Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mersul
Trenurilor
Cu ilustra]ii de Jup
Ia[i, 2007
Mersul Trenurilor
4
Mersul Trenurilor
Plimbare pe Strada
Pacien]ii
Dup\ opera]ia de apendicit\, pacientul Cosmin Gum\,
12 ani[ori, s-a `ngr\[at brusc cu aproape 10 kilograme, fapt
oarecum neobi[nuit pentru cei care se opereaz\ de
apendicit\. Micu]ului pacient i s-a f\cut radiografie; pe
film s-au v\zut siluetele a zece pense metalice, a unui ceas
b\rb\tesc de m`n\ [i a unui patruped ciudat, despre care
`nc\ nu se [tie mare lucru. Directorul dispensarului
respectiv vrea s\ prezinte un comunicat [tiin]ific pe tema
apari]iei [i cre[terii bacteriilor patrupede gigantice `n
corpul copiilor rom=ni opera]i de apendicit\, `n vreme ce
administratorul unit\]ii sanitare reclam\ dispari]ia unui
taburet metalic cu patru picioare.
La acela[i dispensar, chirurgul Romeo a le[inat la
vederea s`ngelui, motiv pentru care a c\zut prin t\ietura de
la opera]ie, fiind cusut `n organismul pacientei de c\tre
asistenta-[ef\, mioap\. A doua zi, trezit\ din somn,
pacienta a sim]it ceva zv`cnindu-i `n p`ntece [i a crezut c\
este `ns\rcinat\. Din fericire, pe acolo a trecut un v`n\tor
care a t\iat burta lupului [i le-a scos de-acolo pe Scufi]a
Ro[ie [i pe bunicu]a sa. Despre chirurgul Romeo nu s-a
mai auzit nimic de atunci.
6
Mersul Trenurilor
8
Mersul Trenurilor
[i coad\ [i nici unu nare bulan porhart sau girofar s\ zici c\i
c`ne poli]ist. P`n\ la urm\ lam depistat pe Recs, c\ tocma
interoga o c\]a pe care se sprijinise cu labele din fa]\ [i
atunci ne-a transmis p`n sta]ie mesajul “Vulturu cheam\
patrula Pajura!”. Eu iam r\spuns “Gre[al\, domnu’ c\pitan,
ce num\r a]i format? Aici familia Mitran, ordona]i!”. Ce
mia ordonat [efu nam scris `n jurnal c\ poate cite[te mama
dec`t numai at`t, c\ s\ ne deplas\m de urgen]\ la localu nu
mai [tiu care, c\ b`r`ia aparatu dar bine cam ]inut minte c\
numele se termin\ `n SRL, unde sa semnalat eveniment de
b\taie `ntre clien]i cu scaunele.
Am efectuat balansarea bra]ului `n plan vertical p`n\
ce sa sufocat Recs c\ uitasem s\i dau drumu din m`n\ la
curea [i am sta]ionat un tacsiu care iam zis conduc\torului
auto s\ se deplaseze regulamentar p`n\ la cr`[ma SRL. El
sa r`s de noi p`n\ ce iam avertizat dou\ peste ochi [i nea
l\sat urgent `n fa]a unei unit\]i de deservire pe care scria
ceva [i SRL la urm\ ezact cum mia ordonat domc\pitan
Bustuchin\. Am intrat `n interior unde am depistat suspec]i
de ambele secse cu semne de recunoa[tere ca mafio]ii la
pept, mai eczact flori albe de creponat\ roz [i bleo. C`nd
am efectuat p\trunderea `n incint\ tocmai am surprins `n
fraglant delict infrac]iunea de dare de mit\ [i sp\lare de
bani deoarece unul declara la microfon “De la na[u zece
milioane [o butelie!” care bani `i aduna `ntro g\leat\ [i
miam dat seama c\s mafio]i c\ am v\zut [i eu filmul na[u,
a[a c\ am g`ndit un plan.
* * *
9
Cip Ie[an
10
Mersul Trenurilor
* * *
11
Cip Ie[an
12
Mersul Trenurilor
** *
13
Cip Ie[an
** *
14
Mersul Trenurilor
Faptul divers
* Datorit\ apari]iei de defec]iuni `n re]eaua de
distribuire a gazului metan, cet\]enii din cartierele
Alexandru cel Bun, Ion Vod\ cel Cumplit, Radu cel
Frumos, Gelu, Glad [i Menumorut, Gheorghe Doja,
L\cust\ Vod\ [i Petru Cercel s`nt ruga]i s\ se prezinte
zilnic `ntre orele 8.00-14.00 la ghi[eele filialelor de cartier,
pentru a-[i ridica personal gazul [i apa cald\. Pentru
pensionari, invalizi [i persoane cu copii `n bra]e, gazul [i
apa cald\ vor fi livrate prin po[t\ sau prin cablul TV, `n
pauzele publicitare.
* Un incident regretabil s-a petrecut ieri diminea]\,
c`nd lini[tea pa[nicilor cet\]eni din cartierul Morome]i a
fost tulburat\ de un scandal `ntre doi cet\]eni str\ini, mici
investitori particulari. Yussuf B`r Laden, `nc\lc`nd
preceptele islamice [i afl`ndu-se `ntr-o avansat\ stare de
ebrietate, a `ncercat s\ violeze haremul partenerului s\u de
afaceri, Ali Men Tarah. Haremul s-a zb\tut ce s-a zb\tut, s-
a smucit [i, fiind mai iute de picior, a reu[it s\ scape.
* Venitul pe cap de membru al tribului Hurumbu s-a
dublat asear\. Artizanul acestei adev\rate inginerii
financiare a fost vrednicul v`n\tor Mbwewe, care a prins
un iepure.
* Cu un an `n urm\, elevii clasei a IV-a de la {coala
General\ “Ciuma lui Caragea” au me[terit din traforaj, la
orele de atelier, o “Cantin\ a P\s\relelor”. Trei pi]igoi [i un
scatiu care f\ceau parte din personalul acestei unit\]i de
deservire au fost aresta]i, fiind surprin[i `n flagrant pe c`nd
sustr\geau alimente din magazie.
15
Cip Ie[an
16
Mersul Trenurilor
Fenomen luminos
neobi[nuit
Deasupra casei gospodarului Terente L\m`ie din
comuna C`rmoaja a fost v\zut un corp luminos straniu,
care st\tea nemi[cat. B\tr`nii localit\]ii s-au speriat [i au
`nceput s\-[i face cruce; ei au declarat presei c\ a[a ceva n-
au v\zut de c`nd se [tiu! Oamenii de [tiin]\ chema]i la fa]a
locului au stabilit c\ este vorba de un bec pentru iluminatul
stradal.
17
Cip Ie[an
Misterioasele dispari]ii de
dup\ S\rb\toarea Vinului
Ca suprafa]\ nu este nici mai mic\, dar nici mai mare
dec`t alte a[ez\ri identice. Unii zic c\ ar fi vorba de o
localitate de c`mpie, al]ii s`nt ferm convin[i c\ se afl\ `ntr-
o pitoreasc\ zon\ de dealuri subcarpatice, iar primarul
Eugen Epura[, c`nd se `mbat\, umbl\ pe uli]a mare ca pe
poteci `nguste [i [erpuitoare de munte. Dup\ ce s-a f\cut
vinul, iar din recipientele utilizate `n acest nobil scop nu s-
a mai auzit nici un bolborosit c`t de mic, c`]iva localnici
inimo[i au format un comitet de ini]iativ\ pentru a
s\rb\tori evenimentul anual...
Cuv`ntul de deschidere al „S\rb\torii Vinului” a fost
unul singur, [i anume “Dragi”; at`t a apucat s\ spun\
primarul p`n\ c`nd a auzit o sticl\ goal\ v`j`indu-i, ca o
aluzie, pe la ureche. A `n]eles mesajul [i a t\iat repede
panglica `ntins\ de dou\ [col\ri]e frumos `mbr\cate, apoi a
declarat inaugurat programul s\rb\torilor.
Acestea au `nceput, ca `n fiecare an, cu o serie de
concursuri distractive [i instructiv-educative, pe tema
culesului [i a viticulturii. Lista oficial\, cea de trimis la
prefect, cuprindea simpozioane, conferin]e, dezbateri,
vernisaje, momente poetice [i de reculegere, dezveliri de
bust, depuneri de coroane sau de jur\m`nt, concursuri de
crea]ie poetic\ [i lans\ri de carte. De cel mai mare succes [i
de cea mai larg\ participare - asta au consemnat a doua zi [i
ziarele locale - s-au bucurat `ns\ proba de degustare-vitez\
[i orientare `n teren “Ciroza v`nturilor”, jocul pe echipe “Nu
18
Mersul Trenurilor
* * *
19
Cip Ie[an
20
Mersul Trenurilor
21
Cip Ie[an
Concurs de desene
pe asfalt
De 1 Iunie, copiii nu primesc `n dar minge, sabie,
pra[tie, tob\, pu[c\ sau trompet\, ci c\r]i [i jocuri
plicticoase, pe care le rup, le stric\ sau le pierd. N-au voie
s\ se joace cu pl\cinte de noroi, cu carada[te [i c\r\bu[i, cu
maidanezii de la bloc sau de-a ruptul h\inu]elor noi,
proasp\t c\lcate de m\mica; dimpotriv\, micu]ii s`nt t`r`]i
cu grupa sau clasa la teatrul de p\pu[i, la expozi]ii, la
muzee sau case memoriale, s`nt sili]i s\ `nve]e poezii [i
c`ntece pentru serbare [i, desigur, s`nt obliga]i s\ fac\ `n
cadru organizat desene cu creta pe asfalt, desene despre
minunata lor copil\rie.
Ultima dat\ c`nd doamna `nv\]\toare Matilda
Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au
organizat concurs de desene pe asfalt cu elevii dintr-a IV-
a D, un gr\unte de nisip s-a strecurat `ntr-un mecanism
care func]ionase perfect p`n\ atunci...
* * *
23
Cip Ie[an
* * *
* * *
25
Cip Ie[an
B\ie]elul cu chibriturile
Domnul Irinel construie[te machete din chibrituri.
Tocmai a ispr\vit copia la scar\ a Casei Poporului, pentru
care a utilizat 1.563 841 buc. be]e de chibrituri. Dac\ nu
crede]i, n-ave]i dec`t s\ le num\ra]i. Mai demult, a reu[it s\
construiasc\ tot din be]e de chibrituri, `n miniatur\,
bojdeuca lui Ion Creang\, stadionul din or\[elul natal [i
plopii f\r\ so]. Cu chilia lui Daniil Sihastrul a fost mai
greu, fiindc\ lui Irinel `i ie[ea de fiecare dat\ o chestie
lucioas\ [i rotund\, ca o jum\tate de minge. Mai t`rziu,
dup\ mul]i ani, o prieten\ care tocmai `nv\]a la rom=n\
pentru examenul de capacitate l-a l\murit pe Irinel c\ `ntre
chilie [i chelie exist\, totu[i, o diferen]\. Irinel n-a plecat `n
drume]ie pe plaiurile de balad\ ale Bucovinei, s\ se
documenteze la fa]a locului, fiindc\ a aflat de la cineva c\
legendarul Daniil era un pustnic, iar el [tia deja din poze
cum arat\ sputnicul lansat mai demult de sovietici pe
orbit\.
26
Mersul Trenurilor
Mica Siren\
Fabrica de {pan [i Rebuturi „Abnega]ia” era singura
fabric\ din `ntreaga localitate - o localitate nu prea mare.
Din prima zi sirena acesteia sunase cu regularitate,
anun]`nd c\ o tur\ de lucru se termin\ [i alta `ncepe, a[a c\
via]a tuturor localnicilor se desf\[ura riguros, nu dup\
ceas, ci dup\ sunetul sirenei - care reprezenta, de altfel,
principala atrac]ie a or\[elului, `n papet\rii existau [i
vederi cu sirena Fabricii de {pan [i Rebuturi, iar mul]i
dintre angaja]ii mai v`rstnici fuseser\ f\cu]i pionieri l`ng\
maneta sirenei, sor\ aproape geam\n\ cu cea a lui Vasile
Roait\, simbol al eroismului clasei muncitoare.
Noul director al fabricii suferea cu nervii, cum se
spune. Dac\ se tr`ntea o u[\, dac\ sc\pa careva pe jos
vreun dosar, dac\ suna telefonul, dac\ `l b\tea secretara pe
um\r, f\cea criz\. Urla, s\rea `n sus, se `nro[ea sau se albea
la fa]\, de la caz la caz, `ncepea s\ tremure [i toat\ treaba
se termina cu o [edin]\, la sf`r[itul c\reia vinovatul era
aspru pedepsit. Cel mai ur`t [i mai ur`t f\cea domnul noul
director c`nd suna sirena, vechea siren\ a fabricii. Acesta a
[i fost, de altfel, motivul pentru care a comandat din
str\in\tate o siren\ mai mic\, al c\rui sunet era ca un dulce
[i armonios c`ntec de leag\n, `ncep`nd lin [i termin`ndu-se
la fel de lin.
Din momentul `n care a fost instalat\ mica siren\,
confuzia s-a a[ternut peste ora[, muncitorii n-au mai [tiut
c`nd s\ intre sau s\ ias\ din tur\, a[adar activitatea a
devenit haotic\, [panul [i rebuturile au devenit de o calitate
mai slab\, chiar `ndoielnic\, iar dup\ pu]in timp fabrica a
dat faliment, fiind apoi privatizat\.
27
Cip Ie[an
28
Mersul Trenurilor
29
Cip Ie[an
Pe aripile v`ntului
~n diminea]a de dup\ nunta Zamfirei Sob\ cu
Ermurache Tiberiu, o bab\ a ie[it `n ograd\ s\ prezinte
mesenilor r\ma[i treji tradi]ionalul dans al cear[afului.
Surd\ ca o ciubot\, n-a auzit c\ `ntre timp se pornise vijelia
[i, `n ciuda v`ntului turbat, n-a vrut nici `n ruptul capului s\
dea drumul cear[afului pe care `l ]inea str`ns `n m`ini...
Privind spre cer dup\ primele pale de vijelie, s\tenii au
b\nuit c\ va bate piatra, a[adar au scos din hambar
rachetele antigrindin\ primite pe inventar de la minister.
Prima rachet\ antigrindin\ decolat\ de la cosmodromul din
spatele bufetului a fost tras\ pe vertical\, la ordinul
primarului, care a[a v\zuse el la televizor c\ fac
americanii. De atunci, cei trei consumatori care au
supravie]uit s`nt obliga]i s\ mearg\ la braseria din comuna
`nvecinat\. A doua rachet\, sc\pat\ de sub control, a
nimerit `n livada localit\]ii; ]\ranii s`nt de p\rere c\ s-a
rezolvat, de-acum `ncolo poat\ s\ bat\ grindina c`t dore[te,
c\ tot nu mai are ce strica. A treia [i ultima rachet\ s-a
`nt`lnit la altitudinea de 2243 de metri cu o bab\, s-a ag\]at
`n cear[aful pe care aceasta `l ]inea str`ns `n m`ini [i [i-a
continuat drumul.
R\zboiul `ntre klingonieni [i rromulani a reizbucnit
din pricina unui obiect zbur\tor greu de identificat, care a
trecut ca o rachet\ ag\]at\ `ntr-un cear[af cu bab\ dup\ el
exact prin zona neutr\ dintre cele dou\ planete.
30
Mersul Trenurilor
Aventuri la g`rl\
Copilul Vicen]iu Dosoftei a mers la g`rl\ cu al]i
tovar\[i de joac\ din sat - o g`rl\ folosit\ de localnici mai
ales pentru sp\lat covoare [i autoturisme sau pentru v\rsat
`n ea resturi menajere. Pe c`nd se b\l\cea `n apa p`n\ la
genunchi, copilul s-a `necat cu un cotor de m\r de Sf`ntul
Ilie pe care `l ron]\ia [i a ie[it imediat pe mal, tu[ind. Din
pricina unor babe surde [i suficient de stupide, [tirea c\
micu]ul s-a `necat la g`rl\ a f\cut ocolul `ntregii localit\]i,
ajung`nd [i la urechile p\rin]ilor s\i. Dup\ nici cinci
minute, copilul s-a `ntors acas\ nec\jit c\ `[i pierduse un
pantof. Revederea cu p\rin]ii a fost fericit\, iar dintre
babele descrise mai sus, preg\tite deja pentru poman\,
dou\ au le[inat iar celelalte au luat-o la fug\, b\nuind c\
micu]ul e v`rcolac, mort-viu, vampir sau Ucig\-l Toaca.
~n localitatea al\turat\, un mic `ntreprinz\tor a
amenajat un [trand particular. Dup\ ce to]i clien]ii acestuia
s-au prezentat la dispensar prezent`nd ciuperci pe picioare,
inspectorii au demarat o anchet\ [i au descoperit c\ bazinul
de `not fusese amenajat ilegal `n incinta fostei ciuperc\rii.
31
Cip Ie[an
Dezavantajele prospectelor
f\r\ instruc]iuni `n limba
rom=n\
Prim\ria din C`rti]ele a primit ni[te fonduri din
str\in\tate, de la UE, dup\ ce s-a `nfr\]it cu o localitate de
prin Austria sau Australia, nimeni nu [tie asta exact, nici
m\car domnul primar {eptic\. Din fondurile primite la
C`rti]ele s-au cump\rat urm\toarele:
* 1 bec de iluminat stradal, 500 W;
* 1 mouse-pad special, ca s\ nu mai pun\ domnul
primar paharul de vin direct pe birou [i s\ lase urme pe
luciu;
* 1 dosar cu [in\, pentru a ]ine `n el actele necesare
achizi]ion\rii unui calculator care s\ ]in\ eviden]a actelor
din institu]ie;
* 1 set mingi ping-pong pentru club;
* 1 tirbu[on nou cu m`ner din plastic `n form\ de
femeie goal\, trecut `n acte ca “Utilaj protocol (eventuale)
`nalte delega]ii Bruxelles”;
* 1 buc. ma[in\ de desz\pezit din import, special\,
ultimul tip, cu toate dot\rile [i br\du] parfumat la oglind\.
* * *
* * *
33
Cip Ie[an
* * *
34
Mersul Trenurilor
* * *
35
Cip Ie[an
Poveste cu fulgi
Seara, doi trec\tori au observat c`]iva unici [i
irepetabili fulgi de z\pad\ plutind prin v\zduh. Primul a
pozat fulgii cu telefonul mobil, dar pozele n-au fost gata pe
loc: fiind un telefon mobil mai vechi, filmul trebuia trimis
la ora[, la developat. Al doilea a ie[it la poart\ [i a vrut s\
pozeze fulgii cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina
firului prea scurt.
A mai trecut ceva timp, iar primul dintre cei doi a
primit prin po[t\, proasp\t developate, filmul [i pozele
f\cute cu telefonul s\u mobil. Cel\lalt a primit prin po[t\
doar o soma]ie, s\-[i pl\teasc\ nu mai [tiu ce. Poze n-a
primit, fiindc\ - poate mai ]ine]i minte - a `ncercat s\
fotografieze cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina
cablului prea scurt. De fapt, zic eu prostii: cablul era
suficient de lung, dar c\lcase pe el din gre[eal\ soacr\-sa,
Varvara. O femeie admirabil\, de altfel, din toate punctele
de vedere.
36
Mersul Trenurilor
Mapamond paranormal
rom=nesc
O feti]\ de doar 10 ani a c\p\tat puteri paranormale,
care `i fac pe cei din jur s\ se minuneze de fiecare dat\ c`nd
o v\d, mai ales la televizor, pe posturi de scandal: de
m`nu]ele sale ginga[e se lipesc tot felul de obiecte u[oare,
c\r]i, caiete, cutii de chibrituri, linguri]e! Puterile micu]ei
au ap\rut de c`nd blocul `n care locuie[te a fost debran[at
de la re]eaua de ap\, iar feti]a nu s-a mai sp\lat pe m`ni
dup\ ce a m`ncat caramelele [i savarinele cu fri[c\ primite
la [coal\ de Ziua Copilului 2006.
Un alt paranormal este [i Gigi Gic\: de m`inile lui se
lipesc portofele, bancnote, bijuterii, radiocasetofoane de
ma[in\ [i alte bunuri. Deoarece poli]i[tii din ora[ul s\u nu
cred `n existen]a fenomenelor situate mai presus de
`n]elegerea omeneasc\, bioenergeticianul se afl\ `n arest
pentru furt din avutul privat.
37
Cip Ie[an
39
Cip Ie[an
De ce e bine c\
Sf`ntul Gheorghe a `nvins
balaurul [i nu invers
Sf`ntul Gheorghe a r\mas `n istorie pentru c\ a biruit
balaurul. Dac\ balaurul n-ar fi existat, Sf`ntul Gheorghe ar
mai fi biruit o laie; cum balaurul a existat, biruin]a
Sf`ntului se s\rb\tore[te [i ast\zi, dup\ at`tea veacuri. Se
s\rb\tore[te [i la noi, `n Rom=nia...
V\ da]i seama ce bine este c\ `n lupta dreapt\ a c`[tigat
Sf`ntul Gheorghe [i nu balaurul? Dac\ n-ar fi fost a[a, nu
l-am s\rb\tori pe Sf`ntul Gheorghe, ci pe balaur. Ia g`ndi]i-
v\: ave]i cunoscu]i cu nume de Gheorghe, George, Gic\,
Ghi]\, Gigi, Gelu, Geo, care s\ dea de b\ut? P\i, cam da!
Dar c`]i amici pe care s\-i cheme Balaur ave]i?
40
Mersul Trenurilor
41
Cip Ie[an
43
Cip Ie[an
Poveste educativ\
Produsul dintre suprafa]a sec]iunii tubului prin care
curge un fluid [i viteza fluidului prin acea sec]iune este
constant. Ecua]ia de continuitate - acesta e numele ei - se
studia pe vremea mea `n primul an de liceu la capitolul
“Mecanica fluidelor” [i n-a intrat `n min]ile elevilor din
Chi[cani dec`t zilele trecute, c`nd a plouat. Atunci, apa
g`rlei comunale s-a scurs pe f\ga[ul ei de veacuri, iar o
bab\ lene[\, care a dorit s\ treac\ prin [an] pe unde acesta
era mai `ngust, a fost luat\ de [uvoi sub privirile elevilor
care jucau polo sau se tr\geau cu barca pe uli]\. Doamna a
fost recuperat\ a doua zi dintr-o ]eav\ a motopompei care
scotea apa din sediul Prim\riei. Cu aceea[i ocazie, elevii
respectivi au mai `nv\]at [i reciproca zicalei despre apele
lini[tite care s`nt ad`nci.
~n aceea[i perioad\ ploioas\, colegii lor dintr-o
localitate `nvecinat\ au beneficiat de o minunat\ ilustrare a
operei sadoveniene “Venea o moar\ pe Siret”: la c`teva
minute dup\ ce moara luat\ de puhoi a trecut pe Siret, la
vale, valurile l-au adus [i pe morar, iar dup\ un ceas a
ap\rut [i mor\ri]a cu fuiorul, ]ac-]ac-]ac.
44
Mersul Trenurilor
45
Cip Ie[an
Rolul [i importan]a
topoarelor `n alungarea
tr\znetelor
Conform tradi]iei din mo[i-str\mo[i, un topor `nfipt `n
fa]a pragului alung\ ieftin [i eficient tr\znetele, dup\ cum
scria [i Ion Creang\. Un respect deosebit pentru aceast\
tradi]ie a dovedit acum c`teva zile doamna Marinela
Stropitoru, 96 de ani, casnic\. Ea s-a ]inut de tradi]ie,
deoarece nori negri [i grei se adunaser\ deasupra c\su]ei
sale - at`t de negri [i de grei erau norii, `nc`t, din pricina lor,
peste micu]a a[ezare se l\sase bezna ca `n miezul nop]ii.
Din fericire, localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd
racordat\ la re]eaua de curent electric, a[a c\ doamna
Marinela a putut descoperi la lumina becului de pe prisp\
locul cel mai bun pentru a `nfige toporul `n p\m`nt. Din
nefericire, localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd
racordat\ la re]eaua de curent electric, a[a c\ t\i[ul
toporului a sec]ionat un cablu subteran. Trei copii care o
priveau peste gard au exclamat: „Cool! Beton! Ce dans
bag\ tanti Marinela!”.
46
Mersul Trenurilor
47
Cip Ie[an
Telenovela la `ndem`na
tuturor - manual
pentru scenari[ti.
Juanita `l iube[te pe Rodrigo, so]ul Mirabelei - care nu
are ochi dec`t pentru Don Leoncio, bogatul proprietar al
Sclavei Isaura, c`[tigat\ de acesta dup\ ce s-a duelat din
dragoste cu Carlos. Apare Miramar, cu bani de la Don
Esposito, mo[tenitorul m\tu[ii Almeida, care vrea s\
investeasc\ `n afacerea Juanitei (disp\rut\ din primul
episod, deoarece actri]a nu s-a `n]eles cu produc\torul [i s-
a dus la alt\ telenovel\). Noroc cu buna [i b\tr`na
servitoare Rosaria, sf\toas\ [i blajin\, care `i arat\ lui
Alfonso calea cea mai scurt\ spre inima Consuelei,
proasp\t sc\pat\ din ghearele r\ului Alvarez, m`na dreapt\
a bogatului Don Pedro, cel cu inima `mpietrit\. Noroc mare
[i cu Juan Fernandez, care o ia de nevast\ pe Juanita
(ap\rut\ din nou, deoarece a renegociat retribu]ia tarifar\ [i
a revenit `n distribu]ie). ~n fa]a iubirii lor se opune Sclava
Isaura, care se dovede[te c\ este sor\ cu Almeida, frate bun
cu Carlos, fiic\ dup\ cumnat a bogatului Don Esposito,
var\ de-a patra cu Rosaria, bunica lui Alfonso [i cuscr\ a
Juanitei (e bine ca Juanita s\ nu apar\ prea des, totu[i!).
~ntre timp, Miramar tr\ie[te ce-a de-a doua sa mare
dragoste al\turi de Rodrigo [i au un copil, botezat
Rosalinda. Don Leoncio o r\pe[te pe Rosalinda; vreme de
cinci episoade se bate cu Fernandez, care recupereaz\
copilul, dar e r\nit. Din fericire `l `ngrije[te Rosaria; din
48
Mersul Trenurilor
49
Cip Ie[an
50
Mersul Trenurilor
„Medicina la `ndem`na
oricui” - emisiune
radiofonic\
Bun\ ziua, dragi ascult\tori. Tema edi]iei de ast\zi
este una incitant\: opera]ia de apendicit\ la `ndem`na
oricui! {i dumneavoastr\ v\ pute]i opera dac\ urma]i
`ntocmai sfaturile noastre. Lua]i un cu]it ascu]it. C\uta]i-v\
partea dreapt\ a bur]ii. Nu, nu acolo, ceva mai jos, mai jos,
mai jos... A[a, fie, e bine acolo, s\ zicem. Sp\la]i zona cu
spirt. Freca]i bine, bine... A[aaaa! Lua]i cu]itul [i t\ia]i...
Gata, destul! Curge? Nu-i nimic, aduce]i o c`rp\ [i freca]i
covorul, c\ p\teaz\. Deci, b\ga]i m`na `n\untru... Dac\ nu
v-a]i sp\lat pe m`ini `nainte, merge]i acum. Booon! S\
revenim: deci, b\ga]i m`na st`ng\ [i pip\i]i p`n\ da]i de
apendice. Dac\ v\ g`dila]i la ficat, nu r`de]i, ab]ine]i-v\.
Mai la st`nga, mai la st`nga, acum mai jos, da, \la-i!
Apuca]i-l cu grij\ `ntre dou\ degete [i ]ine]i-l a[a. Urmarea,
s\pt\m`na viitoare, la o nou\ `nt`lnire cu medicina pentru
to]i!
51
Cip Ie[an
Mica publicitate
* Co[ar autorizat, vindec acnee.
* Fac pe dracu-n patru avantajos, cu dracul clientului.
M\ deplasez.
* V`nd ceas, cuc b\rb\tesc mare.
* Ofer garan]ie. Ieftin\, garantat\ 3 ani.
* Fac ceva pe el de salariu minim pe economie, cu salariul
clientului.
* Adev\rata regin\ a magiei albe, caut pechinez pentru
mont\. V`nd ra]\.
* Veterinar autorizat, omor capra vecinului f\r\
durere, conform cerin]elor UE.
* Proxenet calificat, ofer feti]e vesele, dispuse s\ r`d\ la
glumele clientului.
* Conducerea cimitirului “Ve[nica pomenire”
angajeaz\ dansatoare, animatoare.
* T`n\r\ f\r\ vicii, caut b\iat pe m\sur\. Z`ce mama c\
mi-o da zestre c`nd m-oi m\rita dou\zeci de perne mici,
toate pline cu furnici, precum [i dou\zeci de perne mari,
toate pline cu ]`n]ari.
* Am pierdut ieri o batist\ [i m\ bate mama. Stop
violen]ei `n familie!
* Calific\ri rapide: osp\tari, barmani, cofetari, Divizia
A.
* Sun\-ne, dac\ e[ti fierbinte. Corpul Pompierilor
Voluntari.
* Ro[cat\ sexy, focoas\, apetisant\, f\r\ prejudec\]i,
fac domnilor genero[i masaje erotice cu alifie chinezeasc\,
`mpotriva reumatismului. Tai b\t\turi.
52
Mersul Trenurilor
53
Cip Ie[an
54
Mersul Trenurilor
* * *
* * *
* * *
* * *
***
* * *
58
Mersul Trenurilor
* * *
59
Cip Ie[an
* * *
61
Cip Ie[an
De-a Baba-Oarba
Mai mul]i copii din cartier jucau jocuri specifice
v`rstei lor fragede. Unul dintre jocurile specifice v`rstei
fragede medii a copiilor din cartier, chiar preferatul
acestora, este Baba-Oarba. Ce-i drept, uneori ei mai jucau
[i „}ar\, ]ar\, vrem osta[i!” sau [otron pe bani, dar asta mai
pu]in conteaz\. Oricum, micu]ului Ionel i-a venit r`ndul s\
fie bab\ oarb\ - adic\ s\ fie legat la ochi cu o batist\ [i s\-
i prind\ pe ceilal]i.
Cu batista la ochi, Ionel nu vedea nimic-nimic; doar
auzea vocile cristaline ale tovar\[ilor de joac\, tovar\[i
care `i strigau „Prinde-m\ [i bate-m\!” sau alte chestii,
func]ie de educa]ia primit\ `n familie. Strig\tele lor l-au
`nt\r`tat pe Ionel, care s-a n\pustit s\-i prind\ - eventual,
s\-i [i bat\. Inutil s\ preciz\m c\ bietul Ionel, care nu
vedea nimic, dup\ cum am mai spus, alerga foarte c`[, era
extrem de dezorientat.
Cum fugea el a[a, legat la ochi, s\ prind\ [i s\ bat\, a
ie[it pe nesim]itelea din p\rcule]. La doi metri de el se
c\sca, ad`nc\ [i neagr\, o gur\ de canal. Ca prin minune,
Ionel a p\[it la doi milimetri de ea, apoi a nimerit pe strad\,
o strad\ aglomerat\, cu trafic intens. ~n fuga lui de bab\
oarb\, micu]ul Ionel a trecut la un centimetru de trei
autoturisme care veneau `n vitez\, apoi la doi centimetri de
un camion `nc\rcat cu lemne, apoi la distan]e milimetrice
de o basculant\ plin\ cu bolovani, de cinci autobuze, de
dou\ tramvaie [i de ma[ina cu butelii. Compresorul care
asfalta strada [i care fusese parcat ceva mai la deal avea
fr`nele defecte din fabrica]ie, a[a c\ a luat-o la vale, sub
62
Mersul Trenurilor
63
Cip Ie[an
65
Cip Ie[an
67
Cip Ie[an
68
Mersul Trenurilor
* * *
***
70
Mersul Trenurilor
71
Cip Ie[an
72
Mersul Trenurilor
Rolul [i importan]a
bateriilor de 1,5 vol]i `n
via]a comunit\]ii
De c`nd s-a pensionat, domnul Cicerone Dulie a
`nceput s\ asculte la radio. Asculta cu pasiune, cu patim\.
Asculta jurnale de [tiri, programe de [lag\re, muzic\
popular\ (chiar [i muzic\ de camer\ asculta, de[i nu-i
pl\cea defel muzica de camer\!), asculta emisiunile pe teme
agricole, pe teme cosmetice, cele despre cre[terea copiilor
sau a viermilor de m\tase, cheltuia jum\tate din pensie pe
telefon pentru a suna `n direct la “Ascult\torii `ntreab\,
speciali[tii r\spund” (indiferent de tema abordat\), asculta
zilnic buletinul cu cotele apelor Dun\rii [i ale r`urilor din
]ar\ (cote pe care le nota `n caiete groase, avea nenum\rate
volume), asculta tot. Asculta diminea]a, la pr`nz [i seara, ba
se `nt`mpla s\ [i adoarm\ ascult`nd la aparatul care
func]iona `n gol p`n\ `n zori [i `l f\cea s\ viseze frumos.
Aparatul avea un mic defect: nu mergea la priz\. De
fapt, aparatul ar fi mers [i la priz\, defect era doar cablul
de alimentare, care costase 4 lei `n 1976. Fiindc\ to]i
speciali[tii care d\duser\ sfaturi ascult\torilor `n cadrul
emisiunilor radiofonice neglijaser\ subiectul cablurilor de
4 lei bucata, cealalt\ jum\tate din pensia domnului Dulie
se ducea pe baterii. De 1,5 vol]i, cilindrice.
***
* * *
* * *
75
Cip Ie[an
* * *
76
Mersul Trenurilor
Falsa problem\ a
crizei de energie
Convins c\ rezervele de combustibili fosili s`nt pe
sf`r[ite, domnul Grigore Sfe[nic, fost angajat al Fabricii de
Covoare Asfaltice }esute Manual, [i-a ridicat `n ograd\ o
central\ eolian\ care poate prinde toate v`nturile din
localitate. Elicea se `nv`rte cel mai tare `n perioadele de
post, c`nd localnicii se alimenteaz\ `n special pe baz\ de
fasole, asigur`nd lejer func]ionarea unui mixer electric cu
care nevasta sa face zilnic fasole b\tut\, pentru a avea cu
ce porni a doua zi elicea.
Bunica lui Grigore Sfe[nic locuie[te `ntr-un c\tun
pierdut `n creierii mun]ilor; mare pasionat\ de telenovele [i
de dezbateri pe teme culturale, ea ar face orice pentru a le
putea urm\ri. Din nefericire, localitatea nu este
electrificat\. Din fericire, ea are un vecin cu mult sim]
practic, care a montat o manivel\ la un dinam, pun`nd-o pe
doamna s\ `nv`rt\, dac\ vrea s\ vad\ la televizor. Pe l`ng\
func]ionarea aparatului, ea asigur\ [i energia necesar\
func]ion\rii unei f\bricu]e din apropiere, care lucreaz\
artizanat pentru export. ~n timpul pauzelor publicitare,
atunci c`nd nu `nv`rte la manivel\, doamna se relaxeaz\,
d`nd carnea prin ma[in\ sau c`nt`nd la fla[net\.
77
Cip Ie[an
78
Mersul Trenurilor
Aventurile nefericite
ale unui locatar de
Ziua ~ndr\gosti]ilor
Era acea perioad\ a anului `n care nu e `nc\ prim\var\,
dar nici iarn\ nu prea e, o vreme umed\, c`nd z\pada care
nu vrea s\ se topeasc\ se `mbib\ de apa care nu vrea s\
`nghe]e, o vreme de fleo[c\raie, c`nd mici conlocuitori `nc\
mai merg cu steaua prin tramvaie, iar mamele lor v`nd deja
ghiocei [i zambile la col] de strad\, o vreme mohor`t\, de
tranzi]ie `ntre anotimpuri. Acea vreme la care vinul fiert [i
]uica fiart\ de la bufetul din cartier - purt`nd numele de cod
“acolo”, s\ nu se prind\ doamnele so]ii - p\reau deja prea
calde, iar berea p\rea `nc\ prea rece. O vreme de februarie,
c`nd cheful de munc\ era, parc\, mai redus ca `n restul
anului - nu c\ `n restul anului cheful de munc\ al
consumatorilor ar fi fost exagerat, asta `n nici un caz. ~n
fine, o vreme c`nd fiecare eveniment, oric`t de ne`nsemnat,
c\p\ta dimensiunea unei noi ocazii de s\rb\torit cu b\ie]ii...
* * *
***
80
Mersul Trenurilor
81
Cip Ie[an
82
Mersul Trenurilor
* * *
* * *
84
Mersul Trenurilor
85
Cip Ie[an
87
Cip Ie[an
Spa]iul mioritic.
Ultima frontier\...
De-a lungul veacurilor, dorin]a de unire a rom=nilor s-
a f\cut sim]it\ cu nenum\rate prilejuri istorice. ~ntre
Moldova [i Ardeal se `nal]\, ca o barier\ natural\, mun]ii
Carpa]i, cu piscurile lor seme]e [i crestele lor falnice. De
cur`nd, ni[te tineri entuzia[ti moldoveni au str\puns aceast\
grani]\ natural\, trimi]`nd un mesaj de prietenie fra]ilor
ardeleni. Mai exact, racheta tip “Alexandru L\pu[neanu”
lansat\ de membrii cercului de rachetomodelism,
fotomodelism [i pirogravur\ al Casei Copiilor din P`rlita nu
a luat foc la intrarea `n atmosfer\, ca unele navete spa]iale
ale americanilor, ci de-abia la intrarea `n hambarul
gospodarului ardelean Imre Puszkas. Acest gospodar nu a
fost chiar-chiar mul]umit c\ o rachet\ lansat\ de ni[te tinere
vl\stare din vechiul Regat a reu[it s\ treac\ mun]ii mai
repede dec`t, odinioar\, batalioanele rom=ne. Dimpotriv\,
el a fost chiar nemul]umit c\ racheta i-a incendiat casa, care
s-a aprins de la hambar, precum [i calul, cele dou\ vaci [i
bunica Erszebet, care s-a aprins de la sora ei, care luase foc
atunci c`nd `ncerca s\-[i sting\ nepo]eii.
Nici vecinii gospodarului nu s`nt prea mul]umi]i,
deoarece [i acareturile lor s-au aprins de la casa lui Imre,
care luase foc de la hambar `mpreun\ cu f`nt`na. Singurul
din sat care nu a luat foc a fost porcul Domokos al
gospodarului Fekete Ladiszlau, deoarece acesta fusese
t\iat, p`rlit [i consumat `nc\ din perioada S\rb\torilor de
Iarn\.
88
Mersul Trenurilor
90
Mersul Trenurilor
92
Mersul Trenurilor
93
Cip Ie[an
94
Mersul Trenurilor
Micu]a Publicitate
* Ciob\na[ la oi am fost, oile mi-au zis c\-s prost.
Candidez pe listele oric\rui partid. Discre]ie.
* Predau limba turc\. Predau aceast\ sabie `n m`inile
junei [i glorioasei armate rom=ne. ~ntreba]i de Osman-
Pa[a.
* Avantajos, dau leg\tura coresponden]ilor din ]ar\.
Andreea.
* C`nd va bate v`ntul peste p\rul t\u, s\-]i aduci
aminte de numele meu: Gic\, frizer autorizat, program
zilnic 8.30 - 17.30.
* Mamelor din ]ara-ntreag\, eu v\ dau un singur sfat:
nu l\sa]i copii pe drumuri de dragu’ la un b\rbat! Firma
noastr\ de adop]ii interna]ionale v\ st\ la dispozi]ie!
95
Cip Ie[an
20
Veronica era o fat\. Mama ei zicea c\ `i va da zestre
c`nd s-o m\rita dou\zeci de perne mici, toate pline cu
furnici, apoi dou\zeci de perne mari, toate pline cu ]`n]ari,
[i, `n fine, dou\zeci de perne moi, toate pline cu gunoi.
C`nd auzea asta, Veronica r`dea ca proasta, dar `ntr-o zi a
cunoscut un b\iat bun sub toate aspectele. Cel pu]in, a[a `i
spuneau rudele: “Ia-l, tu, nu fi proast\, f\!” [i a[a mai
departe. Ce-i drept, Pandelic\ reprezenta o partid\ bun\,
fiind un p\mp\l\u cu cas\, curte, acareturi, animale, rude,
c`teva pogoane etc.
Veronica [i Pandelic\ au f\cut nunt\. Au avut chiar [i
invita]ii poleite, flori din h`rtie creponat\, lum`n\ri [i
nunta[i cu dare de m`n\ - nu a[a, ca tot rom=nul, doar brazi
[i p\ltina[i. La un moment dat, `n timpul chefului (care a
]inut trei zile [i trei nop]i, ca `n pove[ti), na[ul Ciurlic\ s-a
f\cut cleamp\ [i a adormit pe scaun. C`]iva comeseni l-au
luat `n c`rc\ [i l-au pus `n pat, cu capul pe ni[te perne. Dup\
dou\ ceasuri, na[ul s-a trezit [i a revenit `n sala de
festivit\]i. Avea `n p\r ni[te schelete de pe[te `nfipte ca
ni[te piepteni, printre zulufi `i at`rnau coji de salam [i de
cartofi, iar `n cre[tet purta o jum\tate de l\m`ie stoars\ de
tot. Mirosea [i a zeam\ acrit\. S-a pl`ns tuturor c\ pernele
moi pe care a dormit s`nt toate pline cu gunoi; nimeni n-a
vrut s\-l asculte.
C`nd se chinuiau s\-l culce `napoi pe na[ul Ciurlic\, au
ap\rut ]`n]arii. Milioane de insecte, care au `nceput s\-i
ciupeasc\ pe nunta[i, s\-i b`z`ie, s\-i agreseze. To]i au luat-
o la fug\, l\s`nd naibii [i nunt\, [i lum`n\ri, [i consuma]ie
96
Mersul Trenurilor
97
Cip Ie[an
99
Cip Ie[an
Gr\dini]a de copii,
cuibu[or de nebunii
La gr\dini]a de copii se serve[te `n fiecare zi masa de
pr`nz, la ora pr`nzului. Ionu], Codru], Codrin [i Cosmin din
grupa mic\ stau mereu pe acelea[i sc\unele, la aceea[i
m\su]\. Sc\unele mici [i roz, ca [i m\su]a; pe toate s`nt
lipite ab]ibilduri. Sc\unelul lui Ionu] are ab]ibild cu
iepura[, al lui Codru] are un trenule], pe sc\unelul lui
Codrin a fost lipit un ab]ibild cu ursule], iar pe cel al lui
Cosmin, unul cu aviona[.
Ionu], Codru] [i Codrin `l invidiau pe Cosmin pentru
ab]ibildul s\u cu aviona[ [i, `ntr-o zi, l-au dezlipit de pe
sc\unelul acestuia [i l-au aruncat. C`nd a venit Cosmin la
mas\, nu [i-a mai g\sit sc\unelul cu ab]ibild cu aviona[. N-
a vrut nici `n ruptul capului s\ se a[eze pe un sc\unel f\r\
ab]ibild, dar\mite pe cel propus de doamna educatoare,
unul cu buburuz\! A[a se face c\ `n acea zi, Cosmin a
r\mas nem`ncat. Oricum, n-a fost mare pagub\, fiindc\ s-a
servit budinc\ de spanac, iar lui Cosmin nu i-a pl\cut
niciodat\ spanacul.
Ionu], Codru] [i Codrin au stat la mas\, pe sc\unelele
lor cu ab]ibilduri, [i au m`ncat spanac, iar seara au f\cut cu
to]ii diaree.
100
Mersul Trenurilor
Creierele [i furnica
Furnicu]a harnic\ muncea de diminea]a p`n\ seara.
Aduna ba o gr\un]\ c`t de mic\, ba un pai, un puricel verde
de plant\, o bucat\ de omid\, o musta]\ de coropi[ni]\, ce
g\sea [i ea. ~ntre timp, greierele c`nta. C`nta zi de var\
p`n\-n sear\, c`nd parc\ prindea [i mai mult chef de c`ntat
- la fel ca privighetorile, alte poame! Poate c\ furnicu]a
harnic\ `nt`mpina [i probleme `n c`mpul muncii din cauza
asta, fiind nevoit\ s\-[i foloseasc\ dou\ dintre l\bu]e la
astupat urechile, s\ nu mai aud\ ce c`nta greierele, `n loc s\
t`r`ie cu ele paie prin mu[uroi. Asta, desigur, `n caz c\
furnicile ar avea urechi, ceea ce nu [tim exact.
Oricum, dac\ furnicu]ele au vreo ureche, sigur nu e
una muzical\: `n mu[uroi exist\ probleme mult mai
importante dec`t arta, ]\mb\litul, c`ntatul la scripc\,
zdranga-zdranga. Acolo se munce[te, nu se pierde vremea,
to]i se comport\ ca un singur mu[uroi, binele colectiv
primeaz\ `n fa]a celui individual, individul e o entitate
neglijabil\, libertatea de exprimare e un moft, ca [i
proprietatea privat\, iar c`ntatul de diminea]a p`n\ seara
d\uneaz\ dac\ nu se petrece `ntr-un cadru organizat.
Conducerea mu[uroiului a tot protestat la diverse
`nalte foruri furnice[ti, dar greierele, de[i tot insect\, tot
artropod, tot cu schelet extern, segmentat [i articulat,
format din chitin\, nu era furnic\, avea alt\ cet\]enie, cum
s-ar spune. Asta s-a v\zut mai ales dup\ ce furnicile din
mu[uroi au aflat cum se intr\ `n casa, apoi `n c\mara [i `n
borcanele doamnei P\v\lache. S-au bucurat ce s-au
bucurat c`nd au g\sit borcanele cu dulcea]\, dar doamna
101
Cip Ie[an
102
Mersul Trenurilor
103
Cip Ie[an
Ceasul r\u,
pisica neagr\ [i g\ina
O pisic\ neagr\ a trecut prin fa]a unui motan. Acesta,
ca mai to]i masculii speciei: iute, dup\ ea, s-o prind\ etc.
Aceea[i pisic\ neagr\ a fost v\zut\ de la dep\rtare [i de un
dul\u, unul mare [i r\u, care a dat la r`ndul s\u s-o prind\.
Deoarece se deplasau pe aceea[i direc]ie, dar `n sensuri
opuse, unul c\tre cel\lalt, motanul [i dul\ul cel r\u s-au
ciocnit. Dup\ aia, au s\rit ni]el la b\taie, mai ales dul\ul.
Din pricina bietului motan care r\cnea s-a trezit o
g\in\, culcat\ devreme, odat\ cu g\inile. Dup\ g\in\,
imediat, s-a trezit [i un coco[. Coco[ul, ca mai to]i
masculii, se d\dea coco[: iute, dup\ ea, s-o prind\ [i s-o
calce. G\ina, ca g\inile, a[a, mai proast\...
Prin urmare, pisica neagr\ plecase deja, motanul [i
c`inele se `mb`rligaser\ r\u de tot din pricina ei, iar coco[ul
fugea dup\ g\in\, s\ o calce. G\ina [chiop\ta pu]in pe
st`ngul; din fericire, destinul a hot\r`t ca ea s\ nu fie c\lcat\
de coco[, ci de un camion care circula cu vitez\ excesiv\ [i
care nici n-a oprit m\car.
Motanul [i dul\ul s-au `mp\cat p`n\ la urm\, iar `n
pisica neagr\ au tras cu pra[tia ni[te [trengari, f\r\ s-o
nimereasc\. Deoarece le-a t\iat drumul [i era neagr\, ei au
luat note proaste.
104
Mersul Trenurilor
Aventuri pe ghea]\, cu
`ngera[ii dintr-a [asea
Despre doamna Tamara S\ftoiu, vecinii spun c\ e o
locatar\ lini[tit\ [i harnic\, f\r\ restan]e la `ntre]inere,
dispus\ oric`nd s\ dea z\pada de pe alee sau s\ te
`mprumute cu ulei ori f\in\. Rudele nu spun nimic despre
ea, fiindc\ Tamara S\ftoiu are doar un v\r, surdomut.
Colegii n-o vorbesc nici de bine, nici de r\u. Tamara e
profesoar\ `n prag de pensie [i dirigint\ la clasa a [asea;
[coala se afl\ `ntr-o zon\ nici urban\, nici rural\, nici de
[es [i nici de munte.
Din lips\ de inspira]ie, doamna S\ftoiu [i-a pus elevii s\
scrie o compunere despre iarn\. “Cine o termin\, e liber s\
ias\ `n curtea [colii, la joac\, f\r\ g\l\gie”, a mai spus ea la
`nceputul orei, cu un minut `nainte ca to]i `ngera[ii din clas\
s\-i dea compunerile gata terminate [i s\ se buluceasc\ spre
u[\. Scena `i aminti de un film istoric vizionat `n tinere]e -
mai exact, de secven]a `n care t\tarii se reped cu berbeci din
lemn spre poarta ferecat\ a Cet\]ii de Scaun.
Alte trei minute au fost de ajuns pentru citirea tuturor
compunerilor. Toate `ncepeau cu “A venit iarna. Ninge.
Afar\ e frig.” [i se terminau cu aceea[i concluzie, redactat\
cu un scris din ce `n ce mai repezit: “Iarna e bucuria
copiilor, care ies s\ se dea pe ghea]a de pe balta din satul
nostru.”...
* * *
105
Cip Ie[an
* * *
106
Mersul Trenurilor
***
107
Cip Ie[an
***
108
Mersul Trenurilor
110
Mersul Trenurilor
111
Cip Ie[an
112
Mersul Trenurilor
113
Cip Ie[an
114
Mersul Trenurilor
115
Cip Ie[an
116
Mersul Trenurilor
* * *
117
Cip Ie[an
* * *
118
Mersul Trenurilor
* * *
* * *
119
Cip Ie[an
* * *
120
Mersul Trenurilor
121
Cip Ie[an
Povestire mic\
despre ni[te mici
Familia Ciozv`rt\ a profitat de bl`nde]ea soarelui
prim\v\ratic pentru a petrece clipe de neuitat `n p\durea
din apropierea localit\]ii lor de ba[tin\. Mirosul micilor la
gr\tar a atras mai `nt`i invidia vecinilor, apoi doi bursuci,
c`]iva fra]i jderi [i, din nefericire, patru dul\i ciob\ne[ti
floco[i [i r\i, care s-au repezit s\ ia. Domnul Ciozv`rt\ a
salvat micii la timp, fugind cu ei `n p\dure [i sc\p`nd de
urm\ritori, dar cum fugea el a[a, cu platoul de mici `n
m`n\, s-a `nt`lnit cu ursul. Ursul n-a fost tentat s\ m\n`nce
micii, prea condimenta]i pentru gustul s\u, ci doar pe
domnul Ciozv`rt\, care nu era a[a de condimentat [i pe
care l-a considerat b\iat bun. Micii au fost g\si]i a doua zi.
~ntre timp, `n poieni]\, lucruri [i mai grave se
`nt`mplaser\: pe doamna Ciozv`rt\ a mu[cat-o de deget un
b\rz\une, iar m`na i s-a umflat [i n-a mai `nc\put `n po[et\,
de unde vroia s\-[i scoat\ peria de cap. Mai bine, fiindc\ `n
po[et\ `i intrase un c`rc`iac mare. Juc`ndu-se pe iarb\ de-a
dacii [i romanii, copilul Ciozv`rt\ l-a mu[cat de picior pe
un alt copil, cu care se luase la tr`nt\. Tat\l acestuia a dorit
atunci s\-l bat\ pe domnul Ciozv`rt\. Din fericire, domnul
Ciozv`rt\ a sc\pat de b\taie, fiindc\ `n acele momente
tocmai era ocupat cu ursul, care `l m`nca!
122
Mersul Trenurilor
T`rg de fete
Florile priveau spre Soare, mul]umindu-i cu sclipiri de
rou\ pentru aportul s\u `n procesul de fotosintez\,
parfumul teilor se r\sp`ndea prin biosfer\, c\r\bu[ii
zumz\iau la joas\ `n\l]ime ca ni[te purcelu[i zbur\tori ai
lumii insectelor, apele venite de la munte mai luau c`te o
gospod\rie, dou\, iar tradi]ionalul T`rg de Fete tocmai se
deschidea oficial, `n sunet de fanfar\ [i `n prezen]a
primarului Axinte R\murel. Ziarele locale [i chiar unele
publica]ii centrale au scris mult despre eveniment, semn c\
acesta n-a trecut neobservat. Pentru a p\stra obiectivitatea,
prefer\m s\ reproducem c`teva articole dedicate
manifest\rii:
124
Mersul Trenurilor
***
125
Cip Ie[an
126
Mersul Trenurilor
A[tept`ndu-l pe po[ta[
Un b\tr`n a[tepta pensia. Nu a[tepta s\-i aduc\
po[ta[ul Gic\ altceva, ci doar pensia. Totu[i, cu treizeci de
zile `nainte de pensie, po[ta[ul `i b\tu la u[\, s\-i dea un
plic mare, cu multe timbre colorate. De[i avea b\t\turi [i
era surd, b\tr`nul `n]elese adev\rul din plic [i l\crim\:
bogatul s\u str\bunic din America murise, l\s`ndu-l
mo[tenitor. Scrisoarea respectiv\, de la banc\, `l anun]a c\
are de ridicat un milion de dolari [i ceva.
B\tr`nul a[ez\ plicul pe noptier\, l`ng\ paharul cu
din]ii, apoi `ncepu din nou s\ a[tepte pensia. De data asta,
a[teptarea parc\ nu mai era a[a pl\cut\; a]ipi `ntr-un t`rziu
[i, dup\ ce `n prima jum\tate de noapte nu-l vis\ nici o
clip\ pe po[ta[ cum vine [i-i aduce pensia, se trezi [i rupse
plicul `n buc\]i. Apoi dormi minunat, factorul po[tal Gic\
i se ar\t\ `n vis cu tot cu [apc\ [i tolb\, iar diminea]a se
trezi vioi, a[tept`nd pensia!
127
Cip Ie[an
* * *
128
Mersul Trenurilor
* * *
* * *
129
Cip Ie[an
130
Mersul Trenurilor
* * *
***
132
Mersul Trenurilor
133
Cip Ie[an
***
134
Mersul Trenurilor
135
Cip Ie[an
Ap\ de ploaie
Cic\, `ntr-un sat, tr\ia un ]\ran. El avea un hectar de
p\m`nt uscat, nisipos-s\r\turos [i `n pant\, inadecvat
practic\rii unei agriculturi intensive. Bietul gospodar a
`ncercat s\ `ngra[e p\m`ntul at`t natural, c`t [i chimic, a
investit bani, r\bdare [i talent `ntr-un sistem de irigare, a
angajat cu ora o echip\ de paparude care s\ presteze
servicii de adus ploaie, dar tot nimic nu se alegea de
muncu[oara lui. V\z`nd c\ nu merge [i nu merge cu
aplicarea tehnologiilor moderne `n agricultur\, a apelat la
mijloacele tradi]ionale. A achitat la popa Pafnutie
contravaloarea unei slujbe pentru ploaie, plus TVA. Popa
Pafnutie, luat cu treburile, cu dou\ nun]i, trei botezuri [i o
sfin]ire de birou parlamentar, a luat banii, a t\iat chitan]a [i
a uitat de slujb\.
~n s\pt\m`na urm\toare seceta a continuat s\
p`rjoleasc\ p\m`ntul, iar ]\ranul a `njurat ur`t de buletinele
meteo [i a dat bani pe `nc\ o slujb\. Popa Pafnutie a t\iat o
nou\ chitan]\ [i a uitat din nou - tot ocupat. La fel s-a
`nt`mplat [i `n lunile care au urmat: gospodarul pl\tea la
pop\, iar popa punea chitan]ele `n sertar [i uita de ele.
P`n\ `ntr-o zi, c`nd preoteasa - care f\cea curat prin
cas\ sau c\uta bani prin sertare, nu se [tie exact - a g\sit
teancul de chitan]e (27 la num\r) [i l-a luat la rost pe pop\:
“Vai, b\rbate, b\rbate, etc!”. Popa Pafnutie [i-a notat cu
pixul `n palm\, s\ nu uite, iar a doua zi, `nc\ de la prima
or\, a oficiat la r`nd, una dup\ alta, 27 de slujbe pentru
ploaie pe tarlaua ]\ranului din poveste.
La pr`nz, deasupra hectarului omului nostru, nori negri
136
Mersul Trenurilor
137
Cip Ie[an
Examen de ciob\nit
european
Pomenisem mai demult despre importan]a
competen]ei [i despre faptul c\, indiferent de domeniu,
avem nevoie de speciali[ti selecta]i riguros `n urma unor
examene dure. P`n\ [i groparii de la cimitirul “Odihna” (*)
au fost obliga]i s\ sus]in\ probe de aptitudini, a[a cum nici
un pre[edinte, ministru, primar sau parlamentar n-a
sus]inut vreodat\...
De milenii, via]a locuitorilor din spa]iul mioritic a fost
afectat\ direct sau indirect de transhuman]\. Nu exist\
rom=n s\ nu fi auzit de balada Miori]ei, s\ nu fi m`ncat ca[
sau pastram\ de oaie, s\ nu fi purtat c\ciul\ sau cojoc ori
s\ nu fi c`ntat, c`nd era mic, „Mieii zburd\ pe c`mpii,
haide]i s\-i vedem, copii”. Apropierea dintre ciob\na[ul
rom=n [i oaie, de-a lungul milenarei sale istorii, l-a
transformat `ntr-un specialist capabil s\ detroneze
instalatorul polonez, raketul basarabean, teroristul
fundamentalist islamic sau umbrela bulgar\. Ciob\na[ul
rom=n a devenit un brand de ]ar\, reprezentat stilizat sub
form\ de trepied - fiindc\ are [i b`t\, `n care se sprijin\: pot
m\rturisi despre asta nenum\rate turiste str\ine, care ne-au
vizitat ]ara `n c\utare de inedit [i de pl\ceri simple, rurale.
~n ultima vreme, acela[i ciob\na[ rom=n, marc\ `nc\
ne`nregistrat\, e solicitat [i pe pia]a extern\ - mai ceva ca,
odinioar\, Gerovitalul. El devine, astfel, un adev\rat
ambasador al patriei noastre, a[adar selec]ia celor care ne
(*) Vezi volumul "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani" de acela[i autor, Editura Polirom - 2005
138
Mersul Trenurilor
Probe scrise:
* Ob]inerea ca[ului [i zerului `n cnezatele lui Gelu,
Glad [i Menumorut: diferen]e de proces tehnologic,
influen]e externe, descoperiri arheologice.
* 150 de oi pasc `n 10 zile iarba de pe o suprafa]\ S `n
form\ de triunghi isoscel ABC, cu laturile AB [i AC egale.
S\ se afle ce distan]\ a parcurs berbecul B din rasa merinos
dup\ 4 zile, [tiind c\ se deplaseaz\ pe bisectoarea
unghiului BAC, iar densitatea ierbii r\m`ne constant\.
* O turm\ cu masa M coboar\ de la munte cu un batal
frumos `n frunte [i trei c`ini ciob\ne[ti neomologa]i pe o
pant\ de unghi alfa. Cunosc`nd coeficientul de frecare miu
dintre turm\ [i suprafa]a pantei, s\ se calculeze energia
139
Cip Ie[an
140
Mersul Trenurilor
142
Mersul Trenurilor
143
Cip Ie[an
145
Cip Ie[an
Aventuri `n ]ara
~mp\ratului Verde
~n ]ara ~mp\ratului Ro[u toate erau, cum s-ar spune, pe
ro[u, cele mai multe chiar interzise, a[a c\ situa]ia stagna,
[i to]i vedeau ro[u `n fa]a ochilor. ~n ]ara ~mp\ratului
Verde, aproape toate erau verzi, iar lucrurile evoluau,
fiindc\ verdele, dup\ cum se [tie, e o culoare care
sugereaz\ libertatea, c\ile deschise.
Totul a fost bine, verde [i frumos `n ]ara ~mp\ratului
Verde p`n\ `n ziua `n care cea mai mare intersec]ie, din
pia]a mare, `n fa]a palatului, a fost semaforizat\.
146
Mersul Trenurilor
Fa]a nev\zut\ a
Baladei Miori]ei
Ciob\na[ul moldovean avea o nevast\ cic\litoare,
Vitoria, un fel de cincizeci de neveste `ntr-una singur\.
Cum lipsea ciob\na[ul moldovean de-acas\, cum Vitoria
`[i lua copilul [i c`inele, punea m`na pe baltag [i pleca s\-
[i adune so]ul de pe drumuri. ~l g\sea ba prin c`rciumi,
chefuind cu l\utari, ba pe la vreo strung\, mulg`nd oile, ba
colo, ba colo. La un moment dat, Vitoria nu [i-a mai g\sit
so]ul, care nu era nici colo, nici colo. Ea nu [tia c\ so]ul ei
avea o oi]\ n\zdr\van\ [i b`rsan\, care vorbea. Aceasta
st\tea de [ase [i `i spunea “B\i, vezi c\ nevast\-ta vine pe
Poteca Bradului!” etc.
Din cauza Miori]ei, Vitoria nu [i-a mai g\sit b\rbatul,
pe ciob\na[ul moldovean, deci a dat anun] `n pres\: “Cine
mi-a v\zut, cine-a cunoscut m`ndru ciob\nel, mic, burtos [i
chel, minunat b\rbat (c`nd nu este beat!), talentat oier cu
fluier de fier, talentat p\stor, de d`nsul mi-e dor etc [i ofer
substan]ial\ recompens\!”.
Oaia, miori]a, c`nd a citit anun]ul, nu s-a mai g`ndit la
ciob\na[, ci la substan]iala recompens\. A doua zi a fugit
din saivan, pe [est, c\ut`nd un telefon. Din nefericire, lupul
cel r\u o p`ndea, ascuns `n bosche]i. Din fericire,
ciob\na[ul vr`ncean [i cel ungurean au v\zut-o [i au prins-
o `naintea lupului, au t\iat-o, au pus-o la pro]ap [i au
m`ncat-o tot `naintea lupului.
Ciob\na[ul moldovean s-a `nt`lnit cu Vitoria mai
t`rziu, `ntr-un local. Doamna avea asupra ei baltagul, iar
p\rerile medicilor legi[ti [i ale autopsierilor despre starea
ciob\na[ului moldovean coincid.
147
Cip Ie[an
149
Cip Ie[an
S\rb\toare cu
para[uti[ti sportivi
C`nd s-a s\rb\torit atestarea documentar\ a localit\]ii,
consilierii au hot\r`t s\ ofere oamenilor nu doar bere, ca de
obicei, ci focuri de artificii [i un atractiv program de
para[utism acrobatic. O gre[eal\ de organizare a f\cut ca
artificiile montate `n fa]a C\minului Cultural s\ fie lansate
tocmai `n timpul spectacolului aerian; nici p`n\ azi nu se
[tie ce s-a `nt`mplat cu 14 dintre cei 25 de para[uti[ti care
au s\rit din avion cu cinci secunde `nainte ca nea Gic\ s\
dea foc la fitile. Dintre ceilal]i para[uti[ti, unul at`rn\ [i
acum `n bradul de l`ng\ [coal\, la o `n\l]ime de peste 30 de
metri (dup\ cum se poate citi pe altimetrul de la m`na sa).
S\rmanul om nu se poate da jos, fiindc\ s-a lipit de r\[in\,
iar bradul nu poate fi t\iat f\r\ aprobare de la jude]. ~n s`nul
sportivului s-a cuib\rit o familie de veveri]e. Alt para[utist
a nimerit prin horn, ca Mo[ Cr\ciun, `n casa unei doamne,
unde se simte bine, ea fiind v\duv\ [i gospodin\. Mai pu]in
noroco[i au fost cei trei colegi lua]i de v`nt: primul a ajuns
`n furca uitat\ de proprietarul s\u l`ng\ o c\pi]\ de f`n, al
doilea a fost dobor`t de gr\niceri pe c`nd survola ilegal
frontiera de stat, iar al treilea a ajuns ca vai de capul s\u,
dup\ ce s-a apucat de b\ut.
Oricum, se putea [i mai r\u, cum s-a `nt`mplat `ntr-o
localitate `nvecinat\, unde tot cu para[uti[ti sportivi a fost
s\rb\torit\ Ziua Recoltei: la vestiar, pilotul aparatului AN-
2 a confundat din gre[eal\ salopeta sa cu a unui coleg care
avea preg\tit\ pentru aceea[i or\ o misiune utilitar\, de
150
Mersul Trenurilor
151
Cip Ie[an
152
Mersul Trenurilor
154
Mersul Trenurilor
***
156
Mersul Trenurilor
***
158
Mersul Trenurilor
159
Cip Ie[an
Povestea pe[ti[orului
de aur
Pe[ti[orul de aur se d\dea [mecher `n fa]a pe[ti[orului
de argint [i celui de bronz, de parc\ ar fi fost medalie
olimpic\. Despre rela]iile sale cu al]i pe[ti[ori din fier,
font\ sau o]el de scule, nici s\ nu mai vorbim: ace[tia
ruginiser\ sau cocliser\ de la ap\, ar\tau ca vai de solzii lor
[i sc`r]`iau din `not\toare. Pe[ti[orul de aur era deosebit, un
fel de vedet\, a[adar se d\dea [mecher, cum am spus.
Habar n-avem ce sistem de propulsie o fi avut
pe[ti[orul de aur, s\-l ajute la `not: aurul este mai dens ca
apa, deci for]a de greutate e mai mare dec`t cea arhimedic\.
Pe[ti[orul nostru de aur ori o fi fost gol pe din\untru, ori n-
o fi fost chiar din aur-aur, ci din plastic poleit, aur de
trompet\, nu se [tie.
Dumneavoastr\, dac\ a]i fi pe[ti[or din aur adev\rat,
de m\car 18 carate, sigur nu v-a]i repezi ca fraierul la o
r`m\ obi[nuit\. Prin urmare, pescarul din poveste o fi pus
`n undi]\ vreo momeal\ deosebit\. Asta pare greu de
crezut, el fiind cunoscut `n cartier pentru datoriile sale mari
la `ntre]inere (din cauza lui, `ntreg blocul a fost l\sat f\r\
c\ldur\ [i ap\ cald\!). Dac\ ar fi avut vreo r`m\ scump\, cu
siguran]\ ar fi b\ut-o. Oricum, ceva-ceva tot a pus el `n
c`rlig, de vreme ce pe[ti[orul de aur s-a repezit ca prostul.
C`nd s-a pomenit `n palma b\t\torit\ [i murdar\ a
pescarului, pe[ti[orul de aur a `nceput cu amenin]\ri: “B\i,
d\-mi drumul, s\-mi saie ochii, c\ te fac, `l chem pe taic\-
meu sau pe frate-meu mai mare!”. Pescarul nu i-a dat
160
Mersul Trenurilor
(*) - Unele guri rele povestesc c\ treaba ar fi fost cu totul alta. Mai exact, pescarul nostru,
auzind c\ pe[ti[orul de aur se ofer\ s\-i `ndeplineasc\ trei dorin]e, exact ca `n pove[ti, ar
fi spus cu voce tare “S\ mor io dac\ am mai v\zut a[a minune!”, dup\ care a murit.
161
Cip Ie[an
Jurnal de [tiri
- Bun\ seara, dragi telespectatori, urm\ri]i o nou\
edi]ie a jurnalului nostru informativ. {tiri de senza]ie din
toate domeniile, [tiri adev\rate, despre oameni adev\ra]i,
[tiri pentru to]i. Zi tu, c\ mie mi-a intrat o g`z\ `n ochi!
- Da, `mi pare r\u c\ ]i-a intrat o g`z\ `n ochi, dar s\
revenim la [tiri. Mai `nt`i ne informeaz\ reporterul nostru
special, aflat la fa]a locului:
* * *
* * *
163
Cip Ie[an
* * *
* * *
164
Mersul Trenurilor
* * *
* * *
165
Cip Ie[an
166
Mersul Trenurilor
* * *
167
Cip Ie[an
***
***
168
Mersul Trenurilor
169
Cip Ie[an
170
Mersul Trenurilor
***
171
Cip Ie[an
***
172
Mersul Trenurilor
173
Cip Ie[an
***
174
Mersul Trenurilor
175
Cip Ie[an
176
Mersul Trenurilor
177
Cip Ie[an
178
Mersul Trenurilor
179
Cip Ie[an
180
Mersul Trenurilor
Mersul Trenurilor
- Roman diesel-electric -
Motto:
„Angaj\m personal. Suna]i la gar\”
181
Cip Ie[an
182
Mersul Trenurilor
***
***
183
Cip Ie[an
184
Mersul Trenurilor
185
Cip Ie[an
***
186
Mersul Trenurilor
187
Cip Ie[an
188
Mersul Trenurilor
* * *
189
Cip Ie[an
* * *
190
Mersul Trenurilor
192
Mersul Trenurilor
* * *
194
Mersul Trenurilor
picta]i...
- {i?
- {i au venit ni[te oameni din sat care nu s-au speriat
de ei, [i i-au furat pe to]i `ntr-o noapte, de-a valma,
poli]i[ti, masca]i, procurori, cu c`rca, aveau nevoie de tabl\
s\ repare acoperi[ul, cote]ul, cine [tie? P`n\ la urm\, tot
primarul, cum\trul, cu ideea, cic\ s\ fac [i ni[te alte
sperietori, cum ar veni, care s\-i sperie pe ]\ranii care fur\
sperietorile de tabl\ puse s\-i sperie pe \ia de fur\ benzin\,
motorin\...
- {i le-a]i f\cut?
- Le-am f\cut, s\ le ia naiba. Pe ele [i pe boul de
primar, care mi-a b\gat-o pe g`t drept fotomodel pe soacr\-
sa, doamna Antena Lamp\, s\ scape de gura ei, c\ se visa
fotomodel cucoana. Ce-i drept, care o vedea se speria, da’
nici chiar a[a, c\ dac\ face unu’ atac de cord, nu m\
ancheteaz\ [i pe mine?
- Bine, da’ leg\tura care-i?
- Leg\tura e c\ dup\ alegeri s-a schimbat primarul, iar
eu am r\mas cu c`teva duzini de sperietori pe stoc, toate cu
fa]a doamnei Antena, care parc\ se holba la mine c`nd
treceam pe l`ng\ ele, ziceai c\-i Mona Lisa sau boii \ia de
la carul lui Grigorescu. Habar n-avea nimeni la ce-ar fi
putut folosi ele, fiind f\r\ vreo utilitate, s\-i zic a[a... De-
aia spuneam eu c\ munca p\m`ntului e relativ\, `ncheie
fostul p\pu[ar Mitrache P\pu[oi.
- {i, p`n\ la urm\, totu[i, care-i treaba lor cu munca
p\m`ntului? vru s\ [tie mo[ul.
- P\i, lucr\torii \ia din tarla, de-i vezi matale pe geam
cum parc\ s-ar apuca, parc\ nu s-ar apuca de treab\, alea-
s sperietorile noastre... Le ]inem acolo de c`nd au venit
ni[te americani s\ fac\ un film cu sclavi negri care lucreaz\
pe c`mp, la ferm\. Oamenii de la noi din sat n-au vrut s\
ias\ la munc\ nici m\car ca figuran]i, pe valut\, ziceau c\
195
Cip Ie[an
197
Cip Ie[an
198
Mersul Trenurilor
199
Cip Ie[an
201
Cip Ie[an
***
202
Mersul Trenurilor
203
Cip Ie[an
***
204
Mersul Trenurilor
206
Mersul Trenurilor
***
207
Cip Ie[an
***
208
Mersul Trenurilor
209
Cip Ie[an
210
Mersul Trenurilor
***
212
Mersul Trenurilor
213
Cip Ie[an
* * *
214
Mersul Trenurilor
215
Cip Ie[an
* * *
216
Mersul Trenurilor
217
Cip Ie[an
* * *
218
Mersul Trenurilor
* * *
219
Cip Ie[an
220
Mersul Trenurilor
222
Mersul Trenurilor
***
223
Cip Ie[an
* * *
226
Mersul Trenurilor
* * *
* * *
228
Mersul Trenurilor
* * *
229
Cip Ie[an
* * *
230
Mersul Trenurilor
232
Mersul Trenurilor
* * *
233
Cip Ie[an
* * *
234
Mersul Trenurilor
* * *
235
Cip Ie[an
* * *
236
Mersul Trenurilor
* * *
237
Cip Ie[an
* * *
* * *
239
Cip Ie[an
* * *
240
Mersul Trenurilor
* * *
241
Cip Ie[an
* * *
242
Mersul Trenurilor
***
***
-Sf`r[it-
243
Cip Ie[an
Cuprins
244
Mersul Trenurilor
247
Tip\rit la MULTIPRINT
Coperta [i desenele: Jup
Tehnoredactare: Jup
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei: IE{AN,
CIPRIAN - Mersul Trenurilor
ISBN: