Cip Ie[an

Mersul Trenurilor
Cu ilustra]ii de Jup

Ia[i, 2007

Mersul Trenurilor

Dopul scuz\ mijloacele
Aproape de centrul ora[ului, `ntr-o noapte f\r\ lun\, ni[te necunoscu]i au furat capacul de font\ care astupase din 1923 p`n\ `n acea clip\ gura de canal situat\ la intersec]ia str\zilor Jaroslav Hasek [i Bobinatorilor. ~n aceea[i noapte f\r\ lun\, domnul Zbigniew V\sc\u]eanu, fost fabricant de fire cu plumb, gr\tare, capcane [i nasturi, `n prezent pensionar, se `ntorcea acas\ de la bufet. El declar\ c\ nu se `ntorcea de la bufet, ci de la o ceain\rie, dar asta nu are importan]\: oricum, exist\ zeci de martori dispu[i s\ bage m`na `n foc, s\ depun\ m\rturie. ~n fine: `ntorc`ndu-se de la bufet sau de la ceain\rie, el a traversat intersec]ia f\r\ s\ se asigure [i a nimerit `n gaura de canal - acum f\r\ capac, furat cu c`teva minute `n urm\ de ni[te necunoscu]i, dup\ cum spuneam. Toat\ via]a, domnului V\sc\u]eanu i-a pl\cut s\ chefuiasc\, s\ bea [i s\ se veseleasc\. I-au pl\cut femeile, ba [i m`ncarea i-a pl\cut. Din acest motiv, el a f\cut burt\. Burta l-a salvat de la o moarte sigur\, deoarece a r\mas blocat `n gura canalului cam cum r\m`ne blocat dopul `n g`tul sticlei. La un dop de calitate ne referim. Deoarece nici pompierii, nici membrii echipei de descarcerare nu posed\ un tirbu[on de m\rimea lui Zbigniew, el se afl\ [i acum, dup\ aproape o s\pt\m`n\, `n gaur\. Autorit\]ile locale au venit s\ priveasc\, [i-au dat cu p\rerea, apoi au ajuns la concluzia c\ e bine a[a, fiindc\ deocamdat\ nu s`nt fonduri pentru achizi]ionarea unui nou capac din font\. ~n primele zile, poli]i[tii de la Rutier\ i-au dat de b\ut ca s\-i sticleasc\ ochii [i s\-l observe astfel [oferii care trec
3

Cip Ie[an

prin intersec]ie. Dup\ ce au v\zut c`t poate duce domnul V\sc\u]eanu (ohohoooo!), s-a ales o solu]ie mai ieftin\, deci l-au vopsit `n dungi reflectorizante albe [i ro[ii. Copiii din cartier mai trag `n el cu pra[tia c`nd nu-i v\d p\rin]ii, maidanezii `l mai p`ng\resc uneori, iar locatarii blocurilor din jur `i aduc zilnic de m`ncare cu schimbul [i `l hr\nesc cu lingura. B\tr`nul este, totu[i, bucuros c\ n-a c\zut cu capul `n jos, caz `n care ar fi fost hr\nit prin clism\.

4

unde lucreaz\ mai mul]i cercet\tori `n domeniul spa]ial. pasiona]ii cercet\tori [i-au schimbat din nou profilul [i au `nceput s\ construiasc\ un balon cu aer cald. Racheta era aproape gata c`nd a venit o comisie de la centru. {eful noii comisii de la centru a zis c\ pre]ul unui metru cub de gaz a crescut mult `n ultima vreme [i c\ nu se poate face at`ta risip\. gata!”. Din ziua urm\toare. 5 . O rachet\ de fabrica]ie autohton\. [eful comisiei a ar\tat cu degetul spre aparat [i a `ntrebat: “De prostii din astea avem nevoie noi acum? Ia. prea mult aer cald. Dup\ care. cercet\torii s-au apucat s\ construiasc\ un avion. cercet\torii spa]iali de la Vrai[tea au decis s\ construiasc\ un balon umplut cu gaz. Mai `nt`i.Mersul Trenurilor Univers spa]ial rom=nesc La Vrai[tea func]ioneaz\ un Centru de Cercet\ri Spa]iale. care s\ poarte mesajul lor de prietenie p`n\ `n cele mai `ndep\rtate galaxii. Dup\ care. a[a c\ balonul s\ fie umplut cu c\rbuni. a t\iat din fonduri. C`nd avionul era gata de testare. a venit o nou\ comisie de la centru. a t\iat [i el din fonduri. lemne sau p\cur\. [i c\ s\ fac\ `n loc unul cu aer rece. {eful urm\toarei comisii de la centru a ar\tat cu degetul spre el [i a zis c\ a[a se consum\ prea mult\ c\ldur\. Ei `ncearc\ s\ realizeze ceva. {eful comisiei a ar\tat cu degetul c\tre racheta aflat\ pe rampa de lansare [i a `ntrebat: “Ce-i cu boilerul \sta. Un avion de fabrica]ie autohton\. au `ncercat s\ construiasc\ o rachet\. Deoarece pre]ul combustibililor crescuse `ntre timp. bre? Pentru a[a ceva primi]i voi bani?”. nefiind fonduri. Peste noapte. ~n fine.

fiind cusut `n organismul pacientei de c\tre asistenta-[ef\.Cip Ie[an Plimbare pe Strada Pacien]ii Dup\ opera]ia de apendicit\. Din fericire. pacienta a sim]it ceva zv`cnindu-i `n p`ntece [i a crezut c\ este `ns\rcinat\. La acela[i dispensar. pe film s-au v\zut siluetele a zece pense metalice. pacientul Cosmin Gum\. motiv pentru care a c\zut prin t\ietura de la opera]ie. 6 . fapt oarecum neobi[nuit pentru cei care se opereaz\ de apendicit\. 12 ani[ori. Micu]ului pacient i s-a f\cut radiografie. Despre chirurgul Romeo nu s-a mai auzit nimic de atunci. despre care `nc\ nu se [tie mare lucru. mioap\. s-a `ngr\[at brusc cu aproape 10 kilograme. trezit\ din somn. A doua zi. a unui ceas b\rb\tesc de m`n\ [i a unui patruped ciudat. `n vreme ce administratorul unit\]ii sanitare reclam\ dispari]ia unui taburet metalic cu patru picioare. chirurgul Romeo a le[inat la vederea s`ngelui. Directorul dispensarului respectiv vrea s\ prezinte un comunicat [tiin]ific pe tema apari]iei [i cre[terii bacteriilor patrupede gigantice `n corpul copiilor rom=ni opera]i de apendicit\. pe acolo a trecut un v`n\tor care a t\iat burta lupului [i le-a scos de-acolo pe Scufi]a Ro[ie [i pe bunicu]a sa.

Ne-am `nc\lzit noi ce neam `nc\lzit apoi am e[it pe traseu apoi c\ se l\sase rece am intrat iar la ad\post. Recs ptr.rngjt. Am zis Cristeo depisteaz\ tu m\ carei Recs d`n ei c\ pentru mine to]i posed\ asupra lor patru menbre [i un cap la care semnal\m doi ochi nas gur\ 7 . acesta disp\ruse ca c`nd nar fi fost legat cu cureaua de Cristea.mjor Mitran care ma ridicat `n grad acu c`]iva ani c\ din plotoner m-jor m-a f\cut agent [ef sau a[a ceva [i mi-a venit din nou r`ndul la patrulare p`n sectoru meu a[a c\ deci l-am luat pe sergntl. Ahmed mia declarat c\ e s\n\tos ce mia urat [i nou\ [i la m`ng`eat pe Recs care noroc c\ avea botni]\ la bot altfel iar `l l\sa f\r\ inelu dupe deget ca data trecut\ c`nd ia dat o cl\tit\ espirat\. adic\ reangajat Cristea [i pe c`inl. s\ ne mu[te nu alta.Mersul Trenurilor Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran MERCUREA: Raportez `n jurnal c\ s`nt subofi]er plutoner pltr. Deci erea sear\ iar tenperatura din termometre era rece find toamn\ de octonbrie deci a[a c\ am intrat mai `nt`i prima oar\ la Italian Pi]a unde m\car e cald find u[ile `nchise [i lam luat pe patronu turc la controlat [i la `ntreb\ri de s\n\tate. a porni `npreun\ to]i patru sau cinci c`]i s`ntem c\tre noi aventuri. Cristea sa r`s de gluma mea dup\ ce mea esplicato apoi a strigat cu]u cu]u dea intervenit pe noi mai mul]i c`ni pot\i [i dul\i ptr.pl]st. M\ Cristea m\. scoate c`nele de unde [ti. dac\ nu chem sectoristu. Ei. mai ecsact `n parc deoarece avea gard de plas\ cu s`rm\ `nghimpat\ s\ nu treac\ frigu. Cum patrulam noi pe aleie mam uitat deodat\ la c`nele Recs.

Cip Ie[an 8 .

eu zic s\-i `nconjur\m! Mai `nt`i r\m`n eu aci cu c`nele [i efectuezi tu `nconjurare m\car de dou\ trei ori dup\ aia schinb\m. a[a c\ am g`ndit un plan. domnu’ c\pitan. zic eu. ordona]i!”. Deci r\m`n eu cu c`nele Recs [i Cristea dispare ca c`nd ar pleca. Am intrat `n interior unde am depistat suspec]i de ambele secse cu semne de recunoa[tere ca mafio]ii la pept. c\ tocma interoga o c\]a pe care se sprijinise cu labele din fa]\ [i atunci ne-a transmis p`n sta]ie mesajul “Vulturu cheam\ patrula Pajura!”. ce num\r a]i format? Aici familia Mitran. Eu iam r\spuns “Gre[al\. unde sa semnalat eveniment de b\taie `ntre clien]i cu scaunele. Ce mia ordonat [efu nam scris `n jurnal c\ poate cite[te mama dec`t numai at`t. El sa r`s de noi p`n\ ce iam avertizat dou\ peste ochi [i nea l\sat urgent `n fa]a unei unit\]i de deservire pe care scria ceva [i SRL la urm\ ezact cum mia ordonat domc\pitan Bustuchin\. c\ s\ ne deplas\m de urgen]\ la localu nu mai [tiu care. C`nd am efectuat p\trunderea `n incint\ tocmai am surprins `n fraglant delict infrac]iunea de dare de mit\ [i sp\lare de bani deoarece unul declara la microfon “De la na[u zece milioane [o butelie!” care bani `i aduna `ntro g\leat\ [i miam dat seama c\s mafio]i c\ am v\zut [i eu filmul na[u. Am efectuat balansarea bra]ului `n plan vertical p`n\ ce sa sufocat Recs c\ uitasem s\i dau drumu din m`n\ la curea [i am sta]ionat un tacsiu care iam zis conduc\torului auto s\ se deplaseze regulamentar p`n\ la cr`[ma SRL. P`n\ la urm\ lam depistat pe Recs. * * * Cristeo. mai eczact flori albe de creponat\ roz [i bleo.Mersul Trenurilor [i coad\ [i nici unu nare bulan porhart sau girofar s\ zici c\i c`ne poli]ist. c\ b`r`ia aparatu dar bine cam ]inut minte c\ numele se termin\ `n SRL. ~njur am semnalat cet\]eni 9 .

. c\ cred c\ depistase o urm\ de infractor. Deodat\ cum st\team eu aplecat a[a s\l chestionez pe Cristea a r\sunat o `npu[c\tur\ deci am sim]it o durere. P\i. zice Cristea. la emisiunea aia de la televizor cu animale [i savan]i de [tin]\ cum este c`nd e unii care moare de moarte policlinic\ [i dupaia vine de poveste[te la televizor c\ sim]i a[a c\ te ridici de vezi totu `n jur [i mai vezi `n fa]a ochilor o lumin\ mare alb\ care te apropi de ea. Recxs. Au.. die.. caut\. a[a am sim]it [i eu c\ m\ ridicam [i vedeam `n jurul meu ca c`nd a[i fi fost viu cum ni[te oameni `ncerca s\ m\ ridice [i m\ apropiam de o lumin\ care c`nd am `ntins m`na la ea ma fript la degete deoarece era becu. zic eu. {tind c\ am murit [i finc\ am vizionat la telenciplon. ceplen... raportez c\ a[a am f\cut da ma luat doi la `ntreb\ri c\ unde am fost c\ nu m-a v\zut c`nd sa dat darul. una-alta etc. caut\. d\ s\ m\ trag\. `n lic… `n gimnaziu c\ atuncea nam v\zut afl`ndu-m\ cu spatele. ]ar\ a[a c\ `nainte s\ mor miau trecut p`n fa]a ochilor toate segven]ele din via]\ `ntro clip\ [i cu ocazia asta am aflat [i cine mia pus pinieze pe scaun `n facult. eu te-am trimes s\i `nconjuri.. ei zice c\ cic\ ce. Aha zic eu. ~i dau drumu [i ordon finc\ `i s`nt superior `n grad [o b\iatu. p`n\ la urm\ am sc\pat neb\tut c\ mam ascuns aci cu sarmalele [i sticla asta. c\ci el era.Cip Ie[an de toate secsele [i mese patrupede cu produse agroalimentare. s`nt eu Cristea. Ce cau]i m\ acolo. c\ s`nt [mecher. Deci adic\ eu nu fusesem `npu[cat ci numa ma lovit 10 . Eu zic c\ care dar. raporteaz\ el. fac eu. ca c`nele poli]ist. Caut\ Recs ce caut\ dup\ ordin cu botu p`n\ la masa cu fripturi unde sa [i oprit `ncep`nd a ancheta un corp delict de g\in\ decedat\.. infractorul ori infractori la plural dac\s mai mul]i ca de ecxsemplu trei s-a ascuns sub mas\.. care vipu[ca mea a tras? Am crezut cam fost `npu[cat [i cam murit ptr. E[i de acolo cu m`nile la ceaf\! Somat! Nu trage [efu.

* * * S~NB|T|: Deci raportez `n jurnal c\ am e[it din nou `n patrulare cu srgnt. Deci efectuez eu cioc\neal\ ce cioc\n eu cu bulanu `n butonul soneriii p`n\ aude [eful domnul nea Hri[cu zis domnul Fane care m\ cunosc cu el de h\t [i care c`nd a e[it `njura da’ sa oprit c`n ma v\zut tocmai pe mine [ii mea zis a[a. Mul]ani servici u[or” apoi m\ tras\ la o mas\ d`n fund unde era ceilan]i b\e]i. v\ `ntreb. Deci am ie[it pe trasel [i finc\ `ncepus\ burni]a am intrat la restaurantul Ciob\na[u cum `i zicea pe vremuri c\ acuma nu [tiu cum `i zice da noi tot a[a `l [tim. ma]i `nconjurat? Vre]i b\tae? Acu dau p`n sta]ie! Nu. eu am efectuat scuze c\ lam b\tut pe na[u [i pe mireas\ iar Cristea a cerut o sticl\ cu liquieor [i o farfurie cu tremurici de purcel. a]i p\]it un [oc [i a]i le[inat pe jos. Cred c\ e destinul inplacabil care nea reunit din nou pe to]i patru `n aceia[ formul\. Dup\ ce m\ au l\murit repede `n dou\ ore carei confuzia care o f\cusem. domnu [ef.Mersul Trenurilor dopu de la [ampane `n plan orizontal [i ni[te cet\]eni ma ridicat de jos `n sus `n plan vertical. `ntreb eu. osp\tarii adic\. Da]i 11 . s`nte]i mafio]i? Noi. ci nunta[i. fac ei. Am intrat nu de burni]\ sau de consuma]ie ci finc\ am v\zut lumin\ pe geam dup\ ora `nchideri care sigur era infractori acolo p\trun[i p`n infrac]ie ptr s\ fure c\ de ho]i e plin\ lumea. carei treaba. Bine deci. domnu. „{ti]i. “Hai. “Mersi drag\ da nu servesc `n tinpul serviciulului c\ nu-`mi permite uniforma” zic supsemnatul. Adic\ iat\ ce: “Hai pofti]i dom’ Mitrane de servi]i din prinosul nostru. nu m\ jigni]i acuma de zioa mea. rngjt. le ordon eu. e onomastica mea de na[tere” `ncheie s\rb\toritul de turnat `n pahare [i de `mi umplut farfuria ce a [terso cu m`neca. Cristea [i cu c`nele Recxs care de el n-am `n]eles bine finc\ n-are patru lare ci patru labe. M\i. nu.

Zis [i f\cut: ia-m zis lui Cristea. [f. “Mul]ani dom’ Fane. ca[ de oae proasp\t\. uita]i aicea icre de pe[te. ca rachetele nem]ilor. cum se mai zice V2. sl\nin\ de la Gic\ porcul nostru. poate prindem ceva. {i pentru colegii matale la fel”. Ei `n cazul \sta ce s\ mai zici. mersi” f\cu el cu gura plin\. ne-am `nfipt eu cu sergnt-ul rngjtl. ca s\ fim la egalitate [i neam pus pe p`ndeal\. c\ Recs tocmai se defeca `ntro tuf\ deci naveai cu cine discuta. da’ curat. 12 . C`nd am aozit asta meam amintit c\ misiunea organului este pentru ca s\ steie drept `n fa]a corup]iei a ho]iei [i-a altor neajunsuri ale societ\]i actuale. iam zis hai s\ ]inem de paz\. pahar de fr\gu]\ sau c\p[unic\ de la produc\tor. M-am g`ndit eu ce mam g`ndit cum o fi asta cu efrac]ile cum a zis Fane. adic\. “Cinjdoi.Cip Ie[an uniforma jos. mam informat eu pe dat\. ia uita] la el ce p\r are `n cap dac\ nare pept\n” face el. Noroc cu Cristea mai t`n\r mai cu ca[ la gur\ care r\m\sese de la o tartin\ care mai [tia aritimetic\ motiv ptr. da’ c`] ani faci?” lam interogat eu pe s\rb\torit. “P\i care nea spart geamul [i care a penetrat prin efrac]ie periodic `n fiecare noapte de nea sustras produse [i bunuri `n valoare de peste c`teva zeci milioane lei vechi adic\ roli cum le mai zice plus obecte personale cum ar fi pept\nul lui Matei. care mia [i ar\tat: “Uita]i. Cristea ptr. c\ me-aduc aminte c\ la artimetic\ c`nd sa predat lec]ia cu efrac]ii zecimale [i chiar periodice am fost bolnav la film cu b\e]ii c\ rula “Revan[a”. Ne-am pus a[a: Recs deo parte [i eu cu Cristea de cealant\ a sp\rturiii. pune-]i [apca [i porhartu `n cuer [i hai. stickxsuri [i un. s\ servim. dom’ agnt. dac\ permite-]i. “Deee Domnul s\n\tate [i matale la fel c\ eu numai necazuri am avut `n ultima vreme mai ales cu sp\rg\toriii din ultimele s\pt\m`ni” contino\ el `n continuare. ce-a spart \[tia geamurle pentru ca s\ intre”. “Care sp\rg\tori?”. p`ine cald\ de alant\eri. sardele.

unei strada asta Sulfinii [i ce semnifica]e istoric\ a avut sulfina ptr.[ef. M\ uit eu `n st`nga [in dreapta. Sulfinii unde sa semnalat un praf suspect care se crede c\ e antracs de la terori[ti [i cade r\u la organism deci a[adar ca s\ am grij\ s\ nu gust `nainte dac\ cumva `l depistez. team prins. mia zis c\ prafu alb e suspect [i cu sucspec]ii [tiu cum s\ m\ por]). 13 . Plec\m deci la adresa rexpectiv\. Finc\ nu-a r\spuns mam deplasat la el [i am luat o monstr\ `n caschet\. fac eu. f\r\ liniu]\ de unire!) urgent [i repede pe str. Aha Cristeo. Haha. e `ntuneric! Dau cu lanterna `n jur [i numa ce v\d do\ gr\mezi mari de praf albe l`ng\ o construc]ie care `nc\ era neconstruit\ find [antier de construc]ii. Bstchn.Mersul Trenurilor ** * Cum p`ndeam noi a[a. Am r\sfoit a[adar deci nonmeclatoru cu str\zi [i artere de trafic [i am g\sito c\ se numea `nainte fundac Ilie Pintilie care unde tocmai acolo [i eram. care nu lam contrazis finc\ [tiam c\i bun la zologie find cioban. Nimica. m\? `ntreb eu pe Cristea. M\ Cristeo fac eu. trece timpul [i dup\ vre-o do\trei zile la un momendat sun\ p`n sta]ie domnu inspctr. Bustuchin\ care zice c\ m\ deplasa]iv\ (ezact a[a mia zis. Aprind eu lanterna [i o `ndrept spre becu de iluminat stradal str\zile [i v\d c\ e stins. Cum m\ uitam la d`nsa numa ce v\d c\ c`nele Recs care tocma efectua urinare `ntro gr\mad\ de praf alb dupe jos `ncepe s\ scoa]\ fum. C`t `i ceasu. stai c\ trag. Zece jumate raporteaz\ el. la nord [i la vest s\ v\d prafu alb. Zece jumate ziua sau dou\zejdoi treizeci noaptea `ntreb eu dar apoi `mi dau seama repede c\ era noapte find `ntuneric. somez eu suspectul (domnu [f. poporu rom`n dea botezato a[a dup\ numele la o strad\? El cic\ sulfina e o pas\re finc\ [i el locue[te `n civilie pe str-dela Zinbrului care e sinbolul Moldovii [i tot a[a [i cu sulfina.

de era gardieni publici [i ia f\cut poli]i[ti comunitari. care eu mam amuzat de p\]anea lor chiar dac\ nu-i cunosc de[i pe unu `l cheam\ tot Mitran [i pe altu cam la fel ca pe Cristea.[f.inspctr. C`nd e[im din spital pornesc eu ancheta s\ aflu ce sa `nt`mplat de fapt [ii de drept [i-l iau cu noi [i pe bietu Recs care acum provizoriu pe vreo do\ trei luni se nume[te Molda finc\ la afectat ecsplozia. Bustuchin\ care nea adus banane la spital nea zis la plecare “~ns\n\to[ire grabnic\ m\i b\e]i” [i noi am ezecutat ordinul. nu vezi ce fum face? Cristea d\ s\ se aplece s\ vad\ cei apoi se ridic\ [i raporteaz\: [efu raportez. zile finc\ domnu cptn. Lumineaz\ m\ cu bricheta nu sta `i ordon eu ceea ce numa at`t am mai apucat s\ v\z cum se apleca sub Recs cu flac\ra aprins\ [i dupaia mam trezit pe patul \sta de spital de unde scriu `n jurnal. am v\zut c\ e `ntuneric. C`t am stat `n spital me-am pus de c`teva ori o `ntrebare egxisten]ial\: deci noi care s`ntem poli]i[ti avem la patrulare c`ni poli]i[ti. au la patrulare c`ni comunitari. nu? Asta `nseamn\ c\ a[tia noi.[f. ~n salon mai e [i Cristea `nbr\cat `n pansament ca o mom`e [i Recs la fel [i a mai fost [i domnu inspctr. nu? 14 .Cip Ie[an Cristeo zic eu. ** * MAR}: ~n sfr[it raportez c\ noi to]i trei sau cinci c`] s`ntem am efectuat `ns\n\to[ire `n numai dou\ buc. vezi de te uit\ s\ vezi ce are c`nele c\ poate ia intrat ulei la motor. Bustuchin\ diminea]a care mea adus dou\ b\n\ni cu un bile]el pe ele s\ le cur\]\m de coaj\ mai `nt`i [i ziaru `n care am citit despre ni[te mili]eni de-a s\rit `n aer dup\ ce a umblat cu focu la carbid.

* Un incident regretabil s-a petrecut ieri diminea]\. * Venitul pe cap de membru al tribului Hurumbu s-a dublat asear\. gazul [i apa cald\ vor fi livrate prin po[t\ sau prin cablul TV. `nc\lc`nd preceptele islamice [i afl`ndu-se `ntr-o avansat\ stare de ebrietate.Mersul Trenurilor Faptul divers * Datorit\ apari]iei de defec]iuni `n re]eaua de distribuire a gazului metan. mici investitori particulari. * Cu un an `n urm\. Radu cel Frumos. Artizanul acestei adev\rate inginerii financiare a fost vrednicul v`n\tor Mbwewe. Haremul s-a zb\tut ce s-a zb\tut. Trei pi]igoi [i un scatiu care f\ceau parte din personalul acestei unit\]i de deservire au fost aresta]i. a `ncercat s\ violeze haremul partenerului s\u de afaceri.00 la ghi[eele filialelor de cartier. Yussuf B`r Laden. `n pauzele publicitare. Gheorghe Doja. 15 . Pentru pensionari. Glad [i Menumorut.00-14. a reu[it s\ scape. cet\]enii din cartierele Alexandru cel Bun. o “Cantin\ a P\s\relelor”. elevii clasei a IV-a de la {coala General\ “Ciuma lui Caragea” au me[terit din traforaj. la orele de atelier. sa smucit [i. Ion Vod\ cel Cumplit. pentru a-[i ridica personal gazul [i apa cald\. invalizi [i persoane cu copii `n bra]e. L\cust\ Vod\ [i Petru Cercel s`nt ruga]i s\ se prezinte zilnic `ntre orele 8. c`nd lini[tea pa[nicilor cet\]eni din cartierul Morome]i a fost tulburat\ de un scandal `ntre doi cet\]eni str\ini. care a prins un iepure. Ali Men Tarah. fiind mai iute de picior. Gelu. fiind surprin[i `n flagrant pe c`nd sustr\geau alimente din magazie.

Cip Ie[an * Aflat `n misiune [i fiind atacat de doi presupu[i infractori. Din acest motiv. agentul Vipu[c\ Valeric\ [i-a ar\tat b\rb\]ia `n fa]a celor care asistau la incident. 16 . subofi]erul a fost arestat preventiv [i cercetat pentru comportare indecent\ `n public.

ei au declarat presei c\ a[a ceva nau v\zut de c`nd se [tiu! Oamenii de [tiin]\ chema]i la fa]a locului au stabilit c\ este vorba de un bec pentru iluminatul stradal.Mersul Trenurilor Fenomen luminos neobi[nuit Deasupra casei gospodarului Terente L\m`ie din comuna C`rmoaja a fost v\zut un corp luminos straniu. B\tr`nii localit\]ii s-au speriat [i au `nceput s\-[i face cruce. 17 . care st\tea nemi[cat.

ca o aluzie.Cip Ie[an Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului Ca suprafa]\ nu este nici mai mic\.. momente poetice [i de reculegere. conferin]e. Dup\ ce s-a f\cut vinul. c`]iva localnici inimo[i au format un comitet de ini]iativ\ pentru a s\rb\tori evenimentul anual. c`nd se `mbat\. Unii zic c\ ar fi vorba de o localitate de c`mpie. depuneri de coroane sau de jur\m`nt. umbl\ pe uli]a mare ca pe poteci `nguste [i [erpuitoare de munte.s-au bucurat `ns\ proba de degustare-vitez\ [i orientare `n teren “Ciroza v`nturilor”. at`t a apucat s\ spun\ primarul p`n\ c`nd a auzit o sticl\ goal\ v`j`indu-i. [i anume “Dragi”. concursuri de crea]ie poetic\ [i lans\ri de carte. Lista oficial\. cu o serie de concursuri distractive [i instructiv-educative. pe tema culesului [i a viticulturii. iar primarul Eugen Epura[. pe la ureche. dar nici mai mare dec`t alte a[ez\ri identice. apoi a declarat inaugurat programul s\rb\torilor. A `n]eles mesajul [i a t\iat repede panglica `ntins\ de dou\ [col\ri]e frumos `mbr\cate. jocul pe echipe “Nu 18 . ca `n fiecare an. cuprindea simpozioane. iar din recipientele utilizate `n acest nobil scop nu sa mai auzit nici un bolborosit c`t de mic. al]ii s`nt ferm convin[i c\ se afl\ `ntro pitoreasc\ zon\ de dealuri subcarpatice. dezveliri de bust.asta au consemnat a doua zi [i ziarele locale . vernisaje.. dezbateri. Cuv`ntul de deschidere al „S\rb\torii Vinului” a fost unul singur. cea de trimis la prefect. De cel mai mare succes [i de cea mai larg\ participare . Acestea au `nceput.

o p`ine [i ni[te c`rna]i. chiar [i dup\ l\sarea `ntunericului. La proba de caraf\cabernet startul s-a dat gre[it. reprezentantul Guvernului `n teritoriu a trimis dup\ ei o comisie. deoarece i-a descoperit pe marii clasici. dispera]i c\ li se boteaz\ vinul din c\ni. ude de la ploaie). s\ investigheze la fa]a locului straniul fenomen. r\u-prevestitori. peste vesela a[ezare s-au `ngr\m\dit nori plumburii. Dup\ prima rafal\ a `nceput ploaia. * * * ~n diminea]a urm\toare. au c\utat ad\post. Ace[tia. Opt au `nc\put `n postul de poli]ie. proba contracronometru “Ce-i `n gu[\ e fr`ncu[\” sau concursul de interpretare “C`nt\ mierla [i merlotul”. dar to]i participan]ii au fost de acord s\ `l repete de c`te ori e nevoie. al]ii s-au `ncuiat `n [coal\. fiindc\ mai z\bove[te c`teva ore acolo. iar produc]ia din acea toamn\ a fost s\rb\torit\ cum se cuvine.Mersul Trenurilor te `mb\ta. Nici membrii comisiei nu s-au 19 . domnul prefect al jude]ului a trimis absolut din `nt`mplare ni[te inspectori s\ controleze dac\ elevii de la [coala general\ primesc zilnic [i `n bune condi]ii corn cu lapte. care a luat pe sus corturile [i umbrelele de la standurile micilor produc\tori. B\nuind orice. nu s-au mai `ntors. gospodarul Sigismund B\[ic\ a strigat prin geam so]iei s\i aduc\ cinci sticle pline. A `nceput s\ bat\ [i v`ntul: un v`nt rece. simpozioane. frate!”. dezbateri [i mese rotunde (acum. competi]ia de b\ut cot la cot [i b\gat sub mas\ “R\zboiul celor dou\ ciroze”. Ca el s-au descurcat to]i. conferin]e. o ploaie rece de toamn\. Participan]ii la seria de manifest\ri. Dintre ei. Dup\ c`teva ceasuri. p`n\ iese bine. de la atentat terorist p`n\ la interven]ie extraterestr\. inspectorii. `ntr-un fel sau altul. iar c`]iva au p\[it pentru prima dat\ `n via]a lor pragul bibliotecii C\minului Cultural.

greu [i porcos.. unul r\m\sese f\r\ [osete. membrii comisiilor trimise de domnul prefect au `nceput s\ apar\. Portofelele le erau goale. a[adar a fost trimis\ dup\ ea `nc\ o comisie. la televizor. pentru a stabili ce se `nt`mplase cu prima [i cu inspectorii [colari.Cip Ie[an mai `ntors. dar la telefoanele lor de serviciu r\spundea doar robo]elul. De-abia dup\ o s\pt\m`n\ (`n care presa profitase de subiect [i lansase scenarii dintre cele mai fanteziste. `ntocmai ca [i celelalte patru care i-au urmat.. 20 . absolut to]i. al]ii purtau articole de `mbr\c\minte str\ine [i to]i. `i trag cu laserul la ei pe nav\ [i `i controleaz\ la cap). A doua comisie s-a pierdut. domnul prefect a declarat oficial. majoritatea ziarelor pomenind despre un OZN cu mar]ieni care r\pesc inspectorii. Vorbeau pu]in. nu mai aveau ceasuri [i mape.. [i se vedea din `ntreaga lor `nf\]i[are c\ suferiser\. miroseau `ngrozitor.. c\ localitatea e `n carantin\. ca ni[te oameni care fuseser\ seda]i. Domnul prefect `i suna disperat din cinci `n cinci minute pe membrii tuturor comisiilor trimise s\ investigheze. P`n\ la dezlegarea enigmei. mai ales pe cravatele bo]ite [i pe c\m\[i. erau plini de pete ruginii. din cauza gripei aviare. cu voce `mpleticit\ [i sughi]`nd des. unul c`te unul.

Mersul Trenurilor 21 .

cu maidanezii de la bloc sau de-a ruptul h\inu]elor noi. frunzele din tei fo[neau. desigur. pu[c\ sau trompet\..Cip Ie[an Concurs de desene pe asfalt De 1 Iunie. la muzee sau case memoriale. dup\ cum spuneam. 1 iunie. * * * Era. proasp\t c\lcate de m\mica. cu carada[te [i c\r\bu[i. dar termometrele indicau 36 de grade la umbr\ [i asfaltul cleios se lipea de t\lpi. la expozi]ii. ci c\r]i [i jocuri plicticoase. sabie. copiii nu primesc `n dar minge. iar elevii dintr-a IV-a D se `nghionteau. spre concursul de desene pe asfalt. tob\. Ultima dat\ c`nd doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au organizat concurs de desene pe asfalt cu elevii dintr-a IVa D. s`nt sili]i s\ `nve]e poezii [i c`ntece pentru serbare [i.. soarele str\lucea. s`nt obliga]i s\ fac\ `n cadru organizat desene cu creta pe asfalt. `[i tr\geau castane sau `[i puneau piedic\ `n vreme ce mergeau `ncolona]i c`te doi spre centrul ora[ului. de-abia `nceputul verii. pra[tie. desene despre minunata lor copil\rie. micu]ii s`nt t`r`]i cu grupa sau clasa la teatrul de p\pu[i. dimpotriv\. P\s\relele ciripeau. pe care le rup. un gr\unte de nisip s-a strecurat `ntr-un mecanism care func]ionase perfect p`n\ atunci. Se 22 . le stric\ sau le pierd. N-au voie s\ se joace cu pl\cinte de noroi.

dup\ ce trecuser\ pe acolo c`]iva muncitori cu buldozere. v\ rup urechile!”.Doamna `nv\]\toareee. N-au apucat s\ deseneze bine cu creta un avion [i o b\rcu]\. `ncle[tate pe cretele colorate. Dup\ cinci minute. care i-a tras pe cei doi cu bastonul. Iliu]\ [i Ionu] s`nt prieteni [i colegi de banc\. ia uita]i la mine! a strigat Iliu]\. c`nd au sim]it c\ se scufund\ `n asfaltul topit: . deci a strigat de unde se afla: „Dac\ nu v\ ast`mp\ra]i [i v\ mai ]ine]i de prostii. dar ocolindu-l cu grij\ pe Cez\ric\. ajun[i `n centrul ora[ului. o `nghe]at\. {i colegul lor de clas\ Cez\ric\ a r\mas `nfipt p`n\ la genunchi. `mi place. Altminteri. Fiindc\ se g`ndea la cu totul altceva. A doua zi. De 1 Iunie. frumos. El spune c\ vrea s\ 23 . bravo. a strigat [i Ionu]: . motopompe [i compresoare. p`n\ la piept apoi p`n\ la g`t. Ionu] [i Iliu]\ s-au scufundat `n asfaltul topit p`n\ la br`u. Din fericire. ~n urm\toarele minute. dar nu pe trotuar. ni[te belgieni. lor le-a fost repartizat\ o bucat\ de trotuar ref\cut\ recent. c`nd celor doi le ajunsese asfaltul la genunchi.`nso]it de ni[te str\ini. din ei s-ar mai fi v\zut doar m`nu]ele deasupra m\rii de asfalt. pentru ca micu]ii arti[ti s\ aib\ un c`mp c`t mai larg de exprimare a talentului [i imagina]iei. ci `n plin\ intersec]ie. sem\n`nd cu Sf`nta Vineri din pove[ti. pe acolo a trecut o b\tr`nic\ milostiv\. doamna i-a r\spuns f\r\ s\ priveasc\: „Bravo. s\ repare o ]eav\ de ap\. dup\ cinci minute.Doamnaaa! Da’ ia uita]i la mine [i la Iliu]\! Doamnei `i era sete [i se g`ndea doar la o r\coritoare. membri ai unei asocia]ii care se ocup\ de copii sau a[a ceva. ai talent!”. ma[inile [i-au reluat vechile [i puturoasele lor obiceiuri. lope]i.Mersul Trenurilor anun]ase `n inspec]ie `nsu[i domnul primar . unde desena un porumbel cu ramur\ de m\slin `n cioc [i doi r\zboinici care `[i t\iau reciproc capetele. domnul primar interzisese circula]ia vehiculelor prin centrul istoric.

. apoi s\ devin\ agent de circula]ie. c`nd se urc\ mai tare la cap. pe care au ascuns-o bine. * * * A doua zi. piti]i dup\ un panou electoral cu chipul domnului primar. r\mas de la ultimele alegeri. intersec]ia din centru [i c`teva str\zi fuseser\ `nchise traficului auto pentru a nu `ngr\di actul de crea]ie [i libertatea de exprimare artistic\. Micu]ul Cez\ric\ fusese scutit. Drume]ia s-a dorit a fi o minunat\ ocazie de relaxare [i de petrecere a unei zile de 24 . fiindc\ [ia descoperit adev\rata voca]ie. pe 2 iunie. La v`rsta clasei a IV-a. dup\ cum am spus. Urmele desenate cu creta pe asfalt de tinerele vl\stare au r\mas chiar [i dup\ cele 72 de tampon\ri de a doua zi.. fiindc\ era. Doamna le-a dat voie s\-[i cumpere sucule].mai ales pe c\ldur\. cald. au desenat pe toat\ partea carosabil\ linii continue [i discontinue. noi sensuri giratorii. era s`mb\t\. dar au cump\rat `n secret [i o sticlu]\ de lichior. * * * Dup\ cum am spus. iar doamna `nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au ie[it la iarb\ verde cu elevii din clasa a IV-a D. Georgel [i Petric\ [i-au cerut voie de la doamna `nv\]\toare s\-[i cumpere sucule] de la un magazin. to]i [trengarii din clas\ au b\ut lichior din sticl\. `n intersec]ie.Cip Ie[an termine [coala prin coresponden]\ chiar acolo unde se afl\. nu ]ii prea mult la b\utur\ . Tot ei au modificat [i num\rul de benzi de circula]ie: c`nd dou\. Georgel [i Petric\ au cump\rat sucule]. fie ea chiar a IV-a D. Cu cret\ alb\. Au `nceput to]i s\ r`d\ proste[te [i s\ fac\ glume nespecifice v`rstei lor fragede. mult\ cret\ alb\. ~n urm\torul sfert de or\. c`nd [apte. locuri de parcare [i multe treceri de pietoni.

2 feti]e r\t\cit p\dure `nt`lnit Muma p\durarului. Seara. Tras pra[tie tufi[ doamn\ `nv\]\toare pipi. m`ncat ciupercu]e. c\zut. ghimpi fund. 1 buc. Cadru didactic crezut [arpe. cadru didactic c\utat pudr\.Mersul Trenurilor neuitat la aer curat. Bilan]ul unei zile de neuitat la iarb\ verde a fost urm\torul (cit\m din noti]ele organelor de anchet\ sosite `n zon\): “3 buc. alunecat baleg\ vac\. scormonit po[et\. b\ut sticl\ vin. Taur comunal sc\pat lan] v\zut 3 feti]e rochi]e ro[ii cules floricele p\[une. 3 b\ie]ei fugit c`mpii prins miei care zburd\. speriat biata b\tr`n\. b\ut ap\ p`r`u. le[inat. m\tasea-broa[tei. `mb\tat. `ns\ doar 31 au anun]at. `n]epat 2 b\ie]ei. Cioban fugit c`mpii prins b\ie]ei. speriat. 25 . Ziua de s`mb\t\ a fost `ntr-adev\r una de neuitat: `n autobuzul care-i transporta pe drume]i spre p\duricea de l`ng\ ora[. g\sit feti]e. feti]\ c\zut R`pa Dracului. 2 b\ie]ei prins bursuc. feti]e. sp\lat furtun. scorbur\ viespi. 1 b\ie]el `mpins glum\ 3 feti]e p`r`u. ocupan]ii locurilor din spate [i-au dat jos pantalona[ii. Sp\lat p`r`u. `n plus. feti]e sc\pat via]\ urcat copac. c`te un ]ip\t sau r\cnet ar\ta c\ natura plin\ de urzici [i alte pericole `[i cere tributul s\u de carne fraged\. ]ipat. `n s`nul primitor al naturii. mu[cat veveri]\. 5 b\ie]ei ascuns. b\gat po[et\ doamn\ `nv\]\toare. b\ie]ei. Ajun[i `n p\dure. care `ncotro. to]i cei 36 de copii au vrut pipi. ]ipat urzici. Director fug\rit 2 b\ie]ei glum\ proast\ bursuc po[et\. 3 feti]e cules ciupercu]e `nt`lnit Mo[ Martin. copiii s-au r\sp`ndit din prima clip\. `ncunun`nd astfel concursul de desene pe asfalt organizat `n ajun. `mpotmolit n\mol. b\tut bine. lipindu-[i fundule]ele goale de geam [i ar\t`ndu-le cu nevinov\]ie celorlal]i participan]i la trafic. recuperat par]ial num\r copii”. g\sit bursuc. 6 feti]e. 2 buc b\ie]ei b\gat m`n\ scorbur\ c\utat pup\z\ tei poveste Nic\. Amonte. doar din c`nd `n c`nd. 5 b\ie]ei f\cut pipi ap\ p`r`u b\ut director.

`n miniatur\. stadionul din or\[elul natal [i plopii f\r\ so]. pentru care a utilizat 1. fiindc\ a aflat de la cineva c\ legendarul Daniil era un pustnic. Mai t`rziu. Mai demult. Tocmai a ispr\vit copia la scar\ a Casei Poporului. be]e de chibrituri. Cu chilia lui Daniil Sihastrul a fost mai greu. o prieten\ care tocmai `nv\]a la rom=n\ pentru examenul de capacitate l-a l\murit pe Irinel c\ `ntre chilie [i chelie exist\. ca o jum\tate de minge. a reu[it s\ construiasc\ tot din be]e de chibrituri. bojdeuca lui Ion Creang\. s\ se documenteze la fa]a locului. iar el [tia deja din poze cum arat\ sputnicul lansat mai demult de sovietici pe orbit\.Cip Ie[an B\ie]elul cu chibriturile Domnul Irinel construie[te machete din chibrituri. n-ave]i dec`t s\ le num\ra]i.563 841 buc. Irinel n-a plecat `n drume]ie pe plaiurile de balad\ ale Bucovinei. totu[i. fiindc\ lui Irinel `i ie[ea de fiecare dat\ o chestie lucioas\ [i rotund\. 26 . o diferen]\. dup\ mul]i ani. Dac\ nu crede]i.

o localitate nu prea mare. Dac\ se tr`ntea o u[\. `n papet\rii existau [i vederi cu sirena Fabricii de {pan [i Rebuturi. simbol al eroismului clasei muncitoare. motivul pentru care a comandat din str\in\tate o siren\ mai mic\. a[adar activitatea a devenit haotic\. Cel mai ur`t [i mai ur`t f\cea domnul noul director c`nd suna sirena. vechea siren\ a fabricii. se `nro[ea sau se albea la fa]\. de altfel. Acesta a [i fost. f\cea criz\. Din prima zi sirena acesteia sunase cu regularitate. dac\ suna telefonul. Urla. anun]`nd c\ o tur\ de lucru se termin\ [i alta `ncepe. iar dup\ pu]in timp fabrica a dat faliment. fiind apoi privatizat\. sor\ aproape geam\n\ cu cea a lui Vasile Roait\.care reprezenta.Mersul Trenurilor Mica Siren\ Fabrica de {pan [i Rebuturi „Abnega]ia” era singura fabric\ din `ntreaga localitate . nu dup\ ceas. `ncepea s\ tremure [i toat\ treaba se termina cu o [edin]\. dac\ `l b\tea secretara pe um\r. [panul [i rebuturile au devenit de o calitate mai slab\. dac\ sc\pa careva pe jos vreun dosar. Din momentul `n care a fost instalat\ mica siren\. chiar `ndoielnic\. 27 . cum se spune. la sf`r[itul c\reia vinovatul era aspru pedepsit. a[a c\ via]a tuturor localnicilor se desf\[ura riguros. confuzia s-a a[ternut peste ora[. al c\rui sunet era ca un dulce [i armonios c`ntec de leag\n. ci dup\ sunetul sirenei . s\rea `n sus. de altfel. Noul director al fabricii suferea cu nervii. muncitorii n-au mai [tiut c`nd s\ intre sau s\ ias\ din tur\. de la caz la caz. iar mul]i dintre angaja]ii mai v`rstnici fuseser\ f\cu]i pionieri l`ng\ maneta sirenei. `ncep`nd lin [i termin`ndu-se la fel de lin. principala atrac]ie a or\[elului.

Urmele de pa[i ap\rute pe z\pad\ au continuat s\ prind\ contur p`n\ la intrarea bufetului. dup\ dou\-trei minute s-au ivit din nou. Deoarece infractorul n-a fost z\rit de nimeni pe fundalul alb de om\t. Asta. c`]iva copii s-au speriat [i au `nceput a zbiera.Cip Ie[an Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ~n timp ce se adunaser\ l`ng\ sediul Prim\riei a[tept`nd s\ vin\ ma[ina cu butelii. oamenii au remarcat c\ pe stratul de nea proasp\t `nfiripat `n ajun apar dintr-o dat\. Erau [i mai ap\sate. [eful de post a scris `n procesul verbal c\ fapta a fost comis\ de Alb\ ca Z\pada. De data asta. strig`nd “Prinde]i ho]u’. de[i nu se vedea nimeni trec`nd pe uli]\. 28 . u\i! A furat o damigean\ de rachiu!”. Erau mai dep\rtate. din sens opus. ni[te stranii urme de pa[i. Imediat a ap\rut `n u[a braseriei patronul Pandele. p\rin]ii lor i-au pocnit p\rinte[te. din neant. doi mo[negi au suduit. c`teva babe [i-au f\cut cruce. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi c\rat ceva greu. cine-i? Spune. ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi alergat. m\!”. Mare a fost mirarea tuturor. iar [eful de post a strigat “Stai. sub privirile lor mirate [i fixe.

fiind mare. Mult costau [i contrabasul. motiv`nd c\ acolo. Prima dat\ au vrut s\-l dea la cursuri de pian. Mai bine ar fi fost dac\ p\rin]ii micu]ului Eugen l-ar fi dat la pian. ave]i grij\ de talentul copiilor dumneavoastr\! Pe micu]ul Eugen. La vioar\ nu. s\ `njure. s\ scuipe. `n nici un caz. p\rin]ii lui Eugen (de[i aveau bani s\-i cumpere minge) nici nu vroiau s\ aud\. dar n-aveau bani s\-i cumpere pian acas\: pianul costa o gr\mad\. din lemn. la contrabas sau la fotbal. fiindc\ `notul cost\ mai pu]in dec`t pianul sau harfa. fiindc\ [i acolo s-a `necat o feti]\! 29 . iar `n ap\ copilul n-are cum `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t. De aia l-au dat la `not.iar de dat la cursuri de fotbal. p\rin]ii l-au dat la cursuri de `not. fiindc\ poate a[a copilul lor nu s-ar fi `necat `nc\ din prima or\ de `not. copilul ar `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t.Mersul Trenurilor P\rin]i. violoncelul sau harfa . cu mecanisme.

. 30 . n-a vrut nici `n ruptul capului s\ dea drumul cear[afului pe care `l ]inea str`ns `n m`ini. n-a auzit c\ `ntre timp se pornise vijelia [i. a[adar au scos din hambar rachetele antigrindin\ primite pe inventar de la minister. sc\pat\ de sub control. A treia [i ultima rachet\ s-a `nt`lnit la altitudinea de 2243 de metri cu o bab\. o bab\ a ie[it `n ograd\ s\ prezinte mesenilor r\ma[i treji tradi]ionalul dans al cear[afului. s-a ag\]at `n cear[aful pe care aceasta `l ]inea str`ns `n m`ini [i [i-a continuat drumul. cei trei consumatori care au supravie]uit s`nt obliga]i s\ mearg\ la braseria din comuna `nvecinat\. De atunci. Surd\ ca o ciubot\. `n ciuda v`ntului turbat. la ordinul primarului.Cip Ie[an Pe aripile v`ntului ~n diminea]a de dup\ nunta Zamfirei Sob\ cu Ermurache Tiberiu. care a trecut ca o rachet\ ag\]at\ `ntr-un cear[af cu bab\ dup\ el exact prin zona neutr\ dintre cele dou\ planete. Privind spre cer dup\ primele pale de vijelie. ]\ranii s`nt de p\rere c\ s-a rezolvat. A doua rachet\.. s\tenii au b\nuit c\ va bate piatra. Prima rachet\ antigrindin\ decolat\ de la cosmodromul din spatele bufetului a fost tras\ pe vertical\. care a[a v\zuse el la televizor c\ fac americanii. de-acum `ncolo poat\ s\ bat\ grindina c`t dore[te. a nimerit `n livada localit\]ii. c\ tot nu mai are ce strica. R\zboiul `ntre klingonieni [i rromulani a reizbucnit din pricina unui obiect zbur\tor greu de identificat.

o g`rl\ folosit\ de localnici mai ales pentru sp\lat covoare [i autoturisme sau pentru v\rsat `n ea resturi menajere. b\nuind c\ micu]ul e v`rcolac. iar dintre babele descrise mai sus. Pe c`nd se b\l\cea `n apa p`n\ la genunchi. Din pricina unor babe surde [i suficient de stupide. ~n localitatea al\turat\. Dup\ nici cinci minute. un mic `ntreprinz\tor a amenajat un [trand particular. mort-viu. Revederea cu p\rin]ii a fost fericit\. vampir sau Ucig\-l Toaca. copilul s-a `necat cu un cotor de m\r de Sf`ntul Ilie pe care `l ron]\ia [i a ie[it imediat pe mal. inspectorii au demarat o anchet\ [i au descoperit c\ bazinul de `not fusese amenajat ilegal `n incinta fostei ciuperc\rii. 31 . preg\tite deja pentru poman\. copilul s-a `ntors acas\ nec\jit c\ `[i pierduse un pantof. dou\ au le[inat iar celelalte au luat-o la fug\. ajung`nd [i la urechile p\rin]ilor s\i. Dup\ ce to]i clien]ii acestuia s-au prezentat la dispensar prezent`nd ciuperci pe picioare. tu[ind. [tirea c\ micu]ul s-a `necat la g`rl\ a f\cut ocolul `ntregii localit\]i.Mersul Trenurilor Aventuri la g`rl\ Copilul Vicen]iu Dosoftei a mers la g`rl\ cu al]i tovar\[i de joac\ din sat .

* 1 tirbu[on nou cu m`ner din plastic `n form\ de femeie goal\. special\. c`nd drumul na]ional 32 .Cip Ie[an Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\ Prim\ria din C`rti]ele a primit ni[te fonduri din str\in\tate. cu toate dot\rile [i br\du] parfumat la oglind\. de la UE. ma[in\ de desz\pezit din import. Din fondurile primite la C`rti]ele s-au cump\rat urm\toarele: * 1 bec de iluminat stradal. nimeni nu [tie asta exact. 500 W. pentru a ]ine `n el actele necesare achizi]ion\rii unui calculator care s\ ]in\ eviden]a actelor din institu]ie. mai mul]i s\teni au protestat `n fa]a Prim\riei. topoare. * 1 set mingi ping-pong pentru club. ca s\ nu mai pun\ domnul primar paharul de vin direct pe birou [i s\ lase urme pe luciu. * 1 buc. trecut `n acte ca “Utilaj protocol (eventuale) `nalte delega]ii Bruxelles”. cu coase. * * * Din pricina acestei ma[ini. furci [i motive bine `ntemeiate: `n fiecare an. dup\ ce s-a `nfr\]it cu o localitate de prin Austria sau Australia. nici m\car domnul primar {eptic\. ultimul tip. * 1 dosar cu [in\. * 1 mouse-pad special.

Javrele purtau la g`t butoia[e cu ceai fierbinte.Mersul Trenurilor care trece prin C`rti]ele se bloca din cauza troienelor. ]uic\. Cam to]i filmau 33 . * * * Domnul primar {eptic\ avea `ns\ alte g`nduri [i alte probleme: de fiecare dat\ c`nd viscolea. s\-l `ntrebe diverse t`mpenii [i s\ vad\ cum func]ioneaz\ “Comandamentul Z\pezii”. s\tenii prosperau: fiecare avea c`]iva c`ini dresa]i. de-abia dup\ aia se uitau aten]i la clientul care `[i turna [i `ncepeau s\ m`r`ie ur`t [i s\ sar\ la degete dac\ omul dep\[ea nivelul. pe care-i trimitea la drumul mare. rom. s\ ia interviuri b\tr`nilor. pre]urile fiind fixate `n lumina vorbei din b\tr`ni “Omul. ~n fine. mo[ Ien\chi]\ Pra[tie devenise de vreo zece ani `ncoace un fel de vedet\ TV.sau chiar mai repede. Normal. c`nd traficul se oprea doar c`te o or\-dou\. iar c`]iva s\teni s\paser\ funda]ia unei viitoare pensiuni agroturistice. vin fiert sau nefiert (diverse sortimente). dup\ ce terminau cu ]\ranii. “Calul din troian”. apoi se n\pusteau ca furnicile `n sat. la necaz. Treaba mergea. cazarea [i masa nu erau gratuite. la biroul din Prim\ria C`rti]ele. fiind solicitat de absolut to]i reporterii s\-[i spun\ cu glas sf\tos celebra sa replic\. “A[a o iarn\ n-am mai v\zut din 1955!”. Dintre ace[tia. sute de reporteri de la toate televiziunile veneau s\ transmit\ dintre n\me]i [i s\ filmeze ma[inile `nz\pezite. nu se mai uit\ la bani”. Chiar [i la viscolele mai mici. to]i [oferii `nz\pezi]i pe cinci kilometri de-o parte [i de alta ajungeau inevitabil `n comuna lor. sec\ric\ sau vermut [i fuseser\ dresate s\ primeasc\ banii mai `nt`i. rachiu. iar drumul na]ional se bloca. respectivii reporteri se opreau cu to]ii la el. p`n\ d\dea dezghe]ul. se cazau la ei [i m`ncau la ei p`n\ reu[eau echipele speciale s\ elibereze carosabilul . s\ dea t`rcoale ma[inilor `nz\pezite.

trei haite de lupi. Nu s-a mai v\zut. membrii echipelor de descarcerare l-au scos pe Mitic\. reporterii veni]i erau [i mai mul]i. [oferi. [oferul primarului. A pornit. iar unii c\rau dup\ ei cameramani. 31 de ansambluri vocal-instrumentale. fotografi. c`teva urme de pa[i pe z\pad\ (cam `mpletici]i). `n ea s-a urcat tremur`nd de emo]ie Mitic\. N-a fost z\pad\ nici pentru derdelu[ul copiilor. p`n\ a doua zi (c`nd s-a terminat motorina din rezervor) ma[ina de desz\pezit t\iase p`rtie prin opt p\duri ale statului. 72 de colective de oameni ai muncii. multe sticle [i deranjul. cu tot cu cur]ile aferente [i cu vie]uitoarele din ele. Posturile de televiziune [i de radio. 26 de cirezi de vaci. Ma[ina a pornit din prima. [apte brig\zi de sondori. cu manualul de `ntrebuin]are `n m`n\. un roi de albine. dar\mite pentru blocat drumul na]ional.at`t locale c`t [i centrale . O asemenea onoare `l costa pe primarul {eptic\ `n fiecare an cam o sut\ de metri de c`rna]i.Cip Ie[an acelea[i chestii: ni[te ]ur]uri. P\rea nev\t\mat. 261 de case mici [i mijlocii. la C`rti]ele n-a mai nins. apoi pe el vorbind la telefon cu domnul prefect. s\ nu mai aib\ nimeni ce filma.. un acoperi[ [i un gard printre n\me]i. a luat vitez\ [i s-a dus. trei delega]ii de la minister. la prima cheie. Se cam s\turase. Dintre fiarele contorsionate. Conform martorilor oculari. Iat\ de ce [i-a zis “Fie ce-o fi!” [i a cump\rat ma[ina de desz\pezit special\. Ma[ina de desz\pezit str\lucea `n curte. * * * ~n ultimul an. vreo treizeci de g\ini. o brigad\ artistic\ [i o bab\ care st\tea la porti]\ a[tept`ndu-l pe Ghi]\ s\ vie de la bufet.fiind multe. ~n m`n\ ]inea un manual de 34 . vorba reporterilor de televiziune. c`mpul alb pe fond alb. A `nchis u[a. plus ziarele . 47 de turme de oi.. 129 de institu]ii.

olandez\. 35 . Fiindc\ domnul primar. japonez\?”. doamna a hot\r`t s\ se descurce cu ce se g\se[te la fa]a locului. crez`nd c\ s`nt domnii de la jude] veni]i `n inspec]ie. primarul {eptic\ a le[inat. * * * La dou\ zile dup\ asta. f\cu]i din baleg\ [i paie. c`nd nici naiba nu-[i `nchipuia c\ la dou\ s\pt\m`ni `nainte de Cr\ciun nu va fi z\pad\. la un “concurs de oameni de z\pad\ `n cinstea integr\rii Rom=niei `n Uniunea European\”. v\z`ndu-i prin cea]\. italian\. `n fa]a Prim\riei. german\. C`nd s-a l\sat `ntunericul. francez\. s\ vad\ pe ce s-au cheltuit fondurile din str\in\tate. care era [i directorul [colii. trata cu severitate abaterile de la program. Ac]iunea fusese trecut\ `n program `nc\ de prin septembrie. `n fa]a Prim\riei se `n\l]au vreo cinci oameni extrem de reali[ti.Mersul Trenurilor `ntrebuin]are [i repeta mereu “Cum se zice la fr`n\ `n englez\. diminea]a. spaniol\. elevii de la {coala General\ din C`rti]ele au fost sco[i de doamna afar\.

Cip Ie[an

Poveste cu fulgi
Seara, doi trec\tori au observat c`]iva unici [i irepetabili fulgi de z\pad\ plutind prin v\zduh. Primul a pozat fulgii cu telefonul mobil, dar pozele n-au fost gata pe loc: fiind un telefon mobil mai vechi, filmul trebuia trimis la ora[, la developat. Al doilea a ie[it la poart\ [i a vrut s\ pozeze fulgii cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina firului prea scurt. A mai trecut ceva timp, iar primul dintre cei doi a primit prin po[t\, proasp\t developate, filmul [i pozele f\cute cu telefonul s\u mobil. Cel\lalt a primit prin po[t\ doar o soma]ie, s\-[i pl\teasc\ nu mai [tiu ce. Poze n-a primit, fiindc\ - poate mai ]ine]i minte - a `ncercat s\ fotografieze cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina cablului prea scurt. De fapt, zic eu prostii: cablul era suficient de lung, dar c\lcase pe el din gre[eal\ soacr\-sa, Varvara. O femeie admirabil\, de altfel, din toate punctele de vedere.

36

Mersul Trenurilor

Mapamond paranormal rom=nesc
O feti]\ de doar 10 ani a c\p\tat puteri paranormale, care `i fac pe cei din jur s\ se minuneze de fiecare dat\ c`nd o v\d, mai ales la televizor, pe posturi de scandal: de m`nu]ele sale ginga[e se lipesc tot felul de obiecte u[oare, c\r]i, caiete, cutii de chibrituri, linguri]e! Puterile micu]ei au ap\rut de c`nd blocul `n care locuie[te a fost debran[at de la re]eaua de ap\, iar feti]a nu s-a mai sp\lat pe m`ni dup\ ce a m`ncat caramelele [i savarinele cu fri[c\ primite la [coal\ de Ziua Copilului 2006. Un alt paranormal este [i Gigi Gic\: de m`inile lui se lipesc portofele, bancnote, bijuterii, radiocasetofoane de ma[in\ [i alte bunuri. Deoarece poli]i[tii din ora[ul s\u nu cred `n existen]a fenomenelor situate mai presus de `n]elegerea omeneasc\, bioenergeticianul se afl\ `n arest pentru furt din avutul privat.

37

Cip Ie[an

P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate
C`nd s-a `ntors acas\ de la munc\ diminea]a pe la doi[pe, doi[pe [i ceva - hai, trei f\r\ ceva, Georgel i-a zis so]iei Anemona c\ a fost la cump\r\turi [i c\ era coad\ mare. So]ia Anemona dormea, s-a trezit o clip\, pe un sfert, a g`ngurit „Bine, drag\”, apoi s-a culcat la loc. A doua zi, Georgel nu ar\ta defel ca un om care fusese la cump\r\turi - avea ochii ro[ii, `l durea capul, era ame]it [i sughi]a. Dup\ alte c`teva zile, so]ia Anemona a pus rufe la sp\lat, la ma[in\; ca de obicei, a c\utat prin buzunarele pantalonilor lui Georgel dup\ h`rtii, bancnote, ]ig\ri, chei, nasturi sau alte chestii a c\ror sp\lare la ma[in\ este contraindicat\. A scos din buzunare ni[te ]ig\ri, dou\ chei, un nasture, un breloc, o moned\ [i o h`rtie. Tot ca de obicei, s-a uitat la h`rtie `nainte s\ o arunce - putea fi un loz c`[tig\tor, de exemplu. Nu era un loz c`[tig\tor, era un bon. Un bon de cass\, a[a cum se dau acum clien]ilor. Pe bon era o list\ lung\, lung\; aceasta con]inea, printre altele, „5 x 150 ml vodca”, „9 x bere dozator” etc. Tot pe h`rtiu]\ erau trecute denumirea localului, data [i ora la care bonul fusese eliberat, ora 02.35. Anemona [i-a adus aminte de noaptea `n care Georgel a stat la coad\ la cump\r\turi, deci a pus m`na pe cle[tele \la mare, din lemn, de scos rufele din ma[in\. ~n zilele urm\toare, b\rbatul a r\mas acas\, la recomandarea medicilor care i-au spus s\ nu se mi[te p`n\ nu `i trece capul. De atunci, el a `nceput s\ arunce toate
38

Mersul Trenurilor

bonurile primite de oriunde; a[a se face c\ dup\ ultima deplasare `n interes de serviciu trebuie s\ dea `napoi c`teva zeci de mii, pe care n-are cum s\ le justifice.

39

. care s\ dea de b\ut? P\i. Se s\rb\tore[te [i la noi. Dac\ balaurul n-ar fi existat. biruin]a Sf`ntului se s\rb\tore[te [i ast\zi. Gigi. cam da! Dar c`]i amici pe care s\-i cheme Balaur ave]i? 40 . Sf`ntul Gheorghe ar mai fi biruit o laie. dup\ at`tea veacuri.Cip Ie[an De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers Sf`ntul Gheorghe a r\mas `n istorie pentru c\ a biruit balaurul. nu l-am s\rb\tori pe Sf`ntul Gheorghe. `n Rom=nia. cum balaurul a existat. Ghi]\. Ia g`ndi]iv\: ave]i cunoscu]i cu nume de Gheorghe.. Geo. V\ da]i seama ce bine este c\ `n lupta dreapt\ a c`[tigat Sf`ntul Gheorghe [i nu balaurul? Dac\ n-ar fi fost a[a. ci pe balaur. Gic\. George. Gelu.

Mersul Trenurilor 41 .

dar adev\rul era cu totul altul. motiv pentru care se pl`ngea peste tot. se d\dea vedet\. ba chiar a `nceput s\-i plac\ aten]ia cu care era `nconjurat\. r\]u[ca cea ur`t\ [i-a mai abandonat complexele. r\]u[ca cea mic\ [i ur`t\ s-a transformat.Cip Ie[an R\]u[ca cea ur`t\ A fost odat\. o r\]u[c\ tare ur`t\.mai bine zis. ca s\ pozeze pentru ele c`nd va cre[te [i se va transforma din r\]u[ca ur`t\ de acum `n gra]ioasa leb\d\. R\]u[ca asta era nu numai ur`t\. dup\ cum credea lumea. ci `ntr-o ra]\ mare [i ur`t\. ci ra]\-ra]\. iar toat\ lumea de pe lac (mai pu]in broa[tele) a[tepta cu ner\bdare transformarea. iar unii v\zuser\ [i c`teva desene animate pe tema asta. Transformarea a venit peste noapte. pe lab\ mare. pe la toat\ lumea. Dintr-o dat\. “Mac-mac-mac. Marile case de mod\. deoarece ea nu era leb\d\. Din `nt`mplare. ci [i con[tient\ de faptul c\ este ur`t\. c`t s`nt eu de ur`t\!”. R\]u[ca cea ur`t\ credea c\ to]i se dau la o parte din calea ei de ur```t\ ce e. vine leb\da!”. [ase! La o parte! Uita]i. mac-mac. Asta. dedicate ra]elor [i g`[telor. `ntr-o leb\d\. ce ur```t\ s`nt. Treptat. cam to]i din jurul ei citiser\ `n copil\rie povestea “R\]u[ca cea ur`t\”. cu pieli]\ `ntre degete. cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate. conform pove[tii. primea bani din toate p\r]ile [i se obi[nuise s\ tr\iasc\ pe picior mare . marile firme de cosmetice. Dup\ nu mult\ vreme devenise alintat\ [i nesuferit\. ~n copil\rie 42 . a[adar `[i d\deau coate c`nd o vedeau [i spuneau cu respect “B\i. pe un lac. au `nceput s\ o asalteze cu contracte. Semna contracte cu toat\ lumea. Nu s-a transformat. vai.

Prin urmare. `ntr-adev\r. marile firme de cosmetice [i cele mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate dedicate ra]elor [i g`[telor s-au pomenit c\ au contracte pe via]\ cu o ra]\ mare. pe lac.care. ur`t\. Lui nu i s-a p\rut ur`t\. care a sc\pat-o pe sc\ri c`nd era `nc\ `n ou. Cum trecea el prin zon\ a v\zut. marile case de mod\. 43 . dar `[i uitase acas\ pache]elul cu m`ncare. gras\ [i ur`t\ . o ra]\ mare. Harap Alb. dar din cauza maic\-sii. mai era [i plin\ de fi]e.Mersul Trenurilor fusese. `n plus. ci chiar gustoas\. Salvarea a venit din partea fiului cel mic de `mp\rat. Acesta c\uta tinere]ea f\r\ de b\tr`ne]e [i via]a f\r\ de moarte.

a fost luat\ de [uvoi sub privirile elevilor care jucau polo sau se tr\geau cu barca pe uli]\. elevii respectivi au mai `nv\]at [i reciproca zicalei despre apele lini[tite care s`nt ad`nci. iar dup\ un ceas a ap\rut [i mor\ri]a cu fuiorul. valurile l-au adus [i pe morar.se studia pe vremea mea `n primul an de liceu la capitolul “Mecanica fluidelor” [i n-a intrat `n min]ile elevilor din Chi[cani dec`t zilele trecute. apa g`rlei comunale s-a scurs pe f\ga[ul ei de veacuri.acesta e numele ei . Atunci. Cu aceea[i ocazie. la vale. Doamna a fost recuperat\ a doua zi dintr-o ]eav\ a motopompei care scotea apa din sediul Prim\riei. ]ac-]ac-]ac. Ecua]ia de continuitate . care a dorit s\ treac\ prin [an] pe unde acesta era mai `ngust. c`nd a plouat. ~n aceea[i perioad\ ploioas\.Cip Ie[an Poveste educativ\ Produsul dintre suprafa]a sec]iunii tubului prin care curge un fluid [i viteza fluidului prin acea sec]iune este constant. 44 . colegii lor dintr-o localitate `nvecinat\ au beneficiat de o minunat\ ilustrare a operei sadoveniene “Venea o moar\ pe Siret”: la c`teva minute dup\ ce moara luat\ de puhoi a trecut pe Siret. iar o bab\ lene[\.

B\tr`nica respectiv\ era urm\rit\ de peste o s\pt\m`n\. Mai exact. de un mo[neag care o a[tepta s\ se dezbrace pentru culcare.Mersul Trenurilor Od\ `n apometru antic Domnul Serafim Mutulic\. din blocul al\turat. Conteaz\ doar c\ Serafim a fost surprins de un gardian public. cu un binoclu de teatru. 45 . de profesie fabricant de rafturi [i sertare din PAL melaminat verde deschis cu muchie mov. El mai are un apartament `n care a pus gresie pe jos. deoarece acesta a ajutat o b\tr`nic\ s\ treac\ strada. ea mai era urm\rit\ [i pe geam.n-avusese baft\ cu numerele la 6 din 49. are o nevast\ [i trei copii. el a fost pl\cut surprins de gardianul public. pe c`nd se `ntorcea acas\. a pus termopane la balcon [i a montat apometru. Mai exact. nici m\car centrala termic\ de apartament n-are importan]\ prea mare `n cele de fa]\. Dar mai pu]in conteaz\ apometrul s\u. ~n plus. `n baie [i buc\t\rie. sp\rsese o oglind\ [i i se stricase un oberteil la o chiuvet\. ea era urm\rit\ de ghinion .

`nc`t. din pricina lor. Un respect deosebit pentru aceast\ tradi]ie a dovedit acum c`teva zile doamna Marinela Stropitoru. peste micu]a a[ezare se l\sase bezna ca `n miezul nop]ii.at`t de negri [i de grei erau norii. dup\ cum scria [i Ion Creang\. Din fericire. 46 . localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric.Cip Ie[an Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor Conform tradi]iei din mo[i-str\mo[i. a[a c\ t\i[ul toporului a sec]ionat un cablu subteran. deoarece nori negri [i grei se adunaser\ deasupra c\su]ei sale . a[a c\ doamna Marinela a putut descoperi la lumina becului de pe prisp\ locul cel mai bun pentru a `nfige toporul `n p\m`nt. localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd racordat\ la re]eaua de curent electric. Ea s-a ]inut de tradi]ie. un topor `nfipt `n fa]a pragului alung\ ieftin [i eficient tr\znetele. Trei copii care o priveau peste gard au exclamat: „Cool! Beton! Ce dans bag\ tanti Marinela!”. Din nefericire. casnic\. 96 de ani.

Mersul Trenurilor 47 .

care `i arat\ lui Alfonso calea cea mai scurt\ spre inima Consuelei.manual pentru scenari[ti. c`[tigat\ de acesta dup\ ce s-a duelat din dragoste cu Carlos. Apare Miramar. Don Leoncio o r\pe[te pe Rosalinda. ~n fa]a iubirii lor se opune Sclava Isaura. cel cu inima `mpietrit\.Cip Ie[an Telenovela la `ndem`na tuturor . deoarece actri]a nu s-a `n]eles cu produc\torul [i sa dus la alt\ telenovel\). so]ul Mirabelei . care vrea s\ investeasc\ `n afacerea Juanitei (disp\rut\ din primul episod. sf\toas\ [i blajin\. bunica lui Alfonso [i cuscr\ a Juanitei (e bine ca Juanita s\ nu apar\ prea des. ~ntre timp. totu[i!). Din fericire `l `ngrije[te Rosaria. deoarece a renegociat retribu]ia tarifar\ [i a revenit `n distribu]ie). mo[tenitorul m\tu[ii Almeida. bogatul proprietar al Sclavei Isaura. var\ de-a patra cu Rosaria. vreme de cinci episoade se bate cu Fernandez. proasp\t sc\pat\ din ghearele r\ului Alvarez. Juanita `l iube[te pe Rodrigo. care se dovede[te c\ este sor\ cu Almeida. botezat Rosalinda. frate bun cu Carlos. Noroc cu buna [i b\tr`na servitoare Rosaria. fiic\ dup\ cumnat a bogatului Don Esposito. care recupereaz\ copilul. cu bani de la Don Esposito.care nu are ochi dec`t pentru Don Leoncio. Miramar tr\ie[te ce-a de-a doua sa mare dragoste al\turi de Rodrigo [i au un copil. m`na dreapt\ a bogatului Don Pedro. din 48 . dar e r\nit. Noroc mare [i cu Juan Fernandez. care o ia de nevast\ pe Juanita (ap\rut\ din nou.

se descoper\ c\ buna. inimoasa [i blajina Rosaria este bunicul tuturor. l-au `ngrijit ni[te b\[tina[i de pe o insul\. ~n plus. c`nd afl\m c\. Reapare `n episodul 436.r\posat\ `ntre timp din cauza holerei c\p\tate pe c`nd `l `ngrijea pe Roberto. Finalul e unul fericit. de fapt. moare. care a eliberat-o din sclavie pe Isaura . Alfonso (care nu apare `n cadru) [i Sclava Isaura. R\m`n doar Juanita. care aduce ap\ tuturor.Mersul Trenurilor nefericire. `nviat\ [i ea. Cel pu]in asta am `n]eles eu din cele c`teva buc\]i de telenovele pe care le-am urm\rit involuntar de-a lungul anilor. Boala e contagioas\ [i noroc cu Rosaria. `n vreme ce eroii mor pe capete. 49 . Lovitur\ de teatru: Juanita `ii d\ruie[te inima sa lui Don Leoncio.

50 . i-au dat `napoi. cere s\ i se retrocedeze permisul.Cip Ie[an Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul Un om. prilej de bucurie. au trecut anii. pe care o `mprumutase la pr`nz. * Colectivul de oameni ai muncii de la ferma avicol\ „Oul sau g\ina” SRL s-a angajat solemn c\ niciodat\ nu va da `napoi `n fa]a greut\]ilor. Tiberiu Br\dule]. luat `n urm\ cu o lun\ pentru conducere sub influen]a rachiului. salariat [i consumator. pentru a nu fi prins de copiii care se b\l\ceau l`ng\ mal. Retroced\rile. a declarat c\ nu vrea s\ i se dea absolut nimic `napoi. [ofer amator [i filatelist pasionat. `n jurul orei 20. pentru a intra `n parcare. fiind invitat la o nunt\ cu dar. acum dou\ seri. [i a zg`riat-o. Demult. * Ieri. au venit al]ii. domiciliat `ntr-una din b\l]ile patriei noastre. O istorie `ntreag\ `n c`teva cuvinte. a avut. de nervi. el a cerut `n scris patronului s\u s\ i se dea `nainte leafa pe dou\ luni. De la om la om. de la caz la caz. a dat `napoi. Dimpotriv\. gospodina Eugenia Vrabie a dat `napoi vecinei sale de la etajul patru ma[ina de tocat carne pentru chiftelu]e. * Un alt [ofer amator. * Un rac de dimensiuni medii. a dat `napoi ma[ina proprietate personal\ cu aproape doi metri treizeci. au venit unii. i-au luat. * Cicerone Grebl\. de [p\gi.00. C`teva cazuri de dat `napoi: * Petronel S\ndulache. dup\ [tiri.

mai la st`nga. acum mai jos. mai jos... b\ga]i m`na st`ng\ [i pip\i]i p`n\ da]i de apendice. Deci. fie. A[aaaa! Lua]i cu]itul [i t\ia]i.emisiune radiofonic\ Bun\ ziua. dragi ascult\tori. ab]ine]i-v\. Freca]i bine. Dac\ nu v-a]i sp\lat pe m`ini `nainte. aduce]i o c`rp\ [i freca]i covorul. Lua]i un cu]it ascu]it. la o nou\ `nt`lnire cu medicina pentru to]i! 51 . da. Dac\ v\ g`dila]i la ficat. Mai la st`nga. Nu.. Sp\la]i zona cu spirt. c\ p\teaz\. s\ zicem. nu r`de]i. Gata. C\uta]i-v\ partea dreapt\ a bur]ii. \la-i! Apuca]i-l cu grij\ `ntre dou\ degete [i ]ine]i-l a[a. mai jos.. Urmarea.. A[a. ceva mai jos. merge]i acum. b\ga]i m`na `n\untru. s\pt\m`na viitoare. nu acolo. e bine acolo. Booon! S\ revenim: deci. bine. destul! Curge? Nu-i nimic.Mersul Trenurilor „Medicina la `ndem`na oricui” . Tema edi]iei de ast\zi este una incitant\: opera]ia de apendicit\ la `ndem`na oricui! {i dumneavoastr\ v\ pute]i opera dac\ urma]i `ntocmai sfaturile noastre....

* Ro[cat\ sexy. * Veterinar autorizat. * T`n\r\ f\r\ vicii. garantat\ 3 ani. apetisant\. Divizia A. * Ofer garan]ie. * Conducerea cimitirului “Ve[nica pomenire” angajeaz\ dansatoare. dac\ e[ti fierbinte. cu salariul clientului. toate pline cu furnici. * Proxenet calificat. * Fac ceva pe el de salariu minim pe economie. V`nd ra]\. Stop violen]ei `n familie! * Calific\ri rapide: osp\tari. barmani. conform cerin]elor UE. caut pechinez pentru mont\. * V`nd ceas. 52 . precum [i dou\zeci de perne mari. animatoare. omor capra vecinului f\r\ durere. dispuse s\ r`d\ la glumele clientului. Tai b\t\turi. vindec acnee. * Fac pe dracu-n patru avantajos. toate pline cu ]`n]ari. f\r\ prejudec\]i. Ieftin\.Cip Ie[an Mica publicitate * Co[ar autorizat. * Adev\rata regin\ a magiei albe. fac domnilor genero[i masaje erotice cu alifie chinezeasc\. * Sun\-ne. Corpul Pompierilor Voluntari. cuc b\rb\tesc mare. Z`ce mama c\ mi-o da zestre c`nd m-oi m\rita dou\zeci de perne mici. * Am pierdut ieri o batist\ [i m\ bate mama. ofer feti]e vesele. cofetari. focoas\. caut b\iat pe m\sur\. `mpotriva reumatismului. M\ deplasez. cu dracul clientului.

Pontiaca [i Maybacha. Forda. rezolv\m orice problem\ din orice culegere. chiar din Gazeta Matematic\. pre]uri avantajoase! * C\ut\m osp\tari. * Blond\ bisexual\. Dacia. Alfa Romica. Nu se ofer\ cazare. adev\ratele nepoate ale m\tu[ilor lor.Mersul Trenurilor * Vr\jitoarele Mercedesa. muzicieni pentru contract vapor lux croazier\ ocean. 53 . superb\. cadastru [i intabulare. Opela. barmani. picoli]e.

~n al [aselea an a cump\rat o sanie de la un magazin specializat. dac\ are de mers undeva. ~n al cincilea an n-a mai pus zurg\l\i la sanie [i s-a culcat lini[tit. o sanie cu sistem antifurt. a ie[it de c`teva ori din curte cu toporul la cei care `i aruncau peste gard. `n zeflemea. el a refuzat s\-[i fac\ vara sanie [i iarna car din motive personale: `nt`i de toate.Cip Ie[an Sanie f\r\ zurg\l\i Un gospodar n-a vrut cu nici un chip s\ se preg\teasc\ de iarn\: `n vara trecut\. frumos f\cute sul [i ]inute `ntr-o ]eav\ metalic\. cineva i-a furat sania cu totul. asta n-a `n]eles prea bine. sania cump\rat\ de la magazin a `nceput s\ sc`r]`ie. Domnul de la reprezentan]\ i-a spus gospodarului nostru c\ mai are de a[teptat: fiind vorba de o sanie din import.tocmai din Laponia sau din Groenlanda. aluzii necuviincioase la adresa lipsei sale de h\rnicie [i a modului ru[inos `n care nu respect\ proverbul. copiii i-au furat zurg\l\ii. s\-[i piard\ [uruburile prin z\pad\. el a refuzat s\-[i fac\ sanie. s\ mearg\ la urat cu ei. Nici domnul de la reprezentan]\ n-a `n]eles prea bine de ce clientul i-a tras peste cap cu actele. El prefer\ ca vara s\ bea bere [i. o s\niu]\ c`t de mic\ . peste noapte.ba. A avut sanie. piesele de schimb trebuie aduse de la produc\tor . fiind\ s\niile `i trezesc amintiri nepl\cute. De atunci. `n fiecare iarn\. chiar. s\ cheme un taxi f\r\ zurg\l\i. s\ se zg`l]`ie. Dup\ dou\ zile i s-a furat sistemul antifurt. Pe doi copii i-a [i urecheat! De fapt. Dup\ `nc\ dou\. gospodarul nostru refuz\ s\-[i mai fac\ vara sanie. dar vreme de patru ani la r`nd. 54 .

dar\mite s\ fac\ planuri de ie[it `mpreun\. s\ nu vin\ [uruburile s\ saboteze. c`nd un de[tept din conducere a hot\r`t c\ `ntre cele dou\ sec]ii trebuie concuren]\. De 55 . dar f\r\ s\ se fi vorbit `n prealabil.. r\mas `n picioare p`n\ ast\zi. `n magazie. unde rugineau). Cum beneficiarii comandau `ntotdeauna un num\r egal de [uruburi [i piuli]e. iar primele `n bani [i televizoare Olt cu circuite integrate (sau aparate de radio “Madrigal”) vor fi `mp\r]ite `n func]ie de dep\[irea planului. motiv pentru care `n loc de prime se d\deau penaliz\ri.. s\ fac\ poante proaste cum se obi[nuia la vremea aia prin `ntreprindere. Vigilen]a [i-o dob`ndise de c`nd p\zea sec]ia. nimeni n-avea ce face cu dep\[irile de plan (care ajungeau la mama naibii. rivalitatea dintre cele dou\ sec]ii fiind at`t de veche. du[m\nia. Rivalitatea asta. Din acea perioad\ dateaz\ zidul de ur\ dintre cele dou\ sec]ii. * * * Primul care a v\zut lumini[ul prin geamul punctat de mu[te al autobuzului a fost nea Mardare. `nc`t se transformase de-a lungul anilor `n du[m\nie. Cei de la [uruburi nici m\car nu vorbesc cu colegii lor de la piuli]e ([i invers). `[i are r\d\cinile `n vremea `ntrecerii socialiste.Mersul Trenurilor ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure Angaja]ii sec]iei “{uruburi” [i-au luat vineri zi liber\. [eful neoficial al “Piuli]elor”. A fost o coinciden]\. la fel ca angaja]ii sec]iei “Piuli]e”.

Dup\ c`teva clipe.dar `n partea diametral opus\ . `n tensiunea general\. locuri cu umbr\ [i. se oprise c\lare pe o creang\ de jos). p\s\rele de soiuri necunoscute ciripeau vesele pe r\murele. `n exact aceea[i clip\ pusese piciorul `n poieni]\ . `n lini[tea total\ (p\s\relele `ncetaser\ s\ ciripeasc\. ambele tabere ocupaser\ pozi]ii de lupt\. a[a cum se obi[nuia `n s`nul ambelor tabere.[i nea Istrate. [eful neoficial al sec]iei “{uruburi”. nea Mardare s-a ar\tat a fi un asemenea b\rbat. urmat de c`rdul voios al piuli]elor cu familiile lor. c`rdul voios al [uruburilor cu familiile lor. care intraser\ `n p\durice pe cel\lalt drum forestier. mai ales. Primul care a pus piciorul `n poieni]\ a fost nea Mardare. desigur. De[i fusese operat mai demult (dup\ ce. de parc\ ar fi c\zut un meteorit peste copaci. Poieni]a era aproape rotund\. printre din]i. Desigur. piuli]ele `[i luaser\ [i familiile. s\biile [i topoarele. locuri parc\ anume amenajate pentru gr\tar. F\r\ nici un cuv`nt. P\rea locul ideal: v`ntul b\tea abia sim]it. ~n spatele s\u se afla. spulber`ndu-i [i f\c`nd s\ creasc\ `n loc iarb\ proasp\t\ [i floricele. ca [i c`nd mai multe so]ii [i mai mul]i copii de angaja]i din sec]ia “Piuli]e” ar fi c\zut de pe scaune cu toate bagajele peste ei. ca la strung\. fiind vorba de o minivacan]\ `n s`nul naturii.. Din fericire le lipseau scuturile. iar 56 . Cel pu]in asta a crezut el. Din spatele autobuzului s-a auzit un zgomot. s\ le `nfunde veceul turcesc cu un borcan gol de zacusc\. erau locuri cu soare. doar b\rba]ii adev\ra]i s`nt capabili s\ tran[eze o astfel de situa]ie. s\ le scoat\ siguran]ele de la panou sau chiar s\ le lege u[a cu s`rm\ pe dinafar\.. * * * Exist\ momente de tensiune `n care totul se poate duce naibii sau dimpotriv\. Nea Mardare a [uierat scurt.Cip Ie[an exemplu. iar [oferul s-a speriat [i a fr`nat brusc. c\z`nd din v`rful unui cire[.

fl\c\ri `nalte mistuiau vreascuri. un p`r`ia[ cu ap\ cristalin\ de munte susura voios. To]i evitau s\-[i `ncruci[eze privirile. la fel de b\rb\te[te.. pref\c`ndu-le `n jar pentru gr\tar. Dar nu. co[ule]ele cu merinde desf\cute. Armisti]iul fusese semnat: linia trasat\ pe iarb\ desp\r]ea cele dou\ tabere.. Pe delu] p\[teau ni[te vaci. nea Mardare n-a s\rit la b\taie. iar copiii . iar radiocasetofoanele se t`nguiau. cei de la “{uruburi” au tres\rit. apoi a `nfipt b\]ul `n p\m`nt [i s-a `ntors la ai lui. * * * ~n poieni]\ era veselie. crez`nd c\ maistrul e beat [i vrea s\-i pocneasc\. printre copaci. `n spatele c\ruia deja `ncepuse s\ se formeze un l\cu[or de acumulare. de obicei . `mbr\]i[`nd cu moleculele sale sticlele de bere puse la r\cit de c`]iva piuli]ari v`njo[i. exact la jum\tatea poieni]ei. Acolo a ridicat un b\] de jos. `n spatele c\rora se ridica un delu]. Nici un [urub nu p\rea s\ dea aten]ie piuli]elor [i nici o piuli]\ nu p\rea curioas\ s\ afle ce se `nt`mpl\ la vecini. dar se `n\l]au `n calea undelor ca un mic baraj. Pe o parte.. o duzin\-dou\ de baxuri cu peturi de doi litri. De[i b\use. ci a tras cu lemnul prin iarb\ o linie. un taur nu 57 . la fel cum paralela 38 desparte Coreea de Sud de sora sa fratricid\ din Nord. * * * Dup\ zece minute. tot `n t\cere. Nea Istrate l-a privit drept `n ochi. poieni]a era m\rginit\ doar de ni[te tufe. silind p\s\relele din copaci s\-[i duc\ aripile la urechi. `ntr-o ]ar\ neutr\.`n]eleseser\ situa]ia [i se fereau s\ dea mingea de volei sau fluturele de badminton peste grani]\. La nici o sut\ de metri dep\rtare.at`t de neast`mp\ra]i.. `n ambele tabere p\turile erau `ntinse. L`ng\ vaci. Nu erau multe.Mersul Trenurilor bursucii [i veveri]ele `nlemniser\) a `naintat spre centrul poieni]ei.

. 58 . Unii spun c\ s-au auzit.Cip Ie[an p\[tea. privea de sus. sub care st\tea la umbr\ familia lui nea Mardare. ni[te feti]e jucau badminton. Privea spre poieni]\. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. era maistru la [uruburi cu cap `ngropat). respectiv “Pentru pu]in!”.. f\c`nd concuren]\ fluturilor adev\ra]i. ~n ciuda acestui calm. traiectoria se curm\ brusc. replicile “Mul]umim. Micu]ul Georgel.. `nc`t o minge care trecuse linia de demarca]ie fusese returnat\ `ntreag\. care f`l`f`iau [i ei. le spuse c\ s`nt proaste ca ni[te fete [i se urc\ `n copac.p`n\ `ntr-at`t. nu d\du aten]ie cuibului de viespi care acum se b\l\ng\nea puternic pe o creang\ mai `ndep\rtat\. mai ales c\ mirosul fleicilor [i micilor de pe gr\tare p\rea s\ fi tocit m\car `n aparen]\ vechea du[m\nie dintre “{uruburi” [i “Piuli]e” . * * * Calmul aparent al zilei de prim\var\ ar fi putut `n[ela mul]i privitori. tocmai `l scutura de firimituri [i coji de ou\ r\mase de la Pa[ti. Mai exact.. care p`n\ atunci tr\sese cu pra[tia `n fundul sportivelor. Fluturele alb descria parabole prin v\zduhul prim\v\ratic. s\-l scuture. f\r\ a fi t\iat\ cu cu]itul sau g\urit\ cu ]epu[a de frig\rui. *** ~n alt\ margine a poieni]ei. neput`nd vorbi sau l\tra. Dimpotriv\. Ispas Burete. [eful neoficial al sec]iei “Piuli]e”. chiar. observ\ fluturele oprit pe o crengu]\ a unui copac crescut exact `n cap\tul liniei de demarca]ie. nenea!”.. privea [ervetul mare [i ro[u pe care doamna Cremona Grindin\. Tatiana (t\ticul ei. iar una dintre feti]e. La un moment dat. nori negri (dar invizibili) de furtun\ se `ngr\m\deau deasupra poieni]ei. Fiind ocupat s\ urle ca Tarzan [i s\ scuture arborele..

care nu mai ajung la p`r`u. fiind un cuib de viespi vechi [i p\r\sit. unde organizeaz\ petreceri de 1 Mai cu aleg\torii. ci peste familia lui nea Istrate. ambii de la sec]ia “Piuli]e”. `n Dun\re. b) stinge incendiul izbucnit din cauza unui t\ciune de la un gr\tar nesupravegheat.Mersul Trenurilor Ca s\ nu ias\ discu]ii. motiv pentru care cuibul de viespi nu mai cade peste familia lui nea Mardare. unde: a) `i ia pe to]i cei afla]i `n poieni]\ [i `i duce departe. apoi `n mare. fiecare cititor va alege finalul care i se pare mai apropiat de gusturile [i idealurile sale: * * * 1) Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. p`n\ c`nd ni[te oameni de afaceri din politic\ amenajeaz\ pe malul lacului o baz\ de agrement. a) o viespe `l `n]eap\ pe taurul de pe delu]. b) o viespe `i `n]eap\ pe Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\. iar reporterii speciali de la mai multe posturi de televiziune vin la fa]a locului [i transmit `n direct cu apa p`n\ la piept . motiv pentru care se inund\ mai multe localit\]i. care fusese rostogolit de briza prim\v\ratic\ p`n\ sub autobuzul “{uruburilor”. iar cuibul de viespi cade peste familia lui nea Mardare. s\ nu se supere careva. Cei doi stric\ astfel barajul `n\l]at din baxuri pline cu peturi.asta. c`teva minute mai t`rziu. din acest moment ac]iunea povestirii noastre ajunge la o intersec]ie. iar apa care se str`nsese p`n\ atunci `n lacul de acumulare se revars\ ca un torent peste poieni]\. deci apa continu\ s\ se adune `n lacul de acumulare. l\s`nd jale `n urma sa. so]ia lui T\nase de la 59 . f\r\ deosebire. s\ ia bere. 2) Micu]ul Georgel scutur\ copacul. c) nu se `nt`mpl\ nimic. unde f\cuse s\ explodeze rezervorul de benzin\. care `nnebune[te [i intr\ cu coarnele `n to]i oamenii muncii. s`nt trimi[i de nea Mardare s\ aduc\ berea din p`r`ia[ul `n care fusese l\sat\ la r\cit. c) `l ia doar pe micu]ul Georgel. 3) Doamna Cremona Grindin\.

iar acolo vede berile puse la rece. apoi `[i amintesc de vechea lor du[m\nie [i `ncep s\ se ru[ineze. se `mbr\]i[eaz\ [i pl`ng pe perechi. se va numi “B\t\lia din Poieni]\”. d) adoarme. c) sap\ peste tot. despre care elevii viitorului vor `nv\]a la orele de istorie. continu\ s\ scuture [ervetul mare [i ro[u. scutur\ de firimituri [ervetul. dau peste o bomb\ de avia]ie din timpul r\zboiului. prin poieni]\. desface una. apoi `nc\ una [i `nc\ una. b) sap\ peste tot. mai pu]in micu]ul Georgel. ba sare [i scobitori. Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\ aduc berea. apoi pleac\ `ntr-un loc cu iarb\ mai gras\ c) este `n]epat de o viespe. p`n\ se face rang\. care e uitat `n copac. spre deosebire de cuibul de viespi. iar c`]iva b\rba]i prind taurul de pe delu]. ba p`ine [i mu[tar. `l taie [i `l pun la frigare. de poft\. se bat cu ni[te pari. A treia zi. pleac\ acas\ to]i. dar `nainte de a da peste securea r\zboiului. alege]i dumneavoastr\ finalul care v\ place. peste ani [i ani. dup\ chef. Cade exact peste familia lui nea Mardare. dar nu-[i mai aduce aminte nimeni unde naiba fusese `ngropat\ securea r\zboiului. so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”. s\ scape de usturime. Cheful se `ntinde. neav`nd secure a r\zboiului. * * * Dup\ cum v\ spuneam. Sf`r[it! 60 . a[adar “{uruburile” [i “Piuli]ele” caut\ s\ dezgroape securea r\zboiului. unul cu capul pe um\rul celuilalt. b) scuip\ sc`rbit. o ia la goan\ spre poieni]\ [i las\ doar jale `n urma sa. apoi `l `ntinde pe iarb\ [i `i pofte[te pe to]i la mas\. to]i pun la comun ba ni[te mici. prin urmare a) are loc ceea ce.Cip Ie[an “Piuli]e”. [urubpiuli]\. 4) Micu]ul Georgel cade din copac. a[adar merge la p`r`u s\ se bage cu fundul `n ap\. ba un [ni]el. m\n`nc\ [i beau to]i. r\mas\ neexplodat\ p`n\ `n acel moment. iar taurul de pe delu] a) nu mai rezist\ ispitei. a[a c\. 5) Doamna Cremona Grindin\.

Mersul Trenurilor 61 .

dar asta mai pu]in conteaz\. legat la ochi. o strad\ aglomerat\. Cum fugea el a[a. de dou\ tramvaie [i de ma[ina cu butelii. a[a c\ a luat-o la vale. Oricum. Cu batista la ochi. apoi la doi centimetri de un camion `nc\rcat cu lemne. Unul dintre jocurile specifice v`rstei fragede medii a copiilor din cartier. Compresorul care asfalta strada [i care fusese parcat ceva mai la deal avea fr`nele defecte din fabrica]ie. micu]ului Ionel i-a venit r`ndul s\ fie bab\ oarb\ . dup\ cum am mai spus. doar auzea vocile cristaline ale tovar\[ilor de joac\. ad`nc\ [i neagr\. apoi la distan]e milimetrice de o basculant\ plin\ cu bolovani. Ca prin minune. care nu vedea nimic. alerga foarte c`[. Ionel a p\[it la doi milimetri de ea. apoi a nimerit pe strad\. s\ prind\ [i s\ bat\.eventual. a ie[it pe nesim]itelea din p\rcule]. Ce-i drept. o gur\ de canal. Ionel nu vedea nimic-nimic. uneori ei mai jucau [i „}ar\. sub 62 . chiar preferatul acestora. Inutil s\ preciz\m c\ bietul Ionel. tovar\[i care `i strigau „Prinde-m\ [i bate-m\!” sau alte chestii. func]ie de educa]ia primit\ `n familie. care s-a n\pustit s\-i prind\ . ~n fuga lui de bab\ oarb\.adic\ s\ fie legat la ochi cu o batist\ [i s\i prind\ pe ceilal]i. vrem osta[i!” sau [otron pe bani. Strig\tele lor l-au `nt\r`tat pe Ionel. micu]ul Ionel a trecut la un centimetru de trei autoturisme care veneau `n vitez\. s\-i [i bat\. era extrem de dezorientat. este Baba-Oarba.Cip Ie[an De-a Baba-Oarba Mai mul]i copii din cartier jucau jocuri specifice v`rstei lor fragede. ]ar\. de cinci autobuze. cu trafic intens. La doi metri de el se c\sca.

pentru c\ `n timpul jocului s\u nevinovat `[i ag\]ase `ntr-un cui pantalona[ii cei noi. Acas\. Ionel s-a oprit brusc [i s-a `ntors. schimb`nd direc]ia. dac\ ar mai fi f\cut `nc\ un pas. Ionel s-a oprit brusc. care `l chema la mas\. 63 .Mersul Trenurilor ac]iunea gravita]iei. Ionel a `ncasat o mam\ de b\taie de la taic\-s\u. ar fi nimerit sub utilajul care c\p\tase `ntre timp vitez\. deoarece la geamul unuia dintre blocuri ie[ise mama lui.

p`n\ ce au ie[it p\rin]ii lor [i l-au amenin]at c\ `i rup urechile. Nu era nimeni de v`rsta lui. De fapt. vorba vine c\ [i-a f\cut lec]iile. Primul care s-a `ntors cu spatele. ~ntr-un t`rziu. a ie[it [i Georgel la joac\. copilul Ionel [i-a f\cut lec]iile. dup\ dou\ ceasuri `n care Ionel v`r`se paie `ntr-un mu[uroi de furnici pentru a strica tihna harnicelor insecte. ~n doi. Cu o zi `n urm\. administratorul le t\iase mingea cu cu]itul. a[adar Ionel [i Georgel au ales s\ joace b`za. alt elev puturos. S-a uitat pu]in prin c\r]i. a desenat un avion cu reac]ie [i pe Omul P\ianjen urc`nd pe blocul B-12 cu saco[ele `n m`ini). de ochii maic\-sii (de fapt. care numai de scris compuneri [i de rezolvat probleme n-avea chef. s\ se joace cu ceilal]i copii. apoi a ie[it `n fa]a blocului.Cip Ie[an De-a b`za-n doi Dup\ ce a m`ncat. s\ stea b`z\. De-a v-a]i ascunselea nu mergea. Georgel. Primul care a lovit b`za cu o palm\ bine tras\ a fost. telefonul f\r\ fir era exclus. le-a frunz\rit. Ionel a tras o tur\ de cartier. el fiind un elev puturos. ei fiind ni[te elevi silitori [i buni la `nv\]\tur\. mama lui de derbedeu. s-a pref\cut c\ scrie ceva `ntr-un caiet. A aruncat pietricele `n geamurile prietenilor. de-a prinselea nu avea nici un farmec dac\ nu erau [i feti]e. laptele-gros sau g`ze-fete-flori-b\ie]i ie[eau din discu]ie. s\ le pun\ piedic\ sau s\ le trag\ de p\r. a fost Ionel. Ceilal]i copii erau la casele lor [i `[i f\ceau temele. Ionel [i Georgel au `ncercat s\ se joace `mpreun\. care dormise p`n\ atunci. fiindc\ am`ndoi [tiau toate ascunz\torile de prin beciuri [i de sub balcoane. joaca parc\ nu avea nici un haz. 64 . nimeni cu care s\ se joace.

„B`zzzz!”. vreo dou\ s\pt\m`ni. „Pleosc!”. „Pleosc!”. Georgel a zis „N-ai ghicit. „Nu eu. „Tu ai dat. „Tu ai dat!”. „Tu ai dat!”. blestem`nd. „B`zzzz!”. treci la loc!”. Georgel a fugit de cum l-a v\zut apropiindu-se. „Nu eu. Dup\ ce s-a g`ndit pu]in. Ionel n-a mai ie[it afar\. Ionel s-a `ntors din nou. „Tu ai dat!”. „Pleosc!”. „Au!”. Ionel s-a `ntors brusc: Georgel zumz\ia din gur\ „B`z-b`zzzzzz!”. Dup\ ceva timp. deci avea cureaua `n m`n\. cu o mutr\ nevinovat\ [i murdar\. „B`zzzz!”. 65 . „B`zzzz!”. „Au!”.Mersul Trenurilor `n mod logic. „Pleosc!”. boule!”. treci la loc!”. Ionel l-a ar\tat cu degetul pe Georgel [i i-a zis „Tu ai dat!”. dar nici la [coal\ n-a mers el. „B`zzzz!”. „Au!”. „Auuuuu! Tu ai dat. treci la loc!”. mai `ncearc\ o dat\!”.tocmai se `ntorsese de la [edin]a cu p\rin]ii. nu se putea a[eza `n banc\. „Au!”. „Pleosc!”. treci la loc!”. la joac\. `l durea fundul. „Pleosc!”. Georgel. s\-l ia `n cas\ . boule!”. treci la loc!”. „Nu eu. „Au!”. „Nu eu. „Nu eu. Lovit. „Tu ai dat. boule!”. Etc. din bloc a cobor`t tat\l lui Ionel.

praful s-a ales! Dup\ c`teva luni a citit `ntr-o publica]ie ilustrat\ pentru femei c\ `n p\durea de la marginea ora[ului tr\ie[te Baba H`rca. motiv pentru care copiii din cartier [i colegii de clas\ . dup\ ce ce a achitat taxa. cum s`nt mul]i de v`rsta lor . eventual c\lare pe un cal alb. era [i o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. Baba fusese poreclit\ H`rca deoarece fuma mult [i scuipa peste tot. ghicitoare [i al]i escroci. Ileana Cos`nzeana a `nceput s\ consulte diver[i [arlatani. din pricina tranzi]iei sau a recesiunii economice. pretin[i vr\jitori. dup\ aia a `nceput s\ mai creasc\. Cele mai mici dimensiuni le-a avut la na[tere. singura ei salvare. mai ales `n copil\rie.care. fata a crescut [i `n dou\ dintre cele trei dimensiuni.au poreclit-o Ileana Os`nzeana. S-a dus aproape pl`ng`nd [i. Fiindc\ nu g\sea nici un t`n\r frumos. Mai exact.au poreclit-o Ileana Co[`nzeana.r\ut\cio[i. a[adar aceia[i copii din cartier [i aceia[i colegi de clas\ . Pe m\sur\ ce a `naintat `n v`rst\. V-am spus c\ Ileana 66 . C`nd i-a venit vremea. `ntre timp. [i celelalte fete de-o seam\ cu ea ajunseser\ simultan la v`rsta de m\ritat. s-a extins pe axele Ox [i Oy. Ileana a ajuns la v`rsta de m\ritat. viteaz [i bogat. Desigur. pe-o parte sau pe alta. crescuser\ la r`ndul lor ... care s\ o cear\ de nevast\.Cip Ie[an Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\ Ileana Cos`nzeana a fost [i ea mic\. La ea s-a dus fata. Prin perioada pubert\]ii s-a pomenit cu acnee. ~n plus. Principala sa problem\ era c\. a `nceput s\-i povesteasc\ necazurile ei.

din c`te se spune. format mic [i pline de ilustra]ii. Era noapte. `n plus. Dup\ aia. [i motanul ei. [i toate viet\]ile din p\dure. imediat s-a dat de trei ori peste cap [i a ame]it. Nimerise din gre[eal\ `n P\durea Sp`nzura]ilor! Ileana Cos`nzeana. viteaz. `n timp ce calul s\u se pr\p\dea de r`s `ntr-un col]. dup\ nici o or\ au adormit [i baba. ~ntr-un t`rziu. sa culcat [i Ileana. Unul dintre cititori s-a nimerit s\ fie `nsu[i prin]ul cel frumos. Ziarele de scandal ale vremii. p`n\ c`nd toat\ opinia public\ a ajuns s\ cread\ `n P\durea Adormit\ [i `n frumoasa de acolo. v\z`nd c\ toat\ lumea doarme. Dup\ o s\pt\m`n\ de umblat a ajuns `ntr-o p\dure. prin]ul a privit `n jur [i a le[inat.Mersul Trenurilor Cos`nzeana era o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\. nici nu se pricepea la povestit. C`nd s-a luminat. apoi a m`ncat o tav\ de j\ratec [i s-a fript. Din acest motiv. a plecat s-o caute pe frumoasa din P\durea Adormit\. 67 . bogat [i cu cal alb. doarme [i acum. au preluat informa]ia [i au umflat-o.

68 .”. unul dintre consilierii locali. prenume sau porecle `ncep`nd cu “C” s\ dea probe grafologice. dup\ ea nemaifiind dec`t trei puncte de suspensie pe z\pada imaculat\. harnicii gospodari din localitate au avut surpriza s\ vad\ pe geam c\ zona fusese acoperit\ cu un strat alb. iar singurul punct de pe agend\ a fost votat `n unanimitate. Diminea]a. scrise cu litere galbene pe pagina alb\ a uli]ei. urm`nd ca de a doua zi de diminea]\ to]i s\tenii de sex masculin av`nd nume. f\r\ [ters\turi. ei au remarcat `n fa]a bufetului. Peste c`teva minute. C. Cele de mai sus fuseser\ scrise cursiv. Din p\cate. V\ mul]umesc anticipat. “C”. onora]i consilieri comunali. pleca]i s\ se dreag\. Primarul a `ntrunit consiliul `n [edin]\ extraordinar\ de urgen]\. Men]ionez c\ este vorba despre o investi]ie important\ [i deosebit de necesar\ micii noastre comunit\]i. “Aci i s-o fi ispr\vit bietului om cerneala!”. a rostit. dup\ ce s-au trezit din tradi]ionala be]ie de sear\. se puteau b\nui ultimele sfor]\ri ale autorului. sc\rpin`ndu-se `n basc\. iar stratul sub]ire de z\pad\ s-a topit. de om\t.. urm\toarele: “Domnule primar. imaculat. Cu stim\ [i considera]iune. peste noapte a dat c\ldura. La ultima liter\.Cip Ie[an C`mpu-i alb. prin prezenta ]in s\ v\ aduc la cuno[tin]\ deosebita stim\ pe care v-o port [i s\ v\ rog a-mi autoriza construc]ia unei mori de v`nt cu cioc\nele pe terenul aflat `n imediata vecin\tate a localit\]ii noastre de domiciliu. dac\ le-am putea spune a[a. oile-s galbene ~ntr-o iarn\ a nins..

Ceva mai t`rziu. toat\ popula]ia de absolut toate sexele se `ngr\m\dise la spectacol. chiar `n diminea]a zilei de 1 Iunie. fixate cu pioneze. pe toloaca unde se ]in iarmaroacele din zilele de hram fusese `n\l]at un cort mare. `ntr-o noapte. chiar a[a pu]ini c`]i erau ei. dar nu s-au str`ns fonduri dec`t pentru un scr`nciob mic. unii deja chercheli]i. cu dungi albe [i ro[ii. iar forfota din jur vestea ceva neobi[nuit. afi[e colorate: “CIRCUS!”. A vrut `nt`i s\ organizeze concurs de desene pe asfalt. nu vedeau mai nimic. pe Litoral.. must\cios [i `mbr\cat ciudat. `ntr-o diminea]\. motiv pentru care p\rin]ii. Copiii. iar pe drumul de ]ar\ plin de h`rtoape.. * * * Dup\-amiaz\. i-au c`rpit [i i-au alungat.. s-a g`ndit s\ amenajeze un parc de joac\. pe `nserat. Pe c`]iva cop\cei ap\ruser\. de praf sau de glod nu prinde creta. Bine`n]eles. care sp\rgea lini[tea milenar\ a satului rom=nesc. primarul Chirvase }igl\ a dorit ceva special `n cinstea copiilor din localitate. s\ vin\ [i s\ asfalteze m\car uli]a mare. dar [i-a amintit c\ nimeni nu s-a ]inut de promisiunile din campania electoral\. 69 . ca la sta]iune.Mersul Trenurilor Sub cupola circului Pentru 1 Iunie. a[a c\ au `nceput s\ pl`ng\. pe care l-a [i furat cineva. din cauza `nghesuielii. venit `n audien]\ s\-i cear\ o aprobare. Norocul primarului a picat de unde [i c`nd nu se a[tepta. a[a.. la u[a biroului s\u a cioc\nit un cet\]ean negricios.

pe c`nd `[i num\ra `ncas\rile. ei s-au luat la b\taie `n v\zul lumii. apoi doi fra]i pekinezi. motiv pentru care unul dintre ei trebuie s\ plece. Auzind cum se cheam\ num\rul. poreclit Terente din pricina unei malforma]ii congenitale. acesta a f\cut s\ dispar\ portofelele a zece spectatori. care a mimat o dresur\ de [arpe boa. programul a `nceput cu un num\r de dans exotic prezentat de “Cea mai ur`t\ femeie din lume”. Tri]\ a povestit apoi. el a fost descoperit de-abia a doua zi. iar cei care au s\rit s\-i despart\ n-au reu[it. C`nd aleasa a fost t\iat\ `n dou\. sub lumina reflectoarelor au ap\rut doi fra]i birmanezi. Publicul a fost apoi pl\cut surprins de iluzionistul Ciordelli. atrac]ia serii pentru publicul de parte femeiasc\. la ber\rie. acesta a fost `ns\ urmat de un geam\t. `n fine. *** O minune a naturii. “omulghiulea”: aruncat dintr-un tun. Pentru “femeia t\iat\ `n dou\” a fost nevoie de o voluntar\ din sal\. cu capul `n horn. doi fra]i vitregi. care au f\cut giumbu[lucuri [i au spus poezii cu poante porcoase. dup\ ce iluzionistul a ar\tat-o vie [i nev\t\mat\. dar a fost surprins la r`ndul s\u de [eful de post. `n aren\ au ap\rut fra]ii siamezi Tri]\ [i F\ni]\. 70 . De la o `njur\tur\ reciproc\ de mam\. aduse de acas\. s-a dovedit a fi copilul Iliu]\. to]i b\rba]ii din localitate [i-au `mpins soacrele `n aren\. C`]iva spectatori au huiduit. care au f\cut tumbe. Dup\ cei doi fra]i siamezi. Un num\r de excep]ie a fost prezentat de Bombinni. c\ nu mai poate tr\i sub acela[i acoperi[ cu F\ni]\. cer`nd banii `npoi [i aduc`nd drept argument pozele soacrelor. pe acoperi[ul [colii generale dintr-o localitate `nvecinat\. din public s-a auzit un strig\t de bucurie. trei maidanezi [i. Pentru a calma spiritele.Cip Ie[an Dup\ sunetul de gong.

f\r\ s\ `ncuie. Z\rind `n apropiere o u[i]\ a tras z\vorul [i s-a strecurat `n\untru. Titi. s\ nu-l vad\ cumva vreo feti]\ de la el din clas\. 71 . elibera]i din cu[c\. a ie[it [i mai repede. fiindc\ nimeni de la jude] nu are curajul s\ mai vin\ `n control. Cortul a c\zut peste spectatori la cinci minute dup\ ce r`[ii. De atunci. leul Samson [i mistre]ii. au sc\pat `n aren\.. unde era bezn\. unde leul a `nceput s\ mestece o c\ciul\ cu urechi g\sit\ pe jos. cei zece bursuci dresa]i. Dup\ ce a terminat repede. era cald [i nu p\rea s\ fie nici o feti]\ de la el din clas\. a vrut la un moment dat s\ fac\ pipi. domnul primar Chirvase }igl\ e foarte mul]umit.Mersul Trenurilor Unul dintre copiii spectatori. lupul P\p\die. a ie[it u[urel din cort [i s-a uitat `n toate p\r]ile..

penicilin\. De atunci `ncoace. piftia. curat. ~i pl\ceau sarailiile [i baclavalele. la „Ciufulici. apoi a fugit. Prin urmare. Pe l`ng\ sup\. deci a `nceput s\ r\cneasc\ [i s\ fac\ panaram\. 72 . nu a altora! Mai mult dec`t supa. scordoleaua. tuslamaua. Cornelu[ ura injec]iile: f\cuse mai demult o penicilin\ [i `l duruse buca din cauza vecinei. nu-i pl\cea supa. Mama lui Cornelu[ l-a dus la tuns. l-a mu[cat de deget. c\reia `i tremura m`na. infirmier\ pensionar\. stufatul. o echip\ de exploratori a adus dovezi c\ exist\ Omul Z\pezilor .sau. cel pu]in. Cornelu[ a f\cut circul de pe lume. jocurile specifice v`rstei sale. Doamna care `i coafa pe cei mici purta halat alb. plachia [i altele. nimeni n-a mai auzit nimic de Cornelu[. `n egal\ m\sur\. ~i pl\ceau. C`nd un domn frizer. [i a luat-o la fug\ atunci c`nd medicul expedi]iei. p`n\ `n c\lc`ie. copilul se temea de oricine purta halat alb. s-a apropiat cu foarfecele `n m`n\. s-a apropiat `ntinz`ndu-i o strachin\ cu sup\. coaforul celor mici”. `mbr\cat `n halat alb. De cur`nd. tot `n halat alb. lui nu-i mai pl\ceau ciulamaua. chiar [i de v`nz\toarele de la mezel\rie.Cip Ie[an Povestea lui Halat Alb Cornelu[ era un copil mofturos. o fiin]\ asem\n\toare: creatura filmat\ avea p\rul lung. Cornelu[ a crezut c\ doamna vrea s\-i fac\ injec]ie. r`nta[ul.

ba se `nt`mpla s\ [i adoarm\ ascult`nd la aparatul care func]iona `n gol p`n\ `n zori [i `l f\cea s\ viseze frumos. notase cu carioca pe fiecare de c`nd p`n\ 73 . Aparatul avea un mic defect: nu mergea la priz\. la pr`nz [i seara. cu patim\. aparatul ar fi mers [i la priz\. Le p\stra pe balcon. care costase 4 lei `n 1976. De 1. domnul Cicerone Dulie a `nceput s\ asculte la radio.5 vol]i. defect era doar cablul de alimentare.Mersul Trenurilor Rolul [i importan]a bateriilor de 1. asculta tot. cealalt\ jum\tate din pensia domnului Dulie se ducea pe baterii. De fapt.5 vol]i `n via]a comunit\]ii De c`nd s-a pensionat. asculta zilnic buletinul cu cotele apelor Dun\rii [i ale r`urilor din ]ar\ (cote pe care le nota `n caiete groase. pe teme cosmetice. speciali[tii r\spund” (indiferent de tema abordat\). Asculta diminea]a. Fiindc\ to]i speciali[tii care d\duser\ sfaturi ascult\torilor `n cadrul emisiunilor radiofonice neglijaser\ subiectul cablurilor de 4 lei bucata. *** B\tr`nul Cicerone nu arunca bateriile consumate. avea nenum\rate volume). cilindrice. programe de [lag\re. muzic\ popular\ (chiar [i muzic\ de camer\ asculta. Asculta jurnale de [tiri. de[i nu-i pl\cea defel muzica de camer\!). asculta emisiunile pe teme agricole. Asculta cu pasiune. cheltuia jum\tate din pensie pe telefon pentru a suna `n direct la “Ascult\torii `ntreab\. cele despre cre[terea copiilor sau a viermilor de m\tase.

el nu mai avea. dac\ ar fi avut. Pe c`nd alunga o musc\. anul. `i d\duse pe baterii. Nu s-ar fi `ndurat s\ renun]e la vreuna. luna. pomenind despre campionatul de fotbal. subaltern. a `ncercat s\ se obi[nuiasc\. strig`ndu-i: “Mo[ Ba-te-ri-e! Mo[ Ba-te-ri-e!”. le-a ignorat.00. Mai `nt`i. A `ncercat s\ deseneze ni[te caricaturi pline de sim] critic [i de un nest\vilit umor [i le-a multiplicat la xerox. nu-i iubea pe cei din cartier. * * * La `nceput. scand\rile tinerei genera]ii nu l-au deranjat. le iubea ca pe copiii s\i. dup\ cum era scris la avizierul blocului). Bateriile se adunau pe balcon. El. Apoi. cu mingea b\tut\ `n orele de somn (14. `mprumuta]i de la un vecin . a realizat c\ scand\rile de sub balcon aveau o adres\ precis\. Le-a lipit `n holul blocului. Ce vremuri!”. care aflaser\ despre colec]ie [i se adunau sub balcon. Uneori le privea [i `[i amintea cu duio[ie: “Astea-s de c`nd Dun\rea a sc\zut cu opt centimetri la Or[ova. pe banii s\i. acesta sigur nu era desenul: 74 . S-a dus s\ se pl`ng\ `ntr-o [edin]\ a asocia]iei de locatari.00-17. precis. de meserie. ziua. fiindc\ nu prea iubea copiii. Nu s-a putut: scand\rile tinerei genera]ii prea `l atingeau direct. Poate. Cel pu]in. din superioritate. chiar mult mai mult. dar domnul administrator [i-a mu[cat buzele s\ nu r`d\ [i a schimbat vorba.Cip Ie[an c`nd a ]inut. iar la emisiunea agricol\ s-a explicat despre cre[terea caprelor de pr\sil\ `n regiuni cu sol nisipos-s\r\turos. dar oricare ar fi fost eventualul s\u talent. domnul Cicerone Dulie era obi[nuit cu g\l\gia. Sau alte asemenea amintiri. Cicerone a sim]it c\ e cazul s\ ia situa]ia `n m`inile sale b\t\torite dup\ ani [i ani de frecat menta la locul de munc\. Fusese. era obi[nuit cu vecinii care strigau de la o scar\ la alta “U\\\\i!” sau altele.

Dup\ c`teva minute. c`teva meciuri.Mersul Trenurilor locatarii au `n]eles cu totul altceva din caricaturi [i s-au bulucit s\ cure]e z\pada de pe alee. nu mai da. c\ mu[tele se prind cu miere. a[adar. despre b\t\lia de la Posada. Dintre piesele de teatru radiofonic ascultate de el `i r\suna mai tare [i mai tare `n minte una anume. Le-au luat imediat. * * * Atunci. scrise tot de el. cu m`ini micu]e transformate `n greble. apoi [i-au umplut guri]ele. o pies\ istoric\. pe care le-a `mp\r]it micilor scandalagii. ceva nemaisim]it p`n\ atunci. deci a cump\rat din banii `mprumuta]i de la un alt vecin bomboane. `[i lu\ av`nt [i arunc\ bateriile `n capul celor mai apropia]i [trengari.locatarii sau `ngrozit [i au fugit s\-[i pl\teasc\ `ntre]inerea. dac\ s-ar putea spune a[a. A mai `ncercat cu vorba bun\. nene!” au ]ipat atunci micu]ii. Nici cu epigramele t\ioase. a auzit de sub balcon ni[te scand\ri clef\ite. ni[te programe umoristic-muzicale [i patru piese de teatru radiofonic. n-a avut mai mare succes: dup\ ce le-au citit . `mpotmolite `n produse de cofet\rie “Moh Ba-he-hi-he! Moh Ba-he-hi-heee!”.tot multiplicate [i tot lipite `n hol . foc!”. o emisiune cu sfaturi pentru pionierii care vor s\ realizeze prin mijloace proprii. `n atelierele-[coal\. Auzise tot la radio. R\cni. {ia amintit c\ ambele [i-au dat energia pentru ca el s\ asculte. din toate puterile „Baterieeee. printre altele. Le-a c`nt\rit `n m`ini: erau destul de egale. a sim]it ceva ciudat. S-a apropiat de colec]ia sa de baterii .pe balcon. A luat dou\: pe ele scria “23 octombrie 1985”. nu mai da. `n nici un caz cu o]et. “Au. `ntr-o emisiune despre proverbe [i zic\tori. cu duhul bl`nde]ii. instala]ii de biogaz (realiz`nd astfel importante economii!). 75 .

a ridicat una. Le aruncase la gunoi. `ntre timp. acumulatorii lor. ~n locul s\u venise un alt pensionar. o rupsese complet cu trecutul. [i a aruncat-o peste copiii de jos. Era un om iute la m`nie [i v`nos. Nechifor Visarionovici. Una f\r\ balcon. `[i reparase cablul de la aparatul de radio . Pe balcon ]inea doar bateriile.acum func]iona [i la priz\. cablul era ca nou. copiii din cartier nu s-au mai auzit ..[i se mutase la o alt\ scar\. p\strase c`teva caroserii ruginite la ]ar\. `n curtea unui cumnat.doi aveau c`te un pansament `n cre[tet.. `ntr-o garsonier\. lipit cu leucoplast! . pasionat de vechi autoturisme sovietice. la vreo 50 de kilograme.Cip Ie[an * * * ~n zilele urm\toare. Pobeda. Ei nu [tiau `ns\ c\. Fusese activist de partid [i ]inea la trecutul s\u. Volga. 76 . acesta `[i descoperise o for]\ interioar\ neb\nuit\. a[a c\. fiindc\ nu mai avea nevoie de baterii. deci au `nceput iar s\ scandeze sub balconul b\tr`nului Cicerone. fusese [i maistru la cazangerie. `l respecta neab\tut. Ceaika. Dup\ `nc\ o lun\ au uitat de cucuie. dup\ ce a auzit de trei ori strig`ndu-i-se “Mo-o[ Ba-te-ri-ee!”.

77 . atunci c`nd nu `nv`rte la manivel\. care lucreaz\ artizanat pentru export. care a montat o manivel\ la un dinam. ea ar face orice pentru a le putea urm\ri. localitatea nu este electrificat\. Din fericire. ea are un vecin cu mult sim] practic. Din nefericire. c`nd localnicii se alimenteaz\ `n special pe baz\ de fasole.Mersul Trenurilor Falsa problem\ a crizei de energie Convins c\ rezervele de combustibili fosili s`nt pe sf`r[ite. domnul Grigore Sfe[nic. mare pasionat\ de telenovele [i de dezbateri pe teme culturale. [i-a ridicat `n ograd\ o central\ eolian\ care poate prinde toate v`nturile din localitate. d`nd carnea prin ma[in\ sau c`nt`nd la fla[net\. Elicea se `nv`rte cel mai tare `n perioadele de post. fost angajat al Fabricii de Covoare Asfaltice }esute Manual. pentru a avea cu ce porni a doua zi elicea. Pe l`ng\ func]ionarea aparatului. ea asigur\ [i energia necesar\ func]ion\rii unei f\bricu]e din apropiere. doamna se relaxeaz\. ~n timpul pauzelor publicitare. asigur`nd lejer func]ionarea unui mixer electric cu care nevasta sa face zilnic fasole b\tut\. Bunica lui Grigore Sfe[nic locuie[te `ntr-un c\tun pierdut `n creierii mun]ilor. pun`nd-o pe doamna s\ `nv`rt\. dac\ vrea s\ vad\ la televizor.

ei au descoperit c\ Harap Alb avea [i r`ie. Asta era marea lui pasiune: s\ scormoneasc\ prin tomberoanele de gunoi ale asocia]iei de locatari. dup\ tinere]e f\r\ b\tr`ne]e. mai cu posibilit\]i. ~n plus. El era cam nesim]it [i se juca `n continuare prin gunoaie. Erau hainele lui taic\-s\u. Medicii de la dispensarul unde a fost dus micu]ul l-au dezbr\cat de hainele purtate de taic\-s\u c`nd a fost mire. din tinere]e. Acesta a luat o gur\ de jeratic mocnit. pe c`nd scormonea prin tomberoane dup\ ceva de m`ncare. pe care le purtase c`nd a fost mire [i s-a `mb\tat ca porcul la propria nunt\. l-a pus pe o tav\ [i l-a dat lui T\rz\nel. V\ da]i seama.Cip Ie[an Povestea lui Harap Alb Harap Alb fusese poreclit a[a `n copil\rie nu pentru c\ ar fi fost alb. dup\ via]\ f\r\ de moarte sau dup\ juc\rii stricate. ~ntr-o zi. un copil ca el nu miroase tocmai a roze. Ceilal]i micu]i din cartier r`deau de el. Harap Alb petrecea mult timp sub scara blocului. ~nc\ mai p\strau urme pe revere. 78 . Harap Alb a g\sit ni[te haine vechi [i ponosite. ca s\-i fac\ injec]ii `n burt\. A g\sit [i ni[te jeratic care `nc\ mai mocnea. a turbat [i l-a mu[cat pe Harap Alb. era un copil cam nesp\lat. Cu acest prilej. Dimpotriv\. fiindc\ provenea dintr-o familie debran[at\. r\mas de la ni[te vecini mai avu]i. care f\cuser\ mici la gr\tar pe spa]iul verde dintre blocuri. s-a dat de trei ori peste cap. juc`ndu-se cu o familie de maidanezi de la care luase [i purici. maidanezul s\u favorit. Harap Alb le-a `mbr\cat.

. ascunz`ndu-se dup\ fiecare copac. o vreme c`nd fiecare eveniment. iar mamele lor v`nd deja ghiocei [i zambile la col] de strad\. c`nd mici conlocuitori `nc\ mai merg cu steaua prin tramvaie. asta `n nici un caz. mai redus ca `n restul anului . dar a ocolit. s\ nu se prind\ doamnele so]ii . iar berea p\rea `nc\ prea rece. parc\.. dar nici iarn\ nu prea e. ~n fine.p\reau deja prea calde. c`nd cheful de munc\ era. Un necunoscut care l-ar fi urm\rit de la distan]\ `n acele clipe [i-ar fi `nchipuit c\ e un spion `n misiune secret\. boschet sau ma[in\ parcat\. * * * Diminea]a. O vreme de februarie. Se gr\bea spre serviciu. c\p\ta dimensiunea unei noi ocazii de s\rb\torit cu b\ie]ii. de tranzi]ie `ntre anotimpuri.nu c\ `n restul anului cheful de munc\ al consumatorilor ar fi fost exagerat.purt`nd numele de cod “acolo”. domnul locatar Valentin Cle[te a ales alt drum spre sta]ia de autobuz. Cei care `l 79 . o vreme mohor`t\. oric`t de ne`nsemnat. c`nd z\pada care nu vrea s\ se topeasc\ se `mbib\ de apa care nu vrea s\ `nghe]e.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor Era acea perioad\ a anului `n care nu e `nc\ prim\var\. care se fere[te s\ fie v\zut. o vreme umed\. o vreme de fleo[c\raie. Acea vreme la care vinul fiert [i ]uica fiart\ de la bufetul din cartier .

s\ v\d ce s-a mai construit prin cartier. filosofie antic\. au fost lansate idei originale despre 80 .. dimpotriv\. dar. pagina lui Valentin Cle[te se umplea de sume cu multe zerouri.Vrem iar s\ ne facem de r`s. istorie. iar `n calendarul ortodox figurau cu totul alte nume de sfin]i. se adunaser\ c`teva volume groase. m-am mai plimbat pu]in la aer. de onomastica lui. u[a se `nchise `n urma lor. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. `l `mpinse din spate c\tre bufet. i-au s\rit `n fa]\ de dup\ un tomberon.Cip Ie[an urm\reau de la distan]\ `n acele clipe nu erau ni[te necunoscu]i [i nu [i-au `nchipuit nimic. urmat de ceata g\l\gioas\ [i pofticioas\ a vecinilor. Hai. iar acolo discu]iile harnicilor consumatori abordau teme dintre cele mai variate.Domnu’ Pandele. [ti]i. de[i s\rmanul locatar nu sim]ea vreo leg\tur\ cu acel Valentine’s Day de la televizor... S-a discutat fotbal. literatur\ medieval\.cu timpul. Iar `ncerc\m s\ ne eschiv\m de la `ndatoriri? Ia zi matale. bag\. Domnul Pandele de la parter. domnu’ Pandele. .. pe m\sur\ ce sumele trecute pe caietul de datorii la pagina lui Valentin Cle[te deveneau mai multe [i mai mari.. printre care Cuviosul Maron. s\ ne tr\iasc\ vecinu]ul. . Grigore. Cu destinul nu te po]i lupta. frumos aranjate pe un raft. nu-i a[a? Grigore de la bar f\cu plinul [i se gr\bi s\ noteze `n caiet . politic\. *** Timpul trecea. Ca `n fiecare an la aceea[i vreme. iar cel mai `n v`rst\ s-a apropiat p`n\ ce nasurile lor s-au atins: . cum pute]i chiar b\nui a[a ceva? Eu acolo veneam.L-am capturat! Iar `ncerca s\ scape! ~nc\ n-a `nv\]at c\ vigilen]a cet\]eneasc\ e mare. l`ng\ anun]ul „Cui `i dai pe datorie / Nu-l mai vezi `n pr\v\lie”. nea Valentin? Pronun]ase mai tare “Valentin”. l-au `nconjurat..

pe g`t. . a r\cnit brusc. dornici s\ ofere sugestii [i s\ se dreag\.Nu da. [i-a respectat jur\m`ntul f\cut so]iei [i a plecat spre Prim\rie. printr-o poz\ `nr\mat\ de pe perete. a s\rit de pe scaun [i a plecat. Dup\ amiaz\. am stat la coad\! Mi-am schimbat numele! Gata. ni[te lichior de fructe exotice. de data asta. sp\rg`ndu-se. fotosintez\. de-abia sc\pa]i de la serviciu. nevasta Cle[te nu `l a[tepta cu flori. drag\. Domnul Valentin Cle[te. mur\turi la borcan sau c\l\torii spa]iale.Mersul Trenurilor criogenie.. care privea t`mp. pe c`nd se preg\tea s\ tri[eze. Pe Grigore de la bar `l dureau m`inile de la turnat [i de la notat `n caiet. De[i nu se sim]ea defel bine [i `i era grea]\.. t`rziu. care nu figureaz\ `n calendar. cump\rate `n drum de la serviciu spre domiciliul conjugal. Acesta adormise cu m`na `ncle[tat\ pe motanul localului. ea a[teptase flori. domnul Cle[te reu[ise `n sf`r[it s\ deschid\ u[a cu cheia care p\rea c\ se umflase. Dimpotriv\. de Ziua ~ndr\gosti]ilor. L`ng\ sta]ia de autobuz s-a `nt`lnit ca din `nt`mplare cu nea Pandele [i c`]iva vecini. `n gol. Doi mo[negi jucau [ah `ntr-un col]. ]uic\ de cas\. iar veselia a continuat p`n\ noaptea. Valentin nu mai exist\! M\ va chema Dragobete! 81 . bibeloul din m`inile so]iei Petronela `nf\]i[a un b\tr`n pescar chinez. extratere[tri. galben la fa]\ [i avea `n frunte o urm\. a[a c\ a fost dat afar\. bufetul s-a umplut de al]i [i al]i vecini. clonare. bibeloul `nf\]i[`nd doi be]ivi pe o banc\. flori de la so]ul s\u iubit. Dup\ miezul nop]ii. r\sturn`nd vermut peste pantalonii lui Pandele. c\ruia ni[te consumatori `i turnaser\ cu de-a sila. A doua zi. pe chipurile c\rora se ghicea de la distan]\ setea. iar unul a fost prins cu o a doua regin\ `n m`nec\. unde `l izbise. ca `n fiecare an la acea dat\. Acas\. domnul Valentin Cle[te era mahmur. s\ cear\ schimbarea prenumelui Valentin cu altul.

Cip Ie[an 82 .

ca la televizor. Iner]ia e mai mare. * * * La Chi[cani. informa]ia circul\ mai repede. dup\ cum se [tie. pentru care nici m\car clopotele nu bat de dou\ ori. se s\rb\tore[te zeul comunal rom=nesc al `n\l]\torului sentiment. De ziua lui.Mersul Trenurilor Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete La ora[. a[ezare rural\ din cap p`n\-n picioare.. pentru a aduna ghiocei [i vreascuri de foc [i pentru a se `nt`lni la figurat . Dimpotriv\: anual.ori chiar la propriu . televizoarele s`nt mai pu]ine.. `mbr\ca]i `n hainele cele mai frumoase. Asta nu `nseamn\ c\ `n mediul rural n-ar exista iubire. iar animalele se `mperecheaz\ pentru a avea pui mul]i [i s\n\to[i. tinerii de prin sate ies cu to]ii la p\dure. iar iubirea se s\rb\tore[te de Valentine’s Day. ritmul vie]ii e mai trepidant.cu Dragobetele. vorba aia. s`nt greu de pornit. `nc\ n-au auzit de Ziua ~ndr\gosti]ilor.care. exist\ tineri care au r\mas pe loc. iar babele surde. Acesta este Dragobetele [i reprezint\ echivalentul mai neao[. Tot atunci. burlacii se `ndr\gostesc. mai din topor. pe la sf`r[itul lui februarie. mai zic b\tr`nii. cu inimioare roz. alte ocazii de b\ut nu prea mai s`nt `n acea perioad\ dintre Valentine’s Day [i 1 Martie. dar de-i porne[ti. s`nt greu de oprit. `n ciuda tenta]iei marilor 83 . Ce-i drept. ~n mediul rural au r\mas mai mult b\tr`nii . al zburdalnicului Cupidon.

au compromis `ntreaga produc]ie record la hectar raportat\ la jude] prin toamn\. Totu[i. mai mul]i tineri din Chi[cani au intrat `n p\dure frumos `mbr\ca]i conform tradi]iei. De fapt. Din fericire. neras [i mirosind a rachiu prost. nu chiar to]i: Remus Celofan. ci ceva de m`ncare. trei fl\c\i care se desp\r]iser\ de grup fiindc\ [tiau ei o poieni]\ anume. pentru a colecta ghiocei [i vreascuri [i a se `nt`lni cu Dragobetele. au adunat dup\ datin\ c`te o c`rc\ de vreascuri. cu toate c\ b\tr`nii se `ngrozesc de fiecare dat\ c`nd aud despre `mperecherea animalelor `n scopul procre\rii. au avut ghinion. * * * P`n\ la urm\. La fel de pu]in noroco[i au fost [i tinerii care. a ajuns `n alt\ parte. pentru a face focuri menite s\ alunge iarna. tovar\[ul inspector venit `n control era miop [i. c`nd [obolanii cooperativei agricole de produc]ie s-au `mperecheat. b\tr`nii din Chi[cani au fost oarecum mul]umi]i de ultimul Dragobete. lu`ndu-le sub amenin]area b\rdi]ei ceasurile. Dup\ o or\. a confundat [obolanii din hambare cu ni[te [tiule]i mai gro[i. Ultima dat\ c`nd s-a s\rb\torit iubirea pe plan local. a fost sau nu Dragobetele. au avut noroc [i nu s-au `nt`lnit cu suspectul. fiind aresta]i pentru furt de lemne. cu mai mul]i ghiocei. Nici p`n\ azi nu se [tie dac\ suspectul zdren]\ros. care i-a atacat. `n cinstea Dragobetelui. pe care l-a nimerit domnul p\durar c`nd a tras un foc de avertisment. ace[tia au fost surprin[i de oamenii legii. deci a plecat mul]umit [i cu portbagajul plin. pe `ntuneric. Groaza lor dateaz\ de pe vremea Dragobetelui din 1982.Cip Ie[an ora[e. g`ndind cu `n]elepciunea 84 . treningurile de s\rb\toare [i pantofii noi.mul]i [i s\n\to[i. Ei s\rb\toresc Dragobetele. c\ci s-au `nt`lnit cu ni[te lupi care nu c\utau prin p\dure ghiocei. dup\ datin\ . iar puii .

c`nd fl\c\ul Vasile G`rl\ [i fata de m\ritat Ramona Pup\z\ s-au `ndr\gostit `ntr-o [ur\. Dup\ un an. a `nceput s\ v`nd\ lucruri de prin gospod\rie. se putea `nt`mpla ca `n urm\ cu patru ani. De exemplu. ~ntre timp. 85 . Ramona umbla pe la vecini.Mersul Trenurilor v`rstei c\ se putea [i mai r\u. televizor. dar el a c\zut peste vac\. butelie. [ifonier. s-au luat cu cununie [i au f\cut nunt\ ca-n pove[ti. Convin[i c\ Dragobetele le-a purtat noroc. pl`ns\ [i cu ochii `nvine]i]i. Din fericire. Dup\ `nc\ dou\. apoi s-a sp`nzurat `n podul grajdului. Dup\ alte trei luni. funia s-a rupt imediat. tot de Dragobete. a dat foc casei. Vasile a dat `n patima b\utului. fiindc\ `i spusese „Nepricopsitule!”. Dup\ `nc\ [ase luni. Vasile [i-a pocnit soacra cu o grebl\. ori s\ le schimbe pe rachiu. fiind putred\.

care g\tea zilnic pizza pentru so]ul drag. care nu era din cale-afar\ de mare. din ce `n ce mai hulpav. C`nd a pus pe mas\ prima pizza improvizat\ .un b\tr`nel simpatic. nea Haralambie . p`n\ s-a prins Septimiu [i a amenin]at-o: “Ei. vecinul de sus .Cip Ie[an Unde duce dependen]a de pizza Lui Septimiu `i pl\cea pizza. dr\cie! Ia vezi!”. apoi cu m\sline [i praz. Nemul]umit\ era nevasta lui. ~ntre timp. mereu altfel. c\ci se auzea cioc\nind. Anemona i-a f\cut pizza cu ro[ii [i ciuperci. ar fi m`ncat oric`nd.cu mu[tar [i cear\ de parchet 86 . Anemona a `nceput s\ se team\: so]ul Septimiu. ~n ultima vreme. Dup\ ce a ispr\vit c\r]ile cu re]ete de pizza ([i pe alea `mprumutate de la bibliotec\!). a spart ca prostul. Cerea la fiecare mas\ m\car c`te o pizza. Anemona [i-a pus la b\taie imagina]ia.repara ceva la aragaz. apoi cu ardei [i pe[te. absolut toate c\r]ile cu re]ete de pizza. oriunde. din gre[eal\. doamna a ales s\ improvizeze. vecinul de sus. oric`t. De spaim\. vroia din ce `n ce mai mult. cel care tot cioc\nea. Anemona a `ncercat s\ combine `n alte moduri ingredientele de la pizzele precedente. so]ul drag cam f\cea mofturi [i chiar avea preten]ia ca la fiecare mas\ s\ aib\ c`te un alt fel de pizza. nea Haralambie. devenise dependent. ~n acest timp. apoi cu [unc\ [i ceap\ etc. s\ vin\ s\ repare. Anemona. era mul]umit. A luat la r`nd toate. Cu o pizza `n fa]\. ]eava de gaz. [i a `nceput s\ telefoneze dup\ me[teri.

Bine a f\cut. de sus se auzea vecinul Haralambie cum d\dea telefoane la to]i me[terii care `[i ofereau serviciile prin rubrica de mic\ publicitate. dar a plecat apoi la o doamn\ din cartier. dimpotriv\. o pern\. So]ul a fost. cu chit de t`mpl\rie [i [ampon de mere verzi. 87 . `n caz c\ so]ul s-ar fi ar\tat nemul]umit. care avea nevoie s\i schimbe o garnitur\ la chiuvet\. cu past\ de din]i [i p\m`nt de flori sau cu gel de p\r [i praf de g`ndaci (care a pl\cut la nebunie so]ului). cu balsam de rufe [i diluant pentru lac de mobil\. fiindc\ astfel a sc\pat de explozia gazului metan acumulat `n apartamentul de sus. tare mul]umit! ~n timpul \sta. al domnului Haralambie. pentru pizza. Dup\ pizza cu mu[tar [i cear\ de parchet. la spate. de parc\ mo[ul s-ar fi cherchelit. A mai `nt`rziat prin ora[: se temea s\ vin\ acas\ f\r\ cuie mici pentru tabl\.Mersul Trenurilor avea inima c`t puricele [i `[i b\gase sub capot. pentru tabl\ . Dintre me[terii contacta]i de b\tr`n pe chestia cu ]eava de gaz. Vocea vecinului Haralambie se auzea din ce `n ce mai slab [i mai nedeslu[it. Anemona n-a g\sit la magazin cuie mici. S-a enervat c\ la adresa respectiv\ nu mai era nici un bloc [i a `njurat. Anemona a g\tit pizza cu detergent pentru sp\l\ri manuale [i crem\ de ghete. doar unul a venit. ~ntr-o diminea]\. dup\ c`teva zile.vroia s\-i g\teasc\ so]ului Septimiu o pizza cu rumegu[ [i cuie mici pentru tabl\.

Mai exact. p`rlit [i consumat `nc\ din perioada S\rb\torilor de Iarn\. Singurul din sat care nu a luat foc a fost porcul Domokos al gospodarului Fekete Ladiszlau. care s-a aprins de la sora ei. dorin]a de unire a rom=nilor sa f\cut sim]it\ cu nenum\rate prilejuri istorice. De cur`nd. trimi]`nd un mesaj de prietenie fra]ilor ardeleni. Dimpotriv\. Nici vecinii gospodarului nu s`nt prea mul]umi]i. mun]ii Carpa]i. deoarece [i acareturile lor s-au aprins de la casa lui Imre. odinioar\. batalioanele rom=ne. De-a lungul veacurilor. ci de-abia la intrarea `n hambarul gospodarului ardelean Imre Puszkas. racheta tip “Alexandru L\pu[neanu” lansat\ de membrii cercului de rachetomodelism. care s-a aprins de la hambar. el a fost chiar nemul]umit c\ racheta i-a incendiat casa. Acest gospodar nu a fost chiar-chiar mul]umit c\ o rachet\ lansat\ de ni[te tinere vl\stare din vechiul Regat a reu[it s\ treac\ mun]ii mai repede dec`t. ~ntre Moldova [i Ardeal se `nal]\..Cip Ie[an Spa]iul mioritic.. cu piscurile lor seme]e [i crestele lor falnice. ni[te tineri entuzia[ti moldoveni au str\puns aceast\ grani]\ natural\. ca o barier\ natural\. ca unele navete spa]iale ale americanilor. cele dou\ vaci [i bunica Erszebet. deoarece acesta fusese t\iat. care luase foc de la hambar `mpreun\ cu f`nt`na. Ultima frontier\. 88 . care luase foc atunci c`nd `ncerca s\-[i sting\ nepo]eii. fotomodelism [i pirogravur\ al Casei Copiilor din P`rlita nu a luat foc la intrarea `n atmosfer\. precum [i calul.

tat\l fetei de `mp\rat (adic\ `mp\ratul) a observat ceva ciudat la gineric\: foarte des venea acas\ f\r\ palo[. a observat c\ era victima unui blestem cumplit. s\rmanul se transforma `n porc. cu siguran]\ aruncat asupra lui de vreun vr\jitor r\u. Groh\ia. {i mai exact. Pe l`ng\ m`na fetei de `mp\rat. p`n\ la o anumit\ or\. Tot dup\ c`teva s\pt\m`ni. dar `n acte tot jum\tate de `mp\r\]ie se chema c\ era. dup\ ora respectiv\. Cel pu]in a[a se l\uda el. motiv`nd c\ le-a uitat la locul b\t\liei sau c\ i le-a zg`riat zmeul [i le-a dus la reparat. `ntr-o zi. ne`nfricat. care `[i trecuse palmaresul [i pe cartea de vizit\.Mersul Trenurilor Povestea porcului . un c\pc\un fioros [i aproape o duzin\ de balauri mici [i mijlocii. frumosul [i viteazul prin] a mai primit drept zestre ni[te perne. o hal\ de produc]ie etc. [ti]i. ~n plus. chestii din astea. c`te erau ele la p\rin]i) s-a m\ritat cu un prin] frumos. care b\tuse `n lupt\ voiniceasc\ vreo zece zmei. aflase din diverse surse c\ jum\tatea de `mp\r\]ie dat\ drept zestre prin]ului se mic[ora pe zi ce trece. un domn `mbr\cat `n 89 . Dup\ c`teva s\pt\m`ni. f\cea mizerie. mai bine s\ nu intr\m `n detalii despre comportamentul s\u porcesc.aia mai s\rac\. o plapum\ de puf. aproape aceea[i `n fiecare sear\. fata a observat ceva ciudat la so]ul ei: mai exact. coif [i plato[\. B\nuielile s-au `nte]it c`nd. un mixer [i jum\tate din `mp\r\]ie . mai defavorizat\ [i mai `ndep\rtat\. disp\reau din ea ba un deal. dou\-trei hectare de p\dure. ba un r`u.remix Fata de `mp\rat cea mai mic\ (din trei surori. frumosul [i viteazul ei so] era prin] doar `n timpul zilei.

a b\tut vreo dou\ ceasuri la poarta ferecat\ a castelului. c\ asear\ a fost prea de tot. 90 . toate ruginite. un coif [i o plato[\. „Dar\ c=nd `nt`mplatu-s-au toate aceste groz\vii. care s-a prezentat Gelu. „P\i. ~ntre timp. c\ a[a nu mai merge. care nu acoper\ contravaloarea consuma]iei. voinice Gelu?”. [i c\ a zis [eful s\ nu mai dea nimic pe caiet p`n\ nu i se pl\te[te din urm\. luminatulu ~mp\ratulu. c\ el se [terge undeva cu un palo[. la ceasurile douedeci [i doue!”. sc\pase buzduganul peste pisica de Angora. l-a `ntrebat pe musafir b\tr`nul [i blajinul `mp\rat. transformat `n porc. frumosul prin] (care acum dormea `nc\l]at [i plin de glod pe canapeaua din hol) venise iar acas\ pe la zece [i ceva. p`n\ c`nd `nchis-am noi localulu. apoi b\use apa de la pe[ti[orul de aur. aiestea `nt`mplatu-sau eri sear\.Cip Ie[an costum de osp\tar. strig`nd s\ ias\ prin]ul. fata de `mp\rat pl`ngea `n n\fram\: cu o noapte `n urm\. r\spunse vrednicul lupt\tor pe frontul deservirii.

Romeo i-a dat `n judecat\. deoarece [i-a luat lotul de 91 . de nici un fost sau actual proprietar. Organiza]ia are filial\ [i `n Rom=nia. p\m`nt rom=nesc Pe vremuri. fiind pleca]i `n concediu. Domni[oara Varvara Post\varu a cump\rat mai demult un lot de 80 ha. a[adar au intrat `n posesia planetelor [i sateli]ilor din sistemul nostru solar. `n sta]iunile Saturn [i Neptun. pe care le comercializeaz\ sub form\ de parcele. ni[te americani cu spirit practic au realizat c\ Luna de pe cer nu e revendicat\ de nimeni.Mersul Trenurilor Luna. pop`nd\i [i c`rti]e spa]iale. din pricina unor ]\rani mar]ieni cu acte de proprietate (vechi hrisoave holografice). este nemul]umit: d`nsul nu poate intra `n posesia terenului. s\ crape de ciud\ vecinii. cu acte doveditoare. unde deja a devenit de bon-ton s\ cumperi propriet\]i extraterestre. Vecinul de tarla al domnului Plo[ni]\ este Cri[an Viezure [i e ceva mai norocos. Romeo Plo[ni]\. `n special vedete.. teren arabil pe Venus. Situa]ia de pe P\m`nt nu s-a potrivit `ns\ cu cea de la fa]a locului. care r\cneau “Jos mo[ierii! Nu vrem botni]e! Huo!”. tinerele c\rora iubi]ii lor le promiteau Luna de pe cer r\m`neau cu promisiunea [i cu buzele umflate. diver[i cet\]eni de toate categoriile. bune de l\udat cu ele. `ns\ mar]ienii nu s-au prezentat la primul termen.. dar s-a pomenit `n schimb cu sol nisipos-s\r\turos. pe care cresc doar ciulini. Prin 1980. au achizi]ionat asemenea tarlale pe Lun\ sau pe alte planete. a[adar e hot\r`t\ s\ trimit\ o reclama]ie pe adresa OPC. dar mai ales cu furci [i coase. {i colegul s\u de serviciu.

Printr-o hot\r`re a Consiliului Local. Ei nu s`nt singurii care `nt`mpin\ probleme cu infrastructura: de mai bine de trei ani dureaz\ conflictul dintre posesorii de ogoare din Carul Mare [i cei din Carul Mic. decizia a fost luat\ dup\ ce pentru a patra oar\ naveti[tii au devastat livezile de corcodu[i. [i despre ferma sa ilegal\ de v`rcolaci. ~n fine. ~n alt\ ordine de idei. Mai mul]i zootehni[ti care au achizi]ionat terenuri de p\[unat pe diverse planete din sistemul solar s-au pl`ns c\. care p\zeau o tarla cu pepeni pu[i de al]ii.printre altele. am aflat c\ primarul de pe litoralul M\rii Lini[tii e acuzat c\ ar fi comis tot felul de ilegalit\]i. au fost lua]i la b\taie de ni[te ]\rani originari de prin p\r]ile Vasluiului. El a dat un telefon cu tax\ invers\ la NASA [i le-a zis-o de la obraz \lora s\ nu mai `ncerce naibii s\-[i recupereze sondele spa]iale. neput`nd onora contractele. datorit\ drumurilor pline de asteroizi. fiindc\ le-a spart el cu toporul. astronau]ii americani din echipajul misiunii “Apollo 32”. dup\ ce i-au strivit castrave]ii din gr\din\. motiv pentru care a fost chemat la DNA s\ dea socoteal\ . care `[i disput\ dreptul de folosin]\ asupra bunurilor fostului IAS “Steaua Ro[ie”. care m\n`nc\ din Lun\ [i risc\ s\-i lase pe ceilal]i ]\rani selenari f\r\ tarlale.Cip Ie[an pe Marte `n posesie f\r\ prea mari b\t\i de cap. nu pot ajunge la timp cu produsele la Centrul de Industrializare “Calea Laptelui”. 92 . precum [i asupra terenului viran dintre cele dou\ constela]ii. ajun[i pe solul lunar. navetele spa]iale Columbia [i Challenger nu mai au acces pe Lun\ dec`t `n locurile special amenajate.

ci p\rerile lor sincere despre comportamentul. vopsit\ `n ro[u [i mare c`t o cutie po[tal\. Prin prezenta reclam cu respect s\ binevoi] ami scoate telefonu dvs. 93 . sticle. cu respect. O cutie `n care to]i pacien]ii nemul]umi]i s\ poat\ depune nu plicuri. `n numele reformei sistemului sanitar. despre seriozitatea [i devotamentul medicilor care i-au `ngrijit. domnul director Esculap Popov\] a at`rnat pe u[\. damigene sau alte dovezi de recuno[tin]\.”. cartu[e de ]ig\ri. Am v\zut [i noi ce scria pe o h`rtie cu asemenea p\reri: “S-\ tr\i] nea domdoctor ieu sunt Vasile Ghe N\st\sic\ care care la]i avut dvs-str\. pacent bolnav `n salonu \la marele cu apendicit\ la burt\ [i care va sunat cineva la telefonu mobil tocma c`n m\ opera] pe mine [i ia] r\spuns c\ sub cinci sute iepuroi nu discuta]i nici m\car la telefon c\ dvs-tr\ face] opera]ie cirurgical\ serioas\ nu lua] bac[i[ ca osp\taru [i de inervare a] tr`ntit telefonul f\r\ s\ v\ uita] unde [i dup\ aiea m-a]i cusut la burt\ cu tot cu telefonu dvs. o cutie. de ochii lumii [i ai presei. nu pachete de cafea. d`n burta suptsemnatului finc\ zb`rn`e [ii m\ g`dil\ [i mai sun\ noaptea de ne treze[te d`n somn pe copii [i pe nevast\mea.Mersul Trenurilor Reforma f\r\ fond La Spitalul “Doctor Faust” din Pra[tia. O cutie din tabl\.

Cip Ie[an 94 .

Discre]ie. s\-]i aduci aminte de numele meu: Gic\. program zilnic 8.30. Andreea.30 . * Mamelor din ]ara-ntreag\. * C`nd va bate v`ntul peste p\rul t\u.17. dau leg\tura coresponden]ilor din ]ar\. Candidez pe listele oric\rui partid. eu v\ dau un singur sfat: nu l\sa]i copii pe drumuri de dragu’ la un b\rbat! Firma noastr\ de adop]ii interna]ionale v\ st\ la dispozi]ie! 95 . oile mi-au zis c\-s prost. * Avantajos. frizer autorizat. ~ntreba]i de OsmanPa[a.Mersul Trenurilor Micu]a Publicitate * Ciob\na[ la oi am fost. * Predau limba turc\. Predau aceast\ sabie `n m`inile junei [i glorioasei armate rom=ne.

`n timpul chefului (care a ]inut trei zile [i trei nop]i. `n fine. tu. na[ul Ciurlic\ s-a f\cut cleamp\ [i a adormit pe scaun. toate pline cu ]`n]ari. Cel pu]in. toate pline cu furnici. ca tot rom=nul. cu capul pe ni[te perne. animale. fiind un p\mp\l\u cu cas\. C`nd se chinuiau s\-l culce `napoi pe na[ul Ciurlic\. Veronica r`dea ca proasta. care au `nceput s\-i ciupeasc\ pe nunta[i. Milioane de insecte. na[ul s-a trezit [i a revenit `n sala de festivit\]i. Mama ei zicea c\ `i va da zestre c`nd s-o m\rita dou\zeci de perne mici. C`nd auzea asta.nu a[a. Dup\ dou\ ceasuri. [i consuma]ie 96 . lum`n\ri [i nunta[i cu dare de m`n\ . rude. To]i au luato la fug\.Cip Ie[an 20 Veronica era o fat\. flori din h`rtie creponat\. apoi dou\zeci de perne mari. f\!” [i a[a mai departe. au ap\rut ]`n]arii. [i. nu fi proast\. C`]iva comeseni l-au luat `n c`rc\ [i l-au pus `n pat. [i lum`n\ri. Mirosea [i a zeam\ acrit\. S-a pl`ns tuturor c\ pernele moi pe care a dormit s`nt toate pline cu gunoi. Veronica [i Pandelic\ au f\cut nunt\. Au avut chiar [i invita]ii poleite. dou\zeci de perne moi. iar `n cre[tet purta o jum\tate de l\m`ie stoars\ de tot. acareturi. toate pline cu gunoi. La un moment dat. printre zulufi `i at`rnau coji de salam [i de cartofi. doar brazi [i p\ltina[i. s\-i agreseze. dar `ntr-o zi a cunoscut un b\iat bun sub toate aspectele. nimeni n-a vrut s\-l asculte. s\-i b`z`ie. a[a `i spuneau rudele: “Ia-l. c`teva pogoane etc. Pandelic\ reprezenta o partid\ bun\. ca `n pove[ti). curte. Ce-i drept. l\s`nd naibii [i nunt\. Avea `n p\r ni[te schelete de pe[te `nfipte ca ni[te piepteni.

[i tort. Dup\ dou\ ore. `njurau. ~n timp ce fugeau. [i borcanul frumos ornat `n care se str`ngea darul. 97 . mai mult. c`nd s-au `ntors la nunt\. se puseser\ de acord c\ fusese vorba despre atacul ]`n]arilor din cele dou\zeci de perne mari.fusese devorat de furnicile ie[ite din cele dou\zeci de perne mici.Mersul Trenurilor de pe mese. au descoperit c\ tortul mirilor . toate pline cu furnici. [i l\utari (care la r`ndul lor l\saser\ naibii ]ambalul cu batista de pe el [i fugiser\) [i tot. lucru rar la rom=ni.ornat cu fri[c\ [i purt`nd `n v`rf o mireas\ [i un mire din zah\r pictat .

Dup\ ce a jucat la tombola `ntreprinderii. cu scoar]e tari. Costan a c\utat alte solu]ii. leg\nat u[or. cu s`rm\. unde to]i stau `n hamac. `[i luase cu el o carte de c\l\torii. A jucat. So]ia a deschis spre interior u[a s\l cheme la mas\. ca pe o insul\ tropical\. A mai `ncercat s\ lege cap\tul liber al hamacului `n 98 . A `nnodat un cap\t de calorifer.Cip Ie[an Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole Costan Donose n-a c`[tigat niciodat\ nimic. din Polinezia. participa chiar [i domnul director: nu era cazul s\ fac\ not\ discordant\. Acas\ a `ncercat s\-l monteze: deja se visa `ntins comod. iar pe cel\lalt de clan]a u[ii. Un hamac. Din fericire. care se deschidea spre interior. C`nd s-a a[ezat `n hamac. i-ar fi c\zut direct `n cap. S-a bucurat. s\ joace la tombol\. un cadou de excep]ie. A legat cap\tul liber de un cui b\tut `n [ifonier. de c`nd legase hamacul de clan]\. Costan a c\zut cu fundul peste ciocanul uitat tot pe covor. al\turi de cle[te. De-aia a [i refuzat. cuiul a s\rit. Frec`ndu-se la locul dureros. despre insulele `ndep\rtate [i calde din Pacific. care l-a protejat oarecum de lustr\ . Costan Donose a c`[tigat un premiu. fiindc\ era tombola `ntreprinderii. p`n\ la urm\. pe care oricine [i l-ar fi dorit.`l uitase jos. Un hamac din sfoar\ verde frumos `mpletit\. cu bare de lemn lustruit la capete. pe covor. la `nceput. Era o carte groas\. iar Costan a c\zut cu fundul peste cle[te . A legat cap\tul liber de lustr\ [i s-a pus din nou `n hamac.altfel.

`ntreprinderea a dat faliment. Costan a f\cut cadou hamacul: l-a oferit din suflet vecinului de la etajul opt. c`nd so]ia sa a deschis spre exterior geamul. `n locul s`rmei de rufe. apoi [i-a legat hamacul pe balcon. cu care era cum\tru. zic`nd c\ numai belele aduce. dar a d\r`mat biblioteca. Mai bine zis. Dup\ trei s\pt\m`ni. A doua zi.Mersul Trenurilor diverse alte locuri. de la etajul opt. `l chema Mitic\. s\-l cheme la mas\. 99 . a scos un piron din perete cu tot cu tencuial\. La urm\toarea tombol\ a `ntreprinderii. Acesta a mul]umit. Costan Donose a refuzat s\ mai joace. a rupt tocul u[ii [i era c`t pe ce s\-[i sugrume socrul. fiindc\ a c\zut de la balcon. Costan l-a privit cu invidie: lui nu-i venise o a[a idee! Pe vecinul de la opt `l cheam\ Mitic\.

l-au dezlipit de pe sc\unelul acestuia [i l-au aruncat. Codru] [i Codrin `l invidiau pe Cosmin pentru ab]ibildul s\u cu aviona[ [i. Sc\unele mici [i roz.Cip Ie[an Gr\dini]a de copii. al lui Codru] are un trenule]. C`nd a venit Cosmin la mas\. ca [i m\su]a. la ora pr`nzului. pe sc\unelul lui Codrin a fost lipit un ab]ibild cu ursule]. `ntr-o zi. nu [i-a mai g\sit sc\unelul cu ab]ibild cu aviona[. Na vrut nici `n ruptul capului s\ se a[eze pe un sc\unel f\r\ ab]ibild. Sc\unelul lui Ionu] are ab]ibild cu iepura[. Ionu]. 100 . Codrin [i Cosmin din grupa mic\ stau mereu pe acelea[i sc\unele. pe toate s`nt lipite ab]ibilduri. fiindc\ s-a servit budinc\ de spanac. Ionu]. Ionu]. la aceea[i m\su]\. iar pe cel al lui Cosmin. Codru]. cuibu[or de nebunii La gr\dini]a de copii se serve[te `n fiecare zi masa de pr`nz. Oricum. [i au m`ncat spanac. n-a fost mare pagub\. iar seara au f\cut cu to]ii diaree. dar\mite pe cel propus de doamna educatoare. iar lui Cosmin nu i-a pl\cut niciodat\ spanacul. unul cu buburuz\! A[a se face c\ `n acea zi. Cosmin a r\mas nem`ncat. Codru] [i Codrin au stat la mas\. pe sc\unelele lor cu ab]ibilduri. unul cu aviona[.

la fel ca privighetorile. C`nta zi de var\ p`n\-n sear\. segmentat [i articulat. Asta. `n loc s\ t`r`ie cu ele paie prin mu[uroi. ca [i proprietatea privat\. iar c`ntatul de diminea]a p`n\ seara d\uneaz\ dac\ nu se petrece `ntr-un cadru organizat. dar greierele. un puricel verde de plant\. de[i tot insect\. zdranga-zdranga. desigur. o musta]\ de coropi[ni]\. ceea ce nu [tim exact. alte poame! Poate c\ furnicu]a harnic\ `nt`mpina [i probleme `n c`mpul muncii din cauza asta. cum s-ar spune. dac\ furnicu]ele au vreo ureche. ba un pai. avea alt\ cet\]enie. to]i se comport\ ca un singur mu[uroi. fiind nevoit\ s\-[i foloseasc\ dou\ dintre l\bu]e la astupat urechile. ce g\sea [i ea. Conducerea mu[uroiului a tot protestat la diverse `nalte foruri furnice[ti. ~ntre timp. sigur nu e una muzical\: `n mu[uroi exist\ probleme mult mai importante dec`t arta.Mersul Trenurilor Creierele [i furnica Furnicu]a harnic\ muncea de diminea]a p`n\ seara. binele colectiv primeaz\ `n fa]a celui individual. Aduna ba o gr\un]\ c`t de mic\. Oricum. s\ nu mai aud\ ce c`nta greierele. S-au bucurat ce s-au bucurat c`nd au g\sit borcanele cu dulcea]\. nu era furnic\. tot cu schelet extern. c`nd parc\ prindea [i mai mult chef de c`ntat . libertatea de exprimare e un moft. format din chitin\. `n caz c\ furnicile ar avea urechi. nu se pierde vremea. greierele c`nta. apoi `n c\mara [i `n borcanele doamnei P\v\lache. c`ntatul la scripc\. Acolo se munce[te. dar doamna 101 . individul e o entitate neglijabil\. Asta s-a v\zut mai ales dup\ ce furnicile din mu[uroi au aflat cum se intr\ `n casa. o bucat\ de omid\. ]\mb\litul. tot artropod.

mai pu]in greierele. Prin urmare. ci a folosit insecticid `mpotriva furnicilor. iar greierele a murit `nghe]at. ~n clipele de agonie privea un bolovan. 102 . poate [i-ar fi dat seama c\ diversitatea este bun\. cu condi]ia s\ fii greiere. g`ndind c\ e bine s\ fii bolovan `n ziua de azi. un ger de au cr\pat [i pietrele. Dup\ c`teva zile s-a `nte]it gerul. La scurt timp dup\ asta a venit iarna. Bun\.Cip Ie[an P\v\lache nu s-a bucurat. `n ]ara asta. care nu era furnic\. au murit toate. Dac\ ar fi supravie]uit m\car una dintre ele.

Mersul Trenurilor 103 .

se d\dea coco[: iute. iar `n pisica neagr\ au tras cu pra[tia ni[te [trengari. Dup\ g\in\. 104 . s-a trezit [i un coco[. imediat. s\ o calce. iar coco[ul fugea dup\ g\in\. Dup\ aia. motanul [i c`inele se `mb`rligaser\ r\u de tot din pricina ei. Coco[ul. f\r\ s-o nimereasc\. ei au luat note proaste. a[a. din fericire. pisica neagr\ plecase deja. G\ina [chiop\ta pu]in pe st`ngul. Motanul [i dul\ul s-au `mp\cat p`n\ la urm\. unul mare [i r\u. odat\ cu g\inile. G\ina. culcat\ devreme. ci de un camion care circula cu vitez\ excesiv\ [i care nici n-a oprit m\car. mai ales dul\ul. Acesta. care a dat la r`ndul s\u s-o prind\. destinul a hot\r`t ca ea s\ nu fie c\lcat\ de coco[. mai proast\. ca g\inile. Deoarece se deplasau pe aceea[i direc]ie. Aceea[i pisic\ neagr\ a fost v\zut\ de la dep\rtare [i de un dul\u. Din pricina bietului motan care r\cnea s-a trezit o g\in\. s-o prind\ etc.. Prin urmare. motanul [i dul\ul cel r\u s-au ciocnit. au s\rit ni]el la b\taie. pisica neagr\ [i g\ina O pisic\ neagr\ a trecut prin fa]a unui motan.Cip Ie[an Ceasul r\u. dup\ ea. unul c\tre cel\lalt.. dar `n sensuri opuse. Deoarece le-a t\iat drumul [i era neagr\. dup\ ea. ca mai to]i masculii speciei: iute. s-o prind\ [i s-o calce. ca mai to]i masculii.

”. Scena `i aminti de un film istoric vizionat `n tinere]e mai exact. * * * 105 .. Toate `ncepeau cu “A venit iarna. cu un minut `nainte ca to]i `ngera[ii din clas\ s\-i dea compunerile gata terminate [i s\ se buluceasc\ spre u[\. Afar\ e frig. f\r\ restan]e la `ntre]inere. f\r\ g\l\gie”. Rudele nu spun nimic despre ea. cu `ngera[ii dintr-a [asea Despre doamna Tamara S\ftoiu. Ninge. Alte trei minute au fost de ajuns pentru citirea tuturor compunerilor. care ies s\ se dea pe ghea]a de pe balta din satul nostru. a mai spus ea la `nceputul orei. dispus\ oric`nd s\ dea z\pada de pe alee sau s\ te `mprumute cu ulei ori f\in\. surdomut.Mersul Trenurilor Aventuri pe ghea]\. redactat\ cu un scris din ce `n ce mai repezit: “Iarna e bucuria copiilor.” [i se terminau cu aceea[i concluzie. “Cine o termin\. Colegii n-o vorbesc nici de bine. fiindc\ Tamara S\ftoiu are doar un v\r. vecinii spun c\ e o locatar\ lini[tit\ [i harnic\. Tamara e profesoar\ `n prag de pensie [i dirigint\ la clasa a [asea. de secven]a `n care t\tarii se reped cu berbeci din lemn spre poarta ferecat\ a Cet\]ii de Scaun. nici rural\. doamna S\ftoiu [i-a pus elevii s\ scrie o compunere despre iarn\.. e liber s\ ias\ `n curtea [colii. la joac\. [coala se afl\ `ntr-o zon\ nici urban\. nici de r\u. nici de [es [i nici de munte. Din lips\ de inspira]ie.

Cip Ie[an Doamna Tamara S\ftoiu nu avea o minte prea ascu]it\: rareori se prindea de poanta vreunui banc spus `n cancelarie. Prim\verile nu te puteai apropia de apa `n care to]i aruncau pe furi[ mur\turile stricate. afla]i la o v`rst\ `nc\ fraged\. `mbr\cat `n inchizitor. iar unii s\teni . a c\zut cu scaunul. Doamna profesoar\ st\tea pe mal [i striga. cu glug\ neagr\. [i-au aruncat ghiozd\na[ele. r`deau [i se `nghionteau f\r\ 106 .. Pe balt\ elevii patinau. dispari]ia sub ghea]\ a clasei a [asea. La fiecare secet\ ie[eau din m`l frigidere. s\-i fac\ loc. dar cum elevii doamnei S\ftoiu. `n fa]a corpului profesoral. de spaim\. `n func]ie de perioada anului. pocnind pe to]i cu catalogul `n cap. Ad`ncimea [i con]inutul acesteia variau. Uneori.. balta comunal\ `nghe]a la suprafa]\.. A fost v\zut\ trec`nd ca un fulger globular ro[u la fa]\ pe holurile [colii. ~n spatele delu]ului din spatele [colii se afla balta comunal\. p`r`ul aducea ap\ mult\ de la munte [i se f\cea inunda]ie.. `i repro[ase tov\r\[e[te. ma[ini de sp\lat [i aragazuri ruginite. str\b\tut\ de un p`r`u anonim.primeau termopane de la Guvern. nu g`ndeau prea `n profunzime. I-au trebuit `nc\ dou\ minute pentru a prelucra informa]iile. * * * {i `n ziua compunerii despre iarn\ balta `nghe]ase doar la suprafa]\.aceia[i . [i-au luat av`nt [i au ajuns pe t\lpi sau fundule]e departe. `n larg. cam pe deasupra caroseriei de Volg\ aruncat\ prin 1976 de vecinul Costel Potlogaru. c`nd venea gerul anual. apoi ]`[nind pe poart\ [i disp\r`nd peste delu]ul din spatele [colii. ~n fine. care `i f\ceau pe fo[tii proprietari s\ l\crimeze de emo]ie. apoi ceva a z\ng\nit brusc `n mintea ei [i. dup\ ce domnul director Gherasim Du]u. Se vedea ars\ pe rug sub geamul cancelariei.

ghea]a se cr\pase [i prin g\uri ]`[nea apa m`loas\. p`n\ ce o mole[eal\ dulce o cuprinse. P`r`ul anonim se v\rsa `ntr-un r`ule] mediu. V`ntul `i biciuia fa]a. triumf\tor ca un iceberg. doamna Tamara S\ftoiu `[i ]inea cu greu echilibrul: `n jurul s\u. a[a c\ deschise ca un paravan catalogul cel mare.. f\ceau un om de z\pad\ `n care `ncercau s\ `nfig\ o m\tur\. a intrat `n albia p`r`ului [i sloiul pe care dormea `n fund doamna Tamara S\ftoiu. iar doamna Tamara S\ftoiu `i privi cu drag c`t de lini[ti]i se jucau ei `n compara]ie cu ceilal]i. pe poalele paltonului.Mersul Trenurilor grij\. Donose Ghe. dar pu]inii trec\tori [i-au `nchipuit c\ vine trenul sau c\ url\ lupii. gerul s-a `nmuiat. La sf`r[it. se a[ez\. iar buc\]elele de ghea]\ s-au desprins [i au `nceput s\ curg\ prin p`r`u. A venit apoi r`ndul buc\]ilor mai m\ri[oare. p`n\ c`nd omul de z\pad\ se smuci [i o lu\ la fug\. aduna]i pe malul cel\lat. C`]iva. deci au gr\bit pasul.. cu grij\ s\ nu se murd\reasc\. cu care plecase de la [coal\. apoi r`ndul celor mai mari. deci. apoi s-au plictisit [i li s-a f\cut frig. Bulg\ri r\zle]i zburau prin aerul rece. Costel b\ga z\pad\ dup\ g`t unei colege. nici n-a auzit ghea]a cr\p`nd. *** Peste noapte. Dup\ o or\. Abandonat\ `n mijlocul b\l]ii. cu catalogul larg desf\cut `n m`inile `ntinse. Adormi. doamna profesoar\ descoperi c\ dac\ st\ `n fund `[i ]ine mai bine echilibrul. Cei care jucau hochei cu un penar erau prea preocupa]i s\ nimereasc\ poarta f\cut\ din c\ciuli. fiindc\ aveau lucrare la chimie. sub stratul de nea `l recunoscu pe Sipc\ V. Strigase de c`teva ori “Uuuuu! Uuuu!”. premiantul clasei. ~l ]inu cu bra]ele `ntinse. 107 . pe un sloi mare. la vale. S-au jucat `n continuare. deci s-au `ntors la [coal\. Remus. a[a c\ nimeni n-a observat-o pe dirigint\ cum se apropia ca o foc\.

Cu foamea era obi[nuit\ de mult. ceva mai jos. Fiind noapte.. la [coal\. n-a v\zut dec`t ap\ `n jur [i s-a speriat pu]in.. dar cum st\tea a[a. apoi au `nchis-o `ntro cabin\. Marinarii au `njurat pe limba lor.Cip Ie[an care `mbog\]ea. *** Doamna profesoar\ Tamara S\ftoiu a fost scoas\ din mare cu n\vodul [i urcat\ la bordul unui pescador sub pavilion turcesc. iar lui State V. `mpreun\ cu catalogul de care n-a vrut s\ se despart\. ghiaur sictir. gr\nicerii de pe ambele p\r]i n-au observat-o pe doamna profesoar\ cum se v\rsa `n Dun\re.. a[adar s-a cufundat `n lectur\. a remarcat c\ elevii Iliescu [i Parfenie au multe absen]e. a[a c\ se l\s\ leg\nat\ u[or de valuri [i `mpins\ de v`ntul care b\tea `n catalog ca `ntr-o p`nz\ de corabie.. cu catalogul larg deschis `n fa]a ochilor. Paraschiv nu-i iese media la biologie. acuz`nd-o c\ a speriat pe[tele. debitul Prutului. speriat\. ~ntoars\ `n ]ar\. C`nd s-a trezit. 108 . fiind cadru didactic `n Rom=nia. directorul Gherasim Du]u a f\cut-o cu ou [i cu o]et `n cancelaria plin\ [i a penalizat-o pentru orele lipsite [i pentru c\ mirosea groaznic a hamsie [i guvid.

La el n-a venit lupul s\-l m\n`nce. care cu siguran]\ umbla dup\ el s\-l m\n`nce. c`nd a v\zut at`]i iepura[i. s-a speriat [i a fugit c`t colo. ~n vreme ce tremura. unul dintre ei a scos c\r]ile de joc [i au `ncins un poker pe bani. p`n\ diminea]a au tot venit iepura[i dinspre toate punctele cardinale: treceau pe acolo. Cei trei iepura[i frico[i au `nceput s\-[i spun\ pove[ti cu lupi fioro[i. De lup.Mersul Trenurilor Poveste cu iepura[i frico[i Un iepura[ st\tea pe ima[ [i tremura. poate chiar sute de iepura[i. `[i spunea `n sinea lui “Vai. care tremura de fric\ la r`ndul s\u. la fel de fricos din exact acelea[i motive. a ap\rut de undeva [i al patrulea iepura[. a venit alt iepura[. a venit lupul prin surprindere [i i-a m`ncat pe to]i.. f\r\ a mai privi `n urm\. care g`f`ia de oboseal\: fugise ziua-ntreag\ pe c`mp de team\ s\ nu-l prind\ lupul cel r\u [i s\-l m\n`nce. o armat\ `ntreag\ de iepura[i. tremura de fric\. vine lupul [i m\ m\n`nc\. pe acolo a trecut [i lupul cel fioros. Cum erau ei a[a. Dup\ aproximativ un sfert de ceas s-au pomenit cu un al treilea iepura[ care tremura de fric\ g`ndindu-se la lupul cel r\u. se str`nseser\ pe c`mp c`teva zeci. Varianta B: De grupul celor patru iepura[i frico[i s-a mai lipit un iepura[. vine lupul [i m\ m\n`nc\!”.. absorbi]i de partid\ [i lipsi]i de vigilen]\. apoi `nc\ unul [i tot a[a. g`ndind c\ vine lupul [i `l m\n`nc\. Dup\ plecarea lupului. Cum st\teau ei a[a. 109 . ~ntr-un t`rziu. Nu de frig. c\ci avea bl\ni]\. care i-au `nsp\im`ntat [i mai tare. Varianta A: Fiind patru iepura[i str`n[i laolalt\. Dup\ cinci minute a mai venit un iepura[. P`n\ spre sear\.

acum. Mult s-au bucurat ace[tia v\z`nd a[a o aglomera]ie de iepura[i. pe mai multe voci. G\l\gia lor a atras ni[te v`n\tori. Unii chiar `ncepuser\ s\ c`nte „Cine se teme de lupul cel r\u?”. primii iepura[i veni]i prinseser\ curaj. ~ntre timp. 110 . crez`nd c\ e coad\ la morcovi.Cip Ie[an vedeau aglomera]ie [i se b\gau. chiar tupeu . tr\g`nd la gr\mad\. deci au f\cut mare economie de cartu[e. c\ lupul plecase.

[i-au `nchipuit c\ e ceva serios. C`inele maidanez Rex l-a auzit pe B\iatu l\tr`nd. Amy. auzindu-i pe cei doi cum l\trau a pustiu. Despre opt c`ini l\tr`nd simultan a pustiu se b\nuie[te c\ au un motiv temeinic s\ o fac\.au aderat la cauz\ f\r\ `ntreb\ri. Azor [i L\bu[. a[adar a `nceput s\ latre [i el. Pe cer erau nori [i nu se vedea Luna. pe o str\du]\ dintr-o mahala. Dup\ dou\ ceasuri c`inele B\iatu. care au pus arcanul pe to]i trubadurii . a `ncetat s\ mai latre: f\tase [i `[i lingea puii. ~n toiul nop]ii.[i chiar Pufi]\ \la mic. cu coada str`mb\ .Mersul Trenurilor Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu ~n toiul nop]ii. Locuitorii din mahala.mai pu]in pe c\]eaua B\iatu. care `[i lingea puii `n t\cere. patru c`ini l\trau a pustiu. Patru c`ini care latr\ a pustiu `n aceea[i mahala pot na[te un puternic curent de opinie. tot a pustiu. pe o str\du]\ dintr-o mahala. trezi]i de la l\trat. au chemat hingherii. a[a c\ T\rz\nel. deci au `nceput [i ei s\ latre. prin urmare. 111 . f\r\ s\[i pun\ prea multe `ntreb\ri. tot a pustiu. botezat astfel de baba mioap\ `n curtea c\reia se oplo[ise. c`inele maidanez B\iatu l\tra a pustiu ca `ntr-un c`ntec de pahar despre tramvaie. deci varianta urlatului la Lun\ cade. Bobi]\ . toate cotarlele din mahala au `nceput s\ urle [i ei a pustiu.

care v\ruiau prost. zdr\ng\niser\ la o chitar\ cr\pat\ [i dezacordat\. bordurile. cu tuleie. r\cniser\. noapte care `]i d\dea fiori.. Era o noapte `n care eventualul trec\tor r\t\cit pe aleile cimitirului “Ultima relaxare” ar fi putut z\ri o forfot\ neobi[nuit\.o pip\ din os. Un strigoi burtos (pe timpul vie]ii fusese cu siguran]\ m\car [ef de sec]ie. C`teva morminte mai `ncolo. noapte neagr\. basc\ [i salopet\. Ace[tia b\user\ diazepam cu votc\. `n timpul \sta. ascultaser\ muzic\ la casetofon. se `mb\taser\ 112 . de m`ntuial\. cu lun\ palid\. dac\ nu chiar responsabil cu gestiunea sau administrator de asocia]ie) f\cea gesturi largi din oasele m`inilor. bine`n]eles..Cip Ie[an Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici 1. Poveste edilitar-gospod\reasc\ din cimitirul frunta[ „Ultima relaxare” Era noapte. ni[te fantome chicoteau [i se `nghionteau `n vreme ce [tergeau cu gaz luat de prin felinare inscrip]iile porcoase f\cute cu dou\ nop]i `n urm\ de o ga[c\ de pu[tani satani[ti. de cear\. o stafie stafidit\ [i negricioas\ m\tura frunzele de pe alei oprinduse din c`nd `n c`nd s\ scuipe printre cei doi din]i r\ma[i `n alveole [i s\ trag\ dintr-o pip\ . d`nd indica]ii unor strigoia[i sl\b\nogi [i cam nepricopsi]i.

ridicate spre bezn\ ca ni[te gheare. Luna se ascunsese dup\ nouri. Asta. desigur. dup\ cum spuneam. dac\ n-ar fi citit `n presa local\ anun]ul despre faptul c\ Prim\ria organizeaz\ o nou\ edi]ie a concursului de cur\]enie “Cel mai frumos cimitir din municipiu”. Prin copaci. un motan din cartier. torc`nd [i v`r`ndu-li-se tuturor printre ]urloaie. [i doar c`teva raze `nsp\im`ntate proiectau pe ceriu umbre fantastice. Era noapte: o noapte `nfior\toare. fost\ dirigint\. p\s\rele ciripeau: “Crau-crau!”. ca `n filmele horror. p`n\ c`nd z\ri `n dep\rtare fantoma unui c`ine [i ]`[ni `n stafia unui copac pe care. un sc`r]`it ca de cosciug deschiz`ndu-se. Eventualul trec\tor r\t\cit. ale unor f\pturi sau lucruri de pe alt\ lume. iar doi strigoi c\rau frunzele uscate `ntrun giulgiu.Mersul Trenurilor lemn [i .`nainte s\ li se fac\ r\u [i s\ plece la casele lor sp`nzuraser\ `n mod ritualic. Schele]ei [i schele]ele merg`nd pitice[te ciuguleau din iarb\ h`rtiile [i chi[toacele sub supravegherea sever\ a unei scheletese cu figur\ didactic\ [i ochelari. posibil fost profesor de sport sau maistru instructor. `n care nu toate ies conform planului Un sc`r]`it lugubru sparse lini[tea nop]ii. cu ani `n urm\. 113 . Ceva mai `ncolo c`teva fantome greblau. `n vreme ce v`ntul [uiera n\praznic printre crengile desfrunzite. De groaz\. Poveste de Halloween. s-ar fi `ngrozit [i ar fi fugit c`t colo. o noapte rece. 2. os pe os. Stafia motanului era [i ea prezent\. pe aleile cimitirului “Ultima relaxare”. care flirta vizibil cu un schelet atletic. s-ar fi mirat cu siguran]\ de forfota asta neobi[nuit\. tremur\toare. urmat de cl\mp\nitul unor maxilare desc\rnate. S-ar fi mirat. cineva `l t\iase ilegal [i `l f\cuse lemne de foc.

ca c\tu[ele. Adic\ cantitatea d\ trei sfere rotunde din material metalic fieros [i d\ trei lan]uri metalice d\ fier ca cum era alea d\ legam eu cu d`nsele vaca `n sat la mine. purtau legate la picioare cu lan]uri ruginite ghiulele grele de fier. spre sub p\m`nt). v`rcolacii.Cip Ie[an o noapte ireal\..era ocupat de c`]iva mor]i-vii. o noapte nep\m`ntean\.. b\. moroii [i mor]ii-vii ies `n lume. o noapte str\b\tut\. stafiile. surprin[i de o alt\ patrul\ [i `ntreba]i unde domiciliaz\. la ]ambal cu ei! }ambalul . strigoii.. dup\ cum a]i aflat [i de la televizor. Scri]i [i d\ ce vi le-a]i legat. h\-h\! S\ u[ura]i munca d\ activitate neobosit\ a organelor. `nainte pentru ca s\ deviu ce s`nt acuma. Era noaptea de Halloween. duhurile rele. Stafiile. proasp\t aduse cu duba de patrul\... b\i. spre p\m`nt (mai exact. semne al os`ndei ve[nice ce le fusese h\r\zit\. h\h\! Cristeo. d\ membrele inferioare. `n lin]olii putrede [i murdare. strigoii. pun`nd z\vorul. fantomele. d\ boschetari din \[tia. a[adar au fost s\lta]i pe loc [i b\ga]i `n dub\.adic\ arestul de la subsol . care tr\ie[te p`n canale!”. “Plin\ ]ara.. ace[tia ar\taser\ cu degetul `n jos. din c`nd `n c`nd. .Spune]i. a filosofat majurul. ie[i]i din mormintele lor cu nici trei ceasuri `n urm\. de r\cnete. `mping`nd `n fa]a suspectelor o foaie de h`rtie [i un pix. c`nd f\pturile ~ntunericului. ~n arestul sec]iei de Poli]ie era anima]ie: agentul-[ef Vipu[c\ Romulus lovea `n mas\ cu bulanul din dotare pentru a p\rea mai fioros [i se r\stea la trei stafii firave. 114 . ~n drum spre sec]ie a oprit duba pentru a ridica [i un cet\]ean suspect. m\. recunoa[te]i! striga agentul-[ef Vipu[c\. Scri]i cum a]i efectuat deplasare `n incinta depozitului d\ resturi metalice d\ fier vechi dup\ raza secsei noastre de unde a]i suptstras fraudulos prin infrac]iunea d\ furt fierul metalic vechi g\sit asupra suspec]ilor. care se preg\tea s\ m\n`nce o bucat\ din Lun\.

cu ca[ la gur\ [i f\r\ tuleie pe maxilare. dar i s-a f\cut grea]\ v\z`ndu-i g`tul nesp\lat. care primise leafa [i o beuse. din clopotni]a p\r\sit\. nu?”. Nici alte f\pturi ale ~ntunericului n-au nimerit-o mai bine `n noaptea de Halloween: c`]iva strigoi mai tinerei. adic\ e[ti din \ia care st\ toat\ ziua cu punga d\ v`rcolac la nas. iar vampiri]a. 115 . `n c\utare de s`nge proasp\t. Mai `nt`i a `ncercat s\ mu[te jugulara unui boschetar. s\rmanul vampir a supt din s`ngele cu mare concentra]ie de alcool p`n\ ce a ajuns mort viu de beat. `ntoarce-te! Grinda de sus. nevast\-sa. ca tricourile echipei Dinamo. e pustie f\r\ tine!”. acesta a declarat c\ e v`rcolac. cu care fuseser\ `nmorm`nta]i. doi [mecheri i-au furat craniul [i au tras `n el cu piciorul p`n\ l-au ciobit. Ceilal]i au r\mas f\r\ banii de pe ochi. au nimerit pe teritoriul unei g\[ti de cartier [i au fost b\tu]i fiindc\ n-au avut ]ig\ri [i fiindc\ purtau giulgii albe. {i un biet vampir a pornit-o de capul s\u prin lume. copiii.Mersul Trenurilor Luat la `ntreb\ri peste ochi. unuia dintre ei. [i vampira[ii cei mici. iar c`teva str\zi mai `ncolo a dat peste un cet\]ean adormit. `i adreseaz\ [i pe aceast\ cale rug\mintea: „T\ticule. “Aha. El nu s-a mai `ntors acas\.

c`nd se f\cea coad\ la casierie. Oftatul colectiv de u[urare flutur\ perdelele ca un v`nt: nu. odihneau pe perni]e de catifea un arcan. componente ale unui pistol cu cu tranchilizante [i c`teva mici mulaje de c`ini. a[tept`ndu-se ca de obicei la ceva r\u.pe por]ile c\reia `n ultimele [ase luni p\trunsese un singur c`ine. Dup\ o clip\. o les\ cu zgard\. institu]ia nu se desfiin]eaz\. Popescu `l chema [i pe director. ci dimpotriv\! Se preg\tea o ofensiv\ f\r\ precedent `mpotriva patrupedelor f\r\ st\p`n. priveau cu team\ spre [ef. to]i angaja]ii. Cu excep]ia zilelor de leaf\. diverse rase. 116 . femeia de serviciu Marcela era mul]umit\ de sediul pustiu. dar acestuia angaja]ii nu `i puteau lipi gum\ de mestecat pe coad\. nici trage [uturi `n fund. sediul Centrului de Ecarisaj se umpluse `n timp record. cu multe premii. alb\ la fa]\. proasp\t b\rbieri]i. secretara Anemona intr\ f\r\ s\ mai cioc\neasc\ `n biroul directorului Popescu. pechinezul doamnei Popescu. mai ceva ca la chezin\. `ntr-o vitrin\. Pe hol. fiindc\ se p\stra cur\]enia. Dup\ dou\ ore. la vreo reducere de personal sau chiar la `nchiderea institu]iei . Telefonul secretarei era ro[u [i zb`rn`i pentru prima dat\ de la `nceputul anului. o ofensiv\ cu fonduri europene.Cip Ie[an A[a s-a castrat c\]elul ~n sediul Centrului de Ecarisaj se auzeau troznind din vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard [i miorl\itul motanului Popescu. nevasta [efului.

pe care soacr\-sa nu-l mai bate la cap. el fiind un c`ine bl`nd [i prietenos. ca s\ nu mai fie loc de fraude. au trecut la r`ndul lor prin padoc m\car de zece ori `ntr-un singur ceas. gospodarul [ef a trecut la m\suri drastice. `n curtea Centrului a parcat o dubi]\ de la Bucure[ti. Au vrut apoi s\ sterilizeze o c\]ea prin fierbere. 117 . L\bu[ sau Grivei. angaja]ii Centrului de Ecarisaj `[i num\rau cu satisfac]ie c`[tigurile. via]a lui F\nic\ s-a schimbat `n bine. al]i maidanezi din cartier. un pistol [i o cutie mare de seringi cu ser tranchilizant. din fericire. pistoalele cu tranchilizante au fost `mp\r]ite hingherilor afla]i pe teren. S\pt\m`na urm\toare. directorul Popescu era pe teren [i a intervenit la timp. c`]i `i ie[eau la num\r\toare domnului primar. Rex. Dup\ ce domnul primar anun]ase c\ hingherii vor fi pl\ti]i la num\rul de animale capturate. care tocmai efectuase o vizit\ acolo [i se mira. C`]iva hingheri `ncep\tori au interpretat `n felul lor indica]iile cu sterilizarea. F\nic\ a fost unul dintre ei. care vine de fiecare dat\ c`nd strigi cu]u-cu]u. la prins maidanezi. conform acestora. deci au `nceput s\ frece maidanezii cu spirt. ace[tia l-au prins doar pe dul\ul Pandele de vreo sut\ de ori `n aceea[i zi.Mersul Trenurilor * * * Zilele urm\toare au marcat profund [i ireversibil via]a ora[ului. ~n ziua urm\toare. nu cinci. din care c`]iva angaja]i au desc\rcat l\zi mari de carton. ~ntr-o diminea]\. dintr-o lad\. profit`nd de neaten]ia general\ [i-a luat pentru acas\. anun]`nd c\ de-acum `ncolo nu se mai pl\te[te capturarea. ci doar sterilizarea c`inilor comunitari. iar el a devenit un ginere fericit. `n ]arcuri ar fi trebuit s\ se afle cam un sfert de milion de maidanezi. Asta. La cap\tul primei s\pt\m`ni. p`n\ c`nd un dul\u a sc\pat [i i-a mu[cat. De atunci.

ace[tia au `nceput s\ se plictiseasc\.Cip Ie[an Deoarece vreme de c`teva ceasuri nici un c`ine comunitar n-a trecut prin zona controlat\ de fra]ii gemeni Geo [i Teo. iar c`]iva (`ntotdeauna au existat dezertori. fiindc\ aceasta oricum se repet\: de[i n-au s\pat tran[ee ca pe frontul de vest. din care n-au mai ie[it dec`t ocazional p`n\ la armisti]iu. apoi `n cet\]enii care ie[eau cu cump\r\turi de la complex. din acest motiv. cei prin[i `n lupta cu maidanezii municipali s-au pomenit la un moment dat `ntr-o perioad\ de stagnare. al c\rui nume s-ar putea traduce `n limba noastr\ prin „Patru labe”. al]ii `[i num\rau banii r\ma[i dup\ prima s\pt\m`n\ sau sufereau de mahmureal\. „Vier Pfoten”.. Pe la sf`r[itul lui 1914 `ns\. Ei au r\mas 118 . care i-a stropit cu agheazm\ [i i-a amenin]at cu afurisenia. au dormit ne`ntor[i p`n\ la `ncheierea campaniei. maidanez sau ba. au scos pistoalele [i au `nceput s\ trag\ la ]int\ mai `nt`i `n copaci. osta[ii ambelor tabere s-au apucat de s\pat tran[ee. vreo trei f\ceau injec]ii `n burt\ [i se juraser\ c\ nu se mai apropie `n via]a lor de vreun c`ine. dup\ care s-au jucat de-a duelul. buni tr\g\tori. indiferent de cauz\!) deveniser\ peste noapte simpatizan]i ai unei asocia]ii. cu nemaiv\zute mi[c\ri de trupe. * * * Primul R\zboi Mondial a `nceput `n for]\.. Nu intr\m mai profund `n studiul istoriei.la un moment dat a adus chiar [i un pop\ de cartier. ~n zadar a `ncercat domnul director Popescu s\-i conving\ pe ace[tia din urm\ . Cauzele erau multe: unii dormeau de la tranchilizantele cu care se `mpu[caser\ `n glum\. cu lungi [i obositoare mar[uri. f\c`nd aluzii la denumirea asocia]iei [i la p\c\tosul personaj biblic Onan. cu [arje de cavalerie [i fronturi mutate pe zeci de kilometri `n doar c`teva zile. ambii.

A intrat f\r\ s\ bat\ la u[\ `n biroul directorului Popescu. pre[edintele 119 .hai. Dup\ un ceas. Destinatarii erau mul]i: de la diverse rude din mediul rural. p\r`nd la prima vedere s\ nu se cunoasc\.. pre[edintele ]\rii.un fel de sfor\it de maidanez adormit cu injec]ii tranchilizante. Prin urmare. hingherul Aurel a avut un vis.era coad\ mare. * * * ~n timp ce dormea de la injec]ia cu tranchilizante (`l `mpu[case un coleg).Mersul Trenurilor pe pozi]ii. dac\ se bag\ [i `n cu[ca portarului. cum\tri. situa]ia stagna. hingherul Aurel [i directorul Popescu au ie[it ]in`ndu-se dup\ g`t ca doi fo[ti colegi de banc\ din [coala primar\ [i s-au `ndreptat spre cea mai apropiat\ bodeg\. cumna]i [i mai ales soacre.mai exact. la oficiul po[tal din ora[ . mai ales c\ padocul municipal putea ad\posti maximum zece exemplare canine . venite de la fondurile care luminau ca un far [i a[teptau. care se trezesc `n plin r\zboi c\ religia le interzice s\ pun\ m`na pe pu[c\. doi[pe. care sem\nau leit [i la scrisul de pe etichete sau la sunetele care r\zb\teau din ele .. cam ca sectan]ii \ia. * * * A doua zi de diminea]\. Maidanezii municipali se `nc`rligau `n voie pe sub sc\ri de bloc [i renun]au la pl\cuta ocupa]ie doar pentru a b\ga botul `n saco[ele sau col]ii `n picioarele trec\torilor. S-a trezit brusc [i a plecat la serviciu. p`n\ la primul ministru. ~ntunericul amor]it al stagn\rii era str\puns doar de cele c`teva raze vesele. dup\ cum am mai spus. trimiteau colete identice ca dimensiuni. s\ fie cheltuite. Cet\]eni oarecum diferi]i la `nf\]i[are. secretarul general al ONU. la ghi[eul „Expedi]ii colete” .

`n curtea oficiului po[tal au `nceput s\ vin\ camioane mari. apoi `[i luase concediu. 120 . Numele expeditorilor nu erau chiar at`t de multe: „Dl. Din coletele pe ale c\ror etichete fusese pus\ [tampila „Retur” m`r`iau cu ur\ ni[te patrupede turbate de foame. A doua zi. Ionescu”. `mp\r]ise multe premii. * * * ~ncep`nd din a treia zi.. doar greierii mai sp\rgeau lini[tea nocturn\ a ora[ului.Cip Ie[an Statelor Unite etc.. Domnul primar era bucuros. Nu se mai auzea nici un c`ine url`nd. care se zg`l]`iau p`n\ [i `n timpul sta]ion\rii.

Mersul Trenurilor 121 .

Tat\l acestuia a dorit atunci s\-l bat\ pe domnul Ciozv`rt\. s-a `nt`lnit cu ursul. din nefericire.Cip Ie[an Povestire mic\ despre ni[te mici Familia Ciozv`rt\ a profitat de bl`nde]ea soarelui prim\v\ratic pentru a petrece clipe de neuitat `n p\durea din apropierea localit\]ii lor de ba[tin\. ~ntre timp. de unde vroia s\-[i scoat\ peria de cap. care `l m`nca! 122 . Ursul n-a fost tentat s\ m\n`nce micii. cu platoul de mici `n m`n\. care s-au repezit s\ ia. Mai bine. Juc`ndu-se pe iarb\ de-a dacii [i romanii. iar m`na i s-a umflat [i n-a mai `nc\put `n po[et\. ci doar pe domnul Ciozv`rt\. patru dul\i ciob\ne[ti floco[i [i r\i. c`]iva fra]i jderi [i. `n poieni]\. Micii au fost g\si]i a doua zi. copilul Ciozv`rt\ l-a mu[cat de picior pe un alt copil. lucruri [i mai grave se `nt`mplaser\: pe doamna Ciozv`rt\ a mu[cat-o de deget un b\rz\une. care nu era a[a de condimentat [i pe care l-a considerat b\iat bun. apoi doi bursuci. dar cum fugea el a[a. domnul Ciozv`rt\ a sc\pat de b\taie. Mirosul micilor la gr\tar a atras mai `nt`i invidia vecinilor. cu care se luase la tr`nt\. Domnul Ciozv`rt\ a salvat micii la timp. Din fericire. prea condimenta]i pentru gustul s\u. fiindc\ `n po[et\ `i intrase un c`rc`iac mare. fiindc\ `n acele momente tocmai era ocupat cu ursul. fugind cu ei `n p\dure [i sc\p`nd de urm\ritori.

antiguvernamental: „Sc\derea nivelului de trai cauzat\ de politica dezastruoas\ a primului ministru [i-a pus amprenta pe T`rgul de Fete din acest an: de team\ s\ nu r\m`n\ cu marfa nev`ndut\. mul]umindu-i cu sclipiri de rou\ pentru aportul s\u `n procesul de fotosintez\. semn c\ acesta n-a trecut neobservat. cu poze mari. au dorit s\ achizi]ioneze la gramaj pulpe de fat\. ceaf\. Cei mai mul]i dintre ace[tia. mai mul]i tarabagii au fost nevoi]i s\ ia aminte la posibilit\]ile financiare ale clien]ilor. apele venite de la munte mai luau c`te o gospod\rie. piept de fat\. parfumul teilor se r\sp`ndea prin biosfer\. Pentru a p\stra obiectivitatea. colorate: „O echip\ de inspectori OPC pornit\ s\ controleze T`rgul de Fete a descoperit grave nereguli: multe fete erau 123 . iar tradi]ionalul T`rg de Fete tocmai se deschidea oficial. ciolan [i cap de fat\ pentru r\cituri. spat\. prefer\m s\ reproducem c`teva articole dedicate manifest\rii: * Ziar de opozi]ie. `n sunet de fanfar\ [i `n prezen]a primarului Axinte R\murel. * Tabloid popular [i populist. c\r\bu[ii zumz\iau la joas\ `n\l]ime ca ni[te purcelu[i zbur\tori ai lumii insectelor. Ziarele locale [i chiar unele publica]ii centrale au scris mult despre eveniment.Mersul Trenurilor T`rg de fete Florile priveau spre Soare. dou\. eventual tac`m de fat\ (gheare [i g`turi)”. care nu [i-ar putea permite din salariul mediu pe economie sau din pensie o fat\ `ntreag\ [i la locul ei.

Din fericire. C`teva dintre ele au acceptat s\ pozeze pentru ziarul nostru chiar `n timp ce se cl\teau de detergent: o binevenit\ ocazie de a deveni fotomodele!”. Dup\ ce [i-a achizi]ionat fetele dorite. pro-guvernamental: „C`]iva comercian]i s-au pl`ns c\. * Mic s\pt\m`nal cet\]enesc.”.Cip Ie[an expirate. fuseser\ depozitate `n condi]ii necorespunz\toare. din cauza inunda]iilor. Cet\]eanul P. a plecat cu c\ru]a la T`rgul de Fete s\ v`nd\ un purcel [i s\-[i cumpere `n schimb trei tinere care s\-i fac\ b\tr`ne]ea mai u[oar\. iar peste fetele stricate s-a v\rsat detergent. cu specific infrac]ional: „UITUC.”. prezentau modific\ri ale propriet\]ilor organoleptice.M. `n acest an mai multe firme au comercializat fete chineze[ti 124 . Comercian]ii prin[i cu m`]a-n sac au primit amenzi ustur\toare. f\r\ vlag\ [i cam prost\nace. c`]iva elevi cinsti]i [i buni la `nv\]\tur\ care au g\sit fetele uitate de cet\]eanul ebrietat le-au predat primului om al legii `nt`lnit. iar cele care s-au f\cut au ie[it pipernicite. P. a[a c\ [i-a uitat marfa sub masa bufetului. iar c`teva adresau propuneri ru[inoase trec\torilor. * Ziar central. unde le-a amendat pentru prostitu]ie. galbene.M. * S\pt\m`nal financiar de mare tiraj: „Economia de pia]\ face ca oferta T`rgului de Fete s\ se diversifice cu fiecare edi]ie. Cererea fiind de a[a natur\. a grindinei [i a g`ndacilor de Colorado nu prea s-au f\cut fetele anul \sta. Ei s`nt siguri `ns\ c\ Ministerul Agriculturii `i va ajuta cu fonduri de la buget pentru a recupera m\car o parte din investi]iile f\cute `n `ngr\[\minte naturale. s-a `ntins cam mult s\ bea ad\lma[ul. Acesta le-a dus la sec]ie. iriga]ii [i educa]ie.

conforme cu hot\r`rea Consiliului Local Nr.Mersul Trenurilor cu leduri [i becule]e. *** Articolele de mai sus [i altele de aceea[i teap\ au fost decupate [i lipite pe foile numerotate din caietul studen]esc al domnului primar Axinte R\murel. la repezeal\: „~ntruc`t condi]iile actuale. v`nz\rile la standurile sale nu merg conform estim\rilor. fete contraf\cute pe vapor. nu reprezint\ un cadru viabil [i propice. Rog prin prezenta ca `n baza aceleia[i hot\r`ri.”. de ultim\ genera]ie. 125 . dependin]e [i termopane roz. cu balcon. l`ng\ hainele bune ale primului gospodar. Reprezentantul pentru Rom=nia al unui mare concern multina]ional ne-a declarat c\. deoarece rom=nii `nc\ nu au bani s\-[i permit\ fete noi. 27/94206. femei `ntre dou\ v`rste. Ni[te t\ietori de lemne afla]i `nt`mpl\tor `n trecere pe acolo lau cobor`t pe domnul primar din copac cu tot cu creanga pe care c`nta [i au chemat ambulan]a. ci prefer\ m`na a doua. re[apate. v\duva mea s\ primeasc\ 4 (patru milioane) hectare gr\din\ legume `n spa]iu intravilan extraterestru ultracentral. Pe prima pagin\ fusese scris cu pixul. am onoarea s\ prezint aleg\torilor mei cele mai alese ur\ri cu ocazia Sfintelor S\rb\tori precum [i demisia mea definitiv\ din toate func]iile de]inute sau nu.”. ba chiar [i c`teva babe b\tr`ne care [tiu rostul la p`ine. `mp\turite cu grij\. dotate cu perni]e mari [i Euro-IV. din p\cate. caiet g\sit pe malul unei b\l]i ad`nci.

Cip Ie[an 126 .

po[ta[ul `i b\tu la u[\. Nu a[tepta s\-i aduc\ po[ta[ul Gic\ altceva. apoi `ncepu din nou s\ a[tepte pensia. de la banc\. iar diminea]a se trezi vioi. De[i avea b\t\turi [i era surd. Totu[i. cu multe timbre colorate. s\-i dea un plic mare. De data asta. a[teptarea parc\ nu mai era a[a pl\cut\. Scrisoarea respectiv\. B\tr`nul a[ez\ plicul pe noptier\. a]ipi `ntr-un t`rziu [i. dup\ ce `n prima jum\tate de noapte nu-l vis\ nici o clip\ pe po[ta[ cum vine [i-i aduce pensia. l`ng\ paharul cu din]ii.Mersul Trenurilor A[tept`ndu-l pe po[ta[ Un b\tr`n a[tepta pensia. ci doar pensia. `l anun]a c\ are de ridicat un milion de dolari [i ceva. b\tr`nul `n]elese adev\rul din plic [i l\crim\: bogatul s\u str\bunic din America murise. l\s`ndu-l mo[tenitor. se trezi [i rupse plicul `n buc\]i. factorul po[tal Gic\ i se ar\t\ `n vis cu tot cu [apc\ [i tolb\. cu treizeci de zile `nainte de pensie. a[tept`nd pensia! 127 . Apoi dormi minunat.

vis`nd o lume minunat\. Omul este un animal. `mp\rate!” la `ntrebarea “Tu e[ti Mircea?”.. frate cu rom=nul La prima vedere.. Somnul `ngra[\. tot g\sim sumedenie de exemple. dar plin\ de [oricei [i motocei. s\-i arate ceva frumos. s\-i aleag\ pe ei. poftindu-l s\ vin\ p`n\ la ei. `n anul 106. cel care a r\spuns “Da. Va avea cu 100 de grame mai mult. f\r\ c`ini. fiindc\ vor munci pentru bun\starea ]\rii. ~n 1437. aruncat\ cu arogan]\ de `nsp\im`nt\torul Baiazid. mai mul]i oameni politici rom=ni au spus electoratului. * * * 128 . Pisica doarme `n continuare. Se spune c\ p\c\leala a fost sor\ cu rom=nul `nc\ din cele mai vechi timpuri. Pune]i pe mas\ un c`rnat (100 de grame) [i ie[i]i din odaie. De pild\. iar prin 1462. Vlad }epe[ p\c\le[te mai mul]i turci. {i el se pricepe la p\c\lit. Reveni]i dup\ cinci minute. Rom=nul este om. ~n ultimii ani. fiind luat\ de elevi drept bun\: din c`te se pare. ar fi fost paharnicul B\rdac\ {trulea. O p\c\leal\ celebr\ figureaz\ [i `n programa [colar\. s\ vad\ ce m\iestrit a fost lucrat covorul. pisica pare c\ doarme. Decebal l-a p\c\lit pe Traian t\indu-[i singur capul. aflat `n stare de ebrietate [i pus pe [otii fiind. dup\ cum se poate vedea [i pe Column\. C`nt\ri]i din nou pisica. C`rnatul a disp\rut.Cip Ie[an P\cal\. dar nu chiar `n halul \sta! Animalele [tiu s\ p\c\leasc\. Dac\ ar fi s\ o lu\m doar de la genez\ `ncoace. ]\ranii aduna]i la Bob`lna `l p\c\lesc pe grof. zic`ndu-le s\ se aplece pu]in. C`nt\ri]i pisica. cu diverse ocazii.

* * * 129 . se degajeaz\ carosabilul.Mersul Trenurilor Minciuna face parte din natur\. lucioase [i viu colorate `[i g\sesc. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. pitoresc. prin pliante frumoase. c`nd au conceput costumele de camuflaj. respectivii bolovani `[i dau drumul s\ cad\ pe [osea. astfel. locul ideal pentru petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil. viu colorate. a echipelor de interven]ie care au muncit non-stop. pitoresc. cum se spune pe la televizor. lucioase [i viu colorate spun oamenilor “Hotelul sau restaurantul nostru. ~n plus. Exist\ bolovani care de-abia a[teapt\ s\ se reia circula]ia pe Valea Oltului. unde ve]i putea gusta tradi]ionala tochitur\!”. Insectele [i turi[tii care cred `n chestiile frumoase. * * * Pe l`ng\ animale [i vegetale mint [i mineralele. precum [i politicienii care `[i schimb\ culoarea dup\ rezultatele alegerilor. de[i ar putea s\ par\ greu de crezut la prima vedere. te minte c\ e verde de la mama lui. Dup\ ce se termin\ treaba. De la el s-au inspirat militarii. Cameleonul. De la ele s-au inspirat unii care lucreaz\ `n turism [i care. dar se face ro[u. pline de sucuri dulci. de parc\ ar spune insectelor “Corola noastr\. iar malul de-abia a[teapt\ s\ se surpe cu tot cu turi[ti [i cu aparatele lor de fotografiat. dup\ eforturi supraomene[ti din partea drumarilor. unde ve]i putea gusta tradi]ionalul polen!”. poate a]i remarcat [i dumneavoastr\ c\ locurile de unde se aude cel mai bine ecoul s`nt exact pe buza pr\pastiei. de exemplu. lucioase. pepit sau galben dac\ e nevoie. Plantele mint [i ele: cele carnivore s`nt frumoase. iar drumarii `[i str`ng sculele [i pleac\. sf`r[itul.

~n seara aceleia[i zile. F\nic\ [i Mitic\. Domnul doctor Plasture a fost `ntrebat [i de al treilea pacient “A reu[it opera]ia? Ce mi s-a `nt`mplat?”. s-a st`rnit panic\. Trupele speciale au cercetat [coala vreme de cinci ore. dar n-au g\sit nici o bomb\. [i-a lipit barb\ [i must\]i din vat\. Recolta!”. Istoria p\c\lelilor. vecinul ciobanului [i-a p\c\lit soacra. Dup\ ce i-a oferit primul ajutor lui Mitic\. Electricienii [colii.Cip Ie[an Istoria despre care pomeneam mai sus continu\ s\ se scrie sub ochii no[tri. `[i p\c\lise colegii din galeria “Av`ntului”. {ugub\]ul cadru sanitar. auzind c\ ursul morm\ia din nou pe la geamuri. Desigur. repar`nd ma[ina de sp\lat a unei doamne din cartier. a[adar strig\tele sale de disperare au fost interpretate oarecum gre[it de localnici. spun`ndu-i c\ transplantul de creier a reu[it pe deplin. F\nic\ l-a p\c\lit pe Mitic\. fiule! S\ m\ prezint: eu s`nt Sf`ntul Petru!”. zic`ndu-i s\ ias\ pu]in p`n\ la porti]\. strig`nd “Hai. spun`ndu-i “Bine ai venit. domnul doctor Anatol Plasture a profitat de c`teva clipe libere pentru a-[i p\c\li un alt pacient. C`nd a fugit afar\ din laborator. iar profesorii [i elevii au fost evacua]i. pus pe [otii.. elev `n clasa a VII-a D. a[a c\ poate s\ apuce firele cu m`na. de asemenea: De 1 Aprilie. unul dintre pirotehni[ti [i-a aprins o ]igar\. a luat o leg\tur\ de chei `n m`n\ [i s-a aplecat deasupra patului. spun`ndu-i c\ a scos ma[ina din priz\. micu]ul Viorel T`ndal\. iar ghinionul s\u fusese c\ lupul a venit la st`n\ tocmai de 1 aprilie. A anun]at telefonic c\ `n [coal\ se afl\ o bomb\. au sc\pat de explozie fiindc\ tocmai f\ceau un ciubuc `n timpul programului. c\ o strig\ cum\tra. ostenit. Bietul om era de meserie cioban. 130 . Pacientul era tocmai cel care. profesoara de chimie a uitat deschise robinetele de gaz. `n timpul meciului de fotbal dintre “Av`ntul” [i “Recolta”. tem`ndu-se de teza la matematic\.. a tras o p\c\leal\.

P`n\ la urm\. ocupat de biciclete. dormea. arunc`nd cu papucii `n cei care tr\geau de el. frigidere vechi. Nea T\nas\. t`r`t pe sc\ri [i `mbr`ncit cu piciorul `n fund. deci a f\cut scandal.Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci .Me[tere cu aia-n cre[tere. obi[nuit cu parfumul meseriei. s-a spart ]eava de rahat! Strig\tul unei vecine c\tre so]ul s\u m-a trezit din somn. care `n pijama. un somn b`ntuit de co[maruri despre r`urile de pucioas\ puturoas\ ale Iadului. mirosul trecuse frontiera dintre somn [i veghe. * * * La etajul patru domiciliaz\ dom’ Gic\. ca un degust\tor de vinuri rare. me[ter instalator specializat `n closete. apoi s-a `ntors: 131 . dovedind c\ visele pot deveni realitate pentru oamenii cutez\tori. B\nuiesc c\ [i ceilal]i vecini visaser\ cam la fel: c`nd am deschis u[a. s-a pomenit pe holul comun de la subsol. care `n izmene sau chilo]i. administratorul. Pu]ea `n continuare. a ordonat: . sari din pat. ei erau deja pe hol. Nu s-a dat trezit (venise acas\ t`rziu [i cherchelit dup\ un ciubuc).Vasilic\. a f\cut “Hmmm!”... te a[teapt\ meseria! Bag\ mare! Me[terul mahmur dom’ Gic\ a inspirat de dou\ ori. s\niu]e [i multe borcane goale.

Pe m\sur\ ce coboram. *** Treptele spre subsol p\reau f\r\ sf`r[it. iar c`nd am privit 132 .Cip Ie[an . dup\ ce fusese pocnit cu borcanul. aflat pe undeva. S-a cr\pat [i curge. repar\ tot ce se stric\! E me[ter! Me[ter bun! De[i de la subsol pu]ea `n continuare. iar privirile lor binevoitoare sugerau c\ m-ar prinde imediat dac\ a[ fugi. s\ nu dau cu capul. Stalactite [i stalagmite se aflau cu miile. prin bezna din fa]\. mai multe ca de obicei.Stima]i locatari. Apoi. vi-l prezint pe cum\trul meu. locatarii s-au culcat la loc. M\ duc s\ dorm. Am cobor`t. Am b\nuit c\ nu e de la pasta de din]i. iar o vecin\ mai miloas\ [i-a [ters iute o lacrim\ din col]ul ochiului drept. Coboram `n `ntuneric. Mitic\! Mitic\. Cu primele raze de soare s-a ivit [i vecinul T\m\d\u. . posed`nd basc\ [i geant\ de scule. dar to]i s-au bucurat chiar [i dup\ plecarea ambulan]ei. s-a ar\tat o gean\ de lumin\. Chema]i pe cineva. Dup\ multe minute. v\ reclam! Nu se [tie cine a aruncat din `ntuneric cu un borcan `n dom’ Gic\. urm`nd sunetul pa[ilor lui Mitic\. mai multe chiar dec`t celebrele trepte din Pa[cani. `ntors din ora[ cu un domn burtos. Mi-a venit greu s\ refuz: b\rba]ii blocului f\cuser\ cerc `n jurul meu. a[a am observat la timp o stalactit\ lung\ [i m-am ferit. av`nd `n minte imaginea vecinului Gic\ pe targ\. }eava de rahat e.~mi trebuie un b\iat t`n\r [i voinic s\ m\ ajute! Ceilal]i au r\suflat u[ura]i. Dac\ face]i g\l\gie. am remarcat c\ bunul me[ter Mitic\ tr\znea a sec\ric\.A[a e. pe orbe[te. sughi]\ el. lumina devenea tot mai puternic\. Specialistul Mitic\ a venit la mine: . eu mi-am terminat orele de program [i nu-mi iau de lucru acas\. la fel ca vecinul T\m\d\u. De la subsol se auzeau mu[te b`z`ind vesele.

dar. care at`rna]i cu capul `n jos. a unor oameni: “Caesar plus Bvrebista”. un desen st`ngaci reprezent`nd hominizi p\ro[i care fug\reau un mamut arunc`nd spre el suli]e cu v`rf de silex. Un geolog ar fi remarcat pe pere]i. Ceva mai `ncolo.. C`teva schelete at`rnau de tavan. prinse `n lan]uri ruginite. l-am apropiat de ochi [i l-am frecat cu m`neca. ni[te urme de t\lpi care urcau [i inscrip]ia cu vopsea verde “Jos Iliescu!”. L-am luat. c`teva hieroglife egiptene care povesteau anecdote din via]a lui Ramses. f\cut\ din materie . Eu remarcam doar picturile rupestre.Mersul Trenurilor tavanul aflat la zeci de metri deasupra. st\p`ne? Ce dorin]\ ai? Spune. “Traianvs plus Decebalvs per Scorilo” etc. O lumin\ orbitoare invad\ subteranul. am mai apucat s\-l aud pe duh `ntreb`nd: “Mul]umit. printre urmele mai multor m`ini late. ca ]\ranii la 1907 ori la colectivizare. b`te [i topoare `n m`ini. st\p`ne. unor popoare. s\-mi trag una!”. ni[te inscrip]ii m\rturiseau t\cut despre trecerea unor civiliza]ii. C\z`nd. ~n st`nga. `n straturile sedimentare depuse. care f`lf`ind. cu siguran]\. trei coloane cu capiteluri corintice. o scar\ a lui Iacov. a[a cum cu siguran]\ a]i fi f\cut [i dumneavoastr\.. fusese reprezentat\ o v`n\toare de stegozauri (sau brontozauri?). nici cu spiritul nu st\tea prea bine: “M-ai chemat. Pe l`ng\ mine trecu din sens opus un p`lc de mineri cu b\rbile p`n\ la p\m`nt. Mai `nt`i. “B\i. cu degetul mare de-abia opozabil. ~n clipa urm\toare mi-am tras singur una peste nas. cu pumnul. am exclamat. 133 . st\p`ne?”. urme brune de palme cu degete boante. succesiunea epocilor. Apoi. un [ir de cuneiforme [i un afi[ electoral scorojit. dup\ z`mbetul t`mp. Pe unul dintre degetele desc\rnate sclipea un inel. mir`ndu-m\. ~n dreapta. apoi `n fa]\ ap\ru o creatur\ ce nu era. cu l\mpa[e. [i ]i-o voi `ndeplini!”. am v\zut sute de lilieci (sau poate pterodactili).

locatarii au aflat c\ me[terul Mitic\ nu reparase ]eava. c\ s-a reparat! Halal b\rbat.Ai le[inat. bre. scoal\. 134 . Din fericire.Cip Ie[an *** Mutra tembel\ a duhului. s\ nu reziste la miros! Se vede c\ la matale `n cas\ ai timp de cur\]enie! Dup\ c`teva zile. ci o `nfundase cu sticla goal\ de sec\ric\. aplecat\ deasupra mea. vecine? C\ am v\zut cum ai dus m`na la nas [i te-ai scurs pe trepte p`n\ peste damigenele lui dom’ Stamate! Hai. s-a transformat treptat `n mutra tembel\ a colocatarului Matache. c`nd aceasta a cedat. care `mi f\cea v`nt cu un ziar. eram plecat `n concediu. .

Mersul Trenurilor 135 .

iar ]\ranul a `njurat ur`t de buletinele meteo [i a dat bani pe `nc\ o slujb\. ~n s\pt\m`na urm\toare seceta a continuat s\ p`rjoleasc\ p\m`ntul. El avea un hectar de p\m`nt uscat. a angajat cu ora o echip\ de paparude care s\ presteze servicii de adus ploaie. Popa Pafnutie [i-a notat cu pixul `n palm\. s\ nu uite. deasupra hectarului omului nostru.tot ocupat. tr\ia un ]\ran. iar popa punea chitan]ele `n sertar [i uita de ele.a g\sit teancul de chitan]e (27 la num\r) [i l-a luat la rost pe pop\: “Vai. a oficiat la r`nd. V\z`nd c\ nu merge [i nu merge cu aplicarea tehnologiilor moderne `n agricultur\. dar tot nimic nu se alegea de muncu[oara lui. Bietul gospodar a `ncercat s\ `ngra[e p\m`ntul at`t natural. b\rbate. luat cu treburile. c`nd preoteasa . `ntr-un sat. La fel s-a `nt`mplat [i `n lunile care au urmat: gospodarul pl\tea la pop\. iar a doua zi. una dup\ alta. inadecvat practic\rii unei agriculturi intensive. trei botezuri [i o sfin]ire de birou parlamentar. a luat banii. a investit bani.care f\cea curat prin cas\ sau c\uta bani prin sertare. r\bdare [i talent `ntr-un sistem de irigare.Cip Ie[an Ap\ de ploaie Cic\. c`t [i chimic. etc!”. `nc\ de la prima or\. Popa Pafnutie a t\iat o nou\ chitan]\ [i a uitat din nou . cu dou\ nun]i. nu se [tie exact . plus TVA. 27 de slujbe pentru ploaie pe tarlaua ]\ranului din poveste. La pr`nz. nisipos-s\r\turos [i `n pant\. Popa Pafnutie. a apelat la mijloacele tradi]ionale. P`n\ `ntr-o zi. a t\iat chitan]a [i a uitat de slujb\. A achitat la popa Pafnutie contravaloarea unei slujbe pentru ploaie. nori negri 136 . b\rbate.

A doua zi. fiindc\ mai avea de pl\tit un rest la pop\. ie[ise ceva cu virgul\ din cauza raportului euro-dolar. pompierii [i scafandrii `nc\ `l mai c\utau cu c\ngile prin ap\ pe gospodar. c`nd toat\ ploaia celor 27 de slujbe se ispr\vise.Mersul Trenurilor st\teau `ngr\m\di]i [i se preg\teau s\ se ia la b\taie. 137 .

raketul basarabean. astfel. indiferent de domeniu. Nu exist\ rom=n s\ nu fi auzit de balada Miori]ei. acela[i ciob\na[ rom=n. reprezentat stilizat sub form\ de trepied .mai ceva ca. c`nd era mic. `n care se sprijin\: pot m\rturisi despre asta nenum\rate turiste str\ine. Gerovitalul. haide]i s\-i vedem. primar sau parlamentar n-a sus]inut vreodat\.2005 138 . a[adar selec]ia celor care ne (*) Vezi volumul "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani" de acela[i autor. avem nevoie de speciali[ti selecta]i riguros `n urma unor examene dure. via]a locuitorilor din spa]iul mioritic a fost afectat\ direct sau indirect de transhuman]\. l-a transformat `ntr-un specialist capabil s\ detroneze instalatorul polonez. de-a lungul milenarei sale istorii. un adev\rat ambasador al patriei noastre. care ne-au vizitat ]ara `n c\utare de inedit [i de pl\ceri simple.. ~n ultima vreme. Editura Polirom . a[a cum nici un pre[edinte. rurale. ministru.. teroristul fundamentalist islamic sau umbrela bulgar\. s\ nu fi m`ncat ca[ sau pastram\ de oaie. e solicitat [i pe pia]a extern\ . El devine. copii”. „Mieii zburd\ pe c`mpii.fiindc\ are [i b`t\. odinioar\. De milenii. marc\ `nc\ ne`nregistrat\. s\ nu fi purtat c\ciul\ sau cojoc ori s\ nu fi c`ntat. Ciob\na[ul rom=n a devenit un brand de ]ar\.Cip Ie[an Examen de ciob\nit european Pomenisem mai demult despre importan]a competen]ei [i despre faptul c\. P`n\ [i groparii de la cimitirul “Odihna” (*) au fost obliga]i s\ sus]in\ probe de aptitudini. Apropierea dintre ciob\na[ul rom=n [i oaie.

cu sau f\r\ degete. frunz\ sau caval a unei melodii la alegere din repertoriul ciob\nesc rom=nesc [i interna]ional. tunde oaia [i berbecu’”.Mersul Trenurilor vor reprezenta pe p\[unile Europei va fi mai dur\ dec`t cea de la Eurovision. “Lupu’ la st`n\\\!” sau “Haida. influen]e externe. cu laturile AB [i AC egale. Probe de aptitudini (test eliminatoriu): * Tuns-vitez\. [tiind c\ se deplaseaz\ pe bisectoarea unghiului BAC. la punct fix. b\rbierit berbec. Glad [i Menumorut: diferen]e de proces tehnologic. * Interpretarea din tilinc\. Variante de pe bilete: “U\\\\i!”. S\ se afle ce distan]\ a parcurs berbecul B din rasa merinos dup\ 4 zile. s\ se calculeze energia 139 . * Strig\turi ciob\ne[ti din b\tr`ni. nea Alecu. c\rare pe mijloc. breton simplu. vopsit oaie `n culori de sezon etc. * 150 de oi pasc `n 10 zile iarba de pe o suprafa]\ S `n form\ de triunghi isoscel ABC. Cunosc`nd coeficientul de frecare miu dintre turm\ [i suprafa]a pantei. precum [i traducerile acestora `n trei limbi de larg\ circula]ie interna]ional\. * Aruncarea cu b`ta dup\ c`ine. [i [uieratul ca la strung\. descoperiri arheologice. * O turm\ cu masa M coboar\ de la munte cu un batal frumos `n frunte [i trei c`ini ciob\ne[ti neomologa]i pe o pant\ de unghi alfa. iar densitatea ierbii r\m`ne constant\. bucium. Pentru a se evita fraudele. pe durata piesei “Nea Alecu. pe biletele de examen au fost trecute mai multe subiecte: tuns plastic. tunsoare modern\ cu perciuni. de exemplu. permanent la rece. solz de pe[te. b\i Costic\!”. Probe scrise: * Ob]inerea ca[ului [i zerului `n cnezatele lui Gelu. Un prim examen de ciob\nit european a avut loc deja. haida.

Acutizarea luptei de clas\ dintre ciob\na[i. num\r de c`ini etc. * Stoarcerea br`nzei asistat\ pe calculator (simulare `n condi]ii de `ntuneric.Cip Ie[an cinetic\ a turmei la baza planului `nclinat de lungime l. cauzat\ de diferen]ele de avere. 140 . pozi]ie social\. * Atitudinea ciob\na[ului moldovean `n fa]a mor]ii [i alegoria moarte-nunt\. Eros `n rela]ia dintre ciob\na[ [i oi]a b`rsan\. be]ie [i stress). v`nt. frig.

r\sucirea sau ruperea cozii animalelor. lovite cu picioarele. at`rnate de cap. Cine va avea curiozitatea s\ citeasc\ aceste norme va afla c\. iat\ ce am descoperit: * Gospodarul Silvestru Paraipan a rupt pisica-n dou\.. c\ a 141 . coad\ sau p\r”. Rom=nii care posed\ pe l`ng\ cas\ animale domestice s`nt nevoi]i s\ respecte anumite norme europene. salarii mari [i chefuri pe p\tur\. c\ [i-a pus boii `n c`rd cu dracul [i i-a scos f\r\ coarne.. `n spirit european. * Domnul primar Ieremia P\tur\ este acuzat de ni[te cons\teni c\ a legat boul de coarne [i omul de semn\tur\. „nu mai s`nt permise strivirea. Silvestru `i urase cu doi ani `n urm\ s\-i moar\ capra. s\ asigure bun\starea animalelor. iar animalele nu vor mai putea fi `mpinse. apoi a aruncat m`]a moart\ `n curtea vecinului Pamfil Epure. coarne. Din pur\ curiozitate am `ncercat s\ afl\m cum respect\ cresc\torii no[tri deveni]i dintr-o dat\ europeni normele de bun\stare a dobitoacelor din gospod\rie.Mersul Trenurilor Ve[ti bune pentru animale Intrarea `n Uniunea European\ nu `nseamn\ doar veselie. ea impune [i sacrificii. c\ a dat c`inelui s\ ling\ sare [i s\ m\n`nce mere p\dure]e. “Norme de bun\stare a animalelor” se numesc ele [i s`nt menite. dup\ cum le arat\ numele. picioare. la iarb\ verde. `nvine]ite. apoi c\ a f\cut din cal m\gar [i din ]`n]ar arm\sar. Acestuia. * Printr-o scrisoare anonim\ isc\lit\ de locatarii blocului PI-6 am fost informa]i c\ domnul Paul Viezure de la etajul trei a `ncercat s\ fac\ sit\ de m\tase din coada c`inelui Pufi]\ al doamnei Georgescu de la parter.

c\ a umblat cu cioara vopsit\ [i a luat dou\ piei de pe un bou. 142 .Cip Ie[an v`ndut pielea ursului din p\dure. c\ a urcat scroafa `n copac [i multe altele asemenea r\ut\]i. “La c\]eaua le[inat\” sau “La c\]eaua sp`nzurat\”. * ~n fine. purtate de diverse bodegi. c\ s-a aruncat `n gura lupului (pe care `l `mbr\case `n prealabil `n piele de oaie!). c\ a fost prins cu m`]a `n sac (s\rmanul patruped risc`nd astfel s\ se sufoce). motiv`nd c\ din pensie nu-[i permite central\ de apartament [i termopane. care ne fac s\ credem c\ dl. braserii [i bufete din diverse zone ale patriei noastre. Ieremia P\tur\ nu este tocmai un prieten european al necuv`nt\toarelor. mai mul]i pensionari [i bugetari rom=ni tr\geau m`]a de coad\. “La m`]a beat\”. c\ a luat partea leului. c\ a pus clopo]ei pisicii ca s\ nu mai prind\ [oareci. * ~ntr-una din zilele trecute. r\m`n multe `ntreb\ri privind originea numelor “La motanul cherchelit”. iar b\tr`nul Hagi Tudose a fost surprins pe c`nd `ncerca s\ taie coada pisicii.

Mersul Trenurilor 143 .

Se opri s\ chibzuiasc\. bag\ chestii noi! Gata. OK. “Deci. ie[i mai repede. ei s-au apucat s\-[i `nal]e case. a g\sit u[a tr`ntit\ de perete. “Da. capra.. treburile astea intraser\ `n rutin\. cei trei iezi transforma]i `n cei trei purcelu[i `[i construiau case. care b\user\ ca porcii.. sigur. ave]i grij\. Nu era prima dat\ c`nd capra `[i l\sa iezii singuri acas\. “Deci. C`nd s-a `ntors capra de la cump\r\turi. “M\i. `n care s\ se ad\posteasc\ de lup. Ambele se terminau prost pentru el.. capra uitase `n c\mar\ o damigean\ cu vin..”. Lupul nu [tia ce s\ mai cread\. {i capra plec\.. m\muc\. ~ntre timp. m\muc\. nu deschide]i dec`t dac\ v\ c`nt c`ntecul \la. dup\ cum spuneam.”. “Da. cu trei iezi cucuie]i.. apoi reciti ambele pove[ti.. cu cei trei purcelu[i.... [tim problema”. eu ies”. dar trei iezi cucuie]i care s\ se transforme `n trei purcelu[i nu mai v\zuse. tiva. a[a c\ lu\ o decizie.Cip Ie[an Capra cu trei purcelu[i Pe cei trei iezi. ~n\untru nu era nimeni: cei trei iezi. nu v\ juca]i la foc. Realiz`nd c\ au ajuns `n cu totul alt\ poveste.. se transformaser\ `n cei trei purcelu[i. hai. mama lor. cei trei iezi s-au `mb\tat. fiind un lup trecut de prima tinere]e: prinsese colectivizarea. V\zuse multe p`n\ acum. ai t\iat-o?”. De data aceasta.. cea a caprei cu trei iezi [i aia. De curiozitate.. iezilor. v\zuse fo[ti activi[ti de partid transform`ndu-se `n vajnici parlamentari cu idei europene. ca `n 144 . “Da. nu te repeta. cunoa[tem... sigur. m\muc\. [ti]i. la gaze. c\ ne ]ii `n curent [i se duce c\ldura”. i-a l\sat singuri acas\.. u[a mamii descuie]i. mai schimb\ [i tu caseta. revolu]ia. [tim.

o c\su]\ de vacan]\ cochet\. 145 . iar al treilea. mai gospodar. cu termopane. la `nt`lnirea cu Scufi]a Ro[ie. din c\r\mid\ [i beton.Mersul Trenurilor poveste: primul. ei s-au pomenit `n vizit\ nu cu lupul. care i-au s\ltat [i i-au dus cu duba. o caban\ din lemne. Se pare c\. din paie. al doilea. ci cu procurorii [i masca]ii. transforma]i `n purcelu[i. dup\ care a gr\bit spre p\dure. Dup\ pu]in\ vreme. Lupul a fost cel care i-a denun]at. cei trei iezi [i-au construit casele din bani publici. `n sta]iune.

[i to]i vedeau ro[u `n fa]a ochilor. `n fa]a palatului. a fost semaforizat\. pe ro[u. 146 . cele mai multe chiar interzise. aproape toate erau verzi. c\ile deschise. din pia]a mare. dup\ cum se [tie. a[a c\ situa]ia stagna. cum s-ar spune. iar lucrurile evoluau. fiindc\ verdele. Totul a fost bine. ~n ]ara ~mp\ratului Verde.Cip Ie[an Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ~n ]ara ~mp\ratului Ro[u toate erau. verde [i frumos `n ]ara ~mp\ratului Verde p`n\ `n ziua `n care cea mai mare intersec]ie. e o culoare care sugereaz\ libertatea.

nu s-a mai g`ndit la ciob\na[. cine-a cunoscut m`ndru ciob\nel. Cum lipsea ciob\na[ul moldovean de-acas\. burtos [i chel. Doamna avea asupra ei baltagul. vezi c\ nevast\-ta vine pe Poteca Bradului!” etc. ba colo. nici colo. au pus-o la pro]ap [i au m`ncat-o tot `naintea lupului. Ea nu [tia c\ so]ul ei avea o oi]\ n\zdr\van\ [i b`rsan\. Aceasta st\tea de [ase [i `i spunea “B\i. lupul cel r\u o p`ndea. talentat oier cu fluier de fier. 147 . ci la substan]iala recompens\. de d`nsul mi-e dor etc [i ofer substan]ial\ recompens\!”. ba colo. iar p\rerile medicilor legi[ti [i ale autopsierilor despre starea ciob\na[ului moldovean coincid. ~l g\sea ba prin c`rciumi. La un moment dat. ba pe la vreo strung\. pe ciob\na[ul moldovean. c\ut`nd un telefon. ciob\na[ul vr`ncean [i cel ungurean au v\zut-o [i au prinso `naintea lupului. Oaia. Vitoria. `ntr-un local. Din nefericire. Din cauza Miori]ei. Vitoria nu [i-a mai g\sit b\rbatul. minunat b\rbat (c`nd nu este beat!). un fel de cincizeci de neveste `ntr-una singur\. pe [est. ascuns `n bosche]i.Mersul Trenurilor Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei Ciob\na[ul moldovean avea o nevast\ cic\litoare. A doua zi a fugit din saivan. punea m`na pe baltag [i pleca s\[i adune so]ul de pe drumuri. deci a dat anun] `n pres\: “Cine mi-a v\zut. cum Vitoria `[i lua copilul [i c`inele. Vitoria nu [i-a mai g\sit so]ul. mulg`nd oile. miori]a. au t\iat-o. c`nd a citit anun]ul. talentat p\stor. care vorbea. Din fericire. Ciob\na[ul moldovean s-a `nt`lnit cu Vitoria mai t`rziu. care nu era nici colo. chefuind cu l\utari. mic.

Ia. ciubucuri [i mici `nv`rteli. s\ nu se r\stoarne! spuse Manole femeii. A muncit p`n\ seara. me[terul a `nceput s\ `nve]e din gre[eli: a aflat cum s\ nu sparg\ geamurile c`nd d\ cu trafaletul. De]in`nd tainele vie]ii [i ale meseriei. Treptat. s\ aib\ m\car un zid c`t de mic de ar\tat beneficiarului. f\. catastrof\: ce ziua lucrase.. ~ntre timp. noaptea se surpase! ~ntre timp. `ncep`nd s\ cl\deasc\ repede-repede. de[i `n [coala de mai[tri `i umblase mintea doar la distrac]ii. Dup\ ce a `nv\]at toate astea. s\ nu dea foc mobilei c`nd pune faian]\ sau s\ nu-[i scape cheia francez\ peste degete c`nd `[i coase un nasture.Cip Ie[an Balada Me[terului Manole Manole era me[ter. discoteci. panaram\. nevast\-sa Ana `i f\cea de m`ncare. b\utur\ cu b\ie]ii. O idee `ncol]i `n mintea me[terului: . dezastru. N-are rost s\ pomenim despre cum a schimbat Manole oberteilul doamnei. o `mpachetase `ntr-un suferta[ [i venise cu ea la [antier. la [antier. Manole [i-a deschis SRL de construc]ii [i a c`[tigat licita]ia pentru o vil\ `ntr-un nou cartier select. nici despre vecinii de jos.. Se dusese deja vestea c\ `n cartier locuie[te un me[ter cu acte. ~ntr-a cincea era tot mahmur [i s-a pomenit la u[\ cu o vecin\ care avea nevoie s\-i schimbe un oberteil. Ana. apoi sa culcat. nevast\-sa. terminase de f\cut m`ncarea. C`nd s-a v\zut cu patalama la m`n\ a chefuit trei zile. cum s\ nu crape gresia c`nd schimb\ vreo siguran]\. 148 . [i ]ine de-aici peretele. inunda]i. Manole a considerat c\ st\p`ne[te tainele vie]ii [i ale meseriei. A doua zi de diminea]\.

Fiind o loaz\. ~n prima noapte. `[i cump\r\ o vil\ `ntr-un nou cartier select. m\ mai ]ii mult a[a? Mi-au amor]it m`inile!”. deci rupse contractul [i chem\ alt\ firm\ s\ continue lucrarea. to]i patronii se fereau de el ca de grip\. Dup\ pu]in timp. nu [tia s\ fac\ nimic. 149 . me[terul cu acte realiz\ eviden]a: nu era bun de nimic.Mersul Trenurilor Beneficiarul nu era prost. pe c`nd chicotea [i se h`rjonea `n pat cu amanta. alese cariera politic\. b\rbate. `n care avu mare succes. iar Manole plec\ s\ se angajeze `n alt\ parte. La cap\tul unei luni `n care b\tuse drumurile de poman\. Manole auzi din peretele dormitorului: “B\rbate. era un neispr\vit! Prin urmare.

se putea [i mai r\u. unul at`rn\ [i acum `n bradul de l`ng\ [coal\. al doilea a fost dobor`t de gr\niceri pe c`nd survola ilegal frontiera de stat. dup\ ce s-a apucat de b\ut. iar bradul nu poate fi t\iat f\r\ aprobare de la jude]. de 150 . unde tot cu para[uti[ti sportivi a fost s\rb\torit\ Ziua Recoltei: la vestiar. la o `n\l]ime de peste 30 de metri (dup\ cum se poate citi pe altimetrul de la m`na sa). Mai pu]in noroco[i au fost cei trei colegi lua]i de v`nt: primul a ajuns `n furca uitat\ de proprietarul s\u l`ng\ o c\pi]\ de f`n. Alt para[utist a nimerit prin horn. O gre[eal\ de organizare a f\cut ca artificiile montate `n fa]a C\minului Cultural s\ fie lansate tocmai `n timpul spectacolului aerian. ~n s`nul sportivului s-a cuib\rit o familie de veveri]e. fiindc\ s-a lipit de r\[in\. iar al treilea a ajuns ca vai de capul s\u. ea fiind v\duv\ [i gospodin\. `n casa unei doamne. ca de obicei. ca Mo[ Cr\ciun. cum s-a `nt`mplat `ntr-o localitate `nvecinat\.Cip Ie[an S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi C`nd s-a s\rb\torit atestarea documentar\ a localit\]ii. nici p`n\ azi nu se [tie ce s-a `nt`mplat cu 14 dintre cei 25 de para[uti[ti care au s\rit din avion cu cinci secunde `nainte ca nea Gic\ s\ dea foc la fitile. consilierii au hot\r`t s\ ofere oamenilor nu doar bere. S\rmanul om nu se poate da jos. Dintre ceilal]i para[uti[ti. ci focuri de artificii [i un atractiv program de para[utism acrobatic. unde se simte bine. Oricum. pilotul aparatului AN2 a confundat din gre[eal\ salopeta sa cu a unui coleg care avea preg\tit\ pentru aceea[i or\ o misiune utilitar\.

unde au fost fug\ri]i de ni[te mistre]i. cei doi [i-au inversat planurile de zbor. iar localnicii aduna]i `n pia]\ s\ vad\ spectacol aerian s-au pomenit cu trei tone de b\legar. 151 . ~ncurc`ndu-[i salopetele. f\r\ para[ut\.Mersul Trenurilor aruncat din avion `ngr\[\minte naturale (ie[ea mai ieftin dec`t cu `ngr\[\minte chimice). Para[uti[tii sportivi au ajuns la mama naibii. `n plin c`mp.

Cip Ie[an 152 .

fac oameni de z\pad\ [i se bulg\resc. [i se nume[te “popular\” din cauza popularit\]ii de care se bucur\ pe plan local. zece coeficien]i de dilatare nou-nou]i. bat mingea pe maidan c`t e ziua de lung\ [i umbl\ `n pantalona[i scur]i. Al]ii s`nt de p\rere c\ bucuria copiilor e vara. indiferent de sezon. rector al Universit\]ii. un plan orizontal din import [i un `ntreg spa]iu 153 . Adev\rul e c\ bucuria cea mai mare a pre[colarilor. fondurile au fost folosite pentru dotarea laboratorului de cercetare. lipsa dot\rilor din unit\]ile de `nv\]\m`nt.Mersul Trenurilor Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt Unii spun c\ iarna e bucuria copiilor. din c`te se spune. c\minul cultural. exist\ [i institu]ii particulare care reu[esc s\ atrag\ fonduri pentru achizi]ionarea materialelor. din fericire. oarecum. merg la sc\ldat sau la furat cire[e. patineaz\. Universitatea Popular\ „L\cust\ Vod\” `mparte sediul cu prim\ria. A fost atestat\. Din aceste fonduri s-au achizi]ionat trei sisteme de referin]\. un magazin mixt [i trei bodegi. prin grija primarului. elevilor [i studen]ilor. este atunci c`nd cadrele didactice intr\ `n grev\ [i nu se mai ]in ore de nici un fel. o saco[\ plin\ cu puncte materiale de mas\ „m”. c`nd minorii se t\v\lesc pe iarb\. dup\ ce a g\zduit `n amfiteatru mai multe spectacole de muzic\ popular\ cu interpre]i `ndr\gi]i. care se dau cu sania pe derdelu[. O cauz\ a acestor greve este. La facultatea de fizic\ popular\.

mort de beat.mai exact. Studen]ii facult\]ii de biologie popular\ s`nt bucuro[i c\ de material didactic e plin\ balta comunal\. un set complet de bisectoare [i mediatoare. 154 . nici cadavre pentru disec]ie. mai multe unghiuri ascu]ite sau obtuze. La aceste raze de cerc se `nc\lzesc studen]ii. suprafe]ele [i razele lor. c`]iva radicali. din nefericire. Nici viitorii absolven]i ai sec]iei de istorie popular\ nu s-au pl`ns vreodat\ de lipsa dot\rilor. `n iernile mai friguroase. puncte de tangen]\ [i drepte paralele de ultim\ genera]ie. cu tot cu diametrele. precum [i patru cercuri. Conducerea institu]iei pl\te[te cu ora c`te un copil mai costeliv din sat. prinz`nd roz\toare pentru col]ul viu. cu viteze de p`n\ la 250 de kilometri pe or\. diverse segmente. Studen]ii facult\]ii de matematic\ din cadrul aceleia[i institu]ii beneficiaz\ [i ei de cele mai noi dot\ri: doar `n ultimul an s-au primit trei kilograme de integrale. Deocamdat\. `ntre oricare ora[e A [i B din problemele date pe la olimpiade. axa Oy). instala]ia de iluminat [i cea de `nc\lzire fac parte din istorie. aceste din urm\ materiale didactice au fost `nmatriculate pe numele domnului rector [i ale rudelor sale. iar `n locul cadavrelor este folosit s\pt\m`nal paznicul Georgel. una dintre axele de coordonate . unde nu exist\ schelete. deoarece canalizarea Universit\]ii. uniform sau accelerat. iar o mare parte a programului de studiu [i-o petrec pe sub scaunele din s\lile de curs. dat`nd cu mult dinaintea genezei poporului rom=n. pe care `l arat\ studen]ilor la cursurile despre sistemul osos. un logaritm nou-nou].Cip Ie[an tridimensional (c\ruia `i lipse[te. Mici probleme s-au semnalat la facultatea de medicin\ popular\. S-au mai achizi]ionat tot din import [i c`teva mobile M care se pot deplasa rectiliniu sau curbiliniu.

Mersul Trenurilor

Cea]a bate filmul
Nimeni nu [tie exact dac\ mai `nt`i a fost oul sau g\ina, nici unde `ncepe de fapt circuitul apei `n natur\. Se [tie doar c\ la un moment dat apa, leag\nul vie]ii, se transform\ `n pic\turi fine, mici de tot, [i devine cea]\, prin care nu se mai v\d a[a de bine gropile din asfalt, mizeriile, cojile de semin]e [i raha]ii de c`ine care se `nal]\ pe trotuar. C`nd au `nceput zilele ce]oase, locatarii din cartier au sperat c\ vor sc\pa de munca voluntar\ obligatorie, de greblat frunzele [i de adunat gunoaiele de pe spa]iul verde, c\ vor sc\pa de focurile alea din frunze uscate [i gunoaie, care `n fiecare an umpleau de fum puturos spa]iul dintre blocuri. Pentru administratorul asocia]iei de locatari, domnul Axinte Hercule, nu exista cea]\, ci doar lene, fug\ de r\spundere [i lips\ de sim] civic. Prin urmare, a `ncercat s\ mobilizeze oamenii [i s\-i scoat\ din case la munc\ voluntar\ obligatorie, ca `n ultimii ani. Cum mergea el a[a, prin cea]a deas\, de la un imobil la altul, a remarcat c\ drumul pare mai lung ca de obicei. A pus `n sinea lui `nt`mplarea pe seama expansiunii Universului, despre care urm\rise un film documentar. Pe m\sur\ ce `nainta `mpins de sim]ul datoriei, cea]a devenea tot mai deas\: la `nceput, ca un lapte, apoi ca un iaurt [i, mai spre final, ca o sm`nt`n\ groas\, de la ]\rani. Despre domnul administrator Axinte nu s-a mai auzit nimic din acea zi, iar locatarii, ferici]i `n unanimitate, [i-au v\zut `n continuare de via]a lor, chiar [i `n condi]ii de cea]\. Ca `n fiecare diminea]\, doamna Lucre]ia de la parter a plecat vioaie spre complex [i tot ca `n fiecare diminea]\ se
155

Cip Ie[an

preg\tea s\ r\spund\ la salutul unor vecini care plecau la serviciu cu bicicletele. V\z`nd prin cea]a groas\ dou\ faruri, le-a f\cut semn cu m`na. “O zi bun\, spor la lucr...” a mai apucat ea s\ strige; din fericire, camionul de care s-a izbit cu capul sta]iona urcat pe trotuar, [oferul fiind dus dup\ ]ig\ri. Dup\ ce s-a dezmeticit, [i-a continuat drumul spre magazin, frec`ndu-[i cucuiul din frunte de parc\ ar fi vrut s\ cheme un duh dintr-o lamp\ fermecat\. ~nc\ mai freca atunci c`nd, tot din cauza ce]ei, a c\zut `ntr-o groap\ nesemnalizat\. A avut noroc mare doamna Lucre]ia, fiindc\ a c\zut pe moale, peste ni[te cet\]eni nimeri]i `n aceea[i groap\ `nc\ din zori, care se plictiseau [i jucau b`za. ~ntre timp, domnul administrator Axinte Hercule continua s\ mearg\, mir`ndu-se: “Expansiune, expansiune, da’ cam mare, totu[i, nu?”. ~n jur nu vedea nimic, deci se ghida dup\ sunete, din ce `n ce mai necunoscute... *** ~ntr-o sear\, dup\ ce v`ntul risipise cea]a de peste cartier, jurnalele de [tiri din `ntreaga lume au prezentat cazul unui necunoscut mic, burtos, n\du[it, cu basc\ [i palton peste bluza de la pijama, f\r\ acte (dar ]in`nd `n m`ini o list\ scris\ cu pixul), care mergea de nebun prin cea]\, prin ninsoare, prin z\pada de pe banchiz\, [i care a fost `nt`lnit de membrii unei expedi]ii polare multina]ionale. C`nd s-a ciocnit de ace[tia, necunoscutul a strigat: “Aha, deci aici era]i! Haide]i, haide]i la treab\, spa]iul verde dintre blocuri ne a[teapt\!”. Oamenii de [tiin]\ cred c\ este vorba de un supravie]uitor al unei specii disp\rute.

156

Mersul Trenurilor

Cineva, acolo, sus, ne p`nde[te?
~ntr-un vechi letopise] datat de prin veacul al XIV-lea curio[ii pot citi urm\torul paragraf: “Atunce vredniculu paharniculu B\rdac\ Novac ridicat-a ochii `n v\zduhulu [i a[a gr\it-a: M\rite voievodulu, au ce e obiectulu zbur\torulu neidentificatulu de pre ceriulu? Domnulu Moldovii scos-a palo[u [i strigat-a: E un ozeneulu turcesculu! Pre el s\ mi-l lovi]i, viteji arca[i! Cerulu s-a `ntunecatu de puzderia s\ge]ilor, iar\ obiectulu fugit-a cu zgomotulu. Vod\ ridicat-a pre loculu respectivu o m\n\stire, iar cui intr\ acolo `i cade p\rulu [i sb=rn=e pana palo[ului voinicesculu.” Mai t`rziu, pe la finele secolului al XIX-lea, `ntr-un cotidian local de opozi]ie ap\rea, cu semn\tura „N. Mernicu”, textul din care cit\m: “Considera]iunea de care se bucura onor. dl. Pache Haralambie-Vla[ca, mo[ier [i deputat liberale, `n s=nul partidului [i electoratului urbei, sa compromis groasnic eri sear\ c=nd d=nsul a povestit dela tribun\ despre ma[in\ria sburetoare vedut\ cu doue dile `n urm\, la mo[ia d-sale. Fiind cunoscute legile firei, anume c\ obectele mai suptstan]iale ca aerul nu pot sbura, ne chestion\m c=t de turmentat trebue s\ fi fost domnul deputat liberale `n acele clipe `n care cu sigura]iune numai la viitorul Patriei nu se putea g=ndi. Eat\, onorabili [i distin[i electori, cine v\ ]ine `n m=ini destinele, eat\ cui a]i dat d-voastre votul!”. {i mai t`rziu, aproape de zilele noastre, un proces157

Cip Ie[an

verbal completat cu bra]ul lung al Legii consemna a[a: “Tov. pltner. Mitran Ghe. Rafael [ef post com. C`l]i raportez c\ vehiculu zbur\tor care a ifectoat aterizare pe raza postului m-eu `ntre DN 96 [i DE 62 prezenta defec]iuni la sistemu de iluminat find nenmatriculat la num\r. conduc\toru vehicului a refuzat s\ prezinte actele la control permisu buletinu certificatu [i talonu. Finc\ era verde la fa]\ ca be]ivu dup\ ce bea eam dat fiola alcoltest de alcol s\ sufle `n ia care mea m`ncato de-odat\ motiv ptru. care la-m arestat preventiv cu bulanu d`n dotare ear vehiculu suspect lam transportat `n curtea postului une lumineaz\ ca becu aprins [i d`n el ese sunete [ii aburi ca c`nd ne duce la baea comunal\ `n fiecare luni c`nd pic\ pe un[pe eanuare ale anului.”. *** ~n ultimii ani, libertatea de exprimare a permis semnalarea mai multor fenomene stranii, care nu se pot explica dec`t prin interven]ii cel pu]in extraterestre. Despre c`teva dintre ele, `n cele ce urmeaz\: * Domnul Eugen Pojghi]\ este bun gospodar [i reputat viticultor. Din pivni]a sa au disp\rut trei bidoane cu t\m`ioas\ rom=neasc\, de c`te un dubludeca fiecare. Singurele urme r\mase la fa]a locului, `n praful pivni]ei, au fost l\sate de ni[te t\lpi cu c`te trei degete, care provin cu siguran]\ de la o f\ptur\ din alt\ lume. Sau de la vecinul N\stase, care are [i el c`te trei degete la picioare, dup\ ce a adormit beat `ntr-un [an] [i a degerat. * De[i a ajuns acas\ tot dup\ miezul nop]ii, Georgel era treaz [i cu portofelul `ntreg. B\ie]ii de la bufet zic c\ `n seara respectiv\ nici n-a trecut pe-acolo, iar el `nsu[i declar\ c\ a fost r\pit de ni[te fiin]e `nalte [i sub]iri, cu picioare lungi de la g`t p`n\ la p\m`nt. Nevast\-sa l-a
158

maic\?”. tocmai de pe la Proxima Centauri. f\c`nd o glum\. dar necunoscutul a disp\rut ca din pu[c\. Costelu[ s-a `ntors acas\ curat [i cu pantalona[ii neg\uri]i `n genunchi. 159 . lungi. Baba l-a `ntrebat pe cel mai r\s\rit dintre ei “Da’ matale de unde e[ti. * Dup\ ce s-a jucat o zi `ntreag\ cu mingea pe maidan al\turi de ceilal]i repeten]i ai [colii. * ~n vreme ce venea de la cimitirul comunal. r\spunse acesta. h\t. pe l`ng\ Vega! {tie baba! Da’ al cui e[ti matale din Proxima Centauri. baba Demelza }igl\ s-a `nt`lnit cu trei necunoscu]i slabi. “Eu? P\i. bre!”. cu capul [i cu ochii mari. a insistat ea. “Aha. care i-au dat bine]e [i i-au spus c\ tare frumos s-a mai f\cut p\pu[oiul prin p\r]ile celea.Mersul Trenurilor pocnit [i a intentat divor]. dac\ [tii matale!”.

Cip Ie[an Povestea pe[ti[orului de aur Pe[ti[orul de aur se d\dea [mecher `n fa]a pe[ti[orului de argint [i celui de bronz. Oricum. ar\tau ca vai de solzii lor [i sc`r]`iau din `not\toare. `ntreg blocul a fost l\sat f\r\ c\ldur\ [i ap\ cald\!). de parc\ ar fi fost medalie olimpic\. Asta pare greu de crezut. pescarul din poveste o fi pus `n undi]\ vreo momeal\ deosebit\. Despre rela]iile sale cu al]i pe[ti[ori din fier. de m\car 18 carate. el fiind cunoscut `n cartier pentru datoriile sale mari la `ntre]inere (din cauza lui. Prin urmare. de vreme ce pe[ti[orul de aur s-a repezit ca prostul. d\-mi drumul. pe[ti[orul de aur a `nceput cu amenin]\ri: “B\i. Pe[ti[orul de aur era deosebit. nici s\ nu mai vorbim: ace[tia ruginiser\ sau cocliser\ de la ap\. ceva-ceva tot a pus el `n c`rlig. c\ te fac. Pe[ti[orul nostru de aur ori o fi fost gol pe din\untru. Dac\ ar fi avut vreo r`m\ scump\. Pescarul nu i-a dat 160 . cum am spus. ori no fi fost chiar din aur-aur. s\-mi saie ochii. a[adar se d\dea [mecher. C`nd s-a pomenit `n palma b\t\torit\ [i murdar\ a pescarului. font\ sau o]el de scule. aur de trompet\. un fel de vedet\. Habar n-avem ce sistem de propulsie o fi avut pe[ti[orul de aur. deci for]a de greutate e mai mare dec`t cea arhimedic\. dac\ a]i fi pe[ti[or din aur adev\rat. Dumneavoastr\. `l chem pe taic\meu sau pe frate-meu mai mare!”. sigur nu v-a]i repezi ca fraierul la o r`m\ obi[nuit\. cu siguran]\ ar fi b\ut-o. nu se [tie. s\-l ajute la `not: aurul este mai dens ca apa. ci din plastic poleit.

pescarul nostru. {i cea de-a treia dorin]\ a func]ionat. cam pu]in! . care s\ `mi `ndeplineasc\ iar trei dorin]e dac\ `l arunc `napoi `n ap\!”. `]i voi `ndeplini trei dorin]e. n-am mam\. pescarul [i-a pus-o pe a treia: “Data viitoare c`nd bag undi]a s\-l prind din nou pe pe[ti[orul de aur. s\ aib\ ce b\ga `n oal\.[i a zis c\ hai. merit\ s\ `ncerce. te rog. Mai exact. pescarul merge zilnic la balt\ . Pescarul nostru. nimic. dup\ care a murit. pe[ti[orul de aur a trecut la rug\min]i: “Nene. fie-]i mil\ de un biet pe[ti[or de aur. De atunci. n-am tat\. niciodat\ nu [i-a rugat pe[ti[orul s\-i pl\teasc\ datoria la `ntre]inere. m\ bate p\rin]ii acas\. tot ce-[i dore[te. Pescarul a c`nt\rit pe[ti[orul `n m`n\ . apoi o ma[in\ cum n-avea nimeni `n cartier (*). exact ca `n pove[ti. ce mai! ~n final. ma[ini. ar fi spus cu voce tare “S\ mor io dac\ am mai v\zut a[a minune!”. loc `n Parlament. auzind c\ pe[ti[orul de aur se ofer\ s\-i `ndeplineasc\ trei dorin]e. hai. Posed\ vile. Cu toate astea. bogdaproste etc!”. 161 . pe[ti[orul a plusat: “{tii. A aruncat pe[ti[orul de aur `n ap\ [i a cerut mai `nt`i o vil\. surd.Unele guri rele povestesc c\ treaba ar fi fost cu totul alta.chiar de mai multe ori pe zi. Pe bune!”. a[a c\ fo[tii s\i vecini de bloc nu au nici acum ap\ cald\ [i c\ldur\. (*) .Mersul Trenurilor drumul: chiar s-ar fi bucurat s\ pun\ undi]a [i pe rudele mai mari ale pe[ti[orului de aur. V\z`nd c\ nu merge cu amenin]\rile. func]ie de necesit\]i.la nici o sut\ de grame. femei. firme. b\i? Dac\-mi dai drumul `n balt\. Primele dou\ dorin]e fiind `ndeplinite.

bun\ ziua. a fost capturat Omul Z\pezilor. el este b\nuit c\ ar fi pretins mit\ de la elevii s\i. pentru a afla din ce bani [i-a permis un cadru didactic s\-[i cumpere morcovi! Deocamdat\.Da. Bag\ firul. A[a este? A fost capturat sau nu? * * * . nu [tiu dac\ a[a este! Mai mul]i geologi care c\utau noi z\c\minte [i c`]iva etnologi care 162 . dar mai bine o dau la corespondentul nostru de pe Piscul V`rfu. dragi telespectatori. aflat la fa]a locului: * * * . care vine cu o [tire de interes general..Cip Ie[an Jurnal de [tiri . M\ `ndrept acum spre locuin]a profesorului.Bun\ seara. despre oameni adev\ra]i. Mai `nt`i ne informeaz\ reporterul nostru special. dar s\ revenim la [tiri. tocmai a fost descoperit aici un profesor care reu[e[te s\ tr\iasc\ din salariu! El ne-a declarat `n exclusivitate c\ a ob]inut performan]a datorit\ unui bioenergoterapeut care la `nv\]at s\ tr\iasc\ doar cu ap\ [i un sfert de morcov pe zi. `mi pare r\u c\ ]i-a intrat o g`z\ `n ochi. am leg\tura.Da. Din c`te spune el. bun\ seara. dragi teles. Zi tu. urm\ri]i o nou\ edi]ie a jurnalului nostru informativ. Ai leg\tura! .Da. c\ mie mi-a intrat o g`z\ `n ochi! . unde va ajunge `n cur`nd [i o echip\ de procurori. {tiri de senza]ie din toate domeniile.Cum dai leg\tura? M\ scuza]i. [tiri pentru to]i. [tiri adev\rate. deci. m\i! Deci..

Mersul Trenurilor 163 .

B\nuind c\ l-au prins pe Yeti.~n continuare.Da. bun\ seara. . g`rbov\ [i p\roas\. Asistentele [i medicii din pavilion au preg\tit ast\zi un tort frumos ornat. dragi telespectatori. mul]umesc de interven]ie.Ce s-a `nt`mplat `n continuare? . iat\ [tiri din domeniul sanitar. El a fost adus aici `n tinere]e de membrii familiei sale. Ai leg\tura `n studio! * * * . deci azi. `l pute]i vedea `n aceste clipe trec`nd prin 164 . stra[nic\ veste! S\-]i sco]i o musc\ din ochi e o interven]ie destul de nepl\cut\. a doua zi. c`nd oamenii de [tiin]\ se preg\teau s\ redacteze o comunicare despre prezen]a lui Yeti `n spa]iul mioritic [i despre faptul c\ acesta `[i schimb\ pielea la fel ca [arpele ori [op`rla. cum ar veni. La Spitalul de Boli Mintale a fost s\rb\torit pacientul Donose. un cioban de la st`na `nvecinat\ a venit cu colegii [i cu b`tele s\-[i ia cojocul `napoi. cercet\torii lau legat cu sfoar\ [i i-au tras o mam\ de b\taie. mi-am scos g`za din ochi. deoarece la vremea respectiv\ pretindea c\ este savant [i c\ descoperise elixirul vie]ii ve[nice. r\cnind. Mai multe despre ele [tie corespondentul nostru: * * * .Da. `n care i-au `nfipt 754 de lum`n\ri. c`teva [tiri de ultim\ or\ din domeniul sanitar. dar fiin]a [i-a l\sat blana `n m`inile lor [i a fugit. Colegul s\u de salon. Fiindc\ tot vorbeam despre interven]ii nepl\cute. care p`ndea dup\ ni[te troiene din apropiere. c`te una pentru fiecare an de stat `n spital.Cip Ie[an c\utau c`ntece b\tr`ne[ti au capturat asear\ o creatur\ biped\. cel care zboar\ prin spatele meu.

care de obicei nu face nim\nui probleme. este Aristotel P\s\ric\ [i a fost internat de c`nd a `nceput s\ se cread\ gugu[tiuc. Mai ales cu [oferii. membri ai Comandamentelor Z\pezii. [i am tras clampetele la c\ciul\.. c\ vremea. ultimele ore au stat sub semnul z\pezii.Merge. u\i. E un pacient lini[tit. Din fericire. e capturat de fiecare dat\. de la clinica de boli mintale. m\ scuza]i c\ nu m\ vede]i `n aceste clipe.Da. s\ ]ie de cald.Vorbe[te matale mai tare. Cu c`]iva dintre ei `ncerc\m s\ st\m acum de vorb\. At`t de aici.Bun\ ziua. al viscolului [i al gerului. care lupt\ cu vitejie pentru a croi drumuri printre troiene. doar at`t. dintre care mul]i au r\mas bloca]i pe diferite artere de trafic. c\ din c`nd `n c`nd mai evadeaz\. urc`ndu-se pe pervazul ferestrei [i lu`ndu-[i zborul. dau leg\tura `n studio. dar p`n\ am primit leg\tura m-a nins. s`nt bine! Deci. `n ciuda previziunilor meteorologice optimiste. deoarece infirmierii `i ung cu clei creanga sa preferat\. `n mijlocul celor prin[i `n lupta cu iarna care [ia reintrat `n drepturi: * * * . merge? . mul]umim. c\ mi-am pus vat\ `n urechi.Mersul Trenurilor cadru. Reporterul nostru special se afl\ acum `n mijlocul troienelor. de[i viscolul cel t\ios ne smulge reportofonul: . Fac semn cu m`na! Iuhuuu! Mam\. Cu toate astea. Poate a]i v\zut [i dumneavoastr\. * * * . dragi telespectatori.Dragi telespectatori. Merge. nu pare s\ ]in\ cu noi. `n fa]a stihiilor s-au ridicat drumarii. u\i! . merge?! 165 .. u\i. domnu’.

c\ a trecut un bade cu c\ru]a. 166 . Problema s-a rezolvat. ninsoarea.. din `ntunericul punctat de viscolul alb [i rece. Sa dus cu ele. dar au r\mas toate `nz\pezite. la st`nga. P\i. p`ine. are numa’ la litru. parc\ mai dispus s\ stea de vorb\ cu noi: . Avem. Deci. de import. dup\ cum vede]i.Sigur a]i aflat din pres\! |[tia de la ziare. Dec`t c\ pot spune c\ am avut mare noroc. c\ uita]i ce vreme e! U\i-u\i! {i dac\ are.Merge. dup\ cum a]i sugerat dumneavoastr\ r\spunsul. de exemplu. v\ r\spund eu. u\i.Da. s-au aflat. utilaje din astea mari.. eu a[ fi de p\rere c\ desigur. u\i! Iat\ c\ de undeva. . c\ are [i ei for]\ gravita]ional\ de atrac]ie din ei.H\i? Cum. u\i? Merge]i a[a. deci. uita]i [i ceapa. [i mai merge totodat\ [i utilajul de lopat\. e colaborator la noi.Am aflat c\ folosi]i nisip [i sare. nu [ti]i? La interpret\ri din astea ne pricepem [i noi. care le-a remorcat [i le-a scos. p`n\ la cap\t.Ce anume merge? Dac\ m\ uit mai bine. din import. r\sare un alt om. pe care tocmai `l utilizez care dau cu el dac\ nu m\ ]ine]i din treab\ cu `ntreb\ri. este adev\rat? Eu `nc\ n-am v\zut p`n\ acum nisip [i sare! . [i alte utilaje de desz\pezit z\pada. domnu’. ca s\ fiu exact. merge-merge. u\i. un alt cet\]ean. dar nu se mai se afl\. . aici. . p\m`ntul patriei scump. folosim piper [i sare. u\i. da’ nu cred s\ fie deschis pe vremea asta.Vre]i s\ spune]i c\ utilajele speciale pentru desz\pezit. [antajul [i etajul. pl\tit cu ora. a p\m`ntului. avem sl\nin\. c\ alea mai mici s-a terminat.Cip Ie[an . unde s-a mai v\zut s\ punem nisip? Noi. v\d c\ utilajele stau! . usturoiul. c\ \sta-i ca vai de capul lui. da]i de rond [i mai `ntreba]i. se afl\ [i acum sub troiene? . de sus `n jos. cum este. merge fulgii.L\sa]i.

~n primul r`nd. deoarece sponsorii au `mp\r]it gratuit vin [i ]uic\ fiart\.. zic eu. a[a. desz\pezi]i r`ul pe banii publici? . ..Mersul Trenurilor l-am trimis pe Vasilic\ [i dup\ vin fiert. {i. * * * . de c`nd a vrut s\ dea la pe[te la copc\ [i a alunecat. `l vede]i cum r`de..Mai exact. trebuie s\ v\ oferim [i c`teva ve[ti bune: Concursul de s\rituri cu schiurile de la trambulin\ organizat pe p`rtia “R`pa Mortului” s-a desf\[urat asear\ `n ciuda gerului mu[c\tor [i a criv\]ului turbat [i s-a bucurat de o larg\ participare.Adic\ dumneavoastr\. c\ tocmai sta]i cu picioarele peste Grigore. care nu prea seam\n\ a semn de circula]ie cum nu sem\n eu cu un parameci. S-ar putea s\ avem noroc. dar nu cred. ca s\ fiu mai precis [i s\ se [tie de la `nceput: noi `nc\ habar n-avem dac\ aici. R`de a[a de alalt\ieri. este drumul sau este altceva.. Tabl\ de cinci. ce scrie pe ea? . Pu]in ruginit\. noi aici vrem s\ eliber\m cet\]enii bloca]i sub stratul de ghea]\: dac\ v\ uita]i pu]in `n jos.~n c`t timp estima]i c\ drumul va fi practicabil? . unde s\p\m noi s\ desz\pezim z\pada. .Mul]umim reporterului nostru special aflat `n plin\ ninsoare. Sincer nu cred. unde nici vulturii nu se mai av`nt\. fiindc\ acum o or\ am reu[it s\ dezgrop\m de sub troiene o plancard\.. `n loc s\ desz\pezi]i drumul na]ional pentru a elibera cet\]enii bloca]i `n troiene. a sporturilor de iarn\. acolo.. La `ncheierea seriei de manifest\ri sportive juriul a decis c\ medalia de bronz va 167 . fiindc\ tot ne afl\m `n lumea z\pezii.Ce fel de pancart\.Una de tabl\. . Scrie pe d`nsa “R`ul G`rla”. asta zic eu. Pe ceilal]i de l`ng\ el [i pe copiii \ia cu patinele nu-i cunosc prea bine.

pe motiv c\ n-a ocolit nici un fanion ie[it `n cale.Interesante [tiri din sport.Da. Medalia de argint [i cel de-al doilea loc pe podium vor reveni concurentului N\stase Aurelian. `ns\ de-abia dup\ ce o echip\ de chirurgi [i me[teri l\c\tu[i `i va scoate din fund antena TV aflat\ pe casa unui gospodar dintr-un sat `nvecinat. iat\. pe care l-a `nfundat. *** . O veste proast\ ar fi c\ autorit\]ile locale au pornit de-abia acum campania de euthanasiere a c`inilor maidanezi. C`nd a p\r\sit trambulina. care a ajuns p`n\ pe acoperi[ul {colii Generale “Nechifor Lipan” [i a r\mas `nfipt `n horn. apoi a disp\rut printre nori. Unul dintre reporterii no[tri se afl\ pe teren pentru a lua pulsul [i a sta de vorb\ cu cei angrena]i `n aceast\ opera]iune: *** . `nc\ nu se [tie nimic.Cip Ie[an fi oferit\ lui Cez\ric\ Bucifal. dar exist\. el a mai apucat doar s\ strige „U\\\\\i!”. `ns\ ambii concuren]i `nscri[i au fost descalifica]i: domnul Rafael Zmeur\. din nefericire. s`ntem al\turi de cei care tocmai se c\znesc s\ rezolve `ntr-un fel 168 . [i ve[ti proaste. Despre c`[tig\torul competi]iei [i ocupantul celei mai `nalte trepte a podiumului. exist`nd riscul ca elevii s\ se intoxice cu monoxid de carbon. ce zici? . de profesie chi]ibu[ar. mul]umesc c\ mi-a]i dat leg\tura. ~n partea a doua a `ntrecerii s-a desf\[urat proba de slalom uria[. [i domnul Anghel Ramur\. eu zic c\ [tirile din sport s`nt mereu interesante. domnul Antonic\ Silvestru. cu puii s\i.Da. pe motiv c\ n-a ocolit nici un arbore ie[it `n cale [i nici o ursoaic\ fl\m`nd\.

. mai `nt`i e. ori s\ plece st\p`nul.. pentru ca s\-l putem prinde.Vre]i s\ spune]i c\ dumneavoastr\ prinde]i [i c`inii cu st\p`n. Hop-trosc. Adic\ s\ p`ndim s\ vie c`nele. dac\ c`nele e de ras\ ori de gunoi..A[adar. un-doi. s`nt un om al muncii.Pomenea]i adineauri de etapele muncii dumneavoastr\. ademeneala. A[adar... latr\ noaptea.. . fug\re[te pisicile [i locatarii care vine de la magazin cu cump\r\turi `n pung\. la]u’ de g`t. sta]i pu]in s\ m\ arenjez la frez\. prindem [i st\p`nul lui c`nele.. cine s`nte]i [i ce face]i aici? .. care acum.. de curaj. dac\ se poate. care s-anmul]it... care este. angajat al serviciului de ecarisaj. nu doar vagabonzi? . hau-hau.. face murd\rie.Bun\ ziua.S`nte]i.Mersul Trenurilor sau altul problema c`inilor comunitari. O problem\ la ordinea zilei. a[adar. care dom’ primar nu poate ca s\ doarm\ de g\l\gia care o face c`nii care latr\. Eu hingher s`nt.. . de c`nd cu 169 . cum ar veni.St\p`nul lui c`nele s\ zic\ pis.Nu. care c`nd se `ncheie p`ndeala `ncep s\ trec la punctul doi.Cum s\ zic\ pis. tocmai prestez opera]iunea de p`ndeal\.. dac\ m\ poza]i. de fapt. da. cum `i zice mai nou. cum ar fi. nu? . La noi nici nu prea conteaz\. Domnu’.. nu mai apuc\ nici s\ zic\ pis! . maidanez sau comunitar. care tocmai ne-a trimis domnu’ primar s\ deratiz\m c`nii d`n ora[.Dac\ ne enerv\m [i mai lu\m `nainte [i una mic\. Mai bine s\ vorbeasc\ despre asta chiar cei direct implica]i: . adic\. deci. hau-hau. .. Deci.. p`ndeala. doar e c`ine? . domnu’! Dac\ s`nte]i amabil s\ ne r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri. hodoronc-tronc.. . cum a]i zis c\ pomeneam adineauri. Hingher. Deci. adic\ omul. `n aceste momente care m\ `ntreba]i. Fi]i pu]in mai explicit.P\i. Mai mult.

deci. Pichi sau Bubi]\ [i strig “Zorro. eu le iau din cartea de telefon. dar `nt`mpinez [i neajunsuri. trebuie s\ strig “Bombonica. adic\. Dac\-l cheam\ pe c`ine. merge? . nu se las\. . cum e el. la noi conteaz\ s\ iese ei la num\r.Asta facem cu feluri specifice. Pichi sau Bubi]\.Cip Ie[an comunitatea european\..Eu combinez de la caz la caz diferite metode diverse. Vasilic\ are un motan legat cu sfoar\. sex. de un exemplu... am strigat patru zile [i nop]i la el [i de-abia 170 .P\i. acum o s\pt\m`n\ am `nt`mpinat neajunsul cu un animal de c`ine. hai aici!”. cum `i zice]i dumneavoastr\. hai aici!”. dac\ m\-n]elege]i. eu am metoda c\ s\ strig la el “Zorro. A[adar. dec`t c\ ca s\ ne lu\m [i noi banii. c\ s-a `nv\]at de-acuma. sigur a[a-l cheam\. ha]! Motanul e refolosibil. umblu cu ea dup\ mine.. Cum face]i asta? .{i cum [ti]i numele c`inelui pe care vre]i s\-l ademeni]i? A]i adunat `n prealabil informa]ii de la oamenii din cartier sau cum? . tot de exemplu.. culoare. am `n]eles c\ urmeaz\ s\ ademeni]i c`inele. nume. Costic\.Dup\ opera]iunea de p`ndeal\.. Strig mai multe nume: la care ciule[te urechile. miaun\. care-i d\ drumul p`n fa]a c`nelui [i c`nd vine. adic\ ras\. . cum ar veni de la coleg la coleg.Cum adic\ s\ depind\ metodele de numele c`inelui? Ce vre]i s\ spune]i? .{i merge. vai de capul nostru c`nd `ncep \[tia a l\tra. De exemplu. se fere[te. miorl\ie.. eu `ncerc prin `ncerc\ri repetate. vreau s\ spui c\ dac\ pe c`ine `l cheam\ Zorro.Deci. asta-i! Merge. Bombonica. nu vine. a `nv\]at s\ fac\ ca m`]a. hai aici!”. .Dumneavoastr\ ce metod\ folosi]i? . .Ei. de exemplu.. . Numele care le strig. care uita]i. care depinde de felul c`nelui.

c\ dup\ patru zile [i patru nop]i ne cuno[team bine. ne `mprietenisem.Mersul Trenurilor la Popescu Ghe. Dragi telespectatori. Dup\ care lu\m c`nii [i-i tatu\m. c\ a[a ne-a `nv\]at la instructaj. dup\ cum a]i putut vedea.. s\ m\ mu[te . tr\im. sirene. Desigur. Viorel de pe Sulfinei pai[pe. pentru c\ anotimpurile se succed inexorabil.c\ \[tia [i mu[c\.apoi le tatuez de la caz la caz ancore. ce face]i cu el? . mai ales c\ tot Popescu `mi zice [i mie de la botez. cum ar fi inunda]iile. [ti]i! . bloc Barbu opt. Asta le fac eu! *** . ai laviu.Dup\ ce prind un c`ne. `l duc la domnul primar. a[a c\ face care cum `i vine p`n minte sau la m`n\.~n ce fel tatua]i c`inii? Le inscrip]iona]i un num\r pe ureche sau cum? . .. asta nu ne-a mai zis la instructaj. S\ trecem [i la subiecte mai optimiste. caremi zice “Brava. dup\ cum bine se [tie.Ce s\-l mai prind.. ~n anumite regiuni. Eu. necum. n\me]ii au pus st\p`nire pe p\r]ile carosabile. deci dac\ l-am prins. `i mul]umim colegului nostru aflat pe teren [i `i dorim s\ rezolve oarecum problema. m\.Dup\ ce prinde]i un c`ine. deoarece am v\zut acum pe monitorul din studio c\ ni[te c`ini tocmai `i dau t`rcoale. `mi devenise ca un frate.Dar l-a]i prins? . cum s-a mai `nt`mplat. de exemplu. `l leg la bot [i labe cu batista s\ nu m`r`ie c`nele. . Popescule!” [i-mi d\ de-o bere-dou\. dac\ `l prind eu pe el [i nu m\ prinde el pe mine de picior. `n audien]\. inimi cu s\geat\ sau le fac desene cum poart\ tineretul pe geci: usa. `ntr-o ]ar\ a contrastelor de tot felul. a ciulit urechile.Da. . dar exist\ [i zone `n care topirea z\pezii provoac\ fenomene dintre cele mai pu]in dorite de localnici.Cum.. un 171 .

~n jurul meu.. mai mul]i localnici se leag\n\.A mai fost acum doi ani. mai exact pe autorii manualului de fizic\.Da. care curge pe unde poate. . c\ toate clipocesc `n jurul meu. nu vede]i? . `ntr-o ambarca]iune improvizat\ dintr-o cad\. s-a `nc\lzit la noi `n jude].M\ scuza]i.Au mai fost asemenea inunda]ii aici.. Eu. dec`t mai mult cu sc\ldatul vara. Costele! Costeleee! *** . nu v\ mai r\spund. Numele dumneavoastr\. Costele. de vorb\ cu c`]iva dintre ei. la dumneavoastr\? .De ce. aceste troiene de z\pad\ s`nt. inund\.. m\ tem s\ nu r\cesc.Eu cred c\ dac\ m\ mai enerva]i cu poante proaste. iar apa `n stare solid\ din troiene s-a transformat `n ap\ lichid\. Eu stau `n mijlocul lor. domnule primar Andrei Marin. Acum. Dac\ nu poate. chiar cu primarul: domnia sa tocmai plute[te al\turi. nu am auzit. `n ap\. “A aborda” pare cel mai potrivit verb. de fapt. O ap\ `n stare solid\ devine din nou lichid\ c`nd se `nc\lze[te. Marin. se potrive[te perfect `n context. plutesc. `n sediu. ai leg\tura. c\ s-a spart o ]eav\ 172 ... la r`u. c`nd curge. Eu nu prea obi[nuiesc.. S`nt nec\jit acum. [i mai ales c\ m\ vede]i acum `n cad\.Cip Ie[an alt coleg de-al nostru. care e alunecoas\ [i nefamiliar\. Acum. ap\. fiindc\ v\ g`ndi]i deja la urm\rile acestui dezastru? .. da. Ca s\ parafrazez ni[te scriitori. pentru a ne spune cum a fost rezolvat\ problema viiturilor de la munte.Bun\ ziua. `n cazul de fa]\: . tot un reporter special.. `n ultima vreme. Ap\ `n stare solid\. se afl\ `n aceste clipe la fa]a locului. `n rest. nu crede]i? . a[adar `ncerc\m s\ `l abord\m.

Nu era mai bine dac\ din ajutoarele primite construia]i diguri.De-abia acum. de exemplu.. Ast\-var\. care m-a]i `ntrebat. ce spun de necazurile care s-au ab\tut pe capul lor? S`nt `ngrozi]i.. a]i organizat [edin]\ de dizolvare? . Iar dac\ f\ceam dig..Ei s`nt `ngrozi]i de cum s-a `mp\r]it p\m`ntul. a disp\rut. cu legea. {i atunci. Eu am prins azi diminea]\ un crap uite-a[a `n camera copilului. poate o fi mai bine. . ...Copilul se juca pe hol de-a b\t\lia naval\.P\i nu. s\ nu mai intre apa `n sat? B\nuiesc c\ [i pe dumneavoastr\ v-a inundat. ne-a trimis ajutoare de la Guvern.Nu. la aproape dou\ decenii de la Revolu]ie. a fost cu ci[meaua din fa]a [colii. Mai `nt`i c\ s-au astupat f\r\ investi]ii gropile de pe str\zi [i uli]e. Noi acum ne bucur\m c\ s-a dizolvat `n sf`r[it CAP-ul. c`nd cu ]eava spart\. Fiecare are pe[te `n cas\ nu numai la zilele de dezlegare [i nu doar `n frigider. nu ]in minte. c\ s-a dizolvat singur.Mersul Trenurilor [i m-a inundat. c`nd a venit apa. [i dac\ nu se mai d\r`ma casele. oamenii din sat.. mi-am adus aminte c\ a mai fost. f\r\ [edin]\. Despre alte inunda]ii de pe la noi. c\ nu se g\seau garnituri de pai[pe.Iar copilul ce f\cea? Sau l-a]i evacuat din timp. nu se mai d\r`ma casele. nu mai era motiv de trimis ajutoare. . s-a topit [i sa dus. 173 . Lumea e chiar bucuroas\ c`nd se inund\.. apoi c\ nu te mai scoli diminea]a s\ dai ap\ la vac\. s-a udat dosarele. P`n\ la urm\.. sinistrat. s-a `nmuiat chirpiciul de la fostul sediu. care mi-am f\cut cas\ nou\ din ele.}\ranii. [ti]i. vrem [i s\ schimb\m numele satului `n Mica Vene]ie... eu am fost singurul \sta. Mai recent. nu-i a[a? .. `n loc s\[i fac\ lec]iile. c\ casa aia care am f\cut-o e la ora[. [i dac\ nu mai inunda.. .. c`nd a curs trei s\pt\m`ni. acuma nu mai inunda apa de la r`u.. care am ap\ la robinet. nu? . cum `i spune. nu? . la porci...

ar trebui s\ zic scufundare. care vecin sau cunoscut pe mese sau dormeze. pentru un nou jurnal informativ! O sear\ c`t mai pl\cut\ al\turi de noi! 174 . a luat sicriul cu baba [i pluta cu colaci [i coliv\ [i. care plutea `ntr-un [ifonier cu trei u[i.Familia cum se descurc\ `n asemenea condi]ii? . cu trei ore `n urm\ l-am v\zut pe F\nel.. au sc\pat-o la vale. cum ar veni \sta de aici.. Dac\ vi-i zic pe to]i cum fac fa]\ se usuc\ apa. . a murit o bab\ de 97 de ani. da’ un exemplu tot dau.Ceilal]i s\teni cum fac fa]\ inunda]iei. Acu’. a lui s\ fie. afla]i `n nevoi. adic\ fiecare pentru el.P\i. `n albia de rufe.. na. fuse [i se duse..Dragi telespectatori. Azi diminea]\ a fost `nmorm`ntare `n sat. La caz de dezastru.. anun]\m c\ postul nostru de televiziune angajeaz\ noi reporteri speciali.. De un exemplu. cine o g\si-o.. c\ a disp\rut cinstea rom=nilor! *** . cum\tru. iar soacr\-mea. nu cred c\ ne-o mai d\ `napoi. la cump\r\turi. a dat un val mai mare. prin urmare. Cu aceast\ ocazie. `n vreme ce s\raca nevast\-sa se chinuia pe o noptier\ f\r\ sertare. nevast\-mea a plecat la ora[.. dar n-a mai fost. cum se descurc\? .. mai ales coliva.Cip Ie[an . c\ exist\ `n ]ara noastr\ nenum\ra]i compatrio]i afla]i `n primejdie. a]i aflat. nu `nhumare. care nepot `n cad\ de baie. Deocamdat\ v\ spunem la revedere [i v\ a[tept\m m`ine..P\i. c\ cum trecea cortegiul. care cum\tru pe cauciuc de tractor. prin satele din aval.. la aceea[i or\. s\ fiu mai exact. nu mai ]ii cont de rud\. Ecaterina Samurache. Fuse. ce s\ spui.. Soacr\-mea e dus\ cu pluta. cam ca pe la noi. frate.

Alant\eri mam dus la [col\ une nea scos `n paoz\ domna profesor\ ca s\ cur\]im curtea de troene [i dupaea s\ f\cem un uom de nea specific v`rstii noastre. noi neam `nceput s\ ne bulg\rim cu bulg\ri [i dupaea am f\cut [i un uom de z\pad\ mai ezact un domn de z\pad\ c\ am tras to] deodat\ `n domnu director care trecea pea-colo [i lam astupat de tot dupaia iam f\cut p\l\rie d`n g\leata de gunoae. {ii noi am f\cut ge]u[ `n carter `n fa]a la magazinu une ese vecini mei cu saco[ile da na c\zut nimenea pe iel dec`t pu]in de tot [i nu sa lovit tare c\ zicea [i nenea de la anbulan]\ c\ sigur scap\ mo[u dac\ se `nt`npl\ vre-o minune [i are zile la v`rsta lui.Mersul Trenurilor File din jurnalul elevului Nelu earna bucuria copilor a venit earna! copii veseli ese la joac\ pe derdelu[ se d\ pe gea]\ se bulg\re[te sau face uameni de z\pad\. mia `-mi place tare earna bucuria copilor finc\ acu po] s\ zv`rlu cu bulg\ri [in nenea grigoric\ adimistratoru s\ caz\ pe gea]\ s\[ rup\ g`tu finc\ ma p`r`t la p\rin] c\ am dat `n iel cu pra[tea c`n punea antena dea c\zut dupe balcon. Tot ieu `m-i mai place earna finc\ eri c`n a-m vrut s\ facem 175 . C`n so dezge]a poate c\ ese da nu prea crec\ finc\ noaptea a fost ger [i eri s\ `nt\ris\ ca peatra domnu director.

earna ieste cel mai frumos anotinp al sezonului plin cu bucuri ptr.Cip Ie[an un nene de z\pad\ pe delu]u de l`ng\ parcale nea lunecat bulg\rle cel mare pe derdelu[ `n jos [ii sa f\cut [ii mai mare [ii mai mare [i crec\ se f\cea c`t blocu dac\ nu se sp\rgea de tanti marcica femea de servici care m\tura p`n fa]\ a[a c\ finc\ iera plin\ de om\t na mai trebuit dec`t ca s\i pui un morcov `n gur\ c\rbuni la ochi c\ m\tur\ deja avea `n m`n\ da dup\ juma de or\ nea m`ncat morcovu. ca s\m-i fac\ injec]e da ieu am fugit pe sal\ [i iel dup\ ieu cu siringa `n m`ni noroc cam v\rsat pe hol ni[te pastili rotunde [i 176 . La poreclinic\ iera frumos [ii ma dus la o tante doctor\ care mea b\gat ternometrul ca s\mi ieie tenperatura da mam spereat c\ de ce s\ meo ieie c\ dupaea ieu cu ce r\m`i dac\ meo ea f\r\ s\m-i dee nimica la scimb [ii a mai vrut s\mi iee tensiunea [i pulsu care eam zis c\ i le dau numa pe do\ gume de amestecat cu surprize. A venit [un dom doctor b\tr`n cari `n loc s\ m\ `ns\n\to[eze sa apucat s\ asculte muzic\ c\ [ia b\gat `n ureci ni[te cauciuce de la stestocop care avea la cap\tu cel\nlant o tobi]\ mic\ care am b\tut ieu `n ia cu bob`rnacu dea s\rit `n sus domdoctor. Dupaiea a vrut ptr. to] copii [ii chear ptr ieu mai ales c\ finc\ mam udat la s\niu[ [ii mam r\cit la nas [ii nu mai m\ duc la [col\. c-um mam `nboln\vit de grip\ [i ma dus la poreclinic\ Dup\ ce mam udat la joac\ p`n z\pad\ mam molipisit de grip\ [ii ma loat cu tenperatur\ la subra] [i cu str\nutat d`n nas care i sa f\cut grea]\ lui tata c`n ma v\zut cum `mi curge `n tinpu mesii [i m\ sm`rc`i deaea ma dus mama la poreclinic\ ca s\ m\ `ns\n\to[ez dinou.

cu p\rin]i mei l-a caban\ Ma dus p\rin]i mei `n escurse la munte une am mers cu trenu care meam f\cut curea d`n pele de cefere c\ a[a scria pe ea [ii mam amuzat deam scuipat pe geam de lam nimerit pe un nene d`n alt conportament care fuma cu capu afar\ da ie vina lui c\ dac\ na citit c\ ie periculoso sporgersi iaca cea p\]it. Dupaia cum fugeam ieu s\ nu m\ prinz\ infirmerii c\ striga c\ ce iam f\cut lui domprofesor mam ascuns `ntro odae de raze care era `ntuneric [i un fel de ca un dulap care mam b\gat `n iel da sa spereat o tante dea le[nat finc\ mia v\zut pe un ecran schiletu care mi[ca c\ tocma m\ scobeam `n nas cu picsul. ieu iam f\cut do\ injec]i cu ap\ [i una cu cerneal\ [am plecat acas\ cu corcanu [i vinu care mia mea pl\cut la poreclinic\ c\ mam f\cut s\n\tos dupaea cu vin fert [i mai am loat deacolo un bisturel carei bun la cur\]at nuci [ii mai am [i ni[te seringe care le duc la [col\ s\i fac s\n\to[ [i pe colegi mei.Mersul Trenurilor colorate ca alunecat pe iele domdoctoru dea c\zut pe trepte `n jos [i na mai ]ipat. La munte mia mea pl\cut tare cu telecabina c`n am urcat to]i la caban\ finc\ de fric\ c\ era mai sus ca pe bloc la noi mea venit pi[u [i crec\ t\etorii de lenmne care era dedesupt a crezut c\ plo\ [i nu nea nimerit c`n a sv`rlit cu 177 . `ntrun cuer era ni[te halate albe care meam loat [i ieu unu [o bonet\ [i meam pus [ii o p`nz\ la gur\ ca s\ m\ ui] `n oglind\ s\ v\z dac\m-i [ade bine s\ m\ fac doctor c`n oi fi mare da finc\ iera `ntuneric [i nu mam v\zut bine a-m e[it pe coridol une ma loat dou\ infirmere [i mea zis hai domdoctor ca venit pacentu de la ]ar\ dea adus corcan [o damijan\.

D`n codru des am cules o veveri]\ moart\ un vezure tot mort [i iel [i ni[te ciupreci cu p\l\rie ro[e cu bulini albe care seara la caban\ nu ma v\zut nimenea c\ leam pus la fert `n oala cu m`ncare [i crec\ lea pl\cut la to] finc\ azi diminea]\ na mai e[it nimenea d`n odae de la iei. La caban\ era frumos [i o pele mare de urs `n holu c\b\nii pus\ `n fa]a [eminelului care mam b\gat ieu sub ia deam `nceput a morm\ni mor mor mor cum face ursu de sa le[inat to] turi[tii. Nea cazat `ntro odae cu mai multe paturi ca cum e la caban\ [i cu al] cinci turi[ti care c`n mam desc\l]at a mai r\mas numa doi care le[inas\ pe pat da a plecat [i iei dup\ ce ia trezit cu ap\ rece de isvor a[a c\ mama ma pupat de bucurie finc\ care c`n a plecat [ia uitat bagajele [i borseta. Voi mai scrie `n jurnalu meu da nu acuma c\ ma strigat nenea cabaneru s\mi arate ce pu[c\ frumoas\ are cu care tocma vrea s\ trag\ `n eu.Cip Ie[an toporul dupe noi. 178 . ~n codru mam `nt`lnit cu ursu mo[ cr\ciun sau mojmartin nu [tiu ezact cum `l cheam\ care am f\cuto pe mortu iar animalu ma morm\nit pe la urechi dup\ care ma mirosit [i a c\zut. Am dat o roat\ `n juru c\b\nii une cre[tea petre [i flori de col] d`n care iam f\cut o coroni]\ lui mama care c`n a v\zuto cabanerul a ]ipat de individie dea fugit dup\ eu s\ mio ieie da a lunecat pe ni[te bilu]e de capr\ neagr\ [ii era s\ caz\ `n pr\paste da sa prins deo r\d\cin\ [i la scos mai `ncolo. Dup\ ameaz\ am e[it `n p\durea de la munte care era cu copaci `n ea [i cu animale s\lbatice care c`n ma v\zut a luato la fug\ [i am mai v\zut un isvora[ cu ap\ rece [i linpede care am mai f\cut ieu alt isvora[ l`ng\ el une a venit s\ se ad\peze un cerb care dup\ aea f\cea numa huu huu [i se izbea cu coarnele de copaci.

C`n ma v\zut bunicu sa bucurat c\ avea pastilile la iel [ii na mai f\cut h`u ca vara asta c`n la dus la dispensar de ia pus masc\ de ocsigen la gur\ [i iam `nv`rtit ieu robinetu de sa umflat bunicu ca balonu. {ii bunica sa veselit de vizita mea da a scoso mama d`n cote]u purcelulului [i ia zis c\ ma adus s\ ajut la cules strunguri d`n vie a[a c\ bunica a l\sat furca jos. g\le]i care mia mea pl\cut la cules finc\ c`n am mers cu p\rin]i mei s\l vedem pe bunicu `n arest la postu de poli]e am luat un pistol d`n seltar cu care moi juca foarte frumos `n prima zii de [col\ s\ trag `n tanti `nv\]\toare. Bunica mea zis c\ m\ ho]ule ai furat g\le]ile vecinilor s\ vez tu ceo s\ p\]e[ti numa bunicu sa bucurat c\ a zis c\ le vinde de cunp\r\ rachiu d`n iele c\ tot nu sa f\cut anu \sta recolt\ ca b\tut piatra [ii ce sa mai f\cut a trecut tractoru de lea stricat. Noroc c\ nu ma prins s\ m\ ba]\ finc\ mam ascuns sub tractor de iam `npins d`n gre[eal\ cu picioru peatra de la roat\ care sa pornit la vale [i peste nenea pasnicu [i peste colib\ plus al] oameni care culegea `n vie. 179 . Dup\ do\ ore pe bunicu la luat nenea plutoneru de la s\ltat ptr. P`n\ seara am cules do\ze[i7 de g\le]i `n special din plastec ro[ sau albastre care nu se uita la ele uaminii. Am mers `n via cu struguri care mea zis s\ culeg de s\i pui `n g\leat\ care eu prima de toate am m`ncat struguri p`n\ mea venit de la burt\ c\ era stropi]i deci mam ascuns ca s\ fac `ntrun vece care am aflat dupaia c\ era coliba lui nenea paznicu dela vie.Mersul Trenurilor cu bunici mei l-a cules de strunguri Finc\ a venit toamna care ieste anotinpu hanbarelor pline de bucate ma dus p\rin]i mei la bunici la ]ar\ s\i ajut\m la cules de recolta rodnic\ a toamnii.

Cip Ie[an 180 .

Cu at`t mai pu]in se cunosc numele celor care. dar nu prea mult. tot necunoscu]i r\m`n [i urma[ii lor.Mersul Trenurilor Mersul Trenurilor . de progres. `n special.. pe tema asta. iar cu prilejul unui simpozion interna]ional. din care afl\m cam care este rostul trenurilor pe lumea asta. au stricat pedalele closetelor din vagoane [i au ad\ugat fotografiilor `nr\mate de pe pere]i detalii neru[inate. au t\iat cu bricegele mu[amaua canapelelor.Roman diesel-electric Motto: „Angaj\m personal. de-a lungul veacurilor. au dotat vagoanele cu perdelu]e murdare. au rupt cuierele. Nu se [tie exact nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i: locomotiva ori calea ferat\. c`]iva respectabili cercet\tori s-au `nc\ierat `n holul unei institu]ii seculare. `n general. ap\r`ndu-[i principiile. unii speciali[ti `n probleme de tehnic\ se contrazic [i `n zilele noastre. cuiere [i fotografii `nr\mate pe pere]i. Printre anonimi se num\r\ cei care au montat pl\cu]ele inscrip]ionate cu tradi]ionalele “E pericoloso sporgersi” sau “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii”. 181 . din dorin]a de mai bine.. Suna]i la gar\” Primul capitol. [i al personalului 89890. Tot aici apare [i [eful Jenic\. care au furat perdelu]ele. canapele `nvelite `n mu[ama.

m\rimi sau culori. a doua zi dup\ inventarea trenului sa g\sit cineva care s\-i adauge vagonul restaurant. Calea ferat\ reprezint\ ast\zi o oaz\ de egalitate social\: de[i a pl\tit mai mult. Dup\ cum spuneam. cu aburi sau cu alte chestii. Pe c\ile ferate din `ntreaga lume circul\. puse `n mi[care de locomotive electrice. {i. apoi. diesel. dup\ care. etnie sau buget. dar mai mult ca sigur. iar g\rile `n care se schimb\ locomotiva [i sensul de mers s`nt multe [i necunoscute. zdruncin`ndu-se. cei de la Business Class. care prezint\ mai multe subspecii. av`nd destina]ii dintre cele mai diverse. vagoane pentru to]i. cei care mor primii s`nt pasagerii de pe scaunele din fa]\.Cip Ie[an A doua zi dup\ ce s-a inventat fotografia. cu bufet. unii au f\cut prima poz\ cu femei goale.. studii. Vagoanele pentru c\l\tori formeaz\ o specie aparte. v`rst\. Pe acelea[i [ine pe care au alunecat lin [i parfumat aristocra]ii pasageri ai Orient-Express-ului s-au `nghesuit. indiferent de sex. M\car la avion e mai simplu: `n caz de coliziune frontal\. fiindc\ dispunerea vagoanelor e hot\r`t\ de for]e situate mai presus de `n]elegerea unui c\l\tor obi[nuit. ras\. pe culoar. bere rece [i ciorb\ de burt\. apartenen]\ politic\. sco]`nd un ]\c\nit universal. omul de afaceri sau n\zurosul parlamentar c\l\tor la clasa I ajunge la destina]ie `n acela[i moment [i cu aceea[i `nt`rziere ca simplul cet\]ean a[ezat pe valiz\. Exist\ vagoane de diferite modele. garniturile cu solda]i `n drum spre front. religie. 182 . dieselelectrice. ~n zilele noastre exist\ trenuri de marf\ sau de pasageri. nu se [tie nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i. Se poate b\ga m`na `n foc c\ al doilea film realizat vreodat\ `n istoria cinematografiei a fost unul interzis minorilor. nici m\car [ansa de a cobor` din tren mai aproape de gar\ [i de peron nu i se ofer\ pasagerului simandicos.. trenurile cu brigadieri [i vagoanele scorojite ale personalelor de naveti[ti. locomotiva ori calea ferat\.

merge? Ce face \la micu? 183 . dup\ marf\. fiindc\ vehiculul nu avea nici claxon. Acesta `[i `ntrerupse discursul pentru a-[i trage sufletul [i a striga: .Hai noroc. ad\ugat `n mod excep]ional pentru c\l\torii care p`n\ atunci tr\geau semnalul de alarm\.doar c`]iva patroni de magazine mixte amenajate `n garaj sau de bufete comunale mai merg la ora[.Mersul Trenurilor *** Trenul personal 89890 are vagoanele verzi [i murdare [i nu are Business Class. nea Jenic\! Merge. *** Pe peron. oprind garnitura `n dreptul tuturor bodegilor z\rite pe geam.. o persoan\ cu sim] practic din conducerea regionalei a lipit de restaurantul pe ro]i [i un vagon de marf\. rezolv`ndu-se astfel [i problema aprovizion\rii pe traseu. `n schimb. deoarece cu el nu c\l\toresc prea mul]i oameni de afaceri . c\ n-are fr`neeee!”. vagon restaurant.. gen]i [i saci sau `mping`nd c\rucioare de butelii. Are. unii r\m`n de p\rere c\ ar fi fost mai nimerit un vagon-cistern\. iar dup\ c`teva luni. prin jurul s\u treceau ca ni[te particule `n mi[care brownian\ c\l\tori cu geamantane. Rezultatul `nregistrat a fost pozitiv. [eful de tren Jenic\ se uita la ceas. To]i se d\dur\ `n l\turi pentru a face loc unui electrocar plin cu bidoane [i condus de un cet\]ean care purta dup\ ureche o ]igar\ bo]it\ [i care f\cea din gur\ “Bibiiii! Ti-tiii! Ni-no-ni-no! Ferea.

Cip Ie[an 184 .

la parastas. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. ridicase tonul. n-au g\sit-o. s\ le treac\ de moroi: ei. puii pr\ji]i [i ou\le r\scoapte din gen]i. c`nd l-au dezgropat. Primul fum\tor. ra]ele.Dup\ [apte ani.Mersul Trenurilor Popa Serapion T\m`ie poveste[te p\c\to[ilor despre parastase [i z\d\rnicia celor p\m`nte[ti . se urcaser\ `n vagoane. .printre care. da’ c`nd l-au dezgropat? vru s\ [tie al doilea fum\tor. g\inile. Se mai `nt`mpl\ lucruri din astea. un 6 desenat cu creta [i sem\n`nd cu un G sau cu jum\tate de perj\. s\ nu piard\ trenul. lucruri pe care omului nu-i este dat s\ len]eleag\. cu p\l\ria pe piept [i bani pe ochi. mo[ul. Aurel L\tunoi. Pe holul vagonului 6. g`[tele [i curcanii `ncetaser\ s\ se mai zbat\ [i `ncercau s\ socializeze pe limba lor de or\tanie. Au c\utat cumnatul [i cum\trul s\-i scoat\ inima. Forfota g\rii se domolise: pasagerii. parc\ dormea.P\i. dar c\lcat\ impecabil. zic eu. acum `mbr\cat `ntr-o salopet\ murdar\. S\ spuie [i p\rintele: nu-i a[a. Sfin]ia voastr\? 185 . a[tept`nd s\ aud\ fluierul pentru a[i lua r\mas bun de la rudele r\mase pe peron [i pentru a scoate sticlele. veni]i `n gar\ cu ore `nainte. economia exagerat\ de ap\ curent\. Nu i-au g\sit inima! . s-o ard\ [i s-o bea. . iar acum fumau pe culoar. un gras cre] [i must\cios. plutea fum de la trei ]ig\ri proaste. Sub banchete. `mpro[ca scuipat cu tutun [i r\sp`ndea miros de transpira]ie c`nd `[i `nt\rea spusele prin gesturi.Deci.

mic\ e `n]elegerea omului [i multe s`nt c\ile Domnului. mai ales c`nd mergeau noaptea la cules p\pu[oi. v-o spun eu.. c\ e mas\ mare. Una cu nas mare. la un sf`r[it frumos de septembrie. dup-aia hai `napoi. coliv\. rude. maionez\. zi-o. Adic\ nu eu. pui frip]i. Mort-mort.Ca s\ dau doar un exemplu. purcel. nu? Adic\ VIP.. vin de poman\. cu ni[te ani `n urm\. C`nd m\ `ndreptam eu din nou spre salate. m\ trage de m`nec\ o bab\. o boare pl\cut\. unde era `ntins\ masa mare [i. . [ti]i decorul. . fiind singurul pop\ din zon\. nu m\ vedea nimeni [i dac\ m-ar fi v\zut. iau eu din toate. aglomerat. `l ducem la ve[nicul domiciliu. cum s-ar spune. nu conteaz\. Parastasele astea nu-s de glumit.Cip Ie[an *** Cel de-al treilea pasager de la geam purta hain\ preo]easc\ [i tr\gea cu poft\ iarba-dracului. M\ `ntorc la mort.P\i. nu zic nu. numai mirii lipseau. se rugar\ cei doi de fa]a bisericeasc\. icre. ~n cas\. Serapion T\m`ie `l slujea pe Dumnezeu la bisericu]a din spatele g\rii. motorin\ din conducte sau alte roade ale ogoarelor. m\ `nfig eu singur. ]uic\. hamsii. vinuri de vreo trei feluri. `[i tr\ise traiul. `ncepu p\rintele Serapion T\m`ie. . avea clientel\ numeroas\ [i era considerat o autoritate mai presus dec`t cele locale . b\tuse nou\zeci. c\ mai e p`n\ fluier\. Ei. scobit\ [i 186 . Le-am zis c\ mai bine ies la aer p`n\ `n ograd\. la un mort. jale. oricum. c\ doar unu-i popa. salate. plin\. fac treaba. pui [i pulpi]e. ci specialistul din mine v-o spune. Era a[a. trec`ndu-[i din c`nd `n c`nd m`inile prin barb\. c\ era parastasul ca la nunt\. nu? Deci. ce. albinele `nc\ mai zumz\iau. ca la mort. colaci [i fum de lum`n\ri.de care oamenii se cam fereau.Fiilor. eram mai demult. p\rinte.

iar atunci `mi zice baba c\ “P\i are. merg eu la un parastas de [apte ani. Frate-su. de ce. m\ apropii [i eu s\ v\d cauza. Atunci i-am `n]eles eu pe bie]ii b\ie]i. cum e cu parastasele de [apte ani. nu?”.P\i. se face mas\. la ceva vreme dup\ aia. c`nd se scot ciolanele din groap\ [i se spal\ cu vin. iar Titi. s\ nu m\n`nci.Da’ ce-i. baba. Eu m\ tot g`ndeam la alea de pe mas\ [i am `ntrebat-o “Ce-are. Ei. c\-l [tiam pe mort cum fusese la via]a lui. . de ce nu-i bun\. deh. o cucoan\. tot `n apa aia. mai r\m`ne sau nu mai r\m`ne inima. au sp\lat mortul!”. c\ `nainte. ce era acolo? Se f\cuse moroi. ce era. stai a[a c\ viu!”. sicriul. Titi. p\rinte. ce-are cada lor din baie. au sp\lat farfuriile. ce-ai p\]it. cic\ “P\i nu.. M\ trage deoparte [i-mi zice la ureche. groparul. d\ capacul la o parte s\ scoat\ oasele. paharele [i tac`murile `n cad\.{i totu[i. p\rin]ele. poate n-o fi de import.. crezuse c\ i s-o fi f\cut r\u. ai ]`n]ari acas\. bine. [i tot acolo au ]inut [i sticlele la r\cit!”. f\. ce s-o fi `nt`mplat. se d\ de poman\. adic\ de ce s\ nu m\n`nc?”. p\rin]ele. atunci l-am v\zut pe dom’ Titi cum se face ca lum`n\rile [i le[in\. . se `ng\lbene[te [i \sta [i cade peste Titi. emana]ii. ce mai r\m\sese din el. privind cu grea]\ `n jur. nu m`nca. p\rinte. La care ea. stimate pop\. “Titi. “Ce-i. Ei. c\ \[tia. poate or fi fost ceva gaze. atunci am fost eu bolnav [i am z\cut dou\ luni. tot gropar [i el. Tot a[a. au mai le[inat `nc\ vreo trei b\ie]i. s\ nu pui gura pe bucate!”. Stau eu [i a[tept s\ termine b\ie]ii care s\pau `n cimitir.. rudele. dup\ c`teva minute `n care nu f\cu dec`t s\ se scarpine. vampir. M\ uit `n groap\ [i m\ ia groaza. cum? Deci. se aude cazmaua `n lemn.. nu? 187 . cu jacuzzi. cic\ “P\rin]ele.. Ei. p\rin]ele. f\. ai visat strigoi. c\ tot nam priceput? `ntreb\ primul fum\tor.Mersul Trenurilor galben\ la fa]\. dup\ ce i-am stropit cu ap\ [i s-au trezit. fuga s\-l ajute.. [ti]i cum e. . {ti]i cum e la [apte ani. ca s\ fac\ economie.

`nt`i accelerat\.N]]]! Ce vampir. trei geamantane [i o damigean\ au c\zut din locul lor special amenajat peste Zamfira C\r\u[u. mai cu o g\in\ sau o furculi]\ `n ochi. iar noi afl\m cum nu trebuie zugr\vit\ o cas\ [i de ce e bine s\ fim corec]i cu me[terii. pantaloni `n dungi [i musta]\ `n furculi]\ . sc`r]`ind pe [ine. 87 de ani. iar trenul personal 89890 porni cu o smucitur\. din cauza aceluia[i [oc.. bre? Mai r\u! Din bab\ r\m\seser\ oasele curate. Prin urmare. {eful de gar\ Anton Fluiera[ fluier\ luuung din ]ignalul primit pe inventar. [i deasupra. Trenul pleac\. care adormise deja. dar `n aceea[i clip\. se ridicau ]`]ele femeii. peste coaste.tocmai sc\pa pe geamul larg deschis al unui alt compartiment. de exemplu. P\rintele Serapion T\m`ie din vagonul 6 scoase dintr-o t\g`r]\ roz imprimat\ cu `ndr\gite personaje din desenele animate c`teva prescuri [i `ncepu s\ le molf\ie. tu[ind cu sub`n]eles.cu gambet\. normal c\ i-a apucat.. a[a. 188 . apoi `n m`na vecinului.Cip Ie[an . `ncheie popa. dar efectele sale au fost multe. Ceva mai `ncolo. ~n vagonul 4. ~n vagonul 2. ca dou\ pungu]e lucioase! Titi [i \ilal]i gropari. ca dup\ [apte ani. pasagerii au sim]it c\ trenul s-a pus `n mi[care . un alt domn . Smucitura asta a fost una singur\. un domn care `[i scosese s\ m\n`nce ou\ fierte cu ro[ii de cum urcase `n compartiment [i-a `nfipt furculi]a `n ochi. dac\ n-au v\zut silicoane la via]a lor. apoi oarecum uniform\. un pechinez numit Bubico. mai cu o valiz\ `n cre[tet. respect`nd legile mecanicii newtoniene.

m\ritat\ cu un me[ter de pe la noi. a[a. privi Aurel la ceas [i aprinz`nd `nc\ o ]igar\. oricum ai luao. Aurele. am f\cut. odat\.. pe la c`te unul-altul.Nu-i baba aia care cre[tea bibilici `n baie? Cu casa mov-liliachiu. tot nimic. [i pucioasa aia a dracilor. `ncepu el povestea nu chiar a[a de lung\. d\m cu glet. s\-l scot pe Necuratul. P\cat s\ se piard\.. de care vorbe[ti matale. Silicoanele babei. M-au chemat acolo s\ fac exorcizare. cum sim]eai pucioasa diavoleasc\... am ref\cut. Asta `mi aminte[te de o enoria[\ din parohie. `mpu[c `n beton. rosti ca pentru sine Aurel L\tunoi. p\catele mele. cas\ proasp\t v\ruit\. le luam acas\. ne-am 189 . pun dibluri. nu chiar a[a de lung\. tai lemne. nu? H\! P\i. eu zugr\vesc. nu-i frumos s\ g`nde[ti a[a. pun lipitori.Mersul Trenurilor * * * . punem faian]\. deci? Eu. Le-ar fi cusut `n loc de perni]e. c\ avem comand\.. dac\ eram acolo. tot profanare. oamenilor de r`nd. umplu bor[ sau ]in eviden]a contabil\ pe la firme. care avea nevoie.Deh. oarecum curat\.. |la m\ cheam\. fiindc\ fapta asta. are o poveste lung\. {ti]i. repar aparatur\ audio-video. Plus c\. tot mirosea. Stela Gresie. Deci. cu var. p\rinte. are microbi. da’ cum intrai.. Venera N\t\r\u.. vorba aia. baba respectiv\ are o fiic\. acum vreo doi lucram tot cu ziua. la soacr\-mea. “Hai. dac\ m\ cheam\. miroase a groap\. Sfin]ia-voastr\. . c\reia `i intrase dracul `n cas\. zugrav cu ziua [i fost candidat la un post de consilier local. r\spunse printre `mbuc\turi popa T\m`ie. Se vede. . Deci. la palton. c\ multe lucruri ne s`nt ascunse nou\. le sp\lam [i le d\deam lui nevast\mea. De fapt. adic\ mare p\cat se cheam\. Dac\ e nevoie.Fiule. nu e igienic.

s-a mai uitat..Cip Ie[an scos!”. la am`ndoi. c\p[unic\. Colegul \sta al meu. c\ s\ nu scape gineric\ la c\mar\. ar fi b\gat-o cu capul `n var de drag.Ei.Ei. peste dou\ ore ne d\ un ceai cu pr\jiturele de cas\. c\ vine cu agentul. c\ se l\sase `ntunericul deacum [i nu mai vedeam bine. ginerele. Un vin ro[u. Gresie se enerveaz\. apoi plec ca `mpu[catul.. Mergem deci noi la bab\ aranja]i. deci fac eu ce fac. c\ numai pagub\ aduci. cu ochii pe noi. dup\ o s\pt\m`n\. Noi. s-a mai calmat doamna. cu [mirghel. adic\ rareori. 190 . h`r[a-h`r[a. ca me[terii.. dumneaei se uita cam c`[. `njuram pe sub c`rpe tot neamul babei. luasem un aconto de la doamna [i nu puteam pleca. c\ unaalta. fleo[c-fleo[c cu bidineaua. Ei. [i p`n\ m-am `ntors. c\ be]ivanule. fiindc\ ascunsesem repede sticla cu vin `n g\leata cu var. nimic. ce-ar fi f\cut oricine `n locul nostru? Normal c\ Gresie. frec eu pere]ii. C\ h\u. a[a.. a s\rit la c\mar\. [ti]i cum se zice la situa]ii dintr-astea. cic\ dac\ tragem tare. {i deodat\. na. Pe mine nu m\ v\zuse. Buuun! Deci. `i scap\ o lab\ soacr\-sii [i m\ las\ singur cu bestia `n cas\. * * * .. la vinul cet\]encei. zicea ceva. Ea. f\r\ pauz\. Deci. baba `n u[\. pesemne c\ `l [tia mai bine pe gineric\ al ei ce b\iat bun e c`nd nu-i cherchelit. cu c`rpe la nas [i gur\. [i atunci ce-a]i f\cut? `ntreb\ popa Serapion T\m`ie. v\dit curios. din \la de p\teaz\. [i cum g`ndeam noi c\ mai bine ne b\g\m picioarele [i facem ceva `n ciubucul babei. c\ vai. c\ unde mi-au fost min]ile c`nd ]i-am dat-o pe fiic\-mea. o strig\ careva la poart\. baba cu ochii pe noi. preg\ti]i. Gresie.. Eu. Noroc c\ a doua zi am plecat de diminea]\ cu o lucrare. p\rinte. . s\ nu mai aud de soacra lui Gresie `n via]a mea. pentru praf.

am uitat s\ v\ spun: fiindc\ baba a c`r`it c\ aia nu-i treab\ f\cut\. purt`nd o basc\ ud\ de sudoare [i tricou imprimat cu iepura[i. c\ una. Un mo[ neb\rbierit. alta. reu[ise s\ se trag\ aproape de o 191 . a[a c\ s-a amestecat vinul cu varul [i de-aia i-a ie[it babei casa movulie. iar mul]imea g\l\gioas\ de `mp\timi]i ai socializ\rii se rev\rs\ `ntr-un spa]iu mult prea mic. c\ pe `ntuneric n-am v\zut. `ncheie me[terul zugrav Aurel. . despre direc]ii. s\ nu vad\. pe-at`t mai tare s-a v\zut culoarea. Obi[nui]ii trenului personal 89890 aveau locurile lor rezervate neoficial. cu mirosul? `ntreb\ p\rintele Serapion T\m`ie. Barmanul Tudorel M\sur\ [i osp\tarul Cornel Tav\ tocmai turnau ap\ `n ciorba de burt\.Da’ de ce. Vagonul restaurant `nc\ nu era deschis. da’ nu [tiu cum se face c\ pe c`t au dat. `nainte de-a pleca. bine.P\i. ci posp\ial\. acum [ti]i de ce are doamna Venera casa a[a de vesel\. iar acum tr\geau [uturi `n u[i. Pesemne n-oi fi pus dopul bine. m\. `ntr-un t`rziu. Despre personalul de deservire al vagonului restaurant. au `ncercat s\ dea cu trafaletul pe deasupra.Mersul Trenurilor . zic eu. cred eu. v-am zis c\ ascunsesem sticla `n g\leata cu var. . u[a fu descuiat\.. De-aia. iam l\sat `ntr-o doz\ din perete un ou crud cu coaja ni]el spart\ [i am v\ruit pe deasupra. s\ o `nmul]easc\.Da. [i ce leg\tur\ are cu pucioasa dracilor. n-a vrut s\ dea to]i banii. Blestemul lui Gresie.. intru[ii erau nevoi]i s\ se descurce. Au mai venit al]i me[teri dup-aia. ce s\ uite? . c\ ne-am b\tut joc.Aha. Ei. sensuri [i drumul omului prin via]\. de[i c`]iva c\l\tori se urcaser\ `nc\ din gar\ pe sc\rile [i tampoanele acestuia.

. [i am ajuns `n [an]ul din spatele [colii.Cum ]i-o fi norocul. ca omul gospodar. cum a zis domnu’ de la masa patru! strig\ osp\tarul Tav\. la nepotu’. . pe nevast\-mea. C\ din p\m`nt am plecat [i `n p\m`nt ne `ntoarcem. cu fundul pe un sac mi[c\tor. Dup\ alte ni[te zile am plecat cu un purcel. b\usem [i m\ culcasem `n curte. o duc pe baba. . nu [tii c\ nu-i voie cu animale `n tren? . m\ duc [i eu unde mi-o fi drumul. a[a `nc\rcat? vru s\ [tie t`n\rul angajat. Deaia zic eu c\ nu mai [tiu unde merg. Eu. mo[ule.Da’ unde mergi. am plecat odat\ la g`rl\. interveni osp\tarul Cornel Tav\. dac\-i a[a. Mai recent.Da’ totu[i.. la pescuit. {i ce duci matale `n desaga ceea. Via]a e plin\ de meandre.. c\ venise viitura de la munte. cu l\m`ie. da’ am ajuns cu vreo zece kilometri mai jos. doar bunul Dumnezeu [tie de unde venim [i `ncotro ne `ndrept\m.. Am zis s\ facem economie la un bilet. n-am plecat nic\ieri.. unde-ai vrea matale s\ mergi acum? . `n vreme ce barmanul Tudorel M\sur\ lu\ cu un gest expert sticla cu aperitiv “Cri[an” de pe raft. Iar `n desaga aiasta. de exemplu.Totu[i. a[ dori s\ ajung la Zal\u. mo[ule. f\r\ pantofi.Cip Ie[an mas\. [i comand\ un Courvoisier dublu. 192 . aduc`nd b\uturile. s\l v`nd la ora[.. dormeam cu punga de r`me sub cap. . [i m-am trezit `n arest. .De dus. dac\ ]ine]i mor]i[ s\ afla]i. Mi-au zis c\ f\cusem scandal `ntr-un bufet [i d\dusem cu purcelul `n cap la o doamn\. ceas [i undi]\. da’ nu-i \sta trenul. ca o pern\. pe care [ed io acum.Vine b\iatuuu! Un curvoa\\\. iaca.

am fost . cum le-ai zis matale.B\i. un geam p\tat de ulei [i [ters cu o c`rp\ murdar\. . care ai tras maneta? Maneta [i semnalul cui te-a f\cut! Strig\tul ]`[nise prin geamul deschis al locomotivei. care m`nca pufule]i. f\cu s\ zb`rn`ie geamurile degeaba. Strig\tul. sperietori. care mirosea [i el a pe[te cu mujdei.Mersul Trenurilor Ni[te lucr\tori ai ogoarelor nu prea au chef de munc\. parc\ `ncremeni]i `n pozi]ii nefire[ti [i identice. la 193 . [i cu cheful lor de munc\. eu `s tocmai de pe la Valea M`]ei..|[tia de p-aici. iar un fost p\pu[ar poveste[te despre leg\tura dintre art\. Vasile Roait\.p\pu[ar-marionetist la noi. au tare mare chef de munc\! spuse cu t`lc un c\l\tor v`rstnic. mo[ule. stau [i ei. o soacr\ de primar [i ni[te americani. St\ recolta. ~n dep\rtare se z\reau zeci de lucr\tori ai ogoarelor. fugeau peste c`mp s\lt`nd valize. ~n `ntreaga locomotiv\ mirosea nu a motorin\. `ntre halte. da’ [i noi avem `n sat ni[te t`r`ie-br`u care servesc de diminea]\ la bufet. om bun? . .Mitrache m\ numesc. . Povestea ceea de care ziceai care-i. Mitrache P\pu[oi. fiindc\ nici o fiin]\ vie din jur n-ar fi recunoscut c\ ea a tras semnalul de alarm\.mai bine zis. cu teni[i noi. Ni[te cet\]eni `mbr\ca]i `n nunta[i. din c`te se vede. .. mo[ule. paporni]e [i damigene. ci a pesc\rie [i a mujdei.A[a-i. iar pe c`mp nu s-ar apleca nici s\-i mu[te c`rti]a de sandale. iar unii dintre c\l\tori tocmai ignorau avertismentul “E pericoloso sporgersi!”.Se vede c\ nu e[ti de pe-aici. dac\ nu [tii povestea cu \[tia. S`nt . care servise `nainte drept fa]\ de mas\. Trenul oprise h\isa. desc\l]at de ghete [i cu picioarele `ntinse sub nasul doamnei din fa]\.

.. . c`rti]ele. cum ar veni. la din astea.... [i le prezint la prima [edin]\ cu consilierii locali. c`rti]e sau g`ndaci. * * * . ni[te sperietori pentru ho]ii de carburan]i care vin noaptea [i dau gaur\ la conductele de pe ogoarele noastre. Ce rol. .. lupul.Cip Ie[an teatrul de amatori. procurori de tabl\. deci m\ iart\ c\ produc ilegal [i f\r\ taxe ]uic\ `n beci. pungu]a cu doi bani. ci altele.. ia s\ m\ g`ndesc cum s\ fac s\ concep ni[te sperietori de pus pe c`mp. ~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani (*). ascult`nd povestea. micii. nu se organizeaz\ licita]ie. pe ogor la noi. fata babei. fiind cum\tri. Mi-a mai zis c\. Editura Polirom. a[a.. ce interpretare! C`nd urlam ca lupul.{i vine la mine primarul nostru.. Hamlet. Aristide S`rm\. frumos (*) "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani". Acolo se ridic\ unul de la opozi]ie [il `ntreab\ pe domnul primar c\ de ce sperietori de ciori. f\ceau spectatorii pe ei. g`ndacii de Colorado.. Puneam `n scen\ din astea. ilustra]ii tot de Jup. `ntro sear\.{i? . c\ produc]ia a ie[it mult sub estim\ri. pentru copii.{i ai f\cut matale sperietori de coropi[ni]e? Cum arat\ sperietorile de coropi[ni]e? vru s\ [tie controlorul de bilete Jenic\. a[a. Buuun! Deci.deci de ce s\ nu fac eu mai bine sperietori de coropi[ni]e. c\ la noi nu ciorile d\uneaz\ (nici n-avem ciori. Deci. dup\ ce fac urm\riri cu poli]i[tii prin tarla. c\ erau mai ales pre[colari din \[tia. fata mo[ului.F\cut un. fac eu ni[te proiecte artistice. masca]i de tabl\.. coropi[ni]ele [i nu `n ultimul r`nd oamenii . cic\. dac\ tot m\ pricep eu la p\pu[i.. 2005 194 . cu o problem\: cic\. le-au dat cu clor [i le-au v`ndut la ora[ drept pui). artistice. Iedul cel mic. c\ din cauza lor se compromite recolta. f\cut pe naiba! P`n\ la urm\ a r\mas c\ s\ proiectez. am f\cut poli]i[ti de tabl\. tot de Cip IE{AN. r\mas cu cle[tele palmat `ntr-o m`n\ [i cu cealalt\ `ntins\ c\u[. fiindc\ le-au prins oamenii.

parc\ nu s-ar apuca de treab\. . Deaia spuneam eu c\ munca p\m`ntului e relativ\. pe valut\.. cic\ s\ fac [i ni[te alte sperietori. . cum ar veni.Le-am f\cut... de-a valma. aleas sperietorile noastre. cu ideea. care parc\ se holba la mine c`nd treceam pe l`ng\ ele. Ce-i drept. [i i-au furat pe to]i `ntr-o noapte. Pe ele [i pe boul de primar. aveau nevoie de tabl\ s\ repare acoperi[ul.{i le-a]i f\cut? . s\ le ia naiba. s\-i zic a[a. `ncheie fostul p\pu[ar Mitrache P\pu[oi. cote]ul. care-i treaba lor cu munca p\m`ntului? vru s\ [tie mo[ul. cine [tie? P`n\ la urm\. nu m\ ancheteaz\ [i pe mine? .. lucr\torii \ia din tarla. c\ se visa fotomodel cucoana. poli]i[ti.Bine. s\ scape de gura ei. procurori. Oamenii de la noi din sat n-au vrut s\ ias\ la munc\ nici m\car ca figuran]i. cu c`rca. motorin\.. doamna Antena Lamp\. c\ dac\ face unu’ atac de cord.. Le ]inem acolo de c`nd au venit ni[te americani s\ fac\ un film cu sclavi negri care lucreaz\ pe c`mp. la ferm\.. iar eu am r\mas cu c`teva duzini de sperietori pe stoc. de-i vezi matale pe geam cum parc\ s-ar apuca.{i au venit ni[te oameni din sat care nu s-au speriat de ei. ziceau c\ 195 . fiind f\r\ vreo utilitate. totu[i. p`n\ la urm\. toate cu fa]a doamnei Antena. tot primarul.{i? . care s\-i sperie pe ]\ranii care fur\ sperietorile de tabl\ puse s\-i sperie pe \ia de fur\ benzin\. . . Habar n-avea nimeni la ce-ar fi putut folosi ele. da’ nici chiar a[a. da’ leg\tura care-i? . masca]i.P\i. care mi-a b\gat-o pe g`t drept fotomodel pe soacr\sa.Leg\tura e c\ dup\ alegeri s-a schimbat primarul.. cum\trul. ziceai c\-i Mona Lisa sau boii \ia de la carul lui Grigorescu.{i.Mersul Trenurilor picta]i. care o vedea se speria.

curacao. le-a convenit. leam v`ndut \lora. C`teva mu[te b`z`iau. mic [i burtos. ~n\untru era aglomera]ie. Dom Perignon. rachiu de mere. apoi se [tergea cu ea pe fa]\. atra[i irezistibil de emblema pe care z`mbeau. vinuri de regiune sau selec]ionate. sec\ric\ la sfert. se simt vedete ca M\rgelatu [i m\n`nc\ semin]e. Se consuma orice. mai ales direct din sticle: aperitive [i lichioruri `n culori vii. ]uic\ de dovleac porcesc sau bere. brag\. iar din loc `n loc c`te cinci[ase dosuri late `mp\r]eau fr\]e[te o navet\ goal\. `[i sufla nasul. 196 . care merg p`n\-n p`nzele albe s\ li se fac\ dreptate. dar mai ales prin purtarea lor sfioas\. nu `njurau. cinea[tilor. spre deosebire de patru c\lug\ri de la Schitul Pas\rea. Vagonul restaurant era ticsit: de c`nd personalul 89890 oprise `n c`mp. afinat\. c\p[unat\. tot stocul de buc\]i. iar cei mai mul]i pasageri jucau c\r]i sau `[i spuneau snoave [i cimilituri. zeci de ple[cari se repeziser\ dinspre toate punctele cardinale ca furnicile la dulcea]\. erau mirosuri diverse [i mult fum. scotea o batist\ mare. c\ eu le d\dusem `nainte cu vopsea neagr\ pe fa]\. Cei care nu prinseser\ locuri la mese [edeau pe geamantane sau paporni]e. P`n\ la urm\.Cip Ie[an dup\ c`teva [p`rle `i doare la tri[c\ de figura]ie. vi[inat\. prin pletele [i b\rbile lor. Nu fumau. a[ezate `ncruci[at ca oasele de pe steagul pira]ilor. ireale. patru dintre noii veni]i formau o pat\ de lips\ de culoare: ie[eau `n eviden]\ prin hainele lor negre. americanilor. nu beau [i nu jucau c\r]i. Martini. s\ nu-i mai v\d mutra doamnei Lamp\ cum se holbeaz\ la mine. un cu]it [i o furculi]\. horinc\. doar din c`nd `n c`nd unul dintre ei. ~ntr-un col]. caisat\. Trenul st\ `n continuare. Se fuma pe ruptelea.

Mersul Trenurilor 197 .

nu sta]i `n picioare. otova. nu? Hai. ~n vagon se l\sase lini[tea. flutura o h`rtie [i striga c\ vrea musai s\-l vad\ pe taica stare]. peste deal. boal\ cu nume ca la [ah? 198 . `n luminata adunare. cu ordin de evacuare. ne vezi pre noi posomor`]i la chip. ca matale. Unde merge]i. iar unul cu cravat\. fra]i `ntru credin]\ la Schitul Pas\rea. sfin]iile voastre. s`ntem cuvio[ii c\lug\ri Averchie. .Cip Ie[an . . vreo veste. . c\-i drum lung p`n\ la cap\t. str\puns\ doar de zgomotul urechilor care se ciuleau. Scarlate.{i cum arat\ necuratul \sta. pe care ceilal]i `l priveau cu respectul cuvenit [i `i spuneau “dom’ maistru”. coarne [i barb\? vru s\ afle un mesean enervant. cum s\ arate? Acum. obr\zare. cu musta]\ [i laptop. c\ v\ v\d cam posomor`]i? `i `ntreb\ el pe cei patru. dar [i mai ad`nc\ sup\rare `n sufletele noastre st\ ascuns\. Erau cu ma[inile. . . care a zis c\ e de la minister.A[.Cum adic\. aici de fa]\. ni L-a trimis sub chip de autorit\]i locale. Ia. `ndr\zni]i. c`nd la poarta l\ca[ului nostru de rug\ciune [i uitare de cele lume[ti au venit ni[te oameni. m\[ti. deci e cam a[a. a[a c\ au venit `ntins la noi. noroc! `ntrerupse un b\iat cu must\cioar\ [i geac\ de f`[ cu embleme. Noi. face]i loc la oamenii i[tea! lu\ cuv`ntul un pasager mai `n v`rst\. costume de protec]ie. cuvio[ia ta? Posed\ copite.Ei. Pafnutie. care pe navet\.Dar `ndr\zni]i. dup\ ce se a[ezar\ care pe banchet\.O fi fost vreo telegram\. gras. a dat s\ ne cerce credin]a [i r\bdarea. cuvio[ilor. Donose. de ni La trimis pe necuratul. fiule. c\ s`nt suspecte de o boal\ cu nume ca la [ah.P\i. fiule! Zicea c\ au `nceput s\ moar\ g\inile oamenilor. doi aveau straie a[a. Totul a `nceput `ntr-o diminea]\. `n nem\rginita Sa `n]elepciune. . Pandemie [i Epizootie. Sfin]ia voastr\. Sup\rarea noastr\ cade la suflet de c`nd bunul Dumnezeu. cuviosul p\rinte Epigastrie.

{i? . nu [tii. . vai c\ p\rintele Transmisie. {i. alung\ri de draci . au `nceput ei s\ explice c\ m\car s\ d\m p\s\rile din schit. Cic\..{i care p\s\ri.Mersul Trenurilor .{i noi. z\u. Dionisie. cum spuneam. dup\ cum se [tie. s`ntem suspec]i. dracii ies doar cu post [i rug\ciune. asta nu s-a mai `nt`lnit. ehehei. Stropeau. iar c\lug\rul cel mic [i burtos `[i sufl\ `nc\ o dat\ nasul `n batist\. aici de fa]\. p\catele mele! Tuspatru se `nchinar\ lung. cum e c`nd se mut\ piesele. N-1 sau cam a[a ceva. de curcan. s\ le ard\. de-au reu[it s\-i ]in\ pe \ia care tocmai stropeau cu benzin\.Ei. pe cuvio[ii Paisie.p`n\ la urm\. poate n-a]i priceput. de ra]\.{i? . nici fulgi m\car. Noroc de taica stare]ul. [i de la semn\turile lor ni s-a tras. continu\ c\lug\rul. p\catele mele! Cuvio[ii Pandemie [i Epizootie. cinstit\ adunare? La noi se fac exorciz\ri din astea. au isc\lit un proces verbal cum c\ `n schit nu se afl\ picior de pas\re. c\ s\ se omoare.. c\ odat\ ce apar `ntr-un proces verbal de constatare pe tema gripei aviare ni[te termeni precum numele cuvio[iilor lor. apoi se [terse cu ea pe fa]\. mai zdraveni la trup. . mai ales. au. s\ se izoleze [i s\ se ard\ toate p\s\rile. s\ aib\ ce raporta mai sus. care se ocup\ la noi cu aprovizionarea. fiule? H-5. s\ dea foc la schit. Deci. s-a f\cut `nv\lm\[eal\. p\catele noastre. dup\ cum am mai spus. `n perne. Pandemie [i Epizootie. s`ntem c\lug\ri la Schitul Pas\rea. c\ avem canon s\ dormim cu capul pe pietre goale.ori. . ce tot at`ta [i-[i-[i? P\i. Post cu fripturi de g\in\. are o m`n\ grea ca buturuga! . Transmisie [i Demisie.P\i. c\ a luat cu el ni[te fra]i `ntru credin]\ [i rug\ciune. `ncepe buclucul! se 199 .{i? . conform ordinului de la minister.

. ~ntre timp . Ar fi `njurat mult [i bine dac\ `n compartiment n-ar fi intrat. un surdomut `mbr\cat cu 200 . Domnul Jenic\ tocmai le zv`rlise legitima]iile de c\l\torie pe geam. Povestea surdomutului din tren. la ONU. la Haga. mergem cu Domnul. care pe toate le hot\r\[te [i pe noi ne `ncearc\ dup\ bun\ voia lui.Dar cuvio[iile voastre cum a]i reu[it s\ ie[i]i? {i acum. unde merge]i? .De mers. C`t despre ie[it. pe motiv c\ respectivii `[i cump\raser\ bilete. la pre[edinte. Eu.se iscase o ciorov\ial\ `ntre domnul controlor Jenic\ [i c`]iva c\l\tori. iar acum `njura. la Guvern.dar `n vagonul opt .. despre cum am trecut de cordonul poli]i[tilor [i jandarmilor. la forurile superioare.. cu cordon de poli]i[ti [i jandarmi `n jurul schitului. `n smerenia mea. nea c\l\uzit mintea [i pa[ii: le-am zis \lora de ne-au oprit c\ nu s`ntem c\lug\ri de la schit. . socot c\ n-o fi mers cum trebuie faxul. a[adar refuzau s\ cotizeze la na[. amenin]`ndu-i c\ `i arunc\ [i pe ei dac\ nu se fac oameni de `n]eles. ci patru cavaleri ninja veni]i s\ facem un film de ac]iune pe meleagurile astea `ndep\rtate. s-o fi `n]eles gre[it `n context [i de-aia ne-au b\gat `n carantin\. s-o fi blocat rola. `n nesf`r[ita lui bun\tate. s-o fi bo]it h`rtia. Tot Domnul. cioc\nind discret. Tot aici apare [i o bab\ care sus]ine libertatea de exprimare [i [tin]ele exacte. s\ nu ias\ nici picior de frate c\lug\r.Cip Ie[an enerv\ c\lug\rul Averchie. `ntre noi fie vorba. de-abia dup\ ce s-au pozat cu noi [i le-am dat autografe. s-o fi `ntins cerneala. mergem p`n\ unde va da bunul Dumnezeu.. Ne-au l\sat. spus\ chiar de el `nsu[i.

oase de pui [i pieli]e de ro[ii c`teva pache]ele `n celofan [i promise cu un gest discret s\ revin\. dar de-acum. Trenul personal 89890 porni cu o smucitur\ care `l f\cu pe surdomut . am fost p`n\ nu demult. maic\. un carne]el chinezesc. or s\ spun\ to]i c\ m-am pref\cut. iar acesta r\spunse “Pentru pu]in”. dar m-am vindecat! se l\ud\ el. . uita]i.s\ cad\ `n nas [i s\ `njure cu voce tare de mama c\ilor ferate [i de nenum\rate evenimente sau rude despre care mai bine nu pomenim.Am fost. n-o s\ m\ mai cread\ nimeni. ~n t\cere. Am fost. domnul Vartolomeu P\stae (purt\tor de n\s\lie [i clopotar la o cas\ de mod\) prefer\ o grap\ cu discuri de muzic\ u[oar\ [i un glob p\m`ntesc pentru uz didactic la scara 1/2. Zilele trecute m-am vindecat.N]]! P\cat! Eu vroiam o brichet\ cu becule]. o prostioar\. De-acum.r\mas f\r\ sprijin. apoi oft\. nu mai s`nt surdomu]ii de pe vremuri! Aproape fiecare dintre c\l\tori alese c`te un produs: mozaicar-patiserul Cornel G`z\ p\str\ pentru el o femeie gonflabil\ [i un ciocan pneumatic. pe la doctori mari ori pe la 201 . un breloc cu schelet. .. care st\tea pe locul de l`ng\ u[a deschis\ s\ ias\ fumul. ni[te pixuri. ceva. deoarece `[i num\ra banii cu ambele m`ini .. mul]umindu-i. Eheeei. Primul care se repezi la pache]ele fu `nsu[i na[ul. `nnegur`ndu-se la fa]\.Matale chiar e[ti surdomut? vru s\ [tie o doamn\ dintr-un compartiment al\turat.Oi fi mers matale. N-are. . am [i acte cum c\. care le `ntoarse pe-o parte [i pe alta. apoi le zv`rli la loc. acesta l\s\ pe m\su]a plin\ deja de coji de ou\. To]i trei pl\tir\ pe loc surdomutului. stimat\ doamn\. iar Victora[ Z`dire deveni proprietarul unui triciclu motopropulsat de colec]ie. cu cadrul din cornier.Mersul Trenurilor ni[te haine. pufnind nemul]umit: .

`n func]ie de punctul de vedere) . . pe vreo m\tur\.P\i. zerul alc\tuise de-a lungul trenului o potecu]\ umed\. de la televizor. . cum am v\zut `ntr-un documentar despre viitorul bionicii? *** . `n al c\rui buletin era trecut numele de Valentin Leb\d\. Totul a `nceput cu nevast\-mea. trei doamne ([i toate trei!) le[inaser\ deja. Putea s\ vorbeasc\ oric`t [i orice. deci merge. `n colet.Taci.. am eu bani de dat? Totul a pornit.Ce doctori mari. nimic.una osoas\. un cet\]ean cu cravat\ care dormea ad`nc pe banchet\ visa c\ e din nou t`n\r activist [i m\n`nc\ savarine la cantina partidului. pe mine nu m\ deranja. de la un program din \la. ehehei. ea cum e ea. . se afla un set practic de tig\i [i vase de buc\t\rie special conceput pentru surdomu]i.Oi fi cump\rat matale ceva buline. s\ zici c\ punea m`na pe vreun aspirator. mirosind puternic a cioban certat cu igiena intim\.{i ce era `n\untru? Ce se afla `n el. 202 . pilule. care se implanteaz\ sub piele.. C`nd m-am `nsurat am zis c\ eu surdomut. `n el. nu? Baba care se b\gase `n vorb\ . Din cauza damfului.Cip Ie[an vreun vindec\tor care face minuni. `[i aminti surdomutul. Luat pe t\lpi de c\l\tori. Deci. babo. de teleshopping. iar un c`ine prip\[it prin vagonul 7 `ncepu s\ urle ca la t`rl\. `mbr\cat\ cu bundi]\ [i purt`nd pe cap dou\ basmale una peste alta (sau una sub alta. c\ alt\ treab\ prin cas\. ori vreun dispozitiv din \la cu microcip. ea se uita mereu la televizor toat\ ziua. care-i mai s\rac\ de cap. p\roas\. a[a. `n colet? . babo! Nu. pastile.st\tea pe o saco[\ cu ca[ din care zerul se scurgea ca un izvora[. {i numai ce m\ pomenesc eu `ntr-o zi c\ `mi aduce po[ta[ul un colet. [i la teleshopping se uita. care vindec\tori? Ce.

Mersul Trenurilor . femeie b\tr`n\.Taci..Adic\ i-am rupt nevesti-mi de cap tigaia cea mai mare special conceput\ pentru surdomu]i.Deci.. . la Teleenciclopedie.. maic\.{i cum ar\]i matale cuiva. maic\. [i i-am explicat prin semne c\ e proast\.. mie. Am urm\rit chiar [i un documentar despre ele. c\ am [i `ntrebat-o dup\ aia. surdomu]ii. Deci..Da.Pentru asta am luptat noi la Revolu]ie? |sta-i dreptul la liber\ exprimare. prin semne.. adic\ limbaj mimico-gestual. `nt\ri b\tr`na.Uite-a[a! Eeee? Te-ai prins? Dac\ n-ai `n]eles. `n urm\. Baba disp\ruse. din setul special pentru surdomu]i. dac\ nu teast`mperi! Las\ omul s\ vorbeasc\! Baba se f\cu comod\. . [tie baba! Prin p\r]ile noastre. am v\zut semne din alea. dup\ cum spuneam.Adic\? r\sun\ o voce din mul]imea adunat\ `n jurul domnului Valentin Leb\d\. prin semne. na! Rupe-o. strig\tul “Tr\iasc\ libertatea de exprimare [i [tiin]ele exacteeeee!” pierz`ndu-se undeva. To]i m`ncau ca[. dreptul la opinie? Na. babo. prin sat la noi.. . Cineva `i trase babei saco[a cu ca[ de sub fund. l\s`ndu-se [i mai tare pe saco[a cu ca[. rupe-mi gura.. [ti]i. . i-am rupt nevestei de cap tigaia aia mare. se vede c\ n-o fi `n]eles ea prea bine gestul ori n-oi fi fost eu destul de explicit cu tigaia aia 203 . . `]i rup gura! O iei. c\-i prost? `ntreb\ un cet\]ean. . iar doamna c\zu pe spate. cum facem noi. Se mai cheam\ LMG. apoi geamul `nchiz`ndu-se la loc. c\ te ating. Doar se auzi geamul deschiz`ndu-se. s\ te v\d dac\ po]i! Am v\zut `ntr-un documentar c\ exist\ acum ni[te proteze din titan cu carbur\ de tungsten. `]i [i spun c\ e[ti prost. ~nv\lm\[eala se mai potoli. din care ie[i un nou val de zer: . care pot `nlocui mandib. Deasupra ei se isc\ `nv\lm\[eal\ [i nu se putea `n]elege nimic.

Cu alt colet.Cip Ie[an special\ pentru surdomu]i.. alea cinci milioane care le-am luat din burlan!” a `nceput ea a r\cni. “P\i”. tu c`te kile ai?”. da.Ei. “Ia calculeaz\ tu. a[a mi-a zis”.. nu?”. proasta naibii!”. fac eu. [i mi-am sc\pat aparatul `n cap! 204 . o sut\ dou\zeci de kilograaaame! Nu? P\i tu. Dac\ nu func]ioneaz\ `n [ase luni. egal. fac eu prin semne.. . Da-i bun!”. rahat! Cum fugeam dup\ ea m-am `mpiedicat de motan. eu a[a zic”.Da’ de ce. “s\ tot am vreo optzeci. sigur. cutia. `nseamn\ c\ dispari de tot dup\ patru luni. care ie[ise de sub pat. “Nu da. deschid: ce era `n\untru? . [i a[a mi-a venit [i vorbitul. garantat.”. primesc banii `napoi. fac eu. m\ rog. face ea. c\ poate nu-i bun [i ne d\ banii `napoi. face ea. mai mare. s\ vezi dac\-i bun?”. prime[ti banii `napoi. de `nmul]it cu [ase luni. “{i e bun aparatul \sta.. “dou\zeci kilograme per lun\. s\ arunc cu aparatul de sl\bit dup\ ea.. a[a. sigur este c\ peste o s\pt\m`n\ sun\ la u[\ ni[te cet\]eni `n salopet\. face ea.. [i auzul.. “{i. f\. garantat.. spune ea.. Scrie acolo a[a”. f\.. “P\i. “P\i.c\ a venit nevast\-mea s\-mi explice era un aparat pentru sl\bit. Pentru sl\bit dou\zeci de kilograme pe lun\. Ei.. dac\ nu-i bun. fac eu. b\rbate.Vrei s\-]i mai spun o dat\ prin semne c\ e[ti prost? ~]i spun! ~n\untru . Rup cartonul.. de-abia `l c\rau. fac eu. tot prin semne: “Ia zi. “{i dac\ nu-i bun?”. c`te kile sl\be[ti `n [ase luni. am luat-o la fug\ prin cas\. p\stra]i pentru vinul de S\rb\tori. era bun aparatul la a[a ceva? . O iau eu pe nevast\-mea. la optzeci. nu? *** . “P\i.Aparat de vindecat pentru matale. nu da. ai de g`nd s\-l probezi [ase luni. C`nd am auzit eu de banii din burlan..

.S\racii oameni. de mai multe pompe mari. Ar fi fost nevoie.Cert! Apa nu-i bun\ nici `n cas\. pacatili mele! mai spuse ea. Avusei mare noroc. oft\ un domn de la ora[. . vest\ [i cravat\. trenul `ncetini [i chiar se opri de-a binelea. totu[i. Podul ar\ta. victorioas\. cum au r\mas ei f\r\ cas\. Da’ la \[tia de pe-aci nu li sa f\cut prea mare pagub\.. Trenul personal 89890 mergea u[urel. am v\zut eu un documentar despre loviturile care afecteaz\ anumi]i centri nervo[i! strig\ baba. maic\. se poate spune c\ au avut 205 . deoarece podul care lega dou\ provincii istorice ale patriei tocmai fusese dat `n folosin]\ pentru a treia oar\ `ntr-o lun\. prin urmare. pe aceea[i tem\. `n vreme ce se chinuia cu un stilou s\ `nfunde dopul `ntr-o sticl\. dar nu s-a g\sit `n tot jude]ul dec`t o firm\ de pompe funebre . ca unul inaugurat cu coroane pe ale c\ror panglici scria “Regrete eterne”.A[a-i. sc`r]`ind [i cl\tin`ndu-se ca un be]iv. cum a venit apa [i le-a luat totul. cu pantofi de lac. de mi se ag\]ar\ broboadili `n u[e. fanfara [i coroanele pentru marea inaugurare. ce-i drept. O inaugurare de pod reparat dup\ inunda]ii [i. `mbr\cat ca mortul. ap\r`nd de pe culoar. ce-i drept. costum. pe care au pus st\p`nire marmotele.Mersul Trenurilor .. Era cam bo]it\ [i avea multe g`ze lipite pe frunte. o poveste din vremea potopului: povestea Arcei lui Nae. la semnalul unor muncitori care jucau [eptica st`nd cu fundul pe [ine. de altfel.care a [i asigurat. c\ut`nd din priviri saco[a cu ca[. nici `n vin! fu de acord c\l\torul din fa]\. pe perioada lucr\rilor. cu s\rb\toare [i mare pomp\. f\r\ gospod\rii. s\ scoat\ apa.

scormoni demonstrativ `n map\ dup\ `nc\ o b\[ic\. s\-i deie la televizor. mo[ule? Hai. `ncepu b\tr`nul s\ povesteasc\. .Ce treab\.Cip Ie[an noroc. spune-ne [i nou\.. Mai hodorog ca mine. nu ne mai ]ine pe jar. au fost tare greu `ncercate de bunul Dumnezeu [i de mama natur\ materialist-dialectic\.acum albastru pe la gur\. „La’ c\-i bun [i-a[a. b\tr`nul Nae. de la cerneal\ .. n-au auzit vuietul. c\ ne-ai f\cut curio[i! Vorba aia. n-a mai apucat s\ ia dec`t o delega]ie de la minister . a fost `ntr-adev\r treab\ serioas\.s\ tot fie jum\tate de veac. Dup\ vreo . ca pe o iubit\. `ncerc`nd s\-[i scoat\ din sticl\ stiloul. apoi spuse: .. ~n repetate r`nduri. de un exemplu. c\ tot ce era de luat a fost luat `nc\ din prim\vara trecut\. casa [i gospod\ria lui Nae. a c\rui cerneal\ alb\strise deja vinul de regiune. gospod\ria [i 206 . era g\l\gie. cu carne]ele [i pixuri `n m`ini. st\m [i noi.. sim]ea c\ `l lua de la creier. cu dezghe]ul. Au avut noroc. dar `n putere. ]in`nd `n poal\ cu tandre]e. c\ s-a `nt`mplat [i s-a uitat.. A[a le-o fi fost scris. dup\ cum v\ spuneam. Are cas\. . un sac cu varz\. trenul st\. feciorii mo[ului.. gospod\rie serioas\.c\ veniser\ domnii \ia cu cizme de cauciuc noi. la noi `n sat tr\ie[te unul.. fiindc\ se cam s\turase efectiv se s\turase! . Nae. Nu [ti]i ce-a fost la noi `n sat. c\ dau o [p`rl\! Cet\]eanul cu vinul . astea.s\-[i mai caute casa. Nu fi sc`r]ar. colorat!”. ispr\vi cet\]eanul. Acum. curte. mai bo[orog. c\ vorbeau to]i la ziari[ti. el av`nd acareturile `ntr-o vale peste care d\ apa la fiecare ploaie. ierta]i cacofonia. [i c\scau gura.P\i. * * * Mo[ul de la geam st\tuse p`n\ atunci nemi[cat. mo[ul de care v\ spuneam. c`nd a dat apa din nou.Asta-i o caca-maca. Tu[i u[urel. N-au auzit cum venea de la munte. [i chiar c\ nici n-ave]i de unde [ti.. La noi `n sat. mai zise el.

Mai stai. telenovelele. C`nd a aflat de la buletinul meteo c\ urmeaz\ o perioad\ cu precipita]ii care vor dep\[i mul]i litri pe metru p\trat. cu urechile `n difuzor.. Materiale de construc]ie. `n loc s\ vii cu noi la bufet. gresie.Demelza? }i-ai g\sit! Nici cu buldozerul n-o iei de la televizor.. [i a muncit mo[ Nae. chestii. de la munte. bre.{i matale nu te-ai s\tura s\ `]i tot faci din nou casa la fiecare inunda]ie? Campanie electoral\ nu-i dec`t la patru ani. mereu se `nt`mpl\ s-o ia apa. o g\sea Nae `nfipt\ `n m`l.{i mo[ul? Mo[ul ce f\cea? 207 . Mai `ncoace.. [ia scuipat `n palme [i s-a apucat s\-[i fac\ o cas\ nou\.. mai exact. matale dai ca prostu’ la ciocan. e [i Demelza. s\ vin\ s\-]i dea termopane. da’ nici mari viituri n-au prea fost. [tia c\ unde e Grigorescu. la radio. . nu se prea d\dea program la televizor. deci a sc\pat. ca Vitoria Lipan. C\ [i cu apele astea mari. s-a spetit. pe l\mpi. `n primii ani. avea destule. O arc\. .. Ei. ~n form\ de barc\. de r`dea toat\ lumea din sat: “H\-h\. poate-a]i cunoscut un Grigorescu mare. nu? . fiindc\ apa aducea mereu `n fosta lui ograd\ buc\]i din casele altor gospodari domicilia]i mai `n amonte. Nae s-a s\turat. s\ dai de b\ut.. Deci. c\ vin fraierii \ia. de c`nd cu democra]ia.{i? .. s\ fac\ pentru noi!”. programele. `ntreb`nd tot pe cine `nt`lnea care a]i v\zut. l\tunoaie. Dup\ aia. *** . P`n\ s\ apar\ la noi televizoarele. `n ultimii ani de pe vremea lui Ceau[escu. iar v`ntul va sufla cu putere din sector nord-estic. cum se spune. umbla s\rmanul de nebun prin satele din vale.. Ei.Mersul Trenurilor membrii familiei prin satele din vale. lea]uri.O fi avut o nevast\ mai u[\rnic\. sc`nduri.

m\ scute[ti? Nu e[ti aia de-au aruncat-o unii pe geam din mers [i tot s-a `ntors ca bumerangul? .Mo[ul? Mo[ul. mo[ule.Eu! Dup\ c`teva clipe se auzi din nou geamul deschiz`ndu-se. cum prinde form\. La `nceput a vrut s\ ia doar televizorul. doi. de exemplu. ca mo[ul. . Tehnium sau Minitehnicus sau a[a ceva. `n arc\. . Cu tot cu televizor. `n situa]ii din astea. Ei. s\-i spun a[a.. s\ o bage `n barc\. trei. fiindc\ f\cuse toat\ [andramaua dup\ o schem\ dintr-o revist\ veche. deci a sim]it ea c\ e indispensabil\.Babo.. t\cea [i lucra. la reclame. O ploaie din aia. apoi a trecut la lucruri serioase.. mici de statur\. fiindc\ se uitase [i ea prea mult la seriale. {i atunci a v\zut c\ nu-i ajunge spa]iul locativ. atunci. locuibil\.de[i.Cip Ie[an . deci 208 . Vaca. da’ ce poate fi mai serios dec`t familia. dar fiara `l ]inea cu ghearele.. `n situa]ii din astea? . c`nd a devenit. era pentru pionieri din \ia. Din c`nd `n c`nd.. [i!”. continu\ b\tr`nul. mai fuma c`te-o ]igar\ [i se uita la arca lui. fiindc\ d\ lapte `n fiecare diminea]\. ceea ce familia nu d\. a `nceput [i ploaia. c`nd a prins form\ de tot. fiindc\ nu mergeau dec`t `mpreun\.. la o adic\. {i-a mai luat copiii . Dar iat\ c\ [i vaca lui Nae s-a comportat ca vaca. mo[ul Nae a `nceput s\-[i adune familia. cu bolboroci. {i.{i pe cine a luat [i pe cine nu? `ntrebar\ cei din compartiment.P\i. .Bine. Noe a luat-o pe nevast\. mai serioas\ dec`t familia poate fi vaca. dotat\ cu tot confortul. printre care [i baba cu ca[ul. apoi ni[te voci care strigau “Hei-rrrrup! Hei-rup! Un’.P\i. a `nceput s\ se g`ndeasc\ pe cine ia `n barc\ [i pe cine nu. Deci. s-ar fi sim]it `n stare s\ fac\ al]ii. *** .

adic\! . Nae. “C\pitane Nae. s\ nu fac\ prostii.Mersul Trenurilor a zis c\ nu urc\ pe vas. Din cinci `n cinci minute se g\sea c`te o marmot\ s\-[i duc\ labele strea[in\ la ochi [i s\ strige “P\m````nt!”.Calul. mai vioaie. [i-o fi `nchipuit c\-s m`]e altoite. Nae `[i adusese pe barc\ oile [i berbecul. unde au [i r\mas. f\c`nd semn.. [i i-a spus lui Nae: “St\p`ne. Copiii fuseser\ `nchi[i `n cabina lor.Cu calul a mers mai u[or. [i-a pus copiii s\ trag\ `n ele cu pra[tia. cum a b\gat calul? . de aragazuri [i frigidere vechi. a scos-o pe soacr\-sa din cabin\. Se mai vedeau ni[te copii sc\ld`ndu-se `n pielea goal\ [i ar\t`ndu-[i p\s\relele la c\l\tori. `n arc\.Ahaaaa! Ca la televizor. doi-trei pescari plictisi]i. ferea. una era mai n\zdr\van\. ca s\ bage `n loc porcul cu scroafa. [i-a chemat un c`ine. ~ntre timp. au sc\pat de c`ine. mai b`rsan\. Chiar le-a mul]umit `n sinea lui \lora care-l furaser\ cu o lun\ `nainte. nimic. s\ fac\ poante proaste. maluri r\scolite.. care s\-i fac\ masaj. de anvelope uzate [i de lemne pe care ni[te cet\]eni tocmai le `nc\rcau `n c\ru]e. . care a `nceput a fugi dup\ marmote s\ le mu[te. deci.{i? . Dup\ aia. Dintre oi. c\ l-au sc\pat de belea. peste podul proasp\t dat `n folosin]\. a[a. c`teva babe care frecau cu periile tot at`tea covoare [i un cet\]ean care `[i sp\la ma[ina la r`u. dec`t cu marmota ei preferat\. mai cheam\ [i-un c`ine!”. nevasta st\tea pe canapea [i se uita 209 .{i marmotele. a[a c\ trenul porni din nou. c\ vine icebergu’!” sau „Americaaa!”. Nae se enervase. pline de m`l. st\p`ne. spune-ne. Cine privea pe geam `n jos putea vedea urmele inunda]iilor. c\ n-avea cal.Exact. . . cu sc`r]`it specific. Muncitorii terminaser\ partida de [eptic\ [i se ridicaser\ de pe [ine. c\ s-au urcat pe catarg.

b\tr`nul Nae ce-a f\cut? To]i c\l\torii din compartiment [i de pe hol st\teau cu urechile ciulite. cu un bidona[ de vin. la un v\r de-al lui Relu. cu arca lui Nae. [i s-au `ntins la [pri]uri p`n\ diminea]a. Diminea]a s-a auzit un vuiet mare.Iar Nae.[oareci erau peste tot.{i? . una-alta. cu capul umflat de la vin. Ni[te marinari.Nae este fericit acum.. via]a a c\p\tat un sens nou pentru el. care plute[te `n deriv\. Un fel de corabie din lemne prost `ncleiate. `mpreun\ cu bibilicile. . ceva. chit c\ n-aveau curent electric. cum se mai spune. a[a. S-a pensionat.{i c`nd l-a scos din cuptor mirosea a[a de frumos. ce s-a `nt`mplat? . [i din vorb\-n vorb\. circul\ vorbe. care mai vin pe la noi prin sat s\ v`nd\ blugi. o vil\ de la munte. . despre vapor. soacr\. au plecat `mpreun\ p`n\ `n deal.. iar Nae [i-a dat seama c\ pusese capra `mpreun\ cu varza [i c`inele cu pisica . aparatur\ electrocasnic\ ieftin\ [i ]ig\ri f\r\ timbru. a unui parlamentar. c\ imediat a ap\rut vecinul lui Nae.{i cu vaporul. mul]ani-mul]ani. ia arca de unde nu-i! Arca [i c\ciula. .... copii. iepura[ii de cas\ erau [i ei pe undeva. `n diverse zone gografice. . un vas fantom\. deci l-a t\iat [i l-a m`ncat la el `n livad\. povesteau c\ au `nt`lnit pe oceanele lumii. Unii au `nt`lnit-o pe la Capul Horn... [i c`nd s-a `ntors Nae acas\ s\ vad\ cei..Cip Ie[an la televizor. cum o da Dumnezeu. pe arc\! {i-a zis c\ las\. nevast\ [i televizor. ministru. apoi s-a enervat c\ nu putea `nghesui pe nic\ieri curcanul. s-a mutat `ntr-o cas\ nou\. b\tr`ni lupi de mare. arca lui Nae. fiindc\ 210 . dom’ Relu. Venise viitura de la munte [i o luase. unde avea cuptor humuit. Ei. cu tot cu animale. Soacra fusese b\gat\ `ntr-o cu[c\. O luase. pe care apa a adus-o `ntreag\ [i a l\sat-o exact `n ograda lui. al]ii au v\zut-o `n Str`mtoarea Magellan sau printre ghe]ari [i s-au `nsp\im`ntat.P\i.

~n realitatea neoficial\. [i c\ruia `i venise `n sf`r[it vremea s\ se odihneasc\. clinchetul [i g`lg`itul din\untru. De la plecare. un eveniment demn de ]inut minte. fusese o agap\ colegial\. de prob\. sau la cobor`re. sim]ul m\surii sau bunul sim] . c`t [i `n particular.incluz`nd sim]ul propriet\]ii. “Serialuuuuuuu! C`nd `ncepe serialuuuuu-uuu-uuu?!”. mut. trebuie amintit c\ me[terii cofetari s211 . Cu ocazia asta. Sc`r]`iau `n general. ~n plus. cel care formase de-a lungul deceniilor at`tea [i-at`tea genera]ii de speciali[ti. chiar de mai multe ori. Fusese petrecerea de pensionare a b\tr`nului maistru Nea Pandele. o voce care striga ceva. instructiv\. se auzeau mai ceva ca un glas de siren\. Concursurile pe teme din activitatea feroviar\ fuseser\ de b\ut bere prin fluierul [efului de gar\ direct din tolba controlorului.Mersul Trenurilor din ea. o petrecere frumoas\. toate sc`r]`iau `ngrozitor . f\r\ miros. f\r\ v\z.[i-ar fi dat seama [i f\r\ ]ignal c\ trece trenul. cu pahare sparte. c\ci se gr\beau la un chef. dans pe cioburi [i g\l\gie. apoi se ajunge `n halul acela la marea privatizare. din pricina [inelor montate `n prip\. Oficial. cel al umorului. din corabia fantom\. a[a. de compostat felii de salam [i ca[caval afumat cu cle[tele de bilete sau de nimerit cu cascheta lum`n\rile de pe tort. fusese un chef monstru. se auzea de fiecare dat\ un t`nguit lugubru. din cauza me[terilor care verificaser\ pe fug\ garnitura. tov\r\[easc\. Nu era nevoie: orice surd. pres\rat\ cu concursuri pe teme din activitatea feroviarilor.nu doar la curbe. locomotiva [uierase doar o dat\. G\l\gia pe care o f\ceau vrednicii [i veselii c\l\tori. ci chiar `n timpul sta]ion\rii. f\r\ oricare alt sim] . Se porne[te de la ni[te simple pete ro[ii. se colind\ toate cr`[mele la r`nd. la rampe.

sco]`nd buloanele [i tr\g`nd de [ine.Cip Ie[an au `ntrecut pe ei `n[i[i la tortul respectiv. fiindc\. calea ferat\ ar\ta ca vai de ea: `n curgerea fireasc\ a anotimpurilor se dilatase de la c\ldur\. `n form\ de locomotiv\ cu aburi Pacific din ciocolat\. Din co[ul locomotivei ie[ea fum din vat\ de zah\r. se contractase de la ger. av`nd osii [i boghiuri din caramel [i st`nd pe [ine din bezea cu traverse de vanilie. Din fericire. deci au renun]at. `n vreme ce mai la dos. iar ni[te cet\]eni de prin p\r]ile locului reu[iser\ `ntr-o noapte s\ completeze opera distructiv\ a naturii. trenul personal 89890 s-a zguduit ca o c\ru]\ plin\ cu pepeni sc\pat\ la vale pe un drum desfundat de ]ar\. dup\ o via]\ de munc\. La petrecerea de care spuneam a fost at`ta veselie. stric`ndu-i cazanul [i co[urile. Iat\ de ce. *** Pe o distan]\ de c`]iva metri. pe peronul din blat de napolitan\. iar respectivilor li se f\cuse lene p`n\ [i s\ fure. un mic feroviar din mar]ipan lovea cu un cioc\nel minuscul o osie a tortului. `nc`t `nsu[i domnul director al regionalei s-a `mb\tat lemn [i a c\zut cu cotul `n tort. `n opinia lui. a izbit cu ciocanul `n osiile vagoanelor fiindc\ a[a i se spusese pe c`nd era ucenic. din mar]ipan frumos colorat cu vopsele chimice. ro]ile p\reau bine lipite [i n-aveau nevoie s\ mai fie cioc\nite. un mic c\l\tor oferea pe [est o miniatural\ bancnot\ unui controlor micu] . La un moment dat. de asemenea. habar nare de ce a f\cut-o. pentru a duce treaba p`n\ la cap\t era nevoie chiar de munc\. proasp\tul pensionar Nea Pandele. s\ le `ncarce `n c\ru]\ [i s\ le v`nd\ la fier vechi. s\rb\toritul.toate. pe acea distan]\ de c`]iva metri. dar c\ nici acum. iar al\turi. an de an. {i iat\ 212 . a `nchinat un pahar `n cinstea mesenilor [i a m\rturisit c\ `n fiecare zi.

. [i f\ceam calcule.{i v-a]i `ntrebat ce lucruri utile a]i fi putut s\ v\ cump\ra]i din banii \[tia pentru familie.{i cu petele. aveam `n minte doar suma 213 .. nu? interveni moralizatoare o doamn\ care cro[eta [i din m`inile c\reia ie[ea un fel de mileu cu lebede. dac\ pot spune a[a. Se duce cu ap\ rece [i ni]el detergent. Deci. Nu mai ]in minte care. a[a. Terasa. o bogat\ experien]\ `n domeniul petelor. intim\. cam c`t o pensie mic\. de-am mers cu b\ie]ii. care-i leg\tura? . . o pl\cere! {i st\team eu cu b\ie]ii a[a.mai bine zis. de la caz la caz. pe zi. cu ani `n urm\.a micului `ntreprinz\tor particular cu liber\ ini]iativ\. `n `ntreprindere. pentru o c\ma[\. c`t cheltuim noi pe b\utur\.Mersul Trenurilor de ce un domn durduliu [i frumos `mbr\cat.Eu? S`nt . func]ie de anotimp [i dispozi]ia omului. `ncepu fostul inginer. Cel care vorbise era un domn `ntre dou\ v`rste. domnu’. la o ter\su]\ din apropiere. c\ difer\. `n curtea omului .Se duce pe naiba! Nimic nu se duce! ~ng\dui]i-mi s\ zic c\ am. Deci. pozn\. c`nd am luat o pauz\ mic\. . {i-am ajuns la cam o treime din salariul mediu pe economie. zece beri. Da’ nu face s\ v\ `ntrista]i.P\i este. frumos.Iaca. pentru cas\.. uitasem de la ce-am pornit. . am fost . care p`n\ atunci st\tuse lini[tit pe locul s\u. . eram `n fabric\. [i-a v\rsat pe c\ma[a alb\ toat\ cafeaua din termos. la o m\su]\. ca b\ie]ii. struguri cop]i deasupra. duduie! Deci. am terminat [i eu o politehnic\.inginer. trei vodci mari cu sucurile lor. dup\ dou\ ore. pref\c`ndu-se c\ mo]\ie. patru sferturi de vin [i ce-o mai fi.Vezi-]i de ciorapul t\u. umbrar din vi]\ de vie. c\ a trecut vreme. Am pus.Matale e[ti v`nz\tor de detergent? Fabricant de le[ie? . care mergea la o nunt\. c-a v\rsat-o! constat\ sec na[ul Jenic\. .

cherchelit. `i suc de la strugurii de deasupra! E bun.. [i `nc\ o dat\. atunci am `nceput noi s\ ne `ntreb\m. ce-ai p\]it? Scoate. care p\teaz\ [i care se duce numai cu foarfeca. puterea voinicului!”. basca din gur\. se copseser\ [i curgea din ei ca din ]eav\. El. pune limba pe basc\. a[a. ce-o fi. nu p\]ea]i nimic! se b\g\ din 214 . * * * . \sta ro[u `i must. Zic: “B\i. Ceilal]i. la banii de atunci .[i v\d c\ avea spatele ro[u. ho. termin\ de supt.A]i v\zut ce se-nt`mpl\? Dac\ nu mergea]i la b\ut [i st\tea]i `n fabric\. V-am zis c\ st\team sub umbrar.[i ne g`ndeam la c`t am putea bea `ntr-o lun\ din banii \[tia. la fel. `n curtea omului? Gic\. miros.Cip Ie[an vreo dou\ milioane. c\ una. Zic eu “B\i. n-auzi?”. nu vede]i c-a r\mas bietul om paralizat?”. din \la. ci faptul c\ de la un moment dat am `nceput s\ sim]im ceva umed [i lipicios pe spate. Ei. ce s-o fi `nt`mplat. boule. Da’ nu asta-i treaba. care era din vi]\ de vie. fraierilor. sf`rl\! Nea Fane. cum era ni]el f\cut. M\ uit la nea Fane. c\ poate or fi lipitori . cic\ e lepr\. Deci. ne-am molipsit to]i de lepr\ [i ne cade pielea. lepra nu vine a[a. Ce s\ fie. Curgea must ro[u. `ncep`nd de la basc\ `n jos. M\ uit mai bine.. avea dreptate. s\ ne punem probleme. nimeni s\-i culeag\. ce s\ fie? M\ uit mai bine la Gic\ . O mai pune o dat\. Gic\. hopa-hopa. hodoronc-tronc. analizez. cic\: “Or fi chimicale de-alea de nimicire `n mas\.tocmai se ridicase s\ mearg\ la veceu . scoate basca din gur\ [i zice: “B\. la b\tr`nul me[ter: era [i el ro[u pe spate. dup\ care r\m`ne cu basca-n gur\. `mi fac curaj [i-l pun pe nea Fane s\ guste pata. c\ alta.dar de unde lipitori `n bufet. acu’ ai pielea [i peste dou\ ceasuri pic\!”. M\ uit eu mai bine. s\ munci]i. m\. nea Fane suge ce suge. ciorchinii mari.

c\ n-am! Doar vermut. da’ noi `i 215 . . taninul. a]i cur\]at? vru s\ [tie controlorul Jenic\. ce fe]e aveam. cam pute. cic\ “m\. cu voi doi vorbesc. coloran]ii. Gic\. cum `i zice. C\. deci. io am auzit c\ vinu ro[ se duce d\c`t cu vin alb. fleo[c! `i vars\ halba `n cap lui Gic\ [i erau s\ se ia la pumni. Nea Fane. vorba aia. cu mustu-n frez\ la propriu. sal\ de lectur\. continu\ povestea inginerul. Ei. cum ar veni”. avem [edin]\ cu dom’ director. mergem noi la patronul de la bar. le-am zis b\ie]ilor c\ haida.. nu ne putem ar\ta a[a.. Gic\. punct. cic\: “M\i. l`ng\ `ntreprinderea noastr\ s-au `nmul]it [i au crescut cr`[mele. e[ti mic patron. Patronul face “Da’ de unde.Deci.P\i. dar i-am desp\r]it eu. vin investitori str\ini. una-alta. s\ cerem o sticl\ de vin alb de scos pete. da’ e cam expirat. haide]i s\ facem ceva. nea Fane. st\team noi a[a [i ne uitam unul la altul.{i a]i g\sit.. spa]iu comercial la vad bun. plec\m s\ c\ut\m vin alb. ai ograd\. prin frecare. vopsi]i. dac\ vre]i. l`ng\ ditamai fabrica. `nainte ca doi c\l\tori enerva]i s\-i `ndese mileul c\lu[ `n gur\ [i s\ o lege cu firele din ghem. Booon! Deci. {i mergem noi. s\ ne cur\]\m petele de ro[u de pe haine. m\ uit la tine cum stai cu basca asta colorat\ pe cap. om b\tr`n. at`ta chimie mai [tiam [i eu. ca omizile. Cu vodc\. . ridic\m ancora. mii de angaja]i `nseta]i. bufetele [i bodegile. rachiu. deci intr\m `n prima. adic\ c\ s\ se dizolve petele astea. . la orele [ai[pe zero zero fix. nu merge? ~ncerca]i matale ]uica asta de la ]ar\: eu am dizolvat cu ea vopseaua neagr\. de ascultat muzic\ de camer\. “Mitic\ Impex” dup\ acte. expozi]ie de arte plastice sau panarame din astea.Mersul Trenurilor nou doamna. c\ m\i b\ie]i. c`nd mi-am antifonat ma[ina!”. ceva. s\ fac diferen]a dintre must [i nemust. nu te-apuci s\ investe[ti s\ faci bibliotec\. da’ parc-ai fi Scufi]a Ro[ie”. Deci..

hai trei. nea Vasile.ce mai. . P\i. a b\gat bere proasp\t\. ba o “Ve[nica Pomenire” . c\ a dat ni[te coniac cu etichet\ str\in\. dom’ inginer? Da’ m\ jigni]i. Mai ales c\ tocmai a schimbat b\iatul butoiul. ba un digestiv “Terente”.. pl\tim. apoi mergem pu]in mai departe. pleca]i a[a repede. hai s\ nu-l jignim pe domnul Mitic\. o sticl\ de vin alb.. ca s\-i spun a[a. s\ru’m`na doamnei. c\ era o bogat\ gam\ de sortimente. mul]ani. c\ ne [tiam cu to]i patronii de cr`[me din jur. nu puteam trece pe l`ng\ ei a[a. cum e cazul.Ce-a]i dat? V-a]i luat la b\taie. n-aveam cu cine bea!”. la revedere. lucioas\.. “La sculer-matri]erul gr\bit”. Nici acolo n-aveau vin alb. deci r\m`nem. n-aveau pe nic\ieri vin alb. au dat [i ei. ba un r`nd de “Glacial”. dar erau ni[te b\ie]i de la noi din sec]ie cu care ne-am luat la discu]ii despre fotbal. Acolo. f\r\ o 216 . ba un aperitiv “Codrin”. Dup\ care plec\m [i lu\m la r`nd toate localurile. fiecare. zic eu. da’ ce bine c-a]i picat. e ziua mea peste dou\ luni [i ceva. L-am terminat. Cum. c\ se sp\rsese butoiul din pivni]\ cu o noapte `n urm\. Ca un f\cut. etcetera. cum `i zicem noi. s-a terminat adineauri.. iar ei. dar `n toate erau cunoscu]i. dom’le. ba un spumos.Cip Ie[an spuneam “La Mitilic\”.Eu am dat dou\ r`nduri de aperitiv “Cri[an”. peste drum. Parc\ po]i s\ faci ceva pe cinstea omului. c\ a luat unu’ pentru acas\ tot stocu’. Termin\m.. am r\mas. navem alb. nu le ]in minte pe toate. salut. n-a venit cu marfa de la depozit. ba un r`nd de “~nc`ntarea”. colegi. Deci. b\ie]i. salut\ri. salut\m [i ie[im.. Ei. patronul. nu? * * * . ba un pahar de “Cozia”. Ie[im c`t s\ intr\m din nou. hai c\ fac cinste. Salut. pre] de o bere proasp\t\. prieteni. c\ “Alb n-avem. ~n cazul \sta. are cum\trie. [efu’. la “Romani]a SRL”. a[a c\ am dat noi.

Domnu’ director pl`ngea `ntr-un col] [i se `n]epa cu pixul la cureaua ceasului. cu domn’ director. ~ntre timp. . iar noi la fel. c\ se ap\sase nea Fane pe ea c`nd l-am sc\pat din c`rc\. iar dintre oaspe]i. cic\ “Noroc. sucuri. chercheli]i. c\ am umblat dup\ el. cum dracu’ le zice la musafiri.. n-are rost s\ mai explic. crec\ japonez. deci am mai stat ni]el [i pe-acolo. s-o caute. pe limba lor? Las\. Deci.P\i. nici m\car 217 . eu m\ uitam [i r`deam de ce vedeam. c\ te ui]i cam ur`t la mine! Hai s\ te pup. Normal. nea Fane se ag\]ase cu gulerul de la salopet\ `n cuier [i adormise. dracu’. dragi. . lam trezit [i l-am dus cu r`ndul `n c`rc\ la [edin]\.P\i. cu fa]a `n scrumier\. c`nd era pe n\s\lie!” [i a scos o sticl\ de ceva din s`n. investitor str\in. c\ la un moment dat `l pierdusem pe nea Fane. de i-a b\gat-o `n gur\ la un domn. Gic\.{i [edin]a. str\inii ascultau serio[i. om de afaceri. luau noti]e. domnu’ director `n picioare vorbea ceva. nu prea. c\ semeni cu bunicu-meu. care `[i uitase basca `ntr-un cuier [i pornise de capul lui prin toate cr`[mele prin care fusesem deja. manager. vroia s\-[i taie venele... u\\\! Bine a]i venit. la oaspe]i. c`nd am intrat noi.... c`nd am intrat noi. s-a tr`ntit u[a de perete [i s-a rupt clan]a. vedeam dublu. era destul de flenduri. s\ v\ schimba]i hainele? Un binevoitor `i b\g\ din nou mileul `n gur\ doamnei. [edin]a `ncepuse. doi sau patru sau [ase le[inaser\ `nc\ de c`nd ne-au v\zut intr`nd a[a. dormea cu capul pe mas\. [efu’. to]i `n costume frumoase. nu conteaz\... cum a ie[it [edin]a? . triplu. . Normal c\ a mai tras ceva [i pe-acolo. s\-l g\sim. ~n sala de consiliu. cafele. ar\ta ni[te tabele cu s\ge]i. ro[ii pe cap [i pe haine [i bine f\cu]i.Mersul Trenurilor vorb\. care `ntre timp reu[ise s\-l scuipe pe jum\tate [i se b\gase din nou `n vorb\. L-am g\sit.. c\ se f\cuse deja [ai[pe zero zero [i zece. de mort. p`n\ la urm\. Tu ia vezi.Da’ `n tot timpul \sta nu v\ putea]i duce acas\.. c\ era galben la fa]\.

a r\mas tot ro[u pe cap [i pe haine. nu ne-au mai primit nici s\ ne lu\m lucrurile personale.Iar cu `ntreprinderea. F\r\ investitori . au fugit c`t colo .c\ \ia. astea. motiv pentru care o piatr\ c`t un ou trecu printr-un geam [i sparse paharul (*) Vezi volumul „~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani” de acela[i autor. tablele.. .. usturoi [i bere acrit\.. apoi a venit un domn parlamentar.P\i. Domnu’ director e [i acum la spital. fesul. [i a f\cut din ea combinat. cu [oferi plictisi]i. Produce b\uturi. ceap\. ce se `nt`mpl\ de obicei `n cazuri din astea. e cuminte [i lini[tit.a dat faliment. pe nimica. vin alb mai ales. acum e [ef de sec]ie. rachiu. O vac\ b\l]at\ [i murdar\ a[tepta. Gic\ s-a angajat acolo cu identitate fals\. fiind `ntuneric. r`z`nd cu gura p`n\ la urechi. a cump\rat-o ieftin. fiind urmat\ de c`tva ma[ini pr\fuite.. Pe l`ng\ lumini]a de la cap\tul tunelului apare [i un copil necunoscut. au plecat. normal. C`t despre nea Fane. cu `ntreprinderea. biogaze. da’ am auzit c\ `i merge bine. `l angajeaz\ cu ziua ba pe post de Mo[ Cr\ciun. ce s-a `nt`mplat? * * * . a[a.2005 218 . Aici se va vedea c\ nu se vede mai nimic.Cip Ie[an lichidarea nu ne-au mai dat-o. iar `n dep\rtare doi cet\]eni se fug\reau cu topoarele (*). ba figurant prin filme western. [ahul. `n rol de piele-ro[ie. ~n urma trenului care `nainta. tob\. se `ntindea o d`r\ din mirosuri amestecate: fum de ]igar\. `n spatele unei bariere. sc`r]`ind. numai c`nd vede ceva ro[u face crize [i trebuie s\-l lege. Editura Polirom . salam. Ni[te copii de pe marginea c\ii ferate traser\ cu pra[tia `n vagonul restaurant. la pavilionul de b\rba]i.

Prin urmare. un dot cu un antidot. bezn\: personalul 89890 intrase `n tunel. un carnivor cu un lacto-vegetarian. Tocmai se preg\tea s\-i trag\ o palm\ peste cre[tet. lucr\torii drumului de fier au preferat s-o ia de-a dreptul prin deal.Mersul Trenurilor domnului Cez\ric\ Parfenie. Prin el trecea calea ferat\ [i. un parlamentar de la putere cu unul din opozi]ie. `nc`t p\rea f\cut de m`na omului.. ci doar dezastrul de pe mas\. unul singur. un contribuabil cu o doamn\ de la Administra]ia Financiar\. cu ochii bulbuca]i. iar `n tren se f\cu lumin\ la fel de repede cum se f\cuse `ntuneric.. un stelist cu un dinamovist. Acesta se uita `n cu totul alt\ parte [i nu v\zu piatra. at`t de singur [i de nelalocul s\u `n peisaj. un rocker cu un manelist. `l str\pungea nu de-a latul. iar `n dreapta cre[teau ni[te pruni din care se f\cea o ]uic\ renumit\ `n `ntreg jude]ul. o materie cu o antimaterie. Pe toat\ `ntinderea c`mpiei se ridica un delu[or. mai mult dec`t at`t. dar `n st`nga se `ntindea o vie cu soiuri productive. Pentru vrednicii constructori ai c\ii ferate ar fi fost mult mai simplu s\-l ocoleasc\. Era un tunel nu prea lung.. a[adar peste tot se puteau z\ri c\l\tori surprin[i `n pozi]iile `n care se aflaser\ cu o secund\ `nainte. un plus cu un minus.. un patic cu un antipatic. un c`ine cu un motan. nici foarte larg. un 219 . Prin col]uri se str`ngeau de g`t reciproc. * * * Dup\ c`teva clipe garnitura ie[i din tunel la fel de repede cum intrase. un comunist cu un anticomunist. ci `n toat\ lungimea lui. dar suficient pentru a scufunda un tren `ntreg `n bezn\ vreme de c`teva clipe. deodat\. cu g`ndul la recoltele viitoare. c`nd se f\cu. `l b\nui pe un comesean care st\tea `n fa]a lui [i m`nca un merluciu proasp\t decongelat. un corupt cu un anticorupt.

obi[nui]i din nou cu lumina. ap\rut de nu se [tie unde. Chiar.dar ceva mai `ncolo. Dac\-i al dumneavoastr\. al cui o fi minorul acesta. drag\ tovar\[\.se b\teau noul cu vechiul. stima]i colegi de c\l\torie..Pui[or. Spa]iile goale din rafturile frumos aranjate `n spatele tejghelei de la bar dovedeau c\ nici un tunel nu este destul de scurt pentru ni[te c\l\tori cu sete mare [i m`n\ iute. Ochii c\l\torilor din compartimentul opt priveau curio[i spre un b\ie]el necunoscut. `[i `ncol\ci m`nu]ele murdare `n jurul g`tului s\u. turna `ntr-un p\h\rel de cincizeci toat\ b\utura dintr-o sticl\ mare. care f\cuse pe el! Domnul Aurel Cimpoi. Mai mult: o mam\ `[i b\tea copilul. capra cu varza [i Costel }ur]ure cu vecinul s\u. Un tinerel bronzat ]inea `n m`n\ un portofel str\in.Cip Ie[an nord cu un sud. Dup\ c`teva clipe pupilele se contractar\ la loc. atunci s\ v\ fie ru[ine c\ n-a]i [tiut s\-l educa]i p`n\ la v`rsta asta. care f\cuse o confuzie pe `ntuneric. ivit din bezn\ `ntre el [i t`n\ra blond\ de la geam. sacrul cu profanul. de un litru. m`ng`ia obrazul aspru al unui mo[ necunoscut. priveau curio[i `n jur. atent ca nu cumva s\-i cad\ `n cap copilul.. zoofilul cu zoofobul. staticul cu dinamicul. c\ era mai mult loc liber! . `l pup\ pe obraz l\s`ndu-i ni[te urme ca de 220 . mai tare. agonia cu extazul. un alb cu un negru. un analog cu un digital etc. ast`mp\r\-te c\ te spun la p\rin]ii t\i. drept `n bra]ele domnului Sisoe Post\varu. aici de fa]\. iar ochii tuturor c\l\torilor. Ilie Pra[tie. mozaicar-taragotist. ca o statuie de havuz. f\c`nd vinilinul s\ sc`r]`ie. dragi tovar\[i pasageri. Tom cu Jerry. . tuns chilug [i murdar sub nas. columbofilul cu columbofobul. s\i oferi]i cei [apte ani de-acas\! Pui[orul s\ri `nc\ o dat\. c\ nu l-am mai v\zut p`n\ acum? `ntreb\ domnul Sisoe Post\varu. fii cuminte. Tot la fel . iar barmanul Tudorel M\sur\. stimat\ doamn\. care tocmai s\rea cu picioarele pe banchet\.

Prima dat\ c`nd a `ncercat s\ se teleporteze pe Terra . A plutit a[a. A fost nevoie de interven]ia unei echipe speciale. colegii de birou au fost de p\rere c\ are nevoie de c`teva zile libere sau chiar s\-[i ia tot concediul de odihn\.T\ticuleee! De emo]ie. care s\-l recupereze pe Zbiqx-49 [i s\-l aduc\. {i c\. Capitol din care reiese c\ nu s`ntem singuri `n Univers. c`]iva cet\]eni au considerat de cuviin]\ s\-i ia combinezonul spa]ial [i s\-l v`nd\ unor negustori ambulan]i de vechituri. mai mult mort dec`t viu. `ntr-o postur\ nepl\cut\. draga tovar\[\. se petrec chiar [i `nt`lniri de gradul IV. pe un vapor mare. a c\zut curentul exact `n timp ce se teleporta. s\rmanul Zbiqx. atr\g\toare. mai din prostie. doamna str\nut\. numit Titanic. a fost oarecum obligat s\ dea m\car un r`nd la toat\ lumea [i. C`nd Zbiqx-49 a gre[it pentru a treia oar\ saltul spa]iotemporal. ciudat\ [i necunoscut\ planet\ dintr-un `ndep\rtat sistem solar . apoi `i strig\ la ureche: .Pfui! Cine vorbea de educa]ie! Tat\ denaturat! Domnul Post\varu r\mase blocat.Mersul Trenurilor melc pe oglind\.T\ticuleee! Stimata doamn\. strig`ndu-i: . profit`nd de pauz\. `n spa]iul [i timpul s\u. p`n\ ce a fost pescuit [i 221 . motiv pentru care a ajuns complet aiurea. din c`nd `n c`nd.aceast\ albastr\. vreo trei zile [i trei nop]i terriene `ncheiate. se repezi la doamn\. A doua oar\. mai din `nt`mplare. se `ntoarse pufnind c\tre Sisoe: . iar micu]ul. fiindc\ n-avea bani p\m`nteni la el. fiindc\ era nou-venit. care tocmai se scufunda.a nimerit `ntr-o ber\rie plin\ de fum [i de be]ivi.

Cip Ie[an 222 .

Mersul Trenurilor

readus la baz\. Cu toate c\ nu fusese vina sa, [eful i-a t\iat 30 la sut\ din leafa pe dou\ rota]ii complete ale planetei `n jurul soarelui cel verde. A treia oar\, exact `n vreme ce atomii s\i se preg\teau s\ se recompun\ `ntr-un alt loc din Univers, femeia de serviciu, roboata “Marcela 58 Lux”, a v\rsat cafeaua pe tabloul de comand\ al aparatului, care s-a scurtcircuitat. Deabia dup\ vreo s\pt\m`n\, dup\ ce s-a primit o ma[in\ de teleportat nou\ (care a trebuit montat\ [i reparat\, fiind `n garan]ie), Zbiqx-49 a fost recuperat: era `mbr\cat ciudat, privea fix `ntr-un punct, cu ochii ro[ii [i umezi, avea ni[te parazi]i mici, cafenii, care s\reau mult [i ciupeau groaznic, plus c\ emana din toat\ fiin]a sa un damf sc`rbos de compu[i etilici. C`teva zile n-a mai dat pe la serviciu, iar `n sec]ie `ncepuse chiar s\ circule zvonul c\ s-ar fi pensionat. ~n ciuda zvonurilor, ca pentru a `nchide toate gurile r\uvoitorilor, Zbiqx s-a prezentat de diminea]\, proasp\t b\rbierit [i parfumat, `n biroul [efului cel mare, directorul }`rdea-96. Nu se [tie ce a f\cut el acolo, dar dup\ jum\tate de ceas a ie[it [i s-a `ndreptat cu mers sigur [i pas vioi spre aparatul de teleportat, pe care cineva pusese o pancart\ cu textul `n limbaj binar [i `n extraterestra popular\ “nu fi] m=rlani [i nu m-ai scuipa] pe butuane c\ v\ i-a mama naibi!”. U[a de la cabin\ se `nchise, sc`r]`ind, dup\ Zbiqx49, se auzi tradi]ionalul b`z`it, ceva p`r`i, apoi h`r`i, altceva zumz\i, din circuite ie[i un fuiora[ de fum, iar viteazul c\l\tor spa]io-temporal disp\ru cu vuiet... *** Domnul Sisoe Post\varu se ridic\ `n picioare, ap\s`ndu-l de cre[tet cu o m`n\ pe copilul care trop\ia [i `[i agita m`inile prin aer ca palele unei mori de v`nt, `ncerc`nd s\-l pocneasc\ sub centur\, `ntr-o zon\ oarecum sensibil\.
223

Cip Ie[an

- Eu zic, dragi colegi de compartiment, c\ n-avem nici unul dintre cei afla]i aici vreo leg\tur\ cu t`n\rul [i simpaticul nostru tovar\[ de c\l\torie. Cu siguran]\, s-o fi r\t\cit de p\rin]ii lui [i consider c\ e de datoria noastr\, a celor maturi, cu responsabilit\]i, din aceast\ `nc\pere, s\ `l `napoiem pe micu] familiei sale. Cine este pentru, cine este contra? `ncheie domnul Post\varu, fost activist de partid cu func]ie de r\spundere. * * * Zbiqx se trezise din clipa marii teleport\ri [i, dup\ cum `nv\]ase din deplas\rile precedente, `ncepu s\ se pip\ie. Era `ntreg. ~n jur, nici bezn\ neagr\, nici un ocean de H2O rece, nu erau nici c`ini ciob\ne[ti, nici consumatori, [i nimeni nu p\rea c\ vrea s\-i trag\ vreo b`t\ peste cap. Mai mult: se afla `ntr-o cabin\ aproape la fel ca a aparatului de teleportat. Avea un fel de sc\unel `n form\ de p`lnie, ispr\vit cu o gaur\ neagr\ - pesemne, o poart\ de intrare `n alte lumi, care putea fi ac]ionat\ cu pedala din podea. Rolul sulului de h`rtie roz fixat `n perete (*) `i era pe moment necunoscut, dar trecu peste asta, prefer`nd s\ cerceteze mai `ndeaproape u[a cabinei, o u[\ care sem\na leit cu u[a aparatului de teleportare, excep]ie f\c`nd inscrip]iile de pe ea, `ntr-o limb\ ciudat\. Puse m`na pe clan]\ [i `mpinse. - T\ticuleeee! Micu]ul, care sc\pase din m`inile domnului Sisoe Post\varu, trecuse ca o tornad\ pe holul vagonului, c\lc`nd peste geamantane, speriind purcelul din sacul unui mo[neag, izbindu-se `n c\l\tori [i `ndrept`ndu-se ca atras de un magnet spre veceul din cap\t. U[a acestuia se deschise [i din\untru ie[i, primind `n plin explozia de zburd\lnicie copil\reasc\, un cet\]ean ciudat, cu aspect
(*) - Dac\ tot am convenit c\ exist\ extratere[tri, de ce nu putem accepta c\ `ntr-un tren personal ar putea exista un sul de h`rtie igienic\ roz, stratificat\, pe care s\ nu-l fure nimeni?

224

Mersul Trenurilor

oarecum neobi[nuit [i pielea verzuie u[or fosforescent\. - T\ticuleeee! Bra]ele micu]ului `ncol\ciser\ g`tul acestuia [i nu p\reau dispuse s\-[i mai lase prada. Exploratorul dintr-o alt\ galaxie sim]i cum i se `nmoaie membrele inferioare, `n vreme ce copilul se zbuciuma [i d\dea din picioare ca un motan pe care vrei s\-l bagi `ntrun cazan cu ap\ rece. P`n\ la urm\, Zbiqx-49 ced\ [i se pr\v\li pe spate, cu micu]ul deasupra.

Tot ce urmeaz\ `ncepe cu un peisaj dezolant, apocaliptic, [i se termin\ cu povestea unui porc de nimicire `n mas\ sacrificat dup\ norme europene.
Trenul personal 89890 `ncetini, c\ci ]\c\nitul monoton al [inelor se transformase `ntr-un clonc\nit lugubru. Lugubru era [i peisajul care se derula, ca `ntr-un film de groaz\ cu peisaje lugubre, prin geamurile `ng\lbenite [i p`ng\rite de mu[te ale vagoanelor. Unde alt\dat\ cre[teau copaci, acum se ridicau amenin]\toare, c\tre cer, doar ni[te cioturi `nnegrite. C`teva c\r\mizi murdare de fum se vedeau din marea de cenu[\ care `nghi]ise, practic, orizontul. ~n respectiva cenu[\ se jucau cu r`mele c`]iva copila[i b\lai, ni[te babe b`rfeau la un ciot r\mas dintr-un gard, iar c`]iva be]ivi, [i ei negri la fa]\, ciocneau bere neagr\ din cioburi fumurii de halbe. - Doamne, iart\-m\, da’ ce-a fost aici? Ce s-o fi `nt`mplat? `ntreb\ unul dintre pasageri, a c\zut bomba atomic\? - Mai r\u! Mo[ul responsabil de r\spuns st\tea lini[tit pe banchet\ [i dezghioca o nuc\. - Poate fi mai r\u? Da’ di undi [tii matali? Zeci de perechi de ochi `l fixau acum pe b\tr`n, care l\s\ nuca [i
225

Cip Ie[an

briceagul, ridic`nd privirea. - P\i, totul a `nceput de Ignat, c`nd se taie - cine are; cine nu, nu - porcul. Deci, cum se preg\tea a[a lumea din sat - satul \la, care ar fi trebuit s\ se vad\ pe geam, dar nu se prea mai vede - s\ ascut\ cu]itele, s\ spele lighene, g\le]i, s\ aduc\ paie, una-alta, vine primarul Ghi]\ Co]ofei [i zice: “B\, popula]ie, localnici, ia, urechea p`lnie la suptsemnatul! Se-aude? Deci, de-acum intr\m `n aia, cum `i zice, Europa. Deci, este norme speciale de t\iat porcinele, astea, porcii, deci, care nu le respect\ `l belesc ca pe berbec!”. Din vorb\-n vorb\, una, alta, afl\m noi - noi, c\ [i eu s`nt din satul \sta, care nu-l mai vede]i! - c\ gata, nu mai merge cu cu]itul la g`t, har[ti-har[ti! [i s`ngerete, m\i, b\iete, cum se zicea pe la noi. Cic\ porcul, c\-i [i el om, fiin]\, trebuie mai `nt`i luat cu bini[orul, g`dilat, convins cu frumosul s\ ias\ din cote], apoi trebuie anesteziat [i sacrificat a[a, mai cu talent, delicat, ca s\ nu simt\... - Bine, bine, dar ce leg\tur\ are dezastrul \sta cu porcul de care zici matale? - P\i, are. Are, ho-hoooo! C\ [i eu aveam un vecin, Istrate }impoi, care avea la r`ndul lui un porc. Porcul, botezat Ghi]\, ca pe domnul primar... Vecinul \sta al meu se cam speriase de domnul primar Ghi]\, de amenin]\ri, mai ales c\ era [i b\nuit c\ de]inea `n ograd\ g\ini bolnave de grip\, deci s-a conformat. Au scos animalul din cote], lau legat bine cu funii, el cu nevast\-sa [i cu rudele, s\ nu se smuceasc\, [i s-au g`ndit s\-l adoarm\. Cum s\-l adoarm\, cum s\-l adoarm\? P\i, nu le-a trecut prin cap altceva mai bun dec`t s\ aduc\ din cas\ butelia de la aragaz, cu furtunul. Cic\ au v\zut ei mai demult la televizor un documentar despre execu]iile prin gazare la americani [i chiar s-au mirat c`t de lini[tit murise condamnatul.
226

Mersul Trenurilor

- Bine, [i? {i ce s-a `nt`mplat? - P\i, s-a `nt`mplat c\ au `nfipt furtunul `n gura porcului [i au dat drumul la robinet. Cre[tea porcul, Ghi]\, cre[tea [i se umfla, a[a, ca F\t-Frumos, `ntr-un minut c`t al]ii `ntr-un an. Cre[tea f\r\ l\turi, f\r\ t\r`]e, f\r\ gr\un]e. S-a ispr\vit butelia, au adus alta de prin vecini, apoi `nc\ una [i `nc\ una. P`n\ la sf`r[it, `n Ghi]\ intrase gazul din vreo cinci butelii mari. - Da, bine, dar ce leg\tur\ au porcul Ghi]\, vecinul matale [i primarul Co]ofei cu dezastrul din jur? * * * - P\i, au, rosti mo[ul, care `ntre timp sculptase cu briceagul, `n coaja de nuc\, celebra scen\ a atacului de la Sm`rdan. Au, c\ \[tia, c`t a durat treaba cu gazul, cu umflatul porcului, s-au `mb\tat de bucurie. {i, la un moment dat, a ie[it din cas\ cumnatul lui vecinul meu, cu lampa de benzin\, a aprins-o [i a apropiat-o de Ghi]\, s\-l p`rleasc\ pe la r`t. Ei, din c`te se vede, pe acolo cam sc\pa gazul...

Un bal mascat nu reprezint\ `ntotdeauna chiar un eveniment fericit, mai ales c`nd alegerea costumelor nu este chiar cea mai fericit\.
C`nd Marinic\ Viezure a ie[it din cas\, c`teva zeci de ochi l-au urm\rit pe geamuri `ndep\rt`ndu-se, iar una dintre vecinele curioase [i-a f\cut trei cruci largi [i a aprins candela. S\ nu dea bani pe ma[in\, la ia-m\, nene, Marinic\ a a[teptat o or\ `n halt\ - avea abonament de personal, ca navetist ce era - timp `n care so]ia Eugenia a
227

stima]i angaja]i. motiv`nd c\ se sperie ceilal]i c\l\tori. {i el p\rea peste m\sur\ de nervos. `n care se str`nsese lumea ca la b`lci s\ se uite la ei. iar unii mai `ndr\zne]i `i fluierau [i chiar `ndr\zneau s\-i pip\ie. A[a se face c\ `n aceea[i zi. la insisten]ele doamnelor. deoarece singura acceptat\ `n unanimitate a apar]inut `nsu[i domnului director. l`ng\ pozele frunta[ilor [i coda[ilor `n produc]ie. totu[i. C`nd a oprit trenul. cu siguran]\ fuseser\ idei proaste. iar copiii s-au luat la b\taie cu al]i micu]i. s`nte]i invita]i cu to]ii (inclusiv familiile!) `n sala de mese a unit\]ii noastre frunta[e. pref\c`ndu-se c\ nu-l cunoa[te. directorial\. cu antet [i o floare desenat\ cu carioca [i sem\n`nd cu o gogoa[\: “Dragi colegi.Cip Ie[an pl`ns de ru[ine. Secretara Valerica Brot\cel a f\cut c`teva duzini de cafele [i a golit de vreo zece ori scrumierele din sala de consiliu `n care se c\utau idei. conducerea ~ntreprinderii de Componente [i Subansambluri pentru Perne din Burete a decis s\ organizeze ceva original. pentru a-l cinsti `mpreun\. ~n aceea[i sta]ie CFR a ap\rut [i Aurel {eptic\. na[ul Jenic\ nici n-a vrut s\ le deschid\ u[a la `nceput. vecinul [i colegul de munc\ al lui Viezure. la panoul de pe hol. Pe motiv de u[\ grea. a cedat. care pl`ngeau [i amenin]au c\ se arunc\ sub ro]i. ceva de care angaja]ii s\-[i aduc\ aminte peste ani [i ani. 228 . nimeni n-a auzit care au fost exact aceste idei. care tr\seser\ `n ei cu pra[tia [i `i porecliser\. pe domnul director. cine le-a propus [i cine le-a refuzat. prin g`nduri [i fapte. a ap\rut un anun] scos la imprimant\ pe h`rtie roz. iar nevast\-sa se ]inea mai departe pe peron. s\ le taie vagonul dac\ nu le ia mai repede din acea halt\ nenorocit\. * * * Pentru onomastica domnului director. capitonat\.

`n costum intrau albine [i bondari. mirosea ur`t. Ei au urcat primii `n vagon tr\g`ndu-[i nevestele cu ni[te m`ini care parc\-parc\ ar fi dat drumul poverilor. Vopseaua pu]ea de tr\znea [i emana vapori toxici. c`nd peste umeri. Marinic\ [i Aurel. iar robotul Marinic\ pe de-a-ntregul sem\na bine de tot cu un extraterestru cherchelit. ambii `mbr\ca]i `n costume de strigoi croite din acela[i cear[af. `mprumutat de la copiii s\i. `[i mai pocnea c`te un copil: avea doi. iar al doilea avea nasturi la spate. Primul strigoi mai p\stra ni[te dantel\ pe la poale. ~i decupase o gaur\ mai mare prin care `[i b\gase capul. Din c`nd `n c`nd. globul p\m`ntesc argintiu se `nv`rtea `n jurul propriei axe. a[a se explic\ protestele na[ului Jenic\ [i tot a[a se explic\ aspectul celor doi. [i vorbea porc\rii. pentru curaj. pentru uz didactic. tronc\nea. iar deasupra `[i pusese un glob p\m`ntesc din carton. Au urmat copiii. rotunde [i acoperite cu celofan ro[u. [colari. iar `ntregul era uns cu vopsea argintie pentru sobe. pe bra]e [i pe picioare avea ni[te buc\]i de burlan. prin care privea.Mersul Trenurilor Carnaval! Bal mascat! Prezen]a obligatorie! Penaliz\ri pentru cine vine f\r\ costum!”. care sc`r]`ia. * * * A[a se explic\ jena doamnelor Viezure [i {eptic\. Marinic\ Viezure era `mbr\cat `n ceea ce `[i `nchipuia el c\ ar fi un costum de mar]ian: un fel de cazan ruginit de rufe `i `ncingea mijlocul. 229 . se cl\tina de la vinul consumat `nainte de plecare. mut`nd ochii de mar]ian c`nd la ceaf\. apoi dou\ mai mici.

C`nd privitorii tocmai vroiau s\ pun\ r\m\[ag dac\ Marinic\ se rupe sau nu sub ac]iunea for]elor exercitate de cele dou\ tabere. `ntins pe linoleumul jegos. ciudat [i cam verzui. cu ni[te indispensabili bleu flau[a]i [i purt`nd `nfipt\ `n basc\ o pan\ din pern\. ]in`nd la g`t un copil necunoscut. c`t [i de invitat\ la o cum\trie). C\l\torul spa]io-temporal se zb\tea [i el. cu tot cu copilul necunoscut legat `n jurul g`tului. de care tr\geau pe de-o parte copiii proprii [i nevast\-sa (`mbr\cat\ `ntr-o rochie care putea fi at`t de Ileana Cos`nzeana. c`nd auzi un fel de sc`r]`it urmat de ni[te sunete nedefinite. Aurel {eptic\. umpl`ndu-l de bale lipicioase cu damf de caramele.Cip Ie[an * * * Micu]ul necunoscut din tren continua s\ se zbat\ `n bra]ele lui Zbiqx-49 [i s\-l pupe. dar `mbr\cat `ntr-un fel de F\t-Frumos. dar `n sensuri opuse. care r\cnea “Tataaaa! T\ticuleeee!”. s\ri s\-[i elibereze tovar\[ul. deci cu ochii la ceaf\. Cu coada unui ochi apuc\ s\ vad\ o siluet\ care `i p\ru oarecum familiar\: costumul domnului Marinic\ sem\na destul de bine cu cele purtate de membrii echipelor speciale trimise dup\ el de fiecare dat\ c`nd o scr`ntea `n c\l\toriile sale prin spa]iu [i timp. iar s\rmanul om se izbea cu ]easta de perete. a[adar tocmai `njura `n clipa `n care peste el se n\pusti un cet\]ean micu]. for]e care ac]ionau asupra sa pe aceea[i direc]ie. cu copilul la g`t. iar de cealalt\ parte colegul Aurel {eptic\ [i familia acestuia (alc\tuit\ din trei minori `mbr\ca]i `n spiridu[i [i o so]ie mai mult dezbr\cat\). Sim]indu-[i salvarea aproape se n\pusti `ntr-acolo. vecin [i coleg cu agresatul. ~n vagon se st`rni `nv\lm\[eal\: Zbiqx-49. Globul p\m`ntesc din carton de pe capul lui Marinic\ Viezure se `ntorsese cu fa]a la spate. dup\ care se auzi 230 . `ntregul vagon fu sc\ldat `ntr-o lumin\ orbitoare. `l `mbr\]i[a pe Marinic\ Viezure.

nu doar tonul face muzica. “Re”-ul evident al vagonului231 . Osiile vagoanelor scoteau sunete ciudate [i diverse. Din ce `n ce mai mul]i c\l\tori. mai ceva ca la televizor! Contrar p\rerii unor exper]i. str\juit de doi pere]i din granit. sub diversele sale aspecte. sape ori doar mape. la ce nivel au ajuns \[tia cu teleport\rile. ieri dormea pe prispa c\sii. gen]i. de ce anume osiile vagoanelor scot sunete diverse de vreme ce trenul st\. . Fusese ucenicul lui Nea Pandele. [i se duse! filosof\ un mo[neag dintr-un col]. “Georgel [i Petronela”. str`ng`nd cu team\ la piept bagaje voluminoase.Mersul Trenurilor un zumzet..de ce anume st\ trenul [i. noroc. azi s-o dus `n. care morfolea prune uscate. b\ie]i! r\cni de l`ng\ locomotiv\ nea Costel. Era bucuros. tari ca poporul rom=n [i plini de inscrip]ii gen “Fane [i Ramona”.. .Haida-hai. apoi cu glas tare . „Stan [i Bran” „Mo[ Ion Roat\ [i Unirea”. f\c`nd baloane. mai ales. fuse. he-he. [i se poate spune c\ reu[ise s\-[i dep\[easc\ `n talent maestrul. pensionat nu demult.. saci. se `ntrebau mai `nt`i `n [oapt\. iar `ntr-o clip\. era fericit: tocmai ispr\vise de cioc\nit osiile vagoanelor. Tocmai ascultase cu deplin\ satisfac]ie acel “Do diez” al vagoanelor de clasa `nt`i. f\r\ s\ respecte orarul. de[i trenul se oprise: `n fa]\ se `ntindea un defileu ad`nc. asta. Fuse.He-he. Dom’le. „Acul [i barosul” [i altele de aceea[i teap\. cu condi]ia s\ nu apar\ cumva neprev\zutul.. Din pricina c\derilor de pietre [i alunec\rilor de teren putuse s\ cioc\neasc\ vagoanele la osii dup\ pofta inimii. din toat\ `nv\lm\[eala nu mai r\mase nimic.

cu gusturi mai moderne. c`nd avea o dispozi]ie `n\l]\toare. desigur. c`nd avea invita]i mai tineri. de-ale noastre. pe care doar profanii l-ar fi putut confunda cu “Mi-bemol”-ul de la clasa a doua [i. Costel devenise cu timpul un adev\rat profesionist. u[or de folosit [i la colindele de Cr\ciun .. De]inea acas\ o impresionant\ colec]ie de casete [i compact-discuri cu sunete scoase de diverse osii de vagoane [i locomotive. cu TGV-ul francez.locomotiv\ care trebuia s\ scoat\ un “Do-Mi-SolDo” curat. vagoane de of [i inim\ albastr\. asculta glasul clasic al unor vechi vagoane vieneze sau nem]e[ti.se b\gase pe undeva un bemol sau un diez.. cu “S\geata Albastr\”. semn c\ exista ceva care nu mergea chiar cum trebuie. Costel putea deslu[i dup\ ureche dac\ un vagon era de produc]ie autohton\ sau nu [i regreta scoaterea din circula]ie a unor vechi garnituri fabricate pe la 1895. acel adev\rat arpegiu scos de locomotiv\. un fin cunosc\tor. b\ga banda aia. solemn\. mai comerciale. iar c`nd se `mb\ta ca porcul `[i punea un disc vechi [i zg`riat. adev\rate viori Stradivarius ale c\ilor ferate. pe la sf`r[itul chefurilor. cu zgomotele scoase de osiile unor vagoane de marf\. cu monorailurile japoneze sau.Cip Ie[an restaurant. 232 . ~n cazul locomotivei de care fusese ata[at personalul 89890 .

colegul lor aflat pe drumul de `ntoarcere.. prin vagoane . mul]umit cu salariul minim pe economia galaxiei) . pe o p\tur\ veche. plus Zbiqx-49 [i copilul necunoscut. tocmai se descompuseser\ `n particule elementare. a[adar `[i aduse trusa [i se b\g\ sub tren ca un adev\rat me[ter. colegii de serviciu ai lui Zbiqx . * * * Nea Costel. `n dou\ 233 . Din nefericire. st\tea `n continuare. Nea Costel `[i retr\ie[te `ntreaga via]\.reu[iser\ s\-l localizeze la timp [i s\ focalizeze pe el raza de teleportare. Marinic\ Viezure (cu familiile lor).. ~ntre timp. Din fericire. nu venea singur.mai precis.care sim]iser\ nereguli `n datele transmise de microcipul implantat din na[tere sub pielea acestuia (microcip care. era nemul]umit de un anumit sunet scos de o anumit\ osie. Trenul. Pe l`ng\ pl\cu]ele cu tradi]ionalul `ndemn “Nu v\ apleca]i `n afar\!”. desenat\ cu ursule]i. dup\ cum spuneam. Aurel {eptic\. at`rnat la g`tul s\u.Mersul Trenurilor Nu doar la v`n\toare conteaz\ de care parte a ]evii te afli. culcat pe spate. bine`n]eles. ei nu [tiau c\ Zbiqx-49. fiindc\ muncitorii nu eliberaser\ `nc\ [inele de bolovanii c\zu]i peste ele. `n paralel. iar cea mai bun\ solu]ie pentru a sc\pa de probleme se dovede[te a fi teleportarea acestora `n curtea vecinului. urm`nd a se recompune la loc dup\ `ncheierea saltului spa]io-temporal. a[adar `l a[teptau s\ apar\ dintr-o clip\ `ntr-alta. `i comanda purt\torului din cinci `n cinci minute s\ fie un cet\]ean model. pentru simplul motiv c\ plecaser\.

se `ndep\rteaz\. privind `n toate p\r]ile s\ nu-l vad\ nimeni. Acea cl\pi]\ care. b\use zdrav\n [i amestecat. cu o pedal\ care ac]ioneaz\ o cl\pi]\. interdic]ia “Nu privi!”. De aproape. veceurile de vagon au un rost mult mai prozaic [i foarte bine definit. Trenul st\tea. s`ngerete. sarmale. U[a cu pl\cu]a “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” se `nchise scurt `n urma sa... ac]ionat\ de pedal\. iar pentru cei cu probleme digestive. c`rna]i. peste traverse. domnul Ieremia Ciu[c\ se `ndrept\ spre unul dintre capetele vagonului. Pentru cei cu suflet mai pu]in atras de reverie. Acele construc]ii ingenioase [i simple. pl\cinte. se vede c\ pe ele scrie altceva. Domnul Ieremia Ciu[c\ era un pragmatic suferind de nenum\rate afec]iuni digestive. atra[i de goana nebun\ a peisajului de sub ei . Cl\tin`ndu-se. sl\nin\. De la dep\rtare par la fel.se afl\ [i altfel de pl\cu]e. permi]`nd curio[ilor s\ priveasc\ `n jos. de familie . dup\ cum spuneam. Unii au petrecut ore `ntregi privind prin g\urile veceurilor de vagon. M`ncase mult [i gras. * * * Nea Costel descoperise `n sf`r[it de ce sunetul unei osii nu se `ncadra `n corul colegelor: o piatr\ se `n]epenise 234 .Cip Ie[an anumite zone ale lor. situate la extremit\]i . pentru un curios din fire. albe [i sm\l]uite. `ndemnul “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” ac]ioneaz\ `ntocmai ca. nu la sistemul de ventila]ie sau de iluminat. chiftele. care `nainte de plecare fusese condus la gar\ cu alai. caltabo[i. “A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” scrie pe ele. ci la veceurile din vagoane. chi[c\. piftie.restr`ns `n mod nefericit de diametrul ]evii.se ghiftuise ca pentru ocolul P\m`ntului. iar acum. iar `ndemnul face referire nu la maneta semnalului de alarm\. dreptunghiulare. natura `[i spunea cuv`ntul.

de serviciu. care cobora nota cu aproape un semiton. ~nal]ii oaspe]i `[i recombinau particulele elementare `ntr-un aparat de teleportat modern. Nea Costel rug\: . Se `ntinse mai bine pe p\turic\. r\sun\ o voce: . dereticat\ zilnic [i rezervat\ c\l\torilor str\ini [i delega]iilor mai importante. Mul]umit de rezultat. se uit\ `n oglinda `ng\lbenit\. dragi oaspe]i!”. destinat\ teleport\rilor. chituit [i vopsit cu grij\ `n fiecare an [i peste care roboatele de serviciu a[terneau un cear[af c`nd nu era pus `n func]iune. pute]i plecaaa! De sub vagon. Cu totul altfel ar\ta `ns\ zona destinat\ teleport\rilor curente. se preg\ti s\ ias\. De afar\. se afla un fel de cilindru. iar un hol `ntreg era ocupat cu mici buticuri de suveniruri f\r\ taxe vamale.Gata. privind spre pedala din pardoseala acoperit\ cu linoleum. Desupra sa. de ultim\ genera]ie. un minu]el mai a[tepta]i. Aceasta era `mp\r]it\ `n dou\: prima parte era mai curat\. cu fa]a `n sus. Dup\ care.M\car un minut. 235 . v\ rog. `n dreptul capului. Pe pere]ii od\ii de primire sclipeau pancarte holografice `n mai multe limbi de circula]ie intergalactic\. respectiv “Teleportare pl\cut\!”. dar ceva mai sus. de la caz la caz. inscrip]ionate cu tradi]ionalele “Bine v-a]i recombinat la noi. venite de sus (vorba vine!).Mersul Trenurilor la extremitatea unui vagon. se afla domnul Ieremia Ciu[c\. o piatr\ col]uroas\. `ncerc`nd s\-[i trag\ p\rul din dreapta peste chelia transpirat\. ]in`nd `n fiecare m`n\ c`te un instrument de mare precizie. breeee! Haida. Deasupra sa. s\ termin [i eu! * * * Astroportul “Universul Liber” avea o zon\ separat\. Era pe deplin satisf\cut [i tocmai se ridica. de ]eav\ ispr\vit\ cu o cl\pi]\. pe spate. calea ferat\ e cur\]at\.

apoi scuipase pe 236 . unul dup\ altul sau pe perechi. victorios. fum mirosind a gr\tar de c`rna]i pe care cineva a pus la uscat ni[te [osete supraelastice. julit `n genunchi [i murdar de muci la nas. teleport\rile s`nt cam ca g`ndul . un b`z`it [i c`teva `njur\turi de orbite. tuns zero. inodore. scoas\ din ]`]`ni. Acolo se aflau colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. ciristeu [i diverse onomastice. membrii familiilor lor. Dup\ care. ruginit. insipide. care priveau ner\bd\tori la aparatul de teleportat vechi. micu]ul reu[ise s\ scoat\ o cret\ dintr-un buzunar. B\ncile s\lii de a[teptare erau necapitonate.Cip Ie[an ale personalului care f\cea naveta sau ale diver[ilor furnizori. pere]ii zugr\vi]i `n ulei holografic verde erau murdari. * * * ~n principiu. r\cnind: . a continuat cu un zg`l]`it. Marinic\ Viezure. cu care scrisese porc\rii [i desenase terriene goale pe pere]ii telecabinei. u[a cabinei de teleportare a s\rit c`t colo. iar la chio[cul de ]ig\ri [i r\coritoare se vindeau doar sfoar\.adic\ iu]i. Aurel {eptic\. Pe gresia cu coji de semin]e a astroportului s-au pr\v\lit. apoi cu un sc`r]`it. apoi Zbiqx-49. Teleportarea colegului Zbiqx a `nceput cu un fum albastru de la circuitele aparatului. incolore [i nu fac g\l\gie..M-am `ntors! De g`tul s\u st\tea prins ca lipitoarea un copil p\m`ntean necunoscut. fabricate pe un satelit `ndep\rtat pe care nu cre[tea nici fir de plant\. sateli]i. pe singura pancart\ scria mare “Nu scuipa] pe jos!”. care c\zu ultimul peste mormanul de trupuri terriene.. creve]i de pe Casiopeea [i ni[te sucuri naturale suspecte. energofag [i cu vopseaua proasp\t s\rit\. ~n timpul teleport\rii (un timp de ordinul nanosecundelor). u[a de la toalet\ nu se `nchidea bine [i sc`r]`ia.

Doi dintre colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49. domnul Ieremia Ciu[c\ `[i terminase treaba. apoi prima iubire. stai a[a!” `[i spuse el. Locomotiva fluier\. `[i retr\i `ntreaga via]\: copil\ria petrecut\ la ]ar\. le[inar\. apoi serviciul militar la fanfara garnizoanei. dar `n vagon. cu un coleg. primul loc de munc\. primele extemporale la aritmetic\ [i citire. ~ntr-o clip\. ~n cadru. Imaginile `i jucau prin minte. Tot pe Terra. `n fine. devenind dintr-o dat\ mult mai atent la filmul vie]ii sale. se c\utase `n s`n dup\ ni[te zarz\re crude. `n care s-a `mb\tat cu colegii [i a `mprumutat unuia dintre ei. apoi ziua `n care s-a `nsurat. * * * Pe Terra. se piept\nase [i se preg\tea s\ ias\ din cabin\. colegul st\tea cu spatele [i purta basc\. apoi seara aia. ucenicia la atelier. 237 .Mersul Trenurilor butoane [i. care scotea sc`ntei. nu mai ]inea minte cui. se v\zu la el acas\. f\c`nd s`mburi pe jos. deasupra lui Nea Costel. Nea Costel tr\gea cu ranga `n piatra `n]epenit\. liberarea... s\-[i arate fa]a. juc`nduse printre or\t\nii de curte sub privirea unui b\tr`n sf\tos. vacan]ele petrecute `n tab\ra de pionieri. sub vagon. “acu’ v\d exact cui iam `mprumutat banii!”. bunicul s\u. pe care le m`ncase p`n\ `n clipa recompunerii `n particule elementare.. cea c`nd i s-a n\scut primul copil. Privea la pedala de l`ng\ closet [i se g`ndea dac\ s\ apese sau nu. `nchipuindu-[i trenul plec`nd `n secunda urm\toare [i trec`nd cu ro]ile peste el. apoi primii ani de [coal\. iar Nea Costel `nghe]\. aduna]i s\ `l `nt`mpine. dar tocmai se preg\tea s\ se `ntoarc\. “Hopa.. banii str`n[i pentru central\ de apartament. cu colegii. sco]`nd f\r\ [tirea nevestei teancul de bani din [ifonier [i oferindu-l acestuia. zece milioane. t\ind lini[tea `n dou\. prima corigen]\ la chimie. apoi a doua.

las\-m\. via]a merge `nainte. sub paz\ armat\ . bani de central\. tip ZB. [i se uita la Jenic\. b`[ti d-aici. sim]i o m`n\ cum `l trage de cracul pantalonului.nea Wirkqx-64. scuip`nd cojile pe jos. ca un colier. iar ei m`ncau semin]e. `n vreme ce p\m`ntenii st\teau `nghesui]i `ntr-un col]. s\ dea socoteal\. Cu toate astea. `i p\zea cu un fazer vechi [i ruginit. Pe jum\tatea din st`nga. * * * ~n biroul directorului astroportului. Zbiqx-49 fusese scos `n fa]a colectivului [i a[ezat pe un scaun. hai. bra]ele sub]iri [i murdare ale unui copil terrian tuns chilug [i mucos.T\ticuleeee! Poveste despre o cale ferat\ realizat\ pe jum\tate.Ce ne facem. c`nd se schimbau bobinele. scoal’ bre. ceva c\zu `ntre [ine cu un pleosc\it. care `i striga din c`nd `n c`nd: . deoarece mai exist\ [i alte mijloace de transport. pe marginea c\ii ferate. . dar nici `n locul domnului director. de pe vremea lui Pazvantqx. pe locul de unde tocmai se ridicase. p`n\ ce `l scoase de sub vagon: . paznicul contractual. Vru s\ huiduie ca la cinematograf. n-auzi? Fluier\ \[tia. bre. }`rdea-96. mai exact. dom’le. c\ `n jum\tate de or\ plec\m! Nea Costel st\tea `n fund. Colegii lui Zbiqx nu [i-ar fi dorit s\ se afle `n locul s\u. Sub vagon. bre.Cip Ie[an ~n clipa aceea. dar m`na `l trase [i mai tare. era [edin]\.Nea Costel. iar filmul vie]ii se rupse brusc. L-ar fi str`ns de g`t cu bucurie. l-ar fi sugrumat de zece milioane la valoarea de atunci. cu \[tia? Unde-i punem? D\te. deoarece s\rmanul avea `n jurul g`tului. c\ m\ doare capul! `ntreb\ 238 .

ca atunci. la intrare. . `n timp ce `ncerca s\-[i jupoaie de la g`t copilul terrian. devenit din ce `n ce mai nesuferit. dar to]i pasagerii se preg\teau s\ coboare. pentru c`nd ne mai aduc elevi cu clasa. mai bine zis. se termina pe jum\tate. care aducea bine cu mutra unuia dintre ciob\na[ii galactici. . `n practic\. adic\ prin `ncruci[area unui berbec cu o oaie. dom’ director! `[i d\du cu p\rerea un extraterestru scund [i p\ros. Se preg\teau. * * * Trenul personal 89890 pornise de c`teva minute.S\ te fi `mp\iat m\-ta. totu[i.Mersul Trenurilor directorul }`rdea-96. dar asta nu se putea: fosta conducere a Ministerului Transporturilor raportase c\ planul . a[a cum se prezentau ei `n acel moment. Unii ar fi avut nevoie s\ mearg\ mai departe. Nechifor-21.mai ales c\ mielul avea o fa]\ cam bleag\. acolo unde calea ferat\ se ispr\vea . prin clonare. `mbr\ca]i cu to]ii pentru carnaval (iar b\rba]ii chercheli]i zdrav\n pe deasupra) reprezentau pentru oricare privitor tot at`tea antireclame vii la turismul prin p\r]ile sistemului nostru solar. ~i `mp\iem [i-i punem pe hol. c`nd te-a clonat! Alte idei t`mpite ca tine mai ai? Vrei s\ scrie iar ziarele prostii despre noi. dar reu[ita a st`rnit manifesta]ii de protest .Hai s\-i `mp\iem.care prevedea montarea 239 . c`]iva savan]i contesta]i de mul]i locuitori reu[iser\ `n premier\ ob]inerea unui miel spa]ial printr-o metod\ revolu]ionar\. fiindc\ mult nu mai era p`n\ la punctul terminus. cu un costum holografic ni]el sc\mo[at pe la revere. S\ vad\ to]i cum arat\ \[tia. tot cu trenul. de pe alte galaxii! Adev\rul era c\ p\m`ntenii. cu imigran]ii \ia klingonieni? se enerv\ directorul.sau. Pe acea planet\ `ndep\rtat\ copiii se ob]ineau `n laboratoare speciale.

apoi transformate `n diverse consuma]ii. la conducerea galaxiei: nu se poate! ~i facem pachet [i `i trimitem acas\ la ei. s-au `nmul]it [i au devenit d\un\tori. au venit unii cu familiile lor. cum mergi `ncolo. 50 la sut\! Asta d\dea bine la o anumit\ parte a electoratului. cale de o sut\ de kilometri.. p`n\ la primul or\[el.. dar realitatea era oarecum diferit\: angaja]ii pl\ti]i cu ziua ([i prost pe deasupra!). pun m`na [i stric\. Noroc de m\tu[a unuia dintre ei. cu vestita sa ciorb\ de burt\ [i un vin de regiune superior [i ieftin. tun\ directorul astroportului. Acolo. ca la japonezi. cu doi ani `n urm\. unitate de deservire model. mai ales c\ respectivii domni din minister erau aceia[i care. cea din st`nga. ei descoperiser\ bufetul „Scaietele”. viru[i str\ini. suspendaser\ c`teva personale din zon\ pe motiv c\ [i japonezii folosesc trenuri suspendate.fusese `ndeplinit. cic\ la cules. nau mai fost montate. declar`nd presei c\ viitorul apar]ine trenurilor de tip monorail. Am holofonat [i sus.. S-a mai `nt`mplat [i prin alte galaxii. asta e.Cip Ie[an de cale ferat\ pe `nc\ o sut\ de kilometri . care circul\ pe o singur\ [in\. * * * . tot a[a. iar ni[te domni din minister au `ncercat s\ o scalde.~n concluzie. conform declara]iilor ap\rute [i prin ziare. ci v`ndute `n secret la diver[i particulari. N-au mai sc\pat de ei p`n\ azi. }`rdea96. `ntinseser\ doar una dintre [ine .cea din dreapta. dou\ localit\]i ale patriei noastre r\m\seser\ legate `ntr-un mod foarte ciudat. Buc\]ile din cealalt\ [in\. Ce-ar fi dac\ i-am ]ine printre noi pe to]i nesp\la]ii de pe alte planete? Au microbi. ca s\ scape mai repede. 240 . se joac\ la butoane. proprietara unei firme de autobuze [i maxi-taxi.. Prin urmare. Nimeni nu i-a crezut. care asigur\ de atunci `ncoace transportul de c\l\tori pe respectivele rute. pe jum\tate.

A[adar. via]a `n marile aeroporturi interna]ionale este una tare plicticoas\. sc`r]`ind ca de obicei. nimeni din micu]a gar\ de destina]ie nu se plictisea. cojilor de semin]e [i celorlalte resturi. Prin compartimente nu mai era nimeni. Cu siguran]\. iarna. vodc\ la cutie sau vin de regiune la bidon. cu i]ari. pasagerii l\saser\ locul ambalajelor. ~n magazinele duty-free din marile aeroporturi interna]ionale cu siguran]\ nu exist\ prin rafturi semin]e de bostan sau floarea-soarelui. motiv`nd c\ pierde avionul. fiind mai reprezentativ\ pentru zona de ba[tin\ dec`t. la cabina de teleportare! Eu mai propun. din c`te se pare. * * * O gar\ de orice fel reprezint\ un mic Univers. copii care. fr`n`nd. `ncerc\ s\ se bage `n fa]\. Oricum. `n vreme ce trenul personal 89890 se apropia. asta e sigur! {inele de cale ferat\ ]\c\neau u[or [i monoton. legat cu sfoar\. iar un mo[ mic. ~n sf`r[it. s\ zicem.Mersul Trenurilor c\ m\n`nc\ plasma de la televizoare. motiv pentru care. gumari [i vat\ `n urechi. de gar\. ~ntr-un mare aeroport interna]ional nu ve]i g\si babe adormite cu capul pe vreo g\in\ sau curc\ vie. nu se termin\ cum v\ imagina]i dumneavoastr\. Nici m\car casieri]a de la ghi[eul de bilete: chiar 241 . To]i se `nghesuiau pe culoare s\ coboare primii. Totul este bine c`nd se termin\. un mare aeroport interna]ional. trenul opri. Fu pocnit peste ceaf\ cu o basc\. care tr\gea dup\ el un purcel viu. s\-l trimitem [i pe Zbiqx-49 cu ei. ba chiar decid. drept pedeaps\. s\ se trag\ pe ghe]u[ul din sala de a[teptare sau naveti[ti juc`nd [eptica pe fundul [epcii.

fost activist. ci electricit\]ii! 242 . `n ordine. dovedind `nc\ o dat\ c\ orice sf`r[it e doar un `nceput de drum. autobuzele erau ticsite. Dup\ cinci minute. ca tot at`tea mici uragane. fiindc\ b\rba]ii avuseser\ timp suficient s\-[i mai cumpere o navet\ de bere [i s\-[i c`rpeasc\ odraslele. domnul Sisoe Post\varu cu mutr\ bleag\. un mo[ cu tricou [i desag\ discut`nd aprins cu un fost p\pu[ar. `ncerc`nd s\-i `nveseleasc\. spun`nd “Viitorul transportului de c\l\tori nu apar]ine combustibililor fosili. `n vreme ce g\inile le ciuguleau de nas. au observat `n consens c\ pu]inele scaune erau toate ocupate. un surdomut care se certa cu ni[te cet\]eni s\ dea muzica mai `ncet. `mbr\ca]i cu to]ii pentru bal mascat [i mult mai chercheli]i. ci visau. zidurile tremurau. care nu p\rea defel de prin p\r]ile locului. diver[i popi. sculerimatri]eri. pe iarb\. geamurile zorn\iau. C`nd primii dintre fo[tii pasageri ai personalului au ajuns pe peron. cam ciudat [i pr\zuliu la fa]\. solda]i `n permisie. c`]iva c\lug\ri de la Schitul Pas\rea.Cip Ie[an dac\ to]i pasagerii mergeau cu na[ul. acesta se str`mba la copii. iar animalele cu sau f\r\ st\p`n se pitiser\ speriate pe sub banchete: veneau c\l\torii. un inginer specialist `n pete de vin ro[u. Autogara era la pu]ine zeci de metri de gar\ [i sem\na leit cu aceasta. L`ng\ copii se afla un cet\]ean necunoscut. * * * Prin fa]a privitorilor trecur\. acum u[urat. duduia cro[eta. dintr-unul se auzi un glas pi]ig\iat. Cu to]ii alergau spre autogar\. Se pare c\ erau acolo de ceva vreme. Marinic\ Viezure [i membrii familiilor lor. Nici babele adormite cu capetele pe paporni]ele cu g\ini nu se plictiseau. cl\direa g\rii `ncepu s\ vibreze ca la apropierea unei turme de bizoni. domnul Ieremia Ciu[c\. Pe ele st\teau Aurel {eptic\. C`nd ultimul sc`r]`it de fr`ne `ncet\. zugravi cu ziua. astfel. care b`z`iau mai `ncolo.

`n `ntunericul rece din spa]iul intergalactic. Bra]ele telescopice cu cle[ti au fost ac]ionate. departe. r\sun\ un strig\t: . `n clipa urm\toare u[a se deschise. }`rdea-96.T\ticuleeeee! -Sf`r[it243 . Primul cercet\tor. o capsul\ spa]ial\ ciudat\. iar prin ea zbur\ o bab\. savant cu o bogat\ experien]\ c\p\tat\ `n spa]iul cosmic.. c`]iva cosmonau]i afla]i pe o sta]ie orbital\ interna]ional\ au raportat bazei c\ de ei se apropie. era pu]in zg`riat pe fa]\ [i avea un ochi umflat. Deodat\. Directorul astroportului. pe o mas\ antigravita]ional\. [i `l atinse. *** Undeva. ni[te extratere[tri chefuiau. ~n `ntreaga sta]ie orbital\ [i chiar mai departe.Mersul Trenurilor A[a am v\zut eu la televizor!”. pe o planet\ dintr-o galaxie `ndep\rtat\. Mai p\stra pe g`t urmele unor bra]e mici [i lipicioase. din care se auzeau zgomote ciudate.. plutind haotic [i oarecum `n zig-zag prin vidul interplanetar. iar capsula dus\ pe sta]ie. `ntr-o camer\ steril\. cu hublouri de bezea [i trape din mar]ipan: scutul energetic [i sistemul de propulsie erau scof`lcite de parc\ ar c\zut careva cu cotul peste tort. dup\ cum am spus. dar era fericit. p\trunse `n camer\ `mbr\cat `ntr-un costum special. posibil de provenien]\ extraterestr\. *** La pu]in\ vreme dup\ cele petrecute mai sus. p\rea fericit. chiar b\use [i el cu b\ie]ii. plutea un tort `n form\ de nav\ spa]ial\ din ciocolat\. Se apropie `ncet de obiectul zbur\tor neidentificat. `nveli[ul acestuia se sparse [i din el ]`[ni o f\ptur\. ~n sala mare.

.......................................32 Poveste cu fulgi ...............................29 dumneavoastr\!..........22 B\ie]elul cu chibriturile ...............................29 talentul copiilor ...................7 Faptul divers .........................................................................................................................................15 Fenomen luminos neobi[nuit........................3 Univers spa]ial rom=nesc......................................................................31 Dezavantajele prospectelor f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\..........................................................28 P\rin]i........................29 Pe aripile v`ntului ...........30 Aventuri la g`rl\ .........36 Mapamond paranormal rom=nesc ........................................................................................................................................................................37 244 .......18 Concurs de desene pe asfalt .................6 Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran.........26 Mica Siren\.........5 Plimbare pe Strada Pacien]ii ..........................................................Cip Ie[an Cuprins Dopul scuz\ mijloacele.................................27 Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ...........................................................................................................17 Misterioasele dispari]ii de dup\ S\rb\toarea Vinului........ ave]i grij\ de ................................

................................45 Rolul [i importan]a topoarelor `n alungarea tr\znetelor .....................................................................................................................................62 De-a b`za-n doi ..............manual pentru scenari[ti.............5 vol]i `n via]a comunit\]ii..............................................50 „Medicina la `ndem`na oricui” .................................................................... oile-s galbene ................................78 245 ..................Mersul Trenurilor P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate..........68 Sub cupola circului................................................................emisiune radiofonic\ ...........52 Sanie f\r\ zurg\l\i..................48 Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul ................................................................................54 ~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure .72 Rolul [i importan]a bateriilor de 1..................44 Od\ `n apometru antic ................................38 De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe a `nvins balaurul [i nu invers......55 De-a Baba-Oarba ..........................................................66 C`mpu-i alb.............51 Mica publicitate ...................................................................................77 Povestea lui Harap Alb..........................64 Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\.............73 Falsa problem\ a crizei de energie ..............69 Povestea lui Halat Alb ..................46 Telenovela la `ndem`na tuturor ........42 Poveste educativ\ .............................................................................................40 R\]u[ca cea ur`t\ .......................................

..98 Gr\dini]a de copii......83 Unde duce dependen]a de pizza ............................ pisica neagr\ [i g\ina ............................... cuibu[or de nebunii......91 Reforma f\r\ fond.............................remix.96 Un motiv temeinic pentru a nu participa la tombole.. Ultima frontier\.........95 20 .................105 Poveste cu iepura[i frico[i .........Cip Ie[an Aventurile nefericite ale unui locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor .................................................. cu `ngera[ii dintr-a [asea ................................101 Ceasul r\u..................................................123 A[tept`ndu-l pe po[ta[........112 A[a s-a castrat c\]elul ................ p\m`nt rom=nesc .........93 Micu]a Publicitate. frate cu rom=nul .............................................................................................116 Povestire mic\ despre ni[te mici ....................................................122 T`rg de fete ..............109 Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu .......................................................................................................................................104 Aventuri pe ghea]\............................... ......88 Povestea porcului ...................................79 Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete.............................................100 Creierele [i furnica..........127 P\cal\...............128 246 ..............86 Spa]iul mioritic...........................................................89 Luna...................................................................................................................111 Dou\ pove[ti de groaz\ pentru citit la culcare copiilor obraznici .....

...............153 Cea]a bate filmul ..... sus...................................................Mersul Trenurilor Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci ............................181 247 ...................................................................144 Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde .................................................................................................175 Mersul Trenurilor ........................146 Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei...........131 Ap\ de ploaie.............138 Ve[ti bune pentru animale ............................................150 Adev\rul despre situa]ia dot\rii unor institu]ii de `nv\]\m`nt.................................157 Povestea pe[ti[orului de aur.........................................................................................................................................162 File din jurnalul elevului Nelu ...... acolo. ne p`nde[te? ......................................141 Capra cu trei purcelu[i.....136 Examen de ciob\nit european.............................155 Cineva................................160 Jurnal de [tiri .....148 S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi ......................147 Balada Me[terului Manole....................

Tip\rit la MULTIPRINT Coperta [i desenele: Jup Tehnoredactare: Jup Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei: IE{AN. CIPRIAN .Mersul Trenurilor ISBN: .