Cip Ie[an

Mersul Trenurilor
Cu ilustra]ii de Jup

Ia[i, 2007

Mersul Trenurilor

Dopul scuz\ mijloacele
Aproape de centrul ora[ului, `ntr-o noapte f\r\ lun\, ni[te necunoscu]i au furat capacul de font\ care astupase din 1923 p`n\ `n acea clip\ gura de canal situat\ la intersec]ia str\zilor Jaroslav Hasek [i Bobinatorilor. ~n aceea[i noapte f\r\ lun\, domnul Zbigniew V\sc\u]eanu, fost fabricant de fire cu plumb, gr\tare, capcane [i nasturi, `n prezent pensionar, se `ntorcea acas\ de la bufet. El declar\ c\ nu se `ntorcea de la bufet, ci de la o ceain\rie, dar asta nu are importan]\: oricum, exist\ zeci de martori dispu[i s\ bage m`na `n foc, s\ depun\ m\rturie. ~n fine: `ntorc`ndu-se de la bufet sau de la ceain\rie, el a traversat intersec]ia f\r\ s\ se asigure [i a nimerit `n gaura de canal - acum f\r\ capac, furat cu c`teva minute `n urm\ de ni[te necunoscu]i, dup\ cum spuneam. Toat\ via]a, domnului V\sc\u]eanu i-a pl\cut s\ chefuiasc\, s\ bea [i s\ se veseleasc\. I-au pl\cut femeile, ba [i m`ncarea i-a pl\cut. Din acest motiv, el a f\cut burt\. Burta l-a salvat de la o moarte sigur\, deoarece a r\mas blocat `n gura canalului cam cum r\m`ne blocat dopul `n g`tul sticlei. La un dop de calitate ne referim. Deoarece nici pompierii, nici membrii echipei de descarcerare nu posed\ un tirbu[on de m\rimea lui Zbigniew, el se afl\ [i acum, dup\ aproape o s\pt\m`n\, `n gaur\. Autorit\]ile locale au venit s\ priveasc\, [i-au dat cu p\rerea, apoi au ajuns la concluzia c\ e bine a[a, fiindc\ deocamdat\ nu s`nt fonduri pentru achizi]ionarea unui nou capac din font\. ~n primele zile, poli]i[tii de la Rutier\ i-au dat de b\ut ca s\-i sticleasc\ ochii [i s\-l observe astfel [oferii care trec
3

Cip Ie[an

prin intersec]ie. Dup\ ce au v\zut c`t poate duce domnul V\sc\u]eanu (ohohoooo!), s-a ales o solu]ie mai ieftin\, deci l-au vopsit `n dungi reflectorizante albe [i ro[ii. Copiii din cartier mai trag `n el cu pra[tia c`nd nu-i v\d p\rin]ii, maidanezii `l mai p`ng\resc uneori, iar locatarii blocurilor din jur `i aduc zilnic de m`ncare cu schimbul [i `l hr\nesc cu lingura. B\tr`nul este, totu[i, bucuros c\ n-a c\zut cu capul `n jos, caz `n care ar fi fost hr\nit prin clism\.

4

a t\iat din fonduri. {eful comisiei a ar\tat cu degetul c\tre racheta aflat\ pe rampa de lansare [i a `ntrebat: “Ce-i cu boilerul \sta. [i c\ s\ fac\ `n loc unul cu aer rece.Mersul Trenurilor Univers spa]ial rom=nesc La Vrai[tea func]ioneaz\ un Centru de Cercet\ri Spa]iale. ~n fine. Peste noapte. gata!”. a t\iat [i el din fonduri. Din ziua urm\toare. cercet\torii spa]iali de la Vrai[tea au decis s\ construiasc\ un balon umplut cu gaz. Deoarece pre]ul combustibililor crescuse `ntre timp. a[a c\ balonul s\ fie umplut cu c\rbuni. cercet\torii s-au apucat s\ construiasc\ un avion. prea mult aer cald. unde lucreaz\ mai mul]i cercet\tori `n domeniul spa]ial. [eful comisiei a ar\tat cu degetul spre aparat [i a `ntrebat: “De prostii din astea avem nevoie noi acum? Ia. pasiona]ii cercet\tori [i-au schimbat din nou profilul [i au `nceput s\ construiasc\ un balon cu aer cald. nefiind fonduri. au `ncercat s\ construiasc\ o rachet\. Un avion de fabrica]ie autohton\. Dup\ care. Racheta era aproape gata c`nd a venit o comisie de la centru. a venit o nou\ comisie de la centru. {eful urm\toarei comisii de la centru a ar\tat cu degetul spre el [i a zis c\ a[a se consum\ prea mult\ c\ldur\. O rachet\ de fabrica]ie autohton\. bre? Pentru a[a ceva primi]i voi bani?”. C`nd avionul era gata de testare. Ei `ncearc\ s\ realizeze ceva. Mai `nt`i. care s\ poarte mesajul lor de prietenie p`n\ `n cele mai `ndep\rtate galaxii. Dup\ care. {eful noii comisii de la centru a zis c\ pre]ul unui metru cub de gaz a crescut mult `n ultima vreme [i c\ nu se poate face at`ta risip\. 5 . lemne sau p\cur\.

mioap\. A doua zi. pe film s-au v\zut siluetele a zece pense metalice. La acela[i dispensar. 12 ani[ori. s-a `ngr\[at brusc cu aproape 10 kilograme. trezit\ din somn. `n vreme ce administratorul unit\]ii sanitare reclam\ dispari]ia unui taburet metalic cu patru picioare. Despre chirurgul Romeo nu s-a mai auzit nimic de atunci.Cip Ie[an Plimbare pe Strada Pacien]ii Dup\ opera]ia de apendicit\. Directorul dispensarului respectiv vrea s\ prezinte un comunicat [tiin]ific pe tema apari]iei [i cre[terii bacteriilor patrupede gigantice `n corpul copiilor rom=ni opera]i de apendicit\. pe acolo a trecut un v`n\tor care a t\iat burta lupului [i le-a scos de-acolo pe Scufi]a Ro[ie [i pe bunicu]a sa. pacientul Cosmin Gum\. despre care `nc\ nu se [tie mare lucru. Micu]ului pacient i s-a f\cut radiografie. chirurgul Romeo a le[inat la vederea s`ngelui. a unui ceas b\rb\tesc de m`n\ [i a unui patruped ciudat. Din fericire. fiind cusut `n organismul pacientei de c\tre asistenta-[ef\. fapt oarecum neobi[nuit pentru cei care se opereaz\ de apendicit\. motiv pentru care a c\zut prin t\ietura de la opera]ie. pacienta a sim]it ceva zv`cnindu-i `n p`ntece [i a crezut c\ este `ns\rcinat\. 6 .

Mersul Trenurilor Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran MERCUREA: Raportez `n jurnal c\ s`nt subofi]er plutoner pltr. adic\ reangajat Cristea [i pe c`inl. scoate c`nele de unde [ti. Ei. Cristea sa r`s de gluma mea dup\ ce mea esplicato apoi a strigat cu]u cu]u dea intervenit pe noi mai mul]i c`ni pot\i [i dul\i ptr. dac\ nu chem sectoristu. a porni `npreun\ to]i patru sau cinci c`]i s`ntem c\tre noi aventuri.rngjt. mai ecsact `n parc deoarece avea gard de plas\ cu s`rm\ `nghimpat\ s\ nu treac\ frigu. acesta disp\ruse ca c`nd nar fi fost legat cu cureaua de Cristea. Recs ptr.mjor Mitran care ma ridicat `n grad acu c`]iva ani c\ din plotoner m-jor m-a f\cut agent [ef sau a[a ceva [i mi-a venit din nou r`ndul la patrulare p`n sectoru meu a[a c\ deci l-am luat pe sergntl. M\ Cristea m\. Deci erea sear\ iar tenperatura din termometre era rece find toamn\ de octonbrie deci a[a c\ am intrat mai `nt`i prima oar\ la Italian Pi]a unde m\car e cald find u[ile `nchise [i lam luat pe patronu turc la controlat [i la `ntreb\ri de s\n\tate. Ne-am `nc\lzit noi ce neam `nc\lzit apoi am e[it pe traseu apoi c\ se l\sase rece am intrat iar la ad\post. Ahmed mia declarat c\ e s\n\tos ce mia urat [i nou\ [i la m`ng`eat pe Recs care noroc c\ avea botni]\ la bot altfel iar `l l\sa f\r\ inelu dupe deget ca data trecut\ c`nd ia dat o cl\tit\ espirat\.pl]st. Cum patrulam noi pe aleie mam uitat deodat\ la c`nele Recs. Am zis Cristeo depisteaz\ tu m\ carei Recs d`n ei c\ pentru mine to]i posed\ asupra lor patru menbre [i un cap la care semnal\m doi ochi nas gur\ 7 . s\ ne mu[te nu alta.

Cip Ie[an 8 .

* * * Cristeo. eu zic s\-i `nconjur\m! Mai `nt`i r\m`n eu aci cu c`nele [i efectuezi tu `nconjurare m\car de dou\ trei ori dup\ aia schinb\m. ~njur am semnalat cet\]eni 9 . Am efectuat balansarea bra]ului `n plan vertical p`n\ ce sa sufocat Recs c\ uitasem s\i dau drumu din m`n\ la curea [i am sta]ionat un tacsiu care iam zis conduc\torului auto s\ se deplaseze regulamentar p`n\ la cr`[ma SRL. Deci r\m`n eu cu c`nele Recs [i Cristea dispare ca c`nd ar pleca. Am intrat `n interior unde am depistat suspec]i de ambele secse cu semne de recunoa[tere ca mafio]ii la pept. ordona]i!”. c\ b`r`ia aparatu dar bine cam ]inut minte c\ numele se termin\ `n SRL. Ce mia ordonat [efu nam scris `n jurnal c\ poate cite[te mama dec`t numai at`t. unde sa semnalat eveniment de b\taie `ntre clien]i cu scaunele. ce num\r a]i format? Aici familia Mitran. domnu’ c\pitan. c\ s\ ne deplas\m de urgen]\ la localu nu mai [tiu care. C`nd am efectuat p\trunderea `n incint\ tocmai am surprins `n fraglant delict infrac]iunea de dare de mit\ [i sp\lare de bani deoarece unul declara la microfon “De la na[u zece milioane [o butelie!” care bani `i aduna `ntro g\leat\ [i miam dat seama c\s mafio]i c\ am v\zut [i eu filmul na[u. c\ tocma interoga o c\]a pe care se sprijinise cu labele din fa]\ [i atunci ne-a transmis p`n sta]ie mesajul “Vulturu cheam\ patrula Pajura!”. a[a c\ am g`ndit un plan. Eu iam r\spuns “Gre[al\. P`n\ la urm\ lam depistat pe Recs.Mersul Trenurilor [i coad\ [i nici unu nare bulan porhart sau girofar s\ zici c\i c`ne poli]ist. zic eu. mai eczact flori albe de creponat\ roz [i bleo. El sa r`s de noi p`n\ ce iam avertizat dou\ peste ochi [i nea l\sat urgent `n fa]a unei unit\]i de deservire pe care scria ceva [i SRL la urm\ ezact cum mia ordonat domc\pitan Bustuchin\.

p`n\ la urm\ am sc\pat neb\tut c\ mam ascuns aci cu sarmalele [i sticla asta. `n lic… `n gimnaziu c\ atuncea nam v\zut afl`ndu-m\ cu spatele. una-alta etc. infractorul ori infractori la plural dac\s mai mul]i ca de ecxsemplu trei s-a ascuns sub mas\. Deci adic\ eu nu fusesem `npu[cat ci numa ma lovit 10 . Ce cau]i m\ acolo.. Recxs. c\ s`nt [mecher. fac eu. Au. s`nt eu Cristea. a[a am sim]it [i eu c\ m\ ridicam [i vedeam `n jurul meu ca c`nd a[i fi fost viu cum ni[te oameni `ncerca s\ m\ ridice [i m\ apropiam de o lumin\ care c`nd am `ntins m`na la ea ma fript la degete deoarece era becu.. E[i de acolo cu m`nile la ceaf\! Somat! Nu trage [efu.. ~i dau drumu [i ordon finc\ `i s`nt superior `n grad [o b\iatu.. care vipu[ca mea a tras? Am crezut cam fost `npu[cat [i cam murit ptr. caut\.. zic eu.Cip Ie[an de toate secsele [i mese patrupede cu produse agroalimentare. die. d\ s\ m\ trag\.. ]ar\ a[a c\ `nainte s\ mor miau trecut p`n fa]a ochilor toate segven]ele din via]\ `ntro clip\ [i cu ocazia asta am aflat [i cine mia pus pinieze pe scaun `n facult. ei zice c\ cic\ ce. ceplen.. raporteaz\ el. eu te-am trimes s\i `nconjuri. la emisiunea aia de la televizor cu animale [i savan]i de [tin]\ cum este c`nd e unii care moare de moarte policlinic\ [i dupaia vine de poveste[te la televizor c\ sim]i a[a c\ te ridici de vezi totu `n jur [i mai vezi `n fa]a ochilor o lumin\ mare alb\ care te apropi de ea. P\i.. raportez c\ a[a am f\cut da ma luat doi la `ntreb\ri c\ unde am fost c\ nu m-a v\zut c`nd sa dat darul. c\ cred c\ depistase o urm\ de infractor. Eu zic c\ care dar. ca c`nele poli]ist. {tind c\ am murit [i finc\ am vizionat la telenciplon. Aha zic eu. Caut\ Recs ce caut\ dup\ ordin cu botu p`n\ la masa cu fripturi unde sa [i oprit `ncep`nd a ancheta un corp delict de g\in\ decedat\. caut\. zice Cristea. c\ci el era. Deodat\ cum st\team eu aplecat a[a s\l chestionez pe Cristea a r\sunat o `npu[c\tur\ deci am sim]it o durere.

v\ `ntreb. “Mersi drag\ da nu servesc `n tinpul serviciulului c\ nu-`mi permite uniforma” zic supsemnatul. Deci am ie[it pe trasel [i finc\ `ncepus\ burni]a am intrat la restaurantul Ciob\na[u cum `i zicea pe vremuri c\ acuma nu [tiu cum `i zice da noi tot a[a `l [tim. Mul]ani servici u[or” apoi m\ tras\ la o mas\ d`n fund unde era ceilan]i b\e]i. rngjt. Cred c\ e destinul inplacabil care nea reunit din nou pe to]i patru `n aceia[ formul\. `ntreb eu. eu am efectuat scuze c\ lam b\tut pe na[u [i pe mireas\ iar Cristea a cerut o sticl\ cu liquieor [i o farfurie cu tremurici de purcel. M\i. domnu. ma]i `nconjurat? Vre]i b\tae? Acu dau p`n sta]ie! Nu. Dup\ ce m\ au l\murit repede `n dou\ ore carei confuzia care o f\cusem. „{ti]i. ci nunta[i. domnu [ef. * * * S~NB|T|: Deci raportez `n jurnal c\ am e[it din nou `n patrulare cu srgnt. s`nte]i mafio]i? Noi. “Hai. a]i p\]it un [oc [i a]i le[inat pe jos. e onomastica mea de na[tere” `ncheie s\rb\toritul de turnat `n pahare [i de `mi umplut farfuria ce a [terso cu m`neca. Adic\ iat\ ce: “Hai pofti]i dom’ Mitrane de servi]i din prinosul nostru. nu. Deci efectuez eu cioc\neal\ ce cioc\n eu cu bulanu `n butonul soneriii p`n\ aude [eful domnul nea Hri[cu zis domnul Fane care m\ cunosc cu el de h\t [i care c`nd a e[it `njura da’ sa oprit c`n ma v\zut tocmai pe mine [ii mea zis a[a. Da]i 11 . fac ei.Mersul Trenurilor dopu de la [ampane `n plan orizontal [i ni[te cet\]eni ma ridicat de jos `n sus `n plan vertical. nu m\ jigni]i acuma de zioa mea. Am intrat nu de burni]\ sau de consuma]ie ci finc\ am v\zut lumin\ pe geam dup\ ora `nchideri care sigur era infractori acolo p\trun[i p`n infrac]ie ptr s\ fure c\ de ho]i e plin\ lumea. Cristea [i cu c`nele Recxs care de el n-am `n]eles bine finc\ n-are patru lare ci patru labe. osp\tarii adic\. Bine deci. le ordon eu. carei treaba.

adic\. Cristea ptr. mam informat eu pe dat\. uita]i aicea icre de pe[te. dac\ permite-]i. c\ me-aduc aminte c\ la artimetic\ c`nd sa predat lec]ia cu efrac]ii zecimale [i chiar periodice am fost bolnav la film cu b\e]ii c\ rula “Revan[a”. mersi” f\cu el cu gura plin\. M-am g`ndit eu ce mam g`ndit cum o fi asta cu efrac]ile cum a zis Fane. pune-]i [apca [i porhartu `n cuer [i hai. p`ine cald\ de alant\eri. s\ servim. cum se mai zice V2. “Care sp\rg\tori?”. Noroc cu Cristea mai t`n\r mai cu ca[ la gur\ care r\m\sese de la o tartin\ care mai [tia aritimetic\ motiv ptr. ca[ de oae proasp\t\. 12 . ce-a spart \[tia geamurle pentru ca s\ intre”. Ei `n cazul \sta ce s\ mai zici. {i pentru colegii matale la fel”. “Mul]ani dom’ Fane. iam zis hai s\ ]inem de paz\. ia uita] la el ce p\r are `n cap dac\ nare pept\n” face el. pahar de fr\gu]\ sau c\p[unic\ de la produc\tor. ne-am `nfipt eu cu sergnt-ul rngjtl. Ne-am pus a[a: Recs deo parte [i eu cu Cristea de cealant\ a sp\rturiii. “P\i care nea spart geamul [i care a penetrat prin efrac]ie periodic `n fiecare noapte de nea sustras produse [i bunuri `n valoare de peste c`teva zeci milioane lei vechi adic\ roli cum le mai zice plus obecte personale cum ar fi pept\nul lui Matei. dom’ agnt. sardele. C`nd am aozit asta meam amintit c\ misiunea organului este pentru ca s\ steie drept `n fa]a corup]iei a ho]iei [i-a altor neajunsuri ale societ\]i actuale. c\ Recs tocmai se defeca `ntro tuf\ deci naveai cu cine discuta. da’ curat. sl\nin\ de la Gic\ porcul nostru. stickxsuri [i un. poate prindem ceva. da’ c`] ani faci?” lam interogat eu pe s\rb\torit. [f. care mia [i ar\tat: “Uita]i. “Deee Domnul s\n\tate [i matale la fel c\ eu numai necazuri am avut `n ultima vreme mai ales cu sp\rg\toriii din ultimele s\pt\m`ni” contino\ el `n continuare. Zis [i f\cut: ia-m zis lui Cristea. ca s\ fim la egalitate [i neam pus pe p`ndeal\. “Cinjdoi.Cip Ie[an uniforma jos. ca rachetele nem]ilor.

m\? `ntreb eu pe Cristea. Aprind eu lanterna [i o `ndrept spre becu de iluminat stradal str\zile [i v\d c\ e stins.[ef. Zece jumate ziua sau dou\zejdoi treizeci noaptea `ntreb eu dar apoi `mi dau seama repede c\ era noapte find `ntuneric. M\ uit eu `n st`nga [in dreapta. mia zis c\ prafu alb e suspect [i cu sucspec]ii [tiu cum s\ m\ por]). la nord [i la vest s\ v\d prafu alb. care nu lam contrazis finc\ [tiam c\i bun la zologie find cioban. f\r\ liniu]\ de unire!) urgent [i repede pe str. Aha Cristeo. C`t `i ceasu. Am r\sfoit a[adar deci nonmeclatoru cu str\zi [i artere de trafic [i am g\sito c\ se numea `nainte fundac Ilie Pintilie care unde tocmai acolo [i eram. Cum m\ uitam la d`nsa numa ce v\d c\ c`nele Recs care tocma efectua urinare `ntro gr\mad\ de praf alb dupe jos `ncepe s\ scoa]\ fum. team prins. Sulfinii unde sa semnalat un praf suspect care se crede c\ e antracs de la terori[ti [i cade r\u la organism deci a[adar ca s\ am grij\ s\ nu gust `nainte dac\ cumva `l depistez. Bstchn. Plec\m deci la adresa rexpectiv\.Mersul Trenurilor ** * Cum p`ndeam noi a[a. unei strada asta Sulfinii [i ce semnifica]e istoric\ a avut sulfina ptr. trece timpul [i dup\ vre-o do\trei zile la un momendat sun\ p`n sta]ie domnu inspctr. fac eu. Haha. stai c\ trag. 13 . poporu rom`n dea botezato a[a dup\ numele la o strad\? El cic\ sulfina e o pas\re finc\ [i el locue[te `n civilie pe str-dela Zinbrului care e sinbolul Moldovii [i tot a[a [i cu sulfina. M\ Cristeo fac eu. somez eu suspectul (domnu [f. Nimica. e `ntuneric! Dau cu lanterna `n jur [i numa ce v\d do\ gr\mezi mari de praf albe l`ng\ o construc]ie care `nc\ era neconstruit\ find [antier de construc]ii. Bustuchin\ care zice c\ m\ deplasa]iv\ (ezact a[a mia zis. Finc\ nu-a r\spuns mam deplasat la el [i am luat o monstr\ `n caschet\. Zece jumate raporteaz\ el.

inspctr. de era gardieni publici [i ia f\cut poli]i[ti comunitari.[f. nu vezi ce fum face? Cristea d\ s\ se aplece s\ vad\ cei apoi se ridic\ [i raporteaz\: [efu raportez. Bustuchin\ diminea]a care mea adus dou\ b\n\ni cu un bile]el pe ele s\ le cur\]\m de coaj\ mai `nt`i [i ziaru `n care am citit despre ni[te mili]eni de-a s\rit `n aer dup\ ce a umblat cu focu la carbid. C`nd e[im din spital pornesc eu ancheta s\ aflu ce sa `nt`mplat de fapt [ii de drept [i-l iau cu noi [i pe bietu Recs care acum provizoriu pe vreo do\ trei luni se nume[te Molda finc\ la afectat ecsplozia. care eu mam amuzat de p\]anea lor chiar dac\ nu-i cunosc de[i pe unu `l cheam\ tot Mitran [i pe altu cam la fel ca pe Cristea. ** * MAR}: ~n sfr[it raportez c\ noi to]i trei sau cinci c`] s`ntem am efectuat `ns\n\to[ire `n numai dou\ buc.Cip Ie[an Cristeo zic eu. zile finc\ domnu cptn. au la patrulare c`ni comunitari. Lumineaz\ m\ cu bricheta nu sta `i ordon eu ceea ce numa at`t am mai apucat s\ v\z cum se apleca sub Recs cu flac\ra aprins\ [i dupaia mam trezit pe patul \sta de spital de unde scriu `n jurnal.[f. ~n salon mai e [i Cristea `nbr\cat `n pansament ca o mom`e [i Recs la fel [i a mai fost [i domnu inspctr. am v\zut c\ e `ntuneric. nu? Asta `nseamn\ c\ a[tia noi. C`t am stat `n spital me-am pus de c`teva ori o `ntrebare egxisten]ial\: deci noi care s`ntem poli]i[ti avem la patrulare c`ni poli]i[ti. nu? 14 . vezi de te uit\ s\ vezi ce are c`nele c\ poate ia intrat ulei la motor. Bustuchin\ care nea adus banane la spital nea zis la plecare “~ns\n\to[ire grabnic\ m\i b\e]i” [i noi am ezecutat ordinul.

Yussuf B`r Laden. Gheorghe Doja. c`nd lini[tea pa[nicilor cet\]eni din cartierul Morome]i a fost tulburat\ de un scandal `ntre doi cet\]eni str\ini. `n pauzele publicitare. pentru a-[i ridica personal gazul [i apa cald\. * Venitul pe cap de membru al tribului Hurumbu s-a dublat asear\. sa smucit [i. Haremul s-a zb\tut ce s-a zb\tut. Trei pi]igoi [i un scatiu care f\ceau parte din personalul acestei unit\]i de deservire au fost aresta]i. cet\]enii din cartierele Alexandru cel Bun. Radu cel Frumos. Glad [i Menumorut. a `ncercat s\ violeze haremul partenerului s\u de afaceri. L\cust\ Vod\ [i Petru Cercel s`nt ruga]i s\ se prezinte zilnic `ntre orele 8. fiind mai iute de picior. invalizi [i persoane cu copii `n bra]e. fiind surprin[i `n flagrant pe c`nd sustr\geau alimente din magazie.Mersul Trenurilor Faptul divers * Datorit\ apari]iei de defec]iuni `n re]eaua de distribuire a gazului metan. Gelu.00-14. Artizanul acestei adev\rate inginerii financiare a fost vrednicul v`n\tor Mbwewe. Ion Vod\ cel Cumplit. `nc\lc`nd preceptele islamice [i afl`ndu-se `ntr-o avansat\ stare de ebrietate. gazul [i apa cald\ vor fi livrate prin po[t\ sau prin cablul TV. mici investitori particulari. Ali Men Tarah. a reu[it s\ scape. * Un incident regretabil s-a petrecut ieri diminea]\.00 la ghi[eele filialelor de cartier. elevii clasei a IV-a de la {coala General\ “Ciuma lui Caragea” au me[terit din traforaj. * Cu un an `n urm\. 15 . Pentru pensionari. la orele de atelier. o “Cantin\ a P\s\relelor”. care a prins un iepure.

Din acest motiv. subofi]erul a fost arestat preventiv [i cercetat pentru comportare indecent\ `n public. 16 .Cip Ie[an * Aflat `n misiune [i fiind atacat de doi presupu[i infractori. agentul Vipu[c\ Valeric\ [i-a ar\tat b\rb\]ia `n fa]a celor care asistau la incident.

ei au declarat presei c\ a[a ceva nau v\zut de c`nd se [tiu! Oamenii de [tiin]\ chema]i la fa]a locului au stabilit c\ este vorba de un bec pentru iluminatul stradal. 17 . B\tr`nii localit\]ii s-au speriat [i au `nceput s\-[i face cruce. care st\tea nemi[cat.Mersul Trenurilor Fenomen luminos neobi[nuit Deasupra casei gospodarului Terente L\m`ie din comuna C`rmoaja a fost v\zut un corp luminos straniu.

iar primarul Eugen Epura[. ca o aluzie. conferin]e. pe la ureche.s-au bucurat `ns\ proba de degustare-vitez\ [i orientare `n teren “Ciroza v`nturilor”. at`t a apucat s\ spun\ primarul p`n\ c`nd a auzit o sticl\ goal\ v`j`indu-i. Dup\ ce s-a f\cut vinul. jocul pe echipe “Nu 18 . pe tema culesului [i a viticulturii. umbl\ pe uli]a mare ca pe poteci `nguste [i [erpuitoare de munte.. dezveliri de bust. A `n]eles mesajul [i a t\iat repede panglica `ntins\ de dou\ [col\ri]e frumos `mbr\cate. cu o serie de concursuri distractive [i instructiv-educative. De cel mai mare succes [i de cea mai larg\ participare .. apoi a declarat inaugurat programul s\rb\torilor. vernisaje.Cip Ie[an Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului Ca suprafa]\ nu este nici mai mic\. Acestea au `nceput. al]ii s`nt ferm convin[i c\ se afl\ `ntro pitoreasc\ zon\ de dealuri subcarpatice. iar din recipientele utilizate `n acest nobil scop nu sa mai auzit nici un bolborosit c`t de mic. dar nici mai mare dec`t alte a[ez\ri identice. [i anume “Dragi”. dezbateri. c`nd se `mbat\. c`]iva localnici inimo[i au format un comitet de ini]iativ\ pentru a s\rb\tori evenimentul anual. Unii zic c\ ar fi vorba de o localitate de c`mpie. Lista oficial\. ca `n fiecare an. momente poetice [i de reculegere. cea de trimis la prefect. cuprindea simpozioane. depuneri de coroane sau de jur\m`nt.asta au consemnat a doua zi [i ziarele locale . Cuv`ntul de deschidere al „S\rb\torii Vinului” a fost unul singur. concursuri de crea]ie poetic\ [i lans\ri de carte.

fiindc\ mai z\bove[te c`teva ore acolo. iar produc]ia din acea toamn\ a fost s\rb\torit\ cum se cuvine. dispera]i c\ li se boteaz\ vinul din c\ni. reprezentantul Guvernului `n teritoriu a trimis dup\ ei o comisie. B\nuind orice. nu s-au mai `ntors. peste vesela a[ezare s-au `ngr\m\dit nori plumburii. * * * ~n diminea]a urm\toare. Ace[tia. dezbateri [i mese rotunde (acum. Ca el s-au descurcat to]i. competi]ia de b\ut cot la cot [i b\gat sub mas\ “R\zboiul celor dou\ ciroze”. al]ii s-au `ncuiat `n [coal\. La proba de caraf\cabernet startul s-a dat gre[it. Nici membrii comisiei nu s-au 19 . iar c`]iva au p\[it pentru prima dat\ `n via]a lor pragul bibliotecii C\minului Cultural. A `nceput s\ bat\ [i v`ntul: un v`nt rece. Dintre ei. Opt au `nc\put `n postul de poli]ie. Dup\ c`teva ceasuri. o p`ine [i ni[te c`rna]i. Dup\ prima rafal\ a `nceput ploaia. gospodarul Sigismund B\[ic\ a strigat prin geam so]iei s\i aduc\ cinci sticle pline. domnul prefect al jude]ului a trimis absolut din `nt`mplare ni[te inspectori s\ controleze dac\ elevii de la [coala general\ primesc zilnic [i `n bune condi]ii corn cu lapte. conferin]e. inspectorii.Mersul Trenurilor te `mb\ta. dar to]i participan]ii au fost de acord s\ `l repete de c`te ori e nevoie. care a luat pe sus corturile [i umbrelele de la standurile micilor produc\tori. frate!”. r\u-prevestitori. de la atentat terorist p`n\ la interven]ie extraterestr\. o ploaie rece de toamn\. s\ investigheze la fa]a locului straniul fenomen. p`n\ iese bine. deoarece i-a descoperit pe marii clasici. `ntr-un fel sau altul. Participan]ii la seria de manifest\ri. chiar [i dup\ l\sarea `ntunericului. au c\utat ad\post. simpozioane. ude de la ploaie). proba contracronometru “Ce-i `n gu[\ e fr`ncu[\” sau concursul de interpretare “C`nt\ mierla [i merlotul”.

Vorbeau pu]in.. ca ni[te oameni care fuseser\ seda]i.. P`n\ la dezlegarea enigmei. al]ii purtau articole de `mbr\c\minte str\ine [i to]i. [i se vedea din `ntreaga lor `nf\]i[are c\ suferiser\. 20 . mai ales pe cravatele bo]ite [i pe c\m\[i. c\ localitatea e `n carantin\. a[adar a fost trimis\ dup\ ea `nc\ o comisie. cu voce `mpleticit\ [i sughi]`nd des. greu [i porcos. `ntocmai ca [i celelalte patru care i-au urmat. absolut to]i.. majoritatea ziarelor pomenind despre un OZN cu mar]ieni care r\pesc inspectorii. nu mai aveau ceasuri [i mape. Domnul prefect `i suna disperat din cinci `n cinci minute pe membrii tuturor comisiilor trimise s\ investigheze. dar la telefoanele lor de serviciu r\spundea doar robo]elul. De-abia dup\ o s\pt\m`n\ (`n care presa profitase de subiect [i lansase scenarii dintre cele mai fanteziste. Portofelele le erau goale. din cauza gripei aviare. miroseau `ngrozitor. unul c`te unul. `i trag cu laserul la ei pe nav\ [i `i controleaz\ la cap). A doua comisie s-a pierdut. domnul prefect a declarat oficial. membrii comisiilor trimise de domnul prefect au `nceput s\ apar\. erau plini de pete ruginii. pentru a stabili ce se `nt`mplase cu prima [i cu inspectorii [colari.Cip Ie[an mai `ntors. la televizor. unul r\m\sese f\r\ [osete..

Mersul Trenurilor 21 .

Ultima dat\ c`nd doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au organizat concurs de desene pe asfalt cu elevii dintr-a IVa D. ci c\r]i [i jocuri plicticoase. 1 iunie. s`nt obliga]i s\ fac\ `n cadru organizat desene cu creta pe asfalt. soarele str\lucea. dup\ cum spuneam. de-abia `nceputul verii. le stric\ sau le pierd. micu]ii s`nt t`r`]i cu grupa sau clasa la teatrul de p\pu[i.Cip Ie[an Concurs de desene pe asfalt De 1 Iunie. N-au voie s\ se joace cu pl\cinte de noroi. proasp\t c\lcate de m\mica. Se 22 . cu carada[te [i c\r\bu[i.. la muzee sau case memoriale.. dimpotriv\. iar elevii dintr-a IV-a D se `nghionteau. dar termometrele indicau 36 de grade la umbr\ [i asfaltul cleios se lipea de t\lpi. pra[tie. desene despre minunata lor copil\rie. `[i tr\geau castane sau `[i puneau piedic\ `n vreme ce mergeau `ncolona]i c`te doi spre centrul ora[ului. cu maidanezii de la bloc sau de-a ruptul h\inu]elor noi. spre concursul de desene pe asfalt. sabie. pu[c\ sau trompet\. la expozi]ii. s`nt sili]i s\ `nve]e poezii [i c`ntece pentru serbare [i. pe care le rup. P\s\relele ciripeau. copiii nu primesc `n dar minge. un gr\unte de nisip s-a strecurat `ntr-un mecanism care func]ionase perfect p`n\ atunci. tob\. * * * Era. desigur. frunzele din tei fo[neau.

N-au apucat s\ deseneze bine cu creta un avion [i o b\rcu]\. motopompe [i compresoare. lor le-a fost repartizat\ o bucat\ de trotuar ref\cut\ recent. ma[inile [i-au reluat vechile [i puturoasele lor obiceiuri. ia uita]i la mine! a strigat Iliu]\. Din fericire. Altminteri.Doamnaaa! Da’ ia uita]i la mine [i la Iliu]\! Doamnei `i era sete [i se g`ndea doar la o r\coritoare. c`nd au sim]it c\ se scufund\ `n asfaltul topit: . Dup\ cinci minute. p`n\ la piept apoi p`n\ la g`t. dar ocolindu-l cu grij\ pe Cez\ric\. {i colegul lor de clas\ Cez\ric\ a r\mas `nfipt p`n\ la genunchi. v\ rup urechile!”. doamna i-a r\spuns f\r\ s\ priveasc\: „Bravo. ai talent!”. c`nd celor doi le ajunsese asfaltul la genunchi. o `nghe]at\. ni[te belgieni. dup\ cinci minute. din ei s-ar mai fi v\zut doar m`nu]ele deasupra m\rii de asfalt. sem\n`nd cu Sf`nta Vineri din pove[ti. ajun[i `n centrul ora[ului. Ionu] [i Iliu]\ s-au scufundat `n asfaltul topit p`n\ la br`u. lope]i. dup\ ce trecuser\ pe acolo c`]iva muncitori cu buldozere. De 1 Iunie. membri ai unei asocia]ii care se ocup\ de copii sau a[a ceva. Iliu]\ [i Ionu] s`nt prieteni [i colegi de banc\. `ncle[tate pe cretele colorate.`nso]it de ni[te str\ini. ~n urm\toarele minute. bravo. frumos. A doua zi. pe acolo a trecut o b\tr`nic\ milostiv\. domnul primar interzisese circula]ia vehiculelor prin centrul istoric. care i-a tras pe cei doi cu bastonul. s\ repare o ]eav\ de ap\.Mersul Trenurilor anun]ase `n inspec]ie `nsu[i domnul primar . dar nu pe trotuar. `mi place. Fiindc\ se g`ndea la cu totul altceva. pentru ca micu]ii arti[ti s\ aib\ un c`mp c`t mai larg de exprimare a talentului [i imagina]iei. unde desena un porumbel cu ramur\ de m\slin `n cioc [i doi r\zboinici care `[i t\iau reciproc capetele.Doamna `nv\]\toareee. deci a strigat de unde se afla: „Dac\ nu v\ ast`mp\ra]i [i v\ mai ]ine]i de prostii. a strigat [i Ionu]: . ci `n plin\ intersec]ie. El spune c\ vrea s\ 23 .

Tot ei au modificat [i num\rul de benzi de circula]ie: c`nd dou\. mult\ cret\ alb\. pe 2 iunie. dar au cump\rat `n secret [i o sticlu]\ de lichior. nu ]ii prea mult la b\utur\ .. fiindc\ [ia descoperit adev\rata voca]ie. c`nd [apte.. cald. Doamna le-a dat voie s\-[i cumpere sucule]. Au `nceput to]i s\ r`d\ proste[te [i s\ fac\ glume nespecifice v`rstei lor fragede. fiindc\ era. locuri de parcare [i multe treceri de pietoni. ~n urm\torul sfert de or\. apoi s\ devin\ agent de circula]ie. era s`mb\t\. au desenat pe toat\ partea carosabil\ linii continue [i discontinue. `n intersec]ie. Micu]ul Cez\ric\ fusese scutit. r\mas de la ultimele alegeri.Cip Ie[an termine [coala prin coresponden]\ chiar acolo unde se afl\. * * * A doua zi. intersec]ia din centru [i c`teva str\zi fuseser\ `nchise traficului auto pentru a nu `ngr\di actul de crea]ie [i libertatea de exprimare artistic\. Georgel [i Petric\ [i-au cerut voie de la doamna `nv\]\toare s\-[i cumpere sucule] de la un magazin. to]i [trengarii din clas\ au b\ut lichior din sticl\. fie ea chiar a IV-a D. dup\ cum am spus. Drume]ia s-a dorit a fi o minunat\ ocazie de relaxare [i de petrecere a unei zile de 24 . Urmele desenate cu creta pe asfalt de tinerele vl\stare au r\mas chiar [i dup\ cele 72 de tampon\ri de a doua zi. piti]i dup\ un panou electoral cu chipul domnului primar. La v`rsta clasei a IV-a. noi sensuri giratorii. pe care au ascuns-o bine. Cu cret\ alb\.mai ales pe c\ldur\. * * * Dup\ cum am spus. c`nd se urc\ mai tare la cap. iar doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au ie[it la iarb\ verde cu elevii din clasa a IV-a D. Georgel [i Petric\ au cump\rat sucule].

b\gat po[et\ doamn\ `nv\]\toare. c`te un ]ip\t sau r\cnet ar\ta c\ natura plin\ de urzici [i alte pericole `[i cere tributul s\u de carne fraged\. Sp\lat p`r`u. doar din c`nd `n c`nd. g\sit bursuc. care `ncotro. speriat biata b\tr`n\. `n plus. 3 b\ie]ei fugit c`mpii prins miei care zburd\. 2 feti]e r\t\cit p\dure `nt`lnit Muma p\durarului.Mersul Trenurilor neuitat la aer curat. Cadru didactic crezut [arpe. `ncunun`nd astfel concursul de desene pe asfalt organizat `n ajun. copiii s-au r\sp`ndit din prima clip\. ghimpi fund. b\ie]ei. speriat. lipindu-[i fundule]ele goale de geam [i ar\t`ndu-le cu nevinov\]ie celorlal]i participan]i la trafic. alunecat baleg\ vac\. m\tasea-broa[tei. 1 b\ie]el `mpins glum\ 3 feti]e p`r`u. `ns\ doar 31 au anun]at. m`ncat ciupercu]e. 5 b\ie]ei f\cut pipi ap\ p`r`u b\ut director. Amonte. cadru didactic c\utat pudr\. ]ipat. Cioban fugit c`mpii prins b\ie]ei. 5 b\ie]ei ascuns. 2 buc b\ie]ei b\gat m`n\ scorbur\ c\utat pup\z\ tei poveste Nic\. Taur comunal sc\pat lan] v\zut 3 feti]e rochi]e ro[ii cules floricele p\[une. Bilan]ul unei zile de neuitat la iarb\ verde a fost urm\torul (cit\m din noti]ele organelor de anchet\ sosite `n zon\): “3 buc. g\sit feti]e. b\tut bine. feti]e. recuperat par]ial num\r copii”. scormonit po[et\. ocupan]ii locurilor din spate [i-au dat jos pantalona[ii. Ajun[i `n p\dure. Director fug\rit 2 b\ie]ei glum\ proast\ bursuc po[et\. le[inat. 2 b\ie]ei prins bursuc. ]ipat urzici. Tras pra[tie tufi[ doamn\ `nv\]\toare pipi. Seara. b\ut ap\ p`r`u. feti]e sc\pat via]\ urcat copac. Ziua de s`mb\t\ a fost `ntr-adev\r una de neuitat: `n autobuzul care-i transporta pe drume]i spre p\duricea de l`ng\ ora[. mu[cat veveri]\. feti]\ c\zut R`pa Dracului. 1 buc. c\zut. 3 feti]e cules ciupercu]e `nt`lnit Mo[ Martin. `n s`nul primitor al naturii. `n]epat 2 b\ie]ei. `mpotmolit n\mol. scorbur\ viespi. b\ut sticl\ vin. to]i cei 36 de copii au vrut pipi. 25 . 6 feti]e. sp\lat furtun. `mb\tat.

Tocmai a ispr\vit copia la scar\ a Casei Poporului. fiindc\ lui Irinel `i ie[ea de fiecare dat\ o chestie lucioas\ [i rotund\. fiindc\ a aflat de la cineva c\ legendarul Daniil era un pustnic. dup\ mul]i ani. s\ se documenteze la fa]a locului. a reu[it s\ construiasc\ tot din be]e de chibrituri. Mai t`rziu. 26 . totu[i.Cip Ie[an B\ie]elul cu chibriturile Domnul Irinel construie[te machete din chibrituri. pentru care a utilizat 1. o diferen]\. stadionul din or\[elul natal [i plopii f\r\ so]. Irinel n-a plecat `n drume]ie pe plaiurile de balad\ ale Bucovinei. be]e de chibrituri. ca o jum\tate de minge. Cu chilia lui Daniil Sihastrul a fost mai greu. `n miniatur\. Mai demult.563 841 buc. o prieten\ care tocmai `nv\]a la rom=n\ pentru examenul de capacitate l-a l\murit pe Irinel c\ `ntre chilie [i chelie exist\. bojdeuca lui Ion Creang\. Dac\ nu crede]i. n-ave]i dec`t s\ le num\ra]i. iar el [tia deja din poze cum arat\ sputnicul lansat mai demult de sovietici pe orbit\.

de altfel. Urla. [panul [i rebuturile au devenit de o calitate mai slab\. al c\rui sunet era ca un dulce [i armonios c`ntec de leag\n. a[adar activitatea a devenit haotic\. cum se spune. s\rea `n sus. a[a c\ via]a tuturor localnicilor se desf\[ura riguros. `ncep`nd lin [i termin`ndu-se la fel de lin. motivul pentru care a comandat din str\in\tate o siren\ mai mic\.care reprezenta. `ncepea s\ tremure [i toat\ treaba se termina cu o [edin]\. sor\ aproape geam\n\ cu cea a lui Vasile Roait\. Cel mai ur`t [i mai ur`t f\cea domnul noul director c`nd suna sirena. dac\ suna telefonul.o localitate nu prea mare. confuzia s-a a[ternut peste ora[. dac\ sc\pa careva pe jos vreun dosar. fiind apoi privatizat\.Mersul Trenurilor Mica Siren\ Fabrica de {pan [i Rebuturi „Abnega]ia” era singura fabric\ din `ntreaga localitate . muncitorii n-au mai [tiut c`nd s\ intre sau s\ ias\ din tur\. iar mul]i dintre angaja]ii mai v`rstnici fuseser\ f\cu]i pionieri l`ng\ maneta sirenei. se `nro[ea sau se albea la fa]\. f\cea criz\. Din prima zi sirena acesteia sunase cu regularitate. Acesta a [i fost. Din momentul `n care a fost instalat\ mica siren\. de altfel. vechea siren\ a fabricii. simbol al eroismului clasei muncitoare. `n papet\rii existau [i vederi cu sirena Fabricii de {pan [i Rebuturi. ci dup\ sunetul sirenei . Noul director al fabricii suferea cu nervii. anun]`nd c\ o tur\ de lucru se termin\ [i alta `ncepe. chiar `ndoielnic\. de la caz la caz. nu dup\ ceas. principala atrac]ie a or\[elului. 27 . Dac\ se tr`ntea o u[\. dac\ `l b\tea secretara pe um\r. iar dup\ pu]in timp fabrica a dat faliment. la sf`r[itul c\reia vinovatul era aspru pedepsit.

Asta. doi mo[negi au suduit. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi alergat. cine-i? Spune. din sens opus. Imediat a ap\rut `n u[a braseriei patronul Pandele. ni[te stranii urme de pa[i. Deoarece infractorul n-a fost z\rit de nimeni pe fundalul alb de om\t. 28 . de[i nu se vedea nimeni trec`nd pe uli]\. Erau [i mai ap\sate. sub privirile lor mirate [i fixe. Erau mai dep\rtate. dup\ dou\-trei minute s-au ivit din nou. din neant. m\!”. strig`nd “Prinde]i ho]u’. Urmele de pa[i ap\rute pe z\pad\ au continuat s\ prind\ contur p`n\ la intrarea bufetului. De data asta. c`]iva copii s-au speriat [i au `nceput a zbiera. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi c\rat ceva greu. u\i! A furat o damigean\ de rachiu!”. iar [eful de post a strigat “Stai. oamenii au remarcat c\ pe stratul de nea proasp\t `nfiripat `n ajun apar dintr-o dat\. [eful de post a scris `n procesul verbal c\ fapta a fost comis\ de Alb\ ca Z\pada. p\rin]ii lor i-au pocnit p\rinte[te. Mare a fost mirarea tuturor. c`teva babe [i-au f\cut cruce.Cip Ie[an Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ~n timp ce se adunaser\ l`ng\ sediul Prim\riei a[tept`nd s\ vin\ ma[ina cu butelii.

violoncelul sau harfa . `n nici un caz. p\rin]ii lui Eugen (de[i aveau bani s\-i cumpere minge) nici nu vroiau s\ aud\. s\ scuipe.iar de dat la cursuri de fotbal. fiindc\ [i acolo s-a `necat o feti]\! 29 . dar n-aveau bani s\-i cumpere pian acas\: pianul costa o gr\mad\. la contrabas sau la fotbal. Mai bine ar fi fost dac\ p\rin]ii micu]ului Eugen l-ar fi dat la pian. fiindc\ poate a[a copilul lor nu s-ar fi `necat `nc\ din prima or\ de `not.Mersul Trenurilor P\rin]i. ave]i grij\ de talentul copiilor dumneavoastr\! Pe micu]ul Eugen. copilul ar `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. La vioar\ nu. Mult costau [i contrabasul. fiind mare. iar `n ap\ copilul n-are cum `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. cu mecanisme. p\rin]ii l-au dat la cursuri de `not. De aia l-au dat la `not. din lemn. fiindc\ `notul cost\ mai pu]in dec`t pianul sau harfa. s\ `njure. motiv`nd c\ acolo. Prima dat\ au vrut s\-l dea la cursuri de pian.

A treia [i ultima rachet\ s-a `nt`lnit la altitudinea de 2243 de metri cu o bab\. Surd\ ca o ciubot\. care a trecut ca o rachet\ ag\]at\ `ntr-un cear[af cu bab\ dup\ el exact prin zona neutr\ dintre cele dou\ planete. ]\ranii s`nt de p\rere c\ s-a rezolvat. de-acum `ncolo poat\ s\ bat\ grindina c`t dore[te.. sc\pat\ de sub control. o bab\ a ie[it `n ograd\ s\ prezinte mesenilor r\ma[i treji tradi]ionalul dans al cear[afului. Privind spre cer dup\ primele pale de vijelie. s-a ag\]at `n cear[aful pe care aceasta `l ]inea str`ns `n m`ini [i [i-a continuat drumul. 30 . Prima rachet\ antigrindin\ decolat\ de la cosmodromul din spatele bufetului a fost tras\ pe vertical\. c\ tot nu mai are ce strica. cei trei consumatori care au supravie]uit s`nt obliga]i s\ mearg\ la braseria din comuna `nvecinat\. la ordinul primarului. a nimerit `n livada localit\]ii. care a[a v\zuse el la televizor c\ fac americanii. s\tenii au b\nuit c\ va bate piatra. n-a auzit c\ `ntre timp se pornise vijelia [i. a[adar au scos din hambar rachetele antigrindin\ primite pe inventar de la minister. De atunci. n-a vrut nici `n ruptul capului s\ dea drumul cear[afului pe care `l ]inea str`ns `n m`ini. `n ciuda v`ntului turbat. R\zboiul `ntre klingonieni [i rromulani a reizbucnit din pricina unui obiect zbur\tor greu de identificat.Cip Ie[an Pe aripile v`ntului ~n diminea]a de dup\ nunta Zamfirei Sob\ cu Ermurache Tiberiu. A doua rachet\..

o g`rl\ folosit\ de localnici mai ales pentru sp\lat covoare [i autoturisme sau pentru v\rsat `n ea resturi menajere. Dup\ nici cinci minute. Dup\ ce to]i clien]ii acestuia s-au prezentat la dispensar prezent`nd ciuperci pe picioare. copilul s-a `ntors acas\ nec\jit c\ `[i pierduse un pantof. ajung`nd [i la urechile p\rin]ilor s\i. preg\tite deja pentru poman\. 31 . inspectorii au demarat o anchet\ [i au descoperit c\ bazinul de `not fusese amenajat ilegal `n incinta fostei ciuperc\rii. dou\ au le[inat iar celelalte au luat-o la fug\. mort-viu. Din pricina unor babe surde [i suficient de stupide. tu[ind. [tirea c\ micu]ul s-a `necat la g`rl\ a f\cut ocolul `ntregii localit\]i. Revederea cu p\rin]ii a fost fericit\. un mic `ntreprinz\tor a amenajat un [trand particular. Pe c`nd se b\l\cea `n apa p`n\ la genunchi. ~n localitatea al\turat\.Mersul Trenurilor Aventuri la g`rl\ Copilul Vicen]iu Dosoftei a mers la g`rl\ cu al]i tovar\[i de joac\ din sat . b\nuind c\ micu]ul e v`rcolac. vampir sau Ucig\-l Toaca. copilul s-a `necat cu un cotor de m\r de Sf`ntul Ilie pe care `l ron]\ia [i a ie[it imediat pe mal. iar dintre babele descrise mai sus.

Cip Ie[an Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\ Prim\ria din C`rti]ele a primit ni[te fonduri din str\in\tate. * 1 tirbu[on nou cu m`ner din plastic `n form\ de femeie goal\. ultimul tip. * 1 dosar cu [in\. * 1 buc. 500 W. cu toate dot\rile [i br\du] parfumat la oglind\. * 1 set mingi ping-pong pentru club. * 1 mouse-pad special. cu coase. nimeni nu [tie asta exact. c`nd drumul na]ional 32 . * * * Din pricina acestei ma[ini. ma[in\ de desz\pezit din import. trecut `n acte ca “Utilaj protocol (eventuale) `nalte delega]ii Bruxelles”. nici m\car domnul primar {eptic\. ca s\ nu mai pun\ domnul primar paharul de vin direct pe birou [i s\ lase urme pe luciu. furci [i motive bine `ntemeiate: `n fiecare an. special\. dup\ ce s-a `nfr\]it cu o localitate de prin Austria sau Australia. de la UE. topoare. pentru a ]ine `n el actele necesare achizi]ion\rii unui calculator care s\ ]in\ eviden]a actelor din institu]ie. mai mul]i s\teni au protestat `n fa]a Prim\riei. Din fondurile primite la C`rti]ele s-au cump\rat urm\toarele: * 1 bec de iluminat stradal.

Mersul Trenurilor care trece prin C`rti]ele se bloca din cauza troienelor. Javrele purtau la g`t butoia[e cu ceai fierbinte. fiind solicitat de absolut to]i reporterii s\-[i spun\ cu glas sf\tos celebra sa replic\. rom. s\tenii prosperau: fiecare avea c`]iva c`ini dresa]i. “A[a o iarn\ n-am mai v\zut din 1955!”. se cazau la ei [i m`ncau la ei p`n\ reu[eau echipele speciale s\ elibereze carosabilul . Dintre ace[tia. sec\ric\ sau vermut [i fuseser\ dresate s\ primeasc\ banii mai `nt`i. iar c`]iva s\teni s\paser\ funda]ia unei viitoare pensiuni agroturistice. s\-l `ntrebe diverse t`mpenii [i s\ vad\ cum func]ioneaz\ “Comandamentul Z\pezii”. s\ ia interviuri b\tr`nilor. mo[ Ien\chi]\ Pra[tie devenise de vreo zece ani `ncoace un fel de vedet\ TV. Cam to]i filmau 33 . sute de reporteri de la toate televiziunile veneau s\ transmit\ dintre n\me]i [i s\ filmeze ma[inile `nz\pezite. ~n fine. Treaba mergea. p`n\ d\dea dezghe]ul. Normal. * * * Domnul primar {eptic\ avea `ns\ alte g`nduri [i alte probleme: de fiecare dat\ c`nd viscolea. pre]urile fiind fixate `n lumina vorbei din b\tr`ni “Omul. to]i [oferii `nz\pezi]i pe cinci kilometri de-o parte [i de alta ajungeau inevitabil `n comuna lor. rachiu. cazarea [i masa nu erau gratuite. ]uic\. la necaz. nu se mai uit\ la bani”. iar drumul na]ional se bloca. Chiar [i la viscolele mai mici. dup\ ce terminau cu ]\ranii. la biroul din Prim\ria C`rti]ele. pe care-i trimitea la drumul mare.sau chiar mai repede. de-abia dup\ aia se uitau aten]i la clientul care `[i turna [i `ncepeau s\ m`r`ie ur`t [i s\ sar\ la degete dac\ omul dep\[ea nivelul. s\ dea t`rcoale ma[inilor `nz\pezite. apoi se n\pusteau ca furnicile `n sat. respectivii reporteri se opreau cu to]ii la el. “Calul din troian”. c`nd traficul se oprea doar c`te o or\-dou\. vin fiert sau nefiert (diverse sortimente).

