Cip Ie[an

Mersul Trenurilor
Cu ilustra]ii de Jup

Ia[i, 2007

Mersul Trenurilor

Dopul scuz\ mijloacele
Aproape de centrul ora[ului, `ntr-o noapte f\r\ lun\, ni[te necunoscu]i au furat capacul de font\ care astupase din 1923 p`n\ `n acea clip\ gura de canal situat\ la intersec]ia str\zilor Jaroslav Hasek [i Bobinatorilor. ~n aceea[i noapte f\r\ lun\, domnul Zbigniew V\sc\u]eanu, fost fabricant de fire cu plumb, gr\tare, capcane [i nasturi, `n prezent pensionar, se `ntorcea acas\ de la bufet. El declar\ c\ nu se `ntorcea de la bufet, ci de la o ceain\rie, dar asta nu are importan]\: oricum, exist\ zeci de martori dispu[i s\ bage m`na `n foc, s\ depun\ m\rturie. ~n fine: `ntorc`ndu-se de la bufet sau de la ceain\rie, el a traversat intersec]ia f\r\ s\ se asigure [i a nimerit `n gaura de canal - acum f\r\ capac, furat cu c`teva minute `n urm\ de ni[te necunoscu]i, dup\ cum spuneam. Toat\ via]a, domnului V\sc\u]eanu i-a pl\cut s\ chefuiasc\, s\ bea [i s\ se veseleasc\. I-au pl\cut femeile, ba [i m`ncarea i-a pl\cut. Din acest motiv, el a f\cut burt\. Burta l-a salvat de la o moarte sigur\, deoarece a r\mas blocat `n gura canalului cam cum r\m`ne blocat dopul `n g`tul sticlei. La un dop de calitate ne referim. Deoarece nici pompierii, nici membrii echipei de descarcerare nu posed\ un tirbu[on de m\rimea lui Zbigniew, el se afl\ [i acum, dup\ aproape o s\pt\m`n\, `n gaur\. Autorit\]ile locale au venit s\ priveasc\, [i-au dat cu p\rerea, apoi au ajuns la concluzia c\ e bine a[a, fiindc\ deocamdat\ nu s`nt fonduri pentru achizi]ionarea unui nou capac din font\. ~n primele zile, poli]i[tii de la Rutier\ i-au dat de b\ut ca s\-i sticleasc\ ochii [i s\-l observe astfel [oferii care trec
3

Cip Ie[an

prin intersec]ie. Dup\ ce au v\zut c`t poate duce domnul V\sc\u]eanu (ohohoooo!), s-a ales o solu]ie mai ieftin\, deci l-au vopsit `n dungi reflectorizante albe [i ro[ii. Copiii din cartier mai trag `n el cu pra[tia c`nd nu-i v\d p\rin]ii, maidanezii `l mai p`ng\resc uneori, iar locatarii blocurilor din jur `i aduc zilnic de m`ncare cu schimbul [i `l hr\nesc cu lingura. B\tr`nul este, totu[i, bucuros c\ n-a c\zut cu capul `n jos, caz `n care ar fi fost hr\nit prin clism\.

4

O rachet\ de fabrica]ie autohton\. bre? Pentru a[a ceva primi]i voi bani?”. Dup\ care. a[a c\ balonul s\ fie umplut cu c\rbuni. C`nd avionul era gata de testare. {eful urm\toarei comisii de la centru a ar\tat cu degetul spre el [i a zis c\ a[a se consum\ prea mult\ c\ldur\. nefiind fonduri. Racheta era aproape gata c`nd a venit o comisie de la centru. {eful noii comisii de la centru a zis c\ pre]ul unui metru cub de gaz a crescut mult `n ultima vreme [i c\ nu se poate face at`ta risip\. 5 . a t\iat din fonduri. lemne sau p\cur\. pasiona]ii cercet\tori [i-au schimbat din nou profilul [i au `nceput s\ construiasc\ un balon cu aer cald. au `ncercat s\ construiasc\ o rachet\. Peste noapte. Mai `nt`i. prea mult aer cald. a t\iat [i el din fonduri. [i c\ s\ fac\ `n loc unul cu aer rece.Mersul Trenurilor Univers spa]ial rom=nesc La Vrai[tea func]ioneaz\ un Centru de Cercet\ri Spa]iale. a venit o nou\ comisie de la centru. Dup\ care. Din ziua urm\toare. gata!”. cercet\torii spa]iali de la Vrai[tea au decis s\ construiasc\ un balon umplut cu gaz. Un avion de fabrica]ie autohton\. care s\ poarte mesajul lor de prietenie p`n\ `n cele mai `ndep\rtate galaxii. {eful comisiei a ar\tat cu degetul c\tre racheta aflat\ pe rampa de lansare [i a `ntrebat: “Ce-i cu boilerul \sta. cercet\torii s-au apucat s\ construiasc\ un avion. unde lucreaz\ mai mul]i cercet\tori `n domeniul spa]ial. ~n fine. Deoarece pre]ul combustibililor crescuse `ntre timp. [eful comisiei a ar\tat cu degetul spre aparat [i a `ntrebat: “De prostii din astea avem nevoie noi acum? Ia. Ei `ncearc\ s\ realizeze ceva.

a unui ceas b\rb\tesc de m`n\ [i a unui patruped ciudat. `n vreme ce administratorul unit\]ii sanitare reclam\ dispari]ia unui taburet metalic cu patru picioare. 6 . pe film s-au v\zut siluetele a zece pense metalice. pacienta a sim]it ceva zv`cnindu-i `n p`ntece [i a crezut c\ este `ns\rcinat\. mioap\. motiv pentru care a c\zut prin t\ietura de la opera]ie. pacientul Cosmin Gum\. Directorul dispensarului respectiv vrea s\ prezinte un comunicat [tiin]ific pe tema apari]iei [i cre[terii bacteriilor patrupede gigantice `n corpul copiilor rom=ni opera]i de apendicit\. La acela[i dispensar. A doua zi. pe acolo a trecut un v`n\tor care a t\iat burta lupului [i le-a scos de-acolo pe Scufi]a Ro[ie [i pe bunicu]a sa. despre care `nc\ nu se [tie mare lucru. Din fericire. chirurgul Romeo a le[inat la vederea s`ngelui.Cip Ie[an Plimbare pe Strada Pacien]ii Dup\ opera]ia de apendicit\. fapt oarecum neobi[nuit pentru cei care se opereaz\ de apendicit\. Micu]ului pacient i s-a f\cut radiografie. Despre chirurgul Romeo nu s-a mai auzit nimic de atunci. 12 ani[ori. trezit\ din somn. fiind cusut `n organismul pacientei de c\tre asistenta-[ef\. s-a `ngr\[at brusc cu aproape 10 kilograme.

Ne-am `nc\lzit noi ce neam `nc\lzit apoi am e[it pe traseu apoi c\ se l\sase rece am intrat iar la ad\post. Cum patrulam noi pe aleie mam uitat deodat\ la c`nele Recs.pl]st. Ahmed mia declarat c\ e s\n\tos ce mia urat [i nou\ [i la m`ng`eat pe Recs care noroc c\ avea botni]\ la bot altfel iar `l l\sa f\r\ inelu dupe deget ca data trecut\ c`nd ia dat o cl\tit\ espirat\. Recs ptr. M\ Cristea m\. acesta disp\ruse ca c`nd nar fi fost legat cu cureaua de Cristea. adic\ reangajat Cristea [i pe c`inl.Mersul Trenurilor Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran MERCUREA: Raportez `n jurnal c\ s`nt subofi]er plutoner pltr. Cristea sa r`s de gluma mea dup\ ce mea esplicato apoi a strigat cu]u cu]u dea intervenit pe noi mai mul]i c`ni pot\i [i dul\i ptr. a porni `npreun\ to]i patru sau cinci c`]i s`ntem c\tre noi aventuri. dac\ nu chem sectoristu. Deci erea sear\ iar tenperatura din termometre era rece find toamn\ de octonbrie deci a[a c\ am intrat mai `nt`i prima oar\ la Italian Pi]a unde m\car e cald find u[ile `nchise [i lam luat pe patronu turc la controlat [i la `ntreb\ri de s\n\tate. scoate c`nele de unde [ti.rngjt. Am zis Cristeo depisteaz\ tu m\ carei Recs d`n ei c\ pentru mine to]i posed\ asupra lor patru menbre [i un cap la care semnal\m doi ochi nas gur\ 7 . Ei. mai ecsact `n parc deoarece avea gard de plas\ cu s`rm\ `nghimpat\ s\ nu treac\ frigu. s\ ne mu[te nu alta.mjor Mitran care ma ridicat `n grad acu c`]iva ani c\ din plotoner m-jor m-a f\cut agent [ef sau a[a ceva [i mi-a venit din nou r`ndul la patrulare p`n sectoru meu a[a c\ deci l-am luat pe sergntl.

Cip Ie[an 8 .

c\ s\ ne deplas\m de urgen]\ la localu nu mai [tiu care. c\ b`r`ia aparatu dar bine cam ]inut minte c\ numele se termin\ `n SRL. C`nd am efectuat p\trunderea `n incint\ tocmai am surprins `n fraglant delict infrac]iunea de dare de mit\ [i sp\lare de bani deoarece unul declara la microfon “De la na[u zece milioane [o butelie!” care bani `i aduna `ntro g\leat\ [i miam dat seama c\s mafio]i c\ am v\zut [i eu filmul na[u. El sa r`s de noi p`n\ ce iam avertizat dou\ peste ochi [i nea l\sat urgent `n fa]a unei unit\]i de deservire pe care scria ceva [i SRL la urm\ ezact cum mia ordonat domc\pitan Bustuchin\. ~njur am semnalat cet\]eni 9 . Eu iam r\spuns “Gre[al\. mai eczact flori albe de creponat\ roz [i bleo. * * * Cristeo. Deci r\m`n eu cu c`nele Recs [i Cristea dispare ca c`nd ar pleca. zic eu. a[a c\ am g`ndit un plan. domnu’ c\pitan. Am efectuat balansarea bra]ului `n plan vertical p`n\ ce sa sufocat Recs c\ uitasem s\i dau drumu din m`n\ la curea [i am sta]ionat un tacsiu care iam zis conduc\torului auto s\ se deplaseze regulamentar p`n\ la cr`[ma SRL. ordona]i!”. P`n\ la urm\ lam depistat pe Recs.Mersul Trenurilor [i coad\ [i nici unu nare bulan porhart sau girofar s\ zici c\i c`ne poli]ist. unde sa semnalat eveniment de b\taie `ntre clien]i cu scaunele. c\ tocma interoga o c\]a pe care se sprijinise cu labele din fa]\ [i atunci ne-a transmis p`n sta]ie mesajul “Vulturu cheam\ patrula Pajura!”. ce num\r a]i format? Aici familia Mitran. Am intrat `n interior unde am depistat suspec]i de ambele secse cu semne de recunoa[tere ca mafio]ii la pept. eu zic s\-i `nconjur\m! Mai `nt`i r\m`n eu aci cu c`nele [i efectuezi tu `nconjurare m\car de dou\ trei ori dup\ aia schinb\m. Ce mia ordonat [efu nam scris `n jurnal c\ poate cite[te mama dec`t numai at`t.

. Deci adic\ eu nu fusesem `npu[cat ci numa ma lovit 10 .Cip Ie[an de toate secsele [i mese patrupede cu produse agroalimentare. d\ s\ m\ trag\. ~i dau drumu [i ordon finc\ `i s`nt superior `n grad [o b\iatu. ]ar\ a[a c\ `nainte s\ mor miau trecut p`n fa]a ochilor toate segven]ele din via]\ `ntro clip\ [i cu ocazia asta am aflat [i cine mia pus pinieze pe scaun `n facult.. Caut\ Recs ce caut\ dup\ ordin cu botu p`n\ la masa cu fripturi unde sa [i oprit `ncep`nd a ancheta un corp delict de g\in\ decedat\. Au. ca c`nele poli]ist. zice Cristea. c\ s`nt [mecher. `n lic… `n gimnaziu c\ atuncea nam v\zut afl`ndu-m\ cu spatele. ei zice c\ cic\ ce. E[i de acolo cu m`nile la ceaf\! Somat! Nu trage [efu. eu te-am trimes s\i `nconjuri. fac eu. Recxs. la emisiunea aia de la televizor cu animale [i savan]i de [tin]\ cum este c`nd e unii care moare de moarte policlinic\ [i dupaia vine de poveste[te la televizor c\ sim]i a[a c\ te ridici de vezi totu `n jur [i mai vezi `n fa]a ochilor o lumin\ mare alb\ care te apropi de ea. P\i. zic eu. Deodat\ cum st\team eu aplecat a[a s\l chestionez pe Cristea a r\sunat o `npu[c\tur\ deci am sim]it o durere. {tind c\ am murit [i finc\ am vizionat la telenciplon.. infractorul ori infractori la plural dac\s mai mul]i ca de ecxsemplu trei s-a ascuns sub mas\. c\ci el era. ceplen. care vipu[ca mea a tras? Am crezut cam fost `npu[cat [i cam murit ptr. Ce cau]i m\ acolo. Eu zic c\ care dar.. raporteaz\ el. caut\. caut\. p`n\ la urm\ am sc\pat neb\tut c\ mam ascuns aci cu sarmalele [i sticla asta. c\ cred c\ depistase o urm\ de infractor. Aha zic eu... s`nt eu Cristea.. die. a[a am sim]it [i eu c\ m\ ridicam [i vedeam `n jurul meu ca c`nd a[i fi fost viu cum ni[te oameni `ncerca s\ m\ ridice [i m\ apropiam de o lumin\ care c`nd am `ntins m`na la ea ma fript la degete deoarece era becu. raportez c\ a[a am f\cut da ma luat doi la `ntreb\ri c\ unde am fost c\ nu m-a v\zut c`nd sa dat darul.. una-alta etc.

„{ti]i. Deci efectuez eu cioc\neal\ ce cioc\n eu cu bulanu `n butonul soneriii p`n\ aude [eful domnul nea Hri[cu zis domnul Fane care m\ cunosc cu el de h\t [i care c`nd a e[it `njura da’ sa oprit c`n ma v\zut tocmai pe mine [ii mea zis a[a. Bine deci. domnu [ef. “Mersi drag\ da nu servesc `n tinpul serviciulului c\ nu-`mi permite uniforma” zic supsemnatul. Adic\ iat\ ce: “Hai pofti]i dom’ Mitrane de servi]i din prinosul nostru. a]i p\]it un [oc [i a]i le[inat pe jos. eu am efectuat scuze c\ lam b\tut pe na[u [i pe mireas\ iar Cristea a cerut o sticl\ cu liquieor [i o farfurie cu tremurici de purcel. Cred c\ e destinul inplacabil care nea reunit din nou pe to]i patru `n aceia[ formul\. Mul]ani servici u[or” apoi m\ tras\ la o mas\ d`n fund unde era ceilan]i b\e]i. e onomastica mea de na[tere” `ncheie s\rb\toritul de turnat `n pahare [i de `mi umplut farfuria ce a [terso cu m`neca. Am intrat nu de burni]\ sau de consuma]ie ci finc\ am v\zut lumin\ pe geam dup\ ora `nchideri care sigur era infractori acolo p\trun[i p`n infrac]ie ptr s\ fure c\ de ho]i e plin\ lumea. v\ `ntreb. carei treaba.Mersul Trenurilor dopu de la [ampane `n plan orizontal [i ni[te cet\]eni ma ridicat de jos `n sus `n plan vertical. domnu. osp\tarii adic\. rngjt. ci nunta[i. ma]i `nconjurat? Vre]i b\tae? Acu dau p`n sta]ie! Nu. Deci am ie[it pe trasel [i finc\ `ncepus\ burni]a am intrat la restaurantul Ciob\na[u cum `i zicea pe vremuri c\ acuma nu [tiu cum `i zice da noi tot a[a `l [tim. “Hai. nu. le ordon eu. fac ei. Dup\ ce m\ au l\murit repede `n dou\ ore carei confuzia care o f\cusem. Da]i 11 . Cristea [i cu c`nele Recxs care de el n-am `n]eles bine finc\ n-are patru lare ci patru labe. M\i. nu m\ jigni]i acuma de zioa mea. * * * S~NB|T|: Deci raportez `n jurnal c\ am e[it din nou `n patrulare cu srgnt. `ntreb eu. s`nte]i mafio]i? Noi.

iam zis hai s\ ]inem de paz\. adic\. ca[ de oae proasp\t\. poate prindem ceva.Cip Ie[an uniforma jos. M-am g`ndit eu ce mam g`ndit cum o fi asta cu efrac]ile cum a zis Fane. sardele. uita]i aicea icre de pe[te. pune-]i [apca [i porhartu `n cuer [i hai. “P\i care nea spart geamul [i care a penetrat prin efrac]ie periodic `n fiecare noapte de nea sustras produse [i bunuri `n valoare de peste c`teva zeci milioane lei vechi adic\ roli cum le mai zice plus obecte personale cum ar fi pept\nul lui Matei. C`nd am aozit asta meam amintit c\ misiunea organului este pentru ca s\ steie drept `n fa]a corup]iei a ho]iei [i-a altor neajunsuri ale societ\]i actuale. ce-a spart \[tia geamurle pentru ca s\ intre”. dac\ permite-]i. stickxsuri [i un. Ne-am pus a[a: Recs deo parte [i eu cu Cristea de cealant\ a sp\rturiii. Ei `n cazul \sta ce s\ mai zici. ia uita] la el ce p\r are `n cap dac\ nare pept\n” face el. mersi” f\cu el cu gura plin\. {i pentru colegii matale la fel”. s\ servim. ne-am `nfipt eu cu sergnt-ul rngjtl. “Cinjdoi. da’ c`] ani faci?” lam interogat eu pe s\rb\torit. ca s\ fim la egalitate [i neam pus pe p`ndeal\. [f. c\ me-aduc aminte c\ la artimetic\ c`nd sa predat lec]ia cu efrac]ii zecimale [i chiar periodice am fost bolnav la film cu b\e]ii c\ rula “Revan[a”. p`ine cald\ de alant\eri. “Care sp\rg\tori?”. mam informat eu pe dat\. Noroc cu Cristea mai t`n\r mai cu ca[ la gur\ care r\m\sese de la o tartin\ care mai [tia aritimetic\ motiv ptr. “Mul]ani dom’ Fane. Cristea ptr. 12 . “Deee Domnul s\n\tate [i matale la fel c\ eu numai necazuri am avut `n ultima vreme mai ales cu sp\rg\toriii din ultimele s\pt\m`ni” contino\ el `n continuare. sl\nin\ de la Gic\ porcul nostru. cum se mai zice V2. da’ curat. dom’ agnt. pahar de fr\gu]\ sau c\p[unic\ de la produc\tor. c\ Recs tocmai se defeca `ntro tuf\ deci naveai cu cine discuta. care mia [i ar\tat: “Uita]i. ca rachetele nem]ilor. Zis [i f\cut: ia-m zis lui Cristea.

fac eu. e `ntuneric! Dau cu lanterna `n jur [i numa ce v\d do\ gr\mezi mari de praf albe l`ng\ o construc]ie care `nc\ era neconstruit\ find [antier de construc]ii.[ef. team prins. 13 . stai c\ trag. C`t `i ceasu.Mersul Trenurilor ** * Cum p`ndeam noi a[a. care nu lam contrazis finc\ [tiam c\i bun la zologie find cioban. Zece jumate raporteaz\ el. Bstchn. Plec\m deci la adresa rexpectiv\. Cum m\ uitam la d`nsa numa ce v\d c\ c`nele Recs care tocma efectua urinare `ntro gr\mad\ de praf alb dupe jos `ncepe s\ scoa]\ fum. Aprind eu lanterna [i o `ndrept spre becu de iluminat stradal str\zile [i v\d c\ e stins. mia zis c\ prafu alb e suspect [i cu sucspec]ii [tiu cum s\ m\ por]). Aha Cristeo. m\? `ntreb eu pe Cristea. Zece jumate ziua sau dou\zejdoi treizeci noaptea `ntreb eu dar apoi `mi dau seama repede c\ era noapte find `ntuneric. f\r\ liniu]\ de unire!) urgent [i repede pe str. Haha. somez eu suspectul (domnu [f. unei strada asta Sulfinii [i ce semnifica]e istoric\ a avut sulfina ptr. M\ uit eu `n st`nga [in dreapta. Am r\sfoit a[adar deci nonmeclatoru cu str\zi [i artere de trafic [i am g\sito c\ se numea `nainte fundac Ilie Pintilie care unde tocmai acolo [i eram. trece timpul [i dup\ vre-o do\trei zile la un momendat sun\ p`n sta]ie domnu inspctr. la nord [i la vest s\ v\d prafu alb. M\ Cristeo fac eu. Sulfinii unde sa semnalat un praf suspect care se crede c\ e antracs de la terori[ti [i cade r\u la organism deci a[adar ca s\ am grij\ s\ nu gust `nainte dac\ cumva `l depistez. Finc\ nu-a r\spuns mam deplasat la el [i am luat o monstr\ `n caschet\. poporu rom`n dea botezato a[a dup\ numele la o strad\? El cic\ sulfina e o pas\re finc\ [i el locue[te `n civilie pe str-dela Zinbrului care e sinbolul Moldovii [i tot a[a [i cu sulfina. Bustuchin\ care zice c\ m\ deplasa]iv\ (ezact a[a mia zis. Nimica.

vezi de te uit\ s\ vezi ce are c`nele c\ poate ia intrat ulei la motor. care eu mam amuzat de p\]anea lor chiar dac\ nu-i cunosc de[i pe unu `l cheam\ tot Mitran [i pe altu cam la fel ca pe Cristea. zile finc\ domnu cptn. de era gardieni publici [i ia f\cut poli]i[ti comunitari.inspctr. Bustuchin\ care nea adus banane la spital nea zis la plecare “~ns\n\to[ire grabnic\ m\i b\e]i” [i noi am ezecutat ordinul. ~n salon mai e [i Cristea `nbr\cat `n pansament ca o mom`e [i Recs la fel [i a mai fost [i domnu inspctr. nu vezi ce fum face? Cristea d\ s\ se aplece s\ vad\ cei apoi se ridic\ [i raporteaz\: [efu raportez.Cip Ie[an Cristeo zic eu. nu? 14 . au la patrulare c`ni comunitari. C`nd e[im din spital pornesc eu ancheta s\ aflu ce sa `nt`mplat de fapt [ii de drept [i-l iau cu noi [i pe bietu Recs care acum provizoriu pe vreo do\ trei luni se nume[te Molda finc\ la afectat ecsplozia. nu? Asta `nseamn\ c\ a[tia noi. C`t am stat `n spital me-am pus de c`teva ori o `ntrebare egxisten]ial\: deci noi care s`ntem poli]i[ti avem la patrulare c`ni poli]i[ti.[f. ** * MAR}: ~n sfr[it raportez c\ noi to]i trei sau cinci c`] s`ntem am efectuat `ns\n\to[ire `n numai dou\ buc. Lumineaz\ m\ cu bricheta nu sta `i ordon eu ceea ce numa at`t am mai apucat s\ v\z cum se apleca sub Recs cu flac\ra aprins\ [i dupaia mam trezit pe patul \sta de spital de unde scriu `n jurnal.[f. am v\zut c\ e `ntuneric. Bustuchin\ diminea]a care mea adus dou\ b\n\ni cu un bile]el pe ele s\ le cur\]\m de coaj\ mai `nt`i [i ziaru `n care am citit despre ni[te mili]eni de-a s\rit `n aer dup\ ce a umblat cu focu la carbid.

Radu cel Frumos. Pentru pensionari. a reu[it s\ scape. Artizanul acestei adev\rate inginerii financiare a fost vrednicul v`n\tor Mbwewe. mici investitori particulari. `nc\lc`nd preceptele islamice [i afl`ndu-se `ntr-o avansat\ stare de ebrietate. Trei pi]igoi [i un scatiu care f\ceau parte din personalul acestei unit\]i de deservire au fost aresta]i. pentru a-[i ridica personal gazul [i apa cald\.00-14. L\cust\ Vod\ [i Petru Cercel s`nt ruga]i s\ se prezinte zilnic `ntre orele 8. cet\]enii din cartierele Alexandru cel Bun. Yussuf B`r Laden. Ion Vod\ cel Cumplit. fiind mai iute de picior. gazul [i apa cald\ vor fi livrate prin po[t\ sau prin cablul TV. elevii clasei a IV-a de la {coala General\ “Ciuma lui Caragea” au me[terit din traforaj. a `ncercat s\ violeze haremul partenerului s\u de afaceri. fiind surprin[i `n flagrant pe c`nd sustr\geau alimente din magazie. o “Cantin\ a P\s\relelor”. `n pauzele publicitare. * Un incident regretabil s-a petrecut ieri diminea]\. * Venitul pe cap de membru al tribului Hurumbu s-a dublat asear\. c`nd lini[tea pa[nicilor cet\]eni din cartierul Morome]i a fost tulburat\ de un scandal `ntre doi cet\]eni str\ini. invalizi [i persoane cu copii `n bra]e.Mersul Trenurilor Faptul divers * Datorit\ apari]iei de defec]iuni `n re]eaua de distribuire a gazului metan. Gheorghe Doja. Glad [i Menumorut. la orele de atelier. 15 . care a prins un iepure. Haremul s-a zb\tut ce s-a zb\tut.00 la ghi[eele filialelor de cartier. Ali Men Tarah. Gelu. * Cu un an `n urm\. sa smucit [i.

subofi]erul a fost arestat preventiv [i cercetat pentru comportare indecent\ `n public.Cip Ie[an * Aflat `n misiune [i fiind atacat de doi presupu[i infractori. Din acest motiv. 16 . agentul Vipu[c\ Valeric\ [i-a ar\tat b\rb\]ia `n fa]a celor care asistau la incident.

Mersul Trenurilor Fenomen luminos neobi[nuit Deasupra casei gospodarului Terente L\m`ie din comuna C`rmoaja a fost v\zut un corp luminos straniu. 17 . care st\tea nemi[cat. B\tr`nii localit\]ii s-au speriat [i au `nceput s\-[i face cruce. ei au declarat presei c\ a[a ceva nau v\zut de c`nd se [tiu! Oamenii de [tiin]\ chema]i la fa]a locului au stabilit c\ este vorba de un bec pentru iluminatul stradal.

cu o serie de concursuri distractive [i instructiv-educative. Dup\ ce s-a f\cut vinul. iar primarul Eugen Epura[. momente poetice [i de reculegere. umbl\ pe uli]a mare ca pe poteci `nguste [i [erpuitoare de munte. ca o aluzie. Unii zic c\ ar fi vorba de o localitate de c`mpie. vernisaje. [i anume “Dragi”.. dezbateri. De cel mai mare succes [i de cea mai larg\ participare . jocul pe echipe “Nu 18 . c`nd se `mbat\. cuprindea simpozioane. cea de trimis la prefect. A `n]eles mesajul [i a t\iat repede panglica `ntins\ de dou\ [col\ri]e frumos `mbr\cate.asta au consemnat a doua zi [i ziarele locale . pe tema culesului [i a viticulturii. dar nici mai mare dec`t alte a[ez\ri identice. Lista oficial\.s-au bucurat `ns\ proba de degustare-vitez\ [i orientare `n teren “Ciroza v`nturilor”. dezveliri de bust. concursuri de crea]ie poetic\ [i lans\ri de carte. apoi a declarat inaugurat programul s\rb\torilor. pe la ureche. Acestea au `nceput. al]ii s`nt ferm convin[i c\ se afl\ `ntro pitoreasc\ zon\ de dealuri subcarpatice. at`t a apucat s\ spun\ primarul p`n\ c`nd a auzit o sticl\ goal\ v`j`indu-i. conferin]e. c`]iva localnici inimo[i au format un comitet de ini]iativ\ pentru a s\rb\tori evenimentul anual. depuneri de coroane sau de jur\m`nt.Cip Ie[an Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului Ca suprafa]\ nu este nici mai mic\.. Cuv`ntul de deschidere al „S\rb\torii Vinului” a fost unul singur. ca `n fiecare an. iar din recipientele utilizate `n acest nobil scop nu sa mai auzit nici un bolborosit c`t de mic.

nu s-au mai `ntors. fiindc\ mai z\bove[te c`teva ore acolo. p`n\ iese bine. o p`ine [i ni[te c`rna]i. Dup\ prima rafal\ a `nceput ploaia. Nici membrii comisiei nu s-au 19 . iar c`]iva au p\[it pentru prima dat\ `n via]a lor pragul bibliotecii C\minului Cultural. * * * ~n diminea]a urm\toare. La proba de caraf\cabernet startul s-a dat gre[it. simpozioane. iar produc]ia din acea toamn\ a fost s\rb\torit\ cum se cuvine. frate!”. dezbateri [i mese rotunde (acum. o ploaie rece de toamn\. al]ii s-au `ncuiat `n [coal\. conferin]e. gospodarul Sigismund B\[ic\ a strigat prin geam so]iei s\i aduc\ cinci sticle pline. chiar [i dup\ l\sarea `ntunericului. Opt au `nc\put `n postul de poli]ie. dispera]i c\ li se boteaz\ vinul din c\ni. domnul prefect al jude]ului a trimis absolut din `nt`mplare ni[te inspectori s\ controleze dac\ elevii de la [coala general\ primesc zilnic [i `n bune condi]ii corn cu lapte. `ntr-un fel sau altul. de la atentat terorist p`n\ la interven]ie extraterestr\. deoarece i-a descoperit pe marii clasici. A `nceput s\ bat\ [i v`ntul: un v`nt rece. inspectorii. s\ investigheze la fa]a locului straniul fenomen.Mersul Trenurilor te `mb\ta. Dintre ei. Ca el s-au descurcat to]i. Ace[tia. care a luat pe sus corturile [i umbrelele de la standurile micilor produc\tori. au c\utat ad\post. proba contracronometru “Ce-i `n gu[\ e fr`ncu[\” sau concursul de interpretare “C`nt\ mierla [i merlotul”. reprezentantul Guvernului `n teritoriu a trimis dup\ ei o comisie. Participan]ii la seria de manifest\ri. competi]ia de b\ut cot la cot [i b\gat sub mas\ “R\zboiul celor dou\ ciroze”. ude de la ploaie). B\nuind orice. peste vesela a[ezare s-au `ngr\m\dit nori plumburii. dar to]i participan]ii au fost de acord s\ `l repete de c`te ori e nevoie. r\u-prevestitori. Dup\ c`teva ceasuri.

mai ales pe cravatele bo]ite [i pe c\m\[i. membrii comisiilor trimise de domnul prefect au `nceput s\ apar\. din cauza gripei aviare.. greu [i porcos. Portofelele le erau goale. pentru a stabili ce se `nt`mplase cu prima [i cu inspectorii [colari. erau plini de pete ruginii.. al]ii purtau articole de `mbr\c\minte str\ine [i to]i. ca ni[te oameni care fuseser\ seda]i. majoritatea ziarelor pomenind despre un OZN cu mar]ieni care r\pesc inspectorii. domnul prefect a declarat oficial. `ntocmai ca [i celelalte patru care i-au urmat. unul c`te unul. Vorbeau pu]in. la televizor. miroseau `ngrozitor. A doua comisie s-a pierdut. P`n\ la dezlegarea enigmei. nu mai aveau ceasuri [i mape. c\ localitatea e `n carantin\. absolut to]i. `i trag cu laserul la ei pe nav\ [i `i controleaz\ la cap). dar la telefoanele lor de serviciu r\spundea doar robo]elul. unul r\m\sese f\r\ [osete. [i se vedea din `ntreaga lor `nf\]i[are c\ suferiser\. Domnul prefect `i suna disperat din cinci `n cinci minute pe membrii tuturor comisiilor trimise s\ investigheze. 20 . De-abia dup\ o s\pt\m`n\ (`n care presa profitase de subiect [i lansase scenarii dintre cele mai fanteziste. a[adar a fost trimis\ dup\ ea `nc\ o comisie..Cip Ie[an mai `ntors.. cu voce `mpleticit\ [i sughi]`nd des.

Mersul Trenurilor 21 .

cu carada[te [i c\r\bu[i. la muzee sau case memoriale.. micu]ii s`nt t`r`]i cu grupa sau clasa la teatrul de p\pu[i. ci c\r]i [i jocuri plicticoase. P\s\relele ciripeau. pe care le rup. sabie. pra[tie. N-au voie s\ se joace cu pl\cinte de noroi. de-abia `nceputul verii. proasp\t c\lcate de m\mica. tob\. la expozi]ii. cu maidanezii de la bloc sau de-a ruptul h\inu]elor noi. desigur. Ultima dat\ c`nd doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au organizat concurs de desene pe asfalt cu elevii dintr-a IVa D. soarele str\lucea. le stric\ sau le pierd.. desene despre minunata lor copil\rie. pu[c\ sau trompet\. frunzele din tei fo[neau. s`nt obliga]i s\ fac\ `n cadru organizat desene cu creta pe asfalt. copiii nu primesc `n dar minge. 1 iunie. spre concursul de desene pe asfalt. un gr\unte de nisip s-a strecurat `ntr-un mecanism care func]ionase perfect p`n\ atunci. dimpotriv\. * * * Era. iar elevii dintr-a IV-a D se `nghionteau. s`nt sili]i s\ `nve]e poezii [i c`ntece pentru serbare [i. `[i tr\geau castane sau `[i puneau piedic\ `n vreme ce mergeau `ncolona]i c`te doi spre centrul ora[ului. dup\ cum spuneam.Cip Ie[an Concurs de desene pe asfalt De 1 Iunie. dar termometrele indicau 36 de grade la umbr\ [i asfaltul cleios se lipea de t\lpi. Se 22 .

care i-a tras pe cei doi cu bastonul. ai talent!”. v\ rup urechile!”. El spune c\ vrea s\ 23 . ~n urm\toarele minute. ia uita]i la mine! a strigat Iliu]\.`nso]it de ni[te str\ini. dup\ ce trecuser\ pe acolo c`]iva muncitori cu buldozere. `ncle[tate pe cretele colorate. Fiindc\ se g`ndea la cu totul altceva. membri ai unei asocia]ii care se ocup\ de copii sau a[a ceva. N-au apucat s\ deseneze bine cu creta un avion [i o b\rcu]\. pentru ca micu]ii arti[ti s\ aib\ un c`mp c`t mai larg de exprimare a talentului [i imagina]iei. `mi place. pe acolo a trecut o b\tr`nic\ milostiv\. doamna i-a r\spuns f\r\ s\ priveasc\: „Bravo. Iliu]\ [i Ionu] s`nt prieteni [i colegi de banc\. domnul primar interzisese circula]ia vehiculelor prin centrul istoric. dar nu pe trotuar. {i colegul lor de clas\ Cez\ric\ a r\mas `nfipt p`n\ la genunchi. De 1 Iunie. lor le-a fost repartizat\ o bucat\ de trotuar ref\cut\ recent. dup\ cinci minute. p`n\ la piept apoi p`n\ la g`t. din ei s-ar mai fi v\zut doar m`nu]ele deasupra m\rii de asfalt. s\ repare o ]eav\ de ap\. ni[te belgieni.Mersul Trenurilor anun]ase `n inspec]ie `nsu[i domnul primar . o `nghe]at\. Din fericire.Doamna `nv\]\toareee. ma[inile [i-au reluat vechile [i puturoasele lor obiceiuri. frumos. sem\n`nd cu Sf`nta Vineri din pove[ti. c`nd celor doi le ajunsese asfaltul la genunchi. motopompe [i compresoare. unde desena un porumbel cu ramur\ de m\slin `n cioc [i doi r\zboinici care `[i t\iau reciproc capetele.Doamnaaa! Da’ ia uita]i la mine [i la Iliu]\! Doamnei `i era sete [i se g`ndea doar la o r\coritoare. Dup\ cinci minute. dar ocolindu-l cu grij\ pe Cez\ric\. deci a strigat de unde se afla: „Dac\ nu v\ ast`mp\ra]i [i v\ mai ]ine]i de prostii. bravo. ajun[i `n centrul ora[ului. Ionu] [i Iliu]\ s-au scufundat `n asfaltul topit p`n\ la br`u. ci `n plin\ intersec]ie. lope]i. Altminteri. c`nd au sim]it c\ se scufund\ `n asfaltul topit: . A doua zi. a strigat [i Ionu]: .

era s`mb\t\.Cip Ie[an termine [coala prin coresponden]\ chiar acolo unde se afl\. r\mas de la ultimele alegeri. * * * A doua zi. La v`rsta clasei a IV-a. Micu]ul Cez\ric\ fusese scutit. fie ea chiar a IV-a D. Georgel [i Petric\ [i-au cerut voie de la doamna `nv\]\toare s\-[i cumpere sucule] de la un magazin. mult\ cret\ alb\. Doamna le-a dat voie s\-[i cumpere sucule]. Urmele desenate cu creta pe asfalt de tinerele vl\stare au r\mas chiar [i dup\ cele 72 de tampon\ri de a doua zi. fiindc\ [ia descoperit adev\rata voca]ie.. nu ]ii prea mult la b\utur\ . dar au cump\rat `n secret [i o sticlu]\ de lichior. Tot ei au modificat [i num\rul de benzi de circula]ie: c`nd dou\. au desenat pe toat\ partea carosabil\ linii continue [i discontinue. dup\ cum am spus. `n intersec]ie. fiindc\ era. pe care au ascuns-o bine. apoi s\ devin\ agent de circula]ie. Cu cret\ alb\. ~n urm\torul sfert de or\. Georgel [i Petric\ au cump\rat sucule]. c`nd [apte.. iar doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au ie[it la iarb\ verde cu elevii din clasa a IV-a D. locuri de parcare [i multe treceri de pietoni. * * * Dup\ cum am spus. to]i [trengarii din clas\ au b\ut lichior din sticl\. Au `nceput to]i s\ r`d\ proste[te [i s\ fac\ glume nespecifice v`rstei lor fragede. piti]i dup\ un panou electoral cu chipul domnului primar. Drume]ia s-a dorit a fi o minunat\ ocazie de relaxare [i de petrecere a unei zile de 24 . intersec]ia din centru [i c`teva str\zi fuseser\ `nchise traficului auto pentru a nu `ngr\di actul de crea]ie [i libertatea de exprimare artistic\. cald. pe 2 iunie. c`nd se urc\ mai tare la cap.mai ales pe c\ldur\. noi sensuri giratorii.

Cioban fugit c`mpii prins b\ie]ei. care `ncotro. alunecat baleg\ vac\. 5 b\ie]ei ascuns. b\ut sticl\ vin. Seara. feti]\ c\zut R`pa Dracului. c\zut. Taur comunal sc\pat lan] v\zut 3 feti]e rochi]e ro[ii cules floricele p\[une. copiii s-au r\sp`ndit din prima clip\. b\tut bine. 2 feti]e r\t\cit p\dure `nt`lnit Muma p\durarului. cadru didactic c\utat pudr\. `mpotmolit n\mol. to]i cei 36 de copii au vrut pipi. ocupan]ii locurilor din spate [i-au dat jos pantalona[ii. lipindu-[i fundule]ele goale de geam [i ar\t`ndu-le cu nevinov\]ie celorlal]i participan]i la trafic. 1 b\ie]el `mpins glum\ 3 feti]e p`r`u. doar din c`nd `n c`nd. Ziua de s`mb\t\ a fost `ntr-adev\r una de neuitat: `n autobuzul care-i transporta pe drume]i spre p\duricea de l`ng\ ora[. `n s`nul primitor al naturii. `n]epat 2 b\ie]ei. feti]e sc\pat via]\ urcat copac. g\sit bursuc. le[inat. 6 feti]e. scormonit po[et\. 2 buc b\ie]ei b\gat m`n\ scorbur\ c\utat pup\z\ tei poveste Nic\. scorbur\ viespi. 25 . b\ut ap\ p`r`u. 1 buc. m`ncat ciupercu]e. b\gat po[et\ doamn\ `nv\]\toare. b\ie]ei. mu[cat veveri]\. `mb\tat. feti]e. 5 b\ie]ei f\cut pipi ap\ p`r`u b\ut director. c`te un ]ip\t sau r\cnet ar\ta c\ natura plin\ de urzici [i alte pericole `[i cere tributul s\u de carne fraged\. Cadru didactic crezut [arpe. Sp\lat p`r`u. speriat biata b\tr`n\. speriat. Tras pra[tie tufi[ doamn\ `nv\]\toare pipi. 3 b\ie]ei fugit c`mpii prins miei care zburd\. Director fug\rit 2 b\ie]ei glum\ proast\ bursuc po[et\. Bilan]ul unei zile de neuitat la iarb\ verde a fost urm\torul (cit\m din noti]ele organelor de anchet\ sosite `n zon\): “3 buc. g\sit feti]e. `ns\ doar 31 au anun]at. ]ipat. 3 feti]e cules ciupercu]e `nt`lnit Mo[ Martin. ]ipat urzici. 2 b\ie]ei prins bursuc. Amonte. m\tasea-broa[tei. recuperat par]ial num\r copii”.Mersul Trenurilor neuitat la aer curat. `n plus. ghimpi fund. Ajun[i `n p\dure. sp\lat furtun. `ncunun`nd astfel concursul de desene pe asfalt organizat `n ajun.

Tocmai a ispr\vit copia la scar\ a Casei Poporului. a reu[it s\ construiasc\ tot din be]e de chibrituri. be]e de chibrituri. bojdeuca lui Ion Creang\.563 841 buc. pentru care a utilizat 1.Cip Ie[an B\ie]elul cu chibriturile Domnul Irinel construie[te machete din chibrituri. n-ave]i dec`t s\ le num\ra]i. Mai t`rziu. fiindc\ lui Irinel `i ie[ea de fiecare dat\ o chestie lucioas\ [i rotund\. Mai demult. `n miniatur\. Cu chilia lui Daniil Sihastrul a fost mai greu. s\ se documenteze la fa]a locului. totu[i. 26 . ca o jum\tate de minge. Dac\ nu crede]i. Irinel n-a plecat `n drume]ie pe plaiurile de balad\ ale Bucovinei. o diferen]\. o prieten\ care tocmai `nv\]a la rom=n\ pentru examenul de capacitate l-a l\murit pe Irinel c\ `ntre chilie [i chelie exist\. iar el [tia deja din poze cum arat\ sputnicul lansat mai demult de sovietici pe orbit\. stadionul din or\[elul natal [i plopii f\r\ so]. fiindc\ a aflat de la cineva c\ legendarul Daniil era un pustnic. dup\ mul]i ani.

de altfel. dac\ `l b\tea secretara pe um\r. motivul pentru care a comandat din str\in\tate o siren\ mai mic\. iar mul]i dintre angaja]ii mai v`rstnici fuseser\ f\cu]i pionieri l`ng\ maneta sirenei. 27 . de altfel. de la caz la caz. al c\rui sunet era ca un dulce [i armonios c`ntec de leag\n. `n papet\rii existau [i vederi cu sirena Fabricii de {pan [i Rebuturi. vechea siren\ a fabricii. Dac\ se tr`ntea o u[\. Cel mai ur`t [i mai ur`t f\cea domnul noul director c`nd suna sirena. nu dup\ ceas. iar dup\ pu]in timp fabrica a dat faliment. la sf`r[itul c\reia vinovatul era aspru pedepsit. f\cea criz\. sor\ aproape geam\n\ cu cea a lui Vasile Roait\. `ncep`nd lin [i termin`ndu-se la fel de lin. Din prima zi sirena acesteia sunase cu regularitate. Urla. `ncepea s\ tremure [i toat\ treaba se termina cu o [edin]\. fiind apoi privatizat\. s\rea `n sus. a[a c\ via]a tuturor localnicilor se desf\[ura riguros. Din momentul `n care a fost instalat\ mica siren\.care reprezenta. anun]`nd c\ o tur\ de lucru se termin\ [i alta `ncepe. se `nro[ea sau se albea la fa]\. chiar `ndoielnic\. a[adar activitatea a devenit haotic\.o localitate nu prea mare. dac\ suna telefonul. Acesta a [i fost. dac\ sc\pa careva pe jos vreun dosar. Noul director al fabricii suferea cu nervii. cum se spune. muncitorii n-au mai [tiut c`nd s\ intre sau s\ ias\ din tur\. confuzia s-a a[ternut peste ora[.Mersul Trenurilor Mica Siren\ Fabrica de {pan [i Rebuturi „Abnega]ia” era singura fabric\ din `ntreaga localitate . ci dup\ sunetul sirenei . simbol al eroismului clasei muncitoare. principala atrac]ie a or\[elului. [panul [i rebuturile au devenit de o calitate mai slab\.

28 . m\!”. [eful de post a scris `n procesul verbal c\ fapta a fost comis\ de Alb\ ca Z\pada. Imediat a ap\rut `n u[a braseriei patronul Pandele. u\i! A furat o damigean\ de rachiu!”. din sens opus. p\rin]ii lor i-au pocnit p\rinte[te.Cip Ie[an Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ~n timp ce se adunaser\ l`ng\ sediul Prim\riei a[tept`nd s\ vin\ ma[ina cu butelii. c`teva babe [i-au f\cut cruce. de[i nu se vedea nimeni trec`nd pe uli]\. din neant. Urmele de pa[i ap\rute pe z\pad\ au continuat s\ prind\ contur p`n\ la intrarea bufetului. strig`nd “Prinde]i ho]u’. doi mo[negi au suduit. Erau [i mai ap\sate. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi alergat. oamenii au remarcat c\ pe stratul de nea proasp\t `nfiripat `n ajun apar dintr-o dat\. Asta. c`]iva copii s-au speriat [i au `nceput a zbiera. sub privirile lor mirate [i fixe. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi c\rat ceva greu. dup\ dou\-trei minute s-au ivit din nou. ni[te stranii urme de pa[i. Erau mai dep\rtate. cine-i? Spune. De data asta. iar [eful de post a strigat “Stai. Deoarece infractorul n-a fost z\rit de nimeni pe fundalul alb de om\t. Mare a fost mirarea tuturor.

fiind mare. cu mecanisme. la contrabas sau la fotbal. p\rin]ii l-au dat la cursuri de `not. fiindc\ [i acolo s-a `necat o feti]\! 29 . La vioar\ nu. Prima dat\ au vrut s\-l dea la cursuri de pian. copilul ar `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. Mult costau [i contrabasul. din lemn. s\ scuipe. p\rin]ii lui Eugen (de[i aveau bani s\-i cumpere minge) nici nu vroiau s\ aud\. fiindc\ `notul cost\ mai pu]in dec`t pianul sau harfa. motiv`nd c\ acolo.iar de dat la cursuri de fotbal. `n nici un caz. iar `n ap\ copilul n-are cum `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. fiindc\ poate a[a copilul lor nu s-ar fi `necat `nc\ din prima or\ de `not. ave]i grij\ de talentul copiilor dumneavoastr\! Pe micu]ul Eugen. De aia l-au dat la `not. Mai bine ar fi fost dac\ p\rin]ii micu]ului Eugen l-ar fi dat la pian. violoncelul sau harfa .Mersul Trenurilor P\rin]i. dar n-aveau bani s\-i cumpere pian acas\: pianul costa o gr\mad\. s\ `njure.

A doua rachet\. care a trecut ca o rachet\ ag\]at\ `ntr-un cear[af cu bab\ dup\ el exact prin zona neutr\ dintre cele dou\ planete. cei trei consumatori care au supravie]uit s`nt obliga]i s\ mearg\ la braseria din comuna `nvecinat\. R\zboiul `ntre klingonieni [i rromulani a reizbucnit din pricina unui obiect zbur\tor greu de identificat. s\tenii au b\nuit c\ va bate piatra. ]\ranii s`nt de p\rere c\ s-a rezolvat. `n ciuda v`ntului turbat. n-a vrut nici `n ruptul capului s\ dea drumul cear[afului pe care `l ]inea str`ns `n m`ini.. a nimerit `n livada localit\]ii. n-a auzit c\ `ntre timp se pornise vijelia [i. Surd\ ca o ciubot\. de-acum `ncolo poat\ s\ bat\ grindina c`t dore[te. Privind spre cer dup\ primele pale de vijelie. c\ tot nu mai are ce strica. o bab\ a ie[it `n ograd\ s\ prezinte mesenilor r\ma[i treji tradi]ionalul dans al cear[afului. a[adar au scos din hambar rachetele antigrindin\ primite pe inventar de la minister. Prima rachet\ antigrindin\ decolat\ de la cosmodromul din spatele bufetului a fost tras\ pe vertical\. 30 .. sc\pat\ de sub control. De atunci. care a[a v\zuse el la televizor c\ fac americanii.Cip Ie[an Pe aripile v`ntului ~n diminea]a de dup\ nunta Zamfirei Sob\ cu Ermurache Tiberiu. la ordinul primarului. s-a ag\]at `n cear[aful pe care aceasta `l ]inea str`ns `n m`ini [i [i-a continuat drumul. A treia [i ultima rachet\ s-a `nt`lnit la altitudinea de 2243 de metri cu o bab\.

iar dintre babele descrise mai sus. vampir sau Ucig\-l Toaca. 31 .o g`rl\ folosit\ de localnici mai ales pentru sp\lat covoare [i autoturisme sau pentru v\rsat `n ea resturi menajere. un mic `ntreprinz\tor a amenajat un [trand particular. ~n localitatea al\turat\. inspectorii au demarat o anchet\ [i au descoperit c\ bazinul de `not fusese amenajat ilegal `n incinta fostei ciuperc\rii. dou\ au le[inat iar celelalte au luat-o la fug\. [tirea c\ micu]ul s-a `necat la g`rl\ a f\cut ocolul `ntregii localit\]i. b\nuind c\ micu]ul e v`rcolac. preg\tite deja pentru poman\. mort-viu. Pe c`nd se b\l\cea `n apa p`n\ la genunchi. Dup\ nici cinci minute.Mersul Trenurilor Aventuri la g`rl\ Copilul Vicen]iu Dosoftei a mers la g`rl\ cu al]i tovar\[i de joac\ din sat . tu[ind. Din pricina unor babe surde [i suficient de stupide. copilul s-a `necat cu un cotor de m\r de Sf`ntul Ilie pe care `l ron]\ia [i a ie[it imediat pe mal. Revederea cu p\rin]ii a fost fericit\. ajung`nd [i la urechile p\rin]ilor s\i. Dup\ ce to]i clien]ii acestuia s-au prezentat la dispensar prezent`nd ciuperci pe picioare. copilul s-a `ntors acas\ nec\jit c\ `[i pierduse un pantof.

trecut `n acte ca “Utilaj protocol (eventuale) `nalte delega]ii Bruxelles”. de la UE. topoare. ultimul tip. 500 W. ma[in\ de desz\pezit din import. nimeni nu [tie asta exact. * * * Din pricina acestei ma[ini. nici m\car domnul primar {eptic\. cu toate dot\rile [i br\du] parfumat la oglind\. * 1 tirbu[on nou cu m`ner din plastic `n form\ de femeie goal\. * 1 dosar cu [in\. special\. ca s\ nu mai pun\ domnul primar paharul de vin direct pe birou [i s\ lase urme pe luciu. * 1 set mingi ping-pong pentru club.Cip Ie[an Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\ Prim\ria din C`rti]ele a primit ni[te fonduri din str\in\tate. mai mul]i s\teni au protestat `n fa]a Prim\riei. Din fondurile primite la C`rti]ele s-au cump\rat urm\toarele: * 1 bec de iluminat stradal. dup\ ce s-a `nfr\]it cu o localitate de prin Austria sau Australia. * 1 buc. cu coase. * 1 mouse-pad special. furci [i motive bine `ntemeiate: `n fiecare an. c`nd drumul na]ional 32 . pentru a ]ine `n el actele necesare achizi]ion\rii unui calculator care s\ ]in\ eviden]a actelor din institu]ie.

c`nd traficul se oprea doar c`te o or\-dou\. ~n fine. ]uic\. s\tenii prosperau: fiecare avea c`]iva c`ini dresa]i. nu se mai uit\ la bani”. sute de reporteri de la toate televiziunile veneau s\ transmit\ dintre n\me]i [i s\ filmeze ma[inile `nz\pezite. respectivii reporteri se opreau cu to]ii la el.sau chiar mai repede. Javrele purtau la g`t butoia[e cu ceai fierbinte. “A[a o iarn\ n-am mai v\zut din 1955!”. se cazau la ei [i m`ncau la ei p`n\ reu[eau echipele speciale s\ elibereze carosabilul . Cam to]i filmau 33 . vin fiert sau nefiert (diverse sortimente). iar drumul na]ional se bloca. cazarea [i masa nu erau gratuite. pre]urile fiind fixate `n lumina vorbei din b\tr`ni “Omul. pe care-i trimitea la drumul mare. fiind solicitat de absolut to]i reporterii s\-[i spun\ cu glas sf\tos celebra sa replic\. s\ dea t`rcoale ma[inilor `nz\pezite. “Calul din troian”. rachiu. Chiar [i la viscolele mai mici. Treaba mergea. rom. dup\ ce terminau cu ]\ranii. to]i [oferii `nz\pezi]i pe cinci kilometri de-o parte [i de alta ajungeau inevitabil `n comuna lor. mo[ Ien\chi]\ Pra[tie devenise de vreo zece ani `ncoace un fel de vedet\ TV. de-abia dup\ aia se uitau aten]i la clientul care `[i turna [i `ncepeau s\ m`r`ie ur`t [i s\ sar\ la degete dac\ omul dep\[ea nivelul. iar c`]iva s\teni s\paser\ funda]ia unei viitoare pensiuni agroturistice. sec\ric\ sau vermut [i fuseser\ dresate s\ primeasc\ banii mai `nt`i. la biroul din Prim\ria C`rti]ele. s\ ia interviuri b\tr`nilor. la necaz. apoi se n\pusteau ca furnicile `n sat. * * * Domnul primar {eptic\ avea `ns\ alte g`nduri [i alte probleme: de fiecare dat\ c`nd viscolea. p`n\ d\dea dezghe]ul. s\-l `ntrebe diverse t`mpenii [i s\ vad\ cum func]ioneaz\ “Comandamentul Z\pezii”. Normal.Mersul Trenurilor care trece prin C`rti]ele se bloca din cauza troienelor. Dintre ace[tia.

reporterii veni]i erau [i mai mul]i. cu tot cu cur]ile aferente [i cu vie]uitoarele din ele. [apte brig\zi de sondori. Se cam s\turase. a luat vitez\ [i s-a dus. Ma[ina a pornit din prima.at`t locale c`t [i centrale . apoi pe el vorbind la telefon cu domnul prefect..fiind multe. iar unii c\rau dup\ ei cameramani. [oferi. multe sticle [i deranjul. trei delega]ii de la minister. membrii echipelor de descarcerare l-au scos pe Mitic\. la prima cheie. Nu s-a mai v\zut. cu manualul de `ntrebuin]are `n m`n\. Iat\ de ce [i-a zis “Fie ce-o fi!” [i a cump\rat ma[ina de desz\pezit special\. vreo treizeci de g\ini. 47 de turme de oi. O asemenea onoare `l costa pe primarul {eptic\ `n fiecare an cam o sut\ de metri de c`rna]i.Cip Ie[an acelea[i chestii: ni[te ]ur]uri. P\rea nev\t\mat. s\ nu mai aib\ nimeni ce filma. * * * ~n ultimul an. Ma[ina de desz\pezit str\lucea `n curte. un acoperi[ [i un gard printre n\me]i. c`mpul alb pe fond alb. [oferul primarului. un roi de albine. A `nchis u[a. vorba reporterilor de televiziune. trei haite de lupi. dar\mite pentru blocat drumul na]ional. Dintre fiarele contorsionate. 72 de colective de oameni ai muncii. A pornit. 31 de ansambluri vocal-instrumentale. plus ziarele .. 26 de cirezi de vaci. 129 de institu]ii. la C`rti]ele n-a mai nins. p`n\ a doua zi (c`nd s-a terminat motorina din rezervor) ma[ina de desz\pezit t\iase p`rtie prin opt p\duri ale statului. c`teva urme de pa[i pe z\pad\ (cam `mpletici]i). 261 de case mici [i mijlocii. ~n m`n\ ]inea un manual de 34 . fotografi. `n ea s-a urcat tremur`nd de emo]ie Mitic\. Conform martorilor oculari. o brigad\ artistic\ [i o bab\ care st\tea la porti]\ a[tept`ndu-l pe Ghi]\ s\ vie de la bufet. Posturile de televiziune [i de radio. N-a fost z\pad\ nici pentru derdelu[ul copiilor.

s\ vad\ pe ce s-au cheltuit fondurile din str\in\tate. * * * La dou\ zile dup\ asta. crez`nd c\ s`nt domnii de la jude] veni]i `n inspec]ie. japonez\?”. doamna a hot\r`t s\ se descurce cu ce se g\se[te la fa]a locului. italian\. la un “concurs de oameni de z\pad\ `n cinstea integr\rii Rom=niei `n Uniunea European\”. elevii de la {coala General\ din C`rti]ele au fost sco[i de doamna afar\. care era [i directorul [colii. v\z`ndu-i prin cea]\. f\cu]i din baleg\ [i paie. diminea]a. Fiindc\ domnul primar. 35 . c`nd nici naiba nu-[i `nchipuia c\ la dou\ s\pt\m`ni `nainte de Cr\ciun nu va fi z\pad\. trata cu severitate abaterile de la program. `n fa]a Prim\riei.Mersul Trenurilor `ntrebuin]are [i repeta mereu “Cum se zice la fr`n\ `n englez\. german\. `n fa]a Prim\riei se `n\l]au vreo cinci oameni extrem de reali[ti. Ac]iunea fusese trecut\ `n program `nc\ de prin septembrie. primarul {eptic\ a le[inat. francez\. spaniol\. C`nd s-a l\sat `ntunericul. olandez\.

Cip Ie[an

Poveste cu fulgi
Seara, doi trec\tori au observat c`]iva unici [i irepetabili fulgi de z\pad\ plutind prin v\zduh. Primul a pozat fulgii cu telefonul mobil, dar pozele n-au fost gata pe loc: fiind un telefon mobil mai vechi, filmul trebuia trimis la ora[, la developat. Al doilea a ie[it la poart\ [i a vrut s\ pozeze fulgii cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina firului prea scurt. A mai trecut ceva timp, iar primul dintre cei doi a primit prin po[t\, proasp\t developate, filmul [i pozele f\cute cu telefonul s\u mobil. Cel\lalt a primit prin po[t\ doar o soma]ie, s\-[i pl\teasc\ nu mai [tiu ce. Poze n-a primit, fiindc\ - poate mai ]ine]i minte - a `ncercat s\ fotografieze cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina cablului prea scurt. De fapt, zic eu prostii: cablul era suficient de lung, dar c\lcase pe el din gre[eal\ soacr\-sa, Varvara. O femeie admirabil\, de altfel, din toate punctele de vedere.

36

Mersul Trenurilor

Mapamond paranormal rom=nesc
O feti]\ de doar 10 ani a c\p\tat puteri paranormale, care `i fac pe cei din jur s\ se minuneze de fiecare dat\ c`nd o v\d, mai ales la televizor, pe posturi de scandal: de m`nu]ele sale ginga[e se lipesc tot felul de obiecte u[oare, c\r]i, caiete, cutii de chibrituri, linguri]e! Puterile micu]ei au ap\rut de c`nd blocul `n care locuie[te a fost debran[at de la re]eaua de ap\, iar feti]a nu s-a mai sp\lat pe m`ni dup\ ce a m`ncat caramelele [i savarinele cu fri[c\ primite la [coal\ de Ziua Copilului 2006. Un alt paranormal este [i Gigi Gic\: de m`inile lui se lipesc portofele, bancnote, bijuterii, radiocasetofoane de ma[in\ [i alte bunuri. Deoarece poli]i[tii din ora[ul s\u nu cred `n existen]a fenomenelor situate mai presus de `n]elegerea omeneasc\, bioenergeticianul se afl\ `n arest pentru furt din avutul privat.

37

Cip Ie[an

P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate
C`nd s-a `ntors acas\ de la munc\ diminea]a pe la doi[pe, doi[pe [i ceva - hai, trei f\r\ ceva, Georgel i-a zis so]iei Anemona c\ a fost la cump\r\turi [i c\ era coad\ mare. So]ia Anemona dormea, s-a trezit o clip\, pe un sfert, a g`ngurit „Bine, drag\”, apoi s-a culcat la loc. A doua zi, Georgel nu ar\ta defel ca un om care fusese la cump\r\turi - avea ochii ro[ii, `l durea capul, era ame]it [i sughi]a. Dup\ alte c`teva zile, so]ia Anemona a pus rufe la sp\lat, la ma[in\; ca de obicei, a c\utat prin buzunarele pantalonilor lui Georgel dup\ h`rtii, bancnote, ]ig\ri, chei, nasturi sau alte chestii a c\ror sp\lare la ma[in\ este contraindicat\. A scos din buzunare ni[te ]ig\ri, dou\ chei, un nasture, un breloc, o moned\ [i o h`rtie. Tot ca de obicei, s-a uitat la h`rtie `nainte s\ o arunce - putea fi un loz c`[tig\tor, de exemplu. Nu era un loz c`[tig\tor, era un bon. Un bon de cass\, a[a cum se dau acum clien]ilor. Pe bon era o list\ lung\, lung\; aceasta con]inea, printre altele, „5 x 150 ml vodca”, „9 x bere dozator” etc. Tot pe h`rtiu]\ erau trecute denumirea localului, data [i ora la care bonul fusese eliberat, ora 02.35. Anemona [i-a adus aminte de noaptea `n care Georgel a stat la coad\ la cump\r\turi, deci a pus m`na pe cle[tele \la mare, din lemn, de scos rufele din ma[in\. ~n zilele urm\toare, b\rbatul a r\mas acas\, la recomandarea medicilor care i-au spus s\ nu se mi[te p`n\ nu `i trece capul. De atunci, el a `nceput s\ arunce toate
38

Mersul Trenurilor

bonurile primite de oriunde; a[a se face c\ dup\ ultima deplasare `n interes de serviciu trebuie s\ dea `napoi c`teva zeci de mii, pe care n-are cum s\ le justifice.

39

. cum balaurul a existat. biruin]a Sf`ntului se s\rb\tore[te [i ast\zi. Gic\. dup\ at`tea veacuri. Se s\rb\tore[te [i la noi. ci pe balaur. Geo. Ia g`ndi]iv\: ave]i cunoscu]i cu nume de Gheorghe. Dac\ balaurul n-ar fi existat. `n Rom=nia. George. Ghi]\. Gelu. Gigi. nu l-am s\rb\tori pe Sf`ntul Gheorghe.Cip Ie[an De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers Sf`ntul Gheorghe a r\mas `n istorie pentru c\ a biruit balaurul. Sf`ntul Gheorghe ar mai fi biruit o laie.. care s\ dea de b\ut? P\i. cam da! Dar c`]i amici pe care s\-i cheme Balaur ave]i? 40 . V\ da]i seama ce bine este c\ `n lupta dreapt\ a c`[tigat Sf`ntul Gheorghe [i nu balaurul? Dac\ n-ar fi fost a[a.

Mersul Trenurilor 41 .

ce ur```t\ s`nt. vai. ca s\ pozeze pentru ele c`nd va cre[te [i se va transforma din r\]u[ca ur`t\ de acum `n gra]ioasa leb\d\. “Mac-mac-mac. motiv pentru care se pl`ngea peste tot. ci `ntr-o ra]\ mare [i ur`t\. Treptat. Dup\ nu mult\ vreme devenise alintat\ [i nesuferit\. mac-mac. au `nceput s\ o asalteze cu contracte. cam to]i din jurul ei citiser\ `n copil\rie povestea “R\]u[ca cea ur`t\”. ci ra]\-ra]\. Marile case de mod\. r\]u[ca cea ur`t\ [i-a mai abandonat complexele.Cip Ie[an R\]u[ca cea ur`t\ A fost odat\. ~n copil\rie 42 . r\]u[ca cea mic\ [i ur`t\ s-a transformat. dup\ cum credea lumea.mai bine zis. `ntr-o leb\d\. R\]u[ca asta era nu numai ur`t\. Nu s-a transformat. iar toat\ lumea de pe lac (mai pu]in broa[tele) a[tepta cu ner\bdare transformarea. c`t s`nt eu de ur`t\!”. Din `nt`mplare. Transformarea a venit peste noapte. [ase! La o parte! Uita]i. a[adar `[i d\deau coate c`nd o vedeau [i spuneau cu respect “B\i. primea bani din toate p\r]ile [i se obi[nuise s\ tr\iasc\ pe picior mare . cu pieli]\ `ntre degete. dedicate ra]elor [i g`[telor. marile firme de cosmetice. dar adev\rul era cu totul altul. R\]u[ca cea ur`t\ credea c\ to]i se dau la o parte din calea ei de ur```t\ ce e. iar unii v\zuser\ [i c`teva desene animate pe tema asta. ba chiar a `nceput s\-i plac\ aten]ia cu care era `nconjurat\. pe un lac. Dintr-o dat\. Semna contracte cu toat\ lumea. cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate. se d\dea vedet\. o r\]u[c\ tare ur`t\. ci [i con[tient\ de faptul c\ este ur`t\. deoarece ea nu era leb\d\. pe la toat\ lumea. Asta. vine leb\da!”. pe lab\ mare. conform pove[tii.

gras\ [i ur`t\ . marile case de mod\. Salvarea a venit din partea fiului cel mic de `mp\rat. pe lac. ci chiar gustoas\. dar `[i uitase acas\ pache]elul cu m`ncare.Mersul Trenurilor fusese. Cum trecea el prin zon\ a v\zut. `ntr-adev\r. `n plus. Prin urmare. marile firme de cosmetice [i cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate dedicate ra]elor [i g`[telor s-au pomenit c\ au contracte pe via]\ cu o ra]\ mare. care a sc\pat-o pe sc\ri c`nd era `nc\ `n ou. Harap Alb. mai era [i plin\ de fi]e. Acesta c\uta tinere]ea f\r\ de b\tr`ne]e [i via]a f\r\ de moarte. 43 . o ra]\ mare.care. dar din cauza maic\-sii. ur`t\. Lui nu i s-a p\rut ur`t\.

]ac-]ac-]ac.se studia pe vremea mea `n primul an de liceu la capitolul “Mecanica fluidelor” [i n-a intrat `n min]ile elevilor din Chi[cani dec`t zilele trecute. Cu aceea[i ocazie. elevii respectivi au mai `nv\]at [i reciproca zicalei despre apele lini[tite care s`nt ad`nci. Ecua]ia de continuitate . ~n aceea[i perioad\ ploioas\.acesta e numele ei . valurile l-au adus [i pe morar. apa g`rlei comunale s-a scurs pe f\ga[ul ei de veacuri. a fost luat\ de [uvoi sub privirile elevilor care jucau polo sau se tr\geau cu barca pe uli]\. colegii lor dintr-o localitate `nvecinat\ au beneficiat de o minunat\ ilustrare a operei sadoveniene “Venea o moar\ pe Siret”: la c`teva minute dup\ ce moara luat\ de puhoi a trecut pe Siret. care a dorit s\ treac\ prin [an] pe unde acesta era mai `ngust. c`nd a plouat. la vale. Doamna a fost recuperat\ a doua zi dintr-o ]eav\ a motopompei care scotea apa din sediul Prim\riei. Atunci.Cip Ie[an Poveste educativ\ Produsul dintre suprafa]a sec]iunii tubului prin care curge un fluid [i viteza fluidului prin acea sec]iune este constant. iar dup\ un ceas a ap\rut [i mor\ri]a cu fuiorul. 44 . iar o bab\ lene[\.

cu un binoclu de teatru. 45 . ~n plus.Mersul Trenurilor Od\ `n apometru antic Domnul Serafim Mutulic\. Mai exact. deoarece acesta a ajutat o b\tr`nic\ s\ treac\ strada. de un mo[neag care o a[tepta s\ se dezbrace pentru culcare. pe c`nd se `ntorcea acas\. Conteaz\ doar c\ Serafim a fost surprins de un gardian public. de profesie fabricant de rafturi [i sertare din PAL melaminat verde deschis cu muchie mov. ea era urm\rit\ de ghinion . nici m\car centrala termic\ de apartament n-are importan]\ prea mare `n cele de fa]\. a pus termopane la balcon [i a montat apometru. B\tr`nica respectiv\ era urm\rit\ de peste o s\pt\m`n\. el a fost pl\cut surprins de gardianul public. ea mai era urm\rit\ [i pe geam. sp\rsese o oglind\ [i i se stricase un oberteil la o chiuvet\. Dar mai pu]in conteaz\ apometrul s\u. El mai are un apartament `n care a pus gresie pe jos. are o nevast\ [i trei copii.n-avusese baft\ cu numerele la 6 din 49. Mai exact. `n baie [i buc\t\rie. din blocul al\turat.

a[a c\ t\i[ul toporului a sec]ionat un cablu subteran.Cip Ie[an Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor Conform tradi]iei din mo[i-str\mo[i. 96 de ani. Ea s-a ]inut de tradi]ie. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. din pricina lor. Trei copii care o priveau peste gard au exclamat: „Cool! Beton! Ce dans bag\ tanti Marinela!”. Din fericire. a[a c\ doamna Marinela a putut descoperi la lumina becului de pe prisp\ locul cel mai bun pentru a `nfige toporul `n p\m`nt. deoarece nori negri [i grei se adunaser\ deasupra c\su]ei sale . dup\ cum scria [i Ion Creang\.at`t de negri [i de grei erau norii. un topor `nfipt `n fa]a pragului alung\ ieftin [i eficient tr\znetele. peste micu]a a[ezare se l\sase bezna ca `n miezul nop]ii. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. Un respect deosebit pentru aceast\ tradi]ie a dovedit acum c`teva zile doamna Marinela Stropitoru. `nc`t. casnic\. Din nefericire. 46 .

Mersul Trenurilor 47 .

proasp\t sc\pat\ din ghearele r\ului Alvarez. bunica lui Alfonso [i cuscr\ a Juanitei (e bine ca Juanita s\ nu apar\ prea des. ~n fa]a iubirii lor se opune Sclava Isaura. ~ntre timp. deoarece actri]a nu s-a `n]eles cu produc\torul [i sa dus la alt\ telenovel\). care se dovede[te c\ este sor\ cu Almeida. cu bani de la Don Esposito. cel cu inima `mpietrit\. din 48 . so]ul Mirabelei . c`[tigat\ de acesta dup\ ce s-a duelat din dragoste cu Carlos. var\ de-a patra cu Rosaria. mo[tenitorul m\tu[ii Almeida. Don Leoncio o r\pe[te pe Rosalinda. Miramar tr\ie[te ce-a de-a doua sa mare dragoste al\turi de Rodrigo [i au un copil.manual pentru scenari[ti. m`na dreapt\ a bogatului Don Pedro. Apare Miramar. Juanita `l iube[te pe Rodrigo.care nu are ochi dec`t pentru Don Leoncio. fiic\ dup\ cumnat a bogatului Don Esposito. frate bun cu Carlos. bogatul proprietar al Sclavei Isaura. botezat Rosalinda. deoarece a renegociat retribu]ia tarifar\ [i a revenit `n distribu]ie). Noroc mare [i cu Juan Fernandez. Din fericire `l `ngrije[te Rosaria. care `i arat\ lui Alfonso calea cea mai scurt\ spre inima Consuelei. care vrea s\ investeasc\ `n afacerea Juanitei (disp\rut\ din primul episod. sf\toas\ [i blajin\. Noroc cu buna [i b\tr`na servitoare Rosaria.Cip Ie[an Telenovela la `ndem`na tuturor . dar e r\nit. vreme de cinci episoade se bate cu Fernandez. care recupereaz\ copilul. totu[i!). care o ia de nevast\ pe Juanita (ap\rut\ din nou.

Boala e contagioas\ [i noroc cu Rosaria. Cel pu]in asta am `n]eles eu din cele c`teva buc\]i de telenovele pe care le-am urm\rit involuntar de-a lungul anilor. se descoper\ c\ buna. R\m`n doar Juanita. c`nd afl\m c\. Alfonso (care nu apare `n cadru) [i Sclava Isaura. care aduce ap\ tuturor. 49 .Mersul Trenurilor nefericire. Lovitur\ de teatru: Juanita `ii d\ruie[te inima sa lui Don Leoncio. Finalul e unul fericit. de fapt. care a eliberat-o din sclavie pe Isaura . l-au `ngrijit ni[te b\[tina[i de pe o insul\. `n vreme ce eroii mor pe capete. ~n plus. inimoasa [i blajina Rosaria este bunicul tuturor. Reapare `n episodul 436. `nviat\ [i ea.r\posat\ `ntre timp din cauza holerei c\p\tate pe c`nd `l `ngrijea pe Roberto. moare.

Demult. fiind invitat la o nunt\ cu dar. i-au luat. pentru a intra `n parcare. `n jurul orei 20. el a cerut `n scris patronului s\u s\ i se dea `nainte leafa pe dou\ luni. salariat [i consumator. au venit unii. Tiberiu Br\dule]. au trecut anii. * Cicerone Grebl\. * Ieri.Cip Ie[an Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul Un om. a dat `napoi. [ofer amator [i filatelist pasionat. de nervi. pe care o `mprumutase la pr`nz. [i a zg`riat-o. 50 . O istorie `ntreag\ `n c`teva cuvinte.00. au venit al]ii. i-au dat `napoi. a avut. pentru a nu fi prins de copiii care se b\l\ceau l`ng\ mal. cere s\ i se retrocedeze permisul. * Un rac de dimensiuni medii. de [p\gi. domiciliat `ntr-una din b\l]ile patriei noastre. luat `n urm\ cu o lun\ pentru conducere sub influen]a rachiului. Retroced\rile. De la om la om. dup\ [tiri. de la caz la caz. acum dou\ seri. * Un alt [ofer amator. gospodina Eugenia Vrabie a dat `napoi vecinei sale de la etajul patru ma[ina de tocat carne pentru chiftelu]e. Dimpotriv\. a declarat c\ nu vrea s\ i se dea absolut nimic `napoi. C`teva cazuri de dat `napoi: * Petronel S\ndulache. a dat `napoi ma[ina proprietate personal\ cu aproape doi metri treizeci. * Colectivul de oameni ai muncii de la ferma avicol\ „Oul sau g\ina” SRL s-a angajat solemn c\ niciodat\ nu va da `napoi `n fa]a greut\]ilor. prilej de bucurie.

Mersul Trenurilor „Medicina la `ndem`na oricui” . b\ga]i m`na `n\untru. C\uta]i-v\ partea dreapt\ a bur]ii.. Dac\ v\ g`dila]i la ficat. dragi ascult\tori. Tema edi]iei de ast\zi este una incitant\: opera]ia de apendicit\ la `ndem`na oricui! {i dumneavoastr\ v\ pute]i opera dac\ urma]i `ntocmai sfaturile noastre.. acum mai jos.. Lua]i un cu]it ascu]it. b\ga]i m`na st`ng\ [i pip\i]i p`n\ da]i de apendice. bine. Freca]i bine. merge]i acum. mai jos. mai la st`nga. ceva mai jos. A[a. c\ p\teaz\.. da. Deci. Nu. s\pt\m`na viitoare. ab]ine]i-v\. Dac\ nu v-a]i sp\lat pe m`ini `nainte. Mai la st`nga. la o nou\ `nt`lnire cu medicina pentru to]i! 51 . e bine acolo. \la-i! Apuca]i-l cu grij\ `ntre dou\ degete [i ]ine]i-l a[a. nu acolo. destul! Curge? Nu-i nimic. Urmarea. A[aaaa! Lua]i cu]itul [i t\ia]i. aduce]i o c`rp\ [i freca]i covorul. s\ zicem. Sp\la]i zona cu spirt.....emisiune radiofonic\ Bun\ ziua. Booon! S\ revenim: deci. fie. Gata. mai jos. nu r`de]i.

dispuse s\ r`d\ la glumele clientului. vindec acnee. omor capra vecinului f\r\ durere. toate pline cu furnici. cu salariul clientului. Stop violen]ei `n familie! * Calific\ri rapide: osp\tari. barmani. cuc b\rb\tesc mare. Tai b\t\turi.Cip Ie[an Mica publicitate * Co[ar autorizat. * Fac ceva pe el de salariu minim pe economie. Divizia A. garantat\ 3 ani. V`nd ra]\. 52 . * Adev\rata regin\ a magiei albe. caut b\iat pe m\sur\. Corpul Pompierilor Voluntari. * Am pierdut ieri o batist\ [i m\ bate mama. dac\ e[ti fierbinte. f\r\ prejudec\]i. caut pechinez pentru mont\. * Sun\-ne. Z`ce mama c\ mi-o da zestre c`nd m-oi m\rita dou\zeci de perne mici. M\ deplasez. * Conducerea cimitirului “Ve[nica pomenire” angajeaz\ dansatoare. * Ofer garan]ie. * Veterinar autorizat. * T`n\r\ f\r\ vicii. cofetari. `mpotriva reumatismului. focoas\. ofer feti]e vesele. precum [i dou\zeci de perne mari. fac domnilor genero[i masaje erotice cu alifie chinezeasc\. * Ro[cat\ sexy. Ieftin\. * Fac pe dracu-n patru avantajos. cu dracul clientului. apetisant\. conform cerin]elor UE. * Proxenet calificat. animatoare. toate pline cu ]`n]ari. * V`nd ceas.

superb\.Mersul Trenurilor * Vr\jitoarele Mercedesa. chiar din Gazeta Matematic\. Pontiaca [i Maybacha. Nu se ofer\ cazare. Opela. 53 . Dacia. Forda. picoli]e. cadastru [i intabulare. * Blond\ bisexual\. pre]uri avantajoase! * C\ut\m osp\tari. adev\ratele nepoate ale m\tu[ilor lor. muzicieni pentru contract vapor lux croazier\ ocean. barmani. rezolv\m orice problem\ din orice culegere. Alfa Romica.

fiind\ s\niile `i trezesc amintiri nepl\cute. gospodarul nostru refuz\ s\-[i mai fac\ vara sanie. el a refuzat s\-[i fac\ vara sanie [i iarna car din motive personale: `nt`i de toate. Dup\ `nc\ dou\. peste noapte.tocmai din Laponia sau din Groenlanda. piesele de schimb trebuie aduse de la produc\tor . De atunci. `n fiecare iarn\. Domnul de la reprezentan]\ i-a spus gospodarului nostru c\ mai are de a[teptat: fiind vorba de o sanie din import. s\-[i piard\ [uruburile prin z\pad\. dar vreme de patru ani la r`nd.ba. o sanie cu sistem antifurt. el a refuzat s\-[i fac\ sanie. cineva i-a furat sania cu totul. frumos f\cute sul [i ]inute `ntr-o ]eav\ metalic\. Pe doi copii i-a [i urecheat! De fapt. ~n al cincilea an n-a mai pus zurg\l\i la sanie [i s-a culcat lini[tit. Nici domnul de la reprezentan]\ n-a `n]eles prea bine de ce clientul i-a tras peste cap cu actele. ~n al [aselea an a cump\rat o sanie de la un magazin specializat. o s\niu]\ c`t de mic\ . aluzii necuviincioase la adresa lipsei sale de h\rnicie [i a modului ru[inos `n care nu respect\ proverbul. `n zeflemea. A avut sanie. El prefer\ ca vara s\ bea bere [i. s\ mearg\ la urat cu ei. s\ cheme un taxi f\r\ zurg\l\i. s\ se zg`l]`ie. a ie[it de c`teva ori din curte cu toporul la cei care `i aruncau peste gard. sania cump\rat\ de la magazin a `nceput s\ sc`r]`ie. Dup\ dou\ zile i s-a furat sistemul antifurt. 54 .Cip Ie[an Sanie f\r\ zurg\l\i Un gospodar n-a vrut cu nici un chip s\ se preg\teasc\ de iarn\: `n vara trecut\. dac\ are de mers undeva. asta n-a `n]eles prea bine. chiar. copiii i-au furat zurg\l\ii.

s\ nu vin\ [uruburile s\ saboteze. dar f\r\ s\ se fi vorbit `n prealabil. `nc`t se transformase de-a lungul anilor `n du[m\nie. unde rugineau). * * * Primul care a v\zut lumini[ul prin geamul punctat de mu[te al autobuzului a fost nea Mardare. Din acea perioad\ dateaz\ zidul de ur\ dintre cele dou\ sec]ii. s\ fac\ poante proaste cum se obi[nuia la vremea aia prin `ntreprindere. Cum beneficiarii comandau `ntotdeauna un num\r egal de [uruburi [i piuli]e. Cei de la [uruburi nici m\car nu vorbesc cu colegii lor de la piuli]e ([i invers). De 55 . r\mas `n picioare p`n\ ast\zi. Rivalitatea asta. `[i are r\d\cinile `n vremea `ntrecerii socialiste. c`nd un de[tept din conducere a hot\r`t c\ `ntre cele dou\ sec]ii trebuie concuren]\. dar\mite s\ fac\ planuri de ie[it `mpreun\. [eful neoficial al “Piuli]elor”.. A fost o coinciden]\. iar primele `n bani [i televizoare Olt cu circuite integrate (sau aparate de radio “Madrigal”) vor fi `mp\r]ite `n func]ie de dep\[irea planului. nimeni n-avea ce face cu dep\[irile de plan (care ajungeau la mama naibii. rivalitatea dintre cele dou\ sec]ii fiind at`t de veche.. motiv pentru care `n loc de prime se d\deau penaliz\ri. la fel ca angaja]ii sec]iei “Piuli]e”.Mersul Trenurilor ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure Angaja]ii sec]iei “{uruburi” [i-au luat vineri zi liber\. Vigilen]a [i-o dob`ndise de c`nd p\zea sec]ia. `n magazie. du[m\nia.

doar b\rba]ii adev\ra]i s`nt capabili s\ tran[eze o astfel de situa]ie. Din fericire le lipseau scuturile. a[a cum se obi[nuia `n s`nul ambelor tabere. p\s\rele de soiuri necunoscute ciripeau vesele pe r\murele. s\ le `nfunde veceul turcesc cu un borcan gol de zacusc\. de parc\ ar fi c\zut un meteorit peste copaci. se oprise c\lare pe o creang\ de jos).dar `n partea diametral opus\ . `n exact aceea[i clip\ pusese piciorul `n poieni]\ . locuri parc\ anume amenajate pentru gr\tar. Cel pu]in asta a crezut el. F\r\ nici un cuv`nt. Dup\ c`teva clipe. ca [i c`nd mai multe so]ii [i mai mul]i copii de angaja]i din sec]ia “Piuli]e” ar fi c\zut de pe scaune cu toate bagajele peste ei. s\biile [i topoarele. `n tensiunea general\. Nea Mardare a [uierat scurt. [eful neoficial al sec]iei “{uruburi”. c`rdul voios al [uruburilor cu familiile lor. nea Mardare s-a ar\tat a fi un asemenea b\rbat. erau locuri cu soare. ambele tabere ocupaser\ pozi]ii de lupt\. Desigur. urmat de c`rdul voios al piuli]elor cu familiile lor.[i nea Istrate. fiind vorba de o minivacan]\ `n s`nul naturii. spulber`ndu-i [i f\c`nd s\ creasc\ `n loc iarb\ proasp\t\ [i floricele. Primul care a pus piciorul `n poieni]\ a fost nea Mardare. s\ le scoat\ siguran]ele de la panou sau chiar s\ le lege u[a cu s`rm\ pe dinafar\. mai ales.. care intraser\ `n p\durice pe cel\lalt drum forestier. Poieni]a era aproape rotund\. iar 56 . `n lini[tea total\ (p\s\relele `ncetaser\ s\ ciripeasc\. Din spatele autobuzului s-a auzit un zgomot. De[i fusese operat mai demult (dup\ ce. desigur. P\rea locul ideal: v`ntul b\tea abia sim]it. c\z`nd din v`rful unui cire[. ~n spatele s\u se afla. piuli]ele `[i luaser\ [i familiile. iar [oferul s-a speriat [i a fr`nat brusc. locuri cu umbr\ [i.Cip Ie[an exemplu.. printre din]i. * * * Exist\ momente de tensiune `n care totul se poate duce naibii sau dimpotriv\. ca la strung\.

dar se `n\l]au `n calea undelor ca un mic baraj.Mersul Trenurilor bursucii [i veveri]ele `nlemniser\) a `naintat spre centrul poieni]ei. iar copiii . Acolo a ridicat un b\] de jos. fl\c\ri `nalte mistuiau vreascuri.. ci a tras cu lemnul prin iarb\ o linie. * * * ~n poieni]\ era veselie. L`ng\ vaci. poieni]a era m\rginit\ doar de ni[te tufe. Armisti]iul fusese semnat: linia trasat\ pe iarb\ desp\r]ea cele dou\ tabere.. Pe delu] p\[teau ni[te vaci. * * * Dup\ zece minute. Nici un [urub nu p\rea s\ dea aten]ie piuli]elor [i nici o piuli]\ nu p\rea curioas\ s\ afle ce se `nt`mpl\ la vecini.`n]eleseser\ situa]ia [i se fereau s\ dea mingea de volei sau fluturele de badminton peste grani]\. `n ambele tabere p\turile erau `ntinse. de obicei . apoi a `nfipt b\]ul `n p\m`nt [i s-a `ntors la ai lui. crez`nd c\ maistrul e beat [i vrea s\-i pocneasc\.. un p`r`ia[ cu ap\ cristalin\ de munte susura voios. silind p\s\relele din copaci s\-[i duc\ aripile la urechi. `n spatele c\ruia deja `ncepuse s\ se formeze un l\cu[or de acumulare. o duzin\-dou\ de baxuri cu peturi de doi litri. `n spatele c\rora se ridica un delu]. De[i b\use. un taur nu 57 . Nu erau multe. nea Mardare n-a s\rit la b\taie. la fel de b\rb\te[te. exact la jum\tatea poieni]ei. Pe o parte. la fel cum paralela 38 desparte Coreea de Sud de sora sa fratricid\ din Nord. Dar nu. co[ule]ele cu merinde desf\cute. pref\c`ndu-le `n jar pentru gr\tar. `ntr-o ]ar\ neutr\. iar radiocasetofoanele se t`nguiau.at`t de neast`mp\ra]i. `mbr\]i[`nd cu moleculele sale sticlele de bere puse la r\cit de c`]iva piuli]ari v`njo[i.. To]i evitau s\-[i `ncruci[eze privirile. Nea Istrate l-a privit drept `n ochi. cei de la “{uruburi” au tres\rit. La nici o sut\ de metri dep\rtare. tot `n t\cere. printre copaci.

sub care st\tea la umbr\ familia lui nea Mardare. replicile “Mul]umim. f\r\ a fi t\iat\ cu cu]itul sau g\urit\ cu ]epu[a de frig\rui. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. La un moment dat. Micu]ul Georgel. care p`n\ atunci tr\sese cu pra[tia `n fundul sportivelor. `nc`t o minge care trecuse linia de demarca]ie fusese returnat\ `ntreag\. privea [ervetul mare [i ro[u pe care doamna Cremona Grindin\. le spuse c\ s`nt proaste ca ni[te fete [i se urc\ `n copac. privea de sus. chiar. s\-l scuture.. ni[te feti]e jucau badminton.. Fluturele alb descria parabole prin v\zduhul prim\v\ratic. Mai exact. traiectoria se curm\ brusc. * * * Calmul aparent al zilei de prim\var\ ar fi putut `n[ela mul]i privitori. nori negri (dar invizibili) de furtun\ se `ngr\m\deau deasupra poieni]ei. era maistru la [uruburi cu cap `ngropat). Ispas Burete. Unii spun c\ s-au auzit. mai ales c\ mirosul fleicilor [i micilor de pe gr\tare p\rea s\ fi tocit m\car `n aparen]\ vechea du[m\nie dintre “{uruburi” [i “Piuli]e” . observ\ fluturele oprit pe o crengu]\ a unui copac crescut exact `n cap\tul liniei de demarca]ie. respectiv “Pentru pu]in!”. *** ~n alt\ margine a poieni]ei. tocmai `l scutura de firimituri [i coji de ou\ r\mase de la Pa[ti.. f\c`nd concuren]\ fluturilor adev\ra]i.Cip Ie[an p\[tea. Dimpotriv\. neput`nd vorbi sau l\tra.. Fiind ocupat s\ urle ca Tarzan [i s\ scuture arborele.. Privea spre poieni]\. 58 . nu d\du aten]ie cuibului de viespi care acum se b\l\ng\nea puternic pe o creang\ mai `ndep\rtat\. ~n ciuda acestui calm. [eful neoficial al sec]iei “Piuli]e”.p`n\ `ntr-at`t. nenea!”. Tatiana (t\ticul ei.. care f`l`f`iau [i ei. iar una dintre feti]e.

asta. l\s`nd jale `n urma sa. fiecare cititor va alege finalul care i se pare mai apropiat de gusturile [i idealurile sale: * * * 1) Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. iar reporterii speciali de la mai multe posturi de televiziune vin la fa]a locului [i transmit `n direct cu apa p`n\ la piept . care fusese rostogolit de briza prim\v\ratic\ p`n\ sub autobuzul “{uruburilor”. s`nt trimi[i de nea Mardare s\ aduc\ berea din p`r`ia[ul `n care fusese l\sat\ la r\cit. care `nnebune[te [i intr\ cu coarnele `n to]i oamenii muncii. 3) Doamna Cremona Grindin\. deci apa continu\ s\ se adune `n lacul de acumulare.Mersul Trenurilor Ca s\ nu ias\ discu]ii. unde: a) `i ia pe to]i cei afla]i `n poieni]\ [i `i duce departe. ci peste familia lui nea Istrate. apoi `n mare. c) nu se `nt`mpl\ nimic. unde f\cuse s\ explodeze rezervorul de benzin\. c`teva minute mai t`rziu. s\ nu se supere careva. `n Dun\re. fiind un cuib de viespi vechi [i p\r\sit. so]ia lui T\nase de la 59 . 2) Micu]ul Georgel scutur\ copacul. f\r\ deosebire. iar apa care se str`nsese p`n\ atunci `n lacul de acumulare se revars\ ca un torent peste poieni]\. motiv pentru care se inund\ mai multe localit\]i. b) o viespe `i `n]eap\ pe Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. s\ ia bere. p`n\ c`nd ni[te oameni de afaceri din politic\ amenajeaz\ pe malul lacului o baz\ de agrement. ambii de la sec]ia “Piuli]e”. motiv pentru care cuibul de viespi nu mai cade peste familia lui nea Mardare. Cei doi stric\ astfel barajul `n\l]at din baxuri pline cu peturi. b) stinge incendiul izbucnit din cauza unui t\ciune de la un gr\tar nesupravegheat. iar cuibul de viespi cade peste familia lui nea Mardare. unde organizeaz\ petreceri de 1 Mai cu aleg\torii. c) `l ia doar pe micu]ul Georgel. care nu mai ajung la p`r`u. a) o viespe `l `n]eap\ pe taurul de pe delu]. din acest moment ac]iunea povestirii noastre ajunge la o intersec]ie.

to]i pun la comun ba ni[te mici. apoi pleac\ `ntr-un loc cu iarb\ mai gras\ c) este `n]epat de o viespe. se va numi “B\t\lia din Poieni]\”. Cade exact peste familia lui nea Mardare. scutur\ de firimituri [ervetul. unul cu capul pe um\rul celuilalt. spre deosebire de cuibul de viespi. iar acolo vede berile puse la rece. iar c`]iva b\rba]i prind taurul de pe delu]. dar `nainte de a da peste securea r\zboiului. s\ scape de usturime. ba sare [i scobitori. continu\ s\ scuture [ervetul mare [i ro[u. apoi `l `ntinde pe iarb\ [i `i pofte[te pe to]i la mas\. alege]i dumneavoastr\ finalul care v\ place. apoi `[i amintesc de vechea lor du[m\nie [i `ncep s\ se ru[ineze. apoi `nc\ una [i `nc\ una. Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\ aduc berea. dau peste o bomb\ de avia]ie din timpul r\zboiului. despre care elevii viitorului vor `nv\]a la orele de istorie. se `mbr\]i[eaz\ [i pl`ng pe perechi. dup\ chef. c) sap\ peste tot. d) adoarme. ba un [ni]el. mai pu]in micu]ul Georgel. Sf`r[it! 60 . care e uitat `n copac. de poft\. * * * Dup\ cum v\ spuneam. a[adar merge la p`r`u s\ se bage cu fundul `n ap\. prin urmare a) are loc ceea ce. `l taie [i `l pun la frigare. dar nu-[i mai aduce aminte nimeni unde naiba fusese `ngropat\ securea r\zboiului. b) scuip\ sc`rbit. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. prin poieni]\. iar taurul de pe delu] a) nu mai rezist\ ispitei. r\mas\ neexplodat\ p`n\ `n acel moment. se bat cu ni[te pari. p`n\ se face rang\. peste ani [i ani. a[a c\. o ia la goan\ spre poieni]\ [i las\ doar jale `n urma sa. pleac\ acas\ to]i. neav`nd secure a r\zboiului. b) sap\ peste tot. m\n`nc\ [i beau to]i. [urubpiuli]\. 5) Doamna Cremona Grindin\. desface una. a[adar “{uruburile” [i “Piuli]ele” caut\ s\ dezgroape securea r\zboiului. A treia zi. 4) Micu]ul Georgel cade din copac. Cheful se `ntinde. ba p`ine [i mu[tar.Cip Ie[an “Piuli]e”.

Mersul Trenurilor 61 .

Unul dintre jocurile specifice v`rstei fragede medii a copiilor din cartier. Inutil s\ preciz\m c\ bietul Ionel.Cip Ie[an De-a Baba-Oarba Mai mul]i copii din cartier jucau jocuri specifice v`rstei lor fragede. sub 62 . Cu batista la ochi. legat la ochi. apoi la doi centimetri de un camion `nc\rcat cu lemne. apoi a nimerit pe strad\. Ce-i drept. micu]ului Ionel i-a venit r`ndul s\ fie bab\ oarb\ . func]ie de educa]ia primit\ `n familie. care s-a n\pustit s\-i prind\ . Ca prin minune. dar asta mai pu]in conteaz\.adic\ s\ fie legat la ochi cu o batist\ [i s\i prind\ pe ceilal]i. de dou\ tramvaie [i de ma[ina cu butelii. vrem osta[i!” sau [otron pe bani. Ionel a p\[it la doi milimetri de ea. a[a c\ a luat-o la vale. o strad\ aglomerat\. cu trafic intens. micu]ul Ionel a trecut la un centimetru de trei autoturisme care veneau `n vitez\. alerga foarte c`[. ~n fuga lui de bab\ oarb\. chiar preferatul acestora. era extrem de dezorientat. o gur\ de canal. uneori ei mai jucau [i „}ar\. Cum fugea el a[a. de cinci autobuze. apoi la distan]e milimetrice de o basculant\ plin\ cu bolovani. dup\ cum am mai spus. doar auzea vocile cristaline ale tovar\[ilor de joac\. s\-i [i bat\. tovar\[i care `i strigau „Prinde-m\ [i bate-m\!” sau alte chestii. Oricum. a ie[it pe nesim]itelea din p\rcule].eventual. Compresorul care asfalta strada [i care fusese parcat ceva mai la deal avea fr`nele defecte din fabrica]ie. este Baba-Oarba. s\ prind\ [i s\ bat\. La doi metri de el se c\sca. ad`nc\ [i neagr\. care nu vedea nimic. Ionel nu vedea nimic-nimic. ]ar\. Strig\tele lor l-au `nt\r`tat pe Ionel.

dac\ ar mai fi f\cut `nc\ un pas. 63 . Ionel a `ncasat o mam\ de b\taie de la taic\-s\u. pentru c\ `n timpul jocului s\u nevinovat `[i ag\]ase `ntr-un cui pantalona[ii cei noi. deoarece la geamul unuia dintre blocuri ie[ise mama lui. ar fi nimerit sub utilajul care c\p\tase `ntre timp vitez\. Ionel s-a oprit brusc [i s-a `ntors. care `l chema la mas\.Mersul Trenurilor ac]iunea gravita]iei. Ionel s-a oprit brusc. schimb`nd direc]ia. Acas\.

laptele-gros sau g`ze-fete-flori-b\ie]i ie[eau din discu]ie. Cu o zi `n urm\. De fapt. administratorul le t\iase mingea cu cu]itul. joaca parc\ nu avea nici un haz. care numai de scris compuneri [i de rezolvat probleme n-avea chef. fiindc\ am`ndoi [tiau toate ascunz\torile de prin beciuri [i de sub balcoane. ~ntr-un t`rziu. 64 . s\ stea b`z\. s-a pref\cut c\ scrie ceva `ntr-un caiet. dup\ dou\ ceasuri `n care Ionel v`r`se paie `ntr-un mu[uroi de furnici pentru a strica tihna harnicelor insecte. a[adar Ionel [i Georgel au ales s\ joace b`za. p`n\ ce au ie[it p\rin]ii lor [i l-au amenin]at c\ `i rup urechile. Ceilal]i copii erau la casele lor [i `[i f\ceau temele. s\ le pun\ piedic\ sau s\ le trag\ de p\r. s\ se joace cu ceilal]i copii. copilul Ionel [i-a f\cut lec]iile. care dormise p`n\ atunci. ~n doi. a desenat un avion cu reac]ie [i pe Omul P\ianjen urc`nd pe blocul B-12 cu saco[ele `n m`ini). Ionel [i Georgel au `ncercat s\ se joace `mpreun\. mama lui de derbedeu. apoi a ie[it `n fa]a blocului. el fiind un elev puturos. Ionel a tras o tur\ de cartier. vorba vine c\ [i-a f\cut lec]iile. alt elev puturos. ei fiind ni[te elevi silitori [i buni la `nv\]\tur\. de ochii maic\-sii (de fapt. telefonul f\r\ fir era exclus. Primul care a lovit b`za cu o palm\ bine tras\ a fost. Nu era nimeni de v`rsta lui. Primul care s-a `ntors cu spatele. a ie[it [i Georgel la joac\. S-a uitat pu]in prin c\r]i. A aruncat pietricele `n geamurile prietenilor.Cip Ie[an De-a b`za-n doi Dup\ ce a m`ncat. nimeni cu care s\ se joace. le-a frunz\rit. de-a prinselea nu avea nici un farmec dac\ nu erau [i feti]e. a fost Ionel. De-a v-a]i ascunselea nu mergea. Georgel.

`l durea fundul. treci la loc!”. „Nu eu. Dup\ ce s-a g`ndit pu]in. „Pleosc!”. „B`zzzz!”. „B`zzzz!”. „Au!”. „Pleosc!”. „Au!”. „B`zzzz!”. treci la loc!”. treci la loc!”. Dup\ ceva timp. blestem`nd. boule!”. Ionel s-a `ntors brusc: Georgel zumz\ia din gur\ „B`z-b`zzzzzz!”. Ionel l-a ar\tat cu degetul pe Georgel [i i-a zis „Tu ai dat!”. „Pleosc!”. la joac\. „Tu ai dat!”. vreo dou\ s\pt\m`ni. s\-l ia `n cas\ . „Tu ai dat. treci la loc!”. „B`zzzz!”. „Nu eu. „Nu eu. Georgel. „Au!”. Lovit. „Pleosc!”. Ionel n-a mai ie[it afar\. Georgel a zis „N-ai ghicit. treci la loc!”. „Pleosc!”. nu se putea a[eza `n banc\. Ionel s-a `ntors din nou. cu o mutr\ nevinovat\ [i murdar\. 65 . boule!”. Etc. deci avea cureaua `n m`n\. „B`zzzz!”. „Tu ai dat!”. „Nu eu. „Tu ai dat!”. „Tu ai dat. din bloc a cobor`t tat\l lui Ionel. „Pleosc!”. mai `ncearc\ o dat\!”.Mersul Trenurilor `n mod logic. Georgel a fugit de cum l-a v\zut apropiindu-se. „Auuuuu! Tu ai dat. boule!”. dar nici la [coal\ n-a mers el. „Nu eu. „Au!”.tocmai se `ntorsese de la [edin]a cu p\rin]ii. „Au!”.

mai ales `n copil\rie. Cele mai mici dimensiuni le-a avut la na[tere. Mai exact. din pricina tranzi]iei sau a recesiunii economice. pe-o parte sau pe alta. Principala sa problem\ era c\. eventual c\lare pe un cal alb.Cip Ie[an Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\ Ileana Cos`nzeana a fost [i ea mic\. a[adar aceia[i copii din cartier [i aceia[i colegi de clas\ . ghicitoare [i al]i escroci. dup\ ce ce a achitat taxa. Baba fusese poreclit\ H`rca deoarece fuma mult [i scuipa peste tot. S-a dus aproape pl`ng`nd [i. Pe m\sur\ ce a `naintat `n v`rst\. fata a crescut [i `n dou\ dintre cele trei dimensiuni. praful s-a ales! Dup\ c`teva luni a citit `ntr-o publica]ie ilustrat\ pentru femei c\ `n p\durea de la marginea ora[ului tr\ie[te Baba H`rca. ~n plus.. a `nceput s\-i povesteasc\ necazurile ei. pretin[i vr\jitori. era [i o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\..au poreclit-o Ileana Os`nzeana. [i celelalte fete de-o seam\ cu ea ajunseser\ simultan la v`rsta de m\ritat.au poreclit-o Ileana Co[`nzeana. singura ei salvare. Prin perioada pubert\]ii s-a pomenit cu acnee. care s\ o cear\ de nevast\. s-a extins pe axele Ox [i Oy. crescuser\ la r`ndul lor . Desigur. `ntre timp. motiv pentru care copiii din cartier [i colegii de clas\ . viteaz [i bogat.r\ut\cio[i. C`nd i-a venit vremea. Fiindc\ nu g\sea nici un t`n\r frumos. Ileana a ajuns la v`rsta de m\ritat. Ileana Cos`nzeana a `nceput s\ consulte diver[i [arlatani. V-am spus c\ Ileana 66 . La ea s-a dus fata. dup\ aia a `nceput s\ mai creasc\. cum s`nt mul]i de v`rsta lor .care.

a plecat s-o caute pe frumoasa din P\durea Adormit\. dup\ nici o or\ au adormit [i baba. viteaz. [i motanul ei. `n plus. sa culcat [i Ileana. doarme [i acum. au preluat informa]ia [i au umflat-o. Ziarele de scandal ale vremii. bogat [i cu cal alb. C`nd s-a luminat. `n timp ce calul s\u se pr\p\dea de r`s `ntr-un col]. Era noapte. Nimerise din gre[eal\ `n P\durea Sp`nzura]ilor! Ileana Cos`nzeana. Unul dintre cititori s-a nimerit s\ fie `nsu[i prin]ul cel frumos. imediat s-a dat de trei ori peste cap [i a ame]it. v\z`nd c\ toat\ lumea doarme. Dup\ o s\pt\m`n\ de umblat a ajuns `ntr-o p\dure.Mersul Trenurilor Cos`nzeana era o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. format mic [i pline de ilustra]ii. nici nu se pricepea la povestit. 67 . apoi a m`ncat o tav\ de j\ratec [i s-a fript. prin]ul a privit `n jur [i a le[inat. p`n\ c`nd toat\ opinia public\ a ajuns s\ cread\ `n P\durea Adormit\ [i `n frumoasa de acolo. [i toate viet\]ile din p\dure. din c`te se spune. Din acest motiv. Dup\ aia. ~ntr-un t`rziu.

a rostit. Men]ionez c\ este vorba despre o investi]ie important\ [i deosebit de necesar\ micii noastre comunit\]i. C. dup\ ea nemaifiind dec`t trei puncte de suspensie pe z\pada imaculat\. iar singurul punct de pe agend\ a fost votat `n unanimitate. de om\t. harnicii gospodari din localitate au avut surpriza s\ vad\ pe geam c\ zona fusese acoperit\ cu un strat alb. 68 . “C”. dac\ le-am putea spune a[a. onora]i consilieri comunali.. Peste c`teva minute. prenume sau porecle `ncep`nd cu “C” s\ dea probe grafologice. imaculat. iar stratul sub]ire de z\pad\ s-a topit.. se puteau b\nui ultimele sfor]\ri ale autorului. Cu stim\ [i considera]iune. Primarul a `ntrunit consiliul `n [edin]\ extraordinar\ de urgen]\. dup\ ce s-au trezit din tradi]ionala be]ie de sear\. La ultima liter\. ei au remarcat `n fa]a bufetului. sc\rpin`ndu-se `n basc\. scrise cu litere galbene pe pagina alb\ a uli]ei. pleca]i s\ se dreag\. peste noapte a dat c\ldura. oile-s galbene ~ntr-o iarn\ a nins. Cele de mai sus fuseser\ scrise cursiv. Din p\cate.Cip Ie[an C`mpu-i alb. Diminea]a. f\r\ [ters\turi. urm\toarele: “Domnule primar. unul dintre consilierii locali. V\ mul]umesc anticipat. prin prezenta ]in s\ v\ aduc la cuno[tin]\ deosebita stim\ pe care v-o port [i s\ v\ rog a-mi autoriza construc]ia unei mori de v`nt cu cioc\nele pe terenul aflat `n imediata vecin\tate a localit\]ii noastre de domiciliu.”. urm`nd ca de a doua zi de diminea]\ to]i s\tenii de sex masculin av`nd nume. “Aci i s-o fi ispr\vit bietului om cerneala!”.

. A vrut `nt`i s\ organizeze concurs de desene pe asfalt. chiar a[a pu]ini c`]i erau ei. must\cios [i `mbr\cat ciudat. care sp\rgea lini[tea milenar\ a satului rom=nesc. cu dungi albe [i ro[ii. Bine`n]eles. afi[e colorate: “CIRCUS!”.. `ntr-o noapte.. Pe c`]iva cop\cei ap\ruser\. s\ vin\ [i s\ asfalteze m\car uli]a mare. `ntr-o diminea]\. a[a. primarul Chirvase }igl\ a dorit ceva special `n cinstea copiilor din localitate. din cauza `nghesuielii..Mersul Trenurilor Sub cupola circului Pentru 1 Iunie. Norocul primarului a picat de unde [i c`nd nu se a[tepta. toat\ popula]ia de absolut toate sexele se `ngr\m\dise la spectacol. iar forfota din jur vestea ceva neobi[nuit. 69 . pe toloaca unde se ]in iarmaroacele din zilele de hram fusese `n\l]at un cort mare. nu vedeau mai nimic. Ceva mai t`rziu. de praf sau de glod nu prinde creta. motiv pentru care p\rin]ii. i-au c`rpit [i i-au alungat. ca la sta]iune. * * * Dup\-amiaz\. chiar `n diminea]a zilei de 1 Iunie. s-a g`ndit s\ amenajeze un parc de joac\. iar pe drumul de ]ar\ plin de h`rtoape. dar nu s-au str`ns fonduri dec`t pentru un scr`nciob mic. pe care l-a [i furat cineva. dar [i-a amintit c\ nimeni nu s-a ]inut de promisiunile din campania electoral\. a[a c\ au `nceput s\ pl`ng\. pe Litoral. venit `n audien]\ s\-i cear\ o aprobare. unii deja chercheli]i. pe `nserat. fixate cu pioneze. Copiii. la u[a biroului s\u a cioc\nit un cet\]ean negricios.

cer`nd banii `npoi [i aduc`nd drept argument pozele soacrelor. C`]iva spectatori au huiduit. dar a fost surprins la r`ndul s\u de [eful de post. Auzind cum se cheam\ num\rul. De la o `njur\tur\ reciproc\ de mam\. Pentru “femeia t\iat\ `n dou\” a fost nevoie de o voluntar\ din sal\. pe c`nd `[i num\ra `ncas\rile.Cip Ie[an Dup\ sunetul de gong. cu capul `n horn. to]i b\rba]ii din localitate [i-au `mpins soacrele `n aren\. care au f\cut giumbu[lucuri [i au spus poezii cu poante porcoase. atrac]ia serii pentru publicul de parte femeiasc\. aduse de acas\. trei maidanezi [i. 70 . motiv pentru care unul dintre ei trebuie s\ plece. acesta a f\cut s\ dispar\ portofelele a zece spectatori. Publicul a fost apoi pl\cut surprins de iluzionistul Ciordelli. `n fine. `n aren\ au ap\rut fra]ii siamezi Tri]\ [i F\ni]\. Dup\ cei doi fra]i siamezi. Tri]\ a povestit apoi. din public s-a auzit un strig\t de bucurie. dup\ ce iluzionistul a ar\tat-o vie [i nev\t\mat\. *** O minune a naturii. la ber\rie. poreclit Terente din pricina unei malforma]ii congenitale. iar cei care au s\rit s\-i despart\ n-au reu[it. sub lumina reflectoarelor au ap\rut doi fra]i birmanezi. care au f\cut tumbe. Un num\r de excep]ie a fost prezentat de Bombinni. acesta a fost `ns\ urmat de un geam\t. doi fra]i vitregi. “omulghiulea”: aruncat dintr-un tun. Pentru a calma spiritele. care a mimat o dresur\ de [arpe boa. ei s-au luat la b\taie `n v\zul lumii. pe acoperi[ul [colii generale dintr-o localitate `nvecinat\. c\ nu mai poate tr\i sub acela[i acoperi[ cu F\ni]\. s-a dovedit a fi copilul Iliu]\. programul a `nceput cu un num\r de dans exotic prezentat de “Cea mai ur`t\ femeie din lume”. C`nd aleasa a fost t\iat\ `n dou\. apoi doi fra]i pekinezi. el a fost descoperit de-abia a doua zi.

elibera]i din cu[c\. s\ nu-l vad\ cumva vreo feti]\ de la el din clas\. Dup\ ce a terminat repede. cei zece bursuci dresa]i. era cald [i nu p\rea s\ fie nici o feti]\ de la el din clas\.. fiindc\ nimeni de la jude] nu are curajul s\ mai vin\ `n control. au sc\pat `n aren\. lupul P\p\die. a ie[it [i mai repede. Titi. 71 . domnul primar Chirvase }igl\ e foarte mul]umit. leul Samson [i mistre]ii. Cortul a c\zut peste spectatori la cinci minute dup\ ce r`[ii. unde era bezn\. a vrut la un moment dat s\ fac\ pipi. f\r\ s\ `ncuie.Mersul Trenurilor Unul dintre copiii spectatori. unde leul a `nceput s\ mestece o c\ciul\ cu urechi g\sit\ pe jos. De atunci.. a ie[it u[urel din cort [i s-a uitat `n toate p\r]ile. Z\rind `n apropiere o u[i]\ a tras z\vorul [i s-a strecurat `n\untru.

~i pl\ceau. coaforul celor mici”. De cur`nd.Cip Ie[an Povestea lui Halat Alb Cornelu[ era un copil mofturos. c\reia `i tremura m`na. deci a `nceput s\ r\cneasc\ [i s\ fac\ panaram\. s-a apropiat `ntinz`ndu-i o strachin\ cu sup\. Cornelu[ a crezut c\ doamna vrea s\-i fac\ injec]ie. chiar [i de v`nz\toarele de la mezel\rie. s-a apropiat cu foarfecele `n m`n\. Pe l`ng\ sup\. infirmier\ pensionar\. `n egal\ m\sur\. 72 . `mbr\cat `n halat alb. nu a altora! Mai mult dec`t supa. apoi a fugit. penicilin\. De atunci `ncoace. curat. Cornelu[ ura injec]iile: f\cuse mai demult o penicilin\ [i `l duruse buca din cauza vecinei. piftia. o echip\ de exploratori a adus dovezi c\ exist\ Omul Z\pezilor . la „Ciufulici.sau. cel pu]in. C`nd un domn frizer. p`n\ `n c\lc`ie. tot `n halat alb. Prin urmare. nimeni n-a mai auzit nimic de Cornelu[. Doamna care `i coafa pe cei mici purta halat alb. copilul se temea de oricine purta halat alb. tuslamaua. o fiin]\ asem\n\toare: creatura filmat\ avea p\rul lung. lui nu-i mai pl\ceau ciulamaua. jocurile specifice v`rstei sale. stufatul. [i a luat-o la fug\ atunci c`nd medicul expedi]iei. ~i pl\ceau sarailiile [i baclavalele. l-a mu[cat de deget. Cornelu[ a f\cut circul de pe lume. scordoleaua. nu-i pl\cea supa. r`nta[ul. Mama lui Cornelu[ l-a dus la tuns. plachia [i altele.

defect era doar cablul de alimentare. de[i nu-i pl\cea defel muzica de camer\!). Asculta jurnale de [tiri. asculta tot. avea nenum\rate volume). *** B\tr`nul Cicerone nu arunca bateriile consumate. pe teme cosmetice. asculta zilnic buletinul cu cotele apelor Dun\rii [i ale r`urilor din ]ar\ (cote pe care le nota `n caiete groase. Le p\stra pe balcon. la pr`nz [i seara. speciali[tii r\spund” (indiferent de tema abordat\). Aparatul avea un mic defect: nu mergea la priz\. cilindrice. cheltuia jum\tate din pensie pe telefon pentru a suna `n direct la “Ascult\torii `ntreab\. De 1. asculta emisiunile pe teme agricole. Fiindc\ to]i speciali[tii care d\duser\ sfaturi ascult\torilor `n cadrul emisiunilor radiofonice neglijaser\ subiectul cablurilor de 4 lei bucata. De fapt. muzic\ popular\ (chiar [i muzic\ de camer\ asculta.Mersul Trenurilor Rolul [i importan]a bateriilor de 1. programe de [lag\re. cealalt\ jum\tate din pensia domnului Dulie se ducea pe baterii. Asculta cu pasiune.5 vol]i. cele despre cre[terea copiilor sau a viermilor de m\tase. aparatul ar fi mers [i la priz\. Asculta diminea]a.5 vol]i `n via]a comunit\]ii De c`nd s-a pensionat. notase cu carioca pe fiecare de c`nd p`n\ 73 . care costase 4 lei `n 1976. ba se `nt`mpla s\ [i adoarm\ ascult`nd la aparatul care func]iona `n gol p`n\ `n zori [i `l f\cea s\ viseze frumos. domnul Cicerone Dulie a `nceput s\ asculte la radio. cu patim\.

Cip Ie[an c`nd a ]inut. le-a ignorat. Poate. scand\rile tinerei genera]ii nu l-au deranjat.00-17. dar oricare ar fi fost eventualul s\u talent. Cel pu]in. ziua. Ce vremuri!”. `mprumuta]i de la un vecin . Sau alte asemenea amintiri. A `ncercat s\ deseneze ni[te caricaturi pline de sim] critic [i de un nest\vilit umor [i le-a multiplicat la xerox. fiindc\ nu prea iubea copiii. subaltern. Nu s-ar fi `ndurat s\ renun]e la vreuna. El. de meserie. S-a dus s\ se pl`ng\ `ntr-o [edin]\ a asocia]iei de locatari. strig`ndu-i: “Mo[ Ba-te-ri-e! Mo[ Ba-te-ri-e!”. nu-i iubea pe cei din cartier. Pe c`nd alunga o musc\. chiar mult mai mult. acesta sigur nu era desenul: 74 . dac\ ar fi avut. dar domnul administrator [i-a mu[cat buzele s\ nu r`d\ [i a schimbat vorba. luna. precis. Cicerone a sim]it c\ e cazul s\ ia situa]ia `n m`inile sale b\t\torite dup\ ani [i ani de frecat menta la locul de munc\. era obi[nuit cu vecinii care strigau de la o scar\ la alta “U\\\\i!” sau altele. pe banii s\i. a `ncercat s\ se obi[nuiasc\. a realizat c\ scand\rile de sub balcon aveau o adres\ precis\. Nu s-a putut: scand\rile tinerei genera]ii prea `l atingeau direct. anul. iar la emisiunea agricol\ s-a explicat despre cre[terea caprelor de pr\sil\ `n regiuni cu sol nisipos-s\r\turos. `i d\duse pe baterii. Uneori le privea [i `[i amintea cu duio[ie: “Astea-s de c`nd Dun\rea a sc\zut cu opt centimetri la Or[ova. * * * La `nceput. Fusese. Mai `nt`i. le iubea ca pe copiii s\i. din superioritate. cu mingea b\tut\ `n orele de somn (14. Apoi. domnul Cicerone Dulie era obi[nuit cu g\l\gia. pomenind despre campionatul de fotbal. Le-a lipit `n holul blocului.00. care aflaser\ despre colec]ie [i se adunau sub balcon. dup\ cum era scris la avizierul blocului). Bateriile se adunau pe balcon.el nu mai avea.

locatarii sau `ngrozit [i au fugit s\-[i pl\teasc\ `ntre]inerea. Le-au luat imediat. Auzise tot la radio.Mersul Trenurilor locatarii au `n]eles cu totul altceva din caricaturi [i s-au bulucit s\ cure]e z\pada de pe alee. cu m`ini micu]e transformate `n greble. Dup\ c`teva minute. foc!”. S-a apropiat de colec]ia sa de baterii .pe balcon. `n atelierele-[coal\. A mai `ncercat cu vorba bun\. ni[te programe umoristic-muzicale [i patru piese de teatru radiofonic. nu mai da. deci a cump\rat din banii `mprumuta]i de la un alt vecin bomboane. Nici cu epigramele t\ioase. c`teva meciuri. nene!” au ]ipat atunci micu]ii. `ntr-o emisiune despre proverbe [i zic\tori. Dintre piesele de teatru radiofonic ascultate de el `i r\suna mai tare [i mai tare `n minte una anume. o emisiune cu sfaturi pentru pionierii care vor s\ realizeze prin mijloace proprii. a[adar. `n nici un caz cu o]et. {ia amintit c\ ambele [i-au dat energia pentru ca el s\ asculte. printre altele. o pies\ istoric\. nu mai da. pe care le-a `mp\r]it micilor scandalagii. despre b\t\lia de la Posada. 75 . A luat dou\: pe ele scria “23 octombrie 1985”. `[i lu\ av`nt [i arunc\ bateriile `n capul celor mai apropia]i [trengari. ceva nemaisim]it p`n\ atunci. a auzit de sub balcon ni[te scand\ri clef\ite. `mpotmolite `n produse de cofet\rie “Moh Ba-he-hi-he! Moh Ba-he-hi-heee!”. R\cni. apoi [i-au umplut guri]ele. * * * Atunci. Le-a c`nt\rit `n m`ini: erau destul de egale. instala]ii de biogaz (realiz`nd astfel importante economii!). a sim]it ceva ciudat. cu duhul bl`nde]ii. c\ mu[tele se prind cu miere.tot multiplicate [i tot lipite `n hol . scrise tot de el. “Au. din toate puterile „Baterieeee. dac\ s-ar putea spune a[a. n-a avut mai mare succes: dup\ ce le-au citit .

Una f\r\ balcon. la vreo 50 de kilograme.doi aveau c`te un pansament `n cre[tet. p\strase c`teva caroserii ruginite la ]ar\. Nechifor Visarionovici. Pobeda.. Ceaika. Dup\ `nc\ o lun\ au uitat de cucuie. fusese [i maistru la cazangerie. a[a c\. acesta `[i descoperise o for]\ interioar\ neb\nuit\. dup\ ce a auzit de trei ori strig`ndu-i-se “Mo-o[ Ba-te-ri-ee!”.[i se mutase la o alt\ scar\. a ridicat una. Pe balcon ]inea doar bateriile. fiindc\ nu mai avea nevoie de baterii. o rupsese complet cu trecutul.Cip Ie[an * * * ~n zilele urm\toare. `[i reparase cablul de la aparatul de radio . lipit cu leucoplast! . Volga. [i a aruncat-o peste copiii de jos. copiii din cartier nu s-au mai auzit . ~n locul s\u venise un alt pensionar. 76 . `l respecta neab\tut.. `n curtea unui cumnat. Era un om iute la m`nie [i v`nos.acum func]iona [i la priz\. pasionat de vechi autoturisme sovietice. `ntr-o garsonier\. deci au `nceput iar s\ scandeze sub balconul b\tr`nului Cicerone. acumulatorii lor. cablul era ca nou. Fusese activist de partid [i ]inea la trecutul s\u. `ntre timp. Le aruncase la gunoi. Ei nu [tiau `ns\ c\.

ea are un vecin cu mult sim] practic.Mersul Trenurilor Falsa problem\ a crizei de energie Convins c\ rezervele de combustibili fosili s`nt pe sf`r[ite. domnul Grigore Sfe[nic. pentru a avea cu ce porni a doua zi elicea. [i-a ridicat `n ograd\ o central\ eolian\ care poate prinde toate v`nturile din localitate. c`nd localnicii se alimenteaz\ `n special pe baz\ de fasole. Elicea se `nv`rte cel mai tare `n perioadele de post. localitatea nu este electrificat\. Din nefericire. asigur`nd lejer func]ionarea unui mixer electric cu care nevasta sa face zilnic fasole b\tut\. d`nd carnea prin ma[in\ sau c`nt`nd la fla[net\. doamna se relaxeaz\. ea asigur\ [i energia necesar\ func]ion\rii unei f\bricu]e din apropiere. care a montat o manivel\ la un dinam. Pe l`ng\ func]ionarea aparatului. fost angajat al Fabricii de Covoare Asfaltice }esute Manual. mare pasionat\ de telenovele [i de dezbateri pe teme culturale. Din fericire. ea ar face orice pentru a le putea urm\ri. ~n timpul pauzelor publicitare. atunci c`nd nu `nv`rte la manivel\. dac\ vrea s\ vad\ la televizor. pun`nd-o pe doamna s\ `nv`rt\. 77 . care lucreaz\ artizanat pentru export. Bunica lui Grigore Sfe[nic locuie[te `ntr-un c\tun pierdut `n creierii mun]ilor.

78 . Harap Alb le-a `mbr\cat. Harap Alb petrecea mult timp sub scara blocului. El era cam nesim]it [i se juca `n continuare prin gunoaie. Erau hainele lui taic\-s\u. dup\ via]\ f\r\ de moarte sau dup\ juc\rii stricate. care f\cuser\ mici la gr\tar pe spa]iul verde dintre blocuri. juc`ndu-se cu o familie de maidanezi de la care luase [i purici. ca s\-i fac\ injec]ii `n burt\. mai cu posibilit\]i. fiindc\ provenea dintr-o familie debran[at\. A g\sit [i ni[te jeratic care `nc\ mai mocnea. V\ da]i seama. r\mas de la ni[te vecini mai avu]i. ~n plus. Asta era marea lui pasiune: s\ scormoneasc\ prin tomberoanele de gunoi ale asocia]iei de locatari. un copil ca el nu miroase tocmai a roze. pe c`nd scormonea prin tomberoane dup\ ceva de m`ncare. ~ntr-o zi. ei au descoperit c\ Harap Alb avea [i r`ie. pe care le purtase c`nd a fost mire [i s-a `mb\tat ca porcul la propria nunt\. maidanezul s\u favorit. a turbat [i l-a mu[cat pe Harap Alb. Cu acest prilej. dup\ tinere]e f\r\ b\tr`ne]e. Acesta a luat o gur\ de jeratic mocnit. l-a pus pe o tav\ [i l-a dat lui T\rz\nel. din tinere]e. Medicii de la dispensarul unde a fost dus micu]ul l-au dezbr\cat de hainele purtate de taic\-s\u c`nd a fost mire. Dimpotriv\. era un copil cam nesp\lat. Harap Alb a g\sit ni[te haine vechi [i ponosite. s-a dat de trei ori peste cap. ~nc\ mai p\strau urme pe revere.Cip Ie[an Povestea lui Harap Alb Harap Alb fusese poreclit a[a `n copil\rie nu pentru c\ ar fi fost alb. Ceilal]i micu]i din cartier r`deau de el.

Un necunoscut care l-ar fi urm\rit de la distan]\ `n acele clipe [i-ar fi `nchipuit c\ e un spion `n misiune secret\. o vreme umed\. de tranzi]ie `ntre anotimpuri.. o vreme c`nd fiecare eveniment. Cei care `l 79 . c`nd cheful de munc\ era. c`nd z\pada care nu vrea s\ se topeasc\ se `mbib\ de apa care nu vrea s\ `nghe]e. s\ nu se prind\ doamnele so]ii .. Se gr\bea spre serviciu. iar mamele lor v`nd deja ghiocei [i zambile la col] de strad\. oric`t de ne`nsemnat. c`nd mici conlocuitori `nc\ mai merg cu steaua prin tramvaie. ascunz`ndu-se dup\ fiecare copac.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor Era acea perioad\ a anului `n care nu e `nc\ prim\var\. O vreme de februarie. care se fere[te s\ fie v\zut. c\p\ta dimensiunea unei noi ocazii de s\rb\torit cu b\ie]ii.p\reau deja prea calde. Acea vreme la care vinul fiert [i ]uica fiart\ de la bufetul din cartier .nu c\ `n restul anului cheful de munc\ al consumatorilor ar fi fost exagerat. asta `n nici un caz. iar berea p\rea `nc\ prea rece. o vreme de fleo[c\raie.purt`nd numele de cod “acolo”. * * * Diminea]a. domnul locatar Valentin Cle[te a ales alt drum spre sta]ia de autobuz. mai redus ca `n restul anului . parc\. boschet sau ma[in\ parcat\. dar a ocolit. ~n fine. dar nici iarn\ nu prea e. o vreme mohor`t\.

iar `n calendarul ortodox figurau cu totul alte nume de sfin]i. i-au s\rit `n fa]\ de dup\ un tomberon. printre care Cuviosul Maron. Hai. filosofie antic\.. . s\ v\d ce s-a mai construit prin cartier.Domnu’ Pandele. s\ ne tr\iasc\ vecinu]ul. literatur\ medieval\. nu-i a[a? Grigore de la bar f\cu plinul [i se gr\bi s\ noteze `n caiet . Ca `n fiecare an la aceea[i vreme.Vrem iar s\ ne facem de r`s. dar. Grigore.L-am capturat! Iar `ncerca s\ scape! ~nc\ n-a `nv\]at c\ vigilen]a cet\]eneasc\ e mare. domnu’ Pandele. politic\. istorie. dimpotriv\. [ti]i. m-am mai plimbat pu]in la aer.Cip Ie[an urm\reau de la distan]\ `n acele clipe nu erau ni[te necunoscu]i [i nu [i-au `nchipuit nimic. pagina lui Valentin Cle[te se umplea de sume cu multe zerouri. bag\. frumos aranjate pe un raft.cu timpul. se adunaser\ c`teva volume groase. iar acolo discu]iile harnicilor consumatori abordau teme dintre cele mai variate. cum pute]i chiar b\nui a[a ceva? Eu acolo veneam. *** Timpul trecea. Iar `ncerc\m s\ ne eschiv\m de la `ndatoriri? Ia zi matale. urmat de ceata g\l\gioas\ [i pofticioas\ a vecinilor.. Domnul Pandele de la parter. u[a se `nchise `n urma lor.. iar cel mai `n v`rst\ s-a apropiat p`n\ ce nasurile lor s-au atins: . de Ziua ~ndr\gosti]ilor. `l `mpinse din spate c\tre bufet.. pe m\sur\ ce sumele trecute pe caietul de datorii la pagina lui Valentin Cle[te deveneau mai multe [i mai mari. Cu destinul nu te po]i lupta. au fost lansate idei originale despre 80 . ... l`ng\ anun]ul „Cui `i dai pe datorie / Nu-l mai vezi `n pr\v\lie”. S-a discutat fotbal. de[i s\rmanul locatar nu sim]ea vreo leg\tur\ cu acel Valentine’s Day de la televizor. l-au `nconjurat. nea Valentin? Pronun]ase mai tare “Valentin”. de onomastica lui.

Domnul Valentin Cle[te. Valentin nu mai exist\! M\ va chema Dragobete! 81 . mur\turi la borcan sau c\l\torii spa]iale. .. pe g`t. extratere[tri. care privea t`mp. De[i nu se sim]ea defel bine [i `i era grea]\. am stat la coad\! Mi-am schimbat numele! Gata. bibeloul `nf\]i[`nd doi be]ivi pe o banc\. ea a[teptase flori. a[a c\ a fost dat afar\. a r\cnit brusc. r\sturn`nd vermut peste pantalonii lui Pandele. unde `l izbise. domnul Cle[te reu[ise `n sf`r[it s\ deschid\ u[a cu cheia care p\rea c\ se umflase.. drag\. care nu figureaz\ `n calendar. c\ruia ni[te consumatori `i turnaser\ cu de-a sila. dornici s\ ofere sugestii [i s\ se dreag\. s\ cear\ schimbarea prenumelui Valentin cu altul. de-abia sc\pa]i de la serviciu.Mersul Trenurilor criogenie. [i-a respectat jur\m`ntul f\cut so]iei [i a plecat spre Prim\rie. Dimpotriv\. de data asta. pe c`nd se preg\tea s\ tri[eze. clonare. bufetul s-a umplut de al]i [i al]i vecini. Dup\ amiaz\. ]uic\ de cas\. iar unul a fost prins cu o a doua regin\ `n m`nec\. A doua zi. Acesta adormise cu m`na `ncle[tat\ pe motanul localului. Pe Grigore de la bar `l dureau m`inile de la turnat [i de la notat `n caiet. pe chipurile c\rora se ghicea de la distan]\ setea. galben la fa]\ [i avea `n frunte o urm\. printr-o poz\ `nr\mat\ de pe perete. domnul Valentin Cle[te era mahmur. iar veselia a continuat p`n\ noaptea. a s\rit de pe scaun [i a plecat.Nu da. Doi mo[negi jucau [ah `ntr-un col]. L`ng\ sta]ia de autobuz s-a `nt`lnit ca din `nt`mplare cu nea Pandele [i c`]iva vecini. t`rziu. fotosintez\. cump\rate `n drum de la serviciu spre domiciliul conjugal. bibeloul din m`inile so]iei Petronela `nf\]i[a un b\tr`n pescar chinez. `n gol. sp\rg`ndu-se. ni[te lichior de fructe exotice. flori de la so]ul s\u iubit. ca `n fiecare an la acea dat\. nevasta Cle[te nu `l a[tepta cu flori. Dup\ miezul nop]ii. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. Acas\.

Cip Ie[an 82 .

s`nt greu de oprit.cu Dragobetele. Dimpotriv\: anual. s`nt greu de pornit. `mbr\ca]i `n hainele cele mai frumoase. dup\ cum se [tie. Iner]ia e mai mare. alte ocazii de b\ut nu prea mai s`nt `n acea perioad\ dintre Valentine’s Day [i 1 Martie. iar animalele se `mperecheaz\ pentru a avea pui mul]i [i s\n\to[i. Acesta este Dragobetele [i reprezint\ echivalentul mai neao[. burlacii se `ndr\gostesc. ~n mediul rural au r\mas mai mult b\tr`nii . ritmul vie]ii e mai trepidant. tinerii de prin sate ies cu to]ii la p\dure. mai din topor. * * * La Chi[cani.ori chiar la propriu . Asta nu `nseamn\ c\ `n mediul rural n-ar exista iubire. se s\rb\tore[te zeul comunal rom=nesc al `n\l]\torului sentiment. Tot atunci. pentru a aduna ghiocei [i vreascuri de foc [i pentru a se `nt`lni la figurat .. cu inimioare roz. Ce-i drept. a[ezare rural\ din cap p`n\-n picioare.care.. `nc\ n-au auzit de Ziua ~ndr\gosti]ilor. iar babele surde. informa]ia circul\ mai repede. `n ciuda tenta]iei marilor 83 . televizoarele s`nt mai pu]ine. De ziua lui. vorba aia.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete La ora[. mai zic b\tr`nii. al zburdalnicului Cupidon. dar de-i porne[ti. pentru care nici m\car clopotele nu bat de dou\ ori. exist\ tineri care au r\mas pe loc. iar iubirea se s\rb\tore[te de Valentine’s Day. pe la sf`r[itul lui februarie. ca la televizor.

De fapt. Totu[i. ace[tia au fost surprin[i de oamenii legii. neras [i mirosind a rachiu prost. Dup\ o or\. deci a plecat mul]umit [i cu portbagajul plin. c\ci s-au `nt`lnit cu ni[te lupi care nu c\utau prin p\dure ghiocei. care i-a atacat. a ajuns `n alt\ parte.au compromis `ntreaga produc]ie record la hectar raportat\ la jude] prin toamn\. lu`ndu-le sub amenin]area b\rdi]ei ceasurile. Ultima dat\ c`nd s-a s\rb\torit iubirea pe plan local. a confundat [obolanii din hambare cu ni[te [tiule]i mai gro[i. * * * P`n\ la urm\. pe `ntuneric. trei fl\c\i care se desp\r]iser\ de grup fiindc\ [tiau ei o poieni]\ anume. pe care l-a nimerit domnul p\durar c`nd a tras un foc de avertisment. a fost sau nu Dragobetele. au avut ghinion.Cip Ie[an ora[e. c`nd [obolanii cooperativei agricole de produc]ie s-au `mperecheat. au avut noroc [i nu s-au `nt`lnit cu suspectul.mul]i [i s\n\to[i. Ei s\rb\toresc Dragobetele. Din fericire. mai mul]i tineri din Chi[cani au intrat `n p\dure frumos `mbr\ca]i conform tradi]iei. cu mai mul]i ghiocei. Nici p`n\ azi nu se [tie dac\ suspectul zdren]\ros. tovar\[ul inspector venit `n control era miop [i. Groaza lor dateaz\ de pe vremea Dragobetelui din 1982. dup\ datin\ . cu toate c\ b\tr`nii se `ngrozesc de fiecare dat\ c`nd aud despre `mperecherea animalelor `n scopul procre\rii. La fel de pu]in noroco[i au fost [i tinerii care. pentru a colecta ghiocei [i vreascuri [i a se `nt`lni cu Dragobetele. au adunat dup\ datin\ c`te o c`rc\ de vreascuri. fiind aresta]i pentru furt de lemne. pentru a face focuri menite s\ alunge iarna. `n cinstea Dragobetelui. g`ndind cu `n]elepciunea 84 . ci ceva de m`ncare. treningurile de s\rb\toare [i pantofii noi. b\tr`nii din Chi[cani au fost oarecum mul]umi]i de ultimul Dragobete. nu chiar to]i: Remus Celofan. iar puii .

Convin[i c\ Dragobetele le-a purtat noroc. Dup\ `nc\ dou\. Dup\ un an. dar el a c\zut peste vac\. ori s\ le schimbe pe rachiu. c`nd fl\c\ul Vasile G`rl\ [i fata de m\ritat Ramona Pup\z\ s-au `ndr\gostit `ntr-o [ur\. funia s-a rupt imediat. tot de Dragobete. Vasile a dat `n patima b\utului. s-au luat cu cununie [i au f\cut nunt\ ca-n pove[ti. a dat foc casei. [ifonier. apoi s-a sp`nzurat `n podul grajdului. ~ntre timp. De exemplu. fiind putred\. fiindc\ `i spusese „Nepricopsitule!”. Vasile [i-a pocnit soacra cu o grebl\. Dup\ `nc\ [ase luni. se putea `nt`mpla ca `n urm\ cu patru ani. a `nceput s\ v`nd\ lucruri de prin gospod\rie. Dup\ alte trei luni.Mersul Trenurilor v`rstei c\ se putea [i mai r\u. televizor. 85 . butelie. Din fericire. pl`ns\ [i cu ochii `nvine]i]i. Ramona umbla pe la vecini.

care nu era din cale-afar\ de mare. C`nd a pus pe mas\ prima pizza improvizat\ . din gre[eal\. mereu altfel. vroia din ce `n ce mai mult. vecinul de sus . apoi cu ardei [i pe[te. cel care tot cioc\nea.cu mu[tar [i cear\ de parchet 86 . era mul]umit. so]ul drag cam f\cea mofturi [i chiar avea preten]ia ca la fiecare mas\ s\ aib\ c`te un alt fel de pizza.repara ceva la aragaz. Cu o pizza `n fa]\. Anemona a `nceput s\ se team\: so]ul Septimiu. din ce `n ce mai hulpav. Dup\ ce a ispr\vit c\r]ile cu re]ete de pizza ([i pe alea `mprumutate de la bibliotec\!). doamna a ales s\ improvizeze. s\ vin\ s\ repare. Anemona a `ncercat s\ combine `n alte moduri ingredientele de la pizzele precedente. nea Haralambie. A luat la r`nd toate. ~n acest timp. Anemona i-a f\cut pizza cu ro[ii [i ciuperci.un b\tr`nel simpatic. ar fi m`ncat oric`nd. Nemul]umit\ era nevasta lui. oric`t. ~ntre timp. p`n\ s-a prins Septimiu [i a amenin]at-o: “Ei. ]eava de gaz. dr\cie! Ia vezi!”. Cerea la fiecare mas\ m\car c`te o pizza. Anemona [i-a pus la b\taie imagina]ia. oriunde. [i a `nceput s\ telefoneze dup\ me[teri. De spaim\. vecinul de sus. absolut toate c\r]ile cu re]ete de pizza. devenise dependent. apoi cu m\sline [i praz. Anemona. nea Haralambie . c\ci se auzea cioc\nind. ~n ultima vreme. a spart ca prostul. care g\tea zilnic pizza pentru so]ul drag. apoi cu [unc\ [i ceap\ etc.Cip Ie[an Unde duce dependen]a de pizza Lui Septimiu `i pl\cea pizza.

So]ul a fost. Anemona n-a g\sit la magazin cuie mici. dup\ c`teva zile. Vocea vecinului Haralambie se auzea din ce `n ce mai slab [i mai nedeslu[it. dar a plecat apoi la o doamn\ din cartier. tare mul]umit! ~n timpul \sta. Bine a f\cut.vroia s\-i g\teasc\ so]ului Septimiu o pizza cu rumegu[ [i cuie mici pentru tabl\. Dup\ pizza cu mu[tar [i cear\ de parchet. la spate. `n caz c\ so]ul s-ar fi ar\tat nemul]umit. Anemona a g\tit pizza cu detergent pentru sp\l\ri manuale [i crem\ de ghete. S-a enervat c\ la adresa respectiv\ nu mai era nici un bloc [i a `njurat. dimpotriv\. al domnului Haralambie. A mai `nt`rziat prin ora[: se temea s\ vin\ acas\ f\r\ cuie mici pentru tabl\. pentru tabl\ . de sus se auzea vecinul Haralambie cum d\dea telefoane la to]i me[terii care `[i ofereau serviciile prin rubrica de mic\ publicitate.Mersul Trenurilor avea inima c`t puricele [i `[i b\gase sub capot. Dintre me[terii contacta]i de b\tr`n pe chestia cu ]eava de gaz. de parc\ mo[ul s-ar fi cherchelit. care avea nevoie s\i schimbe o garnitur\ la chiuvet\. cu past\ de din]i [i p\m`nt de flori sau cu gel de p\r [i praf de g`ndaci (care a pl\cut la nebunie so]ului). o pern\. doar unul a venit. pentru pizza. 87 . cu balsam de rufe [i diluant pentru lac de mobil\. ~ntr-o diminea]\. cu chit de t`mpl\rie [i [ampon de mere verzi. fiindc\ astfel a sc\pat de explozia gazului metan acumulat `n apartamentul de sus.

el a fost chiar nemul]umit c\ racheta i-a incendiat casa. De cur`nd. care s-a aprins de la sora ei. Nici vecinii gospodarului nu s`nt prea mul]umi]i. care luase foc de la hambar `mpreun\ cu f`nt`na. ni[te tineri entuzia[ti moldoveni au str\puns aceast\ grani]\ natural\. deoarece acesta fusese t\iat. De-a lungul veacurilor. ~ntre Moldova [i Ardeal se `nal]\. ca o barier\ natural\. deoarece [i acareturile lor s-au aprins de la casa lui Imre. Singurul din sat care nu a luat foc a fost porcul Domokos al gospodarului Fekete Ladiszlau. ci de-abia la intrarea `n hambarul gospodarului ardelean Imre Puszkas. cele dou\ vaci [i bunica Erszebet. dorin]a de unire a rom=nilor sa f\cut sim]it\ cu nenum\rate prilejuri istorice. fotomodelism [i pirogravur\ al Casei Copiilor din P`rlita nu a luat foc la intrarea `n atmosfer\. care luase foc atunci c`nd `ncerca s\-[i sting\ nepo]eii. 88 . odinioar\. ca unele navete spa]iale ale americanilor. care s-a aprins de la hambar. trimi]`nd un mesaj de prietenie fra]ilor ardeleni.. cu piscurile lor seme]e [i crestele lor falnice. p`rlit [i consumat `nc\ din perioada S\rb\torilor de Iarn\. precum [i calul. mun]ii Carpa]i. batalioanele rom=ne. Dimpotriv\.. Mai exact. racheta tip “Alexandru L\pu[neanu” lansat\ de membrii cercului de rachetomodelism.Cip Ie[an Spa]iul mioritic. Ultima frontier\. Acest gospodar nu a fost chiar-chiar mul]umit c\ o rachet\ lansat\ de ni[te tinere vl\stare din vechiul Regat a reu[it s\ treac\ mun]ii mai repede dec`t.

Tot dup\ c`teva s\pt\m`ni. p`n\ la o anumit\ or\. c`te erau ele la p\rin]i) s-a m\ritat cu un prin] frumos. un mixer [i jum\tate din `mp\r\]ie . Dup\ c`teva s\pt\m`ni. dou\-trei hectare de p\dure. aproape aceea[i `n fiecare sear\. `ntr-o zi. cu siguran]\ aruncat asupra lui de vreun vr\jitor r\u. coif [i plato[\. ne`nfricat. Cel pu]in a[a se l\uda el. aflase din diverse surse c\ jum\tatea de `mp\r\]ie dat\ drept zestre prin]ului se mic[ora pe zi ce trece. [ti]i. care `[i trecuse palmaresul [i pe cartea de vizit\. motiv`nd c\ le-a uitat la locul b\t\liei sau c\ i le-a zg`riat zmeul [i le-a dus la reparat. un domn `mbr\cat `n 89 . frumosul [i viteazul prin] a mai primit drept zestre ni[te perne. ~n plus. disp\reau din ea ba un deal. Groh\ia.remix Fata de `mp\rat cea mai mic\ (din trei surori. a observat c\ era victima unui blestem cumplit. un c\pc\un fioros [i aproape o duzin\ de balauri mici [i mijlocii. fata a observat ceva ciudat la so]ul ei: mai exact. o plapum\ de puf. ba un r`u. mai bine s\ nu intr\m `n detalii despre comportamentul s\u porcesc. B\nuielile s-au `nte]it c`nd.aia mai s\rac\. mai defavorizat\ [i mai `ndep\rtat\. dup\ ora respectiv\. {i mai exact. chestii din astea. s\rmanul se transforma `n porc. tat\l fetei de `mp\rat (adic\ `mp\ratul) a observat ceva ciudat la gineric\: foarte des venea acas\ f\r\ palo[. o hal\ de produc]ie etc. dar `n acte tot jum\tate de `mp\r\]ie se chema c\ era. care b\tuse `n lupt\ voiniceasc\ vreo zece zmei.Mersul Trenurilor Povestea porcului . f\cea mizerie. Pe l`ng\ m`na fetei de `mp\rat. frumosul [i viteazul ei so] era prin] doar `n timpul zilei.

la ceasurile douedeci [i doue!”. fata de `mp\rat pl`ngea `n n\fram\: cu o noapte `n urm\. sc\pase buzduganul peste pisica de Angora. l-a `ntrebat pe musafir b\tr`nul [i blajinul `mp\rat. un coif [i o plato[\. voinice Gelu?”. r\spunse vrednicul lupt\tor pe frontul deservirii.Cip Ie[an costum de osp\tar. apoi b\use apa de la pe[ti[orul de aur. 90 . a b\tut vreo dou\ ceasuri la poarta ferecat\ a castelului. strig`nd s\ ias\ prin]ul. luminatulu ~mp\ratulu. „P\i. care s-a prezentat Gelu. p`n\ c`nd `nchis-am noi localulu. ~ntre timp. c\ a[a nu mai merge. c\ el se [terge undeva cu un palo[. aiestea `nt`mplatu-sau eri sear\. transformat `n porc. c\ asear\ a fost prea de tot. frumosul prin] (care acum dormea `nc\l]at [i plin de glod pe canapeaua din hol) venise iar acas\ pe la zece [i ceva. [i c\ a zis [eful s\ nu mai dea nimic pe caiet p`n\ nu i se pl\te[te din urm\. „Dar\ c=nd `nt`mplatu-s-au toate aceste groz\vii. toate ruginite. care nu acoper\ contravaloarea consuma]iei.

Domni[oara Varvara Post\varu a cump\rat mai demult un lot de 80 ha. deoarece [i-a luat lotul de 91 . bune de l\udat cu ele. ni[te americani cu spirit practic au realizat c\ Luna de pe cer nu e revendicat\ de nimeni. de nici un fost sau actual proprietar. este nemul]umit: d`nsul nu poate intra `n posesia terenului. p\m`nt rom=nesc Pe vremuri. {i colegul s\u de serviciu..Mersul Trenurilor Luna. a[adar au intrat `n posesia planetelor [i sateli]ilor din sistemul nostru solar. dar s-a pomenit `n schimb cu sol nisipos-s\r\turos. a[adar e hot\r`t\ s\ trimit\ o reclama]ie pe adresa OPC.. pe care cresc doar ciulini. teren arabil pe Venus. pe care le comercializeaz\ sub form\ de parcele. au achizi]ionat asemenea tarlale pe Lun\ sau pe alte planete. Romeo i-a dat `n judecat\. din pricina unor ]\rani mar]ieni cu acte de proprietate (vechi hrisoave holografice). `ns\ mar]ienii nu s-au prezentat la primul termen. s\ crape de ciud\ vecinii. `n sta]iunile Saturn [i Neptun. care r\cneau “Jos mo[ierii! Nu vrem botni]e! Huo!”. `n special vedete. tinerele c\rora iubi]ii lor le promiteau Luna de pe cer r\m`neau cu promisiunea [i cu buzele umflate. unde deja a devenit de bon-ton s\ cumperi propriet\]i extraterestre. Prin 1980. Romeo Plo[ni]\. fiind pleca]i `n concediu. cu acte doveditoare. Situa]ia de pe P\m`nt nu s-a potrivit `ns\ cu cea de la fa]a locului. Organiza]ia are filial\ [i `n Rom=nia. Vecinul de tarla al domnului Plo[ni]\ este Cri[an Viezure [i e ceva mai norocos. diver[i cet\]eni de toate categoriile. dar mai ales cu furci [i coase. pop`nd\i [i c`rti]e spa]iale.

fiindc\ le-a spart el cu toporul. El a dat un telefon cu tax\ invers\ la NASA [i le-a zis-o de la obraz \lora s\ nu mai `ncerce naibii s\-[i recupereze sondele spa]iale. 92 . astronau]ii americani din echipajul misiunii “Apollo 32”.printre altele. Ei nu s`nt singurii care `nt`mpin\ probleme cu infrastructura: de mai bine de trei ani dureaz\ conflictul dintre posesorii de ogoare din Carul Mare [i cei din Carul Mic. Mai mul]i zootehni[ti care au achizi]ionat terenuri de p\[unat pe diverse planete din sistemul solar s-au pl`ns c\. dup\ ce i-au strivit castrave]ii din gr\din\. ~n fine. Printr-o hot\r`re a Consiliului Local. datorit\ drumurilor pline de asteroizi. care p\zeau o tarla cu pepeni pu[i de al]ii. nu pot ajunge la timp cu produsele la Centrul de Industrializare “Calea Laptelui”. [i despre ferma sa ilegal\ de v`rcolaci. motiv pentru care a fost chemat la DNA s\ dea socoteal\ . precum [i asupra terenului viran dintre cele dou\ constela]ii. au fost lua]i la b\taie de ni[te ]\rani originari de prin p\r]ile Vasluiului. neput`nd onora contractele. ajun[i pe solul lunar.Cip Ie[an pe Marte `n posesie f\r\ prea mari b\t\i de cap. am aflat c\ primarul de pe litoralul M\rii Lini[tii e acuzat c\ ar fi comis tot felul de ilegalit\]i. navetele spa]iale Columbia [i Challenger nu mai au acces pe Lun\ dec`t `n locurile special amenajate. care m\n`nc\ din Lun\ [i risc\ s\-i lase pe ceilal]i ]\rani selenari f\r\ tarlale. decizia a fost luat\ dup\ ce pentru a patra oar\ naveti[tii au devastat livezile de corcodu[i. ~n alt\ ordine de idei. care `[i disput\ dreptul de folosin]\ asupra bunurilor fostului IAS “Steaua Ro[ie”.

nu pachete de cafea. vopsit\ `n ro[u [i mare c`t o cutie po[tal\. `n numele reformei sistemului sanitar. Am v\zut [i noi ce scria pe o h`rtie cu asemenea p\reri: “S-\ tr\i] nea domdoctor ieu sunt Vasile Ghe N\st\sic\ care care la]i avut dvs-str\. pacent bolnav `n salonu \la marele cu apendicit\ la burt\ [i care va sunat cineva la telefonu mobil tocma c`n m\ opera] pe mine [i ia] r\spuns c\ sub cinci sute iepuroi nu discuta]i nici m\car la telefon c\ dvs-tr\ face] opera]ie cirurgical\ serioas\ nu lua] bac[i[ ca osp\taru [i de inervare a] tr`ntit telefonul f\r\ s\ v\ uita] unde [i dup\ aiea m-a]i cusut la burt\ cu tot cu telefonu dvs. domnul director Esculap Popov\] a at`rnat pe u[\. O cutie `n care to]i pacien]ii nemul]umi]i s\ poat\ depune nu plicuri. despre seriozitatea [i devotamentul medicilor care i-au `ngrijit. cartu[e de ]ig\ri. O cutie din tabl\. o cutie.”. cu respect. ci p\rerile lor sincere despre comportamentul. sticle. 93 . d`n burta suptsemnatului finc\ zb`rn`e [ii m\ g`dil\ [i mai sun\ noaptea de ne treze[te d`n somn pe copii [i pe nevast\mea.Mersul Trenurilor Reforma f\r\ fond La Spitalul “Doctor Faust” din Pra[tia. de ochii lumii [i ai presei. Prin prezenta reclam cu respect s\ binevoi] ami scoate telefonu dvs. damigene sau alte dovezi de recuno[tin]\.

Cip Ie[an 94 .

* Mamelor din ]ara-ntreag\. * C`nd va bate v`ntul peste p\rul t\u. Candidez pe listele oric\rui partid. * Predau limba turc\.30. s\-]i aduci aminte de numele meu: Gic\. * Avantajos.30 .Mersul Trenurilor Micu]a Publicitate * Ciob\na[ la oi am fost. eu v\ dau un singur sfat: nu l\sa]i copii pe drumuri de dragu’ la un b\rbat! Firma noastr\ de adop]ii interna]ionale v\ st\ la dispozi]ie! 95 . Andreea.17. program zilnic 8. frizer autorizat. dau leg\tura coresponden]ilor din ]ar\. ~ntreba]i de OsmanPa[a. Predau aceast\ sabie `n m`inile junei [i glorioasei armate rom=ne. Discre]ie. oile mi-au zis c\-s prost.

fiind un p\mp\l\u cu cas\. [i. acareturi. C`nd se chinuiau s\-l culce `napoi pe na[ul Ciurlic\. tu. rude. Pandelic\ reprezenta o partid\ bun\. [i lum`n\ri. Ce-i drept. a[a `i spuneau rudele: “Ia-l. apoi dou\zeci de perne mari. na[ul s-a trezit [i a revenit `n sala de festivit\]i. dou\zeci de perne moi. s\-i agreseze. curte. na[ul Ciurlic\ s-a f\cut cleamp\ [i a adormit pe scaun. `n timpul chefului (care a ]inut trei zile [i trei nop]i.nu a[a. To]i au luato la fug\. nimeni n-a vrut s\-l asculte. Veronica [i Pandelic\ au f\cut nunt\. `n fine. [i consuma]ie 96 . au ap\rut ]`n]arii. care au `nceput s\-i ciupeasc\ pe nunta[i. La un moment dat. s\-i b`z`ie. Avea `n p\r ni[te schelete de pe[te `nfipte ca ni[te piepteni. C`]iva comeseni l-au luat `n c`rc\ [i l-au pus `n pat. nu fi proast\. Milioane de insecte. Au avut chiar [i invita]ii poleite. Dup\ dou\ ceasuri. S-a pl`ns tuturor c\ pernele moi pe care a dormit s`nt toate pline cu gunoi. f\!” [i a[a mai departe. flori din h`rtie creponat\. animale.Cip Ie[an 20 Veronica era o fat\. doar brazi [i p\ltina[i. ca `n pove[ti). Veronica r`dea ca proasta. ca tot rom=nul. Mama ei zicea c\ `i va da zestre c`nd s-o m\rita dou\zeci de perne mici. dar `ntr-o zi a cunoscut un b\iat bun sub toate aspectele. printre zulufi `i at`rnau coji de salam [i de cartofi. Cel pu]in. cu capul pe ni[te perne. toate pline cu gunoi. l\s`nd naibii [i nunt\. C`nd auzea asta. toate pline cu ]`n]ari. iar `n cre[tet purta o jum\tate de l\m`ie stoars\ de tot. c`teva pogoane etc. toate pline cu furnici. Mirosea [i a zeam\ acrit\. lum`n\ri [i nunta[i cu dare de m`n\ .

lucru rar la rom=ni. [i l\utari (care la r`ndul lor l\saser\ naibii ]ambalul cu batista de pe el [i fugiser\) [i tot. toate pline cu furnici.fusese devorat de furnicile ie[ite din cele dou\zeci de perne mici.ornat cu fri[c\ [i purt`nd `n v`rf o mireas\ [i un mire din zah\r pictat . `njurau. Dup\ dou\ ore. [i borcanul frumos ornat `n care se str`ngea darul. mai mult. se puseser\ de acord c\ fusese vorba despre atacul ]`n]arilor din cele dou\zeci de perne mari. c`nd s-au `ntors la nunt\. ~n timp ce fugeau.Mersul Trenurilor de pe mese. au descoperit c\ tortul mirilor . [i tort. 97 .

cu bare de lemn lustruit la capete. Din fericire.Cip Ie[an Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole Costan Donose n-a c`[tigat niciodat\ nimic. Costan a c\zut cu fundul peste ciocanul uitat tot pe covor. Costan a c\utat alte solu]ii. ca pe o insul\ tropical\. la `nceput. Costan Donose a c`[tigat un premiu. cu scoar]e tari. i-ar fi c\zut direct `n cap. iar Costan a c\zut cu fundul peste cle[te . despre insulele `ndep\rtate [i calde din Pacific. unde to]i stau `n hamac. participa chiar [i domnul director: nu era cazul s\ fac\ not\ discordant\. leg\nat u[or. S-a bucurat. de c`nd legase hamacul de clan]\. un cadou de excep]ie. So]ia a deschis spre interior u[a s\l cheme la mas\. A legat cap\tul liber de lustr\ [i s-a pus din nou `n hamac. care se deschidea spre interior. care l-a protejat oarecum de lustr\ . A jucat. fiindc\ era tombola `ntreprinderii. Un hamac din sfoar\ verde frumos `mpletit\. C`nd s-a a[ezat `n hamac. Frec`ndu-se la locul dureros. p`n\ la urm\. cuiul a s\rit.`l uitase jos. al\turi de cle[te.altfel. A `nnodat un cap\t de calorifer. Era o carte groas\. A mai `ncercat s\ lege cap\tul liber al hamacului `n 98 . cu s`rm\. Dup\ ce a jucat la tombola `ntreprinderii. s\ joace la tombol\. A legat cap\tul liber de un cui b\tut `n [ifonier. pe care oricine [i l-ar fi dorit. Acas\ a `ncercat s\-l monteze: deja se visa `ntins comod. `[i luase cu el o carte de c\l\torii. Un hamac. din Polinezia. iar pe cel\lalt de clan]a u[ii. De-aia a [i refuzat. pe covor.

Mersul Trenurilor diverse alte locuri. cu care era cum\tru. Mai bine zis. zic`nd c\ numai belele aduce. de la etajul opt. Acesta a mul]umit. Costan l-a privit cu invidie: lui nu-i venise o a[a idee! Pe vecinul de la opt `l cheam\ Mitic\. a scos un piron din perete cu tot cu tencuial\. s\-l cheme la mas\. `n locul s`rmei de rufe. La urm\toarea tombol\ a `ntreprinderii. a rupt tocul u[ii [i era c`t pe ce s\-[i sugrume socrul. c`nd so]ia sa a deschis spre exterior geamul. Dup\ trei s\pt\m`ni. apoi [i-a legat hamacul pe balcon. Costan Donose a refuzat s\ mai joace. Costan a f\cut cadou hamacul: l-a oferit din suflet vecinului de la etajul opt. dar a d\r`mat biblioteca. fiindc\ a c\zut de la balcon. `l chema Mitic\. A doua zi. `ntreprinderea a dat faliment. 99 .

pe toate s`nt lipite ab]ibilduri. Sc\unelul lui Ionu] are ab]ibild cu iepura[. [i au m`ncat spanac. Codru]. unul cu buburuz\! A[a se face c\ `n acea zi. iar seara au f\cut cu to]ii diaree. Ionu]. Codru] [i Codrin `l invidiau pe Cosmin pentru ab]ibildul s\u cu aviona[ [i. Cosmin a r\mas nem`ncat.Cip Ie[an Gr\dini]a de copii. dar\mite pe cel propus de doamna educatoare. Codru] [i Codrin au stat la mas\. l-au dezlipit de pe sc\unelul acestuia [i l-au aruncat. C`nd a venit Cosmin la mas\. la aceea[i m\su]\. iar lui Cosmin nu i-a pl\cut niciodat\ spanacul. 100 . pe sc\unelul lui Codrin a fost lipit un ab]ibild cu ursule]. fiindc\ s-a servit budinc\ de spanac. Sc\unele mici [i roz. al lui Codru] are un trenule]. unul cu aviona[. Codrin [i Cosmin din grupa mic\ stau mereu pe acelea[i sc\unele. n-a fost mare pagub\. Ionu]. ca [i m\su]a. Ionu]. iar pe cel al lui Cosmin. cuibu[or de nebunii La gr\dini]a de copii se serve[te `n fiecare zi masa de pr`nz. pe sc\unelele lor cu ab]ibilduri. `ntr-o zi. nu [i-a mai g\sit sc\unelul cu ab]ibild cu aviona[. Oricum. Na vrut nici `n ruptul capului s\ se a[eze pe un sc\unel f\r\ ab]ibild. la ora pr`nzului.

avea alt\ cet\]enie. cum s-ar spune. format din chitin\. individul e o entitate neglijabil\. S-au bucurat ce s-au bucurat c`nd au g\sit borcanele cu dulcea]\. s\ nu mai aud\ ce c`nta greierele. sigur nu e una muzical\: `n mu[uroi exist\ probleme mult mai importante dec`t arta. zdranga-zdranga. alte poame! Poate c\ furnicu]a harnic\ `nt`mpina [i probleme `n c`mpul muncii din cauza asta. ca [i proprietatea privat\. Oricum. Asta. o musta]\ de coropi[ni]\. `n caz c\ furnicile ar avea urechi. C`nta zi de var\ p`n\-n sear\. o bucat\ de omid\. apoi `n c\mara [i `n borcanele doamnei P\v\lache. desigur. dar doamna 101 . ba un pai. nu se pierde vremea. Conducerea mu[uroiului a tot protestat la diverse `nalte foruri furnice[ti. Asta s-a v\zut mai ales dup\ ce furnicile din mu[uroi au aflat cum se intr\ `n casa.la fel ca privighetorile. tot cu schelet extern. ceea ce nu [tim exact. fiind nevoit\ s\-[i foloseasc\ dou\ dintre l\bu]e la astupat urechile. nu era furnic\. de[i tot insect\. un puricel verde de plant\. c`nd parc\ prindea [i mai mult chef de c`ntat . dar greierele. ]\mb\litul. greierele c`nta. Aduna ba o gr\un]\ c`t de mic\. tot artropod. segmentat [i articulat. iar c`ntatul de diminea]a p`n\ seara d\uneaz\ dac\ nu se petrece `ntr-un cadru organizat. binele colectiv primeaz\ `n fa]a celui individual.Mersul Trenurilor Creierele [i furnica Furnicu]a harnic\ muncea de diminea]a p`n\ seara. libertatea de exprimare e un moft. `n loc s\ t`r`ie cu ele paie prin mu[uroi. to]i se comport\ ca un singur mu[uroi. c`ntatul la scripc\. ~ntre timp. dac\ furnicu]ele au vreo ureche. Acolo se munce[te. ce g\sea [i ea.

g`ndind c\ e bine s\ fii bolovan `n ziua de azi.Cip Ie[an P\v\lache nu s-a bucurat. cu condi]ia s\ fii greiere. `n ]ara asta. ci a folosit insecticid `mpotriva furnicilor. au murit toate. 102 . un ger de au cr\pat [i pietrele. care nu era furnic\. ~n clipele de agonie privea un bolovan. Dac\ ar fi supravie]uit m\car una dintre ele. iar greierele a murit `nghe]at. mai pu]in greierele. poate [i-ar fi dat seama c\ diversitatea este bun\. La scurt timp dup\ asta a venit iarna. Dup\ c`teva zile s-a `nte]it gerul. Prin urmare. Bun\.

Mersul Trenurilor 103 .

ei au luat note proaste. Acesta. iar `n pisica neagr\ au tras cu pra[tia ni[te [trengari. ca g\inile. ca mai to]i masculii speciei: iute. Din pricina bietului motan care r\cnea s-a trezit o g\in\. 104 . dup\ ea. motanul [i dul\ul cel r\u s-au ciocnit. destinul a hot\r`t ca ea s\ nu fie c\lcat\ de coco[. dup\ ea. Coco[ul. Prin urmare. Dup\ aia. culcat\ devreme. ci de un camion care circula cu vitez\ excesiv\ [i care nici n-a oprit m\car. a[a. care a dat la r`ndul s\u s-o prind\. dar `n sensuri opuse. iar coco[ul fugea dup\ g\in\. se d\dea coco[: iute.Cip Ie[an Ceasul r\u. pisica neagr\ [i g\ina O pisic\ neagr\ a trecut prin fa]a unui motan. imediat. Deoarece le-a t\iat drumul [i era neagr\. unul mare [i r\u. G\ina [chiop\ta pu]in pe st`ngul. Motanul [i dul\ul s-au `mp\cat p`n\ la urm\. mai ales dul\ul. motanul [i c`inele se `mb`rligaser\ r\u de tot din pricina ei.. s\ o calce. f\r\ s-o nimereasc\. Deoarece se deplasau pe aceea[i direc]ie. mai proast\. au s\rit ni]el la b\taie.. odat\ cu g\inile. s-o prind\ etc. unul c\tre cel\lalt. pisica neagr\ plecase deja. s-o prind\ [i s-o calce. din fericire. s-a trezit [i un coco[. Dup\ g\in\. G\ina. ca mai to]i masculii. Aceea[i pisic\ neagr\ a fost v\zut\ de la dep\rtare [i de un dul\u.

Mersul Trenurilor Aventuri pe ghea]\. doamna S\ftoiu [i-a pus elevii s\ scrie o compunere despre iarn\. * * * 105 . cu un minut `nainte ca to]i `ngera[ii din clas\ s\-i dea compunerile gata terminate [i s\ se buluceasc\ spre u[\. Rudele nu spun nimic despre ea. Colegii n-o vorbesc nici de bine. nici rural\.. Alte trei minute au fost de ajuns pentru citirea tuturor compunerilor. f\r\ g\l\gie”. vecinii spun c\ e o locatar\ lini[tit\ [i harnic\. redactat\ cu un scris din ce `n ce mai repezit: “Iarna e bucuria copiilor. dispus\ oric`nd s\ dea z\pada de pe alee sau s\ te `mprumute cu ulei ori f\in\. care ies s\ se dea pe ghea]a de pe balta din satul nostru. Din lips\ de inspira]ie. la joac\. cu `ngera[ii dintr-a [asea Despre doamna Tamara S\ftoiu. surdomut. [coala se afl\ `ntr-o zon\ nici urban\. Scena `i aminti de un film istoric vizionat `n tinere]e mai exact. Toate `ncepeau cu “A venit iarna. Ninge. a mai spus ea la `nceputul orei. f\r\ restan]e la `ntre]inere.”. nici de r\u.. de secven]a `n care t\tarii se reped cu berbeci din lemn spre poarta ferecat\ a Cet\]ii de Scaun.” [i se terminau cu aceea[i concluzie. “Cine o termin\. Tamara e profesoar\ `n prag de pensie [i dirigint\ la clasa a [asea. fiindc\ Tamara S\ftoiu are doar un v\r. e liber s\ ias\ `n curtea [colii. nici de [es [i nici de munte. Afar\ e frig.

c`nd venea gerul anual. s\-i fac\ loc. de spaim\. apoi ceva a z\ng\nit brusc `n mintea ei [i. p`r`ul aducea ap\ mult\ de la munte [i se f\cea inunda]ie. Prim\verile nu te puteai apropia de apa `n care to]i aruncau pe furi[ mur\turile stricate. `n larg. `n fa]a corpului profesoral. `n func]ie de perioada anului. care `i f\ceau pe fo[tii proprietari s\ l\crimeze de emo]ie. Se vedea ars\ pe rug sub geamul cancelariei. ~n fine. cam pe deasupra caroseriei de Volg\ aruncat\ prin 1976 de vecinul Costel Potlogaru. r`deau [i se `nghionteau f\r\ 106 . str\b\tut\ de un p`r`u anonim. Ad`ncimea [i con]inutul acesteia variau. ma[ini de sp\lat [i aragazuri ruginite.. iar unii s\teni .primeau termopane de la Guvern. apoi ]`[nind pe poart\ [i disp\r`nd peste delu]ul din spatele [colii. Doamna profesoar\ st\tea pe mal [i striga. Pe balt\ elevii patinau. [i-au luat av`nt [i au ajuns pe t\lpi sau fundule]e departe. ~n spatele delu]ului din spatele [colii se afla balta comunal\. [i-au aruncat ghiozd\na[ele.. I-au trebuit `nc\ dou\ minute pentru a prelucra informa]iile. * * * {i `n ziua compunerii despre iarn\ balta `nghe]ase doar la suprafa]\. dup\ ce domnul director Gherasim Du]u. `mbr\cat `n inchizitor. dar cum elevii doamnei S\ftoiu.Cip Ie[an Doamna Tamara S\ftoiu nu avea o minte prea ascu]it\: rareori se prindea de poanta vreunui banc spus `n cancelarie. Uneori. balta comunal\ `nghe]a la suprafa]\.. La fiecare secet\ ie[eau din m`l frigidere. `i repro[ase tov\r\[e[te. nu g`ndeau prea `n profunzime. cu glug\ neagr\. A fost v\zut\ trec`nd ca un fulger globular ro[u la fa]\ pe holurile [colii. a c\zut cu scaunul. pocnind pe to]i cu catalogul `n cap. dispari]ia sub ghea]\ a clasei a [asea..aceia[i . afla]i la o v`rst\ `nc\ fraged\.

. f\ceau un om de z\pad\ `n care `ncercau s\ `nfig\ o m\tur\. aduna]i pe malul cel\lat. Remus. S-au jucat `n continuare. la vale. deci. Bulg\ri r\zle]i zburau prin aerul rece. nici n-a auzit ghea]a cr\p`nd. p`n\ ce o mole[eal\ dulce o cuprinse. dar pu]inii trec\tori [i-au `nchipuit c\ vine trenul sau c\ url\ lupii. La sf`r[it. a[a c\ nimeni n-a observat-o pe dirigint\ cum se apropia ca o foc\. triumf\tor ca un iceberg. a[a c\ deschise ca un paravan catalogul cel mare. Adormi. se a[ez\. gerul s-a `nmuiat. P`r`ul anonim se v\rsa `ntr-un r`ule] mediu. a intrat `n albia p`r`ului [i sloiul pe care dormea `n fund doamna Tamara S\ftoiu. ~l ]inu cu bra]ele `ntinse. Costel b\ga z\pad\ dup\ g`t unei colege. premiantul clasei. C`]iva. cu care plecase de la [coal\. deci s-au `ntors la [coal\. iar doamna Tamara S\ftoiu `i privi cu drag c`t de lini[ti]i se jucau ei `n compara]ie cu ceilal]i. Abandonat\ `n mijlocul b\l]ii. A venit apoi r`ndul buc\]ilor mai m\ri[oare. iar buc\]elele de ghea]\ s-au desprins [i au `nceput s\ curg\ prin p`r`u. pe poalele paltonului. 107 . fiindc\ aveau lucrare la chimie. *** Peste noapte.Mersul Trenurilor grij\. Strigase de c`teva ori “Uuuuu! Uuuu!”.. deci au gr\bit pasul. p`n\ c`nd omul de z\pad\ se smuci [i o lu\ la fug\. apoi s-au plictisit [i li s-a f\cut frig. doamna profesoar\ descoperi c\ dac\ st\ `n fund `[i ]ine mai bine echilibrul. Donose Ghe. doamna Tamara S\ftoiu `[i ]inea cu greu echilibrul: `n jurul s\u. Cei care jucau hochei cu un penar erau prea preocupa]i s\ nimereasc\ poarta f\cut\ din c\ciuli. ghea]a se cr\pase [i prin g\uri ]`[nea apa m`loas\. cu catalogul larg desf\cut `n m`inile `ntinse. cu grij\ s\ nu se murd\reasc\. pe un sloi mare. apoi r`ndul celor mai mari. V`ntul `i biciuia fa]a. Dup\ o or\. sub stratul de nea `l recunoscu pe Sipc\ V.

`mpreun\ cu catalogul de care n-a vrut s\ se despart\. Paraschiv nu-i iese media la biologie. gr\nicerii de pe ambele p\r]i n-au observat-o pe doamna profesoar\ cum se v\rsa `n Dun\re. a[a c\ se l\s\ leg\nat\ u[or de valuri [i `mpins\ de v`ntul care b\tea `n catalog ca `ntr-o p`nz\ de corabie. iar lui State V.. Cu foamea era obi[nuit\ de mult. speriat\. ceva mai jos. Marinarii au `njurat pe limba lor. fiind cadru didactic `n Rom=nia. a remarcat c\ elevii Iliescu [i Parfenie au multe absen]e. 108 . debitul Prutului. C`nd s-a trezit. acuz`nd-o c\ a speriat pe[tele.. cu catalogul larg deschis `n fa]a ochilor.. a[adar s-a cufundat `n lectur\. dar cum st\tea a[a. Fiind noapte. n-a v\zut dec`t ap\ `n jur [i s-a speriat pu]in.Cip Ie[an care `mbog\]ea. directorul Gherasim Du]u a f\cut-o cu ou [i cu o]et `n cancelaria plin\ [i a penalizat-o pentru orele lipsite [i pentru c\ mirosea groaznic a hamsie [i guvid.. *** Doamna profesoar\ Tamara S\ftoiu a fost scoas\ din mare cu n\vodul [i urcat\ la bordul unui pescador sub pavilion turcesc. la [coal\. ghiaur sictir. ~ntoars\ `n ]ar\. apoi au `nchis-o `ntro cabin\.

. vine lupul [i m\ m\n`nc\. absorbi]i de partid\ [i lipsi]i de vigilen]\. g`ndind c\ vine lupul [i `l m\n`nc\. care g`f`ia de oboseal\: fugise ziua-ntreag\ pe c`mp de team\ s\ nu-l prind\ lupul cel r\u [i s\-l m\n`nce. 109 . se str`nseser\ pe c`mp c`teva zeci. ~n vreme ce tremura. care i-au `nsp\im`ntat [i mai tare. Cum st\teau ei a[a. a ap\rut de undeva [i al patrulea iepura[. Cei trei iepura[i frico[i au `nceput s\-[i spun\ pove[ti cu lupi fioro[i. ~ntr-un t`rziu. pe acolo a trecut [i lupul cel fioros. `[i spunea `n sinea lui “Vai. f\r\ a mai privi `n urm\. p`n\ diminea]a au tot venit iepura[i dinspre toate punctele cardinale: treceau pe acolo.Mersul Trenurilor Poveste cu iepura[i frico[i Un iepura[ st\tea pe ima[ [i tremura. la fel de fricos din exact acelea[i motive.. Nu de frig. Cum erau ei a[a. Dup\ aproximativ un sfert de ceas s-au pomenit cu un al treilea iepura[ care tremura de fric\ g`ndindu-se la lupul cel r\u. De lup. a venit lupul prin surprindere [i i-a m`ncat pe to]i. P`n\ spre sear\. vine lupul [i m\ m\n`nc\!”. La el n-a venit lupul s\-l m\n`nce. unul dintre ei a scos c\r]ile de joc [i au `ncins un poker pe bani. Varianta A: Fiind patru iepura[i str`n[i laolalt\. s-a speriat [i a fugit c`t colo. Varianta B: De grupul celor patru iepura[i frico[i s-a mai lipit un iepura[. c\ci avea bl\ni]\. apoi `nc\ unul [i tot a[a. o armat\ `ntreag\ de iepura[i. care tremura de fric\ la r`ndul s\u. tremura de fric\. care cu siguran]\ umbla dup\ el s\-l m\n`nce. poate chiar sute de iepura[i. a venit alt iepura[. Dup\ plecarea lupului. c`nd a v\zut at`]i iepura[i. Dup\ cinci minute a mai venit un iepura[.

primii iepura[i veni]i prinseser\ curaj. tr\g`nd la gr\mad\. G\l\gia lor a atras ni[te v`n\tori. c\ lupul plecase. 110 . ~ntre timp.acum. chiar tupeu . crez`nd c\ e coad\ la morcovi. deci au f\cut mare economie de cartu[e. Mult s-au bucurat ace[tia v\z`nd a[a o aglomera]ie de iepura[i. pe mai multe voci.Cip Ie[an vedeau aglomera]ie [i se b\gau. Unii chiar `ncepuser\ s\ c`nte „Cine se teme de lupul cel r\u?”.

patru c`ini l\trau a pustiu. tot a pustiu. tot a pustiu. toate cotarlele din mahala au `nceput s\ urle [i ei a pustiu. cu coada str`mb\ . Pe cer erau nori [i nu se vedea Luna. Bobi]\ . pe o str\du]\ dintr-o mahala.au aderat la cauz\ f\r\ `ntreb\ri. au chemat hingherii. a[adar a `nceput s\ latre [i el.Mersul Trenurilor Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ~n toiul nop]ii. [i-au `nchipuit c\ e ceva serios. Amy. pe o str\du]\ dintr-o mahala. c`inele maidanez B\iatu l\tra a pustiu ca `ntr-un c`ntec de pahar despre tramvaie. care au pus arcanul pe to]i trubadurii . f\r\ s\[i pun\ prea multe `ntreb\ri. ~n toiul nop]ii.[i chiar Pufi]\ \la mic. Despre opt c`ini l\tr`nd simultan a pustiu se b\nuie[te c\ au un motiv temeinic s\ o fac\. deci au `nceput [i ei s\ latre.mai pu]in pe c\]eaua B\iatu. Azor [i L\bu[. a `ncetat s\ mai latre: f\tase [i `[i lingea puii. trezi]i de la l\trat. botezat astfel de baba mioap\ `n curtea c\reia se oplo[ise. C`inele maidanez Rex l-a auzit pe B\iatu l\tr`nd. Dup\ dou\ ceasuri c`inele B\iatu. 111 . care `[i lingea puii `n t\cere. prin urmare. a[a c\ T\rz\nel. deci varianta urlatului la Lun\ cade. Locuitorii din mahala. auzindu-i pe cei doi cum l\trau a pustiu. Patru c`ini care latr\ a pustiu `n aceea[i mahala pot na[te un puternic curent de opinie.

cu tuleie. Era o noapte `n care eventualul trec\tor r\t\cit pe aleile cimitirului “Ultima relaxare” ar fi putut z\ri o forfot\ neobi[nuit\. cu lun\ palid\. Ace[tia b\user\ diazepam cu votc\. C`teva morminte mai `ncolo. care v\ruiau prost. r\cniser\.. dac\ nu chiar responsabil cu gestiunea sau administrator de asocia]ie) f\cea gesturi largi din oasele m`inilor.o pip\ din os. noapte care `]i d\dea fiori. bine`n]eles. ascultaser\ muzic\ la casetofon. `n timpul \sta. noapte neagr\. o stafie stafidit\ [i negricioas\ m\tura frunzele de pe alei oprinduse din c`nd `n c`nd s\ scuipe printre cei doi din]i r\ma[i `n alveole [i s\ trag\ dintr-o pip\ . bordurile. se `mb\taser\ 112 . d`nd indica]ii unor strigoia[i sl\b\nogi [i cam nepricopsi]i.Cip Ie[an Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici 1.. de m`ntuial\. Poveste edilitar-gospod\reasc\ din cimitirul frunta[ „Ultima relaxare” Era noapte. Un strigoi burtos (pe timpul vie]ii fusese cu siguran]\ m\car [ef de sec]ie. zdr\ng\niser\ la o chitar\ cr\pat\ [i dezacordat\. de cear\. basc\ [i salopet\. ni[te fantome chicoteau [i se `nghionteau `n vreme ce [tergeau cu gaz luat de prin felinare inscrip]iile porcoase f\cute cu dou\ nop]i `n urm\ de o ga[c\ de pu[tani satani[ti.

s-ar fi mirat cu siguran]\ de forfota asta neobi[nuit\. 2.`nainte s\ li se fac\ r\u [i s\ plece la casele lor sp`nzuraser\ `n mod ritualic. iar doi strigoi c\rau frunzele uscate `ntrun giulgiu. urmat de cl\mp\nitul unor maxilare desc\rnate. 113 . un sc`r]`it ca de cosciug deschiz`ndu-se. Prin copaci. `n vreme ce v`ntul [uiera n\praznic printre crengile desfrunzite. tremur\toare. Stafia motanului era [i ea prezent\. Ceva mai `ncolo c`teva fantome greblau. S-ar fi mirat. torc`nd [i v`r`ndu-li-se tuturor printre ]urloaie. Asta. ridicate spre bezn\ ca ni[te gheare. dac\ n-ar fi citit `n presa local\ anun]ul despre faptul c\ Prim\ria organizeaz\ o nou\ edi]ie a concursului de cur\]enie “Cel mai frumos cimitir din municipiu”.Mersul Trenurilor lemn [i . posibil fost profesor de sport sau maistru instructor. ale unor f\pturi sau lucruri de pe alt\ lume. care flirta vizibil cu un schelet atletic. `n care nu toate ies conform planului Un sc`r]`it lugubru sparse lini[tea nop]ii. desigur. os pe os. s-ar fi `ngrozit [i ar fi fugit c`t colo. pe aleile cimitirului “Ultima relaxare”. o noapte rece. dup\ cum spuneam. p\s\rele ciripeau: “Crau-crau!”. p`n\ c`nd z\ri `n dep\rtare fantoma unui c`ine [i ]`[ni `n stafia unui copac pe care. Luna se ascunsese dup\ nouri. De groaz\. Schele]ei [i schele]ele merg`nd pitice[te ciuguleau din iarb\ h`rtiile [i chi[toacele sub supravegherea sever\ a unei scheletese cu figur\ didactic\ [i ochelari. fost\ dirigint\. Poveste de Halloween. cu ani `n urm\. ca `n filmele horror. [i doar c`teva raze `nsp\im`ntate proiectau pe ceriu umbre fantastice. cineva `l t\iase ilegal [i `l f\cuse lemne de foc. Eventualul trec\tor r\t\cit. Era noapte: o noapte `nfior\toare. un motan din cartier.

Spune]i. dup\ cum a]i aflat [i de la televizor. ~n arestul sec]iei de Poli]ie era anima]ie: agentul-[ef Vipu[c\ Romulus lovea `n mas\ cu bulanul din dotare pentru a p\rea mai fioros [i se r\stea la trei stafii firave. la ]ambal cu ei! }ambalul . pun`nd z\vorul. semne al os`ndei ve[nice ce le fusese h\r\zit\. c`nd f\pturile ~ntunericului. surprin[i de o alt\ patrul\ [i `ntreba]i unde domiciliaz\. `mping`nd `n fa]a suspectelor o foaie de h`rtie [i un pix. ~n drum spre sec]ie a oprit duba pentru a ridica [i un cet\]ean suspect. b\. spre sub p\m`nt). a[adar au fost s\lta]i pe loc [i b\ga]i `n dub\. spre p\m`nt (mai exact. Adic\ cantitatea d\ trei sfere rotunde din material metalic fieros [i d\ trei lan]uri metalice d\ fier ca cum era alea d\ legam eu cu d`nsele vaca `n sat la mine. Scri]i cum a]i efectuat deplasare `n incinta depozitului d\ resturi metalice d\ fier vechi dup\ raza secsei noastre de unde a]i suptstras fraudulos prin infrac]iunea d\ furt fierul metalic vechi g\sit asupra suspec]ilor.Cip Ie[an o noapte ireal\. care se preg\tea s\ m\n`nce o bucat\ din Lun\. moroii [i mor]ii-vii ies `n lume. b\i. d\ boschetari din \[tia. proasp\t aduse cu duba de patrul\. purtau legate la picioare cu lan]uri ruginite ghiulele grele de fier.. o noapte nep\m`ntean\. `n lin]olii putrede [i murdare. din c`nd `n c`nd. a filosofat majurul. duhurile rele. m\.. 114 . strigoii.. Stafiile. recunoa[te]i! striga agentul-[ef Vipu[c\. `nainte pentru ca s\ deviu ce s`nt acuma.adic\ arestul de la subsol .. ie[i]i din mormintele lor cu nici trei ceasuri `n urm\. de r\cnete.era ocupat de c`]iva mor]i-vii. Era noaptea de Halloween. d\ membrele inferioare. v`rcolacii. ca c\tu[ele. strigoii.. h\-h\! S\ u[ura]i munca d\ activitate neobosit\ a organelor. stafiile. fantomele. . o noapte str\b\tut\. Scri]i [i d\ ce vi le-a]i legat. h\h\! Cristeo. care tr\ie[te p`n canale!”. “Plin\ ]ara. ace[tia ar\taser\ cu degetul `n jos..

doi [mecheri i-au furat craniul [i au tras `n el cu piciorul p`n\ l-au ciobit.Mersul Trenurilor Luat la `ntreb\ri peste ochi. cu care fuseser\ `nmorm`nta]i. El nu s-a mai `ntors acas\. din clopotni]a p\r\sit\. `ntoarce-te! Grinda de sus. copiii. Nici alte f\pturi ale ~ntunericului n-au nimerit-o mai bine `n noaptea de Halloween: c`]iva strigoi mai tinerei. iar vampiri]a. nevast\-sa. adic\ e[ti din \ia care st\ toat\ ziua cu punga d\ v`rcolac la nas. dar i s-a f\cut grea]\ v\z`ndu-i g`tul nesp\lat. care primise leafa [i o beuse. Mai `nt`i a `ncercat s\ mu[te jugulara unui boschetar. iar c`teva str\zi mai `ncolo a dat peste un cet\]ean adormit. `i adreseaz\ [i pe aceast\ cale rug\mintea: „T\ticule. {i un biet vampir a pornit-o de capul s\u prin lume. unuia dintre ei. [i vampira[ii cei mici. au nimerit pe teritoriul unei g\[ti de cartier [i au fost b\tu]i fiindc\ n-au avut ]ig\ri [i fiindc\ purtau giulgii albe. nu?”. 115 . ca tricourile echipei Dinamo. “Aha. acesta a declarat c\ e v`rcolac. cu ca[ la gur\ [i f\r\ tuleie pe maxilare. e pustie f\r\ tine!”. s\rmanul vampir a supt din s`ngele cu mare concentra]ie de alcool p`n\ ce a ajuns mort viu de beat. `n c\utare de s`nge proasp\t. Ceilal]i au r\mas f\r\ banii de pe ochi.

Pe hol. odihneau pe perni]e de catifea un arcan. proasp\t b\rbieri]i. componente ale unui pistol cu cu tranchilizante [i c`teva mici mulaje de c`ini. alb\ la fa]\. priveau cu team\ spre [ef. `ntr-o vitrin\. Dup\ o clip\. institu]ia nu se desfiin]eaz\. nici trage [uturi `n fund.pe por]ile c\reia `n ultimele [ase luni p\trunsese un singur c`ine. femeia de serviciu Marcela era mul]umit\ de sediul pustiu. o ofensiv\ cu fonduri europene. a[tept`ndu-se ca de obicei la ceva r\u. la vreo reducere de personal sau chiar la `nchiderea institu]iei . o les\ cu zgard\. to]i angaja]ii. Popescu `l chema [i pe director. c`nd se f\cea coad\ la casierie. Oftatul colectiv de u[urare flutur\ perdelele ca un v`nt: nu. Dup\ dou\ ore. mai ceva ca la chezin\. diverse rase. fiindc\ se p\stra cur\]enia. dar acestuia angaja]ii nu `i puteau lipi gum\ de mestecat pe coad\. sediul Centrului de Ecarisaj se umpluse `n timp record. Telefonul secretarei era ro[u [i zb`rn`i pentru prima dat\ de la `nceputul anului.Cip Ie[an A[a s-a castrat c\]elul ~n sediul Centrului de Ecarisaj se auzeau troznind din vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard [i miorl\itul motanului Popescu. ci dimpotriv\! Se preg\tea o ofensiv\ f\r\ precedent `mpotriva patrupedelor f\r\ st\p`n. cu multe premii. nevasta [efului. Cu excep]ia zilelor de leaf\. 116 . secretara Anemona intr\ f\r\ s\ mai cioc\neasc\ `n biroul directorului Popescu. pechinezul doamnei Popescu.

ace[tia l-au prins doar pe dul\ul Pandele de vreo sut\ de ori `n aceea[i zi. `n curtea Centrului a parcat o dubi]\ de la Bucure[ti. la prins maidanezi. el fiind un c`ine bl`nd [i prietenos. anun]`nd c\ de-acum `ncolo nu se mai pl\te[te capturarea. S\pt\m`na urm\toare.Mersul Trenurilor * * * Zilele urm\toare au marcat profund [i ireversibil via]a ora[ului. p`n\ c`nd un dul\u a sc\pat [i i-a mu[cat. care tocmai efectuase o vizit\ acolo [i se mira. F\nic\ a fost unul dintre ei. din fericire. profit`nd de neaten]ia general\ [i-a luat pentru acas\. au trecut la r`ndul lor prin padoc m\car de zece ori `ntr-un singur ceas. directorul Popescu era pe teren [i a intervenit la timp. via]a lui F\nic\ s-a schimbat `n bine. din care c`]iva angaja]i au desc\rcat l\zi mari de carton. Asta. c`]i `i ie[eau la num\r\toare domnului primar. ~n ziua urm\toare. pistoalele cu tranchilizante au fost `mp\r]ite hingherilor afla]i pe teren. conform acestora. `n ]arcuri ar fi trebuit s\ se afle cam un sfert de milion de maidanezi. Dup\ ce domnul primar anun]ase c\ hingherii vor fi pl\ti]i la num\rul de animale capturate. La cap\tul primei s\pt\m`ni. ~ntr-o diminea]\. un pistol [i o cutie mare de seringi cu ser tranchilizant. angaja]ii Centrului de Ecarisaj `[i num\rau cu satisfac]ie c`[tigurile. ci doar sterilizarea c`inilor comunitari. Rex. Au vrut apoi s\ sterilizeze o c\]ea prin fierbere. C`]iva hingheri `ncep\tori au interpretat `n felul lor indica]iile cu sterilizarea. gospodarul [ef a trecut la m\suri drastice. care vine de fiecare dat\ c`nd strigi cu]u-cu]u. De atunci. iar el a devenit un ginere fericit. ca s\ nu mai fie loc de fraude. dintr-o lad\. deci au `nceput s\ frece maidanezii cu spirt. pe care soacr\-sa nu-l mai bate la cap. 117 . nu cinci. L\bu[ sau Grivei. al]i maidanezi din cartier.

~n zadar a `ncercat domnul director Popescu s\-i conving\ pe ace[tia din urm\ . din care n-au mai ie[it dec`t ocazional p`n\ la armisti]iu. buni tr\g\tori. care i-a stropit cu agheazm\ [i i-a amenin]at cu afurisenia. Ei au r\mas 118 . iar c`]iva (`ntotdeauna au existat dezertori. cei prin[i `n lupta cu maidanezii municipali s-au pomenit la un moment dat `ntr-o perioad\ de stagnare. maidanez sau ba. cu [arje de cavalerie [i fronturi mutate pe zeci de kilometri `n doar c`teva zile. Nu intr\m mai profund `n studiul istoriei. dup\ care s-au jucat de-a duelul. fiindc\ aceasta oricum se repet\: de[i n-au s\pat tran[ee ca pe frontul de vest. au dormit ne`ntor[i p`n\ la `ncheierea campaniei.la un moment dat a adus chiar [i un pop\ de cartier. al c\rui nume s-ar putea traduce `n limba noastr\ prin „Patru labe”. „Vier Pfoten”. ace[tia au `nceput s\ se plictiseasc\.. Cauzele erau multe: unii dormeau de la tranchilizantele cu care se `mpu[caser\ `n glum\. osta[ii ambelor tabere s-au apucat de s\pat tran[ee. vreo trei f\ceau injec]ii `n burt\ [i se juraser\ c\ nu se mai apropie `n via]a lor de vreun c`ine. ambii.Cip Ie[an Deoarece vreme de c`teva ceasuri nici un c`ine comunitar n-a trecut prin zona controlat\ de fra]ii gemeni Geo [i Teo. au scos pistoalele [i au `nceput s\ trag\ la ]int\ mai `nt`i `n copaci. cu lungi [i obositoare mar[uri. Pe la sf`r[itul lui 1914 `ns\. f\c`nd aluzii la denumirea asocia]iei [i la p\c\tosul personaj biblic Onan. al]ii `[i num\rau banii r\ma[i dup\ prima s\pt\m`n\ sau sufereau de mahmureal\. * * * Primul R\zboi Mondial a `nceput `n for]\. apoi `n cet\]enii care ie[eau cu cump\r\turi de la complex. indiferent de cauz\!) deveniser\ peste noapte simpatizan]i ai unei asocia]ii. din acest motiv.. cu nemaiv\zute mi[c\ri de trupe.

~ntunericul amor]it al stagn\rii era str\puns doar de cele c`teva raze vesele. Cet\]eni oarecum diferi]i la `nf\]i[are. doi[pe. la ghi[eul „Expedi]ii colete” . care se trezesc `n plin r\zboi c\ religia le interzice s\ pun\ m`na pe pu[c\. mai ales c\ padocul municipal putea ad\posti maximum zece exemplare canine .era coad\ mare. care sem\nau leit [i la scrisul de pe etichete sau la sunetele care r\zb\teau din ele . s\ fie cheltuite. hingherul Aurel [i directorul Popescu au ie[it ]in`ndu-se dup\ g`t ca doi fo[ti colegi de banc\ din [coala primar\ [i s-au `ndreptat spre cea mai apropiat\ bodeg\. cumna]i [i mai ales soacre. dup\ cum am mai spus. Prin urmare. Maidanezii municipali se `nc`rligau `n voie pe sub sc\ri de bloc [i renun]au la pl\cuta ocupa]ie doar pentru a b\ga botul `n saco[ele sau col]ii `n picioarele trec\torilor.Mersul Trenurilor pe pozi]ii. trimiteau colete identice ca dimensiuni. Destinatarii erau mul]i: de la diverse rude din mediul rural. pre[edintele 119 .hai. cum\tri. A intrat f\r\ s\ bat\ la u[\ `n biroul directorului Popescu. * * * ~n timp ce dormea de la injec]ia cu tranchilizante (`l `mpu[case un coleg). la oficiul po[tal din ora[ . dac\ se bag\ [i `n cu[ca portarului. situa]ia stagna. S-a trezit brusc [i a plecat la serviciu. Dup\ un ceas.un fel de sfor\it de maidanez adormit cu injec]ii tranchilizante. pre[edintele ]\rii.mai exact. cam ca sectan]ii \ia. * * * A doua zi de diminea]\. p`n\ la primul ministru. p\r`nd la prima vedere s\ nu se cunoasc\. venite de la fondurile care luminau ca un far [i a[teptau... secretarul general al ONU. hingherul Aurel a avut un vis.

120 . Numele expeditorilor nu erau chiar at`t de multe: „Dl. `n curtea oficiului po[tal au `nceput s\ vin\ camioane mari. * * * ~ncep`nd din a treia zi. care se zg`l]`iau p`n\ [i `n timpul sta]ion\rii... `mp\r]ise multe premii.Cip Ie[an Statelor Unite etc. doar greierii mai sp\rgeau lini[tea nocturn\ a ora[ului. Ionescu”. Nu se mai auzea nici un c`ine url`nd. Din coletele pe ale c\ror etichete fusese pus\ [tampila „Retur” m`r`iau cu ur\ ni[te patrupede turbate de foame. Domnul primar era bucuros. apoi `[i luase concediu. A doua zi.

Mersul Trenurilor 121 .

iar m`na i s-a umflat [i n-a mai `nc\put `n po[et\. fugind cu ei `n p\dure [i sc\p`nd de urm\ritori.Cip Ie[an Povestire mic\ despre ni[te mici Familia Ciozv`rt\ a profitat de bl`nde]ea soarelui prim\v\ratic pentru a petrece clipe de neuitat `n p\durea din apropierea localit\]ii lor de ba[tin\. ci doar pe domnul Ciozv`rt\. ~ntre timp. Mai bine. de unde vroia s\-[i scoat\ peria de cap. patru dul\i ciob\ne[ti floco[i [i r\i. domnul Ciozv`rt\ a sc\pat de b\taie. Micii au fost g\si]i a doua zi. lucruri [i mai grave se `nt`mplaser\: pe doamna Ciozv`rt\ a mu[cat-o de deget un b\rz\une. fiindc\ `n acele momente tocmai era ocupat cu ursul. Mirosul micilor la gr\tar a atras mai `nt`i invidia vecinilor. fiindc\ `n po[et\ `i intrase un c`rc`iac mare. Domnul Ciozv`rt\ a salvat micii la timp. Juc`ndu-se pe iarb\ de-a dacii [i romanii. apoi doi bursuci. Tat\l acestuia a dorit atunci s\-l bat\ pe domnul Ciozv`rt\. Ursul n-a fost tentat s\ m\n`nce micii. cu platoul de mici `n m`n\. cu care se luase la tr`nt\. care s-au repezit s\ ia. dar cum fugea el a[a. Din fericire. care nu era a[a de condimentat [i pe care l-a considerat b\iat bun. `n poieni]\. care `l m`nca! 122 . din nefericire. copilul Ciozv`rt\ l-a mu[cat de picior pe un alt copil. c`]iva fra]i jderi [i. s-a `nt`lnit cu ursul. prea condimenta]i pentru gustul s\u.

prefer\m s\ reproducem c`teva articole dedicate manifest\rii: * Ziar de opozi]ie. Ziarele locale [i chiar unele publica]ii centrale au scris mult despre eveniment. eventual tac`m de fat\ (gheare [i g`turi)”. semn c\ acesta n-a trecut neobservat. care nu [i-ar putea permite din salariul mediu pe economie sau din pensie o fat\ `ntreag\ [i la locul ei. Pentru a p\stra obiectivitatea. spat\. ciolan [i cap de fat\ pentru r\cituri.Mersul Trenurilor T`rg de fete Florile priveau spre Soare. iar tradi]ionalul T`rg de Fete tocmai se deschidea oficial. c\r\bu[ii zumz\iau la joas\ `n\l]ime ca ni[te purcelu[i zbur\tori ai lumii insectelor. mai mul]i tarabagii au fost nevoi]i s\ ia aminte la posibilit\]ile financiare ale clien]ilor. apele venite de la munte mai luau c`te o gospod\rie. `n sunet de fanfar\ [i `n prezen]a primarului Axinte R\murel. parfumul teilor se r\sp`ndea prin biosfer\. mul]umindu-i cu sclipiri de rou\ pentru aportul s\u `n procesul de fotosintez\. piept de fat\. antiguvernamental: „Sc\derea nivelului de trai cauzat\ de politica dezastruoas\ a primului ministru [i-a pus amprenta pe T`rgul de Fete din acest an: de team\ s\ nu r\m`n\ cu marfa nev`ndut\. * Tabloid popular [i populist. dou\. cu poze mari. ceaf\. colorate: „O echip\ de inspectori OPC pornit\ s\ controleze T`rgul de Fete a descoperit grave nereguli: multe fete erau 123 . au dorit s\ achizi]ioneze la gramaj pulpe de fat\. Cei mai mul]i dintre ace[tia.

pro-guvernamental: „C`]iva comercian]i s-au pl`ns c\. Comercian]ii prin[i cu m`]a-n sac au primit amenzi ustur\toare. * Ziar central.”. C`teva dintre ele au acceptat s\ pozeze pentru ziarul nostru chiar `n timp ce se cl\teau de detergent: o binevenit\ ocazie de a deveni fotomodele!”. unde le-a amendat pentru prostitu]ie. fuseser\ depozitate `n condi]ii necorespunz\toare. Acesta le-a dus la sec]ie. iriga]ii [i educa]ie. cu specific infrac]ional: „UITUC. `n acest an mai multe firme au comercializat fete chineze[ti 124 . * S\pt\m`nal financiar de mare tiraj: „Economia de pia]\ face ca oferta T`rgului de Fete s\ se diversifice cu fiecare edi]ie. din cauza inunda]iilor. c`]iva elevi cinsti]i [i buni la `nv\]\tur\ care au g\sit fetele uitate de cet\]eanul ebrietat le-au predat primului om al legii `nt`lnit. f\r\ vlag\ [i cam prost\nace. Din fericire. a grindinei [i a g`ndacilor de Colorado nu prea s-au f\cut fetele anul \sta. iar c`teva adresau propuneri ru[inoase trec\torilor.Cip Ie[an expirate.”. s-a `ntins cam mult s\ bea ad\lma[ul. a plecat cu c\ru]a la T`rgul de Fete s\ v`nd\ un purcel [i s\-[i cumpere `n schimb trei tinere care s\-i fac\ b\tr`ne]ea mai u[oar\. galbene. P. Dup\ ce [i-a achizi]ionat fetele dorite. Cererea fiind de a[a natur\. prezentau modific\ri ale propriet\]ilor organoleptice. Ei s`nt siguri `ns\ c\ Ministerul Agriculturii `i va ajuta cu fonduri de la buget pentru a recupera m\car o parte din investi]iile f\cute `n `ngr\[\minte naturale. a[a c\ [i-a uitat marfa sub masa bufetului. * Mic s\pt\m`nal cet\]enesc.M. iar peste fetele stricate s-a v\rsat detergent. Cet\]eanul P.M. iar cele care s-au f\cut au ie[it pipernicite.

*** Articolele de mai sus [i altele de aceea[i teap\ au fost decupate [i lipite pe foile numerotate din caietul studen]esc al domnului primar Axinte R\murel. Pe prima pagin\ fusese scris cu pixul. conforme cu hot\r`rea Consiliului Local Nr.Mersul Trenurilor cu leduri [i becule]e. Reprezentantul pentru Rom=nia al unui mare concern multina]ional ne-a declarat c\. 27/94206.”. dependin]e [i termopane roz. fete contraf\cute pe vapor. `mp\turite cu grij\. Ni[te t\ietori de lemne afla]i `nt`mpl\tor `n trecere pe acolo lau cobor`t pe domnul primar din copac cu tot cu creanga pe care c`nta [i au chemat ambulan]a. din p\cate. ba chiar [i c`teva babe b\tr`ne care [tiu rostul la p`ine. 125 . v`nz\rile la standurile sale nu merg conform estim\rilor. femei `ntre dou\ v`rste. la repezeal\: „~ntruc`t condi]iile actuale. ci prefer\ m`na a doua. v\duva mea s\ primeasc\ 4 (patru milioane) hectare gr\din\ legume `n spa]iu intravilan extraterestru ultracentral. re[apate. am onoarea s\ prezint aleg\torilor mei cele mai alese ur\ri cu ocazia Sfintelor S\rb\tori precum [i demisia mea definitiv\ din toate func]iile de]inute sau nu. Rog prin prezenta ca `n baza aceleia[i hot\r`ri. deoarece rom=nii `nc\ nu au bani s\-[i permit\ fete noi.”. caiet g\sit pe malul unei b\l]i ad`nci. dotate cu perni]e mari [i Euro-IV. nu reprezint\ un cadru viabil [i propice. l`ng\ hainele bune ale primului gospodar. cu balcon. de ultim\ genera]ie.

Cip Ie[an 126 .

l`ng\ paharul cu din]ii. a[teptarea parc\ nu mai era a[a pl\cut\. s\-i dea un plic mare. Totu[i. `l anun]a c\ are de ridicat un milion de dolari [i ceva. a]ipi `ntr-un t`rziu [i. cu multe timbre colorate. dup\ ce `n prima jum\tate de noapte nu-l vis\ nici o clip\ pe po[ta[ cum vine [i-i aduce pensia. b\tr`nul `n]elese adev\rul din plic [i l\crim\: bogatul s\u str\bunic din America murise. Apoi dormi minunat. iar diminea]a se trezi vioi. apoi `ncepu din nou s\ a[tepte pensia. a[tept`nd pensia! 127 . B\tr`nul a[ez\ plicul pe noptier\. De[i avea b\t\turi [i era surd. De data asta. de la banc\. Nu a[tepta s\-i aduc\ po[ta[ul Gic\ altceva. ci doar pensia. se trezi [i rupse plicul `n buc\]i. po[ta[ul `i b\tu la u[\. cu treizeci de zile `nainte de pensie. Scrisoarea respectiv\. l\s`ndu-l mo[tenitor.Mersul Trenurilor A[tept`ndu-l pe po[ta[ Un b\tr`n a[tepta pensia. factorul po[tal Gic\ i se ar\t\ `n vis cu tot cu [apc\ [i tolb\.

De pild\. Se spune c\ p\c\leala a fost sor\ cu rom=nul `nc\ din cele mai vechi timpuri. cel care a r\spuns “Da. cu diverse ocazii. dar nu chiar `n halul \sta! Animalele [tiu s\ p\c\leasc\. vis`nd o lume minunat\. `mp\rate!” la `ntrebarea “Tu e[ti Mircea?”. C`rnatul a disp\rut. fiind luat\ de elevi drept bun\: din c`te se pare. aruncat\ cu arogan]\ de `nsp\im`nt\torul Baiazid. s\-i aleag\ pe ei. Dac\ ar fi s\ o lu\m doar de la genez\ `ncoace. {i el se pricepe la p\c\lit. Pisica doarme `n continuare. pisica pare c\ doarme. fiindc\ vor munci pentru bun\starea ]\rii. mai mul]i oameni politici rom=ni au spus electoratului. dar plin\ de [oricei [i motocei. tot g\sim sumedenie de exemple.. Vlad }epe[ p\c\le[te mai mul]i turci. Reveni]i dup\ cinci minute. Va avea cu 100 de grame mai mult. s\ vad\ ce m\iestrit a fost lucrat covorul. ~n ultimii ani. f\r\ c`ini. ~n 1437. Decebal l-a p\c\lit pe Traian t\indu-[i singur capul. O p\c\leal\ celebr\ figureaz\ [i `n programa [colar\. ar fi fost paharnicul B\rdac\ {trulea.Cip Ie[an P\cal\. iar prin 1462. s\-i arate ceva frumos. C`nt\ri]i pisica. * * * 128 . zic`ndu-le s\ se aplece pu]in. poftindu-l s\ vin\ p`n\ la ei.. C`nt\ri]i din nou pisica. Pune]i pe mas\ un c`rnat (100 de grame) [i ie[i]i din odaie. Omul este un animal. aflat `n stare de ebrietate [i pus pe [otii fiind. `n anul 106. dup\ cum se poate vedea [i pe Column\. Somnul `ngra[\. Rom=nul este om. ]\ranii aduna]i la Bob`lna `l p\c\lesc pe grof. frate cu rom=nul La prima vedere.

pitoresc. iar malul de-abia a[teapt\ s\ se surpe cu tot cu turi[ti [i cu aparatele lor de fotografiat. cum se spune pe la televizor. viu colorate. pepit sau galben dac\ e nevoie. Plantele mint [i ele: cele carnivore s`nt frumoase. Dup\ ce se termin\ treaba. Insectele [i turi[tii care cred `n chestiile frumoase. prin pliante frumoase. dar se face ro[u. De la ele s-au inspirat unii care lucreaz\ `n turism [i care. pitoresc. dup\ eforturi supraomene[ti din partea drumarilor. c`nd au conceput costumele de camuflaj. lucioase. poate a]i remarcat [i dumneavoastr\ c\ locurile de unde se aude cel mai bine ecoul s`nt exact pe buza pr\pastiei. lucioase [i viu colorate spun oamenilor “Hotelul sau restaurantul nostru. unde ve]i putea gusta tradi]ionala tochitur\!”. * * * Pe l`ng\ animale [i vegetale mint [i mineralele. sf`r[itul. Exist\ bolovani care de-abia a[teapt\ s\ se reia circula]ia pe Valea Oltului. Cameleonul.Mersul Trenurilor Minciuna face parte din natur\. ~n plus. pline de sucuri dulci. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. te minte c\ e verde de la mama lui. de exemplu. iar drumarii `[i str`ng sculele [i pleac\. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. De la el s-au inspirat militarii. de[i ar putea s\ par\ greu de crezut la prima vedere. astfel. a echipelor de interven]ie care au muncit non-stop. precum [i politicienii care `[i schimb\ culoarea dup\ rezultatele alegerilor. * * * 129 . de parc\ ar spune insectelor “Corola noastr\. respectivii bolovani `[i dau drumul s\ cad\ pe [osea. lucioase [i viu colorate `[i g\sesc. unde ve]i putea gusta tradi]ionalul polen!”. se degajeaz\ carosabilul.

a[adar strig\tele sale de disperare au fost interpretate oarecum gre[it de localnici. {ugub\]ul cadru sanitar. Bietul om era de meserie cioban. a luat o leg\tur\ de chei `n m`n\ [i s-a aplecat deasupra patului. ostenit. c\ o strig\ cum\tra. unul dintre pirotehni[ti [i-a aprins o ]igar\. `[i p\c\lise colegii din galeria “Av`ntului”. a[a c\ poate s\ apuce firele cu m`na. auzind c\ ursul morm\ia din nou pe la geamuri. F\nic\ l-a p\c\lit pe Mitic\. elev `n clasa a VII-a D. pus pe [otii. zic`ndu-i s\ ias\ pu]in p`n\ la porti]\. Recolta!”. Dup\ ce i-a oferit primul ajutor lui Mitic\. strig`nd “Hai. tem`ndu-se de teza la matematic\.. iar profesorii [i elevii au fost evacua]i. iar ghinionul s\u fusese c\ lupul a venit la st`n\ tocmai de 1 aprilie. Domnul doctor Plasture a fost `ntrebat [i de al treilea pacient “A reu[it opera]ia? Ce mi s-a `nt`mplat?”. Pacientul era tocmai cel care.Cip Ie[an Istoria despre care pomeneam mai sus continu\ s\ se scrie sub ochii no[tri.. Istoria p\c\lelilor. C`nd a fugit afar\ din laborator. F\nic\ [i Mitic\. spun`ndu-i c\ a scos ma[ina din priz\. domnul doctor Anatol Plasture a profitat de c`teva clipe libere pentru a-[i p\c\li un alt pacient. profesoara de chimie a uitat deschise robinetele de gaz. Trupele speciale au cercetat [coala vreme de cinci ore. spun`ndu-i “Bine ai venit. `n timpul meciului de fotbal dintre “Av`ntul” [i “Recolta”. au sc\pat de explozie fiindc\ tocmai f\ceau un ciubuc `n timpul programului. A anun]at telefonic c\ `n [coal\ se afl\ o bomb\. repar`nd ma[ina de sp\lat a unei doamne din cartier. s-a st`rnit panic\. Desigur. [i-a lipit barb\ [i must\]i din vat\. de asemenea: De 1 Aprilie. dar n-au g\sit nici o bomb\. Electricienii [colii. micu]ul Viorel T`ndal\. vecinul ciobanului [i-a p\c\lit soacra. spun`ndu-i c\ transplantul de creier a reu[it pe deplin. 130 . ~n seara aceleia[i zile. a tras o p\c\leal\. fiule! S\ m\ prezint: eu s`nt Sf`ntul Petru!”.

mirosul trecuse frontiera dintre somn [i veghe. frigidere vechi. P`n\ la urm\. Pu]ea `n continuare. ocupat de biciclete. s-a pomenit pe holul comun de la subsol. care `n pijama. care `n izmene sau chilo]i. obi[nuit cu parfumul meseriei.Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci . ca un degust\tor de vinuri rare. dovedind c\ visele pot deveni realitate pentru oamenii cutez\tori. t`r`t pe sc\ri [i `mbr`ncit cu piciorul `n fund.. Nea T\nas\.Me[tere cu aia-n cre[tere. deci a f\cut scandal. dormea. s-a spart ]eava de rahat! Strig\tul unei vecine c\tre so]ul s\u m-a trezit din somn.Vasilic\. a f\cut “Hmmm!”. me[ter instalator specializat `n closete. Nu s-a dat trezit (venise acas\ t`rziu [i cherchelit dup\ un ciubuc). te a[teapt\ meseria! Bag\ mare! Me[terul mahmur dom’ Gic\ a inspirat de dou\ ori. B\nuiesc c\ [i ceilal]i vecini visaser\ cam la fel: c`nd am deschis u[a. a ordonat: . un somn b`ntuit de co[maruri despre r`urile de pucioas\ puturoas\ ale Iadului. ei erau deja pe hol.. apoi s-a `ntors: 131 . administratorul. arunc`nd cu papucii `n cei care tr\geau de el. * * * La etajul patru domiciliaz\ dom’ Gic\. sari din pat. s\niu]e [i multe borcane goale.

Mitic\! Mitic\.A[a e. Chema]i pe cineva. vi-l prezint pe cum\trul meu.Stima]i locatari. prin bezna din fa]\. posed`nd basc\ [i geant\ de scule. aflat pe undeva. sughi]\ el. Am b\nuit c\ nu e de la pasta de din]i. s-a ar\tat o gean\ de lumin\. am remarcat c\ bunul me[ter Mitic\ tr\znea a sec\ric\. dup\ ce fusese pocnit cu borcanul. M\ duc s\ dorm. Stalactite [i stalagmite se aflau cu miile. av`nd `n minte imaginea vecinului Gic\ pe targ\. . *** Treptele spre subsol p\reau f\r\ sf`r[it. Am cobor`t. mai multe chiar dec`t celebrele trepte din Pa[cani. S-a cr\pat [i curge. `ntors din ora[ cu un domn burtos. lumina devenea tot mai puternic\. urm`nd sunetul pa[ilor lui Mitic\. Specialistul Mitic\ a venit la mine: . iar privirile lor binevoitoare sugerau c\ m-ar prinde imediat dac\ a[ fugi. dar to]i s-au bucurat chiar [i dup\ plecarea ambulan]ei. Dup\ multe minute. }eava de rahat e. la fel ca vecinul T\m\d\u. iar o vecin\ mai miloas\ [i-a [ters iute o lacrim\ din col]ul ochiului drept. repar\ tot ce se stric\! E me[ter! Me[ter bun! De[i de la subsol pu]ea `n continuare. s\ nu dau cu capul. mai multe ca de obicei. locatarii s-au culcat la loc. Cu primele raze de soare s-a ivit [i vecinul T\m\d\u. iar c`nd am privit 132 . eu mi-am terminat orele de program [i nu-mi iau de lucru acas\.Cip Ie[an . De la subsol se auzeau mu[te b`z`ind vesele. Coboram `n `ntuneric. Pe m\sur\ ce coboram. Mi-a venit greu s\ refuz: b\rba]ii blocului f\cuser\ cerc `n jurul meu. v\ reclam! Nu se [tie cine a aruncat din `ntuneric cu un borcan `n dom’ Gic\. Apoi. Dac\ face]i g\l\gie. pe orbe[te. a[a am observat la timp o stalactit\ lung\ [i m-am ferit.~mi trebuie un b\iat t`n\r [i voinic s\ m\ ajute! Ceilal]i au r\suflat u[ura]i.

ni[te inscrip]ii m\rturiseau t\cut despre trecerea unor civiliza]ii. [i ]i-o voi `ndeplini!”. succesiunea epocilor. l-am apropiat de ochi [i l-am frecat cu m`neca. am mai apucat s\-l aud pe duh `ntreb`nd: “Mul]umit. prinse `n lan]uri ruginite. “B\i.dar. Un geolog ar fi remarcat pe pere]i. apoi `n fa]\ ap\ru o creatur\ ce nu era. o scar\ a lui Iacov. trei coloane cu capiteluri corintice. urme brune de palme cu degete boante. ~n st`nga. cu pumnul. nici cu spiritul nu st\tea prea bine: “M-ai chemat.. “Traianvs plus Decebalvs per Scorilo” etc. cu l\mpa[e. 133 . Ceva mai `ncolo. a[a cum cu siguran]\ a]i fi f\cut [i dumneavoastr\. Apoi. O lumin\ orbitoare invad\ subteranul. L-am luat. ca ]\ranii la 1907 ori la colectivizare. cu degetul mare de-abia opozabil. un desen st`ngaci reprezent`nd hominizi p\ro[i care fug\reau un mamut arunc`nd spre el suli]e cu v`rf de silex. care at`rna]i cu capul `n jos. b`te [i topoare `n m`ini. un [ir de cuneiforme [i un afi[ electoral scorojit. unor popoare. ~n clipa urm\toare mi-am tras singur una peste nas. `n straturile sedimentare depuse. C\z`nd. st\p`ne. ~n dreapta. C`teva schelete at`rnau de tavan. Eu remarcam doar picturile rupestre. printre urmele mai multor m`ini late.Mersul Trenurilor tavanul aflat la zeci de metri deasupra. ni[te urme de t\lpi care urcau [i inscrip]ia cu vopsea verde “Jos Iliescu!”. Mai `nt`i. mir`ndu-m\.. am v\zut sute de lilieci (sau poate pterodactili). fusese reprezentat\ o v`n\toare de stegozauri (sau brontozauri?). Pe unul dintre degetele desc\rnate sclipea un inel. cu siguran]\. s\-mi trag una!”. st\p`ne? Ce dorin]\ ai? Spune. f\cut\ din materie . st\p`ne?”. Pe l`ng\ mine trecu din sens opus un p`lc de mineri cu b\rbile p`n\ la p\m`nt. dup\ z`mbetul t`mp. am exclamat. c`teva hieroglife egiptene care povesteau anecdote din via]a lui Ramses. care f`lf`ind. a unor oameni: “Caesar plus Bvrebista”.

. ci o `nfundase cu sticla goal\ de sec\ric\.Ai le[inat. eram plecat `n concediu. scoal\. 134 . s-a transformat treptat `n mutra tembel\ a colocatarului Matache. c`nd aceasta a cedat. aplecat\ deasupra mea. care `mi f\cea v`nt cu un ziar. Din fericire. locatarii au aflat c\ me[terul Mitic\ nu reparase ]eava. c\ s-a reparat! Halal b\rbat. vecine? C\ am v\zut cum ai dus m`na la nas [i te-ai scurs pe trepte p`n\ peste damigenele lui dom’ Stamate! Hai. s\ nu reziste la miros! Se vede c\ la matale `n cas\ ai timp de cur\]enie! Dup\ c`teva zile. bre.Cip Ie[an *** Mutra tembel\ a duhului.

Mersul Trenurilor 135 .

a angajat cu ora o echip\ de paparude care s\ presteze servicii de adus ploaie. La pr`nz. a luat banii. a t\iat chitan]a [i a uitat de slujb\. etc!”.Cip Ie[an Ap\ de ploaie Cic\. deasupra hectarului omului nostru. `ntr-un sat. A achitat la popa Pafnutie contravaloarea unei slujbe pentru ploaie. a apelat la mijloacele tradi]ionale. trei botezuri [i o sfin]ire de birou parlamentar. tr\ia un ]\ran. iar a doua zi. El avea un hectar de p\m`nt uscat. V\z`nd c\ nu merge [i nu merge cu aplicarea tehnologiilor moderne `n agricultur\. a investit bani. ~n s\pt\m`na urm\toare seceta a continuat s\ p`rjoleasc\ p\m`ntul. plus TVA. cu dou\ nun]i. dar tot nimic nu se alegea de muncu[oara lui. Popa Pafnutie [i-a notat cu pixul `n palm\. Popa Pafnutie a t\iat o nou\ chitan]\ [i a uitat din nou . inadecvat practic\rii unei agriculturi intensive.a g\sit teancul de chitan]e (27 la num\r) [i l-a luat la rost pe pop\: “Vai. nori negri 136 . Bietul gospodar a `ncercat s\ `ngra[e p\m`ntul at`t natural. s\ nu uite.tot ocupat. `nc\ de la prima or\. a oficiat la r`nd. Popa Pafnutie. 27 de slujbe pentru ploaie pe tarlaua ]\ranului din poveste. c`nd preoteasa . nu se [tie exact . b\rbate. b\rbate. iar ]\ranul a `njurat ur`t de buletinele meteo [i a dat bani pe `nc\ o slujb\. c`t [i chimic. nisipos-s\r\turos [i `n pant\. una dup\ alta. P`n\ `ntr-o zi. luat cu treburile. La fel s-a `nt`mplat [i `n lunile care au urmat: gospodarul pl\tea la pop\. iar popa punea chitan]ele `n sertar [i uita de ele. r\bdare [i talent `ntr-un sistem de irigare.care f\cea curat prin cas\ sau c\uta bani prin sertare.

fiindc\ mai avea de pl\tit un rest la pop\. pompierii [i scafandrii `nc\ `l mai c\utau cu c\ngile prin ap\ pe gospodar.Mersul Trenurilor st\teau `ngr\m\di]i [i se preg\teau s\ se ia la b\taie. 137 . c`nd toat\ ploaia celor 27 de slujbe se ispr\vise. A doua zi. ie[ise ceva cu virgul\ din cauza raportului euro-dolar.

s\ nu fi m`ncat ca[ sau pastram\ de oaie. P`n\ [i groparii de la cimitirul “Odihna” (*) au fost obliga]i s\ sus]in\ probe de aptitudini. a[adar selec]ia celor care ne (*) Vezi volumul "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani" de acela[i autor. Editura Polirom . ~n ultima vreme. „Mieii zburd\ pe c`mpii. Apropierea dintre ciob\na[ul rom=n [i oaie. copii”.2005 138 . via]a locuitorilor din spa]iul mioritic a fost afectat\ direct sau indirect de transhuman]\. c`nd era mic. de-a lungul milenarei sale istorii. reprezentat stilizat sub form\ de trepied . astfel. Gerovitalul. raketul basarabean. l-a transformat `ntr-un specialist capabil s\ detroneze instalatorul polonez.Cip Ie[an Examen de ciob\nit european Pomenisem mai demult despre importan]a competen]ei [i despre faptul c\. care ne-au vizitat ]ara `n c\utare de inedit [i de pl\ceri simple. De milenii. `n care se sprijin\: pot m\rturisi despre asta nenum\rate turiste str\ine.fiindc\ are [i b`t\.. acela[i ciob\na[ rom=n. ministru. un adev\rat ambasador al patriei noastre. Ciob\na[ul rom=n a devenit un brand de ]ar\. Nu exist\ rom=n s\ nu fi auzit de balada Miori]ei. rurale. odinioar\. s\ nu fi purtat c\ciul\ sau cojoc ori s\ nu fi c`ntat. avem nevoie de speciali[ti selecta]i riguros `n urma unor examene dure. haide]i s\-i vedem. indiferent de domeniu. a[a cum nici un pre[edinte. e solicitat [i pe pia]a extern\ . El devine. marc\ `nc\ ne`nregistrat\. teroristul fundamentalist islamic sau umbrela bulgar\.mai ceva ca.. primar sau parlamentar n-a sus]inut vreodat\.

permanent la rece. Glad [i Menumorut: diferen]e de proces tehnologic. tunsoare modern\ cu perciuni. Probe de aptitudini (test eliminatoriu): * Tuns-vitez\. vopsit oaie `n culori de sezon etc. pe durata piesei “Nea Alecu. “Lupu’ la st`n\\\!” sau “Haida. S\ se afle ce distan]\ a parcurs berbecul B din rasa merinos dup\ 4 zile. Un prim examen de ciob\nit european a avut loc deja. b\rbierit berbec. tunde oaia [i berbecu’”. de exemplu. iar densitatea ierbii r\m`ne constant\. pe biletele de examen au fost trecute mai multe subiecte: tuns plastic. Cunosc`nd coeficientul de frecare miu dintre turm\ [i suprafa]a pantei. descoperiri arheologice. cu laturile AB [i AC egale. frunz\ sau caval a unei melodii la alegere din repertoriul ciob\nesc rom=nesc [i interna]ional. haida. [tiind c\ se deplaseaz\ pe bisectoarea unghiului BAC. influen]e externe. s\ se calculeze energia 139 . Variante de pe bilete: “U\\\\i!”. * 150 de oi pasc `n 10 zile iarba de pe o suprafa]\ S `n form\ de triunghi isoscel ABC. b\i Costic\!”. Probe scrise: * Ob]inerea ca[ului [i zerului `n cnezatele lui Gelu. solz de pe[te. la punct fix. * Aruncarea cu b`ta dup\ c`ine. c\rare pe mijloc. precum [i traducerile acestora `n trei limbi de larg\ circula]ie interna]ional\. [i [uieratul ca la strung\. nea Alecu. bucium. breton simplu. cu sau f\r\ degete. * O turm\ cu masa M coboar\ de la munte cu un batal frumos `n frunte [i trei c`ini ciob\ne[ti neomologa]i pe o pant\ de unghi alfa. Pentru a se evita fraudele. * Interpretarea din tilinc\.Mersul Trenurilor vor reprezenta pe p\[unile Europei va fi mai dur\ dec`t cea de la Eurovision. * Strig\turi ciob\ne[ti din b\tr`ni.

* Stoarcerea br`nzei asistat\ pe calculator (simulare `n condi]ii de `ntuneric. Eros `n rela]ia dintre ciob\na[ [i oi]a b`rsan\. 140 . frig.Cip Ie[an cinetic\ a turmei la baza planului `nclinat de lungime l. num\r de c`ini etc. pozi]ie social\. cauzat\ de diferen]ele de avere. * Atitudinea ciob\na[ului moldovean `n fa]a mor]ii [i alegoria moarte-nunt\. be]ie [i stress). Acutizarea luptei de clas\ dintre ciob\na[i. v`nt.

`nvine]ite. coarne. salarii mari [i chefuri pe p\tur\. `n spirit european. iat\ ce am descoperit: * Gospodarul Silvestru Paraipan a rupt pisica-n dou\. Silvestru `i urase cu doi ani `n urm\ s\-i moar\ capra. at`rnate de cap. lovite cu picioarele. r\sucirea sau ruperea cozii animalelor. coad\ sau p\r”. Din pur\ curiozitate am `ncercat s\ afl\m cum respect\ cresc\torii no[tri deveni]i dintr-o dat\ europeni normele de bun\stare a dobitoacelor din gospod\rie. la iarb\ verde.. apoi a aruncat m`]a moart\ `n curtea vecinului Pamfil Epure. iar animalele nu vor mai putea fi `mpinse.Mersul Trenurilor Ve[ti bune pentru animale Intrarea `n Uniunea European\ nu `nseamn\ doar veselie. Rom=nii care posed\ pe l`ng\ cas\ animale domestice s`nt nevoi]i s\ respecte anumite norme europene. Cine va avea curiozitatea s\ citeasc\ aceste norme va afla c\. ea impune [i sacrificii. picioare. c\ [i-a pus boii `n c`rd cu dracul [i i-a scos f\r\ coarne. dup\ cum le arat\ numele. „nu mai s`nt permise strivirea. * Domnul primar Ieremia P\tur\ este acuzat de ni[te cons\teni c\ a legat boul de coarne [i omul de semn\tur\. c\ a dat c`inelui s\ ling\ sare [i s\ m\n`nce mere p\dure]e. * Printr-o scrisoare anonim\ isc\lit\ de locatarii blocului PI-6 am fost informa]i c\ domnul Paul Viezure de la etajul trei a `ncercat s\ fac\ sit\ de m\tase din coada c`inelui Pufi]\ al doamnei Georgescu de la parter. s\ asigure bun\starea animalelor. “Norme de bun\stare a animalelor” se numesc ele [i s`nt menite. apoi c\ a f\cut din cal m\gar [i din ]`n]ar arm\sar.. Acestuia. c\ a 141 .

* ~n fine. c\ a fost prins cu m`]a `n sac (s\rmanul patruped risc`nd astfel s\ se sufoce). r\m`n multe `ntreb\ri privind originea numelor “La motanul cherchelit”. “La m`]a beat\”. mai mul]i pensionari [i bugetari rom=ni tr\geau m`]a de coad\. c\ a luat partea leului.Cip Ie[an v`ndut pielea ursului din p\dure. motiv`nd c\ din pensie nu-[i permite central\ de apartament [i termopane. c\ s-a aruncat `n gura lupului (pe care `l `mbr\case `n prealabil `n piele de oaie!). iar b\tr`nul Hagi Tudose a fost surprins pe c`nd `ncerca s\ taie coada pisicii. c\ a urcat scroafa `n copac [i multe altele asemenea r\ut\]i. “La c\]eaua le[inat\” sau “La c\]eaua sp`nzurat\”. braserii [i bufete din diverse zone ale patriei noastre. Ieremia P\tur\ nu este tocmai un prieten european al necuv`nt\toarelor. c\ a umblat cu cioara vopsit\ [i a luat dou\ piei de pe un bou. purtate de diverse bodegi. c\ a pus clopo]ei pisicii ca s\ nu mai prind\ [oareci. 142 . * ~ntr-una din zilele trecute. care ne fac s\ credem c\ dl.

Mersul Trenurilor 143 .

C`nd s-a `ntors capra de la cump\r\turi. {i capra plec\. la gaze. nu te repeta. iezilor.. dar trei iezi cucuie]i care s\ se transforme `n trei purcelu[i nu mai v\zuse.. c\ ne ]ii `n curent [i se duce c\ldura”. “Deci. bag\ chestii noi! Gata.Cip Ie[an Capra cu trei purcelu[i Pe cei trei iezi. OK. sigur. cei trei iezi s-au `mb\tat. u[a mamii descuie]i. apoi reciti ambele pove[ti.. ca `n 144 . De curiozitate. sigur. Ambele se terminau prost pentru el. ave]i grij\.”. m\muc\. Se opri s\ chibzuiasc\. cu cei trei purcelu[i. cunoa[tem. ai t\iat-o?”. m\muc\. care b\user\ ca porcii. “M\i. Nu era prima dat\ c`nd capra `[i l\sa iezii singuri acas\. se transformaser\ `n cei trei purcelu[i.. [tim problema”. hai. a[a c\ lu\ o decizie. cei trei iezi transforma]i `n cei trei purcelu[i `[i construiau case. ie[i mai repede.. m\muc\. “Deci. nu v\ juca]i la foc. mai schimb\ [i tu caseta. mama lor. cea a caprei cu trei iezi [i aia. ei s-au apucat s\-[i `nal]e case. i-a l\sat singuri acas\.. nu deschide]i dec`t dac\ v\ c`nt c`ntecul \la. “Da. eu ies”.. Realiz`nd c\ au ajuns `n cu totul alt\ poveste. treburile astea intraser\ `n rutin\.... “Da.. [tim. De data aceasta. tiva.. `n care s\ se ad\posteasc\ de lup. capra. fiind un lup trecut de prima tinere]e: prinsese colectivizarea.. capra uitase `n c\mar\ o damigean\ cu vin... dup\ cum spuneam.. “Da. ~n\untru nu era nimeni: cei trei iezi. v\zuse fo[ti activi[ti de partid transform`ndu-se `n vajnici parlamentari cu idei europene. revolu]ia. V\zuse multe p`n\ acum. [ti]i. ~ntre timp. Lupul nu [tia ce s\ mai cread\. a g\sit u[a tr`ntit\ de perete.”. cu trei iezi cucuie]i.

mai gospodar. Dup\ pu]in\ vreme. al doilea. o c\su]\ de vacan]\ cochet\. 145 . iar al treilea. `n sta]iune. Se pare c\. ci cu procurorii [i masca]ii. o caban\ din lemne. care i-au s\ltat [i i-au dus cu duba. transforma]i `n purcelu[i. ei s-au pomenit `n vizit\ nu cu lupul. la `nt`lnirea cu Scufi]a Ro[ie. dup\ care a gr\bit spre p\dure. din paie.Mersul Trenurilor poveste: primul. din c\r\mid\ [i beton. Lupul a fost cel care i-a denun]at. cei trei iezi [i-au construit casele din bani publici. cu termopane.

e o culoare care sugereaz\ libertatea. dup\ cum se [tie. a fost semaforizat\. `n fa]a palatului. pe ro[u. ~n ]ara ~mp\ratului Verde. iar lucrurile evoluau. a[a c\ situa]ia stagna. cum s-ar spune.Cip Ie[an Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ~n ]ara ~mp\ratului Ro[u toate erau. Totul a fost bine. 146 . fiindc\ verdele. c\ile deschise. cele mai multe chiar interzise. aproape toate erau verzi. [i to]i vedeau ro[u `n fa]a ochilor. din pia]a mare. verde [i frumos `n ]ara ~mp\ratului Verde p`n\ `n ziua `n care cea mai mare intersec]ie.

Cum lipsea ciob\na[ul moldovean de-acas\. `ntr-un local. cine-a cunoscut m`ndru ciob\nel. Vitoria nu [i-a mai g\sit b\rbatul. ba colo. La un moment dat. c`nd a citit anun]ul. au pus-o la pro]ap [i au m`ncat-o tot `naintea lupului. Vitoria nu [i-a mai g\sit so]ul. minunat b\rbat (c`nd nu este beat!). chefuind cu l\utari. talentat oier cu fluier de fier. ci la substan]iala recompens\. Ea nu [tia c\ so]ul ei avea o oi]\ n\zdr\van\ [i b`rsan\. burtos [i chel. Oaia. lupul cel r\u o p`ndea. Vitoria. Din cauza Miori]ei. nu s-a mai g`ndit la ciob\na[. care vorbea. c\ut`nd un telefon. cum Vitoria `[i lua copilul [i c`inele. pe [est. iar p\rerile medicilor legi[ti [i ale autopsierilor despre starea ciob\na[ului moldovean coincid. pe ciob\na[ul moldovean. ciob\na[ul vr`ncean [i cel ungurean au v\zut-o [i au prinso `naintea lupului. A doua zi a fugit din saivan. miori]a. ~l g\sea ba prin c`rciumi. vezi c\ nevast\-ta vine pe Poteca Bradului!” etc. Ciob\na[ul moldovean s-a `nt`lnit cu Vitoria mai t`rziu. punea m`na pe baltag [i pleca s\[i adune so]ul de pe drumuri. Din nefericire. care nu era nici colo. Aceasta st\tea de [ase [i `i spunea “B\i. nici colo. ba colo. ba pe la vreo strung\.Mersul Trenurilor Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei Ciob\na[ul moldovean avea o nevast\ cic\litoare. mic. mulg`nd oile. talentat p\stor. de d`nsul mi-e dor etc [i ofer substan]ial\ recompens\!”. Din fericire. au t\iat-o. deci a dat anun] `n pres\: “Cine mi-a v\zut. Doamna avea asupra ei baltagul. ascuns `n bosche]i. un fel de cincizeci de neveste `ntr-una singur\. 147 .

catastrof\: ce ziua lucrase. s\ nu se r\stoarne! spuse Manole femeii. dezastru. cum s\ nu crape gresia c`nd schimb\ vreo siguran]\. nevast\-sa. [i ]ine de-aici peretele. ciubucuri [i mici `nv`rteli. A muncit p`n\ seara. Dup\ ce a `nv\]at toate astea.. noaptea se surpase! ~ntre timp. De]in`nd tainele vie]ii [i ale meseriei. Manole [i-a deschis SRL de construc]ii [i a c`[tigat licita]ia pentru o vil\ `ntr-un nou cartier select. 148 .. f\. apoi sa culcat.Ia. s\ aib\ m\car un zid c`t de mic de ar\tat beneficiarului. nevast\-sa Ana `i f\cea de m`ncare. O idee `ncol]i `n mintea me[terului: . o `mpachetase `ntr-un suferta[ [i venise cu ea la [antier. me[terul a `nceput s\ `nve]e din gre[eli: a aflat cum s\ nu sparg\ geamurile c`nd d\ cu trafaletul. Se dusese deja vestea c\ `n cartier locuie[te un me[ter cu acte. ~ntre timp. Manole a considerat c\ st\p`ne[te tainele vie]ii [i ale meseriei. b\utur\ cu b\ie]ii. `ncep`nd s\ cl\deasc\ repede-repede. terminase de f\cut m`ncarea. Ana. ~ntr-a cincea era tot mahmur [i s-a pomenit la u[\ cu o vecin\ care avea nevoie s\-i schimbe un oberteil. discoteci. s\ nu dea foc mobilei c`nd pune faian]\ sau s\ nu-[i scape cheia francez\ peste degete c`nd `[i coase un nasture. Treptat. nici despre vecinii de jos. de[i `n [coala de mai[tri `i umblase mintea doar la distrac]ii. C`nd s-a v\zut cu patalama la m`n\ a chefuit trei zile. la [antier. A doua zi de diminea]\. panaram\.Cip Ie[an Balada Me[terului Manole Manole era me[ter. inunda]i. N-are rost s\ pomenim despre cum a schimbat Manole oberteilul doamnei.

149 . b\rbate. m\ mai ]ii mult a[a? Mi-au amor]it m`inile!”.Mersul Trenurilor Beneficiarul nu era prost. La cap\tul unei luni `n care b\tuse drumurile de poman\. alese cariera politic\. iar Manole plec\ s\ se angajeze `n alt\ parte. era un neispr\vit! Prin urmare. `[i cump\r\ o vil\ `ntr-un nou cartier select. Manole auzi din peretele dormitorului: “B\rbate. to]i patronii se fereau de el ca de grip\. Dup\ pu]in timp. `n care avu mare succes. me[terul cu acte realiz\ eviden]a: nu era bun de nimic. ~n prima noapte. pe c`nd chicotea [i se h`rjonea `n pat cu amanta. Fiind o loaz\. deci rupse contractul [i chem\ alt\ firm\ s\ continue lucrarea. nu [tia s\ fac\ nimic.

~n s`nul sportivului s-a cuib\rit o familie de veveri]e. ca Mo[ Cr\ciun. pilotul aparatului AN2 a confundat din gre[eal\ salopeta sa cu a unui coleg care avea preg\tit\ pentru aceea[i or\ o misiune utilitar\. cum s-a `nt`mplat `ntr-o localitate `nvecinat\.Cip Ie[an S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi C`nd s-a s\rb\torit atestarea documentar\ a localit\]ii. ci focuri de artificii [i un atractiv program de para[utism acrobatic. consilierii au hot\r`t s\ ofere oamenilor nu doar bere. se putea [i mai r\u. ca de obicei. al doilea a fost dobor`t de gr\niceri pe c`nd survola ilegal frontiera de stat. unde se simte bine. unul at`rn\ [i acum `n bradul de l`ng\ [coal\. de 150 . la o `n\l]ime de peste 30 de metri (dup\ cum se poate citi pe altimetrul de la m`na sa). nici p`n\ azi nu se [tie ce s-a `nt`mplat cu 14 dintre cei 25 de para[uti[ti care au s\rit din avion cu cinci secunde `nainte ca nea Gic\ s\ dea foc la fitile. ea fiind v\duv\ [i gospodin\. iar al treilea a ajuns ca vai de capul s\u. Oricum. iar bradul nu poate fi t\iat f\r\ aprobare de la jude]. S\rmanul om nu se poate da jos. O gre[eal\ de organizare a f\cut ca artificiile montate `n fa]a C\minului Cultural s\ fie lansate tocmai `n timpul spectacolului aerian. Alt para[utist a nimerit prin horn. unde tot cu para[uti[ti sportivi a fost s\rb\torit\ Ziua Recoltei: la vestiar. fiindc\ s-a lipit de r\[in\. Dintre ceilal]i para[uti[ti. dup\ ce s-a apucat de b\ut. `n casa unei doamne. Mai pu]in noroco[i au fost cei trei colegi lua]i de v`nt: primul a ajuns `n furca uitat\ de proprietarul s\u l`ng\ o c\pi]\ de f`n.

unde au fost fug\ri]i de ni[te mistre]i. `n plin c`mp. iar localnicii aduna]i `n pia]\ s\ vad\ spectacol aerian s-au pomenit cu trei tone de b\legar. f\r\ para[ut\. cei doi [i-au inversat planurile de zbor. 151 .Mersul Trenurilor aruncat din avion `ngr\[\minte naturale (ie[ea mai ieftin dec`t cu `ngr\[\minte chimice). ~ncurc`ndu-[i salopetele. Para[uti[tii sportivi au ajuns la mama naibii.

Cip Ie[an 152 .

rector al Universit\]ii. fondurile au fost folosite pentru dotarea laboratorului de cercetare. o saco[\ plin\ cu puncte materiale de mas\ „m”. A fost atestat\. bat mingea pe maidan c`t e ziua de lung\ [i umbl\ `n pantalona[i scur]i. prin grija primarului. c\minul cultural. din c`te se spune.Mersul Trenurilor Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt Unii spun c\ iarna e bucuria copiilor. fac oameni de z\pad\ [i se bulg\resc. dup\ ce a g\zduit `n amfiteatru mai multe spectacole de muzic\ popular\ cu interpre]i `ndr\gi]i. care se dau cu sania pe derdelu[. Al]ii s`nt de p\rere c\ bucuria copiilor e vara. lipsa dot\rilor din unit\]ile de `nv\]\m`nt. Universitatea Popular\ „L\cust\ Vod\” `mparte sediul cu prim\ria. elevilor [i studen]ilor. Din aceste fonduri s-au achizi]ionat trei sisteme de referin]\. merg la sc\ldat sau la furat cire[e. patineaz\. zece coeficien]i de dilatare nou-nou]i. La facultatea de fizic\ popular\. [i se nume[te “popular\” din cauza popularit\]ii de care se bucur\ pe plan local. un magazin mixt [i trei bodegi. O cauz\ a acestor greve este. exist\ [i institu]ii particulare care reu[esc s\ atrag\ fonduri pentru achizi]ionarea materialelor. un plan orizontal din import [i un `ntreg spa]iu 153 . oarecum. indiferent de sezon. Adev\rul e c\ bucuria cea mai mare a pre[colarilor. din fericire. c`nd minorii se t\v\lesc pe iarb\. este atunci c`nd cadrele didactice intr\ `n grev\ [i nu se mai ]in ore de nici un fel.

dat`nd cu mult dinaintea genezei poporului rom=n. suprafe]ele [i razele lor. prinz`nd roz\toare pentru col]ul viu. La aceste raze de cerc se `nc\lzesc studen]ii. iar `n locul cadavrelor este folosit s\pt\m`nal paznicul Georgel. Nici viitorii absolven]i ai sec]iei de istorie popular\ nu s-au pl`ns vreodat\ de lipsa dot\rilor. un logaritm nou-nou]. Studen]ii facult\]ii de matematic\ din cadrul aceleia[i institu]ii beneficiaz\ [i ei de cele mai noi dot\ri: doar `n ultimul an s-au primit trei kilograme de integrale. c`]iva radicali. S-au mai achizi]ionat tot din import [i c`teva mobile M care se pot deplasa rectiliniu sau curbiliniu. uniform sau accelerat. instala]ia de iluminat [i cea de `nc\lzire fac parte din istorie. nici cadavre pentru disec]ie. un set complet de bisectoare [i mediatoare. Mici probleme s-au semnalat la facultatea de medicin\ popular\. mort de beat. precum [i patru cercuri. Conducerea institu]iei pl\te[te cu ora c`te un copil mai costeliv din sat. puncte de tangen]\ [i drepte paralele de ultim\ genera]ie. unde nu exist\ schelete. Deocamdat\.mai exact. deoarece canalizarea Universit\]ii. cu viteze de p`n\ la 250 de kilometri pe or\. 154 . din nefericire. aceste din urm\ materiale didactice au fost `nmatriculate pe numele domnului rector [i ale rudelor sale. iar o mare parte a programului de studiu [i-o petrec pe sub scaunele din s\lile de curs. axa Oy). cu tot cu diametrele.Cip Ie[an tridimensional (c\ruia `i lipse[te. pe care `l arat\ studen]ilor la cursurile despre sistemul osos. `ntre oricare ora[e A [i B din problemele date pe la olimpiade. Studen]ii facult\]ii de biologie popular\ s`nt bucuro[i c\ de material didactic e plin\ balta comunal\. `n iernile mai friguroase. diverse segmente. mai multe unghiuri ascu]ite sau obtuze. una dintre axele de coordonate .

Mersul Trenurilor

Cea]a bate filmul
Nimeni nu [tie exact dac\ mai `nt`i a fost oul sau g\ina, nici unde `ncepe de fapt circuitul apei `n natur\. Se [tie doar c\ la un moment dat apa, leag\nul vie]ii, se transform\ `n pic\turi fine, mici de tot, [i devine cea]\, prin care nu se mai v\d a[a de bine gropile din asfalt, mizeriile, cojile de semin]e [i raha]ii de c`ine care se `nal]\ pe trotuar. C`nd au `nceput zilele ce]oase, locatarii din cartier au sperat c\ vor sc\pa de munca voluntar\ obligatorie, de greblat frunzele [i de adunat gunoaiele de pe spa]iul verde, c\ vor sc\pa de focurile alea din frunze uscate [i gunoaie, care `n fiecare an umpleau de fum puturos spa]iul dintre blocuri. Pentru administratorul asocia]iei de locatari, domnul Axinte Hercule, nu exista cea]\, ci doar lene, fug\ de r\spundere [i lips\ de sim] civic. Prin urmare, a `ncercat s\ mobilizeze oamenii [i s\-i scoat\ din case la munc\ voluntar\ obligatorie, ca `n ultimii ani. Cum mergea el a[a, prin cea]a deas\, de la un imobil la altul, a remarcat c\ drumul pare mai lung ca de obicei. A pus `n sinea lui `nt`mplarea pe seama expansiunii Universului, despre care urm\rise un film documentar. Pe m\sur\ ce `nainta `mpins de sim]ul datoriei, cea]a devenea tot mai deas\: la `nceput, ca un lapte, apoi ca un iaurt [i, mai spre final, ca o sm`nt`n\ groas\, de la ]\rani. Despre domnul administrator Axinte nu s-a mai auzit nimic din acea zi, iar locatarii, ferici]i `n unanimitate, [i-au v\zut `n continuare de via]a lor, chiar [i `n condi]ii de cea]\. Ca `n fiecare diminea]\, doamna Lucre]ia de la parter a plecat vioaie spre complex [i tot ca `n fiecare diminea]\ se
155

Cip Ie[an

preg\tea s\ r\spund\ la salutul unor vecini care plecau la serviciu cu bicicletele. V\z`nd prin cea]a groas\ dou\ faruri, le-a f\cut semn cu m`na. “O zi bun\, spor la lucr...” a mai apucat ea s\ strige; din fericire, camionul de care s-a izbit cu capul sta]iona urcat pe trotuar, [oferul fiind dus dup\ ]ig\ri. Dup\ ce s-a dezmeticit, [i-a continuat drumul spre magazin, frec`ndu-[i cucuiul din frunte de parc\ ar fi vrut s\ cheme un duh dintr-o lamp\ fermecat\. ~nc\ mai freca atunci c`nd, tot din cauza ce]ei, a c\zut `ntr-o groap\ nesemnalizat\. A avut noroc mare doamna Lucre]ia, fiindc\ a c\zut pe moale, peste ni[te cet\]eni nimeri]i `n aceea[i groap\ `nc\ din zori, care se plictiseau [i jucau b`za. ~ntre timp, domnul administrator Axinte Hercule continua s\ mearg\, mir`ndu-se: “Expansiune, expansiune, da’ cam mare, totu[i, nu?”. ~n jur nu vedea nimic, deci se ghida dup\ sunete, din ce `n ce mai necunoscute... *** ~ntr-o sear\, dup\ ce v`ntul risipise cea]a de peste cartier, jurnalele de [tiri din `ntreaga lume au prezentat cazul unui necunoscut mic, burtos, n\du[it, cu basc\ [i palton peste bluza de la pijama, f\r\ acte (dar ]in`nd `n m`ini o list\ scris\ cu pixul), care mergea de nebun prin cea]\, prin ninsoare, prin z\pada de pe banchiz\, [i care a fost `nt`lnit de membrii unei expedi]ii polare multina]ionale. C`nd s-a ciocnit de ace[tia, necunoscutul a strigat: “Aha, deci aici era]i! Haide]i, haide]i la treab\, spa]iul verde dintre blocuri ne a[teapt\!”. Oamenii de [tiin]\ cred c\ este vorba de un supravie]uitor al unei specii disp\rute.

156

Mersul Trenurilor

Cineva, acolo, sus, ne p`nde[te?
~ntr-un vechi letopise] datat de prin veacul al XIV-lea curio[ii pot citi urm\torul paragraf: “Atunce vredniculu paharniculu B\rdac\ Novac ridicat-a ochii `n v\zduhulu [i a[a gr\it-a: M\rite voievodulu, au ce e obiectulu zbur\torulu neidentificatulu de pre ceriulu? Domnulu Moldovii scos-a palo[u [i strigat-a: E un ozeneulu turcesculu! Pre el s\ mi-l lovi]i, viteji arca[i! Cerulu s-a `ntunecatu de puzderia s\ge]ilor, iar\ obiectulu fugit-a cu zgomotulu. Vod\ ridicat-a pre loculu respectivu o m\n\stire, iar cui intr\ acolo `i cade p\rulu [i sb=rn=e pana palo[ului voinicesculu.” Mai t`rziu, pe la finele secolului al XIX-lea, `ntr-un cotidian local de opozi]ie ap\rea, cu semn\tura „N. Mernicu”, textul din care cit\m: “Considera]iunea de care se bucura onor. dl. Pache Haralambie-Vla[ca, mo[ier [i deputat liberale, `n s=nul partidului [i electoratului urbei, sa compromis groasnic eri sear\ c=nd d=nsul a povestit dela tribun\ despre ma[in\ria sburetoare vedut\ cu doue dile `n urm\, la mo[ia d-sale. Fiind cunoscute legile firei, anume c\ obectele mai suptstan]iale ca aerul nu pot sbura, ne chestion\m c=t de turmentat trebue s\ fi fost domnul deputat liberale `n acele clipe `n care cu sigura]iune numai la viitorul Patriei nu se putea g=ndi. Eat\, onorabili [i distin[i electori, cine v\ ]ine `n m=ini destinele, eat\ cui a]i dat d-voastre votul!”. {i mai t`rziu, aproape de zilele noastre, un proces157

Cip Ie[an

verbal completat cu bra]ul lung al Legii consemna a[a: “Tov. pltner. Mitran Ghe. Rafael [ef post com. C`l]i raportez c\ vehiculu zbur\tor care a ifectoat aterizare pe raza postului m-eu `ntre DN 96 [i DE 62 prezenta defec]iuni la sistemu de iluminat find nenmatriculat la num\r. conduc\toru vehicului a refuzat s\ prezinte actele la control permisu buletinu certificatu [i talonu. Finc\ era verde la fa]\ ca be]ivu dup\ ce bea eam dat fiola alcoltest de alcol s\ sufle `n ia care mea m`ncato de-odat\ motiv ptru. care la-m arestat preventiv cu bulanu d`n dotare ear vehiculu suspect lam transportat `n curtea postului une lumineaz\ ca becu aprins [i d`n el ese sunete [ii aburi ca c`nd ne duce la baea comunal\ `n fiecare luni c`nd pic\ pe un[pe eanuare ale anului.”. *** ~n ultimii ani, libertatea de exprimare a permis semnalarea mai multor fenomene stranii, care nu se pot explica dec`t prin interven]ii cel pu]in extraterestre. Despre c`teva dintre ele, `n cele ce urmeaz\: * Domnul Eugen Pojghi]\ este bun gospodar [i reputat viticultor. Din pivni]a sa au disp\rut trei bidoane cu t\m`ioas\ rom=neasc\, de c`te un dubludeca fiecare. Singurele urme r\mase la fa]a locului, `n praful pivni]ei, au fost l\sate de ni[te t\lpi cu c`te trei degete, care provin cu siguran]\ de la o f\ptur\ din alt\ lume. Sau de la vecinul N\stase, care are [i el c`te trei degete la picioare, dup\ ce a adormit beat `ntr-un [an] [i a degerat. * De[i a ajuns acas\ tot dup\ miezul nop]ii, Georgel era treaz [i cu portofelul `ntreg. B\ie]ii de la bufet zic c\ `n seara respectiv\ nici n-a trecut pe-acolo, iar el `nsu[i declar\ c\ a fost r\pit de ni[te fiin]e `nalte [i sub]iri, cu picioare lungi de la g`t p`n\ la p\m`nt. Nevast\-sa l-a
158

pe l`ng\ Vega! {tie baba! Da’ al cui e[ti matale din Proxima Centauri. r\spunse acesta. h\t. * ~n vreme ce venea de la cimitirul comunal.Mersul Trenurilor pocnit [i a intentat divor]. dar necunoscutul a disp\rut ca din pu[c\. care i-au dat bine]e [i i-au spus c\ tare frumos s-a mai f\cut p\pu[oiul prin p\r]ile celea. * Dup\ ce s-a jucat o zi `ntreag\ cu mingea pe maidan al\turi de ceilal]i repeten]i ai [colii. a insistat ea. “Eu? P\i. 159 . Baba l-a `ntrebat pe cel mai r\s\rit dintre ei “Da’ matale de unde e[ti. lungi. baba Demelza }igl\ s-a `nt`lnit cu trei necunoscu]i slabi. Costelu[ s-a `ntors acas\ curat [i cu pantalona[ii neg\uri]i `n genunchi. bre!”. dac\ [tii matale!”. cu capul [i cu ochii mari. f\c`nd o glum\. maic\?”. “Aha. tocmai de pe la Proxima Centauri.

font\ sau o]el de scule. dac\ a]i fi pe[ti[or din aur adev\rat. nu se [tie. d\-mi drumul. deci for]a de greutate e mai mare dec`t cea arhimedic\. de vreme ce pe[ti[orul de aur s-a repezit ca prostul. cum am spus. un fel de vedet\. de parc\ ar fi fost medalie olimpic\. s\-mi saie ochii. Habar n-avem ce sistem de propulsie o fi avut pe[ti[orul de aur. pe[ti[orul de aur a `nceput cu amenin]\ri: “B\i. nici s\ nu mai vorbim: ace[tia ruginiser\ sau cocliser\ de la ap\. ar\tau ca vai de solzii lor [i sc`r]`iau din `not\toare. Asta pare greu de crezut. `l chem pe taic\meu sau pe frate-meu mai mare!”. Prin urmare. Pe[ti[orul nostru de aur ori o fi fost gol pe din\untru. Oricum. a[adar se d\dea [mecher. s\-l ajute la `not: aurul este mai dens ca apa. ceva-ceva tot a pus el `n c`rlig. ori no fi fost chiar din aur-aur. de m\car 18 carate. pescarul din poveste o fi pus `n undi]\ vreo momeal\ deosebit\. Pe[ti[orul de aur era deosebit.Cip Ie[an Povestea pe[ti[orului de aur Pe[ti[orul de aur se d\dea [mecher `n fa]a pe[ti[orului de argint [i celui de bronz. ci din plastic poleit. aur de trompet\. `ntreg blocul a fost l\sat f\r\ c\ldur\ [i ap\ cald\!). el fiind cunoscut `n cartier pentru datoriile sale mari la `ntre]inere (din cauza lui. Dac\ ar fi avut vreo r`m\ scump\. sigur nu v-a]i repezi ca fraierul la o r`m\ obi[nuit\. Despre rela]iile sale cu al]i pe[ti[ori din fier. c\ te fac. cu siguran]\ ar fi b\ut-o. Dumneavoastr\. C`nd s-a pomenit `n palma b\t\torit\ [i murdar\ a pescarului. Pescarul nu i-a dat 160 .

pe[ti[orul de aur a trecut la rug\min]i: “Nene. auzind c\ pe[ti[orul de aur se ofer\ s\-i `ndeplineasc\ trei dorin]e. a[a c\ fo[tii s\i vecini de bloc nu au nici acum ap\ cald\ [i c\ldur\. (*) . De atunci. s\ aib\ ce b\ga `n oal\. A aruncat pe[ti[orul de aur `n ap\ [i a cerut mai `nt`i o vil\. merit\ s\ `ncerce. Pescarul a c`nt\rit pe[ti[orul `n m`n\ .chiar de mai multe ori pe zi. ce mai! ~n final.Unele guri rele povestesc c\ treaba ar fi fost cu totul alta. b\i? Dac\-mi dai drumul `n balt\. exact ca `n pove[ti. n-am mam\. Mai exact. Primele dou\ dorin]e fiind `ndeplinite. {i cea de-a treia dorin]\ a func]ionat. fie-]i mil\ de un biet pe[ti[or de aur. hai. Pe bune!”. tot ce-[i dore[te. bogdaproste etc!”. pescarul [i-a pus-o pe a treia: “Data viitoare c`nd bag undi]a s\-l prind din nou pe pe[ti[orul de aur. n-am tat\. nimic. firme. ar fi spus cu voce tare “S\ mor io dac\ am mai v\zut a[a minune!”. m\ bate p\rin]ii acas\. func]ie de necesit\]i. care s\ `mi `ndeplineasc\ iar trei dorin]e dac\ `l arunc `napoi `n ap\!”. ma[ini. te rog. `]i voi `ndeplini trei dorin]e.[i a zis c\ hai. pescarul nostru. pescarul merge zilnic la balt\ . dup\ care a murit. 161 . loc `n Parlament. Pescarul nostru. femei. apoi o ma[in\ cum n-avea nimeni `n cartier (*). niciodat\ nu [i-a rugat pe[ti[orul s\-i pl\teasc\ datoria la `ntre]inere.Mersul Trenurilor drumul: chiar s-ar fi bucurat s\ pun\ undi]a [i pe rudele mai mari ale pe[ti[orului de aur. pe[ti[orul a plusat: “{tii.la nici o sut\ de grame. Cu toate astea. V\z`nd c\ nu merge cu amenin]\rile. cam pu]in! . Posed\ vile. surd.

c\ mie mi-a intrat o g`z\ `n ochi! . despre oameni adev\ra]i. {tiri de senza]ie din toate domeniile. A[a este? A fost capturat sau nu? * * * . dar s\ revenim la [tiri.Bun\ seara. a fost capturat Omul Z\pezilor. M\ `ndrept acum spre locuin]a profesorului. urm\ri]i o nou\ edi]ie a jurnalului nostru informativ. dragi teles. aflat la fa]a locului: * * * .Da.Cum dai leg\tura? M\ scuza]i. Zi tu. `mi pare r\u c\ ]i-a intrat o g`z\ `n ochi.. [tiri pentru to]i. [tiri adev\rate. nu [tiu dac\ a[a este! Mai mul]i geologi care c\utau noi z\c\minte [i c`]iva etnologi care 162 . pentru a afla din ce bani [i-a permis un cadru didactic s\-[i cumpere morcovi! Deocamdat\. unde va ajunge `n cur`nd [i o echip\ de procurori. care vine cu o [tire de interes general.Da. tocmai a fost descoperit aici un profesor care reu[e[te s\ tr\iasc\ din salariu! El ne-a declarat `n exclusivitate c\ a ob]inut performan]a datorit\ unui bioenergoterapeut care la `nv\]at s\ tr\iasc\ doar cu ap\ [i un sfert de morcov pe zi.. Ai leg\tura! . dar mai bine o dau la corespondentul nostru de pe Piscul V`rfu.Cip Ie[an Jurnal de [tiri . am leg\tura. deci. Din c`te spune el. m\i! Deci. bun\ ziua. dragi telespectatori. el este b\nuit c\ ar fi pretins mit\ de la elevii s\i. Bag\ firul. bun\ seara. Mai `nt`i ne informeaz\ reporterul nostru special.Da.

Mersul Trenurilor 163 .

g`rbov\ [i p\roas\. Ai leg\tura `n studio! * * * . iat\ [tiri din domeniul sanitar. bun\ seara. B\nuind c\ l-au prins pe Yeti. `n care i-au `nfipt 754 de lum`n\ri.Ce s-a `nt`mplat `n continuare? . deoarece la vremea respectiv\ pretindea c\ este savant [i c\ descoperise elixirul vie]ii ve[nice.Da. mul]umesc de interven]ie. care p`ndea dup\ ni[te troiene din apropiere. `l pute]i vedea `n aceste clipe trec`nd prin 164 . dragi telespectatori.~n continuare. dar fiin]a [i-a l\sat blana `n m`inile lor [i a fugit. Fiindc\ tot vorbeam despre interven]ii nepl\cute. stra[nic\ veste! S\-]i sco]i o musc\ din ochi e o interven]ie destul de nepl\cut\. cercet\torii lau legat cu sfoar\ [i i-au tras o mam\ de b\taie. Asistentele [i medicii din pavilion au preg\tit ast\zi un tort frumos ornat. La Spitalul de Boli Mintale a fost s\rb\torit pacientul Donose. mi-am scos g`za din ochi. cel care zboar\ prin spatele meu.Cip Ie[an c\utau c`ntece b\tr`ne[ti au capturat asear\ o creatur\ biped\. . c`nd oamenii de [tiin]\ se preg\teau s\ redacteze o comunicare despre prezen]a lui Yeti `n spa]iul mioritic [i despre faptul c\ acesta `[i schimb\ pielea la fel ca [arpele ori [op`rla. Mai multe despre ele [tie corespondentul nostru: * * * . El a fost adus aici `n tinere]e de membrii familiei sale. c`teva [tiri de ultim\ or\ din domeniul sanitar. c`te una pentru fiecare an de stat `n spital. cum ar veni.Da. un cioban de la st`na `nvecinat\ a venit cu colegii [i cu b`tele s\-[i ia cojocul `napoi. a doua zi. deci azi. r\cnind. Colegul s\u de salon.

m\ scuza]i c\ nu m\ vede]i `n aceste clipe.Merge. ultimele ore au stat sub semnul z\pezii. Fac semn cu m`na! Iuhuuu! Mam\. Cu toate astea.Vorbe[te matale mai tare. dar p`n\ am primit leg\tura m-a nins. * * * . `n ciuda previziunilor meteorologice optimiste. c\ vremea. Poate a]i v\zut [i dumneavoastr\. dau leg\tura `n studio. Mai ales cu [oferii. care lupt\ cu vitejie pentru a croi drumuri printre troiene. domnu’. mul]umim. Din fericire. Cu c`]iva dintre ei `ncerc\m s\ st\m acum de vorb\. doar at`t. c\ din c`nd `n c`nd mai evadeaz\. dintre care mul]i au r\mas bloca]i pe diferite artere de trafic. este Aristotel P\s\ric\ [i a fost internat de c`nd a `nceput s\ se cread\ gugu[tiuc. nu pare s\ ]in\ cu noi.Bun\ ziua. At`t de aici.. E un pacient lini[tit. de la clinica de boli mintale. deoarece infirmierii `i ung cu clei creanga sa preferat\. dragi telespectatori. Merge. s`nt bine! Deci. [i am tras clampetele la c\ciul\. merge? . al viscolului [i al gerului. s\ ]ie de cald. u\i.Dragi telespectatori. de[i viscolul cel t\ios ne smulge reportofonul: .Mersul Trenurilor cadru. merge?! 165 .Da. c\ mi-am pus vat\ `n urechi. `n mijlocul celor prin[i `n lupta cu iarna care [ia reintrat `n drepturi: * * * . e capturat de fiecare dat\. Reporterul nostru special se afl\ acum `n mijlocul troienelor. `n fa]a stihiilor s-au ridicat drumarii. membri ai Comandamentelor Z\pezii. urc`ndu-se pe pervazul ferestrei [i lu`ndu-[i zborul. care de obicei nu face nim\nui probleme. u\i! . u\i..

[i mai merge totodat\ [i utilajul de lopat\.Am aflat c\ folosi]i nisip [i sare. . s-au aflat. da]i de rond [i mai `ntreba]i. nu [ti]i? La interpret\ri din astea ne pricepem [i noi. u\i. se afl\ [i acum sub troiene? . uita]i [i ceapa. din import. c\ are [i ei for]\ gravita]ional\ de atrac]ie din ei.. u\i? Merge]i a[a. deci. Deci. [antajul [i etajul. domnu’. P\i. de import. e colaborator la noi. c\ uita]i ce vreme e! U\i-u\i! {i dac\ are. p\m`ntul patriei scump. un alt cet\]ean. Sa dus cu ele.Da.Sigur a]i aflat din pres\! |[tia de la ziare. la st`nga. unde s-a mai v\zut s\ punem nisip? Noi. ca s\ fiu exact. [i alte utilaje de desz\pezit z\pada. ninsoarea. parc\ mai dispus s\ stea de vorb\ cu noi: .Vre]i s\ spune]i c\ utilajele speciale pentru desz\pezit. v\ r\spund eu. pe care tocmai `l utilizez care dau cu el dac\ nu m\ ]ine]i din treab\ cu `ntreb\ri. este adev\rat? Eu `nc\ n-am v\zut p`n\ acum nisip [i sare! .Merge. r\sare un alt om. usturoiul. pl\tit cu ora. p`n\ la cap\t. u\i. da’ nu cred s\ fie deschis pe vremea asta. din `ntunericul punctat de viscolul alb [i rece. are numa’ la litru.Ce anume merge? Dac\ m\ uit mai bine. aici.. p`ine. c\ a trecut un bade cu c\ru]a. a p\m`ntului. merge fulgii. u\i! Iat\ c\ de undeva.L\sa]i. . u\i. Dec`t c\ pot spune c\ am avut mare noroc. Avem. cum este. folosim piper [i sare. merge-merge. dup\ cum vede]i. care le-a remorcat [i le-a scos. eu a[ fi de p\rere c\ desigur. c\ alea mai mici s-a terminat. avem sl\nin\. de exemplu. Problema s-a rezolvat. dup\ cum a]i sugerat dumneavoastr\ r\spunsul. v\d c\ utilajele stau! . c\ \sta-i ca vai de capul lui. dar au r\mas toate `nz\pezite.H\i? Cum. utilaje din astea mari. dar nu se mai se afl\. 166 . de sus `n jos.Cip Ie[an . .

~n primul r`nd. dar nu cred. Tabl\ de cinci.Mersul Trenurilor l-am trimis pe Vasilic\ [i dup\ vin fiert.. c\ tocmai sta]i cu picioarele peste Grigore. . La `ncheierea seriei de manifest\ri sportive juriul a decis c\ medalia de bronz va 167 ..Una de tabl\. trebuie s\ v\ oferim [i c`teva ve[ti bune: Concursul de s\rituri cu schiurile de la trambulin\ organizat pe p`rtia “R`pa Mortului” s-a desf\[urat asear\ `n ciuda gerului mu[c\tor [i a criv\]ului turbat [i s-a bucurat de o larg\ participare. `n loc s\ desz\pezi]i drumul na]ional pentru a elibera cet\]enii bloca]i `n troiene.Adic\ dumneavoastr\. S-ar putea s\ avem noroc. a sporturilor de iarn\. `l vede]i cum r`de.. este drumul sau este altceva.~n c`t timp estima]i c\ drumul va fi practicabil? . Scrie pe d`nsa “R`ul G`rla”. unde s\p\m noi s\ desz\pezim z\pada. * * * . . noi aici vrem s\ eliber\m cet\]enii bloca]i sub stratul de ghea]\: dac\ v\ uita]i pu]in `n jos.. Sincer nu cred.. acolo. unde nici vulturii nu se mai av`nt\.Mai exact. asta zic eu. {i.. ce scrie pe ea? .Mul]umim reporterului nostru special aflat `n plin\ ninsoare. a[a. de c`nd a vrut s\ dea la pe[te la copc\ [i a alunecat. fiindc\ acum o or\ am reu[it s\ dezgrop\m de sub troiene o plancard\. fiindc\ tot ne afl\m `n lumea z\pezii. Pe ceilal]i de l`ng\ el [i pe copiii \ia cu patinele nu-i cunosc prea bine. ca s\ fiu mai precis [i s\ se [tie de la `nceput: noi `nc\ habar n-avem dac\ aici.Ce fel de pancart\. R`de a[a de alalt\ieri. zic eu. . Pu]in ruginit\. desz\pezi]i r`ul pe banii publici? . care nu prea seam\n\ a semn de circula]ie cum nu sem\n eu cu un parameci. deoarece sponsorii au `mp\r]it gratuit vin [i ]uic\ fiart\.

cu puii s\i.Da. iat\. din nefericire.Da. de profesie chi]ibu[ar. C`nd a p\r\sit trambulina. dar exist\. care a ajuns p`n\ pe acoperi[ul {colii Generale “Nechifor Lipan” [i a r\mas `nfipt `n horn. `ns\ de-abia dup\ ce o echip\ de chirurgi [i me[teri l\c\tu[i `i va scoate din fund antena TV aflat\ pe casa unui gospodar dintr-un sat `nvecinat. s`ntem al\turi de cei care tocmai se c\znesc s\ rezolve `ntr-un fel 168 . eu zic c\ [tirile din sport s`nt mereu interesante. [i domnul Anghel Ramur\. Medalia de argint [i cel de-al doilea loc pe podium vor reveni concurentului N\stase Aurelian. Despre c`[tig\torul competi]iei [i ocupantul celei mai `nalte trepte a podiumului. pe motiv c\ n-a ocolit nici un fanion ie[it `n cale. `nc\ nu se [tie nimic.Interesante [tiri din sport. el a mai apucat doar s\ strige „U\\\\\i!”. [i ve[ti proaste. *** . ~n partea a doua a `ntrecerii s-a desf\[urat proba de slalom uria[. ce zici? . apoi a disp\rut printre nori. O veste proast\ ar fi c\ autorit\]ile locale au pornit de-abia acum campania de euthanasiere a c`inilor maidanezi.Cip Ie[an fi oferit\ lui Cez\ric\ Bucifal. pe motiv c\ n-a ocolit nici un arbore ie[it `n cale [i nici o ursoaic\ fl\m`nd\. domnul Antonic\ Silvestru. Unul dintre reporterii no[tri se afl\ pe teren pentru a lua pulsul [i a sta de vorb\ cu cei angrena]i `n aceast\ opera]iune: *** . `ns\ ambii concuren]i `nscri[i au fost descalifica]i: domnul Rafael Zmeur\. pe care l-a `nfundat. exist`nd riscul ca elevii s\ se intoxice cu monoxid de carbon. mul]umesc c\ mi-a]i dat leg\tura.

Cum s\ zic\ pis. Domnu’.. da. hau-hau. adic\. `n aceste momente care m\ `ntreba]i. Deci. tocmai prestez opera]iunea de p`ndeal\. care dom’ primar nu poate ca s\ doarm\ de g\l\gia care o face c`nii care latr\. ..St\p`nul lui c`nele s\ zic\ pis...S`nte]i. prindem [i st\p`nul lui c`nele. fug\re[te pisicile [i locatarii care vine de la magazin cu cump\r\turi `n pung\. un-doi. care tocmai ne-a trimis domnu’ primar s\ deratiz\m c`nii d`n ora[.Mersul Trenurilor sau altul problema c`inilor comunitari. cine s`nte]i [i ce face]i aici? . mai `nt`i e. a[adar. deci.. dac\ c`nele e de ras\ ori de gunoi. Adic\ s\ p`ndim s\ vie c`nele. pentru ca s\-l putem prinde. ori s\ plece st\p`nul.P\i. care c`nd se `ncheie p`ndeala `ncep s\ trec la punctul doi. care acum. de fapt. adic\ omul... O problem\ la ordinea zilei. Deci. domnu’! Dac\ s`nte]i amabil s\ ne r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri. Eu hingher s`nt. doar e c`ine? . s`nt un om al muncii.. Mai mult. nu mai apuc\ nici s\ zic\ pis! .. Fi]i pu]in mai explicit. cum `i zice mai nou. Mai bine s\ vorbeasc\ despre asta chiar cei direct implica]i: . nu? . dac\ m\ poza]i.Vre]i s\ spune]i c\ dumneavoastr\ prinde]i [i c`inii cu st\p`n. A[adar. nu doar vagabonzi? . cum ar veni. face murd\rie.Nu. cum a]i zis c\ pomeneam adineauri. de curaj. Hingher.A[adar. angajat al serviciului de ecarisaj. dac\ se poate... latr\ noaptea.. . hau-hau.Pomenea]i adineauri de etapele muncii dumneavoastr\. ademeneala. cum ar fi. . .Bun\ ziua. p`ndeala. hodoronc-tronc. de c`nd cu 169 . Hop-trosc.Dac\ ne enerv\m [i mai lu\m `nainte [i una mic\. maidanez sau comunitar.... La noi nici nu prea conteaz\. sta]i pu]in s\ m\ arenjez la frez\... la]u’ de g`t.. care s-anmul]it. care este.

. . dec`t c\ ca s\ ne lu\m [i noi banii. Bombonica.. vai de capul nostru c`nd `ncep \[tia a l\tra. care-i d\ drumul p`n fa]a c`nelui [i c`nd vine. deci. Vasilic\ are un motan legat cu sfoar\. nu vine. umblu cu ea dup\ mine. trebuie s\ strig “Bombonica. hai aici!”. Dac\-l cheam\ pe c`ine. nu se las\.Dup\ opera]iunea de p`ndeal\. vreau s\ spui c\ dac\ pe c`ine `l cheam\ Zorro. hai aici!”... sigur a[a-l cheam\. De exemplu. . culoare. de exemplu. sex. se fere[te. dar `nt`mpinez [i neajunsuri. adic\.Cip Ie[an comunitatea european\. miaun\. c\ s-a `nv\]at de-acuma.Dumneavoastr\ ce metod\ folosi]i? . Cum face]i asta? . Pichi sau Bubi]\. tot de exemplu. am strigat patru zile [i nop]i la el [i de-abia 170 . de un exemplu. Numele care le strig.. dac\ m\-n]elege]i.P\i.Eu combinez de la caz la caz diferite metode diverse. merge? .. A[adar. cum e el. miorl\ie. a `nv\]at s\ fac\ ca m`]a. eu am metoda c\ s\ strig la el “Zorro.Deci. cum ar veni de la coleg la coleg. adic\ ras\. ha]! Motanul e refolosibil. care uita]i. eu le iau din cartea de telefon.Asta facem cu feluri specifice. .Ei. hai aici!”. am `n]eles c\ urmeaz\ s\ ademeni]i c`inele. ..{i merge.Cum adic\ s\ depind\ metodele de numele c`inelui? Ce vre]i s\ spune]i? .. care depinde de felul c`nelui. Strig mai multe nume: la care ciule[te urechile. . eu `ncerc prin `ncerc\ri repetate. cum `i zice]i dumneavoastr\. la noi conteaz\ s\ iese ei la num\r.{i cum [ti]i numele c`inelui pe care vre]i s\-l ademeni]i? A]i adunat `n prealabil informa]ii de la oamenii din cartier sau cum? . nume. Costic\. Pichi sau Bubi]\ [i strig “Zorro. acum o s\pt\m`n\ am `nt`mpinat neajunsul cu un animal de c`ine. asta-i! Merge.

`l leg la bot [i labe cu batista s\ nu m`r`ie c`nele. ai laviu. Popescule!” [i-mi d\ de-o bere-dou\.Dup\ ce prind un c`ne. mai ales c\ tot Popescu `mi zice [i mie de la botez. necum. dac\ `l prind eu pe el [i nu m\ prinde el pe mine de picior. dup\ cum a]i putut vedea. a ciulit urechile. ~n anumite regiuni. . `mi devenise ca un frate. Eu. [ti]i! . . Dup\ care lu\m c`nii [i-i tatu\m.Cum. ce face]i cu el? . n\me]ii au pus st\p`nire pe p\r]ile carosabile. deoarece am v\zut acum pe monitorul din studio c\ ni[te c`ini tocmai `i dau t`rcoale. `i mul]umim colegului nostru aflat pe teren [i `i dorim s\ rezolve oarecum problema. m\.Dup\ ce prinde]i un c`ine. s\ m\ mu[te . pentru c\ anotimpurile se succed inexorabil. S\ trecem [i la subiecte mai optimiste..Ce s\-l mai prind. Asta le fac eu! *** . `n audien]\. dar exist\ [i zone `n care topirea z\pezii provoac\ fenomene dintre cele mai pu]in dorite de localnici. Desigur.apoi le tatuez de la caz la caz ancore..~n ce fel tatua]i c`inii? Le inscrip]iona]i un num\r pe ureche sau cum? .Da. ne `mprietenisem.. de exemplu. caremi zice “Brava. c\ a[a ne-a `nv\]at la instructaj. tr\im. Dragi telespectatori. cum s-a mai `nt`mplat. c\ dup\ patru zile [i patru nop]i ne cuno[team bine.Mersul Trenurilor la Popescu Ghe. cum ar fi inunda]iile. a[a c\ face care cum `i vine p`n minte sau la m`n\. sirene. dup\ cum bine se [tie. bloc Barbu opt.Dar l-a]i prins? . Viorel de pe Sulfinei pai[pe. `l duc la domnul primar. . deci dac\ l-am prins. `ntr-o ]ar\ a contrastelor de tot felul.. inimi cu s\geat\ sau le fac desene cum poart\ tineretul pe geci: usa. asta nu ne-a mai zis la instructaj.c\ \[tia [i mu[c\. un 171 .

O ap\ `n stare solid\ devine din nou lichid\ c`nd se `nc\lze[te. Acum. fiindc\ v\ g`ndi]i deja la urm\rile acestui dezastru? .Au mai fost asemenea inunda]ii aici. S`nt nec\jit acum. s-a `nc\lzit la noi `n jude]. Numele dumneavoastr\. Ca s\ parafrazez ni[te scriitori.. se afl\ `n aceste clipe la fa]a locului.M\ scuza]i.Eu cred c\ dac\ m\ mai enerva]i cu poante proaste.De ce.A mai fost acum doi ani.. Costele! Costeleee! *** . plutesc. `n ap\. `n sediu.. Acum. tot un reporter special. “A aborda” pare cel mai potrivit verb. nu v\ mai r\spund. Eu stau `n mijlocul lor. iar apa `n stare solid\ din troiene s-a transformat `n ap\ lichid\. `n cazul de fa]\: . `n ultima vreme. de fapt. m\ tem s\ nu r\cesc. care curge pe unde poate. Eu nu prea obi[nuiesc. aceste troiene de z\pad\ s`nt. a[adar `ncerc\m s\ `l abord\m.. mai mul]i localnici se leag\n\. Dac\ nu poate. care e alunecoas\ [i nefamiliar\.Bun\ ziua. la r`u. pentru a ne spune cum a fost rezolvat\ problema viiturilor de la munte. la dumneavoastr\? . de vorb\ cu c`]iva dintre ei. nu crede]i? . mai exact pe autorii manualului de fizic\.. `n rest. c`nd curge. c\ s-a spart o ]eav\ 172 . inund\. ~n jurul meu. ap\. nu vede]i? . nu am auzit.. [i mai ales c\ m\ vede]i acum `n cad\. dec`t mai mult cu sc\ldatul vara. . Costele. domnule primar Andrei Marin. c\ toate clipocesc `n jurul meu.. da. chiar cu primarul: domnia sa tocmai plute[te al\turi.Cip Ie[an alt coleg de-al nostru. `ntr-o ambarca]iune improvizat\ dintr-o cad\.. Eu. ai leg\tura. Ap\ `n stare solid\. Marin.Da. se potrive[te perfect `n context.

{i atunci. Mai recent. apoi c\ nu te mai scoli diminea]a s\ dai ap\ la vac\. Ast\-var\. la aproape dou\ decenii de la Revolu]ie. oamenii din sat. s-a udat dosarele. Lumea e chiar bucuroas\ c`nd se inund\. [i dac\ nu se mai d\r`ma casele. mi-am adus aminte c\ a mai fost. Noi acum ne bucur\m c\ s-a dizolvat `n sf`r[it CAP-ul. nu-i a[a? . Despre alte inunda]ii de pe la noi. s-a topit [i sa dus.. c\ nu se g\seau garnituri de pai[pe... ..De-abia acum. c`nd a curs trei s\pt\m`ni. nu mai era motiv de trimis ajutoare. de exemplu. c\ casa aia care am f\cut-o e la ora[. 173 . Fiecare are pe[te `n cas\ nu numai la zilele de dezlegare [i nu doar `n frigider. Mai `nt`i c\ s-au astupat f\r\ investi]ii gropile de pe str\zi [i uli]e. poate o fi mai bine..Iar copilul ce f\cea? Sau l-a]i evacuat din timp. care mi-am f\cut cas\ nou\ din ele. la porci.Nu era mai bine dac\ din ajutoarele primite construia]i diguri. [ti]i. cu legea. a fost cu ci[meaua din fa]a [colii. .. c`nd a venit apa. Eu am prins azi diminea]\ un crap uite-a[a `n camera copilului. c\ s-a dizolvat singur. a disp\rut. s-a `nmuiat chirpiciul de la fostul sediu.. . Iar dac\ f\ceam dig.. ce spun de necazurile care s-au ab\tut pe capul lor? S`nt `ngrozi]i. sinistrat. acuma nu mai inunda apa de la r`u. care m-a]i `ntrebat... `n loc s\[i fac\ lec]iile. nu? . care am ap\ la robinet.Mersul Trenurilor [i m-a inundat.. nu se mai d\r`ma casele. ne-a trimis ajutoare de la Guvern. f\r\ [edin]\.... . nu? .}\ranii. [i dac\ nu mai inunda. a]i organizat [edin]\ de dizolvare? .P\i nu. nu ]in minte. c`nd cu ]eava spart\. cum `i spune. eu am fost singurul \sta... P`n\ la urm\.Nu.Ei s`nt `ngrozi]i de cum s-a `mp\r]it p\m`ntul.Copilul se juca pe hol de-a b\t\lia naval\. s\ nu mai intre apa `n sat? B\nuiesc c\ [i pe dumneavoastr\ v-a inundat. vrem [i s\ schimb\m numele satului `n Mica Vene]ie.

adic\ fiecare pentru el. cum se descurc\? .. da’ un exemplu tot dau. a dat un val mai mare. la cump\r\turi. nevast\-mea a plecat la ora[.P\i. `n albia de rufe. prin urmare.. la aceea[i or\. Acu’...Dragi telespectatori.. afla]i `n nevoi. Azi diminea]\ a fost `nmorm`ntare `n sat. au sc\pat-o la vale. care plutea `ntr-un [ifonier cu trei u[i. c\ a disp\rut cinstea rom=nilor! *** . care cum\tru pe cauciuc de tractor. anun]\m c\ postul nostru de televiziune angajeaz\ noi reporteri speciali. cum\tru. nu mai ]ii cont de rud\. a murit o bab\ de 97 de ani. a lui s\ fie. cum ar veni \sta de aici. prin satele din aval. c\ exist\ `n ]ara noastr\ nenum\ra]i compatrio]i afla]i `n primejdie. care nepot `n cad\ de baie. a]i aflat. pentru un nou jurnal informativ! O sear\ c`t mai pl\cut\ al\turi de noi! 174 . ce s\ spui. Ecaterina Samurache.Cip Ie[an . dar n-a mai fost. frate.. De un exemplu. Fuse..Familia cum se descurc\ `n asemenea condi]ii? . cu trei ore `n urm\ l-am v\zut pe F\nel. Soacr\-mea e dus\ cu pluta.. cine o g\si-o. Dac\ vi-i zic pe to]i cum fac fa]\ se usuc\ apa.. `n vreme ce s\raca nevast\-sa se chinuia pe o noptier\ f\r\ sertare. care vecin sau cunoscut pe mese sau dormeze.Ceilal]i s\teni cum fac fa]\ inunda]iei... a luat sicriul cu baba [i pluta cu colaci [i coliv\ [i.P\i. s\ fiu mai exact. Cu aceast\ ocazie. c\ cum trecea cortegiul.. iar soacr\-mea. Deocamdat\ v\ spunem la revedere [i v\ a[tept\m m`ine. cam ca pe la noi. nu cred c\ ne-o mai d\ `napoi. nu `nhumare. . ar trebui s\ zic scufundare. La caz de dezastru. fuse [i se duse. na. mai ales coliva.

noi neam `nceput s\ ne bulg\rim cu bulg\ri [i dupaea am f\cut [i un uom de z\pad\ mai ezact un domn de z\pad\ c\ am tras to] deodat\ `n domnu director care trecea pea-colo [i lam astupat de tot dupaia iam f\cut p\l\rie d`n g\leata de gunoae. Alant\eri mam dus la [col\ une nea scos `n paoz\ domna profesor\ ca s\ cur\]im curtea de troene [i dupaea s\ f\cem un uom de nea specific v`rstii noastre. Tot ieu `m-i mai place earna finc\ eri c`n a-m vrut s\ facem 175 . {ii noi am f\cut ge]u[ `n carter `n fa]a la magazinu une ese vecini mei cu saco[ile da na c\zut nimenea pe iel dec`t pu]in de tot [i nu sa lovit tare c\ zicea [i nenea de la anbulan]\ c\ sigur scap\ mo[u dac\ se `nt`npl\ vre-o minune [i are zile la v`rsta lui.Mersul Trenurilor File din jurnalul elevului Nelu earna bucuria copilor a venit earna! copii veseli ese la joac\ pe derdelu[ se d\ pe gea]\ se bulg\re[te sau face uameni de z\pad\. mia `-mi place tare earna bucuria copilor finc\ acu po] s\ zv`rlu cu bulg\ri [in nenea grigoric\ adimistratoru s\ caz\ pe gea]\ s\[ rup\ g`tu finc\ ma p`r`t la p\rin] c\ am dat `n iel cu pra[tea c`n punea antena dea c\zut dupe balcon. C`n so dezge]a poate c\ ese da nu prea crec\ finc\ noaptea a fost ger [i eri s\ `nt\ris\ ca peatra domnu director.

c-um mam `nboln\vit de grip\ [i ma dus la poreclinic\ Dup\ ce mam udat la joac\ p`n z\pad\ mam molipisit de grip\ [ii ma loat cu tenperatur\ la subra] [i cu str\nutat d`n nas care i sa f\cut grea]\ lui tata c`n ma v\zut cum `mi curge `n tinpu mesii [i m\ sm`rc`i deaea ma dus mama la poreclinic\ ca s\ m\ `ns\n\to[ez dinou. ca s\m-i fac\ injec]e da ieu am fugit pe sal\ [i iel dup\ ieu cu siringa `n m`ni noroc cam v\rsat pe hol ni[te pastili rotunde [i 176 . to] copii [ii chear ptr ieu mai ales c\ finc\ mam udat la s\niu[ [ii mam r\cit la nas [ii nu mai m\ duc la [col\.Cip Ie[an un nene de z\pad\ pe delu]u de l`ng\ parcale nea lunecat bulg\rle cel mare pe derdelu[ `n jos [ii sa f\cut [ii mai mare [ii mai mare [i crec\ se f\cea c`t blocu dac\ nu se sp\rgea de tanti marcica femea de servici care m\tura p`n fa]\ a[a c\ finc\ iera plin\ de om\t na mai trebuit dec`t ca s\i pui un morcov `n gur\ c\rbuni la ochi c\ m\tur\ deja avea `n m`n\ da dup\ juma de or\ nea m`ncat morcovu. Dupaiea a vrut ptr. earna ieste cel mai frumos anotinp al sezonului plin cu bucuri ptr. A venit [un dom doctor b\tr`n cari `n loc s\ m\ `ns\n\to[eze sa apucat s\ asculte muzic\ c\ [ia b\gat `n ureci ni[te cauciuce de la stestocop care avea la cap\tu cel\nlant o tobi]\ mic\ care am b\tut ieu `n ia cu bob`rnacu dea s\rit `n sus domdoctor. La poreclinic\ iera frumos [ii ma dus la o tante doctor\ care mea b\gat ternometrul ca s\mi ieie tenperatura da mam spereat c\ de ce s\ meo ieie c\ dupaea ieu cu ce r\m`i dac\ meo ea f\r\ s\m-i dee nimica la scimb [ii a mai vrut s\mi iee tensiunea [i pulsu care eam zis c\ i le dau numa pe do\ gume de amestecat cu surprize.

ieu iam f\cut do\ injec]i cu ap\ [i una cu cerneal\ [am plecat acas\ cu corcanu [i vinu care mia mea pl\cut la poreclinic\ c\ mam f\cut s\n\tos dupaea cu vin fert [i mai am loat deacolo un bisturel carei bun la cur\]at nuci [ii mai am [i ni[te seringe care le duc la [col\ s\i fac s\n\to[ [i pe colegi mei.Mersul Trenurilor colorate ca alunecat pe iele domdoctoru dea c\zut pe trepte `n jos [i na mai ]ipat. cu p\rin]i mei l-a caban\ Ma dus p\rin]i mei `n escurse la munte une am mers cu trenu care meam f\cut curea d`n pele de cefere c\ a[a scria pe ea [ii mam amuzat deam scuipat pe geam de lam nimerit pe un nene d`n alt conportament care fuma cu capu afar\ da ie vina lui c\ dac\ na citit c\ ie periculoso sporgersi iaca cea p\]it. `ntrun cuer era ni[te halate albe care meam loat [i ieu unu [o bonet\ [i meam pus [ii o p`nz\ la gur\ ca s\ m\ ui] `n oglind\ s\ v\z dac\m-i [ade bine s\ m\ fac doctor c`n oi fi mare da finc\ iera `ntuneric [i nu mam v\zut bine a-m e[it pe coridol une ma loat dou\ infirmere [i mea zis hai domdoctor ca venit pacentu de la ]ar\ dea adus corcan [o damijan\. Dupaia cum fugeam ieu s\ nu m\ prinz\ infirmerii c\ striga c\ ce iam f\cut lui domprofesor mam ascuns `ntro odae de raze care era `ntuneric [i un fel de ca un dulap care mam b\gat `n iel da sa spereat o tante dea le[nat finc\ mia v\zut pe un ecran schiletu care mi[ca c\ tocma m\ scobeam `n nas cu picsul. La munte mia mea pl\cut tare cu telecabina c`n am urcat to]i la caban\ finc\ de fric\ c\ era mai sus ca pe bloc la noi mea venit pi[u [i crec\ t\etorii de lenmne care era dedesupt a crezut c\ plo\ [i nu nea nimerit c`n a sv`rlit cu 177 .

La caban\ era frumos [i o pele mare de urs `n holu c\b\nii pus\ `n fa]a [eminelului care mam b\gat ieu sub ia deam `nceput a morm\ni mor mor mor cum face ursu de sa le[inat to] turi[tii. D`n codru des am cules o veveri]\ moart\ un vezure tot mort [i iel [i ni[te ciupreci cu p\l\rie ro[e cu bulini albe care seara la caban\ nu ma v\zut nimenea c\ leam pus la fert `n oala cu m`ncare [i crec\ lea pl\cut la to] finc\ azi diminea]\ na mai e[it nimenea d`n odae de la iei. 178 . Am dat o roat\ `n juru c\b\nii une cre[tea petre [i flori de col] d`n care iam f\cut o coroni]\ lui mama care c`n a v\zuto cabanerul a ]ipat de individie dea fugit dup\ eu s\ mio ieie da a lunecat pe ni[te bilu]e de capr\ neagr\ [ii era s\ caz\ `n pr\paste da sa prins deo r\d\cin\ [i la scos mai `ncolo. Voi mai scrie `n jurnalu meu da nu acuma c\ ma strigat nenea cabaneru s\mi arate ce pu[c\ frumoas\ are cu care tocma vrea s\ trag\ `n eu. Nea cazat `ntro odae cu mai multe paturi ca cum e la caban\ [i cu al] cinci turi[ti care c`n mam desc\l]at a mai r\mas numa doi care le[inas\ pe pat da a plecat [i iei dup\ ce ia trezit cu ap\ rece de isvor a[a c\ mama ma pupat de bucurie finc\ care c`n a plecat [ia uitat bagajele [i borseta.Cip Ie[an toporul dupe noi. ~n codru mam `nt`lnit cu ursu mo[ cr\ciun sau mojmartin nu [tiu ezact cum `l cheam\ care am f\cuto pe mortu iar animalu ma morm\nit pe la urechi dup\ care ma mirosit [i a c\zut. Dup\ ameaz\ am e[it `n p\durea de la munte care era cu copaci `n ea [i cu animale s\lbatice care c`n ma v\zut a luato la fug\ [i am mai v\zut un isvora[ cu ap\ rece [i linpede care am mai f\cut ieu alt isvora[ l`ng\ el une a venit s\ se ad\peze un cerb care dup\ aea f\cea numa huu huu [i se izbea cu coarnele de copaci.

P`n\ seara am cules do\ze[i7 de g\le]i `n special din plastec ro[ sau albastre care nu se uita la ele uaminii. {ii bunica sa veselit de vizita mea da a scoso mama d`n cote]u purcelulului [i ia zis c\ ma adus s\ ajut la cules strunguri d`n vie a[a c\ bunica a l\sat furca jos. g\le]i care mia mea pl\cut la cules finc\ c`n am mers cu p\rin]i mei s\l vedem pe bunicu `n arest la postu de poli]e am luat un pistol d`n seltar cu care moi juca foarte frumos `n prima zii de [col\ s\ trag `n tanti `nv\]\toare. Dup\ do\ ore pe bunicu la luat nenea plutoneru de la s\ltat ptr. Noroc c\ nu ma prins s\ m\ ba]\ finc\ mam ascuns sub tractor de iam `npins d`n gre[eal\ cu picioru peatra de la roat\ care sa pornit la vale [i peste nenea pasnicu [i peste colib\ plus al] oameni care culegea `n vie. C`n ma v\zut bunicu sa bucurat c\ avea pastilile la iel [ii na mai f\cut h`u ca vara asta c`n la dus la dispensar de ia pus masc\ de ocsigen la gur\ [i iam `nv`rtit ieu robinetu de sa umflat bunicu ca balonu. 179 .Mersul Trenurilor cu bunici mei l-a cules de strunguri Finc\ a venit toamna care ieste anotinpu hanbarelor pline de bucate ma dus p\rin]i mei la bunici la ]ar\ s\i ajut\m la cules de recolta rodnic\ a toamnii. Am mers `n via cu struguri care mea zis s\ culeg de s\i pui `n g\leat\ care eu prima de toate am m`ncat struguri p`n\ mea venit de la burt\ c\ era stropi]i deci mam ascuns ca s\ fac `ntrun vece care am aflat dupaia c\ era coliba lui nenea paznicu dela vie. Bunica mea zis c\ m\ ho]ule ai furat g\le]ile vecinilor s\ vez tu ceo s\ p\]e[ti numa bunicu sa bucurat c\ a zis c\ le vinde de cunp\r\ rachiu d`n iele c\ tot nu sa f\cut anu \sta recolt\ ca b\tut piatra [ii ce sa mai f\cut a trecut tractoru de lea stricat.

Cip Ie[an 180 .

. `n special. Nu se [tie exact nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i: locomotiva ori calea ferat\. unii speciali[ti `n probleme de tehnic\ se contrazic [i `n zilele noastre. au stricat pedalele closetelor din vagoane [i au ad\ugat fotografiilor `nr\mate de pe pere]i detalii neru[inate. au t\iat cu bricegele mu[amaua canapelelor. iar cu prilejul unui simpozion interna]ional. Tot aici apare [i [eful Jenic\. Suna]i la gar\” Primul capitol. `n general. au rupt cuierele. Cu at`t mai pu]in se cunosc numele celor care. Printre anonimi se num\r\ cei care au montat pl\cu]ele inscrip]ionate cu tradi]ionalele “E pericoloso sporgersi” sau “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii”. pe tema asta. din dorin]a de mai bine. [i al personalului 89890. cuiere [i fotografii `nr\mate pe pere]i. care au furat perdelu]ele. ap\r`ndu-[i principiile. 181 .. tot necunoscu]i r\m`n [i urma[ii lor. au dotat vagoanele cu perdelu]e murdare. de-a lungul veacurilor. dar nu prea mult. din care afl\m cam care este rostul trenurilor pe lumea asta.Mersul Trenurilor Mersul Trenurilor .Roman diesel-electric Motto: „Angaj\m personal. canapele `nvelite `n mu[ama. de progres. c`]iva respectabili cercet\tori s-au `nc\ierat `n holul unei institu]ii seculare.

cu bufet.. nu se [tie nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i. Dup\ cum spuneam. trenurile cu brigadieri [i vagoanele scorojite ale personalelor de naveti[ti. cu aburi sau cu alte chestii. puse `n mi[care de locomotive electrice. m\rimi sau culori. vagoane pentru to]i. {i. cei care mor primii s`nt pasagerii de pe scaunele din fa]\. locomotiva ori calea ferat\. Pe c\ile ferate din `ntreaga lume circul\. M\car la avion e mai simplu: `n caz de coliziune frontal\. iar g\rile `n care se schimb\ locomotiva [i sensul de mers s`nt multe [i necunoscute. garniturile cu solda]i `n drum spre front. indiferent de sex. religie. dar mai mult ca sigur. Se poate b\ga m`na `n foc c\ al doilea film realizat vreodat\ `n istoria cinematografiei a fost unul interzis minorilor. Exist\ vagoane de diferite modele. dieselelectrice. apartenen]\ politic\. av`nd destina]ii dintre cele mai diverse. care prezint\ mai multe subspecii. Vagoanele pentru c\l\tori formeaz\ o specie aparte. sco]`nd un ]\c\nit universal. v`rst\. etnie sau buget. fiindc\ dispunerea vagoanelor e hot\r`t\ de for]e situate mai presus de `n]elegerea unui c\l\tor obi[nuit. ras\. a doua zi dup\ inventarea trenului sa g\sit cineva care s\-i adauge vagonul restaurant. unii au f\cut prima poz\ cu femei goale. nici m\car [ansa de a cobor` din tren mai aproape de gar\ [i de peron nu i se ofer\ pasagerului simandicos. diesel. Pe acelea[i [ine pe care au alunecat lin [i parfumat aristocra]ii pasageri ai Orient-Express-ului s-au `nghesuit. apoi. zdruncin`ndu-se. Calea ferat\ reprezint\ ast\zi o oaz\ de egalitate social\: de[i a pl\tit mai mult. dup\ care. omul de afaceri sau n\zurosul parlamentar c\l\tor la clasa I ajunge la destina]ie `n acela[i moment [i cu aceea[i `nt`rziere ca simplul cet\]ean a[ezat pe valiz\. cei de la Business Class. ~n zilele noastre exist\ trenuri de marf\ sau de pasageri. studii.. bere rece [i ciorb\ de burt\.Cip Ie[an A doua zi dup\ ce s-a inventat fotografia. 182 . pe culoar.

merge? Ce face \la micu? 183 . o persoan\ cu sim] practic din conducerea regionalei a lipit de restaurantul pe ro]i [i un vagon de marf\. nea Jenic\! Merge.Hai noroc.. deoarece cu el nu c\l\toresc prea mul]i oameni de afaceri . *** Pe peron. fiindc\ vehiculul nu avea nici claxon. To]i se d\dur\ `n l\turi pentru a face loc unui electrocar plin cu bidoane [i condus de un cet\]ean care purta dup\ ureche o ]igar\ bo]it\ [i care f\cea din gur\ “Bibiiii! Ti-tiii! Ni-no-ni-no! Ferea. gen]i [i saci sau `mping`nd c\rucioare de butelii. Acesta `[i `ntrerupse discursul pentru a-[i trage sufletul [i a striga: . ad\ugat `n mod excep]ional pentru c\l\torii care p`n\ atunci tr\geau semnalul de alarm\. vagon restaurant. unii r\m`n de p\rere c\ ar fi fost mai nimerit un vagon-cistern\. prin jurul s\u treceau ca ni[te particule `n mi[care brownian\ c\l\tori cu geamantane. `n schimb. Are.doar c`]iva patroni de magazine mixte amenajate `n garaj sau de bufete comunale mai merg la ora[. iar dup\ c`teva luni.. rezolv`ndu-se astfel [i problema aprovizion\rii pe traseu. c\ n-are fr`neeee!”. [eful de tren Jenic\ se uita la ceas. dup\ marf\. Rezultatul `nregistrat a fost pozitiv. oprind garnitura `n dreptul tuturor bodegilor z\rite pe geam.Mersul Trenurilor *** Trenul personal 89890 are vagoanele verzi [i murdare [i nu are Business Class.

Cip Ie[an 184 .

Nu i-au g\sit inima! . g`[tele [i curcanii `ncetaser\ s\ se mai zbat\ [i `ncercau s\ socializeze pe limba lor de or\tanie.P\i. un gras cre] [i must\cios. puii pr\ji]i [i ou\le r\scoapte din gen]i. zic eu. economia exagerat\ de ap\ curent\. n-au g\sit-o. Pe holul vagonului 6.printre care. Forfota g\rii se domolise: pasagerii. s-o ard\ [i s-o bea. a[tept`nd s\ aud\ fluierul pentru a[i lua r\mas bun de la rudele r\mase pe peron [i pentru a scoate sticlele. . zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. da’ c`nd l-au dezgropat? vru s\ [tie al doilea fum\tor. un 6 desenat cu creta [i sem\n`nd cu un G sau cu jum\tate de perj\. Au c\utat cumnatul [i cum\trul s\-i scoat\ inima. c`nd l-au dezgropat.Deci.Dup\ [apte ani. g\inile.Mersul Trenurilor Popa Serapion T\m`ie poveste[te p\c\to[ilor despre parastase [i z\d\rnicia celor p\m`nte[ti . iar acum fumau pe culoar. ridicase tonul. Sub banchete. ra]ele. acum `mbr\cat `ntr-o salopet\ murdar\. dar c\lcat\ impecabil. Sfin]ia voastr\? 185 . s\ nu piard\ trenul. Aurel L\tunoi. lucruri pe care omului nu-i este dat s\ len]eleag\. la parastas. plutea fum de la trei ]ig\ri proaste. se urcaser\ `n vagoane. Primul fum\tor. `mpro[ca scuipat cu tutun [i r\sp`ndea miros de transpira]ie c`nd `[i `nt\rea spusele prin gesturi. cu p\l\ria pe piept [i bani pe ochi. . veni]i `n gar\ cu ore `nainte. Se mai `nt`mpl\ lucruri din astea. S\ spuie [i p\rintele: nu-i a[a. parc\ dormea. mo[ul. s\ le treac\ de moroi: ei.

cu ni[te ani `n urm\. rude. ci specialistul din mine v-o spune. la un mort. nu? Adic\ VIP. salate. nu? Deci. pui frip]i. unde era `ntins\ masa mare [i. `ncepu p\rintele Serapion T\m`ie. se rugar\ cei doi de fa]a bisericeasc\.Ca s\ dau doar un exemplu. o boare pl\cut\. . `l ducem la ve[nicul domiciliu. Ei. [ti]i decorul. cum s-ar spune. Adic\ nu eu. oricum. v-o spun eu. c\ doar unu-i popa.P\i. M\ `ntorc la mort. ]uic\. ~n cas\. mai ales c`nd mergeau noaptea la cules p\pu[oi. trec`ndu-[i din c`nd `n c`nd m`inile prin barb\. . jale. scobit\ [i 186 . Una cu nas mare. hamsii. eram mai demult. Le-am zis c\ mai bine ies la aer p`n\ `n ograd\. icre. pui [i pulpi]e. numai mirii lipseau. purcel. m\ `nfig eu singur. nu conteaz\. C`nd m\ `ndreptam eu din nou spre salate. Parastasele astea nu-s de glumit. .de care oamenii se cam fereau. iau eu din toate. zi-o. la un sf`r[it frumos de septembrie. motorin\ din conducte sau alte roade ale ogoarelor. vin de poman\. plin\. b\tuse nou\zeci. avea clientel\ numeroas\ [i era considerat o autoritate mai presus dec`t cele locale .Fiilor. coliv\. Era a[a. albinele `nc\ mai zumz\iau. ce. c\ mai e p`n\ fluier\. nu m\ vedea nimeni [i dac\ m-ar fi v\zut. vinuri de vreo trei feluri. Serapion T\m`ie `l slujea pe Dumnezeu la bisericu]a din spatele g\rii. aglomerat.Cip Ie[an *** Cel de-al treilea pasager de la geam purta hain\ preo]easc\ [i tr\gea cu poft\ iarba-dracului. dup-aia hai `napoi. mic\ e `n]elegerea omului [i multe s`nt c\ile Domnului. ca la mort. m\ trage de m`nec\ o bab\.. fac treaba. colaci [i fum de lum`n\ri. Mort-mort. `[i tr\ise traiul.. nu zic nu. c\ era parastasul ca la nunt\. p\rinte. c\ e mas\ mare. fiind singurul pop\ din zon\. maionez\.

iar atunci `mi zice baba c\ “P\i are. f\. vampir. s\ nu m\n`nci.. c\ tot nam priceput? `ntreb\ primul fum\tor. tot gropar [i el.. la ceva vreme dup\ aia. .P\i. c\ \[tia. paharele [i tac`murile `n cad\. atunci am fost eu bolnav [i am z\cut dou\ luni. de ce nu-i bun\. ce era acolo? Se f\cuse moroi. au mai le[inat `nc\ vreo trei b\ie]i. au sp\lat farfuriile. ai ]`n]ari acas\.. s\ nu pui gura pe bucate!”. atunci l-am v\zut pe dom’ Titi cum se face ca lum`n\rile [i le[in\. c`nd se scot ciolanele din groap\ [i se spal\ cu vin. “Titi.. . se `ng\lbene[te [i \sta [i cade peste Titi. fuga s\-l ajute. deh. Frate-su. Ei. iar Titi. c\-l [tiam pe mort cum fusese la via]a lui. cic\ “P\i nu. nu? 187 . au sp\lat mortul!”. M\ uit `n groap\ [i m\ ia groaza. se d\ de poman\. cic\ “P\rin]ele.{i totu[i. ce era. ce mai r\m\sese din el. [ti]i cum e. sicriul. cu jacuzzi. se face mas\. Ei. Eu m\ tot g`ndeam la alea de pe mas\ [i am `ntrebat-o “Ce-are. Stau eu [i a[tept s\ termine b\ie]ii care s\pau `n cimitir. se aude cazmaua `n lemn. m\ apropii [i eu s\ v\d cauza. cum? Deci. de ce. M\ trage deoparte [i-mi zice la ureche. o cucoan\. . {ti]i cum e la [apte ani. p\rin]ele. ce-are cada lor din baie. poate n-o fi de import. Atunci i-am `n]eles eu pe bie]ii b\ie]i.Da’ ce-i. cum e cu parastasele de [apte ani.Mersul Trenurilor galben\ la fa]\.. f\. d\ capacul la o parte s\ scoat\ oasele. mai r\m`ne sau nu mai r\m`ne inima. crezuse c\ i s-o fi f\cut r\u. baba. merg eu la un parastas de [apte ani. p\rin]ele. p\rinte. adic\ de ce s\ nu m\n`nc?”. c\ `nainte. p\rinte. Tot a[a. Ei. [i tot acolo au ]inut [i sticlele la r\cit!”. La care ea. bine. nu?”. groparul. “Ce-i. emana]ii. stimate pop\. ce-ai p\]it.. Titi. poate or fi fost ceva gaze. dup\ c`teva minute `n care nu f\cu dec`t s\ se scarpine. ce s-o fi `nt`mplat. p\rin]ele. tot `n apa aia. stai a[a c\ viu!”. nu m`nca. privind cu grea]\ `n jur. ai visat strigoi. ca s\ fac\ economie. rudele. dup\ ce i-am stropit cu ap\ [i s-au trezit.

iar noi afl\m cum nu trebuie zugr\vit\ o cas\ [i de ce e bine s\ fim corec]i cu me[terii. mai cu o g\in\ sau o furculi]\ `n ochi. P\rintele Serapion T\m`ie din vagonul 6 scoase dintr-o t\g`r]\ roz imprimat\ cu `ndr\gite personaje din desenele animate c`teva prescuri [i `ncepu s\ le molf\ie.. tu[ind cu sub`n]eles. Ceva mai `ncolo. dar efectele sale au fost multe. dac\ n-au v\zut silicoane la via]a lor.`nt`i accelerat\. Prin urmare. a[a. respect`nd legile mecanicii newtoniene. 188 . mai cu o valiz\ `n cre[tet. 87 de ani. din cauza aceluia[i [oc. trei geamantane [i o damigean\ au c\zut din locul lor special amenajat peste Zamfira C\r\u[u. de exemplu. peste coaste. bre? Mai r\u! Din bab\ r\m\seser\ oasele curate. apoi oarecum uniform\. pasagerii au sim]it c\ trenul s-a pus `n mi[care . Trenul pleac\. sc`r]`ind pe [ine. un domn care `[i scosese s\ m\n`nce ou\ fierte cu ro[ii de cum urcase `n compartiment [i-a `nfipt furculi]a `n ochi. se ridicau ]`]ele femeii. iar trenul personal 89890 porni cu o smucitur\.Cip Ie[an . [i deasupra.. apoi `n m`na vecinului. normal c\ i-a apucat. ca dou\ pungu]e lucioase! Titi [i \ilal]i gropari. Smucitura asta a fost una singur\. un alt domn . ca dup\ [apte ani.cu gambet\. pantaloni `n dungi [i musta]\ `n furculi]\ .N]]]! Ce vampir. un pechinez numit Bubico. care adormise deja. ~n vagonul 2. dar `n aceea[i clip\. ~n vagonul 4. {eful de gar\ Anton Fluiera[ fluier\ luuung din ]ignalul primit pe inventar. `ncheie popa.tocmai sc\pa pe geamul larg deschis al unui alt compartiment.

dac\ m\ cheam\. Sfin]ia-voastr\.. .. tot profanare. tot mirosea. Plus c\. fiindc\ fapta asta. am f\cut. cas\ proasp\t v\ruit\. De fapt. la palton. c\reia `i intrase dracul `n cas\. oarecum curat\. dac\ eram acolo. are microbi. . pun dibluri. oricum ai luao. rosti ca pentru sine Aurel L\tunoi. a[a.Nu-i baba aia care cre[tea bibilici `n baie? Cu casa mov-liliachiu. `ncepu el povestea nu chiar a[a de lung\.. p\catele mele. Le-ar fi cusut `n loc de perni]e. Venera N\t\r\u.Deh. Aurele. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. miroase a groap\.. tot nimic. s\-l scot pe Necuratul. cu var. M-au chemat acolo s\ fac exorcizare. c\ avem comand\. P\cat s\ se piard\. deci? Eu. Deci. |la m\ cheam\.Mersul Trenurilor * * * . adic\ mare p\cat se cheam\. umplu bor[ sau ]in eviden]a contabil\ pe la firme. odat\. c\ multe lucruri ne s`nt ascunse nou\. cum sim]eai pucioasa diavoleasc\. eu zugr\vesc. le luam acas\. Dac\ e nevoie. pe la c`te unul-altul. de care vorbe[ti matale.Fiule. Deci. nu chiar a[a de lung\.. “Hai. Silicoanele babei. repar aparatur\ audio-video. p\rinte. r\spunse printre `mbuc\turi popa T\m`ie.. vorba aia. Stela Gresie. da’ cum intrai. oamenilor de r`nd. nu? H\! P\i. ne-am 189 . la soacr\-mea. le sp\lam [i le d\deam lui nevast\mea.. tai lemne. Se vede. care avea nevoie. are o poveste lung\.. nu e igienic. acum vreo doi lucram tot cu ziua. pun lipitori. nu-i frumos s\ g`nde[ti a[a. privi Aurel la ceas [i aprinz`nd `nc\ o ]igar\. [i pucioasa aia a dracilor. `mpu[c `n beton. m\ritat\ cu un me[ter de pe la noi. Asta `mi aminte[te de o enoria[\ din parohie. d\m cu glet. punem faian]\. baba respectiv\ are o fiic\. {ti]i. am ref\cut.

`i scap\ o lab\ soacr\-sii [i m\ las\ singur cu bestia `n cas\. s\ nu mai aud de soacra lui Gresie `n via]a mea. luasem un aconto de la doamna [i nu puteam pleca. h`r[a-h`r[a. cu ochii pe noi. c\ unaalta. f\r\ pauz\. o strig\ careva la poart\. c\ vine cu agentul.. Eu. Un vin ro[u. adic\ rareori. fleo[c-fleo[c cu bidineaua. p\rinte. la am`ndoi. [i cum g`ndeam noi c\ mai bine ne b\g\m picioarele [i facem ceva `n ciubucul babei. v\dit curios. preg\ti]i. {i deodat\. [ti]i cum se zice la situa]ii dintr-astea.. cic\ dac\ tragem tare. ca me[terii. Gresie. c\ s\ nu scape gineric\ la c\mar\. c\ vai. ce-ar fi f\cut oricine `n locul nostru? Normal c\ Gresie. frec eu pere]ii. baba `n u[\. Ea. peste dou\ ore ne d\ un ceai cu pr\jiturele de cas\. [i p`n\ m-am `ntors. a s\rit la c\mar\. Mergem deci noi la bab\ aranja]i. c\ be]ivanule. Ei. Pe mine nu m\ v\zuse. din \la de p\teaz\. cu [mirghel.. c\ unde mi-au fost min]ile c`nd ]i-am dat-o pe fiic\-mea. [i atunci ce-a]i f\cut? `ntreb\ popa Serapion T\m`ie. Gresie se enerveaz\. Noroc c\ a doua zi am plecat de diminea]\ cu o lucrare. * * * . Deci... ar fi b\gat-o cu capul `n var de drag. cu c`rpe la nas [i gur\. la vinul cet\]encei. Noi. Buuun! Deci. pesemne c\ `l [tia mai bine pe gineric\ al ei ce b\iat bun e c`nd nu-i cherchelit.Ei. c\ se l\sase `ntunericul deacum [i nu mai vedeam bine. na. a[a. fiindc\ ascunsesem repede sticla cu vin `n g\leata cu var..Ei. nimic. Colegul \sta al meu. baba cu ochii pe noi. . s-a mai uitat. c\p[unic\. apoi plec ca `mpu[catul. pentru praf. s-a mai calmat doamna. deci fac eu ce fac. zicea ceva. C\ h\u. c\ numai pagub\ aduci. ginerele.Cip Ie[an scos!”. `njuram pe sub c`rpe tot neamul babei. 190 . dumneaei se uita cam c`[. dup\ o s\pt\m`n\.

`nainte de-a pleca. Ei. au `ncercat s\ dea cu trafaletul pe deasupra. s\ o `nmul]easc\. Blestemul lui Gresie. da’ nu [tiu cum se face c\ pe c`t au dat. ci posp\ial\. m\. Despre personalul de deservire al vagonului restaurant.Da.. iar mul]imea g\l\gioas\ de `mp\timi]i ai socializ\rii se rev\rs\ `ntr-un spa]iu mult prea mic. Pesemne n-oi fi pus dopul bine. purt`nd o basc\ ud\ de sudoare [i tricou imprimat cu iepura[i. zic eu. am uitat s\ v\ spun: fiindc\ baba a c`r`it c\ aia nu-i treab\ f\cut\. c\ pe `ntuneric n-am v\zut. c\ ne-am b\tut joc.Mersul Trenurilor . ce s\ uite? . n-a vrut s\ dea to]i banii. de[i c`]iva c\l\tori se urcaser\ `nc\ din gar\ pe sc\rile [i tampoanele acestuia. Un mo[ neb\rbierit. . iam l\sat `ntr-o doz\ din perete un ou crud cu coaja ni]el spart\ [i am v\ruit pe deasupra.Da’ de ce. De-aia. Barmanul Tudorel M\sur\ [i osp\tarul Cornel Tav\ tocmai turnau ap\ `n ciorba de burt\.Aha. c\ una. bine. [i ce leg\tur\ are cu pucioasa dracilor. acum [ti]i de ce are doamna Venera casa a[a de vesel\. Obi[nui]ii trenului personal 89890 aveau locurile lor rezervate neoficial. cu mirosul? `ntreb\ p\rintele Serapion T\m`ie. alta. s\ nu vad\. cred eu.. . v-am zis c\ ascunsesem sticla `n g\leata cu var. u[a fu descuiat\.P\i. `ncheie me[terul zugrav Aurel. `ntr-un t`rziu. intru[ii erau nevoi]i s\ se descurce. a[a c\ s-a amestecat vinul cu varul [i de-aia i-a ie[it babei casa movulie. pe-at`t mai tare s-a v\zut culoarea. despre direc]ii. iar acum tr\geau [uturi `n u[i. sensuri [i drumul omului prin via]\. reu[ise s\ se trag\ aproape de o 191 . Au mai venit al]i me[teri dup-aia. Vagonul restaurant `nc\ nu era deschis.

. cu fundul pe un sac mi[c\tor. pe nevast\-mea. n-am plecat nic\ieri. la pescuit. [i m-am trezit `n arest. dac\ ]ine]i mor]i[ s\ afla]i. interveni osp\tarul Cornel Tav\. mo[ule. [i comand\ un Courvoisier dublu. ca o pern\. `n vreme ce barmanul Tudorel M\sur\ lu\ cu un gest expert sticla cu aperitiv “Cri[an” de pe raft. la nepotu’.Cum ]i-o fi norocul.Da’ totu[i. Eu. cu l\m`ie. Iar `n desaga aiasta. Mai recent.De dus. {i ce duci matale `n desaga ceea. Via]a e plin\ de meandre. f\r\ pantofi. iaca. m\ duc [i eu unde mi-o fi drumul. ca omul gospodar. nu [tii c\ nu-i voie cu animale `n tren? . dac\-i a[a..Da’ unde mergi. . Deaia zic eu c\ nu mai [tiu unde merg. dormeam cu punga de r`me sub cap. C\ din p\m`nt am plecat [i `n p\m`nt ne `ntoarcem. cum a zis domnu’ de la masa patru! strig\ osp\tarul Tav\. da’ am ajuns cu vreo zece kilometri mai jos. a[ dori s\ ajung la Zal\u.. o duc pe baba. mo[ule. 192 . unde-ai vrea matale s\ mergi acum? . .. ceas [i undi]\. s\l v`nd la ora[. de exemplu. b\usem [i m\ culcasem `n curte. doar bunul Dumnezeu [tie de unde venim [i `ncotro ne `ndrept\m. a[a `nc\rcat? vru s\ [tie t`n\rul angajat.. c\ venise viitura de la munte. Dup\ alte ni[te zile am plecat cu un purcel. da’ nu-i \sta trenul.Vine b\iatuuu! Un curvoa\\\. aduc`nd b\uturile.Cip Ie[an mas\. pe care [ed io acum. Mi-au zis c\ f\cusem scandal `ntr-un bufet [i d\dusem cu purcelul `n cap la o doamn\.. . Am zis s\ facem economie la un bilet. [i am ajuns `n [an]ul din spatele [colii. am plecat odat\ la g`rl\. .Totu[i.

[i cu cheful lor de munc\. desc\l]at de ghete [i cu picioarele `ntinse sub nasul doamnei din fa]\. `ntre halte. un geam p\tat de ulei [i [ters cu o c`rp\ murdar\. paporni]e [i damigene. ~n dep\rtare se z\reau zeci de lucr\tori ai ogoarelor. cum le-ai zis matale..p\pu[ar-marionetist la noi. iar un fost p\pu[ar poveste[te despre leg\tura dintre art\. fiindc\ nici o fiin]\ vie din jur n-ar fi recunoscut c\ ea a tras semnalul de alarm\. parc\ `ncremeni]i `n pozi]ii nefire[ti [i identice. eu `s tocmai de pe la Valea M`]ei. ~n `ntreaga locomotiv\ mirosea nu a motorin\. Strig\tul. mo[ule. ci a pesc\rie [i a mujdei. mo[ule. da’ [i noi avem `n sat ni[te t`r`ie-br`u care servesc de diminea]\ la bufet. stau [i ei. care mirosea [i el a pe[te cu mujdei.|[tia de p-aici. o soacr\ de primar [i ni[te americani. care m`nca pufule]i. au tare mare chef de munc\! spuse cu t`lc un c\l\tor v`rstnic. . la 193 . S`nt .B\i.. iar unii dintre c\l\tori tocmai ignorau avertismentul “E pericoloso sporgersi!”. om bun? . Trenul oprise h\isa. .Mitrache m\ numesc. dac\ nu [tii povestea cu \[tia.Mersul Trenurilor Ni[te lucr\tori ai ogoarelor nu prea au chef de munc\. St\ recolta. f\cu s\ zb`rn`ie geamurile degeaba. cu teni[i noi. care servise `nainte drept fa]\ de mas\. sperietori. Mitrache P\pu[oi. Ni[te cet\]eni `mbr\ca]i `n nunta[i. care ai tras maneta? Maneta [i semnalul cui te-a f\cut! Strig\tul ]`[nise prin geamul deschis al locomotivei. din c`te se vede. . iar pe c`mp nu s-ar apleca nici s\-i mu[te c`rti]a de sandale. .Se vede c\ nu e[ti de pe-aici. fugeau peste c`mp s\lt`nd valize. am fost .A[a-i.mai bine zis. Povestea ceea de care ziceai care-i. Vasile Roait\.

deci m\ iart\ c\ produc ilegal [i f\r\ taxe ]uic\ `n beci.... coropi[ni]ele [i nu `n ultimul r`nd oamenii . fata mo[ului. c\ produc]ia a ie[it mult sub estim\ri. a[a.{i ai f\cut matale sperietori de coropi[ni]e? Cum arat\ sperietorile de coropi[ni]e? vru s\ [tie controlorul de bilete Jenic\. le-au dat cu clor [i le-au v`ndut la ora[ drept pui). procurori de tabl\. ~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani (*).Cip Ie[an teatrul de amatori. c`rti]e sau g`ndaci. Ce rol. * * * . fac eu ni[te proiecte artistice. Aristide S`rm\.. c\ din cauza lor se compromite recolta. la din astea. r\mas cu cle[tele palmat `ntr-o m`n\ [i cu cealalt\ `ntins\ c\u[.. Deci. nu se organizeaz\ licita]ie. fata babei. Iedul cel mic. fiindc\ le-au prins oamenii..{i? . am f\cut poli]i[ti de tabl\. micii.F\cut un. c\ erau mai ales pre[colari din \[tia. pungu]a cu doi bani. cu o problem\: cic\.. [i le prezint la prima [edin]\ cu consilierii locali. Buuun! Deci. 2005 194 . . Acolo se ridic\ unul de la opozi]ie [il `ntreab\ pe domnul primar c\ de ce sperietori de ciori. dup\ ce fac urm\riri cu poli]i[tii prin tarla. c`rti]ele. frumos (*) "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani". masca]i de tabl\. artistice. fiind cum\tri.{i vine la mine primarul nostru.deci de ce s\ nu fac eu mai bine sperietori de coropi[ni]e. `ntro sear\. cum ar veni.. ilustra]ii tot de Jup. g`ndacii de Colorado. ia s\ m\ g`ndesc cum s\ fac s\ concep ni[te sperietori de pus pe c`mp.. ci altele. . pentru copii. Editura Polirom. dac\ tot m\ pricep eu la p\pu[i. ce interpretare! C`nd urlam ca lupul.. tot de Cip IE{AN. Mi-a mai zis c\.. pe ogor la noi. a[a.. ni[te sperietori pentru ho]ii de carburan]i care vin noaptea [i dau gaur\ la conductele de pe ogoarele noastre. f\ceau spectatorii pe ei. ascult`nd povestea. cic\. lupul. Hamlet. Puneam `n scen\ din astea. f\cut pe naiba! P`n\ la urm\ a r\mas c\ s\ proiectez. c\ la noi nu ciorile d\uneaz\ (nici n-avem ciori.

{i? . cine [tie? P`n\ la urm\. aveau nevoie de tabl\ s\ repare acoperi[ul. care mi-a b\gat-o pe g`t drept fotomodel pe soacr\sa. Le ]inem acolo de c`nd au venit ni[te americani s\ fac\ un film cu sclavi negri care lucreaz\ pe c`mp. cu c`rca. p`n\ la urm\. la ferm\. lucr\torii \ia din tarla. [i i-au furat pe to]i `ntr-o noapte. iar eu am r\mas cu c`teva duzini de sperietori pe stoc..P\i.Mersul Trenurilor picta]i. motorin\. masca]i.. `ncheie fostul p\pu[ar Mitrache P\pu[oi.. parc\ nu s-ar apuca de treab\. de-i vezi matale pe geam cum parc\ s-ar apuca.Bine. ziceau c\ 195 . .Leg\tura e c\ dup\ alegeri s-a schimbat primarul.{i le-a]i f\cut? .. c\ dac\ face unu’ atac de cord. poli]i[ti. nu m\ ancheteaz\ [i pe mine? . care-i treaba lor cu munca p\m`ntului? vru s\ [tie mo[ul. c\ se visa fotomodel cucoana. da’ leg\tura care-i? . de-a valma. s\ scape de gura ei. s\ le ia naiba.. Ce-i drept.. s\-i zic a[a. tot primarul. . da’ nici chiar a[a. . procurori. aleas sperietorile noastre.. cum ar veni. Pe ele [i pe boul de primar. pe valut\. cum\trul. care s\-i sperie pe ]\ranii care fur\ sperietorile de tabl\ puse s\-i sperie pe \ia de fur\ benzin\.. fiind f\r\ vreo utilitate. care parc\ se holba la mine c`nd treceam pe l`ng\ ele. care o vedea se speria. cote]ul.{i. Oamenii de la noi din sat n-au vrut s\ ias\ la munc\ nici m\car ca figuran]i.{i au venit ni[te oameni din sat care nu s-au speriat de ei.Le-am f\cut. Deaia spuneam eu c\ munca p\m`ntului e relativ\. toate cu fa]a doamnei Antena. Habar n-avea nimeni la ce-ar fi putut folosi ele. cic\ s\ fac [i ni[te alte sperietori. doamna Antena Lamp\. totu[i. cu ideea. . ziceai c\-i Mona Lisa sau boii \ia de la carul lui Grigorescu.

nu beau [i nu jucau c\r]i. horinc\. atra[i irezistibil de emblema pe care z`mbeau. patru dintre noii veni]i formau o pat\ de lips\ de culoare: ie[eau `n eviden]\ prin hainele lor negre. spre deosebire de patru c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. Vagonul restaurant era ticsit: de c`nd personalul 89890 oprise `n c`mp. Martini. erau mirosuri diverse [i mult fum. Se consuma orice. tot stocul de buc\]i. curacao. `[i sufla nasul. brag\. un cu]it [i o furculi]\. vi[inat\. cinea[tilor. mic [i burtos. Se fuma pe ruptelea. c\p[unat\. ~n\untru era aglomera]ie. zeci de ple[cari se repeziser\ dinspre toate punctele cardinale ca furnicile la dulcea]\. caisat\. prin pletele [i b\rbile lor. mai ales direct din sticle: aperitive [i lichioruri `n culori vii. C`teva mu[te b`z`iau.Cip Ie[an dup\ c`teva [p`rle `i doare la tri[c\ de figura]ie. Dom Perignon. scotea o batist\ mare. le-a convenit. se simt vedete ca M\rgelatu [i m\n`nc\ semin]e. Trenul st\ `n continuare. P`n\ la urm\. ~ntr-un col]. doar din c`nd `n c`nd unul dintre ei. vinuri de regiune sau selec]ionate. Nu fumau. afinat\. apoi se [tergea cu ea pe fa]\. sec\ric\ la sfert. iar cei mai mul]i pasageri jucau c\r]i sau `[i spuneau snoave [i cimilituri. c\ eu le d\dusem `nainte cu vopsea neagr\ pe fa]\. ]uic\ de dovleac porcesc sau bere. ireale. care merg p`n\-n p`nzele albe s\ li se fac\ dreptate. s\ nu-i mai v\d mutra doamnei Lamp\ cum se holbeaz\ la mine. Cei care nu prinseser\ locuri la mese [edeau pe geamantane sau paporni]e. rachiu de mere. a[ezate `ncruci[at ca oasele de pe steagul pira]ilor. nu `njurau. dar mai ales prin purtarea lor sfioas\. leam v`ndut \lora. iar din loc `n loc c`te cinci[ase dosuri late `mp\r]eau fr\]e[te o navet\ goal\. 196 . americanilor.

Mersul Trenurilor 197 .

coarne [i barb\? vru s\ afle un mesean enervant. Sup\rarea noastr\ cade la suflet de c`nd bunul Dumnezeu. Sfin]ia voastr\. care pe navet\. . otova. s`ntem cuvio[ii c\lug\ri Averchie. Erau cu ma[inile.Cip Ie[an . peste deal. ni L-a trimis sub chip de autorit\]i locale. . fra]i `ntru credin]\ la Schitul Pas\rea. noroc! `ntrerupse un b\iat cu must\cioar\ [i geac\ de f`[ cu embleme.{i cum arat\ necuratul \sta. dar [i mai ad`nc\ sup\rare `n sufletele noastre st\ ascuns\. str\puns\ doar de zgomotul urechilor care se ciuleau. . obr\zare. Unde merge]i.O fi fost vreo telegram\. `n nem\rginita Sa `n]elepciune. sfin]iile voastre. Ia. Scarlate. . doi aveau straie a[a. cuvio[ilor. iar unul cu cravat\. deci e cam a[a. flutura o h`rtie [i striga c\ vrea musai s\-l vad\ pe taica stare]. de ni La trimis pe necuratul. Noi. . cuvio[ia ta? Posed\ copite. c\-i drum lung p`n\ la cap\t.Cum adic\. c`nd la poarta l\ca[ului nostru de rug\ciune [i uitare de cele lume[ti au venit ni[te oameni. aici de fa]\. dup\ ce se a[ezar\ care pe banchet\. boal\ cu nume ca la [ah? 198 . Donose. . `ndr\zni]i. a dat s\ ne cerce credin]a [i r\bdarea. gras. c\ s`nt suspecte de o boal\ cu nume ca la [ah. cuviosul p\rinte Epigastrie. ca matale. care a zis c\ e de la minister. pe care ceilal]i `l priveau cu respectul cuvenit [i `i spuneau “dom’ maistru”. costume de protec]ie. ne vezi pre noi posomor`]i la chip.Dar `ndr\zni]i.Ei. cu musta]\ [i laptop.A[. Totul a `nceput `ntr-o diminea]\. a[a c\ au venit `ntins la noi. `n luminata adunare. nu sta]i `n picioare. Pandemie [i Epizootie. c\ v\ v\d cam posomor`]i? `i `ntreb\ el pe cei patru. fiule! Zicea c\ au `nceput s\ moar\ g\inile oamenilor. vreo veste. Pafnutie.P\i. fiule. face]i loc la oamenii i[tea! lu\ cuv`ntul un pasager mai `n v`rst\. ~n vagon se l\sase lini[tea. m\[ti. cum s\ arate? Acum. nu? Hai. cu ordin de evacuare.

. dracii ies doar cu post [i rug\ciune. Stropeau. poate n-a]i priceput. nici fulgi m\car.Mersul Trenurilor .ori.{i? . N-1 sau cam a[a ceva. au isc\lit un proces verbal cum c\ `n schit nu se afl\ picior de pas\re.p`n\ la urm\. au `nceput ei s\ explice c\ m\car s\ d\m p\s\rile din schit. mai zdraveni la trup. Deci. de ra]\. . . s\ se izoleze [i s\ se ard\ toate p\s\rile. iar c\lug\rul cel mic [i burtos `[i sufl\ `nc\ o dat\ nasul `n batist\. . cinstit\ adunare? La noi se fac exorciz\ri din astea. au. nu [tii. aici de fa]\.. {i. s\ le ard\.{i? . p\catele noastre. [i de la semn\turile lor ni s-a tras. s\ dea foc la schit. vai c\ p\rintele Transmisie. p\catele mele! Tuspatru se `nchinar\ lung. continu\ c\lug\rul.P\i. c\ a luat cu el ni[te fra]i `ntru credin]\ [i rug\ciune. conform ordinului de la minister. pe cuvio[ii Paisie. `n perne. apoi se [terse cu ea pe fa]\. p\catele mele! Cuvio[ii Pandemie [i Epizootie. c\ s\ se omoare. s`ntem c\lug\ri la Schitul Pas\rea. Post cu fripturi de g\in\. fiule? H-5. ce tot at`ta [i-[i-[i? P\i. Cic\. are o m`n\ grea ca buturuga! . dup\ cum am mai spus. dup\ cum se [tie. Pandemie [i Epizootie.{i noi. de curcan. c\ avem canon s\ dormim cu capul pe pietre goale. Transmisie [i Demisie. s-a f\cut `nv\lm\[eal\. ehehei. z\u. cum e c`nd se mut\ piesele. c\ odat\ ce apar `ntr-un proces verbal de constatare pe tema gripei aviare ni[te termeni precum numele cuvio[iilor lor. asta nu s-a mai `nt`lnit. cum spuneam. de-au reu[it s\-i ]in\ pe \ia care tocmai stropeau cu benzin\. alung\ri de draci . mai ales. `ncepe buclucul! se 199 . Dionisie. Noroc de taica stare]ul. s\ aib\ ce raporta mai sus.{i care p\s\ri.Ei. s`ntem suspec]i.{i? . care se ocup\ la noi cu aprovizionarea.

Domnul Jenic\ tocmai le zv`rlise legitima]iile de c\l\torie pe geam. mergem cu Domnul. `n smerenia mea. la Guvern. iar acum `njura.. ci patru cavaleri ninja veni]i s\ facem un film de ac]iune pe meleagurile astea `ndep\rtate..se iscase o ciorov\ial\ `ntre domnul controlor Jenic\ [i c`]iva c\l\tori. Tot Domnul. un surdomut `mbr\cat cu 200 . s-o fi blocat rola. pe motiv c\ respectivii `[i cump\raser\ bilete. care pe toate le hot\r\[te [i pe noi ne `ncearc\ dup\ bun\ voia lui. Tot aici apare [i o bab\ care sus]ine libertatea de exprimare [i [tin]ele exacte. unde merge]i? . socot c\ n-o fi mers cum trebuie faxul. s\ nu ias\ nici picior de frate c\lug\r. de-abia dup\ ce s-au pozat cu noi [i le-am dat autografe. la ONU. Ne-au l\sat. la Haga. Povestea surdomutului din tren.dar `n vagonul opt . nea c\l\uzit mintea [i pa[ii: le-am zis \lora de ne-au oprit c\ nu s`ntem c\lug\ri de la schit. amenin]`ndu-i c\ `i arunc\ [i pe ei dac\ nu se fac oameni de `n]eles. C`t despre ie[it. a[adar refuzau s\ cotizeze la na[. la forurile superioare. `n nesf`r[ita lui bun\tate.Cip Ie[an enerv\ c\lug\rul Averchie. spus\ chiar de el `nsu[i. la pre[edinte. cu cordon de poli]i[ti [i jandarmi `n jurul schitului. Ar fi `njurat mult [i bine dac\ `n compartiment n-ar fi intrat. cioc\nind discret. . s-o fi bo]it h`rtia. despre cum am trecut de cordonul poli]i[tilor [i jandarmilor. s-o fi `ntins cerneala...Dar cuvio[iile voastre cum a]i reu[it s\ ie[i]i? {i acum. ~ntre timp . mergem p`n\ unde va da bunul Dumnezeu. Eu.De mers. `ntre noi fie vorba. s-o fi `n]eles gre[it `n context [i de-aia ne-au b\gat `n carantin\.

. Zilele trecute m-am vindecat. maic\. or s\ spun\ to]i c\ m-am pref\cut. .Am fost. Primul care se repezi la pache]ele fu `nsu[i na[ul. mul]umindu-i. dar m-am vindecat! se l\ud\ el. n-o s\ m\ mai cread\ nimeni. care le `ntoarse pe-o parte [i pe alta. un carne]el chinezesc. uita]i. `nnegur`ndu-se la fa]\. Trenul personal 89890 porni cu o smucitur\ care `l f\cu pe surdomut .N]]! P\cat! Eu vroiam o brichet\ cu becule]. De-acum... Am fost. cu cadrul din cornier. care st\tea pe locul de l`ng\ u[a deschis\ s\ ias\ fumul. un breloc cu schelet. o prostioar\. acesta l\s\ pe m\su]a plin\ deja de coji de ou\. dar de-acum.r\mas f\r\ sprijin. To]i trei pl\tir\ pe loc surdomutului. apoi oft\.s\ cad\ `n nas [i s\ `njure cu voce tare de mama c\ilor ferate [i de nenum\rate evenimente sau rude despre care mai bine nu pomenim. Eheeei. iar acesta r\spunse “Pentru pu]in”. deoarece `[i num\ra banii cu ambele m`ini . apoi le zv`rli la loc. oase de pui [i pieli]e de ro[ii c`teva pache]ele `n celofan [i promise cu un gest discret s\ revin\. pufnind nemul]umit: . ni[te pixuri. am fost p`n\ nu demult. iar Victora[ Z`dire deveni proprietarul unui triciclu motopropulsat de colec]ie. domnul Vartolomeu P\stae (purt\tor de n\s\lie [i clopotar la o cas\ de mod\) prefer\ o grap\ cu discuri de muzic\ u[oar\ [i un glob p\m`ntesc pentru uz didactic la scara 1/2. pe la doctori mari ori pe la 201 .Oi fi mers matale. ceva. .Mersul Trenurilor ni[te haine. ~n t\cere. nu mai s`nt surdomu]ii de pe vremuri! Aproape fiecare dintre c\l\tori alese c`te un produs: mozaicar-patiserul Cornel G`z\ p\str\ pentru el o femeie gonflabil\ [i un ciocan pneumatic. N-are. am [i acte cum c\.Matale chiar e[ti surdomut? vru s\ [tie o doamn\ dintr-un compartiment al\turat. stimat\ doamn\.

C`nd m-am `nsurat am zis c\ eu surdomut.Ce doctori mari. se afla un set practic de tig\i [i vase de buc\t\rie special conceput pentru surdomu]i. p\roas\. de la televizor.Oi fi cump\rat matale ceva buline. s\ zici c\ punea m`na pe vreun aspirator. un cet\]ean cu cravat\ care dormea ad`nc pe banchet\ visa c\ e din nou t`n\r activist [i m\n`nc\ savarine la cantina partidului. am eu bani de dat? Totul a pornit. care se implanteaz\ sub piele.Cip Ie[an vreun vindec\tor care face minuni. . nimic. . `n colet. c\ alt\ treab\ prin cas\. `n al c\rui buletin era trecut numele de Valentin Leb\d\. a[a. cum am v\zut `ntr-un documentar despre viitorul bionicii? *** . pe mine nu m\ deranja. zerul alc\tuise de-a lungul trenului o potecu]\ umed\. {i numai ce m\ pomenesc eu `ntr-o zi c\ `mi aduce po[ta[ul un colet. `mbr\cat\ cu bundi]\ [i purt`nd pe cap dou\ basmale una peste alta (sau una sub alta.Taci. iar un c`ine prip\[it prin vagonul 7 `ncepu s\ urle ca la t`rl\. pe vreo m\tur\. ea se uita mereu la televizor toat\ ziua. `n colet? . nu? Baba care se b\gase `n vorb\ . babo! Nu.. deci merge. [i la teleshopping se uita. de la un program din \la. . mirosind puternic a cioban certat cu igiena intim\.una osoas\.P\i. care vindec\tori? Ce.{i ce era `n\untru? Ce se afla `n el. Deci. Din cauza damfului. `n func]ie de punctul de vedere) . Putea s\ vorbeasc\ oric`t [i orice. `[i aminti surdomutul. Luat pe t\lpi de c\l\tori. ehehei. trei doamne ([i toate trei!) le[inaser\ deja. babo. de teleshopping.. Totul a `nceput cu nevast\-mea. `n el. care-i mai s\rac\ de cap. 202 . pilule. pastile. ea cum e ea.st\tea pe o saco[\ cu ca[ din care zerul se scurgea ca un izvora[. ori vreun dispozitiv din \la cu microcip.

prin sat la noi. dac\ nu teast`mperi! Las\ omul s\ vorbeasc\! Baba se f\cu comod\. [i i-am explicat prin semne c\ e proast\. Doar se auzi geamul deschiz`ndu-se.. ~nv\lm\[eala se mai potoli. Deci. dup\ cum spuneam. .Da. Am urm\rit chiar [i un documentar despre ele.Taci. Cineva `i trase babei saco[a cu ca[ de sub fund.. s\ te v\d dac\ po]i! Am v\zut `ntr-un documentar c\ exist\ acum ni[te proteze din titan cu carbur\ de tungsten. .Pentru asta am luptat noi la Revolu]ie? |sta-i dreptul la liber\ exprimare. din care ie[i un nou val de zer: . . na! Rupe-o. mie. babo. c\ am [i `ntrebat-o dup\ aia. [ti]i. strig\tul “Tr\iasc\ libertatea de exprimare [i [tiin]ele exacteeeee!” pierz`ndu-se undeva. i-am rupt nevestei de cap tigaia aia mare.Mersul Trenurilor . apoi geamul `nchiz`ndu-se la loc. c\-i prost? `ntreb\ un cet\]ean. Se mai cheam\ LMG. `]i rup gura! O iei.Deci. Deasupra ei se isc\ `nv\lm\[eal\ [i nu se putea `n]elege nimic.Uite-a[a! Eeee? Te-ai prins? Dac\ n-ai `n]eles. . To]i m`ncau ca[. rupe-mi gura. prin semne.. surdomu]ii. se vede c\ n-o fi `n]eles ea prea bine gestul ori n-oi fi fost eu destul de explicit cu tigaia aia 203 . femeie b\tr`n\.. `]i [i spun c\ e[ti prost. care pot `nlocui mandib. iar doamna c\zu pe spate. cum facem noi. . Baba disp\ruse. ..{i cum ar\]i matale cuiva. maic\.. adic\ limbaj mimico-gestual. maic\. c\ te ating.Adic\? r\sun\ o voce din mul]imea adunat\ `n jurul domnului Valentin Leb\d\. [tie baba! Prin p\r]ile noastre. la Teleenciclopedie. din setul special pentru surdomu]i.Adic\ i-am rupt nevesti-mi de cap tigaia cea mai mare special conceput\ pentru surdomu]i.. prin semne. dreptul la opinie? Na.. `nt\ri b\tr`na. l\s`ndu-se [i mai tare pe saco[a cu ca[. am v\zut semne din alea. `n urm\.

de-abia `l c\rau. fac eu. nu?”. f\. m\ rog. de `nmul]it cu [ase luni. “{i dac\ nu-i bun?”. tot prin semne: “Ia zi. cutia. c\ poate nu-i bun [i ne d\ banii `napoi. rahat! Cum fugeam dup\ ea m-am `mpiedicat de motan. “Ia calculeaz\ tu... fac eu prin semne. “s\ tot am vreo optzeci.. “P\i. `nseamn\ c\ dispari de tot dup\ patru luni. da. “{i e bun aparatul \sta. alea cinci milioane care le-am luat din burlan!” a `nceput ea a r\cni.. sigur este c\ peste o s\pt\m`n\ sun\ la u[\ ni[te cet\]eni `n salopet\.Vrei s\-]i mai spun o dat\ prin semne c\ e[ti prost? ~]i spun! ~n\untru . Ei.. proasta naibii!”. mai mare. face ea. egal. primesc banii `napoi..c\ a venit nevast\-mea s\-mi explice era un aparat pentru sl\bit. garantat. prime[ti banii `napoi.Da’ de ce.. Cu alt colet. deschid: ce era `n\untru? . dac\ nu-i bun. nu da.. . spune ea.. Dac\ nu func]ioneaz\ `n [ase luni. tu c`te kile ai?”. “dou\zeci kilograme per lun\. care ie[ise de sub pat. o sut\ dou\zeci de kilograaaame! Nu? P\i tu. Da-i bun!”. p\stra]i pentru vinul de S\rb\tori. C`nd am auzit eu de banii din burlan. Rup cartonul. “P\i”.Cip Ie[an special\ pentru surdomu]i. fac eu. O iau eu pe nevast\-mea. c`te kile sl\be[ti `n [ase luni. ai de g`nd s\-l probezi [ase luni. sigur.Ei. “P\i. [i auzul. nu? *** . b\rbate. am luat-o la fug\ prin cas\. Scrie acolo a[a”. f\.”. “Nu da..Aparat de vindecat pentru matale. Pentru sl\bit dou\zeci de kilograme pe lun\. eu a[a zic”... era bun aparatul la a[a ceva? . “{i. garantat.. a[a mi-a zis”. face ea. la optzeci. “P\i. face ea. [i a[a mi-a venit [i vorbitul. s\ arunc cu aparatul de sl\bit dup\ ea. fac eu. [i mi-am sc\pat aparatul `n cap! 204 . a[a. s\ vezi dac\-i bun?”. fac eu.

pe care au pus st\p`nire marmotele.. o poveste din vremea potopului: povestea Arcei lui Nae.A[a-i. fanfara [i coroanele pentru marea inaugurare. . `n vreme ce se chinuia cu un stilou s\ `nfunde dopul `ntr-o sticl\. ce-i drept. de mi se ag\]ar\ broboadili `n u[e. c\ut`nd din priviri saco[a cu ca[. vest\ [i cravat\. `mbr\cat ca mortul. totu[i. Da’ la \[tia de pe-aci nu li sa f\cut prea mare pagub\. victorioas\. O inaugurare de pod reparat dup\ inunda]ii [i. se poate spune c\ au avut 205 .Cert! Apa nu-i bun\ nici `n cas\. dar nu s-a g\sit `n tot jude]ul dec`t o firm\ de pompe funebre . nici `n vin! fu de acord c\l\torul din fa]\. Podul ar\ta. Trenul personal 89890 mergea u[urel. oft\ un domn de la ora[. ce-i drept. cu s\rb\toare [i mare pomp\. trenul `ncetini [i chiar se opri de-a binelea. de altfel. deoarece podul care lega dou\ provincii istorice ale patriei tocmai fusese dat `n folosin]\ pentru a treia oar\ `ntr-o lun\. de mai multe pompe mari. cum au r\mas ei f\r\ cas\. ca unul inaugurat cu coroane pe ale c\ror panglici scria “Regrete eterne”.care a [i asigurat. sc`r]`ind [i cl\tin`ndu-se ca un be]iv. s\ scoat\ apa. Avusei mare noroc. f\r\ gospod\rii. ap\r`nd de pe culoar. la semnalul unor muncitori care jucau [eptica st`nd cu fundul pe [ine. costum.. maic\. Ar fi fost nevoie. am v\zut eu un documentar despre loviturile care afecteaz\ anumi]i centri nervo[i! strig\ baba. pe perioada lucr\rilor. Era cam bo]it\ [i avea multe g`ze lipite pe frunte.Mersul Trenurilor . cu pantofi de lac. pe aceea[i tem\. cum a venit apa [i le-a luat totul.S\racii oameni. prin urmare. . pacatili mele! mai spuse ea.

de un exemplu. de la cerneal\ . mo[ule? Hai. trenul st\. c\ tot ce era de luat a fost luat `nc\ din prim\vara trecut\.acum albastru pe la gur\. `ncerc`nd s\-[i scoat\ din sticl\ stiloul. astea. Nae. * * * Mo[ul de la geam st\tuse p`n\ atunci nemi[cat. Are cas\. dar `n putere. Mai hodorog ca mine.s\ tot fie jum\tate de veac. s\-i deie la televizor. colorat!”.Asta-i o caca-maca. gospod\rie serioas\.s\-[i mai caute casa. gospod\ria [i 206 . dup\ cum v\ spuneam. era g\l\gie.Ce treab\.P\i.. nu ne mai ]ine pe jar. cu dezghe]ul. un sac cu varz\. a fost `ntr-adev\r treab\ serioas\. . . au fost tare greu `ncercate de bunul Dumnezeu [i de mama natur\ materialist-dialectic\. Nu fi sc`r]ar. n-a mai apucat s\ ia dec`t o delega]ie de la minister .. sim]ea c\ `l lua de la creier. c\ dau o [p`rl\! Cet\]eanul cu vinul . [i chiar c\ nici n-ave]i de unde [ti. [i c\scau gura. el av`nd acareturile `ntr-o vale peste care d\ apa la fiecare ploaie. Tu[i u[urel.c\ veniser\ domnii \ia cu cizme de cauciuc noi. feciorii mo[ului. ierta]i cacofonia.. spune-ne [i nou\. La noi `n sat. curte. „La’ c\-i bun [i-a[a. st\m [i noi. mo[ul de care v\ spuneam. la noi `n sat tr\ie[te unul. n-au auzit vuietul. casa [i gospod\ria lui Nae. cu carne]ele [i pixuri `n m`ini. ca pe o iubit\. b\tr`nul Nae. ~n repetate r`nduri. a c\rui cerneal\ alb\strise deja vinul de regiune. c\ s-a `nt`mplat [i s-a uitat. Au avut noroc.scormoni demonstrativ `n map\ dup\ `nc\ o b\[ic\. mai bo[orog. N-au auzit cum venea de la munte. Nu [ti]i ce-a fost la noi `n sat. A[a le-o fi fost scris. c`nd a dat apa din nou.. ]in`nd `n poal\ cu tandre]e. ispr\vi cet\]eanul. c\ vorbeau to]i la ziari[ti. `ncepu b\tr`nul s\ povesteasc\. apoi spuse: . Dup\ vreo . c\ ne-ai f\cut curio[i! Vorba aia.. fiindc\ se cam s\turase efectiv se s\turase! .Cip Ie[an noroc.. mai zise el. Acum...

Nae s-a s\turat. umbla s\rmanul de nebun prin satele din vale. avea destule. `n primii ani. bre. telenovelele. . s\ vin\ s\-]i dea termopane. da’ nici mari viituri n-au prea fost. Dup\ aia. de r`dea toat\ lumea din sat: “H\-h\. cum se spune. P`n\ s\ apar\ la noi televizoarele.. mereu se `nt`mpl\ s-o ia apa. C`nd a aflat de la buletinul meteo c\ urmeaz\ o perioad\ cu precipita]ii care vor dep\[i mul]i litri pe metru p\trat. c\ vin fraierii \ia.. . s\ dai de b\ut. O arc\. Ei. [ia scuipat `n palme [i s-a apucat s\-[i fac\ o cas\ nou\. ca Vitoria Lipan.. C\ [i cu apele astea mari. `ntreb`nd tot pe cine `nt`lnea care a]i v\zut. l\tunoaie. lea]uri.O fi avut o nevast\ mai u[\rnic\. deci a sc\pat. ~n form\ de barc\. iar v`ntul va sufla cu putere din sector nord-estic. Mai `ncoace.. e [i Demelza.Demelza? }i-ai g\sit! Nici cu buldozerul n-o iei de la televizor. Ei. `n loc s\ vii cu noi la bufet. Materiale de construc]ie. fiindc\ apa aducea mereu `n fosta lui ograd\ buc\]i din casele altor gospodari domicilia]i mai `n amonte. matale dai ca prostu’ la ciocan. nu se prea d\dea program la televizor. de la munte. nu? . [tia c\ unde e Grigorescu. cu urechile `n difuzor. [i a muncit mo[ Nae. mai exact.{i matale nu te-ai s\tura s\ `]i tot faci din nou casa la fiecare inunda]ie? Campanie electoral\ nu-i dec`t la patru ani.. de c`nd cu democra]ia. *** . s-a spetit. gresie.... programele. chestii. Deci.{i? .Mersul Trenurilor membrii familiei prin satele din vale.{i mo[ul? Mo[ul ce f\cea? 207 . sc`nduri. poate-a]i cunoscut un Grigorescu mare. pe l\mpi. `n ultimii ani de pe vremea lui Ceau[escu. o g\sea Nae `nfipt\ `n m`l. la radio. s\ fac\ pentru noi!”. Mai stai.

. `n arc\. printre care [i baba cu ca[ul. ceea ce familia nu d\. cu bolboroci. la o adic\. O ploaie din aia. Tehnium sau Minitehnicus sau a[a ceva.P\i. s-ar fi sim]it `n stare s\ fac\ al]ii. a `nceput [i ploaia.Cip Ie[an . la reclame.{i pe cine a luat [i pe cine nu? `ntrebar\ cei din compartiment. c`nd a devenit. Cu tot cu televizor. cum prinde form\. *** . {i.. {i atunci a v\zut c\ nu-i ajunge spa]iul locativ.Eu! Dup\ c`teva clipe se auzi din nou geamul deschiz`ndu-se. trei. locuibil\. mo[ule. s\-i spun a[a. c`nd a prins form\ de tot.P\i. Vaca. mici de statur\. La `nceput a vrut s\ ia doar televizorul.Mo[ul? Mo[ul. Noe a luat-o pe nevast\. atunci. de exemplu.de[i. Deci.Bine. ca mo[ul. . dar fiara `l ]inea cu ghearele. deci 208 . Din c`nd `n c`nd..Babo. m\ scute[ti? Nu e[ti aia de-au aruncat-o unii pe geam din mers [i tot s-a `ntors ca bumerangul? . `n situa]ii din astea? . apoi ni[te voci care strigau “Hei-rrrrup! Hei-rup! Un’. s\ o bage `n barc\. [i!”. mai fuma c`te-o ]igar\ [i se uita la arca lui. fiindc\ f\cuse toat\ [andramaua dup\ o schem\ dintr-o revist\ veche. . .. {i-a mai luat copiii . t\cea [i lucra. doi. continu\ b\tr`nul. Dar iat\ c\ [i vaca lui Nae s-a comportat ca vaca. a `nceput s\ se g`ndeasc\ pe cine ia `n barc\ [i pe cine nu. fiindc\ nu mergeau dec`t `mpreun\. mai serioas\ dec`t familia poate fi vaca. mo[ul Nae a `nceput s\-[i adune familia. era pentru pionieri din \ia. fiindc\ d\ lapte `n fiecare diminea]\. deci a sim]it ea c\ e indispensabil\. Ei. da’ ce poate fi mai serios dec`t familia.. apoi a trecut la lucruri serioase. `n situa]ii din astea. dotat\ cu tot confortul. fiindc\ se uitase [i ea prea mult la seriale..

Din cinci `n cinci minute se g\sea c`te o marmot\ s\-[i duc\ labele strea[in\ la ochi [i s\ strige “P\m````nt!”. . peste podul proasp\t dat `n folosin]\.Ahaaaa! Ca la televizor. a scos-o pe soacr\-sa din cabin\. `n arc\. s\ nu fac\ prostii. cu sc`r]`it specific. [i-a pus copiii s\ trag\ `n ele cu pra[tia. a[a. care a `nceput a fugi dup\ marmote s\ le mu[te. adic\! . mai cheam\ [i-un c`ine!”. . “C\pitane Nae.Mersul Trenurilor a zis c\ nu urc\ pe vas.{i? . Nae `[i adusese pe barc\ oile [i berbecul. Nae. c\ s-au urcat pe catarg. spune-ne. de aragazuri [i frigidere vechi. st\p`ne. una era mai n\zdr\van\. unde au [i r\mas. Cine privea pe geam `n jos putea vedea urmele inunda]iilor. c\ n-avea cal. . dec`t cu marmota ei preferat\. Dintre oi. mai b`rsan\. au sc\pat de c`ine. nevasta st\tea pe canapea [i se uita 209 . [i i-a spus lui Nae: “St\p`ne. Copiii fuseser\ `nchi[i `n cabina lor. c\ vine icebergu’!” sau „Americaaa!”... mai vioaie. cum a b\gat calul? . nimic.{i marmotele. Chiar le-a mul]umit `n sinea lui \lora care-l furaser\ cu o lun\ `nainte. ferea. pline de m`l. f\c`nd semn. [i-a chemat un c`ine.Calul. [i-o fi `nchipuit c\-s m`]e altoite. ~ntre timp. deci.Cu calul a mers mai u[or. Nae se enervase. doi-trei pescari plictisi]i. maluri r\scolite. Se mai vedeau ni[te copii sc\ld`ndu-se `n pielea goal\ [i ar\t`ndu-[i p\s\relele la c\l\tori. Muncitorii terminaser\ partida de [eptic\ [i se ridicaser\ de pe [ine. a[a c\ trenul porni din nou. de anvelope uzate [i de lemne pe care ni[te cet\]eni tocmai le `nc\rcau `n c\ru]e. Dup\ aia. c`teva babe care frecau cu periile tot at`tea covoare [i un cet\]ean care `[i sp\la ma[ina la r`u. ca s\ bage `n loc porcul cu scroafa. s\ fac\ poante proaste. c\ l-au sc\pat de belea. care s\-i fac\ masaj.Exact.

o vil\ de la munte. Ei.Iar Nae. deci l-a t\iat [i l-a m`ncat la el `n livad\. circul\ vorbe. cum o da Dumnezeu.. Un fel de corabie din lemne prost `ncleiate. Venise viitura de la munte [i o luase. despre vapor. .Cip Ie[an la televizor. ia arca de unde nu-i! Arca [i c\ciula. cu un bidona[ de vin. Diminea]a s-a auzit un vuiet mare. ceva. chit c\ n-aveau curent electric. care plute[te `n deriv\. care mai vin pe la noi prin sat s\ v`nd\ blugi. una-alta. O luase. aparatur\ electrocasnic\ ieftin\ [i ]ig\ri f\r\ timbru. pe care apa a adus-o `ntreag\ [i a l\sat-o exact `n ograda lui.{i cu vaporul. pe arc\! {i-a zis c\ las\. Soacra fusese b\gat\ `ntr-o cu[c\. . dom’ Relu. cu capul umflat de la vin. au plecat `mpreun\ p`n\ `n deal. . iepura[ii de cas\ erau [i ei pe undeva.{i? . al]ii au v\zut-o `n Str`mtoarea Magellan sau printre ghe]ari [i s-au `nsp\im`ntat. apoi s-a enervat c\ nu putea `nghesui pe nic\ieri curcanul. soacr\. [i s-au `ntins la [pri]uri p`n\ diminea]a. copii. S-a pensionat. via]a a c\p\tat un sens nou pentru el. s-a mutat `ntr-o cas\ nou\.Nae este fericit acum. arca lui Nae. mul]ani-mul]ani. cu arca lui Nae. fiindc\ 210 . Unii au `nt`lnit-o pe la Capul Horn.. unde avea cuptor humuit. Ni[te marinari. iar Nae [i-a dat seama c\ pusese capra `mpreun\ cu varza [i c`inele cu pisica . [i c`nd s-a `ntors Nae acas\ s\ vad\ cei. la un v\r de-al lui Relu. ministru.. b\tr`ni lupi de mare.. [i din vorb\-n vorb\. cum se mai spune. .. nevast\ [i televizor.. cu tot cu animale. `mpreun\ cu bibilicile. ce s-a `nt`mplat? . `n diverse zone gografice.{i c`nd l-a scos din cuptor mirosea a[a de frumos.. a unui parlamentar. b\tr`nul Nae ce-a f\cut? To]i c\l\torii din compartiment [i de pe hol st\teau cu urechile ciulite. povesteau c\ au `nt`lnit pe oceanele lumii.. un vas fantom\.P\i. c\ imediat a ap\rut vecinul lui Nae.[oareci erau peste tot. a[a.

mut. sau la cobor`re. o voce care striga ceva. Sc`r]`iau `n general.nu doar la curbe. ~n realitatea neoficial\. toate sc`r]`iau `ngrozitor . f\r\ miros. c\ci se gr\beau la un chef. f\r\ v\z. dans pe cioburi [i g\l\gie. Fusese petrecerea de pensionare a b\tr`nului maistru Nea Pandele. cel care formase de-a lungul deceniilor at`tea [i-at`tea genera]ii de speciali[ti. o petrecere frumoas\. Nu era nevoie: orice surd. clinchetul [i g`lg`itul din\untru. la rampe. apoi se ajunge `n halul acela la marea privatizare. Cu ocazia asta. sim]ul m\surii sau bunul sim] . Concursurile pe teme din activitatea feroviar\ fuseser\ de b\ut bere prin fluierul [efului de gar\ direct din tolba controlorului. din pricina [inelor montate `n prip\. din corabia fantom\. ~n plus. Oficial. G\l\gia pe care o f\ceau vrednicii [i veselii c\l\tori. din cauza me[terilor care verificaser\ pe fug\ garnitura. de compostat felii de salam [i ca[caval afumat cu cle[tele de bilete sau de nimerit cu cascheta lum`n\rile de pe tort. tov\r\[easc\. cel al umorului. locomotiva [uierase doar o dat\. f\r\ oricare alt sim] . fusese o agap\ colegial\. se auzeau mai ceva ca un glas de siren\. “Serialuuuuuuu! C`nd `ncepe serialuuuuu-uuu-uuu?!”. Se porne[te de la ni[te simple pete ro[ii. [i c\ruia `i venise `n sf`r[it vremea s\ se odihneasc\. se colind\ toate cr`[mele la r`nd. ci chiar `n timpul sta]ion\rii. fusese un chef monstru. cu pahare sparte. pres\rat\ cu concursuri pe teme din activitatea feroviarilor.incluz`nd sim]ul propriet\]ii. un eveniment demn de ]inut minte. c`t [i `n particular.Mersul Trenurilor din ea.[i-ar fi dat seama [i f\r\ ]ignal c\ trece trenul. De la plecare. instructiv\. de prob\. chiar de mai multe ori. a[a. trebuie amintit c\ me[terii cofetari s211 . se auzea de fiecare dat\ un t`nguit lugubru.

a izbit cu ciocanul `n osiile vagoanelor fiindc\ a[a i se spusese pe c`nd era ucenic. ro]ile p\reau bine lipite [i n-aveau nevoie s\ mai fie cioc\nite. de asemenea. deci au renun]at. pe peronul din blat de napolitan\. La un moment dat. `n vreme ce mai la dos.toate. Iat\ de ce. fiindc\. s\rb\toritul. av`nd osii [i boghiuri din caramel [i st`nd pe [ine din bezea cu traverse de vanilie. Din fericire. {i iat\ 212 . calea ferat\ ar\ta ca vai de ea: `n curgerea fireasc\ a anotimpurilor se dilatase de la c\ldur\. dar c\ nici acum. un mic feroviar din mar]ipan lovea cu un cioc\nel minuscul o osie a tortului. habar nare de ce a f\cut-o. iar al\turi. iar ni[te cet\]eni de prin p\r]ile locului reu[iser\ `ntr-o noapte s\ completeze opera distructiv\ a naturii. un mic c\l\tor oferea pe [est o miniatural\ bancnot\ unui controlor micu] . dup\ o via]\ de munc\. s\ le `ncarce `n c\ru]\ [i s\ le v`nd\ la fier vechi. `n opinia lui. Din co[ul locomotivei ie[ea fum din vat\ de zah\r. din mar]ipan frumos colorat cu vopsele chimice. stric`ndu-i cazanul [i co[urile. *** Pe o distan]\ de c`]iva metri. pe acea distan]\ de c`]iva metri. iar respectivilor li se f\cuse lene p`n\ [i s\ fure. La petrecerea de care spuneam a fost at`ta veselie. sco]`nd buloanele [i tr\g`nd de [ine. a `nchinat un pahar `n cinstea mesenilor [i a m\rturisit c\ `n fiecare zi. pentru a duce treaba p`n\ la cap\t era nevoie chiar de munc\. se contractase de la ger. `n form\ de locomotiv\ cu aburi Pacific din ciocolat\. `nc`t `nsu[i domnul director al regionalei s-a `mb\tat lemn [i a c\zut cu cotul `n tort. an de an. proasp\tul pensionar Nea Pandele.Cip Ie[an au `ntrecut pe ei `n[i[i la tortul respectiv. trenul personal 89890 s-a zguduit ca o c\ru]\ plin\ cu pepeni sc\pat\ la vale pe un drum desfundat de ]ar\.

la o ter\su]\ din apropiere. am terminat [i eu o politehnic\. ca b\ie]ii. struguri cop]i deasupra. c`t cheltuim noi pe b\utur\.Eu? S`nt . umbrar din vi]\ de vie. c-a v\rsat-o! constat\ sec na[ul Jenic\. func]ie de anotimp [i dispozi]ia omului. Deci. eram `n fabric\. dup\ dou\ ore. o pl\cere! {i st\team eu cu b\ie]ii a[a.a micului `ntreprinz\tor particular cu liber\ ini]iativ\. pref\c`ndu-se c\ mo]\ie. . am fost . `n `ntreprindere. [i f\ceam calcule. patru sferturi de vin [i ce-o mai fi. Da’ nu face s\ v\ `ntrista]i. domnu’.Matale e[ti v`nz\tor de detergent? Fabricant de le[ie? . Cel care vorbise era un domn `ntre dou\ v`rste. trei vodci mari cu sucurile lor. c\ a trecut vreme. nu? interveni moralizatoare o doamn\ care cro[eta [i din m`inile c\reia ie[ea un fel de mileu cu lebede. pozn\. dac\ pot spune a[a. Deci. {i-am ajuns la cam o treime din salariul mediu pe economie. . Nu mai ]in minte care. Am pus.Iaca. c`nd am luat o pauz\ mic\. aveam `n minte doar suma 213 . . `n curtea omului .Vezi-]i de ciorapul t\u. zece beri. de la caz la caz. cam c`t o pensie mic\. o bogat\ experien]\ `n domeniul petelor.Mersul Trenurilor de ce un domn durduliu [i frumos `mbr\cat. .Se duce pe naiba! Nimic nu se duce! ~ng\dui]i-mi s\ zic c\ am. la o m\su]\. . frumos.mai bine zis.P\i este.. care-i leg\tura? . Se duce cu ap\ rece [i ni]el detergent. pentru o c\ma[\. duduie! Deci. a[a. pe zi. intim\. de-am mers cu b\ie]ii.inginer. Terasa..{i cu petele. uitasem de la ce-am pornit. [i-a v\rsat pe c\ma[a alb\ toat\ cafeaua din termos. care p`n\ atunci st\tuse lini[tit pe locul s\u.{i v-a]i `ntrebat ce lucruri utile a]i fi putut s\ v\ cump\ra]i din banii \[tia pentru familie. c\ difer\. `ncepu fostul inginer. pentru cas\. . care mergea la o nunt\. cu ani `n urm\.

n-auzi?”. cum era ni]el f\cut. Zic eu “B\i. termin\ de supt. boule. Deci. nu vede]i c-a r\mas bietul om paralizat?”. Da’ nu asta-i treaba. acu’ ai pielea [i peste dou\ ceasuri pic\!”. nu p\]ea]i nimic! se b\g\ din 214 . hopa-hopa. lepra nu vine a[a. la banii de atunci . m\. din \la. ne-am molipsit to]i de lepr\ [i ne cade pielea. ce s-o fi `nt`mplat. O mai pune o dat\. c\ una.tocmai se ridicase s\ mearg\ la veceu . s\ munci]i. Ei. avea dreptate. `ncep`nd de la basc\ `n jos. M\ uit mai bine. El. pune limba pe basc\. [i `nc\ o dat\.. atunci am `nceput noi s\ ne `ntreb\m. care p\teaz\ [i care se duce numai cu foarfeca. V-am zis c\ st\team sub umbrar. `n curtea omului? Gic\.. M\ uit eu mai bine. basca din gur\. ci faptul c\ de la un moment dat am `nceput s\ sim]im ceva umed [i lipicios pe spate. cic\ e lepr\. scoate basca din gur\ [i zice: “B\.[i ne g`ndeam la c`t am putea bea `ntr-o lun\ din banii \[tia. ho. care era din vi]\ de vie. s\ ne punem probleme. a[a. sf`rl\! Nea Fane. c\ alta. nimeni s\-i culeag\. cic\: “Or fi chimicale de-alea de nimicire `n mas\. nea Fane suge ce suge. ce s\ fie? M\ uit mai bine la Gic\ .[i v\d c\ avea spatele ro[u. puterea voinicului!”. fraierilor. Ceilal]i. ciorchinii mari. * * * . se copseser\ [i curgea din ei ca din ]eav\. miros.dar de unde lipitori `n bufet. Ce s\ fie. `mi fac curaj [i-l pun pe nea Fane s\ guste pata. Zic: “B\i.Cip Ie[an vreo dou\ milioane. analizez. `i suc de la strugurii de deasupra! E bun. Curgea must ro[u. \sta ro[u `i must. dup\ care r\m`ne cu basca-n gur\. M\ uit la nea Fane. la fel. c\ poate or fi lipitori . la b\tr`nul me[ter: era [i el ro[u pe spate. ce-ai p\]it? Scoate. Gic\. cherchelit. hodoronc-tronc.A]i v\zut ce se-nt`mpl\? Dac\ nu mergea]i la b\ut [i st\tea]i `n fabric\. ce-o fi.

{i mergem noi. . vin investitori str\ini. Booon! Deci. cum ar veni”. prin frecare. s\ cerem o sticl\ de vin alb de scos pete. taninul. Gic\. continu\ povestea inginerul. st\team noi a[a [i ne uitam unul la altul. m\ uit la tine cum stai cu basca asta colorat\ pe cap. ridic\m ancora. spa]iu comercial la vad bun. cic\ “m\. c`nd mi-am antifonat ma[ina!”. Cu vodc\. deci.{i a]i g\sit. punct. om b\tr`n. Deci. ceva.. una-alta. vopsi]i. cu voi doi vorbesc. rachiu. plec\m s\ c\ut\m vin alb. . s\ ne cur\]\m petele de ro[u de pe haine. da’ noi `i 215 . avem [edin]\ cu dom’ director.. coloran]ii.Mersul Trenurilor nou doamna. ai ograd\. “Mitic\ Impex” dup\ acte. s\ fac diferen]a dintre must [i nemust. mergem noi la patronul de la bar. ce fe]e aveam. Patronul face “Da’ de unde.P\i. da’ e cam expirat. l`ng\ ditamai fabrica. Ei. dac\ vre]i. C\.Deci.. `nainte ca doi c\l\tori enerva]i s\-i `ndese mileul c\lu[ `n gur\ [i s\ o lege cu firele din ghem. io am auzit c\ vinu ro[ se duce d\c`t cu vin alb. Nea Fane. expozi]ie de arte plastice sau panarame din astea. vorba aia. haide]i s\ facem ceva. a]i cur\]at? vru s\ [tie controlorul Jenic\. sal\ de lectur\. c\ n-am! Doar vermut. adic\ c\ s\ se dizolve petele astea. cic\: “M\i. cu mustu-n frez\ la propriu. nea Fane. at`ta chimie mai [tiam [i eu.. e[ti mic patron. . mii de angaja]i `nseta]i. nu te-apuci s\ investe[ti s\ faci bibliotec\. cum `i zice. bufetele [i bodegile. de ascultat muzic\ de camer\. fleo[c! `i vars\ halba `n cap lui Gic\ [i erau s\ se ia la pumni. la orele [ai[pe zero zero fix. nu ne putem ar\ta a[a. da’ parc-ai fi Scufi]a Ro[ie”. le-am zis b\ie]ilor c\ haida. ca omizile. cam pute. nu merge? ~ncerca]i matale ]uica asta de la ]ar\: eu am dizolvat cu ea vopseaua neagr\. dar i-am desp\r]it eu. c\ m\i b\ie]i. Gic\. l`ng\ `ntreprinderea noastr\ s-au `nmul]it [i au crescut cr`[mele. deci intr\m `n prima.

s-a terminat adineauri. Ca un f\cut.Ce-a]i dat? V-a]i luat la b\taie. ba un digestiv “Terente”. ba un aperitiv “Codrin”. cum e cazul. navem alb.Cip Ie[an spuneam “La Mitilic\”.. dom’ inginer? Da’ m\ jigni]i. are cum\trie. prieteni. da’ ce bine c-a]i picat. colegi. Ie[im c`t s\ intr\m din nou. . zic eu. Cum. salut\ri. n-aveam cu cine bea!”. salut\m [i ie[im. c\ a dat ni[te coniac cu etichet\ str\in\. Mai ales c\ tocmai a schimbat b\iatul butoiul. peste drum.ce mai. f\r\ o 216 . cum `i zicem noi. c\ a luat unu’ pentru acas\ tot stocu’. L-am terminat. Parc\ po]i s\ faci ceva pe cinstea omului. iar ei. nu puteam trece pe l`ng\ ei a[a. s\ru’m`na doamnei. a[a c\ am dat noi.. Acolo.. apoi mergem pu]in mai departe. P\i. Termin\m. [efu’. c\ “Alb n-avem. ba un r`nd de “~nc`ntarea”. pleca]i a[a repede. e ziua mea peste dou\ luni [i ceva. ba un spumos.. o sticl\ de vin alb. lucioas\. dom’le. nu le ]in minte pe toate. hai s\ nu-l jignim pe domnul Mitic\. a b\gat bere proasp\t\. la “Romani]a SRL”. ba un r`nd de “Glacial”. Ei. deci r\m`nem. dar `n toate erau cunoscu]i. fiecare. Nici acolo n-aveau vin alb. dar erau ni[te b\ie]i de la noi din sec]ie cu care ne-am luat la discu]ii despre fotbal. ba o “Ve[nica Pomenire” .. ca s\-i spun a[a. Salut. pre] de o bere proasp\t\. mul]ani. salut. c\ se sp\rsese butoiul din pivni]\ cu o noapte `n urm\. la revedere. ~n cazul \sta. nea Vasile. Deci. n-a venit cu marfa de la depozit. pl\tim. au dat [i ei. c\ era o bogat\ gam\ de sortimente. hai c\ fac cinste. patronul..Eu am dat dou\ r`nduri de aperitiv “Cri[an”. c\ ne [tiam cu to]i patronii de cr`[me din jur. am r\mas. etcetera. hai trei. nu? * * * . “La sculer-matri]erul gr\bit”. ba un pahar de “Cozia”. Dup\ care plec\m [i lu\m la r`nd toate localurile. n-aveau pe nic\ieri vin alb. b\ie]i.

iar dintre oaspe]i. cu domn’ director. crec\ japonez. om de afaceri. s-o caute. cum dracu’ le zice la musafiri. s\ v\ schimba]i hainele? Un binevoitor `i b\g\ din nou mileul `n gur\ doamnei. s-a tr`ntit u[a de perete [i s-a rupt clan]a. cu fa]a `n scrumier\. p`n\ la urm\. str\inii ascultau serio[i. u\\\! Bine a]i venit..Mersul Trenurilor vorb\.. de i-a b\gat-o `n gur\ la un domn. cafele. nea Fane se ag\]ase cu gulerul de la salopet\ `n cuier [i adormise.. c`nd am intrat noi. doi sau patru sau [ase le[inaser\ `nc\ de c`nd ne-au v\zut intr`nd a[a. investitor str\in. de mort. lam trezit [i l-am dus cu r`ndul `n c`rc\ la [edin]\. iar noi la fel.. c\ era galben la fa]\. dormea cu capul pe mas\. Domnu’ director pl`ngea `ntr-un col] [i se `n]epa cu pixul la cureaua ceasului. c\ te ui]i cam ur`t la mine! Hai s\ te pup. L-am g\sit. cum a ie[it [edin]a? . la oaspe]i. luau noti]e. [efu’. nu conteaz\. domnu’ director `n picioare vorbea ceva.. cic\ “Noroc.P\i.Da’ `n tot timpul \sta nu v\ putea]i duce acas\. vroia s\-[i taie venele. nu prea. ~ntre timp... Normal. . vedeam dublu.{i [edin]a. era destul de flenduri. c\ se ap\sase nea Fane pe ea c`nd l-am sc\pat din c`rc\. n-are rost s\ mai explic. [edin]a `ncepuse. ar\ta ni[te tabele cu s\ge]i.P\i.. c`nd era pe n\s\lie!” [i a scos o sticl\ de ceva din s`n. Tu ia vezi.. . dracu’. Gic\. eu m\ uitam [i r`deam de ce vedeam. care `[i uitase basca `ntr-un cuier [i pornise de capul lui prin toate cr`[mele prin care fusesem deja. c\ se f\cuse deja [ai[pe zero zero [i zece. nici m\car 217 . ~n sala de consiliu. care `ntre timp reu[ise s\-l scuipe pe jum\tate [i se b\gase din nou `n vorb\. c`nd am intrat noi. Normal c\ a mai tras ceva [i pe-acolo. pe limba lor? Las\. deci am mai stat ni]el [i pe-acolo.. dragi. triplu. chercheli]i. s\-l g\sim. c\ semeni cu bunicu-meu. . ro[ii pe cap [i pe haine [i bine f\cu]i. to]i `n costume frumoase. sucuri. Deci. c\ am umblat dup\ el. c\ la un moment dat `l pierdusem pe nea Fane. manager.

P\i.. apoi a venit un domn parlamentar. cu [oferi plictisi]i.Cip Ie[an lichidarea nu ne-au mai dat-o. e cuminte [i lini[tit. a r\mas tot ro[u pe cap [i pe haine. Gic\ s-a angajat acolo cu identitate fals\.c\ \ia. [i a f\cut din ea combinat.. ce s-a `nt`mplat? * * * . Domnu’ director e [i acum la spital. rachiu. a cump\rat-o ieftin. . [ahul. ba figurant prin filme western. da’ am auzit c\ `i merge bine. salam. fiind urmat\ de c`tva ma[ini pr\fuite. ce se `nt`mpl\ de obicei `n cazuri din astea. sc`r]`ind. tob\. `l angajeaz\ cu ziua ba pe post de Mo[ Cr\ciun.Iar cu `ntreprinderea.a dat faliment. vin alb mai ales.2005 218 . nu ne-au mai primit nici s\ ne lu\m lucrurile personale. a[a. motiv pentru care o piatr\ c`t un ou trecu printr-un geam [i sparse paharul (*) Vezi volumul „~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani” de acela[i autor. iar `n dep\rtare doi cet\]eni se fug\reau cu topoarele (*). biogaze. au fugit c`t colo . fiind `ntuneric. usturoi [i bere acrit\. normal. Aici se va vedea c\ nu se vede mai nimic. `n rol de piele-ro[ie. ceap\. fesul. `n spatele unei bariere. pe nimica. au plecat. cu `ntreprinderea. Produce b\uturi. astea. ~n urma trenului care `nainta. tablele. C`t despre nea Fane. se `ntindea o d`r\ din mirosuri amestecate: fum de ]igar\. Editura Polirom . la pavilionul de b\rba]i. Pe l`ng\ lumini]a de la cap\tul tunelului apare [i un copil necunoscut. numai c`nd vede ceva ro[u face crize [i trebuie s\-l lege. O vac\ b\l]at\ [i murdar\ a[tepta. F\r\ investitori . Ni[te copii de pe marginea c\ii ferate traser\ cu pra[tia `n vagonul restaurant... acum e [ef de sec]ie. r`z`nd cu gura p`n\ la urechi.

nici foarte larg.. un plus cu un minus. ci doar dezastrul de pe mas\. iar `n dreapta cre[teau ni[te pruni din care se f\cea o ]uic\ renumit\ `n `ntreg jude]ul. `nc`t p\rea f\cut de m`na omului. un corupt cu un anticorupt. c`nd se f\cu. Acesta se uita `n cu totul alt\ parte [i nu v\zu piatra. Prin el trecea calea ferat\ [i. un parlamentar de la putere cu unul din opozi]ie. lucr\torii drumului de fier au preferat s-o ia de-a dreptul prin deal. o materie cu o antimaterie. Era un tunel nu prea lung. un rocker cu un manelist. un c`ine cu un motan. dar `n st`nga se `ntindea o vie cu soiuri productive.Mersul Trenurilor domnului Cez\ric\ Parfenie. iar `n tren se f\cu lumin\ la fel de repede cum se f\cuse `ntuneric. deodat\. bezn\: personalul 89890 intrase `n tunel. `l b\nui pe un comesean care st\tea `n fa]a lui [i m`nca un merluciu proasp\t decongelat. cu g`ndul la recoltele viitoare. un 219 . un carnivor cu un lacto-vegetarian.. un stelist cu un dinamovist. un dot cu un antidot. Pentru vrednicii constructori ai c\ii ferate ar fi fost mult mai simplu s\-l ocoleasc\.. Prin urmare. * * * Dup\ c`teva clipe garnitura ie[i din tunel la fel de repede cum intrase. Prin col]uri se str`ngeau de g`t reciproc. ci `n toat\ lungimea lui. Tocmai se preg\tea s\-i trag\ o palm\ peste cre[tet. cu ochii bulbuca]i. un contribuabil cu o doamn\ de la Administra]ia Financiar\. un comunist cu un anticomunist. mai mult dec`t at`t. `l str\pungea nu de-a latul. at`t de singur [i de nelalocul s\u `n peisaj. unul singur. a[adar peste tot se puteau z\ri c\l\tori surprin[i `n pozi]iile `n care se aflaser\ cu o secund\ `nainte. Pe toat\ `ntinderea c`mpiei se ridica un delu[or. dar suficient pentru a scufunda un tren `ntreg `n bezn\ vreme de c`teva clipe.. un patic cu un antipatic.

drept `n bra]ele domnului Sisoe Post\varu. atunci s\ v\ fie ru[ine c\ n-a]i [tiut s\-l educa]i p`n\ la v`rsta asta. care f\cuse o confuzie pe `ntuneric. al cui o fi minorul acesta. iar ochii tuturor c\l\torilor. Tom cu Jerry. turna `ntr-un p\h\rel de cincizeci toat\ b\utura dintr-o sticl\ mare. ap\rut de nu se [tie unde. Mai mult: o mam\ `[i b\tea copilul. tuns chilug [i murdar sub nas. . c\ era mai mult loc liber! . sacrul cu profanul.se b\teau noul cu vechiul. `[i `ncol\ci m`nu]ele murdare `n jurul g`tului s\u. un alb cu un negru. drag\ tovar\[\. zoofilul cu zoofobul. columbofilul cu columbofobul. Dup\ c`teva clipe pupilele se contractar\ la loc. Spa]iile goale din rafturile frumos aranjate `n spatele tejghelei de la bar dovedeau c\ nici un tunel nu este destul de scurt pentru ni[te c\l\tori cu sete mare [i m`n\ iute. fii cuminte. ast`mp\r\-te c\ te spun la p\rin]ii t\i.Cip Ie[an nord cu un sud. s\i oferi]i cei [apte ani de-acas\! Pui[orul s\ri `nc\ o dat\.Pui[or. atent ca nu cumva s\-i cad\ `n cap copilul. ivit din bezn\ `ntre el [i t`n\ra blond\ de la geam. Dac\-i al dumneavoastr\.. mozaicar-taragotist.. stima]i colegi de c\l\torie. de un litru. Ilie Pra[tie. un analog cu un digital etc. Ochii c\l\torilor din compartimentul opt priveau curio[i spre un b\ie]el necunoscut. mai tare. aici de fa]\. obi[nui]i din nou cu lumina. agonia cu extazul. c\ nu l-am mai v\zut p`n\ acum? `ntreb\ domnul Sisoe Post\varu. care tocmai s\rea cu picioarele pe banchet\. stimat\ doamn\.dar ceva mai `ncolo. f\c`nd vinilinul s\ sc`r]`ie. iar barmanul Tudorel M\sur\. priveau curio[i `n jur. m`ng`ia obrazul aspru al unui mo[ necunoscut. capra cu varza [i Costel }ur]ure cu vecinul s\u. Un tinerel bronzat ]inea `n m`n\ un portofel str\in. Tot la fel . staticul cu dinamicul. Chiar. dragi tovar\[i pasageri. ca o statuie de havuz. `l pup\ pe obraz l\s`ndu-i ni[te urme ca de 220 . care f\cuse pe el! Domnul Aurel Cimpoi.

numit Titanic. c`]iva cet\]eni au considerat de cuviin]\ s\-i ia combinezonul spa]ial [i s\-l v`nd\ unor negustori ambulan]i de vechituri. `n spa]iul [i timpul s\u. profit`nd de pauz\. din c`nd `n c`nd.Pfui! Cine vorbea de educa]ie! Tat\ denaturat! Domnul Post\varu r\mase blocat. se `ntoarse pufnind c\tre Sisoe: . draga tovar\[\. A doua oar\. se petrec chiar [i `nt`lniri de gradul IV. A fost nevoie de interven]ia unei echipe speciale. fiindc\ era nou-venit. p`n\ ce a fost pescuit [i 221 . s\rmanul Zbiqx. motiv pentru care a ajuns complet aiurea. se repezi la doamn\. iar micu]ul. ciudat\ [i necunoscut\ planet\ dintr-un `ndep\rtat sistem solar . Capitol din care reiese c\ nu s`ntem singuri `n Univers.a nimerit `ntr-o ber\rie plin\ de fum [i de be]ivi.Mersul Trenurilor melc pe oglind\. pe un vapor mare. mai mult mort dec`t viu. care tocmai se scufunda. C`nd Zbiqx-49 a gre[it pentru a treia oar\ saltul spa]iotemporal. a fost oarecum obligat s\ dea m\car un r`nd la toat\ lumea [i. mai din `nt`mplare. strig`ndu-i: . `ntr-o postur\ nepl\cut\.aceast\ albastr\.T\ticuleee! Stimata doamn\. vreo trei zile [i trei nop]i terriene `ncheiate. A plutit a[a. colegii de birou au fost de p\rere c\ are nevoie de c`teva zile libere sau chiar s\-[i ia tot concediul de odihn\. care s\-l recupereze pe Zbiqx-49 [i s\-l aduc\. doamna str\nut\. Prima dat\ c`nd a `ncercat s\ se teleporteze pe Terra . {i c\.T\ticuleee! De emo]ie. fiindc\ n-avea bani p\m`nteni la el. atr\g\toare. mai din prostie. a c\zut curentul exact `n timp ce se teleporta. apoi `i strig\ la ureche: .

Cip Ie[an 222 .

Mersul Trenurilor

readus la baz\. Cu toate c\ nu fusese vina sa, [eful i-a t\iat 30 la sut\ din leafa pe dou\ rota]ii complete ale planetei `n jurul soarelui cel verde. A treia oar\, exact `n vreme ce atomii s\i se preg\teau s\ se recompun\ `ntr-un alt loc din Univers, femeia de serviciu, roboata “Marcela 58 Lux”, a v\rsat cafeaua pe tabloul de comand\ al aparatului, care s-a scurtcircuitat. Deabia dup\ vreo s\pt\m`n\, dup\ ce s-a primit o ma[in\ de teleportat nou\ (care a trebuit montat\ [i reparat\, fiind `n garan]ie), Zbiqx-49 a fost recuperat: era `mbr\cat ciudat, privea fix `ntr-un punct, cu ochii ro[ii [i umezi, avea ni[te parazi]i mici, cafenii, care s\reau mult [i ciupeau groaznic, plus c\ emana din toat\ fiin]a sa un damf sc`rbos de compu[i etilici. C`teva zile n-a mai dat pe la serviciu, iar `n sec]ie `ncepuse chiar s\ circule zvonul c\ s-ar fi pensionat. ~n ciuda zvonurilor, ca pentru a `nchide toate gurile r\uvoitorilor, Zbiqx s-a prezentat de diminea]\, proasp\t b\rbierit [i parfumat, `n biroul [efului cel mare, directorul }`rdea-96. Nu se [tie ce a f\cut el acolo, dar dup\ jum\tate de ceas a ie[it [i s-a `ndreptat cu mers sigur [i pas vioi spre aparatul de teleportat, pe care cineva pusese o pancart\ cu textul `n limbaj binar [i `n extraterestra popular\ “nu fi] m=rlani [i nu m-ai scuipa] pe butuane c\ v\ i-a mama naibi!”. U[a de la cabin\ se `nchise, sc`r]`ind, dup\ Zbiqx49, se auzi tradi]ionalul b`z`it, ceva p`r`i, apoi h`r`i, altceva zumz\i, din circuite ie[i un fuiora[ de fum, iar viteazul c\l\tor spa]io-temporal disp\ru cu vuiet... *** Domnul Sisoe Post\varu se ridic\ `n picioare, ap\s`ndu-l de cre[tet cu o m`n\ pe copilul care trop\ia [i `[i agita m`inile prin aer ca palele unei mori de v`nt, `ncerc`nd s\-l pocneasc\ sub centur\, `ntr-o zon\ oarecum sensibil\.
223

Cip Ie[an

- Eu zic, dragi colegi de compartiment, c\ n-avem nici unul dintre cei afla]i aici vreo leg\tur\ cu t`n\rul [i simpaticul nostru tovar\[ de c\l\torie. Cu siguran]\, s-o fi r\t\cit de p\rin]ii lui [i consider c\ e de datoria noastr\, a celor maturi, cu responsabilit\]i, din aceast\ `nc\pere, s\ `l `napoiem pe micu] familiei sale. Cine este pentru, cine este contra? `ncheie domnul Post\varu, fost activist de partid cu func]ie de r\spundere. * * * Zbiqx se trezise din clipa marii teleport\ri [i, dup\ cum `nv\]ase din deplas\rile precedente, `ncepu s\ se pip\ie. Era `ntreg. ~n jur, nici bezn\ neagr\, nici un ocean de H2O rece, nu erau nici c`ini ciob\ne[ti, nici consumatori, [i nimeni nu p\rea c\ vrea s\-i trag\ vreo b`t\ peste cap. Mai mult: se afla `ntr-o cabin\ aproape la fel ca a aparatului de teleportat. Avea un fel de sc\unel `n form\ de p`lnie, ispr\vit cu o gaur\ neagr\ - pesemne, o poart\ de intrare `n alte lumi, care putea fi ac]ionat\ cu pedala din podea. Rolul sulului de h`rtie roz fixat `n perete (*) `i era pe moment necunoscut, dar trecu peste asta, prefer`nd s\ cerceteze mai `ndeaproape u[a cabinei, o u[\ care sem\na leit cu u[a aparatului de teleportare, excep]ie f\c`nd inscrip]iile de pe ea, `ntr-o limb\ ciudat\. Puse m`na pe clan]\ [i `mpinse. - T\ticuleeee! Micu]ul, care sc\pase din m`inile domnului Sisoe Post\varu, trecuse ca o tornad\ pe holul vagonului, c\lc`nd peste geamantane, speriind purcelul din sacul unui mo[neag, izbindu-se `n c\l\tori [i `ndrept`ndu-se ca atras de un magnet spre veceul din cap\t. U[a acestuia se deschise [i din\untru ie[i, primind `n plin explozia de zburd\lnicie copil\reasc\, un cet\]ean ciudat, cu aspect
(*) - Dac\ tot am convenit c\ exist\ extratere[tri, de ce nu putem accepta c\ `ntr-un tren personal ar putea exista un sul de h`rtie igienic\ roz, stratificat\, pe care s\ nu-l fure nimeni?

224

Mersul Trenurilor

oarecum neobi[nuit [i pielea verzuie u[or fosforescent\. - T\ticuleeee! Bra]ele micu]ului `ncol\ciser\ g`tul acestuia [i nu p\reau dispuse s\-[i mai lase prada. Exploratorul dintr-o alt\ galaxie sim]i cum i se `nmoaie membrele inferioare, `n vreme ce copilul se zbuciuma [i d\dea din picioare ca un motan pe care vrei s\-l bagi `ntrun cazan cu ap\ rece. P`n\ la urm\, Zbiqx-49 ced\ [i se pr\v\li pe spate, cu micu]ul deasupra.

Tot ce urmeaz\ `ncepe cu un peisaj dezolant, apocaliptic, [i se termin\ cu povestea unui porc de nimicire `n mas\ sacrificat dup\ norme europene.
Trenul personal 89890 `ncetini, c\ci ]\c\nitul monoton al [inelor se transformase `ntr-un clonc\nit lugubru. Lugubru era [i peisajul care se derula, ca `ntr-un film de groaz\ cu peisaje lugubre, prin geamurile `ng\lbenite [i p`ng\rite de mu[te ale vagoanelor. Unde alt\dat\ cre[teau copaci, acum se ridicau amenin]\toare, c\tre cer, doar ni[te cioturi `nnegrite. C`teva c\r\mizi murdare de fum se vedeau din marea de cenu[\ care `nghi]ise, practic, orizontul. ~n respectiva cenu[\ se jucau cu r`mele c`]iva copila[i b\lai, ni[te babe b`rfeau la un ciot r\mas dintr-un gard, iar c`]iva be]ivi, [i ei negri la fa]\, ciocneau bere neagr\ din cioburi fumurii de halbe. - Doamne, iart\-m\, da’ ce-a fost aici? Ce s-o fi `nt`mplat? `ntreb\ unul dintre pasageri, a c\zut bomba atomic\? - Mai r\u! Mo[ul responsabil de r\spuns st\tea lini[tit pe banchet\ [i dezghioca o nuc\. - Poate fi mai r\u? Da’ di undi [tii matali? Zeci de perechi de ochi `l fixau acum pe b\tr`n, care l\s\ nuca [i
225

Cip Ie[an

briceagul, ridic`nd privirea. - P\i, totul a `nceput de Ignat, c`nd se taie - cine are; cine nu, nu - porcul. Deci, cum se preg\tea a[a lumea din sat - satul \la, care ar fi trebuit s\ se vad\ pe geam, dar nu se prea mai vede - s\ ascut\ cu]itele, s\ spele lighene, g\le]i, s\ aduc\ paie, una-alta, vine primarul Ghi]\ Co]ofei [i zice: “B\, popula]ie, localnici, ia, urechea p`lnie la suptsemnatul! Se-aude? Deci, de-acum intr\m `n aia, cum `i zice, Europa. Deci, este norme speciale de t\iat porcinele, astea, porcii, deci, care nu le respect\ `l belesc ca pe berbec!”. Din vorb\-n vorb\, una, alta, afl\m noi - noi, c\ [i eu s`nt din satul \sta, care nu-l mai vede]i! - c\ gata, nu mai merge cu cu]itul la g`t, har[ti-har[ti! [i s`ngerete, m\i, b\iete, cum se zicea pe la noi. Cic\ porcul, c\-i [i el om, fiin]\, trebuie mai `nt`i luat cu bini[orul, g`dilat, convins cu frumosul s\ ias\ din cote], apoi trebuie anesteziat [i sacrificat a[a, mai cu talent, delicat, ca s\ nu simt\... - Bine, bine, dar ce leg\tur\ are dezastrul \sta cu porcul de care zici matale? - P\i, are. Are, ho-hoooo! C\ [i eu aveam un vecin, Istrate }impoi, care avea la r`ndul lui un porc. Porcul, botezat Ghi]\, ca pe domnul primar... Vecinul \sta al meu se cam speriase de domnul primar Ghi]\, de amenin]\ri, mai ales c\ era [i b\nuit c\ de]inea `n ograd\ g\ini bolnave de grip\, deci s-a conformat. Au scos animalul din cote], lau legat bine cu funii, el cu nevast\-sa [i cu rudele, s\ nu se smuceasc\, [i s-au g`ndit s\-l adoarm\. Cum s\-l adoarm\, cum s\-l adoarm\? P\i, nu le-a trecut prin cap altceva mai bun dec`t s\ aduc\ din cas\ butelia de la aragaz, cu furtunul. Cic\ au v\zut ei mai demult la televizor un documentar despre execu]iile prin gazare la americani [i chiar s-au mirat c`t de lini[tit murise condamnatul.
226

Mersul Trenurilor

- Bine, [i? {i ce s-a `nt`mplat? - P\i, s-a `nt`mplat c\ au `nfipt furtunul `n gura porcului [i au dat drumul la robinet. Cre[tea porcul, Ghi]\, cre[tea [i se umfla, a[a, ca F\t-Frumos, `ntr-un minut c`t al]ii `ntr-un an. Cre[tea f\r\ l\turi, f\r\ t\r`]e, f\r\ gr\un]e. S-a ispr\vit butelia, au adus alta de prin vecini, apoi `nc\ una [i `nc\ una. P`n\ la sf`r[it, `n Ghi]\ intrase gazul din vreo cinci butelii mari. - Da, bine, dar ce leg\tur\ au porcul Ghi]\, vecinul matale [i primarul Co]ofei cu dezastrul din jur? * * * - P\i, au, rosti mo[ul, care `ntre timp sculptase cu briceagul, `n coaja de nuc\, celebra scen\ a atacului de la Sm`rdan. Au, c\ \[tia, c`t a durat treaba cu gazul, cu umflatul porcului, s-au `mb\tat de bucurie. {i, la un moment dat, a ie[it din cas\ cumnatul lui vecinul meu, cu lampa de benzin\, a aprins-o [i a apropiat-o de Ghi]\, s\-l p`rleasc\ pe la r`t. Ei, din c`te se vede, pe acolo cam sc\pa gazul...

Un bal mascat nu reprezint\ `ntotdeauna chiar un eveniment fericit, mai ales c`nd alegerea costumelor nu este chiar cea mai fericit\.
C`nd Marinic\ Viezure a ie[it din cas\, c`teva zeci de ochi l-au urm\rit pe geamuri `ndep\rt`ndu-se, iar una dintre vecinele curioase [i-a f\cut trei cruci largi [i a aprins candela. S\ nu dea bani pe ma[in\, la ia-m\, nene, Marinic\ a a[teptat o or\ `n halt\ - avea abonament de personal, ca navetist ce era - timp `n care so]ia Eugenia a
227

iar nevast\-sa se ]inea mai departe pe peron. s`nte]i invita]i cu to]ii (inclusiv familiile!) `n sala de mese a unit\]ii noastre frunta[e. a ap\rut un anun] scos la imprimant\ pe h`rtie roz. C`nd a oprit trenul. motiv`nd c\ se sperie ceilal]i c\l\tori. l`ng\ pozele frunta[ilor [i coda[ilor `n produc]ie. la panoul de pe hol. directorial\. pref\c`ndu-se c\ nu-l cunoa[te. deoarece singura acceptat\ `n unanimitate a apar]inut `nsu[i domnului director. cu antet [i o floare desenat\ cu carioca [i sem\n`nd cu o gogoa[\: “Dragi colegi. vecinul [i colegul de munc\ al lui Viezure. ~n aceea[i sta]ie CFR a ap\rut [i Aurel {eptic\. cu siguran]\ fuseser\ idei proaste. na[ul Jenic\ nici n-a vrut s\ le deschid\ u[a la `nceput. care pl`ngeau [i amenin]au c\ se arunc\ sub ro]i. 228 . pentru a-l cinsti `mpreun\. nimeni n-a auzit care au fost exact aceste idei. conducerea ~ntreprinderii de Componente [i Subansambluri pentru Perne din Burete a decis s\ organizeze ceva original. iar unii mai `ndr\zne]i `i fluierau [i chiar `ndr\zneau s\-i pip\ie. ceva de care angaja]ii s\-[i aduc\ aminte peste ani [i ani. {i el p\rea peste m\sur\ de nervos. capitonat\. A[a se face c\ `n aceea[i zi. cine le-a propus [i cine le-a refuzat. * * * Pentru onomastica domnului director. Pe motiv de u[\ grea. a cedat. iar copiii s-au luat la b\taie cu al]i micu]i. `n care se str`nsese lumea ca la b`lci s\ se uite la ei. prin g`nduri [i fapte. Secretara Valerica Brot\cel a f\cut c`teva duzini de cafele [i a golit de vreo zece ori scrumierele din sala de consiliu `n care se c\utau idei. care tr\seser\ `n ei cu pra[tia [i `i porecliser\. s\ le taie vagonul dac\ nu le ia mai repede din acea halt\ nenorocit\. la insisten]ele doamnelor.Cip Ie[an pl`ns de ru[ine. totu[i. stima]i angaja]i. pe domnul director.

mirosea ur`t. Ei au urcat primii `n vagon tr\g`ndu-[i nevestele cu ni[te m`ini care parc\-parc\ ar fi dat drumul poverilor. iar deasupra `[i pusese un glob p\m`ntesc din carton. a[a se explic\ protestele na[ului Jenic\ [i tot a[a se explic\ aspectul celor doi. globul p\m`ntesc argintiu se `nv`rtea `n jurul propriei axe. * * * A[a se explic\ jena doamnelor Viezure [i {eptic\. [colari. `mprumutat de la copiii s\i. iar robotul Marinic\ pe de-a-ntregul sem\na bine de tot cu un extraterestru cherchelit. `n costum intrau albine [i bondari. Au urmat copiii. pentru uz didactic. Marinic\ [i Aurel. prin care privea. ambii `mbr\ca]i `n costume de strigoi croite din acela[i cear[af. tronc\nea. care sc`r]`ia. pentru curaj. 229 . [i vorbea porc\rii. iar al doilea avea nasturi la spate. Marinic\ Viezure era `mbr\cat `n ceea ce `[i `nchipuia el c\ ar fi un costum de mar]ian: un fel de cazan ruginit de rufe `i `ncingea mijlocul. Vopseaua pu]ea de tr\znea [i emana vapori toxici. Din c`nd `n c`nd. Primul strigoi mai p\stra ni[te dantel\ pe la poale. apoi dou\ mai mici. pe bra]e [i pe picioare avea ni[te buc\]i de burlan. iar `ntregul era uns cu vopsea argintie pentru sobe. rotunde [i acoperite cu celofan ro[u. mut`nd ochii de mar]ian c`nd la ceaf\. ~i decupase o gaur\ mai mare prin care `[i b\gase capul. `[i mai pocnea c`te un copil: avea doi.Mersul Trenurilor Carnaval! Bal mascat! Prezen]a obligatorie! Penaliz\ri pentru cine vine f\r\ costum!”. se cl\tina de la vinul consumat `nainte de plecare. c`nd peste umeri.

Aurel {eptic\. cu tot cu copilul necunoscut legat `n jurul g`tului. c`nd auzi un fel de sc`r]`it urmat de ni[te sunete nedefinite. `l `mbr\]i[a pe Marinic\ Viezure. a[adar tocmai `njura `n clipa `n care peste el se n\pusti un cet\]ean micu]. Sim]indu-[i salvarea aproape se n\pusti `ntr-acolo. s\ri s\-[i elibereze tovar\[ul. deci cu ochii la ceaf\. C`nd privitorii tocmai vroiau s\ pun\ r\m\[ag dac\ Marinic\ se rupe sau nu sub ac]iunea for]elor exercitate de cele dou\ tabere. c`t [i de invitat\ la o cum\trie). Globul p\m`ntesc din carton de pe capul lui Marinic\ Viezure se `ntorsese cu fa]a la spate. ~n vagon se st`rni `nv\lm\[eal\: Zbiqx-49. Cu coada unui ochi apuc\ s\ vad\ o siluet\ care `i p\ru oarecum familiar\: costumul domnului Marinic\ sem\na destul de bine cu cele purtate de membrii echipelor speciale trimise dup\ el de fiecare dat\ c`nd o scr`ntea `n c\l\toriile sale prin spa]iu [i timp. C\l\torul spa]io-temporal se zb\tea [i el. `ntins pe linoleumul jegos. dar `mbr\cat `ntr-un fel de F\t-Frumos. cu ni[te indispensabili bleu flau[a]i [i purt`nd `nfipt\ `n basc\ o pan\ din pern\. `ntregul vagon fu sc\ldat `ntr-o lumin\ orbitoare.Cip Ie[an * * * Micu]ul necunoscut din tren continua s\ se zbat\ `n bra]ele lui Zbiqx-49 [i s\-l pupe. ]in`nd la g`t un copil necunoscut. care r\cnea “Tataaaa! T\ticuleeee!”. iar s\rmanul om se izbea cu ]easta de perete. vecin [i coleg cu agresatul. umpl`ndu-l de bale lipicioase cu damf de caramele. cu copilul la g`t. ciudat [i cam verzui. de care tr\geau pe de-o parte copiii proprii [i nevast\-sa (`mbr\cat\ `ntr-o rochie care putea fi at`t de Ileana Cos`nzeana. dup\ care se auzi 230 . dar `n sensuri opuse. for]e care ac]ionau asupra sa pe aceea[i direc]ie. iar de cealalt\ parte colegul Aurel {eptic\ [i familia acestuia (alc\tuit\ din trei minori `mbr\ca]i `n spiridu[i [i o so]ie mai mult dezbr\cat\).

Din pricina c\derilor de pietre [i alunec\rilor de teren putuse s\ cioc\neasc\ vagoanele la osii dup\ pofta inimii. Dom’le. care morfolea prune uscate.Haida-hai.. se `ntrebau mai `nt`i `n [oapt\. f\c`nd baloane. la ce nivel au ajuns \[tia cu teleport\rile. Fusese ucenicul lui Nea Pandele. mai ceva ca la televizor! Contrar p\rerii unor exper]i. iar `ntr-o clip\. asta. [i se duse! filosof\ un mo[neag dintr-un col]. sape ori doar mape. ieri dormea pe prispa c\sii.Mersul Trenurilor un zumzet. Era bucuros. azi s-o dus `n. pensionat nu demult. din toat\ `nv\lm\[eala nu mai r\mase nimic. ..He-he. b\ie]i! r\cni de l`ng\ locomotiv\ nea Costel. apoi cu glas tare . era fericit: tocmai ispr\vise de cioc\nit osiile vagoanelor. f\r\ s\ respecte orarul. “Georgel [i Petronela”. „Stan [i Bran” „Mo[ Ion Roat\ [i Unirea”. nu doar tonul face muzica. mai ales. “Re”-ul evident al vagonului231 . tari ca poporul rom=n [i plini de inscrip]ii gen “Fane [i Ramona”. noroc. sub diversele sale aspecte. gen]i. de[i trenul se oprise: `n fa]\ se `ntindea un defileu ad`nc. [i se poate spune c\ reu[ise s\-[i dep\[easc\ `n talent maestrul. „Acul [i barosul” [i altele de aceea[i teap\. Osiile vagoanelor scoteau sunete ciudate [i diverse. cu condi]ia s\ nu apar\ cumva neprev\zutul. str\juit de doi pere]i din granit..de ce anume st\ trenul [i. fuse. Din ce `n ce mai mul]i c\l\tori. saci.. . de ce anume osiile vagoanelor scot sunete diverse de vreme ce trenul st\. str`ng`nd cu team\ la piept bagaje voluminoase. Fuse. he-he. Tocmai ascultase cu deplin\ satisfac]ie acel “Do diez” al vagoanelor de clasa `nt`i.

c`nd avea invita]i mai tineri. asculta glasul clasic al unor vechi vagoane vieneze sau nem]e[ti. adev\rate viori Stradivarius ale c\ilor ferate. ~n cazul locomotivei de care fusese ata[at personalul 89890 . iar c`nd se `mb\ta ca porcul `[i punea un disc vechi [i zg`riat. vagoane de of [i inim\ albastr\. cu TGV-ul francez. cu gusturi mai moderne. Costel devenise cu timpul un adev\rat profesionist. mai comerciale. b\ga banda aia. pe care doar profanii l-ar fi putut confunda cu “Mi-bemol”-ul de la clasa a doua [i.. De]inea acas\ o impresionant\ colec]ie de casete [i compact-discuri cu sunete scoase de diverse osii de vagoane [i locomotive.locomotiv\ care trebuia s\ scoat\ un “Do-Mi-SolDo” curat. semn c\ exista ceva care nu mergea chiar cum trebuie. de-ale noastre. acel adev\rat arpegiu scos de locomotiv\. Costel putea deslu[i dup\ ureche dac\ un vagon era de produc]ie autohton\ sau nu [i regreta scoaterea din circula]ie a unor vechi garnituri fabricate pe la 1895. pe la sf`r[itul chefurilor. cu monorailurile japoneze sau. solemn\.se b\gase pe undeva un bemol sau un diez. desigur. un fin cunosc\tor. u[or de folosit [i la colindele de Cr\ciun . 232 . c`nd avea o dispozi]ie `n\l]\toare. cu “S\geata Albastr\”.Cip Ie[an restaurant.. cu zgomotele scoase de osiile unor vagoane de marf\.

reu[iser\ s\-l localizeze la timp [i s\ focalizeze pe el raza de teleportare. Nea Costel `[i retr\ie[te `ntreaga via]\. bine`n]eles. `n dou\ 233 . colegul lor aflat pe drumul de `ntoarcere.care sim]iser\ nereguli `n datele transmise de microcipul implantat din na[tere sub pielea acestuia (microcip care. culcat pe spate. colegii de serviciu ai lui Zbiqx .. tocmai se descompuseser\ `n particule elementare. Trenul. desenat\ cu ursule]i. iar cea mai bun\ solu]ie pentru a sc\pa de probleme se dovede[te a fi teleportarea acestora `n curtea vecinului. `n paralel. pe o p\tur\ veche. Marinic\ Viezure (cu familiile lor). ~ntre timp.mai precis. `i comanda purt\torului din cinci `n cinci minute s\ fie un cet\]ean model. plus Zbiqx-49 [i copilul necunoscut. Pe l`ng\ pl\cu]ele cu tradi]ionalul `ndemn “Nu v\ apleca]i `n afar\!”. era nemul]umit de un anumit sunet scos de o anumit\ osie. st\tea `n continuare. fiindc\ muncitorii nu eliberaser\ `nc\ [inele de bolovanii c\zu]i peste ele. pentru simplul motiv c\ plecaser\. ei nu [tiau c\ Zbiqx-49. nu venea singur. Din fericire. Din nefericire. mul]umit cu salariul minim pe economia galaxiei) . dup\ cum spuneam.Mersul Trenurilor Nu doar la v`n\toare conteaz\ de care parte a ]evii te afli. urm`nd a se recompune la loc dup\ `ncheierea saltului spa]io-temporal. a[adar `[i aduse trusa [i se b\g\ sub tren ca un adev\rat me[ter. Aurel {eptic\.. * * * Nea Costel. prin vagoane . at`rnat la g`tul s\u. a[adar `l a[teptau s\ apar\ dintr-o clip\ `ntr-alta.

sl\nin\. ci la veceurile din vagoane. s`ngerete. iar acum. veceurile de vagon au un rost mult mai prozaic [i foarte bine definit.se ghiftuise ca pentru ocolul P\m`ntului. U[a cu pl\cu]a “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” se `nchise scurt `n urma sa. Trenul st\tea. * * * Nea Costel descoperise `n sf`r[it de ce sunetul unei osii nu se `ncadra `n corul colegelor: o piatr\ se `n]epenise 234 . pentru un curios din fire. Domnul Ieremia Ciu[c\ era un pragmatic suferind de nenum\rate afec]iuni digestive. pl\cinte.. chi[c\. sarmale. ac]ionat\ de pedal\. caltabo[i.restr`ns `n mod nefericit de diametrul ]evii.. situate la extremit\]i . se `ndep\rteaz\.Cip Ie[an anumite zone ale lor. dreptunghiulare. chiftele.se afl\ [i altfel de pl\cu]e. domnul Ieremia Ciu[c\ se `ndrept\ spre unul dintre capetele vagonului. De aproape. Cl\tin`ndu-se. de familie . b\use zdrav\n [i amestecat. dup\ cum spuneam. atra[i de goana nebun\ a peisajului de sub ei . Acele construc]ii ingenioase [i simple. Pentru cei cu suflet mai pu]in atras de reverie. De la dep\rtare par la fel. “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” scrie pe ele. nu la sistemul de ventila]ie sau de iluminat. peste traverse. privind `n toate p\r]ile s\ nu-l vad\ nimeni. `ndemnul “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” ac]ioneaz\ `ntocmai ca. iar `ndemnul face referire nu la maneta semnalului de alarm\. Unii au petrecut ore `ntregi privind prin g\urile veceurilor de vagon. c`rna]i. M`ncase mult [i gras. se vede c\ pe ele scrie altceva. permi]`nd curio[ilor s\ priveasc\ `n jos. natura `[i spunea cuv`ntul. care `nainte de plecare fusese condus la gar\ cu alai. iar pentru cei cu probleme digestive. cu o pedal\ care ac]ioneaz\ o cl\pi]\. piftie. albe [i sm\l]uite. interdic]ia “Nu privi!”. Acea cl\pi]\ care.

dragi oaspe]i!”. se uit\ `n oglinda `ng\lbenit\. 235 . Aceasta era `mp\r]it\ `n dou\: prima parte era mai curat\. de la caz la caz. dar ceva mai sus. privind spre pedala din pardoseala acoperit\ cu linoleum. cu fa]a `n sus. Pe pere]ii od\ii de primire sclipeau pancarte holografice `n mai multe limbi de circula]ie intergalactic\. pute]i plecaaa! De sub vagon. `n dreptul capului. Dup\ care. venite de sus (vorba vine!). pe spate. de ultim\ genera]ie. Era pe deplin satisf\cut [i tocmai se ridica. v\ rog. destinat\ teleport\rilor. Nea Costel rug\: . o piatr\ col]uroas\. Deasupra sa. De afar\. Desupra sa. ]in`nd `n fiecare m`n\ c`te un instrument de mare precizie. se afla domnul Ieremia Ciu[c\. r\sun\ o voce: . respectiv “Teleportare pl\cut\!”. dereticat\ zilnic [i rezervat\ c\l\torilor str\ini [i delega]iilor mai importante. se afla un fel de cilindru. se preg\ti s\ ias\. calea ferat\ e cur\]at\. Mul]umit de rezultat. inscrip]ionate cu tradi]ionalele “Bine v-a]i recombinat la noi. de ]eav\ ispr\vit\ cu o cl\pi]\. Se `ntinse mai bine pe p\turic\. chituit [i vopsit cu grij\ `n fiecare an [i peste care roboatele de serviciu a[terneau un cear[af c`nd nu era pus `n func]iune. iar un hol `ntreg era ocupat cu mici buticuri de suveniruri f\r\ taxe vamale. Cu totul altfel ar\ta `ns\ zona destinat\ teleport\rilor curente.Gata. `ncerc`nd s\-[i trag\ p\rul din dreapta peste chelia transpirat\. care cobora nota cu aproape un semiton. un minu]el mai a[tepta]i.Mersul Trenurilor la extremitatea unui vagon. ~nal]ii oaspe]i `[i recombinau particulele elementare `ntr-un aparat de teleportat modern. de serviciu. s\ termin [i eu! * * * Astroportul “Universul Liber” avea o zon\ separat\. breeee! Haida.M\car un minut.

sateli]i.. apoi Zbiqx-49. a continuat cu un zg`l]`it. apoi scuipase pe 236 . care c\zu ultimul peste mormanul de trupuri terriene. insipide.adic\ iu]i. u[a cabinei de teleportare a s\rit c`t colo. ciristeu [i diverse onomastice. cu care scrisese porc\rii [i desenase terriene goale pe pere]ii telecabinei. incolore [i nu fac g\l\gie. ~n timpul teleport\rii (un timp de ordinul nanosecundelor). u[a de la toalet\ nu se `nchidea bine [i sc`r]`ia. Dup\ care. fum mirosind a gr\tar de c`rna]i pe care cineva a pus la uscat ni[te [osete supraelastice.Cip Ie[an ale personalului care f\cea naveta sau ale diver[ilor furnizori. * * * ~n principiu. pe singura pancart\ scria mare “Nu scuipa] pe jos!”. creve]i de pe Casiopeea [i ni[te sucuri naturale suspecte. julit `n genunchi [i murdar de muci la nas. energofag [i cu vopseaua proasp\t s\rit\. apoi cu un sc`r]`it. iar la chio[cul de ]ig\ri [i r\coritoare se vindeau doar sfoar\. Acolo se aflau colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. teleport\rile s`nt cam ca g`ndul . pere]ii zugr\vi]i `n ulei holografic verde erau murdari. tuns zero. membrii familiilor lor. Teleportarea colegului Zbiqx a `nceput cu un fum albastru de la circuitele aparatului. fabricate pe un satelit `ndep\rtat pe care nu cre[tea nici fir de plant\. victorios. r\cnind: . care priveau ner\bd\tori la aparatul de teleportat vechi. Marinic\ Viezure. B\ncile s\lii de a[teptare erau necapitonate. unul dup\ altul sau pe perechi. un b`z`it [i c`teva `njur\turi de orbite. Aurel {eptic\..M-am `ntors! De g`tul s\u st\tea prins ca lipitoarea un copil p\m`ntean necunoscut. Pe gresia cu coji de semin]e a astroportului s-au pr\v\lit. micu]ul reu[ise s\ scoat\ o cret\ dintr-un buzunar. inodore. scoas\ din ]`]`ni. ruginit.

cu un coleg.. iar Nea Costel `nghe]\. apoi prima iubire. vacan]ele petrecute `n tab\ra de pionieri. Nea Costel tr\gea cu ranga `n piatra `n]epenit\. f\c`nd s`mburi pe jos. se piept\nase [i se preg\tea s\ ias\ din cabin\. Privea la pedala de l`ng\ closet [i se g`ndea dac\ s\ apese sau nu. Tot pe Terra. `nchipuindu-[i trenul plec`nd `n secunda urm\toare [i trec`nd cu ro]ile peste el.. bunicul s\u. pe care le m`ncase p`n\ `n clipa recompunerii `n particule elementare. * * * Pe Terra.. dar tocmai se preg\tea s\ se `ntoarc\. deasupra lui Nea Costel. se v\zu la el acas\. primul loc de munc\. t\ind lini[tea `n dou\. aduna]i s\ `l `nt`mpine. apoi ziua `n care s-a `nsurat. “Hopa. `[i retr\i `ntreaga via]\: copil\ria petrecut\ la ]ar\. prima corigen]\ la chimie. apoi serviciul militar la fanfara garnizoanei. `n fine. le[inar\. devenind dintr-o dat\ mult mai atent la filmul vie]ii sale.Mersul Trenurilor butoane [i. apoi primii ani de [coal\. stai a[a!” `[i spuse el. ucenicia la atelier. domnul Ieremia Ciu[c\ `[i terminase treaba. cea c`nd i s-a n\scut primul copil. Locomotiva fluier\.. sco]`nd f\r\ [tirea nevestei teancul de bani din [ifonier [i oferindu-l acestuia. Imaginile `i jucau prin minte. ~n cadru. juc`nduse printre or\t\nii de curte sub privirea unui b\tr`n sf\tos. colegul st\tea cu spatele [i purta basc\. nu mai ]inea minte cui. `n care s-a `mb\tat cu colegii [i a `mprumutat unuia dintre ei. primele extemporale la aritmetic\ [i citire. apoi seara aia. zece milioane. Doi dintre colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. apoi a doua. ~ntr-o clip\. s\-[i arate fa]a. liberarea. 237 . sub vagon. se c\utase `n s`n dup\ ni[te zarz\re crude. care scotea sc`ntei. “acu’ v\d exact cui iam `mprumutat banii!”. cu colegii. banii str`n[i pentru central\ de apartament. dar `n vagon.

bre. bre. Colegii lui Zbiqx nu [i-ar fi dorit s\ se afle `n locul s\u. scoal’ bre. dom’le. ca un colier. bani de central\. care `i striga din c`nd `n c`nd: . iar filmul vie]ii se rupse brusc.T\ticuleeee! Poveste despre o cale ferat\ realizat\ pe jum\tate. dar nici `n locul domnului director. bra]ele sub]iri [i murdare ale unui copil terrian tuns chilug [i mucos.Cip Ie[an ~n clipa aceea. sim]i o m`n\ cum `l trage de cracul pantalonului. de pe vremea lui Pazvantqx. tip ZB. Sub vagon.Nea Costel. mai exact. c\ m\ doare capul! `ntreb\ 238 . las\-m\. * * * ~n biroul directorului astroportului. hai. Vru s\ huiduie ca la cinematograf. deoarece mai exist\ [i alte mijloace de transport. paznicul contractual. b`[ti d-aici. c\ `n jum\tate de or\ plec\m! Nea Costel st\tea `n fund. pe marginea c\ii ferate. sub paz\ armat\ . era [edin]\.nea Wirkqx-64. Pe jum\tatea din st`nga. Zbiqx-49 fusese scos `n fa]a colectivului [i a[ezat pe un scaun. pe locul de unde tocmai se ridicase. }`rdea-96. c`nd se schimbau bobinele. deoarece s\rmanul avea `n jurul g`tului. Cu toate astea. L-ar fi str`ns de g`t cu bucurie. ceva c\zu `ntre [ine cu un pleosc\it.Ce ne facem. l-ar fi sugrumat de zece milioane la valoarea de atunci. . dar m`na `l trase [i mai tare. iar ei m`ncau semin]e. p`n\ ce `l scoase de sub vagon: . s\ dea socoteal\. `n vreme ce p\m`ntenii st\teau `nghesui]i `ntr-un col]. scuip`nd cojile pe jos. `i p\zea cu un fazer vechi [i ruginit. n-auzi? Fluier\ \[tia. [i se uita la Jenic\. via]a merge `nainte. cu \[tia? Unde-i punem? D\te.

a[a cum se prezentau ei `n acel moment. . de pe alte galaxii! Adev\rul era c\ p\m`ntenii. se termina pe jum\tate.sau. dom’ director! `[i d\du cu p\rerea un extraterestru scund [i p\ros.mai ales c\ mielul avea o fa]\ cam bleag\. prin clonare. tot cu trenul. totu[i. `n timp ce `ncerca s\-[i jupoaie de la g`t copilul terrian.care prevedea montarea 239 . la intrare. care aducea bine cu mutra unuia dintre ciob\na[ii galactici. c`]iva savan]i contesta]i de mul]i locuitori reu[iser\ `n premier\ ob]inerea unui miel spa]ial printr-o metod\ revolu]ionar\. `mbr\ca]i cu to]ii pentru carnaval (iar b\rba]ii chercheli]i zdrav\n pe deasupra) reprezentau pentru oricare privitor tot at`tea antireclame vii la turismul prin p\r]ile sistemului nostru solar. devenit din ce `n ce mai nesuferit. . adic\ prin `ncruci[area unui berbec cu o oaie. Unii ar fi avut nevoie s\ mearg\ mai departe.Hai s\-i `mp\iem. fiindc\ mult nu mai era p`n\ la punctul terminus. `n practic\. c`nd te-a clonat! Alte idei t`mpite ca tine mai ai? Vrei s\ scrie iar ziarele prostii despre noi. ca atunci. mai bine zis.Mersul Trenurilor directorul }`rdea-96. * * * Trenul personal 89890 pornise de c`teva minute. ~i `mp\iem [i-i punem pe hol. dar asta nu se putea: fosta conducere a Ministerului Transporturilor raportase c\ planul . Pe acea planet\ `ndep\rtat\ copiii se ob]ineau `n laboratoare speciale. acolo unde calea ferat\ se ispr\vea . pentru c`nd ne mai aduc elevi cu clasa.S\ te fi `mp\iat m\-ta. cu imigran]ii \ia klingonieni? se enerv\ directorul. dar to]i pasagerii se preg\teau s\ coboare. dar reu[ita a st`rnit manifesta]ii de protest . cu un costum holografic ni]el sc\mo[at pe la revere. Nechifor-21. Se preg\teau. S\ vad\ to]i cum arat\ \[tia.

240 . ca la japonezi. viru[i str\ini. 50 la sut\! Asta d\dea bine la o anumit\ parte a electoratului. Buc\]ile din cealalt\ [in\. * * * . dar realitatea era oarecum diferit\: angaja]ii pl\ti]i cu ziua ([i prost pe deasupra!). ci v`ndute `n secret la diver[i particulari. p`n\ la primul or\[el. cum mergi `ncolo.. nau mai fost montate.~n concluzie. se joac\ la butoane. pun m`na [i stric\. la conducerea galaxiei: nu se poate! ~i facem pachet [i `i trimitem acas\ la ei. ei descoperiser\ bufetul „Scaietele”. care asigur\ de atunci `ncoace transportul de c\l\tori pe respectivele rute. iar ni[te domni din minister au `ncercat s\ o scalde. declar`nd presei c\ viitorul apar]ine trenurilor de tip monorail. care circul\ pe o singur\ [in\. Am holofonat [i sus. tot a[a. cic\ la cules. `ntinseser\ doar una dintre [ine . proprietara unei firme de autobuze [i maxi-taxi. }`rdea96. Ce-ar fi dac\ i-am ]ine printre noi pe to]i nesp\la]ii de pe alte planete? Au microbi. mai ales c\ respectivii domni din minister erau aceia[i care.. conform declara]iilor ap\rute [i prin ziare. cea din st`nga. unitate de deservire model. tun\ directorul astroportului. s-au `nmul]it [i au devenit d\un\tori. N-au mai sc\pat de ei p`n\ azi.. dou\ localit\]i ale patriei noastre r\m\seser\ legate `ntr-un mod foarte ciudat.cea din dreapta.. suspendaser\ c`teva personale din zon\ pe motiv c\ [i japonezii folosesc trenuri suspendate. cu doi ani `n urm\. cale de o sut\ de kilometri. cu vestita sa ciorb\ de burt\ [i un vin de regiune superior [i ieftin. Prin urmare. ca s\ scape mai repede. au venit unii cu familiile lor. Noroc de m\tu[a unuia dintre ei. apoi transformate `n diverse consuma]ii. S-a mai `nt`mplat [i prin alte galaxii.fusese `ndeplinit. Nimeni nu i-a crezut. asta e. Acolo.Cip Ie[an de cale ferat\ pe `nc\ o sut\ de kilometri . pe jum\tate.

copii care. Nici m\car casieri]a de la ghi[eul de bilete: chiar 241 . motiv pentru care. un mare aeroport interna]ional. vodc\ la cutie sau vin de regiune la bidon. Prin compartimente nu mai era nimeni. nimeni din micu]a gar\ de destina]ie nu se plictisea. fiind mai reprezentativ\ pentru zona de ba[tin\ dec`t. din c`te se pare. legat cu sfoar\. Fu pocnit peste ceaf\ cu o basc\. `n vreme ce trenul personal 89890 se apropia. ~n sf`r[it. Cu siguran]\. fr`n`nd. de gar\. iarna. * * * O gar\ de orice fel reprezint\ un mic Univers. pasagerii l\saser\ locul ambalajelor. gumari [i vat\ `n urechi. ~ntr-un mare aeroport interna]ional nu ve]i g\si babe adormite cu capul pe vreo g\in\ sau curc\ vie. sc`r]`ind ca de obicei. s\ se trag\ pe ghe]u[ul din sala de a[teptare sau naveti[ti juc`nd [eptica pe fundul [epcii. asta e sigur! {inele de cale ferat\ ]\c\neau u[or [i monoton. To]i se `nghesuiau pe culoare s\ coboare primii. cu i]ari.Mersul Trenurilor c\ m\n`nc\ plasma de la televizoare. cojilor de semin]e [i celorlalte resturi. iar un mo[ mic. `ncerc\ s\ se bage `n fa]\. drept pedeaps\. trenul opri. la cabina de teleportare! Eu mai propun. care tr\gea dup\ el un purcel viu. nu se termin\ cum v\ imagina]i dumneavoastr\. s\-l trimitem [i pe Zbiqx-49 cu ei. ~n magazinele duty-free din marile aeroporturi interna]ionale cu siguran]\ nu exist\ prin rafturi semin]e de bostan sau floarea-soarelui. motiv`nd c\ pierde avionul. via]a `n marile aeroporturi interna]ionale este una tare plicticoas\. Totul este bine c`nd se termin\. A[adar. Oricum. s\ zicem. ba chiar decid.

`n vreme ce g\inile le ciuguleau de nas. fiindc\ b\rba]ii avuseser\ timp suficient s\-[i mai cumpere o navet\ de bere [i s\-[i c`rpeasc\ odraslele. Se pare c\ erau acolo de ceva vreme. Pe ele st\teau Aurel {eptic\. iar animalele cu sau f\r\ st\p`n se pitiser\ speriate pe sub banchete: veneau c\l\torii. duduia cro[eta. `ncerc`nd s\-i `nveseleasc\. Autogara era la pu]ine zeci de metri de gar\ [i sem\na leit cu aceasta. * * * Prin fa]a privitorilor trecur\. cam ciudat [i pr\zuliu la fa]\. au observat `n consens c\ pu]inele scaune erau toate ocupate. un surdomut care se certa cu ni[te cet\]eni s\ dea muzica mai `ncet. `n ordine. astfel. domnul Sisoe Post\varu cu mutr\ bleag\. autobuzele erau ticsite. Cu to]ii alergau spre autogar\. un mo[ cu tricou [i desag\ discut`nd aprins cu un fost p\pu[ar. zidurile tremurau. care b`z`iau mai `ncolo. C`nd primii dintre fo[tii pasageri ai personalului au ajuns pe peron. ca tot at`tea mici uragane. dovedind `nc\ o dat\ c\ orice sf`r[it e doar un `nceput de drum. ci visau. Nici babele adormite cu capetele pe paporni]ele cu g\ini nu se plictiseau. spun`nd “Viitorul transportului de c\l\tori nu apar]ine combustibililor fosili. Dup\ cinci minute. zugravi cu ziua. acum u[urat. sculerimatri]eri. dintr-unul se auzi un glas pi]ig\iat. solda]i `n permisie. fost activist. domnul Ieremia Ciu[c\. ci electricit\]ii! 242 . C`nd ultimul sc`r]`it de fr`ne `ncet\. un inginer specialist `n pete de vin ro[u. L`ng\ copii se afla un cet\]ean necunoscut. geamurile zorn\iau. acesta se str`mba la copii.Cip Ie[an dac\ to]i pasagerii mergeau cu na[ul. pe iarb\. care nu p\rea defel de prin p\r]ile locului. cl\direa g\rii `ncepu s\ vibreze ca la apropierea unei turme de bizoni. c`]iva c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. Marinic\ Viezure [i membrii familiilor lor. diver[i popi. `mbr\ca]i cu to]ii pentru bal mascat [i mult mai chercheli]i.

era pu]in zg`riat pe fa]\ [i avea un ochi umflat. [i `l atinse. `n `ntunericul rece din spa]iul intergalactic. c`]iva cosmonau]i afla]i pe o sta]ie orbital\ interna]ional\ au raportat bazei c\ de ei se apropie.Mersul Trenurilor A[a am v\zut eu la televizor!”.. posibil de provenien]\ extraterestr\. `nveli[ul acestuia se sparse [i din el ]`[ni o f\ptur\. ni[te extratere[tri chefuiau.. `ntr-o camer\ steril\.T\ticuleeeee! -Sf`r[it243 . pe o mas\ antigravita]ional\. Primul cercet\tor. Se apropie `ncet de obiectul zbur\tor neidentificat. Directorul astroportului. iar capsula dus\ pe sta]ie. departe. ~n `ntreaga sta]ie orbital\ [i chiar mai departe. cu hublouri de bezea [i trape din mar]ipan: scutul energetic [i sistemul de propulsie erau scof`lcite de parc\ ar c\zut careva cu cotul peste tort. o capsul\ spa]ial\ ciudat\. Bra]ele telescopice cu cle[ti au fost ac]ionate. dup\ cum am spus. dar era fericit. chiar b\use [i el cu b\ie]ii. iar prin ea zbur\ o bab\. savant cu o bogat\ experien]\ c\p\tat\ `n spa]iul cosmic. }`rdea-96. ~n sala mare. plutind haotic [i oarecum `n zig-zag prin vidul interplanetar. `n clipa urm\toare u[a se deschise. pe o planet\ dintr-o galaxie `ndep\rtat\. r\sun\ un strig\t: . p\trunse `n camer\ `mbr\cat `ntr-un costum special. din care se auzeau zgomote ciudate. plutea un tort `n form\ de nav\ spa]ial\ din ciocolat\. p\rea fericit. Mai p\stra pe g`t urmele unor bra]e mici [i lipicioase. *** Undeva. Deodat\. *** La pu]in\ vreme dup\ cele petrecute mai sus.

....................29 Pe aripile v`ntului ....18 Concurs de desene pe asfalt ..............17 Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului...............................................................6 Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran.36 Mapamond paranormal rom=nesc .............. ave]i grij\ de ......................................................................26 Mica Siren\......................................................29 talentul copiilor ..........................................................................................................28 P\rin]i.............29 dumneavoastr\!....................................................................................................................................................................................32 Poveste cu fulgi ........................15 Fenomen luminos neobi[nuit...........37 244 ......................................................................................................7 Faptul divers .....................................................................27 Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate .....5 Plimbare pe Strada Pacien]ii .............................Cip Ie[an Cuprins Dopul scuz\ mijloacele......22 B\ie]elul cu chibriturile ..............................................3 Univers spa]ial rom=nesc.......................................31 Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\.......................................30 Aventuri la g`rl\ ..

..................................66 C`mpu-i alb..............................................................................................................................................................................45 Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor ..69 Povestea lui Halat Alb .................................40 R\]u[ca cea ur`t\ .....................73 Falsa problem\ a crizei de energie ...........manual pentru scenari[ti............78 245 ....... oile-s galbene .......................................50 „Medicina la `ndem`na oricui” ......................68 Sub cupola circului.......................................................................................................................................64 Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\.........51 Mica publicitate .........................................42 Poveste educativ\ .............38 De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers...Mersul Trenurilor P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate.......................72 Rolul [i importan]a bateriilor de 1....................46 Telenovela la `ndem`na tuturor ................44 Od\ `n apometru antic ...........52 Sanie f\r\ zurg\l\i..........emisiune radiofonic\ ............48 Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul .62 De-a b`za-n doi ....................................................................55 De-a Baba-Oarba .............................................................................54 ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure ...............................................5 vol]i `n via]a comunit\]ii..............77 Povestea lui Harap Alb..........................................................................................................

.... ................................................................................112 A[a s-a castrat c\]elul ...........................123 A[tept`ndu-l pe po[ta[............................105 Poveste cu iepura[i frico[i .........................91 Reforma f\r\ fond..................83 Unde duce dependen]a de pizza ............................116 Povestire mic\ despre ni[te mici ..................................101 Ceasul r\u.................................127 P\cal\..............................88 Povestea porcului ........................................................................79 Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete...........................104 Aventuri pe ghea]\...................................................... frate cu rom=nul ........122 T`rg de fete .......................109 Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu .............................................................93 Micu]a Publicitate......................... pisica neagr\ [i g\ina ........................................................... cu `ngera[ii dintr-a [asea .................128 246 ........................................remix....96 Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole.....86 Spa]iul mioritic........ cuibu[or de nebunii..................... Ultima frontier\..................................................Cip Ie[an Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor ....................98 Gr\dini]a de copii....................89 Luna.......111 Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici ...... p\m`nt rom=nesc ......................................................................................95 20 .......100 Creierele [i furnica........

........ sus.......157 Povestea pe[ti[orului de aur.............................................................155 Cineva.....146 Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei....................................................147 Balada Me[terului Manole............................................................................................ acolo...................................................................................................141 Capra cu trei purcelu[i..............153 Cea]a bate filmul ..................175 Mersul Trenurilor .... ne p`nde[te? ............138 Ve[ti bune pentru animale .............................................................136 Examen de ciob\nit european.................................................131 Ap\ de ploaie............................................Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci .................................148 S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi .......................181 247 .................150 Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt.................................................................144 Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ........160 Jurnal de [tiri ......162 File din jurnalul elevului Nelu .....

Tip\rit la MULTIPRINT Coperta [i desenele: Jup Tehnoredactare: Jup Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei: IE{AN.Mersul Trenurilor ISBN: . CIPRIAN .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful