P. 1
Mersul Trenurilor

Mersul Trenurilor

|Views: 351|Likes:
Published by Cip Iesan

More info:

Published by: Cip Iesan on Mar 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2012

pdf

text

original

Cip Ie[an

Mersul Trenurilor
Cu ilustra]ii de Jup

Ia[i, 2007

Mersul Trenurilor

Dopul scuz\ mijloacele
Aproape de centrul ora[ului, `ntr-o noapte f\r\ lun\, ni[te necunoscu]i au furat capacul de font\ care astupase din 1923 p`n\ `n acea clip\ gura de canal situat\ la intersec]ia str\zilor Jaroslav Hasek [i Bobinatorilor. ~n aceea[i noapte f\r\ lun\, domnul Zbigniew V\sc\u]eanu, fost fabricant de fire cu plumb, gr\tare, capcane [i nasturi, `n prezent pensionar, se `ntorcea acas\ de la bufet. El declar\ c\ nu se `ntorcea de la bufet, ci de la o ceain\rie, dar asta nu are importan]\: oricum, exist\ zeci de martori dispu[i s\ bage m`na `n foc, s\ depun\ m\rturie. ~n fine: `ntorc`ndu-se de la bufet sau de la ceain\rie, el a traversat intersec]ia f\r\ s\ se asigure [i a nimerit `n gaura de canal - acum f\r\ capac, furat cu c`teva minute `n urm\ de ni[te necunoscu]i, dup\ cum spuneam. Toat\ via]a, domnului V\sc\u]eanu i-a pl\cut s\ chefuiasc\, s\ bea [i s\ se veseleasc\. I-au pl\cut femeile, ba [i m`ncarea i-a pl\cut. Din acest motiv, el a f\cut burt\. Burta l-a salvat de la o moarte sigur\, deoarece a r\mas blocat `n gura canalului cam cum r\m`ne blocat dopul `n g`tul sticlei. La un dop de calitate ne referim. Deoarece nici pompierii, nici membrii echipei de descarcerare nu posed\ un tirbu[on de m\rimea lui Zbigniew, el se afl\ [i acum, dup\ aproape o s\pt\m`n\, `n gaur\. Autorit\]ile locale au venit s\ priveasc\, [i-au dat cu p\rerea, apoi au ajuns la concluzia c\ e bine a[a, fiindc\ deocamdat\ nu s`nt fonduri pentru achizi]ionarea unui nou capac din font\. ~n primele zile, poli]i[tii de la Rutier\ i-au dat de b\ut ca s\-i sticleasc\ ochii [i s\-l observe astfel [oferii care trec
3

Cip Ie[an

prin intersec]ie. Dup\ ce au v\zut c`t poate duce domnul V\sc\u]eanu (ohohoooo!), s-a ales o solu]ie mai ieftin\, deci l-au vopsit `n dungi reflectorizante albe [i ro[ii. Copiii din cartier mai trag `n el cu pra[tia c`nd nu-i v\d p\rin]ii, maidanezii `l mai p`ng\resc uneori, iar locatarii blocurilor din jur `i aduc zilnic de m`ncare cu schimbul [i `l hr\nesc cu lingura. B\tr`nul este, totu[i, bucuros c\ n-a c\zut cu capul `n jos, caz `n care ar fi fost hr\nit prin clism\.

4

a[a c\ balonul s\ fie umplut cu c\rbuni. Din ziua urm\toare. ~n fine. [i c\ s\ fac\ `n loc unul cu aer rece. Un avion de fabrica]ie autohton\. Mai `nt`i.Mersul Trenurilor Univers spa]ial rom=nesc La Vrai[tea func]ioneaz\ un Centru de Cercet\ri Spa]iale. prea mult aer cald. Deoarece pre]ul combustibililor crescuse `ntre timp. Dup\ care. lemne sau p\cur\. C`nd avionul era gata de testare. O rachet\ de fabrica]ie autohton\. bre? Pentru a[a ceva primi]i voi bani?”. a venit o nou\ comisie de la centru. cercet\torii s-au apucat s\ construiasc\ un avion. unde lucreaz\ mai mul]i cercet\tori `n domeniul spa]ial. gata!”. Racheta era aproape gata c`nd a venit o comisie de la centru. nefiind fonduri. a t\iat din fonduri. Dup\ care. {eful comisiei a ar\tat cu degetul c\tre racheta aflat\ pe rampa de lansare [i a `ntrebat: “Ce-i cu boilerul \sta. Peste noapte. care s\ poarte mesajul lor de prietenie p`n\ `n cele mai `ndep\rtate galaxii. [eful comisiei a ar\tat cu degetul spre aparat [i a `ntrebat: “De prostii din astea avem nevoie noi acum? Ia. a t\iat [i el din fonduri. {eful urm\toarei comisii de la centru a ar\tat cu degetul spre el [i a zis c\ a[a se consum\ prea mult\ c\ldur\. 5 . Ei `ncearc\ s\ realizeze ceva. au `ncercat s\ construiasc\ o rachet\. cercet\torii spa]iali de la Vrai[tea au decis s\ construiasc\ un balon umplut cu gaz. pasiona]ii cercet\tori [i-au schimbat din nou profilul [i au `nceput s\ construiasc\ un balon cu aer cald. {eful noii comisii de la centru a zis c\ pre]ul unui metru cub de gaz a crescut mult `n ultima vreme [i c\ nu se poate face at`ta risip\.

A doua zi. Din fericire. chirurgul Romeo a le[inat la vederea s`ngelui. La acela[i dispensar. despre care `nc\ nu se [tie mare lucru. trezit\ din somn. Micu]ului pacient i s-a f\cut radiografie.Cip Ie[an Plimbare pe Strada Pacien]ii Dup\ opera]ia de apendicit\. pe film s-au v\zut siluetele a zece pense metalice. fapt oarecum neobi[nuit pentru cei care se opereaz\ de apendicit\. a unui ceas b\rb\tesc de m`n\ [i a unui patruped ciudat. s-a `ngr\[at brusc cu aproape 10 kilograme. 6 . pe acolo a trecut un v`n\tor care a t\iat burta lupului [i le-a scos de-acolo pe Scufi]a Ro[ie [i pe bunicu]a sa. pacientul Cosmin Gum\. pacienta a sim]it ceva zv`cnindu-i `n p`ntece [i a crezut c\ este `ns\rcinat\. motiv pentru care a c\zut prin t\ietura de la opera]ie. fiind cusut `n organismul pacientei de c\tre asistenta-[ef\. Despre chirurgul Romeo nu s-a mai auzit nimic de atunci. mioap\. Directorul dispensarului respectiv vrea s\ prezinte un comunicat [tiin]ific pe tema apari]iei [i cre[terii bacteriilor patrupede gigantice `n corpul copiilor rom=ni opera]i de apendicit\. `n vreme ce administratorul unit\]ii sanitare reclam\ dispari]ia unui taburet metalic cu patru picioare. 12 ani[ori.

Ahmed mia declarat c\ e s\n\tos ce mia urat [i nou\ [i la m`ng`eat pe Recs care noroc c\ avea botni]\ la bot altfel iar `l l\sa f\r\ inelu dupe deget ca data trecut\ c`nd ia dat o cl\tit\ espirat\. Deci erea sear\ iar tenperatura din termometre era rece find toamn\ de octonbrie deci a[a c\ am intrat mai `nt`i prima oar\ la Italian Pi]a unde m\car e cald find u[ile `nchise [i lam luat pe patronu turc la controlat [i la `ntreb\ri de s\n\tate.mjor Mitran care ma ridicat `n grad acu c`]iva ani c\ din plotoner m-jor m-a f\cut agent [ef sau a[a ceva [i mi-a venit din nou r`ndul la patrulare p`n sectoru meu a[a c\ deci l-am luat pe sergntl. M\ Cristea m\.pl]st. Am zis Cristeo depisteaz\ tu m\ carei Recs d`n ei c\ pentru mine to]i posed\ asupra lor patru menbre [i un cap la care semnal\m doi ochi nas gur\ 7 . Ei. mai ecsact `n parc deoarece avea gard de plas\ cu s`rm\ `nghimpat\ s\ nu treac\ frigu.rngjt. Cum patrulam noi pe aleie mam uitat deodat\ la c`nele Recs. s\ ne mu[te nu alta. Ne-am `nc\lzit noi ce neam `nc\lzit apoi am e[it pe traseu apoi c\ se l\sase rece am intrat iar la ad\post. scoate c`nele de unde [ti. dac\ nu chem sectoristu. adic\ reangajat Cristea [i pe c`inl. acesta disp\ruse ca c`nd nar fi fost legat cu cureaua de Cristea. Recs ptr. Cristea sa r`s de gluma mea dup\ ce mea esplicato apoi a strigat cu]u cu]u dea intervenit pe noi mai mul]i c`ni pot\i [i dul\i ptr.Mersul Trenurilor Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran MERCUREA: Raportez `n jurnal c\ s`nt subofi]er plutoner pltr. a porni `npreun\ to]i patru sau cinci c`]i s`ntem c\tre noi aventuri.

Cip Ie[an 8 .

Ce mia ordonat [efu nam scris `n jurnal c\ poate cite[te mama dec`t numai at`t. Eu iam r\spuns “Gre[al\. zic eu. P`n\ la urm\ lam depistat pe Recs. c\ b`r`ia aparatu dar bine cam ]inut minte c\ numele se termin\ `n SRL. El sa r`s de noi p`n\ ce iam avertizat dou\ peste ochi [i nea l\sat urgent `n fa]a unei unit\]i de deservire pe care scria ceva [i SRL la urm\ ezact cum mia ordonat domc\pitan Bustuchin\. mai eczact flori albe de creponat\ roz [i bleo. a[a c\ am g`ndit un plan. c\ tocma interoga o c\]a pe care se sprijinise cu labele din fa]\ [i atunci ne-a transmis p`n sta]ie mesajul “Vulturu cheam\ patrula Pajura!”. Am efectuat balansarea bra]ului `n plan vertical p`n\ ce sa sufocat Recs c\ uitasem s\i dau drumu din m`n\ la curea [i am sta]ionat un tacsiu care iam zis conduc\torului auto s\ se deplaseze regulamentar p`n\ la cr`[ma SRL. unde sa semnalat eveniment de b\taie `ntre clien]i cu scaunele. c\ s\ ne deplas\m de urgen]\ la localu nu mai [tiu care. eu zic s\-i `nconjur\m! Mai `nt`i r\m`n eu aci cu c`nele [i efectuezi tu `nconjurare m\car de dou\ trei ori dup\ aia schinb\m.Mersul Trenurilor [i coad\ [i nici unu nare bulan porhart sau girofar s\ zici c\i c`ne poli]ist. Deci r\m`n eu cu c`nele Recs [i Cristea dispare ca c`nd ar pleca. domnu’ c\pitan. ordona]i!”. C`nd am efectuat p\trunderea `n incint\ tocmai am surprins `n fraglant delict infrac]iunea de dare de mit\ [i sp\lare de bani deoarece unul declara la microfon “De la na[u zece milioane [o butelie!” care bani `i aduna `ntro g\leat\ [i miam dat seama c\s mafio]i c\ am v\zut [i eu filmul na[u. ce num\r a]i format? Aici familia Mitran. * * * Cristeo. ~njur am semnalat cet\]eni 9 . Am intrat `n interior unde am depistat suspec]i de ambele secse cu semne de recunoa[tere ca mafio]ii la pept.

. c\ci el era.. Deodat\ cum st\team eu aplecat a[a s\l chestionez pe Cristea a r\sunat o `npu[c\tur\ deci am sim]it o durere.. ei zice c\ cic\ ce. infractorul ori infractori la plural dac\s mai mul]i ca de ecxsemplu trei s-a ascuns sub mas\. {tind c\ am murit [i finc\ am vizionat la telenciplon. caut\. Aha zic eu. raportez c\ a[a am f\cut da ma luat doi la `ntreb\ri c\ unde am fost c\ nu m-a v\zut c`nd sa dat darul. ]ar\ a[a c\ `nainte s\ mor miau trecut p`n fa]a ochilor toate segven]ele din via]\ `ntro clip\ [i cu ocazia asta am aflat [i cine mia pus pinieze pe scaun `n facult. `n lic… `n gimnaziu c\ atuncea nam v\zut afl`ndu-m\ cu spatele. E[i de acolo cu m`nile la ceaf\! Somat! Nu trage [efu. s`nt eu Cristea. die.. fac eu. zice Cristea. c\ cred c\ depistase o urm\ de infractor.. ca c`nele poli]ist. P\i. care vipu[ca mea a tras? Am crezut cam fost `npu[cat [i cam murit ptr.. Au. raporteaz\ el. Ce cau]i m\ acolo. Eu zic c\ care dar. zic eu. ~i dau drumu [i ordon finc\ `i s`nt superior `n grad [o b\iatu. c\ s`nt [mecher.Cip Ie[an de toate secsele [i mese patrupede cu produse agroalimentare. caut\. ceplen. eu te-am trimes s\i `nconjuri. Caut\ Recs ce caut\ dup\ ordin cu botu p`n\ la masa cu fripturi unde sa [i oprit `ncep`nd a ancheta un corp delict de g\in\ decedat\. p`n\ la urm\ am sc\pat neb\tut c\ mam ascuns aci cu sarmalele [i sticla asta. la emisiunea aia de la televizor cu animale [i savan]i de [tin]\ cum este c`nd e unii care moare de moarte policlinic\ [i dupaia vine de poveste[te la televizor c\ sim]i a[a c\ te ridici de vezi totu `n jur [i mai vezi `n fa]a ochilor o lumin\ mare alb\ care te apropi de ea. Deci adic\ eu nu fusesem `npu[cat ci numa ma lovit 10 . a[a am sim]it [i eu c\ m\ ridicam [i vedeam `n jurul meu ca c`nd a[i fi fost viu cum ni[te oameni `ncerca s\ m\ ridice [i m\ apropiam de o lumin\ care c`nd am `ntins m`na la ea ma fript la degete deoarece era becu. d\ s\ m\ trag\. una-alta etc... Recxs.

Da]i 11 . ci nunta[i. rngjt. Cristea [i cu c`nele Recxs care de el n-am `n]eles bine finc\ n-are patru lare ci patru labe. eu am efectuat scuze c\ lam b\tut pe na[u [i pe mireas\ iar Cristea a cerut o sticl\ cu liquieor [i o farfurie cu tremurici de purcel. carei treaba. le ordon eu. Deci am ie[it pe trasel [i finc\ `ncepus\ burni]a am intrat la restaurantul Ciob\na[u cum `i zicea pe vremuri c\ acuma nu [tiu cum `i zice da noi tot a[a `l [tim. “Hai. Bine deci. nu. domnu [ef. nu m\ jigni]i acuma de zioa mea. e onomastica mea de na[tere” `ncheie s\rb\toritul de turnat `n pahare [i de `mi umplut farfuria ce a [terso cu m`neca. ma]i `nconjurat? Vre]i b\tae? Acu dau p`n sta]ie! Nu. * * * S~NB|T|: Deci raportez `n jurnal c\ am e[it din nou `n patrulare cu srgnt. “Mersi drag\ da nu servesc `n tinpul serviciulului c\ nu-`mi permite uniforma” zic supsemnatul. M\i. domnu. Am intrat nu de burni]\ sau de consuma]ie ci finc\ am v\zut lumin\ pe geam dup\ ora `nchideri care sigur era infractori acolo p\trun[i p`n infrac]ie ptr s\ fure c\ de ho]i e plin\ lumea. osp\tarii adic\.Mersul Trenurilor dopu de la [ampane `n plan orizontal [i ni[te cet\]eni ma ridicat de jos `n sus `n plan vertical. Dup\ ce m\ au l\murit repede `n dou\ ore carei confuzia care o f\cusem. fac ei. Mul]ani servici u[or” apoi m\ tras\ la o mas\ d`n fund unde era ceilan]i b\e]i. Deci efectuez eu cioc\neal\ ce cioc\n eu cu bulanu `n butonul soneriii p`n\ aude [eful domnul nea Hri[cu zis domnul Fane care m\ cunosc cu el de h\t [i care c`nd a e[it `njura da’ sa oprit c`n ma v\zut tocmai pe mine [ii mea zis a[a. v\ `ntreb. „{ti]i. Adic\ iat\ ce: “Hai pofti]i dom’ Mitrane de servi]i din prinosul nostru. s`nte]i mafio]i? Noi. `ntreb eu. Cred c\ e destinul inplacabil care nea reunit din nou pe to]i patru `n aceia[ formul\. a]i p\]it un [oc [i a]i le[inat pe jos.

ca rachetele nem]ilor. c\ Recs tocmai se defeca `ntro tuf\ deci naveai cu cine discuta. Cristea ptr. C`nd am aozit asta meam amintit c\ misiunea organului este pentru ca s\ steie drept `n fa]a corup]iei a ho]iei [i-a altor neajunsuri ale societ\]i actuale. ce-a spart \[tia geamurle pentru ca s\ intre”. “Deee Domnul s\n\tate [i matale la fel c\ eu numai necazuri am avut `n ultima vreme mai ales cu sp\rg\toriii din ultimele s\pt\m`ni” contino\ el `n continuare. p`ine cald\ de alant\eri. pahar de fr\gu]\ sau c\p[unic\ de la produc\tor. stickxsuri [i un. poate prindem ceva. “Mul]ani dom’ Fane. 12 . mam informat eu pe dat\. “Care sp\rg\tori?”. s\ servim. Noroc cu Cristea mai t`n\r mai cu ca[ la gur\ care r\m\sese de la o tartin\ care mai [tia aritimetic\ motiv ptr. ca s\ fim la egalitate [i neam pus pe p`ndeal\. c\ me-aduc aminte c\ la artimetic\ c`nd sa predat lec]ia cu efrac]ii zecimale [i chiar periodice am fost bolnav la film cu b\e]ii c\ rula “Revan[a”. “P\i care nea spart geamul [i care a penetrat prin efrac]ie periodic `n fiecare noapte de nea sustras produse [i bunuri `n valoare de peste c`teva zeci milioane lei vechi adic\ roli cum le mai zice plus obecte personale cum ar fi pept\nul lui Matei. Ei `n cazul \sta ce s\ mai zici. da’ curat. sl\nin\ de la Gic\ porcul nostru. “Cinjdoi. [f. ia uita] la el ce p\r are `n cap dac\ nare pept\n” face el. mersi” f\cu el cu gura plin\. pune-]i [apca [i porhartu `n cuer [i hai. Zis [i f\cut: ia-m zis lui Cristea. iam zis hai s\ ]inem de paz\. {i pentru colegii matale la fel”. dac\ permite-]i. Ne-am pus a[a: Recs deo parte [i eu cu Cristea de cealant\ a sp\rturiii. da’ c`] ani faci?” lam interogat eu pe s\rb\torit. dom’ agnt. adic\. ne-am `nfipt eu cu sergnt-ul rngjtl. ca[ de oae proasp\t\. uita]i aicea icre de pe[te.Cip Ie[an uniforma jos. M-am g`ndit eu ce mam g`ndit cum o fi asta cu efrac]ile cum a zis Fane. care mia [i ar\tat: “Uita]i. cum se mai zice V2. sardele.

Aprind eu lanterna [i o `ndrept spre becu de iluminat stradal str\zile [i v\d c\ e stins. care nu lam contrazis finc\ [tiam c\i bun la zologie find cioban. team prins. Bstchn. Zece jumate raporteaz\ el. Finc\ nu-a r\spuns mam deplasat la el [i am luat o monstr\ `n caschet\. M\ uit eu `n st`nga [in dreapta. f\r\ liniu]\ de unire!) urgent [i repede pe str. Nimica. Sulfinii unde sa semnalat un praf suspect care se crede c\ e antracs de la terori[ti [i cade r\u la organism deci a[adar ca s\ am grij\ s\ nu gust `nainte dac\ cumva `l depistez. C`t `i ceasu. trece timpul [i dup\ vre-o do\trei zile la un momendat sun\ p`n sta]ie domnu inspctr. Aha Cristeo.Mersul Trenurilor ** * Cum p`ndeam noi a[a. Cum m\ uitam la d`nsa numa ce v\d c\ c`nele Recs care tocma efectua urinare `ntro gr\mad\ de praf alb dupe jos `ncepe s\ scoa]\ fum. somez eu suspectul (domnu [f. stai c\ trag. la nord [i la vest s\ v\d prafu alb. poporu rom`n dea botezato a[a dup\ numele la o strad\? El cic\ sulfina e o pas\re finc\ [i el locue[te `n civilie pe str-dela Zinbrului care e sinbolul Moldovii [i tot a[a [i cu sulfina. Haha.[ef. Zece jumate ziua sau dou\zejdoi treizeci noaptea `ntreb eu dar apoi `mi dau seama repede c\ era noapte find `ntuneric. Plec\m deci la adresa rexpectiv\. unei strada asta Sulfinii [i ce semnifica]e istoric\ a avut sulfina ptr. Am r\sfoit a[adar deci nonmeclatoru cu str\zi [i artere de trafic [i am g\sito c\ se numea `nainte fundac Ilie Pintilie care unde tocmai acolo [i eram. 13 . fac eu. e `ntuneric! Dau cu lanterna `n jur [i numa ce v\d do\ gr\mezi mari de praf albe l`ng\ o construc]ie care `nc\ era neconstruit\ find [antier de construc]ii. m\? `ntreb eu pe Cristea. mia zis c\ prafu alb e suspect [i cu sucspec]ii [tiu cum s\ m\ por]). M\ Cristeo fac eu. Bustuchin\ care zice c\ m\ deplasa]iv\ (ezact a[a mia zis.

C`nd e[im din spital pornesc eu ancheta s\ aflu ce sa `nt`mplat de fapt [ii de drept [i-l iau cu noi [i pe bietu Recs care acum provizoriu pe vreo do\ trei luni se nume[te Molda finc\ la afectat ecsplozia.[f.Cip Ie[an Cristeo zic eu. zile finc\ domnu cptn. ** * MAR}: ~n sfr[it raportez c\ noi to]i trei sau cinci c`] s`ntem am efectuat `ns\n\to[ire `n numai dou\ buc. Lumineaz\ m\ cu bricheta nu sta `i ordon eu ceea ce numa at`t am mai apucat s\ v\z cum se apleca sub Recs cu flac\ra aprins\ [i dupaia mam trezit pe patul \sta de spital de unde scriu `n jurnal.[f. de era gardieni publici [i ia f\cut poli]i[ti comunitari. Bustuchin\ care nea adus banane la spital nea zis la plecare “~ns\n\to[ire grabnic\ m\i b\e]i” [i noi am ezecutat ordinul. Bustuchin\ diminea]a care mea adus dou\ b\n\ni cu un bile]el pe ele s\ le cur\]\m de coaj\ mai `nt`i [i ziaru `n care am citit despre ni[te mili]eni de-a s\rit `n aer dup\ ce a umblat cu focu la carbid. nu vezi ce fum face? Cristea d\ s\ se aplece s\ vad\ cei apoi se ridic\ [i raporteaz\: [efu raportez. ~n salon mai e [i Cristea `nbr\cat `n pansament ca o mom`e [i Recs la fel [i a mai fost [i domnu inspctr. nu? Asta `nseamn\ c\ a[tia noi. am v\zut c\ e `ntuneric. au la patrulare c`ni comunitari.inspctr. C`t am stat `n spital me-am pus de c`teva ori o `ntrebare egxisten]ial\: deci noi care s`ntem poli]i[ti avem la patrulare c`ni poli]i[ti. vezi de te uit\ s\ vezi ce are c`nele c\ poate ia intrat ulei la motor. nu? 14 . care eu mam amuzat de p\]anea lor chiar dac\ nu-i cunosc de[i pe unu `l cheam\ tot Mitran [i pe altu cam la fel ca pe Cristea.

care a prins un iepure. Trei pi]igoi [i un scatiu care f\ceau parte din personalul acestei unit\]i de deservire au fost aresta]i. cet\]enii din cartierele Alexandru cel Bun. a `ncercat s\ violeze haremul partenerului s\u de afaceri. mici investitori particulari. o “Cantin\ a P\s\relelor”. `n pauzele publicitare. sa smucit [i.Mersul Trenurilor Faptul divers * Datorit\ apari]iei de defec]iuni `n re]eaua de distribuire a gazului metan. la orele de atelier. Haremul s-a zb\tut ce s-a zb\tut.00-14. Artizanul acestei adev\rate inginerii financiare a fost vrednicul v`n\tor Mbwewe.00 la ghi[eele filialelor de cartier. c`nd lini[tea pa[nicilor cet\]eni din cartierul Morome]i a fost tulburat\ de un scandal `ntre doi cet\]eni str\ini. Gelu. fiind surprin[i `n flagrant pe c`nd sustr\geau alimente din magazie. Gheorghe Doja. Pentru pensionari. gazul [i apa cald\ vor fi livrate prin po[t\ sau prin cablul TV. Ion Vod\ cel Cumplit. * Un incident regretabil s-a petrecut ieri diminea]\. * Venitul pe cap de membru al tribului Hurumbu s-a dublat asear\. 15 . Yussuf B`r Laden. pentru a-[i ridica personal gazul [i apa cald\. Glad [i Menumorut. Radu cel Frumos. * Cu un an `n urm\. a reu[it s\ scape. L\cust\ Vod\ [i Petru Cercel s`nt ruga]i s\ se prezinte zilnic `ntre orele 8. invalizi [i persoane cu copii `n bra]e. fiind mai iute de picior. elevii clasei a IV-a de la {coala General\ “Ciuma lui Caragea” au me[terit din traforaj. Ali Men Tarah. `nc\lc`nd preceptele islamice [i afl`ndu-se `ntr-o avansat\ stare de ebrietate.

Cip Ie[an * Aflat `n misiune [i fiind atacat de doi presupu[i infractori. agentul Vipu[c\ Valeric\ [i-a ar\tat b\rb\]ia `n fa]a celor care asistau la incident. 16 . subofi]erul a fost arestat preventiv [i cercetat pentru comportare indecent\ `n public. Din acest motiv.

care st\tea nemi[cat. ei au declarat presei c\ a[a ceva nau v\zut de c`nd se [tiu! Oamenii de [tiin]\ chema]i la fa]a locului au stabilit c\ este vorba de un bec pentru iluminatul stradal. 17 .Mersul Trenurilor Fenomen luminos neobi[nuit Deasupra casei gospodarului Terente L\m`ie din comuna C`rmoaja a fost v\zut un corp luminos straniu. B\tr`nii localit\]ii s-au speriat [i au `nceput s\-[i face cruce.

asta au consemnat a doua zi [i ziarele locale . at`t a apucat s\ spun\ primarul p`n\ c`nd a auzit o sticl\ goal\ v`j`indu-i. c`nd se `mbat\. pe tema culesului [i a viticulturii. depuneri de coroane sau de jur\m`nt. dar nici mai mare dec`t alte a[ez\ri identice. dezveliri de bust. vernisaje. [i anume “Dragi”. apoi a declarat inaugurat programul s\rb\torilor. iar primarul Eugen Epura[. jocul pe echipe “Nu 18 . concursuri de crea]ie poetic\ [i lans\ri de carte. iar din recipientele utilizate `n acest nobil scop nu sa mai auzit nici un bolborosit c`t de mic. umbl\ pe uli]a mare ca pe poteci `nguste [i [erpuitoare de munte. al]ii s`nt ferm convin[i c\ se afl\ `ntro pitoreasc\ zon\ de dealuri subcarpatice. c`]iva localnici inimo[i au format un comitet de ini]iativ\ pentru a s\rb\tori evenimentul anual. ca o aluzie.s-au bucurat `ns\ proba de degustare-vitez\ [i orientare `n teren “Ciroza v`nturilor”. Lista oficial\. Dup\ ce s-a f\cut vinul. Cuv`ntul de deschidere al „S\rb\torii Vinului” a fost unul singur. A `n]eles mesajul [i a t\iat repede panglica `ntins\ de dou\ [col\ri]e frumos `mbr\cate.. conferin]e. Unii zic c\ ar fi vorba de o localitate de c`mpie. De cel mai mare succes [i de cea mai larg\ participare . cuprindea simpozioane.Cip Ie[an Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului Ca suprafa]\ nu este nici mai mic\. ca `n fiecare an.. cu o serie de concursuri distractive [i instructiv-educative. momente poetice [i de reculegere. dezbateri. pe la ureche. Acestea au `nceput. cea de trimis la prefect.

conferin]e. B\nuind orice. o p`ine [i ni[te c`rna]i. domnul prefect al jude]ului a trimis absolut din `nt`mplare ni[te inspectori s\ controleze dac\ elevii de la [coala general\ primesc zilnic [i `n bune condi]ii corn cu lapte. competi]ia de b\ut cot la cot [i b\gat sub mas\ “R\zboiul celor dou\ ciroze”. peste vesela a[ezare s-au `ngr\m\dit nori plumburii. proba contracronometru “Ce-i `n gu[\ e fr`ncu[\” sau concursul de interpretare “C`nt\ mierla [i merlotul”. nu s-au mai `ntors. Opt au `nc\put `n postul de poli]ie. de la atentat terorist p`n\ la interven]ie extraterestr\. reprezentantul Guvernului `n teritoriu a trimis dup\ ei o comisie. dispera]i c\ li se boteaz\ vinul din c\ni. gospodarul Sigismund B\[ic\ a strigat prin geam so]iei s\i aduc\ cinci sticle pline. dezbateri [i mese rotunde (acum. `ntr-un fel sau altul. simpozioane. au c\utat ad\post. frate!”. Ca el s-au descurcat to]i. Nici membrii comisiei nu s-au 19 . o ploaie rece de toamn\. * * * ~n diminea]a urm\toare. Dup\ prima rafal\ a `nceput ploaia. A `nceput s\ bat\ [i v`ntul: un v`nt rece. Dintre ei. p`n\ iese bine. r\u-prevestitori. dar to]i participan]ii au fost de acord s\ `l repete de c`te ori e nevoie. al]ii s-au `ncuiat `n [coal\. La proba de caraf\cabernet startul s-a dat gre[it. inspectorii. fiindc\ mai z\bove[te c`teva ore acolo. Ace[tia. deoarece i-a descoperit pe marii clasici. chiar [i dup\ l\sarea `ntunericului. iar produc]ia din acea toamn\ a fost s\rb\torit\ cum se cuvine. Dup\ c`teva ceasuri. ude de la ploaie). care a luat pe sus corturile [i umbrelele de la standurile micilor produc\tori.Mersul Trenurilor te `mb\ta. s\ investigheze la fa]a locului straniul fenomen. Participan]ii la seria de manifest\ri. iar c`]iva au p\[it pentru prima dat\ `n via]a lor pragul bibliotecii C\minului Cultural.

c\ localitatea e `n carantin\. 20 . membrii comisiilor trimise de domnul prefect au `nceput s\ apar\. miroseau `ngrozitor. domnul prefect a declarat oficial. erau plini de pete ruginii. unul c`te unul.Cip Ie[an mai `ntors. mai ales pe cravatele bo]ite [i pe c\m\[i. unul r\m\sese f\r\ [osete. cu voce `mpleticit\ [i sughi]`nd des. a[adar a fost trimis\ dup\ ea `nc\ o comisie. [i se vedea din `ntreaga lor `nf\]i[are c\ suferiser\. din cauza gripei aviare. ca ni[te oameni care fuseser\ seda]i. la televizor.. majoritatea ziarelor pomenind despre un OZN cu mar]ieni care r\pesc inspectorii. Domnul prefect `i suna disperat din cinci `n cinci minute pe membrii tuturor comisiilor trimise s\ investigheze. pentru a stabili ce se `nt`mplase cu prima [i cu inspectorii [colari. Portofelele le erau goale. nu mai aveau ceasuri [i mape.. absolut to]i. A doua comisie s-a pierdut. Vorbeau pu]in. greu [i porcos. P`n\ la dezlegarea enigmei. dar la telefoanele lor de serviciu r\spundea doar robo]elul. `i trag cu laserul la ei pe nav\ [i `i controleaz\ la cap).. De-abia dup\ o s\pt\m`n\ (`n care presa profitase de subiect [i lansase scenarii dintre cele mai fanteziste. al]ii purtau articole de `mbr\c\minte str\ine [i to]i. `ntocmai ca [i celelalte patru care i-au urmat..

Mersul Trenurilor 21 .

un gr\unte de nisip s-a strecurat `ntr-un mecanism care func]ionase perfect p`n\ atunci. cu maidanezii de la bloc sau de-a ruptul h\inu]elor noi. s`nt obliga]i s\ fac\ `n cadru organizat desene cu creta pe asfalt. proasp\t c\lcate de m\mica. soarele str\lucea. * * * Era. P\s\relele ciripeau. 1 iunie. s`nt sili]i s\ `nve]e poezii [i c`ntece pentru serbare [i. spre concursul de desene pe asfalt. pu[c\ sau trompet\. desigur. copiii nu primesc `n dar minge. frunzele din tei fo[neau. iar elevii dintr-a IV-a D se `nghionteau. cu carada[te [i c\r\bu[i. la muzee sau case memoriale. sabie. micu]ii s`nt t`r`]i cu grupa sau clasa la teatrul de p\pu[i. tob\. la expozi]ii..Cip Ie[an Concurs de desene pe asfalt De 1 Iunie. Ultima dat\ c`nd doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au organizat concurs de desene pe asfalt cu elevii dintr-a IVa D. ci c\r]i [i jocuri plicticoase. pe care le rup. Se 22 . de-abia `nceputul verii. pra[tie. N-au voie s\ se joace cu pl\cinte de noroi. dup\ cum spuneam.. dar termometrele indicau 36 de grade la umbr\ [i asfaltul cleios se lipea de t\lpi. le stric\ sau le pierd. dimpotriv\. desene despre minunata lor copil\rie. `[i tr\geau castane sau `[i puneau piedic\ `n vreme ce mergeau `ncolona]i c`te doi spre centrul ora[ului.

a strigat [i Ionu]: . ia uita]i la mine! a strigat Iliu]\. doamna i-a r\spuns f\r\ s\ priveasc\: „Bravo. frumos. membri ai unei asocia]ii care se ocup\ de copii sau a[a ceva. Din fericire. A doua zi. p`n\ la piept apoi p`n\ la g`t.Doamnaaa! Da’ ia uita]i la mine [i la Iliu]\! Doamnei `i era sete [i se g`ndea doar la o r\coritoare. Ionu] [i Iliu]\ s-au scufundat `n asfaltul topit p`n\ la br`u. N-au apucat s\ deseneze bine cu creta un avion [i o b\rcu]\. ai talent!”. Fiindc\ se g`ndea la cu totul altceva. lor le-a fost repartizat\ o bucat\ de trotuar ref\cut\ recent. domnul primar interzisese circula]ia vehiculelor prin centrul istoric. dar nu pe trotuar.Mersul Trenurilor anun]ase `n inspec]ie `nsu[i domnul primar .`nso]it de ni[te str\ini. El spune c\ vrea s\ 23 . bravo. deci a strigat de unde se afla: „Dac\ nu v\ ast`mp\ra]i [i v\ mai ]ine]i de prostii. ~n urm\toarele minute. Altminteri. lope]i. motopompe [i compresoare. o `nghe]at\. ci `n plin\ intersec]ie. sem\n`nd cu Sf`nta Vineri din pove[ti. care i-a tras pe cei doi cu bastonul. c`nd celor doi le ajunsese asfaltul la genunchi. c`nd au sim]it c\ se scufund\ `n asfaltul topit: . De 1 Iunie.Doamna `nv\]\toareee. `mi place. dup\ ce trecuser\ pe acolo c`]iva muncitori cu buldozere. pentru ca micu]ii arti[ti s\ aib\ un c`mp c`t mai larg de exprimare a talentului [i imagina]iei. pe acolo a trecut o b\tr`nic\ milostiv\. Dup\ cinci minute. s\ repare o ]eav\ de ap\. ma[inile [i-au reluat vechile [i puturoasele lor obiceiuri. ni[te belgieni. v\ rup urechile!”. {i colegul lor de clas\ Cez\ric\ a r\mas `nfipt p`n\ la genunchi. `ncle[tate pe cretele colorate. unde desena un porumbel cu ramur\ de m\slin `n cioc [i doi r\zboinici care `[i t\iau reciproc capetele. din ei s-ar mai fi v\zut doar m`nu]ele deasupra m\rii de asfalt. dar ocolindu-l cu grij\ pe Cez\ric\. Iliu]\ [i Ionu] s`nt prieteni [i colegi de banc\. dup\ cinci minute. ajun[i `n centrul ora[ului.

~n urm\torul sfert de or\. fiindc\ [ia descoperit adev\rata voca]ie. La v`rsta clasei a IV-a. Urmele desenate cu creta pe asfalt de tinerele vl\stare au r\mas chiar [i dup\ cele 72 de tampon\ri de a doua zi. nu ]ii prea mult la b\utur\ . dup\ cum am spus. * * * A doua zi. Georgel [i Petric\ [i-au cerut voie de la doamna `nv\]\toare s\-[i cumpere sucule] de la un magazin. r\mas de la ultimele alegeri. `n intersec]ie. pe care au ascuns-o bine. au desenat pe toat\ partea carosabil\ linii continue [i discontinue. c`nd [apte. apoi s\ devin\ agent de circula]ie. mult\ cret\ alb\. Drume]ia s-a dorit a fi o minunat\ ocazie de relaxare [i de petrecere a unei zile de 24 . noi sensuri giratorii.. intersec]ia din centru [i c`teva str\zi fuseser\ `nchise traficului auto pentru a nu `ngr\di actul de crea]ie [i libertatea de exprimare artistic\. Tot ei au modificat [i num\rul de benzi de circula]ie: c`nd dou\. Au `nceput to]i s\ r`d\ proste[te [i s\ fac\ glume nespecifice v`rstei lor fragede. pe 2 iunie. locuri de parcare [i multe treceri de pietoni. Micu]ul Cez\ric\ fusese scutit. cald. Cu cret\ alb\. fie ea chiar a IV-a D.Cip Ie[an termine [coala prin coresponden]\ chiar acolo unde se afl\.. c`nd se urc\ mai tare la cap. era s`mb\t\. fiindc\ era.mai ales pe c\ldur\. piti]i dup\ un panou electoral cu chipul domnului primar. Doamna le-a dat voie s\-[i cumpere sucule]. Georgel [i Petric\ au cump\rat sucule]. dar au cump\rat `n secret [i o sticlu]\ de lichior. * * * Dup\ cum am spus. to]i [trengarii din clas\ au b\ut lichior din sticl\. iar doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au ie[it la iarb\ verde cu elevii din clasa a IV-a D.

]ipat urzici. g\sit feti]e. Bilan]ul unei zile de neuitat la iarb\ verde a fost urm\torul (cit\m din noti]ele organelor de anchet\ sosite `n zon\): “3 buc. c\zut. recuperat par]ial num\r copii”. scormonit po[et\. Director fug\rit 2 b\ie]ei glum\ proast\ bursuc po[et\. scorbur\ viespi. 6 feti]e. b\gat po[et\ doamn\ `nv\]\toare. to]i cei 36 de copii au vrut pipi. Cadru didactic crezut [arpe. lipindu-[i fundule]ele goale de geam [i ar\t`ndu-le cu nevinov\]ie celorlal]i participan]i la trafic. b\ie]ei. le[inat. `n plus. c`te un ]ip\t sau r\cnet ar\ta c\ natura plin\ de urzici [i alte pericole `[i cere tributul s\u de carne fraged\. `mpotmolit n\mol. `mb\tat. ghimpi fund. 3 feti]e cules ciupercu]e `nt`lnit Mo[ Martin. Seara. speriat. Amonte. feti]e. `n s`nul primitor al naturii. m\tasea-broa[tei. mu[cat veveri]\. 3 b\ie]ei fugit c`mpii prins miei care zburd\. 2 buc b\ie]ei b\gat m`n\ scorbur\ c\utat pup\z\ tei poveste Nic\. Taur comunal sc\pat lan] v\zut 3 feti]e rochi]e ro[ii cules floricele p\[une. `ns\ doar 31 au anun]at. `ncunun`nd astfel concursul de desene pe asfalt organizat `n ajun. b\ut ap\ p`r`u. b\ut sticl\ vin.Mersul Trenurilor neuitat la aer curat. 5 b\ie]ei ascuns. 5 b\ie]ei f\cut pipi ap\ p`r`u b\ut director. cadru didactic c\utat pudr\. sp\lat furtun. Ajun[i `n p\dure. 1 buc. `n]epat 2 b\ie]ei. feti]\ c\zut R`pa Dracului. 2 b\ie]ei prins bursuc. doar din c`nd `n c`nd. care `ncotro. alunecat baleg\ vac\. Tras pra[tie tufi[ doamn\ `nv\]\toare pipi. ocupan]ii locurilor din spate [i-au dat jos pantalona[ii. Ziua de s`mb\t\ a fost `ntr-adev\r una de neuitat: `n autobuzul care-i transporta pe drume]i spre p\duricea de l`ng\ ora[. copiii s-au r\sp`ndit din prima clip\. g\sit bursuc. Sp\lat p`r`u. speriat biata b\tr`n\. b\tut bine. 25 . feti]e sc\pat via]\ urcat copac. Cioban fugit c`mpii prins b\ie]ei. ]ipat. 1 b\ie]el `mpins glum\ 3 feti]e p`r`u. m`ncat ciupercu]e. 2 feti]e r\t\cit p\dure `nt`lnit Muma p\durarului.

be]e de chibrituri. stadionul din or\[elul natal [i plopii f\r\ so]. Tocmai a ispr\vit copia la scar\ a Casei Poporului. iar el [tia deja din poze cum arat\ sputnicul lansat mai demult de sovietici pe orbit\. n-ave]i dec`t s\ le num\ra]i. a reu[it s\ construiasc\ tot din be]e de chibrituri. `n miniatur\.Cip Ie[an B\ie]elul cu chibriturile Domnul Irinel construie[te machete din chibrituri. fiindc\ a aflat de la cineva c\ legendarul Daniil era un pustnic. o prieten\ care tocmai `nv\]a la rom=n\ pentru examenul de capacitate l-a l\murit pe Irinel c\ `ntre chilie [i chelie exist\. dup\ mul]i ani. Mai demult. Mai t`rziu. totu[i. fiindc\ lui Irinel `i ie[ea de fiecare dat\ o chestie lucioas\ [i rotund\. ca o jum\tate de minge. s\ se documenteze la fa]a locului.563 841 buc. 26 . o diferen]\. Irinel n-a plecat `n drume]ie pe plaiurile de balad\ ale Bucovinei. Cu chilia lui Daniil Sihastrul a fost mai greu. Dac\ nu crede]i. pentru care a utilizat 1. bojdeuca lui Ion Creang\.

dac\ sc\pa careva pe jos vreun dosar. anun]`nd c\ o tur\ de lucru se termin\ [i alta `ncepe. muncitorii n-au mai [tiut c`nd s\ intre sau s\ ias\ din tur\. principala atrac]ie a or\[elului. a[a c\ via]a tuturor localnicilor se desf\[ura riguros. s\rea `n sus. de altfel.care reprezenta. de altfel. a[adar activitatea a devenit haotic\. Cel mai ur`t [i mai ur`t f\cea domnul noul director c`nd suna sirena.o localitate nu prea mare. 27 . iar mul]i dintre angaja]ii mai v`rstnici fuseser\ f\cu]i pionieri l`ng\ maneta sirenei. Urla. `ncepea s\ tremure [i toat\ treaba se termina cu o [edin]\. fiind apoi privatizat\. Noul director al fabricii suferea cu nervii. confuzia s-a a[ternut peste ora[. `ncep`nd lin [i termin`ndu-se la fel de lin. dac\ suna telefonul. motivul pentru care a comandat din str\in\tate o siren\ mai mic\. simbol al eroismului clasei muncitoare. nu dup\ ceas. sor\ aproape geam\n\ cu cea a lui Vasile Roait\. cum se spune. al c\rui sunet era ca un dulce [i armonios c`ntec de leag\n.Mersul Trenurilor Mica Siren\ Fabrica de {pan [i Rebuturi „Abnega]ia” era singura fabric\ din `ntreaga localitate . dac\ `l b\tea secretara pe um\r. Din momentul `n care a fost instalat\ mica siren\. la sf`r[itul c\reia vinovatul era aspru pedepsit. Dac\ se tr`ntea o u[\. chiar `ndoielnic\. vechea siren\ a fabricii. Acesta a [i fost. Din prima zi sirena acesteia sunase cu regularitate. ci dup\ sunetul sirenei . f\cea criz\. `n papet\rii existau [i vederi cu sirena Fabricii de {pan [i Rebuturi. se `nro[ea sau se albea la fa]\. de la caz la caz. [panul [i rebuturile au devenit de o calitate mai slab\. iar dup\ pu]in timp fabrica a dat faliment.

oamenii au remarcat c\ pe stratul de nea proasp\t `nfiripat `n ajun apar dintr-o dat\. m\!”. cine-i? Spune. c`]iva copii s-au speriat [i au `nceput a zbiera. Imediat a ap\rut `n u[a braseriei patronul Pandele. Urmele de pa[i ap\rute pe z\pad\ au continuat s\ prind\ contur p`n\ la intrarea bufetului. Erau mai dep\rtate. din sens opus. Erau [i mai ap\sate. Deoarece infractorul n-a fost z\rit de nimeni pe fundalul alb de om\t. strig`nd “Prinde]i ho]u’. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi alergat. din neant. doi mo[negi au suduit. Mare a fost mirarea tuturor.Cip Ie[an Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ~n timp ce se adunaser\ l`ng\ sediul Prim\riei a[tept`nd s\ vin\ ma[ina cu butelii. u\i! A furat o damigean\ de rachiu!”. sub privirile lor mirate [i fixe. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi c\rat ceva greu. 28 . De data asta. iar [eful de post a strigat “Stai. dup\ dou\-trei minute s-au ivit din nou. [eful de post a scris `n procesul verbal c\ fapta a fost comis\ de Alb\ ca Z\pada. Asta. ni[te stranii urme de pa[i. p\rin]ii lor i-au pocnit p\rinte[te. c`teva babe [i-au f\cut cruce. de[i nu se vedea nimeni trec`nd pe uli]\.

copilul ar `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t.Mersul Trenurilor P\rin]i. s\ `njure. la contrabas sau la fotbal. dar n-aveau bani s\-i cumpere pian acas\: pianul costa o gr\mad\. Mai bine ar fi fost dac\ p\rin]ii micu]ului Eugen l-ar fi dat la pian. fiindc\ `notul cost\ mai pu]in dec`t pianul sau harfa. fiind mare. Mult costau [i contrabasul. Prima dat\ au vrut s\-l dea la cursuri de pian. La vioar\ nu. fiindc\ poate a[a copilul lor nu s-ar fi `necat `nc\ din prima or\ de `not. fiindc\ [i acolo s-a `necat o feti]\! 29 . De aia l-au dat la `not. s\ scuipe. p\rin]ii l-au dat la cursuri de `not.iar de dat la cursuri de fotbal. motiv`nd c\ acolo. iar `n ap\ copilul n-are cum `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. violoncelul sau harfa . cu mecanisme. ave]i grij\ de talentul copiilor dumneavoastr\! Pe micu]ul Eugen. `n nici un caz. p\rin]ii lui Eugen (de[i aveau bani s\-i cumpere minge) nici nu vroiau s\ aud\. din lemn.

care a trecut ca o rachet\ ag\]at\ `ntr-un cear[af cu bab\ dup\ el exact prin zona neutr\ dintre cele dou\ planete.. c\ tot nu mai are ce strica. a nimerit `n livada localit\]ii. care a[a v\zuse el la televizor c\ fac americanii. 30 . n-a auzit c\ `ntre timp se pornise vijelia [i. n-a vrut nici `n ruptul capului s\ dea drumul cear[afului pe care `l ]inea str`ns `n m`ini. s\tenii au b\nuit c\ va bate piatra. Surd\ ca o ciubot\. o bab\ a ie[it `n ograd\ s\ prezinte mesenilor r\ma[i treji tradi]ionalul dans al cear[afului. ]\ranii s`nt de p\rere c\ s-a rezolvat. de-acum `ncolo poat\ s\ bat\ grindina c`t dore[te. s-a ag\]at `n cear[aful pe care aceasta `l ]inea str`ns `n m`ini [i [i-a continuat drumul. A doua rachet\.. la ordinul primarului. a[adar au scos din hambar rachetele antigrindin\ primite pe inventar de la minister. `n ciuda v`ntului turbat. cei trei consumatori care au supravie]uit s`nt obliga]i s\ mearg\ la braseria din comuna `nvecinat\. Privind spre cer dup\ primele pale de vijelie.Cip Ie[an Pe aripile v`ntului ~n diminea]a de dup\ nunta Zamfirei Sob\ cu Ermurache Tiberiu. Prima rachet\ antigrindin\ decolat\ de la cosmodromul din spatele bufetului a fost tras\ pe vertical\. R\zboiul `ntre klingonieni [i rromulani a reizbucnit din pricina unui obiect zbur\tor greu de identificat. sc\pat\ de sub control. De atunci. A treia [i ultima rachet\ s-a `nt`lnit la altitudinea de 2243 de metri cu o bab\.

un mic `ntreprinz\tor a amenajat un [trand particular. mort-viu. Pe c`nd se b\l\cea `n apa p`n\ la genunchi.o g`rl\ folosit\ de localnici mai ales pentru sp\lat covoare [i autoturisme sau pentru v\rsat `n ea resturi menajere. iar dintre babele descrise mai sus. [tirea c\ micu]ul s-a `necat la g`rl\ a f\cut ocolul `ntregii localit\]i.Mersul Trenurilor Aventuri la g`rl\ Copilul Vicen]iu Dosoftei a mers la g`rl\ cu al]i tovar\[i de joac\ din sat . copilul s-a `necat cu un cotor de m\r de Sf`ntul Ilie pe care `l ron]\ia [i a ie[it imediat pe mal. preg\tite deja pentru poman\. 31 . Revederea cu p\rin]ii a fost fericit\. Din pricina unor babe surde [i suficient de stupide. copilul s-a `ntors acas\ nec\jit c\ `[i pierduse un pantof. ajung`nd [i la urechile p\rin]ilor s\i. inspectorii au demarat o anchet\ [i au descoperit c\ bazinul de `not fusese amenajat ilegal `n incinta fostei ciuperc\rii. tu[ind. Dup\ nici cinci minute. Dup\ ce to]i clien]ii acestuia s-au prezentat la dispensar prezent`nd ciuperci pe picioare. b\nuind c\ micu]ul e v`rcolac. vampir sau Ucig\-l Toaca. ~n localitatea al\turat\. dou\ au le[inat iar celelalte au luat-o la fug\.

ma[in\ de desz\pezit din import. * 1 buc. 500 W. mai mul]i s\teni au protestat `n fa]a Prim\riei. ca s\ nu mai pun\ domnul primar paharul de vin direct pe birou [i s\ lase urme pe luciu. dup\ ce s-a `nfr\]it cu o localitate de prin Austria sau Australia. * * * Din pricina acestei ma[ini. topoare. ultimul tip. furci [i motive bine `ntemeiate: `n fiecare an. cu coase. * 1 mouse-pad special. de la UE. pentru a ]ine `n el actele necesare achizi]ion\rii unui calculator care s\ ]in\ eviden]a actelor din institu]ie. * 1 dosar cu [in\.Cip Ie[an Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\ Prim\ria din C`rti]ele a primit ni[te fonduri din str\in\tate. Din fondurile primite la C`rti]ele s-au cump\rat urm\toarele: * 1 bec de iluminat stradal. c`nd drumul na]ional 32 . * 1 set mingi ping-pong pentru club. nici m\car domnul primar {eptic\. trecut `n acte ca “Utilaj protocol (eventuale) `nalte delega]ii Bruxelles”. * 1 tirbu[on nou cu m`ner din plastic `n form\ de femeie goal\. nimeni nu [tie asta exact. cu toate dot\rile [i br\du] parfumat la oglind\. special\.

Treaba mergea. “Calul din troian”. Cam to]i filmau 33 . vin fiert sau nefiert (diverse sortimente). s\ ia interviuri b\tr`nilor. nu se mai uit\ la bani”. ]uic\. to]i [oferii `nz\pezi]i pe cinci kilometri de-o parte [i de alta ajungeau inevitabil `n comuna lor. rachiu. cazarea [i masa nu erau gratuite. fiind solicitat de absolut to]i reporterii s\-[i spun\ cu glas sf\tos celebra sa replic\. apoi se n\pusteau ca furnicile `n sat. pe care-i trimitea la drumul mare. respectivii reporteri se opreau cu to]ii la el. s\tenii prosperau: fiecare avea c`]iva c`ini dresa]i. “A[a o iarn\ n-am mai v\zut din 1955!”.sau chiar mai repede. la necaz. Javrele purtau la g`t butoia[e cu ceai fierbinte.Mersul Trenurilor care trece prin C`rti]ele se bloca din cauza troienelor. iar c`]iva s\teni s\paser\ funda]ia unei viitoare pensiuni agroturistice. rom. pre]urile fiind fixate `n lumina vorbei din b\tr`ni “Omul. * * * Domnul primar {eptic\ avea `ns\ alte g`nduri [i alte probleme: de fiecare dat\ c`nd viscolea. Dintre ace[tia. s\-l `ntrebe diverse t`mpenii [i s\ vad\ cum func]ioneaz\ “Comandamentul Z\pezii”. p`n\ d\dea dezghe]ul. ~n fine. dup\ ce terminau cu ]\ranii. se cazau la ei [i m`ncau la ei p`n\ reu[eau echipele speciale s\ elibereze carosabilul . mo[ Ien\chi]\ Pra[tie devenise de vreo zece ani `ncoace un fel de vedet\ TV. Normal. c`nd traficul se oprea doar c`te o or\-dou\. sute de reporteri de la toate televiziunile veneau s\ transmit\ dintre n\me]i [i s\ filmeze ma[inile `nz\pezite. s\ dea t`rcoale ma[inilor `nz\pezite. iar drumul na]ional se bloca. la biroul din Prim\ria C`rti]ele. de-abia dup\ aia se uitau aten]i la clientul care `[i turna [i `ncepeau s\ m`r`ie ur`t [i s\ sar\ la degete dac\ omul dep\[ea nivelul. sec\ric\ sau vermut [i fuseser\ dresate s\ primeasc\ banii mai `nt`i. Chiar [i la viscolele mai mici.

trei delega]ii de la minister. la prima cheie.. Posturile de televiziune [i de radio. Conform martorilor oculari. o brigad\ artistic\ [i o bab\ care st\tea la porti]\ a[tept`ndu-l pe Ghi]\ s\ vie de la bufet. 72 de colective de oameni ai muncii. 31 de ansambluri vocal-instrumentale. Ma[ina de desz\pezit str\lucea `n curte. 261 de case mici [i mijlocii. s\ nu mai aib\ nimeni ce filma. membrii echipelor de descarcerare l-au scos pe Mitic\. A `nchis u[a. N-a fost z\pad\ nici pentru derdelu[ul copiilor. 26 de cirezi de vaci. Ma[ina a pornit din prima. vreo treizeci de g\ini. Se cam s\turase. p`n\ a doua zi (c`nd s-a terminat motorina din rezervor) ma[ina de desz\pezit t\iase p`rtie prin opt p\duri ale statului. ~n m`n\ ]inea un manual de 34 . c`mpul alb pe fond alb. a luat vitez\ [i s-a dus. [oferul primarului.Cip Ie[an acelea[i chestii: ni[te ]ur]uri. 129 de institu]ii. Iat\ de ce [i-a zis “Fie ce-o fi!” [i a cump\rat ma[ina de desz\pezit special\. apoi pe el vorbind la telefon cu domnul prefect. multe sticle [i deranjul. cu tot cu cur]ile aferente [i cu vie]uitoarele din ele. dar\mite pentru blocat drumul na]ional. [oferi. un acoperi[ [i un gard printre n\me]i. cu manualul de `ntrebuin]are `n m`n\. c`teva urme de pa[i pe z\pad\ (cam `mpletici]i). trei haite de lupi. plus ziarele . `n ea s-a urcat tremur`nd de emo]ie Mitic\. vorba reporterilor de televiziune. * * * ~n ultimul an. A pornit. Dintre fiarele contorsionate. 47 de turme de oi. P\rea nev\t\mat. un roi de albine. O asemenea onoare `l costa pe primarul {eptic\ `n fiecare an cam o sut\ de metri de c`rna]i. la C`rti]ele n-a mai nins. reporterii veni]i erau [i mai mul]i. Nu s-a mai v\zut. fotografi.fiind multe.. [apte brig\zi de sondori. iar unii c\rau dup\ ei cameramani.at`t locale c`t [i centrale .

`n fa]a Prim\riei se `n\l]au vreo cinci oameni extrem de reali[ti. diminea]a. * * * La dou\ zile dup\ asta. spaniol\. trata cu severitate abaterile de la program. italian\. la un “concurs de oameni de z\pad\ `n cinstea integr\rii Rom=niei `n Uniunea European\”. v\z`ndu-i prin cea]\. 35 . care era [i directorul [colii. doamna a hot\r`t s\ se descurce cu ce se g\se[te la fa]a locului. francez\. german\. olandez\. crez`nd c\ s`nt domnii de la jude] veni]i `n inspec]ie. s\ vad\ pe ce s-au cheltuit fondurile din str\in\tate. C`nd s-a l\sat `ntunericul.Mersul Trenurilor `ntrebuin]are [i repeta mereu “Cum se zice la fr`n\ `n englez\. Ac]iunea fusese trecut\ `n program `nc\ de prin septembrie. c`nd nici naiba nu-[i `nchipuia c\ la dou\ s\pt\m`ni `nainte de Cr\ciun nu va fi z\pad\. `n fa]a Prim\riei. Fiindc\ domnul primar. f\cu]i din baleg\ [i paie. elevii de la {coala General\ din C`rti]ele au fost sco[i de doamna afar\. primarul {eptic\ a le[inat. japonez\?”.

Cip Ie[an

Poveste cu fulgi
Seara, doi trec\tori au observat c`]iva unici [i irepetabili fulgi de z\pad\ plutind prin v\zduh. Primul a pozat fulgii cu telefonul mobil, dar pozele n-au fost gata pe loc: fiind un telefon mobil mai vechi, filmul trebuia trimis la ora[, la developat. Al doilea a ie[it la poart\ [i a vrut s\ pozeze fulgii cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina firului prea scurt. A mai trecut ceva timp, iar primul dintre cei doi a primit prin po[t\, proasp\t developate, filmul [i pozele f\cute cu telefonul s\u mobil. Cel\lalt a primit prin po[t\ doar o soma]ie, s\-[i pl\teasc\ nu mai [tiu ce. Poze n-a primit, fiindc\ - poate mai ]ine]i minte - a `ncercat s\ fotografieze cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina cablului prea scurt. De fapt, zic eu prostii: cablul era suficient de lung, dar c\lcase pe el din gre[eal\ soacr\-sa, Varvara. O femeie admirabil\, de altfel, din toate punctele de vedere.

36

Mersul Trenurilor

Mapamond paranormal rom=nesc
O feti]\ de doar 10 ani a c\p\tat puteri paranormale, care `i fac pe cei din jur s\ se minuneze de fiecare dat\ c`nd o v\d, mai ales la televizor, pe posturi de scandal: de m`nu]ele sale ginga[e se lipesc tot felul de obiecte u[oare, c\r]i, caiete, cutii de chibrituri, linguri]e! Puterile micu]ei au ap\rut de c`nd blocul `n care locuie[te a fost debran[at de la re]eaua de ap\, iar feti]a nu s-a mai sp\lat pe m`ni dup\ ce a m`ncat caramelele [i savarinele cu fri[c\ primite la [coal\ de Ziua Copilului 2006. Un alt paranormal este [i Gigi Gic\: de m`inile lui se lipesc portofele, bancnote, bijuterii, radiocasetofoane de ma[in\ [i alte bunuri. Deoarece poli]i[tii din ora[ul s\u nu cred `n existen]a fenomenelor situate mai presus de `n]elegerea omeneasc\, bioenergeticianul se afl\ `n arest pentru furt din avutul privat.

37

Cip Ie[an

P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate
C`nd s-a `ntors acas\ de la munc\ diminea]a pe la doi[pe, doi[pe [i ceva - hai, trei f\r\ ceva, Georgel i-a zis so]iei Anemona c\ a fost la cump\r\turi [i c\ era coad\ mare. So]ia Anemona dormea, s-a trezit o clip\, pe un sfert, a g`ngurit „Bine, drag\”, apoi s-a culcat la loc. A doua zi, Georgel nu ar\ta defel ca un om care fusese la cump\r\turi - avea ochii ro[ii, `l durea capul, era ame]it [i sughi]a. Dup\ alte c`teva zile, so]ia Anemona a pus rufe la sp\lat, la ma[in\; ca de obicei, a c\utat prin buzunarele pantalonilor lui Georgel dup\ h`rtii, bancnote, ]ig\ri, chei, nasturi sau alte chestii a c\ror sp\lare la ma[in\ este contraindicat\. A scos din buzunare ni[te ]ig\ri, dou\ chei, un nasture, un breloc, o moned\ [i o h`rtie. Tot ca de obicei, s-a uitat la h`rtie `nainte s\ o arunce - putea fi un loz c`[tig\tor, de exemplu. Nu era un loz c`[tig\tor, era un bon. Un bon de cass\, a[a cum se dau acum clien]ilor. Pe bon era o list\ lung\, lung\; aceasta con]inea, printre altele, „5 x 150 ml vodca”, „9 x bere dozator” etc. Tot pe h`rtiu]\ erau trecute denumirea localului, data [i ora la care bonul fusese eliberat, ora 02.35. Anemona [i-a adus aminte de noaptea `n care Georgel a stat la coad\ la cump\r\turi, deci a pus m`na pe cle[tele \la mare, din lemn, de scos rufele din ma[in\. ~n zilele urm\toare, b\rbatul a r\mas acas\, la recomandarea medicilor care i-au spus s\ nu se mi[te p`n\ nu `i trece capul. De atunci, el a `nceput s\ arunce toate
38

Mersul Trenurilor

bonurile primite de oriunde; a[a se face c\ dup\ ultima deplasare `n interes de serviciu trebuie s\ dea `napoi c`teva zeci de mii, pe care n-are cum s\ le justifice.

39

V\ da]i seama ce bine este c\ `n lupta dreapt\ a c`[tigat Sf`ntul Gheorghe [i nu balaurul? Dac\ n-ar fi fost a[a. Gic\. `n Rom=nia. cam da! Dar c`]i amici pe care s\-i cheme Balaur ave]i? 40 . dup\ at`tea veacuri. cum balaurul a existat. Ia g`ndi]iv\: ave]i cunoscu]i cu nume de Gheorghe. Se s\rb\tore[te [i la noi. biruin]a Sf`ntului se s\rb\tore[te [i ast\zi. Dac\ balaurul n-ar fi existat. Gigi.. Gelu. Ghi]\. care s\ dea de b\ut? P\i.Cip Ie[an De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers Sf`ntul Gheorghe a r\mas `n istorie pentru c\ a biruit balaurul. ci pe balaur. Sf`ntul Gheorghe ar mai fi biruit o laie.. nu l-am s\rb\tori pe Sf`ntul Gheorghe. George. Geo.

Mersul Trenurilor 41 .

motiv pentru care se pl`ngea peste tot. Treptat. cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate. Dintr-o dat\. c`t s`nt eu de ur`t\!”. ~n copil\rie 42 . iar unii v\zuser\ [i c`teva desene animate pe tema asta. ci ra]\-ra]\. “Mac-mac-mac. marile firme de cosmetice. vine leb\da!”. R\]u[ca cea ur`t\ credea c\ to]i se dau la o parte din calea ei de ur```t\ ce e. Dup\ nu mult\ vreme devenise alintat\ [i nesuferit\. au `nceput s\ o asalteze cu contracte. ce ur```t\ s`nt. se d\dea vedet\. dedicate ra]elor [i g`[telor. o r\]u[c\ tare ur`t\. cu pieli]\ `ntre degete. pe un lac. ci `ntr-o ra]\ mare [i ur`t\. pe la toat\ lumea. r\]u[ca cea ur`t\ [i-a mai abandonat complexele.Cip Ie[an R\]u[ca cea ur`t\ A fost odat\. ci [i con[tient\ de faptul c\ este ur`t\. ba chiar a `nceput s\-i plac\ aten]ia cu care era `nconjurat\. r\]u[ca cea mic\ [i ur`t\ s-a transformat. Semna contracte cu toat\ lumea. vai. ca s\ pozeze pentru ele c`nd va cre[te [i se va transforma din r\]u[ca ur`t\ de acum `n gra]ioasa leb\d\. a[adar `[i d\deau coate c`nd o vedeau [i spuneau cu respect “B\i. pe lab\ mare. Transformarea a venit peste noapte.mai bine zis. dar adev\rul era cu totul altul. `ntr-o leb\d\. iar toat\ lumea de pe lac (mai pu]in broa[tele) a[tepta cu ner\bdare transformarea. Asta. conform pove[tii. Nu s-a transformat. Marile case de mod\. deoarece ea nu era leb\d\. [ase! La o parte! Uita]i. cam to]i din jurul ei citiser\ `n copil\rie povestea “R\]u[ca cea ur`t\”. Din `nt`mplare. primea bani din toate p\r]ile [i se obi[nuise s\ tr\iasc\ pe picior mare . R\]u[ca asta era nu numai ur`t\. dup\ cum credea lumea. mac-mac.

ci chiar gustoas\. `ntr-adev\r. marile firme de cosmetice [i cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate dedicate ra]elor [i g`[telor s-au pomenit c\ au contracte pe via]\ cu o ra]\ mare. dar din cauza maic\-sii. gras\ [i ur`t\ . 43 . `n plus. Cum trecea el prin zon\ a v\zut. marile case de mod\. Acesta c\uta tinere]ea f\r\ de b\tr`ne]e [i via]a f\r\ de moarte.Mersul Trenurilor fusese. Harap Alb. dar `[i uitase acas\ pache]elul cu m`ncare. pe lac. mai era [i plin\ de fi]e. care a sc\pat-o pe sc\ri c`nd era `nc\ `n ou. o ra]\ mare.care. Salvarea a venit din partea fiului cel mic de `mp\rat. Prin urmare. ur`t\. Lui nu i s-a p\rut ur`t\.

Cu aceea[i ocazie. apa g`rlei comunale s-a scurs pe f\ga[ul ei de veacuri. iar o bab\ lene[\. valurile l-au adus [i pe morar.Cip Ie[an Poveste educativ\ Produsul dintre suprafa]a sec]iunii tubului prin care curge un fluid [i viteza fluidului prin acea sec]iune este constant. ~n aceea[i perioad\ ploioas\. Atunci. ]ac-]ac-]ac. care a dorit s\ treac\ prin [an] pe unde acesta era mai `ngust. 44 .se studia pe vremea mea `n primul an de liceu la capitolul “Mecanica fluidelor” [i n-a intrat `n min]ile elevilor din Chi[cani dec`t zilele trecute. Ecua]ia de continuitate . colegii lor dintr-o localitate `nvecinat\ au beneficiat de o minunat\ ilustrare a operei sadoveniene “Venea o moar\ pe Siret”: la c`teva minute dup\ ce moara luat\ de puhoi a trecut pe Siret. a fost luat\ de [uvoi sub privirile elevilor care jucau polo sau se tr\geau cu barca pe uli]\. Doamna a fost recuperat\ a doua zi dintr-o ]eav\ a motopompei care scotea apa din sediul Prim\riei.acesta e numele ei . la vale. iar dup\ un ceas a ap\rut [i mor\ri]a cu fuiorul. elevii respectivi au mai `nv\]at [i reciproca zicalei despre apele lini[tite care s`nt ad`nci. c`nd a plouat.

El mai are un apartament `n care a pus gresie pe jos. el a fost pl\cut surprins de gardianul public. ~n plus. B\tr`nica respectiv\ era urm\rit\ de peste o s\pt\m`n\.n-avusese baft\ cu numerele la 6 din 49. are o nevast\ [i trei copii. din blocul al\turat. pe c`nd se `ntorcea acas\. Dar mai pu]in conteaz\ apometrul s\u. Mai exact. Mai exact. ea mai era urm\rit\ [i pe geam. a pus termopane la balcon [i a montat apometru. ea era urm\rit\ de ghinion . sp\rsese o oglind\ [i i se stricase un oberteil la o chiuvet\. `n baie [i buc\t\rie. nici m\car centrala termic\ de apartament n-are importan]\ prea mare `n cele de fa]\.Mersul Trenurilor Od\ `n apometru antic Domnul Serafim Mutulic\. cu un binoclu de teatru. de un mo[neag care o a[tepta s\ se dezbrace pentru culcare. deoarece acesta a ajutat o b\tr`nic\ s\ treac\ strada. 45 . de profesie fabricant de rafturi [i sertare din PAL melaminat verde deschis cu muchie mov. Conteaz\ doar c\ Serafim a fost surprins de un gardian public.

Un respect deosebit pentru aceast\ tradi]ie a dovedit acum c`teva zile doamna Marinela Stropitoru. casnic\. Ea s-a ]inut de tradi]ie. `nc`t. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. a[a c\ doamna Marinela a putut descoperi la lumina becului de pe prisp\ locul cel mai bun pentru a `nfige toporul `n p\m`nt. a[a c\ t\i[ul toporului a sec]ionat un cablu subteran. Trei copii care o priveau peste gard au exclamat: „Cool! Beton! Ce dans bag\ tanti Marinela!”. 96 de ani. Din nefericire. peste micu]a a[ezare se l\sase bezna ca `n miezul nop]ii. din pricina lor. Din fericire. dup\ cum scria [i Ion Creang\.at`t de negri [i de grei erau norii.Cip Ie[an Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor Conform tradi]iei din mo[i-str\mo[i. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. un topor `nfipt `n fa]a pragului alung\ ieftin [i eficient tr\znetele. 46 . deoarece nori negri [i grei se adunaser\ deasupra c\su]ei sale .

Mersul Trenurilor 47 .

totu[i!). Apare Miramar. care se dovede[te c\ este sor\ cu Almeida. care vrea s\ investeasc\ `n afacerea Juanitei (disp\rut\ din primul episod. din 48 . m`na dreapt\ a bogatului Don Pedro. Din fericire `l `ngrije[te Rosaria. frate bun cu Carlos.Cip Ie[an Telenovela la `ndem`na tuturor . sf\toas\ [i blajin\. bunica lui Alfonso [i cuscr\ a Juanitei (e bine ca Juanita s\ nu apar\ prea des. cu bani de la Don Esposito. Miramar tr\ie[te ce-a de-a doua sa mare dragoste al\turi de Rodrigo [i au un copil. Juanita `l iube[te pe Rodrigo. Noroc cu buna [i b\tr`na servitoare Rosaria.care nu are ochi dec`t pentru Don Leoncio. mo[tenitorul m\tu[ii Almeida. vreme de cinci episoade se bate cu Fernandez. ~n fa]a iubirii lor se opune Sclava Isaura. cel cu inima `mpietrit\. deoarece actri]a nu s-a `n]eles cu produc\torul [i sa dus la alt\ telenovel\). var\ de-a patra cu Rosaria. deoarece a renegociat retribu]ia tarifar\ [i a revenit `n distribu]ie). ~ntre timp. botezat Rosalinda. so]ul Mirabelei . dar e r\nit. Don Leoncio o r\pe[te pe Rosalinda. Noroc mare [i cu Juan Fernandez. fiic\ dup\ cumnat a bogatului Don Esposito. care `i arat\ lui Alfonso calea cea mai scurt\ spre inima Consuelei. proasp\t sc\pat\ din ghearele r\ului Alvarez. care o ia de nevast\ pe Juanita (ap\rut\ din nou.manual pentru scenari[ti. care recupereaz\ copilul. c`[tigat\ de acesta dup\ ce s-a duelat din dragoste cu Carlos. bogatul proprietar al Sclavei Isaura.

Cel pu]in asta am `n]eles eu din cele c`teva buc\]i de telenovele pe care le-am urm\rit involuntar de-a lungul anilor. Alfonso (care nu apare `n cadru) [i Sclava Isaura. c`nd afl\m c\. Lovitur\ de teatru: Juanita `ii d\ruie[te inima sa lui Don Leoncio. ~n plus. care aduce ap\ tuturor. 49 .r\posat\ `ntre timp din cauza holerei c\p\tate pe c`nd `l `ngrijea pe Roberto. `nviat\ [i ea. `n vreme ce eroii mor pe capete. Boala e contagioas\ [i noroc cu Rosaria. care a eliberat-o din sclavie pe Isaura . Reapare `n episodul 436. inimoasa [i blajina Rosaria este bunicul tuturor. R\m`n doar Juanita. l-au `ngrijit ni[te b\[tina[i de pe o insul\. de fapt. se descoper\ c\ buna. moare.Mersul Trenurilor nefericire. Finalul e unul fericit.

au trecut anii. O istorie `ntreag\ `n c`teva cuvinte. a dat `napoi. a dat `napoi ma[ina proprietate personal\ cu aproape doi metri treizeci. pentru a nu fi prins de copiii care se b\l\ceau l`ng\ mal. `n jurul orei 20. Dimpotriv\. fiind invitat la o nunt\ cu dar. dup\ [tiri. pe care o `mprumutase la pr`nz. luat `n urm\ cu o lun\ pentru conducere sub influen]a rachiului. prilej de bucurie. i-au dat `napoi. gospodina Eugenia Vrabie a dat `napoi vecinei sale de la etajul patru ma[ina de tocat carne pentru chiftelu]e. Demult. de [p\gi. * Un alt [ofer amator. * Cicerone Grebl\. [i a zg`riat-o. de la caz la caz. domiciliat `ntr-una din b\l]ile patriei noastre. a declarat c\ nu vrea s\ i se dea absolut nimic `napoi. cere s\ i se retrocedeze permisul. salariat [i consumator. [ofer amator [i filatelist pasionat. au venit unii. * Un rac de dimensiuni medii.00. i-au luat. de nervi. * Ieri. * Colectivul de oameni ai muncii de la ferma avicol\ „Oul sau g\ina” SRL s-a angajat solemn c\ niciodat\ nu va da `napoi `n fa]a greut\]ilor. Retroced\rile. Tiberiu Br\dule]. au venit al]ii. el a cerut `n scris patronului s\u s\ i se dea `nainte leafa pe dou\ luni. 50 .Cip Ie[an Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul Un om. a avut. pentru a intra `n parcare. De la om la om. acum dou\ seri. C`teva cazuri de dat `napoi: * Petronel S\ndulache.

Urmarea. mai jos. nu acolo. \la-i! Apuca]i-l cu grij\ `ntre dou\ degete [i ]ine]i-l a[a.. Freca]i bine.. bine. merge]i acum. acum mai jos. Tema edi]iei de ast\zi este una incitant\: opera]ia de apendicit\ la `ndem`na oricui! {i dumneavoastr\ v\ pute]i opera dac\ urma]i `ntocmai sfaturile noastre. la o nou\ `nt`lnire cu medicina pentru to]i! 51 . Dac\ nu v-a]i sp\lat pe m`ini `nainte. nu r`de]i. dragi ascult\tori... fie.. Deci. b\ga]i m`na `n\untru. aduce]i o c`rp\ [i freca]i covorul.. A[a. Dac\ v\ g`dila]i la ficat.Mersul Trenurilor „Medicina la `ndem`na oricui” ..emisiune radiofonic\ Bun\ ziua.. C\uta]i-v\ partea dreapt\ a bur]ii. da. ab]ine]i-v\. A[aaaa! Lua]i cu]itul [i t\ia]i. ceva mai jos. Mai la st`nga. Sp\la]i zona cu spirt. s\ zicem. Gata. c\ p\teaz\. mai la st`nga. b\ga]i m`na st`ng\ [i pip\i]i p`n\ da]i de apendice. mai jos. destul! Curge? Nu-i nimic. Lua]i un cu]it ascu]it. Nu. Booon! S\ revenim: deci. e bine acolo. s\pt\m`na viitoare.

caut b\iat pe m\sur\. animatoare. focoas\. garantat\ 3 ani. omor capra vecinului f\r\ durere. vindec acnee. * Adev\rata regin\ a magiei albe. dispuse s\ r`d\ la glumele clientului. V`nd ra]\. cu dracul clientului. Divizia A. cu salariul clientului. precum [i dou\zeci de perne mari. * Sun\-ne. ofer feti]e vesele. fac domnilor genero[i masaje erotice cu alifie chinezeasc\.Cip Ie[an Mica publicitate * Co[ar autorizat. f\r\ prejudec\]i. toate pline cu ]`n]ari. dac\ e[ti fierbinte. 52 . barmani. Ieftin\. Tai b\t\turi. Z`ce mama c\ mi-o da zestre c`nd m-oi m\rita dou\zeci de perne mici. * Am pierdut ieri o batist\ [i m\ bate mama. Stop violen]ei `n familie! * Calific\ri rapide: osp\tari. * Fac pe dracu-n patru avantajos. * Fac ceva pe el de salariu minim pe economie. * Conducerea cimitirului “Ve[nica pomenire” angajeaz\ dansatoare. * Veterinar autorizat. * T`n\r\ f\r\ vicii. conform cerin]elor UE. caut pechinez pentru mont\. * V`nd ceas. `mpotriva reumatismului. cofetari. cuc b\rb\tesc mare. toate pline cu furnici. * Ofer garan]ie. * Ro[cat\ sexy. apetisant\. M\ deplasez. Corpul Pompierilor Voluntari. * Proxenet calificat.

Dacia. Alfa Romica. 53 . Pontiaca [i Maybacha. * Blond\ bisexual\. chiar din Gazeta Matematic\. pre]uri avantajoase! * C\ut\m osp\tari. barmani. adev\ratele nepoate ale m\tu[ilor lor. picoli]e. Nu se ofer\ cazare. muzicieni pentru contract vapor lux croazier\ ocean. Opela. rezolv\m orice problem\ din orice culegere. superb\. cadastru [i intabulare. Forda.Mersul Trenurilor * Vr\jitoarele Mercedesa.

chiar. gospodarul nostru refuz\ s\-[i mai fac\ vara sanie. 54 . `n zeflemea. peste noapte. A avut sanie. ~n al [aselea an a cump\rat o sanie de la un magazin specializat. s\ cheme un taxi f\r\ zurg\l\i. piesele de schimb trebuie aduse de la produc\tor . dar vreme de patru ani la r`nd. el a refuzat s\-[i fac\ vara sanie [i iarna car din motive personale: `nt`i de toate.Cip Ie[an Sanie f\r\ zurg\l\i Un gospodar n-a vrut cu nici un chip s\ se preg\teasc\ de iarn\: `n vara trecut\. Dup\ `nc\ dou\. Nici domnul de la reprezentan]\ n-a `n]eles prea bine de ce clientul i-a tras peste cap cu actele. o sanie cu sistem antifurt. el a refuzat s\-[i fac\ sanie. s\-[i piard\ [uruburile prin z\pad\. copiii i-au furat zurg\l\ii. s\ mearg\ la urat cu ei. dac\ are de mers undeva. El prefer\ ca vara s\ bea bere [i. sania cump\rat\ de la magazin a `nceput s\ sc`r]`ie. s\ se zg`l]`ie. De atunci.ba. fiind\ s\niile `i trezesc amintiri nepl\cute. ~n al cincilea an n-a mai pus zurg\l\i la sanie [i s-a culcat lini[tit. a ie[it de c`teva ori din curte cu toporul la cei care `i aruncau peste gard. aluzii necuviincioase la adresa lipsei sale de h\rnicie [i a modului ru[inos `n care nu respect\ proverbul. frumos f\cute sul [i ]inute `ntr-o ]eav\ metalic\. o s\niu]\ c`t de mic\ . Domnul de la reprezentan]\ i-a spus gospodarului nostru c\ mai are de a[teptat: fiind vorba de o sanie din import. Pe doi copii i-a [i urecheat! De fapt. asta n-a `n]eles prea bine. Dup\ dou\ zile i s-a furat sistemul antifurt.tocmai din Laponia sau din Groenlanda. cineva i-a furat sania cu totul. `n fiecare iarn\.

la fel ca angaja]ii sec]iei “Piuli]e”. Rivalitatea asta. Cum beneficiarii comandau `ntotdeauna un num\r egal de [uruburi [i piuli]e. rivalitatea dintre cele dou\ sec]ii fiind at`t de veche. Vigilen]a [i-o dob`ndise de c`nd p\zea sec]ia. De 55 . motiv pentru care `n loc de prime se d\deau penaliz\ri. `n magazie. `[i are r\d\cinile `n vremea `ntrecerii socialiste.. Din acea perioad\ dateaz\ zidul de ur\ dintre cele dou\ sec]ii. [eful neoficial al “Piuli]elor”. du[m\nia. iar primele `n bani [i televizoare Olt cu circuite integrate (sau aparate de radio “Madrigal”) vor fi `mp\r]ite `n func]ie de dep\[irea planului. s\ nu vin\ [uruburile s\ saboteze. * * * Primul care a v\zut lumini[ul prin geamul punctat de mu[te al autobuzului a fost nea Mardare. r\mas `n picioare p`n\ ast\zi. Cei de la [uruburi nici m\car nu vorbesc cu colegii lor de la piuli]e ([i invers). nimeni n-avea ce face cu dep\[irile de plan (care ajungeau la mama naibii. `nc`t se transformase de-a lungul anilor `n du[m\nie.Mersul Trenurilor ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure Angaja]ii sec]iei “{uruburi” [i-au luat vineri zi liber\. dar\mite s\ fac\ planuri de ie[it `mpreun\. unde rugineau). dar f\r\ s\ se fi vorbit `n prealabil. A fost o coinciden]\. s\ fac\ poante proaste cum se obi[nuia la vremea aia prin `ntreprindere.. c`nd un de[tept din conducere a hot\r`t c\ `ntre cele dou\ sec]ii trebuie concuren]\.

Cel pu]in asta a crezut el. c`rdul voios al [uruburilor cu familiile lor. mai ales.. Din spatele autobuzului s-a auzit un zgomot. erau locuri cu soare. urmat de c`rdul voios al piuli]elor cu familiile lor. nea Mardare s-a ar\tat a fi un asemenea b\rbat. Din fericire le lipseau scuturile. ~n spatele s\u se afla. locuri parc\ anume amenajate pentru gr\tar. a[a cum se obi[nuia `n s`nul ambelor tabere. `n tensiunea general\. se oprise c\lare pe o creang\ de jos). fiind vorba de o minivacan]\ `n s`nul naturii. Desigur. desigur. printre din]i. iar [oferul s-a speriat [i a fr`nat brusc. `n lini[tea total\ (p\s\relele `ncetaser\ s\ ciripeasc\. P\rea locul ideal: v`ntul b\tea abia sim]it. de parc\ ar fi c\zut un meteorit peste copaci. De[i fusese operat mai demult (dup\ ce. `n exact aceea[i clip\ pusese piciorul `n poieni]\ . s\ le `nfunde veceul turcesc cu un borcan gol de zacusc\. ca [i c`nd mai multe so]ii [i mai mul]i copii de angaja]i din sec]ia “Piuli]e” ar fi c\zut de pe scaune cu toate bagajele peste ei. Poieni]a era aproape rotund\. p\s\rele de soiuri necunoscute ciripeau vesele pe r\murele.[i nea Istrate. * * * Exist\ momente de tensiune `n care totul se poate duce naibii sau dimpotriv\. spulber`ndu-i [i f\c`nd s\ creasc\ `n loc iarb\ proasp\t\ [i floricele. care intraser\ `n p\durice pe cel\lalt drum forestier. piuli]ele `[i luaser\ [i familiile. c\z`nd din v`rful unui cire[. [eful neoficial al sec]iei “{uruburi”.. locuri cu umbr\ [i. Primul care a pus piciorul `n poieni]\ a fost nea Mardare. ambele tabere ocupaser\ pozi]ii de lupt\. s\ le scoat\ siguran]ele de la panou sau chiar s\ le lege u[a cu s`rm\ pe dinafar\. s\biile [i topoarele.dar `n partea diametral opus\ . Nea Mardare a [uierat scurt. Dup\ c`teva clipe. F\r\ nici un cuv`nt. doar b\rba]ii adev\ra]i s`nt capabili s\ tran[eze o astfel de situa]ie.Cip Ie[an exemplu. iar 56 . ca la strung\.

Pe o parte. de obicei . la fel cum paralela 38 desparte Coreea de Sud de sora sa fratricid\ din Nord. crez`nd c\ maistrul e beat [i vrea s\-i pocneasc\... De[i b\use. * * * Dup\ zece minute. dar se `n\l]au `n calea undelor ca un mic baraj... L`ng\ vaci. ci a tras cu lemnul prin iarb\ o linie. la fel de b\rb\te[te. printre copaci. tot `n t\cere. Dar nu. `ntr-o ]ar\ neutr\. Armisti]iul fusese semnat: linia trasat\ pe iarb\ desp\r]ea cele dou\ tabere. cei de la “{uruburi” au tres\rit. Pe delu] p\[teau ni[te vaci. Nu erau multe. Acolo a ridicat un b\] de jos. un p`r`ia[ cu ap\ cristalin\ de munte susura voios.at`t de neast`mp\ra]i. pref\c`ndu-le `n jar pentru gr\tar.`n]eleseser\ situa]ia [i se fereau s\ dea mingea de volei sau fluturele de badminton peste grani]\. Nea Istrate l-a privit drept `n ochi. La nici o sut\ de metri dep\rtare. apoi a `nfipt b\]ul `n p\m`nt [i s-a `ntors la ai lui. Nici un [urub nu p\rea s\ dea aten]ie piuli]elor [i nici o piuli]\ nu p\rea curioas\ s\ afle ce se `nt`mpl\ la vecini. silind p\s\relele din copaci s\-[i duc\ aripile la urechi. o duzin\-dou\ de baxuri cu peturi de doi litri. poieni]a era m\rginit\ doar de ni[te tufe. co[ule]ele cu merinde desf\cute. `mbr\]i[`nd cu moleculele sale sticlele de bere puse la r\cit de c`]iva piuli]ari v`njo[i. fl\c\ri `nalte mistuiau vreascuri. `n spatele c\rora se ridica un delu]. exact la jum\tatea poieni]ei. `n ambele tabere p\turile erau `ntinse.Mersul Trenurilor bursucii [i veveri]ele `nlemniser\) a `naintat spre centrul poieni]ei. iar radiocasetofoanele se t`nguiau. iar copiii . `n spatele c\ruia deja `ncepuse s\ se formeze un l\cu[or de acumulare. un taur nu 57 . * * * ~n poieni]\ era veselie. To]i evitau s\-[i `ncruci[eze privirile. nea Mardare n-a s\rit la b\taie.

. era maistru la [uruburi cu cap `ngropat). nenea!”. Privea spre poieni]\. * * * Calmul aparent al zilei de prim\var\ ar fi putut `n[ela mul]i privitori. privea [ervetul mare [i ro[u pe care doamna Cremona Grindin\. respectiv “Pentru pu]in!”. `nc`t o minge care trecuse linia de demarca]ie fusese returnat\ `ntreag\. le spuse c\ s`nt proaste ca ni[te fete [i se urc\ `n copac. 58 . tocmai `l scutura de firimituri [i coji de ou\ r\mase de la Pa[ti.p`n\ `ntr-at`t.. Unii spun c\ s-au auzit. mai ales c\ mirosul fleicilor [i micilor de pe gr\tare p\rea s\ fi tocit m\car `n aparen]\ vechea du[m\nie dintre “{uruburi” [i “Piuli]e” . La un moment dat. neput`nd vorbi sau l\tra. Tatiana (t\ticul ei. sub care st\tea la umbr\ familia lui nea Mardare. Dimpotriv\. f\r\ a fi t\iat\ cu cu]itul sau g\urit\ cu ]epu[a de frig\rui. replicile “Mul]umim. ni[te feti]e jucau badminton. s\-l scuture. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. care f`l`f`iau [i ei. traiectoria se curm\ brusc. observ\ fluturele oprit pe o crengu]\ a unui copac crescut exact `n cap\tul liniei de demarca]ie. *** ~n alt\ margine a poieni]ei. nori negri (dar invizibili) de furtun\ se `ngr\m\deau deasupra poieni]ei. f\c`nd concuren]\ fluturilor adev\ra]i. Micu]ul Georgel. privea de sus. Fiind ocupat s\ urle ca Tarzan [i s\ scuture arborele.. nu d\du aten]ie cuibului de viespi care acum se b\l\ng\nea puternic pe o creang\ mai `ndep\rtat\. Mai exact. care p`n\ atunci tr\sese cu pra[tia `n fundul sportivelor.Cip Ie[an p\[tea... ~n ciuda acestui calm. Fluturele alb descria parabole prin v\zduhul prim\v\ratic. iar una dintre feti]e. Ispas Burete.. chiar. [eful neoficial al sec]iei “Piuli]e”.

care fusese rostogolit de briza prim\v\ratic\ p`n\ sub autobuzul “{uruburilor”. care nu mai ajung la p`r`u. unde: a) `i ia pe to]i cei afla]i `n poieni]\ [i `i duce departe. ambii de la sec]ia “Piuli]e”. s`nt trimi[i de nea Mardare s\ aduc\ berea din p`r`ia[ul `n care fusese l\sat\ la r\cit. so]ia lui T\nase de la 59 . c) `l ia doar pe micu]ul Georgel. b) o viespe `i `n]eap\ pe Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. c) nu se `nt`mpl\ nimic. s\ ia bere. s\ nu se supere careva. Cei doi stric\ astfel barajul `n\l]at din baxuri pline cu peturi. iar reporterii speciali de la mai multe posturi de televiziune vin la fa]a locului [i transmit `n direct cu apa p`n\ la piept .asta. p`n\ c`nd ni[te oameni de afaceri din politic\ amenajeaz\ pe malul lacului o baz\ de agrement.Mersul Trenurilor Ca s\ nu ias\ discu]ii. motiv pentru care se inund\ mai multe localit\]i. iar apa care se str`nsese p`n\ atunci `n lacul de acumulare se revars\ ca un torent peste poieni]\. c`teva minute mai t`rziu. din acest moment ac]iunea povestirii noastre ajunge la o intersec]ie. `n Dun\re. deci apa continu\ s\ se adune `n lacul de acumulare. ci peste familia lui nea Istrate. care `nnebune[te [i intr\ cu coarnele `n to]i oamenii muncii. motiv pentru care cuibul de viespi nu mai cade peste familia lui nea Mardare. f\r\ deosebire. apoi `n mare. iar cuibul de viespi cade peste familia lui nea Mardare. a) o viespe `l `n]eap\ pe taurul de pe delu]. b) stinge incendiul izbucnit din cauza unui t\ciune de la un gr\tar nesupravegheat. unde organizeaz\ petreceri de 1 Mai cu aleg\torii. fiecare cititor va alege finalul care i se pare mai apropiat de gusturile [i idealurile sale: * * * 1) Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. 2) Micu]ul Georgel scutur\ copacul. unde f\cuse s\ explodeze rezervorul de benzin\. l\s`nd jale `n urma sa. 3) Doamna Cremona Grindin\. fiind un cuib de viespi vechi [i p\r\sit.

se `mbr\]i[eaz\ [i pl`ng pe perechi. spre deosebire de cuibul de viespi. iar acolo vede berile puse la rece. care e uitat `n copac. apoi pleac\ `ntr-un loc cu iarb\ mai gras\ c) este `n]epat de o viespe. [urubpiuli]\. se va numi “B\t\lia din Poieni]\”. dar `nainte de a da peste securea r\zboiului. apoi `l `ntinde pe iarb\ [i `i pofte[te pe to]i la mas\. dup\ chef. Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\ aduc berea. de poft\. scutur\ de firimituri [ervetul. iar c`]iva b\rba]i prind taurul de pe delu]. c) sap\ peste tot. ba p`ine [i mu[tar. r\mas\ neexplodat\ p`n\ `n acel moment. `l taie [i `l pun la frigare. Cade exact peste familia lui nea Mardare. ba sare [i scobitori. continu\ s\ scuture [ervetul mare [i ro[u. desface una. s\ scape de usturime. m\n`nc\ [i beau to]i. apoi `[i amintesc de vechea lor du[m\nie [i `ncep s\ se ru[ineze. peste ani [i ani. prin poieni]\. b) scuip\ sc`rbit. Sf`r[it! 60 . so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. to]i pun la comun ba ni[te mici. 5) Doamna Cremona Grindin\. a[adar merge la p`r`u s\ se bage cu fundul `n ap\. neav`nd secure a r\zboiului. A treia zi. p`n\ se face rang\. a[adar “{uruburile” [i “Piuli]ele” caut\ s\ dezgroape securea r\zboiului. iar taurul de pe delu] a) nu mai rezist\ ispitei. pleac\ acas\ to]i. b) sap\ peste tot. Cheful se `ntinde. despre care elevii viitorului vor `nv\]a la orele de istorie. ba un [ni]el. unul cu capul pe um\rul celuilalt. prin urmare a) are loc ceea ce. d) adoarme. dau peste o bomb\ de avia]ie din timpul r\zboiului.Cip Ie[an “Piuli]e”. o ia la goan\ spre poieni]\ [i las\ doar jale `n urma sa. se bat cu ni[te pari. * * * Dup\ cum v\ spuneam. apoi `nc\ una [i `nc\ una. alege]i dumneavoastr\ finalul care v\ place. 4) Micu]ul Georgel cade din copac. a[a c\. mai pu]in micu]ul Georgel. dar nu-[i mai aduce aminte nimeni unde naiba fusese `ngropat\ securea r\zboiului.

Mersul Trenurilor 61 .

legat la ochi. Oricum. doar auzea vocile cristaline ale tovar\[ilor de joac\. micu]ul Ionel a trecut la un centimetru de trei autoturisme care veneau `n vitez\. care s-a n\pustit s\-i prind\ . de dou\ tramvaie [i de ma[ina cu butelii. ~n fuga lui de bab\ oarb\. alerga foarte c`[. chiar preferatul acestora. de cinci autobuze. Ionel nu vedea nimic-nimic. Ce-i drept. Cum fugea el a[a. Compresorul care asfalta strada [i care fusese parcat ceva mai la deal avea fr`nele defecte din fabrica]ie. dup\ cum am mai spus.adic\ s\ fie legat la ochi cu o batist\ [i s\i prind\ pe ceilal]i. care nu vedea nimic. Ionel a p\[it la doi milimetri de ea. a[a c\ a luat-o la vale. func]ie de educa]ia primit\ `n familie. apoi la distan]e milimetrice de o basculant\ plin\ cu bolovani. vrem osta[i!” sau [otron pe bani. apoi la doi centimetri de un camion `nc\rcat cu lemne. dar asta mai pu]in conteaz\.Cip Ie[an De-a Baba-Oarba Mai mul]i copii din cartier jucau jocuri specifice v`rstei lor fragede. La doi metri de el se c\sca. sub 62 . s\ prind\ [i s\ bat\. cu trafic intens. a ie[it pe nesim]itelea din p\rcule]. o gur\ de canal. Unul dintre jocurile specifice v`rstei fragede medii a copiilor din cartier. Cu batista la ochi. este Baba-Oarba. s\-i [i bat\. era extrem de dezorientat. ad`nc\ [i neagr\. tovar\[i care `i strigau „Prinde-m\ [i bate-m\!” sau alte chestii. Strig\tele lor l-au `nt\r`tat pe Ionel.eventual. apoi a nimerit pe strad\. Inutil s\ preciz\m c\ bietul Ionel. micu]ului Ionel i-a venit r`ndul s\ fie bab\ oarb\ . ]ar\. uneori ei mai jucau [i „}ar\. o strad\ aglomerat\. Ca prin minune.

dac\ ar mai fi f\cut `nc\ un pas. Ionel s-a oprit brusc. 63 . Acas\. deoarece la geamul unuia dintre blocuri ie[ise mama lui. pentru c\ `n timpul jocului s\u nevinovat `[i ag\]ase `ntr-un cui pantalona[ii cei noi. Ionel s-a oprit brusc [i s-a `ntors. care `l chema la mas\.Mersul Trenurilor ac]iunea gravita]iei. schimb`nd direc]ia. ar fi nimerit sub utilajul care c\p\tase `ntre timp vitez\. Ionel a `ncasat o mam\ de b\taie de la taic\-s\u.

a ie[it [i Georgel la joac\. el fiind un elev puturos. laptele-gros sau g`ze-fete-flori-b\ie]i ie[eau din discu]ie. le-a frunz\rit. de-a prinselea nu avea nici un farmec dac\ nu erau [i feti]e. Ionel [i Georgel au `ncercat s\ se joace `mpreun\. Primul care s-a `ntors cu spatele. a desenat un avion cu reac]ie [i pe Omul P\ianjen urc`nd pe blocul B-12 cu saco[ele `n m`ini). vorba vine c\ [i-a f\cut lec]iile. joaca parc\ nu avea nici un haz. de ochii maic\-sii (de fapt. mama lui de derbedeu. p`n\ ce au ie[it p\rin]ii lor [i l-au amenin]at c\ `i rup urechile. fiindc\ am`ndoi [tiau toate ascunz\torile de prin beciuri [i de sub balcoane. copilul Ionel [i-a f\cut lec]iile. Cu o zi `n urm\. nimeni cu care s\ se joace. alt elev puturos. S-a uitat pu]in prin c\r]i. ei fiind ni[te elevi silitori [i buni la `nv\]\tur\.Cip Ie[an De-a b`za-n doi Dup\ ce a m`ncat. Ionel a tras o tur\ de cartier. s-a pref\cut c\ scrie ceva `ntr-un caiet. 64 . s\ se joace cu ceilal]i copii. s\ stea b`z\. De fapt. Ceilal]i copii erau la casele lor [i `[i f\ceau temele. Georgel. care numai de scris compuneri [i de rezolvat probleme n-avea chef. ~ntr-un t`rziu. Primul care a lovit b`za cu o palm\ bine tras\ a fost. a fost Ionel. care dormise p`n\ atunci. administratorul le t\iase mingea cu cu]itul. apoi a ie[it `n fa]a blocului. ~n doi. telefonul f\r\ fir era exclus. A aruncat pietricele `n geamurile prietenilor. De-a v-a]i ascunselea nu mergea. a[adar Ionel [i Georgel au ales s\ joace b`za. Nu era nimeni de v`rsta lui. s\ le pun\ piedic\ sau s\ le trag\ de p\r. dup\ dou\ ceasuri `n care Ionel v`r`se paie `ntr-un mu[uroi de furnici pentru a strica tihna harnicelor insecte.

Dup\ ce s-a g`ndit pu]in.Mersul Trenurilor `n mod logic. vreo dou\ s\pt\m`ni. „Tu ai dat!”. „Pleosc!”. „Auuuuu! Tu ai dat. treci la loc!”. Ionel s-a `ntors brusc: Georgel zumz\ia din gur\ „B`z-b`zzzzzz!”. Lovit. „B`zzzz!”. „Pleosc!”. treci la loc!”. mai `ncearc\ o dat\!”. Ionel s-a `ntors din nou. deci avea cureaua `n m`n\. 65 . „Tu ai dat!”. Georgel a zis „N-ai ghicit. „Nu eu.tocmai se `ntorsese de la [edin]a cu p\rin]ii. „Tu ai dat. „Au!”. la joac\. „B`zzzz!”. „B`zzzz!”. boule!”. cu o mutr\ nevinovat\ [i murdar\. „Au!”. „Pleosc!”. Ionel l-a ar\tat cu degetul pe Georgel [i i-a zis „Tu ai dat!”. „Au!”. Ionel n-a mai ie[it afar\. „B`zzzz!”. boule!”. „B`zzzz!”. „Tu ai dat!”. „Pleosc!”. Georgel a fugit de cum l-a v\zut apropiindu-se. treci la loc!”. „Tu ai dat. Georgel. Dup\ ceva timp. „Nu eu. Etc. „Pleosc!”. „Nu eu. dar nici la [coal\ n-a mers el. treci la loc!”. „Au!”. din bloc a cobor`t tat\l lui Ionel. „Au!”. nu se putea a[eza `n banc\. s\-l ia `n cas\ . blestem`nd. boule!”. treci la loc!”. „Nu eu. `l durea fundul. „Nu eu. „Pleosc!”.

S-a dus aproape pl`ng`nd [i.Cip Ie[an Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\ Ileana Cos`nzeana a fost [i ea mic\. viteaz [i bogat. ~n plus. dup\ aia a `nceput s\ mai creasc\. pe-o parte sau pe alta. [i celelalte fete de-o seam\ cu ea ajunseser\ simultan la v`rsta de m\ritat. care s\ o cear\ de nevast\. praful s-a ales! Dup\ c`teva luni a citit `ntr-o publica]ie ilustrat\ pentru femei c\ `n p\durea de la marginea ora[ului tr\ie[te Baba H`rca.. Ileana Cos`nzeana a `nceput s\ consulte diver[i [arlatani. motiv pentru care copiii din cartier [i colegii de clas\ . Fiindc\ nu g\sea nici un t`n\r frumos. s-a extins pe axele Ox [i Oy. singura ei salvare.. pretin[i vr\jitori. fata a crescut [i `n dou\ dintre cele trei dimensiuni. Cele mai mici dimensiuni le-a avut la na[tere.care. Desigur. ghicitoare [i al]i escroci.r\ut\cio[i. a[adar aceia[i copii din cartier [i aceia[i colegi de clas\ .au poreclit-o Ileana Os`nzeana. Principala sa problem\ era c\. era [i o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. Baba fusese poreclit\ H`rca deoarece fuma mult [i scuipa peste tot. La ea s-a dus fata. Mai exact. V-am spus c\ Ileana 66 . Prin perioada pubert\]ii s-a pomenit cu acnee. cum s`nt mul]i de v`rsta lor . `ntre timp. C`nd i-a venit vremea. crescuser\ la r`ndul lor . a `nceput s\-i povesteasc\ necazurile ei. din pricina tranzi]iei sau a recesiunii economice. Pe m\sur\ ce a `naintat `n v`rst\.au poreclit-o Ileana Co[`nzeana. dup\ ce ce a achitat taxa. eventual c\lare pe un cal alb. mai ales `n copil\rie. Ileana a ajuns la v`rsta de m\ritat.

apoi a m`ncat o tav\ de j\ratec [i s-a fript. Dup\ aia. Din acest motiv. `n plus. Ziarele de scandal ale vremii. dup\ nici o or\ au adormit [i baba. Era noapte. [i toate viet\]ile din p\dure. [i motanul ei. prin]ul a privit `n jur [i a le[inat. p`n\ c`nd toat\ opinia public\ a ajuns s\ cread\ `n P\durea Adormit\ [i `n frumoasa de acolo. din c`te se spune. nici nu se pricepea la povestit. au preluat informa]ia [i au umflat-o. doarme [i acum. Nimerise din gre[eal\ `n P\durea Sp`nzura]ilor! Ileana Cos`nzeana. Unul dintre cititori s-a nimerit s\ fie `nsu[i prin]ul cel frumos. sa culcat [i Ileana. format mic [i pline de ilustra]ii. a plecat s-o caute pe frumoasa din P\durea Adormit\. 67 . bogat [i cu cal alb. ~ntr-un t`rziu. C`nd s-a luminat. `n timp ce calul s\u se pr\p\dea de r`s `ntr-un col].Mersul Trenurilor Cos`nzeana era o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. imediat s-a dat de trei ori peste cap [i a ame]it. v\z`nd c\ toat\ lumea doarme. Dup\ o s\pt\m`n\ de umblat a ajuns `ntr-o p\dure. viteaz.

Primarul a `ntrunit consiliul `n [edin]\ extraordinar\ de urgen]\. f\r\ [ters\turi. prenume sau porecle `ncep`nd cu “C” s\ dea probe grafologice. Cele de mai sus fuseser\ scrise cursiv. Peste c`teva minute. 68 . C. unul dintre consilierii locali. “C”.. Din p\cate. peste noapte a dat c\ldura. prin prezenta ]in s\ v\ aduc la cuno[tin]\ deosebita stim\ pe care v-o port [i s\ v\ rog a-mi autoriza construc]ia unei mori de v`nt cu cioc\nele pe terenul aflat `n imediata vecin\tate a localit\]ii noastre de domiciliu. pleca]i s\ se dreag\. “Aci i s-o fi ispr\vit bietului om cerneala!”.. se puteau b\nui ultimele sfor]\ri ale autorului. a rostit. iar stratul sub]ire de z\pad\ s-a topit. ei au remarcat `n fa]a bufetului. onora]i consilieri comunali. Diminea]a. Men]ionez c\ este vorba despre o investi]ie important\ [i deosebit de necesar\ micii noastre comunit\]i. urm`nd ca de a doua zi de diminea]\ to]i s\tenii de sex masculin av`nd nume. V\ mul]umesc anticipat. scrise cu litere galbene pe pagina alb\ a uli]ei. imaculat. dup\ ea nemaifiind dec`t trei puncte de suspensie pe z\pada imaculat\. oile-s galbene ~ntr-o iarn\ a nins. urm\toarele: “Domnule primar. dup\ ce s-au trezit din tradi]ionala be]ie de sear\.”. dac\ le-am putea spune a[a. sc\rpin`ndu-se `n basc\.Cip Ie[an C`mpu-i alb. harnicii gospodari din localitate au avut surpriza s\ vad\ pe geam c\ zona fusese acoperit\ cu un strat alb. iar singurul punct de pe agend\ a fost votat `n unanimitate. de om\t. Cu stim\ [i considera]iune. La ultima liter\.

de praf sau de glod nu prinde creta. pe toloaca unde se ]in iarmaroacele din zilele de hram fusese `n\l]at un cort mare.. pe Litoral. must\cios [i `mbr\cat ciudat. i-au c`rpit [i i-au alungat. venit `n audien]\ s\-i cear\ o aprobare. Norocul primarului a picat de unde [i c`nd nu se a[tepta. dar [i-a amintit c\ nimeni nu s-a ]inut de promisiunile din campania electoral\. A vrut `nt`i s\ organizeze concurs de desene pe asfalt. 69 . toat\ popula]ia de absolut toate sexele se `ngr\m\dise la spectacol. pe `nserat.. cu dungi albe [i ro[ii. * * * Dup\-amiaz\. iar forfota din jur vestea ceva neobi[nuit. a[a c\ au `nceput s\ pl`ng\. s\ vin\ [i s\ asfalteze m\car uli]a mare. unii deja chercheli]i. care sp\rgea lini[tea milenar\ a satului rom=nesc. pe care l-a [i furat cineva. Ceva mai t`rziu. iar pe drumul de ]ar\ plin de h`rtoape. chiar a[a pu]ini c`]i erau ei. `ntr-o noapte. Pe c`]iva cop\cei ap\ruser\. dar nu s-au str`ns fonduri dec`t pentru un scr`nciob mic. ca la sta]iune.. primarul Chirvase }igl\ a dorit ceva special `n cinstea copiilor din localitate.Mersul Trenurilor Sub cupola circului Pentru 1 Iunie. la u[a biroului s\u a cioc\nit un cet\]ean negricios. a[a. `ntr-o diminea]\. chiar `n diminea]a zilei de 1 Iunie. motiv pentru care p\rin]ii. Copiii. fixate cu pioneze. Bine`n]eles. s-a g`ndit s\ amenajeze un parc de joac\. nu vedeau mai nimic.. din cauza `nghesuielii. afi[e colorate: “CIRCUS!”.

cu capul `n horn. motiv pentru care unul dintre ei trebuie s\ plece. Dup\ cei doi fra]i siamezi. *** O minune a naturii. trei maidanezi [i. pe acoperi[ul [colii generale dintr-o localitate `nvecinat\. C`]iva spectatori au huiduit. Un num\r de excep]ie a fost prezentat de Bombinni. apoi doi fra]i pekinezi. dar a fost surprins la r`ndul s\u de [eful de post. care au f\cut tumbe. Tri]\ a povestit apoi. aduse de acas\. Pentru “femeia t\iat\ `n dou\” a fost nevoie de o voluntar\ din sal\. ei s-au luat la b\taie `n v\zul lumii. pe c`nd `[i num\ra `ncas\rile. to]i b\rba]ii din localitate [i-au `mpins soacrele `n aren\. la ber\rie. care au f\cut giumbu[lucuri [i au spus poezii cu poante porcoase. cer`nd banii `npoi [i aduc`nd drept argument pozele soacrelor. Publicul a fost apoi pl\cut surprins de iluzionistul Ciordelli. programul a `nceput cu un num\r de dans exotic prezentat de “Cea mai ur`t\ femeie din lume”. De la o `njur\tur\ reciproc\ de mam\. poreclit Terente din pricina unei malforma]ii congenitale. atrac]ia serii pentru publicul de parte femeiasc\.Cip Ie[an Dup\ sunetul de gong. iar cei care au s\rit s\-i despart\ n-au reu[it. s-a dovedit a fi copilul Iliu]\. sub lumina reflectoarelor au ap\rut doi fra]i birmanezi. Pentru a calma spiritele. doi fra]i vitregi. 70 . `n aren\ au ap\rut fra]ii siamezi Tri]\ [i F\ni]\. acesta a fost `ns\ urmat de un geam\t. “omulghiulea”: aruncat dintr-un tun. el a fost descoperit de-abia a doua zi. dup\ ce iluzionistul a ar\tat-o vie [i nev\t\mat\. C`nd aleasa a fost t\iat\ `n dou\. acesta a f\cut s\ dispar\ portofelele a zece spectatori. din public s-a auzit un strig\t de bucurie. c\ nu mai poate tr\i sub acela[i acoperi[ cu F\ni]\. Auzind cum se cheam\ num\rul. care a mimat o dresur\ de [arpe boa. `n fine.

elibera]i din cu[c\. fiindc\ nimeni de la jude] nu are curajul s\ mai vin\ `n control. leul Samson [i mistre]ii. lupul P\p\die.. cei zece bursuci dresa]i. Titi. a ie[it [i mai repede. Dup\ ce a terminat repede.Mersul Trenurilor Unul dintre copiii spectatori. unde era bezn\. De atunci. Z\rind `n apropiere o u[i]\ a tras z\vorul [i s-a strecurat `n\untru. s\ nu-l vad\ cumva vreo feti]\ de la el din clas\.. f\r\ s\ `ncuie. a ie[it u[urel din cort [i s-a uitat `n toate p\r]ile. au sc\pat `n aren\. domnul primar Chirvase }igl\ e foarte mul]umit. 71 . Cortul a c\zut peste spectatori la cinci minute dup\ ce r`[ii. unde leul a `nceput s\ mestece o c\ciul\ cu urechi g\sit\ pe jos. a vrut la un moment dat s\ fac\ pipi. era cald [i nu p\rea s\ fie nici o feti]\ de la el din clas\.

cel pu]in. curat. jocurile specifice v`rstei sale. r`nta[ul. o echip\ de exploratori a adus dovezi c\ exist\ Omul Z\pezilor . Cornelu[ ura injec]iile: f\cuse mai demult o penicilin\ [i `l duruse buca din cauza vecinei. nu-i pl\cea supa. tuslamaua. Prin urmare. piftia. scordoleaua. penicilin\. De cur`nd. stufatul. o fiin]\ asem\n\toare: creatura filmat\ avea p\rul lung. ~i pl\ceau. Pe l`ng\ sup\. s-a apropiat cu foarfecele `n m`n\. infirmier\ pensionar\. apoi a fugit. la „Ciufulici. coaforul celor mici”. nu a altora! Mai mult dec`t supa. tot `n halat alb. C`nd un domn frizer. c\reia `i tremura m`na. chiar [i de v`nz\toarele de la mezel\rie. lui nu-i mai pl\ceau ciulamaua. deci a `nceput s\ r\cneasc\ [i s\ fac\ panaram\. copilul se temea de oricine purta halat alb. s-a apropiat `ntinz`ndu-i o strachin\ cu sup\.Cip Ie[an Povestea lui Halat Alb Cornelu[ era un copil mofturos. `n egal\ m\sur\. plachia [i altele. nimeni n-a mai auzit nimic de Cornelu[. l-a mu[cat de deget. Cornelu[ a crezut c\ doamna vrea s\-i fac\ injec]ie. `mbr\cat `n halat alb.sau. 72 . Doamna care `i coafa pe cei mici purta halat alb. ~i pl\ceau sarailiile [i baclavalele. Mama lui Cornelu[ l-a dus la tuns. p`n\ `n c\lc`ie. De atunci `ncoace. Cornelu[ a f\cut circul de pe lume. [i a luat-o la fug\ atunci c`nd medicul expedi]iei.

notase cu carioca pe fiecare de c`nd p`n\ 73 . Asculta cu pasiune. De 1. cilindrice. cheltuia jum\tate din pensie pe telefon pentru a suna `n direct la “Ascult\torii `ntreab\. asculta emisiunile pe teme agricole. De fapt. Asculta jurnale de [tiri. Aparatul avea un mic defect: nu mergea la priz\. cu patim\. la pr`nz [i seara. pe teme cosmetice.Mersul Trenurilor Rolul [i importan]a bateriilor de 1. defect era doar cablul de alimentare. *** B\tr`nul Cicerone nu arunca bateriile consumate. cele despre cre[terea copiilor sau a viermilor de m\tase. cealalt\ jum\tate din pensia domnului Dulie se ducea pe baterii. speciali[tii r\spund” (indiferent de tema abordat\). Fiindc\ to]i speciali[tii care d\duser\ sfaturi ascult\torilor `n cadrul emisiunilor radiofonice neglijaser\ subiectul cablurilor de 4 lei bucata. care costase 4 lei `n 1976.5 vol]i `n via]a comunit\]ii De c`nd s-a pensionat. Le p\stra pe balcon. programe de [lag\re. de[i nu-i pl\cea defel muzica de camer\!). avea nenum\rate volume). domnul Cicerone Dulie a `nceput s\ asculte la radio. muzic\ popular\ (chiar [i muzic\ de camer\ asculta. ba se `nt`mpla s\ [i adoarm\ ascult`nd la aparatul care func]iona `n gol p`n\ `n zori [i `l f\cea s\ viseze frumos. Asculta diminea]a.5 vol]i. asculta tot. aparatul ar fi mers [i la priz\. asculta zilnic buletinul cu cotele apelor Dun\rii [i ale r`urilor din ]ar\ (cote pe care le nota `n caiete groase.

luna. Mai `nt`i. Le-a lipit `n holul blocului. Cicerone a sim]it c\ e cazul s\ ia situa]ia `n m`inile sale b\t\torite dup\ ani [i ani de frecat menta la locul de munc\. nu-i iubea pe cei din cartier. `i d\duse pe baterii. chiar mult mai mult. cu mingea b\tut\ `n orele de somn (14. le-a ignorat. scand\rile tinerei genera]ii nu l-au deranjat. Nu s-ar fi `ndurat s\ renun]e la vreuna. Pe c`nd alunga o musc\. strig`ndu-i: “Mo[ Ba-te-ri-e! Mo[ Ba-te-ri-e!”. care aflaser\ despre colec]ie [i se adunau sub balcon. ziua. S-a dus s\ se pl`ng\ `ntr-o [edin]\ a asocia]iei de locatari. `mprumuta]i de la un vecin .Cip Ie[an c`nd a ]inut. acesta sigur nu era desenul: 74 . Poate. Apoi. Cel pu]in. le iubea ca pe copiii s\i. era obi[nuit cu vecinii care strigau de la o scar\ la alta “U\\\\i!” sau altele. Fusese. de meserie. iar la emisiunea agricol\ s-a explicat despre cre[terea caprelor de pr\sil\ `n regiuni cu sol nisipos-s\r\turos. pe banii s\i.00. Bateriile se adunau pe balcon. dac\ ar fi avut. Uneori le privea [i `[i amintea cu duio[ie: “Astea-s de c`nd Dun\rea a sc\zut cu opt centimetri la Or[ova. * * * La `nceput.00-17. subaltern. dar domnul administrator [i-a mu[cat buzele s\ nu r`d\ [i a schimbat vorba. precis. A `ncercat s\ deseneze ni[te caricaturi pline de sim] critic [i de un nest\vilit umor [i le-a multiplicat la xerox. a realizat c\ scand\rile de sub balcon aveau o adres\ precis\. fiindc\ nu prea iubea copiii. pomenind despre campionatul de fotbal. domnul Cicerone Dulie era obi[nuit cu g\l\gia. dup\ cum era scris la avizierul blocului). anul. a `ncercat s\ se obi[nuiasc\. din superioritate. Ce vremuri!”. Sau alte asemenea amintiri.el nu mai avea. Nu s-a putut: scand\rile tinerei genera]ii prea `l atingeau direct. dar oricare ar fi fost eventualul s\u talent. El.

`mpotmolite `n produse de cofet\rie “Moh Ba-he-hi-he! Moh Ba-he-hi-heee!”. `n nici un caz cu o]et. Le-au luat imediat. o pies\ istoric\. A mai `ncercat cu vorba bun\. dac\ s-ar putea spune a[a. Le-a c`nt\rit `n m`ini: erau destul de egale. 75 . S-a apropiat de colec]ia sa de baterii . c\ mu[tele se prind cu miere. R\cni. instala]ii de biogaz (realiz`nd astfel importante economii!). foc!”.tot multiplicate [i tot lipite `n hol . cu duhul bl`nde]ii. scrise tot de el.pe balcon. Dintre piesele de teatru radiofonic ascultate de el `i r\suna mai tare [i mai tare `n minte una anume. n-a avut mai mare succes: dup\ ce le-au citit . pe care le-a `mp\r]it micilor scandalagii. din toate puterile „Baterieeee. nu mai da. nu mai da.Mersul Trenurilor locatarii au `n]eles cu totul altceva din caricaturi [i s-au bulucit s\ cure]e z\pada de pe alee. cu m`ini micu]e transformate `n greble. ni[te programe umoristic-muzicale [i patru piese de teatru radiofonic.locatarii sau `ngrozit [i au fugit s\-[i pl\teasc\ `ntre]inerea. ceva nemaisim]it p`n\ atunci. A luat dou\: pe ele scria “23 octombrie 1985”. Auzise tot la radio. Dup\ c`teva minute. a auzit de sub balcon ni[te scand\ri clef\ite. despre b\t\lia de la Posada. apoi [i-au umplut guri]ele. `n atelierele-[coal\. {ia amintit c\ ambele [i-au dat energia pentru ca el s\ asculte. “Au. `ntr-o emisiune despre proverbe [i zic\tori. nene!” au ]ipat atunci micu]ii. a[adar. Nici cu epigramele t\ioase. * * * Atunci. a sim]it ceva ciudat. `[i lu\ av`nt [i arunc\ bateriile `n capul celor mai apropia]i [trengari. c`teva meciuri. o emisiune cu sfaturi pentru pionierii care vor s\ realizeze prin mijloace proprii. printre altele. deci a cump\rat din banii `mprumuta]i de la un alt vecin bomboane.

Cip Ie[an * * * ~n zilele urm\toare. acumulatorii lor. la vreo 50 de kilograme.[i se mutase la o alt\ scar\. `[i reparase cablul de la aparatul de radio . p\strase c`teva caroserii ruginite la ]ar\. Nechifor Visarionovici. dup\ ce a auzit de trei ori strig`ndu-i-se “Mo-o[ Ba-te-ri-ee!”. 76 .acum func]iona [i la priz\. `l respecta neab\tut. Ei nu [tiau `ns\ c\.. `n curtea unui cumnat. Dup\ `nc\ o lun\ au uitat de cucuie. Pobeda. Fusese activist de partid [i ]inea la trecutul s\u. Volga. a ridicat una. acesta `[i descoperise o for]\ interioar\ neb\nuit\. o rupsese complet cu trecutul. Era un om iute la m`nie [i v`nos. Una f\r\ balcon. pasionat de vechi autoturisme sovietice. a[a c\. copiii din cartier nu s-au mai auzit . Ceaika.. [i a aruncat-o peste copiii de jos. fusese [i maistru la cazangerie.doi aveau c`te un pansament `n cre[tet. fiindc\ nu mai avea nevoie de baterii. Le aruncase la gunoi. cablul era ca nou. `ntr-o garsonier\. ~n locul s\u venise un alt pensionar. deci au `nceput iar s\ scandeze sub balconul b\tr`nului Cicerone. `ntre timp. Pe balcon ]inea doar bateriile. lipit cu leucoplast! .

[i-a ridicat `n ograd\ o central\ eolian\ care poate prinde toate v`nturile din localitate. 77 . dac\ vrea s\ vad\ la televizor. asigur`nd lejer func]ionarea unui mixer electric cu care nevasta sa face zilnic fasole b\tut\. domnul Grigore Sfe[nic. care a montat o manivel\ la un dinam. doamna se relaxeaz\. d`nd carnea prin ma[in\ sau c`nt`nd la fla[net\. fost angajat al Fabricii de Covoare Asfaltice }esute Manual. Bunica lui Grigore Sfe[nic locuie[te `ntr-un c\tun pierdut `n creierii mun]ilor. Elicea se `nv`rte cel mai tare `n perioadele de post. ea ar face orice pentru a le putea urm\ri. pun`nd-o pe doamna s\ `nv`rt\. pentru a avea cu ce porni a doua zi elicea. ea are un vecin cu mult sim] practic. mare pasionat\ de telenovele [i de dezbateri pe teme culturale. localitatea nu este electrificat\.Mersul Trenurilor Falsa problem\ a crizei de energie Convins c\ rezervele de combustibili fosili s`nt pe sf`r[ite. atunci c`nd nu `nv`rte la manivel\. ~n timpul pauzelor publicitare. Din fericire. Pe l`ng\ func]ionarea aparatului. care lucreaz\ artizanat pentru export. ea asigur\ [i energia necesar\ func]ion\rii unei f\bricu]e din apropiere. Din nefericire. c`nd localnicii se alimenteaz\ `n special pe baz\ de fasole.

fiindc\ provenea dintr-o familie debran[at\. a turbat [i l-a mu[cat pe Harap Alb. Dimpotriv\. s-a dat de trei ori peste cap. un copil ca el nu miroase tocmai a roze. Harap Alb le-a `mbr\cat. ~nc\ mai p\strau urme pe revere. Erau hainele lui taic\-s\u. mai cu posibilit\]i. ~ntr-o zi. din tinere]e. care f\cuser\ mici la gr\tar pe spa]iul verde dintre blocuri. V\ da]i seama. r\mas de la ni[te vecini mai avu]i. Asta era marea lui pasiune: s\ scormoneasc\ prin tomberoanele de gunoi ale asocia]iei de locatari. Cu acest prilej. ~n plus. pe c`nd scormonea prin tomberoane dup\ ceva de m`ncare. l-a pus pe o tav\ [i l-a dat lui T\rz\nel. Acesta a luat o gur\ de jeratic mocnit. Harap Alb petrecea mult timp sub scara blocului. Harap Alb a g\sit ni[te haine vechi [i ponosite. ca s\-i fac\ injec]ii `n burt\. A g\sit [i ni[te jeratic care `nc\ mai mocnea. maidanezul s\u favorit. era un copil cam nesp\lat. juc`ndu-se cu o familie de maidanezi de la care luase [i purici.Cip Ie[an Povestea lui Harap Alb Harap Alb fusese poreclit a[a `n copil\rie nu pentru c\ ar fi fost alb. 78 . El era cam nesim]it [i se juca `n continuare prin gunoaie. Medicii de la dispensarul unde a fost dus micu]ul l-au dezbr\cat de hainele purtate de taic\-s\u c`nd a fost mire. pe care le purtase c`nd a fost mire [i s-a `mb\tat ca porcul la propria nunt\. dup\ via]\ f\r\ de moarte sau dup\ juc\rii stricate. dup\ tinere]e f\r\ b\tr`ne]e. ei au descoperit c\ Harap Alb avea [i r`ie. Ceilal]i micu]i din cartier r`deau de el.

nu c\ `n restul anului cheful de munc\ al consumatorilor ar fi fost exagerat. boschet sau ma[in\ parcat\. Se gr\bea spre serviciu. domnul locatar Valentin Cle[te a ales alt drum spre sta]ia de autobuz. iar berea p\rea `nc\ prea rece. c`nd mici conlocuitori `nc\ mai merg cu steaua prin tramvaie. asta `n nici un caz. c`nd cheful de munc\ era.p\reau deja prea calde. oric`t de ne`nsemnat. dar nici iarn\ nu prea e.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor Era acea perioad\ a anului `n care nu e `nc\ prim\var\. o vreme de fleo[c\raie. Un necunoscut care l-ar fi urm\rit de la distan]\ `n acele clipe [i-ar fi `nchipuit c\ e un spion `n misiune secret\.. * * * Diminea]a. o vreme umed\. care se fere[te s\ fie v\zut. iar mamele lor v`nd deja ghiocei [i zambile la col] de strad\.purt`nd numele de cod “acolo”. Cei care `l 79 . mai redus ca `n restul anului . c\p\ta dimensiunea unei noi ocazii de s\rb\torit cu b\ie]ii. parc\. de tranzi]ie `ntre anotimpuri. o vreme mohor`t\. ~n fine. c`nd z\pada care nu vrea s\ se topeasc\ se `mbib\ de apa care nu vrea s\ `nghe]e. s\ nu se prind\ doamnele so]ii . O vreme de februarie. dar a ocolit. ascunz`ndu-se dup\ fiecare copac. Acea vreme la care vinul fiert [i ]uica fiart\ de la bufetul din cartier . o vreme c`nd fiecare eveniment..

Grigore.. l`ng\ anun]ul „Cui `i dai pe datorie / Nu-l mai vezi `n pr\v\lie”. l-au `nconjurat. istorie. au fost lansate idei originale despre 80 . literatur\ medieval\. i-au s\rit `n fa]\ de dup\ un tomberon. filosofie antic\. [ti]i.Domnu’ Pandele. S-a discutat fotbal. `l `mpinse din spate c\tre bufet. Hai. m-am mai plimbat pu]in la aer.Cip Ie[an urm\reau de la distan]\ `n acele clipe nu erau ni[te necunoscu]i [i nu [i-au `nchipuit nimic.. pagina lui Valentin Cle[te se umplea de sume cu multe zerouri. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. domnu’ Pandele.cu timpul. bag\. iar cel mai `n v`rst\ s-a apropiat p`n\ ce nasurile lor s-au atins: .. nea Valentin? Pronun]ase mai tare “Valentin”. dar. Domnul Pandele de la parter. pe m\sur\ ce sumele trecute pe caietul de datorii la pagina lui Valentin Cle[te deveneau mai multe [i mai mari. Iar `ncerc\m s\ ne eschiv\m de la `ndatoriri? Ia zi matale. s\ ne tr\iasc\ vecinu]ul. u[a se `nchise `n urma lor. politic\. urmat de ceata g\l\gioas\ [i pofticioas\ a vecinilor. frumos aranjate pe un raft. dimpotriv\. Cu destinul nu te po]i lupta. Ca `n fiecare an la aceea[i vreme. . cum pute]i chiar b\nui a[a ceva? Eu acolo veneam.. printre care Cuviosul Maron.L-am capturat! Iar `ncerca s\ scape! ~nc\ n-a `nv\]at c\ vigilen]a cet\]eneasc\ e mare. *** Timpul trecea. de onomastica lui.Vrem iar s\ ne facem de r`s.. iar `n calendarul ortodox figurau cu totul alte nume de sfin]i.. . de[i s\rmanul locatar nu sim]ea vreo leg\tur\ cu acel Valentine’s Day de la televizor. nu-i a[a? Grigore de la bar f\cu plinul [i se gr\bi s\ noteze `n caiet . iar acolo discu]iile harnicilor consumatori abordau teme dintre cele mai variate. se adunaser\ c`teva volume groase. s\ v\d ce s-a mai construit prin cartier.

pe c`nd se preg\tea s\ tri[eze. cump\rate `n drum de la serviciu spre domiciliul conjugal. bibeloul din m`inile so]iei Petronela `nf\]i[a un b\tr`n pescar chinez. nevasta Cle[te nu `l a[tepta cu flori. printr-o poz\ `nr\mat\ de pe perete. am stat la coad\! Mi-am schimbat numele! Gata. [i-a respectat jur\m`ntul f\cut so]iei [i a plecat spre Prim\rie. care privea t`mp. clonare. domnul Valentin Cle[te era mahmur. Acesta adormise cu m`na `ncle[tat\ pe motanul localului. ]uic\ de cas\. Domnul Valentin Cle[te. Dup\ amiaz\. pe chipurile c\rora se ghicea de la distan]\ setea.. ea a[teptase flori. iar unul a fost prins cu o a doua regin\ `n m`nec\. de-abia sc\pa]i de la serviciu. r\sturn`nd vermut peste pantalonii lui Pandele. galben la fa]\ [i avea `n frunte o urm\.. De[i nu se sim]ea defel bine [i `i era grea]\.Nu da. a[a c\ a fost dat afar\. a r\cnit brusc. a s\rit de pe scaun [i a plecat. bibeloul `nf\]i[`nd doi be]ivi pe o banc\. Doi mo[negi jucau [ah `ntr-un col]. Valentin nu mai exist\! M\ va chema Dragobete! 81 . `n gol. t`rziu. domnul Cle[te reu[ise `n sf`r[it s\ deschid\ u[a cu cheia care p\rea c\ se umflase. de data asta. drag\. ca `n fiecare an la acea dat\. mur\turi la borcan sau c\l\torii spa]iale. ni[te lichior de fructe exotice. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. Pe Grigore de la bar `l dureau m`inile de la turnat [i de la notat `n caiet. c\ruia ni[te consumatori `i turnaser\ cu de-a sila. care nu figureaz\ `n calendar. flori de la so]ul s\u iubit. pe g`t. bufetul s-a umplut de al]i [i al]i vecini. s\ cear\ schimbarea prenumelui Valentin cu altul. Acas\. fotosintez\. Dimpotriv\. dornici s\ ofere sugestii [i s\ se dreag\. unde `l izbise. iar veselia a continuat p`n\ noaptea. extratere[tri. sp\rg`ndu-se. . Dup\ miezul nop]ii. L`ng\ sta]ia de autobuz s-a `nt`lnit ca din `nt`mplare cu nea Pandele [i c`]iva vecini.Mersul Trenurilor criogenie. A doua zi.

Cip Ie[an 82 .

se s\rb\tore[te zeul comunal rom=nesc al `n\l]\torului sentiment. Ce-i drept. ritmul vie]ii e mai trepidant. Asta nu `nseamn\ c\ `n mediul rural n-ar exista iubire. `mbr\ca]i `n hainele cele mai frumoase. dup\ cum se [tie. a[ezare rural\ din cap p`n\-n picioare. exist\ tineri care au r\mas pe loc. ca la televizor. mai din topor.care. `nc\ n-au auzit de Ziua ~ndr\gosti]ilor. burlacii se `ndr\gostesc. Tot atunci. vorba aia. * * * La Chi[cani. iar animalele se `mperecheaz\ pentru a avea pui mul]i [i s\n\to[i.ori chiar la propriu . s`nt greu de oprit. pe la sf`r[itul lui februarie. ~n mediul rural au r\mas mai mult b\tr`nii . alte ocazii de b\ut nu prea mai s`nt `n acea perioad\ dintre Valentine’s Day [i 1 Martie. informa]ia circul\ mai repede. iar babele surde. al zburdalnicului Cupidon.. mai zic b\tr`nii. televizoarele s`nt mai pu]ine. cu inimioare roz.cu Dragobetele.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete La ora[. Iner]ia e mai mare. pentru a aduna ghiocei [i vreascuri de foc [i pentru a se `nt`lni la figurat . s`nt greu de pornit. tinerii de prin sate ies cu to]ii la p\dure. Acesta este Dragobetele [i reprezint\ echivalentul mai neao[. Dimpotriv\: anual. `n ciuda tenta]iei marilor 83 . iar iubirea se s\rb\tore[te de Valentine’s Day. De ziua lui.. pentru care nici m\car clopotele nu bat de dou\ ori. dar de-i porne[ti.

c`nd [obolanii cooperativei agricole de produc]ie s-au `mperecheat.mul]i [i s\n\to[i. pe `ntuneric. cu toate c\ b\tr`nii se `ngrozesc de fiecare dat\ c`nd aud despre `mperecherea animalelor `n scopul procre\rii. mai mul]i tineri din Chi[cani au intrat `n p\dure frumos `mbr\ca]i conform tradi]iei. De fapt. fiind aresta]i pentru furt de lemne. Dup\ o or\. a confundat [obolanii din hambare cu ni[te [tiule]i mai gro[i. Totu[i. * * * P`n\ la urm\. deci a plecat mul]umit [i cu portbagajul plin. c\ci s-au `nt`lnit cu ni[te lupi care nu c\utau prin p\dure ghiocei. dup\ datin\ . nu chiar to]i: Remus Celofan. b\tr`nii din Chi[cani au fost oarecum mul]umi]i de ultimul Dragobete. pentru a face focuri menite s\ alunge iarna. treningurile de s\rb\toare [i pantofii noi. iar puii . `n cinstea Dragobetelui.au compromis `ntreaga produc]ie record la hectar raportat\ la jude] prin toamn\. Din fericire. Groaza lor dateaz\ de pe vremea Dragobetelui din 1982. cu mai mul]i ghiocei. trei fl\c\i care se desp\r]iser\ de grup fiindc\ [tiau ei o poieni]\ anume. Ultima dat\ c`nd s-a s\rb\torit iubirea pe plan local. au avut ghinion. au avut noroc [i nu s-au `nt`lnit cu suspectul. ci ceva de m`ncare. Nici p`n\ azi nu se [tie dac\ suspectul zdren]\ros. neras [i mirosind a rachiu prost. pentru a colecta ghiocei [i vreascuri [i a se `nt`lni cu Dragobetele.Cip Ie[an ora[e. a fost sau nu Dragobetele. La fel de pu]in noroco[i au fost [i tinerii care. ace[tia au fost surprin[i de oamenii legii. lu`ndu-le sub amenin]area b\rdi]ei ceasurile. a ajuns `n alt\ parte. au adunat dup\ datin\ c`te o c`rc\ de vreascuri. care i-a atacat. Ei s\rb\toresc Dragobetele. tovar\[ul inspector venit `n control era miop [i. g`ndind cu `n]elepciunea 84 . pe care l-a nimerit domnul p\durar c`nd a tras un foc de avertisment.

~ntre timp. a `nceput s\ v`nd\ lucruri de prin gospod\rie. c`nd fl\c\ul Vasile G`rl\ [i fata de m\ritat Ramona Pup\z\ s-au `ndr\gostit `ntr-o [ur\. funia s-a rupt imediat. se putea `nt`mpla ca `n urm\ cu patru ani. ori s\ le schimbe pe rachiu. a dat foc casei. butelie. apoi s-a sp`nzurat `n podul grajdului. Vasile [i-a pocnit soacra cu o grebl\. Dup\ alte trei luni. 85 . fiind putred\. televizor. dar el a c\zut peste vac\. Convin[i c\ Dragobetele le-a purtat noroc. Ramona umbla pe la vecini. pl`ns\ [i cu ochii `nvine]i]i. Vasile a dat `n patima b\utului. s-au luat cu cununie [i au f\cut nunt\ ca-n pove[ti. Dup\ `nc\ dou\. fiindc\ `i spusese „Nepricopsitule!”. Dup\ un an. De exemplu. Din fericire. [ifonier.Mersul Trenurilor v`rstei c\ se putea [i mai r\u. tot de Dragobete. Dup\ `nc\ [ase luni.

Cip Ie[an Unde duce dependen]a de pizza Lui Septimiu `i pl\cea pizza. nea Haralambie. Anemona [i-a pus la b\taie imagina]ia.cu mu[tar [i cear\ de parchet 86 . vecinul de sus. ~n acest timp. dr\cie! Ia vezi!”. vecinul de sus . oric`t. vroia din ce `n ce mai mult. era mul]umit. ar fi m`ncat oric`nd. doamna a ales s\ improvizeze. apoi cu m\sline [i praz. Anemona a `nceput s\ se team\: so]ul Septimiu. C`nd a pus pe mas\ prima pizza improvizat\ . Anemona i-a f\cut pizza cu ro[ii [i ciuperci. Cu o pizza `n fa]\. Dup\ ce a ispr\vit c\r]ile cu re]ete de pizza ([i pe alea `mprumutate de la bibliotec\!). care g\tea zilnic pizza pentru so]ul drag. apoi cu ardei [i pe[te. mereu altfel. ~ntre timp. Cerea la fiecare mas\ m\car c`te o pizza. oriunde. A luat la r`nd toate. a spart ca prostul. absolut toate c\r]ile cu re]ete de pizza. so]ul drag cam f\cea mofturi [i chiar avea preten]ia ca la fiecare mas\ s\ aib\ c`te un alt fel de pizza. devenise dependent. ~n ultima vreme. Anemona. din ce `n ce mai hulpav. De spaim\. p`n\ s-a prins Septimiu [i a amenin]at-o: “Ei. c\ci se auzea cioc\nind. Nemul]umit\ era nevasta lui.repara ceva la aragaz. nea Haralambie .un b\tr`nel simpatic. ]eava de gaz. apoi cu [unc\ [i ceap\ etc. care nu era din cale-afar\ de mare. s\ vin\ s\ repare. [i a `nceput s\ telefoneze dup\ me[teri. cel care tot cioc\nea. Anemona a `ncercat s\ combine `n alte moduri ingredientele de la pizzele precedente. din gre[eal\.

vroia s\-i g\teasc\ so]ului Septimiu o pizza cu rumegu[ [i cuie mici pentru tabl\. dimpotriv\. o pern\. la spate. care avea nevoie s\i schimbe o garnitur\ la chiuvet\. tare mul]umit! ~n timpul \sta. cu past\ de din]i [i p\m`nt de flori sau cu gel de p\r [i praf de g`ndaci (care a pl\cut la nebunie so]ului). cu balsam de rufe [i diluant pentru lac de mobil\. pentru pizza. Dup\ pizza cu mu[tar [i cear\ de parchet. de parc\ mo[ul s-ar fi cherchelit. Anemona a g\tit pizza cu detergent pentru sp\l\ri manuale [i crem\ de ghete. So]ul a fost. dar a plecat apoi la o doamn\ din cartier. S-a enervat c\ la adresa respectiv\ nu mai era nici un bloc [i a `njurat. Dintre me[terii contacta]i de b\tr`n pe chestia cu ]eava de gaz. cu chit de t`mpl\rie [i [ampon de mere verzi. dup\ c`teva zile. fiindc\ astfel a sc\pat de explozia gazului metan acumulat `n apartamentul de sus. al domnului Haralambie. pentru tabl\ . de sus se auzea vecinul Haralambie cum d\dea telefoane la to]i me[terii care `[i ofereau serviciile prin rubrica de mic\ publicitate. Vocea vecinului Haralambie se auzea din ce `n ce mai slab [i mai nedeslu[it. Bine a f\cut. Anemona n-a g\sit la magazin cuie mici. `n caz c\ so]ul s-ar fi ar\tat nemul]umit. ~ntr-o diminea]\.Mersul Trenurilor avea inima c`t puricele [i `[i b\gase sub capot. 87 . doar unul a venit. A mai `nt`rziat prin ora[: se temea s\ vin\ acas\ f\r\ cuie mici pentru tabl\.

deoarece acesta fusese t\iat. p`rlit [i consumat `nc\ din perioada S\rb\torilor de Iarn\. cu piscurile lor seme]e [i crestele lor falnice. care s-a aprins de la hambar. cele dou\ vaci [i bunica Erszebet. odinioar\. 88 . mun]ii Carpa]i.Cip Ie[an Spa]iul mioritic. Mai exact. ci de-abia la intrarea `n hambarul gospodarului ardelean Imre Puszkas.. precum [i calul. ca unele navete spa]iale ale americanilor. Nici vecinii gospodarului nu s`nt prea mul]umi]i. ca o barier\ natural\. care luase foc atunci c`nd `ncerca s\-[i sting\ nepo]eii. ~ntre Moldova [i Ardeal se `nal]\. De cur`nd. care luase foc de la hambar `mpreun\ cu f`nt`na.. racheta tip “Alexandru L\pu[neanu” lansat\ de membrii cercului de rachetomodelism. Acest gospodar nu a fost chiar-chiar mul]umit c\ o rachet\ lansat\ de ni[te tinere vl\stare din vechiul Regat a reu[it s\ treac\ mun]ii mai repede dec`t. Dimpotriv\. fotomodelism [i pirogravur\ al Casei Copiilor din P`rlita nu a luat foc la intrarea `n atmosfer\. batalioanele rom=ne. Ultima frontier\. dorin]a de unire a rom=nilor sa f\cut sim]it\ cu nenum\rate prilejuri istorice. deoarece [i acareturile lor s-au aprins de la casa lui Imre. ni[te tineri entuzia[ti moldoveni au str\puns aceast\ grani]\ natural\. care s-a aprins de la sora ei. trimi]`nd un mesaj de prietenie fra]ilor ardeleni. Singurul din sat care nu a luat foc a fost porcul Domokos al gospodarului Fekete Ladiszlau. De-a lungul veacurilor. el a fost chiar nemul]umit c\ racheta i-a incendiat casa.

coif [i plato[\. un c\pc\un fioros [i aproape o duzin\ de balauri mici [i mijlocii. tat\l fetei de `mp\rat (adic\ `mp\ratul) a observat ceva ciudat la gineric\: foarte des venea acas\ f\r\ palo[. Cel pu]in a[a se l\uda el. Pe l`ng\ m`na fetei de `mp\rat.remix Fata de `mp\rat cea mai mic\ (din trei surori. o plapum\ de puf. Tot dup\ c`teva s\pt\m`ni. ~n plus.aia mai s\rac\. B\nuielile s-au `nte]it c`nd. s\rmanul se transforma `n porc. ba un r`u. aflase din diverse surse c\ jum\tatea de `mp\r\]ie dat\ drept zestre prin]ului se mic[ora pe zi ce trece. disp\reau din ea ba un deal. motiv`nd c\ le-a uitat la locul b\t\liei sau c\ i le-a zg`riat zmeul [i le-a dus la reparat. un mixer [i jum\tate din `mp\r\]ie . cu siguran]\ aruncat asupra lui de vreun vr\jitor r\u. dup\ ora respectiv\. frumosul [i viteazul prin] a mai primit drept zestre ni[te perne.Mersul Trenurilor Povestea porcului . frumosul [i viteazul ei so] era prin] doar `n timpul zilei. [ti]i. `ntr-o zi. aproape aceea[i `n fiecare sear\. care `[i trecuse palmaresul [i pe cartea de vizit\. Groh\ia. un domn `mbr\cat `n 89 . {i mai exact. f\cea mizerie. a observat c\ era victima unui blestem cumplit. c`te erau ele la p\rin]i) s-a m\ritat cu un prin] frumos. chestii din astea. mai bine s\ nu intr\m `n detalii despre comportamentul s\u porcesc. ne`nfricat. p`n\ la o anumit\ or\. mai defavorizat\ [i mai `ndep\rtat\. dar `n acte tot jum\tate de `mp\r\]ie se chema c\ era. dou\-trei hectare de p\dure. o hal\ de produc]ie etc. fata a observat ceva ciudat la so]ul ei: mai exact. care b\tuse `n lupt\ voiniceasc\ vreo zece zmei. Dup\ c`teva s\pt\m`ni.

la ceasurile douedeci [i doue!”. a b\tut vreo dou\ ceasuri la poarta ferecat\ a castelului. care s-a prezentat Gelu. frumosul prin] (care acum dormea `nc\l]at [i plin de glod pe canapeaua din hol) venise iar acas\ pe la zece [i ceva. aiestea `nt`mplatu-sau eri sear\. sc\pase buzduganul peste pisica de Angora. toate ruginite. luminatulu ~mp\ratulu. un coif [i o plato[\. r\spunse vrednicul lupt\tor pe frontul deservirii. ~ntre timp. c\ el se [terge undeva cu un palo[.Cip Ie[an costum de osp\tar. strig`nd s\ ias\ prin]ul. care nu acoper\ contravaloarea consuma]iei. c\ asear\ a fost prea de tot. transformat `n porc. c\ a[a nu mai merge. l-a `ntrebat pe musafir b\tr`nul [i blajinul `mp\rat. [i c\ a zis [eful s\ nu mai dea nimic pe caiet p`n\ nu i se pl\te[te din urm\. p`n\ c`nd `nchis-am noi localulu. 90 . „Dar\ c=nd `nt`mplatu-s-au toate aceste groz\vii. voinice Gelu?”. „P\i. apoi b\use apa de la pe[ti[orul de aur. fata de `mp\rat pl`ngea `n n\fram\: cu o noapte `n urm\.

Organiza]ia are filial\ [i `n Rom=nia. Domni[oara Varvara Post\varu a cump\rat mai demult un lot de 80 ha. diver[i cet\]eni de toate categoriile. care r\cneau “Jos mo[ierii! Nu vrem botni]e! Huo!”. a[adar au intrat `n posesia planetelor [i sateli]ilor din sistemul nostru solar. Vecinul de tarla al domnului Plo[ni]\ este Cri[an Viezure [i e ceva mai norocos. tinerele c\rora iubi]ii lor le promiteau Luna de pe cer r\m`neau cu promisiunea [i cu buzele umflate. deoarece [i-a luat lotul de 91 . bune de l\udat cu ele. unde deja a devenit de bon-ton s\ cumperi propriet\]i extraterestre. `ns\ mar]ienii nu s-au prezentat la primul termen. este nemul]umit: d`nsul nu poate intra `n posesia terenului. pe care cresc doar ciulini. {i colegul s\u de serviciu. cu acte doveditoare. Situa]ia de pe P\m`nt nu s-a potrivit `ns\ cu cea de la fa]a locului.. Prin 1980. au achizi]ionat asemenea tarlale pe Lun\ sau pe alte planete. fiind pleca]i `n concediu.. s\ crape de ciud\ vecinii. dar s-a pomenit `n schimb cu sol nisipos-s\r\turos. ni[te americani cu spirit practic au realizat c\ Luna de pe cer nu e revendicat\ de nimeni. de nici un fost sau actual proprietar. din pricina unor ]\rani mar]ieni cu acte de proprietate (vechi hrisoave holografice). a[adar e hot\r`t\ s\ trimit\ o reclama]ie pe adresa OPC.Mersul Trenurilor Luna. Romeo i-a dat `n judecat\. teren arabil pe Venus. `n sta]iunile Saturn [i Neptun. `n special vedete. pop`nd\i [i c`rti]e spa]iale. Romeo Plo[ni]\. dar mai ales cu furci [i coase. p\m`nt rom=nesc Pe vremuri. pe care le comercializeaz\ sub form\ de parcele.

au fost lua]i la b\taie de ni[te ]\rani originari de prin p\r]ile Vasluiului. care p\zeau o tarla cu pepeni pu[i de al]ii. Ei nu s`nt singurii care `nt`mpin\ probleme cu infrastructura: de mai bine de trei ani dureaz\ conflictul dintre posesorii de ogoare din Carul Mare [i cei din Carul Mic. [i despre ferma sa ilegal\ de v`rcolaci. ajun[i pe solul lunar. Mai mul]i zootehni[ti care au achizi]ionat terenuri de p\[unat pe diverse planete din sistemul solar s-au pl`ns c\. nu pot ajunge la timp cu produsele la Centrul de Industrializare “Calea Laptelui”. care `[i disput\ dreptul de folosin]\ asupra bunurilor fostului IAS “Steaua Ro[ie”. dup\ ce i-au strivit castrave]ii din gr\din\. motiv pentru care a fost chemat la DNA s\ dea socoteal\ . ~n alt\ ordine de idei. 92 . precum [i asupra terenului viran dintre cele dou\ constela]ii.Cip Ie[an pe Marte `n posesie f\r\ prea mari b\t\i de cap. astronau]ii americani din echipajul misiunii “Apollo 32”. care m\n`nc\ din Lun\ [i risc\ s\-i lase pe ceilal]i ]\rani selenari f\r\ tarlale. navetele spa]iale Columbia [i Challenger nu mai au acces pe Lun\ dec`t `n locurile special amenajate. am aflat c\ primarul de pe litoralul M\rii Lini[tii e acuzat c\ ar fi comis tot felul de ilegalit\]i. Printr-o hot\r`re a Consiliului Local. ~n fine. decizia a fost luat\ dup\ ce pentru a patra oar\ naveti[tii au devastat livezile de corcodu[i. datorit\ drumurilor pline de asteroizi. El a dat un telefon cu tax\ invers\ la NASA [i le-a zis-o de la obraz \lora s\ nu mai `ncerce naibii s\-[i recupereze sondele spa]iale. neput`nd onora contractele.printre altele. fiindc\ le-a spart el cu toporul.

de ochii lumii [i ai presei. o cutie. nu pachete de cafea. O cutie `n care to]i pacien]ii nemul]umi]i s\ poat\ depune nu plicuri. `n numele reformei sistemului sanitar. ci p\rerile lor sincere despre comportamentul. O cutie din tabl\. domnul director Esculap Popov\] a at`rnat pe u[\. vopsit\ `n ro[u [i mare c`t o cutie po[tal\. Am v\zut [i noi ce scria pe o h`rtie cu asemenea p\reri: “S-\ tr\i] nea domdoctor ieu sunt Vasile Ghe N\st\sic\ care care la]i avut dvs-str\. sticle. d`n burta suptsemnatului finc\ zb`rn`e [ii m\ g`dil\ [i mai sun\ noaptea de ne treze[te d`n somn pe copii [i pe nevast\mea. 93 .Mersul Trenurilor Reforma f\r\ fond La Spitalul “Doctor Faust” din Pra[tia.”. pacent bolnav `n salonu \la marele cu apendicit\ la burt\ [i care va sunat cineva la telefonu mobil tocma c`n m\ opera] pe mine [i ia] r\spuns c\ sub cinci sute iepuroi nu discuta]i nici m\car la telefon c\ dvs-tr\ face] opera]ie cirurgical\ serioas\ nu lua] bac[i[ ca osp\taru [i de inervare a] tr`ntit telefonul f\r\ s\ v\ uita] unde [i dup\ aiea m-a]i cusut la burt\ cu tot cu telefonu dvs. Prin prezenta reclam cu respect s\ binevoi] ami scoate telefonu dvs. despre seriozitatea [i devotamentul medicilor care i-au `ngrijit. damigene sau alte dovezi de recuno[tin]\. cu respect. cartu[e de ]ig\ri.

Cip Ie[an 94 .

Candidez pe listele oric\rui partid. Predau aceast\ sabie `n m`inile junei [i glorioasei armate rom=ne. * Mamelor din ]ara-ntreag\.Mersul Trenurilor Micu]a Publicitate * Ciob\na[ la oi am fost. ~ntreba]i de OsmanPa[a. * Predau limba turc\. program zilnic 8.17. * C`nd va bate v`ntul peste p\rul t\u. oile mi-au zis c\-s prost. dau leg\tura coresponden]ilor din ]ar\. * Avantajos. frizer autorizat. s\-]i aduci aminte de numele meu: Gic\.30.30 . Discre]ie. Andreea. eu v\ dau un singur sfat: nu l\sa]i copii pe drumuri de dragu’ la un b\rbat! Firma noastr\ de adop]ii interna]ionale v\ st\ la dispozi]ie! 95 .

nimeni n-a vrut s\-l asculte. `n timpul chefului (care a ]inut trei zile [i trei nop]i.nu a[a. ca tot rom=nul. Ce-i drept. lum`n\ri [i nunta[i cu dare de m`n\ . na[ul Ciurlic\ s-a f\cut cleamp\ [i a adormit pe scaun. toate pline cu ]`n]ari. Au avut chiar [i invita]ii poleite. [i consuma]ie 96 . a[a `i spuneau rudele: “Ia-l. c`teva pogoane etc. care au `nceput s\-i ciupeasc\ pe nunta[i. C`]iva comeseni l-au luat `n c`rc\ [i l-au pus `n pat. toate pline cu furnici. `n fine. tu. C`nd se chinuiau s\-l culce `napoi pe na[ul Ciurlic\. toate pline cu gunoi. Milioane de insecte. Mirosea [i a zeam\ acrit\. curte. C`nd auzea asta. l\s`nd naibii [i nunt\. animale. na[ul s-a trezit [i a revenit `n sala de festivit\]i. Avea `n p\r ni[te schelete de pe[te `nfipte ca ni[te piepteni. acareturi. s\-i b`z`ie. ca `n pove[ti). Dup\ dou\ ceasuri. apoi dou\zeci de perne mari. iar `n cre[tet purta o jum\tate de l\m`ie stoars\ de tot. printre zulufi `i at`rnau coji de salam [i de cartofi. La un moment dat. To]i au luato la fug\. Pandelic\ reprezenta o partid\ bun\. S-a pl`ns tuturor c\ pernele moi pe care a dormit s`nt toate pline cu gunoi. Veronica [i Pandelic\ au f\cut nunt\. dar `ntr-o zi a cunoscut un b\iat bun sub toate aspectele. fiind un p\mp\l\u cu cas\. au ap\rut ]`n]arii. s\-i agreseze.Cip Ie[an 20 Veronica era o fat\. flori din h`rtie creponat\. Veronica r`dea ca proasta. nu fi proast\. Cel pu]in. doar brazi [i p\ltina[i. dou\zeci de perne moi. [i lum`n\ri. rude. f\!” [i a[a mai departe. Mama ei zicea c\ `i va da zestre c`nd s-o m\rita dou\zeci de perne mici. [i. cu capul pe ni[te perne.

ornat cu fri[c\ [i purt`nd `n v`rf o mireas\ [i un mire din zah\r pictat . c`nd s-au `ntors la nunt\. [i tort. au descoperit c\ tortul mirilor .fusese devorat de furnicile ie[ite din cele dou\zeci de perne mici. mai mult.Mersul Trenurilor de pe mese. `njurau. [i borcanul frumos ornat `n care se str`ngea darul. Dup\ dou\ ore. ~n timp ce fugeau. lucru rar la rom=ni. 97 . [i l\utari (care la r`ndul lor l\saser\ naibii ]ambalul cu batista de pe el [i fugiser\) [i tot. se puseser\ de acord c\ fusese vorba despre atacul ]`n]arilor din cele dou\zeci de perne mari. toate pline cu furnici.

Cip Ie[an Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole Costan Donose n-a c`[tigat niciodat\ nimic. la `nceput. ca pe o insul\ tropical\. Un hamac din sfoar\ verde frumos `mpletit\. participa chiar [i domnul director: nu era cazul s\ fac\ not\ discordant\. unde to]i stau `n hamac. pe covor. S-a bucurat. leg\nat u[or. care l-a protejat oarecum de lustr\ . Era o carte groas\. Din fericire. cu scoar]e tari. al\turi de cle[te. A mai `ncercat s\ lege cap\tul liber al hamacului `n 98 . Acas\ a `ncercat s\-l monteze: deja se visa `ntins comod. C`nd s-a a[ezat `n hamac. Dup\ ce a jucat la tombola `ntreprinderii. din Polinezia. cuiul a s\rit. pe care oricine [i l-ar fi dorit. A `nnodat un cap\t de calorifer. i-ar fi c\zut direct `n cap. Un hamac. Costan Donose a c`[tigat un premiu. care se deschidea spre interior. Costan a c\utat alte solu]ii. cu bare de lemn lustruit la capete. despre insulele `ndep\rtate [i calde din Pacific. Frec`ndu-se la locul dureros. fiindc\ era tombola `ntreprinderii. p`n\ la urm\. A legat cap\tul liber de lustr\ [i s-a pus din nou `n hamac. A legat cap\tul liber de un cui b\tut `n [ifonier. cu s`rm\. Costan a c\zut cu fundul peste ciocanul uitat tot pe covor. A jucat. un cadou de excep]ie. iar pe cel\lalt de clan]a u[ii. So]ia a deschis spre interior u[a s\l cheme la mas\.altfel. `[i luase cu el o carte de c\l\torii. De-aia a [i refuzat. de c`nd legase hamacul de clan]\. iar Costan a c\zut cu fundul peste cle[te .`l uitase jos. s\ joace la tombol\.

a rupt tocul u[ii [i era c`t pe ce s\-[i sugrume socrul. `l chema Mitic\. A doua zi. de la etajul opt. dar a d\r`mat biblioteca. Dup\ trei s\pt\m`ni. `ntreprinderea a dat faliment. Costan Donose a refuzat s\ mai joace. a scos un piron din perete cu tot cu tencuial\. 99 . c`nd so]ia sa a deschis spre exterior geamul. apoi [i-a legat hamacul pe balcon. La urm\toarea tombol\ a `ntreprinderii.Mersul Trenurilor diverse alte locuri. Mai bine zis. `n locul s`rmei de rufe. Acesta a mul]umit. Costan l-a privit cu invidie: lui nu-i venise o a[a idee! Pe vecinul de la opt `l cheam\ Mitic\. zic`nd c\ numai belele aduce. fiindc\ a c\zut de la balcon. s\-l cheme la mas\. cu care era cum\tru. Costan a f\cut cadou hamacul: l-a oferit din suflet vecinului de la etajul opt.

n-a fost mare pagub\. Sc\unele mici [i roz. Ionu]. dar\mite pe cel propus de doamna educatoare. Codru]. Codru] [i Codrin au stat la mas\. C`nd a venit Cosmin la mas\. unul cu aviona[. Oricum. pe sc\unelul lui Codrin a fost lipit un ab]ibild cu ursule]. cuibu[or de nebunii La gr\dini]a de copii se serve[te `n fiecare zi masa de pr`nz. Codru] [i Codrin `l invidiau pe Cosmin pentru ab]ibildul s\u cu aviona[ [i. al lui Codru] are un trenule]. la aceea[i m\su]\. pe toate s`nt lipite ab]ibilduri. Cosmin a r\mas nem`ncat. iar lui Cosmin nu i-a pl\cut niciodat\ spanacul. pe sc\unelele lor cu ab]ibilduri. Codrin [i Cosmin din grupa mic\ stau mereu pe acelea[i sc\unele. Na vrut nici `n ruptul capului s\ se a[eze pe un sc\unel f\r\ ab]ibild. unul cu buburuz\! A[a se face c\ `n acea zi. `ntr-o zi. l-au dezlipit de pe sc\unelul acestuia [i l-au aruncat. Ionu]. Sc\unelul lui Ionu] are ab]ibild cu iepura[. ca [i m\su]a. la ora pr`nzului. [i au m`ncat spanac.Cip Ie[an Gr\dini]a de copii. Ionu]. 100 . nu [i-a mai g\sit sc\unelul cu ab]ibild cu aviona[. fiindc\ s-a servit budinc\ de spanac. iar seara au f\cut cu to]ii diaree. iar pe cel al lui Cosmin.

dar doamna 101 . de[i tot insect\. dar greierele. binele colectiv primeaz\ `n fa]a celui individual. greierele c`nta. ce g\sea [i ea. tot cu schelet extern. libertatea de exprimare e un moft. Acolo se munce[te.Mersul Trenurilor Creierele [i furnica Furnicu]a harnic\ muncea de diminea]a p`n\ seara. cum s-ar spune. nu se pierde vremea. sigur nu e una muzical\: `n mu[uroi exist\ probleme mult mai importante dec`t arta. Aduna ba o gr\un]\ c`t de mic\. s\ nu mai aud\ ce c`nta greierele. desigur. format din chitin\. zdranga-zdranga. ca [i proprietatea privat\. c`ntatul la scripc\. Asta s-a v\zut mai ales dup\ ce furnicile din mu[uroi au aflat cum se intr\ `n casa. Asta. to]i se comport\ ca un singur mu[uroi. c`nd parc\ prindea [i mai mult chef de c`ntat . Conducerea mu[uroiului a tot protestat la diverse `nalte foruri furnice[ti. alte poame! Poate c\ furnicu]a harnic\ `nt`mpina [i probleme `n c`mpul muncii din cauza asta. iar c`ntatul de diminea]a p`n\ seara d\uneaz\ dac\ nu se petrece `ntr-un cadru organizat. dac\ furnicu]ele au vreo ureche. un puricel verde de plant\. tot artropod. ba un pai. `n loc s\ t`r`ie cu ele paie prin mu[uroi. Oricum. fiind nevoit\ s\-[i foloseasc\ dou\ dintre l\bu]e la astupat urechile. avea alt\ cet\]enie. ceea ce nu [tim exact. ]\mb\litul. `n caz c\ furnicile ar avea urechi. segmentat [i articulat. C`nta zi de var\ p`n\-n sear\. ~ntre timp. o bucat\ de omid\. individul e o entitate neglijabil\.la fel ca privighetorile. nu era furnic\. S-au bucurat ce s-au bucurat c`nd au g\sit borcanele cu dulcea]\. o musta]\ de coropi[ni]\. apoi `n c\mara [i `n borcanele doamnei P\v\lache.

La scurt timp dup\ asta a venit iarna. care nu era furnic\. g`ndind c\ e bine s\ fii bolovan `n ziua de azi. Dac\ ar fi supravie]uit m\car una dintre ele. 102 . ~n clipele de agonie privea un bolovan.Cip Ie[an P\v\lache nu s-a bucurat. `n ]ara asta. iar greierele a murit `nghe]at. poate [i-ar fi dat seama c\ diversitatea este bun\. ci a folosit insecticid `mpotriva furnicilor. Prin urmare. un ger de au cr\pat [i pietrele. au murit toate. Bun\. cu condi]ia s\ fii greiere. Dup\ c`teva zile s-a `nte]it gerul. mai pu]in greierele.

Mersul Trenurilor 103 .

ca mai to]i masculii speciei: iute. motanul [i c`inele se `mb`rligaser\ r\u de tot din pricina ei. ca g\inile. motanul [i dul\ul cel r\u s-au ciocnit. Acesta. s-a trezit [i un coco[. iar `n pisica neagr\ au tras cu pra[tia ni[te [trengari. unul c\tre cel\lalt. pisica neagr\ plecase deja. ei au luat note proaste. Deoarece se deplasau pe aceea[i direc]ie. 104 . din fericire. Motanul [i dul\ul s-au `mp\cat p`n\ la urm\. mai ales dul\ul. iar coco[ul fugea dup\ g\in\.. ci de un camion care circula cu vitez\ excesiv\ [i care nici n-a oprit m\car. culcat\ devreme. mai proast\. s-o prind\ [i s-o calce. dup\ ea. a[a.Cip Ie[an Ceasul r\u. G\ina. odat\ cu g\inile. Deoarece le-a t\iat drumul [i era neagr\. ca mai to]i masculii. Prin urmare.. unul mare [i r\u. Coco[ul. dup\ ea. care a dat la r`ndul s\u s-o prind\. Dup\ aia. dar `n sensuri opuse. s-o prind\ etc. f\r\ s-o nimereasc\. s\ o calce. destinul a hot\r`t ca ea s\ nu fie c\lcat\ de coco[. Aceea[i pisic\ neagr\ a fost v\zut\ de la dep\rtare [i de un dul\u. G\ina [chiop\ta pu]in pe st`ngul. se d\dea coco[: iute. pisica neagr\ [i g\ina O pisic\ neagr\ a trecut prin fa]a unui motan. Din pricina bietului motan care r\cnea s-a trezit o g\in\. imediat. au s\rit ni]el la b\taie. Dup\ g\in\.

a mai spus ea la `nceputul orei. doamna S\ftoiu [i-a pus elevii s\ scrie o compunere despre iarn\. Colegii n-o vorbesc nici de bine. [coala se afl\ `ntr-o zon\ nici urban\. redactat\ cu un scris din ce `n ce mai repezit: “Iarna e bucuria copiilor. nici rural\. cu `ngera[ii dintr-a [asea Despre doamna Tamara S\ftoiu. e liber s\ ias\ `n curtea [colii. Rudele nu spun nimic despre ea. Din lips\ de inspira]ie. Ninge. de secven]a `n care t\tarii se reped cu berbeci din lemn spre poarta ferecat\ a Cet\]ii de Scaun. surdomut. Alte trei minute au fost de ajuns pentru citirea tuturor compunerilor.”. f\r\ restan]e la `ntre]inere. Scena `i aminti de un film istoric vizionat `n tinere]e mai exact. nici de [es [i nici de munte.” [i se terminau cu aceea[i concluzie.. cu un minut `nainte ca to]i `ngera[ii din clas\ s\-i dea compunerile gata terminate [i s\ se buluceasc\ spre u[\. la joac\. “Cine o termin\. dispus\ oric`nd s\ dea z\pada de pe alee sau s\ te `mprumute cu ulei ori f\in\. Tamara e profesoar\ `n prag de pensie [i dirigint\ la clasa a [asea. vecinii spun c\ e o locatar\ lini[tit\ [i harnic\. * * * 105 .. care ies s\ se dea pe ghea]a de pe balta din satul nostru. fiindc\ Tamara S\ftoiu are doar un v\r. Afar\ e frig.Mersul Trenurilor Aventuri pe ghea]\. Toate `ncepeau cu “A venit iarna. nici de r\u. f\r\ g\l\gie”.

pocnind pe to]i cu catalogul `n cap. nu g`ndeau prea `n profunzime. `mbr\cat `n inchizitor. `i repro[ase tov\r\[e[te. ~n fine... dispari]ia sub ghea]\ a clasei a [asea.. str\b\tut\ de un p`r`u anonim. ma[ini de sp\lat [i aragazuri ruginite. c`nd venea gerul anual. a c\zut cu scaunul. Pe balt\ elevii patinau. cam pe deasupra caroseriei de Volg\ aruncat\ prin 1976 de vecinul Costel Potlogaru. ~n spatele delu]ului din spatele [colii se afla balta comunal\. Doamna profesoar\ st\tea pe mal [i striga. cu glug\ neagr\. `n larg. afla]i la o v`rst\ `nc\ fraged\. dup\ ce domnul director Gherasim Du]u.. [i-au luat av`nt [i au ajuns pe t\lpi sau fundule]e departe. dar cum elevii doamnei S\ftoiu.aceia[i . I-au trebuit `nc\ dou\ minute pentru a prelucra informa]iile. `n fa]a corpului profesoral. apoi ceva a z\ng\nit brusc `n mintea ei [i. Se vedea ars\ pe rug sub geamul cancelariei. La fiecare secet\ ie[eau din m`l frigidere. care `i f\ceau pe fo[tii proprietari s\ l\crimeze de emo]ie.Cip Ie[an Doamna Tamara S\ftoiu nu avea o minte prea ascu]it\: rareori se prindea de poanta vreunui banc spus `n cancelarie. Ad`ncimea [i con]inutul acesteia variau. A fost v\zut\ trec`nd ca un fulger globular ro[u la fa]\ pe holurile [colii. `n func]ie de perioada anului.primeau termopane de la Guvern. [i-au aruncat ghiozd\na[ele. r`deau [i se `nghionteau f\r\ 106 . balta comunal\ `nghe]a la suprafa]\. p`r`ul aducea ap\ mult\ de la munte [i se f\cea inunda]ie. de spaim\. iar unii s\teni . * * * {i `n ziua compunerii despre iarn\ balta `nghe]ase doar la suprafa]\. Prim\verile nu te puteai apropia de apa `n care to]i aruncau pe furi[ mur\turile stricate. apoi ]`[nind pe poart\ [i disp\r`nd peste delu]ul din spatele [colii. s\-i fac\ loc. Uneori.

Adormi. S-au jucat `n continuare. apoi r`ndul celor mai mari. dar pu]inii trec\tori [i-au `nchipuit c\ vine trenul sau c\ url\ lupii. iar buc\]elele de ghea]\ s-au desprins [i au `nceput s\ curg\ prin p`r`u. p`n\ ce o mole[eal\ dulce o cuprinse.. a[a c\ nimeni n-a observat-o pe dirigint\ cum se apropia ca o foc\.Mersul Trenurilor grij\. pe un sloi mare. pe poalele paltonului. gerul s-a `nmuiat. fiindc\ aveau lucrare la chimie. Costel b\ga z\pad\ dup\ g`t unei colege. A venit apoi r`ndul buc\]ilor mai m\ri[oare. f\ceau un om de z\pad\ `n care `ncercau s\ `nfig\ o m\tur\. ghea]a se cr\pase [i prin g\uri ]`[nea apa m`loas\. V`ntul `i biciuia fa]a. Remus. p`n\ c`nd omul de z\pad\ se smuci [i o lu\ la fug\. cu catalogul larg desf\cut `n m`inile `ntinse. deci s-au `ntors la [coal\. aduna]i pe malul cel\lat. Cei care jucau hochei cu un penar erau prea preocupa]i s\ nimereasc\ poarta f\cut\ din c\ciuli. ~l ]inu cu bra]ele `ntinse. Abandonat\ `n mijlocul b\l]ii. iar doamna Tamara S\ftoiu `i privi cu drag c`t de lini[ti]i se jucau ei `n compara]ie cu ceilal]i. sub stratul de nea `l recunoscu pe Sipc\ V. cu grij\ s\ nu se murd\reasc\. Donose Ghe. apoi s-au plictisit [i li s-a f\cut frig. Bulg\ri r\zle]i zburau prin aerul rece. P`r`ul anonim se v\rsa `ntr-un r`ule] mediu. doamna Tamara S\ftoiu `[i ]inea cu greu echilibrul: `n jurul s\u. *** Peste noapte. la vale. deci au gr\bit pasul. La sf`r[it.. Strigase de c`teva ori “Uuuuu! Uuuu!”. C`]iva. Dup\ o or\. triumf\tor ca un iceberg. premiantul clasei. 107 . deci. a intrat `n albia p`r`ului [i sloiul pe care dormea `n fund doamna Tamara S\ftoiu. cu care plecase de la [coal\. nici n-a auzit ghea]a cr\p`nd. se a[ez\. a[a c\ deschise ca un paravan catalogul cel mare. doamna profesoar\ descoperi c\ dac\ st\ `n fund `[i ]ine mai bine echilibrul.

speriat\. a[a c\ se l\s\ leg\nat\ u[or de valuri [i `mpins\ de v`ntul care b\tea `n catalog ca `ntr-o p`nz\ de corabie. ~ntoars\ `n ]ar\. ghiaur sictir. fiind cadru didactic `n Rom=nia. acuz`nd-o c\ a speriat pe[tele. a[adar s-a cufundat `n lectur\. dar cum st\tea a[a. cu catalogul larg deschis `n fa]a ochilor. debitul Prutului.. directorul Gherasim Du]u a f\cut-o cu ou [i cu o]et `n cancelaria plin\ [i a penalizat-o pentru orele lipsite [i pentru c\ mirosea groaznic a hamsie [i guvid. a remarcat c\ elevii Iliescu [i Parfenie au multe absen]e.Cip Ie[an care `mbog\]ea. apoi au `nchis-o `ntro cabin\. la [coal\. C`nd s-a trezit. Fiind noapte. Paraschiv nu-i iese media la biologie.. iar lui State V. `mpreun\ cu catalogul de care n-a vrut s\ se despart\. ceva mai jos.. Cu foamea era obi[nuit\ de mult. n-a v\zut dec`t ap\ `n jur [i s-a speriat pu]in. gr\nicerii de pe ambele p\r]i n-au observat-o pe doamna profesoar\ cum se v\rsa `n Dun\re. *** Doamna profesoar\ Tamara S\ftoiu a fost scoas\ din mare cu n\vodul [i urcat\ la bordul unui pescador sub pavilion turcesc. 108 . Marinarii au `njurat pe limba lor..

Dup\ cinci minute a mai venit un iepura[. De lup. s-a speriat [i a fugit c`t colo. apoi `nc\ unul [i tot a[a. c\ci avea bl\ni]\. P`n\ spre sear\. la fel de fricos din exact acelea[i motive. Cum st\teau ei a[a. Cum erau ei a[a. a ap\rut de undeva [i al patrulea iepura[.. Nu de frig. o armat\ `ntreag\ de iepura[i. vine lupul [i m\ m\n`nc\. care g`f`ia de oboseal\: fugise ziua-ntreag\ pe c`mp de team\ s\ nu-l prind\ lupul cel r\u [i s\-l m\n`nce. p`n\ diminea]a au tot venit iepura[i dinspre toate punctele cardinale: treceau pe acolo.Mersul Trenurilor Poveste cu iepura[i frico[i Un iepura[ st\tea pe ima[ [i tremura. ~n vreme ce tremura. c`nd a v\zut at`]i iepura[i. care i-au `nsp\im`ntat [i mai tare. f\r\ a mai privi `n urm\. absorbi]i de partid\ [i lipsi]i de vigilen]\. Varianta B: De grupul celor patru iepura[i frico[i s-a mai lipit un iepura[.. pe acolo a trecut [i lupul cel fioros. vine lupul [i m\ m\n`nc\!”. ~ntr-un t`rziu. unul dintre ei a scos c\r]ile de joc [i au `ncins un poker pe bani. Cei trei iepura[i frico[i au `nceput s\-[i spun\ pove[ti cu lupi fioro[i. Dup\ aproximativ un sfert de ceas s-au pomenit cu un al treilea iepura[ care tremura de fric\ g`ndindu-se la lupul cel r\u. poate chiar sute de iepura[i. 109 . La el n-a venit lupul s\-l m\n`nce. care tremura de fric\ la r`ndul s\u. `[i spunea `n sinea lui “Vai. a venit alt iepura[. Varianta A: Fiind patru iepura[i str`n[i laolalt\. a venit lupul prin surprindere [i i-a m`ncat pe to]i. tremura de fric\. Dup\ plecarea lupului. se str`nseser\ pe c`mp c`teva zeci. care cu siguran]\ umbla dup\ el s\-l m\n`nce. g`ndind c\ vine lupul [i `l m\n`nc\.

Cip Ie[an vedeau aglomera]ie [i se b\gau. tr\g`nd la gr\mad\. deci au f\cut mare economie de cartu[e. crez`nd c\ e coad\ la morcovi. Mult s-au bucurat ace[tia v\z`nd a[a o aglomera]ie de iepura[i. chiar tupeu .acum. G\l\gia lor a atras ni[te v`n\tori. c\ lupul plecase. pe mai multe voci. ~ntre timp. primii iepura[i veni]i prinseser\ curaj. Unii chiar `ncepuser\ s\ c`nte „Cine se teme de lupul cel r\u?”. 110 .

mai pu]in pe c\]eaua B\iatu.Mersul Trenurilor Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ~n toiul nop]ii. f\r\ s\[i pun\ prea multe `ntreb\ri. Azor [i L\bu[. tot a pustiu. a `ncetat s\ mai latre: f\tase [i `[i lingea puii. a[adar a `nceput s\ latre [i el. care au pus arcanul pe to]i trubadurii . pe o str\du]\ dintr-o mahala. Locuitorii din mahala. 111 . toate cotarlele din mahala au `nceput s\ urle [i ei a pustiu. c`inele maidanez B\iatu l\tra a pustiu ca `ntr-un c`ntec de pahar despre tramvaie.au aderat la cauz\ f\r\ `ntreb\ri. deci au `nceput [i ei s\ latre.[i chiar Pufi]\ \la mic. Patru c`ini care latr\ a pustiu `n aceea[i mahala pot na[te un puternic curent de opinie. Bobi]\ . care `[i lingea puii `n t\cere. [i-au `nchipuit c\ e ceva serios. cu coada str`mb\ . pe o str\du]\ dintr-o mahala. Dup\ dou\ ceasuri c`inele B\iatu. a[a c\ T\rz\nel. botezat astfel de baba mioap\ `n curtea c\reia se oplo[ise. Pe cer erau nori [i nu se vedea Luna. au chemat hingherii. C`inele maidanez Rex l-a auzit pe B\iatu l\tr`nd. auzindu-i pe cei doi cum l\trau a pustiu. prin urmare. patru c`ini l\trau a pustiu. Despre opt c`ini l\tr`nd simultan a pustiu se b\nuie[te c\ au un motiv temeinic s\ o fac\. tot a pustiu. Amy. ~n toiul nop]ii. trezi]i de la l\trat. deci varianta urlatului la Lun\ cade.

cu lun\ palid\. noapte care `]i d\dea fiori. se `mb\taser\ 112 .Cip Ie[an Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici 1. de m`ntuial\. bordurile. Era o noapte `n care eventualul trec\tor r\t\cit pe aleile cimitirului “Ultima relaxare” ar fi putut z\ri o forfot\ neobi[nuit\. Un strigoi burtos (pe timpul vie]ii fusese cu siguran]\ m\car [ef de sec]ie. Poveste edilitar-gospod\reasc\ din cimitirul frunta[ „Ultima relaxare” Era noapte. ascultaser\ muzic\ la casetofon. care v\ruiau prost. r\cniser\... o stafie stafidit\ [i negricioas\ m\tura frunzele de pe alei oprinduse din c`nd `n c`nd s\ scuipe printre cei doi din]i r\ma[i `n alveole [i s\ trag\ dintr-o pip\ .o pip\ din os. Ace[tia b\user\ diazepam cu votc\. `n timpul \sta. bine`n]eles. basc\ [i salopet\. cu tuleie. ni[te fantome chicoteau [i se `nghionteau `n vreme ce [tergeau cu gaz luat de prin felinare inscrip]iile porcoase f\cute cu dou\ nop]i `n urm\ de o ga[c\ de pu[tani satani[ti. zdr\ng\niser\ la o chitar\ cr\pat\ [i dezacordat\. d`nd indica]ii unor strigoia[i sl\b\nogi [i cam nepricopsi]i. dac\ nu chiar responsabil cu gestiunea sau administrator de asocia]ie) f\cea gesturi largi din oasele m`inilor. de cear\. C`teva morminte mai `ncolo. noapte neagr\.

2. Poveste de Halloween. Era noapte: o noapte `nfior\toare. ridicate spre bezn\ ca ni[te gheare. Schele]ei [i schele]ele merg`nd pitice[te ciuguleau din iarb\ h`rtiile [i chi[toacele sub supravegherea sever\ a unei scheletese cu figur\ didactic\ [i ochelari. torc`nd [i v`r`ndu-li-se tuturor printre ]urloaie. ale unor f\pturi sau lucruri de pe alt\ lume. S-ar fi mirat. Ceva mai `ncolo c`teva fantome greblau. Prin copaci. care flirta vizibil cu un schelet atletic. p`n\ c`nd z\ri `n dep\rtare fantoma unui c`ine [i ]`[ni `n stafia unui copac pe care. pe aleile cimitirului “Ultima relaxare”. Eventualul trec\tor r\t\cit. Asta.`nainte s\ li se fac\ r\u [i s\ plece la casele lor sp`nzuraser\ `n mod ritualic. cineva `l t\iase ilegal [i `l f\cuse lemne de foc. un motan din cartier. Stafia motanului era [i ea prezent\. urmat de cl\mp\nitul unor maxilare desc\rnate. De groaz\. s-ar fi mirat cu siguran]\ de forfota asta neobi[nuit\. Luna se ascunsese dup\ nouri. ca `n filmele horror. tremur\toare. posibil fost profesor de sport sau maistru instructor. cu ani `n urm\. [i doar c`teva raze `nsp\im`ntate proiectau pe ceriu umbre fantastice. desigur. 113 . s-ar fi `ngrozit [i ar fi fugit c`t colo. `n vreme ce v`ntul [uiera n\praznic printre crengile desfrunzite.Mersul Trenurilor lemn [i . fost\ dirigint\. o noapte rece. os pe os. dup\ cum spuneam. dac\ n-ar fi citit `n presa local\ anun]ul despre faptul c\ Prim\ria organizeaz\ o nou\ edi]ie a concursului de cur\]enie “Cel mai frumos cimitir din municipiu”. un sc`r]`it ca de cosciug deschiz`ndu-se. iar doi strigoi c\rau frunzele uscate `ntrun giulgiu. p\s\rele ciripeau: “Crau-crau!”. `n care nu toate ies conform planului Un sc`r]`it lugubru sparse lini[tea nop]ii.

b\i..adic\ arestul de la subsol . recunoa[te]i! striga agentul-[ef Vipu[c\. care tr\ie[te p`n canale!”. fantomele. b\. `mping`nd `n fa]a suspectelor o foaie de h`rtie [i un pix. de r\cnete. h\-h\! S\ u[ura]i munca d\ activitate neobosit\ a organelor. strigoii. o noapte str\b\tut\.. a filosofat majurul. Scri]i [i d\ ce vi le-a]i legat. v`rcolacii. h\h\! Cristeo. Era noaptea de Halloween. c`nd f\pturile ~ntunericului. pun`nd z\vorul. purtau legate la picioare cu lan]uri ruginite ghiulele grele de fier.Cip Ie[an o noapte ireal\. ~n drum spre sec]ie a oprit duba pentru a ridica [i un cet\]ean suspect. 114 . din c`nd `n c`nd. care se preg\tea s\ m\n`nce o bucat\ din Lun\. moroii [i mor]ii-vii ies `n lume. stafiile.. Scri]i cum a]i efectuat deplasare `n incinta depozitului d\ resturi metalice d\ fier vechi dup\ raza secsei noastre de unde a]i suptstras fraudulos prin infrac]iunea d\ furt fierul metalic vechi g\sit asupra suspec]ilor.. o noapte nep\m`ntean\. duhurile rele. ie[i]i din mormintele lor cu nici trei ceasuri `n urm\. semne al os`ndei ve[nice ce le fusese h\r\zit\. spre p\m`nt (mai exact. ~n arestul sec]iei de Poli]ie era anima]ie: agentul-[ef Vipu[c\ Romulus lovea `n mas\ cu bulanul din dotare pentru a p\rea mai fioros [i se r\stea la trei stafii firave. ca c\tu[ele. “Plin\ ]ara..Spune]i. la ]ambal cu ei! }ambalul . ace[tia ar\taser\ cu degetul `n jos. d\ boschetari din \[tia. strigoii. Adic\ cantitatea d\ trei sfere rotunde din material metalic fieros [i d\ trei lan]uri metalice d\ fier ca cum era alea d\ legam eu cu d`nsele vaca `n sat la mine. spre sub p\m`nt). surprin[i de o alt\ patrul\ [i `ntreba]i unde domiciliaz\. . Stafiile. `nainte pentru ca s\ deviu ce s`nt acuma.era ocupat de c`]iva mor]i-vii. m\. a[adar au fost s\lta]i pe loc [i b\ga]i `n dub\. dup\ cum a]i aflat [i de la televizor. d\ membrele inferioare. proasp\t aduse cu duba de patrul\. `n lin]olii putrede [i murdare..

[i vampira[ii cei mici. acesta a declarat c\ e v`rcolac. cu care fuseser\ `nmorm`nta]i. “Aha. `i adreseaz\ [i pe aceast\ cale rug\mintea: „T\ticule. nu?”. Mai `nt`i a `ncercat s\ mu[te jugulara unui boschetar. Nici alte f\pturi ale ~ntunericului n-au nimerit-o mai bine `n noaptea de Halloween: c`]iva strigoi mai tinerei. {i un biet vampir a pornit-o de capul s\u prin lume. Ceilal]i au r\mas f\r\ banii de pe ochi. copiii. care primise leafa [i o beuse. ca tricourile echipei Dinamo. `n c\utare de s`nge proasp\t. adic\ e[ti din \ia care st\ toat\ ziua cu punga d\ v`rcolac la nas. El nu s-a mai `ntors acas\. iar c`teva str\zi mai `ncolo a dat peste un cet\]ean adormit. unuia dintre ei. 115 . nevast\-sa. doi [mecheri i-au furat craniul [i au tras `n el cu piciorul p`n\ l-au ciobit. s\rmanul vampir a supt din s`ngele cu mare concentra]ie de alcool p`n\ ce a ajuns mort viu de beat. au nimerit pe teritoriul unei g\[ti de cartier [i au fost b\tu]i fiindc\ n-au avut ]ig\ri [i fiindc\ purtau giulgii albe. e pustie f\r\ tine!”. dar i s-a f\cut grea]\ v\z`ndu-i g`tul nesp\lat. cu ca[ la gur\ [i f\r\ tuleie pe maxilare. din clopotni]a p\r\sit\.Mersul Trenurilor Luat la `ntreb\ri peste ochi. `ntoarce-te! Grinda de sus. iar vampiri]a.

116 . mai ceva ca la chezin\. pechinezul doamnei Popescu. Telefonul secretarei era ro[u [i zb`rn`i pentru prima dat\ de la `nceputul anului. sediul Centrului de Ecarisaj se umpluse `n timp record. secretara Anemona intr\ f\r\ s\ mai cioc\neasc\ `n biroul directorului Popescu. o ofensiv\ cu fonduri europene. priveau cu team\ spre [ef. diverse rase. o les\ cu zgard\. dar acestuia angaja]ii nu `i puteau lipi gum\ de mestecat pe coad\. odihneau pe perni]e de catifea un arcan. c`nd se f\cea coad\ la casierie. Popescu `l chema [i pe director. alb\ la fa]\. cu multe premii. institu]ia nu se desfiin]eaz\. Dup\ o clip\. Pe hol.pe por]ile c\reia `n ultimele [ase luni p\trunsese un singur c`ine. Oftatul colectiv de u[urare flutur\ perdelele ca un v`nt: nu. `ntr-o vitrin\. proasp\t b\rbieri]i. to]i angaja]ii. ci dimpotriv\! Se preg\tea o ofensiv\ f\r\ precedent `mpotriva patrupedelor f\r\ st\p`n. fiindc\ se p\stra cur\]enia. la vreo reducere de personal sau chiar la `nchiderea institu]iei . femeia de serviciu Marcela era mul]umit\ de sediul pustiu.Cip Ie[an A[a s-a castrat c\]elul ~n sediul Centrului de Ecarisaj se auzeau troznind din vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard [i miorl\itul motanului Popescu. a[tept`ndu-se ca de obicei la ceva r\u. componente ale unui pistol cu cu tranchilizante [i c`teva mici mulaje de c`ini. nici trage [uturi `n fund. Cu excep]ia zilelor de leaf\. Dup\ dou\ ore. nevasta [efului.

`n ]arcuri ar fi trebuit s\ se afle cam un sfert de milion de maidanezi. La cap\tul primei s\pt\m`ni. directorul Popescu era pe teren [i a intervenit la timp. 117 . au trecut la r`ndul lor prin padoc m\car de zece ori `ntr-un singur ceas. ~n ziua urm\toare. care tocmai efectuase o vizit\ acolo [i se mira. care vine de fiecare dat\ c`nd strigi cu]u-cu]u. deci au `nceput s\ frece maidanezii cu spirt. ace[tia l-au prins doar pe dul\ul Pandele de vreo sut\ de ori `n aceea[i zi. `n curtea Centrului a parcat o dubi]\ de la Bucure[ti. anun]`nd c\ de-acum `ncolo nu se mai pl\te[te capturarea. conform acestora. din care c`]iva angaja]i au desc\rcat l\zi mari de carton. din fericire. via]a lui F\nic\ s-a schimbat `n bine. Dup\ ce domnul primar anun]ase c\ hingherii vor fi pl\ti]i la num\rul de animale capturate. c`]i `i ie[eau la num\r\toare domnului primar. F\nic\ a fost unul dintre ei. p`n\ c`nd un dul\u a sc\pat [i i-a mu[cat. ci doar sterilizarea c`inilor comunitari. pistoalele cu tranchilizante au fost `mp\r]ite hingherilor afla]i pe teren. Asta. ~ntr-o diminea]\. la prins maidanezi. pe care soacr\-sa nu-l mai bate la cap. un pistol [i o cutie mare de seringi cu ser tranchilizant. el fiind un c`ine bl`nd [i prietenos. C`]iva hingheri `ncep\tori au interpretat `n felul lor indica]iile cu sterilizarea.Mersul Trenurilor * * * Zilele urm\toare au marcat profund [i ireversibil via]a ora[ului. De atunci. L\bu[ sau Grivei. nu cinci. S\pt\m`na urm\toare. angaja]ii Centrului de Ecarisaj `[i num\rau cu satisfac]ie c`[tigurile. Au vrut apoi s\ sterilizeze o c\]ea prin fierbere. dintr-o lad\. Rex. ca s\ nu mai fie loc de fraude. al]i maidanezi din cartier. iar el a devenit un ginere fericit. gospodarul [ef a trecut la m\suri drastice. profit`nd de neaten]ia general\ [i-a luat pentru acas\.

Ei au r\mas 118 . Pe la sf`r[itul lui 1914 `ns\. cei prin[i `n lupta cu maidanezii municipali s-au pomenit la un moment dat `ntr-o perioad\ de stagnare. „Vier Pfoten”. osta[ii ambelor tabere s-au apucat de s\pat tran[ee. cu [arje de cavalerie [i fronturi mutate pe zeci de kilometri `n doar c`teva zile... vreo trei f\ceau injec]ii `n burt\ [i se juraser\ c\ nu se mai apropie `n via]a lor de vreun c`ine. Nu intr\m mai profund `n studiul istoriei.la un moment dat a adus chiar [i un pop\ de cartier. au scos pistoalele [i au `nceput s\ trag\ la ]int\ mai `nt`i `n copaci. fiindc\ aceasta oricum se repet\: de[i n-au s\pat tran[ee ca pe frontul de vest. f\c`nd aluzii la denumirea asocia]iei [i la p\c\tosul personaj biblic Onan. maidanez sau ba. indiferent de cauz\!) deveniser\ peste noapte simpatizan]i ai unei asocia]ii. din care n-au mai ie[it dec`t ocazional p`n\ la armisti]iu. buni tr\g\tori. al]ii `[i num\rau banii r\ma[i dup\ prima s\pt\m`n\ sau sufereau de mahmureal\. ambii. Cauzele erau multe: unii dormeau de la tranchilizantele cu care se `mpu[caser\ `n glum\. cu nemaiv\zute mi[c\ri de trupe. al c\rui nume s-ar putea traduce `n limba noastr\ prin „Patru labe”. ace[tia au `nceput s\ se plictiseasc\. * * * Primul R\zboi Mondial a `nceput `n for]\. din acest motiv. iar c`]iva (`ntotdeauna au existat dezertori. ~n zadar a `ncercat domnul director Popescu s\-i conving\ pe ace[tia din urm\ . au dormit ne`ntor[i p`n\ la `ncheierea campaniei. care i-a stropit cu agheazm\ [i i-a amenin]at cu afurisenia. apoi `n cet\]enii care ie[eau cu cump\r\turi de la complex. dup\ care s-au jucat de-a duelul.Cip Ie[an Deoarece vreme de c`teva ceasuri nici un c`ine comunitar n-a trecut prin zona controlat\ de fra]ii gemeni Geo [i Teo. cu lungi [i obositoare mar[uri.

Destinatarii erau mul]i: de la diverse rude din mediul rural.un fel de sfor\it de maidanez adormit cu injec]ii tranchilizante. Cet\]eni oarecum diferi]i la `nf\]i[are. hingherul Aurel [i directorul Popescu au ie[it ]in`ndu-se dup\ g`t ca doi fo[ti colegi de banc\ din [coala primar\ [i s-au `ndreptat spre cea mai apropiat\ bodeg\. trimiteau colete identice ca dimensiuni. p`n\ la primul ministru. Prin urmare. ~ntunericul amor]it al stagn\rii era str\puns doar de cele c`teva raze vesele.mai exact..era coad\ mare. doi[pe.hai. secretarul general al ONU.Mersul Trenurilor pe pozi]ii. care sem\nau leit [i la scrisul de pe etichete sau la sunetele care r\zb\teau din ele . p\r`nd la prima vedere s\ nu se cunoasc\. Maidanezii municipali se `nc`rligau `n voie pe sub sc\ri de bloc [i renun]au la pl\cuta ocupa]ie doar pentru a b\ga botul `n saco[ele sau col]ii `n picioarele trec\torilor. cam ca sectan]ii \ia. * * * A doua zi de diminea]\. * * * ~n timp ce dormea de la injec]ia cu tranchilizante (`l `mpu[case un coleg). venite de la fondurile care luminau ca un far [i a[teptau. A intrat f\r\ s\ bat\ la u[\ `n biroul directorului Popescu. la oficiul po[tal din ora[ .. situa]ia stagna. s\ fie cheltuite. S-a trezit brusc [i a plecat la serviciu. mai ales c\ padocul municipal putea ad\posti maximum zece exemplare canine . cumna]i [i mai ales soacre. dup\ cum am mai spus. la ghi[eul „Expedi]ii colete” . hingherul Aurel a avut un vis. care se trezesc `n plin r\zboi c\ religia le interzice s\ pun\ m`na pe pu[c\. pre[edintele 119 . Dup\ un ceas. cum\tri. dac\ se bag\ [i `n cu[ca portarului. pre[edintele ]\rii.

A doua zi. `mp\r]ise multe premii.Cip Ie[an Statelor Unite etc. apoi `[i luase concediu. 120 . Numele expeditorilor nu erau chiar at`t de multe: „Dl. Nu se mai auzea nici un c`ine url`nd. care se zg`l]`iau p`n\ [i `n timpul sta]ion\rii. `n curtea oficiului po[tal au `nceput s\ vin\ camioane mari. Ionescu”.. Domnul primar era bucuros. Din coletele pe ale c\ror etichete fusese pus\ [tampila „Retur” m`r`iau cu ur\ ni[te patrupede turbate de foame. * * * ~ncep`nd din a treia zi. doar greierii mai sp\rgeau lini[tea nocturn\ a ora[ului..

Mersul Trenurilor 121 .

`n poieni]\. copilul Ciozv`rt\ l-a mu[cat de picior pe un alt copil. Micii au fost g\si]i a doua zi. Mirosul micilor la gr\tar a atras mai `nt`i invidia vecinilor. Mai bine. cu care se luase la tr`nt\. domnul Ciozv`rt\ a sc\pat de b\taie. de unde vroia s\-[i scoat\ peria de cap. ~ntre timp. Juc`ndu-se pe iarb\ de-a dacii [i romanii. fugind cu ei `n p\dure [i sc\p`nd de urm\ritori. lucruri [i mai grave se `nt`mplaser\: pe doamna Ciozv`rt\ a mu[cat-o de deget un b\rz\une. patru dul\i ciob\ne[ti floco[i [i r\i. s-a `nt`lnit cu ursul. din nefericire.Cip Ie[an Povestire mic\ despre ni[te mici Familia Ciozv`rt\ a profitat de bl`nde]ea soarelui prim\v\ratic pentru a petrece clipe de neuitat `n p\durea din apropierea localit\]ii lor de ba[tin\. apoi doi bursuci. Tat\l acestuia a dorit atunci s\-l bat\ pe domnul Ciozv`rt\. fiindc\ `n po[et\ `i intrase un c`rc`iac mare. dar cum fugea el a[a. ci doar pe domnul Ciozv`rt\. c`]iva fra]i jderi [i. cu platoul de mici `n m`n\. fiindc\ `n acele momente tocmai era ocupat cu ursul. care s-au repezit s\ ia. care `l m`nca! 122 . care nu era a[a de condimentat [i pe care l-a considerat b\iat bun. Domnul Ciozv`rt\ a salvat micii la timp. iar m`na i s-a umflat [i n-a mai `nc\put `n po[et\. prea condimenta]i pentru gustul s\u. Ursul n-a fost tentat s\ m\n`nce micii. Din fericire.

* Tabloid popular [i populist. piept de fat\. Ziarele locale [i chiar unele publica]ii centrale au scris mult despre eveniment. parfumul teilor se r\sp`ndea prin biosfer\. Pentru a p\stra obiectivitatea. apele venite de la munte mai luau c`te o gospod\rie. au dorit s\ achizi]ioneze la gramaj pulpe de fat\. ciolan [i cap de fat\ pentru r\cituri. antiguvernamental: „Sc\derea nivelului de trai cauzat\ de politica dezastruoas\ a primului ministru [i-a pus amprenta pe T`rgul de Fete din acest an: de team\ s\ nu r\m`n\ cu marfa nev`ndut\. spat\. Cei mai mul]i dintre ace[tia. mul]umindu-i cu sclipiri de rou\ pentru aportul s\u `n procesul de fotosintez\. mai mul]i tarabagii au fost nevoi]i s\ ia aminte la posibilit\]ile financiare ale clien]ilor. iar tradi]ionalul T`rg de Fete tocmai se deschidea oficial. care nu [i-ar putea permite din salariul mediu pe economie sau din pensie o fat\ `ntreag\ [i la locul ei. prefer\m s\ reproducem c`teva articole dedicate manifest\rii: * Ziar de opozi]ie. cu poze mari. eventual tac`m de fat\ (gheare [i g`turi)”. semn c\ acesta n-a trecut neobservat. `n sunet de fanfar\ [i `n prezen]a primarului Axinte R\murel. ceaf\. c\r\bu[ii zumz\iau la joas\ `n\l]ime ca ni[te purcelu[i zbur\tori ai lumii insectelor. dou\.Mersul Trenurilor T`rg de fete Florile priveau spre Soare. colorate: „O echip\ de inspectori OPC pornit\ s\ controleze T`rgul de Fete a descoperit grave nereguli: multe fete erau 123 .

iar peste fetele stricate s-a v\rsat detergent. iriga]ii [i educa]ie. a[a c\ [i-a uitat marfa sub masa bufetului. cu specific infrac]ional: „UITUC. a plecat cu c\ru]a la T`rgul de Fete s\ v`nd\ un purcel [i s\-[i cumpere `n schimb trei tinere care s\-i fac\ b\tr`ne]ea mai u[oar\. pro-guvernamental: „C`]iva comercian]i s-au pl`ns c\. Comercian]ii prin[i cu m`]a-n sac au primit amenzi ustur\toare. * S\pt\m`nal financiar de mare tiraj: „Economia de pia]\ face ca oferta T`rgului de Fete s\ se diversifice cu fiecare edi]ie. `n acest an mai multe firme au comercializat fete chineze[ti 124 .M.Cip Ie[an expirate. s-a `ntins cam mult s\ bea ad\lma[ul. P. unde le-a amendat pentru prostitu]ie. iar cele care s-au f\cut au ie[it pipernicite. galbene. iar c`teva adresau propuneri ru[inoase trec\torilor. Cet\]eanul P. * Ziar central. Cererea fiind de a[a natur\. fuseser\ depozitate `n condi]ii necorespunz\toare. * Mic s\pt\m`nal cet\]enesc.M. din cauza inunda]iilor. f\r\ vlag\ [i cam prost\nace. a grindinei [i a g`ndacilor de Colorado nu prea s-au f\cut fetele anul \sta. Ei s`nt siguri `ns\ c\ Ministerul Agriculturii `i va ajuta cu fonduri de la buget pentru a recupera m\car o parte din investi]iile f\cute `n `ngr\[\minte naturale. Acesta le-a dus la sec]ie. c`]iva elevi cinsti]i [i buni la `nv\]\tur\ care au g\sit fetele uitate de cet\]eanul ebrietat le-au predat primului om al legii `nt`lnit. prezentau modific\ri ale propriet\]ilor organoleptice. Din fericire.”.”. C`teva dintre ele au acceptat s\ pozeze pentru ziarul nostru chiar `n timp ce se cl\teau de detergent: o binevenit\ ocazie de a deveni fotomodele!”. Dup\ ce [i-a achizi]ionat fetele dorite.

Ni[te t\ietori de lemne afla]i `nt`mpl\tor `n trecere pe acolo lau cobor`t pe domnul primar din copac cu tot cu creanga pe care c`nta [i au chemat ambulan]a. v`nz\rile la standurile sale nu merg conform estim\rilor. l`ng\ hainele bune ale primului gospodar. Pe prima pagin\ fusese scris cu pixul. am onoarea s\ prezint aleg\torilor mei cele mai alese ur\ri cu ocazia Sfintelor S\rb\tori precum [i demisia mea definitiv\ din toate func]iile de]inute sau nu. de ultim\ genera]ie. dependin]e [i termopane roz. cu balcon.”. deoarece rom=nii `nc\ nu au bani s\-[i permit\ fete noi. ba chiar [i c`teva babe b\tr`ne care [tiu rostul la p`ine. dotate cu perni]e mari [i Euro-IV. `mp\turite cu grij\. re[apate.Mersul Trenurilor cu leduri [i becule]e. Rog prin prezenta ca `n baza aceleia[i hot\r`ri. Reprezentantul pentru Rom=nia al unui mare concern multina]ional ne-a declarat c\. 125 . conforme cu hot\r`rea Consiliului Local Nr. fete contraf\cute pe vapor. *** Articolele de mai sus [i altele de aceea[i teap\ au fost decupate [i lipite pe foile numerotate din caietul studen]esc al domnului primar Axinte R\murel.”. femei `ntre dou\ v`rste. din p\cate. v\duva mea s\ primeasc\ 4 (patru milioane) hectare gr\din\ legume `n spa]iu intravilan extraterestru ultracentral. caiet g\sit pe malul unei b\l]i ad`nci. la repezeal\: „~ntruc`t condi]iile actuale. nu reprezint\ un cadru viabil [i propice. ci prefer\ m`na a doua. 27/94206.

Cip Ie[an 126 .

cu multe timbre colorate. se trezi [i rupse plicul `n buc\]i. a[teptarea parc\ nu mai era a[a pl\cut\. l\s`ndu-l mo[tenitor. Totu[i. Nu a[tepta s\-i aduc\ po[ta[ul Gic\ altceva. apoi `ncepu din nou s\ a[tepte pensia. b\tr`nul `n]elese adev\rul din plic [i l\crim\: bogatul s\u str\bunic din America murise. de la banc\. s\-i dea un plic mare. De[i avea b\t\turi [i era surd. iar diminea]a se trezi vioi. Scrisoarea respectiv\.Mersul Trenurilor A[tept`ndu-l pe po[ta[ Un b\tr`n a[tepta pensia. po[ta[ul `i b\tu la u[\. factorul po[tal Gic\ i se ar\t\ `n vis cu tot cu [apc\ [i tolb\. cu treizeci de zile `nainte de pensie. a]ipi `ntr-un t`rziu [i. l`ng\ paharul cu din]ii. a[tept`nd pensia! 127 . ci doar pensia. `l anun]a c\ are de ridicat un milion de dolari [i ceva. B\tr`nul a[ez\ plicul pe noptier\. Apoi dormi minunat. dup\ ce `n prima jum\tate de noapte nu-l vis\ nici o clip\ pe po[ta[ cum vine [i-i aduce pensia. De data asta.

~n 1437. Vlad }epe[ p\c\le[te mai mul]i turci. cu diverse ocazii. aflat `n stare de ebrietate [i pus pe [otii fiind. f\r\ c`ini. pisica pare c\ doarme. tot g\sim sumedenie de exemple. zic`ndu-le s\ se aplece pu]in. ar fi fost paharnicul B\rdac\ {trulea. `n anul 106. Omul este un animal. * * * 128 .. iar prin 1462. frate cu rom=nul La prima vedere. Va avea cu 100 de grame mai mult. vis`nd o lume minunat\. C`rnatul a disp\rut. s\-i arate ceva frumos. Rom=nul este om. Pisica doarme `n continuare. dar nu chiar `n halul \sta! Animalele [tiu s\ p\c\leasc\. De pild\. mai mul]i oameni politici rom=ni au spus electoratului. Somnul `ngra[\. Reveni]i dup\ cinci minute. C`nt\ri]i pisica. ~n ultimii ani. {i el se pricepe la p\c\lit. `mp\rate!” la `ntrebarea “Tu e[ti Mircea?”.Cip Ie[an P\cal\. fiindc\ vor munci pentru bun\starea ]\rii. dar plin\ de [oricei [i motocei. dup\ cum se poate vedea [i pe Column\. C`nt\ri]i din nou pisica. O p\c\leal\ celebr\ figureaz\ [i `n programa [colar\. aruncat\ cu arogan]\ de `nsp\im`nt\torul Baiazid. s\-i aleag\ pe ei. fiind luat\ de elevi drept bun\: din c`te se pare. cel care a r\spuns “Da. poftindu-l s\ vin\ p`n\ la ei. Pune]i pe mas\ un c`rnat (100 de grame) [i ie[i]i din odaie. ]\ranii aduna]i la Bob`lna `l p\c\lesc pe grof. s\ vad\ ce m\iestrit a fost lucrat covorul. Se spune c\ p\c\leala a fost sor\ cu rom=nul `nc\ din cele mai vechi timpuri.. Decebal l-a p\c\lit pe Traian t\indu-[i singur capul. Dac\ ar fi s\ o lu\m doar de la genez\ `ncoace.

De la el s-au inspirat militarii. iar drumarii `[i str`ng sculele [i pleac\. de exemplu. a echipelor de interven]ie care au muncit non-stop. de parc\ ar spune insectelor “Corola noastr\. de[i ar putea s\ par\ greu de crezut la prima vedere. c`nd au conceput costumele de camuflaj. prin pliante frumoase. pline de sucuri dulci. lucioase. astfel. respectivii bolovani `[i dau drumul s\ cad\ pe [osea. Insectele [i turi[tii care cred `n chestiile frumoase. poate a]i remarcat [i dumneavoastr\ c\ locurile de unde se aude cel mai bine ecoul s`nt exact pe buza pr\pastiei. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. ~n plus. dar se face ro[u. lucioase [i viu colorate spun oamenilor “Hotelul sau restaurantul nostru. precum [i politicienii care `[i schimb\ culoarea dup\ rezultatele alegerilor. sf`r[itul. se degajeaz\ carosabilul. unde ve]i putea gusta tradi]ionalul polen!”. pepit sau galben dac\ e nevoie. te minte c\ e verde de la mama lui. De la ele s-au inspirat unii care lucreaz\ `n turism [i care. Dup\ ce se termin\ treaba. pitoresc.Mersul Trenurilor Minciuna face parte din natur\. pitoresc. Cameleonul. cum se spune pe la televizor. Exist\ bolovani care de-abia a[teapt\ s\ se reia circula]ia pe Valea Oltului. unde ve]i putea gusta tradi]ionala tochitur\!”. Plantele mint [i ele: cele carnivore s`nt frumoase. iar malul de-abia a[teapt\ s\ se surpe cu tot cu turi[ti [i cu aparatele lor de fotografiat. viu colorate. lucioase [i viu colorate `[i g\sesc. dup\ eforturi supraomene[ti din partea drumarilor. * * * 129 . * * * Pe l`ng\ animale [i vegetale mint [i mineralele.

Domnul doctor Plasture a fost `ntrebat [i de al treilea pacient “A reu[it opera]ia? Ce mi s-a `nt`mplat?”. au sc\pat de explozie fiindc\ tocmai f\ceau un ciubuc `n timpul programului. Electricienii [colii. profesoara de chimie a uitat deschise robinetele de gaz. tem`ndu-se de teza la matematic\. dar n-au g\sit nici o bomb\. vecinul ciobanului [i-a p\c\lit soacra. F\nic\ [i Mitic\. `[i p\c\lise colegii din galeria “Av`ntului”. s-a st`rnit panic\. spun`ndu-i c\ transplantul de creier a reu[it pe deplin. elev `n clasa a VII-a D. 130 .. auzind c\ ursul morm\ia din nou pe la geamuri. F\nic\ l-a p\c\lit pe Mitic\. pus pe [otii. Istoria p\c\lelilor. [i-a lipit barb\ [i must\]i din vat\. {ugub\]ul cadru sanitar. Bietul om era de meserie cioban. spun`ndu-i “Bine ai venit. fiule! S\ m\ prezint: eu s`nt Sf`ntul Petru!”. Dup\ ce i-a oferit primul ajutor lui Mitic\. spun`ndu-i c\ a scos ma[ina din priz\. domnul doctor Anatol Plasture a profitat de c`teva clipe libere pentru a-[i p\c\li un alt pacient. Pacientul era tocmai cel care. repar`nd ma[ina de sp\lat a unei doamne din cartier. strig`nd “Hai. a tras o p\c\leal\. a luat o leg\tur\ de chei `n m`n\ [i s-a aplecat deasupra patului. Trupele speciale au cercetat [coala vreme de cinci ore. de asemenea: De 1 Aprilie. C`nd a fugit afar\ din laborator. ~n seara aceleia[i zile. iar profesorii [i elevii au fost evacua]i.Cip Ie[an Istoria despre care pomeneam mai sus continu\ s\ se scrie sub ochii no[tri. ostenit. Recolta!”. `n timpul meciului de fotbal dintre “Av`ntul” [i “Recolta”.. a[adar strig\tele sale de disperare au fost interpretate oarecum gre[it de localnici. Desigur. micu]ul Viorel T`ndal\. c\ o strig\ cum\tra. A anun]at telefonic c\ `n [coal\ se afl\ o bomb\. a[a c\ poate s\ apuce firele cu m`na. iar ghinionul s\u fusese c\ lupul a venit la st`n\ tocmai de 1 aprilie. zic`ndu-i s\ ias\ pu]in p`n\ la porti]\. unul dintre pirotehni[ti [i-a aprins o ]igar\.

sari din pat. frigidere vechi.Me[tere cu aia-n cre[tere. * * * La etajul patru domiciliaz\ dom’ Gic\. s\niu]e [i multe borcane goale. Pu]ea `n continuare.Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci . dovedind c\ visele pot deveni realitate pentru oamenii cutez\tori.. administratorul. s-a spart ]eava de rahat! Strig\tul unei vecine c\tre so]ul s\u m-a trezit din somn. P`n\ la urm\. deci a f\cut scandal. Nu s-a dat trezit (venise acas\ t`rziu [i cherchelit dup\ un ciubuc). care `n pijama. ei erau deja pe hol. B\nuiesc c\ [i ceilal]i vecini visaser\ cam la fel: c`nd am deschis u[a. dormea. arunc`nd cu papucii `n cei care tr\geau de el.. ocupat de biciclete. te a[teapt\ meseria! Bag\ mare! Me[terul mahmur dom’ Gic\ a inspirat de dou\ ori.Vasilic\. obi[nuit cu parfumul meseriei. ca un degust\tor de vinuri rare. Nea T\nas\. care `n izmene sau chilo]i. a f\cut “Hmmm!”. un somn b`ntuit de co[maruri despre r`urile de pucioas\ puturoas\ ale Iadului. s-a pomenit pe holul comun de la subsol. a ordonat: . t`r`t pe sc\ri [i `mbr`ncit cu piciorul `n fund. mirosul trecuse frontiera dintre somn [i veghe. apoi s-a `ntors: 131 . me[ter instalator specializat `n closete.

*** Treptele spre subsol p\reau f\r\ sf`r[it. posed`nd basc\ [i geant\ de scule. la fel ca vecinul T\m\d\u. Coboram `n `ntuneric. a[a am observat la timp o stalactit\ lung\ [i m-am ferit. Stalactite [i stalagmite se aflau cu miile.~mi trebuie un b\iat t`n\r [i voinic s\ m\ ajute! Ceilal]i au r\suflat u[ura]i. M\ duc s\ dorm.Cip Ie[an . repar\ tot ce se stric\! E me[ter! Me[ter bun! De[i de la subsol pu]ea `n continuare. Dup\ multe minute. eu mi-am terminat orele de program [i nu-mi iau de lucru acas\. Am b\nuit c\ nu e de la pasta de din]i. }eava de rahat e. Specialistul Mitic\ a venit la mine: . Pe m\sur\ ce coboram. prin bezna din fa]\. S-a cr\pat [i curge. urm`nd sunetul pa[ilor lui Mitic\. iar privirile lor binevoitoare sugerau c\ m-ar prinde imediat dac\ a[ fugi. dar to]i s-au bucurat chiar [i dup\ plecarea ambulan]ei. . Cu primele raze de soare s-a ivit [i vecinul T\m\d\u. am remarcat c\ bunul me[ter Mitic\ tr\znea a sec\ric\.A[a e. mai multe ca de obicei.Stima]i locatari. lumina devenea tot mai puternic\. Dac\ face]i g\l\gie. vi-l prezint pe cum\trul meu. v\ reclam! Nu se [tie cine a aruncat din `ntuneric cu un borcan `n dom’ Gic\. Mitic\! Mitic\. mai multe chiar dec`t celebrele trepte din Pa[cani. iar o vecin\ mai miloas\ [i-a [ters iute o lacrim\ din col]ul ochiului drept. s\ nu dau cu capul. aflat pe undeva. s-a ar\tat o gean\ de lumin\. Mi-a venit greu s\ refuz: b\rba]ii blocului f\cuser\ cerc `n jurul meu. `ntors din ora[ cu un domn burtos. pe orbe[te. av`nd `n minte imaginea vecinului Gic\ pe targ\. dup\ ce fusese pocnit cu borcanul. sughi]\ el. De la subsol se auzeau mu[te b`z`ind vesele. Chema]i pe cineva. locatarii s-au culcat la loc. iar c`nd am privit 132 . Am cobor`t. Apoi.

mir`ndu-m\. L-am luat. ~n dreapta. am exclamat. ni[te urme de t\lpi care urcau [i inscrip]ia cu vopsea verde “Jos Iliescu!”. cu degetul mare de-abia opozabil. Ceva mai `ncolo.. dup\ z`mbetul t`mp. Un geolog ar fi remarcat pe pere]i. unor popoare. c`teva hieroglife egiptene care povesteau anecdote din via]a lui Ramses. un [ir de cuneiforme [i un afi[ electoral scorojit. am v\zut sute de lilieci (sau poate pterodactili). Pe l`ng\ mine trecu din sens opus un p`lc de mineri cu b\rbile p`n\ la p\m`nt. am mai apucat s\-l aud pe duh `ntreb`nd: “Mul]umit. Eu remarcam doar picturile rupestre. ~n clipa urm\toare mi-am tras singur una peste nas. cu siguran]\. trei coloane cu capiteluri corintice. cu l\mpa[e. st\p`ne?”. st\p`ne? Ce dorin]\ ai? Spune. o scar\ a lui Iacov. nici cu spiritul nu st\tea prea bine: “M-ai chemat. a[a cum cu siguran]\ a]i fi f\cut [i dumneavoastr\. care f`lf`ind. f\cut\ din materie .Mersul Trenurilor tavanul aflat la zeci de metri deasupra. Apoi. st\p`ne. Pe unul dintre degetele desc\rnate sclipea un inel.. cu pumnul. Mai `nt`i. C\z`nd. `n straturile sedimentare depuse. “Traianvs plus Decebalvs per Scorilo” etc. [i ]i-o voi `ndeplini!”. urme brune de palme cu degete boante. C`teva schelete at`rnau de tavan. a unor oameni: “Caesar plus Bvrebista”. ca ]\ranii la 1907 ori la colectivizare. “B\i.dar. ~n st`nga. succesiunea epocilor. prinse `n lan]uri ruginite. b`te [i topoare `n m`ini. s\-mi trag una!”. l-am apropiat de ochi [i l-am frecat cu m`neca. O lumin\ orbitoare invad\ subteranul. ni[te inscrip]ii m\rturiseau t\cut despre trecerea unor civiliza]ii. printre urmele mai multor m`ini late. 133 . care at`rna]i cu capul `n jos. apoi `n fa]\ ap\ru o creatur\ ce nu era. un desen st`ngaci reprezent`nd hominizi p\ro[i care fug\reau un mamut arunc`nd spre el suli]e cu v`rf de silex. fusese reprezentat\ o v`n\toare de stegozauri (sau brontozauri?).

eram plecat `n concediu.Ai le[inat. locatarii au aflat c\ me[terul Mitic\ nu reparase ]eava. c`nd aceasta a cedat. bre. care `mi f\cea v`nt cu un ziar. Din fericire. 134 . vecine? C\ am v\zut cum ai dus m`na la nas [i te-ai scurs pe trepte p`n\ peste damigenele lui dom’ Stamate! Hai. s-a transformat treptat `n mutra tembel\ a colocatarului Matache.Cip Ie[an *** Mutra tembel\ a duhului. scoal\. ci o `nfundase cu sticla goal\ de sec\ric\. c\ s-a reparat! Halal b\rbat. aplecat\ deasupra mea. s\ nu reziste la miros! Se vede c\ la matale `n cas\ ai timp de cur\]enie! Dup\ c`teva zile. .

Mersul Trenurilor 135 .

etc!”. La pr`nz. Bietul gospodar a `ncercat s\ `ngra[e p\m`ntul at`t natural. una dup\ alta. nu se [tie exact . P`n\ `ntr-o zi.a g\sit teancul de chitan]e (27 la num\r) [i l-a luat la rost pe pop\: “Vai. A achitat la popa Pafnutie contravaloarea unei slujbe pentru ploaie. b\rbate. s\ nu uite. La fel s-a `nt`mplat [i `n lunile care au urmat: gospodarul pl\tea la pop\. El avea un hectar de p\m`nt uscat. inadecvat practic\rii unei agriculturi intensive. Popa Pafnutie [i-a notat cu pixul `n palm\. cu dou\ nun]i. luat cu treburile. a oficiat la r`nd. iar a doua zi. iar popa punea chitan]ele `n sertar [i uita de ele.Cip Ie[an Ap\ de ploaie Cic\. deasupra hectarului omului nostru. a apelat la mijloacele tradi]ionale.care f\cea curat prin cas\ sau c\uta bani prin sertare. nori negri 136 . nisipos-s\r\turos [i `n pant\. `ntr-un sat. a angajat cu ora o echip\ de paparude care s\ presteze servicii de adus ploaie. Popa Pafnutie a t\iat o nou\ chitan]\ [i a uitat din nou . tr\ia un ]\ran.tot ocupat. a investit bani. c`nd preoteasa . ~n s\pt\m`na urm\toare seceta a continuat s\ p`rjoleasc\ p\m`ntul. V\z`nd c\ nu merge [i nu merge cu aplicarea tehnologiilor moderne `n agricultur\. r\bdare [i talent `ntr-un sistem de irigare. a t\iat chitan]a [i a uitat de slujb\. trei botezuri [i o sfin]ire de birou parlamentar. 27 de slujbe pentru ploaie pe tarlaua ]\ranului din poveste. a luat banii. plus TVA. b\rbate. iar ]\ranul a `njurat ur`t de buletinele meteo [i a dat bani pe `nc\ o slujb\. `nc\ de la prima or\. dar tot nimic nu se alegea de muncu[oara lui. Popa Pafnutie. c`t [i chimic.

137 . fiindc\ mai avea de pl\tit un rest la pop\. pompierii [i scafandrii `nc\ `l mai c\utau cu c\ngile prin ap\ pe gospodar. A doua zi. ie[ise ceva cu virgul\ din cauza raportului euro-dolar. c`nd toat\ ploaia celor 27 de slujbe se ispr\vise.Mersul Trenurilor st\teau `ngr\m\di]i [i se preg\teau s\ se ia la b\taie.

s\ nu fi m`ncat ca[ sau pastram\ de oaie. un adev\rat ambasador al patriei noastre. c`nd era mic. Editura Polirom . De milenii. Nu exist\ rom=n s\ nu fi auzit de balada Miori]ei. via]a locuitorilor din spa]iul mioritic a fost afectat\ direct sau indirect de transhuman]\. avem nevoie de speciali[ti selecta]i riguros `n urma unor examene dure. s\ nu fi purtat c\ciul\ sau cojoc ori s\ nu fi c`ntat. copii”. P`n\ [i groparii de la cimitirul “Odihna” (*) au fost obliga]i s\ sus]in\ probe de aptitudini. ~n ultima vreme.2005 138 .. „Mieii zburd\ pe c`mpii. El devine. Gerovitalul. reprezentat stilizat sub form\ de trepied . rurale. indiferent de domeniu. a[adar selec]ia celor care ne (*) Vezi volumul "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani" de acela[i autor. primar sau parlamentar n-a sus]inut vreodat\. marc\ `nc\ ne`nregistrat\. de-a lungul milenarei sale istorii. ministru. haide]i s\-i vedem.. care ne-au vizitat ]ara `n c\utare de inedit [i de pl\ceri simple. `n care se sprijin\: pot m\rturisi despre asta nenum\rate turiste str\ine. astfel. teroristul fundamentalist islamic sau umbrela bulgar\.Cip Ie[an Examen de ciob\nit european Pomenisem mai demult despre importan]a competen]ei [i despre faptul c\. e solicitat [i pe pia]a extern\ . l-a transformat `ntr-un specialist capabil s\ detroneze instalatorul polonez. Ciob\na[ul rom=n a devenit un brand de ]ar\. raketul basarabean.fiindc\ are [i b`t\.mai ceva ca. odinioar\. a[a cum nici un pre[edinte. acela[i ciob\na[ rom=n. Apropierea dintre ciob\na[ul rom=n [i oaie.

vopsit oaie `n culori de sezon etc. iar densitatea ierbii r\m`ne constant\. tunsoare modern\ cu perciuni. precum [i traducerile acestora `n trei limbi de larg\ circula]ie interna]ional\. s\ se calculeze energia 139 . Probe de aptitudini (test eliminatoriu): * Tuns-vitez\. solz de pe[te. la punct fix. nea Alecu. c\rare pe mijloc. breton simplu. bucium. Pentru a se evita fraudele. [i [uieratul ca la strung\. * O turm\ cu masa M coboar\ de la munte cu un batal frumos `n frunte [i trei c`ini ciob\ne[ti neomologa]i pe o pant\ de unghi alfa. influen]e externe. descoperiri arheologice. Cunosc`nd coeficientul de frecare miu dintre turm\ [i suprafa]a pantei. de exemplu. * Strig\turi ciob\ne[ti din b\tr`ni. * Aruncarea cu b`ta dup\ c`ine. * 150 de oi pasc `n 10 zile iarba de pe o suprafa]\ S `n form\ de triunghi isoscel ABC. Un prim examen de ciob\nit european a avut loc deja. haida. Glad [i Menumorut: diferen]e de proces tehnologic. frunz\ sau caval a unei melodii la alegere din repertoriul ciob\nesc rom=nesc [i interna]ional. b\i Costic\!”. tunde oaia [i berbecu’”. b\rbierit berbec. Probe scrise: * Ob]inerea ca[ului [i zerului `n cnezatele lui Gelu.Mersul Trenurilor vor reprezenta pe p\[unile Europei va fi mai dur\ dec`t cea de la Eurovision. cu sau f\r\ degete. pe biletele de examen au fost trecute mai multe subiecte: tuns plastic. “Lupu’ la st`n\\\!” sau “Haida. cu laturile AB [i AC egale. permanent la rece. [tiind c\ se deplaseaz\ pe bisectoarea unghiului BAC. S\ se afle ce distan]\ a parcurs berbecul B din rasa merinos dup\ 4 zile. * Interpretarea din tilinc\. Variante de pe bilete: “U\\\\i!”. pe durata piesei “Nea Alecu.

* Atitudinea ciob\na[ului moldovean `n fa]a mor]ii [i alegoria moarte-nunt\. cauzat\ de diferen]ele de avere. * Stoarcerea br`nzei asistat\ pe calculator (simulare `n condi]ii de `ntuneric. frig. pozi]ie social\. be]ie [i stress). v`nt. 140 .Cip Ie[an cinetic\ a turmei la baza planului `nclinat de lungime l. Eros `n rela]ia dintre ciob\na[ [i oi]a b`rsan\. num\r de c`ini etc. Acutizarea luptei de clas\ dintre ciob\na[i.

at`rnate de cap. iat\ ce am descoperit: * Gospodarul Silvestru Paraipan a rupt pisica-n dou\. iar animalele nu vor mai putea fi `mpinse. lovite cu picioarele. Cine va avea curiozitatea s\ citeasc\ aceste norme va afla c\. c\ a 141 . „nu mai s`nt permise strivirea. “Norme de bun\stare a animalelor” se numesc ele [i s`nt menite.. c\ a dat c`inelui s\ ling\ sare [i s\ m\n`nce mere p\dure]e. coad\ sau p\r”. dup\ cum le arat\ numele. `n spirit european. * Domnul primar Ieremia P\tur\ este acuzat de ni[te cons\teni c\ a legat boul de coarne [i omul de semn\tur\. * Printr-o scrisoare anonim\ isc\lit\ de locatarii blocului PI-6 am fost informa]i c\ domnul Paul Viezure de la etajul trei a `ncercat s\ fac\ sit\ de m\tase din coada c`inelui Pufi]\ al doamnei Georgescu de la parter. salarii mari [i chefuri pe p\tur\.Mersul Trenurilor Ve[ti bune pentru animale Intrarea `n Uniunea European\ nu `nseamn\ doar veselie. coarne. ea impune [i sacrificii. apoi c\ a f\cut din cal m\gar [i din ]`n]ar arm\sar. `nvine]ite. s\ asigure bun\starea animalelor. la iarb\ verde. Silvestru `i urase cu doi ani `n urm\ s\-i moar\ capra. r\sucirea sau ruperea cozii animalelor. Acestuia. picioare. Din pur\ curiozitate am `ncercat s\ afl\m cum respect\ cresc\torii no[tri deveni]i dintr-o dat\ europeni normele de bun\stare a dobitoacelor din gospod\rie. c\ [i-a pus boii `n c`rd cu dracul [i i-a scos f\r\ coarne. apoi a aruncat m`]a moart\ `n curtea vecinului Pamfil Epure.. Rom=nii care posed\ pe l`ng\ cas\ animale domestice s`nt nevoi]i s\ respecte anumite norme europene.

care ne fac s\ credem c\ dl. purtate de diverse bodegi. motiv`nd c\ din pensie nu-[i permite central\ de apartament [i termopane. c\ a pus clopo]ei pisicii ca s\ nu mai prind\ [oareci. c\ a luat partea leului. braserii [i bufete din diverse zone ale patriei noastre. c\ s-a aruncat `n gura lupului (pe care `l `mbr\case `n prealabil `n piele de oaie!). iar b\tr`nul Hagi Tudose a fost surprins pe c`nd `ncerca s\ taie coada pisicii. * ~n fine. * ~ntr-una din zilele trecute. c\ a urcat scroafa `n copac [i multe altele asemenea r\ut\]i. “La c\]eaua le[inat\” sau “La c\]eaua sp`nzurat\”. “La m`]a beat\”. c\ a fost prins cu m`]a `n sac (s\rmanul patruped risc`nd astfel s\ se sufoce).Cip Ie[an v`ndut pielea ursului din p\dure. Ieremia P\tur\ nu este tocmai un prieten european al necuv`nt\toarelor. c\ a umblat cu cioara vopsit\ [i a luat dou\ piei de pe un bou. mai mul]i pensionari [i bugetari rom=ni tr\geau m`]a de coad\. r\m`n multe `ntreb\ri privind originea numelor “La motanul cherchelit”. 142 .

Mersul Trenurilor 143 .

revolu]ia. sigur. De curiozitate. [tim problema”. a[a c\ lu\ o decizie. m\muc\. ca `n 144 .. “Da. cea a caprei cu trei iezi [i aia. care b\user\ ca porcii. [tim.Cip Ie[an Capra cu trei purcelu[i Pe cei trei iezi. fiind un lup trecut de prima tinere]e: prinsese colectivizarea. Realiz`nd c\ au ajuns `n cu totul alt\ poveste. c\ ne ]ii `n curent [i se duce c\ldura”. De data aceasta. OK. V\zuse multe p`n\ acum. u[a mamii descuie]i. “Deci.. bag\ chestii noi! Gata. v\zuse fo[ti activi[ti de partid transform`ndu-se `n vajnici parlamentari cu idei europene. “Da. treburile astea intraser\ `n rutin\. “Deci.. C`nd s-a `ntors capra de la cump\r\turi. ei s-au apucat s\-[i `nal]e case. tiva. apoi reciti ambele pove[ti. la gaze.. m\muc\. nu v\ juca]i la foc. Nu era prima dat\ c`nd capra `[i l\sa iezii singuri acas\. mama lor. a g\sit u[a tr`ntit\ de perete. cei trei iezi s-au `mb\tat. “M\i.. eu ies”. i-a l\sat singuri acas\.. [ti]i. cu trei iezi cucuie]i. capra uitase `n c\mar\ o damigean\ cu vin. `n care s\ se ad\posteasc\ de lup. capra..”. ave]i grij\.”. Lupul nu [tia ce s\ mai cread\... cu cei trei purcelu[i... iezilor. dup\ cum spuneam. dar trei iezi cucuie]i care s\ se transforme `n trei purcelu[i nu mai v\zuse.. nu te repeta. sigur. ~ntre timp... Se opri s\ chibzuiasc\. cunoa[tem. Ambele se terminau prost pentru el. {i capra plec\. cei trei iezi transforma]i `n cei trei purcelu[i `[i construiau case. nu deschide]i dec`t dac\ v\ c`nt c`ntecul \la.. m\muc\. ie[i mai repede. hai. mai schimb\ [i tu caseta. se transformaser\ `n cei trei purcelu[i. ~n\untru nu era nimeni: cei trei iezi. “Da.. ai t\iat-o?”.

transforma]i `n purcelu[i. la `nt`lnirea cu Scufi]a Ro[ie. din paie. mai gospodar. `n sta]iune. dup\ care a gr\bit spre p\dure. ci cu procurorii [i masca]ii. Se pare c\. Dup\ pu]in\ vreme. iar al treilea.Mersul Trenurilor poveste: primul. din c\r\mid\ [i beton. o caban\ din lemne. ei s-au pomenit `n vizit\ nu cu lupul. o c\su]\ de vacan]\ cochet\. 145 . cei trei iezi [i-au construit casele din bani publici. Lupul a fost cel care i-a denun]at. care i-au s\ltat [i i-au dus cu duba. cu termopane. al doilea.

verde [i frumos `n ]ara ~mp\ratului Verde p`n\ `n ziua `n care cea mai mare intersec]ie. pe ro[u. c\ile deschise. iar lucrurile evoluau. `n fa]a palatului. aproape toate erau verzi. e o culoare care sugereaz\ libertatea. 146 . [i to]i vedeau ro[u `n fa]a ochilor. Totul a fost bine. cele mai multe chiar interzise. a fost semaforizat\. fiindc\ verdele. din pia]a mare. cum s-ar spune.Cip Ie[an Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ~n ]ara ~mp\ratului Ro[u toate erau. a[a c\ situa]ia stagna. ~n ]ara ~mp\ratului Verde. dup\ cum se [tie.

au pus-o la pro]ap [i au m`ncat-o tot `naintea lupului. Din fericire. de d`nsul mi-e dor etc [i ofer substan]ial\ recompens\!”. 147 . punea m`na pe baltag [i pleca s\[i adune so]ul de pe drumuri. nu s-a mai g`ndit la ciob\na[. chefuind cu l\utari. burtos [i chel. ci la substan]iala recompens\. ba colo. iar p\rerile medicilor legi[ti [i ale autopsierilor despre starea ciob\na[ului moldovean coincid.Mersul Trenurilor Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei Ciob\na[ul moldovean avea o nevast\ cic\litoare. Vitoria. A doua zi a fugit din saivan. care nu era nici colo. La un moment dat. Oaia. Vitoria nu [i-a mai g\sit b\rbatul. lupul cel r\u o p`ndea. care vorbea. cine-a cunoscut m`ndru ciob\nel. mulg`nd oile. talentat oier cu fluier de fier. au t\iat-o. vezi c\ nevast\-ta vine pe Poteca Bradului!” etc. ascuns `n bosche]i. Cum lipsea ciob\na[ul moldovean de-acas\. Ea nu [tia c\ so]ul ei avea o oi]\ n\zdr\van\ [i b`rsan\. Doamna avea asupra ei baltagul. ciob\na[ul vr`ncean [i cel ungurean au v\zut-o [i au prinso `naintea lupului. ba colo. Din cauza Miori]ei. miori]a. un fel de cincizeci de neveste `ntr-una singur\. Aceasta st\tea de [ase [i `i spunea “B\i. Din nefericire. minunat b\rbat (c`nd nu este beat!). c`nd a citit anun]ul. ba pe la vreo strung\. deci a dat anun] `n pres\: “Cine mi-a v\zut. nici colo. ~l g\sea ba prin c`rciumi. cum Vitoria `[i lua copilul [i c`inele. pe [est. mic. talentat p\stor. Vitoria nu [i-a mai g\sit so]ul. pe ciob\na[ul moldovean. Ciob\na[ul moldovean s-a `nt`lnit cu Vitoria mai t`rziu. c\ut`nd un telefon. `ntr-un local.

s\ aib\ m\car un zid c`t de mic de ar\tat beneficiarului. ~ntr-a cincea era tot mahmur [i s-a pomenit la u[\ cu o vecin\ care avea nevoie s\-i schimbe un oberteil. 148 . Manole a considerat c\ st\p`ne[te tainele vie]ii [i ale meseriei.Cip Ie[an Balada Me[terului Manole Manole era me[ter. b\utur\ cu b\ie]ii. inunda]i. apoi sa culcat. nevast\-sa. Treptat. Manole [i-a deschis SRL de construc]ii [i a c`[tigat licita]ia pentru o vil\ `ntr-un nou cartier select. De]in`nd tainele vie]ii [i ale meseriei. noaptea se surpase! ~ntre timp. nevast\-sa Ana `i f\cea de m`ncare. C`nd s-a v\zut cu patalama la m`n\ a chefuit trei zile. O idee `ncol]i `n mintea me[terului: . cum s\ nu crape gresia c`nd schimb\ vreo siguran]\. discoteci. Dup\ ce a `nv\]at toate astea. A doua zi de diminea]\. terminase de f\cut m`ncarea. f\. `ncep`nd s\ cl\deasc\ repede-repede. s\ nu dea foc mobilei c`nd pune faian]\ sau s\ nu-[i scape cheia francez\ peste degete c`nd `[i coase un nasture. N-are rost s\ pomenim despre cum a schimbat Manole oberteilul doamnei. catastrof\: ce ziua lucrase. dezastru. A muncit p`n\ seara. panaram\. de[i `n [coala de mai[tri `i umblase mintea doar la distrac]ii. o `mpachetase `ntr-un suferta[ [i venise cu ea la [antier. la [antier. s\ nu se r\stoarne! spuse Manole femeii. ciubucuri [i mici `nv`rteli. [i ]ine de-aici peretele.Ia. ~ntre timp... Ana. nici despre vecinii de jos. Se dusese deja vestea c\ `n cartier locuie[te un me[ter cu acte. me[terul a `nceput s\ `nve]e din gre[eli: a aflat cum s\ nu sparg\ geamurile c`nd d\ cu trafaletul.

era un neispr\vit! Prin urmare. `n care avu mare succes. La cap\tul unei luni `n care b\tuse drumurile de poman\. me[terul cu acte realiz\ eviden]a: nu era bun de nimic. m\ mai ]ii mult a[a? Mi-au amor]it m`inile!”. 149 . Dup\ pu]in timp. pe c`nd chicotea [i se h`rjonea `n pat cu amanta. Manole auzi din peretele dormitorului: “B\rbate. b\rbate. `[i cump\r\ o vil\ `ntr-un nou cartier select. ~n prima noapte. nu [tia s\ fac\ nimic.Mersul Trenurilor Beneficiarul nu era prost. alese cariera politic\. to]i patronii se fereau de el ca de grip\. Fiind o loaz\. deci rupse contractul [i chem\ alt\ firm\ s\ continue lucrarea. iar Manole plec\ s\ se angajeze `n alt\ parte.

Cip Ie[an S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi C`nd s-a s\rb\torit atestarea documentar\ a localit\]ii. Oricum. de 150 . ca Mo[ Cr\ciun. Alt para[utist a nimerit prin horn. ~n s`nul sportivului s-a cuib\rit o familie de veveri]e. ca de obicei. unul at`rn\ [i acum `n bradul de l`ng\ [coal\. nici p`n\ azi nu se [tie ce s-a `nt`mplat cu 14 dintre cei 25 de para[uti[ti care au s\rit din avion cu cinci secunde `nainte ca nea Gic\ s\ dea foc la fitile. fiindc\ s-a lipit de r\[in\. al doilea a fost dobor`t de gr\niceri pe c`nd survola ilegal frontiera de stat. iar al treilea a ajuns ca vai de capul s\u. iar bradul nu poate fi t\iat f\r\ aprobare de la jude]. unde se simte bine. ea fiind v\duv\ [i gospodin\. cum s-a `nt`mplat `ntr-o localitate `nvecinat\. Dintre ceilal]i para[uti[ti. pilotul aparatului AN2 a confundat din gre[eal\ salopeta sa cu a unui coleg care avea preg\tit\ pentru aceea[i or\ o misiune utilitar\. S\rmanul om nu se poate da jos. `n casa unei doamne. O gre[eal\ de organizare a f\cut ca artificiile montate `n fa]a C\minului Cultural s\ fie lansate tocmai `n timpul spectacolului aerian. consilierii au hot\r`t s\ ofere oamenilor nu doar bere. la o `n\l]ime de peste 30 de metri (dup\ cum se poate citi pe altimetrul de la m`na sa). se putea [i mai r\u. Mai pu]in noroco[i au fost cei trei colegi lua]i de v`nt: primul a ajuns `n furca uitat\ de proprietarul s\u l`ng\ o c\pi]\ de f`n. unde tot cu para[uti[ti sportivi a fost s\rb\torit\ Ziua Recoltei: la vestiar. dup\ ce s-a apucat de b\ut. ci focuri de artificii [i un atractiv program de para[utism acrobatic.

Mersul Trenurilor aruncat din avion `ngr\[\minte naturale (ie[ea mai ieftin dec`t cu `ngr\[\minte chimice). unde au fost fug\ri]i de ni[te mistre]i. iar localnicii aduna]i `n pia]\ s\ vad\ spectacol aerian s-au pomenit cu trei tone de b\legar. ~ncurc`ndu-[i salopetele. cei doi [i-au inversat planurile de zbor. 151 . `n plin c`mp. f\r\ para[ut\. Para[uti[tii sportivi au ajuns la mama naibii.

Cip Ie[an 152 .

c\minul cultural. bat mingea pe maidan c`t e ziua de lung\ [i umbl\ `n pantalona[i scur]i. zece coeficien]i de dilatare nou-nou]i. rector al Universit\]ii. La facultatea de fizic\ popular\. este atunci c`nd cadrele didactice intr\ `n grev\ [i nu se mai ]in ore de nici un fel. din fericire. Din aceste fonduri s-au achizi]ionat trei sisteme de referin]\.Mersul Trenurilor Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt Unii spun c\ iarna e bucuria copiilor. lipsa dot\rilor din unit\]ile de `nv\]\m`nt. un plan orizontal din import [i un `ntreg spa]iu 153 . A fost atestat\. un magazin mixt [i trei bodegi. prin grija primarului. merg la sc\ldat sau la furat cire[e. patineaz\. oarecum. Al]ii s`nt de p\rere c\ bucuria copiilor e vara. Adev\rul e c\ bucuria cea mai mare a pre[colarilor. din c`te se spune. o saco[\ plin\ cu puncte materiale de mas\ „m”. c`nd minorii se t\v\lesc pe iarb\. O cauz\ a acestor greve este. exist\ [i institu]ii particulare care reu[esc s\ atrag\ fonduri pentru achizi]ionarea materialelor. fondurile au fost folosite pentru dotarea laboratorului de cercetare. dup\ ce a g\zduit `n amfiteatru mai multe spectacole de muzic\ popular\ cu interpre]i `ndr\gi]i. fac oameni de z\pad\ [i se bulg\resc. care se dau cu sania pe derdelu[. indiferent de sezon. elevilor [i studen]ilor. [i se nume[te “popular\” din cauza popularit\]ii de care se bucur\ pe plan local. Universitatea Popular\ „L\cust\ Vod\” `mparte sediul cu prim\ria.

mai exact. `ntre oricare ora[e A [i B din problemele date pe la olimpiade. un set complet de bisectoare [i mediatoare.Cip Ie[an tridimensional (c\ruia `i lipse[te. prinz`nd roz\toare pentru col]ul viu. unde nu exist\ schelete. puncte de tangen]\ [i drepte paralele de ultim\ genera]ie. Studen]ii facult\]ii de biologie popular\ s`nt bucuro[i c\ de material didactic e plin\ balta comunal\. una dintre axele de coordonate . aceste din urm\ materiale didactice au fost `nmatriculate pe numele domnului rector [i ale rudelor sale. axa Oy). iar o mare parte a programului de studiu [i-o petrec pe sub scaunele din s\lile de curs. c`]iva radicali. din nefericire. nici cadavre pentru disec]ie. Deocamdat\. Nici viitorii absolven]i ai sec]iei de istorie popular\ nu s-au pl`ns vreodat\ de lipsa dot\rilor. Mici probleme s-au semnalat la facultatea de medicin\ popular\. mai multe unghiuri ascu]ite sau obtuze. La aceste raze de cerc se `nc\lzesc studen]ii. diverse segmente. pe care `l arat\ studen]ilor la cursurile despre sistemul osos. un logaritm nou-nou]. dat`nd cu mult dinaintea genezei poporului rom=n. Studen]ii facult\]ii de matematic\ din cadrul aceleia[i institu]ii beneficiaz\ [i ei de cele mai noi dot\ri: doar `n ultimul an s-au primit trei kilograme de integrale. suprafe]ele [i razele lor. deoarece canalizarea Universit\]ii. instala]ia de iluminat [i cea de `nc\lzire fac parte din istorie. uniform sau accelerat. iar `n locul cadavrelor este folosit s\pt\m`nal paznicul Georgel. mort de beat. cu viteze de p`n\ la 250 de kilometri pe or\. 154 . precum [i patru cercuri. `n iernile mai friguroase. cu tot cu diametrele. S-au mai achizi]ionat tot din import [i c`teva mobile M care se pot deplasa rectiliniu sau curbiliniu. Conducerea institu]iei pl\te[te cu ora c`te un copil mai costeliv din sat.

Mersul Trenurilor

Cea]a bate filmul
Nimeni nu [tie exact dac\ mai `nt`i a fost oul sau g\ina, nici unde `ncepe de fapt circuitul apei `n natur\. Se [tie doar c\ la un moment dat apa, leag\nul vie]ii, se transform\ `n pic\turi fine, mici de tot, [i devine cea]\, prin care nu se mai v\d a[a de bine gropile din asfalt, mizeriile, cojile de semin]e [i raha]ii de c`ine care se `nal]\ pe trotuar. C`nd au `nceput zilele ce]oase, locatarii din cartier au sperat c\ vor sc\pa de munca voluntar\ obligatorie, de greblat frunzele [i de adunat gunoaiele de pe spa]iul verde, c\ vor sc\pa de focurile alea din frunze uscate [i gunoaie, care `n fiecare an umpleau de fum puturos spa]iul dintre blocuri. Pentru administratorul asocia]iei de locatari, domnul Axinte Hercule, nu exista cea]\, ci doar lene, fug\ de r\spundere [i lips\ de sim] civic. Prin urmare, a `ncercat s\ mobilizeze oamenii [i s\-i scoat\ din case la munc\ voluntar\ obligatorie, ca `n ultimii ani. Cum mergea el a[a, prin cea]a deas\, de la un imobil la altul, a remarcat c\ drumul pare mai lung ca de obicei. A pus `n sinea lui `nt`mplarea pe seama expansiunii Universului, despre care urm\rise un film documentar. Pe m\sur\ ce `nainta `mpins de sim]ul datoriei, cea]a devenea tot mai deas\: la `nceput, ca un lapte, apoi ca un iaurt [i, mai spre final, ca o sm`nt`n\ groas\, de la ]\rani. Despre domnul administrator Axinte nu s-a mai auzit nimic din acea zi, iar locatarii, ferici]i `n unanimitate, [i-au v\zut `n continuare de via]a lor, chiar [i `n condi]ii de cea]\. Ca `n fiecare diminea]\, doamna Lucre]ia de la parter a plecat vioaie spre complex [i tot ca `n fiecare diminea]\ se
155

Cip Ie[an

preg\tea s\ r\spund\ la salutul unor vecini care plecau la serviciu cu bicicletele. V\z`nd prin cea]a groas\ dou\ faruri, le-a f\cut semn cu m`na. “O zi bun\, spor la lucr...” a mai apucat ea s\ strige; din fericire, camionul de care s-a izbit cu capul sta]iona urcat pe trotuar, [oferul fiind dus dup\ ]ig\ri. Dup\ ce s-a dezmeticit, [i-a continuat drumul spre magazin, frec`ndu-[i cucuiul din frunte de parc\ ar fi vrut s\ cheme un duh dintr-o lamp\ fermecat\. ~nc\ mai freca atunci c`nd, tot din cauza ce]ei, a c\zut `ntr-o groap\ nesemnalizat\. A avut noroc mare doamna Lucre]ia, fiindc\ a c\zut pe moale, peste ni[te cet\]eni nimeri]i `n aceea[i groap\ `nc\ din zori, care se plictiseau [i jucau b`za. ~ntre timp, domnul administrator Axinte Hercule continua s\ mearg\, mir`ndu-se: “Expansiune, expansiune, da’ cam mare, totu[i, nu?”. ~n jur nu vedea nimic, deci se ghida dup\ sunete, din ce `n ce mai necunoscute... *** ~ntr-o sear\, dup\ ce v`ntul risipise cea]a de peste cartier, jurnalele de [tiri din `ntreaga lume au prezentat cazul unui necunoscut mic, burtos, n\du[it, cu basc\ [i palton peste bluza de la pijama, f\r\ acte (dar ]in`nd `n m`ini o list\ scris\ cu pixul), care mergea de nebun prin cea]\, prin ninsoare, prin z\pada de pe banchiz\, [i care a fost `nt`lnit de membrii unei expedi]ii polare multina]ionale. C`nd s-a ciocnit de ace[tia, necunoscutul a strigat: “Aha, deci aici era]i! Haide]i, haide]i la treab\, spa]iul verde dintre blocuri ne a[teapt\!”. Oamenii de [tiin]\ cred c\ este vorba de un supravie]uitor al unei specii disp\rute.

156

Mersul Trenurilor

Cineva, acolo, sus, ne p`nde[te?
~ntr-un vechi letopise] datat de prin veacul al XIV-lea curio[ii pot citi urm\torul paragraf: “Atunce vredniculu paharniculu B\rdac\ Novac ridicat-a ochii `n v\zduhulu [i a[a gr\it-a: M\rite voievodulu, au ce e obiectulu zbur\torulu neidentificatulu de pre ceriulu? Domnulu Moldovii scos-a palo[u [i strigat-a: E un ozeneulu turcesculu! Pre el s\ mi-l lovi]i, viteji arca[i! Cerulu s-a `ntunecatu de puzderia s\ge]ilor, iar\ obiectulu fugit-a cu zgomotulu. Vod\ ridicat-a pre loculu respectivu o m\n\stire, iar cui intr\ acolo `i cade p\rulu [i sb=rn=e pana palo[ului voinicesculu.” Mai t`rziu, pe la finele secolului al XIX-lea, `ntr-un cotidian local de opozi]ie ap\rea, cu semn\tura „N. Mernicu”, textul din care cit\m: “Considera]iunea de care se bucura onor. dl. Pache Haralambie-Vla[ca, mo[ier [i deputat liberale, `n s=nul partidului [i electoratului urbei, sa compromis groasnic eri sear\ c=nd d=nsul a povestit dela tribun\ despre ma[in\ria sburetoare vedut\ cu doue dile `n urm\, la mo[ia d-sale. Fiind cunoscute legile firei, anume c\ obectele mai suptstan]iale ca aerul nu pot sbura, ne chestion\m c=t de turmentat trebue s\ fi fost domnul deputat liberale `n acele clipe `n care cu sigura]iune numai la viitorul Patriei nu se putea g=ndi. Eat\, onorabili [i distin[i electori, cine v\ ]ine `n m=ini destinele, eat\ cui a]i dat d-voastre votul!”. {i mai t`rziu, aproape de zilele noastre, un proces157

Cip Ie[an

verbal completat cu bra]ul lung al Legii consemna a[a: “Tov. pltner. Mitran Ghe. Rafael [ef post com. C`l]i raportez c\ vehiculu zbur\tor care a ifectoat aterizare pe raza postului m-eu `ntre DN 96 [i DE 62 prezenta defec]iuni la sistemu de iluminat find nenmatriculat la num\r. conduc\toru vehicului a refuzat s\ prezinte actele la control permisu buletinu certificatu [i talonu. Finc\ era verde la fa]\ ca be]ivu dup\ ce bea eam dat fiola alcoltest de alcol s\ sufle `n ia care mea m`ncato de-odat\ motiv ptru. care la-m arestat preventiv cu bulanu d`n dotare ear vehiculu suspect lam transportat `n curtea postului une lumineaz\ ca becu aprins [i d`n el ese sunete [ii aburi ca c`nd ne duce la baea comunal\ `n fiecare luni c`nd pic\ pe un[pe eanuare ale anului.”. *** ~n ultimii ani, libertatea de exprimare a permis semnalarea mai multor fenomene stranii, care nu se pot explica dec`t prin interven]ii cel pu]in extraterestre. Despre c`teva dintre ele, `n cele ce urmeaz\: * Domnul Eugen Pojghi]\ este bun gospodar [i reputat viticultor. Din pivni]a sa au disp\rut trei bidoane cu t\m`ioas\ rom=neasc\, de c`te un dubludeca fiecare. Singurele urme r\mase la fa]a locului, `n praful pivni]ei, au fost l\sate de ni[te t\lpi cu c`te trei degete, care provin cu siguran]\ de la o f\ptur\ din alt\ lume. Sau de la vecinul N\stase, care are [i el c`te trei degete la picioare, dup\ ce a adormit beat `ntr-un [an] [i a degerat. * De[i a ajuns acas\ tot dup\ miezul nop]ii, Georgel era treaz [i cu portofelul `ntreg. B\ie]ii de la bufet zic c\ `n seara respectiv\ nici n-a trecut pe-acolo, iar el `nsu[i declar\ c\ a fost r\pit de ni[te fiin]e `nalte [i sub]iri, cu picioare lungi de la g`t p`n\ la p\m`nt. Nevast\-sa l-a
158

cu capul [i cu ochii mari. * ~n vreme ce venea de la cimitirul comunal. dac\ [tii matale!”. dar necunoscutul a disp\rut ca din pu[c\. care i-au dat bine]e [i i-au spus c\ tare frumos s-a mai f\cut p\pu[oiul prin p\r]ile celea. tocmai de pe la Proxima Centauri. maic\?”. h\t. Costelu[ s-a `ntors acas\ curat [i cu pantalona[ii neg\uri]i `n genunchi.Mersul Trenurilor pocnit [i a intentat divor]. a insistat ea. 159 . f\c`nd o glum\. r\spunse acesta. baba Demelza }igl\ s-a `nt`lnit cu trei necunoscu]i slabi. bre!”. “Eu? P\i. “Aha. pe l`ng\ Vega! {tie baba! Da’ al cui e[ti matale din Proxima Centauri. lungi. * Dup\ ce s-a jucat o zi `ntreag\ cu mingea pe maidan al\turi de ceilal]i repeten]i ai [colii. Baba l-a `ntrebat pe cel mai r\s\rit dintre ei “Da’ matale de unde e[ti.

`l chem pe taic\meu sau pe frate-meu mai mare!”. Dumneavoastr\. Despre rela]iile sale cu al]i pe[ti[ori din fier. `ntreg blocul a fost l\sat f\r\ c\ldur\ [i ap\ cald\!). pescarul din poveste o fi pus `n undi]\ vreo momeal\ deosebit\. de m\car 18 carate. el fiind cunoscut `n cartier pentru datoriile sale mari la `ntre]inere (din cauza lui. ar\tau ca vai de solzii lor [i sc`r]`iau din `not\toare. Prin urmare. cu siguran]\ ar fi b\ut-o. pe[ti[orul de aur a `nceput cu amenin]\ri: “B\i. sigur nu v-a]i repezi ca fraierul la o r`m\ obi[nuit\. Dac\ ar fi avut vreo r`m\ scump\. nici s\ nu mai vorbim: ace[tia ruginiser\ sau cocliser\ de la ap\. s\-l ajute la `not: aurul este mai dens ca apa. de parc\ ar fi fost medalie olimpic\. Asta pare greu de crezut. Oricum. a[adar se d\dea [mecher. c\ te fac. ori no fi fost chiar din aur-aur. s\-mi saie ochii. dac\ a]i fi pe[ti[or din aur adev\rat. d\-mi drumul. Pe[ti[orul de aur era deosebit. nu se [tie. de vreme ce pe[ti[orul de aur s-a repezit ca prostul. un fel de vedet\. aur de trompet\. C`nd s-a pomenit `n palma b\t\torit\ [i murdar\ a pescarului.Cip Ie[an Povestea pe[ti[orului de aur Pe[ti[orul de aur se d\dea [mecher `n fa]a pe[ti[orului de argint [i celui de bronz. Pe[ti[orul nostru de aur ori o fi fost gol pe din\untru. Pescarul nu i-a dat 160 . ceva-ceva tot a pus el `n c`rlig. cum am spus. font\ sau o]el de scule. deci for]a de greutate e mai mare dec`t cea arhimedic\. ci din plastic poleit. Habar n-avem ce sistem de propulsie o fi avut pe[ti[orul de aur.

func]ie de necesit\]i. ce mai! ~n final. exact ca `n pove[ti. Pe bune!”. firme. femei. (*) . `]i voi `ndeplini trei dorin]e. Primele dou\ dorin]e fiind `ndeplinite. niciodat\ nu [i-a rugat pe[ti[orul s\-i pl\teasc\ datoria la `ntre]inere. pe[ti[orul de aur a trecut la rug\min]i: “Nene. nimic. Pescarul a c`nt\rit pe[ti[orul `n m`n\ . ma[ini. care s\ `mi `ndeplineasc\ iar trei dorin]e dac\ `l arunc `napoi `n ap\!”. a[a c\ fo[tii s\i vecini de bloc nu au nici acum ap\ cald\ [i c\ldur\. b\i? Dac\-mi dai drumul `n balt\.Mersul Trenurilor drumul: chiar s-ar fi bucurat s\ pun\ undi]a [i pe rudele mai mari ale pe[ti[orului de aur. surd. cam pu]in! . pescarul merge zilnic la balt\ . apoi o ma[in\ cum n-avea nimeni `n cartier (*). tot ce-[i dore[te.Unele guri rele povestesc c\ treaba ar fi fost cu totul alta. n-am mam\. fie-]i mil\ de un biet pe[ti[or de aur. loc `n Parlament. pescarul [i-a pus-o pe a treia: “Data viitoare c`nd bag undi]a s\-l prind din nou pe pe[ti[orul de aur. auzind c\ pe[ti[orul de aur se ofer\ s\-i `ndeplineasc\ trei dorin]e.[i a zis c\ hai. merit\ s\ `ncerce. pescarul nostru. pe[ti[orul a plusat: “{tii. dup\ care a murit. Cu toate astea. {i cea de-a treia dorin]\ a func]ionat. De atunci.la nici o sut\ de grame. te rog. Posed\ vile. A aruncat pe[ti[orul de aur `n ap\ [i a cerut mai `nt`i o vil\. n-am tat\. Pescarul nostru. s\ aib\ ce b\ga `n oal\. hai. V\z`nd c\ nu merge cu amenin]\rile.chiar de mai multe ori pe zi. ar fi spus cu voce tare “S\ mor io dac\ am mai v\zut a[a minune!”. Mai exact. m\ bate p\rin]ii acas\. bogdaproste etc!”. 161 .

.Da.Cum dai leg\tura? M\ scuza]i. Mai `nt`i ne informeaz\ reporterul nostru special. pentru a afla din ce bani [i-a permis un cadru didactic s\-[i cumpere morcovi! Deocamdat\. m\i! Deci. [tiri adev\rate. dar s\ revenim la [tiri. bun\ seara. Zi tu. [tiri pentru to]i. tocmai a fost descoperit aici un profesor care reu[e[te s\ tr\iasc\ din salariu! El ne-a declarat `n exclusivitate c\ a ob]inut performan]a datorit\ unui bioenergoterapeut care la `nv\]at s\ tr\iasc\ doar cu ap\ [i un sfert de morcov pe zi. Din c`te spune el.Cip Ie[an Jurnal de [tiri . despre oameni adev\ra]i.Bun\ seara. deci. care vine cu o [tire de interes general. a fost capturat Omul Z\pezilor. aflat la fa]a locului: * * * . Ai leg\tura! . nu [tiu dac\ a[a este! Mai mul]i geologi care c\utau noi z\c\minte [i c`]iva etnologi care 162 .Da. el este b\nuit c\ ar fi pretins mit\ de la elevii s\i. am leg\tura. M\ `ndrept acum spre locuin]a profesorului. Bag\ firul. dragi teles.. bun\ ziua. c\ mie mi-a intrat o g`z\ `n ochi! . dragi telespectatori. urm\ri]i o nou\ edi]ie a jurnalului nostru informativ. unde va ajunge `n cur`nd [i o echip\ de procurori. A[a este? A fost capturat sau nu? * * * . {tiri de senza]ie din toate domeniile. `mi pare r\u c\ ]i-a intrat o g`z\ `n ochi.Da. dar mai bine o dau la corespondentul nostru de pe Piscul V`rfu.

Mersul Trenurilor 163 .

mul]umesc de interven]ie. La Spitalul de Boli Mintale a fost s\rb\torit pacientul Donose. care p`ndea dup\ ni[te troiene din apropiere. c`teva [tiri de ultim\ or\ din domeniul sanitar.Da. mi-am scos g`za din ochi. cercet\torii lau legat cu sfoar\ [i i-au tras o mam\ de b\taie. Ai leg\tura `n studio! * * * . iat\ [tiri din domeniul sanitar. dragi telespectatori. `l pute]i vedea `n aceste clipe trec`nd prin 164 . cum ar veni. deci azi. cel care zboar\ prin spatele meu. B\nuind c\ l-au prins pe Yeti. g`rbov\ [i p\roas\. un cioban de la st`na `nvecinat\ a venit cu colegii [i cu b`tele s\-[i ia cojocul `napoi. Asistentele [i medicii din pavilion au preg\tit ast\zi un tort frumos ornat. deoarece la vremea respectiv\ pretindea c\ este savant [i c\ descoperise elixirul vie]ii ve[nice. Colegul s\u de salon.Da. r\cnind.Ce s-a `nt`mplat `n continuare? . stra[nic\ veste! S\-]i sco]i o musc\ din ochi e o interven]ie destul de nepl\cut\.~n continuare. Mai multe despre ele [tie corespondentul nostru: * * * . Fiindc\ tot vorbeam despre interven]ii nepl\cute. . c`nd oamenii de [tiin]\ se preg\teau s\ redacteze o comunicare despre prezen]a lui Yeti `n spa]iul mioritic [i despre faptul c\ acesta `[i schimb\ pielea la fel ca [arpele ori [op`rla. c`te una pentru fiecare an de stat `n spital. El a fost adus aici `n tinere]e de membrii familiei sale. `n care i-au `nfipt 754 de lum`n\ri. bun\ seara. a doua zi. dar fiin]a [i-a l\sat blana `n m`inile lor [i a fugit.Cip Ie[an c\utau c`ntece b\tr`ne[ti au capturat asear\ o creatur\ biped\.

Din fericire. At`t de aici. `n mijlocul celor prin[i `n lupta cu iarna care [ia reintrat `n drepturi: * * * . u\i! . Fac semn cu m`na! Iuhuuu! Mam\. al viscolului [i al gerului. dar p`n\ am primit leg\tura m-a nins. c\ din c`nd `n c`nd mai evadeaz\. urc`ndu-se pe pervazul ferestrei [i lu`ndu-[i zborul. mul]umim. u\i. Mai ales cu [oferii. de la clinica de boli mintale. Poate a]i v\zut [i dumneavoastr\.. Cu toate astea. dintre care mul]i au r\mas bloca]i pe diferite artere de trafic. s`nt bine! Deci. de[i viscolul cel t\ios ne smulge reportofonul: .Merge. deoarece infirmierii `i ung cu clei creanga sa preferat\. E un pacient lini[tit. c\ mi-am pus vat\ `n urechi. `n ciuda previziunilor meteorologice optimiste. Merge. [i am tras clampetele la c\ciul\. nu pare s\ ]in\ cu noi.Da.. dau leg\tura `n studio. * * * . `n fa]a stihiilor s-au ridicat drumarii. m\ scuza]i c\ nu m\ vede]i `n aceste clipe. u\i.Bun\ ziua. membri ai Comandamentelor Z\pezii. merge?! 165 . este Aristotel P\s\ric\ [i a fost internat de c`nd a `nceput s\ se cread\ gugu[tiuc.Dragi telespectatori. merge? . dragi telespectatori. care lupt\ cu vitejie pentru a croi drumuri printre troiene.Mersul Trenurilor cadru. c\ vremea. ultimele ore au stat sub semnul z\pezii. domnu’. doar at`t. s\ ]ie de cald. Reporterul nostru special se afl\ acum `n mijlocul troienelor. e capturat de fiecare dat\. care de obicei nu face nim\nui probleme.Vorbe[te matale mai tare. Cu c`]iva dintre ei `ncerc\m s\ st\m acum de vorb\.

[i alte utilaje de desz\pezit z\pada. . e colaborator la noi. unde s-a mai v\zut s\ punem nisip? Noi. este adev\rat? Eu `nc\ n-am v\zut p`n\ acum nisip [i sare! . c\ \sta-i ca vai de capul lui.Cip Ie[an . se afl\ [i acum sub troiene? . u\i. ca s\ fiu exact. de import. r\sare un alt om. p`n\ la cap\t. p\m`ntul patriei scump. aici.H\i? Cum. un alt cet\]ean. domnu’. [antajul [i etajul. usturoiul. . Dec`t c\ pot spune c\ am avut mare noroc. . la st`nga. Problema s-a rezolvat. dup\ cum a]i sugerat dumneavoastr\ r\spunsul. are numa’ la litru. eu a[ fi de p\rere c\ desigur. c\ a trecut un bade cu c\ru]a. P\i. dar nu se mai se afl\. deci. nu [ti]i? La interpret\ri din astea ne pricepem [i noi.Ce anume merge? Dac\ m\ uit mai bine. a p\m`ntului. avem sl\nin\. da’ nu cred s\ fie deschis pe vremea asta.Da. p`ine. Avem. [i mai merge totodat\ [i utilajul de lopat\. din `ntunericul punctat de viscolul alb [i rece. c\ uita]i ce vreme e! U\i-u\i! {i dac\ are. 166 . care le-a remorcat [i le-a scos. parc\ mai dispus s\ stea de vorb\ cu noi: . v\ r\spund eu. Deci.L\sa]i. Sa dus cu ele. dup\ cum vede]i. c\ are [i ei for]\ gravita]ional\ de atrac]ie din ei. c\ alea mai mici s-a terminat.. de sus `n jos. u\i. uita]i [i ceapa. s-au aflat. folosim piper [i sare.Sigur a]i aflat din pres\! |[tia de la ziare. v\d c\ utilajele stau! . de exemplu. din import. pl\tit cu ora. da]i de rond [i mai `ntreba]i. u\i! Iat\ c\ de undeva. dar au r\mas toate `nz\pezite. u\i? Merge]i a[a. cum este..Vre]i s\ spune]i c\ utilajele speciale pentru desz\pezit. utilaje din astea mari. u\i. pe care tocmai `l utilizez care dau cu el dac\ nu m\ ]ine]i din treab\ cu `ntreb\ri.Am aflat c\ folosi]i nisip [i sare. merge fulgii. ninsoarea. merge-merge.Merge.

. Pe ceilal]i de l`ng\ el [i pe copiii \ia cu patinele nu-i cunosc prea bine.~n c`t timp estima]i c\ drumul va fi practicabil? . {i. de c`nd a vrut s\ dea la pe[te la copc\ [i a alunecat. noi aici vrem s\ eliber\m cet\]enii bloca]i sub stratul de ghea]\: dac\ v\ uita]i pu]in `n jos. unde nici vulturii nu se mai av`nt\.. fiindc\ acum o or\ am reu[it s\ dezgrop\m de sub troiene o plancard\. . dar nu cred. fiindc\ tot ne afl\m `n lumea z\pezii. asta zic eu. `n loc s\ desz\pezi]i drumul na]ional pentru a elibera cet\]enii bloca]i `n troiene.. Tabl\ de cinci.. care nu prea seam\n\ a semn de circula]ie cum nu sem\n eu cu un parameci. unde s\p\m noi s\ desz\pezim z\pada... La `ncheierea seriei de manifest\ri sportive juriul a decis c\ medalia de bronz va 167 . R`de a[a de alalt\ieri.Una de tabl\. desz\pezi]i r`ul pe banii publici? . S-ar putea s\ avem noroc.Adic\ dumneavoastr\.Mersul Trenurilor l-am trimis pe Vasilic\ [i dup\ vin fiert. acolo. `l vede]i cum r`de.Ce fel de pancart\. ca s\ fiu mai precis [i s\ se [tie de la `nceput: noi `nc\ habar n-avem dac\ aici.~n primul r`nd. Pu]in ruginit\.. zic eu. a sporturilor de iarn\. trebuie s\ v\ oferim [i c`teva ve[ti bune: Concursul de s\rituri cu schiurile de la trambulin\ organizat pe p`rtia “R`pa Mortului” s-a desf\[urat asear\ `n ciuda gerului mu[c\tor [i a criv\]ului turbat [i s-a bucurat de o larg\ participare.Mai exact. c\ tocmai sta]i cu picioarele peste Grigore. deoarece sponsorii au `mp\r]it gratuit vin [i ]uic\ fiart\. Sincer nu cred.Mul]umim reporterului nostru special aflat `n plin\ ninsoare. ce scrie pe ea? . a[a. . Scrie pe d`nsa “R`ul G`rla”. este drumul sau este altceva. * * * .

Cip Ie[an fi oferit\ lui Cez\ric\ Bucifal. ~n partea a doua a `ntrecerii s-a desf\[urat proba de slalom uria[. dar exist\. C`nd a p\r\sit trambulina. ce zici? .Interesante [tiri din sport. [i ve[ti proaste. `ns\ ambii concuren]i `nscri[i au fost descalifica]i: domnul Rafael Zmeur\. `nc\ nu se [tie nimic. eu zic c\ [tirile din sport s`nt mereu interesante. apoi a disp\rut printre nori. mul]umesc c\ mi-a]i dat leg\tura. Unul dintre reporterii no[tri se afl\ pe teren pentru a lua pulsul [i a sta de vorb\ cu cei angrena]i `n aceast\ opera]iune: *** . O veste proast\ ar fi c\ autorit\]ile locale au pornit de-abia acum campania de euthanasiere a c`inilor maidanezi. pe motiv c\ n-a ocolit nici un arbore ie[it `n cale [i nici o ursoaic\ fl\m`nd\. iat\. [i domnul Anghel Ramur\. pe motiv c\ n-a ocolit nici un fanion ie[it `n cale. Medalia de argint [i cel de-al doilea loc pe podium vor reveni concurentului N\stase Aurelian. de profesie chi]ibu[ar. *** .Da. care a ajuns p`n\ pe acoperi[ul {colii Generale “Nechifor Lipan” [i a r\mas `nfipt `n horn.Da. `ns\ de-abia dup\ ce o echip\ de chirurgi [i me[teri l\c\tu[i `i va scoate din fund antena TV aflat\ pe casa unui gospodar dintr-un sat `nvecinat. s`ntem al\turi de cei care tocmai se c\znesc s\ rezolve `ntr-un fel 168 . exist`nd riscul ca elevii s\ se intoxice cu monoxid de carbon. el a mai apucat doar s\ strige „U\\\\\i!”. domnul Antonic\ Silvestru. pe care l-a `nfundat. Despre c`[tig\torul competi]iei [i ocupantul celei mai `nalte trepte a podiumului. cu puii s\i. din nefericire.

cum ar fi. s`nt un om al muncii. a[adar. adic\. nu doar vagabonzi? .Pomenea]i adineauri de etapele muncii dumneavoastr\. Eu hingher s`nt. sta]i pu]in s\ m\ arenjez la frez\. dac\ m\ poza]i.. nu? . dac\ c`nele e de ras\ ori de gunoi. .St\p`nul lui c`nele s\ zic\ pis. fug\re[te pisicile [i locatarii care vine de la magazin cu cump\r\turi `n pung\. Domnu’. cum `i zice mai nou... de curaj. mai `nt`i e.S`nte]i..Bun\ ziua.. `n aceste momente care m\ `ntreba]i. pentru ca s\-l putem prinde. . care dom’ primar nu poate ca s\ doarm\ de g\l\gia care o face c`nii care latr\. de fapt.. cine s`nte]i [i ce face]i aici? . Adic\ s\ p`ndim s\ vie c`nele.Cum s\ zic\ pis. adic\ omul. nu mai apuc\ nici s\ zic\ pis! .A[adar. un-doi.. doar e c`ine? .. O problem\ la ordinea zilei.. care c`nd se `ncheie p`ndeala `ncep s\ trec la punctul doi. hodoronc-tronc. da. care acum. deci. la]u’ de g`t. Hingher. p`ndeala.Dac\ ne enerv\m [i mai lu\m `nainte [i una mic\.Mersul Trenurilor sau altul problema c`inilor comunitari.. cum ar veni. prindem [i st\p`nul lui c`nele.. care tocmai ne-a trimis domnu’ primar s\ deratiz\m c`nii d`n ora[. ..Nu. Deci. care s-anmul]it. . Hop-trosc. tocmai prestez opera]iunea de p`ndeal\. ori s\ plece st\p`nul. dac\ se poate. maidanez sau comunitar. Mai bine s\ vorbeasc\ despre asta chiar cei direct implica]i: . hau-hau... angajat al serviciului de ecarisaj.P\i. Mai mult. Fi]i pu]in mai explicit. ademeneala... Deci..Vre]i s\ spune]i c\ dumneavoastr\ prinde]i [i c`inii cu st\p`n. face murd\rie.. La noi nici nu prea conteaz\. cum a]i zis c\ pomeneam adineauri. hau-hau. care este. de c`nd cu 169 . domnu’! Dac\ s`nte]i amabil s\ ne r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri. latr\ noaptea. A[adar.

trebuie s\ strig “Bombonica. . acum o s\pt\m`n\ am `nt`mpinat neajunsul cu un animal de c`ine. de exemplu. sex. adic\ ras\. care-i d\ drumul p`n fa]a c`nelui [i c`nd vine.Cum adic\ s\ depind\ metodele de numele c`inelui? Ce vre]i s\ spune]i? . ha]! Motanul e refolosibil. Costic\. Dac\-l cheam\ pe c`ine. hai aici!”. cum ar veni de la coleg la coleg.{i merge... Pichi sau Bubi]\ [i strig “Zorro. umblu cu ea dup\ mine. sigur a[a-l cheam\.. culoare. Vasilic\ are un motan legat cu sfoar\. nume. . asta-i! Merge.{i cum [ti]i numele c`inelui pe care vre]i s\-l ademeni]i? A]i adunat `n prealabil informa]ii de la oamenii din cartier sau cum? . cum `i zice]i dumneavoastr\.Deci. . .Cip Ie[an comunitatea european\. . Bombonica. tot de exemplu. Pichi sau Bubi]\.. nu se las\. de un exemplu. am strigat patru zile [i nop]i la el [i de-abia 170 . Numele care le strig. hai aici!”. eu am metoda c\ s\ strig la el “Zorro. vreau s\ spui c\ dac\ pe c`ine `l cheam\ Zorro. dar `nt`mpinez [i neajunsuri. deci. am `n]eles c\ urmeaz\ s\ ademeni]i c`inele. Cum face]i asta? . miorl\ie. se fere[te. eu le iau din cartea de telefon. adic\. a `nv\]at s\ fac\ ca m`]a.Asta facem cu feluri specifice.. eu `ncerc prin `ncerc\ri repetate.Dumneavoastr\ ce metod\ folosi]i? . vai de capul nostru c`nd `ncep \[tia a l\tra. cum e el.Dup\ opera]iunea de p`ndeal\. De exemplu. nu vine.. merge? .Ei.P\i. care depinde de felul c`nelui. la noi conteaz\ s\ iese ei la num\r.. care uita]i. dec`t c\ ca s\ ne lu\m [i noi banii. hai aici!”. Strig mai multe nume: la care ciule[te urechile. A[adar. miaun\. c\ s-a `nv\]at de-acuma..Eu combinez de la caz la caz diferite metode diverse. dac\ m\-n]elege]i.

Popescule!” [i-mi d\ de-o bere-dou\. dar exist\ [i zone `n care topirea z\pezii provoac\ fenomene dintre cele mai pu]in dorite de localnici. Eu. [ti]i! .Da.c\ \[tia [i mu[c\. c\ a[a ne-a `nv\]at la instructaj. `n audien]\.Dup\ ce prinde]i un c`ine. Desigur. a[a c\ face care cum `i vine p`n minte sau la m`n\.Dup\ ce prind un c`ne.Mersul Trenurilor la Popescu Ghe. sirene. tr\im. de exemplu. Asta le fac eu! *** . . mai ales c\ tot Popescu `mi zice [i mie de la botez. S\ trecem [i la subiecte mai optimiste.. `i mul]umim colegului nostru aflat pe teren [i `i dorim s\ rezolve oarecum problema.Cum. s\ m\ mu[te . `mi devenise ca un frate.Dar l-a]i prins? . dup\ cum bine se [tie.Ce s\-l mai prind. ne `mprietenisem. pentru c\ anotimpurile se succed inexorabil.apoi le tatuez de la caz la caz ancore. caremi zice “Brava. c\ dup\ patru zile [i patru nop]i ne cuno[team bine. deci dac\ l-am prins. Viorel de pe Sulfinei pai[pe. m\. Dup\ care lu\m c`nii [i-i tatu\m. . a ciulit urechile. Dragi telespectatori. asta nu ne-a mai zis la instructaj.~n ce fel tatua]i c`inii? Le inscrip]iona]i un num\r pe ureche sau cum? . ai laviu. necum. bloc Barbu opt.. un 171 . ce face]i cu el? . `ntr-o ]ar\ a contrastelor de tot felul. n\me]ii au pus st\p`nire pe p\r]ile carosabile.. . inimi cu s\geat\ sau le fac desene cum poart\ tineretul pe geci: usa. `l leg la bot [i labe cu batista s\ nu m`r`ie c`nele. ~n anumite regiuni.. dac\ `l prind eu pe el [i nu m\ prinde el pe mine de picior. deoarece am v\zut acum pe monitorul din studio c\ ni[te c`ini tocmai `i dau t`rcoale. cum s-a mai `nt`mplat. dup\ cum a]i putut vedea. cum ar fi inunda]iile. `l duc la domnul primar.

Da. nu am auzit. Ap\ `n stare solid\. `n ultima vreme. Dac\ nu poate. mai mul]i localnici se leag\n\. ai leg\tura.. de fapt. c\ toate clipocesc `n jurul meu. inund\. ~n jurul meu. pentru a ne spune cum a fost rezolvat\ problema viiturilor de la munte. Costele.Cip Ie[an alt coleg de-al nostru.Au mai fost asemenea inunda]ii aici. O ap\ `n stare solid\ devine din nou lichid\ c`nd se `nc\lze[te... care e alunecoas\ [i nefamiliar\. dec`t mai mult cu sc\ldatul vara. c`nd curge. Eu. domnule primar Andrei Marin. plutesc. c\ s-a spart o ]eav\ 172 . `n ap\. .M\ scuza]i. Ca s\ parafrazez ni[te scriitori.A mai fost acum doi ani.Eu cred c\ dac\ m\ mai enerva]i cu poante proaste. chiar cu primarul: domnia sa tocmai plute[te al\turi. s-a `nc\lzit la noi `n jude]. Acum. aceste troiene de z\pad\ s`nt. Eu stau `n mijlocul lor. nu vede]i? . tot un reporter special. de vorb\ cu c`]iva dintre ei. Numele dumneavoastr\.. la dumneavoastr\? .De ce. nu crede]i? . `n cazul de fa]\: . `ntr-o ambarca]iune improvizat\ dintr-o cad\. care curge pe unde poate. [i mai ales c\ m\ vede]i acum `n cad\. fiindc\ v\ g`ndi]i deja la urm\rile acestui dezastru? . S`nt nec\jit acum. a[adar `ncerc\m s\ `l abord\m. iar apa `n stare solid\ din troiene s-a transformat `n ap\ lichid\. m\ tem s\ nu r\cesc. `n sediu. la r`u.. `n rest. se potrive[te perfect `n context. da.Bun\ ziua. Acum. ap\. Marin. se afl\ `n aceste clipe la fa]a locului. “A aborda” pare cel mai potrivit verb. Costele! Costeleee! *** .... Eu nu prea obi[nuiesc. nu v\ mai r\spund. mai exact pe autorii manualului de fizic\.

s\ nu mai intre apa `n sat? B\nuiesc c\ [i pe dumneavoastr\ v-a inundat. a disp\rut.. s-a udat dosarele.}\ranii. 173 . apoi c\ nu te mai scoli diminea]a s\ dai ap\ la vac\. [ti]i. f\r\ [edin]\. nu mai era motiv de trimis ajutoare. nu-i a[a? .. c\ nu se g\seau garnituri de pai[pe. Mai `nt`i c\ s-au astupat f\r\ investi]ii gropile de pe str\zi [i uli]e.. Lumea e chiar bucuroas\ c`nd se inund\. oamenii din sat. .. P`n\ la urm\. {i atunci.....De-abia acum. c\ s-a dizolvat singur.. .Nu era mai bine dac\ din ajutoarele primite construia]i diguri. nu? . . poate o fi mai bine. Ast\-var\. mi-am adus aminte c\ a mai fost. la aproape dou\ decenii de la Revolu]ie. ce spun de necazurile care s-au ab\tut pe capul lor? S`nt `ngrozi]i. Noi acum ne bucur\m c\ s-a dizolvat `n sf`r[it CAP-ul. Fiecare are pe[te `n cas\ nu numai la zilele de dezlegare [i nu doar `n frigider. [i dac\ nu mai inunda. Despre alte inunda]ii de pe la noi..Iar copilul ce f\cea? Sau l-a]i evacuat din timp. care am ap\ la robinet.Ei s`nt `ngrozi]i de cum s-a `mp\r]it p\m`ntul. c`nd a curs trei s\pt\m`ni. care mi-am f\cut cas\ nou\ din ele.. s-a `nmuiat chirpiciul de la fostul sediu. eu am fost singurul \sta. cu legea.Mersul Trenurilor [i m-a inundat. care m-a]i `ntrebat. s-a topit [i sa dus.. cum `i spune. sinistrat. ne-a trimis ajutoare de la Guvern.. nu? . la porci. a]i organizat [edin]\ de dizolvare? . nu se mai d\r`ma casele. vrem [i s\ schimb\m numele satului `n Mica Vene]ie. c`nd cu ]eava spart\. acuma nu mai inunda apa de la r`u. Eu am prins azi diminea]\ un crap uite-a[a `n camera copilului.Nu. `n loc s\[i fac\ lec]iile.. a fost cu ci[meaua din fa]a [colii. c`nd a venit apa..Copilul se juca pe hol de-a b\t\lia naval\. [i dac\ nu se mai d\r`ma casele.P\i nu. c\ casa aia care am f\cut-o e la ora[. Iar dac\ f\ceam dig. de exemplu. nu ]in minte.. Mai recent. .

afla]i `n nevoi. care nepot `n cad\ de baie. cum\tru.. Ecaterina Samurache. adic\ fiecare pentru el. c\ cum trecea cortegiul. .. iar soacr\-mea.Ceilal]i s\teni cum fac fa]\ inunda]iei. nu `nhumare. Deocamdat\ v\ spunem la revedere [i v\ a[tept\m m`ine.. a]i aflat. c\ a disp\rut cinstea rom=nilor! *** .. Cu aceast\ ocazie. prin urmare. la cump\r\turi. mai ales coliva. a lui s\ fie.. da’ un exemplu tot dau. De un exemplu. fuse [i se duse.. care cum\tru pe cauciuc de tractor. cum se descurc\? . prin satele din aval. Dac\ vi-i zic pe to]i cum fac fa]\ se usuc\ apa. ce s\ spui.. anun]\m c\ postul nostru de televiziune angajeaz\ noi reporteri speciali. a dat un val mai mare.. c\ exist\ `n ]ara noastr\ nenum\ra]i compatrio]i afla]i `n primejdie. cine o g\si-o. pentru un nou jurnal informativ! O sear\ c`t mai pl\cut\ al\turi de noi! 174 . La caz de dezastru. Soacr\-mea e dus\ cu pluta.Dragi telespectatori..P\i. Acu’. care plutea `ntr-un [ifonier cu trei u[i. Fuse. cam ca pe la noi. dar n-a mai fost. cu trei ore `n urm\ l-am v\zut pe F\nel..Familia cum se descurc\ `n asemenea condi]ii? .. frate. a luat sicriul cu baba [i pluta cu colaci [i coliv\ [i. s\ fiu mai exact. nu cred c\ ne-o mai d\ `napoi.P\i. na. nevast\-mea a plecat la ora[. care vecin sau cunoscut pe mese sau dormeze. nu mai ]ii cont de rud\.Cip Ie[an .. Azi diminea]\ a fost `nmorm`ntare `n sat. a murit o bab\ de 97 de ani. la aceea[i or\. cum ar veni \sta de aici. au sc\pat-o la vale. `n albia de rufe. `n vreme ce s\raca nevast\-sa se chinuia pe o noptier\ f\r\ sertare. ar trebui s\ zic scufundare.

noi neam `nceput s\ ne bulg\rim cu bulg\ri [i dupaea am f\cut [i un uom de z\pad\ mai ezact un domn de z\pad\ c\ am tras to] deodat\ `n domnu director care trecea pea-colo [i lam astupat de tot dupaia iam f\cut p\l\rie d`n g\leata de gunoae. Tot ieu `m-i mai place earna finc\ eri c`n a-m vrut s\ facem 175 . Alant\eri mam dus la [col\ une nea scos `n paoz\ domna profesor\ ca s\ cur\]im curtea de troene [i dupaea s\ f\cem un uom de nea specific v`rstii noastre. C`n so dezge]a poate c\ ese da nu prea crec\ finc\ noaptea a fost ger [i eri s\ `nt\ris\ ca peatra domnu director. {ii noi am f\cut ge]u[ `n carter `n fa]a la magazinu une ese vecini mei cu saco[ile da na c\zut nimenea pe iel dec`t pu]in de tot [i nu sa lovit tare c\ zicea [i nenea de la anbulan]\ c\ sigur scap\ mo[u dac\ se `nt`npl\ vre-o minune [i are zile la v`rsta lui.Mersul Trenurilor File din jurnalul elevului Nelu earna bucuria copilor a venit earna! copii veseli ese la joac\ pe derdelu[ se d\ pe gea]\ se bulg\re[te sau face uameni de z\pad\. mia `-mi place tare earna bucuria copilor finc\ acu po] s\ zv`rlu cu bulg\ri [in nenea grigoric\ adimistratoru s\ caz\ pe gea]\ s\[ rup\ g`tu finc\ ma p`r`t la p\rin] c\ am dat `n iel cu pra[tea c`n punea antena dea c\zut dupe balcon.

Dupaiea a vrut ptr. earna ieste cel mai frumos anotinp al sezonului plin cu bucuri ptr. A venit [un dom doctor b\tr`n cari `n loc s\ m\ `ns\n\to[eze sa apucat s\ asculte muzic\ c\ [ia b\gat `n ureci ni[te cauciuce de la stestocop care avea la cap\tu cel\nlant o tobi]\ mic\ care am b\tut ieu `n ia cu bob`rnacu dea s\rit `n sus domdoctor. to] copii [ii chear ptr ieu mai ales c\ finc\ mam udat la s\niu[ [ii mam r\cit la nas [ii nu mai m\ duc la [col\. La poreclinic\ iera frumos [ii ma dus la o tante doctor\ care mea b\gat ternometrul ca s\mi ieie tenperatura da mam spereat c\ de ce s\ meo ieie c\ dupaea ieu cu ce r\m`i dac\ meo ea f\r\ s\m-i dee nimica la scimb [ii a mai vrut s\mi iee tensiunea [i pulsu care eam zis c\ i le dau numa pe do\ gume de amestecat cu surprize. c-um mam `nboln\vit de grip\ [i ma dus la poreclinic\ Dup\ ce mam udat la joac\ p`n z\pad\ mam molipisit de grip\ [ii ma loat cu tenperatur\ la subra] [i cu str\nutat d`n nas care i sa f\cut grea]\ lui tata c`n ma v\zut cum `mi curge `n tinpu mesii [i m\ sm`rc`i deaea ma dus mama la poreclinic\ ca s\ m\ `ns\n\to[ez dinou. ca s\m-i fac\ injec]e da ieu am fugit pe sal\ [i iel dup\ ieu cu siringa `n m`ni noroc cam v\rsat pe hol ni[te pastili rotunde [i 176 .Cip Ie[an un nene de z\pad\ pe delu]u de l`ng\ parcale nea lunecat bulg\rle cel mare pe derdelu[ `n jos [ii sa f\cut [ii mai mare [ii mai mare [i crec\ se f\cea c`t blocu dac\ nu se sp\rgea de tanti marcica femea de servici care m\tura p`n fa]\ a[a c\ finc\ iera plin\ de om\t na mai trebuit dec`t ca s\i pui un morcov `n gur\ c\rbuni la ochi c\ m\tur\ deja avea `n m`n\ da dup\ juma de or\ nea m`ncat morcovu.

Mersul Trenurilor colorate ca alunecat pe iele domdoctoru dea c\zut pe trepte `n jos [i na mai ]ipat. ieu iam f\cut do\ injec]i cu ap\ [i una cu cerneal\ [am plecat acas\ cu corcanu [i vinu care mia mea pl\cut la poreclinic\ c\ mam f\cut s\n\tos dupaea cu vin fert [i mai am loat deacolo un bisturel carei bun la cur\]at nuci [ii mai am [i ni[te seringe care le duc la [col\ s\i fac s\n\to[ [i pe colegi mei. La munte mia mea pl\cut tare cu telecabina c`n am urcat to]i la caban\ finc\ de fric\ c\ era mai sus ca pe bloc la noi mea venit pi[u [i crec\ t\etorii de lenmne care era dedesupt a crezut c\ plo\ [i nu nea nimerit c`n a sv`rlit cu 177 . cu p\rin]i mei l-a caban\ Ma dus p\rin]i mei `n escurse la munte une am mers cu trenu care meam f\cut curea d`n pele de cefere c\ a[a scria pe ea [ii mam amuzat deam scuipat pe geam de lam nimerit pe un nene d`n alt conportament care fuma cu capu afar\ da ie vina lui c\ dac\ na citit c\ ie periculoso sporgersi iaca cea p\]it. Dupaia cum fugeam ieu s\ nu m\ prinz\ infirmerii c\ striga c\ ce iam f\cut lui domprofesor mam ascuns `ntro odae de raze care era `ntuneric [i un fel de ca un dulap care mam b\gat `n iel da sa spereat o tante dea le[nat finc\ mia v\zut pe un ecran schiletu care mi[ca c\ tocma m\ scobeam `n nas cu picsul. `ntrun cuer era ni[te halate albe care meam loat [i ieu unu [o bonet\ [i meam pus [ii o p`nz\ la gur\ ca s\ m\ ui] `n oglind\ s\ v\z dac\m-i [ade bine s\ m\ fac doctor c`n oi fi mare da finc\ iera `ntuneric [i nu mam v\zut bine a-m e[it pe coridol une ma loat dou\ infirmere [i mea zis hai domdoctor ca venit pacentu de la ]ar\ dea adus corcan [o damijan\.

Voi mai scrie `n jurnalu meu da nu acuma c\ ma strigat nenea cabaneru s\mi arate ce pu[c\ frumoas\ are cu care tocma vrea s\ trag\ `n eu. ~n codru mam `nt`lnit cu ursu mo[ cr\ciun sau mojmartin nu [tiu ezact cum `l cheam\ care am f\cuto pe mortu iar animalu ma morm\nit pe la urechi dup\ care ma mirosit [i a c\zut. D`n codru des am cules o veveri]\ moart\ un vezure tot mort [i iel [i ni[te ciupreci cu p\l\rie ro[e cu bulini albe care seara la caban\ nu ma v\zut nimenea c\ leam pus la fert `n oala cu m`ncare [i crec\ lea pl\cut la to] finc\ azi diminea]\ na mai e[it nimenea d`n odae de la iei. Nea cazat `ntro odae cu mai multe paturi ca cum e la caban\ [i cu al] cinci turi[ti care c`n mam desc\l]at a mai r\mas numa doi care le[inas\ pe pat da a plecat [i iei dup\ ce ia trezit cu ap\ rece de isvor a[a c\ mama ma pupat de bucurie finc\ care c`n a plecat [ia uitat bagajele [i borseta.Cip Ie[an toporul dupe noi. Am dat o roat\ `n juru c\b\nii une cre[tea petre [i flori de col] d`n care iam f\cut o coroni]\ lui mama care c`n a v\zuto cabanerul a ]ipat de individie dea fugit dup\ eu s\ mio ieie da a lunecat pe ni[te bilu]e de capr\ neagr\ [ii era s\ caz\ `n pr\paste da sa prins deo r\d\cin\ [i la scos mai `ncolo. 178 . La caban\ era frumos [i o pele mare de urs `n holu c\b\nii pus\ `n fa]a [eminelului care mam b\gat ieu sub ia deam `nceput a morm\ni mor mor mor cum face ursu de sa le[inat to] turi[tii. Dup\ ameaz\ am e[it `n p\durea de la munte care era cu copaci `n ea [i cu animale s\lbatice care c`n ma v\zut a luato la fug\ [i am mai v\zut un isvora[ cu ap\ rece [i linpede care am mai f\cut ieu alt isvora[ l`ng\ el une a venit s\ se ad\peze un cerb care dup\ aea f\cea numa huu huu [i se izbea cu coarnele de copaci.

179 . g\le]i care mia mea pl\cut la cules finc\ c`n am mers cu p\rin]i mei s\l vedem pe bunicu `n arest la postu de poli]e am luat un pistol d`n seltar cu care moi juca foarte frumos `n prima zii de [col\ s\ trag `n tanti `nv\]\toare. Am mers `n via cu struguri care mea zis s\ culeg de s\i pui `n g\leat\ care eu prima de toate am m`ncat struguri p`n\ mea venit de la burt\ c\ era stropi]i deci mam ascuns ca s\ fac `ntrun vece care am aflat dupaia c\ era coliba lui nenea paznicu dela vie. C`n ma v\zut bunicu sa bucurat c\ avea pastilile la iel [ii na mai f\cut h`u ca vara asta c`n la dus la dispensar de ia pus masc\ de ocsigen la gur\ [i iam `nv`rtit ieu robinetu de sa umflat bunicu ca balonu. {ii bunica sa veselit de vizita mea da a scoso mama d`n cote]u purcelulului [i ia zis c\ ma adus s\ ajut la cules strunguri d`n vie a[a c\ bunica a l\sat furca jos. Bunica mea zis c\ m\ ho]ule ai furat g\le]ile vecinilor s\ vez tu ceo s\ p\]e[ti numa bunicu sa bucurat c\ a zis c\ le vinde de cunp\r\ rachiu d`n iele c\ tot nu sa f\cut anu \sta recolt\ ca b\tut piatra [ii ce sa mai f\cut a trecut tractoru de lea stricat. Dup\ do\ ore pe bunicu la luat nenea plutoneru de la s\ltat ptr. Noroc c\ nu ma prins s\ m\ ba]\ finc\ mam ascuns sub tractor de iam `npins d`n gre[eal\ cu picioru peatra de la roat\ care sa pornit la vale [i peste nenea pasnicu [i peste colib\ plus al] oameni care culegea `n vie. P`n\ seara am cules do\ze[i7 de g\le]i `n special din plastec ro[ sau albastre care nu se uita la ele uaminii.Mersul Trenurilor cu bunici mei l-a cules de strunguri Finc\ a venit toamna care ieste anotinpu hanbarelor pline de bucate ma dus p\rin]i mei la bunici la ]ar\ s\i ajut\m la cules de recolta rodnic\ a toamnii.

Cip Ie[an 180 .

au t\iat cu bricegele mu[amaua canapelelor. tot necunoscu]i r\m`n [i urma[ii lor. Tot aici apare [i [eful Jenic\. pe tema asta. au stricat pedalele closetelor din vagoane [i au ad\ugat fotografiilor `nr\mate de pe pere]i detalii neru[inate. din care afl\m cam care este rostul trenurilor pe lumea asta. de-a lungul veacurilor. care au furat perdelu]ele. iar cu prilejul unui simpozion interna]ional. 181 . au dotat vagoanele cu perdelu]e murdare. `n special. c`]iva respectabili cercet\tori s-au `nc\ierat `n holul unei institu]ii seculare. dar nu prea mult. de progres. Suna]i la gar\” Primul capitol. Printre anonimi se num\r\ cei care au montat pl\cu]ele inscrip]ionate cu tradi]ionalele “E pericoloso sporgersi” sau “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii”. canapele `nvelite `n mu[ama. Cu at`t mai pu]in se cunosc numele celor care.Mersul Trenurilor Mersul Trenurilor . Nu se [tie exact nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i: locomotiva ori calea ferat\. din dorin]a de mai bine.Roman diesel-electric Motto: „Angaj\m personal.. cuiere [i fotografii `nr\mate pe pere]i. unii speciali[ti `n probleme de tehnic\ se contrazic [i `n zilele noastre. au rupt cuierele. `n general. [i al personalului 89890. ap\r`ndu-[i principiile..

182 . diesel. a doua zi dup\ inventarea trenului sa g\sit cineva care s\-i adauge vagonul restaurant. care prezint\ mai multe subspecii. Vagoanele pentru c\l\tori formeaz\ o specie aparte. nici m\car [ansa de a cobor` din tren mai aproape de gar\ [i de peron nu i se ofer\ pasagerului simandicos. apoi. Pe acelea[i [ine pe care au alunecat lin [i parfumat aristocra]ii pasageri ai Orient-Express-ului s-au `nghesuit. cu aburi sau cu alte chestii. fiindc\ dispunerea vagoanelor e hot\r`t\ de for]e situate mai presus de `n]elegerea unui c\l\tor obi[nuit.. ~n zilele noastre exist\ trenuri de marf\ sau de pasageri. apartenen]\ politic\. locomotiva ori calea ferat\.Cip Ie[an A doua zi dup\ ce s-a inventat fotografia. unii au f\cut prima poz\ cu femei goale. dieselelectrice. puse `n mi[care de locomotive electrice. v`rst\. Se poate b\ga m`na `n foc c\ al doilea film realizat vreodat\ `n istoria cinematografiei a fost unul interzis minorilor. cu bufet. sco]`nd un ]\c\nit universal. av`nd destina]ii dintre cele mai diverse. bere rece [i ciorb\ de burt\. dar mai mult ca sigur. indiferent de sex. etnie sau buget. garniturile cu solda]i `n drum spre front. vagoane pentru to]i. omul de afaceri sau n\zurosul parlamentar c\l\tor la clasa I ajunge la destina]ie `n acela[i moment [i cu aceea[i `nt`rziere ca simplul cet\]ean a[ezat pe valiz\. Dup\ cum spuneam. Calea ferat\ reprezint\ ast\zi o oaz\ de egalitate social\: de[i a pl\tit mai mult. dup\ care. M\car la avion e mai simplu: `n caz de coliziune frontal\. cei de la Business Class. studii. Exist\ vagoane de diferite modele. pe culoar. cei care mor primii s`nt pasagerii de pe scaunele din fa]\. nu se [tie nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i. {i. m\rimi sau culori. zdruncin`ndu-se. ras\. trenurile cu brigadieri [i vagoanele scorojite ale personalelor de naveti[ti. Pe c\ile ferate din `ntreaga lume circul\.. iar g\rile `n care se schimb\ locomotiva [i sensul de mers s`nt multe [i necunoscute. religie.

prin jurul s\u treceau ca ni[te particule `n mi[care brownian\ c\l\tori cu geamantane. fiindc\ vehiculul nu avea nici claxon. `n schimb. iar dup\ c`teva luni.doar c`]iva patroni de magazine mixte amenajate `n garaj sau de bufete comunale mai merg la ora[. merge? Ce face \la micu? 183 . rezolv`ndu-se astfel [i problema aprovizion\rii pe traseu. Are. nea Jenic\! Merge. Rezultatul `nregistrat a fost pozitiv. [eful de tren Jenic\ se uita la ceas.Mersul Trenurilor *** Trenul personal 89890 are vagoanele verzi [i murdare [i nu are Business Class. deoarece cu el nu c\l\toresc prea mul]i oameni de afaceri . unii r\m`n de p\rere c\ ar fi fost mai nimerit un vagon-cistern\. o persoan\ cu sim] practic din conducerea regionalei a lipit de restaurantul pe ro]i [i un vagon de marf\. dup\ marf\. c\ n-are fr`neeee!”. Acesta `[i `ntrerupse discursul pentru a-[i trage sufletul [i a striga: . ad\ugat `n mod excep]ional pentru c\l\torii care p`n\ atunci tr\geau semnalul de alarm\. *** Pe peron. vagon restaurant.. oprind garnitura `n dreptul tuturor bodegilor z\rite pe geam.Hai noroc.. gen]i [i saci sau `mping`nd c\rucioare de butelii. To]i se d\dur\ `n l\turi pentru a face loc unui electrocar plin cu bidoane [i condus de un cet\]ean care purta dup\ ureche o ]igar\ bo]it\ [i care f\cea din gur\ “Bibiiii! Ti-tiii! Ni-no-ni-no! Ferea.

Cip Ie[an 184 .

acum `mbr\cat `ntr-o salopet\ murdar\. Se mai `nt`mpl\ lucruri din astea. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. Sfin]ia voastr\? 185 . Nu i-au g\sit inima! . lucruri pe care omului nu-i este dat s\ len]eleag\. Primul fum\tor. . c`nd l-au dezgropat. Forfota g\rii se domolise: pasagerii. mo[ul. Au c\utat cumnatul [i cum\trul s\-i scoat\ inima. Sub banchete. a[tept`nd s\ aud\ fluierul pentru a[i lua r\mas bun de la rudele r\mase pe peron [i pentru a scoate sticlele. da’ c`nd l-au dezgropat? vru s\ [tie al doilea fum\tor. Aurel L\tunoi. . ridicase tonul. s\ le treac\ de moroi: ei. s-o ard\ [i s-o bea. ra]ele. parc\ dormea. S\ spuie [i p\rintele: nu-i a[a. dar c\lcat\ impecabil. veni]i `n gar\ cu ore `nainte. un 6 desenat cu creta [i sem\n`nd cu un G sau cu jum\tate de perj\. g\inile.Mersul Trenurilor Popa Serapion T\m`ie poveste[te p\c\to[ilor despre parastase [i z\d\rnicia celor p\m`nte[ti .Deci. n-au g\sit-o.Dup\ [apte ani. la parastas.printre care. s\ nu piard\ trenul. Pe holul vagonului 6. economia exagerat\ de ap\ curent\. cu p\l\ria pe piept [i bani pe ochi. g`[tele [i curcanii `ncetaser\ s\ se mai zbat\ [i `ncercau s\ socializeze pe limba lor de or\tanie. plutea fum de la trei ]ig\ri proaste. puii pr\ji]i [i ou\le r\scoapte din gen]i.P\i. iar acum fumau pe culoar. `mpro[ca scuipat cu tutun [i r\sp`ndea miros de transpira]ie c`nd `[i `nt\rea spusele prin gesturi. zic eu. un gras cre] [i must\cios. se urcaser\ `n vagoane.

. nu conteaz\. mic\ e `n]elegerea omului [i multe s`nt c\ile Domnului. ce. iau eu din toate. p\rinte. ca la mort. ~n cas\. nu m\ vedea nimeni [i dac\ m-ar fi v\zut. vinuri de vreo trei feluri. pui frip]i. Una cu nas mare. `ncepu p\rintele Serapion T\m`ie. Era a[a. [ti]i decorul. numai mirii lipseau. Adic\ nu eu. coliv\. ci specialistul din mine v-o spune. m\ trage de m`nec\ o bab\. colaci [i fum de lum`n\ri. . fac treaba. . cum s-ar spune. fiind singurul pop\ din zon\.. . aglomerat.Fiilor. icre. eram mai demult. motorin\ din conducte sau alte roade ale ogoarelor. avea clientel\ numeroas\ [i era considerat o autoritate mai presus dec`t cele locale .P\i. la un sf`r[it frumos de septembrie. vin de poman\. c\ e mas\ mare. c\ era parastasul ca la nunt\. scobit\ [i 186 . M\ `ntorc la mort. ]uic\. trec`ndu-[i din c`nd `n c`nd m`inile prin barb\. la un mort. `[i tr\ise traiul. dup-aia hai `napoi. c\ mai e p`n\ fluier\. maionez\. rude.Cip Ie[an *** Cel de-al treilea pasager de la geam purta hain\ preo]easc\ [i tr\gea cu poft\ iarba-dracului. v-o spun eu. plin\.de care oamenii se cam fereau. mai ales c`nd mergeau noaptea la cules p\pu[oi. nu zic nu. m\ `nfig eu singur. albinele `nc\ mai zumz\iau. b\tuse nou\zeci. unde era `ntins\ masa mare [i. nu? Deci. purcel. zi-o. `l ducem la ve[nicul domiciliu. Ei. salate. oricum. Parastasele astea nu-s de glumit. Le-am zis c\ mai bine ies la aer p`n\ `n ograd\. jale. Mort-mort. nu? Adic\ VIP. Serapion T\m`ie `l slujea pe Dumnezeu la bisericu]a din spatele g\rii. pui [i pulpi]e. c\ doar unu-i popa. se rugar\ cei doi de fa]a bisericeasc\.Ca s\ dau doar un exemplu. hamsii. C`nd m\ `ndreptam eu din nou spre salate. cu ni[te ani `n urm\. o boare pl\cut\.

au mai le[inat `nc\ vreo trei b\ie]i. se `ng\lbene[te [i \sta [i cade peste Titi. M\ trage deoparte [i-mi zice la ureche. baba. Ei. adic\ de ce s\ nu m\n`nc?”. se face mas\. ai visat strigoi. merg eu la un parastas de [apte ani. p\rin]ele. Titi. p\rin]ele. Frate-su.P\i. s\ nu pui gura pe bucate!”. fuga s\-l ajute.. deh. M\ uit `n groap\ [i m\ ia groaza. poate or fi fost ceva gaze. Ei. paharele [i tac`murile `n cad\. ce era. s\ nu m\n`nci. rudele. m\ apropii [i eu s\ v\d cauza. p\rinte. cic\ “P\i nu.Da’ ce-i. f\. p\rin]ele. cic\ “P\rin]ele. Atunci i-am `n]eles eu pe bie]ii b\ie]i. atunci l-am v\zut pe dom’ Titi cum se face ca lum`n\rile [i le[in\. dup\ ce i-am stropit cu ap\ [i s-au trezit. ce-are cada lor din baie. “Ce-i. sicriul. atunci am fost eu bolnav [i am z\cut dou\ luni.{i totu[i. au sp\lat farfuriile. au sp\lat mortul!”. p\rinte. d\ capacul la o parte s\ scoat\ oasele. stai a[a c\ viu!”. cum e cu parastasele de [apte ani.. [i tot acolo au ]inut [i sticlele la r\cit!”. “Titi.. Ei. c\-l [tiam pe mort cum fusese la via]a lui. c\ \[tia. ce era acolo? Se f\cuse moroi. ca s\ fac\ economie. bine. c\ tot nam priceput? `ntreb\ primul fum\tor. se d\ de poman\. c\ `nainte.Mersul Trenurilor galben\ la fa]\. . vampir. c`nd se scot ciolanele din groap\ [i se spal\ cu vin... stimate pop\. tot `n apa aia. de ce. cum? Deci. ce mai r\m\sese din el. nu? 187 . . iar Titi. [ti]i cum e. Tot a[a.. se aude cazmaua `n lemn. emana]ii. nu?”. crezuse c\ i s-o fi f\cut r\u. La care ea. mai r\m`ne sau nu mai r\m`ne inima. Stau eu [i a[tept s\ termine b\ie]ii care s\pau `n cimitir. o cucoan\. poate n-o fi de import. nu m`nca. . dup\ c`teva minute `n care nu f\cu dec`t s\ se scarpine. ce-ai p\]it. Eu m\ tot g`ndeam la alea de pe mas\ [i am `ntrebat-o “Ce-are. iar atunci `mi zice baba c\ “P\i are. cu jacuzzi. de ce nu-i bun\. f\. privind cu grea]\ `n jur. la ceva vreme dup\ aia. ce s-o fi `nt`mplat. {ti]i cum e la [apte ani. tot gropar [i el. groparul. ai ]`n]ari acas\.

P\rintele Serapion T\m`ie din vagonul 6 scoase dintr-o t\g`r]\ roz imprimat\ cu `ndr\gite personaje din desenele animate c`teva prescuri [i `ncepu s\ le molf\ie. iar trenul personal 89890 porni cu o smucitur\. un alt domn . ca dou\ pungu]e lucioase! Titi [i \ilal]i gropari. de exemplu. Ceva mai `ncolo. a[a.tocmai sc\pa pe geamul larg deschis al unui alt compartiment.`nt`i accelerat\. {eful de gar\ Anton Fluiera[ fluier\ luuung din ]ignalul primit pe inventar. se ridicau ]`]ele femeii. dar efectele sale au fost multe. 188 . dac\ n-au v\zut silicoane la via]a lor. trei geamantane [i o damigean\ au c\zut din locul lor special amenajat peste Zamfira C\r\u[u.. iar noi afl\m cum nu trebuie zugr\vit\ o cas\ [i de ce e bine s\ fim corec]i cu me[terii. 87 de ani. ~n vagonul 4. bre? Mai r\u! Din bab\ r\m\seser\ oasele curate.Cip Ie[an . dar `n aceea[i clip\. apoi `n m`na vecinului. peste coaste.. `ncheie popa. Smucitura asta a fost una singur\. un pechinez numit Bubico. Prin urmare.cu gambet\. apoi oarecum uniform\. Trenul pleac\. care adormise deja. [i deasupra. pasagerii au sim]it c\ trenul s-a pus `n mi[care . ~n vagonul 2. respect`nd legile mecanicii newtoniene. din cauza aceluia[i [oc. un domn care `[i scosese s\ m\n`nce ou\ fierte cu ro[ii de cum urcase `n compartiment [i-a `nfipt furculi]a `n ochi. mai cu o g\in\ sau o furculi]\ `n ochi. ca dup\ [apte ani.N]]]! Ce vampir. tu[ind cu sub`n]eles. pantaloni `n dungi [i musta]\ `n furculi]\ . sc`r]`ind pe [ine. normal c\ i-a apucat. mai cu o valiz\ `n cre[tet.

am f\cut. punem faian]\. Sfin]ia-voastr\. `mpu[c `n beton. Asta `mi aminte[te de o enoria[\ din parohie. “Hai. Le-ar fi cusut `n loc de perni]e. cu var. la palton. d\m cu glet. umplu bor[ sau ]in eviden]a contabil\ pe la firme.. c\ avem comand\. oricum ai luao. pe la c`te unul-altul. Plus c\. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. nu-i frumos s\ g`nde[ti a[a. repar aparatur\ audio-video. privi Aurel la ceas [i aprinz`nd `nc\ o ]igar\.. s\-l scot pe Necuratul.. la soacr\-mea. Dac\ e nevoie. le sp\lam [i le d\deam lui nevast\mea. m\ritat\ cu un me[ter de pe la noi. a[a.Mersul Trenurilor * * * . Stela Gresie. are o poveste lung\. Aurele. |la m\ cheam\. . oamenilor de r`nd. Deci.... cas\ proasp\t v\ruit\. tai lemne. p\rinte. adic\ mare p\cat se cheam\. rosti ca pentru sine Aurel L\tunoi. nu chiar a[a de lung\... miroase a groap\. p\catele mele. are microbi. da’ cum intrai. c\reia `i intrase dracul `n cas\. deci? Eu. oarecum curat\. am ref\cut.Nu-i baba aia care cre[tea bibilici `n baie? Cu casa mov-liliachiu. Silicoanele babei. tot mirosea. r\spunse printre `mbuc\turi popa T\m`ie. nu e igienic. baba respectiv\ are o fiic\. De fapt.Deh. [i pucioasa aia a dracilor. M-au chemat acolo s\ fac exorcizare. eu zugr\vesc. dac\ eram acolo. pun dibluri. . tot profanare. odat\. Deci.Fiule. {ti]i. c\ multe lucruri ne s`nt ascunse nou\. fiindc\ fapta asta. cum sim]eai pucioasa diavoleasc\. care avea nevoie. pun lipitori. Venera N\t\r\u. acum vreo doi lucram tot cu ziua. ne-am 189 . le luam acas\. de care vorbe[ti matale. P\cat s\ se piard\. nu? H\! P\i. dac\ m\ cheam\. tot nimic. vorba aia. `ncepu el povestea nu chiar a[a de lung\. Se vede.

ce-ar fi f\cut oricine `n locul nostru? Normal c\ Gresie. s-a mai uitat. a s\rit la c\mar\.. dumneaei se uita cam c`[. Pe mine nu m\ v\zuse. ar fi b\gat-o cu capul `n var de drag.Ei. c\ vine cu agentul. preg\ti]i. cu c`rpe la nas [i gur\. c\p[unic\. zicea ceva. a[a. fiindc\ ascunsesem repede sticla cu vin `n g\leata cu var. Noi. Ei. [i atunci ce-a]i f\cut? `ntreb\ popa Serapion T\m`ie. c\ s\ nu scape gineric\ la c\mar\. Eu. Buuun! Deci.. `i scap\ o lab\ soacr\-sii [i m\ las\ singur cu bestia `n cas\. Colegul \sta al meu. Un vin ro[u. la vinul cet\]encei.. peste dou\ ore ne d\ un ceai cu pr\jiturele de cas\. c\ vai. c\ be]ivanule. c\ unaalta. Deci. cic\ dac\ tragem tare. C\ h\u..Cip Ie[an scos!”. c\ unde mi-au fost min]ile c`nd ]i-am dat-o pe fiic\-mea. Gresie se enerveaz\. Ea. pesemne c\ `l [tia mai bine pe gineric\ al ei ce b\iat bun e c`nd nu-i cherchelit.Ei. [ti]i cum se zice la situa]ii dintr-astea. c\ se l\sase `ntunericul deacum [i nu mai vedeam bine. v\dit curios. fleo[c-fleo[c cu bidineaua. cu ochii pe noi.. Noroc c\ a doua zi am plecat de diminea]\ cu o lucrare. ginerele. `njuram pe sub c`rpe tot neamul babei. baba `n u[\. . pentru praf. apoi plec ca `mpu[catul. adic\ rareori. s-a mai calmat doamna. [i p`n\ m-am `ntors. din \la de p\teaz\.. na. f\r\ pauz\. o strig\ careva la poart\. 190 . c\ numai pagub\ aduci. deci fac eu ce fac. baba cu ochii pe noi. [i cum g`ndeam noi c\ mai bine ne b\g\m picioarele [i facem ceva `n ciubucul babei. nimic. cu [mirghel. h`r[a-h`r[a. Gresie. * * * . p\rinte. Mergem deci noi la bab\ aranja]i. frec eu pere]ii. dup\ o s\pt\m`n\. s\ nu mai aud de soacra lui Gresie `n via]a mea. luasem un aconto de la doamna [i nu puteam pleca. la am`ndoi. {i deodat\. ca me[terii.

Despre personalul de deservire al vagonului restaurant.. alta. c\ pe `ntuneric n-am v\zut. Barmanul Tudorel M\sur\ [i osp\tarul Cornel Tav\ tocmai turnau ap\ `n ciorba de burt\. a[a c\ s-a amestecat vinul cu varul [i de-aia i-a ie[it babei casa movulie. Au mai venit al]i me[teri dup-aia. `nainte de-a pleca.Da. Un mo[ neb\rbierit. acum [ti]i de ce are doamna Venera casa a[a de vesel\. . `ncheie me[terul zugrav Aurel. despre direc]ii. u[a fu descuiat\. iar acum tr\geau [uturi `n u[i. Vagonul restaurant `nc\ nu era deschis. c\ ne-am b\tut joc. reu[ise s\ se trag\ aproape de o 191 . cu mirosul? `ntreb\ p\rintele Serapion T\m`ie. [i ce leg\tur\ are cu pucioasa dracilor. intru[ii erau nevoi]i s\ se descurce.. Obi[nui]ii trenului personal 89890 aveau locurile lor rezervate neoficial. da’ nu [tiu cum se face c\ pe c`t au dat. cred eu. zic eu.Da’ de ce. `ntr-un t`rziu. de[i c`]iva c\l\tori se urcaser\ `nc\ din gar\ pe sc\rile [i tampoanele acestuia. m\. n-a vrut s\ dea to]i banii. am uitat s\ v\ spun: fiindc\ baba a c`r`it c\ aia nu-i treab\ f\cut\. sensuri [i drumul omului prin via]\. ci posp\ial\. v-am zis c\ ascunsesem sticla `n g\leata cu var. au `ncercat s\ dea cu trafaletul pe deasupra. bine. Pesemne n-oi fi pus dopul bine. iam l\sat `ntr-o doz\ din perete un ou crud cu coaja ni]el spart\ [i am v\ruit pe deasupra. s\ nu vad\. c\ una. pe-at`t mai tare s-a v\zut culoarea.P\i. purt`nd o basc\ ud\ de sudoare [i tricou imprimat cu iepura[i.Aha.Mersul Trenurilor . De-aia. ce s\ uite? . iar mul]imea g\l\gioas\ de `mp\timi]i ai socializ\rii se rev\rs\ `ntr-un spa]iu mult prea mic. Ei. s\ o `nmul]easc\. Blestemul lui Gresie. .

ceas [i undi]\. de exemplu. Dup\ alte ni[te zile am plecat cu un purcel. interveni osp\tarul Cornel Tav\. a[ dori s\ ajung la Zal\u. b\usem [i m\ culcasem `n curte. Eu. iaca.De dus. o duc pe baba. nu [tii c\ nu-i voie cu animale `n tren? .Vine b\iatuuu! Un curvoa\\\.. dormeam cu punga de r`me sub cap. ..Cip Ie[an mas\. unde-ai vrea matale s\ mergi acum? . da’ nu-i \sta trenul.Da’ unde mergi. .Da’ totu[i. `n vreme ce barmanul Tudorel M\sur\ lu\ cu un gest expert sticla cu aperitiv “Cri[an” de pe raft. ca omul gospodar. . Deaia zic eu c\ nu mai [tiu unde merg. pe nevast\-mea.Cum ]i-o fi norocul.. [i am ajuns `n [an]ul din spatele [colii. aduc`nd b\uturile. Mai recent. mo[ule. cu l\m`ie. ca o pern\. la nepotu’. a[a `nc\rcat? vru s\ [tie t`n\rul angajat. da’ am ajuns cu vreo zece kilometri mai jos. Via]a e plin\ de meandre. C\ din p\m`nt am plecat [i `n p\m`nt ne `ntoarcem. f\r\ pantofi. Iar `n desaga aiasta. mo[ule.. . n-am plecat nic\ieri. cu fundul pe un sac mi[c\tor. m\ duc [i eu unde mi-o fi drumul. doar bunul Dumnezeu [tie de unde venim [i `ncotro ne `ndrept\m. Am zis s\ facem economie la un bilet. 192 . Mi-au zis c\ f\cusem scandal `ntr-un bufet [i d\dusem cu purcelul `n cap la o doamn\. {i ce duci matale `n desaga ceea. dac\-i a[a. [i m-am trezit `n arest. am plecat odat\ la g`rl\. s\l v`nd la ora[. c\ venise viitura de la munte.. cum a zis domnu’ de la masa patru! strig\ osp\tarul Tav\. la pescuit. dac\ ]ine]i mor]i[ s\ afla]i. pe care [ed io acum..Totu[i. [i comand\ un Courvoisier dublu.

o soacr\ de primar [i ni[te americani.Mersul Trenurilor Ni[te lucr\tori ai ogoarelor nu prea au chef de munc\. stau [i ei..B\i.A[a-i. fugeau peste c`mp s\lt`nd valize. parc\ `ncremeni]i `n pozi]ii nefire[ti [i identice. [i cu cheful lor de munc\.mai bine zis. f\cu s\ zb`rn`ie geamurile degeaba. . Mitrache P\pu[oi. care servise `nainte drept fa]\ de mas\. iar pe c`mp nu s-ar apleca nici s\-i mu[te c`rti]a de sandale. care m`nca pufule]i. cum le-ai zis matale. ci a pesc\rie [i a mujdei. iar unii dintre c\l\tori tocmai ignorau avertismentul “E pericoloso sporgersi!”. la 193 . . sperietori. care ai tras maneta? Maneta [i semnalul cui te-a f\cut! Strig\tul ]`[nise prin geamul deschis al locomotivei. Povestea ceea de care ziceai care-i. mo[ule.|[tia de p-aici. Vasile Roait\. un geam p\tat de ulei [i [ters cu o c`rp\ murdar\. cu teni[i noi. iar un fost p\pu[ar poveste[te despre leg\tura dintre art\. eu `s tocmai de pe la Valea M`]ei. ~n dep\rtare se z\reau zeci de lucr\tori ai ogoarelor. da’ [i noi avem `n sat ni[te t`r`ie-br`u care servesc de diminea]\ la bufet. Trenul oprise h\isa. din c`te se vede. S`nt .Mitrache m\ numesc. ~n `ntreaga locomotiv\ mirosea nu a motorin\. desc\l]at de ghete [i cu picioarele `ntinse sub nasul doamnei din fa]\. dac\ nu [tii povestea cu \[tia. St\ recolta. .Se vede c\ nu e[ti de pe-aici. Strig\tul. care mirosea [i el a pe[te cu mujdei. `ntre halte. au tare mare chef de munc\! spuse cu t`lc un c\l\tor v`rstnic. mo[ule. . om bun? .p\pu[ar-marionetist la noi. fiindc\ nici o fiin]\ vie din jur n-ar fi recunoscut c\ ea a tras semnalul de alarm\. am fost . paporni]e [i damigene.. Ni[te cet\]eni `mbr\ca]i `n nunta[i.

fata babei. [i le prezint la prima [edin]\ cu consilierii locali. . Deci. cic\. la din astea. Buuun! Deci. .. masca]i de tabl\.F\cut un. deci m\ iart\ c\ produc ilegal [i f\r\ taxe ]uic\ `n beci. Ce rol.{i? . c\ erau mai ales pre[colari din \[tia. g`ndacii de Colorado.Cip Ie[an teatrul de amatori. ce interpretare! C`nd urlam ca lupul. pe ogor la noi. f\ceau spectatorii pe ei. r\mas cu cle[tele palmat `ntr-o m`n\ [i cu cealalt\ `ntins\ c\u[.. c\ din cauza lor se compromite recolta. ci altele. ni[te sperietori pentru ho]ii de carburan]i care vin noaptea [i dau gaur\ la conductele de pe ogoarele noastre.{i vine la mine primarul nostru.. fiindc\ le-au prins oamenii. am f\cut poli]i[ti de tabl\.. pungu]a cu doi bani. Mi-a mai zis c\. c`rti]ele. fata mo[ului. ia s\ m\ g`ndesc cum s\ fac s\ concep ni[te sperietori de pus pe c`mp. Iedul cel mic. * * * .deci de ce s\ nu fac eu mai bine sperietori de coropi[ni]e. le-au dat cu clor [i le-au v`ndut la ora[ drept pui). a[a.. f\cut pe naiba! P`n\ la urm\ a r\mas c\ s\ proiectez.{i ai f\cut matale sperietori de coropi[ni]e? Cum arat\ sperietorile de coropi[ni]e? vru s\ [tie controlorul de bilete Jenic\. dac\ tot m\ pricep eu la p\pu[i.. cu o problem\: cic\. cum ar veni. a[a.. c`rti]e sau g`ndaci. Editura Polirom. coropi[ni]ele [i nu `n ultimul r`nd oamenii .. `ntro sear\. tot de Cip IE{AN. ~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani (*). artistice. nu se organizeaz\ licita]ie. c\ produc]ia a ie[it mult sub estim\ri. 2005 194 .. Hamlet. ilustra]ii tot de Jup. fiind cum\tri. procurori de tabl\.. lupul.. fac eu ni[te proiecte artistice. micii. Acolo se ridic\ unul de la opozi]ie [il `ntreab\ pe domnul primar c\ de ce sperietori de ciori. ascult`nd povestea.. dup\ ce fac urm\riri cu poli]i[tii prin tarla. Puneam `n scen\ din astea. Aristide S`rm\. pentru copii. c\ la noi nu ciorile d\uneaz\ (nici n-avem ciori. frumos (*) "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani".

la ferm\. Habar n-avea nimeni la ce-ar fi putut folosi ele. totu[i.Leg\tura e c\ dup\ alegeri s-a schimbat primarul.{i? . Pe ele [i pe boul de primar. c\ dac\ face unu’ atac de cord. cu ideea. p`n\ la urm\.{i le-a]i f\cut? . masca]i. Le ]inem acolo de c`nd au venit ni[te americani s\ fac\ un film cu sclavi negri care lucreaz\ pe c`mp.Bine. doamna Antena Lamp\. fiind f\r\ vreo utilitate. cum ar veni. s\ le ia naiba. s\ scape de gura ei. `ncheie fostul p\pu[ar Mitrache P\pu[oi. care s\-i sperie pe ]\ranii care fur\ sperietorile de tabl\ puse s\-i sperie pe \ia de fur\ benzin\. lucr\torii \ia din tarla. tot primarul.. da’ nici chiar a[a. cic\ s\ fac [i ni[te alte sperietori. care parc\ se holba la mine c`nd treceam pe l`ng\ ele. ... aveau nevoie de tabl\ s\ repare acoperi[ul. motorin\. . parc\ nu s-ar apuca de treab\.{i au venit ni[te oameni din sat care nu s-au speriat de ei. . ziceai c\-i Mona Lisa sau boii \ia de la carul lui Grigorescu. cu c`rca. c\ se visa fotomodel cucoana. . iar eu am r\mas cu c`teva duzini de sperietori pe stoc. Deaia spuneam eu c\ munca p\m`ntului e relativ\. nu m\ ancheteaz\ [i pe mine? . aleas sperietorile noastre.. [i i-au furat pe to]i `ntr-o noapte. de-i vezi matale pe geam cum parc\ s-ar apuca. care o vedea se speria.. poli]i[ti.Mersul Trenurilor picta]i.. procurori. pe valut\. care-i treaba lor cu munca p\m`ntului? vru s\ [tie mo[ul. ziceau c\ 195 . s\-i zic a[a. cote]ul. care mi-a b\gat-o pe g`t drept fotomodel pe soacr\sa.. cum\trul. de-a valma. Ce-i drept. da’ leg\tura care-i? .. cine [tie? P`n\ la urm\.Le-am f\cut. toate cu fa]a doamnei Antena.P\i.{i. Oamenii de la noi din sat n-au vrut s\ ias\ la munc\ nici m\car ca figuran]i.

curacao. ~ntr-un col]. ~n\untru era aglomera]ie. `[i sufla nasul. apoi se [tergea cu ea pe fa]\. Dom Perignon. rachiu de mere. Trenul st\ `n continuare. horinc\. scotea o batist\ mare. caisat\. Vagonul restaurant era ticsit: de c`nd personalul 89890 oprise `n c`mp. atra[i irezistibil de emblema pe care z`mbeau. Nu fumau. spre deosebire de patru c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. P`n\ la urm\. Martini. ireale. leam v`ndut \lora. brag\. mai ales direct din sticle: aperitive [i lichioruri `n culori vii. doar din c`nd `n c`nd unul dintre ei. s\ nu-i mai v\d mutra doamnei Lamp\ cum se holbeaz\ la mine. un cu]it [i o furculi]\. 196 . dar mai ales prin purtarea lor sfioas\. c\ eu le d\dusem `nainte cu vopsea neagr\ pe fa]\. iar cei mai mul]i pasageri jucau c\r]i sau `[i spuneau snoave [i cimilituri. americanilor. le-a convenit.Cip Ie[an dup\ c`teva [p`rle `i doare la tri[c\ de figura]ie. nu beau [i nu jucau c\r]i. a[ezate `ncruci[at ca oasele de pe steagul pira]ilor. Se fuma pe ruptelea. Se consuma orice. patru dintre noii veni]i formau o pat\ de lips\ de culoare: ie[eau `n eviden]\ prin hainele lor negre. ]uic\ de dovleac porcesc sau bere. C`teva mu[te b`z`iau. afinat\. erau mirosuri diverse [i mult fum. vinuri de regiune sau selec]ionate. mic [i burtos. tot stocul de buc\]i. c\p[unat\. cinea[tilor. prin pletele [i b\rbile lor. nu `njurau. se simt vedete ca M\rgelatu [i m\n`nc\ semin]e. Cei care nu prinseser\ locuri la mese [edeau pe geamantane sau paporni]e. iar din loc `n loc c`te cinci[ase dosuri late `mp\r]eau fr\]e[te o navet\ goal\. sec\ric\ la sfert. vi[inat\. zeci de ple[cari se repeziser\ dinspre toate punctele cardinale ca furnicile la dulcea]\. care merg p`n\-n p`nzele albe s\ li se fac\ dreptate.

Mersul Trenurilor 197 .

deci e cam a[a. Noi. fra]i `ntru credin]\ la Schitul Pas\rea. Scarlate.Cum adic\. ne vezi pre noi posomor`]i la chip. c`nd la poarta l\ca[ului nostru de rug\ciune [i uitare de cele lume[ti au venit ni[te oameni. . nu sta]i `n picioare. c\-i drum lung p`n\ la cap\t. `n luminata adunare. pe care ceilal]i `l priveau cu respectul cuvenit [i `i spuneau “dom’ maistru”. str\puns\ doar de zgomotul urechilor care se ciuleau. ~n vagon se l\sase lini[tea. . costume de protec]ie. . doi aveau straie a[a. `n nem\rginita Sa `n]elepciune.{i cum arat\ necuratul \sta. cu ordin de evacuare. dar [i mai ad`nc\ sup\rare `n sufletele noastre st\ ascuns\. `ndr\zni]i. boal\ cu nume ca la [ah? 198 . Sfin]ia voastr\. otova. Pafnutie. nu? Hai. fiule. . dup\ ce se a[ezar\ care pe banchet\. c\ s`nt suspecte de o boal\ cu nume ca la [ah.Cip Ie[an . ca matale.O fi fost vreo telegram\. cuvio[ia ta? Posed\ copite. fiule! Zicea c\ au `nceput s\ moar\ g\inile oamenilor. gras. care a zis c\ e de la minister.Dar `ndr\zni]i. Ia. m\[ti. cuvio[ilor. ni L-a trimis sub chip de autorit\]i locale. iar unul cu cravat\.Ei. s`ntem cuvio[ii c\lug\ri Averchie. Totul a `nceput `ntr-o diminea]\. Donose.A[. face]i loc la oamenii i[tea! lu\ cuv`ntul un pasager mai `n v`rst\. care pe navet\. coarne [i barb\? vru s\ afle un mesean enervant. . peste deal. c\ v\ v\d cam posomor`]i? `i `ntreb\ el pe cei patru. sfin]iile voastre. aici de fa]\. noroc! `ntrerupse un b\iat cu must\cioar\ [i geac\ de f`[ cu embleme. cum s\ arate? Acum. cu musta]\ [i laptop. . vreo veste. Pandemie [i Epizootie. a dat s\ ne cerce credin]a [i r\bdarea. Sup\rarea noastr\ cade la suflet de c`nd bunul Dumnezeu. flutura o h`rtie [i striga c\ vrea musai s\-l vad\ pe taica stare]. a[a c\ au venit `ntins la noi. cuviosul p\rinte Epigastrie. de ni La trimis pe necuratul. obr\zare.P\i. Unde merge]i. Erau cu ma[inile.

Ei. cum e c`nd se mut\ piesele. fiule? H-5. de curcan. cum spuneam. c\ avem canon s\ dormim cu capul pe pietre goale.{i care p\s\ri. mai zdraveni la trup. mai ales. Pandemie [i Epizootie. N-1 sau cam a[a ceva.Mersul Trenurilor . au isc\lit un proces verbal cum c\ `n schit nu se afl\ picior de pas\re. poate n-a]i priceput.p`n\ la urm\. pe cuvio[ii Paisie. iar c\lug\rul cel mic [i burtos `[i sufl\ `nc\ o dat\ nasul `n batist\. . s-a f\cut `nv\lm\[eal\. s\ dea foc la schit.. Stropeau. Noroc de taica stare]ul. apoi se [terse cu ea pe fa]\. ehehei. c\ odat\ ce apar `ntr-un proces verbal de constatare pe tema gripei aviare ni[te termeni precum numele cuvio[iilor lor. c\ s\ se omoare. nu [tii. s\ le ard\. continu\ c\lug\rul..{i? . Post cu fripturi de g\in\. Transmisie [i Demisie. [i de la semn\turile lor ni s-a tras. are o m`n\ grea ca buturuga! . s`ntem c\lug\ri la Schitul Pas\rea. dup\ cum am mai spus. . c\ a luat cu el ni[te fra]i `ntru credin]\ [i rug\ciune. Dionisie.{i? .P\i. aici de fa]\.ori. z\u. alung\ri de draci . `n perne. care se ocup\ la noi cu aprovizionarea. cinstit\ adunare? La noi se fac exorciz\ri din astea. {i. au. Deci. s\ aib\ ce raporta mai sus. au `nceput ei s\ explice c\ m\car s\ d\m p\s\rile din schit. `ncepe buclucul! se 199 . s\ se izoleze [i s\ se ard\ toate p\s\rile. de-au reu[it s\-i ]in\ pe \ia care tocmai stropeau cu benzin\. p\catele noastre.{i? . dracii ies doar cu post [i rug\ciune. ce tot at`ta [i-[i-[i? P\i. nici fulgi m\car. . p\catele mele! Tuspatru se `nchinar\ lung.{i noi. vai c\ p\rintele Transmisie. Cic\. s`ntem suspec]i. p\catele mele! Cuvio[ii Pandemie [i Epizootie. conform ordinului de la minister. dup\ cum se [tie. asta nu s-a mai `nt`lnit. de ra]\.

se iscase o ciorov\ial\ `ntre domnul controlor Jenic\ [i c`]iva c\l\tori. ~ntre timp . `n smerenia mea. pe motiv c\ respectivii `[i cump\raser\ bilete. iar acum `njura. a[adar refuzau s\ cotizeze la na[. Ne-au l\sat. C`t despre ie[it. amenin]`ndu-i c\ `i arunc\ [i pe ei dac\ nu se fac oameni de `n]eles. nea c\l\uzit mintea [i pa[ii: le-am zis \lora de ne-au oprit c\ nu s`ntem c\lug\ri de la schit. Domnul Jenic\ tocmai le zv`rlise legitima]iile de c\l\torie pe geam. spus\ chiar de el `nsu[i.Cip Ie[an enerv\ c\lug\rul Averchie. despre cum am trecut de cordonul poli]i[tilor [i jandarmilor. mergem cu Domnul.Dar cuvio[iile voastre cum a]i reu[it s\ ie[i]i? {i acum.. Ar fi `njurat mult [i bine dac\ `n compartiment n-ar fi intrat. ci patru cavaleri ninja veni]i s\ facem un film de ac]iune pe meleagurile astea `ndep\rtate.. cioc\nind discret. . unde merge]i? . Eu. la ONU. s-o fi bo]it h`rtia.. la Haga. la Guvern.dar `n vagonul opt . cu cordon de poli]i[ti [i jandarmi `n jurul schitului. s-o fi `ntins cerneala. socot c\ n-o fi mers cum trebuie faxul.. de-abia dup\ ce s-au pozat cu noi [i le-am dat autografe. Tot Domnul. `ntre noi fie vorba. la pre[edinte. Tot aici apare [i o bab\ care sus]ine libertatea de exprimare [i [tin]ele exacte. un surdomut `mbr\cat cu 200 . la forurile superioare.De mers. care pe toate le hot\r\[te [i pe noi ne `ncearc\ dup\ bun\ voia lui. mergem p`n\ unde va da bunul Dumnezeu. s\ nu ias\ nici picior de frate c\lug\r. `n nesf`r[ita lui bun\tate. Povestea surdomutului din tren. s-o fi blocat rola. s-o fi `n]eles gre[it `n context [i de-aia ne-au b\gat `n carantin\.

am fost p`n\ nu demult. acesta l\s\ pe m\su]a plin\ deja de coji de ou\. nu mai s`nt surdomu]ii de pe vremuri! Aproape fiecare dintre c\l\tori alese c`te un produs: mozaicar-patiserul Cornel G`z\ p\str\ pentru el o femeie gonflabil\ [i un ciocan pneumatic. deoarece `[i num\ra banii cu ambele m`ini .s\ cad\ `n nas [i s\ `njure cu voce tare de mama c\ilor ferate [i de nenum\rate evenimente sau rude despre care mai bine nu pomenim. ceva. . or s\ spun\ to]i c\ m-am pref\cut. iar Victora[ Z`dire deveni proprietarul unui triciclu motopropulsat de colec]ie. apoi oft\. cu cadrul din cornier. Am fost.. . apoi le zv`rli la loc. care st\tea pe locul de l`ng\ u[a deschis\ s\ ias\ fumul. Trenul personal 89890 porni cu o smucitur\ care `l f\cu pe surdomut .Am fost. iar acesta r\spunse “Pentru pu]in”. To]i trei pl\tir\ pe loc surdomutului. uita]i. pufnind nemul]umit: . mul]umindu-i.. un breloc cu schelet. care le `ntoarse pe-o parte [i pe alta. Zilele trecute m-am vindecat. stimat\ doamn\.Oi fi mers matale.Matale chiar e[ti surdomut? vru s\ [tie o doamn\ dintr-un compartiment al\turat. `nnegur`ndu-se la fa]\. . oase de pui [i pieli]e de ro[ii c`teva pache]ele `n celofan [i promise cu un gest discret s\ revin\. n-o s\ m\ mai cread\ nimeni. un carne]el chinezesc. dar de-acum. dar m-am vindecat! se l\ud\ el. am [i acte cum c\. De-acum. ni[te pixuri. domnul Vartolomeu P\stae (purt\tor de n\s\lie [i clopotar la o cas\ de mod\) prefer\ o grap\ cu discuri de muzic\ u[oar\ [i un glob p\m`ntesc pentru uz didactic la scara 1/2.N]]! P\cat! Eu vroiam o brichet\ cu becule]. maic\. ~n t\cere.Mersul Trenurilor ni[te haine.r\mas f\r\ sprijin. N-are. o prostioar\. Primul care se repezi la pache]ele fu `nsu[i na[ul. pe la doctori mari ori pe la 201 . Eheeei.

ea cum e ea. care se implanteaz\ sub piele. Din cauza damfului. s\ zici c\ punea m`na pe vreun aspirator.Cip Ie[an vreun vindec\tor care face minuni. pe vreo m\tur\.P\i. care-i mai s\rac\ de cap.una osoas\. am eu bani de dat? Totul a pornit. c\ alt\ treab\ prin cas\. pe mine nu m\ deranja. p\roas\.{i ce era `n\untru? Ce se afla `n el. Putea s\ vorbeasc\ oric`t [i orice. `n al c\rui buletin era trecut numele de Valentin Leb\d\. `n colet.Oi fi cump\rat matale ceva buline. a[a. pilule. se afla un set practic de tig\i [i vase de buc\t\rie special conceput pentru surdomu]i. pastile. nu? Baba care se b\gase `n vorb\ . . ea se uita mereu la televizor toat\ ziua.. ori vreun dispozitiv din \la cu microcip. `n func]ie de punctul de vedere) . un cet\]ean cu cravat\ care dormea ad`nc pe banchet\ visa c\ e din nou t`n\r activist [i m\n`nc\ savarine la cantina partidului. `n el. Luat pe t\lpi de c\l\tori. ehehei.. cum am v\zut `ntr-un documentar despre viitorul bionicii? *** . de la televizor.Taci. nimic. babo! Nu. . trei doamne ([i toate trei!) le[inaser\ deja. 202 . {i numai ce m\ pomenesc eu `ntr-o zi c\ `mi aduce po[ta[ul un colet. [i la teleshopping se uita. deci merge. de teleshopping. iar un c`ine prip\[it prin vagonul 7 `ncepu s\ urle ca la t`rl\.st\tea pe o saco[\ cu ca[ din care zerul se scurgea ca un izvora[. de la un program din \la. Deci. mirosind puternic a cioban certat cu igiena intim\. . care vindec\tori? Ce. `n colet? . babo. `[i aminti surdomutul. Totul a `nceput cu nevast\-mea. zerul alc\tuise de-a lungul trenului o potecu]\ umed\.Ce doctori mari. `mbr\cat\ cu bundi]\ [i purt`nd pe cap dou\ basmale una peste alta (sau una sub alta. C`nd m-am `nsurat am zis c\ eu surdomut.

.Taci.{i cum ar\]i matale cuiva. adic\ limbaj mimico-gestual. am v\zut semne din alea. iar doamna c\zu pe spate. c\ te ating. . c\ am [i `ntrebat-o dup\ aia. Baba disp\ruse. Doar se auzi geamul deschiz`ndu-se. prin sat la noi.. `]i [i spun c\ e[ti prost. la Teleenciclopedie.. dup\ cum spuneam.. To]i m`ncau ca[. `]i rup gura! O iei.Adic\? r\sun\ o voce din mul]imea adunat\ `n jurul domnului Valentin Leb\d\. Am urm\rit chiar [i un documentar despre ele. ~nv\lm\[eala se mai potoli. Deci. din setul special pentru surdomu]i..Adic\ i-am rupt nevesti-mi de cap tigaia cea mai mare special conceput\ pentru surdomu]i. . mie. din care ie[i un nou val de zer: . femeie b\tr`n\. na! Rupe-o.. i-am rupt nevestei de cap tigaia aia mare. maic\. . babo.Mersul Trenurilor . rupe-mi gura. dac\ nu teast`mperi! Las\ omul s\ vorbeasc\! Baba se f\cu comod\. Deasupra ei se isc\ `nv\lm\[eal\ [i nu se putea `n]elege nimic. apoi geamul `nchiz`ndu-se la loc. `n urm\. [tie baba! Prin p\r]ile noastre.Pentru asta am luptat noi la Revolu]ie? |sta-i dreptul la liber\ exprimare. strig\tul “Tr\iasc\ libertatea de exprimare [i [tiin]ele exacteeeee!” pierz`ndu-se undeva. Se mai cheam\ LMG. . . [i i-am explicat prin semne c\ e proast\.. c\-i prost? `ntreb\ un cet\]ean. s\ te v\d dac\ po]i! Am v\zut `ntr-un documentar c\ exist\ acum ni[te proteze din titan cu carbur\ de tungsten. se vede c\ n-o fi `n]eles ea prea bine gestul ori n-oi fi fost eu destul de explicit cu tigaia aia 203 . `nt\ri b\tr`na.Uite-a[a! Eeee? Te-ai prins? Dac\ n-ai `n]eles. dreptul la opinie? Na. prin semne. Cineva `i trase babei saco[a cu ca[ de sub fund. maic\.. l\s`ndu-se [i mai tare pe saco[a cu ca[. prin semne..Da.Deci. care pot `nlocui mandib. cum facem noi. surdomu]ii. [ti]i.

. tu c`te kile ai?”.. . era bun aparatul la a[a ceva? .Ei. Ei. de-abia `l c\rau. face ea. “{i dac\ nu-i bun?”. sigur este c\ peste o s\pt\m`n\ sun\ la u[\ ni[te cet\]eni `n salopet\. nu?”. mai mare.. a[a. proasta naibii!”.. face ea. “s\ tot am vreo optzeci. tot prin semne: “Ia zi. spune ea. c\ poate nu-i bun [i ne d\ banii `napoi. fac eu prin semne. nu da. fac eu. ai de g`nd s\-l probezi [ase luni. garantat. Dac\ nu func]ioneaz\ `n [ase luni. rahat! Cum fugeam dup\ ea m-am `mpiedicat de motan. da. Da-i bun!”... “P\i. fac eu. “{i e bun aparatul \sta. garantat. primesc banii `napoi. “Nu da.. “dou\zeci kilograme per lun\. “P\i.. Cu alt colet. fac eu.. “P\i. alea cinci milioane care le-am luat din burlan!” a `nceput ea a r\cni. care ie[ise de sub pat. fac eu.Cip Ie[an special\ pentru surdomu]i.. b\rbate. Scrie acolo a[a”. C`nd am auzit eu de banii din burlan.Vrei s\-]i mai spun o dat\ prin semne c\ e[ti prost? ~]i spun! ~n\untru .c\ a venit nevast\-mea s\-mi explice era un aparat pentru sl\bit. m\ rog. cutia. deschid: ce era `n\untru? . s\ vezi dac\-i bun?”. prime[ti banii `napoi. de `nmul]it cu [ase luni. la optzeci. f\.”.. dac\ nu-i bun. `nseamn\ c\ dispari de tot dup\ patru luni. “P\i”.Da’ de ce. sigur. Rup cartonul. a[a mi-a zis”.. face ea. am luat-o la fug\ prin cas\. “{i. egal. c`te kile sl\be[ti `n [ase luni. Pentru sl\bit dou\zeci de kilograme pe lun\.. [i auzul. p\stra]i pentru vinul de S\rb\tori.Aparat de vindecat pentru matale. s\ arunc cu aparatul de sl\bit dup\ ea. [i a[a mi-a venit [i vorbitul. o sut\ dou\zeci de kilograaaame! Nu? P\i tu. eu a[a zic”. [i mi-am sc\pat aparatul `n cap! 204 . O iau eu pe nevast\-mea. f\. “Ia calculeaz\ tu. nu? *** .

`mbr\cat ca mortul. `n vreme ce se chinuia cu un stilou s\ `nfunde dopul `ntr-o sticl\. s\ scoat\ apa.care a [i asigurat. pacatili mele! mai spuse ea. de mi se ag\]ar\ broboadili `n u[e. . cu pantofi de lac. prin urmare.. sc`r]`ind [i cl\tin`ndu-se ca un be]iv. maic\.A[a-i. ca unul inaugurat cu coroane pe ale c\ror panglici scria “Regrete eterne”. ce-i drept. Podul ar\ta. o poveste din vremea potopului: povestea Arcei lui Nae. nici `n vin! fu de acord c\l\torul din fa]\. la semnalul unor muncitori care jucau [eptica st`nd cu fundul pe [ine. c\ut`nd din priviri saco[a cu ca[. Trenul personal 89890 mergea u[urel. ce-i drept. fanfara [i coroanele pentru marea inaugurare. totu[i. de mai multe pompe mari. victorioas\. ap\r`nd de pe culoar. f\r\ gospod\rii.Cert! Apa nu-i bun\ nici `n cas\. cu s\rb\toare [i mare pomp\. pe perioada lucr\rilor. costum. Era cam bo]it\ [i avea multe g`ze lipite pe frunte. Da’ la \[tia de pe-aci nu li sa f\cut prea mare pagub\. pe care au pus st\p`nire marmotele. dar nu s-a g\sit `n tot jude]ul dec`t o firm\ de pompe funebre . oft\ un domn de la ora[. deoarece podul care lega dou\ provincii istorice ale patriei tocmai fusese dat `n folosin]\ pentru a treia oar\ `ntr-o lun\.Mersul Trenurilor . pe aceea[i tem\. am v\zut eu un documentar despre loviturile care afecteaz\ anumi]i centri nervo[i! strig\ baba. Avusei mare noroc. cum a venit apa [i le-a luat totul. cum au r\mas ei f\r\ cas\. se poate spune c\ au avut 205 ..S\racii oameni. O inaugurare de pod reparat dup\ inunda]ii [i. vest\ [i cravat\. Ar fi fost nevoie. trenul `ncetini [i chiar se opri de-a binelea. de altfel. .

s\ tot fie jum\tate de veac. trenul st\. Tu[i u[urel. de la cerneal\ .Asta-i o caca-maca. mo[ule? Hai.. feciorii mo[ului. casa [i gospod\ria lui Nae. b\tr`nul Nae. Dup\ vreo . gospod\ria [i 206 . [i chiar c\ nici n-ave]i de unde [ti. ~n repetate r`nduri. dup\ cum v\ spuneam.. cu carne]ele [i pixuri `n m`ini. mo[ul de care v\ spuneam. st\m [i noi.c\ veniser\ domnii \ia cu cizme de cauciuc noi. Acum. La noi `n sat. dar `n putere. . „La’ c\-i bun [i-a[a. N-au auzit cum venea de la munte. sim]ea c\ `l lua de la creier. [i c\scau gura. c\ vorbeau to]i la ziari[ti. c\ s-a `nt`mplat [i s-a uitat. astea. el av`nd acareturile `ntr-o vale peste care d\ apa la fiecare ploaie. n-a mai apucat s\ ia dec`t o delega]ie de la minister ... fiindc\ se cam s\turase efectiv se s\turase! . c\ dau o [p`rl\! Cet\]eanul cu vinul . * * * Mo[ul de la geam st\tuse p`n\ atunci nemi[cat.. mai zise el. A[a le-o fi fost scris. c\ ne-ai f\cut curio[i! Vorba aia.acum albastru pe la gur\. mai bo[orog. de un exemplu. curte. Nae. ]in`nd `n poal\ cu tandre]e. `ncepu b\tr`nul s\ povesteasc\. Are cas\. ispr\vi cet\]eanul.. cu dezghe]ul.s\-[i mai caute casa..Cip Ie[an noroc. la noi `n sat tr\ie[te unul. ierta]i cacofonia. . ca pe o iubit\. Mai hodorog ca mine. nu ne mai ]ine pe jar. c`nd a dat apa din nou.Ce treab\. c\ tot ce era de luat a fost luat `nc\ din prim\vara trecut\. Nu [ti]i ce-a fost la noi `n sat. au fost tare greu `ncercate de bunul Dumnezeu [i de mama natur\ materialist-dialectic\. n-au auzit vuietul.P\i. era g\l\gie. apoi spuse: . `ncerc`nd s\-[i scoat\ din sticl\ stiloul. gospod\rie serioas\. colorat!”.scormoni demonstrativ `n map\ dup\ `nc\ o b\[ic\. Nu fi sc`r]ar. a c\rui cerneal\ alb\strise deja vinul de regiune. spune-ne [i nou\. Au avut noroc.. s\-i deie la televizor. un sac cu varz\. a fost `ntr-adev\r treab\ serioas\.

gresie.O fi avut o nevast\ mai u[\rnic\. Mai stai.. telenovelele. de c`nd cu democra]ia. [i a muncit mo[ Nae.. sc`nduri. P`n\ s\ apar\ la noi televizoarele. ca Vitoria Lipan. avea destule. . la radio.. bre. pe l\mpi. programele.. s-a spetit. Nae s-a s\turat. chestii. `n primii ani.Demelza? }i-ai g\sit! Nici cu buldozerul n-o iei de la televizor. s\ vin\ s\-]i dea termopane. deci a sc\pat. *** . Materiale de construc]ie. C\ [i cu apele astea mari. . cu urechile `n difuzor. C`nd a aflat de la buletinul meteo c\ urmeaz\ o perioad\ cu precipita]ii care vor dep\[i mul]i litri pe metru p\trat. Mai `ncoace. cum se spune. [tia c\ unde e Grigorescu. matale dai ca prostu’ la ciocan.. de la munte. `ntreb`nd tot pe cine `nt`lnea care a]i v\zut. O arc\.{i? . iar v`ntul va sufla cu putere din sector nord-estic. nu? . mai exact. lea]uri. c\ vin fraierii \ia. da’ nici mari viituri n-au prea fost. `n ultimii ani de pe vremea lui Ceau[escu. o g\sea Nae `nfipt\ `n m`l... Deci. e [i Demelza. s\ dai de b\ut. ~n form\ de barc\. Ei. umbla s\rmanul de nebun prin satele din vale. Ei. mereu se `nt`mpl\ s-o ia apa. fiindc\ apa aducea mereu `n fosta lui ograd\ buc\]i din casele altor gospodari domicilia]i mai `n amonte.{i matale nu te-ai s\tura s\ `]i tot faci din nou casa la fiecare inunda]ie? Campanie electoral\ nu-i dec`t la patru ani. s\ fac\ pentru noi!”. [ia scuipat `n palme [i s-a apucat s\-[i fac\ o cas\ nou\. Dup\ aia. de r`dea toat\ lumea din sat: “H\-h\. l\tunoaie.. `n loc s\ vii cu noi la bufet. poate-a]i cunoscut un Grigorescu mare. nu se prea d\dea program la televizor.Mersul Trenurilor membrii familiei prin satele din vale.{i mo[ul? Mo[ul ce f\cea? 207 .

. c`nd a devenit. mo[ule. {i-a mai luat copiii . dar fiara `l ]inea cu ghearele.{i pe cine a luat [i pe cine nu? `ntrebar\ cei din compartiment. Din c`nd `n c`nd. s-ar fi sim]it `n stare s\ fac\ al]ii. era pentru pionieri din \ia.. a `nceput s\ se g`ndeasc\ pe cine ia `n barc\ [i pe cine nu.Babo. mo[ul Nae a `nceput s\-[i adune familia.. `n arc\. t\cea [i lucra. mai fuma c`te-o ]igar\ [i se uita la arca lui. cu bolboroci. *** . doi. `n situa]ii din astea.Eu! Dup\ c`teva clipe se auzi din nou geamul deschiz`ndu-se. fiindc\ nu mergeau dec`t `mpreun\. atunci. la o adic\. La `nceput a vrut s\ ia doar televizorul. printre care [i baba cu ca[ul. Noe a luat-o pe nevast\.P\i. Tehnium sau Minitehnicus sau a[a ceva. deci 208 . fiindc\ se uitase [i ea prea mult la seriale. dotat\ cu tot confortul.Mo[ul? Mo[ul. mai serioas\ dec`t familia poate fi vaca. Deci. trei. deci a sim]it ea c\ e indispensabil\. apoi ni[te voci care strigau “Hei-rrrrup! Hei-rup! Un’.de[i.. fiindc\ f\cuse toat\ [andramaua dup\ o schem\ dintr-o revist\ veche. apoi a trecut la lucruri serioase.Cip Ie[an . . Dar iat\ c\ [i vaca lui Nae s-a comportat ca vaca. locuibil\. de exemplu. `n situa]ii din astea? .Bine.P\i. Cu tot cu televizor. la reclame.. Vaca. ceea ce familia nu d\. . fiindc\ d\ lapte `n fiecare diminea]\. {i atunci a v\zut c\ nu-i ajunge spa]iul locativ. s\ o bage `n barc\. O ploaie din aia. da’ ce poate fi mai serios dec`t familia. continu\ b\tr`nul. . c`nd a prins form\ de tot. [i!”. s\-i spun a[a. ca mo[ul. {i. a `nceput [i ploaia. m\ scute[ti? Nu e[ti aia de-au aruncat-o unii pe geam din mers [i tot s-a `ntors ca bumerangul? . cum prinde form\. mici de statur\. Ei..

nevasta st\tea pe canapea [i se uita 209 . nimic. care s\-i fac\ masaj. “C\pitane Nae. adic\! ..{i? . Nae se enervase. c\ vine icebergu’!” sau „Americaaa!”. st\p`ne.Mersul Trenurilor a zis c\ nu urc\ pe vas. f\c`nd semn. de anvelope uzate [i de lemne pe care ni[te cet\]eni tocmai le `nc\rcau `n c\ru]e. Muncitorii terminaser\ partida de [eptic\ [i se ridicaser\ de pe [ine. care a `nceput a fugi dup\ marmote s\ le mu[te. Din cinci `n cinci minute se g\sea c`te o marmot\ s\-[i duc\ labele strea[in\ la ochi [i s\ strige “P\m````nt!”. [i i-a spus lui Nae: “St\p`ne. au sc\pat de c`ine.. a scos-o pe soacr\-sa din cabin\. mai vioaie. ca s\ bage `n loc porcul cu scroafa.Exact. mai b`rsan\. Nae `[i adusese pe barc\ oile [i berbecul. Nae. s\ nu fac\ prostii. [i-a chemat un c`ine. a[a. ~ntre timp. c\ l-au sc\pat de belea. mai cheam\ [i-un c`ine!”. Dintre oi. unde au [i r\mas. de aragazuri [i frigidere vechi. cum a b\gat calul? . .{i marmotele. Chiar le-a mul]umit `n sinea lui \lora care-l furaser\ cu o lun\ `nainte.Ahaaaa! Ca la televizor. [i-o fi `nchipuit c\-s m`]e altoite.Cu calul a mers mai u[or. s\ fac\ poante proaste. ferea. pline de m`l. . peste podul proasp\t dat `n folosin]\. c\ s-au urcat pe catarg. [i-a pus copiii s\ trag\ `n ele cu pra[tia. doi-trei pescari plictisi]i. `n arc\. a[a c\ trenul porni din nou. Se mai vedeau ni[te copii sc\ld`ndu-se `n pielea goal\ [i ar\t`ndu-[i p\s\relele la c\l\tori. spune-ne. cu sc`r]`it specific. Cine privea pe geam `n jos putea vedea urmele inunda]iilor. deci.Calul. . c`teva babe care frecau cu periile tot at`tea covoare [i un cet\]ean care `[i sp\la ma[ina la r`u. maluri r\scolite. dec`t cu marmota ei preferat\. una era mai n\zdr\van\. c\ n-avea cal. Copiii fuseser\ `nchi[i `n cabina lor. Dup\ aia.

despre vapor.. cum se mai spune. arca lui Nae. cu tot cu animale. Venise viitura de la munte [i o luase.Nae este fericit acum.P\i.. . c\ imediat a ap\rut vecinul lui Nae. al]ii au v\zut-o `n Str`mtoarea Magellan sau printre ghe]ari [i s-au `nsp\im`ntat. povesteau c\ au `nt`lnit pe oceanele lumii. care plute[te `n deriv\. ceva. [i s-au `ntins la [pri]uri p`n\ diminea]a. au plecat `mpreun\ p`n\ `n deal.. copii. nevast\ [i televizor. a unui parlamentar. apoi s-a enervat c\ nu putea `nghesui pe nic\ieri curcanul.. ia arca de unde nu-i! Arca [i c\ciula. O luase.[oareci erau peste tot. Un fel de corabie din lemne prost `ncleiate.{i c`nd l-a scos din cuptor mirosea a[a de frumos. . aparatur\ electrocasnic\ ieftin\ [i ]ig\ri f\r\ timbru. la un v\r de-al lui Relu. Soacra fusese b\gat\ `ntr-o cu[c\. cum o da Dumnezeu. ministru. dom’ Relu. chit c\ n-aveau curent electric. fiindc\ 210 . via]a a c\p\tat un sens nou pentru el. unde avea cuptor humuit. o vil\ de la munte.. s-a mutat `ntr-o cas\ nou\. [i c`nd s-a `ntors Nae acas\ s\ vad\ cei. iepura[ii de cas\ erau [i ei pe undeva. . a[a. una-alta. Diminea]a s-a auzit un vuiet mare. iar Nae [i-a dat seama c\ pusese capra `mpreun\ cu varza [i c`inele cu pisica . `n diverse zone gografice. pe arc\! {i-a zis c\ las\. Unii au `nt`lnit-o pe la Capul Horn. ce s-a `nt`mplat? .Iar Nae. b\tr`ni lupi de mare. deci l-a t\iat [i l-a m`ncat la el `n livad\. Ei. mul]ani-mul]ani. circul\ vorbe. [i din vorb\-n vorb\. care mai vin pe la noi prin sat s\ v`nd\ blugi.Cip Ie[an la televizor.. un vas fantom\. Ni[te marinari. S-a pensionat. soacr\.{i cu vaporul. pe care apa a adus-o `ntreag\ [i a l\sat-o exact `n ograda lui.{i? . cu arca lui Nae.. cu capul umflat de la vin. cu un bidona[ de vin. .. b\tr`nul Nae ce-a f\cut? To]i c\l\torii din compartiment [i de pe hol st\teau cu urechile ciulite. `mpreun\ cu bibilicile.

de compostat felii de salam [i ca[caval afumat cu cle[tele de bilete sau de nimerit cu cascheta lum`n\rile de pe tort. Fusese petrecerea de pensionare a b\tr`nului maistru Nea Pandele. pres\rat\ cu concursuri pe teme din activitatea feroviarilor. ~n realitatea neoficial\. din cauza me[terilor care verificaser\ pe fug\ garnitura. “Serialuuuuuuu! C`nd `ncepe serialuuuuu-uuu-uuu?!”. Nu era nevoie: orice surd. cu pahare sparte. sim]ul m\surii sau bunul sim] . G\l\gia pe care o f\ceau vrednicii [i veselii c\l\tori. f\r\ oricare alt sim] . ~n plus. instructiv\. trebuie amintit c\ me[terii cofetari s211 . cel al umorului. Sc`r]`iau `n general. tov\r\[easc\. sau la cobor`re. f\r\ v\z. o petrecere frumoas\. din corabia fantom\. fusese o agap\ colegial\. se auzeau mai ceva ca un glas de siren\. un eveniment demn de ]inut minte. Cu ocazia asta. f\r\ miros. clinchetul [i g`lg`itul din\untru. c`t [i `n particular. de prob\. se auzea de fiecare dat\ un t`nguit lugubru. cel care formase de-a lungul deceniilor at`tea [i-at`tea genera]ii de speciali[ti. se colind\ toate cr`[mele la r`nd. fusese un chef monstru. [i c\ruia `i venise `n sf`r[it vremea s\ se odihneasc\. locomotiva [uierase doar o dat\.nu doar la curbe. Oficial. c\ci se gr\beau la un chef. la rampe. mut.Mersul Trenurilor din ea. Concursurile pe teme din activitatea feroviar\ fuseser\ de b\ut bere prin fluierul [efului de gar\ direct din tolba controlorului. dans pe cioburi [i g\l\gie.[i-ar fi dat seama [i f\r\ ]ignal c\ trece trenul.incluz`nd sim]ul propriet\]ii. o voce care striga ceva. De la plecare. toate sc`r]`iau `ngrozitor . Se porne[te de la ni[te simple pete ro[ii. a[a. din pricina [inelor montate `n prip\. apoi se ajunge `n halul acela la marea privatizare. chiar de mai multe ori. ci chiar `n timpul sta]ion\rii.

iar al\turi. {i iat\ 212 . Din co[ul locomotivei ie[ea fum din vat\ de zah\r. proasp\tul pensionar Nea Pandele. habar nare de ce a f\cut-o. La un moment dat. se contractase de la ger. `n opinia lui. un mic feroviar din mar]ipan lovea cu un cioc\nel minuscul o osie a tortului. Iat\ de ce. deci au renun]at. iar ni[te cet\]eni de prin p\r]ile locului reu[iser\ `ntr-o noapte s\ completeze opera distructiv\ a naturii. *** Pe o distan]\ de c`]iva metri.toate. `n form\ de locomotiv\ cu aburi Pacific din ciocolat\. La petrecerea de care spuneam a fost at`ta veselie. an de an. dup\ o via]\ de munc\. fiindc\. a `nchinat un pahar `n cinstea mesenilor [i a m\rturisit c\ `n fiecare zi.Cip Ie[an au `ntrecut pe ei `n[i[i la tortul respectiv. `n vreme ce mai la dos. trenul personal 89890 s-a zguduit ca o c\ru]\ plin\ cu pepeni sc\pat\ la vale pe un drum desfundat de ]ar\. un mic c\l\tor oferea pe [est o miniatural\ bancnot\ unui controlor micu] . sco]`nd buloanele [i tr\g`nd de [ine. a izbit cu ciocanul `n osiile vagoanelor fiindc\ a[a i se spusese pe c`nd era ucenic. pe peronul din blat de napolitan\. iar respectivilor li se f\cuse lene p`n\ [i s\ fure. pentru a duce treaba p`n\ la cap\t era nevoie chiar de munc\. calea ferat\ ar\ta ca vai de ea: `n curgerea fireasc\ a anotimpurilor se dilatase de la c\ldur\. `nc`t `nsu[i domnul director al regionalei s-a `mb\tat lemn [i a c\zut cu cotul `n tort. s\rb\toritul. Din fericire. s\ le `ncarce `n c\ru]\ [i s\ le v`nd\ la fier vechi. dar c\ nici acum. ro]ile p\reau bine lipite [i n-aveau nevoie s\ mai fie cioc\nite. de asemenea. din mar]ipan frumos colorat cu vopsele chimice. pe acea distan]\ de c`]iva metri. stric`ndu-i cazanul [i co[urile. av`nd osii [i boghiuri din caramel [i st`nd pe [ine din bezea cu traverse de vanilie.

. Deci. `ncepu fostul inginer. la o m\su]\. dup\ dou\ ore. zece beri. care p`n\ atunci st\tuse lini[tit pe locul s\u.Matale e[ti v`nz\tor de detergent? Fabricant de le[ie? . Se duce cu ap\ rece [i ni]el detergent. Da’ nu face s\ v\ `ntrista]i. eram `n fabric\. nu? interveni moralizatoare o doamn\ care cro[eta [i din m`inile c\reia ie[ea un fel de mileu cu lebede. dac\ pot spune a[a. `n `ntreprindere. .Mersul Trenurilor de ce un domn durduliu [i frumos `mbr\cat. am fost . Nu mai ]in minte care. c`t cheltuim noi pe b\utur\. . cam c`t o pensie mic\. am terminat [i eu o politehnic\. la o ter\su]\ din apropiere.. `n curtea omului . pentru cas\. . aveam `n minte doar suma 213 . func]ie de anotimp [i dispozi]ia omului. pozn\. cu ani `n urm\.P\i este. c-a v\rsat-o! constat\ sec na[ul Jenic\. umbrar din vi]\ de vie. Deci. trei vodci mari cu sucurile lor. frumos. o pl\cere! {i st\team eu cu b\ie]ii a[a. intim\.mai bine zis.{i cu petele. pentru o c\ma[\. care mergea la o nunt\. o bogat\ experien]\ `n domeniul petelor.Se duce pe naiba! Nimic nu se duce! ~ng\dui]i-mi s\ zic c\ am. a[a. c\ a trecut vreme. .inginer. Terasa. patru sferturi de vin [i ce-o mai fi. de la caz la caz. pe zi. domnu’. uitasem de la ce-am pornit. c\ difer\. . Am pus.a micului `ntreprinz\tor particular cu liber\ ini]iativ\. ca b\ie]ii. Cel care vorbise era un domn `ntre dou\ v`rste. {i-am ajuns la cam o treime din salariul mediu pe economie. care-i leg\tura? .Vezi-]i de ciorapul t\u. de-am mers cu b\ie]ii. [i f\ceam calcule.Iaca.{i v-a]i `ntrebat ce lucruri utile a]i fi putut s\ v\ cump\ra]i din banii \[tia pentru familie. duduie! Deci.Eu? S`nt . struguri cop]i deasupra. pref\c`ndu-se c\ mo]\ie. [i-a v\rsat pe c\ma[a alb\ toat\ cafeaua din termos.. c`nd am luat o pauz\ mic\.

`mi fac curaj [i-l pun pe nea Fane s\ guste pata. nu p\]ea]i nimic! se b\g\ din 214 . boule. care era din vi]\ de vie. acu’ ai pielea [i peste dou\ ceasuri pic\!”. \sta ro[u `i must. nimeni s\-i culeag\. ce-o fi. nu vede]i c-a r\mas bietul om paralizat?”. Zic eu “B\i. puterea voinicului!”. c\ alta.. Da’ nu asta-i treaba. Ceilal]i. atunci am `nceput noi s\ ne `ntreb\m. Zic: “B\i. cic\ e lepr\.[i ne g`ndeam la c`t am putea bea `ntr-o lun\ din banii \[tia. cic\: “Or fi chimicale de-alea de nimicire `n mas\. la b\tr`nul me[ter: era [i el ro[u pe spate. hopa-hopa. cherchelit. se copseser\ [i curgea din ei ca din ]eav\. la fel. Curgea must ro[u. Ei. n-auzi?”. s\ munci]i. M\ uit eu mai bine. ce-ai p\]it? Scoate. fraierilor. ce s\ fie? M\ uit mai bine la Gic\ .A]i v\zut ce se-nt`mpl\? Dac\ nu mergea]i la b\ut [i st\tea]i `n fabric\. dup\ care r\m`ne cu basca-n gur\. sf`rl\! Nea Fane. a[a. Ce s\ fie. hodoronc-tronc. ho. ne-am molipsit to]i de lepr\ [i ne cade pielea. la banii de atunci .tocmai se ridicase s\ mearg\ la veceu . scoate basca din gur\ [i zice: “B\. ci faptul c\ de la un moment dat am `nceput s\ sim]im ceva umed [i lipicios pe spate. ciorchinii mari. El. `n curtea omului? Gic\. nea Fane suge ce suge.[i v\d c\ avea spatele ro[u. O mai pune o dat\. m\. miros. ce s-o fi `nt`mplat.Cip Ie[an vreo dou\ milioane. Deci. M\ uit la nea Fane. V-am zis c\ st\team sub umbrar. pune limba pe basc\. analizez. lepra nu vine a[a. din \la. M\ uit mai bine.. c\ una. termin\ de supt.dar de unde lipitori `n bufet. Gic\. * * * . [i `nc\ o dat\. avea dreptate. care p\teaz\ [i care se duce numai cu foarfeca. s\ ne punem probleme. `i suc de la strugurii de deasupra! E bun. `ncep`nd de la basc\ `n jos. cum era ni]el f\cut. c\ poate or fi lipitori . basca din gur\.

. haide]i s\ facem ceva. c`nd mi-am antifonat ma[ina!”. e[ti mic patron. Deci. Booon! Deci. adic\ c\ s\ se dizolve petele astea. s\ ne cur\]\m petele de ro[u de pe haine. . s\ fac diferen]a dintre must [i nemust. plec\m s\ c\ut\m vin alb. da’ e cam expirat. vopsi]i. cic\: “M\i. continu\ povestea inginerul. deci intr\m `n prima. io am auzit c\ vinu ro[ se duce d\c`t cu vin alb. Nea Fane. l`ng\ `ntreprinderea noastr\ s-au `nmul]it [i au crescut cr`[mele. cum ar veni”. Patronul face “Da’ de unde. c\ m\i b\ie]i. punct. vorba aia. ca omizile. la orele [ai[pe zero zero fix. le-am zis b\ie]ilor c\ haida. mergem noi la patronul de la bar. c\ n-am! Doar vermut. l`ng\ ditamai fabrica.. bufetele [i bodegile. sal\ de lectur\. expozi]ie de arte plastice sau panarame din astea. st\team noi a[a [i ne uitam unul la altul. C\. cam pute. om b\tr`n. `nainte ca doi c\l\tori enerva]i s\-i `ndese mileul c\lu[ `n gur\ [i s\ o lege cu firele din ghem. a]i cur\]at? vru s\ [tie controlorul Jenic\. ridic\m ancora. at`ta chimie mai [tiam [i eu. prin frecare.. ai ograd\. nea Fane. de ascultat muzic\ de camer\. fleo[c! `i vars\ halba `n cap lui Gic\ [i erau s\ se ia la pumni. Cu vodc\. Gic\. cic\ “m\. taninul. nu te-apuci s\ investe[ti s\ faci bibliotec\. nu merge? ~ncerca]i matale ]uica asta de la ]ar\: eu am dizolvat cu ea vopseaua neagr\. deci. Gic\. coloran]ii.{i a]i g\sit. da’ parc-ai fi Scufi]a Ro[ie”. da’ noi `i 215 . una-alta. nu ne putem ar\ta a[a. {i mergem noi. cu voi doi vorbesc.Mersul Trenurilor nou doamna. spa]iu comercial la vad bun. dac\ vre]i. m\ uit la tine cum stai cu basca asta colorat\ pe cap.P\i. Ei.Deci. vin investitori str\ini. ce fe]e aveam. s\ cerem o sticl\ de vin alb de scos pete. mii de angaja]i `nseta]i. avem [edin]\ cu dom’ director. ceva. dar i-am desp\r]it eu. rachiu.. “Mitic\ Impex” dup\ acte. . cu mustu-n frez\ la propriu. cum `i zice..

o sticl\ de vin alb. e ziua mea peste dou\ luni [i ceva. Termin\m.. nea Vasile.. patronul. Ca un f\cut. la “Romani]a SRL”. [efu’. dom’le. au dat [i ei. ca s\-i spun a[a. etcetera. cum e cazul. c\ era o bogat\ gam\ de sortimente. pre] de o bere proasp\t\. hai c\ fac cinste. are cum\trie. mul]ani. f\r\ o 216 .. a[a c\ am dat noi. ba un digestiv “Terente”. ~n cazul \sta. nu puteam trece pe l`ng\ ei a[a. apoi mergem pu]in mai departe. P\i. dar `n toate erau cunoscu]i. prieteni. ba un r`nd de “~nc`ntarea”. c\ a dat ni[te coniac cu etichet\ str\in\. ba o “Ve[nica Pomenire” . Nici acolo n-aveau vin alb. fiecare. nu le ]in minte pe toate. lucioas\. dar erau ni[te b\ie]i de la noi din sec]ie cu care ne-am luat la discu]ii despre fotbal. Ei. la revedere. salut\m [i ie[im. colegi.ce mai. ba un pahar de “Cozia”. Deci. navem alb. salut\ri. salut. ba un spumos. n-aveam cu cine bea!”. Acolo. cum `i zicem noi. b\ie]i. zic eu. nu? * * * . Cum. c\ “Alb n-avem.Cip Ie[an spuneam “La Mitilic\”. ba un aperitiv “Codrin”. pleca]i a[a repede. c\ se sp\rsese butoiul din pivni]\ cu o noapte `n urm\. Dup\ care plec\m [i lu\m la r`nd toate localurile. Parc\ po]i s\ faci ceva pe cinstea omului. . a b\gat bere proasp\t\...Ce-a]i dat? V-a]i luat la b\taie. peste drum. n-a venit cu marfa de la depozit.Eu am dat dou\ r`nduri de aperitiv “Cri[an”. pl\tim. s-a terminat adineauri. Mai ales c\ tocmai a schimbat b\iatul butoiul. n-aveau pe nic\ieri vin alb. dom’ inginer? Da’ m\ jigni]i. deci r\m`nem. c\ a luat unu’ pentru acas\ tot stocu’. ba un r`nd de “Glacial”. da’ ce bine c-a]i picat. c\ ne [tiam cu to]i patronii de cr`[me din jur. am r\mas. Ie[im c`t s\ intr\m din nou. Salut. iar ei. hai s\ nu-l jignim pe domnul Mitic\. s\ru’m`na doamnei. hai trei. L-am terminat.. “La sculer-matri]erul gr\bit”.

de mort. ~n sala de consiliu. dragi. deci am mai stat ni]el [i pe-acolo. c\ te ui]i cam ur`t la mine! Hai s\ te pup.. vedeam dublu. c`nd am intrat noi. c\ la un moment dat `l pierdusem pe nea Fane. Normal.{i [edin]a. iar dintre oaspe]i. c\ am umblat dup\ el. cic\ “Noroc.. sucuri. c`nd am intrat noi. ~ntre timp. nea Fane se ag\]ase cu gulerul de la salopet\ `n cuier [i adormise. dracu’. s-a tr`ntit u[a de perete [i s-a rupt clan]a. la oaspe]i. c\ se ap\sase nea Fane pe ea c`nd l-am sc\pat din c`rc\. s\-l g\sim. cum dracu’ le zice la musafiri.. triplu. Domnu’ director pl`ngea `ntr-un col] [i se `n]epa cu pixul la cureaua ceasului. investitor str\in. s-o caute. str\inii ascultau serio[i.P\i. domnu’ director `n picioare vorbea ceva. u\\\! Bine a]i venit. cu domn’ director. c\ era galben la fa]\. luau noti]e. cafele. chercheli]i.. ro[ii pe cap [i pe haine [i bine f\cu]i. nu prea. . p`n\ la urm\. Deci.... to]i `n costume frumoase. era destul de flenduri. dormea cu capul pe mas\. c`nd era pe n\s\lie!” [i a scos o sticl\ de ceva din s`n. c\ semeni cu bunicu-meu. Gic\. ar\ta ni[te tabele cu s\ge]i. . nici m\car 217 . cu fa]a `n scrumier\.P\i. s\ v\ schimba]i hainele? Un binevoitor `i b\g\ din nou mileul `n gur\ doamnei.. Normal c\ a mai tras ceva [i pe-acolo. [efu’. pe limba lor? Las\. .. doi sau patru sau [ase le[inaser\ `nc\ de c`nd ne-au v\zut intr`nd a[a. cum a ie[it [edin]a? .Da’ `n tot timpul \sta nu v\ putea]i duce acas\. de i-a b\gat-o `n gur\ la un domn. lam trezit [i l-am dus cu r`ndul `n c`rc\ la [edin]\. [edin]a `ncepuse.Mersul Trenurilor vorb\. eu m\ uitam [i r`deam de ce vedeam. manager. care `[i uitase basca `ntr-un cuier [i pornise de capul lui prin toate cr`[mele prin care fusesem deja. vroia s\-[i taie venele. om de afaceri. Tu ia vezi. L-am g\sit. nu conteaz\. n-are rost s\ mai explic. iar noi la fel.. crec\ japonez. c\ se f\cuse deja [ai[pe zero zero [i zece. care `ntre timp reu[ise s\-l scuipe pe jum\tate [i se b\gase din nou `n vorb\.

c\ \ia. C`t despre nea Fane. fiind `ntuneric. r`z`nd cu gura p`n\ la urechi.. motiv pentru care o piatr\ c`t un ou trecu printr-un geam [i sparse paharul (*) Vezi volumul „~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani” de acela[i autor. pe nimica. Ni[te copii de pe marginea c\ii ferate traser\ cu pra[tia `n vagonul restaurant. O vac\ b\l]at\ [i murdar\ a[tepta. Aici se va vedea c\ nu se vede mai nimic. a cump\rat-o ieftin. ba figurant prin filme western. Editura Polirom . se `ntindea o d`r\ din mirosuri amestecate: fum de ]igar\. tob\. fesul. ce s-a `nt`mplat? * * * . Domnu’ director e [i acum la spital. salam. [i a f\cut din ea combinat. ce se `nt`mpl\ de obicei `n cazuri din astea.2005 218 . biogaze. normal. `n spatele unei bariere. vin alb mai ales. iar `n dep\rtare doi cet\]eni se fug\reau cu topoarele (*). `n rol de piele-ro[ie. F\r\ investitori . nu ne-au mai primit nici s\ ne lu\m lucrurile personale. numai c`nd vede ceva ro[u face crize [i trebuie s\-l lege.a dat faliment. `l angajeaz\ cu ziua ba pe post de Mo[ Cr\ciun. da’ am auzit c\ `i merge bine. au fugit c`t colo . a[a. cu `ntreprinderea. ceap\.P\i. a r\mas tot ro[u pe cap [i pe haine.. Pe l`ng\ lumini]a de la cap\tul tunelului apare [i un copil necunoscut. cu [oferi plictisi]i. la pavilionul de b\rba]i. au plecat. usturoi [i bere acrit\. acum e [ef de sec]ie. fiind urmat\ de c`tva ma[ini pr\fuite. sc`r]`ind.Iar cu `ntreprinderea. rachiu. tablele. e cuminte [i lini[tit.. [ahul. ~n urma trenului care `nainta. Gic\ s-a angajat acolo cu identitate fals\.. apoi a venit un domn parlamentar. .Cip Ie[an lichidarea nu ne-au mai dat-o. astea. Produce b\uturi.

un corupt cu un anticorupt. o materie cu o antimaterie. nici foarte larg. un rocker cu un manelist. ci doar dezastrul de pe mas\. at`t de singur [i de nelalocul s\u `n peisaj. un plus cu un minus. un carnivor cu un lacto-vegetarian. mai mult dec`t at`t. un comunist cu un anticomunist. ci `n toat\ lungimea lui. iar `n dreapta cre[teau ni[te pruni din care se f\cea o ]uic\ renumit\ `n `ntreg jude]ul. unul singur. dar suficient pentru a scufunda un tren `ntreg `n bezn\ vreme de c`teva clipe. Pentru vrednicii constructori ai c\ii ferate ar fi fost mult mai simplu s\-l ocoleasc\. un parlamentar de la putere cu unul din opozi]ie. `l b\nui pe un comesean care st\tea `n fa]a lui [i m`nca un merluciu proasp\t decongelat. bezn\: personalul 89890 intrase `n tunel. `nc`t p\rea f\cut de m`na omului.. Prin col]uri se str`ngeau de g`t reciproc. un contribuabil cu o doamn\ de la Administra]ia Financiar\... cu ochii bulbuca]i. lucr\torii drumului de fier au preferat s-o ia de-a dreptul prin deal. Acesta se uita `n cu totul alt\ parte [i nu v\zu piatra. iar `n tren se f\cu lumin\ la fel de repede cum se f\cuse `ntuneric. un stelist cu un dinamovist. Tocmai se preg\tea s\-i trag\ o palm\ peste cre[tet. Prin el trecea calea ferat\ [i. `l str\pungea nu de-a latul. dar `n st`nga se `ntindea o vie cu soiuri productive. Prin urmare. un patic cu un antipatic.. deodat\. c`nd se f\cu. un c`ine cu un motan.Mersul Trenurilor domnului Cez\ric\ Parfenie. Pe toat\ `ntinderea c`mpiei se ridica un delu[or. un 219 . Era un tunel nu prea lung. * * * Dup\ c`teva clipe garnitura ie[i din tunel la fel de repede cum intrase. a[adar peste tot se puteau z\ri c\l\tori surprin[i `n pozi]iile `n care se aflaser\ cu o secund\ `nainte. un dot cu un antidot. cu g`ndul la recoltele viitoare.

Chiar. care f\cuse pe el! Domnul Aurel Cimpoi.dar ceva mai `ncolo. iar barmanul Tudorel M\sur\. m`ng`ia obrazul aspru al unui mo[ necunoscut. atent ca nu cumva s\-i cad\ `n cap copilul. c\ nu l-am mai v\zut p`n\ acum? `ntreb\ domnul Sisoe Post\varu. s\i oferi]i cei [apte ani de-acas\! Pui[orul s\ri `nc\ o dat\. de un litru. staticul cu dinamicul. capra cu varza [i Costel }ur]ure cu vecinul s\u. columbofilul cu columbofobul. mai tare. priveau curio[i `n jur. zoofilul cu zoofobul. stima]i colegi de c\l\torie. Spa]iile goale din rafturile frumos aranjate `n spatele tejghelei de la bar dovedeau c\ nici un tunel nu este destul de scurt pentru ni[te c\l\tori cu sete mare [i m`n\ iute. agonia cu extazul. stimat\ doamn\. Dup\ c`teva clipe pupilele se contractar\ la loc. Tom cu Jerry. drept `n bra]ele domnului Sisoe Post\varu. ap\rut de nu se [tie unde. Tot la fel . care f\cuse o confuzie pe `ntuneric. fii cuminte. ivit din bezn\ `ntre el [i t`n\ra blond\ de la geam. aici de fa]\. un alb cu un negru. Mai mult: o mam\ `[i b\tea copilul.se b\teau noul cu vechiul. ca o statuie de havuz. dragi tovar\[i pasageri. obi[nui]i din nou cu lumina. atunci s\ v\ fie ru[ine c\ n-a]i [tiut s\-l educa]i p`n\ la v`rsta asta. . drag\ tovar\[\. tuns chilug [i murdar sub nas.Pui[or. mozaicar-taragotist. sacrul cu profanul. Un tinerel bronzat ]inea `n m`n\ un portofel str\in. ast`mp\r\-te c\ te spun la p\rin]ii t\i. al cui o fi minorul acesta. Ochii c\l\torilor din compartimentul opt priveau curio[i spre un b\ie]el necunoscut.Cip Ie[an nord cu un sud. care tocmai s\rea cu picioarele pe banchet\. f\c`nd vinilinul s\ sc`r]`ie. un analog cu un digital etc... iar ochii tuturor c\l\torilor. `[i `ncol\ci m`nu]ele murdare `n jurul g`tului s\u. turna `ntr-un p\h\rel de cincizeci toat\ b\utura dintr-o sticl\ mare. Ilie Pra[tie. Dac\-i al dumneavoastr\. c\ era mai mult loc liber! . `l pup\ pe obraz l\s`ndu-i ni[te urme ca de 220 .

{i c\. se petrec chiar [i `nt`lniri de gradul IV. `n spa]iul [i timpul s\u. doamna str\nut\. strig`ndu-i: . mai din `nt`mplare. fiindc\ era nou-venit. mai mult mort dec`t viu. pe un vapor mare. numit Titanic.Pfui! Cine vorbea de educa]ie! Tat\ denaturat! Domnul Post\varu r\mase blocat. a fost oarecum obligat s\ dea m\car un r`nd la toat\ lumea [i. motiv pentru care a ajuns complet aiurea. care s\-l recupereze pe Zbiqx-49 [i s\-l aduc\.T\ticuleee! De emo]ie. C`nd Zbiqx-49 a gre[it pentru a treia oar\ saltul spa]iotemporal. apoi `i strig\ la ureche: . se `ntoarse pufnind c\tre Sisoe: . A plutit a[a. vreo trei zile [i trei nop]i terriene `ncheiate. atr\g\toare.T\ticuleee! Stimata doamn\. ciudat\ [i necunoscut\ planet\ dintr-un `ndep\rtat sistem solar . colegii de birou au fost de p\rere c\ are nevoie de c`teva zile libere sau chiar s\-[i ia tot concediul de odihn\. A fost nevoie de interven]ia unei echipe speciale. draga tovar\[\. `ntr-o postur\ nepl\cut\. iar micu]ul. profit`nd de pauz\.a nimerit `ntr-o ber\rie plin\ de fum [i de be]ivi.Mersul Trenurilor melc pe oglind\. Prima dat\ c`nd a `ncercat s\ se teleporteze pe Terra . a c\zut curentul exact `n timp ce se teleporta. care tocmai se scufunda. p`n\ ce a fost pescuit [i 221 . c`]iva cet\]eni au considerat de cuviin]\ s\-i ia combinezonul spa]ial [i s\-l v`nd\ unor negustori ambulan]i de vechituri. se repezi la doamn\. din c`nd `n c`nd. s\rmanul Zbiqx. mai din prostie. fiindc\ n-avea bani p\m`nteni la el. A doua oar\. Capitol din care reiese c\ nu s`ntem singuri `n Univers.aceast\ albastr\.

Cip Ie[an 222 .

Mersul Trenurilor

readus la baz\. Cu toate c\ nu fusese vina sa, [eful i-a t\iat 30 la sut\ din leafa pe dou\ rota]ii complete ale planetei `n jurul soarelui cel verde. A treia oar\, exact `n vreme ce atomii s\i se preg\teau s\ se recompun\ `ntr-un alt loc din Univers, femeia de serviciu, roboata “Marcela 58 Lux”, a v\rsat cafeaua pe tabloul de comand\ al aparatului, care s-a scurtcircuitat. Deabia dup\ vreo s\pt\m`n\, dup\ ce s-a primit o ma[in\ de teleportat nou\ (care a trebuit montat\ [i reparat\, fiind `n garan]ie), Zbiqx-49 a fost recuperat: era `mbr\cat ciudat, privea fix `ntr-un punct, cu ochii ro[ii [i umezi, avea ni[te parazi]i mici, cafenii, care s\reau mult [i ciupeau groaznic, plus c\ emana din toat\ fiin]a sa un damf sc`rbos de compu[i etilici. C`teva zile n-a mai dat pe la serviciu, iar `n sec]ie `ncepuse chiar s\ circule zvonul c\ s-ar fi pensionat. ~n ciuda zvonurilor, ca pentru a `nchide toate gurile r\uvoitorilor, Zbiqx s-a prezentat de diminea]\, proasp\t b\rbierit [i parfumat, `n biroul [efului cel mare, directorul }`rdea-96. Nu se [tie ce a f\cut el acolo, dar dup\ jum\tate de ceas a ie[it [i s-a `ndreptat cu mers sigur [i pas vioi spre aparatul de teleportat, pe care cineva pusese o pancart\ cu textul `n limbaj binar [i `n extraterestra popular\ “nu fi] m=rlani [i nu m-ai scuipa] pe butuane c\ v\ i-a mama naibi!”. U[a de la cabin\ se `nchise, sc`r]`ind, dup\ Zbiqx49, se auzi tradi]ionalul b`z`it, ceva p`r`i, apoi h`r`i, altceva zumz\i, din circuite ie[i un fuiora[ de fum, iar viteazul c\l\tor spa]io-temporal disp\ru cu vuiet... *** Domnul Sisoe Post\varu se ridic\ `n picioare, ap\s`ndu-l de cre[tet cu o m`n\ pe copilul care trop\ia [i `[i agita m`inile prin aer ca palele unei mori de v`nt, `ncerc`nd s\-l pocneasc\ sub centur\, `ntr-o zon\ oarecum sensibil\.
223

Cip Ie[an

- Eu zic, dragi colegi de compartiment, c\ n-avem nici unul dintre cei afla]i aici vreo leg\tur\ cu t`n\rul [i simpaticul nostru tovar\[ de c\l\torie. Cu siguran]\, s-o fi r\t\cit de p\rin]ii lui [i consider c\ e de datoria noastr\, a celor maturi, cu responsabilit\]i, din aceast\ `nc\pere, s\ `l `napoiem pe micu] familiei sale. Cine este pentru, cine este contra? `ncheie domnul Post\varu, fost activist de partid cu func]ie de r\spundere. * * * Zbiqx se trezise din clipa marii teleport\ri [i, dup\ cum `nv\]ase din deplas\rile precedente, `ncepu s\ se pip\ie. Era `ntreg. ~n jur, nici bezn\ neagr\, nici un ocean de H2O rece, nu erau nici c`ini ciob\ne[ti, nici consumatori, [i nimeni nu p\rea c\ vrea s\-i trag\ vreo b`t\ peste cap. Mai mult: se afla `ntr-o cabin\ aproape la fel ca a aparatului de teleportat. Avea un fel de sc\unel `n form\ de p`lnie, ispr\vit cu o gaur\ neagr\ - pesemne, o poart\ de intrare `n alte lumi, care putea fi ac]ionat\ cu pedala din podea. Rolul sulului de h`rtie roz fixat `n perete (*) `i era pe moment necunoscut, dar trecu peste asta, prefer`nd s\ cerceteze mai `ndeaproape u[a cabinei, o u[\ care sem\na leit cu u[a aparatului de teleportare, excep]ie f\c`nd inscrip]iile de pe ea, `ntr-o limb\ ciudat\. Puse m`na pe clan]\ [i `mpinse. - T\ticuleeee! Micu]ul, care sc\pase din m`inile domnului Sisoe Post\varu, trecuse ca o tornad\ pe holul vagonului, c\lc`nd peste geamantane, speriind purcelul din sacul unui mo[neag, izbindu-se `n c\l\tori [i `ndrept`ndu-se ca atras de un magnet spre veceul din cap\t. U[a acestuia se deschise [i din\untru ie[i, primind `n plin explozia de zburd\lnicie copil\reasc\, un cet\]ean ciudat, cu aspect
(*) - Dac\ tot am convenit c\ exist\ extratere[tri, de ce nu putem accepta c\ `ntr-un tren personal ar putea exista un sul de h`rtie igienic\ roz, stratificat\, pe care s\ nu-l fure nimeni?

224

Mersul Trenurilor

oarecum neobi[nuit [i pielea verzuie u[or fosforescent\. - T\ticuleeee! Bra]ele micu]ului `ncol\ciser\ g`tul acestuia [i nu p\reau dispuse s\-[i mai lase prada. Exploratorul dintr-o alt\ galaxie sim]i cum i se `nmoaie membrele inferioare, `n vreme ce copilul se zbuciuma [i d\dea din picioare ca un motan pe care vrei s\-l bagi `ntrun cazan cu ap\ rece. P`n\ la urm\, Zbiqx-49 ced\ [i se pr\v\li pe spate, cu micu]ul deasupra.

Tot ce urmeaz\ `ncepe cu un peisaj dezolant, apocaliptic, [i se termin\ cu povestea unui porc de nimicire `n mas\ sacrificat dup\ norme europene.
Trenul personal 89890 `ncetini, c\ci ]\c\nitul monoton al [inelor se transformase `ntr-un clonc\nit lugubru. Lugubru era [i peisajul care se derula, ca `ntr-un film de groaz\ cu peisaje lugubre, prin geamurile `ng\lbenite [i p`ng\rite de mu[te ale vagoanelor. Unde alt\dat\ cre[teau copaci, acum se ridicau amenin]\toare, c\tre cer, doar ni[te cioturi `nnegrite. C`teva c\r\mizi murdare de fum se vedeau din marea de cenu[\ care `nghi]ise, practic, orizontul. ~n respectiva cenu[\ se jucau cu r`mele c`]iva copila[i b\lai, ni[te babe b`rfeau la un ciot r\mas dintr-un gard, iar c`]iva be]ivi, [i ei negri la fa]\, ciocneau bere neagr\ din cioburi fumurii de halbe. - Doamne, iart\-m\, da’ ce-a fost aici? Ce s-o fi `nt`mplat? `ntreb\ unul dintre pasageri, a c\zut bomba atomic\? - Mai r\u! Mo[ul responsabil de r\spuns st\tea lini[tit pe banchet\ [i dezghioca o nuc\. - Poate fi mai r\u? Da’ di undi [tii matali? Zeci de perechi de ochi `l fixau acum pe b\tr`n, care l\s\ nuca [i
225

Cip Ie[an

briceagul, ridic`nd privirea. - P\i, totul a `nceput de Ignat, c`nd se taie - cine are; cine nu, nu - porcul. Deci, cum se preg\tea a[a lumea din sat - satul \la, care ar fi trebuit s\ se vad\ pe geam, dar nu se prea mai vede - s\ ascut\ cu]itele, s\ spele lighene, g\le]i, s\ aduc\ paie, una-alta, vine primarul Ghi]\ Co]ofei [i zice: “B\, popula]ie, localnici, ia, urechea p`lnie la suptsemnatul! Se-aude? Deci, de-acum intr\m `n aia, cum `i zice, Europa. Deci, este norme speciale de t\iat porcinele, astea, porcii, deci, care nu le respect\ `l belesc ca pe berbec!”. Din vorb\-n vorb\, una, alta, afl\m noi - noi, c\ [i eu s`nt din satul \sta, care nu-l mai vede]i! - c\ gata, nu mai merge cu cu]itul la g`t, har[ti-har[ti! [i s`ngerete, m\i, b\iete, cum se zicea pe la noi. Cic\ porcul, c\-i [i el om, fiin]\, trebuie mai `nt`i luat cu bini[orul, g`dilat, convins cu frumosul s\ ias\ din cote], apoi trebuie anesteziat [i sacrificat a[a, mai cu talent, delicat, ca s\ nu simt\... - Bine, bine, dar ce leg\tur\ are dezastrul \sta cu porcul de care zici matale? - P\i, are. Are, ho-hoooo! C\ [i eu aveam un vecin, Istrate }impoi, care avea la r`ndul lui un porc. Porcul, botezat Ghi]\, ca pe domnul primar... Vecinul \sta al meu se cam speriase de domnul primar Ghi]\, de amenin]\ri, mai ales c\ era [i b\nuit c\ de]inea `n ograd\ g\ini bolnave de grip\, deci s-a conformat. Au scos animalul din cote], lau legat bine cu funii, el cu nevast\-sa [i cu rudele, s\ nu se smuceasc\, [i s-au g`ndit s\-l adoarm\. Cum s\-l adoarm\, cum s\-l adoarm\? P\i, nu le-a trecut prin cap altceva mai bun dec`t s\ aduc\ din cas\ butelia de la aragaz, cu furtunul. Cic\ au v\zut ei mai demult la televizor un documentar despre execu]iile prin gazare la americani [i chiar s-au mirat c`t de lini[tit murise condamnatul.
226

Mersul Trenurilor

- Bine, [i? {i ce s-a `nt`mplat? - P\i, s-a `nt`mplat c\ au `nfipt furtunul `n gura porcului [i au dat drumul la robinet. Cre[tea porcul, Ghi]\, cre[tea [i se umfla, a[a, ca F\t-Frumos, `ntr-un minut c`t al]ii `ntr-un an. Cre[tea f\r\ l\turi, f\r\ t\r`]e, f\r\ gr\un]e. S-a ispr\vit butelia, au adus alta de prin vecini, apoi `nc\ una [i `nc\ una. P`n\ la sf`r[it, `n Ghi]\ intrase gazul din vreo cinci butelii mari. - Da, bine, dar ce leg\tur\ au porcul Ghi]\, vecinul matale [i primarul Co]ofei cu dezastrul din jur? * * * - P\i, au, rosti mo[ul, care `ntre timp sculptase cu briceagul, `n coaja de nuc\, celebra scen\ a atacului de la Sm`rdan. Au, c\ \[tia, c`t a durat treaba cu gazul, cu umflatul porcului, s-au `mb\tat de bucurie. {i, la un moment dat, a ie[it din cas\ cumnatul lui vecinul meu, cu lampa de benzin\, a aprins-o [i a apropiat-o de Ghi]\, s\-l p`rleasc\ pe la r`t. Ei, din c`te se vede, pe acolo cam sc\pa gazul...

Un bal mascat nu reprezint\ `ntotdeauna chiar un eveniment fericit, mai ales c`nd alegerea costumelor nu este chiar cea mai fericit\.
C`nd Marinic\ Viezure a ie[it din cas\, c`teva zeci de ochi l-au urm\rit pe geamuri `ndep\rt`ndu-se, iar una dintre vecinele curioase [i-a f\cut trei cruci largi [i a aprins candela. S\ nu dea bani pe ma[in\, la ia-m\, nene, Marinic\ a a[teptat o or\ `n halt\ - avea abonament de personal, ca navetist ce era - timp `n care so]ia Eugenia a
227

nimeni n-a auzit care au fost exact aceste idei. care tr\seser\ `n ei cu pra[tia [i `i porecliser\. iar copiii s-au luat la b\taie cu al]i micu]i. s\ le taie vagonul dac\ nu le ia mai repede din acea halt\ nenorocit\. pref\c`ndu-se c\ nu-l cunoa[te. cu antet [i o floare desenat\ cu carioca [i sem\n`nd cu o gogoa[\: “Dragi colegi. 228 . s`nte]i invita]i cu to]ii (inclusiv familiile!) `n sala de mese a unit\]ii noastre frunta[e. `n care se str`nsese lumea ca la b`lci s\ se uite la ei. pe domnul director. cine le-a propus [i cine le-a refuzat. ~n aceea[i sta]ie CFR a ap\rut [i Aurel {eptic\. directorial\. deoarece singura acceptat\ `n unanimitate a apar]inut `nsu[i domnului director. pentru a-l cinsti `mpreun\. {i el p\rea peste m\sur\ de nervos. a ap\rut un anun] scos la imprimant\ pe h`rtie roz. cu siguran]\ fuseser\ idei proaste. a cedat. prin g`nduri [i fapte. na[ul Jenic\ nici n-a vrut s\ le deschid\ u[a la `nceput. care pl`ngeau [i amenin]au c\ se arunc\ sub ro]i. Pe motiv de u[\ grea. capitonat\. iar nevast\-sa se ]inea mai departe pe peron.Cip Ie[an pl`ns de ru[ine. ceva de care angaja]ii s\-[i aduc\ aminte peste ani [i ani. A[a se face c\ `n aceea[i zi. l`ng\ pozele frunta[ilor [i coda[ilor `n produc]ie. motiv`nd c\ se sperie ceilal]i c\l\tori. conducerea ~ntreprinderii de Componente [i Subansambluri pentru Perne din Burete a decis s\ organizeze ceva original. iar unii mai `ndr\zne]i `i fluierau [i chiar `ndr\zneau s\-i pip\ie. vecinul [i colegul de munc\ al lui Viezure. totu[i. la panoul de pe hol. C`nd a oprit trenul. * * * Pentru onomastica domnului director. la insisten]ele doamnelor. Secretara Valerica Brot\cel a f\cut c`teva duzini de cafele [i a golit de vreo zece ori scrumierele din sala de consiliu `n care se c\utau idei. stima]i angaja]i.

Primul strigoi mai p\stra ni[te dantel\ pe la poale. globul p\m`ntesc argintiu se `nv`rtea `n jurul propriei axe. pe bra]e [i pe picioare avea ni[te buc\]i de burlan. `n costum intrau albine [i bondari. iar deasupra `[i pusese un glob p\m`ntesc din carton. Marinic\ [i Aurel. Din c`nd `n c`nd. 229 . [i vorbea porc\rii. Vopseaua pu]ea de tr\znea [i emana vapori toxici. c`nd peste umeri. iar al doilea avea nasturi la spate. Ei au urcat primii `n vagon tr\g`ndu-[i nevestele cu ni[te m`ini care parc\-parc\ ar fi dat drumul poverilor. tronc\nea. pentru uz didactic. apoi dou\ mai mici. mut`nd ochii de mar]ian c`nd la ceaf\. * * * A[a se explic\ jena doamnelor Viezure [i {eptic\. iar `ntregul era uns cu vopsea argintie pentru sobe. Au urmat copiii. pentru curaj. `[i mai pocnea c`te un copil: avea doi. mirosea ur`t. prin care privea. ambii `mbr\ca]i `n costume de strigoi croite din acela[i cear[af. iar robotul Marinic\ pe de-a-ntregul sem\na bine de tot cu un extraterestru cherchelit. rotunde [i acoperite cu celofan ro[u.Mersul Trenurilor Carnaval! Bal mascat! Prezen]a obligatorie! Penaliz\ri pentru cine vine f\r\ costum!”. se cl\tina de la vinul consumat `nainte de plecare. ~i decupase o gaur\ mai mare prin care `[i b\gase capul. care sc`r]`ia. `mprumutat de la copiii s\i. a[a se explic\ protestele na[ului Jenic\ [i tot a[a se explic\ aspectul celor doi. Marinic\ Viezure era `mbr\cat `n ceea ce `[i `nchipuia el c\ ar fi un costum de mar]ian: un fel de cazan ruginit de rufe `i `ncingea mijlocul. [colari.

C\l\torul spa]io-temporal se zb\tea [i el. de care tr\geau pe de-o parte copiii proprii [i nevast\-sa (`mbr\cat\ `ntr-o rochie care putea fi at`t de Ileana Cos`nzeana. Aurel {eptic\.Cip Ie[an * * * Micu]ul necunoscut din tren continua s\ se zbat\ `n bra]ele lui Zbiqx-49 [i s\-l pupe. dar `n sensuri opuse. ciudat [i cam verzui. C`nd privitorii tocmai vroiau s\ pun\ r\m\[ag dac\ Marinic\ se rupe sau nu sub ac]iunea for]elor exercitate de cele dou\ tabere. dar `mbr\cat `ntr-un fel de F\t-Frumos. a[adar tocmai `njura `n clipa `n care peste el se n\pusti un cet\]ean micu]. `ntins pe linoleumul jegos. deci cu ochii la ceaf\. Globul p\m`ntesc din carton de pe capul lui Marinic\ Viezure se `ntorsese cu fa]a la spate. ]in`nd la g`t un copil necunoscut. umpl`ndu-l de bale lipicioase cu damf de caramele. `ntregul vagon fu sc\ldat `ntr-o lumin\ orbitoare. iar de cealalt\ parte colegul Aurel {eptic\ [i familia acestuia (alc\tuit\ din trei minori `mbr\ca]i `n spiridu[i [i o so]ie mai mult dezbr\cat\). care r\cnea “Tataaaa! T\ticuleeee!”. ~n vagon se st`rni `nv\lm\[eal\: Zbiqx-49. Cu coada unui ochi apuc\ s\ vad\ o siluet\ care `i p\ru oarecum familiar\: costumul domnului Marinic\ sem\na destul de bine cu cele purtate de membrii echipelor speciale trimise dup\ el de fiecare dat\ c`nd o scr`ntea `n c\l\toriile sale prin spa]iu [i timp. c`nd auzi un fel de sc`r]`it urmat de ni[te sunete nedefinite. s\ri s\-[i elibereze tovar\[ul. vecin [i coleg cu agresatul. Sim]indu-[i salvarea aproape se n\pusti `ntr-acolo. cu tot cu copilul necunoscut legat `n jurul g`tului. cu copilul la g`t. `l `mbr\]i[a pe Marinic\ Viezure. for]e care ac]ionau asupra sa pe aceea[i direc]ie. iar s\rmanul om se izbea cu ]easta de perete. c`t [i de invitat\ la o cum\trie). cu ni[te indispensabili bleu flau[a]i [i purt`nd `nfipt\ `n basc\ o pan\ din pern\. dup\ care se auzi 230 .

str\juit de doi pere]i din granit. [i se poate spune c\ reu[ise s\-[i dep\[easc\ `n talent maestrul. mai ceva ca la televizor! Contrar p\rerii unor exper]i.Haida-hai. mai ales. fuse. gen]i. ieri dormea pe prispa c\sii.He-he. Dom’le. . noroc. „Acul [i barosul” [i altele de aceea[i teap\.de ce anume st\ trenul [i. he-he. se `ntrebau mai `nt`i `n [oapt\. nu doar tonul face muzica. f\r\ s\ respecte orarul. Din pricina c\derilor de pietre [i alunec\rilor de teren putuse s\ cioc\neasc\ vagoanele la osii dup\ pofta inimii. la ce nivel au ajuns \[tia cu teleport\rile.. asta. Fusese ucenicul lui Nea Pandele. str`ng`nd cu team\ la piept bagaje voluminoase. sape ori doar mape.. de[i trenul se oprise: `n fa]\ se `ntindea un defileu ad`nc. “Re”-ul evident al vagonului231 . iar `ntr-o clip\. era fericit: tocmai ispr\vise de cioc\nit osiile vagoanelor. Din ce `n ce mai mul]i c\l\tori. Tocmai ascultase cu deplin\ satisfac]ie acel “Do diez” al vagoanelor de clasa `nt`i. pensionat nu demult. „Stan [i Bran” „Mo[ Ion Roat\ [i Unirea”. care morfolea prune uscate. Fuse. [i se duse! filosof\ un mo[neag dintr-un col]. saci. sub diversele sale aspecte. tari ca poporul rom=n [i plini de inscrip]ii gen “Fane [i Ramona”. Era bucuros. . cu condi]ia s\ nu apar\ cumva neprev\zutul. f\c`nd baloane. din toat\ `nv\lm\[eala nu mai r\mase nimic. “Georgel [i Petronela”. de ce anume osiile vagoanelor scot sunete diverse de vreme ce trenul st\. apoi cu glas tare . Osiile vagoanelor scoteau sunete ciudate [i diverse. azi s-o dus `n..Mersul Trenurilor un zumzet.. b\ie]i! r\cni de l`ng\ locomotiv\ nea Costel.

asculta glasul clasic al unor vechi vagoane vieneze sau nem]e[ti.. cu zgomotele scoase de osiile unor vagoane de marf\.se b\gase pe undeva un bemol sau un diez. acel adev\rat arpegiu scos de locomotiv\. pe la sf`r[itul chefurilor. b\ga banda aia. 232 . ~n cazul locomotivei de care fusese ata[at personalul 89890 . cu “S\geata Albastr\”. De]inea acas\ o impresionant\ colec]ie de casete [i compact-discuri cu sunete scoase de diverse osii de vagoane [i locomotive. Costel putea deslu[i dup\ ureche dac\ un vagon era de produc]ie autohton\ sau nu [i regreta scoaterea din circula]ie a unor vechi garnituri fabricate pe la 1895. adev\rate viori Stradivarius ale c\ilor ferate. de-ale noastre. mai comerciale. desigur. c`nd avea invita]i mai tineri. cu monorailurile japoneze sau.Cip Ie[an restaurant. c`nd avea o dispozi]ie `n\l]\toare. pe care doar profanii l-ar fi putut confunda cu “Mi-bemol”-ul de la clasa a doua [i. u[or de folosit [i la colindele de Cr\ciun .locomotiv\ care trebuia s\ scoat\ un “Do-Mi-SolDo” curat. iar c`nd se `mb\ta ca porcul `[i punea un disc vechi [i zg`riat. un fin cunosc\tor. solemn\.. vagoane de of [i inim\ albastr\. semn c\ exista ceva care nu mergea chiar cum trebuie. cu TGV-ul francez. Costel devenise cu timpul un adev\rat profesionist. cu gusturi mai moderne.

colegii de serviciu ai lui Zbiqx .. `i comanda purt\torului din cinci `n cinci minute s\ fie un cet\]ean model. Marinic\ Viezure (cu familiile lor). dup\ cum spuneam. Trenul. at`rnat la g`tul s\u. plus Zbiqx-49 [i copilul necunoscut. ~ntre timp.reu[iser\ s\-l localizeze la timp [i s\ focalizeze pe el raza de teleportare. Nea Costel `[i retr\ie[te `ntreaga via]\. bine`n]eles. * * * Nea Costel. Din nefericire. a[adar `[i aduse trusa [i se b\g\ sub tren ca un adev\rat me[ter. era nemul]umit de un anumit sunet scos de o anumit\ osie. tocmai se descompuseser\ `n particule elementare. a[adar `l a[teptau s\ apar\ dintr-o clip\ `ntr-alta. urm`nd a se recompune la loc dup\ `ncheierea saltului spa]io-temporal. prin vagoane . ei nu [tiau c\ Zbiqx-49. pe o p\tur\ veche. colegul lor aflat pe drumul de `ntoarcere. mul]umit cu salariul minim pe economia galaxiei) . desenat\ cu ursule]i. pentru simplul motiv c\ plecaser\. culcat pe spate.. `n dou\ 233 .mai precis. nu venea singur. fiindc\ muncitorii nu eliberaser\ `nc\ [inele de bolovanii c\zu]i peste ele.care sim]iser\ nereguli `n datele transmise de microcipul implantat din na[tere sub pielea acestuia (microcip care. Din fericire.Mersul Trenurilor Nu doar la v`n\toare conteaz\ de care parte a ]evii te afli. Aurel {eptic\. iar cea mai bun\ solu]ie pentru a sc\pa de probleme se dovede[te a fi teleportarea acestora `n curtea vecinului. Pe l`ng\ pl\cu]ele cu tradi]ionalul `ndemn “Nu v\ apleca]i `n afar\!”. `n paralel. st\tea `n continuare.

`ndemnul “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” ac]ioneaz\ `ntocmai ca. sl\nin\. natura `[i spunea cuv`ntul. atra[i de goana nebun\ a peisajului de sub ei . care `nainte de plecare fusese condus la gar\ cu alai. “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” scrie pe ele. se vede c\ pe ele scrie altceva. Domnul Ieremia Ciu[c\ era un pragmatic suferind de nenum\rate afec]iuni digestive. pentru un curios din fire. M`ncase mult [i gras. dreptunghiulare. veceurile de vagon au un rost mult mai prozaic [i foarte bine definit. De aproape. Cl\tin`ndu-se. iar pentru cei cu probleme digestive. s`ngerete. interdic]ia “Nu privi!”. peste traverse.. iar `ndemnul face referire nu la maneta semnalului de alarm\. nu la sistemul de ventila]ie sau de iluminat.restr`ns `n mod nefericit de diametrul ]evii. domnul Ieremia Ciu[c\ se `ndrept\ spre unul dintre capetele vagonului.se ghiftuise ca pentru ocolul P\m`ntului. permi]`nd curio[ilor s\ priveasc\ `n jos.se afl\ [i altfel de pl\cu]e. ci la veceurile din vagoane. cu o pedal\ care ac]ioneaz\ o cl\pi]\. de familie .. c`rna]i. se `ndep\rteaz\. albe [i sm\l]uite. chi[c\. b\use zdrav\n [i amestecat. Unii au petrecut ore `ntregi privind prin g\urile veceurilor de vagon. pl\cinte. U[a cu pl\cu]a “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” se `nchise scurt `n urma sa. iar acum. situate la extremit\]i . dup\ cum spuneam. caltabo[i. sarmale. privind `n toate p\r]ile s\ nu-l vad\ nimeni. Trenul st\tea. De la dep\rtare par la fel. ac]ionat\ de pedal\. Pentru cei cu suflet mai pu]in atras de reverie. chiftele. piftie. * * * Nea Costel descoperise `n sf`r[it de ce sunetul unei osii nu se `ncadra `n corul colegelor: o piatr\ se `n]epenise 234 .Cip Ie[an anumite zone ale lor. Acea cl\pi]\ care. Acele construc]ii ingenioase [i simple.

235 . `n dreptul capului. de la caz la caz. se preg\ti s\ ias\. Dup\ care. pe spate. se afla un fel de cilindru. Pe pere]ii od\ii de primire sclipeau pancarte holografice `n mai multe limbi de circula]ie intergalactic\. destinat\ teleport\rilor.Mersul Trenurilor la extremitatea unui vagon. cu fa]a `n sus.M\car un minut. venite de sus (vorba vine!). iar un hol `ntreg era ocupat cu mici buticuri de suveniruri f\r\ taxe vamale. Era pe deplin satisf\cut [i tocmai se ridica. v\ rog. Mul]umit de rezultat. se afla domnul Ieremia Ciu[c\. de ultim\ genera]ie. de ]eav\ ispr\vit\ cu o cl\pi]\. De afar\. respectiv “Teleportare pl\cut\!”. ~nal]ii oaspe]i `[i recombinau particulele elementare `ntr-un aparat de teleportat modern. Nea Costel rug\: . `ncerc`nd s\-[i trag\ p\rul din dreapta peste chelia transpirat\. inscrip]ionate cu tradi]ionalele “Bine v-a]i recombinat la noi. chituit [i vopsit cu grij\ `n fiecare an [i peste care roboatele de serviciu a[terneau un cear[af c`nd nu era pus `n func]iune. ]in`nd `n fiecare m`n\ c`te un instrument de mare precizie. dereticat\ zilnic [i rezervat\ c\l\torilor str\ini [i delega]iilor mai importante. Deasupra sa. breeee! Haida. se uit\ `n oglinda `ng\lbenit\. r\sun\ o voce: . privind spre pedala din pardoseala acoperit\ cu linoleum. Cu totul altfel ar\ta `ns\ zona destinat\ teleport\rilor curente. pute]i plecaaa! De sub vagon. calea ferat\ e cur\]at\. un minu]el mai a[tepta]i. de serviciu. dar ceva mai sus. Desupra sa. Se `ntinse mai bine pe p\turic\. s\ termin [i eu! * * * Astroportul “Universul Liber” avea o zon\ separat\.Gata. Aceasta era `mp\r]it\ `n dou\: prima parte era mai curat\. o piatr\ col]uroas\. dragi oaspe]i!”. care cobora nota cu aproape un semiton.

Teleportarea colegului Zbiqx a `nceput cu un fum albastru de la circuitele aparatului. u[a de la toalet\ nu se `nchidea bine [i sc`r]`ia. a continuat cu un zg`l]`it. energofag [i cu vopseaua proasp\t s\rit\. fabricate pe un satelit `ndep\rtat pe care nu cre[tea nici fir de plant\. victorios.Cip Ie[an ale personalului care f\cea naveta sau ale diver[ilor furnizori. creve]i de pe Casiopeea [i ni[te sucuri naturale suspecte. inodore.adic\ iu]i. apoi cu un sc`r]`it. care c\zu ultimul peste mormanul de trupuri terriene. apoi scuipase pe 236 . B\ncile s\lii de a[teptare erau necapitonate. unul dup\ altul sau pe perechi. micu]ul reu[ise s\ scoat\ o cret\ dintr-un buzunar. ciristeu [i diverse onomastice. Aurel {eptic\. ~n timpul teleport\rii (un timp de ordinul nanosecundelor). u[a cabinei de teleportare a s\rit c`t colo. pe singura pancart\ scria mare “Nu scuipa] pe jos!”. * * * ~n principiu. Acolo se aflau colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. Marinic\ Viezure. fum mirosind a gr\tar de c`rna]i pe care cineva a pus la uscat ni[te [osete supraelastice. incolore [i nu fac g\l\gie. ruginit. julit `n genunchi [i murdar de muci la nas. iar la chio[cul de ]ig\ri [i r\coritoare se vindeau doar sfoar\. teleport\rile s`nt cam ca g`ndul .M-am `ntors! De g`tul s\u st\tea prins ca lipitoarea un copil p\m`ntean necunoscut. insipide. pere]ii zugr\vi]i `n ulei holografic verde erau murdari.. scoas\ din ]`]`ni. apoi Zbiqx-49. Pe gresia cu coji de semin]e a astroportului s-au pr\v\lit. care priveau ner\bd\tori la aparatul de teleportat vechi. cu care scrisese porc\rii [i desenase terriene goale pe pere]ii telecabinei.. Dup\ care. membrii familiilor lor. un b`z`it [i c`teva `njur\turi de orbite. sateli]i. tuns zero. r\cnind: .

pe care le m`ncase p`n\ `n clipa recompunerii `n particule elementare. primele extemporale la aritmetic\ [i citire. dar tocmai se preg\tea s\ se `ntoarc\. t\ind lini[tea `n dou\. “Hopa. iar Nea Costel `nghe]\. Privea la pedala de l`ng\ closet [i se g`ndea dac\ s\ apese sau nu. Doi dintre colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. apoi ziua `n care s-a `nsurat. apoi primii ani de [coal\. `n fine. colegul st\tea cu spatele [i purta basc\. bunicul s\u. apoi serviciul militar la fanfara garnizoanei. Locomotiva fluier\. `[i retr\i `ntreaga via]\: copil\ria petrecut\ la ]ar\. cu un coleg. stai a[a!” `[i spuse el. ~ntr-o clip\. cu colegii.. sco]`nd f\r\ [tirea nevestei teancul de bani din [ifonier [i oferindu-l acestuia. cea c`nd i s-a n\scut primul copil. f\c`nd s`mburi pe jos. devenind dintr-o dat\ mult mai atent la filmul vie]ii sale. se v\zu la el acas\. ucenicia la atelier.. care scotea sc`ntei. vacan]ele petrecute `n tab\ra de pionieri. ~n cadru. se piept\nase [i se preg\tea s\ ias\ din cabin\. Nea Costel tr\gea cu ranga `n piatra `n]epenit\. “acu’ v\d exact cui iam `mprumutat banii!”. s\-[i arate fa]a. deasupra lui Nea Costel. nu mai ]inea minte cui. domnul Ieremia Ciu[c\ `[i terminase treaba. * * * Pe Terra.. zece milioane. Tot pe Terra. dar `n vagon. se c\utase `n s`n dup\ ni[te zarz\re crude. `n care s-a `mb\tat cu colegii [i a `mprumutat unuia dintre ei. juc`nduse printre or\t\nii de curte sub privirea unui b\tr`n sf\tos. apoi prima iubire. 237 . `nchipuindu-[i trenul plec`nd `n secunda urm\toare [i trec`nd cu ro]ile peste el. liberarea. Imaginile `i jucau prin minte. banii str`n[i pentru central\ de apartament. le[inar\. sub vagon. prima corigen]\ la chimie. primul loc de munc\. aduna]i s\ `l `nt`mpine..Mersul Trenurilor butoane [i. apoi seara aia. apoi a doua.

c`nd se schimbau bobinele.T\ticuleeee! Poveste despre o cale ferat\ realizat\ pe jum\tate. Cu toate astea. scoal’ bre. Pe jum\tatea din st`nga. pe locul de unde tocmai se ridicase. L-ar fi str`ns de g`t cu bucurie. deoarece s\rmanul avea `n jurul g`tului. l-ar fi sugrumat de zece milioane la valoarea de atunci. c\ `n jum\tate de or\ plec\m! Nea Costel st\tea `n fund. n-auzi? Fluier\ \[tia. sim]i o m`n\ cum `l trage de cracul pantalonului. bani de central\. deoarece mai exist\ [i alte mijloace de transport. `n vreme ce p\m`ntenii st\teau `nghesui]i `ntr-un col]. bre. care `i striga din c`nd `n c`nd: . [i se uita la Jenic\. iar ei m`ncau semin]e. }`rdea-96. bra]ele sub]iri [i murdare ale unui copil terrian tuns chilug [i mucos. sub paz\ armat\ . Vru s\ huiduie ca la cinematograf. dom’le. c\ m\ doare capul! `ntreb\ 238 . Zbiqx-49 fusese scos `n fa]a colectivului [i a[ezat pe un scaun. Colegii lui Zbiqx nu [i-ar fi dorit s\ se afle `n locul s\u. ca un colier. s\ dea socoteal\. dar nici `n locul domnului director.Nea Costel.Cip Ie[an ~n clipa aceea. de pe vremea lui Pazvantqx. paznicul contractual. hai. `i p\zea cu un fazer vechi [i ruginit. . via]a merge `nainte. era [edin]\.nea Wirkqx-64. p`n\ ce `l scoase de sub vagon: . cu \[tia? Unde-i punem? D\te. ceva c\zu `ntre [ine cu un pleosc\it. scuip`nd cojile pe jos. dar m`na `l trase [i mai tare. b`[ti d-aici. * * * ~n biroul directorului astroportului. iar filmul vie]ii se rupse brusc. mai exact. bre. las\-m\.Ce ne facem. tip ZB. pe marginea c\ii ferate. Sub vagon.

Se preg\teau. `n timp ce `ncerca s\-[i jupoaie de la g`t copilul terrian. pentru c`nd ne mai aduc elevi cu clasa. prin clonare. * * * Trenul personal 89890 pornise de c`teva minute. dar reu[ita a st`rnit manifesta]ii de protest . .care prevedea montarea 239 . cu un costum holografic ni]el sc\mo[at pe la revere. `mbr\ca]i cu to]ii pentru carnaval (iar b\rba]ii chercheli]i zdrav\n pe deasupra) reprezentau pentru oricare privitor tot at`tea antireclame vii la turismul prin p\r]ile sistemului nostru solar. ca atunci. devenit din ce `n ce mai nesuferit. tot cu trenul. c`]iva savan]i contesta]i de mul]i locuitori reu[iser\ `n premier\ ob]inerea unui miel spa]ial printr-o metod\ revolu]ionar\. Pe acea planet\ `ndep\rtat\ copiii se ob]ineau `n laboratoare speciale. S\ vad\ to]i cum arat\ \[tia. ~i `mp\iem [i-i punem pe hol. c`nd te-a clonat! Alte idei t`mpite ca tine mai ai? Vrei s\ scrie iar ziarele prostii despre noi. fiindc\ mult nu mai era p`n\ la punctul terminus. la intrare. totu[i. Unii ar fi avut nevoie s\ mearg\ mai departe. cu imigran]ii \ia klingonieni? se enerv\ directorul. se termina pe jum\tate.sau.mai ales c\ mielul avea o fa]\ cam bleag\. adic\ prin `ncruci[area unui berbec cu o oaie. dar asta nu se putea: fosta conducere a Ministerului Transporturilor raportase c\ planul . a[a cum se prezentau ei `n acel moment. mai bine zis. care aducea bine cu mutra unuia dintre ciob\na[ii galactici. dar to]i pasagerii se preg\teau s\ coboare.S\ te fi `mp\iat m\-ta. `n practic\. dom’ director! `[i d\du cu p\rerea un extraterestru scund [i p\ros.Hai s\-i `mp\iem. Nechifor-21. acolo unde calea ferat\ se ispr\vea .Mersul Trenurilor directorul }`rdea-96. de pe alte galaxii! Adev\rul era c\ p\m`ntenii. .

Am holofonat [i sus. cale de o sut\ de kilometri. }`rdea96. dar realitatea era oarecum diferit\: angaja]ii pl\ti]i cu ziua ([i prost pe deasupra!). S-a mai `nt`mplat [i prin alte galaxii. nau mai fost montate.. apoi transformate `n diverse consuma]ii. proprietara unei firme de autobuze [i maxi-taxi. Noroc de m\tu[a unuia dintre ei. dou\ localit\]i ale patriei noastre r\m\seser\ legate `ntr-un mod foarte ciudat. Acolo. N-au mai sc\pat de ei p`n\ azi. conform declara]iilor ap\rute [i prin ziare. cu doi ani `n urm\.. care circul\ pe o singur\ [in\. se joac\ la butoane. Buc\]ile din cealalt\ [in\.. ci v`ndute `n secret la diver[i particulari. declar`nd presei c\ viitorul apar]ine trenurilor de tip monorail. ca la japonezi. la conducerea galaxiei: nu se poate! ~i facem pachet [i `i trimitem acas\ la ei. `ntinseser\ doar una dintre [ine . ca s\ scape mai repede. cu vestita sa ciorb\ de burt\ [i un vin de regiune superior [i ieftin. cea din st`nga.~n concluzie. care asigur\ de atunci `ncoace transportul de c\l\tori pe respectivele rute. cic\ la cules. pe jum\tate. tun\ directorul astroportului. cum mergi `ncolo. Prin urmare. ei descoperiser\ bufetul „Scaietele”.. p`n\ la primul or\[el. viru[i str\ini. tot a[a. asta e. * * * . suspendaser\ c`teva personale din zon\ pe motiv c\ [i japonezii folosesc trenuri suspendate. au venit unii cu familiile lor. iar ni[te domni din minister au `ncercat s\ o scalde.Cip Ie[an de cale ferat\ pe `nc\ o sut\ de kilometri . pun m`na [i stric\. 50 la sut\! Asta d\dea bine la o anumit\ parte a electoratului. unitate de deservire model. mai ales c\ respectivii domni din minister erau aceia[i care. Nimeni nu i-a crezut.cea din dreapta. 240 .fusese `ndeplinit. s-au `nmul]it [i au devenit d\un\tori. Ce-ar fi dac\ i-am ]ine printre noi pe to]i nesp\la]ii de pe alte planete? Au microbi.

Oricum. gumari [i vat\ `n urechi. nimeni din micu]a gar\ de destina]ie nu se plictisea. motiv pentru care. din c`te se pare. la cabina de teleportare! Eu mai propun. iarna.Mersul Trenurilor c\ m\n`nc\ plasma de la televizoare. ~n magazinele duty-free din marile aeroporturi interna]ionale cu siguran]\ nu exist\ prin rafturi semin]e de bostan sau floarea-soarelui. s\ zicem. fiind mai reprezentativ\ pentru zona de ba[tin\ dec`t. fr`n`nd. Nici m\car casieri]a de la ghi[eul de bilete: chiar 241 . care tr\gea dup\ el un purcel viu. motiv`nd c\ pierde avionul. ~ntr-un mare aeroport interna]ional nu ve]i g\si babe adormite cu capul pe vreo g\in\ sau curc\ vie. `ncerc\ s\ se bage `n fa]\. sc`r]`ind ca de obicei. legat cu sfoar\. trenul opri. Cu siguran]\. ~n sf`r[it. vodc\ la cutie sau vin de regiune la bidon. drept pedeaps\. Prin compartimente nu mai era nimeni. cojilor de semin]e [i celorlalte resturi. un mare aeroport interna]ional. de gar\. cu i]ari. pasagerii l\saser\ locul ambalajelor. ba chiar decid. Totul este bine c`nd se termin\. via]a `n marile aeroporturi interna]ionale este una tare plicticoas\. `n vreme ce trenul personal 89890 se apropia. To]i se `nghesuiau pe culoare s\ coboare primii. * * * O gar\ de orice fel reprezint\ un mic Univers. A[adar. asta e sigur! {inele de cale ferat\ ]\c\neau u[or [i monoton. copii care. iar un mo[ mic. nu se termin\ cum v\ imagina]i dumneavoastr\. s\-l trimitem [i pe Zbiqx-49 cu ei. s\ se trag\ pe ghe]u[ul din sala de a[teptare sau naveti[ti juc`nd [eptica pe fundul [epcii. Fu pocnit peste ceaf\ cu o basc\.

L`ng\ copii se afla un cet\]ean necunoscut. dovedind `nc\ o dat\ c\ orice sf`r[it e doar un `nceput de drum. un surdomut care se certa cu ni[te cet\]eni s\ dea muzica mai `ncet. ca tot at`tea mici uragane. Nici babele adormite cu capetele pe paporni]ele cu g\ini nu se plictiseau. geamurile zorn\iau. care b`z`iau mai `ncolo. `ncerc`nd s\-i `nveseleasc\. `n ordine. zidurile tremurau. Autogara era la pu]ine zeci de metri de gar\ [i sem\na leit cu aceasta. spun`nd “Viitorul transportului de c\l\tori nu apar]ine combustibililor fosili. Marinic\ Viezure [i membrii familiilor lor. duduia cro[eta. diver[i popi. Pe ele st\teau Aurel {eptic\. autobuzele erau ticsite. un inginer specialist `n pete de vin ro[u. au observat `n consens c\ pu]inele scaune erau toate ocupate. solda]i `n permisie. Cu to]ii alergau spre autogar\.Cip Ie[an dac\ to]i pasagerii mergeau cu na[ul. cam ciudat [i pr\zuliu la fa]\. ci electricit\]ii! 242 . C`nd primii dintre fo[tii pasageri ai personalului au ajuns pe peron. Se pare c\ erau acolo de ceva vreme. domnul Sisoe Post\varu cu mutr\ bleag\. acum u[urat. sculerimatri]eri. dintr-unul se auzi un glas pi]ig\iat. iar animalele cu sau f\r\ st\p`n se pitiser\ speriate pe sub banchete: veneau c\l\torii. fost activist. `n vreme ce g\inile le ciuguleau de nas. domnul Ieremia Ciu[c\. * * * Prin fa]a privitorilor trecur\. care nu p\rea defel de prin p\r]ile locului. astfel. pe iarb\. Dup\ cinci minute. C`nd ultimul sc`r]`it de fr`ne `ncet\. c`]iva c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. `mbr\ca]i cu to]ii pentru bal mascat [i mult mai chercheli]i. fiindc\ b\rba]ii avuseser\ timp suficient s\-[i mai cumpere o navet\ de bere [i s\-[i c`rpeasc\ odraslele. cl\direa g\rii `ncepu s\ vibreze ca la apropierea unei turme de bizoni. un mo[ cu tricou [i desag\ discut`nd aprins cu un fost p\pu[ar. acesta se str`mba la copii. zugravi cu ziua. ci visau.

dar era fericit. chiar b\use [i el cu b\ie]ii. ~n sala mare. pe o mas\ antigravita]ional\. iar capsula dus\ pe sta]ie. *** Undeva. savant cu o bogat\ experien]\ c\p\tat\ `n spa]iul cosmic. Bra]ele telescopice cu cle[ti au fost ac]ionate. cu hublouri de bezea [i trape din mar]ipan: scutul energetic [i sistemul de propulsie erau scof`lcite de parc\ ar c\zut careva cu cotul peste tort. p\rea fericit. dup\ cum am spus. `n `ntunericul rece din spa]iul intergalactic. Mai p\stra pe g`t urmele unor bra]e mici [i lipicioase. `ntr-o camer\ steril\. pe o planet\ dintr-o galaxie `ndep\rtat\. `nveli[ul acestuia se sparse [i din el ]`[ni o f\ptur\. Directorul astroportului. c`]iva cosmonau]i afla]i pe o sta]ie orbital\ interna]ional\ au raportat bazei c\ de ei se apropie. Primul cercet\tor. r\sun\ un strig\t: . ni[te extratere[tri chefuiau.Mersul Trenurilor A[a am v\zut eu la televizor!”. din care se auzeau zgomote ciudate. Se apropie `ncet de obiectul zbur\tor neidentificat. o capsul\ spa]ial\ ciudat\. *** La pu]in\ vreme dup\ cele petrecute mai sus. ~n `ntreaga sta]ie orbital\ [i chiar mai departe. posibil de provenien]\ extraterestr\. iar prin ea zbur\ o bab\.T\ticuleeeee! -Sf`r[it243 . plutea un tort `n form\ de nav\ spa]ial\ din ciocolat\. `n clipa urm\toare u[a se deschise. Deodat\. era pu]in zg`riat pe fa]\ [i avea un ochi umflat. [i `l atinse. p\trunse `n camer\ `mbr\cat `ntr-un costum special. plutind haotic [i oarecum `n zig-zag prin vidul interplanetar.. departe.. }`rdea-96.

......................................................18 Concurs de desene pe asfalt ................................................................................26 Mica Siren\...........32 Poveste cu fulgi .........7 Faptul divers ..........................31 Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\..............................................29 talentul copiilor ......................................5 Plimbare pe Strada Pacien]ii ................................................................................................................................................3 Univers spa]ial rom=nesc.28 P\rin]i.........................................................................29 dumneavoastr\!...17 Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului.................................30 Aventuri la g`rl\ ............................................................27 Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ..................................................37 244 ...........................................................22 B\ie]elul cu chibriturile ..................................................... ave]i grij\ de ..........................36 Mapamond paranormal rom=nesc ...........6 Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran...........................................................15 Fenomen luminos neobi[nuit.............29 Pe aripile v`ntului ...................................................Cip Ie[an Cuprins Dopul scuz\ mijloacele...........

..................................72 Rolul [i importan]a bateriilor de 1......................69 Povestea lui Halat Alb ...................................................................................40 R\]u[ca cea ur`t\ ........................................................................................................52 Sanie f\r\ zurg\l\i.........................................................45 Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor ..............................68 Sub cupola circului..................51 Mica publicitate ............................................................................................................Mersul Trenurilor P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate................................55 De-a Baba-Oarba ....................... oile-s galbene ................................................................5 vol]i `n via]a comunit\]ii...........emisiune radiofonic\ .....................66 C`mpu-i alb................38 De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers.....................77 Povestea lui Harap Alb..............................................62 De-a b`za-n doi ........................42 Poveste educativ\ ..54 ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure .............manual pentru scenari[ti.....64 Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\...............48 Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul ..............................46 Telenovela la `ndem`na tuturor .......44 Od\ `n apometru antic ....................................................73 Falsa problem\ a crizei de energie .........................78 245 .......................................................................50 „Medicina la `ndem`na oricui” ...........................

......................79 Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete...............................................................................................96 Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole..............................105 Poveste cu iepura[i frico[i ....................86 Spa]iul mioritic...................128 246 ...98 Gr\dini]a de copii..........remix......................... pisica neagr\ [i g\ina ................................... ........................................................................93 Micu]a Publicitate................ cuibu[or de nebunii................. cu `ngera[ii dintr-a [asea .............................. p\m`nt rom=nesc ............................112 A[a s-a castrat c\]elul .............................................109 Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ............................95 20 ..............116 Povestire mic\ despre ni[te mici ............... Ultima frontier\........101 Ceasul r\u.....................................122 T`rg de fete .................................91 Reforma f\r\ fond.104 Aventuri pe ghea]\............................123 A[tept`ndu-l pe po[ta[............................................................127 P\cal\.....89 Luna.....................................................................................................................111 Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici ....83 Unde duce dependen]a de pizza ............................88 Povestea porcului ...............................100 Creierele [i furnica................................... frate cu rom=nul ..................Cip Ie[an Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor ......

........................................141 Capra cu trei purcelu[i...............................150 Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt..................144 Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ..........181 247 ........ sus..............................................................147 Balada Me[terului Manole................................................................................................................. acolo................................160 Jurnal de [tiri ...........153 Cea]a bate filmul ..146 Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei............. ne p`nde[te? .........Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci ........................................................................................................................................................................136 Examen de ciob\nit european.175 Mersul Trenurilor .........................138 Ve[ti bune pentru animale ........155 Cineva..131 Ap\ de ploaie...............................................148 S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi ...157 Povestea pe[ti[orului de aur.............162 File din jurnalul elevului Nelu ...................................................................

Mersul Trenurilor ISBN: .Tip\rit la MULTIPRINT Coperta [i desenele: Jup Tehnoredactare: Jup Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei: IE{AN. CIPRIAN .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->