72 de colective de oameni ai muncii. s\ nu mai aib\ nimeni ce filma. a luat vitez\ [i s-a dus. trei haite de lupi. c`mpul alb pe fond alb. 26 de cirezi de vaci. 129 de institu]ii. multe sticle [i deranjul. un roi de albine. Conform martorilor oculari. Dintre fiarele contorsionate. P\rea nev\t\mat. trei delega]ii de la minister. vorba reporterilor de televiziune. A `nchis u[a. vreo treizeci de g\ini. * * * ~n ultimul an. Se cam s\turase. Ma[ina a pornit din prima.fiind multe. fotografi. la C`rti]ele n-a mai nins. O asemenea onoare `l costa pe primarul {eptic\ `n fiecare an cam o sut\ de metri de c`rna]i. o brigad\ artistic\ [i o bab\ care st\tea la porti]\ a[tept`ndu-l pe Ghi]\ s\ vie de la bufet. Nu s-a mai v\zut. ~n m`n\ ]inea un manual de 34 . la prima cheie. un acoperi[ [i un gard printre n\me]i.Cip Ie[an acelea[i chestii: ni[te ]ur]uri. cu manualul de `ntrebuin]are `n m`n\. Ma[ina de desz\pezit str\lucea `n curte. reporterii veni]i erau [i mai mul]i. Posturile de televiziune [i de radio. cu tot cu cur]ile aferente [i cu vie]uitoarele din ele. apoi pe el vorbind la telefon cu domnul prefect.. c`teva urme de pa[i pe z\pad\ (cam `mpletici]i). iar unii c\rau dup\ ei cameramani. p`n\ a doua zi (c`nd s-a terminat motorina din rezervor) ma[ina de desz\pezit t\iase p`rtie prin opt p\duri ale statului. `n ea s-a urcat tremur`nd de emo]ie Mitic\. N-a fost z\pad\ nici pentru derdelu[ul copiilor. 261 de case mici [i mijlocii.at`t locale c`t [i centrale . [oferi. membrii echipelor de descarcerare l-au scos pe Mitic\. [apte brig\zi de sondori. plus ziarele . dar\mite pentru blocat drumul na]ional. A pornit. 31 de ansambluri vocal-instrumentale.. 47 de turme de oi. Iat\ de ce [i-a zis “Fie ce-o fi!” [i a cump\rat ma[ina de desz\pezit special\. [oferul primarului.

japonez\?”. `n fa]a Prim\riei. german\. v\z`ndu-i prin cea]\. spaniol\. olandez\. 35 . crez`nd c\ s`nt domnii de la jude] veni]i `n inspec]ie. diminea]a. italian\. la un “concurs de oameni de z\pad\ `n cinstea integr\rii Rom=niei `n Uniunea European\”. C`nd s-a l\sat `ntunericul. primarul {eptic\ a le[inat. `n fa]a Prim\riei se `n\l]au vreo cinci oameni extrem de reali[ti. f\cu]i din baleg\ [i paie. * * * La dou\ zile dup\ asta. francez\. doamna a hot\r`t s\ se descurce cu ce se g\se[te la fa]a locului. s\ vad\ pe ce s-au cheltuit fondurile din str\in\tate. elevii de la {coala General\ din C`rti]ele au fost sco[i de doamna afar\. care era [i directorul [colii.Mersul Trenurilor `ntrebuin]are [i repeta mereu “Cum se zice la fr`n\ `n englez\. Ac]iunea fusese trecut\ `n program `nc\ de prin septembrie. Fiindc\ domnul primar. trata cu severitate abaterile de la program. c`nd nici naiba nu-[i `nchipuia c\ la dou\ s\pt\m`ni `nainte de Cr\ciun nu va fi z\pad\.

Cip Ie[an

Poveste cu fulgi
Seara, doi trec\tori au observat c`]iva unici [i irepetabili fulgi de z\pad\ plutind prin v\zduh. Primul a pozat fulgii cu telefonul mobil, dar pozele n-au fost gata pe loc: fiind un telefon mobil mai vechi, filmul trebuia trimis la ora[, la developat. Al doilea a ie[it la poart\ [i a vrut s\ pozeze fulgii cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina firului prea scurt. A mai trecut ceva timp, iar primul dintre cei doi a primit prin po[t\, proasp\t developate, filmul [i pozele f\cute cu telefonul s\u mobil. Cel\lalt a primit prin po[t\ doar o soma]ie, s\-[i pl\teasc\ nu mai [tiu ce. Poze n-a primit, fiindc\ - poate mai ]ine]i minte - a `ncercat s\ fotografieze cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina cablului prea scurt. De fapt, zic eu prostii: cablul era suficient de lung, dar c\lcase pe el din gre[eal\ soacr\-sa, Varvara. O femeie admirabil\, de altfel, din toate punctele de vedere.

36

Mersul Trenurilor

Mapamond paranormal rom=nesc
O feti]\ de doar 10 ani a c\p\tat puteri paranormale, care `i fac pe cei din jur s\ se minuneze de fiecare dat\ c`nd o v\d, mai ales la televizor, pe posturi de scandal: de m`nu]ele sale ginga[e se lipesc tot felul de obiecte u[oare, c\r]i, caiete, cutii de chibrituri, linguri]e! Puterile micu]ei au ap\rut de c`nd blocul `n care locuie[te a fost debran[at de la re]eaua de ap\, iar feti]a nu s-a mai sp\lat pe m`ni dup\ ce a m`ncat caramelele [i savarinele cu fri[c\ primite la [coal\ de Ziua Copilului 2006. Un alt paranormal este [i Gigi Gic\: de m`inile lui se lipesc portofele, bancnote, bijuterii, radiocasetofoane de ma[in\ [i alte bunuri. Deoarece poli]i[tii din ora[ul s\u nu cred `n existen]a fenomenelor situate mai presus de `n]elegerea omeneasc\, bioenergeticianul se afl\ `n arest pentru furt din avutul privat.

37

Cip Ie[an

P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate
C`nd s-a `ntors acas\ de la munc\ diminea]a pe la doi[pe, doi[pe [i ceva - hai, trei f\r\ ceva, Georgel i-a zis so]iei Anemona c\ a fost la cump\r\turi [i c\ era coad\ mare. So]ia Anemona dormea, s-a trezit o clip\, pe un sfert, a g`ngurit „Bine, drag\”, apoi s-a culcat la loc. A doua zi, Georgel nu ar\ta defel ca un om care fusese la cump\r\turi - avea ochii ro[ii, `l durea capul, era ame]it [i sughi]a. Dup\ alte c`teva zile, so]ia Anemona a pus rufe la sp\lat, la ma[in\; ca de obicei, a c\utat prin buzunarele pantalonilor lui Georgel dup\ h`rtii, bancnote, ]ig\ri, chei, nasturi sau alte chestii a c\ror sp\lare la ma[in\ este contraindicat\. A scos din buzunare ni[te ]ig\ri, dou\ chei, un nasture, un breloc, o moned\ [i o h`rtie. Tot ca de obicei, s-a uitat la h`rtie `nainte s\ o arunce - putea fi un loz c`[tig\tor, de exemplu. Nu era un loz c`[tig\tor, era un bon. Un bon de cass\, a[a cum se dau acum clien]ilor. Pe bon era o list\ lung\, lung\; aceasta con]inea, printre altele, „5 x 150 ml vodca”, „9 x bere dozator” etc. Tot pe h`rtiu]\ erau trecute denumirea localului, data [i ora la care bonul fusese eliberat, ora 02.35. Anemona [i-a adus aminte de noaptea `n care Georgel a stat la coad\ la cump\r\turi, deci a pus m`na pe cle[tele \la mare, din lemn, de scos rufele din ma[in\. ~n zilele urm\toare, b\rbatul a r\mas acas\, la recomandarea medicilor care i-au spus s\ nu se mi[te p`n\ nu `i trece capul. De atunci, el a `nceput s\ arunce toate
38

Mersul Trenurilor

bonurile primite de oriunde; a[a se face c\ dup\ ultima deplasare `n interes de serviciu trebuie s\ dea `napoi c`teva zeci de mii, pe care n-are cum s\ le justifice.

39

Geo. Gigi.Cip Ie[an De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers Sf`ntul Gheorghe a r\mas `n istorie pentru c\ a biruit balaurul.. Sf`ntul Gheorghe ar mai fi biruit o laie. dup\ at`tea veacuri. care s\ dea de b\ut? P\i. biruin]a Sf`ntului se s\rb\tore[te [i ast\zi. George. cam da! Dar c`]i amici pe care s\-i cheme Balaur ave]i? 40 . Ia g`ndi]iv\: ave]i cunoscu]i cu nume de Gheorghe. Gic\.. Se s\rb\tore[te [i la noi. `n Rom=nia. Ghi]\. Dac\ balaurul n-ar fi existat. cum balaurul a existat. nu l-am s\rb\tori pe Sf`ntul Gheorghe. ci pe balaur. V\ da]i seama ce bine este c\ `n lupta dreapt\ a c`[tigat Sf`ntul Gheorghe [i nu balaurul? Dac\ n-ar fi fost a[a. Gelu.

Mersul Trenurilor 41 .

ci `ntr-o ra]\ mare [i ur`t\. iar unii v\zuser\ [i c`teva desene animate pe tema asta. Nu s-a transformat. c`t s`nt eu de ur`t\!”. Asta. mac-mac. deoarece ea nu era leb\d\. Transformarea a venit peste noapte. dar adev\rul era cu totul altul. Treptat. Dintr-o dat\. r\]u[ca cea ur`t\ [i-a mai abandonat complexele. Dup\ nu mult\ vreme devenise alintat\ [i nesuferit\. dup\ cum credea lumea. motiv pentru care se pl`ngea peste tot. R\]u[ca cea ur`t\ credea c\ to]i se dau la o parte din calea ei de ur```t\ ce e. pe un lac. marile firme de cosmetice. conform pove[tii. pe lab\ mare. [ase! La o parte! Uita]i. vai. r\]u[ca cea mic\ [i ur`t\ s-a transformat. primea bani din toate p\r]ile [i se obi[nuise s\ tr\iasc\ pe picior mare . dedicate ra]elor [i g`[telor. R\]u[ca asta era nu numai ur`t\. ba chiar a `nceput s\-i plac\ aten]ia cu care era `nconjurat\.mai bine zis. vine leb\da!”. ci ra]\-ra]\. au `nceput s\ o asalteze cu contracte. Semna contracte cu toat\ lumea. `ntr-o leb\d\. ~n copil\rie 42 . Din `nt`mplare. pe la toat\ lumea. se d\dea vedet\. iar toat\ lumea de pe lac (mai pu]in broa[tele) a[tepta cu ner\bdare transformarea. cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate. ce ur```t\ s`nt. a[adar `[i d\deau coate c`nd o vedeau [i spuneau cu respect “B\i. cu pieli]\ `ntre degete. o r\]u[c\ tare ur`t\. ca s\ pozeze pentru ele c`nd va cre[te [i se va transforma din r\]u[ca ur`t\ de acum `n gra]ioasa leb\d\. cam to]i din jurul ei citiser\ `n copil\rie povestea “R\]u[ca cea ur`t\”.Cip Ie[an R\]u[ca cea ur`t\ A fost odat\. “Mac-mac-mac. ci [i con[tient\ de faptul c\ este ur`t\. Marile case de mod\.

Prin urmare. pe lac. Cum trecea el prin zon\ a v\zut. care a sc\pat-o pe sc\ri c`nd era `nc\ `n ou. dar `[i uitase acas\ pache]elul cu m`ncare. ur`t\. ci chiar gustoas\.care. Lui nu i s-a p\rut ur`t\. marile case de mod\. `n plus. Harap Alb.Mersul Trenurilor fusese. Acesta c\uta tinere]ea f\r\ de b\tr`ne]e [i via]a f\r\ de moarte. 43 . marile firme de cosmetice [i cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate dedicate ra]elor [i g`[telor s-au pomenit c\ au contracte pe via]\ cu o ra]\ mare. gras\ [i ur`t\ . `ntr-adev\r. mai era [i plin\ de fi]e. o ra]\ mare. Salvarea a venit din partea fiului cel mic de `mp\rat. dar din cauza maic\-sii.

valurile l-au adus [i pe morar. care a dorit s\ treac\ prin [an] pe unde acesta era mai `ngust. la vale. Cu aceea[i ocazie.se studia pe vremea mea `n primul an de liceu la capitolul “Mecanica fluidelor” [i n-a intrat `n min]ile elevilor din Chi[cani dec`t zilele trecute. iar dup\ un ceas a ap\rut [i mor\ri]a cu fuiorul. c`nd a plouat. apa g`rlei comunale s-a scurs pe f\ga[ul ei de veacuri. ~n aceea[i perioad\ ploioas\. Doamna a fost recuperat\ a doua zi dintr-o ]eav\ a motopompei care scotea apa din sediul Prim\riei. Ecua]ia de continuitate . ]ac-]ac-]ac.Cip Ie[an Poveste educativ\ Produsul dintre suprafa]a sec]iunii tubului prin care curge un fluid [i viteza fluidului prin acea sec]iune este constant. Atunci.acesta e numele ei . 44 . elevii respectivi au mai `nv\]at [i reciproca zicalei despre apele lini[tite care s`nt ad`nci. a fost luat\ de [uvoi sub privirile elevilor care jucau polo sau se tr\geau cu barca pe uli]\. iar o bab\ lene[\. colegii lor dintr-o localitate `nvecinat\ au beneficiat de o minunat\ ilustrare a operei sadoveniene “Venea o moar\ pe Siret”: la c`teva minute dup\ ce moara luat\ de puhoi a trecut pe Siret.

Mai exact. a pus termopane la balcon [i a montat apometru. pe c`nd se `ntorcea acas\. ea mai era urm\rit\ [i pe geam.Mersul Trenurilor Od\ `n apometru antic Domnul Serafim Mutulic\. deoarece acesta a ajutat o b\tr`nic\ s\ treac\ strada. are o nevast\ [i trei copii. el a fost pl\cut surprins de gardianul public. El mai are un apartament `n care a pus gresie pe jos. din blocul al\turat. B\tr`nica respectiv\ era urm\rit\ de peste o s\pt\m`n\. cu un binoclu de teatru. `n baie [i buc\t\rie. de un mo[neag care o a[tepta s\ se dezbrace pentru culcare. de profesie fabricant de rafturi [i sertare din PAL melaminat verde deschis cu muchie mov. Conteaz\ doar c\ Serafim a fost surprins de un gardian public. 45 . nici m\car centrala termic\ de apartament n-are importan]\ prea mare `n cele de fa]\. sp\rsese o oglind\ [i i se stricase un oberteil la o chiuvet\. Mai exact. ea era urm\rit\ de ghinion . ~n plus.n-avusese baft\ cu numerele la 6 din 49. Dar mai pu]in conteaz\ apometrul s\u.

Ea s-a ]inut de tradi]ie. peste micu]a a[ezare se l\sase bezna ca `n miezul nop]ii. 96 de ani. casnic\. 46 .Cip Ie[an Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor Conform tradi]iei din mo[i-str\mo[i. Un respect deosebit pentru aceast\ tradi]ie a dovedit acum c`teva zile doamna Marinela Stropitoru. Din fericire. Trei copii care o priveau peste gard au exclamat: „Cool! Beton! Ce dans bag\ tanti Marinela!”. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. dup\ cum scria [i Ion Creang\. din pricina lor. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric.at`t de negri [i de grei erau norii. a[a c\ t\i[ul toporului a sec]ionat un cablu subteran. deoarece nori negri [i grei se adunaser\ deasupra c\su]ei sale . a[a c\ doamna Marinela a putut descoperi la lumina becului de pe prisp\ locul cel mai bun pentru a `nfige toporul `n p\m`nt. Din nefericire. un topor `nfipt `n fa]a pragului alung\ ieftin [i eficient tr\znetele. `nc`t.

Mersul Trenurilor 47 .

Cip Ie[an Telenovela la `ndem`na tuturor . sf\toas\ [i blajin\. Noroc mare [i cu Juan Fernandez. totu[i!).care nu are ochi dec`t pentru Don Leoncio. care recupereaz\ copilul. proasp\t sc\pat\ din ghearele r\ului Alvarez. cel cu inima `mpietrit\. m`na dreapt\ a bogatului Don Pedro. Don Leoncio o r\pe[te pe Rosalinda. c`[tigat\ de acesta dup\ ce s-a duelat din dragoste cu Carlos. fiic\ dup\ cumnat a bogatului Don Esposito. bunica lui Alfonso [i cuscr\ a Juanitei (e bine ca Juanita s\ nu apar\ prea des. bogatul proprietar al Sclavei Isaura. cu bani de la Don Esposito. ~n fa]a iubirii lor se opune Sclava Isaura. vreme de cinci episoade se bate cu Fernandez. mo[tenitorul m\tu[ii Almeida. Miramar tr\ie[te ce-a de-a doua sa mare dragoste al\turi de Rodrigo [i au un copil. so]ul Mirabelei . din 48 . frate bun cu Carlos. Juanita `l iube[te pe Rodrigo. var\ de-a patra cu Rosaria. deoarece a renegociat retribu]ia tarifar\ [i a revenit `n distribu]ie). Apare Miramar. care o ia de nevast\ pe Juanita (ap\rut\ din nou. Noroc cu buna [i b\tr`na servitoare Rosaria. botezat Rosalinda. Din fericire `l `ngrije[te Rosaria. deoarece actri]a nu s-a `n]eles cu produc\torul [i sa dus la alt\ telenovel\). dar e r\nit. care `i arat\ lui Alfonso calea cea mai scurt\ spre inima Consuelei.manual pentru scenari[ti. care vrea s\ investeasc\ `n afacerea Juanitei (disp\rut\ din primul episod. care se dovede[te c\ este sor\ cu Almeida. ~ntre timp.

moare. care aduce ap\ tuturor.r\posat\ `ntre timp din cauza holerei c\p\tate pe c`nd `l `ngrijea pe Roberto. Reapare `n episodul 436. c`nd afl\m c\. Cel pu]in asta am `n]eles eu din cele c`teva buc\]i de telenovele pe care le-am urm\rit involuntar de-a lungul anilor. `nviat\ [i ea. de fapt. l-au `ngrijit ni[te b\[tina[i de pe o insul\. 49 . Alfonso (care nu apare `n cadru) [i Sclava Isaura. se descoper\ c\ buna. Finalul e unul fericit. Boala e contagioas\ [i noroc cu Rosaria.Mersul Trenurilor nefericire. `n vreme ce eroii mor pe capete. ~n plus. inimoasa [i blajina Rosaria este bunicul tuturor. Lovitur\ de teatru: Juanita `ii d\ruie[te inima sa lui Don Leoncio. care a eliberat-o din sclavie pe Isaura . R\m`n doar Juanita.

Dimpotriv\. Tiberiu Br\dule]. * Ieri. prilej de bucurie. * Un rac de dimensiuni medii. pentru a nu fi prins de copiii care se b\l\ceau l`ng\ mal. * Un alt [ofer amator. Demult. fiind invitat la o nunt\ cu dar. O istorie `ntreag\ `n c`teva cuvinte. 50 . luat `n urm\ cu o lun\ pentru conducere sub influen]a rachiului. [ofer amator [i filatelist pasionat. * Cicerone Grebl\. [i a zg`riat-o. de [p\gi.Cip Ie[an Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul Un om. salariat [i consumator. a avut. pentru a intra `n parcare. acum dou\ seri. De la om la om. a declarat c\ nu vrea s\ i se dea absolut nimic `napoi. Retroced\rile. a dat `napoi. pe care o `mprumutase la pr`nz. * Colectivul de oameni ai muncii de la ferma avicol\ „Oul sau g\ina” SRL s-a angajat solemn c\ niciodat\ nu va da `napoi `n fa]a greut\]ilor. el a cerut `n scris patronului s\u s\ i se dea `nainte leafa pe dou\ luni. cere s\ i se retrocedeze permisul. a dat `napoi ma[ina proprietate personal\ cu aproape doi metri treizeci. au trecut anii. `n jurul orei 20.00. de la caz la caz. i-au dat `napoi. au venit unii. dup\ [tiri. au venit al]ii. C`teva cazuri de dat `napoi: * Petronel S\ndulache. de nervi. i-au luat. gospodina Eugenia Vrabie a dat `napoi vecinei sale de la etajul patru ma[ina de tocat carne pentru chiftelu]e. domiciliat `ntr-una din b\l]ile patriei noastre.

Booon! S\ revenim: deci. merge]i acum. c\ p\teaz\. Nu. destul! Curge? Nu-i nimic. Urmarea. A[a. fie. Dac\ v\ g`dila]i la ficat. ceva mai jos. Dac\ nu v-a]i sp\lat pe m`ini `nainte. Lua]i un cu]it ascu]it.. Gata...emisiune radiofonic\ Bun\ ziua. mai jos.. la o nou\ `nt`lnire cu medicina pentru to]i! 51 . nu acolo.Mersul Trenurilor „Medicina la `ndem`na oricui” .. mai la st`nga. Freca]i bine.. nu r`de]i.. acum mai jos. e bine acolo. aduce]i o c`rp\ [i freca]i covorul.. \la-i! Apuca]i-l cu grij\ `ntre dou\ degete [i ]ine]i-l a[a. C\uta]i-v\ partea dreapt\ a bur]ii. ab]ine]i-v\. mai jos. A[aaaa! Lua]i cu]itul [i t\ia]i. dragi ascult\tori. Sp\la]i zona cu spirt. b\ga]i m`na `n\untru. s\ zicem. s\pt\m`na viitoare. Mai la st`nga. da. b\ga]i m`na st`ng\ [i pip\i]i p`n\ da]i de apendice. Tema edi]iei de ast\zi este una incitant\: opera]ia de apendicit\ la `ndem`na oricui! {i dumneavoastr\ v\ pute]i opera dac\ urma]i `ntocmai sfaturile noastre. Deci. bine.

dac\ e[ti fierbinte. cofetari.Cip Ie[an Mica publicitate * Co[ar autorizat. toate pline cu ]`n]ari. Z`ce mama c\ mi-o da zestre c`nd m-oi m\rita dou\zeci de perne mici. cuc b\rb\tesc mare. Stop violen]ei `n familie! * Calific\ri rapide: osp\tari. * Sun\-ne. precum [i dou\zeci de perne mari. caut b\iat pe m\sur\. conform cerin]elor UE. V`nd ra]\. 52 . Divizia A. caut pechinez pentru mont\. `mpotriva reumatismului. * Ro[cat\ sexy. * Fac ceva pe el de salariu minim pe economie. ofer feti]e vesele. barmani. focoas\. Corpul Pompierilor Voluntari. * T`n\r\ f\r\ vicii. cu dracul clientului. * Veterinar autorizat. garantat\ 3 ani. Tai b\t\turi. M\ deplasez. animatoare. fac domnilor genero[i masaje erotice cu alifie chinezeasc\. vindec acnee. * V`nd ceas. omor capra vecinului f\r\ durere. * Conducerea cimitirului “Ve[nica pomenire” angajeaz\ dansatoare. Ieftin\. cu salariul clientului. f\r\ prejudec\]i. * Am pierdut ieri o batist\ [i m\ bate mama. * Adev\rata regin\ a magiei albe. * Fac pe dracu-n patru avantajos. dispuse s\ r`d\ la glumele clientului. apetisant\. * Proxenet calificat. toate pline cu furnici. * Ofer garan]ie.

muzicieni pentru contract vapor lux croazier\ ocean. cadastru [i intabulare. pre]uri avantajoase! * C\ut\m osp\tari. chiar din Gazeta Matematic\. Pontiaca [i Maybacha. Nu se ofer\ cazare. superb\. Alfa Romica. adev\ratele nepoate ale m\tu[ilor lor. Opela. Dacia.Mersul Trenurilor * Vr\jitoarele Mercedesa. 53 . picoli]e. Forda. barmani. * Blond\ bisexual\. rezolv\m orice problem\ din orice culegere.

De atunci. Domnul de la reprezentan]\ i-a spus gospodarului nostru c\ mai are de a[teptat: fiind vorba de o sanie din import. `n zeflemea. 54 . Dup\ `nc\ dou\. o sanie cu sistem antifurt. s\ cheme un taxi f\r\ zurg\l\i. s\ se zg`l]`ie. el a refuzat s\-[i fac\ vara sanie [i iarna car din motive personale: `nt`i de toate. copiii i-au furat zurg\l\ii. chiar. ~n al cincilea an n-a mai pus zurg\l\i la sanie [i s-a culcat lini[tit. cineva i-a furat sania cu totul. ~n al [aselea an a cump\rat o sanie de la un magazin specializat. frumos f\cute sul [i ]inute `ntr-o ]eav\ metalic\. el a refuzat s\-[i fac\ sanie. o s\niu]\ c`t de mic\ . peste noapte. s\-[i piard\ [uruburile prin z\pad\. Dup\ dou\ zile i s-a furat sistemul antifurt. asta n-a `n]eles prea bine. `n fiecare iarn\. gospodarul nostru refuz\ s\-[i mai fac\ vara sanie.tocmai din Laponia sau din Groenlanda.Cip Ie[an Sanie f\r\ zurg\l\i Un gospodar n-a vrut cu nici un chip s\ se preg\teasc\ de iarn\: `n vara trecut\. s\ mearg\ la urat cu ei. A avut sanie. fiind\ s\niile `i trezesc amintiri nepl\cute. dac\ are de mers undeva. a ie[it de c`teva ori din curte cu toporul la cei care `i aruncau peste gard. aluzii necuviincioase la adresa lipsei sale de h\rnicie [i a modului ru[inos `n care nu respect\ proverbul. sania cump\rat\ de la magazin a `nceput s\ sc`r]`ie. Nici domnul de la reprezentan]\ n-a `n]eles prea bine de ce clientul i-a tras peste cap cu actele. Pe doi copii i-a [i urecheat! De fapt. El prefer\ ca vara s\ bea bere [i.ba. piesele de schimb trebuie aduse de la produc\tor . dar vreme de patru ani la r`nd.

s\ fac\ poante proaste cum se obi[nuia la vremea aia prin `ntreprindere.. Cum beneficiarii comandau `ntotdeauna un num\r egal de [uruburi [i piuli]e. * * * Primul care a v\zut lumini[ul prin geamul punctat de mu[te al autobuzului a fost nea Mardare. nimeni n-avea ce face cu dep\[irile de plan (care ajungeau la mama naibii. `nc`t se transformase de-a lungul anilor `n du[m\nie. motiv pentru care `n loc de prime se d\deau penaliz\ri. s\ nu vin\ [uruburile s\ saboteze. dar f\r\ s\ se fi vorbit `n prealabil. rivalitatea dintre cele dou\ sec]ii fiind at`t de veche. A fost o coinciden]\. `[i are r\d\cinile `n vremea `ntrecerii socialiste. Cei de la [uruburi nici m\car nu vorbesc cu colegii lor de la piuli]e ([i invers). c`nd un de[tept din conducere a hot\r`t c\ `ntre cele dou\ sec]ii trebuie concuren]\. Rivalitatea asta. r\mas `n picioare p`n\ ast\zi. iar primele `n bani [i televizoare Olt cu circuite integrate (sau aparate de radio “Madrigal”) vor fi `mp\r]ite `n func]ie de dep\[irea planului. [eful neoficial al “Piuli]elor”.Mersul Trenurilor ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure Angaja]ii sec]iei “{uruburi” [i-au luat vineri zi liber\. du[m\nia. Din acea perioad\ dateaz\ zidul de ur\ dintre cele dou\ sec]ii. la fel ca angaja]ii sec]iei “Piuli]e”. `n magazie. dar\mite s\ fac\ planuri de ie[it `mpreun\. Vigilen]a [i-o dob`ndise de c`nd p\zea sec]ia. unde rugineau).. De 55 .

spulber`ndu-i [i f\c`nd s\ creasc\ `n loc iarb\ proasp\t\ [i floricele. c`rdul voios al [uruburilor cu familiile lor. ~n spatele s\u se afla. printre din]i. Nea Mardare a [uierat scurt. ca la strung\. piuli]ele `[i luaser\ [i familiile.dar `n partea diametral opus\ . mai ales. ca [i c`nd mai multe so]ii [i mai mul]i copii de angaja]i din sec]ia “Piuli]e” ar fi c\zut de pe scaune cu toate bagajele peste ei. Dup\ c`teva clipe. p\s\rele de soiuri necunoscute ciripeau vesele pe r\murele. F\r\ nici un cuv`nt. P\rea locul ideal: v`ntul b\tea abia sim]it. Din spatele autobuzului s-a auzit un zgomot. Cel pu]in asta a crezut el. c\z`nd din v`rful unui cire[. Primul care a pus piciorul `n poieni]\ a fost nea Mardare. iar [oferul s-a speriat [i a fr`nat brusc. urmat de c`rdul voios al piuli]elor cu familiile lor.. se oprise c\lare pe o creang\ de jos).[i nea Istrate. ambele tabere ocupaser\ pozi]ii de lupt\. locuri cu umbr\ [i. [eful neoficial al sec]iei “{uruburi”. a[a cum se obi[nuia `n s`nul ambelor tabere. desigur. de parc\ ar fi c\zut un meteorit peste copaci. doar b\rba]ii adev\ra]i s`nt capabili s\ tran[eze o astfel de situa]ie. Poieni]a era aproape rotund\. s\ le scoat\ siguran]ele de la panou sau chiar s\ le lege u[a cu s`rm\ pe dinafar\. locuri parc\ anume amenajate pentru gr\tar. * * * Exist\ momente de tensiune `n care totul se poate duce naibii sau dimpotriv\. `n tensiunea general\. s\ le `nfunde veceul turcesc cu un borcan gol de zacusc\. Din fericire le lipseau scuturile. `n lini[tea total\ (p\s\relele `ncetaser\ s\ ciripeasc\. fiind vorba de o minivacan]\ `n s`nul naturii. iar 56 . care intraser\ `n p\durice pe cel\lalt drum forestier. De[i fusese operat mai demult (dup\ ce. erau locuri cu soare.. nea Mardare s-a ar\tat a fi un asemenea b\rbat. `n exact aceea[i clip\ pusese piciorul `n poieni]\ .Cip Ie[an exemplu. Desigur. s\biile [i topoarele.

la fel cum paralela 38 desparte Coreea de Sud de sora sa fratricid\ din Nord. apoi a `nfipt b\]ul `n p\m`nt [i s-a `ntors la ai lui. Armisti]iul fusese semnat: linia trasat\ pe iarb\ desp\r]ea cele dou\ tabere. un taur nu 57 . crez`nd c\ maistrul e beat [i vrea s\-i pocneasc\.. `n ambele tabere p\turile erau `ntinse. iar radiocasetofoanele se t`nguiau. `ntr-o ]ar\ neutr\. * * * ~n poieni]\ era veselie. `mbr\]i[`nd cu moleculele sale sticlele de bere puse la r\cit de c`]iva piuli]ari v`njo[i. poieni]a era m\rginit\ doar de ni[te tufe. `n spatele c\ruia deja `ncepuse s\ se formeze un l\cu[or de acumulare. L`ng\ vaci. printre copaci. `n spatele c\rora se ridica un delu]. exact la jum\tatea poieni]ei. Dar nu. o duzin\-dou\ de baxuri cu peturi de doi litri. la fel de b\rb\te[te..at`t de neast`mp\ra]i. de obicei . pref\c`ndu-le `n jar pentru gr\tar. Nici un [urub nu p\rea s\ dea aten]ie piuli]elor [i nici o piuli]\ nu p\rea curioas\ s\ afle ce se `nt`mpl\ la vecini. dar se `n\l]au `n calea undelor ca un mic baraj. Nu erau multe. cei de la “{uruburi” au tres\rit. nea Mardare n-a s\rit la b\taie. tot `n t\cere. To]i evitau s\-[i `ncruci[eze privirile. ci a tras cu lemnul prin iarb\ o linie. Pe delu] p\[teau ni[te vaci. Nea Istrate l-a privit drept `n ochi. Pe o parte. silind p\s\relele din copaci s\-[i duc\ aripile la urechi.`n]eleseser\ situa]ia [i se fereau s\ dea mingea de volei sau fluturele de badminton peste grani]\. iar copiii . Acolo a ridicat un b\] de jos. co[ule]ele cu merinde desf\cute. De[i b\use. La nici o sut\ de metri dep\rtare. fl\c\ri `nalte mistuiau vreascuri. * * * Dup\ zece minute..Mersul Trenurilor bursucii [i veveri]ele `nlemniser\) a `naintat spre centrul poieni]ei. un p`r`ia[ cu ap\ cristalin\ de munte susura voios..

Fluturele alb descria parabole prin v\zduhul prim\v\ratic. *** ~n alt\ margine a poieni]ei. era maistru la [uruburi cu cap `ngropat). privea de sus. s\-l scuture. care p`n\ atunci tr\sese cu pra[tia `n fundul sportivelor. Micu]ul Georgel... nori negri (dar invizibili) de furtun\ se `ngr\m\deau deasupra poieni]ei. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”.p`n\ `ntr-at`t. traiectoria se curm\ brusc. chiar. [eful neoficial al sec]iei “Piuli]e”. sub care st\tea la umbr\ familia lui nea Mardare.. f\r\ a fi t\iat\ cu cu]itul sau g\urit\ cu ]epu[a de frig\rui. ~n ciuda acestui calm. Privea spre poieni]\. ni[te feti]e jucau badminton. nenea!”. respectiv “Pentru pu]in!”. Fiind ocupat s\ urle ca Tarzan [i s\ scuture arborele. care f`l`f`iau [i ei. le spuse c\ s`nt proaste ca ni[te fete [i se urc\ `n copac. Dimpotriv\. Tatiana (t\ticul ei. nu d\du aten]ie cuibului de viespi care acum se b\l\ng\nea puternic pe o creang\ mai `ndep\rtat\.Cip Ie[an p\[tea. iar una dintre feti]e. La un moment dat.. neput`nd vorbi sau l\tra.. * * * Calmul aparent al zilei de prim\var\ ar fi putut `n[ela mul]i privitori. f\c`nd concuren]\ fluturilor adev\ra]i. Mai exact.. 58 . privea [ervetul mare [i ro[u pe care doamna Cremona Grindin\. tocmai `l scutura de firimituri [i coji de ou\ r\mase de la Pa[ti. replicile “Mul]umim. `nc`t o minge care trecuse linia de demarca]ie fusese returnat\ `ntreag\. Ispas Burete. observ\ fluturele oprit pe o crengu]\ a unui copac crescut exact `n cap\tul liniei de demarca]ie. mai ales c\ mirosul fleicilor [i micilor de pe gr\tare p\rea s\ fi tocit m\car `n aparen]\ vechea du[m\nie dintre “{uruburi” [i “Piuli]e” . Unii spun c\ s-au auzit.

c`teva minute mai t`rziu.Mersul Trenurilor Ca s\ nu ias\ discu]ii. care nu mai ajung la p`r`u. motiv pentru care se inund\ mai multe localit\]i. apoi `n mare. ci peste familia lui nea Istrate. Cei doi stric\ astfel barajul `n\l]at din baxuri pline cu peturi. 3) Doamna Cremona Grindin\.asta. l\s`nd jale `n urma sa. unde f\cuse s\ explodeze rezervorul de benzin\. iar reporterii speciali de la mai multe posturi de televiziune vin la fa]a locului [i transmit `n direct cu apa p`n\ la piept . f\r\ deosebire. ambii de la sec]ia “Piuli]e”. unde: a) `i ia pe to]i cei afla]i `n poieni]\ [i `i duce departe. care `nnebune[te [i intr\ cu coarnele `n to]i oamenii muncii. fiecare cititor va alege finalul care i se pare mai apropiat de gusturile [i idealurile sale: * * * 1) Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. fiind un cuib de viespi vechi [i p\r\sit. din acest moment ac]iunea povestirii noastre ajunge la o intersec]ie. s`nt trimi[i de nea Mardare s\ aduc\ berea din p`r`ia[ul `n care fusese l\sat\ la r\cit. b) o viespe `i `n]eap\ pe Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. iar apa care se str`nsese p`n\ atunci `n lacul de acumulare se revars\ ca un torent peste poieni]\. c) nu se `nt`mpl\ nimic. `n Dun\re. care fusese rostogolit de briza prim\v\ratic\ p`n\ sub autobuzul “{uruburilor”. b) stinge incendiul izbucnit din cauza unui t\ciune de la un gr\tar nesupravegheat. a) o viespe `l `n]eap\ pe taurul de pe delu]. iar cuibul de viespi cade peste familia lui nea Mardare. unde organizeaz\ petreceri de 1 Mai cu aleg\torii. p`n\ c`nd ni[te oameni de afaceri din politic\ amenajeaz\ pe malul lacului o baz\ de agrement. c) `l ia doar pe micu]ul Georgel. deci apa continu\ s\ se adune `n lacul de acumulare. so]ia lui T\nase de la 59 . s\ ia bere. motiv pentru care cuibul de viespi nu mai cade peste familia lui nea Mardare. s\ nu se supere careva. 2) Micu]ul Georgel scutur\ copacul.

a[a c\. a[adar “{uruburile” [i “Piuli]ele” caut\ s\ dezgroape securea r\zboiului. p`n\ se face rang\. se `mbr\]i[eaz\ [i pl`ng pe perechi. ba p`ine [i mu[tar. despre care elevii viitorului vor `nv\]a la orele de istorie. care e uitat `n copac. se bat cu ni[te pari. prin poieni]\. r\mas\ neexplodat\ p`n\ `n acel moment. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. apoi pleac\ `ntr-un loc cu iarb\ mai gras\ c) este `n]epat de o viespe. dau peste o bomb\ de avia]ie din timpul r\zboiului. apoi `[i amintesc de vechea lor du[m\nie [i `ncep s\ se ru[ineze. continu\ s\ scuture [ervetul mare [i ro[u. neav`nd secure a r\zboiului. spre deosebire de cuibul de viespi. alege]i dumneavoastr\ finalul care v\ place. m\n`nc\ [i beau to]i. Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\ aduc berea. A treia zi. b) sap\ peste tot. Cheful se `ntinde. se va numi “B\t\lia din Poieni]\”. 5) Doamna Cremona Grindin\. apoi `nc\ una [i `nc\ una. dup\ chef. unul cu capul pe um\rul celuilalt. apoi `l `ntinde pe iarb\ [i `i pofte[te pe to]i la mas\. Sf`r[it! 60 . c) sap\ peste tot. de poft\. pleac\ acas\ to]i. a[adar merge la p`r`u s\ se bage cu fundul `n ap\. * * * Dup\ cum v\ spuneam. o ia la goan\ spre poieni]\ [i las\ doar jale `n urma sa. iar taurul de pe delu] a) nu mai rezist\ ispitei. `l taie [i `l pun la frigare. prin urmare a) are loc ceea ce. ba un [ni]el. 4) Micu]ul Georgel cade din copac. s\ scape de usturime. d) adoarme. iar c`]iva b\rba]i prind taurul de pe delu]. [urubpiuli]\. desface una. scutur\ de firimituri [ervetul. mai pu]in micu]ul Georgel. b) scuip\ sc`rbit. dar `nainte de a da peste securea r\zboiului. dar nu-[i mai aduce aminte nimeni unde naiba fusese `ngropat\ securea r\zboiului. peste ani [i ani. Cade exact peste familia lui nea Mardare. ba sare [i scobitori. iar acolo vede berile puse la rece.Cip Ie[an “Piuli]e”. to]i pun la comun ba ni[te mici.

Mersul Trenurilor 61 .

o gur\ de canal. Strig\tele lor l-au `nt\r`tat pe Ionel. a[a c\ a luat-o la vale. de dou\ tramvaie [i de ma[ina cu butelii. de cinci autobuze. o strad\ aglomerat\. Cum fugea el a[a. s\ prind\ [i s\ bat\. func]ie de educa]ia primit\ `n familie. dup\ cum am mai spus. apoi la distan]e milimetrice de o basculant\ plin\ cu bolovani. care s-a n\pustit s\-i prind\ . Ionel nu vedea nimic-nimic. Cu batista la ochi. cu trafic intens. chiar preferatul acestora. ad`nc\ [i neagr\. a ie[it pe nesim]itelea din p\rcule]. s\-i [i bat\. care nu vedea nimic. uneori ei mai jucau [i „}ar\. Unul dintre jocurile specifice v`rstei fragede medii a copiilor din cartier. Ca prin minune.Cip Ie[an De-a Baba-Oarba Mai mul]i copii din cartier jucau jocuri specifice v`rstei lor fragede. tovar\[i care `i strigau „Prinde-m\ [i bate-m\!” sau alte chestii. dar asta mai pu]in conteaz\. micu]ului Ionel i-a venit r`ndul s\ fie bab\ oarb\ . ]ar\. doar auzea vocile cristaline ale tovar\[ilor de joac\. ~n fuga lui de bab\ oarb\. vrem osta[i!” sau [otron pe bani. Oricum. legat la ochi. Ce-i drept. Inutil s\ preciz\m c\ bietul Ionel. alerga foarte c`[. Ionel a p\[it la doi milimetri de ea. Compresorul care asfalta strada [i care fusese parcat ceva mai la deal avea fr`nele defecte din fabrica]ie. apoi a nimerit pe strad\. La doi metri de el se c\sca. apoi la doi centimetri de un camion `nc\rcat cu lemne.eventual. sub 62 . este Baba-Oarba. era extrem de dezorientat. micu]ul Ionel a trecut la un centimetru de trei autoturisme care veneau `n vitez\.adic\ s\ fie legat la ochi cu o batist\ [i s\i prind\ pe ceilal]i.

Ionel a `ncasat o mam\ de b\taie de la taic\-s\u. dac\ ar mai fi f\cut `nc\ un pas. Ionel s-a oprit brusc. 63 . Acas\. Ionel s-a oprit brusc [i s-a `ntors. ar fi nimerit sub utilajul care c\p\tase `ntre timp vitez\. pentru c\ `n timpul jocului s\u nevinovat `[i ag\]ase `ntr-un cui pantalona[ii cei noi.Mersul Trenurilor ac]iunea gravita]iei. schimb`nd direc]ia. care `l chema la mas\. deoarece la geamul unuia dintre blocuri ie[ise mama lui.

s-a pref\cut c\ scrie ceva `ntr-un caiet. telefonul f\r\ fir era exclus. dup\ dou\ ceasuri `n care Ionel v`r`se paie `ntr-un mu[uroi de furnici pentru a strica tihna harnicelor insecte. s\ se joace cu ceilal]i copii. vorba vine c\ [i-a f\cut lec]iile. De-a v-a]i ascunselea nu mergea. care numai de scris compuneri [i de rezolvat probleme n-avea chef. Georgel. a fost Ionel. administratorul le t\iase mingea cu cu]itul. S-a uitat pu]in prin c\r]i. Nu era nimeni de v`rsta lui. Ionel [i Georgel au `ncercat s\ se joace `mpreun\. laptele-gros sau g`ze-fete-flori-b\ie]i ie[eau din discu]ie. a[adar Ionel [i Georgel au ales s\ joace b`za. De fapt. ei fiind ni[te elevi silitori [i buni la `nv\]\tur\. copilul Ionel [i-a f\cut lec]iile. apoi a ie[it `n fa]a blocului. joaca parc\ nu avea nici un haz.Cip Ie[an De-a b`za-n doi Dup\ ce a m`ncat. care dormise p`n\ atunci. le-a frunz\rit. a desenat un avion cu reac]ie [i pe Omul P\ianjen urc`nd pe blocul B-12 cu saco[ele `n m`ini). Primul care s-a `ntors cu spatele. a ie[it [i Georgel la joac\. de ochii maic\-sii (de fapt. Ionel a tras o tur\ de cartier. nimeni cu care s\ se joace. Cu o zi `n urm\. 64 . mama lui de derbedeu. fiindc\ am`ndoi [tiau toate ascunz\torile de prin beciuri [i de sub balcoane. de-a prinselea nu avea nici un farmec dac\ nu erau [i feti]e. A aruncat pietricele `n geamurile prietenilor. ~ntr-un t`rziu. alt elev puturos. el fiind un elev puturos. p`n\ ce au ie[it p\rin]ii lor [i l-au amenin]at c\ `i rup urechile. ~n doi. Primul care a lovit b`za cu o palm\ bine tras\ a fost. Ceilal]i copii erau la casele lor [i `[i f\ceau temele. s\ le pun\ piedic\ sau s\ le trag\ de p\r. s\ stea b`z\.

boule!”. treci la loc!”. „Nu eu. „Au!”. „Pleosc!”. boule!”. „Nu eu. „Nu eu. Georgel a fugit de cum l-a v\zut apropiindu-se. treci la loc!”. Etc. dar nici la [coal\ n-a mers el. „Tu ai dat. cu o mutr\ nevinovat\ [i murdar\. „B`zzzz!”. Ionel n-a mai ie[it afar\. Ionel l-a ar\tat cu degetul pe Georgel [i i-a zis „Tu ai dat!”. „Nu eu. blestem`nd. „Tu ai dat!”. „Tu ai dat. 65 . „Pleosc!”. la joac\. treci la loc!”. „B`zzzz!”. Dup\ ceva timp. treci la loc!”. „Tu ai dat!”. deci avea cureaua `n m`n\. „B`zzzz!”. treci la loc!”. „Au!”. „Au!”. boule!”. „Pleosc!”. mai `ncearc\ o dat\!”. Ionel s-a `ntors brusc: Georgel zumz\ia din gur\ „B`z-b`zzzzzz!”. Dup\ ce s-a g`ndit pu]in. vreo dou\ s\pt\m`ni. „B`zzzz!”. „Pleosc!”. „Pleosc!”. „Au!”. „Au!”. „Auuuuu! Tu ai dat. Ionel s-a `ntors din nou. „Nu eu. Lovit. „Tu ai dat!”.tocmai se `ntorsese de la [edin]a cu p\rin]ii. Georgel a zis „N-ai ghicit.Mersul Trenurilor `n mod logic. Georgel. „B`zzzz!”. nu se putea a[eza `n banc\. s\-l ia `n cas\ . „Pleosc!”. `l durea fundul. din bloc a cobor`t tat\l lui Ionel.

Desigur. praful s-a ales! Dup\ c`teva luni a citit `ntr-o publica]ie ilustrat\ pentru femei c\ `n p\durea de la marginea ora[ului tr\ie[te Baba H`rca.Cip Ie[an Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\ Ileana Cos`nzeana a fost [i ea mic\. `ntre timp. fata a crescut [i `n dou\ dintre cele trei dimensiuni.care. crescuser\ la r`ndul lor . din pricina tranzi]iei sau a recesiunii economice. pretin[i vr\jitori. era [i o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. dup\ aia a `nceput s\ mai creasc\. cum s`nt mul]i de v`rsta lor . Cele mai mici dimensiuni le-a avut la na[tere. singura ei salvare. mai ales `n copil\rie. Pe m\sur\ ce a `naintat `n v`rst\.. V-am spus c\ Ileana 66 ..au poreclit-o Ileana Os`nzeana. Ileana a ajuns la v`rsta de m\ritat. dup\ ce ce a achitat taxa. Baba fusese poreclit\ H`rca deoarece fuma mult [i scuipa peste tot. pe-o parte sau pe alta. motiv pentru care copiii din cartier [i colegii de clas\ . [i celelalte fete de-o seam\ cu ea ajunseser\ simultan la v`rsta de m\ritat. ghicitoare [i al]i escroci. eventual c\lare pe un cal alb. C`nd i-a venit vremea. Fiindc\ nu g\sea nici un t`n\r frumos. Prin perioada pubert\]ii s-a pomenit cu acnee. care s\ o cear\ de nevast\.r\ut\cio[i. Ileana Cos`nzeana a `nceput s\ consulte diver[i [arlatani. S-a dus aproape pl`ng`nd [i. viteaz [i bogat. a `nceput s\-i povesteasc\ necazurile ei. Mai exact. La ea s-a dus fata. a[adar aceia[i copii din cartier [i aceia[i colegi de clas\ . s-a extins pe axele Ox [i Oy. Principala sa problem\ era c\.au poreclit-o Ileana Co[`nzeana. ~n plus.

C`nd s-a luminat. sa culcat [i Ileana. prin]ul a privit `n jur [i a le[inat. dup\ nici o or\ au adormit [i baba. `n timp ce calul s\u se pr\p\dea de r`s `ntr-un col]. Ziarele de scandal ale vremii. Era noapte. apoi a m`ncat o tav\ de j\ratec [i s-a fript. a plecat s-o caute pe frumoasa din P\durea Adormit\. ~ntr-un t`rziu. [i toate viet\]ile din p\dure. din c`te se spune. imediat s-a dat de trei ori peste cap [i a ame]it. `n plus. Dup\ aia. p`n\ c`nd toat\ opinia public\ a ajuns s\ cread\ `n P\durea Adormit\ [i `n frumoasa de acolo. [i motanul ei. doarme [i acum. au preluat informa]ia [i au umflat-o. nici nu se pricepea la povestit. Unul dintre cititori s-a nimerit s\ fie `nsu[i prin]ul cel frumos.Mersul Trenurilor Cos`nzeana era o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. viteaz. v\z`nd c\ toat\ lumea doarme. Din acest motiv. format mic [i pline de ilustra]ii. Dup\ o s\pt\m`n\ de umblat a ajuns `ntr-o p\dure. bogat [i cu cal alb. Nimerise din gre[eal\ `n P\durea Sp`nzura]ilor! Ileana Cos`nzeana. 67 .

La ultima liter\. de om\t. urm\toarele: “Domnule primar. sc\rpin`ndu-se `n basc\. C. prenume sau porecle `ncep`nd cu “C” s\ dea probe grafologice. Cele de mai sus fuseser\ scrise cursiv. prin prezenta ]in s\ v\ aduc la cuno[tin]\ deosebita stim\ pe care v-o port [i s\ v\ rog a-mi autoriza construc]ia unei mori de v`nt cu cioc\nele pe terenul aflat `n imediata vecin\tate a localit\]ii noastre de domiciliu. “C”. f\r\ [ters\turi. 68 . V\ mul]umesc anticipat. onora]i consilieri comunali.Cip Ie[an C`mpu-i alb. Diminea]a. peste noapte a dat c\ldura. oile-s galbene ~ntr-o iarn\ a nins. harnicii gospodari din localitate au avut surpriza s\ vad\ pe geam c\ zona fusese acoperit\ cu un strat alb. “Aci i s-o fi ispr\vit bietului om cerneala!”. Peste c`teva minute. a rostit. iar singurul punct de pe agend\ a fost votat `n unanimitate. iar stratul sub]ire de z\pad\ s-a topit. se puteau b\nui ultimele sfor]\ri ale autorului. Primarul a `ntrunit consiliul `n [edin]\ extraordinar\ de urgen]\. dac\ le-am putea spune a[a. dup\ ea nemaifiind dec`t trei puncte de suspensie pe z\pada imaculat\. urm`nd ca de a doua zi de diminea]\ to]i s\tenii de sex masculin av`nd nume. dup\ ce s-au trezit din tradi]ionala be]ie de sear\. pleca]i s\ se dreag\. unul dintre consilierii locali. Cu stim\ [i considera]iune. imaculat. Din p\cate. Men]ionez c\ este vorba despre o investi]ie important\ [i deosebit de necesar\ micii noastre comunit\]i. scrise cu litere galbene pe pagina alb\ a uli]ei..”.. ei au remarcat `n fa]a bufetului.

a[a c\ au `nceput s\ pl`ng\. Copiii. chiar `n diminea]a zilei de 1 Iunie. pe care l-a [i furat cineva. i-au c`rpit [i i-au alungat. iar forfota din jur vestea ceva neobi[nuit. pe Litoral. `ntr-o diminea]\.. unii deja chercheli]i. pe toloaca unde se ]in iarmaroacele din zilele de hram fusese `n\l]at un cort mare. fixate cu pioneze. A vrut `nt`i s\ organizeze concurs de desene pe asfalt.. dar [i-a amintit c\ nimeni nu s-a ]inut de promisiunile din campania electoral\. cu dungi albe [i ro[ii. Pe c`]iva cop\cei ap\ruser\. 69 . afi[e colorate: “CIRCUS!”. la u[a biroului s\u a cioc\nit un cet\]ean negricios. din cauza `nghesuielii. pe `nserat. must\cios [i `mbr\cat ciudat. dar nu s-au str`ns fonduri dec`t pentru un scr`nciob mic. Norocul primarului a picat de unde [i c`nd nu se a[tepta. Bine`n]eles. a[a. chiar a[a pu]ini c`]i erau ei. nu vedeau mai nimic. de praf sau de glod nu prinde creta.. s-a g`ndit s\ amenajeze un parc de joac\. iar pe drumul de ]ar\ plin de h`rtoape. venit `n audien]\ s\-i cear\ o aprobare.Mersul Trenurilor Sub cupola circului Pentru 1 Iunie. `ntr-o noapte. toat\ popula]ia de absolut toate sexele se `ngr\m\dise la spectacol. primarul Chirvase }igl\ a dorit ceva special `n cinstea copiilor din localitate. s\ vin\ [i s\ asfalteze m\car uli]a mare. * * * Dup\-amiaz\. Ceva mai t`rziu. care sp\rgea lini[tea milenar\ a satului rom=nesc. motiv pentru care p\rin]ii. ca la sta]iune..

care au f\cut giumbu[lucuri [i au spus poezii cu poante porcoase. iar cei care au s\rit s\-i despart\ n-au reu[it. la ber\rie. din public s-a auzit un strig\t de bucurie. C`nd aleasa a fost t\iat\ `n dou\. care a mimat o dresur\ de [arpe boa. ei s-au luat la b\taie `n v\zul lumii. `n aren\ au ap\rut fra]ii siamezi Tri]\ [i F\ni]\. *** O minune a naturii. programul a `nceput cu un num\r de dans exotic prezentat de “Cea mai ur`t\ femeie din lume”. Tri]\ a povestit apoi. aduse de acas\. motiv pentru care unul dintre ei trebuie s\ plece. apoi doi fra]i pekinezi. cu capul `n horn. C`]iva spectatori au huiduit. Pentru “femeia t\iat\ `n dou\” a fost nevoie de o voluntar\ din sal\. poreclit Terente din pricina unei malforma]ii congenitale. Publicul a fost apoi pl\cut surprins de iluzionistul Ciordelli. acesta a f\cut s\ dispar\ portofelele a zece spectatori.Cip Ie[an Dup\ sunetul de gong. trei maidanezi [i. pe c`nd `[i num\ra `ncas\rile. `n fine. el a fost descoperit de-abia a doua zi. acesta a fost `ns\ urmat de un geam\t. sub lumina reflectoarelor au ap\rut doi fra]i birmanezi. De la o `njur\tur\ reciproc\ de mam\. Pentru a calma spiritele. dar a fost surprins la r`ndul s\u de [eful de post. c\ nu mai poate tr\i sub acela[i acoperi[ cu F\ni]\. 70 . Auzind cum se cheam\ num\rul. doi fra]i vitregi. dup\ ce iluzionistul a ar\tat-o vie [i nev\t\mat\. s-a dovedit a fi copilul Iliu]\. Un num\r de excep]ie a fost prezentat de Bombinni. to]i b\rba]ii din localitate [i-au `mpins soacrele `n aren\. cer`nd banii `npoi [i aduc`nd drept argument pozele soacrelor. “omulghiulea”: aruncat dintr-un tun. atrac]ia serii pentru publicul de parte femeiasc\. pe acoperi[ul [colii generale dintr-o localitate `nvecinat\. Dup\ cei doi fra]i siamezi. care au f\cut tumbe.

Z\rind `n apropiere o u[i]\ a tras z\vorul [i s-a strecurat `n\untru. unde era bezn\. lupul P\p\die. Titi. era cald [i nu p\rea s\ fie nici o feti]\ de la el din clas\. 71 . s\ nu-l vad\ cumva vreo feti]\ de la el din clas\. cei zece bursuci dresa]i. unde leul a `nceput s\ mestece o c\ciul\ cu urechi g\sit\ pe jos. domnul primar Chirvase }igl\ e foarte mul]umit. a ie[it u[urel din cort [i s-a uitat `n toate p\r]ile. Dup\ ce a terminat repede. Cortul a c\zut peste spectatori la cinci minute dup\ ce r`[ii. au sc\pat `n aren\. a vrut la un moment dat s\ fac\ pipi. f\r\ s\ `ncuie. elibera]i din cu[c\.Mersul Trenurilor Unul dintre copiii spectatori. leul Samson [i mistre]ii. a ie[it [i mai repede. De atunci.. fiindc\ nimeni de la jude] nu are curajul s\ mai vin\ `n control..

nimeni n-a mai auzit nimic de Cornelu[. r`nta[ul. Mama lui Cornelu[ l-a dus la tuns. s-a apropiat `ntinz`ndu-i o strachin\ cu sup\.sau.Cip Ie[an Povestea lui Halat Alb Cornelu[ era un copil mofturos. stufatul. cel pu]in. Doamna care `i coafa pe cei mici purta halat alb. la „Ciufulici. `mbr\cat `n halat alb. piftia. p`n\ `n c\lc`ie. jocurile specifice v`rstei sale. Cornelu[ a crezut c\ doamna vrea s\-i fac\ injec]ie. infirmier\ pensionar\. apoi a fugit. Pe l`ng\ sup\. chiar [i de v`nz\toarele de la mezel\rie. s-a apropiat cu foarfecele `n m`n\. c\reia `i tremura m`na. nu a altora! Mai mult dec`t supa. tot `n halat alb. lui nu-i mai pl\ceau ciulamaua. deci a `nceput s\ r\cneasc\ [i s\ fac\ panaram\. C`nd un domn frizer. nu-i pl\cea supa. penicilin\. curat. o echip\ de exploratori a adus dovezi c\ exist\ Omul Z\pezilor . ~i pl\ceau. [i a luat-o la fug\ atunci c`nd medicul expedi]iei. `n egal\ m\sur\. Cornelu[ a f\cut circul de pe lume. tuslamaua. copilul se temea de oricine purta halat alb. scordoleaua. De cur`nd. 72 . Cornelu[ ura injec]iile: f\cuse mai demult o penicilin\ [i `l duruse buca din cauza vecinei. De atunci `ncoace. o fiin]\ asem\n\toare: creatura filmat\ avea p\rul lung. plachia [i altele. coaforul celor mici”. Prin urmare. ~i pl\ceau sarailiile [i baclavalele. l-a mu[cat de deget.

Aparatul avea un mic defect: nu mergea la priz\. defect era doar cablul de alimentare. ba se `nt`mpla s\ [i adoarm\ ascult`nd la aparatul care func]iona `n gol p`n\ `n zori [i `l f\cea s\ viseze frumos. De 1. Le p\stra pe balcon. cu patim\. domnul Cicerone Dulie a `nceput s\ asculte la radio. notase cu carioca pe fiecare de c`nd p`n\ 73 . Asculta diminea]a. cealalt\ jum\tate din pensia domnului Dulie se ducea pe baterii. cele despre cre[terea copiilor sau a viermilor de m\tase. Asculta jurnale de [tiri. aparatul ar fi mers [i la priz\. cheltuia jum\tate din pensie pe telefon pentru a suna `n direct la “Ascult\torii `ntreab\. Fiindc\ to]i speciali[tii care d\duser\ sfaturi ascult\torilor `n cadrul emisiunilor radiofonice neglijaser\ subiectul cablurilor de 4 lei bucata. la pr`nz [i seara. de[i nu-i pl\cea defel muzica de camer\!). De fapt. care costase 4 lei `n 1976. *** B\tr`nul Cicerone nu arunca bateriile consumate.Mersul Trenurilor Rolul [i importan]a bateriilor de 1. speciali[tii r\spund” (indiferent de tema abordat\). programe de [lag\re. Asculta cu pasiune. pe teme cosmetice.5 vol]i `n via]a comunit\]ii De c`nd s-a pensionat. avea nenum\rate volume). asculta emisiunile pe teme agricole. asculta zilnic buletinul cu cotele apelor Dun\rii [i ale r`urilor din ]ar\ (cote pe care le nota `n caiete groase. cilindrice.5 vol]i. asculta tot. muzic\ popular\ (chiar [i muzic\ de camer\ asculta.

acesta sigur nu era desenul: 74 . nu-i iubea pe cei din cartier. anul. era obi[nuit cu vecinii care strigau de la o scar\ la alta “U\\\\i!” sau altele. chiar mult mai mult. `mprumuta]i de la un vecin . strig`ndu-i: “Mo[ Ba-te-ri-e! Mo[ Ba-te-ri-e!”. dac\ ar fi avut. Poate. Mai `nt`i. scand\rile tinerei genera]ii nu l-au deranjat. A `ncercat s\ deseneze ni[te caricaturi pline de sim] critic [i de un nest\vilit umor [i le-a multiplicat la xerox.00-17. dup\ cum era scris la avizierul blocului). le-a ignorat. ziua. Cel pu]in. care aflaser\ despre colec]ie [i se adunau sub balcon. din superioritate. dar oricare ar fi fost eventualul s\u talent. Le-a lipit `n holul blocului. Cicerone a sim]it c\ e cazul s\ ia situa]ia `n m`inile sale b\t\torite dup\ ani [i ani de frecat menta la locul de munc\. Nu s-a putut: scand\rile tinerei genera]ii prea `l atingeau direct. Pe c`nd alunga o musc\.00. precis. iar la emisiunea agricol\ s-a explicat despre cre[terea caprelor de pr\sil\ `n regiuni cu sol nisipos-s\r\turos. cu mingea b\tut\ `n orele de somn (14. fiindc\ nu prea iubea copiii. Apoi. `i d\duse pe baterii. Nu s-ar fi `ndurat s\ renun]e la vreuna.el nu mai avea. subaltern. dar domnul administrator [i-a mu[cat buzele s\ nu r`d\ [i a schimbat vorba. El. a `ncercat s\ se obi[nuiasc\. * * * La `nceput. a realizat c\ scand\rile de sub balcon aveau o adres\ precis\. Bateriile se adunau pe balcon. Ce vremuri!”. luna. pomenind despre campionatul de fotbal. S-a dus s\ se pl`ng\ `ntr-o [edin]\ a asocia]iei de locatari. pe banii s\i. le iubea ca pe copiii s\i. de meserie.Cip Ie[an c`nd a ]inut. Fusese. domnul Cicerone Dulie era obi[nuit cu g\l\gia. Uneori le privea [i `[i amintea cu duio[ie: “Astea-s de c`nd Dun\rea a sc\zut cu opt centimetri la Or[ova. Sau alte asemenea amintiri.

cu duhul bl`nde]ii. R\cni. c\ mu[tele se prind cu miere. printre altele. deci a cump\rat din banii `mprumuta]i de la un alt vecin bomboane. scrise tot de el.tot multiplicate [i tot lipite `n hol . a[adar. din toate puterile „Baterieeee. nu mai da. instala]ii de biogaz (realiz`nd astfel importante economii!). `[i lu\ av`nt [i arunc\ bateriile `n capul celor mai apropia]i [trengari. A mai `ncercat cu vorba bun\.Mersul Trenurilor locatarii au `n]eles cu totul altceva din caricaturi [i s-au bulucit s\ cure]e z\pada de pe alee. `n nici un caz cu o]et. foc!”. cu m`ini micu]e transformate `n greble. `mpotmolite `n produse de cofet\rie “Moh Ba-he-hi-he! Moh Ba-he-hi-heee!”. Le-a c`nt\rit `n m`ini: erau destul de egale. pe care le-a `mp\r]it micilor scandalagii. Le-au luat imediat. S-a apropiat de colec]ia sa de baterii . 75 . Dintre piesele de teatru radiofonic ascultate de el `i r\suna mai tare [i mai tare `n minte una anume. Nici cu epigramele t\ioase. Auzise tot la radio. nene!” au ]ipat atunci micu]ii. * * * Atunci. {ia amintit c\ ambele [i-au dat energia pentru ca el s\ asculte. o pies\ istoric\. `n atelierele-[coal\.locatarii sau `ngrozit [i au fugit s\-[i pl\teasc\ `ntre]inerea. A luat dou\: pe ele scria “23 octombrie 1985”. n-a avut mai mare succes: dup\ ce le-au citit . ceva nemaisim]it p`n\ atunci. a auzit de sub balcon ni[te scand\ri clef\ite. dac\ s-ar putea spune a[a. a sim]it ceva ciudat.pe balcon. c`teva meciuri. “Au. Dup\ c`teva minute. `ntr-o emisiune despre proverbe [i zic\tori. apoi [i-au umplut guri]ele. nu mai da. despre b\t\lia de la Posada. o emisiune cu sfaturi pentru pionierii care vor s\ realizeze prin mijloace proprii. ni[te programe umoristic-muzicale [i patru piese de teatru radiofonic.

Ceaika. Pobeda. pasionat de vechi autoturisme sovietice. la vreo 50 de kilograme. `l respecta neab\tut. dup\ ce a auzit de trei ori strig`ndu-i-se “Mo-o[ Ba-te-ri-ee!”. 76 . `n curtea unui cumnat. deci au `nceput iar s\ scandeze sub balconul b\tr`nului Cicerone. copiii din cartier nu s-au mai auzit .Cip Ie[an * * * ~n zilele urm\toare.[i se mutase la o alt\ scar\. Era un om iute la m`nie [i v`nos. Le aruncase la gunoi. acumulatorii lor. Nechifor Visarionovici. [i a aruncat-o peste copiii de jos. Dup\ `nc\ o lun\ au uitat de cucuie. cablul era ca nou. Pe balcon ]inea doar bateriile. o rupsese complet cu trecutul.. fusese [i maistru la cazangerie. Volga. a[a c\. ~n locul s\u venise un alt pensionar. acesta `[i descoperise o for]\ interioar\ neb\nuit\.. `ntre timp. a ridicat una. fiindc\ nu mai avea nevoie de baterii.acum func]iona [i la priz\.doi aveau c`te un pansament `n cre[tet. lipit cu leucoplast! . Fusese activist de partid [i ]inea la trecutul s\u. Una f\r\ balcon. p\strase c`teva caroserii ruginite la ]ar\. Ei nu [tiau `ns\ c\. `[i reparase cablul de la aparatul de radio . `ntr-o garsonier\.

Mersul Trenurilor Falsa problem\ a crizei de energie Convins c\ rezervele de combustibili fosili s`nt pe sf`r[ite. asigur`nd lejer func]ionarea unui mixer electric cu care nevasta sa face zilnic fasole b\tut\. pun`nd-o pe doamna s\ `nv`rt\. care a montat o manivel\ la un dinam. Din fericire. mare pasionat\ de telenovele [i de dezbateri pe teme culturale. ea asigur\ [i energia necesar\ func]ion\rii unei f\bricu]e din apropiere. [i-a ridicat `n ograd\ o central\ eolian\ care poate prinde toate v`nturile din localitate. atunci c`nd nu `nv`rte la manivel\. care lucreaz\ artizanat pentru export. Elicea se `nv`rte cel mai tare `n perioadele de post. ~n timpul pauzelor publicitare. d`nd carnea prin ma[in\ sau c`nt`nd la fla[net\. Bunica lui Grigore Sfe[nic locuie[te `ntr-un c\tun pierdut `n creierii mun]ilor. localitatea nu este electrificat\. 77 . pentru a avea cu ce porni a doua zi elicea. ea ar face orice pentru a le putea urm\ri. domnul Grigore Sfe[nic. Din nefericire. Pe l`ng\ func]ionarea aparatului. ea are un vecin cu mult sim] practic. c`nd localnicii se alimenteaz\ `n special pe baz\ de fasole. fost angajat al Fabricii de Covoare Asfaltice }esute Manual. doamna se relaxeaz\. dac\ vrea s\ vad\ la televizor.

Harap Alb le-a `mbr\cat. Harap Alb a g\sit ni[te haine vechi [i ponosite. Acesta a luat o gur\ de jeratic mocnit. r\mas de la ni[te vecini mai avu]i. l-a pus pe o tav\ [i l-a dat lui T\rz\nel. A g\sit [i ni[te jeratic care `nc\ mai mocnea. care f\cuser\ mici la gr\tar pe spa]iul verde dintre blocuri. din tinere]e. Medicii de la dispensarul unde a fost dus micu]ul l-au dezbr\cat de hainele purtate de taic\-s\u c`nd a fost mire. ~n plus. ca s\-i fac\ injec]ii `n burt\. fiindc\ provenea dintr-o familie debran[at\. ~ntr-o zi. ~nc\ mai p\strau urme pe revere. dup\ via]\ f\r\ de moarte sau dup\ juc\rii stricate. Erau hainele lui taic\-s\u. pe care le purtase c`nd a fost mire [i s-a `mb\tat ca porcul la propria nunt\. maidanezul s\u favorit. Dimpotriv\. pe c`nd scormonea prin tomberoane dup\ ceva de m`ncare. V\ da]i seama. ei au descoperit c\ Harap Alb avea [i r`ie. era un copil cam nesp\lat. El era cam nesim]it [i se juca `n continuare prin gunoaie. 78 . un copil ca el nu miroase tocmai a roze. Harap Alb petrecea mult timp sub scara blocului. mai cu posibilit\]i. juc`ndu-se cu o familie de maidanezi de la care luase [i purici. Cu acest prilej.Cip Ie[an Povestea lui Harap Alb Harap Alb fusese poreclit a[a `n copil\rie nu pentru c\ ar fi fost alb. s-a dat de trei ori peste cap. Asta era marea lui pasiune: s\ scormoneasc\ prin tomberoanele de gunoi ale asocia]iei de locatari. a turbat [i l-a mu[cat pe Harap Alb. Ceilal]i micu]i din cartier r`deau de el. dup\ tinere]e f\r\ b\tr`ne]e.

de tranzi]ie `ntre anotimpuri. o vreme c`nd fiecare eveniment. boschet sau ma[in\ parcat\. dar a ocolit.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor Era acea perioad\ a anului `n care nu e `nc\ prim\var\. ascunz`ndu-se dup\ fiecare copac.nu c\ `n restul anului cheful de munc\ al consumatorilor ar fi fost exagerat. Se gr\bea spre serviciu. Un necunoscut care l-ar fi urm\rit de la distan]\ `n acele clipe [i-ar fi `nchipuit c\ e un spion `n misiune secret\.purt`nd numele de cod “acolo”. domnul locatar Valentin Cle[te a ales alt drum spre sta]ia de autobuz. oric`t de ne`nsemnat. * * * Diminea]a. o vreme umed\. asta `n nici un caz. c`nd z\pada care nu vrea s\ se topeasc\ se `mbib\ de apa care nu vrea s\ `nghe]e. iar berea p\rea `nc\ prea rece. c`nd mici conlocuitori `nc\ mai merg cu steaua prin tramvaie. c\p\ta dimensiunea unei noi ocazii de s\rb\torit cu b\ie]ii. o vreme de fleo[c\raie.. s\ nu se prind\ doamnele so]ii . ~n fine. O vreme de februarie. mai redus ca `n restul anului . iar mamele lor v`nd deja ghiocei [i zambile la col] de strad\.. dar nici iarn\ nu prea e. care se fere[te s\ fie v\zut. c`nd cheful de munc\ era. parc\.p\reau deja prea calde. o vreme mohor`t\. Cei care `l 79 . Acea vreme la care vinul fiert [i ]uica fiart\ de la bufetul din cartier .

. domnu’ Pandele. Grigore. istorie. m-am mai plimbat pu]in la aer. nu-i a[a? Grigore de la bar f\cu plinul [i se gr\bi s\ noteze `n caiet .Vrem iar s\ ne facem de r`s. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. pe m\sur\ ce sumele trecute pe caietul de datorii la pagina lui Valentin Cle[te deveneau mai multe [i mai mari. s\ v\d ce s-a mai construit prin cartier. urmat de ceata g\l\gioas\ [i pofticioas\ a vecinilor. nea Valentin? Pronun]ase mai tare “Valentin”. iar acolo discu]iile harnicilor consumatori abordau teme dintre cele mai variate. printre care Cuviosul Maron. `l `mpinse din spate c\tre bufet.. Hai. politic\. Ca `n fiecare an la aceea[i vreme. frumos aranjate pe un raft. s\ ne tr\iasc\ vecinu]ul. Cu destinul nu te po]i lupta.L-am capturat! Iar `ncerca s\ scape! ~nc\ n-a `nv\]at c\ vigilen]a cet\]eneasc\ e mare. Domnul Pandele de la parter.cu timpul. de[i s\rmanul locatar nu sim]ea vreo leg\tur\ cu acel Valentine’s Day de la televizor. *** Timpul trecea. cum pute]i chiar b\nui a[a ceva? Eu acolo veneam. filosofie antic\. l`ng\ anun]ul „Cui `i dai pe datorie / Nu-l mai vezi `n pr\v\lie”.Cip Ie[an urm\reau de la distan]\ `n acele clipe nu erau ni[te necunoscu]i [i nu [i-au `nchipuit nimic.Domnu’ Pandele. u[a se `nchise `n urma lor.... i-au s\rit `n fa]\ de dup\ un tomberon. . se adunaser\ c`teva volume groase. pagina lui Valentin Cle[te se umplea de sume cu multe zerouri. l-au `nconjurat. Iar `ncerc\m s\ ne eschiv\m de la `ndatoriri? Ia zi matale.. S-a discutat fotbal. literatur\ medieval\. dimpotriv\. de onomastica lui. bag\. iar `n calendarul ortodox figurau cu totul alte nume de sfin]i. au fost lansate idei originale despre 80 . [ti]i.. iar cel mai `n v`rst\ s-a apropiat p`n\ ce nasurile lor s-au atins: . dar.

ni[te lichior de fructe exotice. bibeloul din m`inile so]iei Petronela `nf\]i[a un b\tr`n pescar chinez. a s\rit de pe scaun [i a plecat. t`rziu. Valentin nu mai exist\! M\ va chema Dragobete! 81 . unde `l izbise. care privea t`mp. care nu figureaz\ `n calendar. s\ cear\ schimbarea prenumelui Valentin cu altul. flori de la so]ul s\u iubit. am stat la coad\! Mi-am schimbat numele! Gata. ca `n fiecare an la acea dat\. Domnul Valentin Cle[te. a[a c\ a fost dat afar\. Pe Grigore de la bar `l dureau m`inile de la turnat [i de la notat `n caiet. `n gol. sp\rg`ndu-se. a r\cnit brusc. Acas\.Nu da. [i-a respectat jur\m`ntul f\cut so]iei [i a plecat spre Prim\rie. Dup\ miezul nop]ii.. bibeloul `nf\]i[`nd doi be]ivi pe o banc\. mur\turi la borcan sau c\l\torii spa]iale. galben la fa]\ [i avea `n frunte o urm\. . pe chipurile c\rora se ghicea de la distan]\ setea. pe g`t. A doua zi. pe c`nd se preg\tea s\ tri[eze. nevasta Cle[te nu `l a[tepta cu flori. r\sturn`nd vermut peste pantalonii lui Pandele. bufetul s-a umplut de al]i [i al]i vecini. Dup\ amiaz\. Doi mo[negi jucau [ah `ntr-un col]. clonare. ]uic\ de cas\. De[i nu se sim]ea defel bine [i `i era grea]\. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. domnul Cle[te reu[ise `n sf`r[it s\ deschid\ u[a cu cheia care p\rea c\ se umflase. iar unul a fost prins cu o a doua regin\ `n m`nec\. printr-o poz\ `nr\mat\ de pe perete. extratere[tri. Dimpotriv\. c\ruia ni[te consumatori `i turnaser\ cu de-a sila. ea a[teptase flori.. dornici s\ ofere sugestii [i s\ se dreag\. iar veselia a continuat p`n\ noaptea. de data asta. de-abia sc\pa]i de la serviciu. cump\rate `n drum de la serviciu spre domiciliul conjugal. domnul Valentin Cle[te era mahmur. drag\. L`ng\ sta]ia de autobuz s-a `nt`lnit ca din `nt`mplare cu nea Pandele [i c`]iva vecini. Acesta adormise cu m`na `ncle[tat\ pe motanul localului.Mersul Trenurilor criogenie. fotosintez\.

Cip Ie[an 82 .

Dimpotriv\: anual. mai zic b\tr`nii. exist\ tineri care au r\mas pe loc. dup\ cum se [tie. cu inimioare roz. vorba aia. televizoarele s`nt mai pu]ine. al zburdalnicului Cupidon. `nc\ n-au auzit de Ziua ~ndr\gosti]ilor. alte ocazii de b\ut nu prea mai s`nt `n acea perioad\ dintre Valentine’s Day [i 1 Martie. ~n mediul rural au r\mas mai mult b\tr`nii . informa]ia circul\ mai repede. `n ciuda tenta]iei marilor 83 . Iner]ia e mai mare. Ce-i drept. iar babele surde. mai din topor. pentru care nici m\car clopotele nu bat de dou\ ori. Tot atunci.. `mbr\ca]i `n hainele cele mai frumoase. s`nt greu de oprit. ca la televizor. a[ezare rural\ din cap p`n\-n picioare. ritmul vie]ii e mai trepidant. De ziua lui. iar iubirea se s\rb\tore[te de Valentine’s Day.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete La ora[. se s\rb\tore[te zeul comunal rom=nesc al `n\l]\torului sentiment.cu Dragobetele. pe la sf`r[itul lui februarie. iar animalele se `mperecheaz\ pentru a avea pui mul]i [i s\n\to[i.care..ori chiar la propriu . s`nt greu de pornit. Asta nu `nseamn\ c\ `n mediul rural n-ar exista iubire. * * * La Chi[cani. dar de-i porne[ti. tinerii de prin sate ies cu to]ii la p\dure. burlacii se `ndr\gostesc. Acesta este Dragobetele [i reprezint\ echivalentul mai neao[. pentru a aduna ghiocei [i vreascuri de foc [i pentru a se `nt`lni la figurat .

neras [i mirosind a rachiu prost. De fapt. Din fericire. cu toate c\ b\tr`nii se `ngrozesc de fiecare dat\ c`nd aud despre `mperecherea animalelor `n scopul procre\rii. Ultima dat\ c`nd s-a s\rb\torit iubirea pe plan local. Dup\ o or\. pe care l-a nimerit domnul p\durar c`nd a tras un foc de avertisment. fiind aresta]i pentru furt de lemne. deci a plecat mul]umit [i cu portbagajul plin. au avut noroc [i nu s-au `nt`lnit cu suspectul. iar puii . pe `ntuneric. Totu[i. Groaza lor dateaz\ de pe vremea Dragobetelui din 1982. La fel de pu]in noroco[i au fost [i tinerii care. ci ceva de m`ncare.mul]i [i s\n\to[i. au avut ghinion.Cip Ie[an ora[e. tovar\[ul inspector venit `n control era miop [i. c`nd [obolanii cooperativei agricole de produc]ie s-au `mperecheat. a confundat [obolanii din hambare cu ni[te [tiule]i mai gro[i. care i-a atacat. pentru a colecta ghiocei [i vreascuri [i a se `nt`lni cu Dragobetele. mai mul]i tineri din Chi[cani au intrat `n p\dure frumos `mbr\ca]i conform tradi]iei. a ajuns `n alt\ parte. nu chiar to]i: Remus Celofan. pentru a face focuri menite s\ alunge iarna. trei fl\c\i care se desp\r]iser\ de grup fiindc\ [tiau ei o poieni]\ anume. Nici p`n\ azi nu se [tie dac\ suspectul zdren]\ros. g`ndind cu `n]elepciunea 84 . treningurile de s\rb\toare [i pantofii noi. dup\ datin\ . a fost sau nu Dragobetele. cu mai mul]i ghiocei. `n cinstea Dragobetelui. c\ci s-au `nt`lnit cu ni[te lupi care nu c\utau prin p\dure ghiocei. lu`ndu-le sub amenin]area b\rdi]ei ceasurile.au compromis `ntreaga produc]ie record la hectar raportat\ la jude] prin toamn\. au adunat dup\ datin\ c`te o c`rc\ de vreascuri. ace[tia au fost surprin[i de oamenii legii. Ei s\rb\toresc Dragobetele. b\tr`nii din Chi[cani au fost oarecum mul]umi]i de ultimul Dragobete. * * * P`n\ la urm\.

dar el a c\zut peste vac\. De exemplu. apoi s-a sp`nzurat `n podul grajdului. a `nceput s\ v`nd\ lucruri de prin gospod\rie. s-au luat cu cununie [i au f\cut nunt\ ca-n pove[ti. Vasile [i-a pocnit soacra cu o grebl\. Vasile a dat `n patima b\utului. Dup\ un an. Convin[i c\ Dragobetele le-a purtat noroc. se putea `nt`mpla ca `n urm\ cu patru ani.Mersul Trenurilor v`rstei c\ se putea [i mai r\u. 85 . tot de Dragobete. a dat foc casei. [ifonier. Ramona umbla pe la vecini. pl`ns\ [i cu ochii `nvine]i]i. Dup\ alte trei luni. butelie. fiindc\ `i spusese „Nepricopsitule!”. funia s-a rupt imediat. fiind putred\. c`nd fl\c\ul Vasile G`rl\ [i fata de m\ritat Ramona Pup\z\ s-au `ndr\gostit `ntr-o [ur\. Dup\ `nc\ dou\. Dup\ `nc\ [ase luni. ori s\ le schimbe pe rachiu. ~ntre timp. televizor. Din fericire.

[i a `nceput s\ telefoneze dup\ me[teri. Cu o pizza `n fa]\.cu mu[tar [i cear\ de parchet 86 . din ce `n ce mai hulpav. absolut toate c\r]ile cu re]ete de pizza. dr\cie! Ia vezi!”. care g\tea zilnic pizza pentru so]ul drag.Cip Ie[an Unde duce dependen]a de pizza Lui Septimiu `i pl\cea pizza. Nemul]umit\ era nevasta lui. nea Haralambie . oriunde. A luat la r`nd toate. apoi cu [unc\ [i ceap\ etc. ~n ultima vreme. cel care tot cioc\nea.repara ceva la aragaz. Anemona i-a f\cut pizza cu ro[ii [i ciuperci. Anemona a `nceput s\ se team\: so]ul Septimiu. vecinul de sus .un b\tr`nel simpatic. mereu altfel. s\ vin\ s\ repare. ]eava de gaz. Anemona [i-a pus la b\taie imagina]ia. ~n acest timp. vecinul de sus. oric`t. devenise dependent. so]ul drag cam f\cea mofturi [i chiar avea preten]ia ca la fiecare mas\ s\ aib\ c`te un alt fel de pizza. ~ntre timp. era mul]umit. a spart ca prostul. c\ci se auzea cioc\nind. Cerea la fiecare mas\ m\car c`te o pizza. apoi cu m\sline [i praz. De spaim\. doamna a ales s\ improvizeze. apoi cu ardei [i pe[te. p`n\ s-a prins Septimiu [i a amenin]at-o: “Ei. Anemona a `ncercat s\ combine `n alte moduri ingredientele de la pizzele precedente. vroia din ce `n ce mai mult. Dup\ ce a ispr\vit c\r]ile cu re]ete de pizza ([i pe alea `mprumutate de la bibliotec\!). care nu era din cale-afar\ de mare. Anemona. din gre[eal\. ar fi m`ncat oric`nd. nea Haralambie. C`nd a pus pe mas\ prima pizza improvizat\ .

de sus se auzea vecinul Haralambie cum d\dea telefoane la to]i me[terii care `[i ofereau serviciile prin rubrica de mic\ publicitate. So]ul a fost.vroia s\-i g\teasc\ so]ului Septimiu o pizza cu rumegu[ [i cuie mici pentru tabl\. Bine a f\cut. pentru tabl\ . Anemona a g\tit pizza cu detergent pentru sp\l\ri manuale [i crem\ de ghete. dar a plecat apoi la o doamn\ din cartier. al domnului Haralambie. A mai `nt`rziat prin ora[: se temea s\ vin\ acas\ f\r\ cuie mici pentru tabl\. cu past\ de din]i [i p\m`nt de flori sau cu gel de p\r [i praf de g`ndaci (care a pl\cut la nebunie so]ului). pentru pizza. Anemona n-a g\sit la magazin cuie mici. tare mul]umit! ~n timpul \sta. fiindc\ astfel a sc\pat de explozia gazului metan acumulat `n apartamentul de sus. dup\ c`teva zile.Mersul Trenurilor avea inima c`t puricele [i `[i b\gase sub capot. de parc\ mo[ul s-ar fi cherchelit. dimpotriv\. o pern\. S-a enervat c\ la adresa respectiv\ nu mai era nici un bloc [i a `njurat. la spate. doar unul a venit. care avea nevoie s\i schimbe o garnitur\ la chiuvet\. Vocea vecinului Haralambie se auzea din ce `n ce mai slab [i mai nedeslu[it. 87 . Dintre me[terii contacta]i de b\tr`n pe chestia cu ]eava de gaz. cu chit de t`mpl\rie [i [ampon de mere verzi. Dup\ pizza cu mu[tar [i cear\ de parchet. cu balsam de rufe [i diluant pentru lac de mobil\. `n caz c\ so]ul s-ar fi ar\tat nemul]umit. ~ntr-o diminea]\.

odinioar\. trimi]`nd un mesaj de prietenie fra]ilor ardeleni. De cur`nd. ca o barier\ natural\. Acest gospodar nu a fost chiar-chiar mul]umit c\ o rachet\ lansat\ de ni[te tinere vl\stare din vechiul Regat a reu[it s\ treac\ mun]ii mai repede dec`t. care luase foc atunci c`nd `ncerca s\-[i sting\ nepo]eii. p`rlit [i consumat `nc\ din perioada S\rb\torilor de Iarn\. dorin]a de unire a rom=nilor sa f\cut sim]it\ cu nenum\rate prilejuri istorice. De-a lungul veacurilor. ni[te tineri entuzia[ti moldoveni au str\puns aceast\ grani]\ natural\.Cip Ie[an Spa]iul mioritic. care luase foc de la hambar `mpreun\ cu f`nt`na. 88 . el a fost chiar nemul]umit c\ racheta i-a incendiat casa. Ultima frontier\. Dimpotriv\. cu piscurile lor seme]e [i crestele lor falnice. ca unele navete spa]iale ale americanilor. deoarece [i acareturile lor s-au aprins de la casa lui Imre. batalioanele rom=ne. ci de-abia la intrarea `n hambarul gospodarului ardelean Imre Puszkas. care s-a aprins de la sora ei. precum [i calul. Singurul din sat care nu a luat foc a fost porcul Domokos al gospodarului Fekete Ladiszlau. Mai exact. deoarece acesta fusese t\iat. Nici vecinii gospodarului nu s`nt prea mul]umi]i. racheta tip “Alexandru L\pu[neanu” lansat\ de membrii cercului de rachetomodelism. ~ntre Moldova [i Ardeal se `nal]\. cele dou\ vaci [i bunica Erszebet.. care s-a aprins de la hambar. fotomodelism [i pirogravur\ al Casei Copiilor din P`rlita nu a luat foc la intrarea `n atmosfer\.. mun]ii Carpa]i.

remix Fata de `mp\rat cea mai mic\ (din trei surori. c`te erau ele la p\rin]i) s-a m\ritat cu un prin] frumos. un c\pc\un fioros [i aproape o duzin\ de balauri mici [i mijlocii. fata a observat ceva ciudat la so]ul ei: mai exact. Groh\ia. aproape aceea[i `n fiecare sear\. frumosul [i viteazul prin] a mai primit drept zestre ni[te perne. mai defavorizat\ [i mai `ndep\rtat\. coif [i plato[\. o hal\ de produc]ie etc. motiv`nd c\ le-a uitat la locul b\t\liei sau c\ i le-a zg`riat zmeul [i le-a dus la reparat. un mixer [i jum\tate din `mp\r\]ie . un domn `mbr\cat `n 89 . p`n\ la o anumit\ or\. Tot dup\ c`teva s\pt\m`ni. mai bine s\ nu intr\m `n detalii despre comportamentul s\u porcesc. aflase din diverse surse c\ jum\tatea de `mp\r\]ie dat\ drept zestre prin]ului se mic[ora pe zi ce trece.Mersul Trenurilor Povestea porcului . care `[i trecuse palmaresul [i pe cartea de vizit\. ne`nfricat. f\cea mizerie. ~n plus. disp\reau din ea ba un deal. o plapum\ de puf. B\nuielile s-au `nte]it c`nd. Dup\ c`teva s\pt\m`ni. Pe l`ng\ m`na fetei de `mp\rat. care b\tuse `n lupt\ voiniceasc\ vreo zece zmei. dup\ ora respectiv\. dou\-trei hectare de p\dure. ba un r`u. Cel pu]in a[a se l\uda el. a observat c\ era victima unui blestem cumplit. [ti]i. tat\l fetei de `mp\rat (adic\ `mp\ratul) a observat ceva ciudat la gineric\: foarte des venea acas\ f\r\ palo[. `ntr-o zi. frumosul [i viteazul ei so] era prin] doar `n timpul zilei. chestii din astea. {i mai exact. s\rmanul se transforma `n porc. dar `n acte tot jum\tate de `mp\r\]ie se chema c\ era. cu siguran]\ aruncat asupra lui de vreun vr\jitor r\u.aia mai s\rac\.

toate ruginite.Cip Ie[an costum de osp\tar. „P\i. a b\tut vreo dou\ ceasuri la poarta ferecat\ a castelului. c\ a[a nu mai merge. l-a `ntrebat pe musafir b\tr`nul [i blajinul `mp\rat. apoi b\use apa de la pe[ti[orul de aur. 90 . strig`nd s\ ias\ prin]ul. la ceasurile douedeci [i doue!”. [i c\ a zis [eful s\ nu mai dea nimic pe caiet p`n\ nu i se pl\te[te din urm\. aiestea `nt`mplatu-sau eri sear\. r\spunse vrednicul lupt\tor pe frontul deservirii. ~ntre timp. care s-a prezentat Gelu. fata de `mp\rat pl`ngea `n n\fram\: cu o noapte `n urm\. p`n\ c`nd `nchis-am noi localulu. care nu acoper\ contravaloarea consuma]iei. frumosul prin] (care acum dormea `nc\l]at [i plin de glod pe canapeaua din hol) venise iar acas\ pe la zece [i ceva. „Dar\ c=nd `nt`mplatu-s-au toate aceste groz\vii. luminatulu ~mp\ratulu. transformat `n porc. c\ el se [terge undeva cu un palo[. c\ asear\ a fost prea de tot. sc\pase buzduganul peste pisica de Angora. voinice Gelu?”. un coif [i o plato[\.

`n special vedete.. Romeo i-a dat `n judecat\. Vecinul de tarla al domnului Plo[ni]\ este Cri[an Viezure [i e ceva mai norocos. este nemul]umit: d`nsul nu poate intra `n posesia terenului. pe care le comercializeaz\ sub form\ de parcele. teren arabil pe Venus. a[adar au intrat `n posesia planetelor [i sateli]ilor din sistemul nostru solar. p\m`nt rom=nesc Pe vremuri. fiind pleca]i `n concediu. {i colegul s\u de serviciu. cu acte doveditoare. diver[i cet\]eni de toate categoriile. tinerele c\rora iubi]ii lor le promiteau Luna de pe cer r\m`neau cu promisiunea [i cu buzele umflate. Prin 1980.Mersul Trenurilor Luna. s\ crape de ciud\ vecinii. au achizi]ionat asemenea tarlale pe Lun\ sau pe alte planete. pop`nd\i [i c`rti]e spa]iale. deoarece [i-a luat lotul de 91 . unde deja a devenit de bon-ton s\ cumperi propriet\]i extraterestre. Domni[oara Varvara Post\varu a cump\rat mai demult un lot de 80 ha. dar mai ales cu furci [i coase. care r\cneau “Jos mo[ierii! Nu vrem botni]e! Huo!”. ni[te americani cu spirit practic au realizat c\ Luna de pe cer nu e revendicat\ de nimeni. de nici un fost sau actual proprietar. pe care cresc doar ciulini. dar s-a pomenit `n schimb cu sol nisipos-s\r\turos. Organiza]ia are filial\ [i `n Rom=nia.. `ns\ mar]ienii nu s-au prezentat la primul termen. `n sta]iunile Saturn [i Neptun. a[adar e hot\r`t\ s\ trimit\ o reclama]ie pe adresa OPC. din pricina unor ]\rani mar]ieni cu acte de proprietate (vechi hrisoave holografice). Romeo Plo[ni]\. bune de l\udat cu ele. Situa]ia de pe P\m`nt nu s-a potrivit `ns\ cu cea de la fa]a locului.

~n alt\ ordine de idei. Mai mul]i zootehni[ti care au achizi]ionat terenuri de p\[unat pe diverse planete din sistemul solar s-au pl`ns c\. ajun[i pe solul lunar. datorit\ drumurilor pline de asteroizi. neput`nd onora contractele.printre altele. care m\n`nc\ din Lun\ [i risc\ s\-i lase pe ceilal]i ]\rani selenari f\r\ tarlale. motiv pentru care a fost chemat la DNA s\ dea socoteal\ . care `[i disput\ dreptul de folosin]\ asupra bunurilor fostului IAS “Steaua Ro[ie”. [i despre ferma sa ilegal\ de v`rcolaci. astronau]ii americani din echipajul misiunii “Apollo 32”. dup\ ce i-au strivit castrave]ii din gr\din\. nu pot ajunge la timp cu produsele la Centrul de Industrializare “Calea Laptelui”. 92 . El a dat un telefon cu tax\ invers\ la NASA [i le-a zis-o de la obraz \lora s\ nu mai `ncerce naibii s\-[i recupereze sondele spa]iale. ~n fine. navetele spa]iale Columbia [i Challenger nu mai au acces pe Lun\ dec`t `n locurile special amenajate.Cip Ie[an pe Marte `n posesie f\r\ prea mari b\t\i de cap. fiindc\ le-a spart el cu toporul. care p\zeau o tarla cu pepeni pu[i de al]ii. Ei nu s`nt singurii care `nt`mpin\ probleme cu infrastructura: de mai bine de trei ani dureaz\ conflictul dintre posesorii de ogoare din Carul Mare [i cei din Carul Mic. am aflat c\ primarul de pe litoralul M\rii Lini[tii e acuzat c\ ar fi comis tot felul de ilegalit\]i. Printr-o hot\r`re a Consiliului Local. au fost lua]i la b\taie de ni[te ]\rani originari de prin p\r]ile Vasluiului. precum [i asupra terenului viran dintre cele dou\ constela]ii. decizia a fost luat\ dup\ ce pentru a patra oar\ naveti[tii au devastat livezile de corcodu[i.

damigene sau alte dovezi de recuno[tin]\. o cutie. nu pachete de cafea. d`n burta suptsemnatului finc\ zb`rn`e [ii m\ g`dil\ [i mai sun\ noaptea de ne treze[te d`n somn pe copii [i pe nevast\mea. domnul director Esculap Popov\] a at`rnat pe u[\. vopsit\ `n ro[u [i mare c`t o cutie po[tal\. 93 . ci p\rerile lor sincere despre comportamentul. Am v\zut [i noi ce scria pe o h`rtie cu asemenea p\reri: “S-\ tr\i] nea domdoctor ieu sunt Vasile Ghe N\st\sic\ care care la]i avut dvs-str\. cu respect. O cutie din tabl\.”. O cutie `n care to]i pacien]ii nemul]umi]i s\ poat\ depune nu plicuri.Mersul Trenurilor Reforma f\r\ fond La Spitalul “Doctor Faust” din Pra[tia. pacent bolnav `n salonu \la marele cu apendicit\ la burt\ [i care va sunat cineva la telefonu mobil tocma c`n m\ opera] pe mine [i ia] r\spuns c\ sub cinci sute iepuroi nu discuta]i nici m\car la telefon c\ dvs-tr\ face] opera]ie cirurgical\ serioas\ nu lua] bac[i[ ca osp\taru [i de inervare a] tr`ntit telefonul f\r\ s\ v\ uita] unde [i dup\ aiea m-a]i cusut la burt\ cu tot cu telefonu dvs. `n numele reformei sistemului sanitar. cartu[e de ]ig\ri. despre seriozitatea [i devotamentul medicilor care i-au `ngrijit. Prin prezenta reclam cu respect s\ binevoi] ami scoate telefonu dvs. de ochii lumii [i ai presei. sticle.

Cip Ie[an 94 .

* C`nd va bate v`ntul peste p\rul t\u. eu v\ dau un singur sfat: nu l\sa]i copii pe drumuri de dragu’ la un b\rbat! Firma noastr\ de adop]ii interna]ionale v\ st\ la dispozi]ie! 95 .30. dau leg\tura coresponden]ilor din ]ar\. Discre]ie. program zilnic 8. Candidez pe listele oric\rui partid. oile mi-au zis c\-s prost. frizer autorizat. * Predau limba turc\. Andreea. * Avantajos.Mersul Trenurilor Micu]a Publicitate * Ciob\na[ la oi am fost. Predau aceast\ sabie `n m`inile junei [i glorioasei armate rom=ne. ~ntreba]i de OsmanPa[a.30 .17. s\-]i aduci aminte de numele meu: Gic\. * Mamelor din ]ara-ntreag\.

cu capul pe ni[te perne.nu a[a. Pandelic\ reprezenta o partid\ bun\. La un moment dat. ca tot rom=nul. C`nd se chinuiau s\-l culce `napoi pe na[ul Ciurlic\. [i. rude. na[ul Ciurlic\ s-a f\cut cleamp\ [i a adormit pe scaun. toate pline cu furnici. care au `nceput s\-i ciupeasc\ pe nunta[i. lum`n\ri [i nunta[i cu dare de m`n\ . Au avut chiar [i invita]ii poleite. To]i au luato la fug\. [i consuma]ie 96 . c`teva pogoane etc. dou\zeci de perne moi. iar `n cre[tet purta o jum\tate de l\m`ie stoars\ de tot. Mama ei zicea c\ `i va da zestre c`nd s-o m\rita dou\zeci de perne mici. l\s`nd naibii [i nunt\. toate pline cu gunoi. Avea `n p\r ni[te schelete de pe[te `nfipte ca ni[te piepteni. C`]iva comeseni l-au luat `n c`rc\ [i l-au pus `n pat. au ap\rut ]`n]arii. na[ul s-a trezit [i a revenit `n sala de festivit\]i. Veronica [i Pandelic\ au f\cut nunt\. toate pline cu ]`n]ari. [i lum`n\ri. s\-i agreseze. Milioane de insecte.Cip Ie[an 20 Veronica era o fat\. C`nd auzea asta. apoi dou\zeci de perne mari. a[a `i spuneau rudele: “Ia-l. `n timpul chefului (care a ]inut trei zile [i trei nop]i. Dup\ dou\ ceasuri. animale. doar brazi [i p\ltina[i. Cel pu]in. printre zulufi `i at`rnau coji de salam [i de cartofi. dar `ntr-o zi a cunoscut un b\iat bun sub toate aspectele. flori din h`rtie creponat\. Ce-i drept. tu. nimeni n-a vrut s\-l asculte. fiind un p\mp\l\u cu cas\. f\!” [i a[a mai departe. curte. Mirosea [i a zeam\ acrit\. s\-i b`z`ie. acareturi. nu fi proast\. `n fine. ca `n pove[ti). Veronica r`dea ca proasta. S-a pl`ns tuturor c\ pernele moi pe care a dormit s`nt toate pline cu gunoi.

[i l\utari (care la r`ndul lor l\saser\ naibii ]ambalul cu batista de pe el [i fugiser\) [i tot.Mersul Trenurilor de pe mese. se puseser\ de acord c\ fusese vorba despre atacul ]`n]arilor din cele dou\zeci de perne mari. lucru rar la rom=ni. [i borcanul frumos ornat `n care se str`ngea darul. au descoperit c\ tortul mirilor . 97 .ornat cu fri[c\ [i purt`nd `n v`rf o mireas\ [i un mire din zah\r pictat . c`nd s-au `ntors la nunt\.fusese devorat de furnicile ie[ite din cele dou\zeci de perne mici. ~n timp ce fugeau. Dup\ dou\ ore. [i tort. mai mult. `njurau. toate pline cu furnici.

`[i luase cu el o carte de c\l\torii. Costan a c\utat alte solu]ii. Dup\ ce a jucat la tombola `ntreprinderii. So]ia a deschis spre interior u[a s\l cheme la mas\. De-aia a [i refuzat. A legat cap\tul liber de lustr\ [i s-a pus din nou `n hamac. Un hamac. s\ joace la tombol\.`l uitase jos. care l-a protejat oarecum de lustr\ . la `nceput.Cip Ie[an Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole Costan Donose n-a c`[tigat niciodat\ nimic. un cadou de excep]ie. pe covor. unde to]i stau `n hamac. care se deschidea spre interior. cu s`rm\. iar Costan a c\zut cu fundul peste cle[te . A mai `ncercat s\ lege cap\tul liber al hamacului `n 98 . A `nnodat un cap\t de calorifer. Din fericire. C`nd s-a a[ezat `n hamac. cu bare de lemn lustruit la capete. S-a bucurat. iar pe cel\lalt de clan]a u[ii. al\turi de cle[te. Acas\ a `ncercat s\-l monteze: deja se visa `ntins comod. Un hamac din sfoar\ verde frumos `mpletit\. despre insulele `ndep\rtate [i calde din Pacific. Era o carte groas\. Costan a c\zut cu fundul peste ciocanul uitat tot pe covor. cuiul a s\rit. de c`nd legase hamacul de clan]\. din Polinezia. cu scoar]e tari. pe care oricine [i l-ar fi dorit. Frec`ndu-se la locul dureros. A jucat. leg\nat u[or. p`n\ la urm\.altfel. fiindc\ era tombola `ntreprinderii. Costan Donose a c`[tigat un premiu. ca pe o insul\ tropical\. A legat cap\tul liber de un cui b\tut `n [ifonier. participa chiar [i domnul director: nu era cazul s\ fac\ not\ discordant\. i-ar fi c\zut direct `n cap.

fiindc\ a c\zut de la balcon. apoi [i-a legat hamacul pe balcon. a scos un piron din perete cu tot cu tencuial\. s\-l cheme la mas\. zic`nd c\ numai belele aduce. Dup\ trei s\pt\m`ni. c`nd so]ia sa a deschis spre exterior geamul. Mai bine zis. `n locul s`rmei de rufe. Costan l-a privit cu invidie: lui nu-i venise o a[a idee! Pe vecinul de la opt `l cheam\ Mitic\. Acesta a mul]umit. A doua zi. cu care era cum\tru.Mersul Trenurilor diverse alte locuri. Costan Donose a refuzat s\ mai joace. 99 . de la etajul opt. a rupt tocul u[ii [i era c`t pe ce s\-[i sugrume socrul. `ntreprinderea a dat faliment. `l chema Mitic\. Costan a f\cut cadou hamacul: l-a oferit din suflet vecinului de la etajul opt. dar a d\r`mat biblioteca. La urm\toarea tombol\ a `ntreprinderii.

Sc\unelul lui Ionu] are ab]ibild cu iepura[. la ora pr`nzului. pe sc\unelul lui Codrin a fost lipit un ab]ibild cu ursule]. cuibu[or de nebunii La gr\dini]a de copii se serve[te `n fiecare zi masa de pr`nz. nu [i-a mai g\sit sc\unelul cu ab]ibild cu aviona[. unul cu buburuz\! A[a se face c\ `n acea zi. 100 . Codru]. Oricum. pe sc\unelele lor cu ab]ibilduri. iar seara au f\cut cu to]ii diaree.Cip Ie[an Gr\dini]a de copii. dar\mite pe cel propus de doamna educatoare. Na vrut nici `n ruptul capului s\ se a[eze pe un sc\unel f\r\ ab]ibild. fiindc\ s-a servit budinc\ de spanac. ca [i m\su]a. Ionu]. la aceea[i m\su]\. Sc\unele mici [i roz. l-au dezlipit de pe sc\unelul acestuia [i l-au aruncat. Ionu]. Codru] [i Codrin `l invidiau pe Cosmin pentru ab]ibildul s\u cu aviona[ [i. Ionu]. Codrin [i Cosmin din grupa mic\ stau mereu pe acelea[i sc\unele. Cosmin a r\mas nem`ncat. Codru] [i Codrin au stat la mas\. `ntr-o zi. unul cu aviona[. C`nd a venit Cosmin la mas\. n-a fost mare pagub\. al lui Codru] are un trenule]. iar lui Cosmin nu i-a pl\cut niciodat\ spanacul. iar pe cel al lui Cosmin. pe toate s`nt lipite ab]ibilduri. [i au m`ncat spanac.

tot cu schelet extern. ~ntre timp. ce g\sea [i ea. iar c`ntatul de diminea]a p`n\ seara d\uneaz\ dac\ nu se petrece `ntr-un cadru organizat. to]i se comport\ ca un singur mu[uroi. sigur nu e una muzical\: `n mu[uroi exist\ probleme mult mai importante dec`t arta. ca [i proprietatea privat\. segmentat [i articulat. greierele c`nta. ]\mb\litul. ba un pai. S-au bucurat ce s-au bucurat c`nd au g\sit borcanele cu dulcea]\. avea alt\ cet\]enie. o musta]\ de coropi[ni]\. nu se pierde vremea. dar doamna 101 . un puricel verde de plant\. libertatea de exprimare e un moft. desigur. `n caz c\ furnicile ar avea urechi. Aduna ba o gr\un]\ c`t de mic\. individul e o entitate neglijabil\. c`nd parc\ prindea [i mai mult chef de c`ntat . fiind nevoit\ s\-[i foloseasc\ dou\ dintre l\bu]e la astupat urechile. nu era furnic\. Oricum. cum s-ar spune. apoi `n c\mara [i `n borcanele doamnei P\v\lache. alte poame! Poate c\ furnicu]a harnic\ `nt`mpina [i probleme `n c`mpul muncii din cauza asta. Asta.Mersul Trenurilor Creierele [i furnica Furnicu]a harnic\ muncea de diminea]a p`n\ seara. dac\ furnicu]ele au vreo ureche. zdranga-zdranga. C`nta zi de var\ p`n\-n sear\. ceea ce nu [tim exact. tot artropod. Conducerea mu[uroiului a tot protestat la diverse `nalte foruri furnice[ti. `n loc s\ t`r`ie cu ele paie prin mu[uroi. binele colectiv primeaz\ `n fa]a celui individual. Acolo se munce[te. c`ntatul la scripc\.la fel ca privighetorile. s\ nu mai aud\ ce c`nta greierele. format din chitin\. o bucat\ de omid\. de[i tot insect\. dar greierele. Asta s-a v\zut mai ales dup\ ce furnicile din mu[uroi au aflat cum se intr\ `n casa.

au murit toate. cu condi]ia s\ fii greiere. Prin urmare. Dac\ ar fi supravie]uit m\car una dintre ele. La scurt timp dup\ asta a venit iarna. ci a folosit insecticid `mpotriva furnicilor. Bun\. mai pu]in greierele. Dup\ c`teva zile s-a `nte]it gerul. un ger de au cr\pat [i pietrele. ~n clipele de agonie privea un bolovan. poate [i-ar fi dat seama c\ diversitatea este bun\. g`ndind c\ e bine s\ fii bolovan `n ziua de azi.Cip Ie[an P\v\lache nu s-a bucurat. iar greierele a murit `nghe]at. `n ]ara asta. care nu era furnic\. 102 .

Mersul Trenurilor 103 .

Deoarece se deplasau pe aceea[i direc]ie. s-a trezit [i un coco[.. Din pricina bietului motan care r\cnea s-a trezit o g\in\. culcat\ devreme. motanul [i c`inele se `mb`rligaser\ r\u de tot din pricina ei. dup\ ea. a[a.. ca mai to]i masculii. s\ o calce. Aceea[i pisic\ neagr\ a fost v\zut\ de la dep\rtare [i de un dul\u. G\ina [chiop\ta pu]in pe st`ngul. odat\ cu g\inile. au s\rit ni]el la b\taie. dar `n sensuri opuse. Dup\ aia. 104 . ca g\inile. unul mare [i r\u. care a dat la r`ndul s\u s-o prind\. se d\dea coco[: iute. s-o prind\ etc. Prin urmare. iar `n pisica neagr\ au tras cu pra[tia ni[te [trengari. Acesta. ca mai to]i masculii speciei: iute. imediat. f\r\ s-o nimereasc\. unul c\tre cel\lalt. destinul a hot\r`t ca ea s\ nu fie c\lcat\ de coco[. ci de un camion care circula cu vitez\ excesiv\ [i care nici n-a oprit m\car. mai ales dul\ul. motanul [i dul\ul cel r\u s-au ciocnit. pisica neagr\ plecase deja. mai proast\. ei au luat note proaste. dup\ ea. Dup\ g\in\.Cip Ie[an Ceasul r\u. iar coco[ul fugea dup\ g\in\. s-o prind\ [i s-o calce. Motanul [i dul\ul s-au `mp\cat p`n\ la urm\. pisica neagr\ [i g\ina O pisic\ neagr\ a trecut prin fa]a unui motan. G\ina. din fericire. Deoarece le-a t\iat drumul [i era neagr\. Coco[ul.

cu `ngera[ii dintr-a [asea Despre doamna Tamara S\ftoiu.”. nici de [es [i nici de munte. redactat\ cu un scris din ce `n ce mai repezit: “Iarna e bucuria copiilor. Rudele nu spun nimic despre ea. Din lips\ de inspira]ie.” [i se terminau cu aceea[i concluzie. “Cine o termin\. Colegii n-o vorbesc nici de bine. Ninge. fiindc\ Tamara S\ftoiu are doar un v\r. Tamara e profesoar\ `n prag de pensie [i dirigint\ la clasa a [asea. vecinii spun c\ e o locatar\ lini[tit\ [i harnic\. f\r\ g\l\gie”. surdomut. care ies s\ se dea pe ghea]a de pe balta din satul nostru.. nici rural\. Alte trei minute au fost de ajuns pentru citirea tuturor compunerilor. * * * 105 . Afar\ e frig. f\r\ restan]e la `ntre]inere. doamna S\ftoiu [i-a pus elevii s\ scrie o compunere despre iarn\. [coala se afl\ `ntr-o zon\ nici urban\.. cu un minut `nainte ca to]i `ngera[ii din clas\ s\-i dea compunerile gata terminate [i s\ se buluceasc\ spre u[\. a mai spus ea la `nceputul orei. nici de r\u. e liber s\ ias\ `n curtea [colii. Scena `i aminti de un film istoric vizionat `n tinere]e mai exact.Mersul Trenurilor Aventuri pe ghea]\. de secven]a `n care t\tarii se reped cu berbeci din lemn spre poarta ferecat\ a Cet\]ii de Scaun. dispus\ oric`nd s\ dea z\pada de pe alee sau s\ te `mprumute cu ulei ori f\in\. la joac\. Toate `ncepeau cu “A venit iarna.

Uneori. * * * {i `n ziua compunerii despre iarn\ balta `nghe]ase doar la suprafa]\.. str\b\tut\ de un p`r`u anonim. ma[ini de sp\lat [i aragazuri ruginite. `mbr\cat `n inchizitor. Doamna profesoar\ st\tea pe mal [i striga. apoi ]`[nind pe poart\ [i disp\r`nd peste delu]ul din spatele [colii. Prim\verile nu te puteai apropia de apa `n care to]i aruncau pe furi[ mur\turile stricate. `i repro[ase tov\r\[e[te. `n fa]a corpului profesoral. Ad`ncimea [i con]inutul acesteia variau. dispari]ia sub ghea]\ a clasei a [asea. r`deau [i se `nghionteau f\r\ 106 .aceia[i .. dup\ ce domnul director Gherasim Du]u.primeau termopane de la Guvern. afla]i la o v`rst\ `nc\ fraged\. ~n fine. cam pe deasupra caroseriei de Volg\ aruncat\ prin 1976 de vecinul Costel Potlogaru. de spaim\. ~n spatele delu]ului din spatele [colii se afla balta comunal\. balta comunal\ `nghe]a la suprafa]\. p`r`ul aducea ap\ mult\ de la munte [i se f\cea inunda]ie. A fost v\zut\ trec`nd ca un fulger globular ro[u la fa]\ pe holurile [colii. pocnind pe to]i cu catalogul `n cap. cu glug\ neagr\.. iar unii s\teni . s\-i fac\ loc. [i-au aruncat ghiozd\na[ele. [i-au luat av`nt [i au ajuns pe t\lpi sau fundule]e departe. La fiecare secet\ ie[eau din m`l frigidere. Se vedea ars\ pe rug sub geamul cancelariei. I-au trebuit `nc\ dou\ minute pentru a prelucra informa]iile. c`nd venea gerul anual. apoi ceva a z\ng\nit brusc `n mintea ei [i. a c\zut cu scaunul. `n larg. Pe balt\ elevii patinau. `n func]ie de perioada anului. nu g`ndeau prea `n profunzime.Cip Ie[an Doamna Tamara S\ftoiu nu avea o minte prea ascu]it\: rareori se prindea de poanta vreunui banc spus `n cancelarie. care `i f\ceau pe fo[tii proprietari s\ l\crimeze de emo]ie.. dar cum elevii doamnei S\ftoiu.

cu catalogul larg desf\cut `n m`inile `ntinse. Adormi. apoi s-au plictisit [i li s-a f\cut frig. Donose Ghe. *** Peste noapte. la vale. p`n\ ce o mole[eal\ dulce o cuprinse. dar pu]inii trec\tori [i-au `nchipuit c\ vine trenul sau c\ url\ lupii. S-au jucat `n continuare. doamna Tamara S\ftoiu `[i ]inea cu greu echilibrul: `n jurul s\u. Cei care jucau hochei cu un penar erau prea preocupa]i s\ nimereasc\ poarta f\cut\ din c\ciuli. Dup\ o or\. apoi r`ndul celor mai mari. f\ceau un om de z\pad\ `n care `ncercau s\ `nfig\ o m\tur\. ~l ]inu cu bra]ele `ntinse. se a[ez\. doamna profesoar\ descoperi c\ dac\ st\ `n fund `[i ]ine mai bine echilibrul. Strigase de c`teva ori “Uuuuu! Uuuu!”. C`]iva. a intrat `n albia p`r`ului [i sloiul pe care dormea `n fund doamna Tamara S\ftoiu. Remus. Costel b\ga z\pad\ dup\ g`t unei colege. P`r`ul anonim se v\rsa `ntr-un r`ule] mediu. premiantul clasei. triumf\tor ca un iceberg. fiindc\ aveau lucrare la chimie. deci s-au `ntors la [coal\. gerul s-a `nmuiat. Bulg\ri r\zle]i zburau prin aerul rece. A venit apoi r`ndul buc\]ilor mai m\ri[oare. cu care plecase de la [coal\. pe un sloi mare. iar buc\]elele de ghea]\ s-au desprins [i au `nceput s\ curg\ prin p`r`u. La sf`r[it. ghea]a se cr\pase [i prin g\uri ]`[nea apa m`loas\. V`ntul `i biciuia fa]a. Abandonat\ `n mijlocul b\l]ii. deci.Mersul Trenurilor grij\. p`n\ c`nd omul de z\pad\ se smuci [i o lu\ la fug\... a[a c\ nimeni n-a observat-o pe dirigint\ cum se apropia ca o foc\. nici n-a auzit ghea]a cr\p`nd. deci au gr\bit pasul. 107 . pe poalele paltonului. sub stratul de nea `l recunoscu pe Sipc\ V. aduna]i pe malul cel\lat. cu grij\ s\ nu se murd\reasc\. a[a c\ deschise ca un paravan catalogul cel mare. iar doamna Tamara S\ftoiu `i privi cu drag c`t de lini[ti]i se jucau ei `n compara]ie cu ceilal]i.

acuz`nd-o c\ a speriat pe[tele. a[a c\ se l\s\ leg\nat\ u[or de valuri [i `mpins\ de v`ntul care b\tea `n catalog ca `ntr-o p`nz\ de corabie. n-a v\zut dec`t ap\ `n jur [i s-a speriat pu]in. debitul Prutului. dar cum st\tea a[a. gr\nicerii de pe ambele p\r]i n-au observat-o pe doamna profesoar\ cum se v\rsa `n Dun\re. ghiaur sictir. directorul Gherasim Du]u a f\cut-o cu ou [i cu o]et `n cancelaria plin\ [i a penalizat-o pentru orele lipsite [i pentru c\ mirosea groaznic a hamsie [i guvid. a[adar s-a cufundat `n lectur\. la [coal\. apoi au `nchis-o `ntro cabin\. Fiind noapte.. speriat\. a remarcat c\ elevii Iliescu [i Parfenie au multe absen]e.. fiind cadru didactic `n Rom=nia. iar lui State V.. 108 .Cip Ie[an care `mbog\]ea. ceva mai jos. ~ntoars\ `n ]ar\. Marinarii au `njurat pe limba lor.. Paraschiv nu-i iese media la biologie. Cu foamea era obi[nuit\ de mult. C`nd s-a trezit. cu catalogul larg deschis `n fa]a ochilor. *** Doamna profesoar\ Tamara S\ftoiu a fost scoas\ din mare cu n\vodul [i urcat\ la bordul unui pescador sub pavilion turcesc. `mpreun\ cu catalogul de care n-a vrut s\ se despart\.

s-a speriat [i a fugit c`t colo. Dup\ aproximativ un sfert de ceas s-au pomenit cu un al treilea iepura[ care tremura de fric\ g`ndindu-se la lupul cel r\u. c\ci avea bl\ni]\. ~n vreme ce tremura. unul dintre ei a scos c\r]ile de joc [i au `ncins un poker pe bani. o armat\ `ntreag\ de iepura[i. c`nd a v\zut at`]i iepura[i. a ap\rut de undeva [i al patrulea iepura[. vine lupul [i m\ m\n`nc\. ~ntr-un t`rziu. p`n\ diminea]a au tot venit iepura[i dinspre toate punctele cardinale: treceau pe acolo.. la fel de fricos din exact acelea[i motive. Cum erau ei a[a. 109 . apoi `nc\ unul [i tot a[a. Varianta A: Fiind patru iepura[i str`n[i laolalt\. Dup\ cinci minute a mai venit un iepura[.. pe acolo a trecut [i lupul cel fioros. La el n-a venit lupul s\-l m\n`nce. vine lupul [i m\ m\n`nc\!”. Cei trei iepura[i frico[i au `nceput s\-[i spun\ pove[ti cu lupi fioro[i. Dup\ plecarea lupului. a venit lupul prin surprindere [i i-a m`ncat pe to]i. Nu de frig. f\r\ a mai privi `n urm\. care cu siguran]\ umbla dup\ el s\-l m\n`nce. g`ndind c\ vine lupul [i `l m\n`nc\. absorbi]i de partid\ [i lipsi]i de vigilen]\. Varianta B: De grupul celor patru iepura[i frico[i s-a mai lipit un iepura[. De lup. care g`f`ia de oboseal\: fugise ziua-ntreag\ pe c`mp de team\ s\ nu-l prind\ lupul cel r\u [i s\-l m\n`nce. a venit alt iepura[. tremura de fric\. `[i spunea `n sinea lui “Vai. care i-au `nsp\im`ntat [i mai tare. poate chiar sute de iepura[i.Mersul Trenurilor Poveste cu iepura[i frico[i Un iepura[ st\tea pe ima[ [i tremura. Cum st\teau ei a[a. care tremura de fric\ la r`ndul s\u. se str`nseser\ pe c`mp c`teva zeci. P`n\ spre sear\.

deci au f\cut mare economie de cartu[e. chiar tupeu . Unii chiar `ncepuser\ s\ c`nte „Cine se teme de lupul cel r\u?”.Cip Ie[an vedeau aglomera]ie [i se b\gau. ~ntre timp. pe mai multe voci. tr\g`nd la gr\mad\. crez`nd c\ e coad\ la morcovi. c\ lupul plecase.acum. primii iepura[i veni]i prinseser\ curaj. 110 . G\l\gia lor a atras ni[te v`n\tori. Mult s-au bucurat ace[tia v\z`nd a[a o aglomera]ie de iepura[i.

cu coada str`mb\ . botezat astfel de baba mioap\ `n curtea c\reia se oplo[ise. a[a c\ T\rz\nel. Bobi]\ . pe o str\du]\ dintr-o mahala.au aderat la cauz\ f\r\ `ntreb\ri. deci varianta urlatului la Lun\ cade. tot a pustiu. trezi]i de la l\trat. ~n toiul nop]ii.Mersul Trenurilor Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ~n toiul nop]ii. c`inele maidanez B\iatu l\tra a pustiu ca `ntr-un c`ntec de pahar despre tramvaie. a[adar a `nceput s\ latre [i el. au chemat hingherii. 111 . care `[i lingea puii `n t\cere. patru c`ini l\trau a pustiu. Amy. C`inele maidanez Rex l-a auzit pe B\iatu l\tr`nd. Despre opt c`ini l\tr`nd simultan a pustiu se b\nuie[te c\ au un motiv temeinic s\ o fac\. pe o str\du]\ dintr-o mahala. Dup\ dou\ ceasuri c`inele B\iatu.[i chiar Pufi]\ \la mic.mai pu]in pe c\]eaua B\iatu. auzindu-i pe cei doi cum l\trau a pustiu. deci au `nceput [i ei s\ latre. prin urmare. [i-au `nchipuit c\ e ceva serios. Patru c`ini care latr\ a pustiu `n aceea[i mahala pot na[te un puternic curent de opinie. care au pus arcanul pe to]i trubadurii . Pe cer erau nori [i nu se vedea Luna. f\r\ s\[i pun\ prea multe `ntreb\ri. Azor [i L\bu[. tot a pustiu. Locuitorii din mahala. toate cotarlele din mahala au `nceput s\ urle [i ei a pustiu. a `ncetat s\ mai latre: f\tase [i `[i lingea puii.

Un strigoi burtos (pe timpul vie]ii fusese cu siguran]\ m\car [ef de sec]ie. cu tuleie. de m`ntuial\. d`nd indica]ii unor strigoia[i sl\b\nogi [i cam nepricopsi]i. bordurile. cu lun\ palid\. o stafie stafidit\ [i negricioas\ m\tura frunzele de pe alei oprinduse din c`nd `n c`nd s\ scuipe printre cei doi din]i r\ma[i `n alveole [i s\ trag\ dintr-o pip\ .. r\cniser\. care v\ruiau prost. de cear\. Poveste edilitar-gospod\reasc\ din cimitirul frunta[ „Ultima relaxare” Era noapte. noapte care `]i d\dea fiori. ni[te fantome chicoteau [i se `nghionteau `n vreme ce [tergeau cu gaz luat de prin felinare inscrip]iile porcoase f\cute cu dou\ nop]i `n urm\ de o ga[c\ de pu[tani satani[ti.o pip\ din os. basc\ [i salopet\. bine`n]eles. noapte neagr\. dac\ nu chiar responsabil cu gestiunea sau administrator de asocia]ie) f\cea gesturi largi din oasele m`inilor. se `mb\taser\ 112 . ascultaser\ muzic\ la casetofon. C`teva morminte mai `ncolo.. Ace[tia b\user\ diazepam cu votc\.Cip Ie[an Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici 1. Era o noapte `n care eventualul trec\tor r\t\cit pe aleile cimitirului “Ultima relaxare” ar fi putut z\ri o forfot\ neobi[nuit\. `n timpul \sta. zdr\ng\niser\ la o chitar\ cr\pat\ [i dezacordat\.

Prin copaci. ca `n filmele horror. ridicate spre bezn\ ca ni[te gheare. ale unor f\pturi sau lucruri de pe alt\ lume. pe aleile cimitirului “Ultima relaxare”. care flirta vizibil cu un schelet atletic. s-ar fi mirat cu siguran]\ de forfota asta neobi[nuit\. o noapte rece. `n care nu toate ies conform planului Un sc`r]`it lugubru sparse lini[tea nop]ii. 2. p\s\rele ciripeau: “Crau-crau!”. `n vreme ce v`ntul [uiera n\praznic printre crengile desfrunzite. [i doar c`teva raze `nsp\im`ntate proiectau pe ceriu umbre fantastice. tremur\toare. posibil fost profesor de sport sau maistru instructor. Poveste de Halloween. cu ani `n urm\. dup\ cum spuneam. fost\ dirigint\. 113 . s-ar fi `ngrozit [i ar fi fugit c`t colo. Asta. De groaz\. S-ar fi mirat. Luna se ascunsese dup\ nouri. torc`nd [i v`r`ndu-li-se tuturor printre ]urloaie. un motan din cartier.`nainte s\ li se fac\ r\u [i s\ plece la casele lor sp`nzuraser\ `n mod ritualic. urmat de cl\mp\nitul unor maxilare desc\rnate. Eventualul trec\tor r\t\cit. Schele]ei [i schele]ele merg`nd pitice[te ciuguleau din iarb\ h`rtiile [i chi[toacele sub supravegherea sever\ a unei scheletese cu figur\ didactic\ [i ochelari.Mersul Trenurilor lemn [i . p`n\ c`nd z\ri `n dep\rtare fantoma unui c`ine [i ]`[ni `n stafia unui copac pe care. os pe os. iar doi strigoi c\rau frunzele uscate `ntrun giulgiu. un sc`r]`it ca de cosciug deschiz`ndu-se. Ceva mai `ncolo c`teva fantome greblau. cineva `l t\iase ilegal [i `l f\cuse lemne de foc. Stafia motanului era [i ea prezent\. desigur. Era noapte: o noapte `nfior\toare. dac\ n-ar fi citit `n presa local\ anun]ul despre faptul c\ Prim\ria organizeaz\ o nou\ edi]ie a concursului de cur\]enie “Cel mai frumos cimitir din municipiu”.

surprin[i de o alt\ patrul\ [i `ntreba]i unde domiciliaz\. fantomele. a[adar au fost s\lta]i pe loc [i b\ga]i `n dub\. dup\ cum a]i aflat [i de la televizor. Stafiile. Scri]i [i d\ ce vi le-a]i legat. c`nd f\pturile ~ntunericului. recunoa[te]i! striga agentul-[ef Vipu[c\. h\h\! Cristeo.Spune]i..adic\ arestul de la subsol . care se preg\tea s\ m\n`nce o bucat\ din Lun\. stafiile. care tr\ie[te p`n canale!”. h\-h\! S\ u[ura]i munca d\ activitate neobosit\ a organelor. `mping`nd `n fa]a suspectelor o foaie de h`rtie [i un pix. Era noaptea de Halloween. `n lin]olii putrede [i murdare..era ocupat de c`]iva mor]i-vii. “Plin\ ]ara. v`rcolacii. d\ boschetari din \[tia. ~n drum spre sec]ie a oprit duba pentru a ridica [i un cet\]ean suspect. Adic\ cantitatea d\ trei sfere rotunde din material metalic fieros [i d\ trei lan]uri metalice d\ fier ca cum era alea d\ legam eu cu d`nsele vaca `n sat la mine. `nainte pentru ca s\ deviu ce s`nt acuma.. b\i. de r\cnete. ie[i]i din mormintele lor cu nici trei ceasuri `n urm\. moroii [i mor]ii-vii ies `n lume. . strigoii. d\ membrele inferioare.. a filosofat majurul. spre sub p\m`nt). o noapte nep\m`ntean\. ca c\tu[ele. semne al os`ndei ve[nice ce le fusese h\r\zit\.. ~n arestul sec]iei de Poli]ie era anima]ie: agentul-[ef Vipu[c\ Romulus lovea `n mas\ cu bulanul din dotare pentru a p\rea mai fioros [i se r\stea la trei stafii firave. proasp\t aduse cu duba de patrul\. purtau legate la picioare cu lan]uri ruginite ghiulele grele de fier.. 114 . din c`nd `n c`nd. o noapte str\b\tut\.Cip Ie[an o noapte ireal\. ace[tia ar\taser\ cu degetul `n jos. duhurile rele. m\. Scri]i cum a]i efectuat deplasare `n incinta depozitului d\ resturi metalice d\ fier vechi dup\ raza secsei noastre de unde a]i suptstras fraudulos prin infrac]iunea d\ furt fierul metalic vechi g\sit asupra suspec]ilor. la ]ambal cu ei! }ambalul . strigoii. b\. spre p\m`nt (mai exact. pun`nd z\vorul.

doi [mecheri i-au furat craniul [i au tras `n el cu piciorul p`n\ l-au ciobit. acesta a declarat c\ e v`rcolac. e pustie f\r\ tine!”. [i vampira[ii cei mici. care primise leafa [i o beuse. nevast\-sa. unuia dintre ei. iar vampiri]a. nu?”. Mai `nt`i a `ncercat s\ mu[te jugulara unui boschetar. s\rmanul vampir a supt din s`ngele cu mare concentra]ie de alcool p`n\ ce a ajuns mort viu de beat. din clopotni]a p\r\sit\. au nimerit pe teritoriul unei g\[ti de cartier [i au fost b\tu]i fiindc\ n-au avut ]ig\ri [i fiindc\ purtau giulgii albe. adic\ e[ti din \ia care st\ toat\ ziua cu punga d\ v`rcolac la nas. `i adreseaz\ [i pe aceast\ cale rug\mintea: „T\ticule. `ntoarce-te! Grinda de sus. dar i s-a f\cut grea]\ v\z`ndu-i g`tul nesp\lat. Nici alte f\pturi ale ~ntunericului n-au nimerit-o mai bine `n noaptea de Halloween: c`]iva strigoi mai tinerei. iar c`teva str\zi mai `ncolo a dat peste un cet\]ean adormit. cu ca[ la gur\ [i f\r\ tuleie pe maxilare. `n c\utare de s`nge proasp\t. Ceilal]i au r\mas f\r\ banii de pe ochi. “Aha. 115 . El nu s-a mai `ntors acas\.Mersul Trenurilor Luat la `ntreb\ri peste ochi. ca tricourile echipei Dinamo. cu care fuseser\ `nmorm`nta]i. copiii. {i un biet vampir a pornit-o de capul s\u prin lume.

dar acestuia angaja]ii nu `i puteau lipi gum\ de mestecat pe coad\. Telefonul secretarei era ro[u [i zb`rn`i pentru prima dat\ de la `nceputul anului. Pe hol. a[tept`ndu-se ca de obicei la ceva r\u.pe por]ile c\reia `n ultimele [ase luni p\trunsese un singur c`ine. institu]ia nu se desfiin]eaz\. diverse rase. la vreo reducere de personal sau chiar la `nchiderea institu]iei . to]i angaja]ii. Dup\ o clip\. `ntr-o vitrin\.Cip Ie[an A[a s-a castrat c\]elul ~n sediul Centrului de Ecarisaj se auzeau troznind din vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard [i miorl\itul motanului Popescu. mai ceva ca la chezin\. o ofensiv\ cu fonduri europene. cu multe premii. Dup\ dou\ ore. componente ale unui pistol cu cu tranchilizante [i c`teva mici mulaje de c`ini. odihneau pe perni]e de catifea un arcan. c`nd se f\cea coad\ la casierie. Cu excep]ia zilelor de leaf\. pechinezul doamnei Popescu. Oftatul colectiv de u[urare flutur\ perdelele ca un v`nt: nu. ci dimpotriv\! Se preg\tea o ofensiv\ f\r\ precedent `mpotriva patrupedelor f\r\ st\p`n. priveau cu team\ spre [ef. Popescu `l chema [i pe director. nici trage [uturi `n fund. fiindc\ se p\stra cur\]enia. proasp\t b\rbieri]i. sediul Centrului de Ecarisaj se umpluse `n timp record. o les\ cu zgard\. secretara Anemona intr\ f\r\ s\ mai cioc\neasc\ `n biroul directorului Popescu. 116 . femeia de serviciu Marcela era mul]umit\ de sediul pustiu. alb\ la fa]\. nevasta [efului.

via]a lui F\nic\ s-a schimbat `n bine. conform acestora. ~n ziua urm\toare. au trecut la r`ndul lor prin padoc m\car de zece ori `ntr-un singur ceas. Asta. Rex. un pistol [i o cutie mare de seringi cu ser tranchilizant.Mersul Trenurilor * * * Zilele urm\toare au marcat profund [i ireversibil via]a ora[ului. ci doar sterilizarea c`inilor comunitari. ~ntr-o diminea]\. din care c`]iva angaja]i au desc\rcat l\zi mari de carton. p`n\ c`nd un dul\u a sc\pat [i i-a mu[cat. care tocmai efectuase o vizit\ acolo [i se mira. 117 . deci au `nceput s\ frece maidanezii cu spirt. Dup\ ce domnul primar anun]ase c\ hingherii vor fi pl\ti]i la num\rul de animale capturate. el fiind un c`ine bl`nd [i prietenos. nu cinci. S\pt\m`na urm\toare. ca s\ nu mai fie loc de fraude. al]i maidanezi din cartier. L\bu[ sau Grivei. pe care soacr\-sa nu-l mai bate la cap. De atunci. la prins maidanezi. La cap\tul primei s\pt\m`ni. `n ]arcuri ar fi trebuit s\ se afle cam un sfert de milion de maidanezi. anun]`nd c\ de-acum `ncolo nu se mai pl\te[te capturarea. din fericire. F\nic\ a fost unul dintre ei. C`]iva hingheri `ncep\tori au interpretat `n felul lor indica]iile cu sterilizarea. pistoalele cu tranchilizante au fost `mp\r]ite hingherilor afla]i pe teren. ace[tia l-au prins doar pe dul\ul Pandele de vreo sut\ de ori `n aceea[i zi. c`]i `i ie[eau la num\r\toare domnului primar. iar el a devenit un ginere fericit. Au vrut apoi s\ sterilizeze o c\]ea prin fierbere. care vine de fiecare dat\ c`nd strigi cu]u-cu]u. directorul Popescu era pe teren [i a intervenit la timp. `n curtea Centrului a parcat o dubi]\ de la Bucure[ti. angaja]ii Centrului de Ecarisaj `[i num\rau cu satisfac]ie c`[tigurile. gospodarul [ef a trecut la m\suri drastice. dintr-o lad\. profit`nd de neaten]ia general\ [i-a luat pentru acas\.

. f\c`nd aluzii la denumirea asocia]iei [i la p\c\tosul personaj biblic Onan. cei prin[i `n lupta cu maidanezii municipali s-au pomenit la un moment dat `ntr-o perioad\ de stagnare. vreo trei f\ceau injec]ii `n burt\ [i se juraser\ c\ nu se mai apropie `n via]a lor de vreun c`ine. Pe la sf`r[itul lui 1914 `ns\. al c\rui nume s-ar putea traduce `n limba noastr\ prin „Patru labe”. cu lungi [i obositoare mar[uri.Cip Ie[an Deoarece vreme de c`teva ceasuri nici un c`ine comunitar n-a trecut prin zona controlat\ de fra]ii gemeni Geo [i Teo. cu nemaiv\zute mi[c\ri de trupe. cu [arje de cavalerie [i fronturi mutate pe zeci de kilometri `n doar c`teva zile. al]ii `[i num\rau banii r\ma[i dup\ prima s\pt\m`n\ sau sufereau de mahmureal\. apoi `n cet\]enii care ie[eau cu cump\r\turi de la complex.. dup\ care s-au jucat de-a duelul. maidanez sau ba. * * * Primul R\zboi Mondial a `nceput `n for]\. Nu intr\m mai profund `n studiul istoriei. au dormit ne`ntor[i p`n\ la `ncheierea campaniei. ambii. ace[tia au `nceput s\ se plictiseasc\. fiindc\ aceasta oricum se repet\: de[i n-au s\pat tran[ee ca pe frontul de vest. buni tr\g\tori. Ei au r\mas 118 . din acest motiv. „Vier Pfoten”. indiferent de cauz\!) deveniser\ peste noapte simpatizan]i ai unei asocia]ii. osta[ii ambelor tabere s-au apucat de s\pat tran[ee. au scos pistoalele [i au `nceput s\ trag\ la ]int\ mai `nt`i `n copaci. Cauzele erau multe: unii dormeau de la tranchilizantele cu care se `mpu[caser\ `n glum\. ~n zadar a `ncercat domnul director Popescu s\-i conving\ pe ace[tia din urm\ . care i-a stropit cu agheazm\ [i i-a amenin]at cu afurisenia. din care n-au mai ie[it dec`t ocazional p`n\ la armisti]iu.la un moment dat a adus chiar [i un pop\ de cartier. iar c`]iva (`ntotdeauna au existat dezertori.

doi[pe. secretarul general al ONU. mai ales c\ padocul municipal putea ad\posti maximum zece exemplare canine . cum\tri. situa]ia stagna. s\ fie cheltuite. pre[edintele ]\rii.Mersul Trenurilor pe pozi]ii. hingherul Aurel a avut un vis. p\r`nd la prima vedere s\ nu se cunoasc\. Destinatarii erau mul]i: de la diverse rude din mediul rural. pre[edintele 119 . care sem\nau leit [i la scrisul de pe etichete sau la sunetele care r\zb\teau din ele .un fel de sfor\it de maidanez adormit cu injec]ii tranchilizante. la ghi[eul „Expedi]ii colete” . Cet\]eni oarecum diferi]i la `nf\]i[are. hingherul Aurel [i directorul Popescu au ie[it ]in`ndu-se dup\ g`t ca doi fo[ti colegi de banc\ din [coala primar\ [i s-au `ndreptat spre cea mai apropiat\ bodeg\. * * * ~n timp ce dormea de la injec]ia cu tranchilizante (`l `mpu[case un coleg). Dup\ un ceas. p`n\ la primul ministru. Maidanezii municipali se `nc`rligau `n voie pe sub sc\ri de bloc [i renun]au la pl\cuta ocupa]ie doar pentru a b\ga botul `n saco[ele sau col]ii `n picioarele trec\torilor. dup\ cum am mai spus. * * * A doua zi de diminea]\. S-a trezit brusc [i a plecat la serviciu.hai. care se trezesc `n plin r\zboi c\ religia le interzice s\ pun\ m`na pe pu[c\...era coad\ mare. A intrat f\r\ s\ bat\ la u[\ `n biroul directorului Popescu.mai exact. dac\ se bag\ [i `n cu[ca portarului. trimiteau colete identice ca dimensiuni. cam ca sectan]ii \ia. venite de la fondurile care luminau ca un far [i a[teptau. cumna]i [i mai ales soacre. Prin urmare. ~ntunericul amor]it al stagn\rii era str\puns doar de cele c`teva raze vesele. la oficiul po[tal din ora[ .

Domnul primar era bucuros. `mp\r]ise multe premii.Cip Ie[an Statelor Unite etc.. Din coletele pe ale c\ror etichete fusese pus\ [tampila „Retur” m`r`iau cu ur\ ni[te patrupede turbate de foame. 120 . Ionescu”. `n curtea oficiului po[tal au `nceput s\ vin\ camioane mari. apoi `[i luase concediu. * * * ~ncep`nd din a treia zi. A doua zi. Nu se mai auzea nici un c`ine url`nd. Numele expeditorilor nu erau chiar at`t de multe: „Dl. doar greierii mai sp\rgeau lini[tea nocturn\ a ora[ului. care se zg`l]`iau p`n\ [i `n timpul sta]ion\rii..

Mersul Trenurilor 121 .

domnul Ciozv`rt\ a sc\pat de b\taie. `n poieni]\. care `l m`nca! 122 . fiindc\ `n po[et\ `i intrase un c`rc`iac mare. cu platoul de mici `n m`n\. din nefericire. Tat\l acestuia a dorit atunci s\-l bat\ pe domnul Ciozv`rt\. ~ntre timp. cu care se luase la tr`nt\. lucruri [i mai grave se `nt`mplaser\: pe doamna Ciozv`rt\ a mu[cat-o de deget un b\rz\une. de unde vroia s\-[i scoat\ peria de cap. Domnul Ciozv`rt\ a salvat micii la timp. apoi doi bursuci. care s-au repezit s\ ia. Mai bine. care nu era a[a de condimentat [i pe care l-a considerat b\iat bun.Cip Ie[an Povestire mic\ despre ni[te mici Familia Ciozv`rt\ a profitat de bl`nde]ea soarelui prim\v\ratic pentru a petrece clipe de neuitat `n p\durea din apropierea localit\]ii lor de ba[tin\. dar cum fugea el a[a. fugind cu ei `n p\dure [i sc\p`nd de urm\ritori. copilul Ciozv`rt\ l-a mu[cat de picior pe un alt copil. prea condimenta]i pentru gustul s\u. Micii au fost g\si]i a doua zi. Din fericire. ci doar pe domnul Ciozv`rt\. Mirosul micilor la gr\tar a atras mai `nt`i invidia vecinilor. fiindc\ `n acele momente tocmai era ocupat cu ursul. c`]iva fra]i jderi [i. patru dul\i ciob\ne[ti floco[i [i r\i. s-a `nt`lnit cu ursul. Ursul n-a fost tentat s\ m\n`nce micii. iar m`na i s-a umflat [i n-a mai `nc\put `n po[et\. Juc`ndu-se pe iarb\ de-a dacii [i romanii.

prefer\m s\ reproducem c`teva articole dedicate manifest\rii: * Ziar de opozi]ie. spat\. antiguvernamental: „Sc\derea nivelului de trai cauzat\ de politica dezastruoas\ a primului ministru [i-a pus amprenta pe T`rgul de Fete din acest an: de team\ s\ nu r\m`n\ cu marfa nev`ndut\. semn c\ acesta n-a trecut neobservat. `n sunet de fanfar\ [i `n prezen]a primarului Axinte R\murel. mul]umindu-i cu sclipiri de rou\ pentru aportul s\u `n procesul de fotosintez\. * Tabloid popular [i populist. mai mul]i tarabagii au fost nevoi]i s\ ia aminte la posibilit\]ile financiare ale clien]ilor. eventual tac`m de fat\ (gheare [i g`turi)”. piept de fat\. cu poze mari. care nu [i-ar putea permite din salariul mediu pe economie sau din pensie o fat\ `ntreag\ [i la locul ei. Ziarele locale [i chiar unele publica]ii centrale au scris mult despre eveniment. ciolan [i cap de fat\ pentru r\cituri. iar tradi]ionalul T`rg de Fete tocmai se deschidea oficial. Cei mai mul]i dintre ace[tia. apele venite de la munte mai luau c`te o gospod\rie.Mersul Trenurilor T`rg de fete Florile priveau spre Soare. c\r\bu[ii zumz\iau la joas\ `n\l]ime ca ni[te purcelu[i zbur\tori ai lumii insectelor. colorate: „O echip\ de inspectori OPC pornit\ s\ controleze T`rgul de Fete a descoperit grave nereguli: multe fete erau 123 . au dorit s\ achizi]ioneze la gramaj pulpe de fat\. ceaf\. Pentru a p\stra obiectivitatea. dou\. parfumul teilor se r\sp`ndea prin biosfer\.

iar c`teva adresau propuneri ru[inoase trec\torilor. * S\pt\m`nal financiar de mare tiraj: „Economia de pia]\ face ca oferta T`rgului de Fete s\ se diversifice cu fiecare edi]ie. din cauza inunda]iilor. galbene. unde le-a amendat pentru prostitu]ie. `n acest an mai multe firme au comercializat fete chineze[ti 124 . a grindinei [i a g`ndacilor de Colorado nu prea s-au f\cut fetele anul \sta. Comercian]ii prin[i cu m`]a-n sac au primit amenzi ustur\toare.Cip Ie[an expirate. iar cele care s-au f\cut au ie[it pipernicite. fuseser\ depozitate `n condi]ii necorespunz\toare. iriga]ii [i educa]ie. * Mic s\pt\m`nal cet\]enesc. * Ziar central.M. a[a c\ [i-a uitat marfa sub masa bufetului. Cet\]eanul P. Acesta le-a dus la sec]ie. c`]iva elevi cinsti]i [i buni la `nv\]\tur\ care au g\sit fetele uitate de cet\]eanul ebrietat le-au predat primului om al legii `nt`lnit. iar peste fetele stricate s-a v\rsat detergent.”. Dup\ ce [i-a achizi]ionat fetele dorite.”. Ei s`nt siguri `ns\ c\ Ministerul Agriculturii `i va ajuta cu fonduri de la buget pentru a recupera m\car o parte din investi]iile f\cute `n `ngr\[\minte naturale. f\r\ vlag\ [i cam prost\nace. cu specific infrac]ional: „UITUC. Cererea fiind de a[a natur\. prezentau modific\ri ale propriet\]ilor organoleptice. s-a `ntins cam mult s\ bea ad\lma[ul. pro-guvernamental: „C`]iva comercian]i s-au pl`ns c\.M. Din fericire. C`teva dintre ele au acceptat s\ pozeze pentru ziarul nostru chiar `n timp ce se cl\teau de detergent: o binevenit\ ocazie de a deveni fotomodele!”. a plecat cu c\ru]a la T`rgul de Fete s\ v`nd\ un purcel [i s\-[i cumpere `n schimb trei tinere care s\-i fac\ b\tr`ne]ea mai u[oar\. P.

de ultim\ genera]ie. caiet g\sit pe malul unei b\l]i ad`nci. deoarece rom=nii `nc\ nu au bani s\-[i permit\ fete noi.”. `mp\turite cu grij\. Ni[te t\ietori de lemne afla]i `nt`mpl\tor `n trecere pe acolo lau cobor`t pe domnul primar din copac cu tot cu creanga pe care c`nta [i au chemat ambulan]a. la repezeal\: „~ntruc`t condi]iile actuale. am onoarea s\ prezint aleg\torilor mei cele mai alese ur\ri cu ocazia Sfintelor S\rb\tori precum [i demisia mea definitiv\ din toate func]iile de]inute sau nu. l`ng\ hainele bune ale primului gospodar. *** Articolele de mai sus [i altele de aceea[i teap\ au fost decupate [i lipite pe foile numerotate din caietul studen]esc al domnului primar Axinte R\murel.Mersul Trenurilor cu leduri [i becule]e. re[apate. v`nz\rile la standurile sale nu merg conform estim\rilor. 27/94206. dotate cu perni]e mari [i Euro-IV. din p\cate. dependin]e [i termopane roz. ba chiar [i c`teva babe b\tr`ne care [tiu rostul la p`ine. fete contraf\cute pe vapor. 125 .”. v\duva mea s\ primeasc\ 4 (patru milioane) hectare gr\din\ legume `n spa]iu intravilan extraterestru ultracentral. ci prefer\ m`na a doua. Reprezentantul pentru Rom=nia al unui mare concern multina]ional ne-a declarat c\. femei `ntre dou\ v`rste. Pe prima pagin\ fusese scris cu pixul. Rog prin prezenta ca `n baza aceleia[i hot\r`ri. cu balcon. conforme cu hot\r`rea Consiliului Local Nr. nu reprezint\ un cadru viabil [i propice.

Cip Ie[an 126 .

De data asta. Scrisoarea respectiv\. B\tr`nul a[ez\ plicul pe noptier\. po[ta[ul `i b\tu la u[\. apoi `ncepu din nou s\ a[tepte pensia. De[i avea b\t\turi [i era surd. a[tept`nd pensia! 127 . `l anun]a c\ are de ridicat un milion de dolari [i ceva. l\s`ndu-l mo[tenitor. dup\ ce `n prima jum\tate de noapte nu-l vis\ nici o clip\ pe po[ta[ cum vine [i-i aduce pensia. se trezi [i rupse plicul `n buc\]i. factorul po[tal Gic\ i se ar\t\ `n vis cu tot cu [apc\ [i tolb\.Mersul Trenurilor A[tept`ndu-l pe po[ta[ Un b\tr`n a[tepta pensia. b\tr`nul `n]elese adev\rul din plic [i l\crim\: bogatul s\u str\bunic din America murise. iar diminea]a se trezi vioi. Apoi dormi minunat. Nu a[tepta s\-i aduc\ po[ta[ul Gic\ altceva. l`ng\ paharul cu din]ii. a]ipi `ntr-un t`rziu [i. a[teptarea parc\ nu mai era a[a pl\cut\. ci doar pensia. Totu[i. s\-i dea un plic mare. cu treizeci de zile `nainte de pensie. de la banc\. cu multe timbre colorate.

Se spune c\ p\c\leala a fost sor\ cu rom=nul `nc\ din cele mai vechi timpuri. Reveni]i dup\ cinci minute. poftindu-l s\ vin\ p`n\ la ei. `n anul 106. Somnul `ngra[\. * * * 128 . `mp\rate!” la `ntrebarea “Tu e[ti Mircea?”. fiind luat\ de elevi drept bun\: din c`te se pare..Cip Ie[an P\cal\. aflat `n stare de ebrietate [i pus pe [otii fiind. Pisica doarme `n continuare. s\-i arate ceva frumos. C`rnatul a disp\rut. s\-i aleag\ pe ei. dar nu chiar `n halul \sta! Animalele [tiu s\ p\c\leasc\. aruncat\ cu arogan]\ de `nsp\im`nt\torul Baiazid. vis`nd o lume minunat\. f\r\ c`ini. ]\ranii aduna]i la Bob`lna `l p\c\lesc pe grof. {i el se pricepe la p\c\lit. fiindc\ vor munci pentru bun\starea ]\rii. iar prin 1462. ~n 1437. C`nt\ri]i din nou pisica. Vlad }epe[ p\c\le[te mai mul]i turci. C`nt\ri]i pisica. Decebal l-a p\c\lit pe Traian t\indu-[i singur capul. Va avea cu 100 de grame mai mult. s\ vad\ ce m\iestrit a fost lucrat covorul. pisica pare c\ doarme. dar plin\ de [oricei [i motocei. mai mul]i oameni politici rom=ni au spus electoratului. dup\ cum se poate vedea [i pe Column\. Dac\ ar fi s\ o lu\m doar de la genez\ `ncoace. tot g\sim sumedenie de exemple. O p\c\leal\ celebr\ figureaz\ [i `n programa [colar\. ar fi fost paharnicul B\rdac\ {trulea.. De pild\. zic`ndu-le s\ se aplece pu]in. ~n ultimii ani. cel care a r\spuns “Da. Pune]i pe mas\ un c`rnat (100 de grame) [i ie[i]i din odaie. cu diverse ocazii. Rom=nul este om. Omul este un animal. frate cu rom=nul La prima vedere.

astfel. * * * 129 . lucioase. cum se spune pe la televizor. te minte c\ e verde de la mama lui. iar malul de-abia a[teapt\ s\ se surpe cu tot cu turi[ti [i cu aparatele lor de fotografiat. se degajeaz\ carosabilul. de exemplu.Mersul Trenurilor Minciuna face parte din natur\. Cameleonul. iar drumarii `[i str`ng sculele [i pleac\. unde ve]i putea gusta tradi]ionalul polen!”. De la ele s-au inspirat unii care lucreaz\ `n turism [i care. pitoresc. pline de sucuri dulci. de parc\ ar spune insectelor “Corola noastr\. pepit sau galben dac\ e nevoie. Exist\ bolovani care de-abia a[teapt\ s\ se reia circula]ia pe Valea Oltului. dar se face ro[u. viu colorate. de[i ar putea s\ par\ greu de crezut la prima vedere. dup\ eforturi supraomene[ti din partea drumarilor. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. pitoresc. lucioase [i viu colorate `[i g\sesc. Dup\ ce se termin\ treaba. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. prin pliante frumoase. lucioase [i viu colorate spun oamenilor “Hotelul sau restaurantul nostru. Insectele [i turi[tii care cred `n chestiile frumoase. unde ve]i putea gusta tradi]ionala tochitur\!”. sf`r[itul. poate a]i remarcat [i dumneavoastr\ c\ locurile de unde se aude cel mai bine ecoul s`nt exact pe buza pr\pastiei. Plantele mint [i ele: cele carnivore s`nt frumoase. * * * Pe l`ng\ animale [i vegetale mint [i mineralele. a echipelor de interven]ie care au muncit non-stop. c`nd au conceput costumele de camuflaj. De la el s-au inspirat militarii. respectivii bolovani `[i dau drumul s\ cad\ pe [osea. precum [i politicienii care `[i schimb\ culoarea dup\ rezultatele alegerilor. ~n plus.

. 130 . Electricienii [colii. iar ghinionul s\u fusese c\ lupul a venit la st`n\ tocmai de 1 aprilie. au sc\pat de explozie fiindc\ tocmai f\ceau un ciubuc `n timpul programului. dar n-au g\sit nici o bomb\. [i-a lipit barb\ [i must\]i din vat\. s-a st`rnit panic\. vecinul ciobanului [i-a p\c\lit soacra. a[a c\ poate s\ apuce firele cu m`na. `n timpul meciului de fotbal dintre “Av`ntul” [i “Recolta”. auzind c\ ursul morm\ia din nou pe la geamuri.. {ugub\]ul cadru sanitar. zic`ndu-i s\ ias\ pu]in p`n\ la porti]\. c\ o strig\ cum\tra. Pacientul era tocmai cel care. C`nd a fugit afar\ din laborator. de asemenea: De 1 Aprilie. strig`nd “Hai. ~n seara aceleia[i zile. a tras o p\c\leal\. domnul doctor Anatol Plasture a profitat de c`teva clipe libere pentru a-[i p\c\li un alt pacient. repar`nd ma[ina de sp\lat a unei doamne din cartier. elev `n clasa a VII-a D.Cip Ie[an Istoria despre care pomeneam mai sus continu\ s\ se scrie sub ochii no[tri. pus pe [otii. A anun]at telefonic c\ `n [coal\ se afl\ o bomb\. F\nic\ l-a p\c\lit pe Mitic\. spun`ndu-i c\ a scos ma[ina din priz\. spun`ndu-i c\ transplantul de creier a reu[it pe deplin. `[i p\c\lise colegii din galeria “Av`ntului”. tem`ndu-se de teza la matematic\. fiule! S\ m\ prezint: eu s`nt Sf`ntul Petru!”. ostenit. Desigur. F\nic\ [i Mitic\. Bietul om era de meserie cioban. Recolta!”. Trupele speciale au cercetat [coala vreme de cinci ore. unul dintre pirotehni[ti [i-a aprins o ]igar\. Domnul doctor Plasture a fost `ntrebat [i de al treilea pacient “A reu[it opera]ia? Ce mi s-a `nt`mplat?”. Istoria p\c\lelilor. a luat o leg\tur\ de chei `n m`n\ [i s-a aplecat deasupra patului. profesoara de chimie a uitat deschise robinetele de gaz. a[adar strig\tele sale de disperare au fost interpretate oarecum gre[it de localnici. micu]ul Viorel T`ndal\. iar profesorii [i elevii au fost evacua]i. Dup\ ce i-a oferit primul ajutor lui Mitic\. spun`ndu-i “Bine ai venit.

obi[nuit cu parfumul meseriei.. B\nuiesc c\ [i ceilal]i vecini visaser\ cam la fel: c`nd am deschis u[a. ei erau deja pe hol..Vasilic\. sari din pat. Pu]ea `n continuare. deci a f\cut scandal. frigidere vechi. Nea T\nas\. care `n izmene sau chilo]i. P`n\ la urm\. s-a spart ]eava de rahat! Strig\tul unei vecine c\tre so]ul s\u m-a trezit din somn. dormea. un somn b`ntuit de co[maruri despre r`urile de pucioas\ puturoas\ ale Iadului. ocupat de biciclete. care `n pijama. ca un degust\tor de vinuri rare. s-a pomenit pe holul comun de la subsol. a f\cut “Hmmm!”. Nu s-a dat trezit (venise acas\ t`rziu [i cherchelit dup\ un ciubuc). arunc`nd cu papucii `n cei care tr\geau de el. administratorul.Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci . apoi s-a `ntors: 131 . te a[teapt\ meseria! Bag\ mare! Me[terul mahmur dom’ Gic\ a inspirat de dou\ ori.Me[tere cu aia-n cre[tere. mirosul trecuse frontiera dintre somn [i veghe. me[ter instalator specializat `n closete. a ordonat: . * * * La etajul patru domiciliaz\ dom’ Gic\. t`r`t pe sc\ri [i `mbr`ncit cu piciorul `n fund. dovedind c\ visele pot deveni realitate pentru oamenii cutez\tori. s\niu]e [i multe borcane goale.

. vi-l prezint pe cum\trul meu. a[a am observat la timp o stalactit\ lung\ [i m-am ferit. De la subsol se auzeau mu[te b`z`ind vesele. mai multe ca de obicei. locatarii s-au culcat la loc. aflat pe undeva. Specialistul Mitic\ a venit la mine: . }eava de rahat e. Pe m\sur\ ce coboram. repar\ tot ce se stric\! E me[ter! Me[ter bun! De[i de la subsol pu]ea `n continuare. pe orbe[te. Dup\ multe minute. s-a ar\tat o gean\ de lumin\. prin bezna din fa]\.~mi trebuie un b\iat t`n\r [i voinic s\ m\ ajute! Ceilal]i au r\suflat u[ura]i. iar c`nd am privit 132 . M\ duc s\ dorm. urm`nd sunetul pa[ilor lui Mitic\. S-a cr\pat [i curge. Mitic\! Mitic\.Stima]i locatari.A[a e. Am cobor`t. Mi-a venit greu s\ refuz: b\rba]ii blocului f\cuser\ cerc `n jurul meu. iar o vecin\ mai miloas\ [i-a [ters iute o lacrim\ din col]ul ochiului drept. v\ reclam! Nu se [tie cine a aruncat din `ntuneric cu un borcan `n dom’ Gic\. posed`nd basc\ [i geant\ de scule. Am b\nuit c\ nu e de la pasta de din]i. `ntors din ora[ cu un domn burtos. Cu primele raze de soare s-a ivit [i vecinul T\m\d\u. Stalactite [i stalagmite se aflau cu miile. dup\ ce fusese pocnit cu borcanul. Apoi. dar to]i s-au bucurat chiar [i dup\ plecarea ambulan]ei. Coboram `n `ntuneric. s\ nu dau cu capul. iar privirile lor binevoitoare sugerau c\ m-ar prinde imediat dac\ a[ fugi. av`nd `n minte imaginea vecinului Gic\ pe targ\. mai multe chiar dec`t celebrele trepte din Pa[cani. lumina devenea tot mai puternic\. eu mi-am terminat orele de program [i nu-mi iau de lucru acas\. Chema]i pe cineva. *** Treptele spre subsol p\reau f\r\ sf`r[it. am remarcat c\ bunul me[ter Mitic\ tr\znea a sec\ric\. Dac\ face]i g\l\gie. la fel ca vecinul T\m\d\u. sughi]\ el.Cip Ie[an .

st\p`ne?”. ni[te urme de t\lpi care urcau [i inscrip]ia cu vopsea verde “Jos Iliescu!”. urme brune de palme cu degete boante. ni[te inscrip]ii m\rturiseau t\cut despre trecerea unor civiliza]ii. C\z`nd. prinse `n lan]uri ruginite. L-am luat. c`teva hieroglife egiptene care povesteau anecdote din via]a lui Ramses. cu siguran]\... am exclamat. printre urmele mai multor m`ini late. `n straturile sedimentare depuse. dup\ z`mbetul t`mp. cu pumnul. un desen st`ngaci reprezent`nd hominizi p\ro[i care fug\reau un mamut arunc`nd spre el suli]e cu v`rf de silex. cu l\mpa[e. trei coloane cu capiteluri corintice. succesiunea epocilor.Mersul Trenurilor tavanul aflat la zeci de metri deasupra. Mai `nt`i. st\p`ne? Ce dorin]\ ai? Spune. “Traianvs plus Decebalvs per Scorilo” etc. ~n clipa urm\toare mi-am tras singur una peste nas. a unor oameni: “Caesar plus Bvrebista”. nici cu spiritul nu st\tea prea bine: “M-ai chemat. s\-mi trag una!”. 133 . a[a cum cu siguran]\ a]i fi f\cut [i dumneavoastr\. C`teva schelete at`rnau de tavan. Pe unul dintre degetele desc\rnate sclipea un inel. ~n st`nga. o scar\ a lui Iacov. apoi `n fa]\ ap\ru o creatur\ ce nu era. care at`rna]i cu capul `n jos. Eu remarcam doar picturile rupestre. mir`ndu-m\. “B\i. unor popoare. [i ]i-o voi `ndeplini!”. f\cut\ din materie . Apoi. O lumin\ orbitoare invad\ subteranul. am v\zut sute de lilieci (sau poate pterodactili). Un geolog ar fi remarcat pe pere]i. l-am apropiat de ochi [i l-am frecat cu m`neca. care f`lf`ind. cu degetul mare de-abia opozabil. ca ]\ranii la 1907 ori la colectivizare. un [ir de cuneiforme [i un afi[ electoral scorojit. fusese reprezentat\ o v`n\toare de stegozauri (sau brontozauri?).dar. am mai apucat s\-l aud pe duh `ntreb`nd: “Mul]umit. ~n dreapta. b`te [i topoare `n m`ini. Pe l`ng\ mine trecu din sens opus un p`lc de mineri cu b\rbile p`n\ la p\m`nt. st\p`ne. Ceva mai `ncolo.

care `mi f\cea v`nt cu un ziar. vecine? C\ am v\zut cum ai dus m`na la nas [i te-ai scurs pe trepte p`n\ peste damigenele lui dom’ Stamate! Hai. 134 . . locatarii au aflat c\ me[terul Mitic\ nu reparase ]eava. ci o `nfundase cu sticla goal\ de sec\ric\. aplecat\ deasupra mea. Din fericire. c\ s-a reparat! Halal b\rbat. c`nd aceasta a cedat. scoal\.Ai le[inat. eram plecat `n concediu. bre. s-a transformat treptat `n mutra tembel\ a colocatarului Matache.Cip Ie[an *** Mutra tembel\ a duhului. s\ nu reziste la miros! Se vede c\ la matale `n cas\ ai timp de cur\]enie! Dup\ c`teva zile.

Mersul Trenurilor 135 .

nori negri 136 . cu dou\ nun]i. c`t [i chimic.tot ocupat. iar ]\ranul a `njurat ur`t de buletinele meteo [i a dat bani pe `nc\ o slujb\. `nc\ de la prima or\. 27 de slujbe pentru ploaie pe tarlaua ]\ranului din poveste. iar a doua zi.a g\sit teancul de chitan]e (27 la num\r) [i l-a luat la rost pe pop\: “Vai. Popa Pafnutie. A achitat la popa Pafnutie contravaloarea unei slujbe pentru ploaie. iar popa punea chitan]ele `n sertar [i uita de ele. ~n s\pt\m`na urm\toare seceta a continuat s\ p`rjoleasc\ p\m`ntul. r\bdare [i talent `ntr-un sistem de irigare. `ntr-un sat. s\ nu uite. La pr`nz. b\rbate. V\z`nd c\ nu merge [i nu merge cu aplicarea tehnologiilor moderne `n agricultur\. c`nd preoteasa . dar tot nimic nu se alegea de muncu[oara lui. El avea un hectar de p\m`nt uscat. P`n\ `ntr-o zi. tr\ia un ]\ran. etc!”. a oficiat la r`nd. trei botezuri [i o sfin]ire de birou parlamentar. nu se [tie exact . a luat banii.Cip Ie[an Ap\ de ploaie Cic\. inadecvat practic\rii unei agriculturi intensive. a apelat la mijloacele tradi]ionale. deasupra hectarului omului nostru. a investit bani. a angajat cu ora o echip\ de paparude care s\ presteze servicii de adus ploaie. Bietul gospodar a `ncercat s\ `ngra[e p\m`ntul at`t natural. plus TVA. a t\iat chitan]a [i a uitat de slujb\.care f\cea curat prin cas\ sau c\uta bani prin sertare. una dup\ alta. luat cu treburile. Popa Pafnutie a t\iat o nou\ chitan]\ [i a uitat din nou . nisipos-s\r\turos [i `n pant\. La fel s-a `nt`mplat [i `n lunile care au urmat: gospodarul pl\tea la pop\. b\rbate. Popa Pafnutie [i-a notat cu pixul `n palm\.

137 . fiindc\ mai avea de pl\tit un rest la pop\. pompierii [i scafandrii `nc\ `l mai c\utau cu c\ngile prin ap\ pe gospodar. A doua zi. ie[ise ceva cu virgul\ din cauza raportului euro-dolar.Mersul Trenurilor st\teau `ngr\m\di]i [i se preg\teau s\ se ia la b\taie. c`nd toat\ ploaia celor 27 de slujbe se ispr\vise.

`n care se sprijin\: pot m\rturisi despre asta nenum\rate turiste str\ine. haide]i s\-i vedem.fiindc\ are [i b`t\. avem nevoie de speciali[ti selecta]i riguros `n urma unor examene dure. raketul basarabean. Editura Polirom . un adev\rat ambasador al patriei noastre. „Mieii zburd\ pe c`mpii. reprezentat stilizat sub form\ de trepied . s\ nu fi m`ncat ca[ sau pastram\ de oaie. l-a transformat `ntr-un specialist capabil s\ detroneze instalatorul polonez. ~n ultima vreme. s\ nu fi purtat c\ciul\ sau cojoc ori s\ nu fi c`ntat. care ne-au vizitat ]ara `n c\utare de inedit [i de pl\ceri simple.mai ceva ca. Apropierea dintre ciob\na[ul rom=n [i oaie. e solicitat [i pe pia]a extern\ . a[a cum nici un pre[edinte. rurale. P`n\ [i groparii de la cimitirul “Odihna” (*) au fost obliga]i s\ sus]in\ probe de aptitudini. teroristul fundamentalist islamic sau umbrela bulgar\. El devine. ministru. via]a locuitorilor din spa]iul mioritic a fost afectat\ direct sau indirect de transhuman]\. Ciob\na[ul rom=n a devenit un brand de ]ar\. c`nd era mic. De milenii. indiferent de domeniu. Nu exist\ rom=n s\ nu fi auzit de balada Miori]ei. astfel. copii”.2005 138 . primar sau parlamentar n-a sus]inut vreodat\.. acela[i ciob\na[ rom=n. Gerovitalul.Cip Ie[an Examen de ciob\nit european Pomenisem mai demult despre importan]a competen]ei [i despre faptul c\. a[adar selec]ia celor care ne (*) Vezi volumul "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani" de acela[i autor. odinioar\. de-a lungul milenarei sale istorii. marc\ `nc\ ne`nregistrat\..

S\ se afle ce distan]\ a parcurs berbecul B din rasa merinos dup\ 4 zile. pe biletele de examen au fost trecute mai multe subiecte: tuns plastic. permanent la rece. * O turm\ cu masa M coboar\ de la munte cu un batal frumos `n frunte [i trei c`ini ciob\ne[ti neomologa]i pe o pant\ de unghi alfa. b\rbierit berbec. * Interpretarea din tilinc\. la punct fix. b\i Costic\!”. “Lupu’ la st`n\\\!” sau “Haida. Pentru a se evita fraudele. cu laturile AB [i AC egale. c\rare pe mijloc.Mersul Trenurilor vor reprezenta pe p\[unile Europei va fi mai dur\ dec`t cea de la Eurovision. Probe scrise: * Ob]inerea ca[ului [i zerului `n cnezatele lui Gelu. [tiind c\ se deplaseaz\ pe bisectoarea unghiului BAC. * Strig\turi ciob\ne[ti din b\tr`ni. Probe de aptitudini (test eliminatoriu): * Tuns-vitez\. Variante de pe bilete: “U\\\\i!”. nea Alecu. Glad [i Menumorut: diferen]e de proces tehnologic. * Aruncarea cu b`ta dup\ c`ine. Cunosc`nd coeficientul de frecare miu dintre turm\ [i suprafa]a pantei. breton simplu. descoperiri arheologice. iar densitatea ierbii r\m`ne constant\. tunsoare modern\ cu perciuni. [i [uieratul ca la strung\. de exemplu. * 150 de oi pasc `n 10 zile iarba de pe o suprafa]\ S `n form\ de triunghi isoscel ABC. Un prim examen de ciob\nit european a avut loc deja. haida. solz de pe[te. bucium. vopsit oaie `n culori de sezon etc. pe durata piesei “Nea Alecu. frunz\ sau caval a unei melodii la alegere din repertoriul ciob\nesc rom=nesc [i interna]ional. s\ se calculeze energia 139 . cu sau f\r\ degete. influen]e externe. precum [i traducerile acestora `n trei limbi de larg\ circula]ie interna]ional\. tunde oaia [i berbecu’”.

frig. Acutizarea luptei de clas\ dintre ciob\na[i. * Stoarcerea br`nzei asistat\ pe calculator (simulare `n condi]ii de `ntuneric. cauzat\ de diferen]ele de avere. Eros `n rela]ia dintre ciob\na[ [i oi]a b`rsan\. * Atitudinea ciob\na[ului moldovean `n fa]a mor]ii [i alegoria moarte-nunt\.Cip Ie[an cinetic\ a turmei la baza planului `nclinat de lungime l. pozi]ie social\. num\r de c`ini etc. 140 . v`nt. be]ie [i stress).

apoi a aruncat m`]a moart\ `n curtea vecinului Pamfil Epure. iar animalele nu vor mai putea fi `mpinse. salarii mari [i chefuri pe p\tur\. c\ [i-a pus boii `n c`rd cu dracul [i i-a scos f\r\ coarne. * Domnul primar Ieremia P\tur\ este acuzat de ni[te cons\teni c\ a legat boul de coarne [i omul de semn\tur\.. `n spirit european. at`rnate de cap. r\sucirea sau ruperea cozii animalelor. Rom=nii care posed\ pe l`ng\ cas\ animale domestice s`nt nevoi]i s\ respecte anumite norme europene. Acestuia. „nu mai s`nt permise strivirea. coad\ sau p\r”. * Printr-o scrisoare anonim\ isc\lit\ de locatarii blocului PI-6 am fost informa]i c\ domnul Paul Viezure de la etajul trei a `ncercat s\ fac\ sit\ de m\tase din coada c`inelui Pufi]\ al doamnei Georgescu de la parter. “Norme de bun\stare a animalelor” se numesc ele [i s`nt menite. Din pur\ curiozitate am `ncercat s\ afl\m cum respect\ cresc\torii no[tri deveni]i dintr-o dat\ europeni normele de bun\stare a dobitoacelor din gospod\rie. dup\ cum le arat\ numele.Mersul Trenurilor Ve[ti bune pentru animale Intrarea `n Uniunea European\ nu `nseamn\ doar veselie. `nvine]ite. la iarb\ verde. apoi c\ a f\cut din cal m\gar [i din ]`n]ar arm\sar. coarne. Cine va avea curiozitatea s\ citeasc\ aceste norme va afla c\. c\ a 141 .. s\ asigure bun\starea animalelor. ea impune [i sacrificii. lovite cu picioarele. picioare. c\ a dat c`inelui s\ ling\ sare [i s\ m\n`nce mere p\dure]e. iat\ ce am descoperit: * Gospodarul Silvestru Paraipan a rupt pisica-n dou\. Silvestru `i urase cu doi ani `n urm\ s\-i moar\ capra.

c\ a luat partea leului. braserii [i bufete din diverse zone ale patriei noastre. motiv`nd c\ din pensie nu-[i permite central\ de apartament [i termopane.Cip Ie[an v`ndut pielea ursului din p\dure. 142 . “La m`]a beat\”. c\ s-a aruncat `n gura lupului (pe care `l `mbr\case `n prealabil `n piele de oaie!). * ~ntr-una din zilele trecute. mai mul]i pensionari [i bugetari rom=ni tr\geau m`]a de coad\. “La c\]eaua le[inat\” sau “La c\]eaua sp`nzurat\”. care ne fac s\ credem c\ dl. c\ a umblat cu cioara vopsit\ [i a luat dou\ piei de pe un bou. c\ a pus clopo]ei pisicii ca s\ nu mai prind\ [oareci. iar b\tr`nul Hagi Tudose a fost surprins pe c`nd `ncerca s\ taie coada pisicii. r\m`n multe `ntreb\ri privind originea numelor “La motanul cherchelit”. * ~n fine. c\ a fost prins cu m`]a `n sac (s\rmanul patruped risc`nd astfel s\ se sufoce). Ieremia P\tur\ nu este tocmai un prieten european al necuv`nt\toarelor. purtate de diverse bodegi. c\ a urcat scroafa `n copac [i multe altele asemenea r\ut\]i.

Mersul Trenurilor 143 .

m\muc\. cu trei iezi cucuie]i. Ambele se terminau prost pentru el. “Da. De data aceasta. cei trei iezi s-au `mb\tat. “Da.. V\zuse multe p`n\ acum. De curiozitate. cei trei iezi transforma]i `n cei trei purcelu[i `[i construiau case.”. mai schimb\ [i tu caseta. la gaze. a[a c\ lu\ o decizie. nu te repeta... capra uitase `n c\mar\ o damigean\ cu vin. Realiz`nd c\ au ajuns `n cu totul alt\ poveste. i-a l\sat singuri acas\... ~ntre timp. “Deci... nu deschide]i dec`t dac\ v\ c`nt c`ntecul \la. nu v\ juca]i la foc. sigur. “Da. a g\sit u[a tr`ntit\ de perete. {i capra plec\. treburile astea intraser\ `n rutin\. cunoa[tem.. care b\user\ ca porcii. u[a mamii descuie]i. Nu era prima dat\ c`nd capra `[i l\sa iezii singuri acas\. [ti]i. ie[i mai repede. tiva. iezilor. `n care s\ se ad\posteasc\ de lup. v\zuse fo[ti activi[ti de partid transform`ndu-se `n vajnici parlamentari cu idei europene. C`nd s-a `ntors capra de la cump\r\turi. revolu]ia... cu cei trei purcelu[i. ~n\untru nu era nimeni: cei trei iezi. mama lor. hai. eu ies”. “M\i.. ca `n 144 . m\muc\. capra. c\ ne ]ii `n curent [i se duce c\ldura”. bag\ chestii noi! Gata. Se opri s\ chibzuiasc\. fiind un lup trecut de prima tinere]e: prinsese colectivizarea. dar trei iezi cucuie]i care s\ se transforme `n trei purcelu[i nu mai v\zuse...”.. OK. “Deci.. apoi reciti ambele pove[ti.Cip Ie[an Capra cu trei purcelu[i Pe cei trei iezi. dup\ cum spuneam. Lupul nu [tia ce s\ mai cread\. ave]i grij\. ai t\iat-o?”. ei s-au apucat s\-[i `nal]e case. m\muc\. [tim problema”. se transformaser\ `n cei trei purcelu[i. sigur.. [tim. cea a caprei cu trei iezi [i aia.

al doilea. o caban\ din lemne. cei trei iezi [i-au construit casele din bani publici. Se pare c\. care i-au s\ltat [i i-au dus cu duba. dup\ care a gr\bit spre p\dure. la `nt`lnirea cu Scufi]a Ro[ie. Lupul a fost cel care i-a denun]at. din c\r\mid\ [i beton. iar al treilea. ei s-au pomenit `n vizit\ nu cu lupul. ci cu procurorii [i masca]ii. din paie. mai gospodar. transforma]i `n purcelu[i. 145 . Dup\ pu]in\ vreme. cu termopane. o c\su]\ de vacan]\ cochet\.Mersul Trenurilor poveste: primul. `n sta]iune.

146 . din pia]a mare. c\ile deschise. Totul a fost bine. cum s-ar spune. cele mai multe chiar interzise. iar lucrurile evoluau. pe ro[u. e o culoare care sugereaz\ libertatea. a[a c\ situa]ia stagna. [i to]i vedeau ro[u `n fa]a ochilor. aproape toate erau verzi. ~n ]ara ~mp\ratului Verde. verde [i frumos `n ]ara ~mp\ratului Verde p`n\ `n ziua `n care cea mai mare intersec]ie. a fost semaforizat\.Cip Ie[an Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ~n ]ara ~mp\ratului Ro[u toate erau. dup\ cum se [tie. fiindc\ verdele. `n fa]a palatului.

cum Vitoria `[i lua copilul [i c`inele. mic. lupul cel r\u o p`ndea. Cum lipsea ciob\na[ul moldovean de-acas\. au pus-o la pro]ap [i au m`ncat-o tot `naintea lupului. Aceasta st\tea de [ase [i `i spunea “B\i. chefuind cu l\utari. vezi c\ nevast\-ta vine pe Poteca Bradului!” etc. La un moment dat. talentat p\stor. ciob\na[ul vr`ncean [i cel ungurean au v\zut-o [i au prinso `naintea lupului. au t\iat-o. Doamna avea asupra ei baltagul. talentat oier cu fluier de fier. minunat b\rbat (c`nd nu este beat!). Din nefericire. Ea nu [tia c\ so]ul ei avea o oi]\ n\zdr\van\ [i b`rsan\. punea m`na pe baltag [i pleca s\[i adune so]ul de pe drumuri. un fel de cincizeci de neveste `ntr-una singur\.Mersul Trenurilor Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei Ciob\na[ul moldovean avea o nevast\ cic\litoare. mulg`nd oile. deci a dat anun] `n pres\: “Cine mi-a v\zut. ba pe la vreo strung\. Oaia. cine-a cunoscut m`ndru ciob\nel. Din fericire. ba colo. c`nd a citit anun]ul. burtos [i chel. ci la substan]iala recompens\. Vitoria nu [i-a mai g\sit b\rbatul. care nu era nici colo. pe [est. A doua zi a fugit din saivan. `ntr-un local. nici colo. Ciob\na[ul moldovean s-a `nt`lnit cu Vitoria mai t`rziu. c\ut`nd un telefon. Vitoria. Din cauza Miori]ei. care vorbea. de d`nsul mi-e dor etc [i ofer substan]ial\ recompens\!”. ba colo. ~l g\sea ba prin c`rciumi. nu s-a mai g`ndit la ciob\na[. miori]a. Vitoria nu [i-a mai g\sit so]ul. iar p\rerile medicilor legi[ti [i ale autopsierilor despre starea ciob\na[ului moldovean coincid. pe ciob\na[ul moldovean. ascuns `n bosche]i. 147 .

f\.Cip Ie[an Balada Me[terului Manole Manole era me[ter. [i ]ine de-aici peretele. de[i `n [coala de mai[tri `i umblase mintea doar la distrac]ii. N-are rost s\ pomenim despre cum a schimbat Manole oberteilul doamnei. apoi sa culcat. `ncep`nd s\ cl\deasc\ repede-repede.. nevast\-sa. dezastru. ciubucuri [i mici `nv`rteli. Dup\ ce a `nv\]at toate astea. s\ nu dea foc mobilei c`nd pune faian]\ sau s\ nu-[i scape cheia francez\ peste degete c`nd `[i coase un nasture. C`nd s-a v\zut cu patalama la m`n\ a chefuit trei zile. o `mpachetase `ntr-un suferta[ [i venise cu ea la [antier.. ~ntr-a cincea era tot mahmur [i s-a pomenit la u[\ cu o vecin\ care avea nevoie s\-i schimbe un oberteil. ~ntre timp. noaptea se surpase! ~ntre timp. la [antier. terminase de f\cut m`ncarea. me[terul a `nceput s\ `nve]e din gre[eli: a aflat cum s\ nu sparg\ geamurile c`nd d\ cu trafaletul. inunda]i.Ia. s\ aib\ m\car un zid c`t de mic de ar\tat beneficiarului. s\ nu se r\stoarne! spuse Manole femeii. Treptat. Se dusese deja vestea c\ `n cartier locuie[te un me[ter cu acte. panaram\. b\utur\ cu b\ie]ii. O idee `ncol]i `n mintea me[terului: . Manole [i-a deschis SRL de construc]ii [i a c`[tigat licita]ia pentru o vil\ `ntr-un nou cartier select. nevast\-sa Ana `i f\cea de m`ncare. Ana. cum s\ nu crape gresia c`nd schimb\ vreo siguran]\. A muncit p`n\ seara. A doua zi de diminea]\. discoteci. Manole a considerat c\ st\p`ne[te tainele vie]ii [i ale meseriei. 148 . catastrof\: ce ziua lucrase. De]in`nd tainele vie]ii [i ale meseriei. nici despre vecinii de jos.

era un neispr\vit! Prin urmare. `n care avu mare succes. `[i cump\r\ o vil\ `ntr-un nou cartier select. me[terul cu acte realiz\ eviden]a: nu era bun de nimic. to]i patronii se fereau de el ca de grip\. b\rbate. Fiind o loaz\. Dup\ pu]in timp. m\ mai ]ii mult a[a? Mi-au amor]it m`inile!”. nu [tia s\ fac\ nimic. alese cariera politic\. deci rupse contractul [i chem\ alt\ firm\ s\ continue lucrarea. Manole auzi din peretele dormitorului: “B\rbate. 149 . iar Manole plec\ s\ se angajeze `n alt\ parte.Mersul Trenurilor Beneficiarul nu era prost. pe c`nd chicotea [i se h`rjonea `n pat cu amanta. La cap\tul unei luni `n care b\tuse drumurile de poman\. ~n prima noapte.

ea fiind v\duv\ [i gospodin\. nici p`n\ azi nu se [tie ce s-a `nt`mplat cu 14 dintre cei 25 de para[uti[ti care au s\rit din avion cu cinci secunde `nainte ca nea Gic\ s\ dea foc la fitile. unde tot cu para[uti[ti sportivi a fost s\rb\torit\ Ziua Recoltei: la vestiar. O gre[eal\ de organizare a f\cut ca artificiile montate `n fa]a C\minului Cultural s\ fie lansate tocmai `n timpul spectacolului aerian. al doilea a fost dobor`t de gr\niceri pe c`nd survola ilegal frontiera de stat. ca Mo[ Cr\ciun. se putea [i mai r\u. iar bradul nu poate fi t\iat f\r\ aprobare de la jude]. Alt para[utist a nimerit prin horn. Mai pu]in noroco[i au fost cei trei colegi lua]i de v`nt: primul a ajuns `n furca uitat\ de proprietarul s\u l`ng\ o c\pi]\ de f`n. Oricum. cum s-a `nt`mplat `ntr-o localitate `nvecinat\.Cip Ie[an S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi C`nd s-a s\rb\torit atestarea documentar\ a localit\]ii. unde se simte bine. consilierii au hot\r`t s\ ofere oamenilor nu doar bere. fiindc\ s-a lipit de r\[in\. iar al treilea a ajuns ca vai de capul s\u. Dintre ceilal]i para[uti[ti. ca de obicei. S\rmanul om nu se poate da jos. dup\ ce s-a apucat de b\ut. unul at`rn\ [i acum `n bradul de l`ng\ [coal\. de 150 . ci focuri de artificii [i un atractiv program de para[utism acrobatic. la o `n\l]ime de peste 30 de metri (dup\ cum se poate citi pe altimetrul de la m`na sa). pilotul aparatului AN2 a confundat din gre[eal\ salopeta sa cu a unui coleg care avea preg\tit\ pentru aceea[i or\ o misiune utilitar\. ~n s`nul sportivului s-a cuib\rit o familie de veveri]e. `n casa unei doamne.

f\r\ para[ut\. `n plin c`mp. unde au fost fug\ri]i de ni[te mistre]i. cei doi [i-au inversat planurile de zbor.Mersul Trenurilor aruncat din avion `ngr\[\minte naturale (ie[ea mai ieftin dec`t cu `ngr\[\minte chimice). iar localnicii aduna]i `n pia]\ s\ vad\ spectacol aerian s-au pomenit cu trei tone de b\legar. ~ncurc`ndu-[i salopetele. Para[uti[tii sportivi au ajuns la mama naibii. 151 .

Cip Ie[an 152 .

patineaz\. A fost atestat\. Universitatea Popular\ „L\cust\ Vod\” `mparte sediul cu prim\ria. c`nd minorii se t\v\lesc pe iarb\. elevilor [i studen]ilor. Din aceste fonduri s-au achizi]ionat trei sisteme de referin]\. Adev\rul e c\ bucuria cea mai mare a pre[colarilor. oarecum. lipsa dot\rilor din unit\]ile de `nv\]\m`nt. un plan orizontal din import [i un `ntreg spa]iu 153 . zece coeficien]i de dilatare nou-nou]i. fac oameni de z\pad\ [i se bulg\resc. care se dau cu sania pe derdelu[. exist\ [i institu]ii particulare care reu[esc s\ atrag\ fonduri pentru achizi]ionarea materialelor. bat mingea pe maidan c`t e ziua de lung\ [i umbl\ `n pantalona[i scur]i.Mersul Trenurilor Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt Unii spun c\ iarna e bucuria copiilor. O cauz\ a acestor greve este. din fericire. rector al Universit\]ii. dup\ ce a g\zduit `n amfiteatru mai multe spectacole de muzic\ popular\ cu interpre]i `ndr\gi]i. indiferent de sezon. [i se nume[te “popular\” din cauza popularit\]ii de care se bucur\ pe plan local. Al]ii s`nt de p\rere c\ bucuria copiilor e vara. un magazin mixt [i trei bodegi. este atunci c`nd cadrele didactice intr\ `n grev\ [i nu se mai ]in ore de nici un fel. c\minul cultural. o saco[\ plin\ cu puncte materiale de mas\ „m”. La facultatea de fizic\ popular\. fondurile au fost folosite pentru dotarea laboratorului de cercetare. merg la sc\ldat sau la furat cire[e. prin grija primarului. din c`te se spune.

puncte de tangen]\ [i drepte paralele de ultim\ genera]ie. diverse segmente. aceste din urm\ materiale didactice au fost `nmatriculate pe numele domnului rector [i ale rudelor sale. Mici probleme s-au semnalat la facultatea de medicin\ popular\. `ntre oricare ora[e A [i B din problemele date pe la olimpiade. prinz`nd roz\toare pentru col]ul viu. Deocamdat\. suprafe]ele [i razele lor. c`]iva radicali. Conducerea institu]iei pl\te[te cu ora c`te un copil mai costeliv din sat. precum [i patru cercuri. iar o mare parte a programului de studiu [i-o petrec pe sub scaunele din s\lile de curs.Cip Ie[an tridimensional (c\ruia `i lipse[te. deoarece canalizarea Universit\]ii. Studen]ii facult\]ii de biologie popular\ s`nt bucuro[i c\ de material didactic e plin\ balta comunal\. instala]ia de iluminat [i cea de `nc\lzire fac parte din istorie. `n iernile mai friguroase. nici cadavre pentru disec]ie. din nefericire. cu tot cu diametrele. Studen]ii facult\]ii de matematic\ din cadrul aceleia[i institu]ii beneficiaz\ [i ei de cele mai noi dot\ri: doar `n ultimul an s-au primit trei kilograme de integrale. dat`nd cu mult dinaintea genezei poporului rom=n. un set complet de bisectoare [i mediatoare. un logaritm nou-nou]. una dintre axele de coordonate . 154 . unde nu exist\ schelete.mai exact. uniform sau accelerat. Nici viitorii absolven]i ai sec]iei de istorie popular\ nu s-au pl`ns vreodat\ de lipsa dot\rilor. cu viteze de p`n\ la 250 de kilometri pe or\. mort de beat. mai multe unghiuri ascu]ite sau obtuze. iar `n locul cadavrelor este folosit s\pt\m`nal paznicul Georgel. S-au mai achizi]ionat tot din import [i c`teva mobile M care se pot deplasa rectiliniu sau curbiliniu. La aceste raze de cerc se `nc\lzesc studen]ii. pe care `l arat\ studen]ilor la cursurile despre sistemul osos. axa Oy).

Mersul Trenurilor

Cea]a bate filmul
Nimeni nu [tie exact dac\ mai `nt`i a fost oul sau g\ina, nici unde `ncepe de fapt circuitul apei `n natur\. Se [tie doar c\ la un moment dat apa, leag\nul vie]ii, se transform\ `n pic\turi fine, mici de tot, [i devine cea]\, prin care nu se mai v\d a[a de bine gropile din asfalt, mizeriile, cojile de semin]e [i raha]ii de c`ine care se `nal]\ pe trotuar. C`nd au `nceput zilele ce]oase, locatarii din cartier au sperat c\ vor sc\pa de munca voluntar\ obligatorie, de greblat frunzele [i de adunat gunoaiele de pe spa]iul verde, c\ vor sc\pa de focurile alea din frunze uscate [i gunoaie, care `n fiecare an umpleau de fum puturos spa]iul dintre blocuri. Pentru administratorul asocia]iei de locatari, domnul Axinte Hercule, nu exista cea]\, ci doar lene, fug\ de r\spundere [i lips\ de sim] civic. Prin urmare, a `ncercat s\ mobilizeze oamenii [i s\-i scoat\ din case la munc\ voluntar\ obligatorie, ca `n ultimii ani. Cum mergea el a[a, prin cea]a deas\, de la un imobil la altul, a remarcat c\ drumul pare mai lung ca de obicei. A pus `n sinea lui `nt`mplarea pe seama expansiunii Universului, despre care urm\rise un film documentar. Pe m\sur\ ce `nainta `mpins de sim]ul datoriei, cea]a devenea tot mai deas\: la `nceput, ca un lapte, apoi ca un iaurt [i, mai spre final, ca o sm`nt`n\ groas\, de la ]\rani. Despre domnul administrator Axinte nu s-a mai auzit nimic din acea zi, iar locatarii, ferici]i `n unanimitate, [i-au v\zut `n continuare de via]a lor, chiar [i `n condi]ii de cea]\. Ca `n fiecare diminea]\, doamna Lucre]ia de la parter a plecat vioaie spre complex [i tot ca `n fiecare diminea]\ se
155

Cip Ie[an

preg\tea s\ r\spund\ la salutul unor vecini care plecau la serviciu cu bicicletele. V\z`nd prin cea]a groas\ dou\ faruri, le-a f\cut semn cu m`na. “O zi bun\, spor la lucr...” a mai apucat ea s\ strige; din fericire, camionul de care s-a izbit cu capul sta]iona urcat pe trotuar, [oferul fiind dus dup\ ]ig\ri. Dup\ ce s-a dezmeticit, [i-a continuat drumul spre magazin, frec`ndu-[i cucuiul din frunte de parc\ ar fi vrut s\ cheme un duh dintr-o lamp\ fermecat\. ~nc\ mai freca atunci c`nd, tot din cauza ce]ei, a c\zut `ntr-o groap\ nesemnalizat\. A avut noroc mare doamna Lucre]ia, fiindc\ a c\zut pe moale, peste ni[te cet\]eni nimeri]i `n aceea[i groap\ `nc\ din zori, care se plictiseau [i jucau b`za. ~ntre timp, domnul administrator Axinte Hercule continua s\ mearg\, mir`ndu-se: “Expansiune, expansiune, da’ cam mare, totu[i, nu?”. ~n jur nu vedea nimic, deci se ghida dup\ sunete, din ce `n ce mai necunoscute... *** ~ntr-o sear\, dup\ ce v`ntul risipise cea]a de peste cartier, jurnalele de [tiri din `ntreaga lume au prezentat cazul unui necunoscut mic, burtos, n\du[it, cu basc\ [i palton peste bluza de la pijama, f\r\ acte (dar ]in`nd `n m`ini o list\ scris\ cu pixul), care mergea de nebun prin cea]\, prin ninsoare, prin z\pada de pe banchiz\, [i care a fost `nt`lnit de membrii unei expedi]ii polare multina]ionale. C`nd s-a ciocnit de ace[tia, necunoscutul a strigat: “Aha, deci aici era]i! Haide]i, haide]i la treab\, spa]iul verde dintre blocuri ne a[teapt\!”. Oamenii de [tiin]\ cred c\ este vorba de un supravie]uitor al unei specii disp\rute.

156

Mersul Trenurilor

Cineva, acolo, sus, ne p`nde[te?
~ntr-un vechi letopise] datat de prin veacul al XIV-lea curio[ii pot citi urm\torul paragraf: “Atunce vredniculu paharniculu B\rdac\ Novac ridicat-a ochii `n v\zduhulu [i a[a gr\it-a: M\rite voievodulu, au ce e obiectulu zbur\torulu neidentificatulu de pre ceriulu? Domnulu Moldovii scos-a palo[u [i strigat-a: E un ozeneulu turcesculu! Pre el s\ mi-l lovi]i, viteji arca[i! Cerulu s-a `ntunecatu de puzderia s\ge]ilor, iar\ obiectulu fugit-a cu zgomotulu. Vod\ ridicat-a pre loculu respectivu o m\n\stire, iar cui intr\ acolo `i cade p\rulu [i sb=rn=e pana palo[ului voinicesculu.” Mai t`rziu, pe la finele secolului al XIX-lea, `ntr-un cotidian local de opozi]ie ap\rea, cu semn\tura „N. Mernicu”, textul din care cit\m: “Considera]iunea de care se bucura onor. dl. Pache Haralambie-Vla[ca, mo[ier [i deputat liberale, `n s=nul partidului [i electoratului urbei, sa compromis groasnic eri sear\ c=nd d=nsul a povestit dela tribun\ despre ma[in\ria sburetoare vedut\ cu doue dile `n urm\, la mo[ia d-sale. Fiind cunoscute legile firei, anume c\ obectele mai suptstan]iale ca aerul nu pot sbura, ne chestion\m c=t de turmentat trebue s\ fi fost domnul deputat liberale `n acele clipe `n care cu sigura]iune numai la viitorul Patriei nu se putea g=ndi. Eat\, onorabili [i distin[i electori, cine v\ ]ine `n m=ini destinele, eat\ cui a]i dat d-voastre votul!”. {i mai t`rziu, aproape de zilele noastre, un proces157

Cip Ie[an

verbal completat cu bra]ul lung al Legii consemna a[a: “Tov. pltner. Mitran Ghe. Rafael [ef post com. C`l]i raportez c\ vehiculu zbur\tor care a ifectoat aterizare pe raza postului m-eu `ntre DN 96 [i DE 62 prezenta defec]iuni la sistemu de iluminat find nenmatriculat la num\r. conduc\toru vehicului a refuzat s\ prezinte actele la control permisu buletinu certificatu [i talonu. Finc\ era verde la fa]\ ca be]ivu dup\ ce bea eam dat fiola alcoltest de alcol s\ sufle `n ia care mea m`ncato de-odat\ motiv ptru. care la-m arestat preventiv cu bulanu d`n dotare ear vehiculu suspect lam transportat `n curtea postului une lumineaz\ ca becu aprins [i d`n el ese sunete [ii aburi ca c`nd ne duce la baea comunal\ `n fiecare luni c`nd pic\ pe un[pe eanuare ale anului.”. *** ~n ultimii ani, libertatea de exprimare a permis semnalarea mai multor fenomene stranii, care nu se pot explica dec`t prin interven]ii cel pu]in extraterestre. Despre c`teva dintre ele, `n cele ce urmeaz\: * Domnul Eugen Pojghi]\ este bun gospodar [i reputat viticultor. Din pivni]a sa au disp\rut trei bidoane cu t\m`ioas\ rom=neasc\, de c`te un dubludeca fiecare. Singurele urme r\mase la fa]a locului, `n praful pivni]ei, au fost l\sate de ni[te t\lpi cu c`te trei degete, care provin cu siguran]\ de la o f\ptur\ din alt\ lume. Sau de la vecinul N\stase, care are [i el c`te trei degete la picioare, dup\ ce a adormit beat `ntr-un [an] [i a degerat. * De[i a ajuns acas\ tot dup\ miezul nop]ii, Georgel era treaz [i cu portofelul `ntreg. B\ie]ii de la bufet zic c\ `n seara respectiv\ nici n-a trecut pe-acolo, iar el `nsu[i declar\ c\ a fost r\pit de ni[te fiin]e `nalte [i sub]iri, cu picioare lungi de la g`t p`n\ la p\m`nt. Nevast\-sa l-a
158

Mersul Trenurilor pocnit [i a intentat divor]. “Eu? P\i. h\t. pe l`ng\ Vega! {tie baba! Da’ al cui e[ti matale din Proxima Centauri. baba Demelza }igl\ s-a `nt`lnit cu trei necunoscu]i slabi. dac\ [tii matale!”. care i-au dat bine]e [i i-au spus c\ tare frumos s-a mai f\cut p\pu[oiul prin p\r]ile celea. bre!”. “Aha. maic\?”. dar necunoscutul a disp\rut ca din pu[c\. * ~n vreme ce venea de la cimitirul comunal. 159 . f\c`nd o glum\. lungi. * Dup\ ce s-a jucat o zi `ntreag\ cu mingea pe maidan al\turi de ceilal]i repeten]i ai [colii. Costelu[ s-a `ntors acas\ curat [i cu pantalona[ii neg\uri]i `n genunchi. a insistat ea. cu capul [i cu ochii mari. Baba l-a `ntrebat pe cel mai r\s\rit dintre ei “Da’ matale de unde e[ti. r\spunse acesta. tocmai de pe la Proxima Centauri.

cum am spus. cu siguran]\ ar fi b\ut-o. de parc\ ar fi fost medalie olimpic\. c\ te fac. ceva-ceva tot a pus el `n c`rlig. s\-l ajute la `not: aurul este mai dens ca apa. Dumneavoastr\. font\ sau o]el de scule. dac\ a]i fi pe[ti[or din aur adev\rat. nici s\ nu mai vorbim: ace[tia ruginiser\ sau cocliser\ de la ap\. Pe[ti[orul de aur era deosebit. el fiind cunoscut `n cartier pentru datoriile sale mari la `ntre]inere (din cauza lui. pescarul din poveste o fi pus `n undi]\ vreo momeal\ deosebit\. C`nd s-a pomenit `n palma b\t\torit\ [i murdar\ a pescarului. pe[ti[orul de aur a `nceput cu amenin]\ri: “B\i. ori no fi fost chiar din aur-aur. de vreme ce pe[ti[orul de aur s-a repezit ca prostul. ci din plastic poleit.Cip Ie[an Povestea pe[ti[orului de aur Pe[ti[orul de aur se d\dea [mecher `n fa]a pe[ti[orului de argint [i celui de bronz. sigur nu v-a]i repezi ca fraierul la o r`m\ obi[nuit\. nu se [tie. `ntreg blocul a fost l\sat f\r\ c\ldur\ [i ap\ cald\!). d\-mi drumul. Despre rela]iile sale cu al]i pe[ti[ori din fier. Prin urmare. Dac\ ar fi avut vreo r`m\ scump\. Pescarul nu i-a dat 160 . Oricum. Asta pare greu de crezut. Pe[ti[orul nostru de aur ori o fi fost gol pe din\untru. Habar n-avem ce sistem de propulsie o fi avut pe[ti[orul de aur. aur de trompet\. s\-mi saie ochii. ar\tau ca vai de solzii lor [i sc`r]`iau din `not\toare. deci for]a de greutate e mai mare dec`t cea arhimedic\. de m\car 18 carate. un fel de vedet\. a[adar se d\dea [mecher. `l chem pe taic\meu sau pe frate-meu mai mare!”.

femei. De atunci. n-am mam\. firme.Unele guri rele povestesc c\ treaba ar fi fost cu totul alta. surd. ma[ini. care s\ `mi `ndeplineasc\ iar trei dorin]e dac\ `l arunc `napoi `n ap\!”. A aruncat pe[ti[orul de aur `n ap\ [i a cerut mai `nt`i o vil\.chiar de mai multe ori pe zi. V\z`nd c\ nu merge cu amenin]\rile. hai. Mai exact.la nici o sut\ de grame. `]i voi `ndeplini trei dorin]e. apoi o ma[in\ cum n-avea nimeni `n cartier (*). Posed\ vile. tot ce-[i dore[te. ce mai! ~n final. Cu toate astea. 161 . dup\ care a murit. niciodat\ nu [i-a rugat pe[ti[orul s\-i pl\teasc\ datoria la `ntre]inere. te rog. Pescarul nostru. m\ bate p\rin]ii acas\. fie-]i mil\ de un biet pe[ti[or de aur.Mersul Trenurilor drumul: chiar s-ar fi bucurat s\ pun\ undi]a [i pe rudele mai mari ale pe[ti[orului de aur. pe[ti[orul a plusat: “{tii.[i a zis c\ hai. func]ie de necesit\]i. loc `n Parlament. pescarul merge zilnic la balt\ . merit\ s\ `ncerce. a[a c\ fo[tii s\i vecini de bloc nu au nici acum ap\ cald\ [i c\ldur\. pescarul [i-a pus-o pe a treia: “Data viitoare c`nd bag undi]a s\-l prind din nou pe pe[ti[orul de aur. pescarul nostru. Primele dou\ dorin]e fiind `ndeplinite. s\ aib\ ce b\ga `n oal\. cam pu]in! . b\i? Dac\-mi dai drumul `n balt\. {i cea de-a treia dorin]\ a func]ionat. Pe bune!”. ar fi spus cu voce tare “S\ mor io dac\ am mai v\zut a[a minune!”. n-am tat\. Pescarul a c`nt\rit pe[ti[orul `n m`n\ . (*) . bogdaproste etc!”. auzind c\ pe[ti[orul de aur se ofer\ s\-i `ndeplineasc\ trei dorin]e. exact ca `n pove[ti. pe[ti[orul de aur a trecut la rug\min]i: “Nene. nimic.

[tiri adev\rate.Cum dai leg\tura? M\ scuza]i.. dragi teles. {tiri de senza]ie din toate domeniile. A[a este? A fost capturat sau nu? * * * . bun\ seara.Cip Ie[an Jurnal de [tiri .Da. el este b\nuit c\ ar fi pretins mit\ de la elevii s\i.Bun\ seara. urm\ri]i o nou\ edi]ie a jurnalului nostru informativ. m\i! Deci. dar s\ revenim la [tiri. Ai leg\tura! . [tiri pentru to]i. dragi telespectatori. Bag\ firul. nu [tiu dac\ a[a este! Mai mul]i geologi care c\utau noi z\c\minte [i c`]iva etnologi care 162 . deci. `mi pare r\u c\ ]i-a intrat o g`z\ `n ochi. Zi tu. aflat la fa]a locului: * * * . care vine cu o [tire de interes general. pentru a afla din ce bani [i-a permis un cadru didactic s\-[i cumpere morcovi! Deocamdat\. unde va ajunge `n cur`nd [i o echip\ de procurori. Mai `nt`i ne informeaz\ reporterul nostru special. M\ `ndrept acum spre locuin]a profesorului. c\ mie mi-a intrat o g`z\ `n ochi! . despre oameni adev\ra]i.Da. bun\ ziua. tocmai a fost descoperit aici un profesor care reu[e[te s\ tr\iasc\ din salariu! El ne-a declarat `n exclusivitate c\ a ob]inut performan]a datorit\ unui bioenergoterapeut care la `nv\]at s\ tr\iasc\ doar cu ap\ [i un sfert de morcov pe zi. dar mai bine o dau la corespondentul nostru de pe Piscul V`rfu.Da.. a fost capturat Omul Z\pezilor. Din c`te spune el. am leg\tura.

Mersul Trenurilor 163 .

B\nuind c\ l-au prins pe Yeti. . cum ar veni. cel care zboar\ prin spatele meu. stra[nic\ veste! S\-]i sco]i o musc\ din ochi e o interven]ie destul de nepl\cut\. Mai multe despre ele [tie corespondentul nostru: * * * .Cip Ie[an c\utau c`ntece b\tr`ne[ti au capturat asear\ o creatur\ biped\. Asistentele [i medicii din pavilion au preg\tit ast\zi un tort frumos ornat. c`te una pentru fiecare an de stat `n spital. El a fost adus aici `n tinere]e de membrii familiei sale. dar fiin]a [i-a l\sat blana `n m`inile lor [i a fugit. mi-am scos g`za din ochi. Colegul s\u de salon. cercet\torii lau legat cu sfoar\ [i i-au tras o mam\ de b\taie. r\cnind.Da.Ce s-a `nt`mplat `n continuare? . Fiindc\ tot vorbeam despre interven]ii nepl\cute. dragi telespectatori. iat\ [tiri din domeniul sanitar. `n care i-au `nfipt 754 de lum`n\ri. mul]umesc de interven]ie. care p`ndea dup\ ni[te troiene din apropiere. g`rbov\ [i p\roas\. Ai leg\tura `n studio! * * * . c`teva [tiri de ultim\ or\ din domeniul sanitar. a doua zi. bun\ seara. c`nd oamenii de [tiin]\ se preg\teau s\ redacteze o comunicare despre prezen]a lui Yeti `n spa]iul mioritic [i despre faptul c\ acesta `[i schimb\ pielea la fel ca [arpele ori [op`rla. `l pute]i vedea `n aceste clipe trec`nd prin 164 . La Spitalul de Boli Mintale a fost s\rb\torit pacientul Donose. un cioban de la st`na `nvecinat\ a venit cu colegii [i cu b`tele s\-[i ia cojocul `napoi.Da. deci azi. deoarece la vremea respectiv\ pretindea c\ este savant [i c\ descoperise elixirul vie]ii ve[nice.~n continuare.

care de obicei nu face nim\nui probleme. mul]umim. E un pacient lini[tit. c\ mi-am pus vat\ `n urechi. ultimele ore au stat sub semnul z\pezii. s`nt bine! Deci. `n fa]a stihiilor s-au ridicat drumarii. merge?! 165 .Merge. de[i viscolul cel t\ios ne smulge reportofonul: . de la clinica de boli mintale. u\i! . c\ din c`nd `n c`nd mai evadeaz\. s\ ]ie de cald.. e capturat de fiecare dat\.Dragi telespectatori. dintre care mul]i au r\mas bloca]i pe diferite artere de trafic. Mai ales cu [oferii. c\ vremea.Vorbe[te matale mai tare. dragi telespectatori. al viscolului [i al gerului. `n ciuda previziunilor meteorologice optimiste. At`t de aici. Din fericire.Mersul Trenurilor cadru. [i am tras clampetele la c\ciul\. m\ scuza]i c\ nu m\ vede]i `n aceste clipe. membri ai Comandamentelor Z\pezii. dar p`n\ am primit leg\tura m-a nins..Bun\ ziua. Cu c`]iva dintre ei `ncerc\m s\ st\m acum de vorb\. dau leg\tura `n studio. Poate a]i v\zut [i dumneavoastr\. * * * . u\i. Merge. doar at`t. nu pare s\ ]in\ cu noi. u\i.Da. urc`ndu-se pe pervazul ferestrei [i lu`ndu-[i zborul. merge? . care lupt\ cu vitejie pentru a croi drumuri printre troiene. domnu’. Fac semn cu m`na! Iuhuuu! Mam\. `n mijlocul celor prin[i `n lupta cu iarna care [ia reintrat `n drepturi: * * * . este Aristotel P\s\ric\ [i a fost internat de c`nd a `nceput s\ se cread\ gugu[tiuc. deoarece infirmierii `i ung cu clei creanga sa preferat\. Reporterul nostru special se afl\ acum `n mijlocul troienelor. Cu toate astea.

e colaborator la noi. un alt cet\]ean. [i alte utilaje de desz\pezit z\pada.Sigur a]i aflat din pres\! |[tia de la ziare. ca s\ fiu exact.H\i? Cum. aici. a p\m`ntului. Avem. p`n\ la cap\t. de exemplu. P\i. utilaje din astea mari. are numa’ la litru. . . u\i. dar nu se mai se afl\. se afl\ [i acum sub troiene? . p`ine. da’ nu cred s\ fie deschis pe vremea asta. v\d c\ utilajele stau! . domnu’. dup\ cum a]i sugerat dumneavoastr\ r\spunsul. nu [ti]i? La interpret\ri din astea ne pricepem [i noi. Problema s-a rezolvat. Sa dus cu ele. unde s-a mai v\zut s\ punem nisip? Noi. c\ a trecut un bade cu c\ru]a. eu a[ fi de p\rere c\ desigur. u\i. r\sare un alt om. u\i. 166 . [antajul [i etajul. u\i? Merge]i a[a.Merge. pe care tocmai `l utilizez care dau cu el dac\ nu m\ ]ine]i din treab\ cu `ntreb\ri.Ce anume merge? Dac\ m\ uit mai bine.L\sa]i. merge-merge. v\ r\spund eu. .Cip Ie[an . u\i! Iat\ c\ de undeva. c\ alea mai mici s-a terminat. din import. din `ntunericul punctat de viscolul alb [i rece. uita]i [i ceapa. c\ are [i ei for]\ gravita]ional\ de atrac]ie din ei. [i mai merge totodat\ [i utilajul de lopat\.. Deci. de sus `n jos. usturoiul. cum este. ninsoarea. dar au r\mas toate `nz\pezite. p\m`ntul patriei scump. dup\ cum vede]i. c\ \sta-i ca vai de capul lui. Dec`t c\ pot spune c\ am avut mare noroc. care le-a remorcat [i le-a scos. parc\ mai dispus s\ stea de vorb\ cu noi: .Da. la st`nga.Vre]i s\ spune]i c\ utilajele speciale pentru desz\pezit. folosim piper [i sare. deci. merge fulgii.. c\ uita]i ce vreme e! U\i-u\i! {i dac\ are. este adev\rat? Eu `nc\ n-am v\zut p`n\ acum nisip [i sare! . pl\tit cu ora. avem sl\nin\. s-au aflat. da]i de rond [i mai `ntreba]i.Am aflat c\ folosi]i nisip [i sare. de import.

.. `l vede]i cum r`de.Mul]umim reporterului nostru special aflat `n plin\ ninsoare. . Pe ceilal]i de l`ng\ el [i pe copiii \ia cu patinele nu-i cunosc prea bine. deoarece sponsorii au `mp\r]it gratuit vin [i ]uic\ fiart\. unde nici vulturii nu se mai av`nt\. noi aici vrem s\ eliber\m cet\]enii bloca]i sub stratul de ghea]\: dac\ v\ uita]i pu]in `n jos. . * * * .~n c`t timp estima]i c\ drumul va fi practicabil? . Scrie pe d`nsa “R`ul G`rla”. . Tabl\ de cinci.Adic\ dumneavoastr\. S-ar putea s\ avem noroc. acolo. ca s\ fiu mai precis [i s\ se [tie de la `nceput: noi `nc\ habar n-avem dac\ aici. trebuie s\ v\ oferim [i c`teva ve[ti bune: Concursul de s\rituri cu schiurile de la trambulin\ organizat pe p`rtia “R`pa Mortului” s-a desf\[urat asear\ `n ciuda gerului mu[c\tor [i a criv\]ului turbat [i s-a bucurat de o larg\ participare. R`de a[a de alalt\ieri. Sincer nu cred... a[a. `n loc s\ desz\pezi]i drumul na]ional pentru a elibera cet\]enii bloca]i `n troiene. este drumul sau este altceva.. fiindc\ acum o or\ am reu[it s\ dezgrop\m de sub troiene o plancard\.Ce fel de pancart\. dar nu cred.Mersul Trenurilor l-am trimis pe Vasilic\ [i dup\ vin fiert. de c`nd a vrut s\ dea la pe[te la copc\ [i a alunecat. ce scrie pe ea? . unde s\p\m noi s\ desz\pezim z\pada. a sporturilor de iarn\..Mai exact. fiindc\ tot ne afl\m `n lumea z\pezii.~n primul r`nd. care nu prea seam\n\ a semn de circula]ie cum nu sem\n eu cu un parameci. desz\pezi]i r`ul pe banii publici? . c\ tocmai sta]i cu picioarele peste Grigore. Pu]in ruginit\. {i. asta zic eu.Una de tabl\. zic eu. La `ncheierea seriei de manifest\ri sportive juriul a decis c\ medalia de bronz va 167 .

dar exist\. pe care l-a `nfundat. pe motiv c\ n-a ocolit nici un arbore ie[it `n cale [i nici o ursoaic\ fl\m`nd\. ce zici? .Da. domnul Antonic\ Silvestru. care a ajuns p`n\ pe acoperi[ul {colii Generale “Nechifor Lipan” [i a r\mas `nfipt `n horn.Da. *** . ~n partea a doua a `ntrecerii s-a desf\[urat proba de slalom uria[. s`ntem al\turi de cei care tocmai se c\znesc s\ rezolve `ntr-un fel 168 . Unul dintre reporterii no[tri se afl\ pe teren pentru a lua pulsul [i a sta de vorb\ cu cei angrena]i `n aceast\ opera]iune: *** . Medalia de argint [i cel de-al doilea loc pe podium vor reveni concurentului N\stase Aurelian. iat\. din nefericire. C`nd a p\r\sit trambulina. `ns\ de-abia dup\ ce o echip\ de chirurgi [i me[teri l\c\tu[i `i va scoate din fund antena TV aflat\ pe casa unui gospodar dintr-un sat `nvecinat. Despre c`[tig\torul competi]iei [i ocupantul celei mai `nalte trepte a podiumului. [i domnul Anghel Ramur\. eu zic c\ [tirile din sport s`nt mereu interesante.Interesante [tiri din sport. pe motiv c\ n-a ocolit nici un fanion ie[it `n cale. cu puii s\i. exist`nd riscul ca elevii s\ se intoxice cu monoxid de carbon. apoi a disp\rut printre nori. `nc\ nu se [tie nimic.Cip Ie[an fi oferit\ lui Cez\ric\ Bucifal. O veste proast\ ar fi c\ autorit\]ile locale au pornit de-abia acum campania de euthanasiere a c`inilor maidanezi. [i ve[ti proaste. de profesie chi]ibu[ar. mul]umesc c\ mi-a]i dat leg\tura. el a mai apucat doar s\ strige „U\\\\\i!”. `ns\ ambii concuren]i `nscri[i au fost descalifica]i: domnul Rafael Zmeur\.

. da. nu? .Vre]i s\ spune]i c\ dumneavoastr\ prinde]i [i c`inii cu st\p`n.Nu. cine s`nte]i [i ce face]i aici? .. pentru ca s\-l putem prinde.S`nte]i.. domnu’! Dac\ s`nte]i amabil s\ ne r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri. dac\ m\ poza]i.A[adar. nu mai apuc\ nici s\ zic\ pis! . de c`nd cu 169 . cum ar fi. doar e c`ine? . fug\re[te pisicile [i locatarii care vine de la magazin cu cump\r\turi `n pung\. a[adar. angajat al serviciului de ecarisaj. . un-doi. prindem [i st\p`nul lui c`nele. de curaj. la]u’ de g`t.Dac\ ne enerv\m [i mai lu\m `nainte [i una mic\. maidanez sau comunitar.. Domnu’.. latr\ noaptea. adic\. hodoronc-tronc. O problem\ la ordinea zilei. ori s\ plece st\p`nul. Deci..St\p`nul lui c`nele s\ zic\ pis... Mai bine s\ vorbeasc\ despre asta chiar cei direct implica]i: . `n aceste momente care m\ `ntreba]i.P\i. dac\ se poate. A[adar. Eu hingher s`nt. . care tocmai ne-a trimis domnu’ primar s\ deratiz\m c`nii d`n ora[. s`nt un om al muncii.Cum s\ zic\ pis.Mersul Trenurilor sau altul problema c`inilor comunitari. care este. cum a]i zis c\ pomeneam adineauri. sta]i pu]in s\ m\ arenjez la frez\. Hop-trosc. de fapt. p`ndeala.. care dom’ primar nu poate ca s\ doarm\ de g\l\gia care o face c`nii care latr\. adic\ omul. . mai `nt`i e. face murd\rie. dac\ c`nele e de ras\ ori de gunoi.. care acum. tocmai prestez opera]iunea de p`ndeal\. . La noi nici nu prea conteaz\. ademeneala. cum `i zice mai nou. deci.... Hingher. cum ar veni. hau-hau. Fi]i pu]in mai explicit. care c`nd se `ncheie p`ndeala `ncep s\ trec la punctul doi..Pomenea]i adineauri de etapele muncii dumneavoastr\. hau-hau. Adic\ s\ p`ndim s\ vie c`nele... nu doar vagabonzi? ... Deci. Mai mult.Bun\ ziua. care s-anmul]it.

acum o s\pt\m`n\ am `nt`mpinat neajunsul cu un animal de c`ine. nume. dar `nt`mpinez [i neajunsuri. se fere[te.. . miaun\..Cip Ie[an comunitatea european\. ha]! Motanul e refolosibil. umblu cu ea dup\ mine. . sigur a[a-l cheam\. dec`t c\ ca s\ ne lu\m [i noi banii. Strig mai multe nume: la care ciule[te urechile.. am strigat patru zile [i nop]i la el [i de-abia 170 . adic\. a `nv\]at s\ fac\ ca m`]a. Numele care le strig. A[adar. dac\ m\-n]elege]i. cum `i zice]i dumneavoastr\. De exemplu. eu am metoda c\ s\ strig la el “Zorro. eu le iau din cartea de telefon. Pichi sau Bubi]\. trebuie s\ strig “Bombonica..Asta facem cu feluri specifice. deci. vreau s\ spui c\ dac\ pe c`ine `l cheam\ Zorro.{i merge. Cum face]i asta? . de exemplu.Cum adic\ s\ depind\ metodele de numele c`inelui? Ce vre]i s\ spune]i? . eu `ncerc prin `ncerc\ri repetate. hai aici!”. cum ar veni de la coleg la coleg. . Pichi sau Bubi]\ [i strig “Zorro. asta-i! Merge. merge? .{i cum [ti]i numele c`inelui pe care vre]i s\-l ademeni]i? A]i adunat `n prealabil informa]ii de la oamenii din cartier sau cum? . . vai de capul nostru c`nd `ncep \[tia a l\tra. hai aici!”. Dac\-l cheam\ pe c`ine. am `n]eles c\ urmeaz\ s\ ademeni]i c`inele. nu se las\. miorl\ie. hai aici!”. nu vine. care-i d\ drumul p`n fa]a c`nelui [i c`nd vine. c\ s-a `nv\]at de-acuma.Eu combinez de la caz la caz diferite metode diverse. care uita]i.. culoare. adic\ ras\.P\i. sex.Dumneavoastr\ ce metod\ folosi]i? . Vasilic\ are un motan legat cu sfoar\.Ei. de un exemplu. cum e el. Costic\.Dup\ opera]iunea de p`ndeal\. care depinde de felul c`nelui. tot de exemplu. . la noi conteaz\ s\ iese ei la num\r. Bombonica....Deci.

. ne `mprietenisem. cum s-a mai `nt`mplat. . s\ m\ mu[te .c\ \[tia [i mu[c\. inimi cu s\geat\ sau le fac desene cum poart\ tineretul pe geci: usa. dar exist\ [i zone `n care topirea z\pezii provoac\ fenomene dintre cele mai pu]in dorite de localnici. `ntr-o ]ar\ a contrastelor de tot felul. [ti]i! .. Eu. dac\ `l prind eu pe el [i nu m\ prinde el pe mine de picior. un 171 .Dup\ ce prinde]i un c`ine. cum ar fi inunda]iile. deci dac\ l-am prins.. deoarece am v\zut acum pe monitorul din studio c\ ni[te c`ini tocmai `i dau t`rcoale. Asta le fac eu! *** . mai ales c\ tot Popescu `mi zice [i mie de la botez. caremi zice “Brava.Dar l-a]i prins? . dup\ cum bine se [tie. `l leg la bot [i labe cu batista s\ nu m`r`ie c`nele.. `l duc la domnul primar. ai laviu. sirene. Popescule!” [i-mi d\ de-o bere-dou\. necum. Desigur. c\ dup\ patru zile [i patru nop]i ne cuno[team bine. Dup\ care lu\m c`nii [i-i tatu\m. dup\ cum a]i putut vedea.Dup\ ce prind un c`ne. de exemplu. pentru c\ anotimpurile se succed inexorabil.~n ce fel tatua]i c`inii? Le inscrip]iona]i un num\r pe ureche sau cum? . c\ a[a ne-a `nv\]at la instructaj. asta nu ne-a mai zis la instructaj. `mi devenise ca un frate. tr\im.Cum. a ciulit urechile. Viorel de pe Sulfinei pai[pe. m\.apoi le tatuez de la caz la caz ancore. . n\me]ii au pus st\p`nire pe p\r]ile carosabile.Da. ~n anumite regiuni.Mersul Trenurilor la Popescu Ghe. bloc Barbu opt. Dragi telespectatori.Ce s\-l mai prind. `i mul]umim colegului nostru aflat pe teren [i `i dorim s\ rezolve oarecum problema. ce face]i cu el? . `n audien]\. S\ trecem [i la subiecte mai optimiste. a[a c\ face care cum `i vine p`n minte sau la m`n\..

. Ca s\ parafrazez ni[te scriitori. `n rest. ~n jurul meu. `n ultima vreme. nu crede]i? .. Dac\ nu poate.Eu cred c\ dac\ m\ mai enerva]i cu poante proaste. ap\. se afl\ `n aceste clipe la fa]a locului. ai leg\tura. Costele! Costeleee! *** . a[adar `ncerc\m s\ `l abord\m. `n cazul de fa]\: . aceste troiene de z\pad\ s`nt. Acum. da. . s-a `nc\lzit la noi `n jude]. Costele. `n ap\. inund\. Marin. `ntr-o ambarca]iune improvizat\ dintr-o cad\. c\ s-a spart o ]eav\ 172 . fiindc\ v\ g`ndi]i deja la urm\rile acestui dezastru? . S`nt nec\jit acum. nu vede]i? .Bun\ ziua. de fapt. la dumneavoastr\? . tot un reporter special. Ap\ `n stare solid\. Eu. Numele dumneavoastr\. la r`u..Da..Au mai fost asemenea inunda]ii aici.A mai fost acum doi ani. Eu stau `n mijlocul lor. Acum. “A aborda” pare cel mai potrivit verb. care e alunecoas\ [i nefamiliar\. mai mul]i localnici se leag\n\. `n sediu. domnule primar Andrei Marin. nu v\ mai r\spund.. de vorb\ cu c`]iva dintre ei.Cip Ie[an alt coleg de-al nostru. dec`t mai mult cu sc\ldatul vara. nu am auzit. c\ toate clipocesc `n jurul meu. Eu nu prea obi[nuiesc. se potrive[te perfect `n context.. pentru a ne spune cum a fost rezolvat\ problema viiturilor de la munte. iar apa `n stare solid\ din troiene s-a transformat `n ap\ lichid\.M\ scuza]i. O ap\ `n stare solid\ devine din nou lichid\ c`nd se `nc\lze[te..De ce.. chiar cu primarul: domnia sa tocmai plute[te al\turi. care curge pe unde poate. [i mai ales c\ m\ vede]i acum `n cad\. m\ tem s\ nu r\cesc. c`nd curge. plutesc. mai exact pe autorii manualului de fizic\.

nu-i a[a? . . [ti]i. Eu am prins azi diminea]\ un crap uite-a[a `n camera copilului. Fiecare are pe[te `n cas\ nu numai la zilele de dezlegare [i nu doar `n frigider. la aproape dou\ decenii de la Revolu]ie. . P`n\ la urm\.. nu? .. ce spun de necazurile care s-au ab\tut pe capul lor? S`nt `ngrozi]i. Noi acum ne bucur\m c\ s-a dizolvat `n sf`r[it CAP-ul. nu se mai d\r`ma casele. s\ nu mai intre apa `n sat? B\nuiesc c\ [i pe dumneavoastr\ v-a inundat. .. s-a topit [i sa dus. {i atunci. c\ s-a dizolvat singur. c`nd cu ]eava spart\.. nu ]in minte. a]i organizat [edin]\ de dizolvare? . sinistrat.. apoi c\ nu te mai scoli diminea]a s\ dai ap\ la vac\. nu mai era motiv de trimis ajutoare. acuma nu mai inunda apa de la r`u.Nu. . a fost cu ci[meaua din fa]a [colii. poate o fi mai bine. Mai recent. nu? . Mai `nt`i c\ s-au astupat f\r\ investi]ii gropile de pe str\zi [i uli]e. c`nd a curs trei s\pt\m`ni.. s-a `nmuiat chirpiciul de la fostul sediu. f\r\ [edin]\. ne-a trimis ajutoare de la Guvern. c`nd a venit apa.. vrem [i s\ schimb\m numele satului `n Mica Vene]ie. eu am fost singurul \sta. de exemplu. oamenii din sat. `n loc s\[i fac\ lec]iile.Copilul se juca pe hol de-a b\t\lia naval\.De-abia acum. s-a udat dosarele. 173 ..Nu era mai bine dac\ din ajutoarele primite construia]i diguri. [i dac\ nu mai inunda. care m-a]i `ntrebat.P\i nu. care mi-am f\cut cas\ nou\ din ele... care am ap\ la robinet.}\ranii.. a disp\rut.. cu legea.. Ast\-var\. c\ nu se g\seau garnituri de pai[pe.... cum `i spune. c\ casa aia care am f\cut-o e la ora[.Mersul Trenurilor [i m-a inundat.Iar copilul ce f\cea? Sau l-a]i evacuat din timp. la porci.Ei s`nt `ngrozi]i de cum s-a `mp\r]it p\m`ntul. [i dac\ nu se mai d\r`ma casele. Lumea e chiar bucuroas\ c`nd se inund\. Iar dac\ f\ceam dig. mi-am adus aminte c\ a mai fost. Despre alte inunda]ii de pe la noi.

De un exemplu.Familia cum se descurc\ `n asemenea condi]ii? . la cump\r\turi. adic\ fiecare pentru el. ce s\ spui. a]i aflat. da’ un exemplu tot dau. cine o g\si-o. Acu’. a murit o bab\ de 97 de ani.. Soacr\-mea e dus\ cu pluta.P\i. a dat un val mai mare. ar trebui s\ zic scufundare... Azi diminea]\ a fost `nmorm`ntare `n sat... cum ar veni \sta de aici. dar n-a mai fost. iar soacr\-mea. nu `nhumare.. fuse [i se duse. Dac\ vi-i zic pe to]i cum fac fa]\ se usuc\ apa. nu mai ]ii cont de rud\. .P\i. la aceea[i or\. prin urmare. mai ales coliva. c\ a disp\rut cinstea rom=nilor! *** . cum\tru. Ecaterina Samurache. afla]i `n nevoi. anun]\m c\ postul nostru de televiziune angajeaz\ noi reporteri speciali. Cu aceast\ ocazie.. prin satele din aval. cam ca pe la noi. pentru un nou jurnal informativ! O sear\ c`t mai pl\cut\ al\turi de noi! 174 ... au sc\pat-o la vale. a luat sicriul cu baba [i pluta cu colaci [i coliv\ [i. s\ fiu mai exact. care plutea `ntr-un [ifonier cu trei u[i. Deocamdat\ v\ spunem la revedere [i v\ a[tept\m m`ine. nevast\-mea a plecat la ora[. `n albia de rufe. Fuse. c\ exist\ `n ]ara noastr\ nenum\ra]i compatrio]i afla]i `n primejdie. cum se descurc\? . care cum\tru pe cauciuc de tractor. care vecin sau cunoscut pe mese sau dormeze.Ceilal]i s\teni cum fac fa]\ inunda]iei. a lui s\ fie.Dragi telespectatori. nu cred c\ ne-o mai d\ `napoi... care nepot `n cad\ de baie.Cip Ie[an . na. `n vreme ce s\raca nevast\-sa se chinuia pe o noptier\ f\r\ sertare. frate. c\ cum trecea cortegiul.. cu trei ore `n urm\ l-am v\zut pe F\nel. La caz de dezastru.

C`n so dezge]a poate c\ ese da nu prea crec\ finc\ noaptea a fost ger [i eri s\ `nt\ris\ ca peatra domnu director. noi neam `nceput s\ ne bulg\rim cu bulg\ri [i dupaea am f\cut [i un uom de z\pad\ mai ezact un domn de z\pad\ c\ am tras to] deodat\ `n domnu director care trecea pea-colo [i lam astupat de tot dupaia iam f\cut p\l\rie d`n g\leata de gunoae. mia `-mi place tare earna bucuria copilor finc\ acu po] s\ zv`rlu cu bulg\ri [in nenea grigoric\ adimistratoru s\ caz\ pe gea]\ s\[ rup\ g`tu finc\ ma p`r`t la p\rin] c\ am dat `n iel cu pra[tea c`n punea antena dea c\zut dupe balcon.Mersul Trenurilor File din jurnalul elevului Nelu earna bucuria copilor a venit earna! copii veseli ese la joac\ pe derdelu[ se d\ pe gea]\ se bulg\re[te sau face uameni de z\pad\. Alant\eri mam dus la [col\ une nea scos `n paoz\ domna profesor\ ca s\ cur\]im curtea de troene [i dupaea s\ f\cem un uom de nea specific v`rstii noastre. {ii noi am f\cut ge]u[ `n carter `n fa]a la magazinu une ese vecini mei cu saco[ile da na c\zut nimenea pe iel dec`t pu]in de tot [i nu sa lovit tare c\ zicea [i nenea de la anbulan]\ c\ sigur scap\ mo[u dac\ se `nt`npl\ vre-o minune [i are zile la v`rsta lui. Tot ieu `m-i mai place earna finc\ eri c`n a-m vrut s\ facem 175 .

Dupaiea a vrut ptr. A venit [un dom doctor b\tr`n cari `n loc s\ m\ `ns\n\to[eze sa apucat s\ asculte muzic\ c\ [ia b\gat `n ureci ni[te cauciuce de la stestocop care avea la cap\tu cel\nlant o tobi]\ mic\ care am b\tut ieu `n ia cu bob`rnacu dea s\rit `n sus domdoctor. ca s\m-i fac\ injec]e da ieu am fugit pe sal\ [i iel dup\ ieu cu siringa `n m`ni noroc cam v\rsat pe hol ni[te pastili rotunde [i 176 . La poreclinic\ iera frumos [ii ma dus la o tante doctor\ care mea b\gat ternometrul ca s\mi ieie tenperatura da mam spereat c\ de ce s\ meo ieie c\ dupaea ieu cu ce r\m`i dac\ meo ea f\r\ s\m-i dee nimica la scimb [ii a mai vrut s\mi iee tensiunea [i pulsu care eam zis c\ i le dau numa pe do\ gume de amestecat cu surprize. to] copii [ii chear ptr ieu mai ales c\ finc\ mam udat la s\niu[ [ii mam r\cit la nas [ii nu mai m\ duc la [col\. earna ieste cel mai frumos anotinp al sezonului plin cu bucuri ptr.Cip Ie[an un nene de z\pad\ pe delu]u de l`ng\ parcale nea lunecat bulg\rle cel mare pe derdelu[ `n jos [ii sa f\cut [ii mai mare [ii mai mare [i crec\ se f\cea c`t blocu dac\ nu se sp\rgea de tanti marcica femea de servici care m\tura p`n fa]\ a[a c\ finc\ iera plin\ de om\t na mai trebuit dec`t ca s\i pui un morcov `n gur\ c\rbuni la ochi c\ m\tur\ deja avea `n m`n\ da dup\ juma de or\ nea m`ncat morcovu. c-um mam `nboln\vit de grip\ [i ma dus la poreclinic\ Dup\ ce mam udat la joac\ p`n z\pad\ mam molipisit de grip\ [ii ma loat cu tenperatur\ la subra] [i cu str\nutat d`n nas care i sa f\cut grea]\ lui tata c`n ma v\zut cum `mi curge `n tinpu mesii [i m\ sm`rc`i deaea ma dus mama la poreclinic\ ca s\ m\ `ns\n\to[ez dinou.

La munte mia mea pl\cut tare cu telecabina c`n am urcat to]i la caban\ finc\ de fric\ c\ era mai sus ca pe bloc la noi mea venit pi[u [i crec\ t\etorii de lenmne care era dedesupt a crezut c\ plo\ [i nu nea nimerit c`n a sv`rlit cu 177 . Dupaia cum fugeam ieu s\ nu m\ prinz\ infirmerii c\ striga c\ ce iam f\cut lui domprofesor mam ascuns `ntro odae de raze care era `ntuneric [i un fel de ca un dulap care mam b\gat `n iel da sa spereat o tante dea le[nat finc\ mia v\zut pe un ecran schiletu care mi[ca c\ tocma m\ scobeam `n nas cu picsul. `ntrun cuer era ni[te halate albe care meam loat [i ieu unu [o bonet\ [i meam pus [ii o p`nz\ la gur\ ca s\ m\ ui] `n oglind\ s\ v\z dac\m-i [ade bine s\ m\ fac doctor c`n oi fi mare da finc\ iera `ntuneric [i nu mam v\zut bine a-m e[it pe coridol une ma loat dou\ infirmere [i mea zis hai domdoctor ca venit pacentu de la ]ar\ dea adus corcan [o damijan\.Mersul Trenurilor colorate ca alunecat pe iele domdoctoru dea c\zut pe trepte `n jos [i na mai ]ipat. ieu iam f\cut do\ injec]i cu ap\ [i una cu cerneal\ [am plecat acas\ cu corcanu [i vinu care mia mea pl\cut la poreclinic\ c\ mam f\cut s\n\tos dupaea cu vin fert [i mai am loat deacolo un bisturel carei bun la cur\]at nuci [ii mai am [i ni[te seringe care le duc la [col\ s\i fac s\n\to[ [i pe colegi mei. cu p\rin]i mei l-a caban\ Ma dus p\rin]i mei `n escurse la munte une am mers cu trenu care meam f\cut curea d`n pele de cefere c\ a[a scria pe ea [ii mam amuzat deam scuipat pe geam de lam nimerit pe un nene d`n alt conportament care fuma cu capu afar\ da ie vina lui c\ dac\ na citit c\ ie periculoso sporgersi iaca cea p\]it.

Voi mai scrie `n jurnalu meu da nu acuma c\ ma strigat nenea cabaneru s\mi arate ce pu[c\ frumoas\ are cu care tocma vrea s\ trag\ `n eu. 178 . D`n codru des am cules o veveri]\ moart\ un vezure tot mort [i iel [i ni[te ciupreci cu p\l\rie ro[e cu bulini albe care seara la caban\ nu ma v\zut nimenea c\ leam pus la fert `n oala cu m`ncare [i crec\ lea pl\cut la to] finc\ azi diminea]\ na mai e[it nimenea d`n odae de la iei. Am dat o roat\ `n juru c\b\nii une cre[tea petre [i flori de col] d`n care iam f\cut o coroni]\ lui mama care c`n a v\zuto cabanerul a ]ipat de individie dea fugit dup\ eu s\ mio ieie da a lunecat pe ni[te bilu]e de capr\ neagr\ [ii era s\ caz\ `n pr\paste da sa prins deo r\d\cin\ [i la scos mai `ncolo. Dup\ ameaz\ am e[it `n p\durea de la munte care era cu copaci `n ea [i cu animale s\lbatice care c`n ma v\zut a luato la fug\ [i am mai v\zut un isvora[ cu ap\ rece [i linpede care am mai f\cut ieu alt isvora[ l`ng\ el une a venit s\ se ad\peze un cerb care dup\ aea f\cea numa huu huu [i se izbea cu coarnele de copaci. Nea cazat `ntro odae cu mai multe paturi ca cum e la caban\ [i cu al] cinci turi[ti care c`n mam desc\l]at a mai r\mas numa doi care le[inas\ pe pat da a plecat [i iei dup\ ce ia trezit cu ap\ rece de isvor a[a c\ mama ma pupat de bucurie finc\ care c`n a plecat [ia uitat bagajele [i borseta. ~n codru mam `nt`lnit cu ursu mo[ cr\ciun sau mojmartin nu [tiu ezact cum `l cheam\ care am f\cuto pe mortu iar animalu ma morm\nit pe la urechi dup\ care ma mirosit [i a c\zut.Cip Ie[an toporul dupe noi. La caban\ era frumos [i o pele mare de urs `n holu c\b\nii pus\ `n fa]a [eminelului care mam b\gat ieu sub ia deam `nceput a morm\ni mor mor mor cum face ursu de sa le[inat to] turi[tii.

{ii bunica sa veselit de vizita mea da a scoso mama d`n cote]u purcelulului [i ia zis c\ ma adus s\ ajut la cules strunguri d`n vie a[a c\ bunica a l\sat furca jos. P`n\ seara am cules do\ze[i7 de g\le]i `n special din plastec ro[ sau albastre care nu se uita la ele uaminii.Mersul Trenurilor cu bunici mei l-a cules de strunguri Finc\ a venit toamna care ieste anotinpu hanbarelor pline de bucate ma dus p\rin]i mei la bunici la ]ar\ s\i ajut\m la cules de recolta rodnic\ a toamnii. C`n ma v\zut bunicu sa bucurat c\ avea pastilile la iel [ii na mai f\cut h`u ca vara asta c`n la dus la dispensar de ia pus masc\ de ocsigen la gur\ [i iam `nv`rtit ieu robinetu de sa umflat bunicu ca balonu. Noroc c\ nu ma prins s\ m\ ba]\ finc\ mam ascuns sub tractor de iam `npins d`n gre[eal\ cu picioru peatra de la roat\ care sa pornit la vale [i peste nenea pasnicu [i peste colib\ plus al] oameni care culegea `n vie. g\le]i care mia mea pl\cut la cules finc\ c`n am mers cu p\rin]i mei s\l vedem pe bunicu `n arest la postu de poli]e am luat un pistol d`n seltar cu care moi juca foarte frumos `n prima zii de [col\ s\ trag `n tanti `nv\]\toare. Dup\ do\ ore pe bunicu la luat nenea plutoneru de la s\ltat ptr. Bunica mea zis c\ m\ ho]ule ai furat g\le]ile vecinilor s\ vez tu ceo s\ p\]e[ti numa bunicu sa bucurat c\ a zis c\ le vinde de cunp\r\ rachiu d`n iele c\ tot nu sa f\cut anu \sta recolt\ ca b\tut piatra [ii ce sa mai f\cut a trecut tractoru de lea stricat. 179 . Am mers `n via cu struguri care mea zis s\ culeg de s\i pui `n g\leat\ care eu prima de toate am m`ncat struguri p`n\ mea venit de la burt\ c\ era stropi]i deci mam ascuns ca s\ fac `ntrun vece care am aflat dupaia c\ era coliba lui nenea paznicu dela vie.

Cip Ie[an 180 .

canapele `nvelite `n mu[ama. unii speciali[ti `n probleme de tehnic\ se contrazic [i `n zilele noastre. [i al personalului 89890. `n special. Suna]i la gar\” Primul capitol. `n general. c`]iva respectabili cercet\tori s-au `nc\ierat `n holul unei institu]ii seculare. tot necunoscu]i r\m`n [i urma[ii lor. cuiere [i fotografii `nr\mate pe pere]i.Roman diesel-electric Motto: „Angaj\m personal.Mersul Trenurilor Mersul Trenurilor . de-a lungul veacurilor. pe tema asta. Printre anonimi se num\r\ cei care au montat pl\cu]ele inscrip]ionate cu tradi]ionalele “E pericoloso sporgersi” sau “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii”. din dorin]a de mai bine.. din care afl\m cam care este rostul trenurilor pe lumea asta. ap\r`ndu-[i principiile. au dotat vagoanele cu perdelu]e murdare. care au furat perdelu]ele. Cu at`t mai pu]in se cunosc numele celor care. dar nu prea mult. Nu se [tie exact nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i: locomotiva ori calea ferat\. Tot aici apare [i [eful Jenic\. au stricat pedalele closetelor din vagoane [i au ad\ugat fotografiilor `nr\mate de pe pere]i detalii neru[inate. au t\iat cu bricegele mu[amaua canapelelor. au rupt cuierele.. iar cu prilejul unui simpozion interna]ional. de progres. 181 .

182 . indiferent de sex. unii au f\cut prima poz\ cu femei goale. zdruncin`ndu-se. bere rece [i ciorb\ de burt\. puse `n mi[care de locomotive electrice.Cip Ie[an A doua zi dup\ ce s-a inventat fotografia. care prezint\ mai multe subspecii. a doua zi dup\ inventarea trenului sa g\sit cineva care s\-i adauge vagonul restaurant. vagoane pentru to]i.. Dup\ cum spuneam. Exist\ vagoane de diferite modele. iar g\rile `n care se schimb\ locomotiva [i sensul de mers s`nt multe [i necunoscute. cu aburi sau cu alte chestii. ~n zilele noastre exist\ trenuri de marf\ sau de pasageri. Pe acelea[i [ine pe care au alunecat lin [i parfumat aristocra]ii pasageri ai Orient-Express-ului s-au `nghesuit. Calea ferat\ reprezint\ ast\zi o oaz\ de egalitate social\: de[i a pl\tit mai mult. diesel. cei care mor primii s`nt pasagerii de pe scaunele din fa]\. dar mai mult ca sigur. {i. nici m\car [ansa de a cobor` din tren mai aproape de gar\ [i de peron nu i se ofer\ pasagerului simandicos. cu bufet. studii. apoi. etnie sau buget. Vagoanele pentru c\l\tori formeaz\ o specie aparte. cei de la Business Class. fiindc\ dispunerea vagoanelor e hot\r`t\ de for]e situate mai presus de `n]elegerea unui c\l\tor obi[nuit. nu se [tie nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i. ras\. dup\ care. omul de afaceri sau n\zurosul parlamentar c\l\tor la clasa I ajunge la destina]ie `n acela[i moment [i cu aceea[i `nt`rziere ca simplul cet\]ean a[ezat pe valiz\. M\car la avion e mai simplu: `n caz de coliziune frontal\. locomotiva ori calea ferat\. garniturile cu solda]i `n drum spre front. v`rst\. trenurile cu brigadieri [i vagoanele scorojite ale personalelor de naveti[ti. dieselelectrice. Pe c\ile ferate din `ntreaga lume circul\. Se poate b\ga m`na `n foc c\ al doilea film realizat vreodat\ `n istoria cinematografiei a fost unul interzis minorilor. religie.. pe culoar. av`nd destina]ii dintre cele mai diverse. sco]`nd un ]\c\nit universal. apartenen]\ politic\. m\rimi sau culori.

iar dup\ c`teva luni. fiindc\ vehiculul nu avea nici claxon. vagon restaurant.Mersul Trenurilor *** Trenul personal 89890 are vagoanele verzi [i murdare [i nu are Business Class. *** Pe peron.doar c`]iva patroni de magazine mixte amenajate `n garaj sau de bufete comunale mai merg la ora[. [eful de tren Jenic\ se uita la ceas. Are. Acesta `[i `ntrerupse discursul pentru a-[i trage sufletul [i a striga: . o persoan\ cu sim] practic din conducerea regionalei a lipit de restaurantul pe ro]i [i un vagon de marf\. prin jurul s\u treceau ca ni[te particule `n mi[care brownian\ c\l\tori cu geamantane.Hai noroc. c\ n-are fr`neeee!”. ad\ugat `n mod excep]ional pentru c\l\torii care p`n\ atunci tr\geau semnalul de alarm\. Rezultatul `nregistrat a fost pozitiv. dup\ marf\.. deoarece cu el nu c\l\toresc prea mul]i oameni de afaceri . merge? Ce face \la micu? 183 . nea Jenic\! Merge.. oprind garnitura `n dreptul tuturor bodegilor z\rite pe geam. gen]i [i saci sau `mping`nd c\rucioare de butelii. `n schimb. rezolv`ndu-se astfel [i problema aprovizion\rii pe traseu. unii r\m`n de p\rere c\ ar fi fost mai nimerit un vagon-cistern\. To]i se d\dur\ `n l\turi pentru a face loc unui electrocar plin cu bidoane [i condus de un cet\]ean care purta dup\ ureche o ]igar\ bo]it\ [i care f\cea din gur\ “Bibiiii! Ti-tiii! Ni-no-ni-no! Ferea.

Cip Ie[an 184 .

S\ spuie [i p\rintele: nu-i a[a. g\inile. Pe holul vagonului 6. ra]ele. un 6 desenat cu creta [i sem\n`nd cu un G sau cu jum\tate de perj\. plutea fum de la trei ]ig\ri proaste. . veni]i `n gar\ cu ore `nainte. se urcaser\ `n vagoane. zic eu. n-au g\sit-o. . iar acum fumau pe culoar. mo[ul.Dup\ [apte ani. Au c\utat cumnatul [i cum\trul s\-i scoat\ inima. cu p\l\ria pe piept [i bani pe ochi. puii pr\ji]i [i ou\le r\scoapte din gen]i. la parastas. Nu i-au g\sit inima! . dar c\lcat\ impecabil. Sub banchete. c`nd l-au dezgropat. ridicase tonul. Primul fum\tor. s\ nu piard\ trenul. g`[tele [i curcanii `ncetaser\ s\ se mai zbat\ [i `ncercau s\ socializeze pe limba lor de or\tanie. un gras cre] [i must\cios. lucruri pe care omului nu-i este dat s\ len]eleag\. `mpro[ca scuipat cu tutun [i r\sp`ndea miros de transpira]ie c`nd `[i `nt\rea spusele prin gesturi. a[tept`nd s\ aud\ fluierul pentru a[i lua r\mas bun de la rudele r\mase pe peron [i pentru a scoate sticlele. s\ le treac\ de moroi: ei. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. Sfin]ia voastr\? 185 . parc\ dormea. acum `mbr\cat `ntr-o salopet\ murdar\.Mersul Trenurilor Popa Serapion T\m`ie poveste[te p\c\to[ilor despre parastase [i z\d\rnicia celor p\m`nte[ti .P\i. Se mai `nt`mpl\ lucruri din astea. s-o ard\ [i s-o bea. Aurel L\tunoi. da’ c`nd l-au dezgropat? vru s\ [tie al doilea fum\tor.printre care. economia exagerat\ de ap\ curent\.Deci. Forfota g\rii se domolise: pasagerii.

Fiilor. cu ni[te ani `n urm\. Mort-mort. [ti]i decorul. Serapion T\m`ie `l slujea pe Dumnezeu la bisericu]a din spatele g\rii. scobit\ [i 186 . c\ doar unu-i popa. `ncepu p\rintele Serapion T\m`ie.. avea clientel\ numeroas\ [i era considerat o autoritate mai presus dec`t cele locale . Ei. mic\ e `n]elegerea omului [i multe s`nt c\ile Domnului. C`nd m\ `ndreptam eu din nou spre salate. ca la mort. v-o spun eu. Parastasele astea nu-s de glumit. coliv\. la un sf`r[it frumos de septembrie. . nu? Adic\ VIP. ]uic\. b\tuse nou\zeci. ci specialistul din mine v-o spune. aglomerat. unde era `ntins\ masa mare [i.de care oamenii se cam fereau. eram mai demult.Ca s\ dau doar un exemplu. se rugar\ cei doi de fa]a bisericeasc\. maionez\. nu? Deci. nu conteaz\. `l ducem la ve[nicul domiciliu. nu m\ vedea nimeni [i dac\ m-ar fi v\zut. hamsii. ~n cas\. m\ trage de m`nec\ o bab\. p\rinte.Cip Ie[an *** Cel de-al treilea pasager de la geam purta hain\ preo]easc\ [i tr\gea cu poft\ iarba-dracului. Una cu nas mare. albinele `nc\ mai zumz\iau. trec`ndu-[i din c`nd `n c`nd m`inile prin barb\. c\ era parastasul ca la nunt\. . rude. ce. zi-o. vinuri de vreo trei feluri. c\ e mas\ mare. c\ mai e p`n\ fluier\. la un mort. oricum. purcel. Era a[a. fiind singurul pop\ din zon\. mai ales c`nd mergeau noaptea la cules p\pu[oi. jale. iau eu din toate. cum s-ar spune. plin\. M\ `ntorc la mort. pui frip]i. vin de poman\.P\i. Le-am zis c\ mai bine ies la aer p`n\ `n ograd\. fac treaba. `[i tr\ise traiul. dup-aia hai `napoi. numai mirii lipseau. pui [i pulpi]e.. . colaci [i fum de lum`n\ri. Adic\ nu eu. nu zic nu. salate. motorin\ din conducte sau alte roade ale ogoarelor. m\ `nfig eu singur. o boare pl\cut\. icre.

emana]ii. de ce nu-i bun\. s\ nu m\n`nci. Frate-su.{i totu[i. paharele [i tac`murile `n cad\. la ceva vreme dup\ aia. . cum e cu parastasele de [apte ani. “Ce-i. . m\ apropii [i eu s\ v\d cauza.. c`nd se scot ciolanele din groap\ [i se spal\ cu vin. {ti]i cum e la [apte ani. iar Titi.Da’ ce-i.. dup\ c`teva minute `n care nu f\cu dec`t s\ se scarpine. Atunci i-am `n]eles eu pe bie]ii b\ie]i. adic\ de ce s\ nu m\n`nc?”. nu?”. poate n-o fi de import. p\rinte. iar atunci `mi zice baba c\ “P\i are. atunci l-am v\zut pe dom’ Titi cum se face ca lum`n\rile [i le[in\. Titi. p\rin]ele. cum? Deci.. groparul. c\ `nainte. de ce. se face mas\. f\. ce-ai p\]it. bine. ce era. atunci am fost eu bolnav [i am z\cut dou\ luni. M\ uit `n groap\ [i m\ ia groaza. c\-l [tiam pe mort cum fusese la via]a lui. s\ nu pui gura pe bucate!”. stimate pop\. se d\ de poman\. “Titi. nu? 187 . Ei. nu m`nca. poate or fi fost ceva gaze. se aude cazmaua `n lemn. au sp\lat mortul!”.Mersul Trenurilor galben\ la fa]\. La care ea. Stau eu [i a[tept s\ termine b\ie]ii care s\pau `n cimitir. Eu m\ tot g`ndeam la alea de pe mas\ [i am `ntrebat-o “Ce-are. p\rinte. c\ \[tia. tot `n apa aia. p\rin]ele. cic\ “P\rin]ele. ce mai r\m\sese din el. stai a[a c\ viu!”. cic\ “P\i nu. mai r\m`ne sau nu mai r\m`ne inima. merg eu la un parastas de [apte ani. deh. d\ capacul la o parte s\ scoat\ oasele. c\ tot nam priceput? `ntreb\ primul fum\tor. sicriul. f\. ce-are cada lor din baie. tot gropar [i el. Ei. au sp\lat farfuriile. se `ng\lbene[te [i \sta [i cade peste Titi. dup\ ce i-am stropit cu ap\ [i s-au trezit. ai ]`n]ari acas\. baba. Ei. cu jacuzzi. ca s\ fac\ economie. ce s-o fi `nt`mplat.. M\ trage deoparte [i-mi zice la ureche. au mai le[inat `nc\ vreo trei b\ie]i.. [i tot acolo au ]inut [i sticlele la r\cit!”. rudele. . [ti]i cum e. p\rin]ele. ce era acolo? Se f\cuse moroi. vampir.. fuga s\-l ajute. o cucoan\. privind cu grea]\ `n jur. crezuse c\ i s-o fi f\cut r\u. Tot a[a. ai visat strigoi.P\i.

mai cu o valiz\ `n cre[tet. trei geamantane [i o damigean\ au c\zut din locul lor special amenajat peste Zamfira C\r\u[u. Ceva mai `ncolo. respect`nd legile mecanicii newtoniene. a[a. Prin urmare. de exemplu. Trenul pleac\. un alt domn . ~n vagonul 4. dar efectele sale au fost multe. se ridicau ]`]ele femeii. peste coaste.N]]]! Ce vampir.cu gambet\. pasagerii au sim]it c\ trenul s-a pus `n mi[care . dac\ n-au v\zut silicoane la via]a lor. [i deasupra.Cip Ie[an . un pechinez numit Bubico. iar trenul personal 89890 porni cu o smucitur\. apoi `n m`na vecinului. dar `n aceea[i clip\. 188 .. ca dup\ [apte ani. `ncheie popa.. din cauza aceluia[i [oc.tocmai sc\pa pe geamul larg deschis al unui alt compartiment. ~n vagonul 2. 87 de ani.`nt`i accelerat\. tu[ind cu sub`n]eles. ca dou\ pungu]e lucioase! Titi [i \ilal]i gropari. normal c\ i-a apucat. P\rintele Serapion T\m`ie din vagonul 6 scoase dintr-o t\g`r]\ roz imprimat\ cu `ndr\gite personaje din desenele animate c`teva prescuri [i `ncepu s\ le molf\ie. apoi oarecum uniform\. mai cu o g\in\ sau o furculi]\ `n ochi. care adormise deja. iar noi afl\m cum nu trebuie zugr\vit\ o cas\ [i de ce e bine s\ fim corec]i cu me[terii. {eful de gar\ Anton Fluiera[ fluier\ luuung din ]ignalul primit pe inventar. bre? Mai r\u! Din bab\ r\m\seser\ oasele curate. sc`r]`ind pe [ine. Smucitura asta a fost una singur\. pantaloni `n dungi [i musta]\ `n furculi]\ . un domn care `[i scosese s\ m\n`nce ou\ fierte cu ro[ii de cum urcase `n compartiment [i-a `nfipt furculi]a `n ochi.

miroase a groap\. deci? Eu. adic\ mare p\cat se cheam\. oamenilor de r`nd. “Hai.. P\cat s\ se piard\. c\reia `i intrase dracul `n cas\. repar aparatur\ audio-video. oricum ai luao. r\spunse printre `mbuc\turi popa T\m`ie. p\catele mele. c\ avem comand\. M-au chemat acolo s\ fac exorcizare. tot nimic. umplu bor[ sau ]in eviden]a contabil\ pe la firme. Deci. nu-i frumos s\ g`nde[ti a[a.. cum sim]eai pucioasa diavoleasc\. odat\. .. fiindc\ fapta asta. are microbi. da’ cum intrai. pe la c`te unul-altul. ne-am 189 . nu chiar a[a de lung\. tot profanare.Fiule. p\rinte. cu var. rosti ca pentru sine Aurel L\tunoi. s\-l scot pe Necuratul. am ref\cut. la soacr\-mea.. vorba aia. Le-ar fi cusut `n loc de perni]e. Se vede. De fapt. Deci. privi Aurel la ceas [i aprinz`nd `nc\ o ]igar\. am f\cut. eu zugr\vesc.. dac\ m\ cheam\. punem faian]\. Silicoanele babei. cas\ proasp\t v\ruit\. tot mirosea. Sfin]ia-voastr\. nu e igienic. acum vreo doi lucram tot cu ziua. c\ multe lucruri ne s`nt ascunse nou\. nu? H\! P\i. care avea nevoie.Mersul Trenurilor * * * . are o poveste lung\. Stela Gresie. Plus c\. pun lipitori. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. Venera N\t\r\u. le luam acas\. `mpu[c `n beton. d\m cu glet. m\ritat\ cu un me[ter de pe la noi.. Aurele.Deh. le sp\lam [i le d\deam lui nevast\mea.Nu-i baba aia care cre[tea bibilici `n baie? Cu casa mov-liliachiu.. de care vorbe[ti matale. baba respectiv\ are o fiic\. [i pucioasa aia a dracilor. a[a. |la m\ cheam\. {ti]i. oarecum curat\.. pun dibluri. dac\ eram acolo. la palton. Asta `mi aminte[te de o enoria[\ din parohie. tai lemne. . Dac\ e nevoie. `ncepu el povestea nu chiar a[a de lung\.

fleo[c-fleo[c cu bidineaua. cu c`rpe la nas [i gur\. na. Ea. Noroc c\ a doua zi am plecat de diminea]\ cu o lucrare. . zicea ceva. a s\rit la c\mar\. cu [mirghel. la am`ndoi. s-a mai uitat. p\rinte. preg\ti]i. cic\ dac\ tragem tare. v\dit curios. h`r[a-h`r[a. c\p[unic\. Deci.. C\ h\u. Buuun! Deci. c\ vai. `njuram pe sub c`rpe tot neamul babei. [i atunci ce-a]i f\cut? `ntreb\ popa Serapion T\m`ie.. c\ numai pagub\ aduci.Ei. Ei. Colegul \sta al meu. [ti]i cum se zice la situa]ii dintr-astea. baba cu ochii pe noi. * * * .Ei. peste dou\ ore ne d\ un ceai cu pr\jiturele de cas\. 190 . `i scap\ o lab\ soacr\-sii [i m\ las\ singur cu bestia `n cas\.. c\ be]ivanule.. ce-ar fi f\cut oricine `n locul nostru? Normal c\ Gresie. Un vin ro[u. [i p`n\ m-am `ntors. f\r\ pauz\. Noi. c\ unde mi-au fost min]ile c`nd ]i-am dat-o pe fiic\-mea. Gresie. [i cum g`ndeam noi c\ mai bine ne b\g\m picioarele [i facem ceva `n ciubucul babei. o strig\ careva la poart\. c\ unaalta. pesemne c\ `l [tia mai bine pe gineric\ al ei ce b\iat bun e c`nd nu-i cherchelit. nimic. Eu. adic\ rareori. {i deodat\. dumneaei se uita cam c`[. deci fac eu ce fac. la vinul cet\]encei. Mergem deci noi la bab\ aranja]i. dup\ o s\pt\m`n\.. pentru praf. c\ s\ nu scape gineric\ la c\mar\. ar fi b\gat-o cu capul `n var de drag. din \la de p\teaz\. luasem un aconto de la doamna [i nu puteam pleca. baba `n u[\. c\ vine cu agentul.. a[a. ca me[terii. Pe mine nu m\ v\zuse. s-a mai calmat doamna. c\ se l\sase `ntunericul deacum [i nu mai vedeam bine. frec eu pere]ii. ginerele. s\ nu mai aud de soacra lui Gresie `n via]a mea. apoi plec ca `mpu[catul. Gresie se enerveaz\. cu ochii pe noi. fiindc\ ascunsesem repede sticla cu vin `n g\leata cu var.Cip Ie[an scos!”.

Da. Au mai venit al]i me[teri dup-aia. s\ o `nmul]easc\. a[a c\ s-a amestecat vinul cu varul [i de-aia i-a ie[it babei casa movulie. `ntr-un t`rziu. da’ nu [tiu cum se face c\ pe c`t au dat. de[i c`]iva c\l\tori se urcaser\ `nc\ din gar\ pe sc\rile [i tampoanele acestuia. s\ nu vad\. `ncheie me[terul zugrav Aurel. ci posp\ial\. c\ una. n-a vrut s\ dea to]i banii.Mersul Trenurilor . Un mo[ neb\rbierit. alta. Obi[nui]ii trenului personal 89890 aveau locurile lor rezervate neoficial.Da’ de ce.P\i. ce s\ uite? .Aha. v-am zis c\ ascunsesem sticla `n g\leata cu var. despre direc]ii. purt`nd o basc\ ud\ de sudoare [i tricou imprimat cu iepura[i. pe-at`t mai tare s-a v\zut culoarea. iam l\sat `ntr-o doz\ din perete un ou crud cu coaja ni]el spart\ [i am v\ruit pe deasupra. Ei. Despre personalul de deservire al vagonului restaurant. Blestemul lui Gresie. iar acum tr\geau [uturi `n u[i. De-aia. bine. c\ ne-am b\tut joc. zic eu. cu mirosul? `ntreb\ p\rintele Serapion T\m`ie. Pesemne n-oi fi pus dopul bine. acum [ti]i de ce are doamna Venera casa a[a de vesel\.. m\. Vagonul restaurant `nc\ nu era deschis. am uitat s\ v\ spun: fiindc\ baba a c`r`it c\ aia nu-i treab\ f\cut\. au `ncercat s\ dea cu trafaletul pe deasupra. . Barmanul Tudorel M\sur\ [i osp\tarul Cornel Tav\ tocmai turnau ap\ `n ciorba de burt\. `nainte de-a pleca. . cred eu. [i ce leg\tur\ are cu pucioasa dracilor. u[a fu descuiat\. intru[ii erau nevoi]i s\ se descurce. reu[ise s\ se trag\ aproape de o 191 . sensuri [i drumul omului prin via]\.. c\ pe `ntuneric n-am v\zut. iar mul]imea g\l\gioas\ de `mp\timi]i ai socializ\rii se rev\rs\ `ntr-un spa]iu mult prea mic.

. mo[ule. am plecat odat\ la g`rl\. da’ nu-i \sta trenul. f\r\ pantofi.Cum ]i-o fi norocul..Vine b\iatuuu! Un curvoa\\\. Iar `n desaga aiasta. o duc pe baba. Eu. Dup\ alte ni[te zile am plecat cu un purcel. ceas [i undi]\. {i ce duci matale `n desaga ceea. dac\-i a[a. a[ dori s\ ajung la Zal\u. cu fundul pe un sac mi[c\tor.Totu[i. pe nevast\-mea. a[a `nc\rcat? vru s\ [tie t`n\rul angajat. Mai recent. doar bunul Dumnezeu [tie de unde venim [i `ncotro ne `ndrept\m. 192 . iaca. da’ am ajuns cu vreo zece kilometri mai jos... `n vreme ce barmanul Tudorel M\sur\ lu\ cu un gest expert sticla cu aperitiv “Cri[an” de pe raft. la pescuit. interveni osp\tarul Cornel Tav\. ca o pern\..Da’ unde mergi. pe care [ed io acum. Via]a e plin\ de meandre. b\usem [i m\ culcasem `n curte. la nepotu’. Deaia zic eu c\ nu mai [tiu unde merg. m\ duc [i eu unde mi-o fi drumul. dormeam cu punga de r`me sub cap. nu [tii c\ nu-i voie cu animale `n tren? . Mi-au zis c\ f\cusem scandal `ntr-un bufet [i d\dusem cu purcelul `n cap la o doamn\. cum a zis domnu’ de la masa patru! strig\ osp\tarul Tav\.De dus. s\l v`nd la ora[..Cip Ie[an mas\. n-am plecat nic\ieri.Da’ totu[i. cu l\m`ie. c\ venise viitura de la munte. Am zis s\ facem economie la un bilet. aduc`nd b\uturile. . [i comand\ un Courvoisier dublu. [i am ajuns `n [an]ul din spatele [colii. de exemplu. . dac\ ]ine]i mor]i[ s\ afla]i.. . C\ din p\m`nt am plecat [i `n p\m`nt ne `ntoarcem. ca omul gospodar. unde-ai vrea matale s\ mergi acum? . [i m-am trezit `n arest. mo[ule.

A[a-i. care mirosea [i el a pe[te cu mujdei. Vasile Roait\. ~n dep\rtare se z\reau zeci de lucr\tori ai ogoarelor. fugeau peste c`mp s\lt`nd valize. om bun? .Se vede c\ nu e[ti de pe-aici. cu teni[i noi.p\pu[ar-marionetist la noi. fiindc\ nici o fiin]\ vie din jur n-ar fi recunoscut c\ ea a tras semnalul de alarm\. care m`nca pufule]i. ... ci a pesc\rie [i a mujdei. `ntre halte. paporni]e [i damigene. eu `s tocmai de pe la Valea M`]ei. iar unii dintre c\l\tori tocmai ignorau avertismentul “E pericoloso sporgersi!”. .Mersul Trenurilor Ni[te lucr\tori ai ogoarelor nu prea au chef de munc\. o soacr\ de primar [i ni[te americani. un geam p\tat de ulei [i [ters cu o c`rp\ murdar\. Mitrache P\pu[oi. . Povestea ceea de care ziceai care-i.B\i. am fost .Mitrache m\ numesc.|[tia de p-aici. au tare mare chef de munc\! spuse cu t`lc un c\l\tor v`rstnic. la 193 . Ni[te cet\]eni `mbr\ca]i `n nunta[i. mo[ule. da’ [i noi avem `n sat ni[te t`r`ie-br`u care servesc de diminea]\ la bufet. [i cu cheful lor de munc\. ~n `ntreaga locomotiv\ mirosea nu a motorin\. din c`te se vede. . Trenul oprise h\isa. S`nt . sperietori. desc\l]at de ghete [i cu picioarele `ntinse sub nasul doamnei din fa]\. dac\ nu [tii povestea cu \[tia. care ai tras maneta? Maneta [i semnalul cui te-a f\cut! Strig\tul ]`[nise prin geamul deschis al locomotivei. care servise `nainte drept fa]\ de mas\. Strig\tul. iar pe c`mp nu s-ar apleca nici s\-i mu[te c`rti]a de sandale. mo[ule.mai bine zis. St\ recolta. parc\ `ncremeni]i `n pozi]ii nefire[ti [i identice. iar un fost p\pu[ar poveste[te despre leg\tura dintre art\. stau [i ei. f\cu s\ zb`rn`ie geamurile degeaba. cum le-ai zis matale.

f\cut pe naiba! P`n\ la urm\ a r\mas c\ s\ proiectez. fata babei. Ce rol. am f\cut poli]i[ti de tabl\. .{i ai f\cut matale sperietori de coropi[ni]e? Cum arat\ sperietorile de coropi[ni]e? vru s\ [tie controlorul de bilete Jenic\.. Buuun! Deci. c\ la noi nu ciorile d\uneaz\ (nici n-avem ciori. fac eu ni[te proiecte artistice. c\ produc]ia a ie[it mult sub estim\ri. g`ndacii de Colorado. . 2005 194 . Iedul cel mic. dac\ tot m\ pricep eu la p\pu[i.. ilustra]ii tot de Jup. ascult`nd povestea.. frumos (*) "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani". ce interpretare! C`nd urlam ca lupul. la din astea.{i vine la mine primarul nostru. cic\. [i le prezint la prima [edin]\ cu consilierii locali. * * * .. fata mo[ului. a[a. ~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani (*).{i? . Mi-a mai zis c\. artistice. Hamlet.. cu o problem\: cic\. `ntro sear\. procurori de tabl\. Aristide S`rm\. r\mas cu cle[tele palmat `ntr-o m`n\ [i cu cealalt\ `ntins\ c\u[. c`rti]e sau g`ndaci. c\ erau mai ales pre[colari din \[tia. f\ceau spectatorii pe ei. fiind cum\tri.. Acolo se ridic\ unul de la opozi]ie [il `ntreab\ pe domnul primar c\ de ce sperietori de ciori... cum ar veni.deci de ce s\ nu fac eu mai bine sperietori de coropi[ni]e.Cip Ie[an teatrul de amatori.F\cut un. a[a. pungu]a cu doi bani. pentru copii. ci altele. ni[te sperietori pentru ho]ii de carburan]i care vin noaptea [i dau gaur\ la conductele de pe ogoarele noastre.. le-au dat cu clor [i le-au v`ndut la ora[ drept pui). c\ din cauza lor se compromite recolta. Editura Polirom. masca]i de tabl\. ia s\ m\ g`ndesc cum s\ fac s\ concep ni[te sperietori de pus pe c`mp. micii. coropi[ni]ele [i nu `n ultimul r`nd oamenii . nu se organizeaz\ licita]ie.. Puneam `n scen\ din astea. dup\ ce fac urm\riri cu poli]i[tii prin tarla. c`rti]ele. deci m\ iart\ c\ produc ilegal [i f\r\ taxe ]uic\ `n beci. fiindc\ le-au prins oamenii. lupul. Deci... pe ogor la noi. tot de Cip IE{AN.

P\i. care-i treaba lor cu munca p\m`ntului? vru s\ [tie mo[ul. da’ nici chiar a[a. c\ dac\ face unu’ atac de cord.{i le-a]i f\cut? . ziceai c\-i Mona Lisa sau boii \ia de la carul lui Grigorescu. `ncheie fostul p\pu[ar Mitrache P\pu[oi. Le ]inem acolo de c`nd au venit ni[te americani s\ fac\ un film cu sclavi negri care lucreaz\ pe c`mp. Deaia spuneam eu c\ munca p\m`ntului e relativ\. parc\ nu s-ar apuca de treab\. cum ar veni. cu c`rca.{i au venit ni[te oameni din sat care nu s-au speriat de ei. Ce-i drept. masca]i. la ferm\.. care s\-i sperie pe ]\ranii care fur\ sperietorile de tabl\ puse s\-i sperie pe \ia de fur\ benzin\. iar eu am r\mas cu c`teva duzini de sperietori pe stoc. p`n\ la urm\..{i? . nu m\ ancheteaz\ [i pe mine? . s\ scape de gura ei. s\ le ia naiba. cu ideea. ziceau c\ 195 . . de-i vezi matale pe geam cum parc\ s-ar apuca.. poli]i[ti.. care o vedea se speria. c\ se visa fotomodel cucoana. care mi-a b\gat-o pe g`t drept fotomodel pe soacr\sa. [i i-au furat pe to]i `ntr-o noapte.Mersul Trenurilor picta]i. Pe ele [i pe boul de primar. . aveau nevoie de tabl\ s\ repare acoperi[ul.Bine.. pe valut\. totu[i.Le-am f\cut.. Habar n-avea nimeni la ce-ar fi putut folosi ele.. fiind f\r\ vreo utilitate. care parc\ se holba la mine c`nd treceam pe l`ng\ ele. .Leg\tura e c\ dup\ alegeri s-a schimbat primarul. cic\ s\ fac [i ni[te alte sperietori. de-a valma. Oamenii de la noi din sat n-au vrut s\ ias\ la munc\ nici m\car ca figuran]i. cum\trul. toate cu fa]a doamnei Antena. s\-i zic a[a.. tot primarul. cote]ul.{i. aleas sperietorile noastre. da’ leg\tura care-i? . motorin\. procurori. cine [tie? P`n\ la urm\. . lucr\torii \ia din tarla. doamna Antena Lamp\.

apoi se [tergea cu ea pe fa]\. vinuri de regiune sau selec]ionate. scotea o batist\ mare. ]uic\ de dovleac porcesc sau bere. se simt vedete ca M\rgelatu [i m\n`nc\ semin]e. caisat\. zeci de ple[cari se repeziser\ dinspre toate punctele cardinale ca furnicile la dulcea]\. afinat\. cinea[tilor. ireale. Trenul st\ `n continuare. curacao. brag\.Cip Ie[an dup\ c`teva [p`rle `i doare la tri[c\ de figura]ie. care merg p`n\-n p`nzele albe s\ li se fac\ dreptate. spre deosebire de patru c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. iar din loc `n loc c`te cinci[ase dosuri late `mp\r]eau fr\]e[te o navet\ goal\. a[ezate `ncruci[at ca oasele de pe steagul pira]ilor. C`teva mu[te b`z`iau. horinc\. iar cei mai mul]i pasageri jucau c\r]i sau `[i spuneau snoave [i cimilituri. americanilor. Vagonul restaurant era ticsit: de c`nd personalul 89890 oprise `n c`mp. s\ nu-i mai v\d mutra doamnei Lamp\ cum se holbeaz\ la mine. P`n\ la urm\. c\ eu le d\dusem `nainte cu vopsea neagr\ pe fa]\. Cei care nu prinseser\ locuri la mese [edeau pe geamantane sau paporni]e. erau mirosuri diverse [i mult fum. le-a convenit. Dom Perignon. un cu]it [i o furculi]\. ~n\untru era aglomera]ie. leam v`ndut \lora. dar mai ales prin purtarea lor sfioas\. Martini. mai ales direct din sticle: aperitive [i lichioruri `n culori vii. doar din c`nd `n c`nd unul dintre ei. patru dintre noii veni]i formau o pat\ de lips\ de culoare: ie[eau `n eviden]\ prin hainele lor negre. nu `njurau. mic [i burtos. c\p[unat\. prin pletele [i b\rbile lor. ~ntr-un col]. atra[i irezistibil de emblema pe care z`mbeau. tot stocul de buc\]i. sec\ric\ la sfert. Se fuma pe ruptelea. vi[inat\. 196 . Nu fumau. Se consuma orice. `[i sufla nasul. nu beau [i nu jucau c\r]i. rachiu de mere.

Mersul Trenurilor 197 .

ni L-a trimis sub chip de autorit\]i locale. Unde merge]i.Cip Ie[an . doi aveau straie a[a.{i cum arat\ necuratul \sta. otova. . . . . Donose. vreo veste. s`ntem cuvio[ii c\lug\ri Averchie. boal\ cu nume ca la [ah? 198 . cu musta]\ [i laptop. `n luminata adunare. pe care ceilal]i `l priveau cu respectul cuvenit [i `i spuneau “dom’ maistru”. cuvio[ilor. `ndr\zni]i. de ni La trimis pe necuratul. fiule. c`nd la poarta l\ca[ului nostru de rug\ciune [i uitare de cele lume[ti au venit ni[te oameni. `n nem\rginita Sa `n]elepciune. gras. flutura o h`rtie [i striga c\ vrea musai s\-l vad\ pe taica stare].Ei. face]i loc la oamenii i[tea! lu\ cuv`ntul un pasager mai `n v`rst\. cuviosul p\rinte Epigastrie. Totul a `nceput `ntr-o diminea]\.P\i. peste deal. . fiule! Zicea c\ au `nceput s\ moar\ g\inile oamenilor. nu? Hai. cuvio[ia ta? Posed\ copite. sfin]iile voastre. ne vezi pre noi posomor`]i la chip. m\[ti. noroc! `ntrerupse un b\iat cu must\cioar\ [i geac\ de f`[ cu embleme. iar unul cu cravat\. fra]i `ntru credin]\ la Schitul Pas\rea. Pandemie [i Epizootie. obr\zare. Ia. Scarlate. Pafnutie. c\ s`nt suspecte de o boal\ cu nume ca la [ah.A[.O fi fost vreo telegram\. Sfin]ia voastr\. Noi. c\ v\ v\d cam posomor`]i? `i `ntreb\ el pe cei patru. costume de protec]ie. dup\ ce se a[ezar\ care pe banchet\. care pe navet\. cu ordin de evacuare. care a zis c\ e de la minister. Sup\rarea noastr\ cade la suflet de c`nd bunul Dumnezeu. ~n vagon se l\sase lini[tea. Erau cu ma[inile. str\puns\ doar de zgomotul urechilor care se ciuleau. deci e cam a[a. coarne [i barb\? vru s\ afle un mesean enervant. a dat s\ ne cerce credin]a [i r\bdarea. nu sta]i `n picioare. aici de fa]\. cum s\ arate? Acum. dar [i mai ad`nc\ sup\rare `n sufletele noastre st\ ascuns\. ca matale. c\-i drum lung p`n\ la cap\t.Cum adic\. a[a c\ au venit `ntins la noi. .Dar `ndr\zni]i.

. Dionisie. s-a f\cut `nv\lm\[eal\.Mersul Trenurilor . au `nceput ei s\ explice c\ m\car s\ d\m p\s\rile din schit. s\ aib\ ce raporta mai sus. continu\ c\lug\rul. poate n-a]i priceput. de ra]\. Transmisie [i Demisie. s\ dea foc la schit.. apoi se [terse cu ea pe fa]\. iar c\lug\rul cel mic [i burtos `[i sufl\ `nc\ o dat\ nasul `n batist\. cum e c`nd se mut\ piesele. dup\ cum se [tie.P\i. cinstit\ adunare? La noi se fac exorciz\ri din astea. mai zdraveni la trup. . p\catele noastre.{i noi. vai c\ p\rintele Transmisie. dracii ies doar cu post [i rug\ciune. N-1 sau cam a[a ceva. fiule? H-5.. cum spuneam. mai ales. aici de fa]\.p`n\ la urm\. s`ntem suspec]i. s\ le ard\. Stropeau. p\catele mele! Tuspatru se `nchinar\ lung. de curcan. de-au reu[it s\-i ]in\ pe \ia care tocmai stropeau cu benzin\.{i? . c\ a luat cu el ni[te fra]i `ntru credin]\ [i rug\ciune.{i? .ori.Ei. s`ntem c\lug\ri la Schitul Pas\rea. . z\u. au. ehehei. `ncepe buclucul! se 199 . asta nu s-a mai `nt`lnit. Deci. conform ordinului de la minister. au isc\lit un proces verbal cum c\ `n schit nu se afl\ picior de pas\re. Post cu fripturi de g\in\. Cic\. pe cuvio[ii Paisie. c\ avem canon s\ dormim cu capul pe pietre goale. {i. `n perne. nu [tii. dup\ cum am mai spus. c\ s\ se omoare. s\ se izoleze [i s\ se ard\ toate p\s\rile. c\ odat\ ce apar `ntr-un proces verbal de constatare pe tema gripei aviare ni[te termeni precum numele cuvio[iilor lor. p\catele mele! Cuvio[ii Pandemie [i Epizootie.{i? . are o m`n\ grea ca buturuga! . [i de la semn\turile lor ni s-a tras. Pandemie [i Epizootie. ce tot at`ta [i-[i-[i? P\i. Noroc de taica stare]ul. nici fulgi m\car. alung\ri de draci . care se ocup\ la noi cu aprovizionarea.{i care p\s\ri.

care pe toate le hot\r\[te [i pe noi ne `ncearc\ dup\ bun\ voia lui. s-o fi `ntins cerneala. Ar fi `njurat mult [i bine dac\ `n compartiment n-ar fi intrat. s\ nu ias\ nici picior de frate c\lug\r. unde merge]i? . s-o fi blocat rola. Eu. `n smerenia mea. spus\ chiar de el `nsu[i.. s-o fi `n]eles gre[it `n context [i de-aia ne-au b\gat `n carantin\. iar acum `njura. la Guvern. Domnul Jenic\ tocmai le zv`rlise legitima]iile de c\l\torie pe geam.se iscase o ciorov\ial\ `ntre domnul controlor Jenic\ [i c`]iva c\l\tori.. . de-abia dup\ ce s-au pozat cu noi [i le-am dat autografe. la ONU. `ntre noi fie vorba. la Haga. Povestea surdomutului din tren. la forurile superioare. un surdomut `mbr\cat cu 200 . ci patru cavaleri ninja veni]i s\ facem un film de ac]iune pe meleagurile astea `ndep\rtate. la pre[edinte. mergem p`n\ unde va da bunul Dumnezeu.dar `n vagonul opt . mergem cu Domnul. pe motiv c\ respectivii `[i cump\raser\ bilete. C`t despre ie[it. cioc\nind discret. s-o fi bo]it h`rtia.De mers.. Tot Domnul. despre cum am trecut de cordonul poli]i[tilor [i jandarmilor. socot c\ n-o fi mers cum trebuie faxul. a[adar refuzau s\ cotizeze la na[.Dar cuvio[iile voastre cum a]i reu[it s\ ie[i]i? {i acum. nea c\l\uzit mintea [i pa[ii: le-am zis \lora de ne-au oprit c\ nu s`ntem c\lug\ri de la schit. Ne-au l\sat. Tot aici apare [i o bab\ care sus]ine libertatea de exprimare [i [tin]ele exacte..Cip Ie[an enerv\ c\lug\rul Averchie. cu cordon de poli]i[ti [i jandarmi `n jurul schitului. ~ntre timp . `n nesf`r[ita lui bun\tate. amenin]`ndu-i c\ `i arunc\ [i pe ei dac\ nu se fac oameni de `n]eles.

nu mai s`nt surdomu]ii de pe vremuri! Aproape fiecare dintre c\l\tori alese c`te un produs: mozaicar-patiserul Cornel G`z\ p\str\ pentru el o femeie gonflabil\ [i un ciocan pneumatic. . Trenul personal 89890 porni cu o smucitur\ care `l f\cu pe surdomut .. ceva. dar de-acum. Zilele trecute m-am vindecat. am fost p`n\ nu demult.s\ cad\ `n nas [i s\ `njure cu voce tare de mama c\ilor ferate [i de nenum\rate evenimente sau rude despre care mai bine nu pomenim. To]i trei pl\tir\ pe loc surdomutului. or s\ spun\ to]i c\ m-am pref\cut. mul]umindu-i. oase de pui [i pieli]e de ro[ii c`teva pache]ele `n celofan [i promise cu un gest discret s\ revin\. un breloc cu schelet. acesta l\s\ pe m\su]a plin\ deja de coji de ou\. am [i acte cum c\. N-are. apoi le zv`rli la loc.N]]! P\cat! Eu vroiam o brichet\ cu becule]. dar m-am vindecat! se l\ud\ el. n-o s\ m\ mai cread\ nimeni. care st\tea pe locul de l`ng\ u[a deschis\ s\ ias\ fumul.Am fost. Am fost. iar Victora[ Z`dire deveni proprietarul unui triciclu motopropulsat de colec]ie. care le `ntoarse pe-o parte [i pe alta. domnul Vartolomeu P\stae (purt\tor de n\s\lie [i clopotar la o cas\ de mod\) prefer\ o grap\ cu discuri de muzic\ u[oar\ [i un glob p\m`ntesc pentru uz didactic la scara 1/2. pufnind nemul]umit: .. iar acesta r\spunse “Pentru pu]in”. un carne]el chinezesc. cu cadrul din cornier.Mersul Trenurilor ni[te haine.Oi fi mers matale. Primul care se repezi la pache]ele fu `nsu[i na[ul. De-acum.Matale chiar e[ti surdomut? vru s\ [tie o doamn\ dintr-un compartiment al\turat. uita]i. . ni[te pixuri. `nnegur`ndu-se la fa]\. apoi oft\. pe la doctori mari ori pe la 201 . maic\. deoarece `[i num\ra banii cu ambele m`ini . o prostioar\. Eheeei.r\mas f\r\ sprijin. ~n t\cere. . stimat\ doamn\.

. Putea s\ vorbeasc\ oric`t [i orice. care se implanteaz\ sub piele. `[i aminti surdomutul. mirosind puternic a cioban certat cu igiena intim\. Deci. p\roas\. . nimic. se afla un set practic de tig\i [i vase de buc\t\rie special conceput pentru surdomu]i. c\ alt\ treab\ prin cas\.una osoas\. care vindec\tori? Ce. trei doamne ([i toate trei!) le[inaser\ deja. pe vreo m\tur\.P\i. ea se uita mereu la televizor toat\ ziua. pilule.Ce doctori mari.st\tea pe o saco[\ cu ca[ din care zerul se scurgea ca un izvora[. `n func]ie de punctul de vedere) . de la un program din \la. deci merge. un cet\]ean cu cravat\ care dormea ad`nc pe banchet\ visa c\ e din nou t`n\r activist [i m\n`nc\ savarine la cantina partidului. care-i mai s\rac\ de cap. cum am v\zut `ntr-un documentar despre viitorul bionicii? *** . pe mine nu m\ deranja.{i ce era `n\untru? Ce se afla `n el. Totul a `nceput cu nevast\-mea. am eu bani de dat? Totul a pornit. de la televizor. `n colet. ehehei. nu? Baba care se b\gase `n vorb\ . .Cip Ie[an vreun vindec\tor care face minuni. babo! Nu.Taci. Luat pe t\lpi de c\l\tori. iar un c`ine prip\[it prin vagonul 7 `ncepu s\ urle ca la t`rl\. C`nd m-am `nsurat am zis c\ eu surdomut. `n el. Din cauza damfului. de teleshopping. ea cum e ea. `mbr\cat\ cu bundi]\ [i purt`nd pe cap dou\ basmale una peste alta (sau una sub alta.Oi fi cump\rat matale ceva buline. 202 . {i numai ce m\ pomenesc eu `ntr-o zi c\ `mi aduce po[ta[ul un colet.. s\ zici c\ punea m`na pe vreun aspirator. babo. [i la teleshopping se uita. pastile. `n colet? . `n al c\rui buletin era trecut numele de Valentin Leb\d\.. zerul alc\tuise de-a lungul trenului o potecu]\ umed\. ori vreun dispozitiv din \la cu microcip. a[a.

care pot `nlocui mandib. c\-i prost? `ntreb\ un cet\]ean. dac\ nu teast`mperi! Las\ omul s\ vorbeasc\! Baba se f\cu comod\. . `n urm\.. . [ti]i. adic\ limbaj mimico-gestual. babo. .. maic\. strig\tul “Tr\iasc\ libertatea de exprimare [i [tiin]ele exacteeeee!” pierz`ndu-se undeva. c\ am [i `ntrebat-o dup\ aia. femeie b\tr`n\. c\ te ating. dreptul la opinie? Na. . dup\ cum spuneam. `]i rup gura! O iei.Taci. Doar se auzi geamul deschiz`ndu-se.Adic\ i-am rupt nevesti-mi de cap tigaia cea mai mare special conceput\ pentru surdomu]i. apoi geamul `nchiz`ndu-se la loc.. [tie baba! Prin p\r]ile noastre. [i i-am explicat prin semne c\ e proast\. To]i m`ncau ca[.Da. na! Rupe-o. iar doamna c\zu pe spate. Am urm\rit chiar [i un documentar despre ele. maic\. . prin sat la noi. ~nv\lm\[eala se mai potoli. `nt\ri b\tr`na. i-am rupt nevestei de cap tigaia aia mare. s\ te v\d dac\ po]i! Am v\zut `ntr-un documentar c\ exist\ acum ni[te proteze din titan cu carbur\ de tungsten. am v\zut semne din alea.. prin semne. Se mai cheam\ LMG.Uite-a[a! Eeee? Te-ai prins? Dac\ n-ai `n]eles.. Baba disp\ruse.Deci. prin semne.. `]i [i spun c\ e[ti prost. l\s`ndu-se [i mai tare pe saco[a cu ca[. Cineva `i trase babei saco[a cu ca[ de sub fund.{i cum ar\]i matale cuiva.Mersul Trenurilor .. Deci. cum facem noi. din setul special pentru surdomu]i. Deasupra ei se isc\ `nv\lm\[eal\ [i nu se putea `n]elege nimic.. mie. din care ie[i un nou val de zer: . . la Teleenciclopedie. rupe-mi gura.Adic\? r\sun\ o voce din mul]imea adunat\ `n jurul domnului Valentin Leb\d\. se vede c\ n-o fi `n]eles ea prea bine gestul ori n-oi fi fost eu destul de explicit cu tigaia aia 203 . surdomu]ii.Pentru asta am luptat noi la Revolu]ie? |sta-i dreptul la liber\ exprimare.

s\ vezi dac\-i bun?”. de-abia `l c\rau. f\.”. dac\ nu-i bun. tot prin semne: “Ia zi. “Nu da... proasta naibii!”. Pentru sl\bit dou\zeci de kilograme pe lun\. c`te kile sl\be[ti `n [ase luni.. f\. garantat. s\ arunc cu aparatul de sl\bit dup\ ea. Rup cartonul. nu? *** . c\ poate nu-i bun [i ne d\ banii `napoi. fac eu.. ...Ei. eu a[a zic”.c\ a venit nevast\-mea s\-mi explice era un aparat pentru sl\bit. rahat! Cum fugeam dup\ ea m-am `mpiedicat de motan. m\ rog. era bun aparatul la a[a ceva? . cutia. nu da. Da-i bun!”..Vrei s\-]i mai spun o dat\ prin semne c\ e[ti prost? ~]i spun! ~n\untru .Cip Ie[an special\ pentru surdomu]i. [i a[a mi-a venit [i vorbitul.. p\stra]i pentru vinul de S\rb\tori. “P\i. Scrie acolo a[a”. “P\i”. prime[ti banii `napoi. “Ia calculeaz\ tu. “s\ tot am vreo optzeci. Dac\ nu func]ioneaz\ `n [ase luni. sigur.. fac eu prin semne. tu c`te kile ai?”.. ai de g`nd s\-l probezi [ase luni. “{i. am luat-o la fug\ prin cas\. face ea. fac eu. spune ea. b\rbate. egal. O iau eu pe nevast\-mea. o sut\ dou\zeci de kilograaaame! Nu? P\i tu. [i mi-am sc\pat aparatul `n cap! 204 . a[a mi-a zis”. fac eu. face ea. Ei. de `nmul]it cu [ase luni. [i auzul. alea cinci milioane care le-am luat din burlan!” a `nceput ea a r\cni. primesc banii `napoi. la optzeci.. `nseamn\ c\ dispari de tot dup\ patru luni. face ea. garantat. Cu alt colet. nu?”. a[a. mai mare. “P\i. C`nd am auzit eu de banii din burlan. “dou\zeci kilograme per lun\.. sigur este c\ peste o s\pt\m`n\ sun\ la u[\ ni[te cet\]eni `n salopet\.. deschid: ce era `n\untru? .Da’ de ce.Aparat de vindecat pentru matale. “P\i. “{i dac\ nu-i bun?”. fac eu. “{i e bun aparatul \sta. da. care ie[ise de sub pat.

pe perioada lucr\rilor. trenul `ncetini [i chiar se opri de-a binelea. pe care au pus st\p`nire marmotele. Ar fi fost nevoie. . de altfel. nici `n vin! fu de acord c\l\torul din fa]\. `n vreme ce se chinuia cu un stilou s\ `nfunde dopul `ntr-o sticl\. ca unul inaugurat cu coroane pe ale c\ror panglici scria “Regrete eterne”. maic\. s\ scoat\ apa. ce-i drept. o poveste din vremea potopului: povestea Arcei lui Nae.Cert! Apa nu-i bun\ nici `n cas\. `mbr\cat ca mortul. dar nu s-a g\sit `n tot jude]ul dec`t o firm\ de pompe funebre . vest\ [i cravat\. Da’ la \[tia de pe-aci nu li sa f\cut prea mare pagub\. Podul ar\ta. ap\r`nd de pe culoar. cu pantofi de lac. fanfara [i coroanele pentru marea inaugurare. am v\zut eu un documentar despre loviturile care afecteaz\ anumi]i centri nervo[i! strig\ baba. c\ut`nd din priviri saco[a cu ca[. deoarece podul care lega dou\ provincii istorice ale patriei tocmai fusese dat `n folosin]\ pentru a treia oar\ `ntr-o lun\. victorioas\. Era cam bo]it\ [i avea multe g`ze lipite pe frunte. cu s\rb\toare [i mare pomp\. f\r\ gospod\rii. de mi se ag\]ar\ broboadili `n u[e. se poate spune c\ au avut 205 . prin urmare. pe aceea[i tem\.. costum.A[a-i.S\racii oameni. oft\ un domn de la ora[. cum a venit apa [i le-a luat totul. totu[i. ..care a [i asigurat. sc`r]`ind [i cl\tin`ndu-se ca un be]iv. ce-i drept. Avusei mare noroc. Trenul personal 89890 mergea u[urel. de mai multe pompe mari. pacatili mele! mai spuse ea. O inaugurare de pod reparat dup\ inunda]ii [i. cum au r\mas ei f\r\ cas\. la semnalul unor muncitori care jucau [eptica st`nd cu fundul pe [ine.Mersul Trenurilor .

c`nd a dat apa din nou. el av`nd acareturile `ntr-o vale peste care d\ apa la fiecare ploaie. ispr\vi cet\]eanul. n-a mai apucat s\ ia dec`t o delega]ie de la minister . `ncepu b\tr`nul s\ povesteasc\.. feciorii mo[ului. astea. A[a le-o fi fost scris. La noi `n sat. c\ dau o [p`rl\! Cet\]eanul cu vinul . cu carne]ele [i pixuri `n m`ini. a c\rui cerneal\ alb\strise deja vinul de regiune.Cip Ie[an noroc. Tu[i u[urel.P\i. ]in`nd `n poal\ cu tandre]e.. la noi `n sat tr\ie[te unul.c\ veniser\ domnii \ia cu cizme de cauciuc noi. Au avut noroc. „La’ c\-i bun [i-a[a.. sim]ea c\ `l lua de la creier. mo[ule? Hai.Asta-i o caca-maca. de la cerneal\ . a fost `ntr-adev\r treab\ serioas\. nu ne mai ]ine pe jar.. ierta]i cacofonia.. de un exemplu.s\-[i mai caute casa. c\ s-a `nt`mplat [i s-a uitat. c\ ne-ai f\cut curio[i! Vorba aia. spune-ne [i nou\. c\ vorbeau to]i la ziari[ti.. casa [i gospod\ria lui Nae.Ce treab\. era g\l\gie.scormoni demonstrativ `n map\ dup\ `nc\ o b\[ic\. . * * * Mo[ul de la geam st\tuse p`n\ atunci nemi[cat.s\ tot fie jum\tate de veac.. mai bo[orog. curte. fiindc\ se cam s\turase efectiv se s\turase! . apoi spuse: . Nu fi sc`r]ar. colorat!”. `ncerc`nd s\-[i scoat\ din sticl\ stiloul. cu dezghe]ul. un sac cu varz\. ~n repetate r`nduri. Mai hodorog ca mine.acum albastru pe la gur\. gospod\rie serioas\. b\tr`nul Nae. dar `n putere. st\m [i noi. mo[ul de care v\ spuneam. . [i chiar c\ nici n-ave]i de unde [ti. Nae. mai zise el. c\ tot ce era de luat a fost luat `nc\ din prim\vara trecut\. Acum.. gospod\ria [i 206 . Nu [ti]i ce-a fost la noi `n sat. n-au auzit vuietul. [i c\scau gura. Are cas\. Dup\ vreo . trenul st\. ca pe o iubit\. s\-i deie la televizor. N-au auzit cum venea de la munte. au fost tare greu `ncercate de bunul Dumnezeu [i de mama natur\ materialist-dialectic\. dup\ cum v\ spuneam.

[ia scuipat `n palme [i s-a apucat s\-[i fac\ o cas\ nou\. [tia c\ unde e Grigorescu. Dup\ aia. programele. O arc\... .. o g\sea Nae `nfipt\ `n m`l. nu se prea d\dea program la televizor. chestii. e [i Demelza. de c`nd cu democra]ia. C\ [i cu apele astea mari. cum se spune. pe l\mpi. P`n\ s\ apar\ la noi televizoarele. ~n form\ de barc\. [i a muncit mo[ Nae.Mersul Trenurilor membrii familiei prin satele din vale.{i? ..{i matale nu te-ai s\tura s\ `]i tot faci din nou casa la fiecare inunda]ie? Campanie electoral\ nu-i dec`t la patru ani. Deci.Demelza? }i-ai g\sit! Nici cu buldozerul n-o iei de la televizor. *** . bre. cu urechile `n difuzor. Ei. gresie. s\ fac\ pentru noi!”. `n ultimii ani de pe vremea lui Ceau[escu.. s-a spetit.. C`nd a aflat de la buletinul meteo c\ urmeaz\ o perioad\ cu precipita]ii care vor dep\[i mul]i litri pe metru p\trat. umbla s\rmanul de nebun prin satele din vale. Ei. . avea destule.O fi avut o nevast\ mai u[\rnic\. Mai stai.. nu? . s\ vin\ s\-]i dea termopane. `n loc s\ vii cu noi la bufet. fiindc\ apa aducea mereu `n fosta lui ograd\ buc\]i din casele altor gospodari domicilia]i mai `n amonte. Materiale de construc]ie. iar v`ntul va sufla cu putere din sector nord-estic. telenovelele.{i mo[ul? Mo[ul ce f\cea? 207 . matale dai ca prostu’ la ciocan. la radio. c\ vin fraierii \ia. mai exact. sc`nduri. ca Vitoria Lipan. de r`dea toat\ lumea din sat: “H\-h\. da’ nici mari viituri n-au prea fost. `ntreb`nd tot pe cine `nt`lnea care a]i v\zut. Mai `ncoace. poate-a]i cunoscut un Grigorescu mare. mereu se `nt`mpl\ s-o ia apa. `n primii ani. deci a sc\pat. s\ dai de b\ut. Nae s-a s\turat. l\tunoaie. lea]uri. de la munte..

mo[ule. [i!”. ca mo[ul.{i pe cine a luat [i pe cine nu? `ntrebar\ cei din compartiment. Deci.. {i. da’ ce poate fi mai serios dec`t familia. s\-i spun a[a.Babo. cu bolboroci. fiindc\ d\ lapte `n fiecare diminea]\. m\ scute[ti? Nu e[ti aia de-au aruncat-o unii pe geam din mers [i tot s-a `ntors ca bumerangul? . *** . Din c`nd `n c`nd. mai fuma c`te-o ]igar\ [i se uita la arca lui.P\i.Cip Ie[an . .de[i. fiindc\ f\cuse toat\ [andramaua dup\ o schem\ dintr-o revist\ veche.P\i. la reclame. locuibil\. dotat\ cu tot confortul. Cu tot cu televizor. doi. Tehnium sau Minitehnicus sau a[a ceva. a `nceput [i ploaia.. apoi ni[te voci care strigau “Hei-rrrrup! Hei-rup! Un’. s\ o bage `n barc\. apoi a trecut la lucruri serioase.Eu! Dup\ c`teva clipe se auzi din nou geamul deschiz`ndu-se. c`nd a devenit.Mo[ul? Mo[ul. a `nceput s\ se g`ndeasc\ pe cine ia `n barc\ [i pe cine nu. cum prinde form\. s-ar fi sim]it `n stare s\ fac\ al]ii. ceea ce familia nu d\.. deci 208 . fiindc\ se uitase [i ea prea mult la seriale. de exemplu. `n arc\. {i atunci a v\zut c\ nu-i ajunge spa]iul locativ. O ploaie din aia. Noe a luat-o pe nevast\. era pentru pionieri din \ia. la o adic\. La `nceput a vrut s\ ia doar televizorul. dar fiara `l ]inea cu ghearele. t\cea [i lucra. Dar iat\ c\ [i vaca lui Nae s-a comportat ca vaca. . printre care [i baba cu ca[ul. continu\ b\tr`nul. Vaca.. . `n situa]ii din astea? . c`nd a prins form\ de tot.. `n situa]ii din astea. mai serioas\ dec`t familia poate fi vaca..Bine. Ei. fiindc\ nu mergeau dec`t `mpreun\. mici de statur\. trei. mo[ul Nae a `nceput s\-[i adune familia. {i-a mai luat copiii . deci a sim]it ea c\ e indispensabil\. atunci.

Muncitorii terminaser\ partida de [eptic\ [i se ridicaser\ de pe [ine. [i-a pus copiii s\ trag\ `n ele cu pra[tia. Dup\ aia. deci.Ahaaaa! Ca la televizor. maluri r\scolite. cu sc`r]`it specific.. a[a c\ trenul porni din nou. nevasta st\tea pe canapea [i se uita 209 . Din cinci `n cinci minute se g\sea c`te o marmot\ s\-[i duc\ labele strea[in\ la ochi [i s\ strige “P\m````nt!”. de aragazuri [i frigidere vechi. spune-ne. .{i marmotele. Nae se enervase. ferea. peste podul proasp\t dat `n folosin]\. “C\pitane Nae.Calul. au sc\pat de c`ine. unde au [i r\mas. [i-o fi `nchipuit c\-s m`]e altoite. a scos-o pe soacr\-sa din cabin\. c\ n-avea cal. Nae `[i adusese pe barc\ oile [i berbecul. c\ vine icebergu’!” sau „Americaaa!”. s\ nu fac\ prostii. f\c`nd semn. `n arc\. Cine privea pe geam `n jos putea vedea urmele inunda]iilor.{i? . Copiii fuseser\ `nchi[i `n cabina lor. a[a.Cu calul a mers mai u[or. pline de m`l.Exact. ca s\ bage `n loc porcul cu scroafa. mai vioaie. c\ l-au sc\pat de belea. care a `nceput a fugi dup\ marmote s\ le mu[te. adic\! ..Mersul Trenurilor a zis c\ nu urc\ pe vas. doi-trei pescari plictisi]i. . Nae. una era mai n\zdr\van\. care s\-i fac\ masaj. . [i-a chemat un c`ine. mai b`rsan\. nimic. [i i-a spus lui Nae: “St\p`ne. st\p`ne. c`teva babe care frecau cu periile tot at`tea covoare [i un cet\]ean care `[i sp\la ma[ina la r`u. Se mai vedeau ni[te copii sc\ld`ndu-se `n pielea goal\ [i ar\t`ndu-[i p\s\relele la c\l\tori. Chiar le-a mul]umit `n sinea lui \lora care-l furaser\ cu o lun\ `nainte. mai cheam\ [i-un c`ine!”. ~ntre timp. c\ s-au urcat pe catarg. Dintre oi. de anvelope uzate [i de lemne pe care ni[te cet\]eni tocmai le `nc\rcau `n c\ru]e. dec`t cu marmota ei preferat\. s\ fac\ poante proaste. cum a b\gat calul? .

unde avea cuptor humuit. via]a a c\p\tat un sens nou pentru el. [i s-au `ntins la [pri]uri p`n\ diminea]a. apoi s-a enervat c\ nu putea `nghesui pe nic\ieri curcanul.Iar Nae. un vas fantom\. chit c\ n-aveau curent electric. [i din vorb\-n vorb\. [i c`nd s-a `ntors Nae acas\ s\ vad\ cei. iepura[ii de cas\ erau [i ei pe undeva. cu capul umflat de la vin.[oareci erau peste tot.{i? . Diminea]a s-a auzit un vuiet mare. o vil\ de la munte. aparatur\ electrocasnic\ ieftin\ [i ]ig\ri f\r\ timbru. O luase. S-a pensionat. iar Nae [i-a dat seama c\ pusese capra `mpreun\ cu varza [i c`inele cu pisica . povesteau c\ au `nt`lnit pe oceanele lumii. `mpreun\ cu bibilicile. au plecat `mpreun\ p`n\ `n deal. ia arca de unde nu-i! Arca [i c\ciula. Ei. . cum o da Dumnezeu.. .P\i. c\ imediat a ap\rut vecinul lui Nae.. s-a mutat `ntr-o cas\ nou\. arca lui Nae. deci l-a t\iat [i l-a m`ncat la el `n livad\. una-alta.. Venise viitura de la munte [i o luase. cu tot cu animale. . la un v\r de-al lui Relu. a[a. Unii au `nt`lnit-o pe la Capul Horn. Un fel de corabie din lemne prost `ncleiate. a unui parlamentar. cu arca lui Nae.Nae este fericit acum. fiindc\ 210 . cum se mai spune. pe arc\! {i-a zis c\ las\. care mai vin pe la noi prin sat s\ v`nd\ blugi. b\tr`nul Nae ce-a f\cut? To]i c\l\torii din compartiment [i de pe hol st\teau cu urechile ciulite. mul]ani-mul]ani. ceva.{i c`nd l-a scos din cuptor mirosea a[a de frumos. cu un bidona[ de vin. circul\ vorbe. ce s-a `nt`mplat? . `n diverse zone gografice. .. care plute[te `n deriv\. ministru..{i cu vaporul. b\tr`ni lupi de mare. despre vapor. soacr\.. dom’ Relu. copii. pe care apa a adus-o `ntreag\ [i a l\sat-o exact `n ograda lui. nevast\ [i televizor.Cip Ie[an la televizor. al]ii au v\zut-o `n Str`mtoarea Magellan sau printre ghe]ari [i s-au `nsp\im`ntat... Ni[te marinari. Soacra fusese b\gat\ `ntr-o cu[c\.

fusese o agap\ colegial\. trebuie amintit c\ me[terii cofetari s211 . Cu ocazia asta. toate sc`r]`iau `ngrozitor .[i-ar fi dat seama [i f\r\ ]ignal c\ trece trenul. Concursurile pe teme din activitatea feroviar\ fuseser\ de b\ut bere prin fluierul [efului de gar\ direct din tolba controlorului. se auzeau mai ceva ca un glas de siren\. ~n realitatea neoficial\. o voce care striga ceva. de prob\. ~n plus. Fusese petrecerea de pensionare a b\tr`nului maistru Nea Pandele. pres\rat\ cu concursuri pe teme din activitatea feroviarilor. un eveniment demn de ]inut minte. se colind\ toate cr`[mele la r`nd. [i c\ruia `i venise `n sf`r[it vremea s\ se odihneasc\. cu pahare sparte. De la plecare. chiar de mai multe ori. f\r\ v\z. f\r\ oricare alt sim] . f\r\ miros. tov\r\[easc\. a[a. din corabia fantom\. Sc`r]`iau `n general. ci chiar `n timpul sta]ion\rii.nu doar la curbe. de compostat felii de salam [i ca[caval afumat cu cle[tele de bilete sau de nimerit cu cascheta lum`n\rile de pe tort. dans pe cioburi [i g\l\gie. “Serialuuuuuuu! C`nd `ncepe serialuuuuu-uuu-uuu?!”. locomotiva [uierase doar o dat\. o petrecere frumoas\. fusese un chef monstru. c\ci se gr\beau la un chef.incluz`nd sim]ul propriet\]ii. din cauza me[terilor care verificaser\ pe fug\ garnitura.Mersul Trenurilor din ea. G\l\gia pe care o f\ceau vrednicii [i veselii c\l\tori. Oficial. sim]ul m\surii sau bunul sim] . Se porne[te de la ni[te simple pete ro[ii. sau la cobor`re. din pricina [inelor montate `n prip\. cel al umorului. clinchetul [i g`lg`itul din\untru. mut. c`t [i `n particular. la rampe. cel care formase de-a lungul deceniilor at`tea [i-at`tea genera]ii de speciali[ti. Nu era nevoie: orice surd. apoi se ajunge `n halul acela la marea privatizare. instructiv\. se auzea de fiecare dat\ un t`nguit lugubru.

s\ le `ncarce `n c\ru]\ [i s\ le v`nd\ la fier vechi. s\rb\toritul. un mic c\l\tor oferea pe [est o miniatural\ bancnot\ unui controlor micu] . pe peronul din blat de napolitan\. proasp\tul pensionar Nea Pandele. din mar]ipan frumos colorat cu vopsele chimice. fiindc\. an de an. habar nare de ce a f\cut-o. un mic feroviar din mar]ipan lovea cu un cioc\nel minuscul o osie a tortului.Cip Ie[an au `ntrecut pe ei `n[i[i la tortul respectiv. La petrecerea de care spuneam a fost at`ta veselie. dup\ o via]\ de munc\. sco]`nd buloanele [i tr\g`nd de [ine. {i iat\ 212 . av`nd osii [i boghiuri din caramel [i st`nd pe [ine din bezea cu traverse de vanilie. se contractase de la ger. calea ferat\ ar\ta ca vai de ea: `n curgerea fireasc\ a anotimpurilor se dilatase de la c\ldur\. Iat\ de ce. `n vreme ce mai la dos. a `nchinat un pahar `n cinstea mesenilor [i a m\rturisit c\ `n fiecare zi. iar al\turi. Din co[ul locomotivei ie[ea fum din vat\ de zah\r. `n opinia lui. trenul personal 89890 s-a zguduit ca o c\ru]\ plin\ cu pepeni sc\pat\ la vale pe un drum desfundat de ]ar\. ro]ile p\reau bine lipite [i n-aveau nevoie s\ mai fie cioc\nite.toate. Din fericire. iar ni[te cet\]eni de prin p\r]ile locului reu[iser\ `ntr-o noapte s\ completeze opera distructiv\ a naturii. `nc`t `nsu[i domnul director al regionalei s-a `mb\tat lemn [i a c\zut cu cotul `n tort. a izbit cu ciocanul `n osiile vagoanelor fiindc\ a[a i se spusese pe c`nd era ucenic. `n form\ de locomotiv\ cu aburi Pacific din ciocolat\. *** Pe o distan]\ de c`]iva metri. stric`ndu-i cazanul [i co[urile. pentru a duce treaba p`n\ la cap\t era nevoie chiar de munc\. pe acea distan]\ de c`]iva metri. dar c\ nici acum. iar respectivilor li se f\cuse lene p`n\ [i s\ fure. La un moment dat. deci au renun]at. de asemenea.

a micului `ntreprinz\tor particular cu liber\ ini]iativ\.{i v-a]i `ntrebat ce lucruri utile a]i fi putut s\ v\ cump\ra]i din banii \[tia pentru familie. o pl\cere! {i st\team eu cu b\ie]ii a[a. .Eu? S`nt .Se duce pe naiba! Nimic nu se duce! ~ng\dui]i-mi s\ zic c\ am. trei vodci mari cu sucurile lor. `n `ntreprindere. Se duce cu ap\ rece [i ni]el detergent.. domnu’. Deci. de la caz la caz.Matale e[ti v`nz\tor de detergent? Fabricant de le[ie? . c\ difer\. Da’ nu face s\ v\ `ntrista]i.inginer. c-a v\rsat-o! constat\ sec na[ul Jenic\. cam c`t o pensie mic\. pe zi. zece beri. c\ a trecut vreme.Mersul Trenurilor de ce un domn durduliu [i frumos `mbr\cat. func]ie de anotimp [i dispozi]ia omului. . Cel care vorbise era un domn `ntre dou\ v`rste.mai bine zis. . eram `n fabric\. pentru o c\ma[\. [i-a v\rsat pe c\ma[a alb\ toat\ cafeaua din termos. am fost . Deci. . dac\ pot spune a[a. frumos.Iaca. la o m\su]\. pentru cas\. de-am mers cu b\ie]ii. struguri cop]i deasupra. la o ter\su]\ din apropiere. uitasem de la ce-am pornit. . a[a. pref\c`ndu-se c\ mo]\ie. Terasa. cu ani `n urm\. c`nd am luat o pauz\ mic\. ca b\ie]ii. nu? interveni moralizatoare o doamn\ care cro[eta [i din m`inile c\reia ie[ea un fel de mileu cu lebede. aveam `n minte doar suma 213 . duduie! Deci. dup\ dou\ ore. `n curtea omului . c`t cheltuim noi pe b\utur\.{i cu petele. pozn\. . Nu mai ]in minte care. patru sferturi de vin [i ce-o mai fi. {i-am ajuns la cam o treime din salariul mediu pe economie.P\i este. care mergea la o nunt\..Vezi-]i de ciorapul t\u. o bogat\ experien]\ `n domeniul petelor. care p`n\ atunci st\tuse lini[tit pe locul s\u. [i f\ceam calcule. Am pus. care-i leg\tura? . umbrar din vi]\ de vie. intim\. am terminat [i eu o politehnic\. `ncepu fostul inginer.

a[a. din \la. analizez. cic\: “Or fi chimicale de-alea de nimicire `n mas\. * * * . `ncep`nd de la basc\ `n jos. n-auzi?”. Ce s\ fie. c\ poate or fi lipitori . care p\teaz\ [i care se duce numai cu foarfeca. s\ munci]i.tocmai se ridicase s\ mearg\ la veceu . ciorchinii mari. hopa-hopa. c\ una.. la banii de atunci . la fel. M\ uit mai bine. basca din gur\. V-am zis c\ st\team sub umbrar. termin\ de supt. Zic eu “B\i. s\ ne punem probleme. nea Fane suge ce suge. nimeni s\-i culeag\. avea dreptate. se copseser\ [i curgea din ei ca din ]eav\. [i `nc\ o dat\. Deci.Cip Ie[an vreo dou\ milioane.A]i v\zut ce se-nt`mpl\? Dac\ nu mergea]i la b\ut [i st\tea]i `n fabric\. cic\ e lepr\..dar de unde lipitori `n bufet. care era din vi]\ de vie. nu vede]i c-a r\mas bietul om paralizat?”. acu’ ai pielea [i peste dou\ ceasuri pic\!”. M\ uit eu mai bine. ci faptul c\ de la un moment dat am `nceput s\ sim]im ceva umed [i lipicios pe spate. lepra nu vine a[a. pune limba pe basc\. la b\tr`nul me[ter: era [i el ro[u pe spate. ho.[i v\d c\ avea spatele ro[u. ce-o fi. M\ uit la nea Fane. ne-am molipsit to]i de lepr\ [i ne cade pielea. m\. hodoronc-tronc. Zic: “B\i. O mai pune o dat\. fraierilor. scoate basca din gur\ [i zice: “B\. sf`rl\! Nea Fane.[i ne g`ndeam la c`t am putea bea `ntr-o lun\ din banii \[tia. nu p\]ea]i nimic! se b\g\ din 214 . Ceilal]i. `mi fac curaj [i-l pun pe nea Fane s\ guste pata. puterea voinicului!”. dup\ care r\m`ne cu basca-n gur\. Curgea must ro[u. atunci am `nceput noi s\ ne `ntreb\m. `n curtea omului? Gic\. `i suc de la strugurii de deasupra! E bun. Ei. ce s-o fi `nt`mplat. boule. ce-ai p\]it? Scoate. El. ce s\ fie? M\ uit mai bine la Gic\ . \sta ro[u `i must. cum era ni]el f\cut. Da’ nu asta-i treaba. Gic\. c\ alta. cherchelit. miros.

Booon! Deci. cu mustu-n frez\ la propriu. l`ng\ ditamai fabrica. . . punct. spa]iu comercial la vad bun. continu\ povestea inginerul. plec\m s\ c\ut\m vin alb. a]i cur\]at? vru s\ [tie controlorul Jenic\. ca omizile. C\. rachiu. `nainte ca doi c\l\tori enerva]i s\-i `ndese mileul c\lu[ `n gur\ [i s\ o lege cu firele din ghem. vin investitori str\ini.. taninul. c\ m\i b\ie]i. ridic\m ancora. c\ n-am! Doar vermut.. s\ ne cur\]\m petele de ro[u de pe haine. deci. da’ noi `i 215 . m\ uit la tine cum stai cu basca asta colorat\ pe cap. adic\ c\ s\ se dizolve petele astea. bufetele [i bodegile. cic\ “m\. fleo[c! `i vars\ halba `n cap lui Gic\ [i erau s\ se ia la pumni. Deci. nu merge? ~ncerca]i matale ]uica asta de la ]ar\: eu am dizolvat cu ea vopseaua neagr\. coloran]ii. e[ti mic patron. c`nd mi-am antifonat ma[ina!”. cu voi doi vorbesc.. om b\tr`n. Cu vodc\. nu te-apuci s\ investe[ti s\ faci bibliotec\. cum ar veni”. Ei. vorba aia. {i mergem noi. Gic\. de ascultat muzic\ de camer\. da’ parc-ai fi Scufi]a Ro[ie”. ce fe]e aveam. st\team noi a[a [i ne uitam unul la altul.{i a]i g\sit. cic\: “M\i. avem [edin]\ cu dom’ director. Gic\. la orele [ai[pe zero zero fix.Mersul Trenurilor nou doamna. io am auzit c\ vinu ro[ se duce d\c`t cu vin alb. vopsi]i. mii de angaja]i `nseta]i. cum `i zice. dar i-am desp\r]it eu. ceva.Deci. s\ cerem o sticl\ de vin alb de scos pete. ai ograd\. at`ta chimie mai [tiam [i eu. nu ne putem ar\ta a[a. l`ng\ `ntreprinderea noastr\ s-au `nmul]it [i au crescut cr`[mele. expozi]ie de arte plastice sau panarame din astea. “Mitic\ Impex” dup\ acte. cam pute. haide]i s\ facem ceva.P\i. da’ e cam expirat. . le-am zis b\ie]ilor c\ haida. sal\ de lectur\. Patronul face “Da’ de unde. s\ fac diferen]a dintre must [i nemust. dac\ vre]i. prin frecare. Nea Fane. una-alta. nea Fane. mergem noi la patronul de la bar.. deci intr\m `n prima.

dom’le. ba un aperitiv “Codrin”. ~n cazul \sta. nu le ]in minte pe toate. hai s\ nu-l jignim pe domnul Mitic\. da’ ce bine c-a]i picat. a b\gat bere proasp\t\. c\ ne [tiam cu to]i patronii de cr`[me din jur. ba un spumos.Ce-a]i dat? V-a]i luat la b\taie. b\ie]i. hai c\ fac cinste.. mul]ani. salut\m [i ie[im.. dar `n toate erau cunoscu]i. Deci. pre] de o bere proasp\t\. Ca un f\cut. Mai ales c\ tocmai a schimbat b\iatul butoiul. “La sculer-matri]erul gr\bit”.. iar ei. pleca]i a[a repede.. nea Vasile. [efu’. peste drum. c\ se sp\rsese butoiul din pivni]\ cu o noapte `n urm\. e ziua mea peste dou\ luni [i ceva. are cum\trie. am r\mas. navem alb.Cip Ie[an spuneam “La Mitilic\”. au dat [i ei. la “Romani]a SRL”. Cum. lucioas\. prieteni. ba un pahar de “Cozia”. L-am terminat.ce mai. etcetera. ca s\-i spun a[a. dar erau ni[te b\ie]i de la noi din sec]ie cu care ne-am luat la discu]ii despre fotbal. cum `i zicem noi. o sticl\ de vin alb. cum e cazul. c\ era o bogat\ gam\ de sortimente. n-a venit cu marfa de la depozit. P\i. f\r\ o 216 . ba o “Ve[nica Pomenire” . la revedere.. Nici acolo n-aveau vin alb. ba un r`nd de “Glacial”. n-aveau pe nic\ieri vin alb. Acolo. Parc\ po]i s\ faci ceva pe cinstea omului. ba un r`nd de “~nc`ntarea”. colegi. patronul. ba un digestiv “Terente”. dom’ inginer? Da’ m\ jigni]i..Eu am dat dou\ r`nduri de aperitiv “Cri[an”. salut\ri. s-a terminat adineauri. Ei. s\ru’m`na doamnei. Salut. c\ a luat unu’ pentru acas\ tot stocu’. deci r\m`nem. hai trei. zic eu. Termin\m. . Dup\ care plec\m [i lu\m la r`nd toate localurile. a[a c\ am dat noi. Ie[im c`t s\ intr\m din nou. apoi mergem pu]in mai departe. salut. c\ “Alb n-avem. n-aveam cu cine bea!”. fiecare. pl\tim. c\ a dat ni[te coniac cu etichet\ str\in\. nu? * * * . nu puteam trece pe l`ng\ ei a[a.

. . c\ te ui]i cam ur`t la mine! Hai s\ te pup. s-a tr`ntit u[a de perete [i s-a rupt clan]a. era destul de flenduri. iar dintre oaspe]i. [edin]a `ncepuse. ~n sala de consiliu.. cum a ie[it [edin]a? . Tu ia vezi. p`n\ la urm\. c\ la un moment dat `l pierdusem pe nea Fane. cic\ “Noroc. nu prea.{i [edin]a. nici m\car 217 . chercheli]i. c\ am umblat dup\ el. Gic\. manager. lam trezit [i l-am dus cu r`ndul `n c`rc\ la [edin]\. u\\\! Bine a]i venit. Normal c\ a mai tras ceva [i pe-acolo. c`nd era pe n\s\lie!” [i a scos o sticl\ de ceva din s`n. n-are rost s\ mai explic. ~ntre timp. Deci. cu domn’ director.P\i. s\ v\ schimba]i hainele? Un binevoitor `i b\g\ din nou mileul `n gur\ doamnei. c`nd am intrat noi.. nea Fane se ag\]ase cu gulerul de la salopet\ `n cuier [i adormise. c\ era galben la fa]\. c\ semeni cu bunicu-meu. deci am mai stat ni]el [i pe-acolo. ar\ta ni[te tabele cu s\ge]i. investitor str\in.. vedeam dublu. sucuri. pe limba lor? Las\. luau noti]e..Da’ `n tot timpul \sta nu v\ putea]i duce acas\. care `[i uitase basca `ntr-un cuier [i pornise de capul lui prin toate cr`[mele prin care fusesem deja. cafele. ro[ii pe cap [i pe haine [i bine f\cu]i. vroia s\-[i taie venele. [efu’. dragi.. to]i `n costume frumoase. doi sau patru sau [ase le[inaser\ `nc\ de c`nd ne-au v\zut intr`nd a[a. eu m\ uitam [i r`deam de ce vedeam.Mersul Trenurilor vorb\. la oaspe]i.. de mort... c\ se ap\sase nea Fane pe ea c`nd l-am sc\pat din c`rc\. L-am g\sit. cu fa]a `n scrumier\. cum dracu’ le zice la musafiri. . domnu’ director `n picioare vorbea ceva. dracu’. care `ntre timp reu[ise s\-l scuipe pe jum\tate [i se b\gase din nou `n vorb\. Domnu’ director pl`ngea `ntr-un col] [i se `n]epa cu pixul la cureaua ceasului. . om de afaceri. c\ se f\cuse deja [ai[pe zero zero [i zece.. dormea cu capul pe mas\. str\inii ascultau serio[i. triplu. nu conteaz\. Normal. de i-a b\gat-o `n gur\ la un domn. iar noi la fel. s-o caute. s\-l g\sim. c`nd am intrat noi.P\i. crec\ japonez.

. e cuminte [i lini[tit. r`z`nd cu gura p`n\ la urechi. pe nimica. [ahul. ceap\. Gic\ s-a angajat acolo cu identitate fals\.c\ \ia. vin alb mai ales. cu [oferi plictisi]i. biogaze. `n rol de piele-ro[ie. se `ntindea o d`r\ din mirosuri amestecate: fum de ]igar\.a dat faliment. `l angajeaz\ cu ziua ba pe post de Mo[ Cr\ciun.Iar cu `ntreprinderea. Aici se va vedea c\ nu se vede mai nimic. a cump\rat-o ieftin. iar `n dep\rtare doi cet\]eni se fug\reau cu topoarele (*). nu ne-au mai primit nici s\ ne lu\m lucrurile personale. tablele.. O vac\ b\l]at\ [i murdar\ a[tepta. F\r\ investitori . acum e [ef de sec]ie. Domnu’ director e [i acum la spital.2005 218 . la pavilionul de b\rba]i. motiv pentru care o piatr\ c`t un ou trecu printr-un geam [i sparse paharul (*) Vezi volumul „~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani” de acela[i autor.Cip Ie[an lichidarea nu ne-au mai dat-o. apoi a venit un domn parlamentar. normal. numai c`nd vede ceva ro[u face crize [i trebuie s\-l lege.. a r\mas tot ro[u pe cap [i pe haine. da’ am auzit c\ `i merge bine. au fugit c`t colo . fiind `ntuneric. fiind urmat\ de c`tva ma[ini pr\fuite. Ni[te copii de pe marginea c\ii ferate traser\ cu pra[tia `n vagonul restaurant. ce se `nt`mpl\ de obicei `n cazuri din astea. au plecat. cu `ntreprinderea. rachiu. ba figurant prin filme western.P\i. astea. `n spatele unei bariere. ce s-a `nt`mplat? * * * . a[a. [i a f\cut din ea combinat. ~n urma trenului care `nainta. Produce b\uturi.. usturoi [i bere acrit\. Pe l`ng\ lumini]a de la cap\tul tunelului apare [i un copil necunoscut. sc`r]`ind. salam. Editura Polirom . fesul. C`t despre nea Fane. . tob\.

c`nd se f\cu.. un contribuabil cu o doamn\ de la Administra]ia Financiar\. dar `n st`nga se `ntindea o vie cu soiuri productive. ci doar dezastrul de pe mas\. Prin urmare. un rocker cu un manelist. un carnivor cu un lacto-vegetarian. Tocmai se preg\tea s\-i trag\ o palm\ peste cre[tet. a[adar peste tot se puteau z\ri c\l\tori surprin[i `n pozi]iile `n care se aflaser\ cu o secund\ `nainte. nici foarte larg. lucr\torii drumului de fier au preferat s-o ia de-a dreptul prin deal. un dot cu un antidot. cu ochii bulbuca]i. Prin col]uri se str`ngeau de g`t reciproc. `l b\nui pe un comesean care st\tea `n fa]a lui [i m`nca un merluciu proasp\t decongelat. Pentru vrednicii constructori ai c\ii ferate ar fi fost mult mai simplu s\-l ocoleasc\.. un 219 . un comunist cu un anticomunist. Prin el trecea calea ferat\ [i. un plus cu un minus. un stelist cu un dinamovist. un c`ine cu un motan. o materie cu o antimaterie. Era un tunel nu prea lung. `nc`t p\rea f\cut de m`na omului. deodat\. ci `n toat\ lungimea lui. at`t de singur [i de nelalocul s\u `n peisaj. cu g`ndul la recoltele viitoare. un patic cu un antipatic. dar suficient pentru a scufunda un tren `ntreg `n bezn\ vreme de c`teva clipe. un parlamentar de la putere cu unul din opozi]ie. bezn\: personalul 89890 intrase `n tunel. unul singur. iar `n dreapta cre[teau ni[te pruni din care se f\cea o ]uic\ renumit\ `n `ntreg jude]ul..Mersul Trenurilor domnului Cez\ric\ Parfenie. mai mult dec`t at`t. Pe toat\ `ntinderea c`mpiei se ridica un delu[or. Acesta se uita `n cu totul alt\ parte [i nu v\zu piatra. un corupt cu un anticorupt.. `l str\pungea nu de-a latul. iar `n tren se f\cu lumin\ la fel de repede cum se f\cuse `ntuneric. * * * Dup\ c`teva clipe garnitura ie[i din tunel la fel de repede cum intrase.

c\ era mai mult loc liber! . stima]i colegi de c\l\torie. Ochii c\l\torilor din compartimentul opt priveau curio[i spre un b\ie]el necunoscut. Ilie Pra[tie.se b\teau noul cu vechiul.. Spa]iile goale din rafturile frumos aranjate `n spatele tejghelei de la bar dovedeau c\ nici un tunel nu este destul de scurt pentru ni[te c\l\tori cu sete mare [i m`n\ iute. Dup\ c`teva clipe pupilele se contractar\ la loc. f\c`nd vinilinul s\ sc`r]`ie. capra cu varza [i Costel }ur]ure cu vecinul s\u. . zoofilul cu zoofobul. Dac\-i al dumneavoastr\. Tot la fel .. `[i `ncol\ci m`nu]ele murdare `n jurul g`tului s\u. mai tare. un analog cu un digital etc. m`ng`ia obrazul aspru al unui mo[ necunoscut. columbofilul cu columbofobul. Chiar. al cui o fi minorul acesta. de un litru. iar barmanul Tudorel M\sur\. tuns chilug [i murdar sub nas. agonia cu extazul. priveau curio[i `n jur.Pui[or. ivit din bezn\ `ntre el [i t`n\ra blond\ de la geam. s\i oferi]i cei [apte ani de-acas\! Pui[orul s\ri `nc\ o dat\. turna `ntr-un p\h\rel de cincizeci toat\ b\utura dintr-o sticl\ mare. Tom cu Jerry. care tocmai s\rea cu picioarele pe banchet\. sacrul cu profanul.Cip Ie[an nord cu un sud. staticul cu dinamicul. aici de fa]\.dar ceva mai `ncolo. atunci s\ v\ fie ru[ine c\ n-a]i [tiut s\-l educa]i p`n\ la v`rsta asta. stimat\ doamn\. `l pup\ pe obraz l\s`ndu-i ni[te urme ca de 220 . c\ nu l-am mai v\zut p`n\ acum? `ntreb\ domnul Sisoe Post\varu. atent ca nu cumva s\-i cad\ `n cap copilul. care f\cuse pe el! Domnul Aurel Cimpoi. drept `n bra]ele domnului Sisoe Post\varu. drag\ tovar\[\. un alb cu un negru. mozaicar-taragotist. obi[nui]i din nou cu lumina. ap\rut de nu se [tie unde. ca o statuie de havuz. iar ochii tuturor c\l\torilor. care f\cuse o confuzie pe `ntuneric. Un tinerel bronzat ]inea `n m`n\ un portofel str\in. Mai mult: o mam\ `[i b\tea copilul. ast`mp\r\-te c\ te spun la p\rin]ii t\i. fii cuminte. dragi tovar\[i pasageri.

din c`nd `n c`nd. se `ntoarse pufnind c\tre Sisoe: .a nimerit `ntr-o ber\rie plin\ de fum [i de be]ivi. strig`ndu-i: . s\rmanul Zbiqx. {i c\. pe un vapor mare. C`nd Zbiqx-49 a gre[it pentru a treia oar\ saltul spa]iotemporal. draga tovar\[\. doamna str\nut\. atr\g\toare. fiindc\ era nou-venit. motiv pentru care a ajuns complet aiurea. ciudat\ [i necunoscut\ planet\ dintr-un `ndep\rtat sistem solar .T\ticuleee! De emo]ie. se petrec chiar [i `nt`lniri de gradul IV. A fost nevoie de interven]ia unei echipe speciale. mai din prostie. `ntr-o postur\ nepl\cut\. care s\-l recupereze pe Zbiqx-49 [i s\-l aduc\. profit`nd de pauz\. fiindc\ n-avea bani p\m`nteni la el.T\ticuleee! Stimata doamn\. mai din `nt`mplare. numit Titanic. Capitol din care reiese c\ nu s`ntem singuri `n Univers. iar micu]ul. se repezi la doamn\.Pfui! Cine vorbea de educa]ie! Tat\ denaturat! Domnul Post\varu r\mase blocat.Mersul Trenurilor melc pe oglind\.aceast\ albastr\. p`n\ ce a fost pescuit [i 221 . `n spa]iul [i timpul s\u. A plutit a[a. A doua oar\. c`]iva cet\]eni au considerat de cuviin]\ s\-i ia combinezonul spa]ial [i s\-l v`nd\ unor negustori ambulan]i de vechituri. vreo trei zile [i trei nop]i terriene `ncheiate. care tocmai se scufunda. colegii de birou au fost de p\rere c\ are nevoie de c`teva zile libere sau chiar s\-[i ia tot concediul de odihn\. apoi `i strig\ la ureche: . a fost oarecum obligat s\ dea m\car un r`nd la toat\ lumea [i. a c\zut curentul exact `n timp ce se teleporta. mai mult mort dec`t viu. Prima dat\ c`nd a `ncercat s\ se teleporteze pe Terra .

Cip Ie[an 222 .

Mersul Trenurilor

readus la baz\. Cu toate c\ nu fusese vina sa, [eful i-a t\iat 30 la sut\ din leafa pe dou\ rota]ii complete ale planetei `n jurul soarelui cel verde. A treia oar\, exact `n vreme ce atomii s\i se preg\teau s\ se recompun\ `ntr-un alt loc din Univers, femeia de serviciu, roboata “Marcela 58 Lux”, a v\rsat cafeaua pe tabloul de comand\ al aparatului, care s-a scurtcircuitat. Deabia dup\ vreo s\pt\m`n\, dup\ ce s-a primit o ma[in\ de teleportat nou\ (care a trebuit montat\ [i reparat\, fiind `n garan]ie), Zbiqx-49 a fost recuperat: era `mbr\cat ciudat, privea fix `ntr-un punct, cu ochii ro[ii [i umezi, avea ni[te parazi]i mici, cafenii, care s\reau mult [i ciupeau groaznic, plus c\ emana din toat\ fiin]a sa un damf sc`rbos de compu[i etilici. C`teva zile n-a mai dat pe la serviciu, iar `n sec]ie `ncepuse chiar s\ circule zvonul c\ s-ar fi pensionat. ~n ciuda zvonurilor, ca pentru a `nchide toate gurile r\uvoitorilor, Zbiqx s-a prezentat de diminea]\, proasp\t b\rbierit [i parfumat, `n biroul [efului cel mare, directorul }`rdea-96. Nu se [tie ce a f\cut el acolo, dar dup\ jum\tate de ceas a ie[it [i s-a `ndreptat cu mers sigur [i pas vioi spre aparatul de teleportat, pe care cineva pusese o pancart\ cu textul `n limbaj binar [i `n extraterestra popular\ “nu fi] m=rlani [i nu m-ai scuipa] pe butuane c\ v\ i-a mama naibi!”. U[a de la cabin\ se `nchise, sc`r]`ind, dup\ Zbiqx49, se auzi tradi]ionalul b`z`it, ceva p`r`i, apoi h`r`i, altceva zumz\i, din circuite ie[i un fuiora[ de fum, iar viteazul c\l\tor spa]io-temporal disp\ru cu vuiet... *** Domnul Sisoe Post\varu se ridic\ `n picioare, ap\s`ndu-l de cre[tet cu o m`n\ pe copilul care trop\ia [i `[i agita m`inile prin aer ca palele unei mori de v`nt, `ncerc`nd s\-l pocneasc\ sub centur\, `ntr-o zon\ oarecum sensibil\.
223

Cip Ie[an

- Eu zic, dragi colegi de compartiment, c\ n-avem nici unul dintre cei afla]i aici vreo leg\tur\ cu t`n\rul [i simpaticul nostru tovar\[ de c\l\torie. Cu siguran]\, s-o fi r\t\cit de p\rin]ii lui [i consider c\ e de datoria noastr\, a celor maturi, cu responsabilit\]i, din aceast\ `nc\pere, s\ `l `napoiem pe micu] familiei sale. Cine este pentru, cine este contra? `ncheie domnul Post\varu, fost activist de partid cu func]ie de r\spundere. * * * Zbiqx se trezise din clipa marii teleport\ri [i, dup\ cum `nv\]ase din deplas\rile precedente, `ncepu s\ se pip\ie. Era `ntreg. ~n jur, nici bezn\ neagr\, nici un ocean de H2O rece, nu erau nici c`ini ciob\ne[ti, nici consumatori, [i nimeni nu p\rea c\ vrea s\-i trag\ vreo b`t\ peste cap. Mai mult: se afla `ntr-o cabin\ aproape la fel ca a aparatului de teleportat. Avea un fel de sc\unel `n form\ de p`lnie, ispr\vit cu o gaur\ neagr\ - pesemne, o poart\ de intrare `n alte lumi, care putea fi ac]ionat\ cu pedala din podea. Rolul sulului de h`rtie roz fixat `n perete (*) `i era pe moment necunoscut, dar trecu peste asta, prefer`nd s\ cerceteze mai `ndeaproape u[a cabinei, o u[\ care sem\na leit cu u[a aparatului de teleportare, excep]ie f\c`nd inscrip]iile de pe ea, `ntr-o limb\ ciudat\. Puse m`na pe clan]\ [i `mpinse. - T\ticuleeee! Micu]ul, care sc\pase din m`inile domnului Sisoe Post\varu, trecuse ca o tornad\ pe holul vagonului, c\lc`nd peste geamantane, speriind purcelul din sacul unui mo[neag, izbindu-se `n c\l\tori [i `ndrept`ndu-se ca atras de un magnet spre veceul din cap\t. U[a acestuia se deschise [i din\untru ie[i, primind `n plin explozia de zburd\lnicie copil\reasc\, un cet\]ean ciudat, cu aspect
(*) - Dac\ tot am convenit c\ exist\ extratere[tri, de ce nu putem accepta c\ `ntr-un tren personal ar putea exista un sul de h`rtie igienic\ roz, stratificat\, pe care s\ nu-l fure nimeni?

224

Mersul Trenurilor

oarecum neobi[nuit [i pielea verzuie u[or fosforescent\. - T\ticuleeee! Bra]ele micu]ului `ncol\ciser\ g`tul acestuia [i nu p\reau dispuse s\-[i mai lase prada. Exploratorul dintr-o alt\ galaxie sim]i cum i se `nmoaie membrele inferioare, `n vreme ce copilul se zbuciuma [i d\dea din picioare ca un motan pe care vrei s\-l bagi `ntrun cazan cu ap\ rece. P`n\ la urm\, Zbiqx-49 ced\ [i se pr\v\li pe spate, cu micu]ul deasupra.

Tot ce urmeaz\ `ncepe cu un peisaj dezolant, apocaliptic, [i se termin\ cu povestea unui porc de nimicire `n mas\ sacrificat dup\ norme europene.
Trenul personal 89890 `ncetini, c\ci ]\c\nitul monoton al [inelor se transformase `ntr-un clonc\nit lugubru. Lugubru era [i peisajul care se derula, ca `ntr-un film de groaz\ cu peisaje lugubre, prin geamurile `ng\lbenite [i p`ng\rite de mu[te ale vagoanelor. Unde alt\dat\ cre[teau copaci, acum se ridicau amenin]\toare, c\tre cer, doar ni[te cioturi `nnegrite. C`teva c\r\mizi murdare de fum se vedeau din marea de cenu[\ care `nghi]ise, practic, orizontul. ~n respectiva cenu[\ se jucau cu r`mele c`]iva copila[i b\lai, ni[te babe b`rfeau la un ciot r\mas dintr-un gard, iar c`]iva be]ivi, [i ei negri la fa]\, ciocneau bere neagr\ din cioburi fumurii de halbe. - Doamne, iart\-m\, da’ ce-a fost aici? Ce s-o fi `nt`mplat? `ntreb\ unul dintre pasageri, a c\zut bomba atomic\? - Mai r\u! Mo[ul responsabil de r\spuns st\tea lini[tit pe banchet\ [i dezghioca o nuc\. - Poate fi mai r\u? Da’ di undi [tii matali? Zeci de perechi de ochi `l fixau acum pe b\tr`n, care l\s\ nuca [i
225

Cip Ie[an

briceagul, ridic`nd privirea. - P\i, totul a `nceput de Ignat, c`nd se taie - cine are; cine nu, nu - porcul. Deci, cum se preg\tea a[a lumea din sat - satul \la, care ar fi trebuit s\ se vad\ pe geam, dar nu se prea mai vede - s\ ascut\ cu]itele, s\ spele lighene, g\le]i, s\ aduc\ paie, una-alta, vine primarul Ghi]\ Co]ofei [i zice: “B\, popula]ie, localnici, ia, urechea p`lnie la suptsemnatul! Se-aude? Deci, de-acum intr\m `n aia, cum `i zice, Europa. Deci, este norme speciale de t\iat porcinele, astea, porcii, deci, care nu le respect\ `l belesc ca pe berbec!”. Din vorb\-n vorb\, una, alta, afl\m noi - noi, c\ [i eu s`nt din satul \sta, care nu-l mai vede]i! - c\ gata, nu mai merge cu cu]itul la g`t, har[ti-har[ti! [i s`ngerete, m\i, b\iete, cum se zicea pe la noi. Cic\ porcul, c\-i [i el om, fiin]\, trebuie mai `nt`i luat cu bini[orul, g`dilat, convins cu frumosul s\ ias\ din cote], apoi trebuie anesteziat [i sacrificat a[a, mai cu talent, delicat, ca s\ nu simt\... - Bine, bine, dar ce leg\tur\ are dezastrul \sta cu porcul de care zici matale? - P\i, are. Are, ho-hoooo! C\ [i eu aveam un vecin, Istrate }impoi, care avea la r`ndul lui un porc. Porcul, botezat Ghi]\, ca pe domnul primar... Vecinul \sta al meu se cam speriase de domnul primar Ghi]\, de amenin]\ri, mai ales c\ era [i b\nuit c\ de]inea `n ograd\ g\ini bolnave de grip\, deci s-a conformat. Au scos animalul din cote], lau legat bine cu funii, el cu nevast\-sa [i cu rudele, s\ nu se smuceasc\, [i s-au g`ndit s\-l adoarm\. Cum s\-l adoarm\, cum s\-l adoarm\? P\i, nu le-a trecut prin cap altceva mai bun dec`t s\ aduc\ din cas\ butelia de la aragaz, cu furtunul. Cic\ au v\zut ei mai demult la televizor un documentar despre execu]iile prin gazare la americani [i chiar s-au mirat c`t de lini[tit murise condamnatul.
226

Mersul Trenurilor

- Bine, [i? {i ce s-a `nt`mplat? - P\i, s-a `nt`mplat c\ au `nfipt furtunul `n gura porcului [i au dat drumul la robinet. Cre[tea porcul, Ghi]\, cre[tea [i se umfla, a[a, ca F\t-Frumos, `ntr-un minut c`t al]ii `ntr-un an. Cre[tea f\r\ l\turi, f\r\ t\r`]e, f\r\ gr\un]e. S-a ispr\vit butelia, au adus alta de prin vecini, apoi `nc\ una [i `nc\ una. P`n\ la sf`r[it, `n Ghi]\ intrase gazul din vreo cinci butelii mari. - Da, bine, dar ce leg\tur\ au porcul Ghi]\, vecinul matale [i primarul Co]ofei cu dezastrul din jur? * * * - P\i, au, rosti mo[ul, care `ntre timp sculptase cu briceagul, `n coaja de nuc\, celebra scen\ a atacului de la Sm`rdan. Au, c\ \[tia, c`t a durat treaba cu gazul, cu umflatul porcului, s-au `mb\tat de bucurie. {i, la un moment dat, a ie[it din cas\ cumnatul lui vecinul meu, cu lampa de benzin\, a aprins-o [i a apropiat-o de Ghi]\, s\-l p`rleasc\ pe la r`t. Ei, din c`te se vede, pe acolo cam sc\pa gazul...

Un bal mascat nu reprezint\ `ntotdeauna chiar un eveniment fericit, mai ales c`nd alegerea costumelor nu este chiar cea mai fericit\.
C`nd Marinic\ Viezure a ie[it din cas\, c`teva zeci de ochi l-au urm\rit pe geamuri `ndep\rt`ndu-se, iar una dintre vecinele curioase [i-a f\cut trei cruci largi [i a aprins candela. S\ nu dea bani pe ma[in\, la ia-m\, nene, Marinic\ a a[teptat o or\ `n halt\ - avea abonament de personal, ca navetist ce era - timp `n care so]ia Eugenia a
227

{i el p\rea peste m\sur\ de nervos. prin g`nduri [i fapte. `n care se str`nsese lumea ca la b`lci s\ se uite la ei. a cedat. deoarece singura acceptat\ `n unanimitate a apar]inut `nsu[i domnului director. A[a se face c\ `n aceea[i zi. l`ng\ pozele frunta[ilor [i coda[ilor `n produc]ie. totu[i. na[ul Jenic\ nici n-a vrut s\ le deschid\ u[a la `nceput. pentru a-l cinsti `mpreun\. s`nte]i invita]i cu to]ii (inclusiv familiile!) `n sala de mese a unit\]ii noastre frunta[e. Pe motiv de u[\ grea. care tr\seser\ `n ei cu pra[tia [i `i porecliser\. s\ le taie vagonul dac\ nu le ia mai repede din acea halt\ nenorocit\. ~n aceea[i sta]ie CFR a ap\rut [i Aurel {eptic\. vecinul [i colegul de munc\ al lui Viezure. cine le-a propus [i cine le-a refuzat. iar nevast\-sa se ]inea mai departe pe peron. pref\c`ndu-se c\ nu-l cunoa[te. C`nd a oprit trenul. la panoul de pe hol. capitonat\. ceva de care angaja]ii s\-[i aduc\ aminte peste ani [i ani. 228 . la insisten]ele doamnelor. Secretara Valerica Brot\cel a f\cut c`teva duzini de cafele [i a golit de vreo zece ori scrumierele din sala de consiliu `n care se c\utau idei. iar copiii s-au luat la b\taie cu al]i micu]i. care pl`ngeau [i amenin]au c\ se arunc\ sub ro]i. cu siguran]\ fuseser\ idei proaste. stima]i angaja]i. pe domnul director. cu antet [i o floare desenat\ cu carioca [i sem\n`nd cu o gogoa[\: “Dragi colegi. conducerea ~ntreprinderii de Componente [i Subansambluri pentru Perne din Burete a decis s\ organizeze ceva original. a ap\rut un anun] scos la imprimant\ pe h`rtie roz.Cip Ie[an pl`ns de ru[ine. iar unii mai `ndr\zne]i `i fluierau [i chiar `ndr\zneau s\-i pip\ie. nimeni n-a auzit care au fost exact aceste idei. directorial\. * * * Pentru onomastica domnului director. motiv`nd c\ se sperie ceilal]i c\l\tori.

se cl\tina de la vinul consumat `nainte de plecare. 229 . prin care privea. Din c`nd `n c`nd. ambii `mbr\ca]i `n costume de strigoi croite din acela[i cear[af. ~i decupase o gaur\ mai mare prin care `[i b\gase capul. [colari. care sc`r]`ia. c`nd peste umeri. mirosea ur`t. iar `ntregul era uns cu vopsea argintie pentru sobe. iar robotul Marinic\ pe de-a-ntregul sem\na bine de tot cu un extraterestru cherchelit. pentru curaj. Primul strigoi mai p\stra ni[te dantel\ pe la poale. pentru uz didactic. apoi dou\ mai mici. Au urmat copiii. mut`nd ochii de mar]ian c`nd la ceaf\. tronc\nea. [i vorbea porc\rii. iar deasupra `[i pusese un glob p\m`ntesc din carton. `mprumutat de la copiii s\i. Marinic\ Viezure era `mbr\cat `n ceea ce `[i `nchipuia el c\ ar fi un costum de mar]ian: un fel de cazan ruginit de rufe `i `ncingea mijlocul.Mersul Trenurilor Carnaval! Bal mascat! Prezen]a obligatorie! Penaliz\ri pentru cine vine f\r\ costum!”. pe bra]e [i pe picioare avea ni[te buc\]i de burlan. rotunde [i acoperite cu celofan ro[u. Vopseaua pu]ea de tr\znea [i emana vapori toxici. Ei au urcat primii `n vagon tr\g`ndu-[i nevestele cu ni[te m`ini care parc\-parc\ ar fi dat drumul poverilor. iar al doilea avea nasturi la spate. `[i mai pocnea c`te un copil: avea doi. `n costum intrau albine [i bondari. * * * A[a se explic\ jena doamnelor Viezure [i {eptic\. a[a se explic\ protestele na[ului Jenic\ [i tot a[a se explic\ aspectul celor doi. Marinic\ [i Aurel. globul p\m`ntesc argintiu se `nv`rtea `n jurul propriei axe.

c`t [i de invitat\ la o cum\trie). ciudat [i cam verzui. vecin [i coleg cu agresatul. cu tot cu copilul necunoscut legat `n jurul g`tului. `l `mbr\]i[a pe Marinic\ Viezure. care r\cnea “Tataaaa! T\ticuleeee!”. Aurel {eptic\. iar de cealalt\ parte colegul Aurel {eptic\ [i familia acestuia (alc\tuit\ din trei minori `mbr\ca]i `n spiridu[i [i o so]ie mai mult dezbr\cat\). ]in`nd la g`t un copil necunoscut. Globul p\m`ntesc din carton de pe capul lui Marinic\ Viezure se `ntorsese cu fa]a la spate. s\ri s\-[i elibereze tovar\[ul. deci cu ochii la ceaf\. dar `mbr\cat `ntr-un fel de F\t-Frumos. for]e care ac]ionau asupra sa pe aceea[i direc]ie. dar `n sensuri opuse. dup\ care se auzi 230 . iar s\rmanul om se izbea cu ]easta de perete. de care tr\geau pe de-o parte copiii proprii [i nevast\-sa (`mbr\cat\ `ntr-o rochie care putea fi at`t de Ileana Cos`nzeana. C`nd privitorii tocmai vroiau s\ pun\ r\m\[ag dac\ Marinic\ se rupe sau nu sub ac]iunea for]elor exercitate de cele dou\ tabere. `ntregul vagon fu sc\ldat `ntr-o lumin\ orbitoare.Cip Ie[an * * * Micu]ul necunoscut din tren continua s\ se zbat\ `n bra]ele lui Zbiqx-49 [i s\-l pupe. `ntins pe linoleumul jegos. ~n vagon se st`rni `nv\lm\[eal\: Zbiqx-49. Cu coada unui ochi apuc\ s\ vad\ o siluet\ care `i p\ru oarecum familiar\: costumul domnului Marinic\ sem\na destul de bine cu cele purtate de membrii echipelor speciale trimise dup\ el de fiecare dat\ c`nd o scr`ntea `n c\l\toriile sale prin spa]iu [i timp. c`nd auzi un fel de sc`r]`it urmat de ni[te sunete nedefinite. umpl`ndu-l de bale lipicioase cu damf de caramele. cu copilul la g`t. Sim]indu-[i salvarea aproape se n\pusti `ntr-acolo. a[adar tocmai `njura `n clipa `n care peste el se n\pusti un cet\]ean micu]. cu ni[te indispensabili bleu flau[a]i [i purt`nd `nfipt\ `n basc\ o pan\ din pern\. C\l\torul spa]io-temporal se zb\tea [i el.

[i se duse! filosof\ un mo[neag dintr-un col]. sape ori doar mape. Fuse. gen]i. de[i trenul se oprise: `n fa]\ se `ntindea un defileu ad`nc. pensionat nu demult. saci. mai ales.. asta. nu doar tonul face muzica. he-he.He-he. ieri dormea pe prispa c\sii. iar `ntr-o clip\. apoi cu glas tare . [i se poate spune c\ reu[ise s\-[i dep\[easc\ `n talent maestrul. b\ie]i! r\cni de l`ng\ locomotiv\ nea Costel. era fericit: tocmai ispr\vise de cioc\nit osiile vagoanelor. Din ce `n ce mai mul]i c\l\tori. din toat\ `nv\lm\[eala nu mai r\mase nimic. . str\juit de doi pere]i din granit. Dom’le. de ce anume osiile vagoanelor scot sunete diverse de vreme ce trenul st\. Tocmai ascultase cu deplin\ satisfac]ie acel “Do diez” al vagoanelor de clasa `nt`i. Osiile vagoanelor scoteau sunete ciudate [i diverse.Haida-hai. Fusese ucenicul lui Nea Pandele. „Acul [i barosul” [i altele de aceea[i teap\. . str`ng`nd cu team\ la piept bagaje voluminoase. mai ceva ca la televizor! Contrar p\rerii unor exper]i. noroc.. sub diversele sale aspecte. “Re”-ul evident al vagonului231 . Din pricina c\derilor de pietre [i alunec\rilor de teren putuse s\ cioc\neasc\ vagoanele la osii dup\ pofta inimii. la ce nivel au ajuns \[tia cu teleport\rile. care morfolea prune uscate. fuse. azi s-o dus `n. tari ca poporul rom=n [i plini de inscrip]ii gen “Fane [i Ramona”. f\r\ s\ respecte orarul. Era bucuros... f\c`nd baloane. cu condi]ia s\ nu apar\ cumva neprev\zutul.Mersul Trenurilor un zumzet. “Georgel [i Petronela”.de ce anume st\ trenul [i. „Stan [i Bran” „Mo[ Ion Roat\ [i Unirea”. se `ntrebau mai `nt`i `n [oapt\.

desigur. Costel putea deslu[i dup\ ureche dac\ un vagon era de produc]ie autohton\ sau nu [i regreta scoaterea din circula]ie a unor vechi garnituri fabricate pe la 1895. Costel devenise cu timpul un adev\rat profesionist. acel adev\rat arpegiu scos de locomotiv\. c`nd avea invita]i mai tineri. iar c`nd se `mb\ta ca porcul `[i punea un disc vechi [i zg`riat.. de-ale noastre. adev\rate viori Stradivarius ale c\ilor ferate.se b\gase pe undeva un bemol sau un diez. 232 .. cu monorailurile japoneze sau. asculta glasul clasic al unor vechi vagoane vieneze sau nem]e[ti. cu gusturi mai moderne.Cip Ie[an restaurant. cu “S\geata Albastr\”. vagoane de of [i inim\ albastr\. cu TGV-ul francez. cu zgomotele scoase de osiile unor vagoane de marf\. b\ga banda aia. mai comerciale. solemn\. c`nd avea o dispozi]ie `n\l]\toare. un fin cunosc\tor. semn c\ exista ceva care nu mergea chiar cum trebuie. pe care doar profanii l-ar fi putut confunda cu “Mi-bemol”-ul de la clasa a doua [i. pe la sf`r[itul chefurilor. u[or de folosit [i la colindele de Cr\ciun . De]inea acas\ o impresionant\ colec]ie de casete [i compact-discuri cu sunete scoase de diverse osii de vagoane [i locomotive. ~n cazul locomotivei de care fusese ata[at personalul 89890 .locomotiv\ care trebuia s\ scoat\ un “Do-Mi-SolDo” curat.

pe o p\tur\ veche. prin vagoane . st\tea `n continuare. a[adar `l a[teptau s\ apar\ dintr-o clip\ `ntr-alta.. Marinic\ Viezure (cu familiile lor). dup\ cum spuneam.reu[iser\ s\-l localizeze la timp [i s\ focalizeze pe el raza de teleportare. `n paralel. bine`n]eles. desenat\ cu ursule]i. era nemul]umit de un anumit sunet scos de o anumit\ osie. Din nefericire. mul]umit cu salariul minim pe economia galaxiei) . ei nu [tiau c\ Zbiqx-49. colegii de serviciu ai lui Zbiqx . culcat pe spate. pentru simplul motiv c\ plecaser\.care sim]iser\ nereguli `n datele transmise de microcipul implantat din na[tere sub pielea acestuia (microcip care. iar cea mai bun\ solu]ie pentru a sc\pa de probleme se dovede[te a fi teleportarea acestora `n curtea vecinului. Nea Costel `[i retr\ie[te `ntreaga via]\. at`rnat la g`tul s\u. `n dou\ 233 . urm`nd a se recompune la loc dup\ `ncheierea saltului spa]io-temporal. * * * Nea Costel. Trenul. `i comanda purt\torului din cinci `n cinci minute s\ fie un cet\]ean model. tocmai se descompuseser\ `n particule elementare. fiindc\ muncitorii nu eliberaser\ `nc\ [inele de bolovanii c\zu]i peste ele.Mersul Trenurilor Nu doar la v`n\toare conteaz\ de care parte a ]evii te afli. Pe l`ng\ pl\cu]ele cu tradi]ionalul `ndemn “Nu v\ apleca]i `n afar\!”. plus Zbiqx-49 [i copilul necunoscut. a[adar `[i aduse trusa [i se b\g\ sub tren ca un adev\rat me[ter. Aurel {eptic\. nu venea singur. ~ntre timp.mai precis. colegul lor aflat pe drumul de `ntoarcere. Din fericire..

se afl\ [i altfel de pl\cu]e. interdic]ia “Nu privi!”. pentru un curios din fire. sl\nin\. ac]ionat\ de pedal\. situate la extremit\]i . privind `n toate p\r]ile s\ nu-l vad\ nimeni. Trenul st\tea. sarmale. s`ngerete.restr`ns `n mod nefericit de diametrul ]evii. Acea cl\pi]\ care. cu o pedal\ care ac]ioneaz\ o cl\pi]\. De aproape. caltabo[i. peste traverse. dreptunghiulare. Unii au petrecut ore `ntregi privind prin g\urile veceurilor de vagon. care `nainte de plecare fusese condus la gar\ cu alai. `ndemnul “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” ac]ioneaz\ `ntocmai ca. c`rna]i.Cip Ie[an anumite zone ale lor. M`ncase mult [i gras.. domnul Ieremia Ciu[c\ se `ndrept\ spre unul dintre capetele vagonului. * * * Nea Costel descoperise `n sf`r[it de ce sunetul unei osii nu se `ncadra `n corul colegelor: o piatr\ se `n]epenise 234 . iar `ndemnul face referire nu la maneta semnalului de alarm\. de familie . permi]`nd curio[ilor s\ priveasc\ `n jos. ci la veceurile din vagoane. U[a cu pl\cu]a “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” se `nchise scurt `n urma sa. veceurile de vagon au un rost mult mai prozaic [i foarte bine definit. chiftele. se `ndep\rteaz\. iar pentru cei cu probleme digestive. Cl\tin`ndu-se. nu la sistemul de ventila]ie sau de iluminat.. natura `[i spunea cuv`ntul. pl\cinte. “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” scrie pe ele. se vede c\ pe ele scrie altceva.se ghiftuise ca pentru ocolul P\m`ntului. De la dep\rtare par la fel. iar acum. b\use zdrav\n [i amestecat. Pentru cei cu suflet mai pu]in atras de reverie. piftie. Domnul Ieremia Ciu[c\ era un pragmatic suferind de nenum\rate afec]iuni digestive. dup\ cum spuneam. chi[c\. Acele construc]ii ingenioase [i simple. atra[i de goana nebun\ a peisajului de sub ei . albe [i sm\l]uite.

s\ termin [i eu! * * * Astroportul “Universul Liber” avea o zon\ separat\. Se `ntinse mai bine pe p\turic\. De afar\. inscrip]ionate cu tradi]ionalele “Bine v-a]i recombinat la noi. Desupra sa. venite de sus (vorba vine!). pute]i plecaaa! De sub vagon. de ultim\ genera]ie. cu fa]a `n sus. care cobora nota cu aproape un semiton. un minu]el mai a[tepta]i. Deasupra sa. Era pe deplin satisf\cut [i tocmai se ridica. dereticat\ zilnic [i rezervat\ c\l\torilor str\ini [i delega]iilor mai importante. Aceasta era `mp\r]it\ `n dou\: prima parte era mai curat\. o piatr\ col]uroas\. chituit [i vopsit cu grij\ `n fiecare an [i peste care roboatele de serviciu a[terneau un cear[af c`nd nu era pus `n func]iune. se preg\ti s\ ias\. breeee! Haida. ]in`nd `n fiecare m`n\ c`te un instrument de mare precizie. `n dreptul capului. de serviciu. `ncerc`nd s\-[i trag\ p\rul din dreapta peste chelia transpirat\. privind spre pedala din pardoseala acoperit\ cu linoleum.Mersul Trenurilor la extremitatea unui vagon. Pe pere]ii od\ii de primire sclipeau pancarte holografice `n mai multe limbi de circula]ie intergalactic\. se uit\ `n oglinda `ng\lbenit\. Mul]umit de rezultat. Cu totul altfel ar\ta `ns\ zona destinat\ teleport\rilor curente.M\car un minut. dar ceva mai sus. iar un hol `ntreg era ocupat cu mici buticuri de suveniruri f\r\ taxe vamale. respectiv “Teleportare pl\cut\!”. ~nal]ii oaspe]i `[i recombinau particulele elementare `ntr-un aparat de teleportat modern. dragi oaspe]i!”. v\ rog. 235 .Gata. r\sun\ o voce: . calea ferat\ e cur\]at\. se afla domnul Ieremia Ciu[c\. de ]eav\ ispr\vit\ cu o cl\pi]\. Nea Costel rug\: . destinat\ teleport\rilor. de la caz la caz. Dup\ care. pe spate. se afla un fel de cilindru.

un b`z`it [i c`teva `njur\turi de orbite. Marinic\ Viezure. apoi scuipase pe 236 . victorios. Acolo se aflau colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49.Cip Ie[an ale personalului care f\cea naveta sau ale diver[ilor furnizori. fum mirosind a gr\tar de c`rna]i pe care cineva a pus la uscat ni[te [osete supraelastice. B\ncile s\lii de a[teptare erau necapitonate. u[a de la toalet\ nu se `nchidea bine [i sc`r]`ia. care c\zu ultimul peste mormanul de trupuri terriene. iar la chio[cul de ]ig\ri [i r\coritoare se vindeau doar sfoar\. inodore. apoi Zbiqx-49. teleport\rile s`nt cam ca g`ndul . incolore [i nu fac g\l\gie. Aurel {eptic\. r\cnind: . tuns zero. ciristeu [i diverse onomastice. insipide. scoas\ din ]`]`ni. * * * ~n principiu. membrii familiilor lor. u[a cabinei de teleportare a s\rit c`t colo. sateli]i. micu]ul reu[ise s\ scoat\ o cret\ dintr-un buzunar.. care priveau ner\bd\tori la aparatul de teleportat vechi. energofag [i cu vopseaua proasp\t s\rit\. pe singura pancart\ scria mare “Nu scuipa] pe jos!”. cu care scrisese porc\rii [i desenase terriene goale pe pere]ii telecabinei. julit `n genunchi [i murdar de muci la nas. pere]ii zugr\vi]i `n ulei holografic verde erau murdari. Pe gresia cu coji de semin]e a astroportului s-au pr\v\lit. ruginit. apoi cu un sc`r]`it. ~n timpul teleport\rii (un timp de ordinul nanosecundelor).M-am `ntors! De g`tul s\u st\tea prins ca lipitoarea un copil p\m`ntean necunoscut. unul dup\ altul sau pe perechi. a continuat cu un zg`l]`it.adic\ iu]i. creve]i de pe Casiopeea [i ni[te sucuri naturale suspecte. Dup\ care.. fabricate pe un satelit `ndep\rtat pe care nu cre[tea nici fir de plant\. Teleportarea colegului Zbiqx a `nceput cu un fum albastru de la circuitele aparatului.

“acu’ v\d exact cui iam `mprumutat banii!”. se piept\nase [i se preg\tea s\ ias\ din cabin\. sco]`nd f\r\ [tirea nevestei teancul de bani din [ifonier [i oferindu-l acestuia. liberarea. Imaginile `i jucau prin minte. t\ind lini[tea `n dou\. colegul st\tea cu spatele [i purta basc\. pe care le m`ncase p`n\ `n clipa recompunerii `n particule elementare. `[i retr\i `ntreaga via]\: copil\ria petrecut\ la ]ar\. sub vagon. Privea la pedala de l`ng\ closet [i se g`ndea dac\ s\ apese sau nu. apoi serviciul militar la fanfara garnizoanei. apoi prima iubire. `nchipuindu-[i trenul plec`nd `n secunda urm\toare [i trec`nd cu ro]ile peste el. f\c`nd s`mburi pe jos. ucenicia la atelier. banii str`n[i pentru central\ de apartament. nu mai ]inea minte cui. cu colegii. apoi primii ani de [coal\. `n care s-a `mb\tat cu colegii [i a `mprumutat unuia dintre ei. iar Nea Costel `nghe]\. devenind dintr-o dat\ mult mai atent la filmul vie]ii sale.Mersul Trenurilor butoane [i. juc`nduse printre or\t\nii de curte sub privirea unui b\tr`n sf\tos. Nea Costel tr\gea cu ranga `n piatra `n]epenit\. Tot pe Terra. apoi ziua `n care s-a `nsurat. se v\zu la el acas\. deasupra lui Nea Costel. prima corigen]\ la chimie. Doi dintre colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. apoi a doua. se c\utase `n s`n dup\ ni[te zarz\re crude. primul loc de munc\. zece milioane. s\-[i arate fa]a. `n fine. 237 . vacan]ele petrecute `n tab\ra de pionieri. domnul Ieremia Ciu[c\ `[i terminase treaba. ~n cadru. primele extemporale la aritmetic\ [i citire. * * * Pe Terra. le[inar\.. ~ntr-o clip\. Locomotiva fluier\.. dar `n vagon. stai a[a!” `[i spuse el. aduna]i s\ `l `nt`mpine. “Hopa. apoi seara aia. care scotea sc`ntei. bunicul s\u. dar tocmai se preg\tea s\ se `ntoarc\. cea c`nd i s-a n\scut primul copil. cu un coleg...

las\-m\. ca un colier. s\ dea socoteal\. bre. c\ m\ doare capul! `ntreb\ 238 . Vru s\ huiduie ca la cinematograf. iar filmul vie]ii se rupse brusc. . via]a merge `nainte. hai. }`rdea-96. Sub vagon. scuip`nd cojile pe jos. de pe vremea lui Pazvantqx. pe locul de unde tocmai se ridicase. care `i striga din c`nd `n c`nd: . dar m`na `l trase [i mai tare. sub paz\ armat\ . scoal’ bre. Pe jum\tatea din st`nga. dom’le. mai exact. p`n\ ce `l scoase de sub vagon: . dar nici `n locul domnului director. L-ar fi str`ns de g`t cu bucurie. tip ZB.nea Wirkqx-64. bra]ele sub]iri [i murdare ale unui copil terrian tuns chilug [i mucos. `i p\zea cu un fazer vechi [i ruginit. n-auzi? Fluier\ \[tia. era [edin]\. ceva c\zu `ntre [ine cu un pleosc\it. deoarece s\rmanul avea `n jurul g`tului. deoarece mai exist\ [i alte mijloace de transport. c`nd se schimbau bobinele. Cu toate astea. `n vreme ce p\m`ntenii st\teau `nghesui]i `ntr-un col]. b`[ti d-aici. Colegii lui Zbiqx nu [i-ar fi dorit s\ se afle `n locul s\u. sim]i o m`n\ cum `l trage de cracul pantalonului.Nea Costel. paznicul contractual. cu \[tia? Unde-i punem? D\te. c\ `n jum\tate de or\ plec\m! Nea Costel st\tea `n fund.T\ticuleeee! Poveste despre o cale ferat\ realizat\ pe jum\tate.Ce ne facem. Zbiqx-49 fusese scos `n fa]a colectivului [i a[ezat pe un scaun. l-ar fi sugrumat de zece milioane la valoarea de atunci.Cip Ie[an ~n clipa aceea. * * * ~n biroul directorului astroportului. pe marginea c\ii ferate. bre. bani de central\. [i se uita la Jenic\. iar ei m`ncau semin]e.

pentru c`nd ne mai aduc elevi cu clasa. cu un costum holografic ni]el sc\mo[at pe la revere. Unii ar fi avut nevoie s\ mearg\ mai departe. prin clonare. care aducea bine cu mutra unuia dintre ciob\na[ii galactici. dar to]i pasagerii se preg\teau s\ coboare. la intrare. S\ vad\ to]i cum arat\ \[tia. a[a cum se prezentau ei `n acel moment. dar asta nu se putea: fosta conducere a Ministerului Transporturilor raportase c\ planul . `n practic\. `mbr\ca]i cu to]ii pentru carnaval (iar b\rba]ii chercheli]i zdrav\n pe deasupra) reprezentau pentru oricare privitor tot at`tea antireclame vii la turismul prin p\r]ile sistemului nostru solar. ~i `mp\iem [i-i punem pe hol. `n timp ce `ncerca s\-[i jupoaie de la g`t copilul terrian. adic\ prin `ncruci[area unui berbec cu o oaie. totu[i. . Pe acea planet\ `ndep\rtat\ copiii se ob]ineau `n laboratoare speciale.sau. acolo unde calea ferat\ se ispr\vea . c`]iva savan]i contesta]i de mul]i locuitori reu[iser\ `n premier\ ob]inerea unui miel spa]ial printr-o metod\ revolu]ionar\. mai bine zis. dom’ director! `[i d\du cu p\rerea un extraterestru scund [i p\ros. tot cu trenul. dar reu[ita a st`rnit manifesta]ii de protest . * * * Trenul personal 89890 pornise de c`teva minute.S\ te fi `mp\iat m\-ta. fiindc\ mult nu mai era p`n\ la punctul terminus. ca atunci.Mersul Trenurilor directorul }`rdea-96.Hai s\-i `mp\iem. cu imigran]ii \ia klingonieni? se enerv\ directorul. Nechifor-21. devenit din ce `n ce mai nesuferit. . de pe alte galaxii! Adev\rul era c\ p\m`ntenii. se termina pe jum\tate. c`nd te-a clonat! Alte idei t`mpite ca tine mai ai? Vrei s\ scrie iar ziarele prostii despre noi.mai ales c\ mielul avea o fa]\ cam bleag\. Se preg\teau.care prevedea montarea 239 .

ca la japonezi. p`n\ la primul or\[el. nau mai fost montate. tot a[a. * * * . suspendaser\ c`teva personale din zon\ pe motiv c\ [i japonezii folosesc trenuri suspendate. cu vestita sa ciorb\ de burt\ [i un vin de regiune superior [i ieftin. pun m`na [i stric\. la conducerea galaxiei: nu se poate! ~i facem pachet [i `i trimitem acas\ la ei. proprietara unei firme de autobuze [i maxi-taxi.. cale de o sut\ de kilometri. S-a mai `nt`mplat [i prin alte galaxii. Acolo.cea din dreapta. Buc\]ile din cealalt\ [in\. care circul\ pe o singur\ [in\.~n concluzie. }`rdea96. 240 . conform declara]iilor ap\rute [i prin ziare. cic\ la cules. iar ni[te domni din minister au `ncercat s\ o scalde. Noroc de m\tu[a unuia dintre ei. `ntinseser\ doar una dintre [ine .fusese `ndeplinit.Cip Ie[an de cale ferat\ pe `nc\ o sut\ de kilometri . ci v`ndute `n secret la diver[i particulari. 50 la sut\! Asta d\dea bine la o anumit\ parte a electoratului.. dou\ localit\]i ale patriei noastre r\m\seser\ legate `ntr-un mod foarte ciudat. ca s\ scape mai repede. declar`nd presei c\ viitorul apar]ine trenurilor de tip monorail. unitate de deservire model.. Ce-ar fi dac\ i-am ]ine printre noi pe to]i nesp\la]ii de pe alte planete? Au microbi. apoi transformate `n diverse consuma]ii. s-au `nmul]it [i au devenit d\un\tori. care asigur\ de atunci `ncoace transportul de c\l\tori pe respectivele rute. au venit unii cu familiile lor. pe jum\tate. tun\ directorul astroportului. cu doi ani `n urm\. ei descoperiser\ bufetul „Scaietele”. N-au mai sc\pat de ei p`n\ azi. dar realitatea era oarecum diferit\: angaja]ii pl\ti]i cu ziua ([i prost pe deasupra!). cea din st`nga. mai ales c\ respectivii domni din minister erau aceia[i care. asta e.. Am holofonat [i sus. viru[i str\ini. Prin urmare. se joac\ la butoane. cum mergi `ncolo. Nimeni nu i-a crezut.

gumari [i vat\ `n urechi. cu i]ari. ~ntr-un mare aeroport interna]ional nu ve]i g\si babe adormite cu capul pe vreo g\in\ sau curc\ vie. `n vreme ce trenul personal 89890 se apropia. s\ se trag\ pe ghe]u[ul din sala de a[teptare sau naveti[ti juc`nd [eptica pe fundul [epcii. fr`n`nd. iarna. pasagerii l\saser\ locul ambalajelor.Mersul Trenurilor c\ m\n`nc\ plasma de la televizoare. Prin compartimente nu mai era nimeni. motiv`nd c\ pierde avionul. s\-l trimitem [i pe Zbiqx-49 cu ei. Cu siguran]\. asta e sigur! {inele de cale ferat\ ]\c\neau u[or [i monoton. iar un mo[ mic. legat cu sfoar\. fiind mai reprezentativ\ pentru zona de ba[tin\ dec`t. `ncerc\ s\ se bage `n fa]\. Totul este bine c`nd se termin\. drept pedeaps\. trenul opri. copii care. motiv pentru care. * * * O gar\ de orice fel reprezint\ un mic Univers. ba chiar decid. Fu pocnit peste ceaf\ cu o basc\. A[adar. sc`r]`ind ca de obicei. un mare aeroport interna]ional. To]i se `nghesuiau pe culoare s\ coboare primii. vodc\ la cutie sau vin de regiune la bidon. nu se termin\ cum v\ imagina]i dumneavoastr\. via]a `n marile aeroporturi interna]ionale este una tare plicticoas\. care tr\gea dup\ el un purcel viu. Oricum. s\ zicem. ~n sf`r[it. nimeni din micu]a gar\ de destina]ie nu se plictisea. ~n magazinele duty-free din marile aeroporturi interna]ionale cu siguran]\ nu exist\ prin rafturi semin]e de bostan sau floarea-soarelui. din c`te se pare. de gar\. cojilor de semin]e [i celorlalte resturi. Nici m\car casieri]a de la ghi[eul de bilete: chiar 241 . la cabina de teleportare! Eu mai propun.

fost activist. `ncerc`nd s\-i `nveseleasc\. Marinic\ Viezure [i membrii familiilor lor. c`]iva c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. spun`nd “Viitorul transportului de c\l\tori nu apar]ine combustibililor fosili. C`nd ultimul sc`r]`it de fr`ne `ncet\. Cu to]ii alergau spre autogar\. un inginer specialist `n pete de vin ro[u. zugravi cu ziua. solda]i `n permisie. iar animalele cu sau f\r\ st\p`n se pitiser\ speriate pe sub banchete: veneau c\l\torii. Nici babele adormite cu capetele pe paporni]ele cu g\ini nu se plictiseau. cl\direa g\rii `ncepu s\ vibreze ca la apropierea unei turme de bizoni. geamurile zorn\iau. L`ng\ copii se afla un cet\]ean necunoscut. domnul Ieremia Ciu[c\. zidurile tremurau. pe iarb\. Autogara era la pu]ine zeci de metri de gar\ [i sem\na leit cu aceasta. acum u[urat. astfel.Cip Ie[an dac\ to]i pasagerii mergeau cu na[ul. dintr-unul se auzi un glas pi]ig\iat. `n vreme ce g\inile le ciuguleau de nas. dovedind `nc\ o dat\ c\ orice sf`r[it e doar un `nceput de drum. acesta se str`mba la copii. `n ordine. Dup\ cinci minute. care nu p\rea defel de prin p\r]ile locului. `mbr\ca]i cu to]ii pentru bal mascat [i mult mai chercheli]i. diver[i popi. autobuzele erau ticsite. Pe ele st\teau Aurel {eptic\. sculerimatri]eri. un surdomut care se certa cu ni[te cet\]eni s\ dea muzica mai `ncet. ca tot at`tea mici uragane. ci electricit\]ii! 242 . care b`z`iau mai `ncolo. * * * Prin fa]a privitorilor trecur\. ci visau. C`nd primii dintre fo[tii pasageri ai personalului au ajuns pe peron. fiindc\ b\rba]ii avuseser\ timp suficient s\-[i mai cumpere o navet\ de bere [i s\-[i c`rpeasc\ odraslele. au observat `n consens c\ pu]inele scaune erau toate ocupate. domnul Sisoe Post\varu cu mutr\ bleag\. un mo[ cu tricou [i desag\ discut`nd aprins cu un fost p\pu[ar. cam ciudat [i pr\zuliu la fa]\. Se pare c\ erau acolo de ceva vreme. duduia cro[eta.

Deodat\. iar prin ea zbur\ o bab\. `n clipa urm\toare u[a se deschise. `nveli[ul acestuia se sparse [i din el ]`[ni o f\ptur\. *** Undeva. chiar b\use [i el cu b\ie]ii. `ntr-o camer\ steril\. departe. pe o planet\ dintr-o galaxie `ndep\rtat\. plutea un tort `n form\ de nav\ spa]ial\ din ciocolat\. p\rea fericit. [i `l atinse. ~n sala mare. c`]iva cosmonau]i afla]i pe o sta]ie orbital\ interna]ional\ au raportat bazei c\ de ei se apropie. p\trunse `n camer\ `mbr\cat `ntr-un costum special. Se apropie `ncet de obiectul zbur\tor neidentificat. `n `ntunericul rece din spa]iul intergalactic. plutind haotic [i oarecum `n zig-zag prin vidul interplanetar. din care se auzeau zgomote ciudate..T\ticuleeeee! -Sf`r[it243 .. savant cu o bogat\ experien]\ c\p\tat\ `n spa]iul cosmic. Primul cercet\tor.Mersul Trenurilor A[a am v\zut eu la televizor!”. Mai p\stra pe g`t urmele unor bra]e mici [i lipicioase. cu hublouri de bezea [i trape din mar]ipan: scutul energetic [i sistemul de propulsie erau scof`lcite de parc\ ar c\zut careva cu cotul peste tort. dar era fericit. posibil de provenien]\ extraterestr\. ni[te extratere[tri chefuiau. Directorul astroportului. *** La pu]in\ vreme dup\ cele petrecute mai sus. dup\ cum am spus. iar capsula dus\ pe sta]ie. r\sun\ un strig\t: . era pu]in zg`riat pe fa]\ [i avea un ochi umflat. Bra]ele telescopice cu cle[ti au fost ac]ionate. pe o mas\ antigravita]ional\. ~n `ntreaga sta]ie orbital\ [i chiar mai departe. }`rdea-96. o capsul\ spa]ial\ ciudat\.

..........................................................................................................29 dumneavoastr\!...........................................................3 Univers spa]ial rom=nesc..............6 Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran...........................................28 P\rin]i..............29 talentul copiilor .....18 Concurs de desene pe asfalt .............................................. ave]i grij\ de .........26 Mica Siren\..................................Cip Ie[an Cuprins Dopul scuz\ mijloacele.....................27 Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate .............................................................22 B\ie]elul cu chibriturile ....................30 Aventuri la g`rl\ ...........................................................................................36 Mapamond paranormal rom=nesc ......5 Plimbare pe Strada Pacien]ii ..............................32 Poveste cu fulgi .......31 Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\.......................................................................15 Fenomen luminos neobi[nuit.............................................................................................................17 Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului.......................................................................................................29 Pe aripile v`ntului .7 Faptul divers .......................37 244 ......................................

.......48 Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul ............................. oile-s galbene ............................................................................54 ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure ................................................................................................................................................64 Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\..................................................................emisiune radiofonic\ ..........................................................Mersul Trenurilor P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate..............................45 Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor ....................................................73 Falsa problem\ a crizei de energie ................................................44 Od\ `n apometru antic ....................................46 Telenovela la `ndem`na tuturor ............................50 „Medicina la `ndem`na oricui” .................5 vol]i `n via]a comunit\]ii....77 Povestea lui Harap Alb..........................................66 C`mpu-i alb....38 De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers.......42 Poveste educativ\ ......69 Povestea lui Halat Alb ...........52 Sanie f\r\ zurg\l\i.........................................68 Sub cupola circului.............72 Rolul [i importan]a bateriilor de 1............................................................62 De-a b`za-n doi ...........................78 245 ..........55 De-a Baba-Oarba ..........................................................................................manual pentru scenari[ti......51 Mica publicitate ....................................40 R\]u[ca cea ur`t\ .............

......................................100 Creierele [i furnica......................................................Cip Ie[an Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor ................122 T`rg de fete ............................88 Povestea porcului ............95 20 ...... p\m`nt rom=nesc .........................91 Reforma f\r\ fond..................................................................................105 Poveste cu iepura[i frico[i ..........................111 Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici .109 Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ...............................................128 246 ............101 Ceasul r\u.......................89 Luna......................................... ...........................................................................123 A[tept`ndu-l pe po[ta[................................................. cu `ngera[ii dintr-a [asea ..........127 P\cal\......................116 Povestire mic\ despre ni[te mici ........................ pisica neagr\ [i g\ina ...................... cuibu[or de nebunii.................................................................................79 Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete..104 Aventuri pe ghea]\.............................................................. frate cu rom=nul .......96 Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole.....................93 Micu]a Publicitate.....83 Unde duce dependen]a de pizza ........................................................................ Ultima frontier\................86 Spa]iul mioritic.....................98 Gr\dini]a de copii..............112 A[a s-a castrat c\]elul ..remix...................

................155 Cineva.....................147 Balada Me[terului Manole.................150 Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt......................................162 File din jurnalul elevului Nelu ..............................141 Capra cu trei purcelu[i.... ne p`nde[te? .................................148 S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi .......157 Povestea pe[ti[orului de aur..................................175 Mersul Trenurilor ..... sus.146 Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei...................138 Ve[ti bune pentru animale ............................160 Jurnal de [tiri ...........................................................................................................................................153 Cea]a bate filmul ..................................................................................................144 Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ....................................181 247 ................Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci ...........136 Examen de ciob\nit european......................................................131 Ap\ de ploaie..................................................................... acolo.......

CIPRIAN .Mersul Trenurilor ISBN: .Tip\rit la MULTIPRINT Coperta [i desenele: Jup Tehnoredactare: Jup Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei: IE{AN.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful