cotarlele din mahala au `nceput s\ urle [i ei a pustiu. care `[i lingea puii `n t\cere. a[a c\ T\rz\nel. deci au `nceput [i ei s\ latre. tot a pustiu. C`inele maidanez Rex l-a auzit pe B\iatu l\tr`nd. patru c`ini l\trau a pustiu. trezi]i de la l\trat. 111 .mai pu]in pe c\]eaua B\iatu. auzindu-i pe cei doi cum l\trau a pustiu.Mersul Trenurilor Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ~n toiul nop]ii. prin urmare.

d`nd indica]ii unor strigoia[i sl\b\nogi [i cam nepricopsi]i. Poveste edilitar-gospod\reasc\ din cimitirul frunta[ „Ultima relaxare” Era noapte.. C`teva morminte mai `ncolo. cu tuleie.o pip\ din os. noapte care `]i d\dea fiori. Ace[tia b\user\ diazepam cu votc\. care v\ruiau prost. ni[te fantome chicoteau [i se `nghionteau `n vreme ce [tergeau cu gaz luat de prin felinare inscrip]iile porcoase f\cute cu dou\ nop]i `n urm\ de o ga[c\ de pu[tani satani[ti. `n timpul \sta. o stafie stafidit\ [i negricioas\ m\tura frunzele de pe alei oprinduse din c`nd `n c`nd s\ scuipe printre cei doi din]i r\ma[i `n alveole [i s\ trag\ dintr-o pip\ .. de cear\. de m`ntuial\. zdr\ng\niser\ la o chitar\ cr\pat\ [i dezacordat\. ascultaser\ muzic\ la casetofon. bine`n]eles. noapte neagr\. Un strigoi burtos (pe timpul vie]ii fusese cu siguran]\ m\car [ef de sec]ie. se `mb\taser\ 112 . bordurile. Era o noapte `n care eventualul trec\tor r\t\cit pe aleile cimitirului “Ultima relaxare” ar fi putut z\ri o forfot\ neobi[nuit\. r\cniser\. dac\ nu chiar responsabil cu gestiunea sau administrator de asocia]ie) f\cea gesturi largi din oasele m`inilor.Cip Ie[an Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici 1. basc\ [i salopet\. cu lun\ palid\.

posibil fost profesor de sport sau maistru instructor. ca `n filmele horror. Schele]ei [i schele]ele merg`nd pitice[te ciuguleau din iarb\ h`rtiile [i chi[toacele sub supravegherea sever\ a unei scheletese cu figur\ didactic\ [i ochelari. p\s\rele ciripeau: “Crau-crau!”. torc`nd [i v`r`ndu-li-se tuturor printre ]urloaie. dup\ cum spuneam. Stafia motanului era [i ea prezent\. Luna se ascunsese dup\ nouri. ridicate spre bezn\ ca ni[te gheare. pe aleile cimitirului “Ultima relaxare”. dac\ n-ar fi citit `n presa local\ anun]ul despre faptul c\ Prim\ria organizeaz\ o nou\ edi]ie a concursului de cur\]enie “Cel mai frumos cimitir din municipiu”.Mersul Trenurilor lemn [i . un motan din cartier. desigur. [i doar c`teva raze `nsp\im`ntate proiectau pe ceriu umbre fantastice. cu ani `n urm\. care flirta vizibil cu un schelet atletic. urmat de cl\mp\nitul unor maxilare desc\rnate. Poveste de Halloween. 113 . fost\ dirigint\. cineva `l t\iase ilegal [i `l f\cuse lemne de foc. s-ar fi `ngrozit [i ar fi fugit c`t colo. S-ar fi mirat. tremur\toare. 2. Era noapte: o noapte `nfior\toare. Eventualul trec\tor r\t\cit. s-ar fi mirat cu siguran]\ de forfota asta neobi[nuit\. `n vreme ce v`ntul [uiera n\praznic printre crengile desfrunzite. p`n\ c`nd z\ri `n dep\rtare fantoma unui c`ine [i ]`[ni `n stafia unui copac pe care. Asta.`nainte s\ li se fac\ r\u [i s\ plece la casele lor sp`nzuraser\ `n mod ritualic. ale unor f\pturi sau lucruri de pe alt\ lume. un sc`r]`it ca de cosciug deschiz`ndu-se. iar doi strigoi c\rau frunzele uscate `ntrun giulgiu. Ceva mai `ncolo c`teva fantome greblau. `n care nu toate ies conform planului Un sc`r]`it lugubru sparse lini[tea nop]ii. De groaz\. o noapte rece. Prin copaci. os pe os.

proasp\t aduse cu duba de patrul\. purtau legate la picioare cu lan]uri ruginite ghiulele grele de fier. “Plin\ ]ara. care se preg\tea s\ m\n`nce o bucat\ din Lun\. surprin[i de o alt\ patrul\ [i `ntreba]i unde domiciliaz\. ~n drum spre sec]ie a oprit duba pentru a ridica [i un cet\]ean suspect.era ocupat de c`]iva mor]i-vii. . spre p\m`nt (mai exact. ace[tia ar\taser\ cu degetul `n jos. `n lin]olii putrede [i murdare. la ]ambal cu ei! }ambalul . h\-h\! S\ u[ura]i munca d\ activitate neobosit\ a organelor.adic\ arestul de la subsol . `mping`nd `n fa]a suspectelor o foaie de h`rtie [i un pix... strigoii. din c`nd `n c`nd.. c`nd f\pturile ~ntunericului. Era noaptea de Halloween.Cip Ie[an o noapte ireal\. semne al os`ndei ve[nice ce le fusese h\r\zit\. Adic\ cantitatea d\ trei sfere rotunde din material metalic fieros [i d\ trei lan]uri metalice d\ fier ca cum era alea d\ legam eu cu d`nsele vaca `n sat la mine. care tr\ie[te p`n canale!”. h\h\! Cristeo. v`rcolacii. dup\ cum a]i aflat [i de la televizor. de r\cnete. duhurile rele. d\ boschetari din \[tia. pun`nd z\vorul. d\ membrele inferioare. ca c\tu[ele. stafiile. Scri]i cum a]i efectuat deplasare `n incinta depozitului d\ resturi metalice d\ fier vechi dup\ raza secsei noastre de unde a]i suptstras fraudulos prin infrac]iunea d\ furt fierul metalic vechi g\sit asupra suspec]ilor. strigoii. a filosofat majurul. ~n arestul sec]iei de Poli]ie era anima]ie: agentul-[ef Vipu[c\ Romulus lovea `n mas\ cu bulanul din dotare pentru a p\rea mai fioros [i se r\stea la trei stafii firave. 114 . moroii [i mor]ii-vii ies `n lume. ie[i]i din mormintele lor cu nici trei ceasuri `n urm\. `nainte pentru ca s\ deviu ce s`nt acuma. spre sub p\m`nt). o noapte str\b\tut\. recunoa[te]i! striga agentul-[ef Vipu[c\. fantomele. m\. a[adar au fost s\lta]i pe loc [i b\ga]i `n dub\.Spune]i. o noapte nep\m`ntean\. b\.. Scri]i [i d\ ce vi le-a]i legat. Stafiile.. b\i..

Mersul Trenurilor Luat la `ntreb\ri peste ochi. doi [mecheri i-au furat craniul [i au tras `n el cu piciorul p`n\ l-au ciobit. “Aha. [i vampira[ii cei mici. au nimerit pe teritoriul unei g\[ti de cartier [i au fost b\tu]i fiindc\ n-au avut ]ig\ri [i fiindc\ purtau giulgii albe. Nici alte f\pturi ale ~ntunericului n-au nimerit-o mai bine `n noaptea de Halloween: c`]iva strigoi mai tinerei. iar c`teva str\zi mai `ncolo a dat peste un cet\]ean adormit. acesta a declarat c\ e v`rcolac. ca tricourile echipei Dinamo. unuia dintre ei. Ceilal]i au r\mas f\r\ banii de pe ochi. cu ca[ la gur\ [i f\r\ tuleie pe maxilare. nevast\-sa. nu?”. copiii. s\rmanul vampir a supt din s`ngele cu mare concentra]ie de alcool p`n\ ce a ajuns mort viu de beat. care primise leafa [i o beuse. 115 . e pustie f\r\ tine!”. `i adreseaz\ [i pe aceast\ cale rug\mintea: „T\ticule. iar vampiri]a. `ntoarce-te! Grinda de sus. {i un biet vampir a pornit-o de capul s\u prin lume. adic\ e[ti din \ia care st\ toat\ ziua cu punga d\ v`rcolac la nas. cu care fuseser\ `nmorm`nta]i. Mai `nt`i a `ncercat s\ mu[te jugulara unui boschetar. dar i s-a f\cut grea]\ v\z`ndu-i g`tul nesp\lat. din clopotni]a p\r\sit\. `n c\utare de s`nge proasp\t. El nu s-a mai `ntors acas\.

to]i angaja]ii. ci dimpotriv\! Se preg\tea o ofensiv\ f\r\ precedent `mpotriva patrupedelor f\r\ st\p`n. femeia de serviciu Marcela era mul]umit\ de sediul pustiu. proasp\t b\rbieri]i. Dup\ dou\ ore.pe por]ile c\reia `n ultimele [ase luni p\trunsese un singur c`ine. nevasta [efului. diverse rase. la vreo reducere de personal sau chiar la `nchiderea institu]iei . pechinezul doamnei Popescu. Popescu `l chema [i pe director. nici trage [uturi `n fund. secretara Anemona intr\ f\r\ s\ mai cioc\neasc\ `n biroul directorului Popescu.Cip Ie[an A[a s-a castrat c\]elul ~n sediul Centrului de Ecarisaj se auzeau troznind din vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard [i miorl\itul motanului Popescu. sediul Centrului de Ecarisaj se umpluse `n timp record. dar acestuia angaja]ii nu `i puteau lipi gum\ de mestecat pe coad\. Oftatul colectiv de u[urare flutur\ perdelele ca un v`nt: nu. componente ale unui pistol cu cu tranchilizante [i c`teva mici mulaje de c`ini. `ntr-o vitrin\. o les\ cu zgard\. institu]ia nu se desfiin]eaz\. Pe hol. Cu excep]ia zilelor de leaf\. fiindc\ se p\stra cur\]enia. o ofensiv\ cu fonduri europene. Telefonul secretarei era ro[u [i zb`rn`i pentru prima dat\ de la `nceputul anului. priveau cu team\ spre [ef. odihneau pe perni]e de catifea un arcan. cu multe premii. a[tept`ndu-se ca de obicei la ceva r\u. 116 . mai ceva ca la chezin\. alb\ la fa]\. Dup\ o clip\. c`nd se f\cea coad\ la casierie.

ca s\ nu mai fie loc de fraude. ~ntr-o diminea]\. care vine de fiecare dat\ c`nd strigi cu]u-cu]u. `n curtea Centrului a parcat o dubi]\ de la Bucure[ti. directorul Popescu era pe teren [i a intervenit la timp. din fericire. gospodarul [ef a trecut la m\suri drastice. c`]i `i ie[eau la num\r\toare domnului primar. din care c`]iva angaja]i au desc\rcat l\zi mari de carton. la prins maidanezi. La cap\tul primei s\pt\m`ni. un pistol [i o cutie mare de seringi cu ser tranchilizant. profit`nd de neaten]ia general\ [i-a luat pentru acas\. dintr-o lad\. pistoalele cu tranchilizante au fost `mp\r]ite hingherilor afla]i pe teren. au trecut la r`ndul lor prin padoc m\car de zece ori `ntr-un singur ceas. nu cinci. L\bu[ sau Grivei. iar el a devenit un ginere fericit. C`]iva hingheri `ncep\tori au interpretat `n felul lor indica]iile cu sterilizarea. angaja]ii Centrului de Ecarisaj `[i num\rau cu satisfac]ie c`[tigurile.Mersul Trenurilor * * * Zilele urm\toare au marcat profund [i ireversibil via]a ora[ului. via]a lui F\nic\ s-a schimbat `n bine. deci au `nceput s\ frece maidanezii cu spirt. S\pt\m`na urm\toare. pe care soacr\-sa nu-l mai bate la cap. Dup\ ce domnul primar anun]ase c\ hingherii vor fi pl\ti]i la num\rul de animale capturate. care tocmai efectuase o vizit\ acolo [i se mira. p`n\ c`nd un dul\u a sc\pat [i i-a mu[cat. Au vrut apoi s\ sterilizeze o c\]ea prin fierbere. 117 . el fiind un c`ine bl`nd [i prietenos. ~n ziua urm\toare. ace[tia l-au prins doar pe dul\ul Pandele de vreo sut\ de ori `n aceea[i zi. conform acestora. De atunci. Asta. anun]`nd c\ de-acum `ncolo nu se mai pl\te[te capturarea. `n ]arcuri ar fi trebuit s\ se afle cam un sfert de milion de maidanezi. ci doar sterilizarea c`inilor comunitari. al]i maidanezi din cartier. Rex. F\nic\ a fost unul dintre ei.

au dormit ne`ntor[i p`n\ la `ncheierea campaniei. care i-a stropit cu agheazm\ [i i-a amenin]at cu afurisenia. dup\ care s-au jucat de-a duelul. al c\rui nume s-ar putea traduce `n limba noastr\ prin „Patru labe”. cu lungi [i obositoare mar[uri. indiferent de cauz\!) deveniser\ peste noapte simpatizan]i ai unei asocia]ii. au scos pistoalele [i au `nceput s\ trag\ la ]int\ mai `nt`i `n copaci. iar c`]iva (`ntotdeauna au existat dezertori. din care n-au mai ie[it dec`t ocazional p`n\ la armisti]iu.Cip Ie[an Deoarece vreme de c`teva ceasuri nici un c`ine comunitar n-a trecut prin zona controlat\ de fra]ii gemeni Geo [i Teo. cei prin[i `n lupta cu maidanezii municipali s-au pomenit la un moment dat `ntr-o perioad\ de stagnare. Pe la sf`r[itul lui 1914 `ns\. Cauzele erau multe: unii dormeau de la tranchilizantele cu care se `mpu[caser\ `n glum\. maidanez sau ba. ace[tia au `nceput s\ se plictiseasc\. osta[ii ambelor tabere s-au apucat de s\pat tran[ee.. Nu intr\m mai profund `n studiul istoriei. apoi `n cet\]enii care ie[eau cu cump\r\turi de la complex.la un moment dat a adus chiar [i un pop\ de cartier. fiindc\ aceasta oricum se repet\: de[i n-au s\pat tran[ee ca pe frontul de vest.. Ei au r\mas 118 . * * * Primul R\zboi Mondial a `nceput `n for]\. cu [arje de cavalerie [i fronturi mutate pe zeci de kilometri `n doar c`teva zile. cu nemaiv\zute mi[c\ri de trupe. ambii. „Vier Pfoten”. f\c`nd aluzii la denumirea asocia]iei [i la p\c\tosul personaj biblic Onan. buni tr\g\tori. vreo trei f\ceau injec]ii `n burt\ [i se juraser\ c\ nu se mai apropie `n via]a lor de vreun c`ine. ~n zadar a `ncercat domnul director Popescu s\-i conving\ pe ace[tia din urm\ . din acest motiv. al]ii `[i num\rau banii r\ma[i dup\ prima s\pt\m`n\ sau sufereau de mahmureal\.

hingherul Aurel [i directorul Popescu au ie[it ]in`ndu-se dup\ g`t ca doi fo[ti colegi de banc\ din [coala primar\ [i s-au `ndreptat spre cea mai apropiat\ bodeg\. ~ntunericul amor]it al stagn\rii era str\puns doar de cele c`teva raze vesele. * * * ~n timp ce dormea de la injec]ia cu tranchilizante (`l `mpu[case un coleg). S-a trezit brusc [i a plecat la serviciu. situa]ia stagna. Cet\]eni oarecum diferi]i la `nf\]i[are.era coad\ mare. Dup\ un ceas.. Maidanezii municipali se `nc`rligau `n voie pe sub sc\ri de bloc [i renun]au la pl\cuta ocupa]ie doar pentru a b\ga botul `n saco[ele sau col]ii `n picioarele trec\torilor. la ghi[eul „Expedi]ii colete” . care sem\nau leit [i la scrisul de pe etichete sau la sunetele care r\zb\teau din ele . secretarul general al ONU. dac\ se bag\ [i `n cu[ca portarului. trimiteau colete identice ca dimensiuni.un fel de sfor\it de maidanez adormit cu injec]ii tranchilizante. p\r`nd la prima vedere s\ nu se cunoasc\. dup\ cum am mai spus. la oficiul po[tal din ora[ . p`n\ la primul ministru. * * * A doua zi de diminea]\. Prin urmare.Mersul Trenurilor pe pozi]ii.. A intrat f\r\ s\ bat\ la u[\ `n biroul directorului Popescu. Destinatarii erau mul]i: de la diverse rude din mediul rural. care se trezesc `n plin r\zboi c\ religia le interzice s\ pun\ m`na pe pu[c\. pre[edintele ]\rii.mai exact. cumna]i [i mai ales soacre. s\ fie cheltuite. mai ales c\ padocul municipal putea ad\posti maximum zece exemplare canine . cum\tri. pre[edintele 119 . cam ca sectan]ii \ia.hai. hingherul Aurel a avut un vis. doi[pe. venite de la fondurile care luminau ca un far [i a[teptau.

`n curtea oficiului po[tal au `nceput s\ vin\ camioane mari. Din coletele pe ale c\ror etichete fusese pus\ [tampila „Retur” m`r`iau cu ur\ ni[te patrupede turbate de foame.. A doua zi. apoi `[i luase concediu. Ionescu”..Cip Ie[an Statelor Unite etc. Nu se mai auzea nici un c`ine url`nd. * * * ~ncep`nd din a treia zi. care se zg`l]`iau p`n\ [i `n timpul sta]ion\rii. Numele expeditorilor nu erau chiar at`t de multe: „Dl. `mp\r]ise multe premii. doar greierii mai sp\rgeau lini[tea nocturn\ a ora[ului. 120 . Domnul primar era bucuros.

Mersul Trenurilor 121 .

Din fericire. patru dul\i ciob\ne[ti floco[i [i r\i. dar cum fugea el a[a. iar m`na i s-a umflat [i n-a mai `nc\put `n po[et\. Mai bine. `n poieni]\. ci doar pe domnul Ciozv`rt\. cu care se luase la tr`nt\. fiindc\ `n po[et\ `i intrase un c`rc`iac mare.Cip Ie[an Povestire mic\ despre ni[te mici Familia Ciozv`rt\ a profitat de bl`nde]ea soarelui prim\v\ratic pentru a petrece clipe de neuitat `n p\durea din apropierea localit\]ii lor de ba[tin\. de unde vroia s\-[i scoat\ peria de cap. lucruri [i mai grave se `nt`mplaser\: pe doamna Ciozv`rt\ a mu[cat-o de deget un b\rz\une. care s-au repezit s\ ia. care `l m`nca! 122 . fugind cu ei `n p\dure [i sc\p`nd de urm\ritori. Tat\l acestuia a dorit atunci s\-l bat\ pe domnul Ciozv`rt\. Ursul n-a fost tentat s\ m\n`nce micii. din nefericire. fiindc\ `n acele momente tocmai era ocupat cu ursul. care nu era a[a de condimentat [i pe care l-a considerat b\iat bun. domnul Ciozv`rt\ a sc\pat de b\taie. prea condimenta]i pentru gustul s\u. Mirosul micilor la gr\tar a atras mai `nt`i invidia vecinilor. apoi doi bursuci. c`]iva fra]i jderi [i. s-a `nt`lnit cu ursul. cu platoul de mici `n m`n\. ~ntre timp. copilul Ciozv`rt\ l-a mu[cat de picior pe un alt copil. Domnul Ciozv`rt\ a salvat micii la timp. Juc`ndu-se pe iarb\ de-a dacii [i romanii. Micii au fost g\si]i a doua zi.

Mersul Trenurilor T`rg de fete Florile priveau spre Soare. care nu [i-ar putea permite din salariul mediu pe economie sau din pensie o fat\ `ntreag\ [i la locul ei. au dorit s\ achizi]ioneze la gramaj pulpe de fat\. Cei mai mul]i dintre ace[tia. prefer\m s\ reproducem c`teva articole dedicate manifest\rii: * Ziar de opozi]ie. colorate: „O echip\ de inspectori OPC pornit\ s\ controleze T`rgul de Fete a descoperit grave nereguli: multe fete erau 123 . semn c\ acesta n-a trecut neobservat. parfumul teilor se r\sp`ndea prin biosfer\. iar tradi]ionalul T`rg de Fete tocmai se deschidea oficial. mai mul]i tarabagii au fost nevoi]i s\ ia aminte la posibilit\]ile financiare ale clien]ilor. piept de fat\. ceaf\. Pentru a p\stra obiectivitatea. antiguvernamental: „Sc\derea nivelului de trai cauzat\ de politica dezastruoas\ a primului ministru [i-a pus amprenta pe T`rgul de Fete din acest an: de team\ s\ nu r\m`n\ cu marfa nev`ndut\. `n sunet de fanfar\ [i `n prezen]a primarului Axinte R\murel. eventual tac`m de fat\ (gheare [i g`turi)”. apele venite de la munte mai luau c`te o gospod\rie. * Tabloid popular [i populist. Ziarele locale [i chiar unele publica]ii centrale au scris mult despre eveniment. dou\. ciolan [i cap de fat\ pentru r\cituri. c\r\bu[ii zumz\iau la joas\ `n\l]ime ca ni[te purcelu[i zbur\tori ai lumii insectelor. spat\. cu poze mari. mul]umindu-i cu sclipiri de rou\ pentru aportul s\u `n procesul de fotosintez\.

Cip Ie[an expirate.M. Cererea fiind de a[a natur\. Din fericire. iriga]ii [i educa]ie. Comercian]ii prin[i cu m`]a-n sac au primit amenzi ustur\toare. fuseser\ depozitate `n condi]ii necorespunz\toare. Ei s`nt siguri `ns\ c\ Ministerul Agriculturii `i va ajuta cu fonduri de la buget pentru a recupera m\car o parte din investi]iile f\cute `n `ngr\[\minte naturale. a[a c\ [i-a uitat marfa sub masa bufetului. C`teva dintre ele au acceptat s\ pozeze pentru ziarul nostru chiar `n timp ce se cl\teau de detergent: o binevenit\ ocazie de a deveni fotomodele!”. cu specific infrac]ional: „UITUC.M. iar c`teva adresau propuneri ru[inoase trec\torilor. prezentau modific\ri ale propriet\]ilor organoleptice. Cet\]eanul P. c`]iva elevi cinsti]i [i buni la `nv\]\tur\ care au g\sit fetele uitate de cet\]eanul ebrietat le-au predat primului om al legii `nt`lnit. * S\pt\m`nal financiar de mare tiraj: „Economia de pia]\ face ca oferta T`rgului de Fete s\ se diversifice cu fiecare edi]ie. galbene. s-a `ntins cam mult s\ bea ad\lma[ul. `n acest an mai multe firme au comercializat fete chineze[ti 124 .”. pro-guvernamental: „C`]iva comercian]i s-au pl`ns c\. a plecat cu c\ru]a la T`rgul de Fete s\ v`nd\ un purcel [i s\-[i cumpere `n schimb trei tinere care s\-i fac\ b\tr`ne]ea mai u[oar\. * Ziar central. Acesta le-a dus la sec]ie. Dup\ ce [i-a achizi]ionat fetele dorite. iar peste fetele stricate s-a v\rsat detergent. f\r\ vlag\ [i cam prost\nace. unde le-a amendat pentru prostitu]ie. P.”. iar cele care s-au f\cut au ie[it pipernicite. * Mic s\pt\m`nal cet\]enesc. a grindinei [i a g`ndacilor de Colorado nu prea s-au f\cut fetele anul \sta. din cauza inunda]iilor.

am onoarea s\ prezint aleg\torilor mei cele mai alese ur\ri cu ocazia Sfintelor S\rb\tori precum [i demisia mea definitiv\ din toate func]iile de]inute sau nu. dependin]e [i termopane roz.”. deoarece rom=nii `nc\ nu au bani s\-[i permit\ fete noi. ba chiar [i c`teva babe b\tr`ne care [tiu rostul la p`ine. Pe prima pagin\ fusese scris cu pixul. ci prefer\ m`na a doua.Mersul Trenurilor cu leduri [i becule]e. l`ng\ hainele bune ale primului gospodar. conforme cu hot\r`rea Consiliului Local Nr. femei `ntre dou\ v`rste. *** Articolele de mai sus [i altele de aceea[i teap\ au fost decupate [i lipite pe foile numerotate din caietul studen]esc al domnului primar Axinte R\murel.”. nu reprezint\ un cadru viabil [i propice. Ni[te t\ietori de lemne afla]i `nt`mpl\tor `n trecere pe acolo lau cobor`t pe domnul primar din copac cu tot cu creanga pe care c`nta [i au chemat ambulan]a. la repezeal\: „~ntruc`t condi]iile actuale. Rog prin prezenta ca `n baza aceleia[i hot\r`ri. de ultim\ genera]ie. dotate cu perni]e mari [i Euro-IV. caiet g\sit pe malul unei b\l]i ad`nci. `mp\turite cu grij\. Reprezentantul pentru Rom=nia al unui mare concern multina]ional ne-a declarat c\. din p\cate. 125 . fete contraf\cute pe vapor. cu balcon. re[apate. 27/94206. v`nz\rile la standurile sale nu merg conform estim\rilor. v\duva mea s\ primeasc\ 4 (patru milioane) hectare gr\din\ legume `n spa]iu intravilan extraterestru ultracentral.

Cip Ie[an 126 .

a]ipi `ntr-un t`rziu [i. `l anun]a c\ are de ridicat un milion de dolari [i ceva. iar diminea]a se trezi vioi. a[teptarea parc\ nu mai era a[a pl\cut\. B\tr`nul a[ez\ plicul pe noptier\. De data asta. po[ta[ul `i b\tu la u[\. De[i avea b\t\turi [i era surd. apoi `ncepu din nou s\ a[tepte pensia. cu treizeci de zile `nainte de pensie. Nu a[tepta s\-i aduc\ po[ta[ul Gic\ altceva. ci doar pensia. dup\ ce `n prima jum\tate de noapte nu-l vis\ nici o clip\ pe po[ta[ cum vine [i-i aduce pensia. factorul po[tal Gic\ i se ar\t\ `n vis cu tot cu [apc\ [i tolb\. s\-i dea un plic mare. se trezi [i rupse plicul `n buc\]i. Apoi dormi minunat. b\tr`nul `n]elese adev\rul din plic [i l\crim\: bogatul s\u str\bunic din America murise. Totu[i. Scrisoarea respectiv\. de la banc\. l`ng\ paharul cu din]ii. l\s`ndu-l mo[tenitor. a[tept`nd pensia! 127 .Mersul Trenurilor A[tept`ndu-l pe po[ta[ Un b\tr`n a[tepta pensia. cu multe timbre colorate.

dar plin\ de [oricei [i motocei. Reveni]i dup\ cinci minute. tot g\sim sumedenie de exemple. `n anul 106. frate cu rom=nul La prima vedere. s\ vad\ ce m\iestrit a fost lucrat covorul. Pisica doarme `n continuare. pisica pare c\ doarme. mai mul]i oameni politici rom=ni au spus electoratului. {i el se pricepe la p\c\lit. fiindc\ vor munci pentru bun\starea ]\rii. ~n 1437. iar prin 1462. Va avea cu 100 de grame mai mult. Dac\ ar fi s\ o lu\m doar de la genez\ `ncoace. cel care a r\spuns “Da.Cip Ie[an P\cal\. De pild\. Rom=nul este om.. ar fi fost paharnicul B\rdac\ {trulea. vis`nd o lume minunat\. cu diverse ocazii. C`rnatul a disp\rut. ]\ranii aduna]i la Bob`lna `l p\c\lesc pe grof. aruncat\ cu arogan]\ de `nsp\im`nt\torul Baiazid. Pune]i pe mas\ un c`rnat (100 de grame) [i ie[i]i din odaie. Decebal l-a p\c\lit pe Traian t\indu-[i singur capul. dup\ cum se poate vedea [i pe Column\. C`nt\ri]i din nou pisica. aflat `n stare de ebrietate [i pus pe [otii fiind. fiind luat\ de elevi drept bun\: din c`te se pare. O p\c\leal\ celebr\ figureaz\ [i `n programa [colar\. s\-i aleag\ pe ei. Se spune c\ p\c\leala a fost sor\ cu rom=nul `nc\ din cele mai vechi timpuri. * * * 128 . f\r\ c`ini. `mp\rate!” la `ntrebarea “Tu e[ti Mircea?”. s\-i arate ceva frumos. ~n ultimii ani. Vlad }epe[ p\c\le[te mai mul]i turci. zic`ndu-le s\ se aplece pu]in. Omul este un animal. poftindu-l s\ vin\ p`n\ la ei.. C`nt\ri]i pisica. dar nu chiar `n halul \sta! Animalele [tiu s\ p\c\leasc\. Somnul `ngra[\.

* * * Pe l`ng\ animale [i vegetale mint [i mineralele. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. de exemplu. lucioase [i viu colorate spun oamenilor “Hotelul sau restaurantul nostru. lucioase [i viu colorate `[i g\sesc. dar se face ro[u. Dup\ ce se termin\ treaba. Exist\ bolovani care de-abia a[teapt\ s\ se reia circula]ia pe Valea Oltului. ~n plus.Mersul Trenurilor Minciuna face parte din natur\. De la el s-au inspirat militarii. a echipelor de interven]ie care au muncit non-stop. sf`r[itul. cum se spune pe la televizor. iar malul de-abia a[teapt\ s\ se surpe cu tot cu turi[ti [i cu aparatele lor de fotografiat. viu colorate. prin pliante frumoase. precum [i politicienii care `[i schimb\ culoarea dup\ rezultatele alegerilor. Insectele [i turi[tii care cred `n chestiile frumoase. respectivii bolovani `[i dau drumul s\ cad\ pe [osea. se degajeaz\ carosabilul. te minte c\ e verde de la mama lui. Cameleonul. poate a]i remarcat [i dumneavoastr\ c\ locurile de unde se aude cel mai bine ecoul s`nt exact pe buza pr\pastiei. De la ele s-au inspirat unii care lucreaz\ `n turism [i care. pitoresc. astfel. lucioase. c`nd au conceput costumele de camuflaj. de[i ar putea s\ par\ greu de crezut la prima vedere. pline de sucuri dulci. pepit sau galben dac\ e nevoie. pitoresc. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. * * * 129 . iar drumarii `[i str`ng sculele [i pleac\. unde ve]i putea gusta tradi]ionala tochitur\!”. unde ve]i putea gusta tradi]ionalul polen!”. dup\ eforturi supraomene[ti din partea drumarilor. Plantele mint [i ele: cele carnivore s`nt frumoase. de parc\ ar spune insectelor “Corola noastr\.

iar profesorii [i elevii au fost evacua]i. C`nd a fugit afar\ din laborator. [i-a lipit barb\ [i must\]i din vat\. Desigur. a tras o p\c\leal\. profesoara de chimie a uitat deschise robinetele de gaz. dar n-au g\sit nici o bomb\. ostenit. Dup\ ce i-a oferit primul ajutor lui Mitic\. c\ o strig\ cum\tra. Bietul om era de meserie cioban. elev `n clasa a VII-a D. Domnul doctor Plasture a fost `ntrebat [i de al treilea pacient “A reu[it opera]ia? Ce mi s-a `nt`mplat?”. `n timpul meciului de fotbal dintre “Av`ntul” [i “Recolta”. F\nic\ [i Mitic\. s-a st`rnit panic\. ~n seara aceleia[i zile. tem`ndu-se de teza la matematic\. spun`ndu-i c\ a scos ma[ina din priz\. `[i p\c\lise colegii din galeria “Av`ntului”. A anun]at telefonic c\ `n [coal\ se afl\ o bomb\. strig`nd “Hai. spun`ndu-i c\ transplantul de creier a reu[it pe deplin. fiule! S\ m\ prezint: eu s`nt Sf`ntul Petru!”. a luat o leg\tur\ de chei `n m`n\ [i s-a aplecat deasupra patului. Recolta!”. au sc\pat de explozie fiindc\ tocmai f\ceau un ciubuc `n timpul programului. a[a c\ poate s\ apuce firele cu m`na. Trupele speciale au cercetat [coala vreme de cinci ore. Electricienii [colii. spun`ndu-i “Bine ai venit. iar ghinionul s\u fusese c\ lupul a venit la st`n\ tocmai de 1 aprilie. domnul doctor Anatol Plasture a profitat de c`teva clipe libere pentru a-[i p\c\li un alt pacient. {ugub\]ul cadru sanitar. auzind c\ ursul morm\ia din nou pe la geamuri.Cip Ie[an Istoria despre care pomeneam mai sus continu\ s\ se scrie sub ochii no[tri. micu]ul Viorel T`ndal\. Pacientul era tocmai cel care. zic`ndu-i s\ ias\ pu]in p`n\ la porti]\. de asemenea: De 1 Aprilie. unul dintre pirotehni[ti [i-a aprins o ]igar\. repar`nd ma[ina de sp\lat a unei doamne din cartier.. Istoria p\c\lelilor.. F\nic\ l-a p\c\lit pe Mitic\. a[adar strig\tele sale de disperare au fost interpretate oarecum gre[it de localnici. 130 . vecinul ciobanului [i-a p\c\lit soacra. pus pe [otii.

me[ter instalator specializat `n closete. administratorul. mirosul trecuse frontiera dintre somn [i veghe. te a[teapt\ meseria! Bag\ mare! Me[terul mahmur dom’ Gic\ a inspirat de dou\ ori.Me[tere cu aia-n cre[tere. care `n izmene sau chilo]i. arunc`nd cu papucii `n cei care tr\geau de el. * * * La etajul patru domiciliaz\ dom’ Gic\. ei erau deja pe hol. dovedind c\ visele pot deveni realitate pentru oamenii cutez\tori. frigidere vechi. s\niu]e [i multe borcane goale. sari din pat. Nea T\nas\. care `n pijama.Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci . s-a pomenit pe holul comun de la subsol. a ordonat: . Nu s-a dat trezit (venise acas\ t`rziu [i cherchelit dup\ un ciubuc). P`n\ la urm\. deci a f\cut scandal.. ocupat de biciclete. ca un degust\tor de vinuri rare. apoi s-a `ntors: 131 . a f\cut “Hmmm!”.. un somn b`ntuit de co[maruri despre r`urile de pucioas\ puturoas\ ale Iadului. dormea. Pu]ea `n continuare. obi[nuit cu parfumul meseriei.Vasilic\. B\nuiesc c\ [i ceilal]i vecini visaser\ cam la fel: c`nd am deschis u[a. t`r`t pe sc\ri [i `mbr`ncit cu piciorul `n fund. s-a spart ]eava de rahat! Strig\tul unei vecine c\tre so]ul s\u m-a trezit din somn.

}eava de rahat e. mai multe ca de obicei. eu mi-am terminat orele de program [i nu-mi iau de lucru acas\.Stima]i locatari. Stalactite [i stalagmite se aflau cu miile.Cip Ie[an . Dac\ face]i g\l\gie. Dup\ multe minute. sughi]\ el. Pe m\sur\ ce coboram. av`nd `n minte imaginea vecinului Gic\ pe targ\. Cu primele raze de soare s-a ivit [i vecinul T\m\d\u. prin bezna din fa]\. S-a cr\pat [i curge.A[a e. dar to]i s-au bucurat chiar [i dup\ plecarea ambulan]ei. De la subsol se auzeau mu[te b`z`ind vesele. aflat pe undeva. *** Treptele spre subsol p\reau f\r\ sf`r[it. repar\ tot ce se stric\! E me[ter! Me[ter bun! De[i de la subsol pu]ea `n continuare. `ntors din ora[ cu un domn burtos. a[a am observat la timp o stalactit\ lung\ [i m-am ferit. v\ reclam! Nu se [tie cine a aruncat din `ntuneric cu un borcan `n dom’ Gic\. Mitic\! Mitic\. s\ nu dau cu capul. M\ duc s\ dorm. Chema]i pe cineva. vi-l prezint pe cum\trul meu. iar o vecin\ mai miloas\ [i-a [ters iute o lacrim\ din col]ul ochiului drept. s-a ar\tat o gean\ de lumin\. locatarii s-au culcat la loc. mai multe chiar dec`t celebrele trepte din Pa[cani. Coboram `n `ntuneric. iar privirile lor binevoitoare sugerau c\ m-ar prinde imediat dac\ a[ fugi. Apoi. lumina devenea tot mai puternic\. posed`nd basc\ [i geant\ de scule. Mi-a venit greu s\ refuz: b\rba]ii blocului f\cuser\ cerc `n jurul meu. . urm`nd sunetul pa[ilor lui Mitic\. Am b\nuit c\ nu e de la pasta de din]i. la fel ca vecinul T\m\d\u.~mi trebuie un b\iat t`n\r [i voinic s\ m\ ajute! Ceilal]i au r\suflat u[ura]i. Specialistul Mitic\ a venit la mine: . Am cobor`t. iar c`nd am privit 132 . am remarcat c\ bunul me[ter Mitic\ tr\znea a sec\ric\. dup\ ce fusese pocnit cu borcanul. pe orbe[te.

Mai `nt`i. Pe l`ng\ mine trecu din sens opus un p`lc de mineri cu b\rbile p`n\ la p\m`nt. ni[te urme de t\lpi care urcau [i inscrip]ia cu vopsea verde “Jos Iliescu!”. cu siguran]\. am exclamat. mir`ndu-m\. care f`lf`ind. fusese reprezentat\ o v`n\toare de stegozauri (sau brontozauri?). nici cu spiritul nu st\tea prea bine: “M-ai chemat. [i ]i-o voi `ndeplini!”. C\z`nd. a[a cum cu siguran]\ a]i fi f\cut [i dumneavoastr\. s\-mi trag una!”. ~n st`nga. o scar\ a lui Iacov. “Traianvs plus Decebalvs per Scorilo” etc. `n straturile sedimentare depuse. O lumin\ orbitoare invad\ subteranul. un desen st`ngaci reprezent`nd hominizi p\ro[i care fug\reau un mamut arunc`nd spre el suli]e cu v`rf de silex. cu degetul mare de-abia opozabil. Ceva mai `ncolo. ~n clipa urm\toare mi-am tras singur una peste nas. Un geolog ar fi remarcat pe pere]i. prinse `n lan]uri ruginite. 133 . st\p`ne? Ce dorin]\ ai? Spune. L-am luat. f\cut\ din materie . “B\i. Eu remarcam doar picturile rupestre.dar. st\p`ne?”. unor popoare. cu pumnul.Mersul Trenurilor tavanul aflat la zeci de metri deasupra. cu l\mpa[e. Pe unul dintre degetele desc\rnate sclipea un inel. apoi `n fa]\ ap\ru o creatur\ ce nu era. am v\zut sute de lilieci (sau poate pterodactili).. Apoi. un [ir de cuneiforme [i un afi[ electoral scorojit. st\p`ne. dup\ z`mbetul t`mp. l-am apropiat de ochi [i l-am frecat cu m`neca.. urme brune de palme cu degete boante. ca ]\ranii la 1907 ori la colectivizare. b`te [i topoare `n m`ini. am mai apucat s\-l aud pe duh `ntreb`nd: “Mul]umit. ni[te inscrip]ii m\rturiseau t\cut despre trecerea unor civiliza]ii. a unor oameni: “Caesar plus Bvrebista”. C`teva schelete at`rnau de tavan. care at`rna]i cu capul `n jos. printre urmele mai multor m`ini late. trei coloane cu capiteluri corintice. succesiunea epocilor. ~n dreapta. c`teva hieroglife egiptene care povesteau anecdote din via]a lui Ramses.

locatarii au aflat c\ me[terul Mitic\ nu reparase ]eava. c`nd aceasta a cedat. ci o `nfundase cu sticla goal\ de sec\ric\. s\ nu reziste la miros! Se vede c\ la matale `n cas\ ai timp de cur\]enie! Dup\ c`teva zile. eram plecat `n concediu. 134 . c\ s-a reparat! Halal b\rbat. Din fericire.Cip Ie[an *** Mutra tembel\ a duhului. bre. s-a transformat treptat `n mutra tembel\ a colocatarului Matache. vecine? C\ am v\zut cum ai dus m`na la nas [i te-ai scurs pe trepte p`n\ peste damigenele lui dom’ Stamate! Hai. scoal\. . aplecat\ deasupra mea.Ai le[inat. care `mi f\cea v`nt cu un ziar.

Mersul Trenurilor 135 .

La pr`nz. a luat banii. trei botezuri [i o sfin]ire de birou parlamentar. La fel s-a `nt`mplat [i `n lunile care au urmat: gospodarul pl\tea la pop\.care f\cea curat prin cas\ sau c\uta bani prin sertare. A achitat la popa Pafnutie contravaloarea unei slujbe pentru ploaie. c`nd preoteasa . iar popa punea chitan]ele `n sertar [i uita de ele. Popa Pafnutie. r\bdare [i talent `ntr-un sistem de irigare.Cip Ie[an Ap\ de ploaie Cic\. P`n\ `ntr-o zi. una dup\ alta. Popa Pafnutie a t\iat o nou\ chitan]\ [i a uitat din nou . Bietul gospodar a `ncercat s\ `ngra[e p\m`ntul at`t natural. a oficiat la r`nd.tot ocupat. nori negri 136 . b\rbate. plus TVA. a t\iat chitan]a [i a uitat de slujb\. dar tot nimic nu se alegea de muncu[oara lui. ~n s\pt\m`na urm\toare seceta a continuat s\ p`rjoleasc\ p\m`ntul. `ntr-un sat. iar ]\ranul a `njurat ur`t de buletinele meteo [i a dat bani pe `nc\ o slujb\. V\z`nd c\ nu merge [i nu merge cu aplicarea tehnologiilor moderne `n agricultur\. b\rbate. luat cu treburile. etc!”. s\ nu uite.a g\sit teancul de chitan]e (27 la num\r) [i l-a luat la rost pe pop\: “Vai. c`t [i chimic. `nc\ de la prima or\. deasupra hectarului omului nostru. a apelat la mijloacele tradi]ionale. cu dou\ nun]i. tr\ia un ]\ran. 27 de slujbe pentru ploaie pe tarlaua ]\ranului din poveste. El avea un hectar de p\m`nt uscat. nisipos-s\r\turos [i `n pant\. iar a doua zi. a investit bani. Popa Pafnutie [i-a notat cu pixul `n palm\. nu se [tie exact . a angajat cu ora o echip\ de paparude care s\ presteze servicii de adus ploaie. inadecvat practic\rii unei agriculturi intensive.

c`nd toat\ ploaia celor 27 de slujbe se ispr\vise. 137 . A doua zi. fiindc\ mai avea de pl\tit un rest la pop\. ie[ise ceva cu virgul\ din cauza raportului euro-dolar.Mersul Trenurilor st\teau `ngr\m\di]i [i se preg\teau s\ se ia la b\taie. pompierii [i scafandrii `nc\ `l mai c\utau cu c\ngile prin ap\ pe gospodar.

Gerovitalul.fiindc\ are [i b`t\.2005 138 . s\ nu fi purtat c\ciul\ sau cojoc ori s\ nu fi c`ntat. raketul basarabean.mai ceva ca. „Mieii zburd\ pe c`mpii. Ciob\na[ul rom=n a devenit un brand de ]ar\. El devine. odinioar\. care ne-au vizitat ]ara `n c\utare de inedit [i de pl\ceri simple. Editura Polirom . un adev\rat ambasador al patriei noastre. s\ nu fi m`ncat ca[ sau pastram\ de oaie. reprezentat stilizat sub form\ de trepied . c`nd era mic. teroristul fundamentalist islamic sau umbrela bulgar\. de-a lungul milenarei sale istorii. P`n\ [i groparii de la cimitirul “Odihna” (*) au fost obliga]i s\ sus]in\ probe de aptitudini. De milenii. via]a locuitorilor din spa]iul mioritic a fost afectat\ direct sau indirect de transhuman]\. primar sau parlamentar n-a sus]inut vreodat\. a[a cum nici un pre[edinte. rurale.Cip Ie[an Examen de ciob\nit european Pomenisem mai demult despre importan]a competen]ei [i despre faptul c\. marc\ `nc\ ne`nregistrat\. haide]i s\-i vedem. `n care se sprijin\: pot m\rturisi despre asta nenum\rate turiste str\ine. a[adar selec]ia celor care ne (*) Vezi volumul "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani" de acela[i autor. indiferent de domeniu. Apropierea dintre ciob\na[ul rom=n [i oaie.. ~n ultima vreme. acela[i ciob\na[ rom=n. l-a transformat `ntr-un specialist capabil s\ detroneze instalatorul polonez. ministru. copii”. Nu exist\ rom=n s\ nu fi auzit de balada Miori]ei. avem nevoie de speciali[ti selecta]i riguros `n urma unor examene dure.. e solicitat [i pe pia]a extern\ . astfel.

[i [uieratul ca la strung\. * Strig\turi ciob\ne[ti din b\tr`ni. haida. cu sau f\r\ degete. frunz\ sau caval a unei melodii la alegere din repertoriul ciob\nesc rom=nesc [i interna]ional. la punct fix. b\rbierit berbec. influen]e externe. de exemplu. precum [i traducerile acestora `n trei limbi de larg\ circula]ie interna]ional\. solz de pe[te. c\rare pe mijloc. pe durata piesei “Nea Alecu. bucium. Pentru a se evita fraudele. * O turm\ cu masa M coboar\ de la munte cu un batal frumos `n frunte [i trei c`ini ciob\ne[ti neomologa]i pe o pant\ de unghi alfa. Variante de pe bilete: “U\\\\i!”. S\ se afle ce distan]\ a parcurs berbecul B din rasa merinos dup\ 4 zile. b\i Costic\!”. Glad [i Menumorut: diferen]e de proces tehnologic. s\ se calculeze energia 139 . tunsoare modern\ cu perciuni. cu laturile AB [i AC egale. Probe scrise: * Ob]inerea ca[ului [i zerului `n cnezatele lui Gelu. nea Alecu. * 150 de oi pasc `n 10 zile iarba de pe o suprafa]\ S `n form\ de triunghi isoscel ABC.Mersul Trenurilor vor reprezenta pe p\[unile Europei va fi mai dur\ dec`t cea de la Eurovision. permanent la rece. Cunosc`nd coeficientul de frecare miu dintre turm\ [i suprafa]a pantei. breton simplu. “Lupu’ la st`n\\\!” sau “Haida. pe biletele de examen au fost trecute mai multe subiecte: tuns plastic. descoperiri arheologice. tunde oaia [i berbecu’”. Probe de aptitudini (test eliminatoriu): * Tuns-vitez\. iar densitatea ierbii r\m`ne constant\. * Interpretarea din tilinc\. vopsit oaie `n culori de sezon etc. * Aruncarea cu b`ta dup\ c`ine. [tiind c\ se deplaseaz\ pe bisectoarea unghiului BAC. Un prim examen de ciob\nit european a avut loc deja.

be]ie [i stress). * Stoarcerea br`nzei asistat\ pe calculator (simulare `n condi]ii de `ntuneric. num\r de c`ini etc. Acutizarea luptei de clas\ dintre ciob\na[i. cauzat\ de diferen]ele de avere. 140 . v`nt. pozi]ie social\.Cip Ie[an cinetic\ a turmei la baza planului `nclinat de lungime l. * Atitudinea ciob\na[ului moldovean `n fa]a mor]ii [i alegoria moarte-nunt\. frig. Eros `n rela]ia dintre ciob\na[ [i oi]a b`rsan\.

c\ a dat c`inelui s\ ling\ sare [i s\ m\n`nce mere p\dure]e. Cine va avea curiozitatea s\ citeasc\ aceste norme va afla c\. at`rnate de cap.. „nu mai s`nt permise strivirea. Rom=nii care posed\ pe l`ng\ cas\ animale domestice s`nt nevoi]i s\ respecte anumite norme europene. * Domnul primar Ieremia P\tur\ este acuzat de ni[te cons\teni c\ a legat boul de coarne [i omul de semn\tur\. salarii mari [i chefuri pe p\tur\. Acestuia. “Norme de bun\stare a animalelor” se numesc ele [i s`nt menite. r\sucirea sau ruperea cozii animalelor. coarne. ea impune [i sacrificii. dup\ cum le arat\ numele. iar animalele nu vor mai putea fi `mpinse. `nvine]ite. picioare. lovite cu picioarele. Silvestru `i urase cu doi ani `n urm\ s\-i moar\ capra. la iarb\ verde. `n spirit european. c\ a 141 . coad\ sau p\r”. Din pur\ curiozitate am `ncercat s\ afl\m cum respect\ cresc\torii no[tri deveni]i dintr-o dat\ europeni normele de bun\stare a dobitoacelor din gospod\rie. apoi a aruncat m`]a moart\ `n curtea vecinului Pamfil Epure.Mersul Trenurilor Ve[ti bune pentru animale Intrarea `n Uniunea European\ nu `nseamn\ doar veselie. iat\ ce am descoperit: * Gospodarul Silvestru Paraipan a rupt pisica-n dou\.. * Printr-o scrisoare anonim\ isc\lit\ de locatarii blocului PI-6 am fost informa]i c\ domnul Paul Viezure de la etajul trei a `ncercat s\ fac\ sit\ de m\tase din coada c`inelui Pufi]\ al doamnei Georgescu de la parter. c\ [i-a pus boii `n c`rd cu dracul [i i-a scos f\r\ coarne. apoi c\ a f\cut din cal m\gar [i din ]`n]ar arm\sar. s\ asigure bun\starea animalelor.

142 . motiv`nd c\ din pensie nu-[i permite central\ de apartament [i termopane. Ieremia P\tur\ nu este tocmai un prieten european al necuv`nt\toarelor.Cip Ie[an v`ndut pielea ursului din p\dure. braserii [i bufete din diverse zone ale patriei noastre. * ~ntr-una din zilele trecute. iar b\tr`nul Hagi Tudose a fost surprins pe c`nd `ncerca s\ taie coada pisicii. r\m`n multe `ntreb\ri privind originea numelor “La motanul cherchelit”. “La c\]eaua le[inat\” sau “La c\]eaua sp`nzurat\”. c\ a luat partea leului. * ~n fine. c\ a umblat cu cioara vopsit\ [i a luat dou\ piei de pe un bou. purtate de diverse bodegi. c\ a pus clopo]ei pisicii ca s\ nu mai prind\ [oareci. care ne fac s\ credem c\ dl. “La m`]a beat\”. c\ a fost prins cu m`]a `n sac (s\rmanul patruped risc`nd astfel s\ se sufoce). c\ a urcat scroafa `n copac [i multe altele asemenea r\ut\]i. mai mul]i pensionari [i bugetari rom=ni tr\geau m`]a de coad\. c\ s-a aruncat `n gura lupului (pe care `l `mbr\case `n prealabil `n piele de oaie!).

Mersul Trenurilor 143 .

De curiozitate.. hai. c\ ne ]ii `n curent [i se duce c\ldura”. [tim. la gaze. a g\sit u[a tr`ntit\ de perete. “Deci. ca `n 144 . “Da.. eu ies”.. nu v\ juca]i la foc. ei s-au apucat s\-[i `nal]e case. se transformaser\ `n cei trei purcelu[i. treburile astea intraser\ `n rutin\. m\muc\.Cip Ie[an Capra cu trei purcelu[i Pe cei trei iezi. Nu era prima dat\ c`nd capra `[i l\sa iezii singuri acas\. {i capra plec\.. cei trei iezi transforma]i `n cei trei purcelu[i `[i construiau case... tiva. dup\ cum spuneam. “M\i.. fiind un lup trecut de prima tinere]e: prinsese colectivizarea. cea a caprei cu trei iezi [i aia. cu trei iezi cucuie]i.. capra uitase `n c\mar\ o damigean\ cu vin.. Se opri s\ chibzuiasc\. `n care s\ se ad\posteasc\ de lup. cei trei iezi s-au `mb\tat. Lupul nu [tia ce s\ mai cread\. i-a l\sat singuri acas\. capra. mai schimb\ [i tu caseta.. cu cei trei purcelu[i. sigur. nu deschide]i dec`t dac\ v\ c`nt c`ntecul \la.”. [tim problema”. “Da.. C`nd s-a `ntors capra de la cump\r\turi. revolu]ia. u[a mamii descuie]i. ai t\iat-o?”. a[a c\ lu\ o decizie.”. Ambele se terminau prost pentru el. V\zuse multe p`n\ acum. “Da. bag\ chestii noi! Gata... De data aceasta. ~ntre timp. ie[i mai repede. Realiz`nd c\ au ajuns `n cu totul alt\ poveste. iezilor. cunoa[tem. m\muc\. dar trei iezi cucuie]i care s\ se transforme `n trei purcelu[i nu mai v\zuse. ~n\untru nu era nimeni: cei trei iezi. apoi reciti ambele pove[ti. m\muc\.. sigur. OK.. nu te repeta. care b\user\ ca porcii. v\zuse fo[ti activi[ti de partid transform`ndu-se `n vajnici parlamentari cu idei europene.. mama lor. [ti]i. ave]i grij\. “Deci.

al doilea.Mersul Trenurilor poveste: primul. o c\su]\ de vacan]\ cochet\. din c\r\mid\ [i beton. Lupul a fost cel care i-a denun]at. Se pare c\. dup\ care a gr\bit spre p\dure. la `nt`lnirea cu Scufi]a Ro[ie. care i-au s\ltat [i i-au dus cu duba. din paie. cu termopane. mai gospodar. o caban\ din lemne. 145 . `n sta]iune. ci cu procurorii [i masca]ii. Dup\ pu]in\ vreme. iar al treilea. cei trei iezi [i-au construit casele din bani publici. ei s-au pomenit `n vizit\ nu cu lupul. transforma]i `n purcelu[i.

a fost semaforizat\.Cip Ie[an Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ~n ]ara ~mp\ratului Ro[u toate erau. iar lucrurile evoluau. din pia]a mare. dup\ cum se [tie. aproape toate erau verzi. fiindc\ verdele. pe ro[u. cele mai multe chiar interzise. `n fa]a palatului. 146 . c\ile deschise. [i to]i vedeau ro[u `n fa]a ochilor. ~n ]ara ~mp\ratului Verde. Totul a fost bine. a[a c\ situa]ia stagna. e o culoare care sugereaz\ libertatea. cum s-ar spune. verde [i frumos `n ]ara ~mp\ratului Verde p`n\ `n ziua `n care cea mai mare intersec]ie.

minunat b\rbat (c`nd nu este beat!).Mersul Trenurilor Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei Ciob\na[ul moldovean avea o nevast\ cic\litoare. care nu era nici colo. Din cauza Miori]ei. de d`nsul mi-e dor etc [i ofer substan]ial\ recompens\!”. chefuind cu l\utari. punea m`na pe baltag [i pleca s\[i adune so]ul de pe drumuri. La un moment dat. nici colo. lupul cel r\u o p`ndea. Vitoria. Din fericire. Vitoria nu [i-a mai g\sit so]ul. cine-a cunoscut m`ndru ciob\nel. Doamna avea asupra ei baltagul. ba colo. pe ciob\na[ul moldovean. Oaia. vezi c\ nevast\-ta vine pe Poteca Bradului!” etc. talentat p\stor. Ciob\na[ul moldovean s-a `nt`lnit cu Vitoria mai t`rziu. talentat oier cu fluier de fier. ba pe la vreo strung\. 147 . Ea nu [tia c\ so]ul ei avea o oi]\ n\zdr\van\ [i b`rsan\. c\ut`nd un telefon. mulg`nd oile. cum Vitoria `[i lua copilul [i c`inele. Cum lipsea ciob\na[ul moldovean de-acas\. nu s-a mai g`ndit la ciob\na[. Din nefericire. Vitoria nu [i-a mai g\sit b\rbatul. deci a dat anun] `n pres\: “Cine mi-a v\zut. ci la substan]iala recompens\. un fel de cincizeci de neveste `ntr-una singur\. burtos [i chel. miori]a. c`nd a citit anun]ul. au t\iat-o. Aceasta st\tea de [ase [i `i spunea “B\i. au pus-o la pro]ap [i au m`ncat-o tot `naintea lupului. ascuns `n bosche]i. mic. ba colo. `ntr-un local. pe [est. A doua zi a fugit din saivan. care vorbea. ~l g\sea ba prin c`rciumi. ciob\na[ul vr`ncean [i cel ungurean au v\zut-o [i au prinso `naintea lupului. iar p\rerile medicilor legi[ti [i ale autopsierilor despre starea ciob\na[ului moldovean coincid.

ciubucuri [i mici `nv`rteli. f\. panaram\.. s\ nu se r\stoarne! spuse Manole femeii. [i ]ine de-aici peretele. b\utur\ cu b\ie]ii. Treptat. apoi sa culcat.Ia. Manole [i-a deschis SRL de construc]ii [i a c`[tigat licita]ia pentru o vil\ `ntr-un nou cartier select. nevast\-sa Ana `i f\cea de m`ncare. A doua zi de diminea]\. A muncit p`n\ seara. N-are rost s\ pomenim despre cum a schimbat Manole oberteilul doamnei. s\ aib\ m\car un zid c`t de mic de ar\tat beneficiarului. ~ntr-a cincea era tot mahmur [i s-a pomenit la u[\ cu o vecin\ care avea nevoie s\-i schimbe un oberteil. catastrof\: ce ziua lucrase. 148 . discoteci. Se dusese deja vestea c\ `n cartier locuie[te un me[ter cu acte. noaptea se surpase! ~ntre timp. nevast\-sa. o `mpachetase `ntr-un suferta[ [i venise cu ea la [antier. O idee `ncol]i `n mintea me[terului: . la [antier. inunda]i. Manole a considerat c\ st\p`ne[te tainele vie]ii [i ale meseriei. s\ nu dea foc mobilei c`nd pune faian]\ sau s\ nu-[i scape cheia francez\ peste degete c`nd `[i coase un nasture. dezastru. Dup\ ce a `nv\]at toate astea. nici despre vecinii de jos. De]in`nd tainele vie]ii [i ale meseriei. ~ntre timp. cum s\ nu crape gresia c`nd schimb\ vreo siguran]\. C`nd s-a v\zut cu patalama la m`n\ a chefuit trei zile. terminase de f\cut m`ncarea. me[terul a `nceput s\ `nve]e din gre[eli: a aflat cum s\ nu sparg\ geamurile c`nd d\ cu trafaletul. `ncep`nd s\ cl\deasc\ repede-repede. Ana..Cip Ie[an Balada Me[terului Manole Manole era me[ter. de[i `n [coala de mai[tri `i umblase mintea doar la distrac]ii.

Dup\ pu]in timp. deci rupse contractul [i chem\ alt\ firm\ s\ continue lucrarea. ~n prima noapte.Mersul Trenurilor Beneficiarul nu era prost. `n care avu mare succes. alese cariera politic\. b\rbate. `[i cump\r\ o vil\ `ntr-un nou cartier select. m\ mai ]ii mult a[a? Mi-au amor]it m`inile!”. Manole auzi din peretele dormitorului: “B\rbate. Fiind o loaz\. pe c`nd chicotea [i se h`rjonea `n pat cu amanta. iar Manole plec\ s\ se angajeze `n alt\ parte. 149 . me[terul cu acte realiz\ eviden]a: nu era bun de nimic. era un neispr\vit! Prin urmare. La cap\tul unei luni `n care b\tuse drumurile de poman\. nu [tia s\ fac\ nimic. to]i patronii se fereau de el ca de grip\.

O gre[eal\ de organizare a f\cut ca artificiile montate `n fa]a C\minului Cultural s\ fie lansate tocmai `n timpul spectacolului aerian. al doilea a fost dobor`t de gr\niceri pe c`nd survola ilegal frontiera de stat. fiindc\ s-a lipit de r\[in\. cum s-a `nt`mplat `ntr-o localitate `nvecinat\. `n casa unei doamne. nici p`n\ azi nu se [tie ce s-a `nt`mplat cu 14 dintre cei 25 de para[uti[ti care au s\rit din avion cu cinci secunde `nainte ca nea Gic\ s\ dea foc la fitile. iar bradul nu poate fi t\iat f\r\ aprobare de la jude]. se putea [i mai r\u. de 150 . Dintre ceilal]i para[uti[ti. ca Mo[ Cr\ciun. dup\ ce s-a apucat de b\ut. ea fiind v\duv\ [i gospodin\. unde tot cu para[uti[ti sportivi a fost s\rb\torit\ Ziua Recoltei: la vestiar. la o `n\l]ime de peste 30 de metri (dup\ cum se poate citi pe altimetrul de la m`na sa). unul at`rn\ [i acum `n bradul de l`ng\ [coal\. Alt para[utist a nimerit prin horn. ci focuri de artificii [i un atractiv program de para[utism acrobatic. Oricum. iar al treilea a ajuns ca vai de capul s\u. pilotul aparatului AN2 a confundat din gre[eal\ salopeta sa cu a unui coleg care avea preg\tit\ pentru aceea[i or\ o misiune utilitar\. ~n s`nul sportivului s-a cuib\rit o familie de veveri]e. S\rmanul om nu se poate da jos. Mai pu]in noroco[i au fost cei trei colegi lua]i de v`nt: primul a ajuns `n furca uitat\ de proprietarul s\u l`ng\ o c\pi]\ de f`n. ca de obicei. consilierii au hot\r`t s\ ofere oamenilor nu doar bere.Cip Ie[an S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi C`nd s-a s\rb\torit atestarea documentar\ a localit\]ii. unde se simte bine.

~ncurc`ndu-[i salopetele. 151 .Mersul Trenurilor aruncat din avion `ngr\[\minte naturale (ie[ea mai ieftin dec`t cu `ngr\[\minte chimice). unde au fost fug\ri]i de ni[te mistre]i. Para[uti[tii sportivi au ajuns la mama naibii. f\r\ para[ut\. iar localnicii aduna]i `n pia]\ s\ vad\ spectacol aerian s-au pomenit cu trei tone de b\legar. cei doi [i-au inversat planurile de zbor. `n plin c`mp.

Cip Ie[an 152 .

fondurile au fost folosite pentru dotarea laboratorului de cercetare. fac oameni de z\pad\ [i se bulg\resc. c\minul cultural. bat mingea pe maidan c`t e ziua de lung\ [i umbl\ `n pantalona[i scur]i. A fost atestat\. Al]ii s`nt de p\rere c\ bucuria copiilor e vara. o saco[\ plin\ cu puncte materiale de mas\ „m”. O cauz\ a acestor greve este. din c`te se spune. Universitatea Popular\ „L\cust\ Vod\” `mparte sediul cu prim\ria. patineaz\. prin grija primarului. exist\ [i institu]ii particulare care reu[esc s\ atrag\ fonduri pentru achizi]ionarea materialelor. Adev\rul e c\ bucuria cea mai mare a pre[colarilor.Mersul Trenurilor Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt Unii spun c\ iarna e bucuria copiilor. este atunci c`nd cadrele didactice intr\ `n grev\ [i nu se mai ]in ore de nici un fel. zece coeficien]i de dilatare nou-nou]i. din fericire. care se dau cu sania pe derdelu[. oarecum. [i se nume[te “popular\” din cauza popularit\]ii de care se bucur\ pe plan local. indiferent de sezon. rector al Universit\]ii. un magazin mixt [i trei bodegi. elevilor [i studen]ilor. un plan orizontal din import [i un `ntreg spa]iu 153 . c`nd minorii se t\v\lesc pe iarb\. dup\ ce a g\zduit `n amfiteatru mai multe spectacole de muzic\ popular\ cu interpre]i `ndr\gi]i. merg la sc\ldat sau la furat cire[e. lipsa dot\rilor din unit\]ile de `nv\]\m`nt. Din aceste fonduri s-au achizi]ionat trei sisteme de referin]\. La facultatea de fizic\ popular\.

un logaritm nou-nou].Cip Ie[an tridimensional (c\ruia `i lipse[te. deoarece canalizarea Universit\]ii. S-au mai achizi]ionat tot din import [i c`teva mobile M care se pot deplasa rectiliniu sau curbiliniu. dat`nd cu mult dinaintea genezei poporului rom=n. pe care `l arat\ studen]ilor la cursurile despre sistemul osos. `n iernile mai friguroase. diverse segmente. cu viteze de p`n\ la 250 de kilometri pe or\. un set complet de bisectoare [i mediatoare. iar `n locul cadavrelor este folosit s\pt\m`nal paznicul Georgel. La aceste raze de cerc se `nc\lzesc studen]ii. aceste din urm\ materiale didactice au fost `nmatriculate pe numele domnului rector [i ale rudelor sale. Studen]ii facult\]ii de matematic\ din cadrul aceleia[i institu]ii beneficiaz\ [i ei de cele mai noi dot\ri: doar `n ultimul an s-au primit trei kilograme de integrale. suprafe]ele [i razele lor. precum [i patru cercuri. `ntre oricare ora[e A [i B din problemele date pe la olimpiade. uniform sau accelerat. una dintre axele de coordonate .mai exact. prinz`nd roz\toare pentru col]ul viu. axa Oy). cu tot cu diametrele. din nefericire. iar o mare parte a programului de studiu [i-o petrec pe sub scaunele din s\lile de curs. unde nu exist\ schelete. 154 . Deocamdat\. mai multe unghiuri ascu]ite sau obtuze. Conducerea institu]iei pl\te[te cu ora c`te un copil mai costeliv din sat. instala]ia de iluminat [i cea de `nc\lzire fac parte din istorie. Nici viitorii absolven]i ai sec]iei de istorie popular\ nu s-au pl`ns vreodat\ de lipsa dot\rilor. nici cadavre pentru disec]ie. puncte de tangen]\ [i drepte paralele de ultim\ genera]ie. mort de beat. Studen]ii facult\]ii de biologie popular\ s`nt bucuro[i c\ de material didactic e plin\ balta comunal\. c`]iva radicali. Mici probleme s-au semnalat la facultatea de medicin\ popular\.

Mersul Trenurilor

Cea]a bate filmul
Nimeni nu [tie exact dac\ mai `nt`i a fost oul sau g\ina, nici unde `ncepe de fapt circuitul apei `n natur\. Se [tie doar c\ la un moment dat apa, leag\nul vie]ii, se transform\ `n pic\turi fine, mici de tot, [i devine cea]\, prin care nu se mai v\d a[a de bine gropile din asfalt, mizeriile, cojile de semin]e [i raha]ii de c`ine care se `nal]\ pe trotuar. C`nd au `nceput zilele ce]oase, locatarii din cartier au sperat c\ vor sc\pa de munca voluntar\ obligatorie, de greblat frunzele [i de adunat gunoaiele de pe spa]iul verde, c\ vor sc\pa de focurile alea din frunze uscate [i gunoaie, care `n fiecare an umpleau de fum puturos spa]iul dintre blocuri. Pentru administratorul asocia]iei de locatari, domnul Axinte Hercule, nu exista cea]\, ci doar lene, fug\ de r\spundere [i lips\ de sim] civic. Prin urmare, a `ncercat s\ mobilizeze oamenii [i s\-i scoat\ din case la munc\ voluntar\ obligatorie, ca `n ultimii ani. Cum mergea el a[a, prin cea]a deas\, de la un imobil la altul, a remarcat c\ drumul pare mai lung ca de obicei. A pus `n sinea lui `nt`mplarea pe seama expansiunii Universului, despre care urm\rise un film documentar. Pe m\sur\ ce `nainta `mpins de sim]ul datoriei, cea]a devenea tot mai deas\: la `nceput, ca un lapte, apoi ca un iaurt [i, mai spre final, ca o sm`nt`n\ groas\, de la ]\rani. Despre domnul administrator Axinte nu s-a mai auzit nimic din acea zi, iar locatarii, ferici]i `n unanimitate, [i-au v\zut `n continuare de via]a lor, chiar [i `n condi]ii de cea]\. Ca `n fiecare diminea]\, doamna Lucre]ia de la parter a plecat vioaie spre complex [i tot ca `n fiecare diminea]\ se
155

Cip Ie[an

preg\tea s\ r\spund\ la salutul unor vecini care plecau la serviciu cu bicicletele. V\z`nd prin cea]a groas\ dou\ faruri, le-a f\cut semn cu m`na. “O zi bun\, spor la lucr...” a mai apucat ea s\ strige; din fericire, camionul de care s-a izbit cu capul sta]iona urcat pe trotuar, [oferul fiind dus dup\ ]ig\ri. Dup\ ce s-a dezmeticit, [i-a continuat drumul spre magazin, frec`ndu-[i cucuiul din frunte de parc\ ar fi vrut s\ cheme un duh dintr-o lamp\ fermecat\. ~nc\ mai freca atunci c`nd, tot din cauza ce]ei, a c\zut `ntr-o groap\ nesemnalizat\. A avut noroc mare doamna Lucre]ia, fiindc\ a c\zut pe moale, peste ni[te cet\]eni nimeri]i `n aceea[i groap\ `nc\ din zori, care se plictiseau [i jucau b`za. ~ntre timp, domnul administrator Axinte Hercule continua s\ mearg\, mir`ndu-se: “Expansiune, expansiune, da’ cam mare, totu[i, nu?”. ~n jur nu vedea nimic, deci se ghida dup\ sunete, din ce `n ce mai necunoscute... *** ~ntr-o sear\, dup\ ce v`ntul risipise cea]a de peste cartier, jurnalele de [tiri din `ntreaga lume au prezentat cazul unui necunoscut mic, burtos, n\du[it, cu basc\ [i palton peste bluza de la pijama, f\r\ acte (dar ]in`nd `n m`ini o list\ scris\ cu pixul), care mergea de nebun prin cea]\, prin ninsoare, prin z\pada de pe banchiz\, [i care a fost `nt`lnit de membrii unei expedi]ii polare multina]ionale. C`nd s-a ciocnit de ace[tia, necunoscutul a strigat: “Aha, deci aici era]i! Haide]i, haide]i la treab\, spa]iul verde dintre blocuri ne a[teapt\!”. Oamenii de [tiin]\ cred c\ este vorba de un supravie]uitor al unei specii disp\rute.

156

Mersul Trenurilor

Cineva, acolo, sus, ne p`nde[te?
~ntr-un vechi letopise] datat de prin veacul al XIV-lea curio[ii pot citi urm\torul paragraf: “Atunce vredniculu paharniculu B\rdac\ Novac ridicat-a ochii `n v\zduhulu [i a[a gr\it-a: M\rite voievodulu, au ce e obiectulu zbur\torulu neidentificatulu de pre ceriulu? Domnulu Moldovii scos-a palo[u [i strigat-a: E un ozeneulu turcesculu! Pre el s\ mi-l lovi]i, viteji arca[i! Cerulu s-a `ntunecatu de puzderia s\ge]ilor, iar\ obiectulu fugit-a cu zgomotulu. Vod\ ridicat-a pre loculu respectivu o m\n\stire, iar cui intr\ acolo `i cade p\rulu [i sb=rn=e pana palo[ului voinicesculu.” Mai t`rziu, pe la finele secolului al XIX-lea, `ntr-un cotidian local de opozi]ie ap\rea, cu semn\tura „N. Mernicu”, textul din care cit\m: “Considera]iunea de care se bucura onor. dl. Pache Haralambie-Vla[ca, mo[ier [i deputat liberale, `n s=nul partidului [i electoratului urbei, sa compromis groasnic eri sear\ c=nd d=nsul a povestit dela tribun\ despre ma[in\ria sburetoare vedut\ cu doue dile `n urm\, la mo[ia d-sale. Fiind cunoscute legile firei, anume c\ obectele mai suptstan]iale ca aerul nu pot sbura, ne chestion\m c=t de turmentat trebue s\ fi fost domnul deputat liberale `n acele clipe `n care cu sigura]iune numai la viitorul Patriei nu se putea g=ndi. Eat\, onorabili [i distin[i electori, cine v\ ]ine `n m=ini destinele, eat\ cui a]i dat d-voastre votul!”. {i mai t`rziu, aproape de zilele noastre, un proces157

Cip Ie[an

verbal completat cu bra]ul lung al Legii consemna a[a: “Tov. pltner. Mitran Ghe. Rafael [ef post com. C`l]i raportez c\ vehiculu zbur\tor care a ifectoat aterizare pe raza postului m-eu `ntre DN 96 [i DE 62 prezenta defec]iuni la sistemu de iluminat find nenmatriculat la num\r. conduc\toru vehicului a refuzat s\ prezinte actele la control permisu buletinu certificatu [i talonu. Finc\ era verde la fa]\ ca be]ivu dup\ ce bea eam dat fiola alcoltest de alcol s\ sufle `n ia care mea m`ncato de-odat\ motiv ptru. care la-m arestat preventiv cu bulanu d`n dotare ear vehiculu suspect lam transportat `n curtea postului une lumineaz\ ca becu aprins [i d`n el ese sunete [ii aburi ca c`nd ne duce la baea comunal\ `n fiecare luni c`nd pic\ pe un[pe eanuare ale anului.”. *** ~n ultimii ani, libertatea de exprimare a permis semnalarea mai multor fenomene stranii, care nu se pot explica dec`t prin interven]ii cel pu]in extraterestre. Despre c`teva dintre ele, `n cele ce urmeaz\: * Domnul Eugen Pojghi]\ este bun gospodar [i reputat viticultor. Din pivni]a sa au disp\rut trei bidoane cu t\m`ioas\ rom=neasc\, de c`te un dubludeca fiecare. Singurele urme r\mase la fa]a locului, `n praful pivni]ei, au fost l\sate de ni[te t\lpi cu c`te trei degete, care provin cu siguran]\ de la o f\ptur\ din alt\ lume. Sau de la vecinul N\stase, care are [i el c`te trei degete la picioare, dup\ ce a adormit beat `ntr-un [an] [i a degerat. * De[i a ajuns acas\ tot dup\ miezul nop]ii, Georgel era treaz [i cu portofelul `ntreg. B\ie]ii de la bufet zic c\ `n seara respectiv\ nici n-a trecut pe-acolo, iar el `nsu[i declar\ c\ a fost r\pit de ni[te fiin]e `nalte [i sub]iri, cu picioare lungi de la g`t p`n\ la p\m`nt. Nevast\-sa l-a
158

f\c`nd o glum\. bre!”. lungi. Baba l-a `ntrebat pe cel mai r\s\rit dintre ei “Da’ matale de unde e[ti. r\spunse acesta. care i-au dat bine]e [i i-au spus c\ tare frumos s-a mai f\cut p\pu[oiul prin p\r]ile celea. Costelu[ s-a `ntors acas\ curat [i cu pantalona[ii neg\uri]i `n genunchi. baba Demelza }igl\ s-a `nt`lnit cu trei necunoscu]i slabi. dar necunoscutul a disp\rut ca din pu[c\. “Aha. pe l`ng\ Vega! {tie baba! Da’ al cui e[ti matale din Proxima Centauri. h\t.Mersul Trenurilor pocnit [i a intentat divor]. a insistat ea. cu capul [i cu ochii mari. “Eu? P\i. 159 . tocmai de pe la Proxima Centauri. dac\ [tii matale!”. * Dup\ ce s-a jucat o zi `ntreag\ cu mingea pe maidan al\turi de ceilal]i repeten]i ai [colii. maic\?”. * ~n vreme ce venea de la cimitirul comunal.

un fel de vedet\. Pescarul nu i-a dat 160 . Despre rela]iile sale cu al]i pe[ti[ori din fier. Pe[ti[orul de aur era deosebit. s\-l ajute la `not: aurul este mai dens ca apa. ar\tau ca vai de solzii lor [i sc`r]`iau din `not\toare.Cip Ie[an Povestea pe[ti[orului de aur Pe[ti[orul de aur se d\dea [mecher `n fa]a pe[ti[orului de argint [i celui de bronz. Pe[ti[orul nostru de aur ori o fi fost gol pe din\untru. de vreme ce pe[ti[orul de aur s-a repezit ca prostul. font\ sau o]el de scule. dac\ a]i fi pe[ti[or din aur adev\rat. `ntreg blocul a fost l\sat f\r\ c\ldur\ [i ap\ cald\!). deci for]a de greutate e mai mare dec`t cea arhimedic\. de parc\ ar fi fost medalie olimpic\. a[adar se d\dea [mecher. cum am spus. de m\car 18 carate. ci din plastic poleit. s\-mi saie ochii. sigur nu v-a]i repezi ca fraierul la o r`m\ obi[nuit\. d\-mi drumul. pe[ti[orul de aur a `nceput cu amenin]\ri: “B\i. Oricum. pescarul din poveste o fi pus `n undi]\ vreo momeal\ deosebit\. nici s\ nu mai vorbim: ace[tia ruginiser\ sau cocliser\ de la ap\. Asta pare greu de crezut. nu se [tie. el fiind cunoscut `n cartier pentru datoriile sale mari la `ntre]inere (din cauza lui. Prin urmare. cu siguran]\ ar fi b\ut-o. Dac\ ar fi avut vreo r`m\ scump\. Dumneavoastr\. c\ te fac. Habar n-avem ce sistem de propulsie o fi avut pe[ti[orul de aur. aur de trompet\. `l chem pe taic\meu sau pe frate-meu mai mare!”. C`nd s-a pomenit `n palma b\t\torit\ [i murdar\ a pescarului. ori no fi fost chiar din aur-aur. ceva-ceva tot a pus el `n c`rlig.

firme. auzind c\ pe[ti[orul de aur se ofer\ s\-i `ndeplineasc\ trei dorin]e. apoi o ma[in\ cum n-avea nimeni `n cartier (*). tot ce-[i dore[te. ma[ini. Pescarul nostru.[i a zis c\ hai. exact ca `n pove[ti. n-am mam\.la nici o sut\ de grame. A aruncat pe[ti[orul de aur `n ap\ [i a cerut mai `nt`i o vil\. m\ bate p\rin]ii acas\. n-am tat\. ar fi spus cu voce tare “S\ mor io dac\ am mai v\zut a[a minune!”. pescarul nostru. surd. cam pu]in! . Posed\ vile.Mersul Trenurilor drumul: chiar s-ar fi bucurat s\ pun\ undi]a [i pe rudele mai mari ale pe[ti[orului de aur. bogdaproste etc!”. Cu toate astea.chiar de mai multe ori pe zi. V\z`nd c\ nu merge cu amenin]\rile. (*) . `]i voi `ndeplini trei dorin]e. pescarul [i-a pus-o pe a treia: “Data viitoare c`nd bag undi]a s\-l prind din nou pe pe[ti[orul de aur. ce mai! ~n final. 161 . loc `n Parlament. fie-]i mil\ de un biet pe[ti[or de aur. Pescarul a c`nt\rit pe[ti[orul `n m`n\ . niciodat\ nu [i-a rugat pe[ti[orul s\-i pl\teasc\ datoria la `ntre]inere.Unele guri rele povestesc c\ treaba ar fi fost cu totul alta. merit\ s\ `ncerce. femei. pescarul merge zilnic la balt\ . b\i? Dac\-mi dai drumul `n balt\. s\ aib\ ce b\ga `n oal\. func]ie de necesit\]i. a[a c\ fo[tii s\i vecini de bloc nu au nici acum ap\ cald\ [i c\ldur\. Primele dou\ dorin]e fiind `ndeplinite. pe[ti[orul de aur a trecut la rug\min]i: “Nene. te rog. Pe bune!”. {i cea de-a treia dorin]\ a func]ionat. pe[ti[orul a plusat: “{tii. hai. care s\ `mi `ndeplineasc\ iar trei dorin]e dac\ `l arunc `napoi `n ap\!”. dup\ care a murit. Mai exact. De atunci. nimic.

deci. tocmai a fost descoperit aici un profesor care reu[e[te s\ tr\iasc\ din salariu! El ne-a declarat `n exclusivitate c\ a ob]inut performan]a datorit\ unui bioenergoterapeut care la `nv\]at s\ tr\iasc\ doar cu ap\ [i un sfert de morcov pe zi. aflat la fa]a locului: * * * .Da. Ai leg\tura! . dar s\ revenim la [tiri. `mi pare r\u c\ ]i-a intrat o g`z\ `n ochi.Cum dai leg\tura? M\ scuza]i. el este b\nuit c\ ar fi pretins mit\ de la elevii s\i.Cip Ie[an Jurnal de [tiri . a fost capturat Omul Z\pezilor. Din c`te spune el.Da.. Bag\ firul. A[a este? A fost capturat sau nu? * * * . dragi teles. unde va ajunge `n cur`nd [i o echip\ de procurori. bun\ seara. [tiri pentru to]i. bun\ ziua. pentru a afla din ce bani [i-a permis un cadru didactic s\-[i cumpere morcovi! Deocamdat\. c\ mie mi-a intrat o g`z\ `n ochi! . [tiri adev\rate. Mai `nt`i ne informeaz\ reporterul nostru special. {tiri de senza]ie din toate domeniile. m\i! Deci.Da. despre oameni adev\ra]i. Zi tu. am leg\tura.Bun\ seara. care vine cu o [tire de interes general. M\ `ndrept acum spre locuin]a profesorului. dragi telespectatori. urm\ri]i o nou\ edi]ie a jurnalului nostru informativ. nu [tiu dac\ a[a este! Mai mul]i geologi care c\utau noi z\c\minte [i c`]iva etnologi care 162 . dar mai bine o dau la corespondentul nostru de pe Piscul V`rfu..

Mersul Trenurilor 163 .

~n continuare. deci azi. bun\ seara. Ai leg\tura `n studio! * * * . B\nuind c\ l-au prins pe Yeti. dar fiin]a [i-a l\sat blana `n m`inile lor [i a fugit.Cip Ie[an c\utau c`ntece b\tr`ne[ti au capturat asear\ o creatur\ biped\. c`teva [tiri de ultim\ or\ din domeniul sanitar.Da.Ce s-a `nt`mplat `n continuare? . Fiindc\ tot vorbeam despre interven]ii nepl\cute. deoarece la vremea respectiv\ pretindea c\ este savant [i c\ descoperise elixirul vie]ii ve[nice. La Spitalul de Boli Mintale a fost s\rb\torit pacientul Donose. un cioban de la st`na `nvecinat\ a venit cu colegii [i cu b`tele s\-[i ia cojocul `napoi. Colegul s\u de salon. iat\ [tiri din domeniul sanitar. El a fost adus aici `n tinere]e de membrii familiei sale. c`te una pentru fiecare an de stat `n spital. dragi telespectatori. g`rbov\ [i p\roas\. cum ar veni. cel care zboar\ prin spatele meu. . a doua zi. `l pute]i vedea `n aceste clipe trec`nd prin 164 . Mai multe despre ele [tie corespondentul nostru: * * * . mi-am scos g`za din ochi. stra[nic\ veste! S\-]i sco]i o musc\ din ochi e o interven]ie destul de nepl\cut\. r\cnind.Da. cercet\torii lau legat cu sfoar\ [i i-au tras o mam\ de b\taie. Asistentele [i medicii din pavilion au preg\tit ast\zi un tort frumos ornat. care p`ndea dup\ ni[te troiene din apropiere. mul]umesc de interven]ie. `n care i-au `nfipt 754 de lum`n\ri. c`nd oamenii de [tiin]\ se preg\teau s\ redacteze o comunicare despre prezen]a lui Yeti `n spa]iul mioritic [i despre faptul c\ acesta `[i schimb\ pielea la fel ca [arpele ori [op`rla.

Vorbe[te matale mai tare. care lupt\ cu vitejie pentru a croi drumuri printre troiene. al viscolului [i al gerului. e capturat de fiecare dat\. este Aristotel P\s\ric\ [i a fost internat de c`nd a `nceput s\ se cread\ gugu[tiuc. u\i! . E un pacient lini[tit. membri ai Comandamentelor Z\pezii. `n mijlocul celor prin[i `n lupta cu iarna care [ia reintrat `n drepturi: * * * . `n ciuda previziunilor meteorologice optimiste. Reporterul nostru special se afl\ acum `n mijlocul troienelor. deoarece infirmierii `i ung cu clei creanga sa preferat\. dintre care mul]i au r\mas bloca]i pe diferite artere de trafic. Poate a]i v\zut [i dumneavoastr\. dragi telespectatori. doar at`t.Mersul Trenurilor cadru.. ultimele ore au stat sub semnul z\pezii. Cu toate astea. u\i. Merge.. s`nt bine! Deci. s\ ]ie de cald. `n fa]a stihiilor s-au ridicat drumarii. urc`ndu-se pe pervazul ferestrei [i lu`ndu-[i zborul.Dragi telespectatori. domnu’. [i am tras clampetele la c\ciul\. nu pare s\ ]in\ cu noi. * * * . merge? . merge?! 165 . c\ mi-am pus vat\ `n urechi. de la clinica de boli mintale. Din fericire. Cu c`]iva dintre ei `ncerc\m s\ st\m acum de vorb\. m\ scuza]i c\ nu m\ vede]i `n aceste clipe. At`t de aici.Da. Fac semn cu m`na! Iuhuuu! Mam\. c\ vremea. care de obicei nu face nim\nui probleme. dau leg\tura `n studio.Bun\ ziua. de[i viscolul cel t\ios ne smulge reportofonul: .Merge. c\ din c`nd `n c`nd mai evadeaz\. mul]umim. Mai ales cu [oferii. dar p`n\ am primit leg\tura m-a nins. u\i.

Dec`t c\ pot spune c\ am avut mare noroc. P\i. nu [ti]i? La interpret\ri din astea ne pricepem [i noi. [i alte utilaje de desz\pezit z\pada. . aici.H\i? Cum. p\m`ntul patriei scump. v\ r\spund eu.Sigur a]i aflat din pres\! |[tia de la ziare. u\i. 166 . pl\tit cu ora. utilaje din astea mari. c\ alea mai mici s-a terminat. c\ are [i ei for]\ gravita]ional\ de atrac]ie din ei. este adev\rat? Eu `nc\ n-am v\zut p`n\ acum nisip [i sare! . avem sl\nin\. din `ntunericul punctat de viscolul alb [i rece. v\d c\ utilajele stau! . p`n\ la cap\t. de exemplu. ca s\ fiu exact. cum este..Cip Ie[an . de import. Deci. . c\ \sta-i ca vai de capul lui. merge-merge. a p\m`ntului. dar au r\mas toate `nz\pezite. c\ uita]i ce vreme e! U\i-u\i! {i dac\ are. eu a[ fi de p\rere c\ desigur. are numa’ la litru. pe care tocmai `l utilizez care dau cu el dac\ nu m\ ]ine]i din treab\ cu `ntreb\ri. care le-a remorcat [i le-a scos.Merge. e colaborator la noi. u\i. de sus `n jos. unde s-a mai v\zut s\ punem nisip? Noi. uita]i [i ceapa. din import.Am aflat c\ folosi]i nisip [i sare. u\i. s-au aflat. usturoiul. p`ine. Avem. u\i? Merge]i a[a. domnu’. parc\ mai dispus s\ stea de vorb\ cu noi: . dup\ cum vede]i. ninsoarea.Da. se afl\ [i acum sub troiene? . merge fulgii. dar nu se mai se afl\. folosim piper [i sare. dup\ cum a]i sugerat dumneavoastr\ r\spunsul. la st`nga. u\i! Iat\ c\ de undeva. . Problema s-a rezolvat. Sa dus cu ele.L\sa]i. un alt cet\]ean.. da’ nu cred s\ fie deschis pe vremea asta. c\ a trecut un bade cu c\ru]a.Ce anume merge? Dac\ m\ uit mai bine. [i mai merge totodat\ [i utilajul de lopat\. deci. [antajul [i etajul.Vre]i s\ spune]i c\ utilajele speciale pentru desz\pezit. da]i de rond [i mai `ntreba]i. r\sare un alt om.

ca s\ fiu mai precis [i s\ se [tie de la `nceput: noi `nc\ habar n-avem dac\ aici.Una de tabl\. desz\pezi]i r`ul pe banii publici? . asta zic eu. de c`nd a vrut s\ dea la pe[te la copc\ [i a alunecat. Pe ceilal]i de l`ng\ el [i pe copiii \ia cu patinele nu-i cunosc prea bine. acolo. * * * . care nu prea seam\n\ a semn de circula]ie cum nu sem\n eu cu un parameci. fiindc\ tot ne afl\m `n lumea z\pezii. . dar nu cred. S-ar putea s\ avem noroc. c\ tocmai sta]i cu picioarele peste Grigore. Sincer nu cred. deoarece sponsorii au `mp\r]it gratuit vin [i ]uic\ fiart\..Mul]umim reporterului nostru special aflat `n plin\ ninsoare.~n c`t timp estima]i c\ drumul va fi practicabil? .~n primul r`nd. a[a. a sporturilor de iarn\.Mai exact.. . {i. unde nici vulturii nu se mai av`nt\. unde s\p\m noi s\ desz\pezim z\pada.. Pu]in ruginit\. este drumul sau este altceva. trebuie s\ v\ oferim [i c`teva ve[ti bune: Concursul de s\rituri cu schiurile de la trambulin\ organizat pe p`rtia “R`pa Mortului” s-a desf\[urat asear\ `n ciuda gerului mu[c\tor [i a criv\]ului turbat [i s-a bucurat de o larg\ participare. `l vede]i cum r`de.. `n loc s\ desz\pezi]i drumul na]ional pentru a elibera cet\]enii bloca]i `n troiene. . zic eu. La `ncheierea seriei de manifest\ri sportive juriul a decis c\ medalia de bronz va 167 .Ce fel de pancart\. Scrie pe d`nsa “R`ul G`rla”. R`de a[a de alalt\ieri. Tabl\ de cinci. ce scrie pe ea? . noi aici vrem s\ eliber\m cet\]enii bloca]i sub stratul de ghea]\: dac\ v\ uita]i pu]in `n jos.Adic\ dumneavoastr\. fiindc\ acum o or\ am reu[it s\ dezgrop\m de sub troiene o plancard\...Mersul Trenurilor l-am trimis pe Vasilic\ [i dup\ vin fiert.

care a ajuns p`n\ pe acoperi[ul {colii Generale “Nechifor Lipan” [i a r\mas `nfipt `n horn.Da. exist`nd riscul ca elevii s\ se intoxice cu monoxid de carbon. din nefericire. Despre c`[tig\torul competi]iei [i ocupantul celei mai `nalte trepte a podiumului. pe care l-a `nfundat. apoi a disp\rut printre nori. Unul dintre reporterii no[tri se afl\ pe teren pentru a lua pulsul [i a sta de vorb\ cu cei angrena]i `n aceast\ opera]iune: *** . de profesie chi]ibu[ar.Interesante [tiri din sport. ce zici? . `nc\ nu se [tie nimic. *** .Cip Ie[an fi oferit\ lui Cez\ric\ Bucifal. iat\. `ns\ de-abia dup\ ce o echip\ de chirurgi [i me[teri l\c\tu[i `i va scoate din fund antena TV aflat\ pe casa unui gospodar dintr-un sat `nvecinat. [i ve[ti proaste. s`ntem al\turi de cei care tocmai se c\znesc s\ rezolve `ntr-un fel 168 . [i domnul Anghel Ramur\. eu zic c\ [tirile din sport s`nt mereu interesante. dar exist\. pe motiv c\ n-a ocolit nici un arbore ie[it `n cale [i nici o ursoaic\ fl\m`nd\. `ns\ ambii concuren]i `nscri[i au fost descalifica]i: domnul Rafael Zmeur\. O veste proast\ ar fi c\ autorit\]ile locale au pornit de-abia acum campania de euthanasiere a c`inilor maidanezi. C`nd a p\r\sit trambulina. mul]umesc c\ mi-a]i dat leg\tura. ~n partea a doua a `ntrecerii s-a desf\[urat proba de slalom uria[. el a mai apucat doar s\ strige „U\\\\\i!”.Da. domnul Antonic\ Silvestru. cu puii s\i. Medalia de argint [i cel de-al doilea loc pe podium vor reveni concurentului N\stase Aurelian. pe motiv c\ n-a ocolit nici un fanion ie[it `n cale.

.. sta]i pu]in s\ m\ arenjez la frez\.. pentru ca s\-l putem prinde. Mai bine s\ vorbeasc\ despre asta chiar cei direct implica]i: . cum a]i zis c\ pomeneam adineauri. un-doi.. tocmai prestez opera]iunea de p`ndeal\.. La noi nici nu prea conteaz\.. Deci. s`nt un om al muncii. Hingher. Domnu’.. hau-hau. Eu hingher s`nt. cum ar fi... nu? . p`ndeala..Cum s\ zic\ pis.S`nte]i. de curaj. la]u’ de g`t. Mai mult. A[adar. dac\ se poate.St\p`nul lui c`nele s\ zic\ pis. de fapt. domnu’! Dac\ s`nte]i amabil s\ ne r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri. . `n aceste momente care m\ `ntreba]i. maidanez sau comunitar..Vre]i s\ spune]i c\ dumneavoastr\ prinde]i [i c`inii cu st\p`n. .. angajat al serviciului de ecarisaj. Fi]i pu]in mai explicit. cum `i zice mai nou. prindem [i st\p`nul lui c`nele.. dac\ c`nele e de ras\ ori de gunoi.Mersul Trenurilor sau altul problema c`inilor comunitari.Nu. nu mai apuc\ nici s\ zic\ pis! . care c`nd se `ncheie p`ndeala `ncep s\ trec la punctul doi.P\i.. da. Deci. face murd\rie. cine s`nte]i [i ce face]i aici? .Dac\ ne enerv\m [i mai lu\m `nainte [i una mic\. Adic\ s\ p`ndim s\ vie c`nele. de c`nd cu 169 ..Pomenea]i adineauri de etapele muncii dumneavoastr\. care acum..Bun\ ziua.A[adar.. nu doar vagabonzi? . .. O problem\ la ordinea zilei. ori s\ plece st\p`nul. a[adar. dac\ m\ poza]i. doar e c`ine? . ademeneala. cum ar veni. care s-anmul]it. fug\re[te pisicile [i locatarii care vine de la magazin cu cump\r\turi `n pung\. hodoronc-tronc. care dom’ primar nu poate ca s\ doarm\ de g\l\gia care o face c`nii care latr\. mai `nt`i e. adic\ omul. adic\. Hop-trosc. . care tocmai ne-a trimis domnu’ primar s\ deratiz\m c`nii d`n ora[. latr\ noaptea. hau-hau. deci. care este.

. Numele care le strig. nume. Costic\. Dac\-l cheam\ pe c`ine. sex.Deci. . sigur a[a-l cheam\.Eu combinez de la caz la caz diferite metode diverse. . se fere[te. eu le iau din cartea de telefon.{i merge. miaun\.Asta facem cu feluri specifice. de exemplu. cum `i zice]i dumneavoastr\.. nu se las\. A[adar.P\i. adic\. asta-i! Merge.. umblu cu ea dup\ mine. dac\ m\-n]elege]i.Dup\ opera]iunea de p`ndeal\. am strigat patru zile [i nop]i la el [i de-abia 170 . adic\ ras\. dec`t c\ ca s\ ne lu\m [i noi banii. hai aici!”. merge? . De exemplu. care depinde de felul c`nelui.. hai aici!”. ha]! Motanul e refolosibil.. la noi conteaz\ s\ iese ei la num\r. am `n]eles c\ urmeaz\ s\ ademeni]i c`inele. Pichi sau Bubi]\ [i strig “Zorro. care-i d\ drumul p`n fa]a c`nelui [i c`nd vine. c\ s-a `nv\]at de-acuma. . deci. hai aici!”. dar `nt`mpinez [i neajunsuri.{i cum [ti]i numele c`inelui pe care vre]i s\-l ademeni]i? A]i adunat `n prealabil informa]ii de la oamenii din cartier sau cum? . vreau s\ spui c\ dac\ pe c`ine `l cheam\ Zorro. miorl\ie. cum ar veni de la coleg la coleg. de un exemplu.. Pichi sau Bubi]\. Cum face]i asta? .Cum adic\ s\ depind\ metodele de numele c`inelui? Ce vre]i s\ spune]i? . trebuie s\ strig “Bombonica. a `nv\]at s\ fac\ ca m`]a.Cip Ie[an comunitatea european\. acum o s\pt\m`n\ am `nt`mpinat neajunsul cu un animal de c`ine.Dumneavoastr\ ce metod\ folosi]i? . tot de exemplu. eu am metoda c\ s\ strig la el “Zorro.. . culoare. Bombonica. nu vine.Ei. . care uita]i. Vasilic\ are un motan legat cu sfoar\. vai de capul nostru c`nd `ncep \[tia a l\tra. cum e el. Strig mai multe nume: la care ciule[te urechile. eu `ncerc prin `ncerc\ri repetate..

. dup\ cum bine se [tie. `mi devenise ca un frate. Popescule!” [i-mi d\ de-o bere-dou\. `i mul]umim colegului nostru aflat pe teren [i `i dorim s\ rezolve oarecum problema. `n audien]\. `l leg la bot [i labe cu batista s\ nu m`r`ie c`nele.Dup\ ce prind un c`ne. a ciulit urechile. n\me]ii au pus st\p`nire pe p\r]ile carosabile. sirene. ai laviu.. Asta le fac eu! *** .. deci dac\ l-am prins.c\ \[tia [i mu[c\. asta nu ne-a mai zis la instructaj. Eu. ce face]i cu el? . cum s-a mai `nt`mplat. mai ales c\ tot Popescu `mi zice [i mie de la botez.~n ce fel tatua]i c`inii? Le inscrip]iona]i un num\r pe ureche sau cum? . tr\im. Dup\ care lu\m c`nii [i-i tatu\m. caremi zice “Brava.Ce s\-l mai prind. Viorel de pe Sulfinei pai[pe. S\ trecem [i la subiecte mai optimiste.Cum. c\ dup\ patru zile [i patru nop]i ne cuno[team bine. . deoarece am v\zut acum pe monitorul din studio c\ ni[te c`ini tocmai `i dau t`rcoale. . necum. ~n anumite regiuni. `l duc la domnul primar. un 171 . Dragi telespectatori.Mersul Trenurilor la Popescu Ghe. dup\ cum a]i putut vedea. ne `mprietenisem. bloc Barbu opt. a[a c\ face care cum `i vine p`n minte sau la m`n\. de exemplu.. . m\. pentru c\ anotimpurile se succed inexorabil. `ntr-o ]ar\ a contrastelor de tot felul. c\ a[a ne-a `nv\]at la instructaj. dac\ `l prind eu pe el [i nu m\ prinde el pe mine de picior. inimi cu s\geat\ sau le fac desene cum poart\ tineretul pe geci: usa.Dup\ ce prinde]i un c`ine. dar exist\ [i zone `n care topirea z\pezii provoac\ fenomene dintre cele mai pu]in dorite de localnici.Da. cum ar fi inunda]iile.Dar l-a]i prins? . [ti]i! .apoi le tatuez de la caz la caz ancore. Desigur. s\ m\ mu[te .

.. `n sediu.. nu vede]i? . aceste troiene de z\pad\ s`nt. domnule primar Andrei Marin. `n ultima vreme. pentru a ne spune cum a fost rezolvat\ problema viiturilor de la munte. plutesc. chiar cu primarul: domnia sa tocmai plute[te al\turi. `n cazul de fa]\: ..A mai fost acum doi ani.De ce. ai leg\tura. [i mai ales c\ m\ vede]i acum `n cad\. Eu stau `n mijlocul lor. Acum. `ntr-o ambarca]iune improvizat\ dintr-o cad\.Cip Ie[an alt coleg de-al nostru.Au mai fost asemenea inunda]ii aici. O ap\ `n stare solid\ devine din nou lichid\ c`nd se `nc\lze[te. ~n jurul meu. de vorb\ cu c`]iva dintre ei. a[adar `ncerc\m s\ `l abord\m. la r`u. da. dec`t mai mult cu sc\ldatul vara. Acum. m\ tem s\ nu r\cesc.Eu cred c\ dac\ m\ mai enerva]i cu poante proaste.Bun\ ziua. s-a `nc\lzit la noi `n jude]. iar apa `n stare solid\ din troiene s-a transformat `n ap\ lichid\. c\ toate clipocesc `n jurul meu. Marin. c`nd curge. se afl\ `n aceste clipe la fa]a locului. Ca s\ parafrazez ni[te scriitori. mai mul]i localnici se leag\n\. nu v\ mai r\spund. care e alunecoas\ [i nefamiliar\. Ap\ `n stare solid\. de fapt..Da. nu crede]i? . Numele dumneavoastr\.M\ scuza]i. `n rest. la dumneavoastr\? . ap\. S`nt nec\jit acum. Costele! Costeleee! *** . care curge pe unde poate. fiindc\ v\ g`ndi]i deja la urm\rile acestui dezastru? . inund\. tot un reporter special. mai exact pe autorii manualului de fizic\. se potrive[te perfect `n context. . “A aborda” pare cel mai potrivit verb. nu am auzit. `n ap\. c\ s-a spart o ]eav\ 172 . Costele.. Dac\ nu poate... Eu nu prea obi[nuiesc. Eu.

Despre alte inunda]ii de pe la noi... poate o fi mai bine.. vrem [i s\ schimb\m numele satului `n Mica Vene]ie. s\ nu mai intre apa `n sat? B\nuiesc c\ [i pe dumneavoastr\ v-a inundat. . cum `i spune.Ei s`nt `ngrozi]i de cum s-a `mp\r]it p\m`ntul. .De-abia acum. care mi-am f\cut cas\ nou\ din ele... `n loc s\[i fac\ lec]iile. eu am fost singurul \sta. s-a `nmuiat chirpiciul de la fostul sediu.. c\ nu se g\seau garnituri de pai[pe. la aproape dou\ decenii de la Revolu]ie. [i dac\ nu mai inunda. a disp\rut. . nu se mai d\r`ma casele.Copilul se juca pe hol de-a b\t\lia naval\. 173 .}\ranii. Noi acum ne bucur\m c\ s-a dizolvat `n sf`r[it CAP-ul. c`nd a curs trei s\pt\m`ni.. apoi c\ nu te mai scoli diminea]a s\ dai ap\ la vac\. f\r\ [edin]\. cu legea. nu mai era motiv de trimis ajutoare. nu? . P`n\ la urm\.Nu. mi-am adus aminte c\ a mai fost.. c\ casa aia care am f\cut-o e la ora[. nu-i a[a? . [ti]i.P\i nu. acuma nu mai inunda apa de la r`u. Ast\-var\.. [i dac\ nu se mai d\r`ma casele. nu? . a fost cu ci[meaua din fa]a [colii.Iar copilul ce f\cea? Sau l-a]i evacuat din timp. c`nd a venit apa. s-a udat dosarele... oamenii din sat. la porci. Iar dac\ f\ceam dig.. nu ]in minte. Lumea e chiar bucuroas\ c`nd se inund\. Fiecare are pe[te `n cas\ nu numai la zilele de dezlegare [i nu doar `n frigider. care am ap\ la robinet. care m-a]i `ntrebat. c`nd cu ]eava spart\. ce spun de necazurile care s-au ab\tut pe capul lor? S`nt `ngrozi]i. sinistrat. ..Mersul Trenurilor [i m-a inundat. a]i organizat [edin]\ de dizolvare? . de exemplu. s-a topit [i sa dus...Nu era mai bine dac\ din ajutoarele primite construia]i diguri. Mai recent. c\ s-a dizolvat singur. ne-a trimis ajutoare de la Guvern. Eu am prins azi diminea]\ un crap uite-a[a `n camera copilului. Mai `nt`i c\ s-au astupat f\r\ investi]ii gropile de pe str\zi [i uli]e. {i atunci..

Ecaterina Samurache. cum se descurc\? . anun]\m c\ postul nostru de televiziune angajeaz\ noi reporteri speciali.Familia cum se descurc\ `n asemenea condi]ii? .. a murit o bab\ de 97 de ani.. cu trei ore `n urm\ l-am v\zut pe F\nel.Dragi telespectatori. afla]i `n nevoi.. cam ca pe la noi. La caz de dezastru. . pentru un nou jurnal informativ! O sear\ c`t mai pl\cut\ al\turi de noi! 174 .. nu mai ]ii cont de rud\. care plutea `ntr-un [ifonier cu trei u[i.. ce s\ spui..P\i. Fuse.. a luat sicriul cu baba [i pluta cu colaci [i coliv\ [i. Dac\ vi-i zic pe to]i cum fac fa]\ se usuc\ apa..Ceilal]i s\teni cum fac fa]\ inunda]iei. c\ exist\ `n ]ara noastr\ nenum\ra]i compatrio]i afla]i `n primejdie. De un exemplu. fuse [i se duse. `n vreme ce s\raca nevast\-sa se chinuia pe o noptier\ f\r\ sertare.. frate. Cu aceast\ ocazie. mai ales coliva. nu `nhumare.. cum\tru. c\ cum trecea cortegiul. s\ fiu mai exact. care nepot `n cad\ de baie. care cum\tru pe cauciuc de tractor. Acu’. au sc\pat-o la vale. cine o g\si-o. prin satele din aval.. Soacr\-mea e dus\ cu pluta. a lui s\ fie. prin urmare. a dat un val mai mare. Azi diminea]\ a fost `nmorm`ntare `n sat.. da’ un exemplu tot dau. la aceea[i or\. iar soacr\-mea. la cump\r\turi. Deocamdat\ v\ spunem la revedere [i v\ a[tept\m m`ine. na. dar n-a mai fost.Cip Ie[an . c\ a disp\rut cinstea rom=nilor! *** . nevast\-mea a plecat la ora[. ar trebui s\ zic scufundare. a]i aflat. `n albia de rufe. nu cred c\ ne-o mai d\ `napoi. care vecin sau cunoscut pe mese sau dormeze. cum ar veni \sta de aici.P\i. adic\ fiecare pentru el.

mia `-mi place tare earna bucuria copilor finc\ acu po] s\ zv`rlu cu bulg\ri [in nenea grigoric\ adimistratoru s\ caz\ pe gea]\ s\[ rup\ g`tu finc\ ma p`r`t la p\rin] c\ am dat `n iel cu pra[tea c`n punea antena dea c\zut dupe balcon. {ii noi am f\cut ge]u[ `n carter `n fa]a la magazinu une ese vecini mei cu saco[ile da na c\zut nimenea pe iel dec`t pu]in de tot [i nu sa lovit tare c\ zicea [i nenea de la anbulan]\ c\ sigur scap\ mo[u dac\ se `nt`npl\ vre-o minune [i are zile la v`rsta lui. C`n so dezge]a poate c\ ese da nu prea crec\ finc\ noaptea a fost ger [i eri s\ `nt\ris\ ca peatra domnu director.Mersul Trenurilor File din jurnalul elevului Nelu earna bucuria copilor a venit earna! copii veseli ese la joac\ pe derdelu[ se d\ pe gea]\ se bulg\re[te sau face uameni de z\pad\. Tot ieu `m-i mai place earna finc\ eri c`n a-m vrut s\ facem 175 . Alant\eri mam dus la [col\ une nea scos `n paoz\ domna profesor\ ca s\ cur\]im curtea de troene [i dupaea s\ f\cem un uom de nea specific v`rstii noastre. noi neam `nceput s\ ne bulg\rim cu bulg\ri [i dupaea am f\cut [i un uom de z\pad\ mai ezact un domn de z\pad\ c\ am tras to] deodat\ `n domnu director care trecea pea-colo [i lam astupat de tot dupaia iam f\cut p\l\rie d`n g\leata de gunoae.

A venit [un dom doctor b\tr`n cari `n loc s\ m\ `ns\n\to[eze sa apucat s\ asculte muzic\ c\ [ia b\gat `n ureci ni[te cauciuce de la stestocop care avea la cap\tu cel\nlant o tobi]\ mic\ care am b\tut ieu `n ia cu bob`rnacu dea s\rit `n sus domdoctor. Dupaiea a vrut ptr.Cip Ie[an un nene de z\pad\ pe delu]u de l`ng\ parcale nea lunecat bulg\rle cel mare pe derdelu[ `n jos [ii sa f\cut [ii mai mare [ii mai mare [i crec\ se f\cea c`t blocu dac\ nu se sp\rgea de tanti marcica femea de servici care m\tura p`n fa]\ a[a c\ finc\ iera plin\ de om\t na mai trebuit dec`t ca s\i pui un morcov `n gur\ c\rbuni la ochi c\ m\tur\ deja avea `n m`n\ da dup\ juma de or\ nea m`ncat morcovu. earna ieste cel mai frumos anotinp al sezonului plin cu bucuri ptr. c-um mam `nboln\vit de grip\ [i ma dus la poreclinic\ Dup\ ce mam udat la joac\ p`n z\pad\ mam molipisit de grip\ [ii ma loat cu tenperatur\ la subra] [i cu str\nutat d`n nas care i sa f\cut grea]\ lui tata c`n ma v\zut cum `mi curge `n tinpu mesii [i m\ sm`rc`i deaea ma dus mama la poreclinic\ ca s\ m\ `ns\n\to[ez dinou. to] copii [ii chear ptr ieu mai ales c\ finc\ mam udat la s\niu[ [ii mam r\cit la nas [ii nu mai m\ duc la [col\. ca s\m-i fac\ injec]e da ieu am fugit pe sal\ [i iel dup\ ieu cu siringa `n m`ni noroc cam v\rsat pe hol ni[te pastili rotunde [i 176 . La poreclinic\ iera frumos [ii ma dus la o tante doctor\ care mea b\gat ternometrul ca s\mi ieie tenperatura da mam spereat c\ de ce s\ meo ieie c\ dupaea ieu cu ce r\m`i dac\ meo ea f\r\ s\m-i dee nimica la scimb [ii a mai vrut s\mi iee tensiunea [i pulsu care eam zis c\ i le dau numa pe do\ gume de amestecat cu surprize.

Dupaia cum fugeam ieu s\ nu m\ prinz\ infirmerii c\ striga c\ ce iam f\cut lui domprofesor mam ascuns `ntro odae de raze care era `ntuneric [i un fel de ca un dulap care mam b\gat `n iel da sa spereat o tante dea le[nat finc\ mia v\zut pe un ecran schiletu care mi[ca c\ tocma m\ scobeam `n nas cu picsul.Mersul Trenurilor colorate ca alunecat pe iele domdoctoru dea c\zut pe trepte `n jos [i na mai ]ipat. cu p\rin]i mei l-a caban\ Ma dus p\rin]i mei `n escurse la munte une am mers cu trenu care meam f\cut curea d`n pele de cefere c\ a[a scria pe ea [ii mam amuzat deam scuipat pe geam de lam nimerit pe un nene d`n alt conportament care fuma cu capu afar\ da ie vina lui c\ dac\ na citit c\ ie periculoso sporgersi iaca cea p\]it. La munte mia mea pl\cut tare cu telecabina c`n am urcat to]i la caban\ finc\ de fric\ c\ era mai sus ca pe bloc la noi mea venit pi[u [i crec\ t\etorii de lenmne care era dedesupt a crezut c\ plo\ [i nu nea nimerit c`n a sv`rlit cu 177 . `ntrun cuer era ni[te halate albe care meam loat [i ieu unu [o bonet\ [i meam pus [ii o p`nz\ la gur\ ca s\ m\ ui] `n oglind\ s\ v\z dac\m-i [ade bine s\ m\ fac doctor c`n oi fi mare da finc\ iera `ntuneric [i nu mam v\zut bine a-m e[it pe coridol une ma loat dou\ infirmere [i mea zis hai domdoctor ca venit pacentu de la ]ar\ dea adus corcan [o damijan\. ieu iam f\cut do\ injec]i cu ap\ [i una cu cerneal\ [am plecat acas\ cu corcanu [i vinu care mia mea pl\cut la poreclinic\ c\ mam f\cut s\n\tos dupaea cu vin fert [i mai am loat deacolo un bisturel carei bun la cur\]at nuci [ii mai am [i ni[te seringe care le duc la [col\ s\i fac s\n\to[ [i pe colegi mei.

Am dat o roat\ `n juru c\b\nii une cre[tea petre [i flori de col] d`n care iam f\cut o coroni]\ lui mama care c`n a v\zuto cabanerul a ]ipat de individie dea fugit dup\ eu s\ mio ieie da a lunecat pe ni[te bilu]e de capr\ neagr\ [ii era s\ caz\ `n pr\paste da sa prins deo r\d\cin\ [i la scos mai `ncolo. 178 . Voi mai scrie `n jurnalu meu da nu acuma c\ ma strigat nenea cabaneru s\mi arate ce pu[c\ frumoas\ are cu care tocma vrea s\ trag\ `n eu.Cip Ie[an toporul dupe noi. ~n codru mam `nt`lnit cu ursu mo[ cr\ciun sau mojmartin nu [tiu ezact cum `l cheam\ care am f\cuto pe mortu iar animalu ma morm\nit pe la urechi dup\ care ma mirosit [i a c\zut. Dup\ ameaz\ am e[it `n p\durea de la munte care era cu copaci `n ea [i cu animale s\lbatice care c`n ma v\zut a luato la fug\ [i am mai v\zut un isvora[ cu ap\ rece [i linpede care am mai f\cut ieu alt isvora[ l`ng\ el une a venit s\ se ad\peze un cerb care dup\ aea f\cea numa huu huu [i se izbea cu coarnele de copaci. La caban\ era frumos [i o pele mare de urs `n holu c\b\nii pus\ `n fa]a [eminelului care mam b\gat ieu sub ia deam `nceput a morm\ni mor mor mor cum face ursu de sa le[inat to] turi[tii. Nea cazat `ntro odae cu mai multe paturi ca cum e la caban\ [i cu al] cinci turi[ti care c`n mam desc\l]at a mai r\mas numa doi care le[inas\ pe pat da a plecat [i iei dup\ ce ia trezit cu ap\ rece de isvor a[a c\ mama ma pupat de bucurie finc\ care c`n a plecat [ia uitat bagajele [i borseta. D`n codru des am cules o veveri]\ moart\ un vezure tot mort [i iel [i ni[te ciupreci cu p\l\rie ro[e cu bulini albe care seara la caban\ nu ma v\zut nimenea c\ leam pus la fert `n oala cu m`ncare [i crec\ lea pl\cut la to] finc\ azi diminea]\ na mai e[it nimenea d`n odae de la iei.

{ii bunica sa veselit de vizita mea da a scoso mama d`n cote]u purcelulului [i ia zis c\ ma adus s\ ajut la cules strunguri d`n vie a[a c\ bunica a l\sat furca jos. P`n\ seara am cules do\ze[i7 de g\le]i `n special din plastec ro[ sau albastre care nu se uita la ele uaminii. 179 . Dup\ do\ ore pe bunicu la luat nenea plutoneru de la s\ltat ptr.Mersul Trenurilor cu bunici mei l-a cules de strunguri Finc\ a venit toamna care ieste anotinpu hanbarelor pline de bucate ma dus p\rin]i mei la bunici la ]ar\ s\i ajut\m la cules de recolta rodnic\ a toamnii. Am mers `n via cu struguri care mea zis s\ culeg de s\i pui `n g\leat\ care eu prima de toate am m`ncat struguri p`n\ mea venit de la burt\ c\ era stropi]i deci mam ascuns ca s\ fac `ntrun vece care am aflat dupaia c\ era coliba lui nenea paznicu dela vie. Bunica mea zis c\ m\ ho]ule ai furat g\le]ile vecinilor s\ vez tu ceo s\ p\]e[ti numa bunicu sa bucurat c\ a zis c\ le vinde de cunp\r\ rachiu d`n iele c\ tot nu sa f\cut anu \sta recolt\ ca b\tut piatra [ii ce sa mai f\cut a trecut tractoru de lea stricat. g\le]i care mia mea pl\cut la cules finc\ c`n am mers cu p\rin]i mei s\l vedem pe bunicu `n arest la postu de poli]e am luat un pistol d`n seltar cu care moi juca foarte frumos `n prima zii de [col\ s\ trag `n tanti `nv\]\toare. C`n ma v\zut bunicu sa bucurat c\ avea pastilile la iel [ii na mai f\cut h`u ca vara asta c`n la dus la dispensar de ia pus masc\ de ocsigen la gur\ [i iam `nv`rtit ieu robinetu de sa umflat bunicu ca balonu. Noroc c\ nu ma prins s\ m\ ba]\ finc\ mam ascuns sub tractor de iam `npins d`n gre[eal\ cu picioru peatra de la roat\ care sa pornit la vale [i peste nenea pasnicu [i peste colib\ plus al] oameni care culegea `n vie.

Cip Ie[an 180 .

. pe tema asta. cuiere [i fotografii `nr\mate pe pere]i. au rupt cuierele. tot necunoscu]i r\m`n [i urma[ii lor. dar nu prea mult. c`]iva respectabili cercet\tori s-au `nc\ierat `n holul unei institu]ii seculare. au stricat pedalele closetelor din vagoane [i au ad\ugat fotografiilor `nr\mate de pe pere]i detalii neru[inate. din dorin]a de mai bine.. de-a lungul veacurilor. iar cu prilejul unui simpozion interna]ional. care au furat perdelu]ele. 181 .Mersul Trenurilor Mersul Trenurilor . `n special. canapele `nvelite `n mu[ama. [i al personalului 89890. Cu at`t mai pu]in se cunosc numele celor care. ap\r`ndu-[i principiile. unii speciali[ti `n probleme de tehnic\ se contrazic [i `n zilele noastre. Printre anonimi se num\r\ cei care au montat pl\cu]ele inscrip]ionate cu tradi]ionalele “E pericoloso sporgersi” sau “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii”. de progres. au t\iat cu bricegele mu[amaua canapelelor. au dotat vagoanele cu perdelu]e murdare. Suna]i la gar\” Primul capitol. din care afl\m cam care este rostul trenurilor pe lumea asta. Nu se [tie exact nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i: locomotiva ori calea ferat\. `n general.Roman diesel-electric Motto: „Angaj\m personal. Tot aici apare [i [eful Jenic\.

cei care mor primii s`nt pasagerii de pe scaunele din fa]\. Pe acelea[i [ine pe care au alunecat lin [i parfumat aristocra]ii pasageri ai Orient-Express-ului s-au `nghesuit. pe culoar. iar g\rile `n care se schimb\ locomotiva [i sensul de mers s`nt multe [i necunoscute. m\rimi sau culori. apartenen]\ politic\. studii. unii au f\cut prima poz\ cu femei goale. cu aburi sau cu alte chestii. apoi. etnie sau buget. Vagoanele pentru c\l\tori formeaz\ o specie aparte. care prezint\ mai multe subspecii. fiindc\ dispunerea vagoanelor e hot\r`t\ de for]e situate mai presus de `n]elegerea unui c\l\tor obi[nuit. a doua zi dup\ inventarea trenului sa g\sit cineva care s\-i adauge vagonul restaurant. Pe c\ile ferate din `ntreaga lume circul\. Dup\ cum spuneam. religie. indiferent de sex. diesel. sco]`nd un ]\c\nit universal. trenurile cu brigadieri [i vagoanele scorojite ale personalelor de naveti[ti. {i.. locomotiva ori calea ferat\. v`rst\. nu se [tie nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i. omul de afaceri sau n\zurosul parlamentar c\l\tor la clasa I ajunge la destina]ie `n acela[i moment [i cu aceea[i `nt`rziere ca simplul cet\]ean a[ezat pe valiz\.Cip Ie[an A doua zi dup\ ce s-a inventat fotografia. vagoane pentru to]i. dar mai mult ca sigur. cu bufet. Exist\ vagoane de diferite modele. cei de la Business Class. M\car la avion e mai simplu: `n caz de coliziune frontal\. puse `n mi[care de locomotive electrice. ras\. dup\ care. Se poate b\ga m`na `n foc c\ al doilea film realizat vreodat\ `n istoria cinematografiei a fost unul interzis minorilor. 182 . garniturile cu solda]i `n drum spre front. dieselelectrice. bere rece [i ciorb\ de burt\. Calea ferat\ reprezint\ ast\zi o oaz\ de egalitate social\: de[i a pl\tit mai mult.. nici m\car [ansa de a cobor` din tren mai aproape de gar\ [i de peron nu i se ofer\ pasagerului simandicos. av`nd destina]ii dintre cele mai diverse. ~n zilele noastre exist\ trenuri de marf\ sau de pasageri. zdruncin`ndu-se.

Acesta `[i `ntrerupse discursul pentru a-[i trage sufletul [i a striga: . c\ n-are fr`neeee!”. rezolv`ndu-se astfel [i problema aprovizion\rii pe traseu. [eful de tren Jenic\ se uita la ceas. `n schimb. Rezultatul `nregistrat a fost pozitiv. *** Pe peron. dup\ marf\. prin jurul s\u treceau ca ni[te particule `n mi[care brownian\ c\l\tori cu geamantane. ad\ugat `n mod excep]ional pentru c\l\torii care p`n\ atunci tr\geau semnalul de alarm\. fiindc\ vehiculul nu avea nici claxon. deoarece cu el nu c\l\toresc prea mul]i oameni de afaceri . nea Jenic\! Merge.doar c`]iva patroni de magazine mixte amenajate `n garaj sau de bufete comunale mai merg la ora[.Hai noroc. gen]i [i saci sau `mping`nd c\rucioare de butelii. iar dup\ c`teva luni. merge? Ce face \la micu? 183 . unii r\m`n de p\rere c\ ar fi fost mai nimerit un vagon-cistern\. To]i se d\dur\ `n l\turi pentru a face loc unui electrocar plin cu bidoane [i condus de un cet\]ean care purta dup\ ureche o ]igar\ bo]it\ [i care f\cea din gur\ “Bibiiii! Ti-tiii! Ni-no-ni-no! Ferea.. o persoan\ cu sim] practic din conducerea regionalei a lipit de restaurantul pe ro]i [i un vagon de marf\.Mersul Trenurilor *** Trenul personal 89890 are vagoanele verzi [i murdare [i nu are Business Class. Are. oprind garnitura `n dreptul tuturor bodegilor z\rite pe geam. vagon restaurant..

Cip Ie[an 184 .

Dup\ [apte ani. parc\ dormea. Sfin]ia voastr\? 185 . dar c\lcat\ impecabil. economia exagerat\ de ap\ curent\.Mersul Trenurilor Popa Serapion T\m`ie poveste[te p\c\to[ilor despre parastase [i z\d\rnicia celor p\m`nte[ti .P\i. ra]ele. s\ nu piard\ trenul. n-au g\sit-o. S\ spuie [i p\rintele: nu-i a[a. g`[tele [i curcanii `ncetaser\ s\ se mai zbat\ [i `ncercau s\ socializeze pe limba lor de or\tanie. da’ c`nd l-au dezgropat? vru s\ [tie al doilea fum\tor. mo[ul. s-o ard\ [i s-o bea. plutea fum de la trei ]ig\ri proaste. un 6 desenat cu creta [i sem\n`nd cu un G sau cu jum\tate de perj\. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. Pe holul vagonului 6. acum `mbr\cat `ntr-o salopet\ murdar\. se urcaser\ `n vagoane. Primul fum\tor. `mpro[ca scuipat cu tutun [i r\sp`ndea miros de transpira]ie c`nd `[i `nt\rea spusele prin gesturi. a[tept`nd s\ aud\ fluierul pentru a[i lua r\mas bun de la rudele r\mase pe peron [i pentru a scoate sticlele. s\ le treac\ de moroi: ei.printre care. lucruri pe care omului nu-i este dat s\ len]eleag\. veni]i `n gar\ cu ore `nainte. Sub banchete. puii pr\ji]i [i ou\le r\scoapte din gen]i. zic eu. Forfota g\rii se domolise: pasagerii. Nu i-au g\sit inima! . la parastas. Au c\utat cumnatul [i cum\trul s\-i scoat\ inima. . iar acum fumau pe culoar.Deci. cu p\l\ria pe piept [i bani pe ochi. c`nd l-au dezgropat. Se mai `nt`mpl\ lucruri din astea. ridicase tonul. g\inile. un gras cre] [i must\cios. Aurel L\tunoi. .

cu ni[te ani `n urm\.Fiilor. colaci [i fum de lum`n\ri. Parastasele astea nu-s de glumit. la un mort. vin de poman\. p\rinte. nu? Adic\ VIP. fiind singurul pop\ din zon\. b\tuse nou\zeci. mic\ e `n]elegerea omului [i multe s`nt c\ile Domnului. nu m\ vedea nimeni [i dac\ m-ar fi v\zut. c\ era parastasul ca la nunt\. o boare pl\cut\. motorin\ din conducte sau alte roade ale ogoarelor. cum s-ar spune. ci specialistul din mine v-o spune. Mort-mort.Ca s\ dau doar un exemplu. se rugar\ cei doi de fa]a bisericeasc\. ~n cas\. . salate. vinuri de vreo trei feluri. M\ `ntorc la mort. m\ `nfig eu singur. `l ducem la ve[nicul domiciliu. oricum. jale. rude. trec`ndu-[i din c`nd `n c`nd m`inile prin barb\. v-o spun eu. Ei. coliv\. eram mai demult. mai ales c`nd mergeau noaptea la cules p\pu[oi. la un sf`r[it frumos de septembrie. . plin\. albinele `nc\ mai zumz\iau.Cip Ie[an *** Cel de-al treilea pasager de la geam purta hain\ preo]easc\ [i tr\gea cu poft\ iarba-dracului. `ncepu p\rintele Serapion T\m`ie. c\ doar unu-i popa. hamsii. . maionez\. aglomerat. iau eu din toate. zi-o.. icre..de care oamenii se cam fereau. nu conteaz\. avea clientel\ numeroas\ [i era considerat o autoritate mai presus dec`t cele locale . ca la mort. Adic\ nu eu. dup-aia hai `napoi. Una cu nas mare. unde era `ntins\ masa mare [i. purcel. pui frip]i. fac treaba. scobit\ [i 186 . nu? Deci. `[i tr\ise traiul. m\ trage de m`nec\ o bab\. numai mirii lipseau. ce. Era a[a.P\i. Le-am zis c\ mai bine ies la aer p`n\ `n ograd\. Serapion T\m`ie `l slujea pe Dumnezeu la bisericu]a din spatele g\rii. nu zic nu. ]uic\. C`nd m\ `ndreptam eu din nou spre salate. pui [i pulpi]e. c\ mai e p`n\ fluier\. c\ e mas\ mare. [ti]i decorul.

d\ capacul la o parte s\ scoat\ oasele. Eu m\ tot g`ndeam la alea de pe mas\ [i am `ntrebat-o “Ce-are. crezuse c\ i s-o fi f\cut r\u. cum e cu parastasele de [apte ani..{i totu[i. groparul. [ti]i cum e. Stau eu [i a[tept s\ termine b\ie]ii care s\pau `n cimitir. Ei. Ei. se `ng\lbene[te [i \sta [i cade peste Titi. s\ nu pui gura pe bucate!”. f\. dup\ ce i-am stropit cu ap\ [i s-au trezit.. iar Titi.. vampir. c\ \[tia. f\. “Titi. cic\ “P\i nu. paharele [i tac`murile `n cad\. fuga s\-l ajute. tot `n apa aia. baba. merg eu la un parastas de [apte ani. cu jacuzzi. mai r\m`ne sau nu mai r\m`ne inima. au sp\lat farfuriile. c\ `nainte. ai visat strigoi. p\rin]ele. iar atunci `mi zice baba c\ “P\i are.P\i. s\ nu m\n`nci. de ce. stimate pop\. privind cu grea]\ `n jur. nu?”. poate or fi fost ceva gaze. c`nd se scot ciolanele din groap\ [i se spal\ cu vin. Ei. o cucoan\. m\ apropii [i eu s\ v\d cauza. c\-l [tiam pe mort cum fusese la via]a lui. M\ uit `n groap\ [i m\ ia groaza.. c\ tot nam priceput? `ntreb\ primul fum\tor. cic\ “P\rin]ele. la ceva vreme dup\ aia. stai a[a c\ viu!”.. dup\ c`teva minute `n care nu f\cu dec`t s\ se scarpine. ce s-o fi `nt`mplat.Mersul Trenurilor galben\ la fa]\. au mai le[inat `nc\ vreo trei b\ie]i. [i tot acolo au ]inut [i sticlele la r\cit!”.. poate n-o fi de import. emana]ii. se face mas\. La care ea. se d\ de poman\.Da’ ce-i. cum? Deci. “Ce-i. ce era. atunci l-am v\zut pe dom’ Titi cum se face ca lum`n\rile [i le[in\. p\rinte. {ti]i cum e la [apte ani. M\ trage deoparte [i-mi zice la ureche. Atunci i-am `n]eles eu pe bie]ii b\ie]i. ce mai r\m\sese din el. . adic\ de ce s\ nu m\n`nc?”. Titi. de ce nu-i bun\. nu? 187 . . . Tot a[a. nu m`nca. se aude cazmaua `n lemn. ai ]`n]ari acas\. p\rin]ele. au sp\lat mortul!”. p\rin]ele. deh. ce-are cada lor din baie. ce-ai p\]it. tot gropar [i el. sicriul. atunci am fost eu bolnav [i am z\cut dou\ luni. ca s\ fac\ economie. p\rinte. rudele. Frate-su. ce era acolo? Se f\cuse moroi. bine.

Cip Ie[an . dar `n aceea[i clip\. ca dou\ pungu]e lucioase! Titi [i \ilal]i gropari. de exemplu. ~n vagonul 4.`nt`i accelerat\. apoi oarecum uniform\. pantaloni `n dungi [i musta]\ `n furculi]\ . `ncheie popa. respect`nd legile mecanicii newtoniene. din cauza aceluia[i [oc. Prin urmare. trei geamantane [i o damigean\ au c\zut din locul lor special amenajat peste Zamfira C\r\u[u. tu[ind cu sub`n]eles. [i deasupra. P\rintele Serapion T\m`ie din vagonul 6 scoase dintr-o t\g`r]\ roz imprimat\ cu `ndr\gite personaje din desenele animate c`teva prescuri [i `ncepu s\ le molf\ie.cu gambet\. apoi `n m`na vecinului.N]]]! Ce vampir. un domn care `[i scosese s\ m\n`nce ou\ fierte cu ro[ii de cum urcase `n compartiment [i-a `nfipt furculi]a `n ochi. iar trenul personal 89890 porni cu o smucitur\. dac\ n-au v\zut silicoane la via]a lor. {eful de gar\ Anton Fluiera[ fluier\ luuung din ]ignalul primit pe inventar. care adormise deja. pasagerii au sim]it c\ trenul s-a pus `n mi[care . un pechinez numit Bubico. 87 de ani. dar efectele sale au fost multe. normal c\ i-a apucat. Trenul pleac\.. a[a. sc`r]`ind pe [ine. mai cu o g\in\ sau o furculi]\ `n ochi. ~n vagonul 2.. bre? Mai r\u! Din bab\ r\m\seser\ oasele curate. se ridicau ]`]ele femeii. Smucitura asta a fost una singur\. ca dup\ [apte ani. un alt domn . iar noi afl\m cum nu trebuie zugr\vit\ o cas\ [i de ce e bine s\ fim corec]i cu me[terii. 188 . Ceva mai `ncolo. peste coaste.tocmai sc\pa pe geamul larg deschis al unui alt compartiment. mai cu o valiz\ `n cre[tet.

p\rinte... nu e igienic. le sp\lam [i le d\deam lui nevast\mea. baba respectiv\ are o fiic\. `mpu[c `n beton. |la m\ cheam\. Aurele. punem faian]\. Deci.Mersul Trenurilor * * * . tot mirosea. tot nimic. cas\ proasp\t v\ruit\. are o poveste lung\. dac\ eram acolo. tot profanare.. {ti]i.Nu-i baba aia care cre[tea bibilici `n baie? Cu casa mov-liliachiu. . tai lemne. privi Aurel la ceas [i aprinz`nd `nc\ o ]igar\. s\-l scot pe Necuratul. Dac\ e nevoie. pun lipitori. “Hai. Le-ar fi cusut `n loc de perni]e. ne-am 189 . m\ritat\ cu un me[ter de pe la noi. Silicoanele babei. acum vreo doi lucram tot cu ziua. eu zugr\vesc. miroase a groap\. oarecum curat\. Sfin]ia-voastr\.Fiule. Venera N\t\r\u. umplu bor[ sau ]in eviden]a contabil\ pe la firme. la palton. p\catele mele. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. de care vorbe[ti matale. la soacr\-mea. vorba aia. dac\ m\ cheam\. c\ multe lucruri ne s`nt ascunse nou\. c\ avem comand\. M-au chemat acolo s\ fac exorcizare. le luam acas\. r\spunse printre `mbuc\turi popa T\m`ie. De fapt. cum sim]eai pucioasa diavoleasc\.. `ncepu el povestea nu chiar a[a de lung\. oamenilor de r`nd. . nu-i frumos s\ g`nde[ti a[a. Stela Gresie. Deci. deci? Eu. pe la c`te unul-altul. rosti ca pentru sine Aurel L\tunoi. fiindc\ fapta asta. Plus c\. am ref\cut. cu var. da’ cum intrai.. c\reia `i intrase dracul `n cas\.. nu chiar a[a de lung\. am f\cut. care avea nevoie. [i pucioasa aia a dracilor. P\cat s\ se piard\. Se vede. oricum ai luao. pun dibluri..Deh. adic\ mare p\cat se cheam\. repar aparatur\ audio-video. are microbi. odat\. a[a. Asta `mi aminte[te de o enoria[\ din parohie.. nu? H\! P\i. d\m cu glet.

v\dit curios. [i p`n\ m-am `ntors. luasem un aconto de la doamna [i nu puteam pleca. ar fi b\gat-o cu capul `n var de drag... c\ se l\sase `ntunericul deacum [i nu mai vedeam bine. Un vin ro[u. cu [mirghel. [i atunci ce-a]i f\cut? `ntreb\ popa Serapion T\m`ie. Noroc c\ a doua zi am plecat de diminea]\ cu o lucrare. dup\ o s\pt\m`n\. cu ochii pe noi. s-a mai uitat. c\ numai pagub\ aduci. pesemne c\ `l [tia mai bine pe gineric\ al ei ce b\iat bun e c`nd nu-i cherchelit. dumneaei se uita cam c`[. * * * . f\r\ pauz\. nimic.Cip Ie[an scos!”.. baba `n u[\. fleo[c-fleo[c cu bidineaua. . [ti]i cum se zice la situa]ii dintr-astea. cic\ dac\ tragem tare. Buuun! Deci. Deci. Mergem deci noi la bab\ aranja]i. p\rinte. o strig\ careva la poart\.Ei. a s\rit la c\mar\. apoi plec ca `mpu[catul. Ei. Eu. c\ be]ivanule. `njuram pe sub c`rpe tot neamul babei.. deci fac eu ce fac. pentru praf. 190 . c\ vai. c\ vine cu agentul. Ea. Gresie. c\ s\ nu scape gineric\ la c\mar\. zicea ceva. a[a. [i cum g`ndeam noi c\ mai bine ne b\g\m picioarele [i facem ceva `n ciubucul babei. c\ unaalta. cu c`rpe la nas [i gur\. c\ unde mi-au fost min]ile c`nd ]i-am dat-o pe fiic\-mea. Pe mine nu m\ v\zuse. na. Gresie se enerveaz\. {i deodat\.. preg\ti]i. din \la de p\teaz\. Colegul \sta al meu.Ei. `i scap\ o lab\ soacr\-sii [i m\ las\ singur cu bestia `n cas\. Noi. ca me[terii. la vinul cet\]encei. baba cu ochii pe noi. C\ h\u. peste dou\ ore ne d\ un ceai cu pr\jiturele de cas\. adic\ rareori. ginerele. s\ nu mai aud de soacra lui Gresie `n via]a mea. fiindc\ ascunsesem repede sticla cu vin `n g\leata cu var. h`r[a-h`r[a. ce-ar fi f\cut oricine `n locul nostru? Normal c\ Gresie. c\p[unic\.. frec eu pere]ii. s-a mai calmat doamna. la am`ndoi.

c\ ne-am b\tut joc. [i ce leg\tur\ are cu pucioasa dracilor. n-a vrut s\ dea to]i banii. purt`nd o basc\ ud\ de sudoare [i tricou imprimat cu iepura[i. c\ una.P\i. acum [ti]i de ce are doamna Venera casa a[a de vesel\. iar mul]imea g\l\gioas\ de `mp\timi]i ai socializ\rii se rev\rs\ `ntr-un spa]iu mult prea mic. de[i c`]iva c\l\tori se urcaser\ `nc\ din gar\ pe sc\rile [i tampoanele acestuia. da’ nu [tiu cum se face c\ pe c`t au dat. despre direc]ii. iam l\sat `ntr-o doz\ din perete un ou crud cu coaja ni]el spart\ [i am v\ruit pe deasupra. cred eu. reu[ise s\ se trag\ aproape de o 191 . Barmanul Tudorel M\sur\ [i osp\tarul Cornel Tav\ tocmai turnau ap\ `n ciorba de burt\. `nainte de-a pleca. s\ nu vad\. am uitat s\ v\ spun: fiindc\ baba a c`r`it c\ aia nu-i treab\ f\cut\. Blestemul lui Gresie. Obi[nui]ii trenului personal 89890 aveau locurile lor rezervate neoficial.Da’ de ce. u[a fu descuiat\. v-am zis c\ ascunsesem sticla `n g\leata cu var. `ntr-un t`rziu. iar acum tr\geau [uturi `n u[i. pe-at`t mai tare s-a v\zut culoarea.Mersul Trenurilor .Aha. au `ncercat s\ dea cu trafaletul pe deasupra. ce s\ uite? . a[a c\ s-a amestecat vinul cu varul [i de-aia i-a ie[it babei casa movulie. s\ o `nmul]easc\. intru[ii erau nevoi]i s\ se descurce. Pesemne n-oi fi pus dopul bine. zic eu.Da. Ei. sensuri [i drumul omului prin via]\. Au mai venit al]i me[teri dup-aia. Vagonul restaurant `nc\ nu era deschis.. Despre personalul de deservire al vagonului restaurant. Un mo[ neb\rbierit. cu mirosul? `ntreb\ p\rintele Serapion T\m`ie. ci posp\ial\. alta.. bine. De-aia. c\ pe `ntuneric n-am v\zut. `ncheie me[terul zugrav Aurel. . . m\.

b\usem [i m\ culcasem `n curte.Da’ unde mergi. dac\-i a[a. C\ din p\m`nt am plecat [i `n p\m`nt ne `ntoarcem. 192 . m\ duc [i eu unde mi-o fi drumul.. f\r\ pantofi.Da’ totu[i. [i comand\ un Courvoisier dublu. Dup\ alte ni[te zile am plecat cu un purcel. ceas [i undi]\. n-am plecat nic\ieri. cum a zis domnu’ de la masa patru! strig\ osp\tarul Tav\. . nu [tii c\ nu-i voie cu animale `n tren? . Mai recent. s\l v`nd la ora[..Cum ]i-o fi norocul. cu fundul pe un sac mi[c\tor. da’ am ajuns cu vreo zece kilometri mai jos. Am zis s\ facem economie la un bilet. la pescuit. mo[ule. . `n vreme ce barmanul Tudorel M\sur\ lu\ cu un gest expert sticla cu aperitiv “Cri[an” de pe raft. a[a `nc\rcat? vru s\ [tie t`n\rul angajat. interveni osp\tarul Cornel Tav\. dac\ ]ine]i mor]i[ s\ afla]i. de exemplu. mo[ule. Iar `n desaga aiasta.. pe care [ed io acum. ca omul gospodar.De dus. iaca. Via]a e plin\ de meandre. cu l\m`ie.Vine b\iatuuu! Un curvoa\\\. pe nevast\-mea. aduc`nd b\uturile. Eu. Deaia zic eu c\ nu mai [tiu unde merg. la nepotu’. a[ dori s\ ajung la Zal\u. c\ venise viitura de la munte. Mi-au zis c\ f\cusem scandal `ntr-un bufet [i d\dusem cu purcelul `n cap la o doamn\.. doar bunul Dumnezeu [tie de unde venim [i `ncotro ne `ndrept\m. [i m-am trezit `n arest. [i am ajuns `n [an]ul din spatele [colii. {i ce duci matale `n desaga ceea. dormeam cu punga de r`me sub cap.Totu[i. unde-ai vrea matale s\ mergi acum? .Cip Ie[an mas\. ca o pern\. am plecat odat\ la g`rl\.. o duc pe baba. da’ nu-i \sta trenul. . ..

dac\ nu [tii povestea cu \[tia. sperietori. ~n dep\rtare se z\reau zeci de lucr\tori ai ogoarelor.mai bine zis.. Mitrache P\pu[oi. . iar unii dintre c\l\tori tocmai ignorau avertismentul “E pericoloso sporgersi!”. care m`nca pufule]i. `ntre halte.Mitrache m\ numesc. [i cu cheful lor de munc\. ci a pesc\rie [i a mujdei. fugeau peste c`mp s\lt`nd valize. da’ [i noi avem `n sat ni[te t`r`ie-br`u care servesc de diminea]\ la bufet. mo[ule. am fost . . paporni]e [i damigene. . parc\ `ncremeni]i `n pozi]ii nefire[ti [i identice. cum le-ai zis matale. un geam p\tat de ulei [i [ters cu o c`rp\ murdar\. Vasile Roait\. Ni[te cet\]eni `mbr\ca]i `n nunta[i.|[tia de p-aici. la 193 . iar pe c`mp nu s-ar apleca nici s\-i mu[te c`rti]a de sandale.. S`nt . au tare mare chef de munc\! spuse cu t`lc un c\l\tor v`rstnic. desc\l]at de ghete [i cu picioarele `ntinse sub nasul doamnei din fa]\. cu teni[i noi. mo[ule. Povestea ceea de care ziceai care-i. care ai tras maneta? Maneta [i semnalul cui te-a f\cut! Strig\tul ]`[nise prin geamul deschis al locomotivei. iar un fost p\pu[ar poveste[te despre leg\tura dintre art\. din c`te se vede.p\pu[ar-marionetist la noi.B\i.A[a-i. eu `s tocmai de pe la Valea M`]ei.Mersul Trenurilor Ni[te lucr\tori ai ogoarelor nu prea au chef de munc\. care mirosea [i el a pe[te cu mujdei.Se vede c\ nu e[ti de pe-aici. f\cu s\ zb`rn`ie geamurile degeaba. stau [i ei. Trenul oprise h\isa. o soacr\ de primar [i ni[te americani. om bun? . Strig\tul. ~n `ntreaga locomotiv\ mirosea nu a motorin\. care servise `nainte drept fa]\ de mas\. St\ recolta. . fiindc\ nici o fiin]\ vie din jur n-ar fi recunoscut c\ ea a tras semnalul de alarm\.

pe ogor la noi. cic\.F\cut un. fiind cum\tri. masca]i de tabl\. lupul. procurori de tabl\.... ci altele. . cu o problem\: cic\. c\ la noi nu ciorile d\uneaz\ (nici n-avem ciori. r\mas cu cle[tele palmat `ntr-o m`n\ [i cu cealalt\ `ntins\ c\u[. Hamlet.. frumos (*) "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani".. coropi[ni]ele [i nu `n ultimul r`nd oamenii .. fata babei. micii. pungu]a cu doi bani. c\ din cauza lor se compromite recolta. . a[a. artistice. [i le prezint la prima [edin]\ cu consilierii locali... dac\ tot m\ pricep eu la p\pu[i. ia s\ m\ g`ndesc cum s\ fac s\ concep ni[te sperietori de pus pe c`mp. Aristide S`rm\. a[a.. Deci. c\ produc]ia a ie[it mult sub estim\ri. f\cut pe naiba! P`n\ la urm\ a r\mas c\ s\ proiectez.. Puneam `n scen\ din astea. `ntro sear\. Ce rol. * * * .{i vine la mine primarul nostru. c\ erau mai ales pre[colari din \[tia. ~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani (*). ce interpretare! C`nd urlam ca lupul. fac eu ni[te proiecte artistice. Acolo se ridic\ unul de la opozi]ie [il `ntreab\ pe domnul primar c\ de ce sperietori de ciori.deci de ce s\ nu fac eu mai bine sperietori de coropi[ni]e. fata mo[ului. fiindc\ le-au prins oamenii.{i? .. deci m\ iart\ c\ produc ilegal [i f\r\ taxe ]uic\ `n beci. Mi-a mai zis c\. dup\ ce fac urm\riri cu poli]i[tii prin tarla. ilustra]ii tot de Jup. tot de Cip IE{AN. am f\cut poli]i[ti de tabl\. pentru copii. nu se organizeaz\ licita]ie.. Iedul cel mic. Buuun! Deci.{i ai f\cut matale sperietori de coropi[ni]e? Cum arat\ sperietorile de coropi[ni]e? vru s\ [tie controlorul de bilete Jenic\. c`rti]e sau g`ndaci. f\ceau spectatorii pe ei. cum ar veni. ascult`nd povestea. 2005 194 . ni[te sperietori pentru ho]ii de carburan]i care vin noaptea [i dau gaur\ la conductele de pe ogoarele noastre.Cip Ie[an teatrul de amatori. c`rti]ele. le-au dat cu clor [i le-au v`ndut la ora[ drept pui). la din astea. g`ndacii de Colorado. Editura Polirom.

Le ]inem acolo de c`nd au venit ni[te americani s\ fac\ un film cu sclavi negri care lucreaz\ pe c`mp. doamna Antena Lamp\. ziceau c\ 195 . lucr\torii \ia din tarla. cote]ul. da’ leg\tura care-i? ..P\i. cum ar veni.Leg\tura e c\ dup\ alegeri s-a schimbat primarul. `ncheie fostul p\pu[ar Mitrache P\pu[oi. care s\-i sperie pe ]\ranii care fur\ sperietorile de tabl\ puse s\-i sperie pe \ia de fur\ benzin\. iar eu am r\mas cu c`teva duzini de sperietori pe stoc. . Oamenii de la noi din sat n-au vrut s\ ias\ la munc\ nici m\car ca figuran]i..Le-am f\cut. da’ nici chiar a[a. cu ideea.. la ferm\. de-a valma.Mersul Trenurilor picta]i. parc\ nu s-ar apuca de treab\. tot primarul. s\ le ia naiba.{i au venit ni[te oameni din sat care nu s-au speriat de ei.. cine [tie? P`n\ la urm\. cu c`rca. fiind f\r\ vreo utilitate.. aleas sperietorile noastre. s\-i zic a[a. . [i i-au furat pe to]i `ntr-o noapte. s\ scape de gura ei. toate cu fa]a doamnei Antena... Habar n-avea nimeni la ce-ar fi putut folosi ele. ziceai c\-i Mona Lisa sau boii \ia de la carul lui Grigorescu. nu m\ ancheteaz\ [i pe mine? . care o vedea se speria. cic\ s\ fac [i ni[te alte sperietori. de-i vezi matale pe geam cum parc\ s-ar apuca. Pe ele [i pe boul de primar. aveau nevoie de tabl\ s\ repare acoperi[ul. care-i treaba lor cu munca p\m`ntului? vru s\ [tie mo[ul. procurori. Deaia spuneam eu c\ munca p\m`ntului e relativ\. cum\trul. poli]i[ti. care mi-a b\gat-o pe g`t drept fotomodel pe soacr\sa. pe valut\. motorin\.Bine. c\ se visa fotomodel cucoana. . masca]i.. c\ dac\ face unu’ atac de cord. care parc\ se holba la mine c`nd treceam pe l`ng\ ele.{i? .{i. totu[i. p`n\ la urm\. Ce-i drept. .{i le-a]i f\cut? .

curacao. sec\ric\ la sfert. P`n\ la urm\. Trenul st\ `n continuare.Cip Ie[an dup\ c`teva [p`rle `i doare la tri[c\ de figura]ie. nu `njurau. iar din loc `n loc c`te cinci[ase dosuri late `mp\r]eau fr\]e[te o navet\ goal\. Martini. 196 . c\p[unat\. ireale. patru dintre noii veni]i formau o pat\ de lips\ de culoare: ie[eau `n eviden]\ prin hainele lor negre. care merg p`n\-n p`nzele albe s\ li se fac\ dreptate. c\ eu le d\dusem `nainte cu vopsea neagr\ pe fa]\. spre deosebire de patru c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. se simt vedete ca M\rgelatu [i m\n`nc\ semin]e. un cu]it [i o furculi]\. erau mirosuri diverse [i mult fum. brag\. scotea o batist\ mare. mai ales direct din sticle: aperitive [i lichioruri `n culori vii. iar cei mai mul]i pasageri jucau c\r]i sau `[i spuneau snoave [i cimilituri. apoi se [tergea cu ea pe fa]\. cinea[tilor. rachiu de mere. C`teva mu[te b`z`iau. ~ntr-un col]. vinuri de regiune sau selec]ionate. Cei care nu prinseser\ locuri la mese [edeau pe geamantane sau paporni]e. le-a convenit. nu beau [i nu jucau c\r]i. Nu fumau. `[i sufla nasul. americanilor. vi[inat\. caisat\. atra[i irezistibil de emblema pe care z`mbeau. Vagonul restaurant era ticsit: de c`nd personalul 89890 oprise `n c`mp. zeci de ple[cari se repeziser\ dinspre toate punctele cardinale ca furnicile la dulcea]\. s\ nu-i mai v\d mutra doamnei Lamp\ cum se holbeaz\ la mine. mic [i burtos. prin pletele [i b\rbile lor. ]uic\ de dovleac porcesc sau bere. doar din c`nd `n c`nd unul dintre ei. tot stocul de buc\]i. Dom Perignon. leam v`ndut \lora. afinat\. Se consuma orice. a[ezate `ncruci[at ca oasele de pe steagul pira]ilor. Se fuma pe ruptelea. horinc\. dar mai ales prin purtarea lor sfioas\. ~n\untru era aglomera]ie.

Mersul Trenurilor 197 .

Ei. care pe navet\. Scarlate. nu? Hai. c\-i drum lung p`n\ la cap\t. nu sta]i `n picioare. Sfin]ia voastr\. cum s\ arate? Acum. ne vezi pre noi posomor`]i la chip. aici de fa]\. s`ntem cuvio[ii c\lug\ri Averchie. face]i loc la oamenii i[tea! lu\ cuv`ntul un pasager mai `n v`rst\. Totul a `nceput `ntr-o diminea]\. sfin]iile voastre. c\ v\ v\d cam posomor`]i? `i `ntreb\ el pe cei patru.Cum adic\. dup\ ce se a[ezar\ care pe banchet\. costume de protec]ie. coarne [i barb\? vru s\ afle un mesean enervant. m\[ti.{i cum arat\ necuratul \sta. flutura o h`rtie [i striga c\ vrea musai s\-l vad\ pe taica stare].P\i. Donose. str\puns\ doar de zgomotul urechilor care se ciuleau. care a zis c\ e de la minister. iar unul cu cravat\. Erau cu ma[inile. ni L-a trimis sub chip de autorit\]i locale. . cuviosul p\rinte Epigastrie. Ia. Pafnutie. Sup\rarea noastr\ cade la suflet de c`nd bunul Dumnezeu. boal\ cu nume ca la [ah? 198 . cu musta]\ [i laptop. gras. c`nd la poarta l\ca[ului nostru de rug\ciune [i uitare de cele lume[ti au venit ni[te oameni. otova. de ni La trimis pe necuratul. doi aveau straie a[a. Pandemie [i Epizootie. cu ordin de evacuare. dar [i mai ad`nc\ sup\rare `n sufletele noastre st\ ascuns\. ca matale. . fra]i `ntru credin]\ la Schitul Pas\rea. peste deal.O fi fost vreo telegram\.Dar `ndr\zni]i. . `n nem\rginita Sa `n]elepciune. cuvio[ilor. noroc! `ntrerupse un b\iat cu must\cioar\ [i geac\ de f`[ cu embleme.A[. a dat s\ ne cerce credin]a [i r\bdarea. ~n vagon se l\sase lini[tea. `ndr\zni]i. fiule! Zicea c\ au `nceput s\ moar\ g\inile oamenilor. fiule. . pe care ceilal]i `l priveau cu respectul cuvenit [i `i spuneau “dom’ maistru”. obr\zare. a[a c\ au venit `ntins la noi. vreo veste. cuvio[ia ta? Posed\ copite.Cip Ie[an . `n luminata adunare. Noi. . Unde merge]i. c\ s`nt suspecte de o boal\ cu nume ca la [ah. deci e cam a[a. .

Stropeau.. fiule? H-5. ce tot at`ta [i-[i-[i? P\i. care se ocup\ la noi cu aprovizionarea. are o m`n\ grea ca buturuga! . s`ntem suspec]i. Cic\. s\ le ard\. Deci.Mersul Trenurilor . nici fulgi m\car. c\ odat\ ce apar `ntr-un proces verbal de constatare pe tema gripei aviare ni[te termeni precum numele cuvio[iilor lor.. poate n-a]i priceput. c\ a luat cu el ni[te fra]i `ntru credin]\ [i rug\ciune. de curcan. au `nceput ei s\ explice c\ m\car s\ d\m p\s\rile din schit. de ra]\.{i noi. pe cuvio[ii Paisie. Noroc de taica stare]ul. c\ avem canon s\ dormim cu capul pe pietre goale. continu\ c\lug\rul.{i? . cum spuneam. . mai ales. s-a f\cut `nv\lm\[eal\. dracii ies doar cu post [i rug\ciune.{i? . au isc\lit un proces verbal cum c\ `n schit nu se afl\ picior de pas\re. conform ordinului de la minister. Transmisie [i Demisie. nu [tii. vai c\ p\rintele Transmisie. iar c\lug\rul cel mic [i burtos `[i sufl\ `nc\ o dat\ nasul `n batist\. [i de la semn\turile lor ni s-a tras. . cum e c`nd se mut\ piesele. de-au reu[it s\-i ]in\ pe \ia care tocmai stropeau cu benzin\. p\catele mele! Tuspatru se `nchinar\ lung.p`n\ la urm\. ehehei. {i. s\ dea foc la schit.{i care p\s\ri. aici de fa]\.P\i. Dionisie. c\ s\ se omoare. z\u. s\ se izoleze [i s\ se ard\ toate p\s\rile. au. dup\ cum am mai spus. p\catele noastre. `ncepe buclucul! se 199 . cinstit\ adunare? La noi se fac exorciz\ri din astea.{i? . s\ aib\ ce raporta mai sus. . dup\ cum se [tie.ori. alung\ri de draci . mai zdraveni la trup.Ei. Post cu fripturi de g\in\. N-1 sau cam a[a ceva. apoi se [terse cu ea pe fa]\. `n perne. s`ntem c\lug\ri la Schitul Pas\rea. p\catele mele! Cuvio[ii Pandemie [i Epizootie. asta nu s-a mai `nt`lnit. Pandemie [i Epizootie.

dar `n vagonul opt . Ne-au l\sat.. la forurile superioare. spus\ chiar de el `nsu[i. Tot aici apare [i o bab\ care sus]ine libertatea de exprimare [i [tin]ele exacte. `ntre noi fie vorba. nea c\l\uzit mintea [i pa[ii: le-am zis \lora de ne-au oprit c\ nu s`ntem c\lug\ri de la schit. mergem p`n\ unde va da bunul Dumnezeu.Cip Ie[an enerv\ c\lug\rul Averchie. s-o fi bo]it h`rtia. `n nesf`r[ita lui bun\tate. iar acum `njura. a[adar refuzau s\ cotizeze la na[. Tot Domnul. . C`t despre ie[it.se iscase o ciorov\ial\ `ntre domnul controlor Jenic\ [i c`]iva c\l\tori. socot c\ n-o fi mers cum trebuie faxul. ~ntre timp . `n smerenia mea. Eu. s-o fi `n]eles gre[it `n context [i de-aia ne-au b\gat `n carantin\. Ar fi `njurat mult [i bine dac\ `n compartiment n-ar fi intrat.Dar cuvio[iile voastre cum a]i reu[it s\ ie[i]i? {i acum. s-o fi `ntins cerneala. la Guvern. unde merge]i? . mergem cu Domnul. despre cum am trecut de cordonul poli]i[tilor [i jandarmilor. amenin]`ndu-i c\ `i arunc\ [i pe ei dac\ nu se fac oameni de `n]eles. pe motiv c\ respectivii `[i cump\raser\ bilete. cioc\nind discret. Domnul Jenic\ tocmai le zv`rlise legitima]iile de c\l\torie pe geam. cu cordon de poli]i[ti [i jandarmi `n jurul schitului.De mers.. la pre[edinte. un surdomut `mbr\cat cu 200 .. care pe toate le hot\r\[te [i pe noi ne `ncearc\ dup\ bun\ voia lui. s-o fi blocat rola.. Povestea surdomutului din tren. la Haga. la ONU. s\ nu ias\ nici picior de frate c\lug\r. ci patru cavaleri ninja veni]i s\ facem un film de ac]iune pe meleagurile astea `ndep\rtate. de-abia dup\ ce s-au pozat cu noi [i le-am dat autografe.

uita]i. nu mai s`nt surdomu]ii de pe vremuri! Aproape fiecare dintre c\l\tori alese c`te un produs: mozaicar-patiserul Cornel G`z\ p\str\ pentru el o femeie gonflabil\ [i un ciocan pneumatic. un breloc cu schelet. .Oi fi mers matale.Matale chiar e[ti surdomut? vru s\ [tie o doamn\ dintr-un compartiment al\turat. iar acesta r\spunse “Pentru pu]in”. Am fost. N-are. Zilele trecute m-am vindecat. . ni[te pixuri. apoi le zv`rli la loc.r\mas f\r\ sprijin. `nnegur`ndu-se la fa]\. dar m-am vindecat! se l\ud\ el. ceva. cu cadrul din cornier. maic\. domnul Vartolomeu P\stae (purt\tor de n\s\lie [i clopotar la o cas\ de mod\) prefer\ o grap\ cu discuri de muzic\ u[oar\ [i un glob p\m`ntesc pentru uz didactic la scara 1/2.. Trenul personal 89890 porni cu o smucitur\ care `l f\cu pe surdomut . o prostioar\..N]]! P\cat! Eu vroiam o brichet\ cu becule]. stimat\ doamn\. iar Victora[ Z`dire deveni proprietarul unui triciclu motopropulsat de colec]ie. deoarece `[i num\ra banii cu ambele m`ini . dar de-acum. De-acum.s\ cad\ `n nas [i s\ `njure cu voce tare de mama c\ilor ferate [i de nenum\rate evenimente sau rude despre care mai bine nu pomenim. oase de pui [i pieli]e de ro[ii c`teva pache]ele `n celofan [i promise cu un gest discret s\ revin\. mul]umindu-i. am fost p`n\ nu demult. care st\tea pe locul de l`ng\ u[a deschis\ s\ ias\ fumul. care le `ntoarse pe-o parte [i pe alta.Mersul Trenurilor ni[te haine. Eheeei. pufnind nemul]umit: . acesta l\s\ pe m\su]a plin\ deja de coji de ou\. Primul care se repezi la pache]ele fu `nsu[i na[ul. pe la doctori mari ori pe la 201 . or s\ spun\ to]i c\ m-am pref\cut. ~n t\cere.Am fost. n-o s\ m\ mai cread\ nimeni. . un carne]el chinezesc. To]i trei pl\tir\ pe loc surdomutului. apoi oft\. am [i acte cum c\.

ori vreun dispozitiv din \la cu microcip. `n al c\rui buletin era trecut numele de Valentin Leb\d\.Ce doctori mari. cum am v\zut `ntr-un documentar despre viitorul bionicii? *** . `[i aminti surdomutul. a[a. `n colet. ea se uita mereu la televizor toat\ ziua. mirosind puternic a cioban certat cu igiena intim\. p\roas\. C`nd m-am `nsurat am zis c\ eu surdomut. deci merge. de la un program din \la. . Deci. babo! Nu. Din cauza damfului. de teleshopping. un cet\]ean cu cravat\ care dormea ad`nc pe banchet\ visa c\ e din nou t`n\r activist [i m\n`nc\ savarine la cantina partidului. 202 . s\ zici c\ punea m`na pe vreun aspirator. ea cum e ea. ehehei. pilule. . `n colet? .Oi fi cump\rat matale ceva buline.Taci. Putea s\ vorbeasc\ oric`t [i orice. trei doamne ([i toate trei!) le[inaser\ deja. `mbr\cat\ cu bundi]\ [i purt`nd pe cap dou\ basmale una peste alta (sau una sub alta. care vindec\tori? Ce.una osoas\.{i ce era `n\untru? Ce se afla `n el.Cip Ie[an vreun vindec\tor care face minuni. babo. de la televizor. [i la teleshopping se uita. se afla un set practic de tig\i [i vase de buc\t\rie special conceput pentru surdomu]i. c\ alt\ treab\ prin cas\.st\tea pe o saco[\ cu ca[ din care zerul se scurgea ca un izvora[.. nu? Baba care se b\gase `n vorb\ . pastile. `n func]ie de punctul de vedere) . {i numai ce m\ pomenesc eu `ntr-o zi c\ `mi aduce po[ta[ul un colet. am eu bani de dat? Totul a pornit. nimic. Totul a `nceput cu nevast\-mea. care-i mai s\rac\ de cap. . zerul alc\tuise de-a lungul trenului o potecu]\ umed\.P\i. iar un c`ine prip\[it prin vagonul 7 `ncepu s\ urle ca la t`rl\. `n el. care se implanteaz\ sub piele. Luat pe t\lpi de c\l\tori. pe vreo m\tur\. pe mine nu m\ deranja..

Adic\ i-am rupt nevesti-mi de cap tigaia cea mai mare special conceput\ pentru surdomu]i. dup\ cum spuneam. strig\tul “Tr\iasc\ libertatea de exprimare [i [tiin]ele exacteeeee!” pierz`ndu-se undeva. c\ am [i `ntrebat-o dup\ aia. Doar se auzi geamul deschiz`ndu-se. prin sat la noi. `]i rup gura! O iei. care pot `nlocui mandib. surdomu]ii.Mersul Trenurilor . l\s`ndu-se [i mai tare pe saco[a cu ca[. se vede c\ n-o fi `n]eles ea prea bine gestul ori n-oi fi fost eu destul de explicit cu tigaia aia 203 .Uite-a[a! Eeee? Te-ai prins? Dac\ n-ai `n]eles. dreptul la opinie? Na.. babo. adic\ limbaj mimico-gestual. mie. Se mai cheam\ LMG. prin semne. ~nv\lm\[eala se mai potoli. maic\. . Baba disp\ruse. s\ te v\d dac\ po]i! Am v\zut `ntr-un documentar c\ exist\ acum ni[te proteze din titan cu carbur\ de tungsten.. `n urm\.Da. . Am urm\rit chiar [i un documentar despre ele. . Cineva `i trase babei saco[a cu ca[ de sub fund.Adic\? r\sun\ o voce din mul]imea adunat\ `n jurul domnului Valentin Leb\d\. rupe-mi gura.. la Teleenciclopedie. [ti]i. .Pentru asta am luptat noi la Revolu]ie? |sta-i dreptul la liber\ exprimare. din setul special pentru surdomu]i. na! Rupe-o. cum facem noi. . dac\ nu teast`mperi! Las\ omul s\ vorbeasc\! Baba se f\cu comod\. maic\. prin semne. [i i-am explicat prin semne c\ e proast\. femeie b\tr`n\.. `]i [i spun c\ e[ti prost.. c\ te ating. [tie baba! Prin p\r]ile noastre.Deci... `nt\ri b\tr`na. Deci. i-am rupt nevestei de cap tigaia aia mare.Taci. c\-i prost? `ntreb\ un cet\]ean. . am v\zut semne din alea. Deasupra ei se isc\ `nv\lm\[eal\ [i nu se putea `n]elege nimic. To]i m`ncau ca[. apoi geamul `nchiz`ndu-se la loc. iar doamna c\zu pe spate. din care ie[i un nou val de zer: .{i cum ar\]i matale cuiva..

a[a mi-a zis”.. alea cinci milioane care le-am luat din burlan!” a `nceput ea a r\cni.. c\ poate nu-i bun [i ne d\ banii `napoi.Aparat de vindecat pentru matale. C`nd am auzit eu de banii din burlan. “P\i.. tot prin semne: “Ia zi. la optzeci.Da’ de ce.. a[a. sigur este c\ peste o s\pt\m`n\ sun\ la u[\ ni[te cet\]eni `n salopet\. f\. ai de g`nd s\-l probezi [ase luni. deschid: ce era `n\untru? . `nseamn\ c\ dispari de tot dup\ patru luni. face ea.Vrei s\-]i mai spun o dat\ prin semne c\ e[ti prost? ~]i spun! ~n\untru . “Nu da. Dac\ nu func]ioneaz\ `n [ase luni. “s\ tot am vreo optzeci. primesc banii `napoi... prime[ti banii `napoi. Pentru sl\bit dou\zeci de kilograme pe lun\.. egal. fac eu. sigur. “{i e bun aparatul \sta. p\stra]i pentru vinul de S\rb\tori. s\ vezi dac\-i bun?”. Ei. rahat! Cum fugeam dup\ ea m-am `mpiedicat de motan. face ea. garantat. [i a[a mi-a venit [i vorbitul. s\ arunc cu aparatul de sl\bit dup\ ea.c\ a venit nevast\-mea s\-mi explice era un aparat pentru sl\bit. nu? *** . o sut\ dou\zeci de kilograaaame! Nu? P\i tu. “P\i”. mai mare.. “Ia calculeaz\ tu. f\. m\ rog. fac eu. eu a[a zic”.Ei. face ea. “P\i. fac eu prin semne. “dou\zeci kilograme per lun\. “P\i. tu c`te kile ai?”. garantat. Scrie acolo a[a”. [i mi-am sc\pat aparatul `n cap! 204 . dac\ nu-i bun. era bun aparatul la a[a ceva? . O iau eu pe nevast\-mea. Cu alt colet.Cip Ie[an special\ pentru surdomu]i. proasta naibii!”. fac eu.. [i auzul. Da-i bun!”.. nu?”. de `nmul]it cu [ase luni. de-abia `l c\rau. fac eu. b\rbate. care ie[ise de sub pat. cutia... da.”. c`te kile sl\be[ti `n [ase luni. nu da. am luat-o la fug\ prin cas\. . Rup cartonul. spune ea. “{i dac\ nu-i bun?”. “{i..

Ar fi fost nevoie. cum a venit apa [i le-a luat totul. pe aceea[i tem\. Trenul personal 89890 mergea u[urel.Mersul Trenurilor . Avusei mare noroc. cu pantofi de lac. `mbr\cat ca mortul. Da’ la \[tia de pe-aci nu li sa f\cut prea mare pagub\. la semnalul unor muncitori care jucau [eptica st`nd cu fundul pe [ine.A[a-i. prin urmare. . cum au r\mas ei f\r\ cas\.care a [i asigurat. sc`r]`ind [i cl\tin`ndu-se ca un be]iv. totu[i. . oft\ un domn de la ora[. fanfara [i coroanele pentru marea inaugurare. ce-i drept. c\ut`nd din priviri saco[a cu ca[. O inaugurare de pod reparat dup\ inunda]ii [i. f\r\ gospod\rii. deoarece podul care lega dou\ provincii istorice ale patriei tocmai fusese dat `n folosin]\ pentru a treia oar\ `ntr-o lun\.. cu s\rb\toare [i mare pomp\. dar nu s-a g\sit `n tot jude]ul dec`t o firm\ de pompe funebre .Cert! Apa nu-i bun\ nici `n cas\. Podul ar\ta. costum. se poate spune c\ au avut 205 . pe care au pus st\p`nire marmotele. `n vreme ce se chinuia cu un stilou s\ `nfunde dopul `ntr-o sticl\. pe perioada lucr\rilor. ce-i drept. s\ scoat\ apa. de mai multe pompe mari. victorioas\. o poveste din vremea potopului: povestea Arcei lui Nae. vest\ [i cravat\.. Era cam bo]it\ [i avea multe g`ze lipite pe frunte. pacatili mele! mai spuse ea. trenul `ncetini [i chiar se opri de-a binelea. ap\r`nd de pe culoar. nici `n vin! fu de acord c\l\torul din fa]\. maic\. am v\zut eu un documentar despre loviturile care afecteaz\ anumi]i centri nervo[i! strig\ baba.S\racii oameni. ca unul inaugurat cu coroane pe ale c\ror panglici scria “Regrete eterne”. de altfel. de mi se ag\]ar\ broboadili `n u[e.

casa [i gospod\ria lui Nae. `ncerc`nd s\-[i scoat\ din sticl\ stiloul. * * * Mo[ul de la geam st\tuse p`n\ atunci nemi[cat. de la cerneal\ . mai bo[orog. dup\ cum v\ spuneam. fiindc\ se cam s\turase efectiv se s\turase! .. trenul st\. ierta]i cacofonia. Are cas\. c\ ne-ai f\cut curio[i! Vorba aia. c\ vorbeau to]i la ziari[ti. n-a mai apucat s\ ia dec`t o delega]ie de la minister .acum albastru pe la gur\. c\ tot ce era de luat a fost luat `nc\ din prim\vara trecut\. apoi spuse: . gospod\ria [i 206 .Cip Ie[an noroc. .. nu ne mai ]ine pe jar. Au avut noroc. c\ s-a `nt`mplat [i s-a uitat. au fost tare greu `ncercate de bunul Dumnezeu [i de mama natur\ materialist-dialectic\.. de un exemplu.. [i c\scau gura. c`nd a dat apa din nou. N-au auzit cum venea de la munte.. Acum. mo[ule? Hai. Tu[i u[urel. gospod\rie serioas\. a fost `ntr-adev\r treab\ serioas\. c\ dau o [p`rl\! Cet\]eanul cu vinul . a c\rui cerneal\ alb\strise deja vinul de regiune.Asta-i o caca-maca. n-au auzit vuietul. A[a le-o fi fost scris.P\i..Ce treab\. Dup\ vreo . mo[ul de care v\ spuneam.scormoni demonstrativ `n map\ dup\ `nc\ o b\[ic\. spune-ne [i nou\. „La’ c\-i bun [i-a[a. Nae. `ncepu b\tr`nul s\ povesteasc\. colorat!”. Mai hodorog ca mine. ]in`nd `n poal\ cu tandre]e.s\-[i mai caute casa. feciorii mo[ului. s\-i deie la televizor. dar `n putere. . era g\l\gie. st\m [i noi. cu carne]ele [i pixuri `n m`ini. b\tr`nul Nae. ~n repetate r`nduri. Nu [ti]i ce-a fost la noi `n sat. ca pe o iubit\. el av`nd acareturile `ntr-o vale peste care d\ apa la fiecare ploaie. astea. ispr\vi cet\]eanul.. Nu fi sc`r]ar. La noi `n sat. mai zise el. cu dezghe]ul. [i chiar c\ nici n-ave]i de unde [ti. un sac cu varz\. la noi `n sat tr\ie[te unul. curte. sim]ea c\ `l lua de la creier.c\ veniser\ domnii \ia cu cizme de cauciuc noi..s\ tot fie jum\tate de veac.

{i matale nu te-ai s\tura s\ `]i tot faci din nou casa la fiecare inunda]ie? Campanie electoral\ nu-i dec`t la patru ani.O fi avut o nevast\ mai u[\rnic\.. chestii. [i a muncit mo[ Nae. s\ dai de b\ut. ~n form\ de barc\. s-a spetit.. C\ [i cu apele astea mari. Materiale de construc]ie. `n loc s\ vii cu noi la bufet. P`n\ s\ apar\ la noi televizoarele. Mai `ncoace.. . Deci. C`nd a aflat de la buletinul meteo c\ urmeaz\ o perioad\ cu precipita]ii care vor dep\[i mul]i litri pe metru p\trat. e [i Demelza. s\ vin\ s\-]i dea termopane..Demelza? }i-ai g\sit! Nici cu buldozerul n-o iei de la televizor.{i? . nu? . nu se prea d\dea program la televizor. bre. O arc\. [ia scuipat `n palme [i s-a apucat s\-[i fac\ o cas\ nou\. deci a sc\pat. Nae s-a s\turat. `n ultimii ani de pe vremea lui Ceau[escu. gresie. mereu se `nt`mpl\ s-o ia apa. sc`nduri. iar v`ntul va sufla cu putere din sector nord-estic. de c`nd cu democra]ia. o g\sea Nae `nfipt\ `n m`l.{i mo[ul? Mo[ul ce f\cea? 207 . `ntreb`nd tot pe cine `nt`lnea care a]i v\zut. cu urechile `n difuzor. la radio. s\ fac\ pentru noi!”. Ei. pe l\mpi. . Dup\ aia. [tia c\ unde e Grigorescu.. lea]uri. de r`dea toat\ lumea din sat: “H\-h\. programele. de la munte. l\tunoaie. poate-a]i cunoscut un Grigorescu mare.. Ei. Mai stai. mai exact. c\ vin fraierii \ia. fiindc\ apa aducea mereu `n fosta lui ograd\ buc\]i din casele altor gospodari domicilia]i mai `n amonte. avea destule. umbla s\rmanul de nebun prin satele din vale. telenovelele.Mersul Trenurilor membrii familiei prin satele din vale. ca Vitoria Lipan. da’ nici mari viituri n-au prea fost.. cum se spune.. `n primii ani. matale dai ca prostu’ la ciocan. *** .

Eu! Dup\ c`teva clipe se auzi din nou geamul deschiz`ndu-se. `n arc\. t\cea [i lucra.. fiindc\ se uitase [i ea prea mult la seriale.. cum prinde form\. la o adic\. mo[ule. doi. la reclame. mici de statur\. . mai serioas\ dec`t familia poate fi vaca. de exemplu. ceea ce familia nu d\. deci 208 .. fiindc\ f\cuse toat\ [andramaua dup\ o schem\ dintr-o revist\ veche. a `nceput [i ploaia. s\-i spun a[a.P\i.{i pe cine a luat [i pe cine nu? `ntrebar\ cei din compartiment. fiindc\ d\ lapte `n fiecare diminea]\. c`nd a devenit. c`nd a prins form\ de tot. Ei.Babo. dotat\ cu tot confortul. printre care [i baba cu ca[ul. a `nceput s\ se g`ndeasc\ pe cine ia `n barc\ [i pe cine nu. Noe a luat-o pe nevast\. . {i-a mai luat copiii . continu\ b\tr`nul. deci a sim]it ea c\ e indispensabil\.. `n situa]ii din astea. apoi ni[te voci care strigau “Hei-rrrrup! Hei-rup! Un’. era pentru pionieri din \ia. atunci..de[i.Cip Ie[an . da’ ce poate fi mai serios dec`t familia. La `nceput a vrut s\ ia doar televizorul.. Dar iat\ c\ [i vaca lui Nae s-a comportat ca vaca. Din c`nd `n c`nd.P\i. dar fiara `l ]inea cu ghearele. *** . Deci.Bine. mai fuma c`te-o ]igar\ [i se uita la arca lui. Cu tot cu televizor. . mo[ul Nae a `nceput s\-[i adune familia. {i atunci a v\zut c\ nu-i ajunge spa]iul locativ. [i!”. m\ scute[ti? Nu e[ti aia de-au aruncat-o unii pe geam din mers [i tot s-a `ntors ca bumerangul? . locuibil\. O ploaie din aia. Tehnium sau Minitehnicus sau a[a ceva. s\ o bage `n barc\. ca mo[ul. cu bolboroci.Mo[ul? Mo[ul. s-ar fi sim]it `n stare s\ fac\ al]ii. apoi a trecut la lucruri serioase. {i. fiindc\ nu mergeau dec`t `mpreun\. trei. `n situa]ii din astea? . Vaca.

Se mai vedeau ni[te copii sc\ld`ndu-se `n pielea goal\ [i ar\t`ndu-[i p\s\relele la c\l\tori. dec`t cu marmota ei preferat\. Cine privea pe geam `n jos putea vedea urmele inunda]iilor. ca s\ bage `n loc porcul cu scroafa.{i? . c\ n-avea cal. nevasta st\tea pe canapea [i se uita 209 . care a `nceput a fugi dup\ marmote s\ le mu[te. . s\ fac\ poante proaste. “C\pitane Nae.. c`teva babe care frecau cu periile tot at`tea covoare [i un cet\]ean care `[i sp\la ma[ina la r`u. Chiar le-a mul]umit `n sinea lui \lora care-l furaser\ cu o lun\ `nainte.Mersul Trenurilor a zis c\ nu urc\ pe vas. Dup\ aia. unde au [i r\mas. [i-a pus copiii s\ trag\ `n ele cu pra[tia. c\ vine icebergu’!” sau „Americaaa!”. Din cinci `n cinci minute se g\sea c`te o marmot\ s\-[i duc\ labele strea[in\ la ochi [i s\ strige “P\m````nt!”. pline de m`l. f\c`nd semn. ferea. Dintre oi. doi-trei pescari plictisi]i. [i-a chemat un c`ine. deci. [i i-a spus lui Nae: “St\p`ne. de aragazuri [i frigidere vechi. a[a c\ trenul porni din nou. peste podul proasp\t dat `n folosin]\. de anvelope uzate [i de lemne pe care ni[te cet\]eni tocmai le `nc\rcau `n c\ru]e. mai vioaie.{i marmotele. spune-ne. . care s\-i fac\ masaj. au sc\pat de c`ine. una era mai n\zdr\van\. Nae. maluri r\scolite. mai cheam\ [i-un c`ine!”.Calul. . mai b`rsan\. [i-o fi `nchipuit c\-s m`]e altoite. ~ntre timp.Exact. Nae se enervase.Cu calul a mers mai u[or. a[a. c\ s-au urcat pe catarg. s\ nu fac\ prostii.. st\p`ne. Nae `[i adusese pe barc\ oile [i berbecul. adic\! . Muncitorii terminaser\ partida de [eptic\ [i se ridicaser\ de pe [ine. nimic. c\ l-au sc\pat de belea. cu sc`r]`it specific. cum a b\gat calul? . a scos-o pe soacr\-sa din cabin\. `n arc\. Copiii fuseser\ `nchi[i `n cabina lor.Ahaaaa! Ca la televizor.

. a unui parlamentar. ce s-a `nt`mplat? .{i? . c\ imediat a ap\rut vecinul lui Nae. Venise viitura de la munte [i o luase. Ei. pe arc\! {i-a zis c\ las\. ministru. b\tr`ni lupi de mare.[oareci erau peste tot. Soacra fusese b\gat\ `ntr-o cu[c\. Diminea]a s-a auzit un vuiet mare. Un fel de corabie din lemne prost `ncleiate. al]ii au v\zut-o `n Str`mtoarea Magellan sau printre ghe]ari [i s-au `nsp\im`ntat. [i s-au `ntins la [pri]uri p`n\ diminea]a. . care mai vin pe la noi prin sat s\ v`nd\ blugi.. chit c\ n-aveau curent electric. apoi s-a enervat c\ nu putea `nghesui pe nic\ieri curcanul. despre vapor. soacr\. Ni[te marinari. dom’ Relu. deci l-a t\iat [i l-a m`ncat la el `n livad\. a[a. `n diverse zone gografice. la un v\r de-al lui Relu. iepura[ii de cas\ erau [i ei pe undeva. cum se mai spune. pe care apa a adus-o `ntreag\ [i a l\sat-o exact `n ograda lui. [i din vorb\-n vorb\. copii.{i cu vaporul. `mpreun\ cu bibilicile. aparatur\ electrocasnic\ ieftin\ [i ]ig\ri f\r\ timbru. cum o da Dumnezeu. O luase. povesteau c\ au `nt`lnit pe oceanele lumii. au plecat `mpreun\ p`n\ `n deal. care plute[te `n deriv\.Nae este fericit acum. arca lui Nae.Iar Nae. una-alta.. unde avea cuptor humuit. ceva. mul]ani-mul]ani. iar Nae [i-a dat seama c\ pusese capra `mpreun\ cu varza [i c`inele cu pisica . [i c`nd s-a `ntors Nae acas\ s\ vad\ cei.. cu tot cu animale. nevast\ [i televizor.Cip Ie[an la televizor. .. ia arca de unde nu-i! Arca [i c\ciula.. Unii au `nt`lnit-o pe la Capul Horn. S-a pensionat. via]a a c\p\tat un sens nou pentru el. cu capul umflat de la vin. fiindc\ 210 . un vas fantom\. circul\ vorbe.{i c`nd l-a scos din cuptor mirosea a[a de frumos. .. o vil\ de la munte. . cu un bidona[ de vin.P\i. s-a mutat `ntr-o cas\ nou\. b\tr`nul Nae ce-a f\cut? To]i c\l\torii din compartiment [i de pe hol st\teau cu urechile ciulite. cu arca lui Nae..

Se porne[te de la ni[te simple pete ro[ii. de prob\. Concursurile pe teme din activitatea feroviar\ fuseser\ de b\ut bere prin fluierul [efului de gar\ direct din tolba controlorului. Fusese petrecerea de pensionare a b\tr`nului maistru Nea Pandele. se colind\ toate cr`[mele la r`nd. cel care formase de-a lungul deceniilor at`tea [i-at`tea genera]ii de speciali[ti. sau la cobor`re. o voce care striga ceva.[i-ar fi dat seama [i f\r\ ]ignal c\ trece trenul. din pricina [inelor montate `n prip\. tov\r\[easc\. toate sc`r]`iau `ngrozitor . cel al umorului. la rampe. ~n realitatea neoficial\. G\l\gia pe care o f\ceau vrednicii [i veselii c\l\tori. sim]ul m\surii sau bunul sim] . cu pahare sparte. un eveniment demn de ]inut minte. apoi se ajunge `n halul acela la marea privatizare. se auzea de fiecare dat\ un t`nguit lugubru. o petrecere frumoas\. clinchetul [i g`lg`itul din\untru. ~n plus. fusese o agap\ colegial\. de compostat felii de salam [i ca[caval afumat cu cle[tele de bilete sau de nimerit cu cascheta lum`n\rile de pe tort. f\r\ v\z. “Serialuuuuuuu! C`nd `ncepe serialuuuuu-uuu-uuu?!”.incluz`nd sim]ul propriet\]ii. dans pe cioburi [i g\l\gie. pres\rat\ cu concursuri pe teme din activitatea feroviarilor. De la plecare. chiar de mai multe ori. Nu era nevoie: orice surd. trebuie amintit c\ me[terii cofetari s211 .nu doar la curbe. fusese un chef monstru. c`t [i `n particular. mut. Oficial. instructiv\. [i c\ruia `i venise `n sf`r[it vremea s\ se odihneasc\. f\r\ oricare alt sim] . f\r\ miros. din cauza me[terilor care verificaser\ pe fug\ garnitura. Sc`r]`iau `n general. locomotiva [uierase doar o dat\. ci chiar `n timpul sta]ion\rii. c\ci se gr\beau la un chef. Cu ocazia asta. a[a.Mersul Trenurilor din ea. din corabia fantom\. se auzeau mai ceva ca un glas de siren\.

{i iat\ 212 . din mar]ipan frumos colorat cu vopsele chimice. iar al\turi. iar respectivilor li se f\cuse lene p`n\ [i s\ fure. Iat\ de ce. La un moment dat. an de an. Din co[ul locomotivei ie[ea fum din vat\ de zah\r. `n form\ de locomotiv\ cu aburi Pacific din ciocolat\. se contractase de la ger. trenul personal 89890 s-a zguduit ca o c\ru]\ plin\ cu pepeni sc\pat\ la vale pe un drum desfundat de ]ar\. `nc`t `nsu[i domnul director al regionalei s-a `mb\tat lemn [i a c\zut cu cotul `n tort. *** Pe o distan]\ de c`]iva metri. av`nd osii [i boghiuri din caramel [i st`nd pe [ine din bezea cu traverse de vanilie. s\rb\toritul. proasp\tul pensionar Nea Pandele.Cip Ie[an au `ntrecut pe ei `n[i[i la tortul respectiv. Din fericire. dar c\ nici acum. fiindc\. stric`ndu-i cazanul [i co[urile. a izbit cu ciocanul `n osiile vagoanelor fiindc\ a[a i se spusese pe c`nd era ucenic. pe acea distan]\ de c`]iva metri. dup\ o via]\ de munc\. `n vreme ce mai la dos. s\ le `ncarce `n c\ru]\ [i s\ le v`nd\ la fier vechi. un mic feroviar din mar]ipan lovea cu un cioc\nel minuscul o osie a tortului. pentru a duce treaba p`n\ la cap\t era nevoie chiar de munc\. calea ferat\ ar\ta ca vai de ea: `n curgerea fireasc\ a anotimpurilor se dilatase de la c\ldur\.toate. sco]`nd buloanele [i tr\g`nd de [ine. `n opinia lui. La petrecerea de care spuneam a fost at`ta veselie. pe peronul din blat de napolitan\. deci au renun]at. iar ni[te cet\]eni de prin p\r]ile locului reu[iser\ `ntr-o noapte s\ completeze opera distructiv\ a naturii. ro]ile p\reau bine lipite [i n-aveau nevoie s\ mai fie cioc\nite. habar nare de ce a f\cut-o. un mic c\l\tor oferea pe [est o miniatural\ bancnot\ unui controlor micu] . de asemenea. a `nchinat un pahar `n cinstea mesenilor [i a m\rturisit c\ `n fiecare zi.

.Vezi-]i de ciorapul t\u.a micului `ntreprinz\tor particular cu liber\ ini]iativ\. ca b\ie]ii. dac\ pot spune a[a. . patru sferturi de vin [i ce-o mai fi. . dup\ dou\ ore. am fost . struguri cop]i deasupra. {i-am ajuns la cam o treime din salariul mediu pe economie. duduie! Deci. pentru cas\. pentru o c\ma[\. Terasa. `n curtea omului . o bogat\ experien]\ `n domeniul petelor. cam c`t o pensie mic\. Deci. c`nd am luat o pauz\ mic\.Eu? S`nt . c\ difer\. trei vodci mari cu sucurile lor. func]ie de anotimp [i dispozi]ia omului. Deci. o pl\cere! {i st\team eu cu b\ie]ii a[a. . aveam `n minte doar suma 213 . [i-a v\rsat pe c\ma[a alb\ toat\ cafeaua din termos. Cel care vorbise era un domn `ntre dou\ v`rste. nu? interveni moralizatoare o doamn\ care cro[eta [i din m`inile c\reia ie[ea un fel de mileu cu lebede. . pe zi. c`t cheltuim noi pe b\utur\. Nu mai ]in minte care. de-am mers cu b\ie]ii. pref\c`ndu-se c\ mo]\ie. . c\ a trecut vreme. frumos.. c-a v\rsat-o! constat\ sec na[ul Jenic\.Matale e[ti v`nz\tor de detergent? Fabricant de le[ie? .. de la caz la caz. [i f\ceam calcule. a[a. Am pus. la o m\su]\. `ncepu fostul inginer. pozn\. zece beri. domnu’. Se duce cu ap\ rece [i ni]el detergent.Mersul Trenurilor de ce un domn durduliu [i frumos `mbr\cat. cu ani `n urm\.{i v-a]i `ntrebat ce lucruri utile a]i fi putut s\ v\ cump\ra]i din banii \[tia pentru familie. Da’ nu face s\ v\ `ntrista]i.inginer.{i cu petele.Iaca. eram `n fabric\. umbrar din vi]\ de vie. care mergea la o nunt\.mai bine zis. care-i leg\tura? . `n `ntreprindere. la o ter\su]\ din apropiere.P\i este. intim\.Se duce pe naiba! Nimic nu se duce! ~ng\dui]i-mi s\ zic c\ am. care p`n\ atunci st\tuse lini[tit pe locul s\u. uitasem de la ce-am pornit. am terminat [i eu o politehnic\.

El. Ceilal]i. ciorchinii mari. ci faptul c\ de la un moment dat am `nceput s\ sim]im ceva umed [i lipicios pe spate. Ei.. care era din vi]\ de vie. Zic eu “B\i. O mai pune o dat\. ce s-o fi `nt`mplat. la banii de atunci . puterea voinicului!”. cherchelit. Da’ nu asta-i treaba. M\ uit eu mai bine. Deci. c\ poate or fi lipitori . m\.A]i v\zut ce se-nt`mpl\? Dac\ nu mergea]i la b\ut [i st\tea]i `n fabric\. \sta ro[u `i must. miros. boule. s\ ne punem probleme. care p\teaz\ [i care se duce numai cu foarfeca. avea dreptate. Ce s\ fie. pune limba pe basc\. c\ una. nu p\]ea]i nimic! se b\g\ din 214 . n-auzi?”. c\ alta. ce-ai p\]it? Scoate. `ncep`nd de la basc\ `n jos. M\ uit mai bine. din \la. nea Fane suge ce suge. M\ uit la nea Fane. sf`rl\! Nea Fane. `n curtea omului? Gic\. la b\tr`nul me[ter: era [i el ro[u pe spate. la fel. fraierilor. Gic\. basca din gur\. hopa-hopa.dar de unde lipitori `n bufet. ce-o fi. ne-am molipsit to]i de lepr\ [i ne cade pielea.Cip Ie[an vreo dou\ milioane. a[a. atunci am `nceput noi s\ ne `ntreb\m. Curgea must ro[u. Zic: “B\i.tocmai se ridicase s\ mearg\ la veceu . cic\: “Or fi chimicale de-alea de nimicire `n mas\. cum era ni]el f\cut. [i `nc\ o dat\. termin\ de supt.. ce s\ fie? M\ uit mai bine la Gic\ . hodoronc-tronc. V-am zis c\ st\team sub umbrar. nimeni s\-i culeag\. analizez. acu’ ai pielea [i peste dou\ ceasuri pic\!”. nu vede]i c-a r\mas bietul om paralizat?”. lepra nu vine a[a. s\ munci]i. `i suc de la strugurii de deasupra! E bun. ho. se copseser\ [i curgea din ei ca din ]eav\. `mi fac curaj [i-l pun pe nea Fane s\ guste pata. dup\ care r\m`ne cu basca-n gur\. * * * .[i ne g`ndeam la c`t am putea bea `ntr-o lun\ din banii \[tia. cic\ e lepr\. scoate basca din gur\ [i zice: “B\.[i v\d c\ avea spatele ro[u.

nu merge? ~ncerca]i matale ]uica asta de la ]ar\: eu am dizolvat cu ea vopseaua neagr\. plec\m s\ c\ut\m vin alb. . da’ noi `i 215 . l`ng\ `ntreprinderea noastr\ s-au `nmul]it [i au crescut cr`[mele. Gic\. cic\: “M\i. C\. ce fe]e aveam. dar i-am desp\r]it eu. una-alta. {i mergem noi. a]i cur\]at? vru s\ [tie controlorul Jenic\. vin investitori str\ini.Mersul Trenurilor nou doamna. nea Fane. . punct. at`ta chimie mai [tiam [i eu. Deci. Cu vodc\. fleo[c! `i vars\ halba `n cap lui Gic\ [i erau s\ se ia la pumni. cam pute. mii de angaja]i `nseta]i. c\ n-am! Doar vermut. sal\ de lectur\. s\ fac diferen]a dintre must [i nemust. taninul. Gic\. de ascultat muzic\ de camer\. cu voi doi vorbesc. ca omizile. `nainte ca doi c\l\tori enerva]i s\-i `ndese mileul c\lu[ `n gur\ [i s\ o lege cu firele din ghem..{i a]i g\sit. .. cic\ “m\. haide]i s\ facem ceva. deci intr\m `n prima. nu te-apuci s\ investe[ti s\ faci bibliotec\. “Mitic\ Impex” dup\ acte.P\i. e[ti mic patron.Deci. Booon! Deci. mergem noi la patronul de la bar. Ei. le-am zis b\ie]ilor c\ haida. ceva. deci. rachiu. cu mustu-n frez\ la propriu.. cum `i zice. m\ uit la tine cum stai cu basca asta colorat\ pe cap. bufetele [i bodegile. vopsi]i. avem [edin]\ cu dom’ director. vorba aia. ridic\m ancora. s\ cerem o sticl\ de vin alb de scos pete. s\ ne cur\]\m petele de ro[u de pe haine. io am auzit c\ vinu ro[ se duce d\c`t cu vin alb. coloran]ii. cum ar veni”. adic\ c\ s\ se dizolve petele astea. dac\ vre]i. om b\tr`n. Patronul face “Da’ de unde.. nu ne putem ar\ta a[a. c\ m\i b\ie]i. l`ng\ ditamai fabrica. da’ e cam expirat. expozi]ie de arte plastice sau panarame din astea. spa]iu comercial la vad bun. continu\ povestea inginerul. prin frecare. st\team noi a[a [i ne uitam unul la altul. da’ parc-ai fi Scufi]a Ro[ie”. c`nd mi-am antifonat ma[ina!”. Nea Fane. ai ograd\. la orele [ai[pe zero zero fix.

a b\gat bere proasp\t\. s\ru’m`na doamnei. Ei. nea Vasile. ba un digestiv “Terente”. hai trei. ba un aperitiv “Codrin”. Salut. ba un r`nd de “Glacial”. nu le ]in minte pe toate. mul]ani. da’ ce bine c-a]i picat. Parc\ po]i s\ faci ceva pe cinstea omului. Ie[im c`t s\ intr\m din nou. salut\ri. patronul. ~n cazul \sta. dom’ inginer? Da’ m\ jigni]i. dar erau ni[te b\ie]i de la noi din sec]ie cu care ne-am luat la discu]ii despre fotbal. zic eu. f\r\ o 216 . Ca un f\cut. nu? * * * . Cum. dom’le. c\ a dat ni[te coniac cu etichet\ str\in\. ba un pahar de “Cozia”. deci r\m`nem. salut\m [i ie[im. dar `n toate erau cunoscu]i.. am r\mas. pre] de o bere proasp\t\... hai c\ fac cinste. nu puteam trece pe l`ng\ ei a[a. n-a venit cu marfa de la depozit. salut. Termin\m. lucioas\. [efu’.. pleca]i a[a repede. n-aveam cu cine bea!”. o sticl\ de vin alb. la revedere. peste drum.. apoi mergem pu]in mai departe. . Deci. iar ei. la “Romani]a SRL”. pl\tim. L-am terminat. a[a c\ am dat noi. are cum\trie. b\ie]i. ca s\-i spun a[a. c\ era o bogat\ gam\ de sortimente. c\ ne [tiam cu to]i patronii de cr`[me din jur.. fiecare. c\ “Alb n-avem.ce mai. Acolo.Ce-a]i dat? V-a]i luat la b\taie. Mai ales c\ tocmai a schimbat b\iatul butoiul.Eu am dat dou\ r`nduri de aperitiv “Cri[an”. cum `i zicem noi. e ziua mea peste dou\ luni [i ceva. ba o “Ve[nica Pomenire” . prieteni. hai s\ nu-l jignim pe domnul Mitic\. cum e cazul. n-aveau pe nic\ieri vin alb. c\ a luat unu’ pentru acas\ tot stocu’. colegi. s-a terminat adineauri. navem alb. ba un spumos.Cip Ie[an spuneam “La Mitilic\”. au dat [i ei. P\i. Dup\ care plec\m [i lu\m la r`nd toate localurile. c\ se sp\rsese butoiul din pivni]\ cu o noapte `n urm\. “La sculer-matri]erul gr\bit”. Nici acolo n-aveau vin alb. ba un r`nd de “~nc`ntarea”. etcetera.

s-o caute. p`n\ la urm\. s-a tr`ntit u[a de perete [i s-a rupt clan]a. crec\ japonez.P\i. Domnu’ director pl`ngea `ntr-un col] [i se `n]epa cu pixul la cureaua ceasului. c`nd am intrat noi. Deci. ~ntre timp. chercheli]i. eu m\ uitam [i r`deam de ce vedeam. to]i `n costume frumoase. la oaspe]i. nu conteaz\. nici m\car 217 . vedeam dublu. c`nd era pe n\s\lie!” [i a scos o sticl\ de ceva din s`n. Tu ia vezi. manager. era destul de flenduri. lam trezit [i l-am dus cu r`ndul `n c`rc\ la [edin]\. Normal.. cu domn’ director. ar\ta ni[te tabele cu s\ge]i. c`nd am intrat noi. c\ am umblat dup\ el. c\ se f\cuse deja [ai[pe zero zero [i zece. nea Fane se ag\]ase cu gulerul de la salopet\ `n cuier [i adormise. de i-a b\gat-o `n gur\ la un domn. dracu’.. n-are rost s\ mai explic. c\ semeni cu bunicu-meu. de mort. dormea cu capul pe mas\. care `ntre timp reu[ise s\-l scuipe pe jum\tate [i se b\gase din nou `n vorb\. cum dracu’ le zice la musafiri. [edin]a `ncepuse. cic\ “Noroc.{i [edin]a. cum a ie[it [edin]a? . investitor str\in. c\ la un moment dat `l pierdusem pe nea Fane. om de afaceri.. doi sau patru sau [ase le[inaser\ `nc\ de c`nd ne-au v\zut intr`nd a[a.P\i. cu fa]a `n scrumier\. s\-l g\sim.. triplu. ro[ii pe cap [i pe haine [i bine f\cu]i. Normal c\ a mai tras ceva [i pe-acolo. iar noi la fel. L-am g\sit. luau noti]e..Mersul Trenurilor vorb\. . . . u\\\! Bine a]i venit. care `[i uitase basca `ntr-un cuier [i pornise de capul lui prin toate cr`[mele prin care fusesem deja. c\ se ap\sase nea Fane pe ea c`nd l-am sc\pat din c`rc\. dragi.. domnu’ director `n picioare vorbea ceva. pe limba lor? Las\.. sucuri.. deci am mai stat ni]el [i pe-acolo.. cafele.Da’ `n tot timpul \sta nu v\ putea]i duce acas\. c\ te ui]i cam ur`t la mine! Hai s\ te pup. [efu’. s\ v\ schimba]i hainele? Un binevoitor `i b\g\ din nou mileul `n gur\ doamnei. Gic\. str\inii ascultau serio[i. vroia s\-[i taie venele. ~n sala de consiliu.. nu prea. c\ era galben la fa]\. iar dintre oaspe]i.

Gic\ s-a angajat acolo cu identitate fals\. nu ne-au mai primit nici s\ ne lu\m lucrurile personale. Editura Polirom . Domnu’ director e [i acum la spital. rachiu.c\ \ia. au fugit c`t colo . astea. a cump\rat-o ieftin. Produce b\uturi.2005 218 . ceap\. au plecat. tob\. `n rol de piele-ro[ie. ba figurant prin filme western. Pe l`ng\ lumini]a de la cap\tul tunelului apare [i un copil necunoscut. F\r\ investitori . ce s-a `nt`mplat? * * * . tablele. Aici se va vedea c\ nu se vede mai nimic. . cu [oferi plictisi]i. usturoi [i bere acrit\. O vac\ b\l]at\ [i murdar\ a[tepta.. salam. fiind urmat\ de c`tva ma[ini pr\fuite. Ni[te copii de pe marginea c\ii ferate traser\ cu pra[tia `n vagonul restaurant. [i a f\cut din ea combinat.. cu `ntreprinderea. `n spatele unei bariere. vin alb mai ales.P\i. fiind `ntuneric. motiv pentru care o piatr\ c`t un ou trecu printr-un geam [i sparse paharul (*) Vezi volumul „~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani” de acela[i autor.Cip Ie[an lichidarea nu ne-au mai dat-o. da’ am auzit c\ `i merge bine. numai c`nd vede ceva ro[u face crize [i trebuie s\-l lege. e cuminte [i lini[tit. ~n urma trenului care `nainta. iar `n dep\rtare doi cet\]eni se fug\reau cu topoarele (*). apoi a venit un domn parlamentar. fesul.a dat faliment.Iar cu `ntreprinderea. biogaze. a r\mas tot ro[u pe cap [i pe haine. sc`r]`ind.. acum e [ef de sec]ie.. C`t despre nea Fane. la pavilionul de b\rba]i. normal. [ahul. r`z`nd cu gura p`n\ la urechi. a[a. `l angajeaz\ cu ziua ba pe post de Mo[ Cr\ciun. ce se `nt`mpl\ de obicei `n cazuri din astea. se `ntindea o d`r\ din mirosuri amestecate: fum de ]igar\. pe nimica.

un parlamentar de la putere cu unul din opozi]ie. mai mult dec`t at`t. un contribuabil cu o doamn\ de la Administra]ia Financiar\. lucr\torii drumului de fier au preferat s-o ia de-a dreptul prin deal. bezn\: personalul 89890 intrase `n tunel. un rocker cu un manelist. Prin el trecea calea ferat\ [i. nici foarte larg.Mersul Trenurilor domnului Cez\ric\ Parfenie. un dot cu un antidot. o materie cu o antimaterie. un comunist cu un anticomunist. `nc`t p\rea f\cut de m`na omului.. un c`ine cu un motan. Prin col]uri se str`ngeau de g`t reciproc. dar suficient pentru a scufunda un tren `ntreg `n bezn\ vreme de c`teva clipe. Prin urmare. deodat\. Era un tunel nu prea lung. un stelist cu un dinamovist. cu g`ndul la recoltele viitoare. c`nd se f\cu. ci doar dezastrul de pe mas\.. cu ochii bulbuca]i. unul singur. Acesta se uita `n cu totul alt\ parte [i nu v\zu piatra. Pe toat\ `ntinderea c`mpiei se ridica un delu[or. un patic cu un antipatic. at`t de singur [i de nelalocul s\u `n peisaj. iar `n dreapta cre[teau ni[te pruni din care se f\cea o ]uic\ renumit\ `n `ntreg jude]ul. un carnivor cu un lacto-vegetarian. Pentru vrednicii constructori ai c\ii ferate ar fi fost mult mai simplu s\-l ocoleasc\. iar `n tren se f\cu lumin\ la fel de repede cum se f\cuse `ntuneric. un 219 . dar `n st`nga se `ntindea o vie cu soiuri productive. `l b\nui pe un comesean care st\tea `n fa]a lui [i m`nca un merluciu proasp\t decongelat. `l str\pungea nu de-a latul. Tocmai se preg\tea s\-i trag\ o palm\ peste cre[tet. un corupt cu un anticorupt. * * * Dup\ c`teva clipe garnitura ie[i din tunel la fel de repede cum intrase. ci `n toat\ lungimea lui.. un plus cu un minus.. a[adar peste tot se puteau z\ri c\l\tori surprin[i `n pozi]iile `n care se aflaser\ cu o secund\ `nainte.

dragi tovar\[i pasageri. de un litru. care f\cuse pe el! Domnul Aurel Cimpoi. turna `ntr-un p\h\rel de cincizeci toat\ b\utura dintr-o sticl\ mare. capra cu varza [i Costel }ur]ure cu vecinul s\u.dar ceva mai `ncolo. Tot la fel . aici de fa]\. f\c`nd vinilinul s\ sc`r]`ie. un alb cu un negru. stimat\ doamn\. tuns chilug [i murdar sub nas. Un tinerel bronzat ]inea `n m`n\ un portofel str\in. Ilie Pra[tie. staticul cu dinamicul. c\ nu l-am mai v\zut p`n\ acum? `ntreb\ domnul Sisoe Post\varu. c\ era mai mult loc liber! . m`ng`ia obrazul aspru al unui mo[ necunoscut. zoofilul cu zoofobul. `[i `ncol\ci m`nu]ele murdare `n jurul g`tului s\u. `l pup\ pe obraz l\s`ndu-i ni[te urme ca de 220 . ca o statuie de havuz. obi[nui]i din nou cu lumina. drept `n bra]ele domnului Sisoe Post\varu.. Tom cu Jerry. stima]i colegi de c\l\torie. priveau curio[i `n jur. ast`mp\r\-te c\ te spun la p\rin]ii t\i.se b\teau noul cu vechiul. . mai tare.Cip Ie[an nord cu un sud. al cui o fi minorul acesta. ap\rut de nu se [tie unde. agonia cu extazul. atunci s\ v\ fie ru[ine c\ n-a]i [tiut s\-l educa]i p`n\ la v`rsta asta. sacrul cu profanul. mozaicar-taragotist. atent ca nu cumva s\-i cad\ `n cap copilul. ivit din bezn\ `ntre el [i t`n\ra blond\ de la geam. drag\ tovar\[\.. care f\cuse o confuzie pe `ntuneric. iar barmanul Tudorel M\sur\.Pui[or. Chiar. Dup\ c`teva clipe pupilele se contractar\ la loc. care tocmai s\rea cu picioarele pe banchet\. un analog cu un digital etc. fii cuminte. Mai mult: o mam\ `[i b\tea copilul. Spa]iile goale din rafturile frumos aranjate `n spatele tejghelei de la bar dovedeau c\ nici un tunel nu este destul de scurt pentru ni[te c\l\tori cu sete mare [i m`n\ iute. iar ochii tuturor c\l\torilor. Dac\-i al dumneavoastr\. Ochii c\l\torilor din compartimentul opt priveau curio[i spre un b\ie]el necunoscut. columbofilul cu columbofobul. s\i oferi]i cei [apte ani de-acas\! Pui[orul s\ri `nc\ o dat\.

din c`nd `n c`nd. a c\zut curentul exact `n timp ce se teleporta. {i c\. doamna str\nut\. Capitol din care reiese c\ nu s`ntem singuri `n Univers. A fost nevoie de interven]ia unei echipe speciale. fiindc\ n-avea bani p\m`nteni la el. mai din prostie.Mersul Trenurilor melc pe oglind\. `n spa]iul [i timpul s\u. care s\-l recupereze pe Zbiqx-49 [i s\-l aduc\. motiv pentru care a ajuns complet aiurea. s\rmanul Zbiqx. atr\g\toare.T\ticuleee! Stimata doamn\. A plutit a[a.Pfui! Cine vorbea de educa]ie! Tat\ denaturat! Domnul Post\varu r\mase blocat. c`]iva cet\]eni au considerat de cuviin]\ s\-i ia combinezonul spa]ial [i s\-l v`nd\ unor negustori ambulan]i de vechituri. se `ntoarse pufnind c\tre Sisoe: . se petrec chiar [i `nt`lniri de gradul IV. A doua oar\. mai din `nt`mplare. fiindc\ era nou-venit. draga tovar\[\. C`nd Zbiqx-49 a gre[it pentru a treia oar\ saltul spa]iotemporal.a nimerit `ntr-o ber\rie plin\ de fum [i de be]ivi. pe un vapor mare. p`n\ ce a fost pescuit [i 221 . se repezi la doamn\. care tocmai se scufunda. Prima dat\ c`nd a `ncercat s\ se teleporteze pe Terra . vreo trei zile [i trei nop]i terriene `ncheiate. strig`ndu-i: . numit Titanic. profit`nd de pauz\.T\ticuleee! De emo]ie. a fost oarecum obligat s\ dea m\car un r`nd la toat\ lumea [i.aceast\ albastr\. mai mult mort dec`t viu. `ntr-o postur\ nepl\cut\. iar micu]ul. apoi `i strig\ la ureche: . colegii de birou au fost de p\rere c\ are nevoie de c`teva zile libere sau chiar s\-[i ia tot concediul de odihn\. ciudat\ [i necunoscut\ planet\ dintr-un `ndep\rtat sistem solar .

Cip Ie[an 222 .

Mersul Trenurilor

readus la baz\. Cu toate c\ nu fusese vina sa, [eful i-a t\iat 30 la sut\ din leafa pe dou\ rota]ii complete ale planetei `n jurul soarelui cel verde. A treia oar\, exact `n vreme ce atomii s\i se preg\teau s\ se recompun\ `ntr-un alt loc din Univers, femeia de serviciu, roboata “Marcela 58 Lux”, a v\rsat cafeaua pe tabloul de comand\ al aparatului, care s-a scurtcircuitat. Deabia dup\ vreo s\pt\m`n\, dup\ ce s-a primit o ma[in\ de teleportat nou\ (care a trebuit montat\ [i reparat\, fiind `n garan]ie), Zbiqx-49 a fost recuperat: era `mbr\cat ciudat, privea fix `ntr-un punct, cu ochii ro[ii [i umezi, avea ni[te parazi]i mici, cafenii, care s\reau mult [i ciupeau groaznic, plus c\ emana din toat\ fiin]a sa un damf sc`rbos de compu[i etilici. C`teva zile n-a mai dat pe la serviciu, iar `n sec]ie `ncepuse chiar s\ circule zvonul c\ s-ar fi pensionat. ~n ciuda zvonurilor, ca pentru a `nchide toate gurile r\uvoitorilor, Zbiqx s-a prezentat de diminea]\, proasp\t b\rbierit [i parfumat, `n biroul [efului cel mare, directorul }`rdea-96. Nu se [tie ce a f\cut el acolo, dar dup\ jum\tate de ceas a ie[it [i s-a `ndreptat cu mers sigur [i pas vioi spre aparatul de teleportat, pe care cineva pusese o pancart\ cu textul `n limbaj binar [i `n extraterestra popular\ “nu fi] m=rlani [i nu m-ai scuipa] pe butuane c\ v\ i-a mama naibi!”. U[a de la cabin\ se `nchise, sc`r]`ind, dup\ Zbiqx49, se auzi tradi]ionalul b`z`it, ceva p`r`i, apoi h`r`i, altceva zumz\i, din circuite ie[i un fuiora[ de fum, iar viteazul c\l\tor spa]io-temporal disp\ru cu vuiet... *** Domnul Sisoe Post\varu se ridic\ `n picioare, ap\s`ndu-l de cre[tet cu o m`n\ pe copilul care trop\ia [i `[i agita m`inile prin aer ca palele unei mori de v`nt, `ncerc`nd s\-l pocneasc\ sub centur\, `ntr-o zon\ oarecum sensibil\.
223

Cip Ie[an

- Eu zic, dragi colegi de compartiment, c\ n-avem nici unul dintre cei afla]i aici vreo leg\tur\ cu t`n\rul [i simpaticul nostru tovar\[ de c\l\torie. Cu siguran]\, s-o fi r\t\cit de p\rin]ii lui [i consider c\ e de datoria noastr\, a celor maturi, cu responsabilit\]i, din aceast\ `nc\pere, s\ `l `napoiem pe micu] familiei sale. Cine este pentru, cine este contra? `ncheie domnul Post\varu, fost activist de partid cu func]ie de r\spundere. * * * Zbiqx se trezise din clipa marii teleport\ri [i, dup\ cum `nv\]ase din deplas\rile precedente, `ncepu s\ se pip\ie. Era `ntreg. ~n jur, nici bezn\ neagr\, nici un ocean de H2O rece, nu erau nici c`ini ciob\ne[ti, nici consumatori, [i nimeni nu p\rea c\ vrea s\-i trag\ vreo b`t\ peste cap. Mai mult: se afla `ntr-o cabin\ aproape la fel ca a aparatului de teleportat. Avea un fel de sc\unel `n form\ de p`lnie, ispr\vit cu o gaur\ neagr\ - pesemne, o poart\ de intrare `n alte lumi, care putea fi ac]ionat\ cu pedala din podea. Rolul sulului de h`rtie roz fixat `n perete (*) `i era pe moment necunoscut, dar trecu peste asta, prefer`nd s\ cerceteze mai `ndeaproape u[a cabinei, o u[\ care sem\na leit cu u[a aparatului de teleportare, excep]ie f\c`nd inscrip]iile de pe ea, `ntr-o limb\ ciudat\. Puse m`na pe clan]\ [i `mpinse. - T\ticuleeee! Micu]ul, care sc\pase din m`inile domnului Sisoe Post\varu, trecuse ca o tornad\ pe holul vagonului, c\lc`nd peste geamantane, speriind purcelul din sacul unui mo[neag, izbindu-se `n c\l\tori [i `ndrept`ndu-se ca atras de un magnet spre veceul din cap\t. U[a acestuia se deschise [i din\untru ie[i, primind `n plin explozia de zburd\lnicie copil\reasc\, un cet\]ean ciudat, cu aspect
(*) - Dac\ tot am convenit c\ exist\ extratere[tri, de ce nu putem accepta c\ `ntr-un tren personal ar putea exista un sul de h`rtie igienic\ roz, stratificat\, pe care s\ nu-l fure nimeni?

224

Mersul Trenurilor

oarecum neobi[nuit [i pielea verzuie u[or fosforescent\. - T\ticuleeee! Bra]ele micu]ului `ncol\ciser\ g`tul acestuia [i nu p\reau dispuse s\-[i mai lase prada. Exploratorul dintr-o alt\ galaxie sim]i cum i se `nmoaie membrele inferioare, `n vreme ce copilul se zbuciuma [i d\dea din picioare ca un motan pe care vrei s\-l bagi `ntrun cazan cu ap\ rece. P`n\ la urm\, Zbiqx-49 ced\ [i se pr\v\li pe spate, cu micu]ul deasupra.

Tot ce urmeaz\ `ncepe cu un peisaj dezolant, apocaliptic, [i se termin\ cu povestea unui porc de nimicire `n mas\ sacrificat dup\ norme europene.
Trenul personal 89890 `ncetini, c\ci ]\c\nitul monoton al [inelor se transformase `ntr-un clonc\nit lugubru. Lugubru era [i peisajul care se derula, ca `ntr-un film de groaz\ cu peisaje lugubre, prin geamurile `ng\lbenite [i p`ng\rite de mu[te ale vagoanelor. Unde alt\dat\ cre[teau copaci, acum se ridicau amenin]\toare, c\tre cer, doar ni[te cioturi `nnegrite. C`teva c\r\mizi murdare de fum se vedeau din marea de cenu[\ care `nghi]ise, practic, orizontul. ~n respectiva cenu[\ se jucau cu r`mele c`]iva copila[i b\lai, ni[te babe b`rfeau la un ciot r\mas dintr-un gard, iar c`]iva be]ivi, [i ei negri la fa]\, ciocneau bere neagr\ din cioburi fumurii de halbe. - Doamne, iart\-m\, da’ ce-a fost aici? Ce s-o fi `nt`mplat? `ntreb\ unul dintre pasageri, a c\zut bomba atomic\? - Mai r\u! Mo[ul responsabil de r\spuns st\tea lini[tit pe banchet\ [i dezghioca o nuc\. - Poate fi mai r\u? Da’ di undi [tii matali? Zeci de perechi de ochi `l fixau acum pe b\tr`n, care l\s\ nuca [i
225

Cip Ie[an

briceagul, ridic`nd privirea. - P\i, totul a `nceput de Ignat, c`nd se taie - cine are; cine nu, nu - porcul. Deci, cum se preg\tea a[a lumea din sat - satul \la, care ar fi trebuit s\ se vad\ pe geam, dar nu se prea mai vede - s\ ascut\ cu]itele, s\ spele lighene, g\le]i, s\ aduc\ paie, una-alta, vine primarul Ghi]\ Co]ofei [i zice: “B\, popula]ie, localnici, ia, urechea p`lnie la suptsemnatul! Se-aude? Deci, de-acum intr\m `n aia, cum `i zice, Europa. Deci, este norme speciale de t\iat porcinele, astea, porcii, deci, care nu le respect\ `l belesc ca pe berbec!”. Din vorb\-n vorb\, una, alta, afl\m noi - noi, c\ [i eu s`nt din satul \sta, care nu-l mai vede]i! - c\ gata, nu mai merge cu cu]itul la g`t, har[ti-har[ti! [i s`ngerete, m\i, b\iete, cum se zicea pe la noi. Cic\ porcul, c\-i [i el om, fiin]\, trebuie mai `nt`i luat cu bini[orul, g`dilat, convins cu frumosul s\ ias\ din cote], apoi trebuie anesteziat [i sacrificat a[a, mai cu talent, delicat, ca s\ nu simt\... - Bine, bine, dar ce leg\tur\ are dezastrul \sta cu porcul de care zici matale? - P\i, are. Are, ho-hoooo! C\ [i eu aveam un vecin, Istrate }impoi, care avea la r`ndul lui un porc. Porcul, botezat Ghi]\, ca pe domnul primar... Vecinul \sta al meu se cam speriase de domnul primar Ghi]\, de amenin]\ri, mai ales c\ era [i b\nuit c\ de]inea `n ograd\ g\ini bolnave de grip\, deci s-a conformat. Au scos animalul din cote], lau legat bine cu funii, el cu nevast\-sa [i cu rudele, s\ nu se smuceasc\, [i s-au g`ndit s\-l adoarm\. Cum s\-l adoarm\, cum s\-l adoarm\? P\i, nu le-a trecut prin cap altceva mai bun dec`t s\ aduc\ din cas\ butelia de la aragaz, cu furtunul. Cic\ au v\zut ei mai demult la televizor un documentar despre execu]iile prin gazare la americani [i chiar s-au mirat c`t de lini[tit murise condamnatul.
226

Mersul Trenurilor

- Bine, [i? {i ce s-a `nt`mplat? - P\i, s-a `nt`mplat c\ au `nfipt furtunul `n gura porcului [i au dat drumul la robinet. Cre[tea porcul, Ghi]\, cre[tea [i se umfla, a[a, ca F\t-Frumos, `ntr-un minut c`t al]ii `ntr-un an. Cre[tea f\r\ l\turi, f\r\ t\r`]e, f\r\ gr\un]e. S-a ispr\vit butelia, au adus alta de prin vecini, apoi `nc\ una [i `nc\ una. P`n\ la sf`r[it, `n Ghi]\ intrase gazul din vreo cinci butelii mari. - Da, bine, dar ce leg\tur\ au porcul Ghi]\, vecinul matale [i primarul Co]ofei cu dezastrul din jur? * * * - P\i, au, rosti mo[ul, care `ntre timp sculptase cu briceagul, `n coaja de nuc\, celebra scen\ a atacului de la Sm`rdan. Au, c\ \[tia, c`t a durat treaba cu gazul, cu umflatul porcului, s-au `mb\tat de bucurie. {i, la un moment dat, a ie[it din cas\ cumnatul lui vecinul meu, cu lampa de benzin\, a aprins-o [i a apropiat-o de Ghi]\, s\-l p`rleasc\ pe la r`t. Ei, din c`te se vede, pe acolo cam sc\pa gazul...

Un bal mascat nu reprezint\ `ntotdeauna chiar un eveniment fericit, mai ales c`nd alegerea costumelor nu este chiar cea mai fericit\.
C`nd Marinic\ Viezure a ie[it din cas\, c`teva zeci de ochi l-au urm\rit pe geamuri `ndep\rt`ndu-se, iar una dintre vecinele curioase [i-a f\cut trei cruci largi [i a aprins candela. S\ nu dea bani pe ma[in\, la ia-m\, nene, Marinic\ a a[teptat o or\ `n halt\ - avea abonament de personal, ca navetist ce era - timp `n care so]ia Eugenia a
227

ceva de care angaja]ii s\-[i aduc\ aminte peste ani [i ani. pentru a-l cinsti `mpreun\. pref\c`ndu-se c\ nu-l cunoa[te. A[a se face c\ `n aceea[i zi. cu antet [i o floare desenat\ cu carioca [i sem\n`nd cu o gogoa[\: “Dragi colegi. cine le-a propus [i cine le-a refuzat. a ap\rut un anun] scos la imprimant\ pe h`rtie roz. `n care se str`nsese lumea ca la b`lci s\ se uite la ei. cu siguran]\ fuseser\ idei proaste. directorial\. {i el p\rea peste m\sur\ de nervos. la insisten]ele doamnelor. vecinul [i colegul de munc\ al lui Viezure. Secretara Valerica Brot\cel a f\cut c`teva duzini de cafele [i a golit de vreo zece ori scrumierele din sala de consiliu `n care se c\utau idei. iar unii mai `ndr\zne]i `i fluierau [i chiar `ndr\zneau s\-i pip\ie. iar nevast\-sa se ]inea mai departe pe peron. * * * Pentru onomastica domnului director. s`nte]i invita]i cu to]ii (inclusiv familiile!) `n sala de mese a unit\]ii noastre frunta[e. capitonat\. la panoul de pe hol. a cedat. s\ le taie vagonul dac\ nu le ia mai repede din acea halt\ nenorocit\. iar copiii s-au luat la b\taie cu al]i micu]i.Cip Ie[an pl`ns de ru[ine. 228 . care tr\seser\ `n ei cu pra[tia [i `i porecliser\. na[ul Jenic\ nici n-a vrut s\ le deschid\ u[a la `nceput. pe domnul director. C`nd a oprit trenul. motiv`nd c\ se sperie ceilal]i c\l\tori. totu[i. prin g`nduri [i fapte. conducerea ~ntreprinderii de Componente [i Subansambluri pentru Perne din Burete a decis s\ organizeze ceva original. l`ng\ pozele frunta[ilor [i coda[ilor `n produc]ie. deoarece singura acceptat\ `n unanimitate a apar]inut `nsu[i domnului director. nimeni n-a auzit care au fost exact aceste idei. Pe motiv de u[\ grea. ~n aceea[i sta]ie CFR a ap\rut [i Aurel {eptic\. stima]i angaja]i. care pl`ngeau [i amenin]au c\ se arunc\ sub ro]i.

Marinic\ [i Aurel. apoi dou\ mai mici.Mersul Trenurilor Carnaval! Bal mascat! Prezen]a obligatorie! Penaliz\ri pentru cine vine f\r\ costum!”. iar robotul Marinic\ pe de-a-ntregul sem\na bine de tot cu un extraterestru cherchelit. se cl\tina de la vinul consumat `nainte de plecare. pentru uz didactic. iar deasupra `[i pusese un glob p\m`ntesc din carton. a[a se explic\ protestele na[ului Jenic\ [i tot a[a se explic\ aspectul celor doi. iar `ntregul era uns cu vopsea argintie pentru sobe. mirosea ur`t. * * * A[a se explic\ jena doamnelor Viezure [i {eptic\. Primul strigoi mai p\stra ni[te dantel\ pe la poale. Din c`nd `n c`nd. [colari. tronc\nea. `n costum intrau albine [i bondari. `[i mai pocnea c`te un copil: avea doi. pentru curaj. globul p\m`ntesc argintiu se `nv`rtea `n jurul propriei axe. Ei au urcat primii `n vagon tr\g`ndu-[i nevestele cu ni[te m`ini care parc\-parc\ ar fi dat drumul poverilor. mut`nd ochii de mar]ian c`nd la ceaf\. rotunde [i acoperite cu celofan ro[u. ~i decupase o gaur\ mai mare prin care `[i b\gase capul. c`nd peste umeri. ambii `mbr\ca]i `n costume de strigoi croite din acela[i cear[af. pe bra]e [i pe picioare avea ni[te buc\]i de burlan. care sc`r]`ia. prin care privea. Marinic\ Viezure era `mbr\cat `n ceea ce `[i `nchipuia el c\ ar fi un costum de mar]ian: un fel de cazan ruginit de rufe `i `ncingea mijlocul. iar al doilea avea nasturi la spate. Au urmat copiii. Vopseaua pu]ea de tr\znea [i emana vapori toxici. [i vorbea porc\rii. 229 . `mprumutat de la copiii s\i.

dar `mbr\cat `ntr-un fel de F\t-Frumos. `l `mbr\]i[a pe Marinic\ Viezure. C`nd privitorii tocmai vroiau s\ pun\ r\m\[ag dac\ Marinic\ se rupe sau nu sub ac]iunea for]elor exercitate de cele dou\ tabere. Sim]indu-[i salvarea aproape se n\pusti `ntr-acolo. care r\cnea “Tataaaa! T\ticuleeee!”. dar `n sensuri opuse. Cu coada unui ochi apuc\ s\ vad\ o siluet\ care `i p\ru oarecum familiar\: costumul domnului Marinic\ sem\na destul de bine cu cele purtate de membrii echipelor speciale trimise dup\ el de fiecare dat\ c`nd o scr`ntea `n c\l\toriile sale prin spa]iu [i timp. deci cu ochii la ceaf\. iar de cealalt\ parte colegul Aurel {eptic\ [i familia acestuia (alc\tuit\ din trei minori `mbr\ca]i `n spiridu[i [i o so]ie mai mult dezbr\cat\). Globul p\m`ntesc din carton de pe capul lui Marinic\ Viezure se `ntorsese cu fa]a la spate. ~n vagon se st`rni `nv\lm\[eal\: Zbiqx-49. vecin [i coleg cu agresatul. cu copilul la g`t. s\ri s\-[i elibereze tovar\[ul. for]e care ac]ionau asupra sa pe aceea[i direc]ie.Cip Ie[an * * * Micu]ul necunoscut din tren continua s\ se zbat\ `n bra]ele lui Zbiqx-49 [i s\-l pupe. `ntregul vagon fu sc\ldat `ntr-o lumin\ orbitoare. cu tot cu copilul necunoscut legat `n jurul g`tului. ]in`nd la g`t un copil necunoscut. iar s\rmanul om se izbea cu ]easta de perete. c`nd auzi un fel de sc`r]`it urmat de ni[te sunete nedefinite. Aurel {eptic\. dup\ care se auzi 230 . `ntins pe linoleumul jegos. ciudat [i cam verzui. C\l\torul spa]io-temporal se zb\tea [i el. cu ni[te indispensabili bleu flau[a]i [i purt`nd `nfipt\ `n basc\ o pan\ din pern\. umpl`ndu-l de bale lipicioase cu damf de caramele. c`t [i de invitat\ la o cum\trie). de care tr\geau pe de-o parte copiii proprii [i nevast\-sa (`mbr\cat\ `ntr-o rochie care putea fi at`t de Ileana Cos`nzeana. a[adar tocmai `njura `n clipa `n care peste el se n\pusti un cet\]ean micu].

“Re”-ul evident al vagonului231 . sub diversele sale aspecte. fuse. f\c`nd baloane.. nu doar tonul face muzica. la ce nivel au ajuns \[tia cu teleport\rile. b\ie]i! r\cni de l`ng\ locomotiv\ nea Costel. de[i trenul se oprise: `n fa]\ se `ntindea un defileu ad`nc. . sape ori doar mape. str\juit de doi pere]i din granit. din toat\ `nv\lm\[eala nu mai r\mase nimic. Din ce `n ce mai mul]i c\l\tori.Haida-hai.He-he. [i se poate spune c\ reu[ise s\-[i dep\[easc\ `n talent maestrul. . cu condi]ia s\ nu apar\ cumva neprev\zutul. f\r\ s\ respecte orarul. iar `ntr-o clip\. „Acul [i barosul” [i altele de aceea[i teap\. “Georgel [i Petronela”. era fericit: tocmai ispr\vise de cioc\nit osiile vagoanelor. Dom’le.de ce anume st\ trenul [i. asta. saci. str`ng`nd cu team\ la piept bagaje voluminoase. care morfolea prune uscate. „Stan [i Bran” „Mo[ Ion Roat\ [i Unirea”. [i se duse! filosof\ un mo[neag dintr-un col]. noroc.Mersul Trenurilor un zumzet. mai ceva ca la televizor! Contrar p\rerii unor exper]i. apoi cu glas tare ... azi s-o dus `n.. Fuse. se `ntrebau mai `nt`i `n [oapt\. Era bucuros. Fusese ucenicul lui Nea Pandele. Din pricina c\derilor de pietre [i alunec\rilor de teren putuse s\ cioc\neasc\ vagoanele la osii dup\ pofta inimii. mai ales. de ce anume osiile vagoanelor scot sunete diverse de vreme ce trenul st\. Osiile vagoanelor scoteau sunete ciudate [i diverse. gen]i. tari ca poporul rom=n [i plini de inscrip]ii gen “Fane [i Ramona”. ieri dormea pe prispa c\sii. Tocmai ascultase cu deplin\ satisfac]ie acel “Do diez” al vagoanelor de clasa `nt`i. he-he. pensionat nu demult.

c`nd avea o dispozi]ie `n\l]\toare. pe care doar profanii l-ar fi putut confunda cu “Mi-bemol”-ul de la clasa a doua [i. solemn\. cu monorailurile japoneze sau..locomotiv\ care trebuia s\ scoat\ un “Do-Mi-SolDo” curat. cu zgomotele scoase de osiile unor vagoane de marf\.Cip Ie[an restaurant. Costel putea deslu[i dup\ ureche dac\ un vagon era de produc]ie autohton\ sau nu [i regreta scoaterea din circula]ie a unor vechi garnituri fabricate pe la 1895. mai comerciale. cu gusturi mai moderne. vagoane de of [i inim\ albastr\. pe la sf`r[itul chefurilor. De]inea acas\ o impresionant\ colec]ie de casete [i compact-discuri cu sunete scoase de diverse osii de vagoane [i locomotive. 232 . b\ga banda aia. un fin cunosc\tor. cu “S\geata Albastr\”.se b\gase pe undeva un bemol sau un diez. u[or de folosit [i la colindele de Cr\ciun . ~n cazul locomotivei de care fusese ata[at personalul 89890 .. acel adev\rat arpegiu scos de locomotiv\. cu TGV-ul francez. de-ale noastre. asculta glasul clasic al unor vechi vagoane vieneze sau nem]e[ti. iar c`nd se `mb\ta ca porcul `[i punea un disc vechi [i zg`riat. desigur. Costel devenise cu timpul un adev\rat profesionist. adev\rate viori Stradivarius ale c\ilor ferate. semn c\ exista ceva care nu mergea chiar cum trebuie. c`nd avea invita]i mai tineri.

nu venea singur. at`rnat la g`tul s\u. tocmai se descompuseser\ `n particule elementare.. Aurel {eptic\. urm`nd a se recompune la loc dup\ `ncheierea saltului spa]io-temporal. plus Zbiqx-49 [i copilul necunoscut. desenat\ cu ursule]i. colegul lor aflat pe drumul de `ntoarcere. Pe l`ng\ pl\cu]ele cu tradi]ionalul `ndemn “Nu v\ apleca]i `n afar\!”. * * * Nea Costel. culcat pe spate. Din fericire. bine`n]eles. prin vagoane .reu[iser\ s\-l localizeze la timp [i s\ focalizeze pe el raza de teleportare. ei nu [tiau c\ Zbiqx-49. pe o p\tur\ veche.. pentru simplul motiv c\ plecaser\. Din nefericire. ~ntre timp. dup\ cum spuneam.care sim]iser\ nereguli `n datele transmise de microcipul implantat din na[tere sub pielea acestuia (microcip care.Mersul Trenurilor Nu doar la v`n\toare conteaz\ de care parte a ]evii te afli. Nea Costel `[i retr\ie[te `ntreaga via]\. a[adar `[i aduse trusa [i se b\g\ sub tren ca un adev\rat me[ter. colegii de serviciu ai lui Zbiqx . `i comanda purt\torului din cinci `n cinci minute s\ fie un cet\]ean model. mul]umit cu salariul minim pe economia galaxiei) . fiindc\ muncitorii nu eliberaser\ `nc\ [inele de bolovanii c\zu]i peste ele. iar cea mai bun\ solu]ie pentru a sc\pa de probleme se dovede[te a fi teleportarea acestora `n curtea vecinului. Marinic\ Viezure (cu familiile lor). Trenul.mai precis. `n paralel. `n dou\ 233 . st\tea `n continuare. era nemul]umit de un anumit sunet scos de o anumit\ osie. a[adar `l a[teptau s\ apar\ dintr-o clip\ `ntr-alta.

albe [i sm\l]uite.Cip Ie[an anumite zone ale lor. dup\ cum spuneam. b\use zdrav\n [i amestecat. pentru un curios din fire. sl\nin\. situate la extremit\]i . Domnul Ieremia Ciu[c\ era un pragmatic suferind de nenum\rate afec]iuni digestive. De la dep\rtare par la fel. chi[c\. dreptunghiulare. iar `ndemnul face referire nu la maneta semnalului de alarm\.se afl\ [i altfel de pl\cu]e.. caltabo[i. veceurile de vagon au un rost mult mai prozaic [i foarte bine definit. * * * Nea Costel descoperise `n sf`r[it de ce sunetul unei osii nu se `ncadra `n corul colegelor: o piatr\ se `n]epenise 234 . Acele construc]ii ingenioase [i simple. ac]ionat\ de pedal\.. se `ndep\rteaz\. iar acum. de familie . interdic]ia “Nu privi!”. pl\cinte. iar pentru cei cu probleme digestive.se ghiftuise ca pentru ocolul P\m`ntului. c`rna]i. piftie. natura `[i spunea cuv`ntul. ci la veceurile din vagoane. chiftele. “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” scrie pe ele. care `nainte de plecare fusese condus la gar\ cu alai. U[a cu pl\cu]a “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” se `nchise scurt `n urma sa. De aproape. sarmale. Acea cl\pi]\ care. nu la sistemul de ventila]ie sau de iluminat. peste traverse. cu o pedal\ care ac]ioneaz\ o cl\pi]\. se vede c\ pe ele scrie altceva. s`ngerete. Trenul st\tea. M`ncase mult [i gras. Unii au petrecut ore `ntregi privind prin g\urile veceurilor de vagon. permi]`nd curio[ilor s\ priveasc\ `n jos.restr`ns `n mod nefericit de diametrul ]evii. domnul Ieremia Ciu[c\ se `ndrept\ spre unul dintre capetele vagonului. Pentru cei cu suflet mai pu]in atras de reverie. atra[i de goana nebun\ a peisajului de sub ei . `ndemnul “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” ac]ioneaz\ `ntocmai ca. privind `n toate p\r]ile s\ nu-l vad\ nimeni. Cl\tin`ndu-se.

respectiv “Teleportare pl\cut\!”. privind spre pedala din pardoseala acoperit\ cu linoleum. v\ rog. pe spate. ]in`nd `n fiecare m`n\ c`te un instrument de mare precizie. Pe pere]ii od\ii de primire sclipeau pancarte holografice `n mai multe limbi de circula]ie intergalactic\. o piatr\ col]uroas\. cu fa]a `n sus. Se `ntinse mai bine pe p\turic\. se preg\ti s\ ias\. venite de sus (vorba vine!). breeee! Haida. Dup\ care. dar ceva mai sus. Deasupra sa. se afla domnul Ieremia Ciu[c\. Mul]umit de rezultat. Desupra sa. s\ termin [i eu! * * * Astroportul “Universul Liber” avea o zon\ separat\. de serviciu. Era pe deplin satisf\cut [i tocmai se ridica. inscrip]ionate cu tradi]ionalele “Bine v-a]i recombinat la noi.Mersul Trenurilor la extremitatea unui vagon. `n dreptul capului. De afar\. care cobora nota cu aproape un semiton. se afla un fel de cilindru. Cu totul altfel ar\ta `ns\ zona destinat\ teleport\rilor curente. iar un hol `ntreg era ocupat cu mici buticuri de suveniruri f\r\ taxe vamale. 235 . de ultim\ genera]ie. de la caz la caz. dereticat\ zilnic [i rezervat\ c\l\torilor str\ini [i delega]iilor mai importante. un minu]el mai a[tepta]i. r\sun\ o voce: . dragi oaspe]i!”.M\car un minut. chituit [i vopsit cu grij\ `n fiecare an [i peste care roboatele de serviciu a[terneau un cear[af c`nd nu era pus `n func]iune. calea ferat\ e cur\]at\. Nea Costel rug\: . ~nal]ii oaspe]i `[i recombinau particulele elementare `ntr-un aparat de teleportat modern.Gata. Aceasta era `mp\r]it\ `n dou\: prima parte era mai curat\. destinat\ teleport\rilor. `ncerc`nd s\-[i trag\ p\rul din dreapta peste chelia transpirat\. de ]eav\ ispr\vit\ cu o cl\pi]\. se uit\ `n oglinda `ng\lbenit\. pute]i plecaaa! De sub vagon.

care priveau ner\bd\tori la aparatul de teleportat vechi. care c\zu ultimul peste mormanul de trupuri terriene. cu care scrisese porc\rii [i desenase terriene goale pe pere]ii telecabinei. u[a cabinei de teleportare a s\rit c`t colo. sateli]i. inodore. fum mirosind a gr\tar de c`rna]i pe care cineva a pus la uscat ni[te [osete supraelastice. apoi cu un sc`r]`it. fabricate pe un satelit `ndep\rtat pe care nu cre[tea nici fir de plant\. pe singura pancart\ scria mare “Nu scuipa] pe jos!”. r\cnind: . pere]ii zugr\vi]i `n ulei holografic verde erau murdari. ~n timpul teleport\rii (un timp de ordinul nanosecundelor). teleport\rile s`nt cam ca g`ndul .. a continuat cu un zg`l]`it. creve]i de pe Casiopeea [i ni[te sucuri naturale suspecte. energofag [i cu vopseaua proasp\t s\rit\. apoi scuipase pe 236 . Acolo se aflau colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. iar la chio[cul de ]ig\ri [i r\coritoare se vindeau doar sfoar\. membrii familiilor lor. u[a de la toalet\ nu se `nchidea bine [i sc`r]`ia. ruginit. Dup\ care. Marinic\ Viezure. micu]ul reu[ise s\ scoat\ o cret\ dintr-un buzunar. Teleportarea colegului Zbiqx a `nceput cu un fum albastru de la circuitele aparatului. un b`z`it [i c`teva `njur\turi de orbite. scoas\ din ]`]`ni. B\ncile s\lii de a[teptare erau necapitonate. insipide.M-am `ntors! De g`tul s\u st\tea prins ca lipitoarea un copil p\m`ntean necunoscut. Pe gresia cu coji de semin]e a astroportului s-au pr\v\lit.adic\ iu]i. tuns zero. julit `n genunchi [i murdar de muci la nas.Cip Ie[an ale personalului care f\cea naveta sau ale diver[ilor furnizori. Aurel {eptic\. victorios. ciristeu [i diverse onomastice.. apoi Zbiqx-49. unul dup\ altul sau pe perechi. * * * ~n principiu. incolore [i nu fac g\l\gie.

primul loc de munc\. colegul st\tea cu spatele [i purta basc\. * * * Pe Terra. care scotea sc`ntei. Nea Costel tr\gea cu ranga `n piatra `n]epenit\. stai a[a!” `[i spuse el. iar Nea Costel `nghe]\. ~ntr-o clip\. “Hopa. t\ind lini[tea `n dou\.. sub vagon. `n fine. bunicul s\u. ~n cadru. vacan]ele petrecute `n tab\ra de pionieri. apoi seara aia. cu un coleg. s\-[i arate fa]a. cu colegii. liberarea. deasupra lui Nea Costel.. devenind dintr-o dat\ mult mai atent la filmul vie]ii sale. 237 . pe care le m`ncase p`n\ `n clipa recompunerii `n particule elementare. `[i retr\i `ntreaga via]\: copil\ria petrecut\ la ]ar\. Locomotiva fluier\. Doi dintre colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. apoi primii ani de [coal\. apoi serviciul militar la fanfara garnizoanei. Privea la pedala de l`ng\ closet [i se g`ndea dac\ s\ apese sau nu.. sco]`nd f\r\ [tirea nevestei teancul de bani din [ifonier [i oferindu-l acestuia. domnul Ieremia Ciu[c\ `[i terminase treaba. primele extemporale la aritmetic\ [i citire. juc`nduse printre or\t\nii de curte sub privirea unui b\tr`n sf\tos. Tot pe Terra. le[inar\. banii str`n[i pentru central\ de apartament. se c\utase `n s`n dup\ ni[te zarz\re crude. apoi ziua `n care s-a `nsurat. dar tocmai se preg\tea s\ se `ntoarc\. Imaginile `i jucau prin minte. prima corigen]\ la chimie. nu mai ]inea minte cui. `n care s-a `mb\tat cu colegii [i a `mprumutat unuia dintre ei. f\c`nd s`mburi pe jos. `nchipuindu-[i trenul plec`nd `n secunda urm\toare [i trec`nd cu ro]ile peste el.. aduna]i s\ `l `nt`mpine. apoi a doua. ucenicia la atelier. zece milioane.Mersul Trenurilor butoane [i. apoi prima iubire. “acu’ v\d exact cui iam `mprumutat banii!”. se v\zu la el acas\. dar `n vagon. se piept\nase [i se preg\tea s\ ias\ din cabin\. cea c`nd i s-a n\scut primul copil.

sub paz\ armat\ . ceva c\zu `ntre [ine cu un pleosc\it. cu \[tia? Unde-i punem? D\te. Pe jum\tatea din st`nga. las\-m\. de pe vremea lui Pazvantqx. Sub vagon.T\ticuleeee! Poveste despre o cale ferat\ realizat\ pe jum\tate. deoarece s\rmanul avea `n jurul g`tului. bre. scoal’ bre. Vru s\ huiduie ca la cinematograf. `n vreme ce p\m`ntenii st\teau `nghesui]i `ntr-un col]. c\ `n jum\tate de or\ plec\m! Nea Costel st\tea `n fund. scuip`nd cojile pe jos. dom’le. ca un colier. iar filmul vie]ii se rupse brusc. mai exact. L-ar fi str`ns de g`t cu bucurie. c`nd se schimbau bobinele.Nea Costel.Cip Ie[an ~n clipa aceea. bani de central\. Zbiqx-49 fusese scos `n fa]a colectivului [i a[ezat pe un scaun. care `i striga din c`nd `n c`nd: . }`rdea-96. c\ m\ doare capul! `ntreb\ 238 . p`n\ ce `l scoase de sub vagon: . n-auzi? Fluier\ \[tia. Colegii lui Zbiqx nu [i-ar fi dorit s\ se afle `n locul s\u. [i se uita la Jenic\. dar nici `n locul domnului director. via]a merge `nainte. hai. . era [edin]\. paznicul contractual. `i p\zea cu un fazer vechi [i ruginit. dar m`na `l trase [i mai tare. sim]i o m`n\ cum `l trage de cracul pantalonului. iar ei m`ncau semin]e. pe marginea c\ii ferate. Cu toate astea. b`[ti d-aici. deoarece mai exist\ [i alte mijloace de transport. pe locul de unde tocmai se ridicase.nea Wirkqx-64. * * * ~n biroul directorului astroportului. tip ZB.Ce ne facem. bra]ele sub]iri [i murdare ale unui copil terrian tuns chilug [i mucos. s\ dea socoteal\. bre. l-ar fi sugrumat de zece milioane la valoarea de atunci.

cu imigran]ii \ia klingonieni? se enerv\ directorul. se termina pe jum\tate. `mbr\ca]i cu to]ii pentru carnaval (iar b\rba]ii chercheli]i zdrav\n pe deasupra) reprezentau pentru oricare privitor tot at`tea antireclame vii la turismul prin p\r]ile sistemului nostru solar. totu[i. Se preg\teau. pentru c`nd ne mai aduc elevi cu clasa. `n timp ce `ncerca s\-[i jupoaie de la g`t copilul terrian. adic\ prin `ncruci[area unui berbec cu o oaie. fiindc\ mult nu mai era p`n\ la punctul terminus.Mersul Trenurilor directorul }`rdea-96. dom’ director! `[i d\du cu p\rerea un extraterestru scund [i p\ros.Hai s\-i `mp\iem. cu un costum holografic ni]el sc\mo[at pe la revere. acolo unde calea ferat\ se ispr\vea . ~i `mp\iem [i-i punem pe hol. . devenit din ce `n ce mai nesuferit. S\ vad\ to]i cum arat\ \[tia. la intrare.S\ te fi `mp\iat m\-ta. Nechifor-21. ca atunci. * * * Trenul personal 89890 pornise de c`teva minute. a[a cum se prezentau ei `n acel moment. Pe acea planet\ `ndep\rtat\ copiii se ob]ineau `n laboratoare speciale.mai ales c\ mielul avea o fa]\ cam bleag\. care aducea bine cu mutra unuia dintre ciob\na[ii galactici. c`]iva savan]i contesta]i de mul]i locuitori reu[iser\ `n premier\ ob]inerea unui miel spa]ial printr-o metod\ revolu]ionar\. dar reu[ita a st`rnit manifesta]ii de protest . tot cu trenul.sau. Unii ar fi avut nevoie s\ mearg\ mai departe. `n practic\. dar asta nu se putea: fosta conducere a Ministerului Transporturilor raportase c\ planul . mai bine zis. prin clonare. de pe alte galaxii! Adev\rul era c\ p\m`ntenii. dar to]i pasagerii se preg\teau s\ coboare. c`nd te-a clonat! Alte idei t`mpite ca tine mai ai? Vrei s\ scrie iar ziarele prostii despre noi.care prevedea montarea 239 . .

~n concluzie. au venit unii cu familiile lor. Noroc de m\tu[a unuia dintre ei.. mai ales c\ respectivii domni din minister erau aceia[i care. proprietara unei firme de autobuze [i maxi-taxi.. nau mai fost montate. 240 . care circul\ pe o singur\ [in\. N-au mai sc\pat de ei p`n\ azi. suspendaser\ c`teva personale din zon\ pe motiv c\ [i japonezii folosesc trenuri suspendate. ca s\ scape mai repede. s-au `nmul]it [i au devenit d\un\tori.. `ntinseser\ doar una dintre [ine . tun\ directorul astroportului. cea din st`nga. pun m`na [i stric\. Ce-ar fi dac\ i-am ]ine printre noi pe to]i nesp\la]ii de pe alte planete? Au microbi. dou\ localit\]i ale patriei noastre r\m\seser\ legate `ntr-un mod foarte ciudat. Buc\]ile din cealalt\ [in\. S-a mai `nt`mplat [i prin alte galaxii. unitate de deservire model. Nimeni nu i-a crezut. cum mergi `ncolo. pe jum\tate. Am holofonat [i sus. conform declara]iilor ap\rute [i prin ziare. apoi transformate `n diverse consuma]ii. Acolo. cu vestita sa ciorb\ de burt\ [i un vin de regiune superior [i ieftin. asta e. }`rdea96.Cip Ie[an de cale ferat\ pe `nc\ o sut\ de kilometri . ca la japonezi.. ci v`ndute `n secret la diver[i particulari. care asigur\ de atunci `ncoace transportul de c\l\tori pe respectivele rute. cale de o sut\ de kilometri. cic\ la cules. declar`nd presei c\ viitorul apar]ine trenurilor de tip monorail. * * * . p`n\ la primul or\[el. iar ni[te domni din minister au `ncercat s\ o scalde. dar realitatea era oarecum diferit\: angaja]ii pl\ti]i cu ziua ([i prost pe deasupra!). tot a[a.fusese `ndeplinit. 50 la sut\! Asta d\dea bine la o anumit\ parte a electoratului. cu doi ani `n urm\. la conducerea galaxiei: nu se poate! ~i facem pachet [i `i trimitem acas\ la ei. Prin urmare. ei descoperiser\ bufetul „Scaietele”.cea din dreapta. viru[i str\ini. se joac\ la butoane.

via]a `n marile aeroporturi interna]ionale este una tare plicticoas\. ~ntr-un mare aeroport interna]ional nu ve]i g\si babe adormite cu capul pe vreo g\in\ sau curc\ vie.Mersul Trenurilor c\ m\n`nc\ plasma de la televizoare. Fu pocnit peste ceaf\ cu o basc\. s\ zicem. Prin compartimente nu mai era nimeni. sc`r]`ind ca de obicei. din c`te se pare. Nici m\car casieri]a de la ghi[eul de bilete: chiar 241 . nu se termin\ cum v\ imagina]i dumneavoastr\. gumari [i vat\ `n urechi. s\ se trag\ pe ghe]u[ul din sala de a[teptare sau naveti[ti juc`nd [eptica pe fundul [epcii. ~n magazinele duty-free din marile aeroporturi interna]ionale cu siguran]\ nu exist\ prin rafturi semin]e de bostan sau floarea-soarelui. motiv pentru care. trenul opri. asta e sigur! {inele de cale ferat\ ]\c\neau u[or [i monoton. ~n sf`r[it. ba chiar decid. un mare aeroport interna]ional. legat cu sfoar\. `n vreme ce trenul personal 89890 se apropia. To]i se `nghesuiau pe culoare s\ coboare primii. Totul este bine c`nd se termin\. cojilor de semin]e [i celorlalte resturi. nimeni din micu]a gar\ de destina]ie nu se plictisea. Oricum. s\-l trimitem [i pe Zbiqx-49 cu ei. A[adar. vodc\ la cutie sau vin de regiune la bidon. iar un mo[ mic. `ncerc\ s\ se bage `n fa]\. copii care. fiind mai reprezentativ\ pentru zona de ba[tin\ dec`t. motiv`nd c\ pierde avionul. iarna. de gar\. pasagerii l\saser\ locul ambalajelor. la cabina de teleportare! Eu mai propun. * * * O gar\ de orice fel reprezint\ un mic Univers. care tr\gea dup\ el un purcel viu. Cu siguran]\. cu i]ari. fr`n`nd. drept pedeaps\.

fiindc\ b\rba]ii avuseser\ timp suficient s\-[i mai cumpere o navet\ de bere [i s\-[i c`rpeasc\ odraslele. fost activist. pe iarb\. diver[i popi. un surdomut care se certa cu ni[te cet\]eni s\ dea muzica mai `ncet. au observat `n consens c\ pu]inele scaune erau toate ocupate. zidurile tremurau.Cip Ie[an dac\ to]i pasagerii mergeau cu na[ul. geamurile zorn\iau. `ncerc`nd s\-i `nveseleasc\. sculerimatri]eri. C`nd ultimul sc`r]`it de fr`ne `ncet\. acum u[urat. Se pare c\ erau acolo de ceva vreme. L`ng\ copii se afla un cet\]ean necunoscut. spun`nd “Viitorul transportului de c\l\tori nu apar]ine combustibililor fosili. duduia cro[eta. domnul Sisoe Post\varu cu mutr\ bleag\. Marinic\ Viezure [i membrii familiilor lor. cam ciudat [i pr\zuliu la fa]\. autobuzele erau ticsite. astfel. care b`z`iau mai `ncolo. C`nd primii dintre fo[tii pasageri ai personalului au ajuns pe peron. un inginer specialist `n pete de vin ro[u. iar animalele cu sau f\r\ st\p`n se pitiser\ speriate pe sub banchete: veneau c\l\torii. care nu p\rea defel de prin p\r]ile locului. un mo[ cu tricou [i desag\ discut`nd aprins cu un fost p\pu[ar. Autogara era la pu]ine zeci de metri de gar\ [i sem\na leit cu aceasta. Nici babele adormite cu capetele pe paporni]ele cu g\ini nu se plictiseau. dovedind `nc\ o dat\ c\ orice sf`r[it e doar un `nceput de drum. Pe ele st\teau Aurel {eptic\. `n ordine. Dup\ cinci minute. Cu to]ii alergau spre autogar\. ci visau. * * * Prin fa]a privitorilor trecur\. `mbr\ca]i cu to]ii pentru bal mascat [i mult mai chercheli]i. acesta se str`mba la copii. zugravi cu ziua. c`]iva c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. domnul Ieremia Ciu[c\. `n vreme ce g\inile le ciuguleau de nas. solda]i `n permisie. ca tot at`tea mici uragane. cl\direa g\rii `ncepu s\ vibreze ca la apropierea unei turme de bizoni. ci electricit\]ii! 242 . dintr-unul se auzi un glas pi]ig\iat.

. *** Undeva. iar prin ea zbur\ o bab\. p\trunse `n camer\ `mbr\cat `ntr-un costum special. Mai p\stra pe g`t urmele unor bra]e mici [i lipicioase. plutea un tort `n form\ de nav\ spa]ial\ din ciocolat\. }`rdea-96. savant cu o bogat\ experien]\ c\p\tat\ `n spa]iul cosmic. dar era fericit. departe. era pu]in zg`riat pe fa]\ [i avea un ochi umflat. ~n `ntreaga sta]ie orbital\ [i chiar mai departe. iar capsula dus\ pe sta]ie. Directorul astroportului. p\rea fericit. plutind haotic [i oarecum `n zig-zag prin vidul interplanetar.. `n clipa urm\toare u[a se deschise. c`]iva cosmonau]i afla]i pe o sta]ie orbital\ interna]ional\ au raportat bazei c\ de ei se apropie. pe o mas\ antigravita]ional\.Mersul Trenurilor A[a am v\zut eu la televizor!”. ni[te extratere[tri chefuiau. ~n sala mare. cu hublouri de bezea [i trape din mar]ipan: scutul energetic [i sistemul de propulsie erau scof`lcite de parc\ ar c\zut careva cu cotul peste tort. Bra]ele telescopice cu cle[ti au fost ac]ionate. Deodat\. Se apropie `ncet de obiectul zbur\tor neidentificat. `ntr-o camer\ steril\. `n `ntunericul rece din spa]iul intergalactic. din care se auzeau zgomote ciudate. o capsul\ spa]ial\ ciudat\. *** La pu]in\ vreme dup\ cele petrecute mai sus. posibil de provenien]\ extraterestr\. pe o planet\ dintr-o galaxie `ndep\rtat\. `nveli[ul acestuia se sparse [i din el ]`[ni o f\ptur\. chiar b\use [i el cu b\ie]ii. dup\ cum am spus. Primul cercet\tor. [i `l atinse.T\ticuleeeee! -Sf`r[it243 . r\sun\ un strig\t: .

.....22 B\ie]elul cu chibriturile ........................................31 Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\............................6 Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran.......17 Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului.................27 Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ...................................................30 Aventuri la g`rl\ ..........................................5 Plimbare pe Strada Pacien]ii .................................................29 Pe aripile v`ntului ............................15 Fenomen luminos neobi[nuit.....................................................................................................................................26 Mica Siren\.............................................................................18 Concurs de desene pe asfalt ........................................28 P\rin]i.......................................................36 Mapamond paranormal rom=nesc .............................................7 Faptul divers ...................................29 dumneavoastr\!............29 talentul copiilor .................................................................................................................3 Univers spa]ial rom=nesc.....32 Poveste cu fulgi .............Cip Ie[an Cuprins Dopul scuz\ mijloacele..............................37 244 ................ ave]i grij\ de ......................................................................

....................64 Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\............78 245 ..................................... oile-s galbene .................50 „Medicina la `ndem`na oricui” ..52 Sanie f\r\ zurg\l\i...........manual pentru scenari[ti...........................................................................................40 R\]u[ca cea ur`t\ ........................................................................................................................................................................38 De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers.............................................5 vol]i `n via]a comunit\]ii......54 ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure ...................................69 Povestea lui Halat Alb .72 Rolul [i importan]a bateriilor de 1.............................................................................................................66 C`mpu-i alb...............emisiune radiofonic\ .........................48 Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul ..........................................73 Falsa problem\ a crizei de energie .................51 Mica publicitate .77 Povestea lui Harap Alb.............46 Telenovela la `ndem`na tuturor .....................................................................Mersul Trenurilor P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate.......................................................68 Sub cupola circului....45 Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor ...............................................................62 De-a b`za-n doi ..................................42 Poveste educativ\ .............................................55 De-a Baba-Oarba .........44 Od\ `n apometru antic ...............

..................................................123 A[tept`ndu-l pe po[ta[.............................. cuibu[or de nebunii.............................. p\m`nt rom=nesc .127 P\cal\..116 Povestire mic\ despre ni[te mici ..............................88 Povestea porcului ...............................................................128 246 ...................105 Poveste cu iepura[i frico[i .........................98 Gr\dini]a de copii........111 Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici ....................................................................... ..... pisica neagr\ [i g\ina ..............................................................................................95 20 .......... cu `ngera[ii dintr-a [asea ................83 Unde duce dependen]a de pizza .....................................93 Micu]a Publicitate................Cip Ie[an Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor ...................................122 T`rg de fete ..............................remix..........................................................................................86 Spa]iul mioritic...........................79 Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete........................ Ultima frontier\...................................112 A[a s-a castrat c\]elul ............................96 Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole........100 Creierele [i furnica......109 Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ...........91 Reforma f\r\ fond..............................101 Ceasul r\u..... frate cu rom=nul ...............................104 Aventuri pe ghea]\.........................89 Luna...........................................

.....................................155 Cineva....175 Mersul Trenurilor ...................................181 247 ........157 Povestea pe[ti[orului de aur..............................................................................................138 Ve[ti bune pentru animale ......160 Jurnal de [tiri ......................................... ne p`nde[te? ...........................................Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci ........153 Cea]a bate filmul .......148 S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi ............. acolo.....141 Capra cu trei purcelu[i....................150 Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt......131 Ap\ de ploaie.................................... sus.................................136 Examen de ciob\nit european..................................147 Balada Me[terului Manole........................162 File din jurnalul elevului Nelu .......................................................146 Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei.....................................................144 Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde .........................................................................................................................

Mersul Trenurilor ISBN: . CIPRIAN .Tip\rit la MULTIPRINT Coperta [i desenele: Jup Tehnoredactare: Jup Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei: IE{AN.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful