Sunteți pe pagina 1din 248

Cip Ie[an

Mersul
Trenurilor
Cu ilustra]ii de Jup

Ia[i, 2007
Mersul Trenurilor

Dopul scuz\ mijloacele


Aproape de centrul ora[ului, `ntr-o noapte f\r\ lun\,
ni[te necunoscu]i au furat capacul de font\ care astupase
din 1923 p`n\ `n acea clip\ gura de canal situat\ la
intersec]ia str\zilor Jaroslav Hasek [i Bobinatorilor. ~n
aceea[i noapte f\r\ lun\, domnul Zbigniew V\sc\u]eanu,
fost fabricant de fire cu plumb, gr\tare, capcane [i nasturi,
`n prezent pensionar, se `ntorcea acas\ de la bufet. El
declar\ c\ nu se `ntorcea de la bufet, ci de la o ceain\rie,
dar asta nu are importan]\: oricum, exist\ zeci de martori
dispu[i s\ bage m`na `n foc, s\ depun\ m\rturie. ~n fine:
`ntorc`ndu-se de la bufet sau de la ceain\rie, el a traversat
intersec]ia f\r\ s\ se asigure [i a nimerit `n gaura de canal
- acum f\r\ capac, furat cu c`teva minute `n urm\ de ni[te
necunoscu]i, dup\ cum spuneam.
Toat\ via]a, domnului V\sc\u]eanu i-a pl\cut s\
chefuiasc\, s\ bea [i s\ se veseleasc\. I-au pl\cut femeile,
ba [i m`ncarea i-a pl\cut. Din acest motiv, el a f\cut burt\.
Burta l-a salvat de la o moarte sigur\, deoarece a r\mas
blocat `n gura canalului cam cum r\m`ne blocat dopul `n
g`tul sticlei. La un dop de calitate ne referim. Deoarece nici
pompierii, nici membrii echipei de descarcerare nu posed\
un tirbu[on de m\rimea lui Zbigniew, el se afl\ [i acum,
dup\ aproape o s\pt\m`n\, `n gaur\. Autorit\]ile locale au
venit s\ priveasc\, [i-au dat cu p\rerea, apoi au ajuns la
concluzia c\ e bine a[a, fiindc\ deocamdat\ nu s`nt fonduri
pentru achizi]ionarea unui nou capac din font\.
~n primele zile, poli]i[tii de la Rutier\ i-au dat de b\ut
ca s\-i sticleasc\ ochii [i s\-l observe astfel [oferii care trec
3
Cip Ie[an

prin intersec]ie. Dup\ ce au v\zut c`t poate duce domnul


V\sc\u]eanu (ohohoooo!), s-a ales o solu]ie mai ieftin\,
deci l-au vopsit `n dungi reflectorizante albe [i ro[ii. Copiii
din cartier mai trag `n el cu pra[tia c`nd nu-i v\d p\rin]ii,
maidanezii `l mai p`ng\resc uneori, iar locatarii blocurilor
din jur `i aduc zilnic de m`ncare cu schimbul [i `l hr\nesc
cu lingura. B\tr`nul este, totu[i, bucuros c\ n-a c\zut cu
capul `n jos, caz `n care ar fi fost hr\nit prin clism\.

4
Mersul Trenurilor

Univers spa]ial rom=nesc


La Vrai[tea func]ioneaz\ un Centru de Cercet\ri
Spa]iale, unde lucreaz\ mai mul]i cercet\tori `n domeniul
spa]ial. Ei `ncearc\ s\ realizeze ceva. Mai `nt`i, au `ncercat
s\ construiasc\ o rachet\. O rachet\ de fabrica]ie
autohton\, care s\ poarte mesajul lor de prietenie p`n\ `n
cele mai `ndep\rtate galaxii. Racheta era aproape gata c`nd
a venit o comisie de la centru. {eful comisiei a ar\tat cu
degetul c\tre racheta aflat\ pe rampa de lansare [i a
`ntrebat: “Ce-i cu boilerul \sta, bre? Pentru a[a ceva primi]i
voi bani?”. Dup\ care, a t\iat din fonduri.
Din ziua urm\toare, cercet\torii s-au apucat s\
construiasc\ un avion. Un avion de fabrica]ie autohton\.
C`nd avionul era gata de testare, a venit o nou\ comisie de
la centru. Deoarece pre]ul combustibililor crescuse `ntre
timp, [eful comisiei a ar\tat cu degetul spre aparat [i a
`ntrebat: “De prostii din astea avem nevoie noi acum? Ia,
gata!”. Dup\ care, a t\iat [i el din fonduri.
Peste noapte, pasiona]ii cercet\tori [i-au schimbat din
nou profilul [i au `nceput s\ construiasc\ un balon cu aer
cald. {eful urm\toarei comisii de la centru a ar\tat cu
degetul spre el [i a zis c\ a[a se consum\ prea mult\ c\ldur\,
prea mult aer cald, [i c\ s\ fac\ `n loc unul cu aer rece.
~n fine, cercet\torii spa]iali de la Vrai[tea au decis s\
construiasc\ un balon umplut cu gaz. {eful noii comisii de
la centru a zis c\ pre]ul unui metru cub de gaz a crescut
mult `n ultima vreme [i c\ nu se poate face at`ta risip\,
nefiind fonduri, a[a c\ balonul s\ fie umplut cu c\rbuni,
lemne sau p\cur\.
5
Cip Ie[an

Plimbare pe Strada
Pacien]ii
Dup\ opera]ia de apendicit\, pacientul Cosmin Gum\,
12 ani[ori, s-a `ngr\[at brusc cu aproape 10 kilograme, fapt
oarecum neobi[nuit pentru cei care se opereaz\ de
apendicit\. Micu]ului pacient i s-a f\cut radiografie; pe
film s-au v\zut siluetele a zece pense metalice, a unui ceas
b\rb\tesc de m`n\ [i a unui patruped ciudat, despre care
`nc\ nu se [tie mare lucru. Directorul dispensarului
respectiv vrea s\ prezinte un comunicat [tiin]ific pe tema
apari]iei [i cre[terii bacteriilor patrupede gigantice `n
corpul copiilor rom=ni opera]i de apendicit\, `n vreme ce
administratorul unit\]ii sanitare reclam\ dispari]ia unui
taburet metalic cu patru picioare.
La acela[i dispensar, chirurgul Romeo a le[inat la
vederea s`ngelui, motiv pentru care a c\zut prin t\ietura de
la opera]ie, fiind cusut `n organismul pacientei de c\tre
asistenta-[ef\, mioap\. A doua zi, trezit\ din somn,
pacienta a sim]it ceva zv`cnindu-i `n p`ntece [i a crezut c\
este `ns\rcinat\. Din fericire, pe acolo a trecut un v`n\tor
care a t\iat burta lupului [i le-a scos de-acolo pe Scufi]a
Ro[ie [i pe bunicu]a sa. Despre chirurgul Romeo nu s-a
mai auzit nimic de atunci.

6
Mersul Trenurilor

Noile pagini din jurnalul


plutonierului Mitran
MERCUREA: Raportez `n jurnal c\ s`nt subofi]er
plutoner pltr.mjor Mitran care ma ridicat `n grad acu c`]iva
ani c\ din plotoner m-jor m-a f\cut agent [ef sau a[a ceva
[i mi-a venit din nou r`ndul la patrulare p`n sectoru meu a[a
c\ deci l-am luat pe sergntl.rngjt. adic\ reangajat Cristea [i
pe c`inl.pl]st. Recs ptr. a porni `npreun\ to]i patru sau cinci
c`]i s`ntem c\tre noi aventuri. Deci erea sear\ iar
tenperatura din termometre era rece find toamn\ de
octonbrie deci a[a c\ am intrat mai `nt`i prima oar\ la
Italian Pi]a unde m\car e cald find u[ile `nchise [i lam luat
pe patronu turc la controlat [i la `ntreb\ri de s\n\tate.
Ahmed mia declarat c\ e s\n\tos ce mia urat [i nou\ [i la
m`ng`eat pe Recs care noroc c\ avea botni]\ la bot altfel iar
`l l\sa f\r\ inelu dupe deget ca data trecut\ c`nd ia dat o
cl\tit\ espirat\. Ne-am `nc\lzit noi ce neam `nc\lzit apoi
am e[it pe traseu apoi c\ se l\sase rece am intrat iar la
ad\post, mai ecsact `n parc deoarece avea gard de plas\ cu
s`rm\ `nghimpat\ s\ nu treac\ frigu. Cum patrulam noi pe
aleie mam uitat deodat\ la c`nele Recs. Ei, acesta disp\ruse
ca c`nd nar fi fost legat cu cureaua de Cristea. M\ Cristea
m\, scoate c`nele de unde [ti, dac\ nu chem sectoristu.
Cristea sa r`s de gluma mea dup\ ce mea esplicato apoi
a strigat cu]u cu]u dea intervenit pe noi mai mul]i c`ni pot\i
[i dul\i ptr. s\ ne mu[te nu alta. Am zis Cristeo depisteaz\
tu m\ carei Recs d`n ei c\ pentru mine to]i posed\ asupra lor
patru menbre [i un cap la care semnal\m doi ochi nas gur\
7
Cip Ie[an

8
Mersul Trenurilor

[i coad\ [i nici unu nare bulan porhart sau girofar s\ zici c\i
c`ne poli]ist. P`n\ la urm\ lam depistat pe Recs, c\ tocma
interoga o c\]a pe care se sprijinise cu labele din fa]\ [i
atunci ne-a transmis p`n sta]ie mesajul “Vulturu cheam\
patrula Pajura!”. Eu iam r\spuns “Gre[al\, domnu’ c\pitan,
ce num\r a]i format? Aici familia Mitran, ordona]i!”. Ce
mia ordonat [efu nam scris `n jurnal c\ poate cite[te mama
dec`t numai at`t, c\ s\ ne deplas\m de urgen]\ la localu nu
mai [tiu care, c\ b`r`ia aparatu dar bine cam ]inut minte c\
numele se termin\ `n SRL, unde sa semnalat eveniment de
b\taie `ntre clien]i cu scaunele.
Am efectuat balansarea bra]ului `n plan vertical p`n\
ce sa sufocat Recs c\ uitasem s\i dau drumu din m`n\ la
curea [i am sta]ionat un tacsiu care iam zis conduc\torului
auto s\ se deplaseze regulamentar p`n\ la cr`[ma SRL. El
sa r`s de noi p`n\ ce iam avertizat dou\ peste ochi [i nea
l\sat urgent `n fa]a unei unit\]i de deservire pe care scria
ceva [i SRL la urm\ ezact cum mia ordonat domc\pitan
Bustuchin\. Am intrat `n interior unde am depistat suspec]i
de ambele secse cu semne de recunoa[tere ca mafio]ii la
pept, mai eczact flori albe de creponat\ roz [i bleo. C`nd
am efectuat p\trunderea `n incint\ tocmai am surprins `n
fraglant delict infrac]iunea de dare de mit\ [i sp\lare de
bani deoarece unul declara la microfon “De la na[u zece
milioane [o butelie!” care bani `i aduna `ntro g\leat\ [i
miam dat seama c\s mafio]i c\ am v\zut [i eu filmul na[u,
a[a c\ am g`ndit un plan.

* * *

Cristeo, zic eu, eu zic s\-i `nconjur\m! Mai `nt`i r\m`n


eu aci cu c`nele [i efectuezi tu `nconjurare m\car de dou\
trei ori dup\ aia schinb\m. Deci r\m`n eu cu c`nele Recs [i
Cristea dispare ca c`nd ar pleca. ~njur am semnalat cet\]eni

9
Cip Ie[an

de toate secsele [i mese patrupede cu produse


agroalimentare. Recxs, ca c`nele poli]ist, d\ s\ m\ trag\, c\
cred c\ depistase o urm\ de infractor. ~i dau drumu [i ordon
finc\ `i s`nt superior `n grad [o b\iatu, caut\, caut\. Caut\
Recs ce caut\ dup\ ordin cu botu p`n\ la masa cu fripturi
unde sa [i oprit `ncep`nd a ancheta un corp delict de g\in\
decedat\. Aha zic eu, infractorul ori infractori la plural
dac\s mai mul]i ca de ecxsemplu trei s-a ascuns sub mas\.
E[i de acolo cu m`nile la ceaf\! Somat! Nu trage [efu, s`nt
eu Cristea, zice Cristea, c\ci el era. Ce cau]i m\ acolo, eu
te-am trimes s\i `nconjuri, fac eu. P\i, raporteaz\ el,
raportez c\ a[a am f\cut da ma luat doi la `ntreb\ri c\ unde
am fost c\ nu m-a v\zut c`nd sa dat darul. Eu zic c\ care
dar, ei zice c\ cic\ ce, c\ s`nt [mecher, una-alta etc, p`n\ la
urm\ am sc\pat neb\tut c\ mam ascuns aci cu sarmalele [i
sticla asta. Deodat\ cum st\team eu aplecat a[a s\l
chestionez pe Cristea a r\sunat o `npu[c\tur\ deci am
sim]it o durere. Au, zic eu, care vipu[ca mea a tras? Am
crezut cam fost `npu[cat [i cam murit ptr. ]ar\ a[a c\
`nainte s\ mor miau trecut p`n fa]a ochilor toate segven]ele
din via]\ `ntro clip\ [i cu ocazia asta am aflat [i cine mia
pus pinieze pe scaun `n facult... `n lic… `n gimnaziu c\
atuncea nam v\zut afl`ndu-m\ cu spatele.
{tind c\ am murit [i finc\ am vizionat la telenciplon...
ceplen... die... la emisiunea aia de la televizor cu animale [i
savan]i de [tin]\ cum este c`nd e unii care moare de moarte
policlinic\ [i dupaia vine de poveste[te la televizor c\ sim]i
a[a c\ te ridici de vezi totu `n jur [i mai vezi `n fa]a ochilor
o lumin\ mare alb\ care te apropi de ea, a[a am sim]it [i eu
c\ m\ ridicam [i vedeam `n jurul meu ca c`nd a[i fi fost viu
cum ni[te oameni `ncerca s\ m\ ridice [i m\ apropiam de
o lumin\ care c`nd am `ntins m`na la ea ma fript la degete
deoarece era becu.
Deci adic\ eu nu fusesem `npu[cat ci numa ma lovit

10
Mersul Trenurilor

dopu de la [ampane `n plan orizontal [i ni[te cet\]eni ma


ridicat de jos `n sus `n plan vertical. Bine deci, le ordon eu,
carei treaba, ma]i `nconjurat? Vre]i b\tae? Acu dau p`n
sta]ie! Nu, domnu, a]i p\]it un [oc [i a]i le[inat pe jos. M\i,
`ntreb eu, v\ `ntreb, s`nte]i mafio]i? Noi, nu, fac ei, ci
nunta[i. Dup\ ce m\ au l\murit repede `n dou\ ore carei
confuzia care o f\cusem, eu am efectuat scuze c\ lam b\tut
pe na[u [i pe mireas\ iar Cristea a cerut o sticl\ cu liquieor
[i o farfurie cu tremurici de purcel.

* * *

S~NB|T|: Deci raportez `n jurnal c\ am e[it din nou


`n patrulare cu srgnt. rngjt. Cristea [i cu c`nele Recxs care
de el n-am `n]eles bine finc\ n-are patru lare ci patru labe.
Cred c\ e destinul inplacabil care nea reunit din nou pe to]i
patru `n aceia[ formul\. Deci am ie[it pe trasel [i finc\
`ncepus\ burni]a am intrat la restaurantul Ciob\na[u cum `i
zicea pe vremuri c\ acuma nu [tiu cum `i zice da noi tot a[a
`l [tim. Am intrat nu de burni]\ sau de consuma]ie ci finc\
am v\zut lumin\ pe geam dup\ ora `nchideri care sigur era
infractori acolo p\trun[i p`n infrac]ie ptr s\ fure c\ de ho]i
e plin\ lumea. Deci efectuez eu cioc\neal\ ce cioc\n eu cu
bulanu `n butonul soneriii p`n\ aude [eful domnul nea
Hri[cu zis domnul Fane care m\ cunosc cu el de h\t [i care
c`nd a e[it `njura da’ sa oprit c`n ma v\zut tocmai pe mine
[ii mea zis a[a. Adic\ iat\ ce: “Hai pofti]i dom’ Mitrane de
servi]i din prinosul nostru. Mul]ani servici u[or” apoi m\
tras\ la o mas\ d`n fund unde era ceilan]i b\e]i, osp\tarii
adic\. „{ti]i, e onomastica mea de na[tere” `ncheie
s\rb\toritul de turnat `n pahare [i de `mi umplut farfuria ce
a [terso cu m`neca. “Mersi drag\ da nu servesc `n tinpul
serviciulului c\ nu-`mi permite uniforma” zic supsemnatul.
“Hai, domnu [ef, nu m\ jigni]i acuma de zioa mea. Da]i

11
Cip Ie[an

uniforma jos, pune-]i [apca [i porhartu `n cuer [i hai, uita]i


aicea icre de pe[te, sl\nin\ de la Gic\ porcul nostru, ca[ de
oae proasp\t\, p`ine cald\ de alant\eri, sardele, stickxsuri
[i un, dac\ permite-]i, pahar de fr\gu]\ sau c\p[unic\ de la
produc\tor, cum se mai zice V2, ca rachetele nem]ilor,
adic\, da’ curat. {i pentru colegii matale la fel”.
Ei `n cazul \sta ce s\ mai zici, ne-am `nfipt eu cu
sergnt-ul rngjtl. Cristea ptr. s\ servim. “Mul]ani dom’
Fane, da’ c`] ani faci?” lam interogat eu pe s\rb\torit.
“Cinjdoi, mersi” f\cu el cu gura plin\. “Deee Domnul
s\n\tate [i matale la fel c\ eu numai necazuri am avut `n
ultima vreme mai ales cu sp\rg\toriii din ultimele
s\pt\m`ni” contino\ el `n continuare.
C`nd am aozit asta meam amintit c\ misiunea
organului este pentru ca s\ steie drept `n fa]a corup]iei a
ho]iei [i-a altor neajunsuri ale societ\]i actuale. “Care
sp\rg\tori?”, mam informat eu pe dat\. “P\i care nea spart
geamul [i care a penetrat prin efrac]ie periodic `n fiecare
noapte de nea sustras produse [i bunuri `n valoare de peste
c`teva zeci milioane lei vechi adic\ roli cum le mai zice
plus obecte personale cum ar fi pept\nul lui Matei; ia uita]
la el ce p\r are `n cap dac\ nare pept\n” face el.
M-am g`ndit eu ce mam g`ndit cum o fi asta cu efrac]ile
cum a zis Fane, c\ me-aduc aminte c\ la artimetic\ c`nd s-
a predat lec]ia cu efrac]ii zecimale [i chiar periodice am fost
bolnav la film cu b\e]ii c\ rula “Revan[a”. Noroc cu Cristea
mai t`n\r mai cu ca[ la gur\ care r\m\sese de la o tartin\
care mai [tia aritimetic\ motiv ptr. care mia [i ar\tat:
“Uita]i, dom’ agnt. [f. ce-a spart \[tia geamurle pentru ca s\
intre”. Zis [i f\cut: ia-m zis lui Cristea, c\ Recs tocmai se
defeca `ntro tuf\ deci naveai cu cine discuta, iam zis hai s\
]inem de paz\, poate prindem ceva. Ne-am pus a[a: Recs
deo parte [i eu cu Cristea de cealant\ a sp\rturiii, ca s\ fim
la egalitate [i neam pus pe p`ndeal\.

12
Mersul Trenurilor

** *

Cum p`ndeam noi a[a, trece timpul [i dup\ vre-o do\-


trei zile la un momendat sun\ p`n sta]ie domnu inspctr.[ef.
Bustuchin\ care zice c\ m\ deplasa]iv\ (ezact a[a mia zis,
f\r\ liniu]\ de unire!) urgent [i repede pe str. Sulfinii unde
sa semnalat un praf suspect care se crede c\ e antracs de la
terori[ti [i cade r\u la organism deci a[adar ca s\ am grij\
s\ nu gust `nainte dac\ cumva `l depistez. Plec\m deci la
adresa rexpectiv\. C`t `i ceasu, m\? `ntreb eu pe Cristea.
Zece jumate raporteaz\ el. Zece jumate ziua sau
dou\zejdoi treizeci noaptea `ntreb eu dar apoi `mi dau
seama repede c\ era noapte find `ntuneric. M\ Cristeo fac
eu, unei strada asta Sulfinii [i ce semnifica]e istoric\ a avut
sulfina ptr. poporu rom`n dea botezato a[a dup\ numele la
o strad\? El cic\ sulfina e o pas\re finc\ [i el locue[te `n
civilie pe str-dela Zinbrului care e sinbolul Moldovii [i tot
a[a [i cu sulfina, care nu lam contrazis finc\ [tiam c\i bun
la zologie find cioban. Am r\sfoit a[adar deci
nonmeclatoru cu str\zi [i artere de trafic [i am g\sito c\ se
numea `nainte fundac Ilie Pintilie care unde tocmai acolo [i
eram. M\ uit eu `n st`nga [in dreapta, la nord [i la vest s\
v\d prafu alb. Nimica. Aprind eu lanterna [i o `ndrept spre
becu de iluminat stradal str\zile [i v\d c\ e stins. Aha
Cristeo, fac eu, e `ntuneric! Dau cu lanterna `n jur [i numa
ce v\d do\ gr\mezi mari de praf albe l`ng\ o construc]ie
care `nc\ era neconstruit\ find [antier de construc]ii. Haha,
team prins, stai c\ trag, somez eu suspectul (domnu [f.
Bstchn. mia zis c\ prafu alb e suspect [i cu sucspec]ii [tiu
cum s\ m\ por]). Finc\ nu-a r\spuns mam deplasat la el [i
am luat o monstr\ `n caschet\. Cum m\ uitam la d`nsa
numa ce v\d c\ c`nele Recs care tocma efectua urinare `ntr-
o gr\mad\ de praf alb dupe jos `ncepe s\ scoa]\ fum.

13
Cip Ie[an

Cristeo zic eu, vezi de te uit\ s\ vezi ce are c`nele c\ poate


ia intrat ulei la motor, nu vezi ce fum face? Cristea d\ s\ se
aplece s\ vad\ cei apoi se ridic\ [i raporteaz\: [efu
raportez, am v\zut c\ e `ntuneric. Lumineaz\ m\ cu
bricheta nu sta `i ordon eu ceea ce numa at`t am mai apucat
s\ v\z cum se apleca sub Recs cu flac\ra aprins\ [i dupaia
mam trezit pe patul \sta de spital de unde scriu `n jurnal. ~n
salon mai e [i Cristea `nbr\cat `n pansament ca o mom`e [i
Recs la fel [i a mai fost [i domnu inspctr.[f. Bustuchin\
diminea]a care mea adus dou\ b\n\ni cu un bile]el pe ele
s\ le cur\]\m de coaj\ mai `nt`i [i ziaru `n care am citit
despre ni[te mili]eni de-a s\rit `n aer dup\ ce a umblat cu
focu la carbid, care eu mam amuzat de p\]anea lor chiar
dac\ nu-i cunosc de[i pe unu `l cheam\ tot Mitran [i pe altu
cam la fel ca pe Cristea. C`nd e[im din spital pornesc eu
ancheta s\ aflu ce sa `nt`mplat de fapt [ii de drept [i-l iau
cu noi [i pe bietu Recs care acum provizoriu pe vreo do\
trei luni se nume[te Molda finc\ la afectat ecsplozia.

** *

MAR}: ~n sfr[it raportez c\ noi to]i trei sau cinci c`]


s`ntem am efectuat `ns\n\to[ire `n numai dou\ buc. zile
finc\ domnu cptn.inspctr.[f. Bustuchin\ care nea adus
banane la spital nea zis la plecare “~ns\n\to[ire grabnic\ m\i
b\e]i” [i noi am ezecutat ordinul. C`t am stat `n spital me-am
pus de c`teva ori o `ntrebare egxisten]ial\: deci noi care
s`ntem poli]i[ti avem la patrulare c`ni poli]i[ti, nu? Asta
`nseamn\ c\ a[tia noi, de era gardieni publici [i ia f\cut
poli]i[ti comunitari, au la patrulare c`ni comunitari, nu?

14
Mersul Trenurilor

Faptul divers
* Datorit\ apari]iei de defec]iuni `n re]eaua de
distribuire a gazului metan, cet\]enii din cartierele
Alexandru cel Bun, Ion Vod\ cel Cumplit, Radu cel
Frumos, Gelu, Glad [i Menumorut, Gheorghe Doja,
L\cust\ Vod\ [i Petru Cercel s`nt ruga]i s\ se prezinte
zilnic `ntre orele 8.00-14.00 la ghi[eele filialelor de cartier,
pentru a-[i ridica personal gazul [i apa cald\. Pentru
pensionari, invalizi [i persoane cu copii `n bra]e, gazul [i
apa cald\ vor fi livrate prin po[t\ sau prin cablul TV, `n
pauzele publicitare.
* Un incident regretabil s-a petrecut ieri diminea]\,
c`nd lini[tea pa[nicilor cet\]eni din cartierul Morome]i a
fost tulburat\ de un scandal `ntre doi cet\]eni str\ini, mici
investitori particulari. Yussuf B`r Laden, `nc\lc`nd
preceptele islamice [i afl`ndu-se `ntr-o avansat\ stare de
ebrietate, a `ncercat s\ violeze haremul partenerului s\u de
afaceri, Ali Men Tarah. Haremul s-a zb\tut ce s-a zb\tut, s-
a smucit [i, fiind mai iute de picior, a reu[it s\ scape.
* Venitul pe cap de membru al tribului Hurumbu s-a
dublat asear\. Artizanul acestei adev\rate inginerii
financiare a fost vrednicul v`n\tor Mbwewe, care a prins
un iepure.
* Cu un an `n urm\, elevii clasei a IV-a de la {coala
General\ “Ciuma lui Caragea” au me[terit din traforaj, la
orele de atelier, o “Cantin\ a P\s\relelor”. Trei pi]igoi [i un
scatiu care f\ceau parte din personalul acestei unit\]i de
deservire au fost aresta]i, fiind surprin[i `n flagrant pe c`nd
sustr\geau alimente din magazie.
15
Cip Ie[an

* Aflat `n misiune [i fiind atacat de doi presupu[i


infractori, agentul Vipu[c\ Valeric\ [i-a ar\tat b\rb\]ia `n
fa]a celor care asistau la incident. Din acest motiv,
subofi]erul a fost arestat preventiv [i cercetat pentru
comportare indecent\ `n public.

16
Mersul Trenurilor

Fenomen luminos
neobi[nuit
Deasupra casei gospodarului Terente L\m`ie din
comuna C`rmoaja a fost v\zut un corp luminos straniu,
care st\tea nemi[cat. B\tr`nii localit\]ii s-au speriat [i au
`nceput s\-[i face cruce; ei au declarat presei c\ a[a ceva n-
au v\zut de c`nd se [tiu! Oamenii de [tiin]\ chema]i la fa]a
locului au stabilit c\ este vorba de un bec pentru iluminatul
stradal.

17
Cip Ie[an

Misterioasele dispari]ii de
dup\ S\rb\toarea Vinului
Ca suprafa]\ nu este nici mai mic\, dar nici mai mare
dec`t alte a[ez\ri identice. Unii zic c\ ar fi vorba de o
localitate de c`mpie, al]ii s`nt ferm convin[i c\ se afl\ `ntr-
o pitoreasc\ zon\ de dealuri subcarpatice, iar primarul
Eugen Epura[, c`nd se `mbat\, umbl\ pe uli]a mare ca pe
poteci `nguste [i [erpuitoare de munte. Dup\ ce s-a f\cut
vinul, iar din recipientele utilizate `n acest nobil scop nu s-
a mai auzit nici un bolborosit c`t de mic, c`]iva localnici
inimo[i au format un comitet de ini]iativ\ pentru a
s\rb\tori evenimentul anual...
Cuv`ntul de deschidere al „S\rb\torii Vinului” a fost
unul singur, [i anume “Dragi”; at`t a apucat s\ spun\
primarul p`n\ c`nd a auzit o sticl\ goal\ v`j`indu-i, ca o
aluzie, pe la ureche. A `n]eles mesajul [i a t\iat repede
panglica `ntins\ de dou\ [col\ri]e frumos `mbr\cate, apoi a
declarat inaugurat programul s\rb\torilor.
Acestea au `nceput, ca `n fiecare an, cu o serie de
concursuri distractive [i instructiv-educative, pe tema
culesului [i a viticulturii. Lista oficial\, cea de trimis la
prefect, cuprindea simpozioane, conferin]e, dezbateri,
vernisaje, momente poetice [i de reculegere, dezveliri de
bust, depuneri de coroane sau de jur\m`nt, concursuri de
crea]ie poetic\ [i lans\ri de carte. De cel mai mare succes [i
de cea mai larg\ participare - asta au consemnat a doua zi [i
ziarele locale - s-au bucurat `ns\ proba de degustare-vitez\
[i orientare `n teren “Ciroza v`nturilor”, jocul pe echipe “Nu
18
Mersul Trenurilor

te `mb\ta, frate!”, competi]ia de b\ut cot la cot [i b\gat sub


mas\ “R\zboiul celor dou\ ciroze”, proba contra-
cronometru “Ce-i `n gu[\ e fr`ncu[\” sau concursul de
interpretare “C`nt\ mierla [i merlotul”. La proba de caraf\-
cabernet startul s-a dat gre[it, dar to]i participan]ii au fost de
acord s\ `l repete de c`te ori e nevoie, p`n\ iese bine.
Dup\ c`teva ceasuri, peste vesela a[ezare s-au
`ngr\m\dit nori plumburii, r\u-prevestitori. A `nceput s\
bat\ [i v`ntul: un v`nt rece, care a luat pe sus corturile [i
umbrelele de la standurile micilor produc\tori. Dup\ prima
rafal\ a `nceput ploaia, o ploaie rece de toamn\.
Participan]ii la seria de manifest\ri, simpozioane,
conferin]e, dezbateri [i mese rotunde (acum, ude de la
ploaie), dispera]i c\ li se boteaz\ vinul din c\ni, au c\utat
ad\post. Opt au `nc\put `n postul de poli]ie, al]ii s-au
`ncuiat `n [coal\, iar c`]iva au p\[it pentru prima dat\ `n
via]a lor pragul bibliotecii C\minului Cultural. Dintre ei,
gospodarul Sigismund B\[ic\ a strigat prin geam so]iei s\-
i aduc\ cinci sticle pline, o p`ine [i ni[te c`rna]i, fiindc\ mai
z\bove[te c`teva ore acolo, deoarece i-a descoperit pe
marii clasici. Ca el s-au descurcat to]i, `ntr-un fel sau altul,
iar produc]ia din acea toamn\ a fost s\rb\torit\ cum se
cuvine, chiar [i dup\ l\sarea `ntunericului.

* * *

~n diminea]a urm\toare, domnul prefect al jude]ului a


trimis absolut din `nt`mplare ni[te inspectori s\ controleze
dac\ elevii de la [coala general\ primesc zilnic [i `n bune
condi]ii corn cu lapte. Ace[tia, inspectorii, nu s-au mai
`ntors. B\nuind orice, de la atentat terorist p`n\ la
interven]ie extraterestr\, reprezentantul Guvernului `n
teritoriu a trimis dup\ ei o comisie, s\ investigheze la fa]a
locului straniul fenomen. Nici membrii comisiei nu s-au

19
Cip Ie[an

mai `ntors, a[adar a fost trimis\ dup\ ea `nc\ o comisie,


pentru a stabili ce se `nt`mplase cu prima [i cu inspectorii
[colari. A doua comisie s-a pierdut, `ntocmai ca [i celelalte
patru care i-au urmat. Domnul prefect `i suna disperat din
cinci `n cinci minute pe membrii tuturor comisiilor trimise
s\ investigheze, dar la telefoanele lor de serviciu r\spundea
doar robo]elul, cu voce `mpleticit\ [i sughi]`nd des...
De-abia dup\ o s\pt\m`n\ (`n care presa profitase de
subiect [i lansase scenarii dintre cele mai fanteziste,
majoritatea ziarelor pomenind despre un OZN cu mar]ieni
care r\pesc inspectorii, `i trag cu laserul la ei pe nav\ [i `i
controleaz\ la cap), membrii comisiilor trimise de domnul
prefect au `nceput s\ apar\, unul c`te unul. Vorbeau pu]in,
greu [i porcos, ca ni[te oameni care fuseser\ seda]i, [i se
vedea din `ntreaga lor `nf\]i[are c\ suferiser\. Portofelele
le erau goale, nu mai aveau ceasuri [i mape, miroseau
`ngrozitor, unul r\m\sese f\r\ [osete, al]ii purtau articole
de `mbr\c\minte str\ine [i to]i, absolut to]i, erau plini de
pete ruginii, mai ales pe cravatele bo]ite [i pe c\m\[i. P`n\
la dezlegarea enigmei, domnul prefect a declarat oficial, la
televizor, c\ localitatea e `n carantin\, din cauza gripei
aviare...

20
Mersul Trenurilor

21
Cip Ie[an

Concurs de desene
pe asfalt
De 1 Iunie, copiii nu primesc `n dar minge, sabie,
pra[tie, tob\, pu[c\ sau trompet\, ci c\r]i [i jocuri
plicticoase, pe care le rup, le stric\ sau le pierd. N-au voie
s\ se joace cu pl\cinte de noroi, cu carada[te [i c\r\bu[i, cu
maidanezii de la bloc sau de-a ruptul h\inu]elor noi,
proasp\t c\lcate de m\mica; dimpotriv\, micu]ii s`nt t`r`]i
cu grupa sau clasa la teatrul de p\pu[i, la expozi]ii, la
muzee sau case memoriale, s`nt sili]i s\ `nve]e poezii [i
c`ntece pentru serbare [i, desigur, s`nt obliga]i s\ fac\ `n
cadru organizat desene cu creta pe asfalt, desene despre
minunata lor copil\rie.
Ultima dat\ c`nd doamna `nv\]\toare Matilda
Chirvase [i domnul director Petric\ Beldeanu-Chi[c\ au
organizat concurs de desene pe asfalt cu elevii dintr-a IV-
a D, un gr\unte de nisip s-a strecurat `ntr-un mecanism
care func]ionase perfect p`n\ atunci...

* * *

Era, dup\ cum spuneam, 1 iunie; de-abia `nceputul


verii, dar termometrele indicau 36 de grade la umbr\ [i
asfaltul cleios se lipea de t\lpi. P\s\relele ciripeau,
frunzele din tei fo[neau, soarele str\lucea, iar elevii dintr-a
IV-a D se `nghionteau, `[i tr\geau castane sau `[i puneau
piedic\ `n vreme ce mergeau `ncolona]i c`te doi spre
centrul ora[ului, spre concursul de desene pe asfalt. Se
22
Mersul Trenurilor

anun]ase `n inspec]ie `nsu[i domnul primar - `nso]it de ni[te


str\ini, ni[te belgieni, membri ai unei asocia]ii care se
ocup\ de copii sau a[a ceva.
Iliu]\ [i Ionu] s`nt prieteni [i colegi de banc\; ajun[i `n
centrul ora[ului, lor le-a fost repartizat\ o bucat\ de trotuar
ref\cut\ recent, dup\ ce trecuser\ pe acolo c`]iva muncitori
cu buldozere, lope]i, motopompe [i compresoare, s\ repare
o ]eav\ de ap\. N-au apucat s\ deseneze bine cu creta un
avion [i o b\rcu]\, c`nd au sim]it c\ se scufund\ `n asfaltul
topit:
- Doamna `nv\]\toareee, ia uita]i la mine! a strigat
Iliu]\. Fiindc\ se g`ndea la cu totul altceva, doamna i-a
r\spuns f\r\ s\ priveasc\: „Bravo, bravo, frumos, `mi
place, ai talent!”. Dup\ cinci minute, c`nd celor doi le
ajunsese asfaltul la genunchi, a strigat [i Ionu]:
- Doamnaaa! Da’ ia uita]i la mine [i la Iliu]\! Doamnei
`i era sete [i se g`ndea doar la o r\coritoare, o `nghe]at\,
deci a strigat de unde se afla: „Dac\ nu v\ ast`mp\ra]i [i v\
mai ]ine]i de prostii, v\ rup urechile!”. ~n urm\toarele
minute, Ionu] [i Iliu]\ s-au scufundat `n asfaltul topit p`n\
la br`u, p`n\ la piept apoi p`n\ la g`t. Din fericire, pe acolo
a trecut o b\tr`nic\ milostiv\, sem\n`nd cu Sf`nta Vineri
din pove[ti, care i-a tras pe cei doi cu bastonul. Altminteri,
dup\ cinci minute, din ei s-ar mai fi v\zut doar m`nu]ele
deasupra m\rii de asfalt, `ncle[tate pe cretele colorate.
{i colegul lor de clas\ Cez\ric\ a r\mas `nfipt p`n\ la
genunchi, dar nu pe trotuar, ci `n plin\ intersec]ie, unde
desena un porumbel cu ramur\ de m\slin `n cioc [i doi
r\zboinici care `[i t\iau reciproc capetele. De 1 Iunie,
domnul primar interzisese circula]ia vehiculelor prin
centrul istoric, pentru ca micu]ii arti[ti s\ aib\ un c`mp c`t
mai larg de exprimare a talentului [i imagina]iei. A doua zi,
ma[inile [i-au reluat vechile [i puturoasele lor obiceiuri,
dar ocolindu-l cu grij\ pe Cez\ric\. El spune c\ vrea s\

23
Cip Ie[an

termine [coala prin coresponden]\ chiar acolo unde se afl\,


`n intersec]ie, apoi s\ devin\ agent de circula]ie, fiindc\ [i-
a descoperit adev\rata voca]ie.

* * *

Dup\ cum am spus, intersec]ia din centru [i c`teva


str\zi fuseser\ `nchise traficului auto pentru a nu `ngr\di
actul de crea]ie [i libertatea de exprimare artistic\. Georgel
[i Petric\ [i-au cerut voie de la doamna `nv\]\toare s\-[i
cumpere sucule] de la un magazin. Doamna le-a dat voie
s\-[i cumpere sucule], fiindc\ era, dup\ cum am spus, cald.
Georgel [i Petric\ au cump\rat sucule], dar au cump\rat `n
secret [i o sticlu]\ de lichior, pe care au ascuns-o bine. ~n
urm\torul sfert de or\, to]i [trengarii din clas\ au b\ut
lichior din sticl\, piti]i dup\ un panou electoral cu chipul
domnului primar, r\mas de la ultimele alegeri.
La v`rsta clasei a IV-a, fie ea chiar a IV-a D, nu ]ii prea
mult la b\utur\ - mai ales pe c\ldur\, c`nd se urc\ mai tare
la cap. Au `nceput to]i s\ r`d\ proste[te [i s\ fac\ glume
nespecifice v`rstei lor fragede. Cu cret\ alb\, mult\ cret\
alb\, au desenat pe toat\ partea carosabil\ linii continue [i
discontinue, noi sensuri giratorii, locuri de parcare [i multe
treceri de pietoni. Tot ei au modificat [i num\rul de benzi
de circula]ie: c`nd dou\, c`nd [apte. Urmele desenate cu
creta pe asfalt de tinerele vl\stare au r\mas chiar [i dup\
cele 72 de tampon\ri de a doua zi...

* * *

A doua zi, pe 2 iunie, era s`mb\t\, iar doamna


`nv\]\toare Matilda Chirvase [i domnul director Petric\
Beldeanu-Chi[c\ au ie[it la iarb\ verde cu elevii din clasa a
IV-a D. Micu]ul Cez\ric\ fusese scutit. Drume]ia s-a dorit a
fi o minunat\ ocazie de relaxare [i de petrecere a unei zile de
24
Mersul Trenurilor

neuitat la aer curat, `n s`nul primitor al naturii, `ncunun`nd


astfel concursul de desene pe asfalt organizat `n ajun.
Ziua de s`mb\t\ a fost `ntr-adev\r una de neuitat: `n
autobuzul care-i transporta pe drume]i spre p\duricea de
l`ng\ ora[, to]i cei 36 de copii au vrut pipi, `ns\ doar 31 au
anun]at; `n plus, ocupan]ii locurilor din spate [i-au dat jos
pantalona[ii, lipindu-[i fundule]ele goale de geam [i
ar\t`ndu-le cu nevinov\]ie celorlal]i participan]i la trafic.
Ajun[i `n p\dure, copiii s-au r\sp`ndit din prima clip\, care
`ncotro; doar din c`nd `n c`nd, c`te un ]ip\t sau r\cnet ar\ta
c\ natura plin\ de urzici [i alte pericole `[i cere tributul s\u
de carne fraged\. Bilan]ul unei zile de neuitat la iarb\ verde
a fost urm\torul (cit\m din noti]ele organelor de anchet\
sosite `n zon\):
“3 buc. b\ie]ei, 1 buc. feti]\ c\zut R`pa Dracului, ]ipat
urzici, ghimpi fund. 1 b\ie]el `mpins glum\ 3 feti]e p`r`u,
c\zut, `mpotmolit n\mol, m\tasea-broa[tei; g\sit feti]e,
sp\lat furtun. 2 buc b\ie]ei b\gat m`n\ scorbur\ c\utat
pup\z\ tei poveste Nic\; scorbur\ viespi, `n]epat 2 b\ie]ei, 6
feti]e. 3 b\ie]ei fugit c`mpii prins miei care zburd\. Cioban
fugit c`mpii prins b\ie]ei, b\tut bine. Taur comunal sc\pat
lan] v\zut 3 feti]e rochi]e ro[ii cules floricele p\[une; feti]e
sc\pat via]\ urcat copac, mu[cat veveri]\. 2 b\ie]ei prins
bursuc, b\gat po[et\ doamn\ `nv\]\toare; cadru didactic
c\utat pudr\, scormonit po[et\, g\sit bursuc, le[inat.
Director fug\rit 2 b\ie]ei glum\ proast\ bursuc po[et\;
alunecat baleg\ vac\. Sp\lat p`r`u, b\ut ap\ p`r`u. Amonte, 5
b\ie]ei f\cut pipi ap\ p`r`u b\ut director. 2 feti]e r\t\cit
p\dure `nt`lnit Muma p\durarului, speriat biata b\tr`n\. 3
feti]e cules ciupercu]e `nt`lnit Mo[ Martin; m`ncat ciupercu]e,
feti]e. 5 b\ie]ei ascuns, b\ut sticl\ vin, `mb\tat. Tras pra[tie
tufi[ doamn\ `nv\]\toare pipi. Cadru didactic crezut [arpe,
speriat, ]ipat. Seara, recuperat par]ial num\r copii”.

25
Cip Ie[an

B\ie]elul cu chibriturile
Domnul Irinel construie[te machete din chibrituri.
Tocmai a ispr\vit copia la scar\ a Casei Poporului, pentru
care a utilizat 1.563 841 buc. be]e de chibrituri. Dac\ nu
crede]i, n-ave]i dec`t s\ le num\ra]i. Mai demult, a reu[it s\
construiasc\ tot din be]e de chibrituri, `n miniatur\,
bojdeuca lui Ion Creang\, stadionul din or\[elul natal [i
plopii f\r\ so]. Cu chilia lui Daniil Sihastrul a fost mai
greu, fiindc\ lui Irinel `i ie[ea de fiecare dat\ o chestie
lucioas\ [i rotund\, ca o jum\tate de minge. Mai t`rziu,
dup\ mul]i ani, o prieten\ care tocmai `nv\]a la rom=n\
pentru examenul de capacitate l-a l\murit pe Irinel c\ `ntre
chilie [i chelie exist\, totu[i, o diferen]\. Irinel n-a plecat `n
drume]ie pe plaiurile de balad\ ale Bucovinei, s\ se
documenteze la fa]a locului, fiindc\ a aflat de la cineva c\
legendarul Daniil era un pustnic, iar el [tia deja din poze
cum arat\ sputnicul lansat mai demult de sovietici pe
orbit\.

26
Mersul Trenurilor

Mica Siren\
Fabrica de {pan [i Rebuturi „Abnega]ia” era singura
fabric\ din `ntreaga localitate - o localitate nu prea mare.
Din prima zi sirena acesteia sunase cu regularitate,
anun]`nd c\ o tur\ de lucru se termin\ [i alta `ncepe, a[a c\
via]a tuturor localnicilor se desf\[ura riguros, nu dup\
ceas, ci dup\ sunetul sirenei - care reprezenta, de altfel,
principala atrac]ie a or\[elului, `n papet\rii existau [i
vederi cu sirena Fabricii de {pan [i Rebuturi, iar mul]i
dintre angaja]ii mai v`rstnici fuseser\ f\cu]i pionieri l`ng\
maneta sirenei, sor\ aproape geam\n\ cu cea a lui Vasile
Roait\, simbol al eroismului clasei muncitoare.
Noul director al fabricii suferea cu nervii, cum se
spune. Dac\ se tr`ntea o u[\, dac\ sc\pa careva pe jos
vreun dosar, dac\ suna telefonul, dac\ `l b\tea secretara pe
um\r, f\cea criz\. Urla, s\rea `n sus, se `nro[ea sau se albea
la fa]\, de la caz la caz, `ncepea s\ tremure [i toat\ treaba
se termina cu o [edin]\, la sf`r[itul c\reia vinovatul era
aspru pedepsit. Cel mai ur`t [i mai ur`t f\cea domnul noul
director c`nd suna sirena, vechea siren\ a fabricii. Acesta a
[i fost, de altfel, motivul pentru care a comandat din
str\in\tate o siren\ mai mic\, al c\rui sunet era ca un dulce
[i armonios c`ntec de leag\n, `ncep`nd lin [i termin`ndu-se
la fel de lin.
Din momentul `n care a fost instalat\ mica siren\,
confuzia s-a a[ternut peste ora[, muncitorii n-au mai [tiut
c`nd s\ intre sau s\ ias\ din tur\, a[adar activitatea a
devenit haotic\, [panul [i rebuturile au devenit de o calitate
mai slab\, chiar `ndoielnic\, iar dup\ pu]in timp fabrica a
dat faliment, fiind apoi privatizat\.
27
Cip Ie[an

Alb\ ca Z\pada [i unul


dintre cele [apte p\cate
~n timp ce se adunaser\ l`ng\ sediul Prim\riei
a[tept`nd s\ vin\ ma[ina cu butelii, oamenii au remarcat c\
pe stratul de nea proasp\t `nfiripat `n ajun apar dintr-o dat\,
din neant, sub privirile lor mirate [i fixe, ni[te stranii urme
de pa[i. Asta, de[i nu se vedea nimeni trec`nd pe uli]\.
Mare a fost mirarea tuturor, c`teva babe [i-au f\cut cruce,
doi mo[negi au suduit, c`]iva copii s-au speriat [i au
`nceput a zbiera, p\rin]ii lor i-au pocnit p\rinte[te, iar [eful
de post a strigat “Stai, cine-i? Spune, m\!”.
Urmele de pa[i ap\rute pe z\pad\ au continuat s\
prind\ contur p`n\ la intrarea bufetului; dup\ dou\-trei
minute s-au ivit din nou. De data asta, din sens opus. Erau
mai dep\rtate, ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi alergat.
Erau [i mai ap\sate, ca [i c`nd fiin]a care le-a l\sat ar fi
c\rat ceva greu. Imediat a ap\rut `n u[a braseriei patronul
Pandele, strig`nd “Prinde]i ho]u’, u\i! A furat o damigean\
de rachiu!”. Deoarece infractorul n-a fost z\rit de nimeni
pe fundalul alb de om\t, [eful de post a scris `n procesul
verbal c\ fapta a fost comis\ de Alb\ ca Z\pada.

28
Mersul Trenurilor

P\rin]i, ave]i grij\ de


talentul copiilor
dumneavoastr\!
Pe micu]ul Eugen, p\rin]ii l-au dat la cursuri de `not.
Prima dat\ au vrut s\-l dea la cursuri de pian, dar n-aveau
bani s\-i cumpere pian acas\: pianul costa o gr\mad\, fiind
mare, din lemn, cu mecanisme. Mult costau [i contrabasul,
violoncelul sau harfa - iar de dat la cursuri de fotbal,
p\rin]ii lui Eugen (de[i aveau bani s\-i cumpere minge)
nici nu vroiau s\ aud\, motiv`nd c\ acolo, copilul ar `nv\]a
s\ vorbeasc\ ur`t, s\ `njure, s\ scuipe. De aia l-au dat la
`not, fiindc\ `notul cost\ mai pu]in dec`t pianul sau harfa,
iar `n ap\ copilul n-are cum `nv\]a s\ vorbeasc\ ur`t.
Mai bine ar fi fost dac\ p\rin]ii micu]ului Eugen l-ar fi
dat la pian, la contrabas sau la fotbal, fiindc\ poate a[a
copilul lor nu s-ar fi `necat `nc\ din prima or\ de `not. La
vioar\ nu, `n nici un caz, fiindc\ [i acolo s-a `necat o feti]\!

29
Cip Ie[an

Pe aripile v`ntului
~n diminea]a de dup\ nunta Zamfirei Sob\ cu
Ermurache Tiberiu, o bab\ a ie[it `n ograd\ s\ prezinte
mesenilor r\ma[i treji tradi]ionalul dans al cear[afului.
Surd\ ca o ciubot\, n-a auzit c\ `ntre timp se pornise vijelia
[i, `n ciuda v`ntului turbat, n-a vrut nici `n ruptul capului s\
dea drumul cear[afului pe care `l ]inea str`ns `n m`ini...
Privind spre cer dup\ primele pale de vijelie, s\tenii au
b\nuit c\ va bate piatra, a[adar au scos din hambar
rachetele antigrindin\ primite pe inventar de la minister.
Prima rachet\ antigrindin\ decolat\ de la cosmodromul din
spatele bufetului a fost tras\ pe vertical\, la ordinul
primarului, care a[a v\zuse el la televizor c\ fac
americanii. De atunci, cei trei consumatori care au
supravie]uit s`nt obliga]i s\ mearg\ la braseria din comuna
`nvecinat\. A doua rachet\, sc\pat\ de sub control, a
nimerit `n livada localit\]ii; ]\ranii s`nt de p\rere c\ s-a
rezolvat, de-acum `ncolo poat\ s\ bat\ grindina c`t dore[te,
c\ tot nu mai are ce strica. A treia [i ultima rachet\ s-a
`nt`lnit la altitudinea de 2243 de metri cu o bab\, s-a ag\]at
`n cear[aful pe care aceasta `l ]inea str`ns `n m`ini [i [i-a
continuat drumul.
R\zboiul `ntre klingonieni [i rromulani a reizbucnit
din pricina unui obiect zbur\tor greu de identificat, care a
trecut ca o rachet\ ag\]at\ `ntr-un cear[af cu bab\ dup\ el
exact prin zona neutr\ dintre cele dou\ planete.

30
Mersul Trenurilor

Aventuri la g`rl\
Copilul Vicen]iu Dosoftei a mers la g`rl\ cu al]i
tovar\[i de joac\ din sat - o g`rl\ folosit\ de localnici mai
ales pentru sp\lat covoare [i autoturisme sau pentru v\rsat
`n ea resturi menajere. Pe c`nd se b\l\cea `n apa p`n\ la
genunchi, copilul s-a `necat cu un cotor de m\r de Sf`ntul
Ilie pe care `l ron]\ia [i a ie[it imediat pe mal, tu[ind. Din
pricina unor babe surde [i suficient de stupide, [tirea c\
micu]ul s-a `necat la g`rl\ a f\cut ocolul `ntregii localit\]i,
ajung`nd [i la urechile p\rin]ilor s\i. Dup\ nici cinci
minute, copilul s-a `ntors acas\ nec\jit c\ `[i pierduse un
pantof. Revederea cu p\rin]ii a fost fericit\, iar dintre
babele descrise mai sus, preg\tite deja pentru poman\,
dou\ au le[inat iar celelalte au luat-o la fug\, b\nuind c\
micu]ul e v`rcolac, mort-viu, vampir sau Ucig\-l Toaca.
~n localitatea al\turat\, un mic `ntreprinz\tor a
amenajat un [trand particular. Dup\ ce to]i clien]ii acestuia
s-au prezentat la dispensar prezent`nd ciuperci pe picioare,
inspectorii au demarat o anchet\ [i au descoperit c\ bazinul
de `not fusese amenajat ilegal `n incinta fostei ciuperc\rii.

31
Cip Ie[an

Dezavantajele prospectelor
f\r\ instruc]iuni `n limba
rom=n\
Prim\ria din C`rti]ele a primit ni[te fonduri din
str\in\tate, de la UE, dup\ ce s-a `nfr\]it cu o localitate de
prin Austria sau Australia, nimeni nu [tie asta exact, nici
m\car domnul primar {eptic\. Din fondurile primite la
C`rti]ele s-au cump\rat urm\toarele:
* 1 bec de iluminat stradal, 500 W;
* 1 mouse-pad special, ca s\ nu mai pun\ domnul
primar paharul de vin direct pe birou [i s\ lase urme pe
luciu;
* 1 dosar cu [in\, pentru a ]ine `n el actele necesare
achizi]ion\rii unui calculator care s\ ]in\ eviden]a actelor
din institu]ie;
* 1 set mingi ping-pong pentru club;
* 1 tirbu[on nou cu m`ner din plastic `n form\ de
femeie goal\, trecut `n acte ca “Utilaj protocol (eventuale)
`nalte delega]ii Bruxelles”;
* 1 buc. ma[in\ de desz\pezit din import, special\,
ultimul tip, cu toate dot\rile [i br\du] parfumat la oglind\.

* * *

Din pricina acestei ma[ini, mai mul]i s\teni au


protestat `n fa]a Prim\riei, cu coase, topoare, furci [i
motive bine `ntemeiate: `n fiecare an, c`nd drumul na]ional
32
Mersul Trenurilor

care trece prin C`rti]ele se bloca din cauza troienelor, to]i


[oferii `nz\pezi]i pe cinci kilometri de-o parte [i de alta
ajungeau inevitabil `n comuna lor, se cazau la ei [i m`ncau
la ei p`n\ reu[eau echipele speciale s\ elibereze carosabilul
- sau chiar mai repede, p`n\ d\dea dezghe]ul. Normal,
cazarea [i masa nu erau gratuite, pre]urile fiind fixate `n
lumina vorbei din b\tr`ni “Omul, la necaz, nu se mai uit\
la bani”. Treaba mergea, iar c`]iva s\teni s\paser\ funda]ia
unei viitoare pensiuni agroturistice, “Calul din troian”.
Chiar [i la viscolele mai mici, c`nd traficul se oprea
doar c`te o or\-dou\, s\tenii prosperau: fiecare avea c`]iva
c`ini dresa]i, pe care-i trimitea la drumul mare, s\ dea
t`rcoale ma[inilor `nz\pezite. Javrele purtau la g`t butoia[e
cu ceai fierbinte, vin fiert sau nefiert (diverse sortimente),
rom, ]uic\, rachiu, sec\ric\ sau vermut [i fuseser\ dresate
s\ primeasc\ banii mai `nt`i; de-abia dup\ aia se uitau
aten]i la clientul care `[i turna [i `ncepeau s\ m`r`ie ur`t [i
s\ sar\ la degete dac\ omul dep\[ea nivelul.

* * *

Domnul primar {eptic\ avea `ns\ alte g`nduri [i alte


probleme: de fiecare dat\ c`nd viscolea, iar drumul
na]ional se bloca, sute de reporteri de la toate televiziunile
veneau s\ transmit\ dintre n\me]i [i s\ filmeze ma[inile
`nz\pezite, apoi se n\pusteau ca furnicile `n sat, s\ ia
interviuri b\tr`nilor. Dintre ace[tia, mo[ Ien\chi]\ Pra[tie
devenise de vreo zece ani `ncoace un fel de vedet\ TV,
fiind solicitat de absolut to]i reporterii s\-[i spun\ cu glas
sf\tos celebra sa replic\, “A[a o iarn\ n-am mai v\zut din
1955!”. ~n fine, dup\ ce terminau cu ]\ranii, respectivii
reporteri se opreau cu to]ii la el, la biroul din Prim\ria
C`rti]ele, s\-l `ntrebe diverse t`mpenii [i s\ vad\ cum
func]ioneaz\ “Comandamentul Z\pezii”. Cam to]i filmau

33
Cip Ie[an

acelea[i chestii: ni[te ]ur]uri, c`mpul alb pe fond alb, c`teva


urme de pa[i pe z\pad\ (cam `mpletici]i), un acoperi[ [i un
gard printre n\me]i, apoi pe el vorbind la telefon cu
domnul prefect. Posturile de televiziune [i de radio, plus
ziarele - at`t locale c`t [i centrale - fiind multe, reporterii
veni]i erau [i mai mul]i, iar unii c\rau dup\ ei cameramani,
fotografi, [oferi... O asemenea onoare `l costa pe primarul
{eptic\ `n fiecare an cam o sut\ de metri de c`rna]i, vreo
treizeci de g\ini, multe sticle [i deranjul. Se cam s\turase.
Iat\ de ce [i-a zis “Fie ce-o fi!” [i a cump\rat ma[ina de
desz\pezit special\, s\ nu mai aib\ nimeni ce filma.

* * *

~n ultimul an, la C`rti]ele n-a mai nins. N-a fost z\pad\


nici pentru derdelu[ul copiilor, dar\mite pentru blocat
drumul na]ional. Ma[ina de desz\pezit str\lucea `n curte;
`n ea s-a urcat tremur`nd de emo]ie Mitic\, [oferul
primarului, cu manualul de `ntrebuin]are `n m`n\. A `nchis
u[a. Ma[ina a pornit din prima, la prima cheie. A pornit, a
luat vitez\ [i s-a dus. Nu s-a mai v\zut. Conform martorilor
oculari, p`n\ a doua zi (c`nd s-a terminat motorina din
rezervor) ma[ina de desz\pezit t\iase p`rtie prin opt p\duri
ale statului, 261 de case mici [i mijlocii, cu tot cu cur]ile
aferente [i cu vie]uitoarele din ele, 129 de institu]ii, 47 de
turme de oi, 26 de cirezi de vaci, un roi de albine, trei haite
de lupi, 72 de colective de oameni ai muncii, 31 de
ansambluri vocal-instrumentale, [apte brig\zi de sondori,
trei delega]ii de la minister, o brigad\ artistic\ [i o bab\
care st\tea la porti]\ a[tept`ndu-l pe Ghi]\ s\ vie de la
bufet.
Dintre fiarele contorsionate, vorba reporterilor de
televiziune, membrii echipelor de descarcerare l-au scos pe
Mitic\. P\rea nev\t\mat. ~n m`n\ ]inea un manual de

34
Mersul Trenurilor

`ntrebuin]are [i repeta mereu “Cum se zice la fr`n\ `n


englez\, francez\, german\, olandez\, spaniol\, italian\,
japonez\?”.

* * *

La dou\ zile dup\ asta, elevii de la {coala General\


din C`rti]ele au fost sco[i de doamna afar\, `n fa]a
Prim\riei, la un “concurs de oameni de z\pad\ `n cinstea
integr\rii Rom=niei `n Uniunea European\”. Ac]iunea
fusese trecut\ `n program `nc\ de prin septembrie, c`nd nici
naiba nu-[i `nchipuia c\ la dou\ s\pt\m`ni `nainte de
Cr\ciun nu va fi z\pad\. Fiindc\ domnul primar, care era
[i directorul [colii, trata cu severitate abaterile de la
program, doamna a hot\r`t s\ se descurce cu ce se g\se[te
la fa]a locului. C`nd s-a l\sat `ntunericul, `n fa]a Prim\riei
se `n\l]au vreo cinci oameni extrem de reali[ti, f\cu]i din
baleg\ [i paie; v\z`ndu-i prin cea]\, diminea]a, primarul
{eptic\ a le[inat, crez`nd c\ s`nt domnii de la jude] veni]i
`n inspec]ie, s\ vad\ pe ce s-au cheltuit fondurile din
str\in\tate.

35
Cip Ie[an

Poveste cu fulgi
Seara, doi trec\tori au observat c`]iva unici [i
irepetabili fulgi de z\pad\ plutind prin v\zduh. Primul a
pozat fulgii cu telefonul mobil, dar pozele n-au fost gata pe
loc: fiind un telefon mobil mai vechi, filmul trebuia trimis
la ora[, la developat. Al doilea a ie[it la poart\ [i a vrut s\
pozeze fulgii cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina
firului prea scurt.
A mai trecut ceva timp, iar primul dintre cei doi a
primit prin po[t\, proasp\t developate, filmul [i pozele
f\cute cu telefonul s\u mobil. Cel\lalt a primit prin po[t\
doar o soma]ie, s\-[i pl\teasc\ nu mai [tiu ce. Poze n-a
primit, fiindc\ - poate mai ]ine]i minte - a `ncercat s\
fotografieze cu telefonul fix, dar n-a reu[it, din pricina
cablului prea scurt. De fapt, zic eu prostii: cablul era
suficient de lung, dar c\lcase pe el din gre[eal\ soacr\-sa,
Varvara. O femeie admirabil\, de altfel, din toate punctele
de vedere.

36
Mersul Trenurilor

Mapamond paranormal
rom=nesc
O feti]\ de doar 10 ani a c\p\tat puteri paranormale,
care `i fac pe cei din jur s\ se minuneze de fiecare dat\ c`nd
o v\d, mai ales la televizor, pe posturi de scandal: de
m`nu]ele sale ginga[e se lipesc tot felul de obiecte u[oare,
c\r]i, caiete, cutii de chibrituri, linguri]e! Puterile micu]ei
au ap\rut de c`nd blocul `n care locuie[te a fost debran[at
de la re]eaua de ap\, iar feti]a nu s-a mai sp\lat pe m`ni
dup\ ce a m`ncat caramelele [i savarinele cu fri[c\ primite
la [coal\ de Ziua Copilului 2006.
Un alt paranormal este [i Gigi Gic\: de m`inile lui se
lipesc portofele, bancnote, bijuterii, radiocasetofoane de
ma[in\ [i alte bunuri. Deoarece poli]i[tii din ora[ul s\u nu
cred `n existen]a fenomenelor situate mai presus de
`n]elegerea omeneasc\, bioenergeticianul se afl\ `n arest
pentru furt din avutul privat.

37
Cip Ie[an

P\stra]i bonul p`n\ la


ie[irea din unitate
C`nd s-a `ntors acas\ de la munc\ diminea]a pe la
doi[pe, doi[pe [i ceva - hai, trei f\r\ ceva, Georgel i-a zis
so]iei Anemona c\ a fost la cump\r\turi [i c\ era coad\
mare. So]ia Anemona dormea, s-a trezit o clip\, pe un sfert,
a g`ngurit „Bine, drag\”, apoi s-a culcat la loc. A doua zi,
Georgel nu ar\ta defel ca un om care fusese la cump\r\turi
- avea ochii ro[ii, `l durea capul, era ame]it [i sughi]a.
Dup\ alte c`teva zile, so]ia Anemona a pus rufe la
sp\lat, la ma[in\; ca de obicei, a c\utat prin buzunarele
pantalonilor lui Georgel dup\ h`rtii, bancnote, ]ig\ri, chei,
nasturi sau alte chestii a c\ror sp\lare la ma[in\ este
contraindicat\. A scos din buzunare ni[te ]ig\ri, dou\ chei,
un nasture, un breloc, o moned\ [i o h`rtie. Tot ca de
obicei, s-a uitat la h`rtie `nainte s\ o arunce - putea fi un loz
c`[tig\tor, de exemplu. Nu era un loz c`[tig\tor, era un bon.
Un bon de cass\, a[a cum se dau acum clien]ilor. Pe bon
era o list\ lung\, lung\; aceasta con]inea, printre altele, „5
x 150 ml vodca”, „9 x bere dozator” etc. Tot pe h`rtiu]\
erau trecute denumirea localului, data [i ora la care bonul
fusese eliberat, ora 02.35. Anemona [i-a adus aminte de
noaptea `n care Georgel a stat la coad\ la cump\r\turi, deci
a pus m`na pe cle[tele \la mare, din lemn, de scos rufele
din ma[in\.
~n zilele urm\toare, b\rbatul a r\mas acas\, la
recomandarea medicilor care i-au spus s\ nu se mi[te p`n\
nu `i trece capul. De atunci, el a `nceput s\ arunce toate
38
Mersul Trenurilor

bonurile primite de oriunde; a[a se face c\ dup\ ultima


deplasare `n interes de serviciu trebuie s\ dea `napoi c`teva
zeci de mii, pe care n-are cum s\ le justifice.

39
Cip Ie[an

De ce e bine c\
Sf`ntul Gheorghe a `nvins
balaurul [i nu invers
Sf`ntul Gheorghe a r\mas `n istorie pentru c\ a biruit
balaurul. Dac\ balaurul n-ar fi existat, Sf`ntul Gheorghe ar
mai fi biruit o laie; cum balaurul a existat, biruin]a
Sf`ntului se s\rb\tore[te [i ast\zi, dup\ at`tea veacuri. Se
s\rb\tore[te [i la noi, `n Rom=nia...
V\ da]i seama ce bine este c\ `n lupta dreapt\ a c`[tigat
Sf`ntul Gheorghe [i nu balaurul? Dac\ n-ar fi fost a[a, nu
l-am s\rb\tori pe Sf`ntul Gheorghe, ci pe balaur. Ia g`ndi]i-
v\: ave]i cunoscu]i cu nume de Gheorghe, George, Gic\,
Ghi]\, Gigi, Gelu, Geo, care s\ dea de b\ut? P\i, cam da!
Dar c`]i amici pe care s\-i cheme Balaur ave]i?

40
Mersul Trenurilor

41
Cip Ie[an

R\]u[ca cea ur`t\


A fost odat\, pe un lac, o r\]u[c\ tare ur`t\. R\]u[ca
asta era nu numai ur`t\, ci [i con[tient\ de faptul c\ este
ur`t\, motiv pentru care se pl`ngea peste tot, pe la toat\
lumea, “Mac-mac-mac, ce ur```t\ s`nt, vai, mac-mac, c`t
s`nt eu de ur`t\!”. Din `nt`mplare, cam to]i din jurul ei
citiser\ `n copil\rie povestea “R\]u[ca cea ur`t\”, iar unii
v\zuser\ [i c`teva desene animate pe tema asta, a[adar `[i
d\deau coate c`nd o vedeau [i spuneau cu respect “B\i,
[ase! La o parte! Uita]i, vine leb\da!”. R\]u[ca cea ur`t\
credea c\ to]i se dau la o parte din calea ei de ur```t\ ce e,
dar adev\rul era cu totul altul.
Marile case de mod\, marile firme de cosmetice, cele
mai importante reviste lucioase [i frumos ilustrate,
dedicate ra]elor [i g`[telor, au `nceput s\ o asalteze cu
contracte, ca s\ pozeze pentru ele c`nd va cre[te [i se va
transforma din r\]u[ca ur`t\ de acum `n gra]ioasa leb\d\,
conform pove[tii. Treptat, r\]u[ca cea ur`t\ [i-a mai
abandonat complexele, ba chiar a `nceput s\-i plac\ aten]ia
cu care era `nconjurat\. Semna contracte cu toat\ lumea,
primea bani din toate p\r]ile [i se obi[nuise s\ tr\iasc\ pe
picior mare - mai bine zis, pe lab\ mare, cu pieli]\ `ntre
degete. Dup\ nu mult\ vreme devenise alintat\ [i
nesuferit\, se d\dea vedet\, iar toat\ lumea de pe lac (mai
pu]in broa[tele) a[tepta cu ner\bdare transformarea.
Transformarea a venit peste noapte. Dintr-o dat\, r\]u[ca
cea mic\ [i ur`t\ s-a transformat. Nu s-a transformat, dup\
cum credea lumea, `ntr-o leb\d\, ci `ntr-o ra]\ mare [i ur`t\.
Asta, deoarece ea nu era leb\d\, ci ra]\-ra]\. ~n copil\rie
42
Mersul Trenurilor

fusese, `ntr-adev\r, ur`t\, dar din cauza maic\-sii, care a


sc\pat-o pe sc\ri c`nd era `nc\ `n ou. Prin urmare, marile case
de mod\, marile firme de cosmetice [i cele mai importante
reviste lucioase [i frumos ilustrate dedicate ra]elor [i g`[telor
s-au pomenit c\ au contracte pe via]\ cu o ra]\ mare, gras\ [i
ur`t\ - care, `n plus, mai era [i plin\ de fi]e.
Salvarea a venit din partea fiului cel mic de `mp\rat,
Harap Alb. Acesta c\uta tinere]ea f\r\ de b\tr`ne]e [i via]a
f\r\ de moarte, dar `[i uitase acas\ pache]elul cu m`ncare.
Cum trecea el prin zon\ a v\zut, pe lac, o ra]\ mare. Lui nu
i s-a p\rut ur`t\, ci chiar gustoas\.

43
Cip Ie[an

Poveste educativ\
Produsul dintre suprafa]a sec]iunii tubului prin care
curge un fluid [i viteza fluidului prin acea sec]iune este
constant. Ecua]ia de continuitate - acesta e numele ei - se
studia pe vremea mea `n primul an de liceu la capitolul
“Mecanica fluidelor” [i n-a intrat `n min]ile elevilor din
Chi[cani dec`t zilele trecute, c`nd a plouat. Atunci, apa
g`rlei comunale s-a scurs pe f\ga[ul ei de veacuri, iar o
bab\ lene[\, care a dorit s\ treac\ prin [an] pe unde acesta
era mai `ngust, a fost luat\ de [uvoi sub privirile elevilor
care jucau polo sau se tr\geau cu barca pe uli]\. Doamna a
fost recuperat\ a doua zi dintr-o ]eav\ a motopompei care
scotea apa din sediul Prim\riei. Cu aceea[i ocazie, elevii
respectivi au mai `nv\]at [i reciproca zicalei despre apele
lini[tite care s`nt ad`nci.
~n aceea[i perioad\ ploioas\, colegii lor dintr-o
localitate `nvecinat\ au beneficiat de o minunat\ ilustrare a
operei sadoveniene “Venea o moar\ pe Siret”: la c`teva
minute dup\ ce moara luat\ de puhoi a trecut pe Siret, la
vale, valurile l-au adus [i pe morar, iar dup\ un ceas a
ap\rut [i mor\ri]a cu fuiorul, ]ac-]ac-]ac.

44
Mersul Trenurilor

Od\ `n apometru antic


Domnul Serafim Mutulic\, de profesie fabricant de
rafturi [i sertare din PAL melaminat verde deschis cu
muchie mov, are o nevast\ [i trei copii. El mai are un
apartament `n care a pus gresie pe jos, `n baie [i buc\t\rie,
a pus termopane la balcon [i a montat apometru. Dar mai
pu]in conteaz\ apometrul s\u, nici m\car centrala termic\
de apartament n-are importan]\ prea mare `n cele de fa]\.
Conteaz\ doar c\ Serafim a fost surprins de un gardian
public, pe c`nd se `ntorcea acas\. Mai exact, el a fost pl\cut
surprins de gardianul public, deoarece acesta a ajutat o
b\tr`nic\ s\ treac\ strada. B\tr`nica respectiv\ era urm\rit\
de peste o s\pt\m`n\. Mai exact, ea era urm\rit\ de ghinion
- n-avusese baft\ cu numerele la 6 din 49, sp\rsese o
oglind\ [i i se stricase un oberteil la o chiuvet\. ~n plus, ea
mai era urm\rit\ [i pe geam, cu un binoclu de teatru, din
blocul al\turat, de un mo[neag care o a[tepta s\ se
dezbrace pentru culcare.

45
Cip Ie[an

Rolul [i importan]a
topoarelor `n alungarea
tr\znetelor
Conform tradi]iei din mo[i-str\mo[i, un topor `nfipt `n
fa]a pragului alung\ ieftin [i eficient tr\znetele, dup\ cum
scria [i Ion Creang\. Un respect deosebit pentru aceast\
tradi]ie a dovedit acum c`teva zile doamna Marinela
Stropitoru, 96 de ani, casnic\. Ea s-a ]inut de tradi]ie,
deoarece nori negri [i grei se adunaser\ deasupra c\su]ei
sale - at`t de negri [i de grei erau norii, `nc`t, din pricina lor,
peste micu]a a[ezare se l\sase bezna ca `n miezul nop]ii.
Din fericire, localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd
racordat\ la re]eaua de curent electric, a[a c\ doamna
Marinela a putut descoperi la lumina becului de pe prisp\
locul cel mai bun pentru a `nfige toporul `n p\m`nt. Din
nefericire, localitatea sa de ba[tin\ fusese de cur`nd
racordat\ la re]eaua de curent electric, a[a c\ t\i[ul
toporului a sec]ionat un cablu subteran. Trei copii care o
priveau peste gard au exclamat: „Cool! Beton! Ce dans
bag\ tanti Marinela!”.

46
Mersul Trenurilor

47
Cip Ie[an

Telenovela la `ndem`na
tuturor - manual
pentru scenari[ti.
Juanita `l iube[te pe Rodrigo, so]ul Mirabelei - care nu
are ochi dec`t pentru Don Leoncio, bogatul proprietar al
Sclavei Isaura, c`[tigat\ de acesta dup\ ce s-a duelat din
dragoste cu Carlos. Apare Miramar, cu bani de la Don
Esposito, mo[tenitorul m\tu[ii Almeida, care vrea s\
investeasc\ `n afacerea Juanitei (disp\rut\ din primul
episod, deoarece actri]a nu s-a `n]eles cu produc\torul [i s-
a dus la alt\ telenovel\). Noroc cu buna [i b\tr`na
servitoare Rosaria, sf\toas\ [i blajin\, care `i arat\ lui
Alfonso calea cea mai scurt\ spre inima Consuelei,
proasp\t sc\pat\ din ghearele r\ului Alvarez, m`na dreapt\
a bogatului Don Pedro, cel cu inima `mpietrit\. Noroc mare
[i cu Juan Fernandez, care o ia de nevast\ pe Juanita
(ap\rut\ din nou, deoarece a renegociat retribu]ia tarifar\ [i
a revenit `n distribu]ie). ~n fa]a iubirii lor se opune Sclava
Isaura, care se dovede[te c\ este sor\ cu Almeida, frate bun
cu Carlos, fiic\ dup\ cumnat a bogatului Don Esposito,
var\ de-a patra cu Rosaria, bunica lui Alfonso [i cuscr\ a
Juanitei (e bine ca Juanita s\ nu apar\ prea des, totu[i!).
~ntre timp, Miramar tr\ie[te ce-a de-a doua sa mare
dragoste al\turi de Rodrigo [i au un copil, botezat
Rosalinda. Don Leoncio o r\pe[te pe Rosalinda; vreme de
cinci episoade se bate cu Fernandez, care recupereaz\
copilul, dar e r\nit. Din fericire `l `ngrije[te Rosaria; din
48
Mersul Trenurilor

nefericire, moare. Reapare `n episodul 436, c`nd afl\m c\,


de fapt, l-au `ngrijit ni[te b\[tina[i de pe o insul\. Lovitur\
de teatru: Juanita `ii d\ruie[te inima sa lui Don Leoncio,
care a eliberat-o din sclavie pe Isaura - r\posat\ `ntre timp
din cauza holerei c\p\tate pe c`nd `l `ngrijea pe Roberto.
Boala e contagioas\ [i noroc cu Rosaria, care aduce ap\
tuturor, `n vreme ce eroii mor pe capete. R\m`n doar
Juanita, Alfonso (care nu apare `n cadru) [i Sclava Isaura,
`nviat\ [i ea. ~n plus, se descoper\ c\ buna, inimoasa [i
blajina Rosaria este bunicul tuturor. Finalul e unul fericit.
Cel pu]in asta am `n]eles eu din cele c`teva buc\]i de
telenovele pe care le-am urm\rit involuntar de-a lungul
anilor.

49
Cip Ie[an

Cel mai de[tept


retrocedeaz\ primul
Un om. Demult, a avut, au venit unii, i-au luat, au
trecut anii, au venit al]ii, i-au dat `napoi. O istorie `ntreag\
`n c`teva cuvinte. Retroced\rile, prilej de bucurie, de nervi,
de [p\gi. De la om la om, de la caz la caz. C`teva cazuri de
dat `napoi:
* Petronel S\ndulache, [ofer amator [i filatelist
pasionat, cere s\ i se retrocedeze permisul, luat `n urm\ cu
o lun\ pentru conducere sub influen]a rachiului.
* Cicerone Grebl\, salariat [i consumator, a declarat
c\ nu vrea s\ i se dea absolut nimic `napoi. Dimpotriv\, el
a cerut `n scris patronului s\u s\ i se dea `nainte leafa pe
dou\ luni, fiind invitat la o nunt\ cu dar.
* Un alt [ofer amator, Tiberiu Br\dule], a dat `napoi
ma[ina proprietate personal\ cu aproape doi metri treizeci,
pentru a intra `n parcare, [i a zg`riat-o.
* Colectivul de oameni ai muncii de la ferma avicol\
„Oul sau g\ina” SRL s-a angajat solemn c\ niciodat\ nu va
da `napoi `n fa]a greut\]ilor.
* Un rac de dimensiuni medii, domiciliat `ntr-una din
b\l]ile patriei noastre, a dat `napoi, acum dou\ seri, pentru
a nu fi prins de copiii care se b\l\ceau l`ng\ mal.
* Ieri, `n jurul orei 20.00, dup\ [tiri, gospodina
Eugenia Vrabie a dat `napoi vecinei sale de la etajul patru
ma[ina de tocat carne pentru chiftelu]e, pe care o
`mprumutase la pr`nz.

50
Mersul Trenurilor

„Medicina la `ndem`na
oricui” - emisiune
radiofonic\
Bun\ ziua, dragi ascult\tori. Tema edi]iei de ast\zi
este una incitant\: opera]ia de apendicit\ la `ndem`na
oricui! {i dumneavoastr\ v\ pute]i opera dac\ urma]i
`ntocmai sfaturile noastre. Lua]i un cu]it ascu]it. C\uta]i-v\
partea dreapt\ a bur]ii. Nu, nu acolo, ceva mai jos, mai jos,
mai jos... A[a, fie, e bine acolo, s\ zicem. Sp\la]i zona cu
spirt. Freca]i bine, bine... A[aaaa! Lua]i cu]itul [i t\ia]i...
Gata, destul! Curge? Nu-i nimic, aduce]i o c`rp\ [i freca]i
covorul, c\ p\teaz\. Deci, b\ga]i m`na `n\untru... Dac\ nu
v-a]i sp\lat pe m`ini `nainte, merge]i acum. Booon! S\
revenim: deci, b\ga]i m`na st`ng\ [i pip\i]i p`n\ da]i de
apendice. Dac\ v\ g`dila]i la ficat, nu r`de]i, ab]ine]i-v\.
Mai la st`nga, mai la st`nga, acum mai jos, da, \la-i!
Apuca]i-l cu grij\ `ntre dou\ degete [i ]ine]i-l a[a. Urmarea,
s\pt\m`na viitoare, la o nou\ `nt`lnire cu medicina pentru
to]i!

51
Cip Ie[an

Mica publicitate
* Co[ar autorizat, vindec acnee.
* Fac pe dracu-n patru avantajos, cu dracul clientului.
M\ deplasez.
* V`nd ceas, cuc b\rb\tesc mare.
* Ofer garan]ie. Ieftin\, garantat\ 3 ani.
* Fac ceva pe el de salariu minim pe economie, cu salariul
clientului.
* Adev\rata regin\ a magiei albe, caut pechinez pentru
mont\. V`nd ra]\.
* Veterinar autorizat, omor capra vecinului f\r\
durere, conform cerin]elor UE.
* Proxenet calificat, ofer feti]e vesele, dispuse s\ r`d\ la
glumele clientului.
* Conducerea cimitirului “Ve[nica pomenire”
angajeaz\ dansatoare, animatoare.
* T`n\r\ f\r\ vicii, caut b\iat pe m\sur\. Z`ce mama c\
mi-o da zestre c`nd m-oi m\rita dou\zeci de perne mici,
toate pline cu furnici, precum [i dou\zeci de perne mari,
toate pline cu ]`n]ari.
* Am pierdut ieri o batist\ [i m\ bate mama. Stop
violen]ei `n familie!
* Calific\ri rapide: osp\tari, barmani, cofetari, Divizia
A.
* Sun\-ne, dac\ e[ti fierbinte. Corpul Pompierilor
Voluntari.
* Ro[cat\ sexy, focoas\, apetisant\, f\r\ prejudec\]i,
fac domnilor genero[i masaje erotice cu alifie chinezeasc\,
`mpotriva reumatismului. Tai b\t\turi.
52
Mersul Trenurilor

* Vr\jitoarele Mercedesa, Opela, Dacia, Alfa Romica,


Forda, Pontiaca [i Maybacha, adev\ratele nepoate ale
m\tu[ilor lor, rezolv\m orice problem\ din orice culegere,
chiar din Gazeta Matematic\.
* Blond\ bisexual\, superb\, cadastru [i intabulare,
pre]uri avantajoase!
* C\ut\m osp\tari, barmani, picoli]e, muzicieni pentru
contract vapor lux croazier\ ocean. Nu se ofer\ cazare.

53
Cip Ie[an

Sanie f\r\ zurg\l\i


Un gospodar n-a vrut cu nici un chip s\ se preg\teasc\
de iarn\: `n vara trecut\, el a refuzat s\-[i fac\ sanie, o
s\niu]\ c`t de mic\ - ba, chiar, a ie[it de c`teva ori din curte
cu toporul la cei care `i aruncau peste gard, `n zeflemea,
aluzii necuviincioase la adresa lipsei sale de h\rnicie [i a
modului ru[inos `n care nu respect\ proverbul. Pe doi copii
i-a [i urecheat!
De fapt, el a refuzat s\-[i fac\ vara sanie [i iarna car
din motive personale: `nt`i de toate, fiind\ s\niile `i trezesc
amintiri nepl\cute. A avut sanie, dar vreme de patru ani la
r`nd, `n fiecare iarn\, copiii i-au furat zurg\l\ii, s\ mearg\
la urat cu ei. ~n al cincilea an n-a mai pus zurg\l\i la sanie
[i s-a culcat lini[tit; peste noapte, cineva i-a furat sania cu
totul. ~n al [aselea an a cump\rat o sanie de la un magazin
specializat, o sanie cu sistem antifurt. Dup\ dou\ zile i s-a
furat sistemul antifurt. Dup\ `nc\ dou\, sania cump\rat\ de
la magazin a `nceput s\ sc`r]`ie, s\-[i piard\ [uruburile prin
z\pad\, s\ se zg`l]`ie. Domnul de la reprezentan]\ i-a spus
gospodarului nostru c\ mai are de a[teptat: fiind vorba de
o sanie din import, piesele de schimb trebuie aduse de la
produc\tor - tocmai din Laponia sau din Groenlanda, asta
n-a `n]eles prea bine. Nici domnul de la reprezentan]\ n-a
`n]eles prea bine de ce clientul i-a tras peste cap cu actele,
frumos f\cute sul [i ]inute `ntr-o ]eav\ metalic\. De atunci,
gospodarul nostru refuz\ s\-[i mai fac\ vara sanie. El
prefer\ ca vara s\ bea bere [i, dac\ are de mers undeva, s\
cheme un taxi f\r\ zurg\l\i.

54
Mersul Trenurilor

~n poiana din p\dure au loc


[i conflicte dure
Angaja]ii sec]iei “{uruburi” [i-au luat vineri zi liber\,
la fel ca angaja]ii sec]iei “Piuli]e”, dar f\r\ s\ se fi vorbit `n
prealabil. A fost o coinciden]\, rivalitatea dintre cele dou\
sec]ii fiind at`t de veche, `nc`t se transformase de-a lungul
anilor `n du[m\nie. Cei de la [uruburi nici m\car nu
vorbesc cu colegii lor de la piuli]e ([i invers), dar\mite s\
fac\ planuri de ie[it `mpreun\.
Rivalitatea asta, du[m\nia, `[i are r\d\cinile `n vremea
`ntrecerii socialiste, c`nd un de[tept din conducere a hot\r`t
c\ `ntre cele dou\ sec]ii trebuie concuren]\, iar primele `n
bani [i televizoare Olt cu circuite integrate (sau aparate de
radio “Madrigal”) vor fi `mp\r]ite `n func]ie de dep\[irea
planului. Cum beneficiarii comandau `ntotdeauna un
num\r egal de [uruburi [i piuli]e, nimeni n-avea ce face cu
dep\[irile de plan (care ajungeau la mama naibii, `n
magazie, unde rugineau), motiv pentru care `n loc de prime
se d\deau penaliz\ri. Din acea perioad\ dateaz\ zidul de
ur\ dintre cele dou\ sec]ii, r\mas `n picioare p`n\ ast\zi...

* * *

Primul care a v\zut lumini[ul prin geamul punctat de


mu[te al autobuzului a fost nea Mardare, [eful neoficial al
“Piuli]elor”. Vigilen]a [i-o dob`ndise de c`nd p\zea sec]ia,
s\ nu vin\ [uruburile s\ saboteze, s\ fac\ poante proaste -
cum se obi[nuia la vremea aia prin `ntreprindere. De
55
Cip Ie[an

exemplu, s\ le `nfunde veceul turcesc cu un borcan gol de


zacusc\, s\ le scoat\ siguran]ele de la panou sau chiar s\ le
lege u[a cu s`rm\ pe dinafar\. Nea Mardare a [uierat scurt,
printre din]i, ca la strung\, iar [oferul s-a speriat [i a fr`nat
brusc. Din spatele autobuzului s-a auzit un zgomot, ca [i
c`nd mai multe so]ii [i mai mul]i copii de angaja]i din
sec]ia “Piuli]e” ar fi c\zut de pe scaune cu toate bagajele
peste ei. Desigur, fiind vorba de o minivacan]\ `n s`nul
naturii, piuli]ele `[i luaser\ [i familiile, a[a cum se obi[nuia
`n s`nul ambelor tabere.
Poieni]a era aproape rotund\, de parc\ ar fi c\zut un
meteorit peste copaci, spulber`ndu-i [i f\c`nd s\ creasc\ `n
loc iarb\ proasp\t\ [i floricele. P\rea locul ideal: v`ntul
b\tea abia sim]it, p\s\rele de soiuri necunoscute ciripeau
vesele pe r\murele, erau locuri cu soare, locuri cu umbr\
[i, mai ales, locuri parc\ anume amenajate pentru gr\tar.
Primul care a pus piciorul `n poieni]\ a fost nea Mardare,
urmat de c`rdul voios al piuli]elor cu familiile lor. Cel pu]in
asta a crezut el; `n exact aceea[i clip\ pusese piciorul `n
poieni]\ - dar `n partea diametral opus\ - [i nea Istrate,
[eful neoficial al sec]iei “{uruburi”. ~n spatele s\u se afla,
desigur, c`rdul voios al [uruburilor cu familiile lor, care
intraser\ `n p\durice pe cel\lalt drum forestier. Dup\ c`teva
clipe, ambele tabere ocupaser\ pozi]ii de lupt\. Din fericire
le lipseau scuturile, s\biile [i topoarele...

* * *

Exist\ momente de tensiune `n care totul se poate duce


naibii sau dimpotriv\; doar b\rba]ii adev\ra]i s`nt capabili
s\ tran[eze o astfel de situa]ie. De[i fusese operat mai
demult (dup\ ce, c\z`nd din v`rful unui cire[, se oprise
c\lare pe o creang\ de jos), nea Mardare s-a ar\tat a fi un
asemenea b\rbat. F\r\ nici un cuv`nt, `n tensiunea general\,
`n lini[tea total\ (p\s\relele `ncetaser\ s\ ciripeasc\, iar
56
Mersul Trenurilor

bursucii [i veveri]ele `nlemniser\) a `naintat spre centrul


poieni]ei. Acolo a ridicat un b\] de jos; cei de la “{uruburi”
au tres\rit, crez`nd c\ maistrul e beat [i vrea s\-i pocneasc\.
Dar nu. De[i b\use, nea Mardare n-a s\rit la b\taie, ci a tras
cu lemnul prin iarb\ o linie, exact la jum\tatea poieni]ei,
apoi a `nfipt b\]ul `n p\m`nt [i s-a `ntors la ai lui, tot `n
t\cere. Nea Istrate l-a privit drept `n ochi, la fel de
b\rb\te[te. Armisti]iul fusese semnat: linia trasat\ pe iarb\
desp\r]ea cele dou\ tabere, la fel cum paralela 38 desparte
Coreea de Sud de sora sa fratricid\ din Nord...

* * *

Dup\ zece minute, `n ambele tabere p\turile erau


`ntinse, co[ule]ele cu merinde desf\cute, fl\c\ri `nalte
mistuiau vreascuri, pref\c`ndu-le `n jar pentru gr\tar, iar
radiocasetofoanele se t`nguiau, silind p\s\relele din copaci
s\-[i duc\ aripile la urechi. Nici un [urub nu p\rea s\ dea
aten]ie piuli]elor [i nici o piuli]\ nu p\rea curioas\ s\ afle ce
se `nt`mpl\ la vecini. To]i evitau s\-[i `ncruci[eze privirile,
iar copiii - at`t de neast`mp\ra]i, de obicei - `n]eleseser\
situa]ia [i se fereau s\ dea mingea de volei sau fluturele de
badminton peste grani]\. La nici o sut\ de metri dep\rtare,
printre copaci, `ntr-o ]ar\ neutr\, un p`r`ia[ cu ap\ cristalin\
de munte susura voios, `mbr\]i[`nd cu moleculele sale
sticlele de bere puse la r\cit de c`]iva piuli]ari v`njo[i. Nu
erau multe, o duzin\-dou\ de baxuri cu peturi de doi litri, dar
se `n\l]au `n calea undelor ca un mic baraj, `n spatele c\ruia
deja `ncepuse s\ se formeze un l\cu[or de acumulare...

* * *

~n poieni]\ era veselie. Pe o parte, poieni]a era


m\rginit\ doar de ni[te tufe, `n spatele c\rora se ridica un
delu]. Pe delu] p\[teau ni[te vaci. L`ng\ vaci, un taur nu
57
Cip Ie[an

p\[tea. Dimpotriv\, privea de sus. Privea spre poieni]\.


Mai exact, privea [ervetul mare [i ro[u pe care doamna
Cremona Grindin\, so]ia lui T\nase de la “Piuli]e”, tocmai
`l scutura de firimituri [i coji de ou\ r\mase de la Pa[ti...

***

~n alt\ margine a poieni]ei, ni[te feti]e jucau


badminton, Fluturele alb descria parabole prin v\zduhul
prim\v\ratic, f\c`nd concuren]\ fluturilor adev\ra]i, care
f`l`f`iau [i ei, neput`nd vorbi sau l\tra. La un moment dat,
traiectoria se curm\ brusc, iar una dintre feti]e, Tatiana
(t\ticul ei, Ispas Burete, era maistru la [uruburi cu cap
`ngropat), observ\ fluturele oprit pe o crengu]\ a unui
copac crescut exact `n cap\tul liniei de demarca]ie. Micu]ul
Georgel, care p`n\ atunci tr\sese cu pra[tia `n fundul
sportivelor, le spuse c\ s`nt proaste ca ni[te fete [i se urc\
`n copac, s\-l scuture. Fiind ocupat s\ urle ca Tarzan [i s\
scuture arborele, nu d\du aten]ie cuibului de viespi care
acum se b\l\ng\nea puternic pe o creang\ mai `ndep\rtat\,
sub care st\tea la umbr\ familia lui nea Mardare, [eful
neoficial al sec]iei “Piuli]e”...

* * *

Calmul aparent al zilei de prim\var\ ar fi putut `n[ela


mul]i privitori, mai ales c\ mirosul fleicilor [i micilor de pe
gr\tare p\rea s\ fi tocit m\car `n aparen]\ vechea du[m\nie
dintre “{uruburi” [i “Piuli]e” - p`n\ `ntr-at`t, `nc`t o minge care
trecuse linia de demarca]ie fusese returnat\ `ntreag\, f\r\ a fi
t\iat\ cu cu]itul sau g\urit\ cu ]epu[a de frig\rui. Unii spun c\
s-au auzit, chiar, replicile “Mul]umim, nenea!”, respectiv
“Pentru pu]in!”. ~n ciuda acestui calm, nori negri (dar
invizibili) de furtun\ se `ngr\m\deau deasupra poieni]ei...

58
Mersul Trenurilor

Ca s\ nu ias\ discu]ii, s\ nu se supere careva, din acest


moment ac]iunea povestirii noastre ajunge la o intersec]ie;
fiecare cititor va alege finalul care i se pare mai apropiat de
gusturile [i idealurile sale:

* * *

1) Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\, ambii de la sec]ia


“Piuli]e”, s`nt trimi[i de nea Mardare s\ aduc\ berea din
p`r`ia[ul `n care fusese l\sat\ la r\cit. Cei doi stric\ astfel
barajul `n\l]at din baxuri pline cu peturi, iar apa care se
str`nsese p`n\ atunci `n lacul de acumulare se revars\ ca un
torent peste poieni]\, unde: a) `i ia pe to]i cei afla]i `n
poieni]\ [i `i duce departe, `n Dun\re, apoi `n mare; b)
stinge incendiul izbucnit din cauza unui t\ciune de la un
gr\tar nesupravegheat, care fusese rostogolit de briza
prim\v\ratic\ p`n\ sub autobuzul “{uruburilor”, unde
f\cuse s\ explodeze rezervorul de benzin\; c) `l ia doar pe
micu]ul Georgel, motiv pentru care cuibul de viespi nu mai
cade peste familia lui nea Mardare, ci peste familia lui nea
Istrate, c`teva minute mai t`rziu.
2) Micu]ul Georgel scutur\ copacul, iar cuibul de viespi
cade peste familia lui nea Mardare; a) o viespe `l `n]eap\ pe
taurul de pe delu], care `nnebune[te [i intr\ cu coarnele `n
to]i oamenii muncii, f\r\ deosebire, l\s`nd jale `n urma sa; b)
o viespe `i `n]eap\ pe Mitic\ Pra[tie [i Marian Sap\, care nu
mai ajung la p`r`u, s\ ia bere, deci apa continu\ s\ se adune
`n lacul de acumulare, motiv pentru care se inund\ mai
multe localit\]i, iar reporterii speciali de la mai multe posturi
de televiziune vin la fa]a locului [i transmit `n direct cu apa
p`n\ la piept - asta, p`n\ c`nd ni[te oameni de afaceri din
politic\ amenajeaz\ pe malul lacului o baz\ de agrement,
unde organizeaz\ petreceri de 1 Mai cu aleg\torii; c) nu se
`nt`mpl\ nimic, fiind un cuib de viespi vechi [i p\r\sit.
3) Doamna Cremona Grindin\, so]ia lui T\nase de la

59
Cip Ie[an

“Piuli]e”, continu\ s\ scuture [ervetul mare [i ro[u, iar


taurul de pe delu] a) nu mai rezist\ ispitei, o ia la goan\
spre poieni]\ [i las\ doar jale `n urma sa; b) scuip\ sc`rbit,
apoi pleac\ `ntr-un loc cu iarb\ mai gras\ c) este `n]epat de
o viespe, a[adar merge la p`r`u s\ se bage cu fundul `n ap\,
s\ scape de usturime, iar acolo vede berile puse la rece,
desface una, de poft\, apoi `nc\ una [i `nc\ una, p`n\ se
face rang\; d) adoarme.
4) Micu]ul Georgel cade din copac, spre deosebire de
cuibul de viespi. Cade exact peste familia lui nea Mardare,
a[adar “{uruburile” [i “Piuli]ele” caut\ s\ dezgroape
securea r\zboiului, prin urmare a) are loc ceea ce, peste ani
[i ani, se va numi “B\t\lia din Poieni]\”, despre care elevii
viitorului vor `nv\]a la orele de istorie; b) sap\ peste tot,
prin poieni]\, dar nu-[i mai aduce aminte nimeni unde
naiba fusese `ngropat\ securea r\zboiului, a[a c\, neav`nd
secure a r\zboiului, se bat cu ni[te pari; c) sap\ peste tot,
dar `nainte de a da peste securea r\zboiului, dau peste o
bomb\ de avia]ie din timpul r\zboiului, r\mas\
neexplodat\ p`n\ `n acel moment.
5) Doamna Cremona Grindin\, so]ia lui T\nase de la
“Piuli]e”, scutur\ de firimituri [ervetul, apoi `l `ntinde pe
iarb\ [i `i pofte[te pe to]i la mas\. Mitic\ Pra[tie [i Marian
Sap\ aduc berea, to]i pun la comun ba ni[te mici, ba un
[ni]el, ba sare [i scobitori, ba p`ine [i mu[tar, m\n`nc\ [i
beau to]i, apoi `[i amintesc de vechea lor du[m\nie [i `ncep
s\ se ru[ineze, se `mbr\]i[eaz\ [i pl`ng pe perechi, [urub-
piuli]\, unul cu capul pe um\rul celuilalt. Cheful se `ntinde,
iar c`]iva b\rba]i prind taurul de pe delu], `l taie [i `l pun la
frigare. A treia zi, dup\ chef, pleac\ acas\ to]i, mai pu]in
micu]ul Georgel, care e uitat `n copac.

* * *

Dup\ cum v\ spuneam, alege]i dumneavoastr\ finalul


care v\ place. Sf`r[it!
60
Mersul Trenurilor

61
Cip Ie[an

De-a Baba-Oarba
Mai mul]i copii din cartier jucau jocuri specifice
v`rstei lor fragede. Unul dintre jocurile specifice v`rstei
fragede medii a copiilor din cartier, chiar preferatul
acestora, este Baba-Oarba. Ce-i drept, uneori ei mai jucau
[i „}ar\, ]ar\, vrem osta[i!” sau [otron pe bani, dar asta mai
pu]in conteaz\. Oricum, micu]ului Ionel i-a venit r`ndul s\
fie bab\ oarb\ - adic\ s\ fie legat la ochi cu o batist\ [i s\-
i prind\ pe ceilal]i.
Cu batista la ochi, Ionel nu vedea nimic-nimic; doar
auzea vocile cristaline ale tovar\[ilor de joac\, tovar\[i
care `i strigau „Prinde-m\ [i bate-m\!” sau alte chestii,
func]ie de educa]ia primit\ `n familie. Strig\tele lor l-au
`nt\r`tat pe Ionel, care s-a n\pustit s\-i prind\ - eventual,
s\-i [i bat\. Inutil s\ preciz\m c\ bietul Ionel, care nu
vedea nimic, dup\ cum am mai spus, alerga foarte c`[, era
extrem de dezorientat.
Cum fugea el a[a, legat la ochi, s\ prind\ [i s\ bat\, a
ie[it pe nesim]itelea din p\rcule]. La doi metri de el se
c\sca, ad`nc\ [i neagr\, o gur\ de canal. Ca prin minune,
Ionel a p\[it la doi milimetri de ea, apoi a nimerit pe strad\,
o strad\ aglomerat\, cu trafic intens. ~n fuga lui de bab\
oarb\, micu]ul Ionel a trecut la un centimetru de trei
autoturisme care veneau `n vitez\, apoi la doi centimetri de
un camion `nc\rcat cu lemne, apoi la distan]e milimetrice
de o basculant\ plin\ cu bolovani, de cinci autobuze, de
dou\ tramvaie [i de ma[ina cu butelii. Compresorul care
asfalta strada [i care fusese parcat ceva mai la deal avea
fr`nele defecte din fabrica]ie, a[a c\ a luat-o la vale, sub
62
Mersul Trenurilor

ac]iunea gravita]iei. Ionel s-a oprit brusc, schimb`nd


direc]ia; dac\ ar mai fi f\cut `nc\ un pas, ar fi nimerit sub
utilajul care c\p\tase `ntre timp vitez\. Ionel s-a oprit brusc
[i s-a `ntors, deoarece la geamul unuia dintre blocuri ie[ise
mama lui, care `l chema la mas\.
Acas\, Ionel a `ncasat o mam\ de b\taie de la taic\-s\u,
pentru c\ `n timpul jocului s\u nevinovat `[i ag\]ase `ntr-un
cui pantalona[ii cei noi.

63
Cip Ie[an

De-a b`za-n doi


Dup\ ce a m`ncat, copilul Ionel [i-a f\cut lec]iile. De
fapt, vorba vine c\ [i-a f\cut lec]iile, el fiind un elev
puturos, care numai de scris compuneri [i de rezolvat
probleme n-avea chef. S-a uitat pu]in prin c\r]i, le-a
frunz\rit, s-a pref\cut c\ scrie ceva `ntr-un caiet, de ochii
maic\-sii (de fapt, a desenat un avion cu reac]ie [i pe Omul
P\ianjen urc`nd pe blocul B-12 cu saco[ele `n m`ini), apoi
a ie[it `n fa]a blocului, s\ se joace cu ceilal]i copii. Ceilal]i
copii erau la casele lor [i `[i f\ceau temele, ei fiind ni[te
elevi silitori [i buni la `nv\]\tur\. Ionel a tras o tur\ de
cartier. Nu era nimeni de v`rsta lui, nimeni cu care s\ se
joace. A aruncat pietricele `n geamurile prietenilor, p`n\ ce
au ie[it p\rin]ii lor [i l-au amenin]at c\ `i rup urechile,
mama lui de derbedeu. ~ntr-un t`rziu, dup\ dou\ ceasuri `n
care Ionel v`r`se paie `ntr-un mu[uroi de furnici pentru a
strica tihna harnicelor insecte, a ie[it [i Georgel la joac\.
Georgel, alt elev puturos, care dormise p`n\ atunci.
Ionel [i Georgel au `ncercat s\ se joace `mpreun\. ~n
doi, joaca parc\ nu avea nici un haz. De-a v-a]i ascunselea
nu mergea, fiindc\ am`ndoi [tiau toate ascunz\torile de
prin beciuri [i de sub balcoane. Cu o zi `n urm\,
administratorul le t\iase mingea cu cu]itul, de-a prinselea
nu avea nici un farmec dac\ nu erau [i feti]e, s\ le pun\
piedic\ sau s\ le trag\ de p\r, telefonul f\r\ fir era exclus,
laptele-gros sau g`ze-fete-flori-b\ie]i ie[eau din discu]ie,
a[adar Ionel [i Georgel au ales s\ joace b`za.
Primul care s-a `ntors cu spatele, s\ stea b`z\, a fost
Ionel. Primul care a lovit b`za cu o palm\ bine tras\ a fost,
64
Mersul Trenurilor

`n mod logic, Georgel. Lovit, Ionel s-a `ntors brusc:


Georgel zumz\ia din gur\ „B`z-b`zzzzzz!”, cu o mutr\
nevinovat\ [i murdar\.
Dup\ ce s-a g`ndit pu]in, Ionel l-a ar\tat cu degetul pe
Georgel [i i-a zis „Tu ai dat!”. Georgel a zis „N-ai ghicit,
mai `ncearc\ o dat\!”. Ionel s-a `ntors din nou, blestem`nd.
„Pleosc!”. „Au!”. „B`zzzz!”. „Tu ai dat!”. „Nu eu, treci la
loc!”. „Pleosc!”. „Au!”. „B`zzzz!”. „Tu ai dat!”. „Nu eu,
treci la loc!”. „Pleosc!”. „Au!”. „B`zzzz!”. „Tu ai dat!”.
„Nu eu, treci la loc!”. „Pleosc!”. „Au!”. „B`zzzz!”. „Tu ai
dat, boule!”. „Nu eu, treci la loc!”. „Pleosc!”. „Au!”.
„B`zzzz!”. „Tu ai dat, boule!”. „Nu eu, treci la loc!”. Etc.
Dup\ ceva timp, din bloc a cobor`t tat\l lui Ionel, s\-l
ia `n cas\ - tocmai se `ntorsese de la [edin]a cu p\rin]ii, deci
avea cureaua `n m`n\. Georgel a fugit de cum l-a v\zut
apropiindu-se. „Pleosc!”. „Auuuuu! Tu ai dat, boule!”.
Ionel n-a mai ie[it afar\, la joac\, vreo dou\ s\pt\m`ni,
dar nici la [coal\ n-a mers el, nu se putea a[eza `n banc\, `l
durea fundul.

65
Cip Ie[an

Ileana Cos`nzeana din


P\durea Adormit\
Ileana Cos`nzeana a fost [i ea mic\, mai ales `n
copil\rie. Cele mai mici dimensiuni le-a avut la na[tere;
dup\ aia a `nceput s\ mai creasc\, pe-o parte sau pe alta.
Prin perioada pubert\]ii s-a pomenit cu acnee, motiv pentru
care copiii din cartier [i colegii de clas\ - r\ut\cio[i, cum
s`nt mul]i de v`rsta lor - au poreclit-o Ileana Co[`nzeana. Pe
m\sur\ ce a `naintat `n v`rst\, fata a crescut [i `n dou\
dintre cele trei dimensiuni. Mai exact, s-a extins pe axele
Ox [i Oy, a[adar aceia[i copii din cartier [i aceia[i colegi
de clas\ - care, `ntre timp, crescuser\ la r`ndul lor - au
poreclit-o Ileana Os`nzeana. ~n plus, era [i o persoan\ peste
m\sur\ de plicticoas\...
C`nd i-a venit vremea, Ileana a ajuns la v`rsta de
m\ritat. Principala sa problem\ era c\, din pricina tranzi]iei
sau a recesiunii economice, [i celelalte fete de-o seam\ cu
ea ajunseser\ simultan la v`rsta de m\ritat. Fiindc\ nu
g\sea nici un t`n\r frumos, viteaz [i bogat, eventual c\lare
pe un cal alb, care s\ o cear\ de nevast\, Ileana Cos`nzeana
a `nceput s\ consulte diver[i [arlatani, pretin[i vr\jitori,
ghicitoare [i al]i escroci. Desigur, praful s-a ales!
Dup\ c`teva luni a citit `ntr-o publica]ie ilustrat\
pentru femei c\ `n p\durea de la marginea ora[ului tr\ie[te
Baba H`rca, singura ei salvare. Baba fusese poreclit\ H`rca
deoarece fuma mult [i scuipa peste tot. La ea s-a dus fata.
S-a dus aproape pl`ng`nd [i, dup\ ce ce a achitat taxa, a
`nceput s\-i povesteasc\ necazurile ei. V-am spus c\ Ileana
66
Mersul Trenurilor

Cos`nzeana era o persoan\ peste m\sur\ de plicticoas\; `n


plus, nici nu se pricepea la povestit. Din acest motiv, dup\
nici o or\ au adormit [i baba, [i motanul ei, [i toate viet\]ile
din p\dure. ~ntr-un t`rziu, v\z`nd c\ toat\ lumea doarme, s-
a culcat [i Ileana.
Ziarele de scandal ale vremii, format mic [i pline de
ilustra]ii, au preluat informa]ia [i au umflat-o, p`n\ c`nd
toat\ opinia public\ a ajuns s\ cread\ `n P\durea Adormit\
[i `n frumoasa de acolo. Unul dintre cititori s-a nimerit s\
fie `nsu[i prin]ul cel frumos, viteaz, bogat [i cu cal alb;
imediat s-a dat de trei ori peste cap [i a ame]it, apoi a
m`ncat o tav\ de j\ratec [i s-a fript, `n timp ce calul s\u se
pr\p\dea de r`s `ntr-un col]. Dup\ aia, a plecat s-o caute pe
frumoasa din P\durea Adormit\.
Dup\ o s\pt\m`n\ de umblat a ajuns `ntr-o p\dure. Era
noapte. C`nd s-a luminat, prin]ul a privit `n jur [i a le[inat.
Nimerise din gre[eal\ `n P\durea Sp`nzura]ilor! Ileana
Cos`nzeana, din c`te se spune, doarme [i acum.

67
Cip Ie[an

C`mpu-i alb, oile-s galbene


~ntr-o iarn\ a nins. Diminea]a, dup\ ce s-au trezit din
tradi]ionala be]ie de sear\, harnicii gospodari din localitate
au avut surpriza s\ vad\ pe geam c\ zona fusese acoperit\
cu un strat alb, imaculat, de om\t. Peste c`teva minute,
pleca]i s\ se dreag\, ei au remarcat `n fa]a bufetului, scrise
cu litere galbene pe pagina alb\ a uli]ei, urm\toarele:
“Domnule primar, onora]i consilieri comunali, prin
prezenta ]in s\ v\ aduc la cuno[tin]\ deosebita stim\ pe
care v-o port [i s\ v\ rog a-mi autoriza construc]ia unei
mori de v`nt cu cioc\nele pe terenul aflat `n imediata
vecin\tate a localit\]ii noastre de domiciliu. Men]ionez c\
este vorba despre o investi]ie important\ [i deosebit de
necesar\ micii noastre comunit\]i. V\ mul]umesc anticipat.
Cu stim\ [i considera]iune, C...”.
Cele de mai sus fuseser\ scrise cursiv, f\r\ [ters\turi,
dac\ le-am putea spune a[a. La ultima liter\, “C”, se
puteau b\nui ultimele sfor]\ri ale autorului, dup\ ea
nemaifiind dec`t trei puncte de suspensie pe z\pada
imaculat\. “Aci i s-o fi ispr\vit bietului om cerneala!”, a
rostit, sc\rpin`ndu-se `n basc\, unul dintre consilierii locali.
Primarul a `ntrunit consiliul `n [edin]\ extraordinar\ de
urgen]\, iar singurul punct de pe agend\ a fost votat `n
unanimitate, urm`nd ca de a doua zi de diminea]\ to]i
s\tenii de sex masculin av`nd nume, prenume sau porecle
`ncep`nd cu “C” s\ dea probe grafologice. Din p\cate,
peste noapte a dat c\ldura, iar stratul sub]ire de z\pad\ s-a
topit.

68
Mersul Trenurilor

Sub cupola circului


Pentru 1 Iunie, primarul Chirvase }igl\ a dorit ceva
special `n cinstea copiilor din localitate, chiar a[a pu]ini c`]i
erau ei. A vrut `nt`i s\ organizeze concurs de desene pe
asfalt, dar [i-a amintit c\ nimeni nu s-a ]inut de
promisiunile din campania electoral\, s\ vin\ [i s\
asfalteze m\car uli]a mare, iar pe drumul de ]ar\ plin de
h`rtoape, de praf sau de glod nu prinde creta. Ceva mai
t`rziu, s-a g`ndit s\ amenajeze un parc de joac\, a[a, ca la
sta]iune, pe Litoral, dar nu s-au str`ns fonduri dec`t pentru
un scr`nciob mic, pe care l-a [i furat cineva, `ntr-o noapte.
Norocul primarului a picat de unde [i c`nd nu se a[tepta;
`ntr-o diminea]\, chiar `n diminea]a zilei de 1 Iunie, la u[a
biroului s\u a cioc\nit un cet\]ean negricios, must\cios [i
`mbr\cat ciudat, venit `n audien]\ s\-i cear\ o aprobare...

* * *

Dup\-amiaz\, pe toloaca unde se ]in iarmaroacele din


zilele de hram fusese `n\l]at un cort mare, cu dungi albe [i
ro[ii, iar forfota din jur vestea ceva neobi[nuit, care
sp\rgea lini[tea milenar\ a satului rom=nesc. Pe c`]iva
cop\cei ap\ruser\, fixate cu pioneze, afi[e colorate:
“CIRCUS!”...
Bine`n]eles, pe `nserat, toat\ popula]ia de absolut toate
sexele se `ngr\m\dise la spectacol. Copiii, din cauza
`nghesuielii, nu vedeau mai nimic, a[a c\ au `nceput s\
pl`ng\, motiv pentru care p\rin]ii, unii deja chercheli]i, i-au
c`rpit [i i-au alungat.
69
Cip Ie[an

Dup\ sunetul de gong, programul a `nceput cu un


num\r de dans exotic prezentat de “Cea mai ur`t\ femeie
din lume”. C`]iva spectatori au huiduit, cer`nd banii `npoi
[i aduc`nd drept argument pozele soacrelor, aduse de
acas\. Pentru a calma spiritele, `n aren\ au ap\rut fra]ii
siamezi Tri]\ [i F\ni]\, care au f\cut giumbu[lucuri [i au
spus poezii cu poante porcoase. De la o `njur\tur\
reciproc\ de mam\, ei s-au luat la b\taie `n v\zul lumii, iar
cei care au s\rit s\-i despart\ n-au reu[it. Tri]\ a povestit
apoi, la ber\rie, c\ nu mai poate tr\i sub acela[i acoperi[ cu
F\ni]\, motiv pentru care unul dintre ei trebuie s\ plece.
Dup\ cei doi fra]i siamezi, sub lumina reflectoarelor au
ap\rut doi fra]i birmanezi, apoi doi fra]i pekinezi, trei
maidanezi [i, `n fine, doi fra]i vitregi, care au f\cut tumbe.

***

O minune a naturii, atrac]ia serii pentru publicul de


parte femeiasc\, s-a dovedit a fi copilul Iliu]\, poreclit
Terente din pricina unei malforma]ii congenitale, care a
mimat o dresur\ de [arpe boa. Publicul a fost apoi pl\cut
surprins de iluzionistul Ciordelli; acesta a f\cut s\ dispar\
portofelele a zece spectatori, dar a fost surprins la r`ndul
s\u de [eful de post, pe c`nd `[i num\ra `ncas\rile. Un
num\r de excep]ie a fost prezentat de Bombinni, “omul-
ghiulea”: aruncat dintr-un tun, el a fost descoperit de-abia
a doua zi, pe acoperi[ul [colii generale dintr-o localitate
`nvecinat\, cu capul `n horn.
Pentru “femeia t\iat\ `n dou\” a fost nevoie de o
voluntar\ din sal\. Auzind cum se cheam\ num\rul, to]i
b\rba]ii din localitate [i-au `mpins soacrele `n aren\. C`nd
aleasa a fost t\iat\ `n dou\, din public s-a auzit un strig\t
de bucurie; acesta a fost `ns\ urmat de un geam\t, dup\ ce
iluzionistul a ar\tat-o vie [i nev\t\mat\.

70
Mersul Trenurilor

Unul dintre copiii spectatori, Titi, a vrut la un moment


dat s\ fac\ pipi; a ie[it u[urel din cort [i s-a uitat `n toate
p\r]ile, s\ nu-l vad\ cumva vreo feti]\ de la el din clas\.
Z\rind `n apropiere o u[i]\ a tras z\vorul [i s-a strecurat
`n\untru, unde era bezn\, era cald [i nu p\rea s\ fie nici o
feti]\ de la el din clas\. Dup\ ce a terminat repede, a ie[it
[i mai repede, f\r\ s\ `ncuie...
Cortul a c\zut peste spectatori la cinci minute dup\ ce
r`[ii, lupul P\p\die, cei zece bursuci dresa]i, leul Samson [i
mistre]ii, elibera]i din cu[c\, au sc\pat `n aren\, unde leul a
`nceput s\ mestece o c\ciul\ cu urechi g\sit\ pe jos. De
atunci, domnul primar Chirvase }igl\ e foarte mul]umit,
fiindc\ nimeni de la jude] nu are curajul s\ mai vin\ `n
control.

71
Cip Ie[an

Povestea lui Halat Alb


Cornelu[ era un copil mofturos, nu-i pl\cea supa. Pe
l`ng\ sup\, lui nu-i mai pl\ceau ciulamaua, tuslamaua,
stufatul, r`nta[ul, scordoleaua, piftia, plachia [i altele. ~i
pl\ceau sarailiile [i baclavalele. ~i pl\ceau, `n egal\
m\sur\, jocurile specifice v`rstei sale, nu a altora! Mai mult
dec`t supa, Cornelu[ ura injec]iile: f\cuse mai demult o
penicilin\ [i `l duruse buca din cauza vecinei, infirmier\
pensionar\, c\reia `i tremura m`na. Prin urmare, copilul se
temea de oricine purta halat alb, chiar [i de v`nz\toarele de
la mezel\rie.
Mama lui Cornelu[ l-a dus la tuns, la „Ciufulici,
coaforul celor mici”. Doamna care `i coafa pe cei mici
purta halat alb, curat. Cornelu[ a crezut c\ doamna vrea
s\-i fac\ injec]ie, penicilin\, deci a `nceput s\ r\cneasc\ [i
s\ fac\ panaram\. C`nd un domn frizer, tot `n halat alb,
s-a apropiat cu foarfecele `n m`n\, Cornelu[ a f\cut circul
de pe lume, l-a mu[cat de deget, apoi a fugit. De atunci
`ncoace, nimeni n-a mai auzit nimic de Cornelu[.
De cur`nd, o echip\ de exploratori a adus dovezi c\
exist\ Omul Z\pezilor - sau, cel pu]in, o fiin]\
asem\n\toare: creatura filmat\ avea p\rul lung, p`n\ `n
c\lc`ie, [i a luat-o la fug\ atunci c`nd medicul expedi]iei,
`mbr\cat `n halat alb, s-a apropiat `ntinz`ndu-i o strachin\
cu sup\.

72
Mersul Trenurilor

Rolul [i importan]a
bateriilor de 1,5 vol]i `n
via]a comunit\]ii
De c`nd s-a pensionat, domnul Cicerone Dulie a
`nceput s\ asculte la radio. Asculta cu pasiune, cu patim\.
Asculta jurnale de [tiri, programe de [lag\re, muzic\
popular\ (chiar [i muzic\ de camer\ asculta, de[i nu-i
pl\cea defel muzica de camer\!), asculta emisiunile pe teme
agricole, pe teme cosmetice, cele despre cre[terea copiilor
sau a viermilor de m\tase, cheltuia jum\tate din pensie pe
telefon pentru a suna `n direct la “Ascult\torii `ntreab\,
speciali[tii r\spund” (indiferent de tema abordat\), asculta
zilnic buletinul cu cotele apelor Dun\rii [i ale r`urilor din
]ar\ (cote pe care le nota `n caiete groase, avea nenum\rate
volume), asculta tot. Asculta diminea]a, la pr`nz [i seara, ba
se `nt`mpla s\ [i adoarm\ ascult`nd la aparatul care
func]iona `n gol p`n\ `n zori [i `l f\cea s\ viseze frumos.
Aparatul avea un mic defect: nu mergea la priz\. De
fapt, aparatul ar fi mers [i la priz\, defect era doar cablul
de alimentare, care costase 4 lei `n 1976. Fiindc\ to]i
speciali[tii care d\duser\ sfaturi ascult\torilor `n cadrul
emisiunilor radiofonice neglijaser\ subiectul cablurilor de
4 lei bucata, cealalt\ jum\tate din pensia domnului Dulie
se ducea pe baterii. De 1,5 vol]i, cilindrice.

***

B\tr`nul Cicerone nu arunca bateriile consumate. Le


p\stra pe balcon; notase cu carioca pe fiecare de c`nd p`n\
73
Cip Ie[an

c`nd a ]inut, anul, luna, ziua, precis. Uneori le privea [i `[i


amintea cu duio[ie: “Astea-s de c`nd Dun\rea a sc\zut cu
opt centimetri la Or[ova, iar la emisiunea agricol\ s-a
explicat despre cre[terea caprelor de pr\sil\ `n regiuni cu
sol nisipos-s\r\turos. Ce vremuri!”. Sau alte asemenea
amintiri. Bateriile se adunau pe balcon. Nu s-ar fi `ndurat
s\ renun]e la vreuna, le iubea ca pe copiii s\i, dac\ ar fi
avut. Poate, chiar mult mai mult, fiindc\ nu prea iubea
copiii. Cel pu]in, nu-i iubea pe cei din cartier, care aflaser\
despre colec]ie [i se adunau sub balcon, strig`ndu-i: “Mo[
Ba-te-ri-e! Mo[ Ba-te-ri-e!”.

* * *

La `nceput, scand\rile tinerei genera]ii nu l-au


deranjat, domnul Cicerone Dulie era obi[nuit cu g\l\gia,
cu mingea b\tut\ `n orele de somn (14.00-17.00, dup\ cum
era scris la avizierul blocului), era obi[nuit cu vecinii care
strigau de la o scar\ la alta “U\\\\i!” sau altele. Pe c`nd
alunga o musc\, a realizat c\ scand\rile de sub balcon
aveau o adres\ precis\. El.
Mai `nt`i, le-a ignorat, din superioritate. Apoi, a
`ncercat s\ se obi[nuiasc\. Nu s-a putut: scand\rile tinerei
genera]ii prea `l atingeau direct. S-a dus s\ se pl`ng\ `ntr-o
[edin]\ a asocia]iei de locatari, dar domnul administrator
[i-a mu[cat buzele s\ nu r`d\ [i a schimbat vorba,
pomenind despre campionatul de fotbal. Cicerone a sim]it
c\ e cazul s\ ia situa]ia `n m`inile sale b\t\torite dup\ ani [i
ani de frecat menta la locul de munc\. Fusese, de meserie,
subaltern.
A `ncercat s\ deseneze ni[te caricaturi pline de sim]
critic [i de un nest\vilit umor [i le-a multiplicat la xerox,
pe banii s\i, `mprumuta]i de la un vecin - el nu mai avea, `i
d\duse pe baterii. Le-a lipit `n holul blocului, dar oricare ar
fi fost eventualul s\u talent, acesta sigur nu era desenul:
74
Mersul Trenurilor

locatarii au `n]eles cu totul altceva din caricaturi [i s-au


bulucit s\ cure]e z\pada de pe alee. Nici cu epigramele
t\ioase, scrise tot de el, n-a avut mai mare succes: dup\ ce
le-au citit - tot multiplicate [i tot lipite `n hol - locatarii s-
au `ngrozit [i au fugit s\-[i pl\teasc\ `ntre]inerea. A mai
`ncercat cu vorba bun\, cu duhul bl`nde]ii. Auzise tot la
radio, `ntr-o emisiune despre proverbe [i zic\tori, c\
mu[tele se prind cu miere, `n nici un caz cu o]et, deci a
cump\rat din banii `mprumuta]i de la un alt vecin
bomboane, pe care le-a `mp\r]it micilor scandalagii. Le-au
luat imediat, cu m`ini micu]e transformate `n greble, apoi
[i-au umplut guri]ele. Dup\ c`teva minute, a auzit de sub
balcon ni[te scand\ri clef\ite, `mpotmolite `n produse de
cofet\rie “Moh Ba-he-hi-he! Moh Ba-he-hi-heee!”.

* * *

Atunci, a sim]it ceva ciudat, ceva nemaisim]it p`n\


atunci. S-a apropiat de colec]ia sa de baterii - pe balcon. A
luat dou\: pe ele scria “23 octombrie 1985”. Le-a c`nt\rit
`n m`ini: erau destul de egale, dac\ s-ar putea spune a[a. {i-
a amintit c\ ambele [i-au dat energia pentru ca el s\
asculte, printre altele, c`teva meciuri, o emisiune cu sfaturi
pentru pionierii care vor s\ realizeze prin mijloace proprii,
`n atelierele-[coal\, instala]ii de biogaz (realiz`nd astfel
importante economii!), ni[te programe umoristic-muzicale
[i patru piese de teatru radiofonic. Dintre piesele de teatru
radiofonic ascultate de el `i r\suna mai tare [i mai tare `n
minte una anume, o pies\ istoric\, despre b\t\lia de la
Posada. R\cni, a[adar, din toate puterile „Baterieeee, foc!”,
`[i lu\ av`nt [i arunc\ bateriile `n capul celor mai apropia]i
[trengari. “Au, nu mai da, nu mai da, nene!” au ]ipat atunci
micu]ii.

75
Cip Ie[an

* * *

~n zilele urm\toare, copiii din cartier nu s-au mai auzit


- doi aveau c`te un pansament `n cre[tet. Dup\ `nc\ o lun\
au uitat de cucuie, deci au `nceput iar s\ scandeze sub
balconul b\tr`nului Cicerone.
Ei nu [tiau `ns\ c\, `ntre timp, acesta `[i descoperise o
for]\ interioar\ neb\nuit\, o rupsese complet cu trecutul, `[i
reparase cablul de la aparatul de radio - acum func]iona [i
la priz\, cablul era ca nou, lipit cu leucoplast! - [i se mutase
la o alt\ scar\, `ntr-o garsonier\. Una f\r\ balcon, fiindc\
nu mai avea nevoie de baterii. Le aruncase la gunoi. ~n
locul s\u venise un alt pensionar, Nechifor Visarionovici,
pasionat de vechi autoturisme sovietice. Pobeda, Ceaika,
Volga... Fusese activist de partid [i ]inea la trecutul s\u, `l
respecta neab\tut, p\strase c`teva caroserii ruginite la ]ar\,
`n curtea unui cumnat. Pe balcon ]inea doar bateriile,
acumulatorii lor. Era un om iute la m`nie [i v`nos, fusese [i
maistru la cazangerie, a[a c\, dup\ ce a auzit de trei ori
strig`ndu-i-se “Mo-o[ Ba-te-ri-ee!”, a ridicat una, la vreo
50 de kilograme, [i a aruncat-o peste copiii de jos.

76
Mersul Trenurilor

Falsa problem\ a
crizei de energie
Convins c\ rezervele de combustibili fosili s`nt pe
sf`r[ite, domnul Grigore Sfe[nic, fost angajat al Fabricii de
Covoare Asfaltice }esute Manual, [i-a ridicat `n ograd\ o
central\ eolian\ care poate prinde toate v`nturile din
localitate. Elicea se `nv`rte cel mai tare `n perioadele de
post, c`nd localnicii se alimenteaz\ `n special pe baz\ de
fasole, asigur`nd lejer func]ionarea unui mixer electric cu
care nevasta sa face zilnic fasole b\tut\, pentru a avea cu
ce porni a doua zi elicea.
Bunica lui Grigore Sfe[nic locuie[te `ntr-un c\tun
pierdut `n creierii mun]ilor; mare pasionat\ de telenovele [i
de dezbateri pe teme culturale, ea ar face orice pentru a le
putea urm\ri. Din nefericire, localitatea nu este
electrificat\. Din fericire, ea are un vecin cu mult sim]
practic, care a montat o manivel\ la un dinam, pun`nd-o pe
doamna s\ `nv`rt\, dac\ vrea s\ vad\ la televizor. Pe l`ng\
func]ionarea aparatului, ea asigur\ [i energia necesar\
func]ion\rii unei f\bricu]e din apropiere, care lucreaz\
artizanat pentru export. ~n timpul pauzelor publicitare,
atunci c`nd nu `nv`rte la manivel\, doamna se relaxeaz\,
d`nd carnea prin ma[in\ sau c`nt`nd la fla[net\.

77
Cip Ie[an

Povestea lui Harap Alb


Harap Alb fusese poreclit a[a `n copil\rie nu pentru c\
ar fi fost alb. Dimpotriv\, era un copil cam nesp\lat,
fiindc\ provenea dintr-o familie debran[at\. Ceilal]i micu]i
din cartier r`deau de el. El era cam nesim]it [i se juca `n
continuare prin gunoaie. Asta era marea lui pasiune: s\
scormoneasc\ prin tomberoanele de gunoi ale asocia]iei de
locatari. V\ da]i seama, un copil ca el nu miroase tocmai a
roze. ~n plus, Harap Alb petrecea mult timp sub scara
blocului, juc`ndu-se cu o familie de maidanezi de la care
luase [i purici.
~ntr-o zi, pe c`nd scormonea prin tomberoane dup\
ceva de m`ncare, dup\ tinere]e f\r\ b\tr`ne]e, dup\ via]\
f\r\ de moarte sau dup\ juc\rii stricate, Harap Alb a g\sit
ni[te haine vechi [i ponosite. Erau hainele lui taic\-s\u, din
tinere]e, pe care le purtase c`nd a fost mire [i s-a `mb\tat ca
porcul la propria nunt\. ~nc\ mai p\strau urme pe revere.
Harap Alb le-a `mbr\cat. A g\sit [i ni[te jeratic care `nc\
mai mocnea, r\mas de la ni[te vecini mai avu]i, mai cu
posibilit\]i, care f\cuser\ mici la gr\tar pe spa]iul verde
dintre blocuri; l-a pus pe o tav\ [i l-a dat lui T\rz\nel,
maidanezul s\u favorit. Acesta a luat o gur\ de jeratic
mocnit, s-a dat de trei ori peste cap, a turbat [i l-a mu[cat
pe Harap Alb.
Medicii de la dispensarul unde a fost dus micu]ul l-au
dezbr\cat de hainele purtate de taic\-s\u c`nd a fost mire,
ca s\-i fac\ injec]ii `n burt\. Cu acest prilej, ei au
descoperit c\ Harap Alb avea [i r`ie.

78
Mersul Trenurilor

Aventurile nefericite
ale unui locatar de
Ziua ~ndr\gosti]ilor
Era acea perioad\ a anului `n care nu e `nc\ prim\var\,
dar nici iarn\ nu prea e, o vreme umed\, c`nd z\pada care
nu vrea s\ se topeasc\ se `mbib\ de apa care nu vrea s\
`nghe]e, o vreme de fleo[c\raie, c`nd mici conlocuitori `nc\
mai merg cu steaua prin tramvaie, iar mamele lor v`nd deja
ghiocei [i zambile la col] de strad\, o vreme mohor`t\, de
tranzi]ie `ntre anotimpuri. Acea vreme la care vinul fiert [i
]uica fiart\ de la bufetul din cartier - purt`nd numele de cod
“acolo”, s\ nu se prind\ doamnele so]ii - p\reau deja prea
calde, iar berea p\rea `nc\ prea rece. O vreme de februarie,
c`nd cheful de munc\ era, parc\, mai redus ca `n restul
anului - nu c\ `n restul anului cheful de munc\ al
consumatorilor ar fi fost exagerat, asta `n nici un caz. ~n
fine, o vreme c`nd fiecare eveniment, oric`t de ne`nsemnat,
c\p\ta dimensiunea unei noi ocazii de s\rb\torit cu b\ie]ii...

* * *

Diminea]a, domnul locatar Valentin Cle[te a ales alt


drum spre sta]ia de autobuz. Se gr\bea spre serviciu, dar a
ocolit. Un necunoscut care l-ar fi urm\rit de la distan]\ `n
acele clipe [i-ar fi `nchipuit c\ e un spion `n misiune
secret\, care se fere[te s\ fie v\zut, ascunz`ndu-se dup\
fiecare copac, boschet sau ma[in\ parcat\. Cei care `l
79
Cip Ie[an

urm\reau de la distan]\ `n acele clipe nu erau ni[te


necunoscu]i [i nu [i-au `nchipuit nimic; dimpotriv\, i-au
s\rit `n fa]\ de dup\ un tomberon, l-au `nconjurat, iar cel
mai `n v`rst\ s-a apropiat p`n\ ce nasurile lor s-au atins:
- Vrem iar s\ ne facem de r`s, nea Valentin?
Pronun]ase mai tare “Valentin”. Iar `ncerc\m s\ ne
eschiv\m de la `ndatoriri? Ia zi matale...
- Domnu’ Pandele, domnu’ Pandele, cum pute]i chiar
b\nui a[a ceva? Eu acolo veneam, dar, [ti]i, m-am mai
plimbat pu]in la aer, s\ v\d ce s-a mai construit prin cartier...
Domnul Pandele de la parter, urmat de ceata g\l\gioas\ [i
pofticioas\ a vecinilor, `l `mpinse din spate c\tre bufet; u[a se
`nchise `n urma lor.
- L-am capturat! Iar `ncerca s\ scape! ~nc\ n-a `nv\]at c\
vigilen]a cet\]eneasc\ e mare. Cu destinul nu te po]i lupta.
Hai, Grigore, bag\, s\ ne tr\iasc\ vecinu]ul, de onomastica
lui, nu-i a[a? Grigore de la bar f\cu plinul [i se gr\bi s\
noteze `n caiet - cu timpul, se adunaser\ c`teva volume
groase, frumos aranjate pe un raft, l`ng\ anun]ul „Cui `i dai
pe datorie / Nu-l mai vezi `n pr\v\lie”. Ca `n fiecare an la
aceea[i vreme, de Ziua ~ndr\gosti]ilor, pagina lui Valentin
Cle[te se umplea de sume cu multe zerouri, de[i s\rmanul
locatar nu sim]ea vreo leg\tur\ cu acel Valentine’s Day de la
televizor, iar `n calendarul ortodox figurau cu totul alte
nume de sfin]i, printre care Cuviosul Maron...

***

Timpul trecea, iar acolo discu]iile harnicilor


consumatori abordau teme dintre cele mai variate, pe
m\sur\ ce sumele trecute pe caietul de datorii la pagina lui
Valentin Cle[te deveneau mai multe [i mai mari. S-a
discutat fotbal, politic\, filosofie antic\, literatur\
medieval\, istorie, au fost lansate idei originale despre

80
Mersul Trenurilor

criogenie, extratere[tri, fotosintez\, ]uic\ de cas\, clonare,


mur\turi la borcan sau c\l\torii spa]iale. Doi mo[negi
jucau [ah `ntr-un col], iar unul a fost prins cu o a doua
regin\ `n m`nec\, pe c`nd se preg\tea s\ tri[eze, a[a c\ a
fost dat afar\. Pe Grigore de la bar `l dureau m`inile de la
turnat [i de la notat `n caiet. Dup\ amiaz\, bufetul s-a
umplut de al]i [i al]i vecini, de-abia sc\pa]i de la serviciu,
pe chipurile c\rora se ghicea de la distan]\ setea, iar veselia
a continuat p`n\ noaptea, t`rziu. Domnul Valentin Cle[te,
care privea t`mp, `n gol, printr-o poz\ `nr\mat\ de pe
perete, a r\cnit brusc, a s\rit de pe scaun [i a plecat,
r\sturn`nd vermut peste pantalonii lui Pandele. Acesta
adormise cu m`na `ncle[tat\ pe motanul localului, c\ruia
ni[te consumatori `i turnaser\ cu de-a sila, pe g`t, ni[te
lichior de fructe exotice.
Acas\, nevasta Cle[te nu `l a[tepta cu flori.
Dimpotriv\, ca `n fiecare an la acea dat\, ea a[teptase flori,
de Ziua ~ndr\gosti]ilor, flori de la so]ul s\u iubit, cump\rate
`n drum de la serviciu spre domiciliul conjugal. A doua zi,
domnul Valentin Cle[te era mahmur, galben la fa]\ [i avea
`n frunte o urm\, unde `l izbise, sp\rg`ndu-se, bibeloul
`nf\]i[`nd doi be]ivi pe o banc\. De[i nu se sim]ea defel bine
[i `i era grea]\, [i-a respectat jur\m`ntul f\cut so]iei [i a
plecat spre Prim\rie, s\ cear\ schimbarea prenumelui
Valentin cu altul, care nu figureaz\ `n calendar. L`ng\ sta]ia
de autobuz s-a `nt`lnit ca din `nt`mplare cu nea Pandele [i
c`]iva vecini, dornici s\ ofere sugestii [i s\ se dreag\...
Dup\ miezul nop]ii, domnul Cle[te reu[ise `n sf`r[it s\
deschid\ u[a cu cheia care p\rea c\ se umflase; de data
asta, bibeloul din m`inile so]iei Petronela `nf\]i[a un b\tr`n
pescar chinez.
- Nu da, drag\, am stat la coad\! Mi-am schimbat
numele! Gata, Valentin nu mai exist\! M\ va chema
Dragobete!

81
Cip Ie[an

82
Mersul Trenurilor

Aventurile nefericite ale


unor tineri de Dragobete
La ora[, informa]ia circul\ mai repede, ritmul vie]ii e
mai trepidant, vorba aia, iar iubirea se s\rb\tore[te de
Valentine’s Day, cu inimioare roz, ca la televizor. ~n
mediul rural au r\mas mai mult b\tr`nii - care, dup\ cum se
[tie, s`nt greu de pornit, dar de-i porne[ti, s`nt greu de oprit.
Iner]ia e mai mare, televizoarele s`nt mai pu]ine, iar babele
surde, pentru care nici m\car clopotele nu bat de dou\ ori,
`nc\ n-au auzit de Ziua ~ndr\gosti]ilor.
Asta nu `nseamn\ c\ `n mediul rural n-ar exista iubire.
Dimpotriv\: anual, pe la sf`r[itul lui februarie, se
s\rb\tore[te zeul comunal rom=nesc al `n\l]\torului
sentiment. Acesta este Dragobetele [i reprezint\
echivalentul mai neao[, mai din topor, al zburdalnicului
Cupidon. De ziua lui, tinerii de prin sate ies cu to]ii la
p\dure, `mbr\ca]i `n hainele cele mai frumoase, pentru a
aduna ghiocei [i vreascuri de foc [i pentru a se `nt`lni la
figurat - ori chiar la propriu - cu Dragobetele. Tot atunci,
mai zic b\tr`nii, burlacii se `ndr\gostesc, iar animalele se
`mperecheaz\ pentru a avea pui mul]i [i s\n\to[i. Ce-i
drept, alte ocazii de b\ut nu prea mai s`nt `n acea perioad\
dintre Valentine’s Day [i 1 Martie...

* * *

La Chi[cani, a[ezare rural\ din cap p`n\-n picioare,


exist\ tineri care au r\mas pe loc, `n ciuda tenta]iei marilor
83
Cip Ie[an

ora[e. Ei s\rb\toresc Dragobetele, cu toate c\ b\tr`nii se


`ngrozesc de fiecare dat\ c`nd aud despre `mperecherea
animalelor `n scopul procre\rii. Groaza lor dateaz\ de pe
vremea Dragobetelui din 1982, c`nd [obolanii cooperativei
agricole de produc]ie s-au `mperecheat, iar puii - mul]i [i
s\n\to[i, dup\ datin\ - au compromis `ntreaga produc]ie
record la hectar raportat\ la jude] prin toamn\. Din fericire,
tovar\[ul inspector venit `n control era miop [i, pe `ntuneric,
a confundat [obolanii din hambare cu ni[te [tiule]i mai gro[i,
deci a plecat mul]umit [i cu portbagajul plin.
Ultima dat\ c`nd s-a s\rb\torit iubirea pe plan local,
mai mul]i tineri din Chi[cani au intrat `n p\dure frumos
`mbr\ca]i conform tradi]iei, pentru a colecta ghiocei [i
vreascuri [i a se `nt`lni cu Dragobetele. Nici p`n\ azi nu se
[tie dac\ suspectul zdren]\ros, neras [i mirosind a rachiu
prost, care i-a atacat, lu`ndu-le sub amenin]area b\rdi]ei
ceasurile, treningurile de s\rb\toare [i pantofii noi, a fost
sau nu Dragobetele. Totu[i, trei fl\c\i care se desp\r]iser\
de grup fiindc\ [tiau ei o poieni]\ anume, cu mai mul]i
ghiocei, au avut noroc [i nu s-au `nt`lnit cu suspectul. Dup\
o or\, au avut ghinion, c\ci s-au `nt`lnit cu ni[te lupi care
nu c\utau prin p\dure ghiocei, ci ceva de m`ncare.
La fel de pu]in noroco[i au fost [i tinerii care, `n
cinstea Dragobetelui, au adunat dup\ datin\ c`te o c`rc\ de
vreascuri, pentru a face focuri menite s\ alunge iarna;
ace[tia au fost surprin[i de oamenii legii, fiind aresta]i
pentru furt de lemne. De fapt, nu chiar to]i: Remus
Celofan, pe care l-a nimerit domnul p\durar c`nd a tras un
foc de avertisment, a ajuns `n alt\ parte.

* * *

P`n\ la urm\, b\tr`nii din Chi[cani au fost oarecum


mul]umi]i de ultimul Dragobete, g`ndind cu `n]elepciunea

84
Mersul Trenurilor

v`rstei c\ se putea [i mai r\u. De exemplu, se putea


`nt`mpla ca `n urm\ cu patru ani, c`nd fl\c\ul Vasile G`rl\
[i fata de m\ritat Ramona Pup\z\ s-au `ndr\gostit `ntr-o
[ur\. Convin[i c\ Dragobetele le-a purtat noroc, s-au luat
cu cununie [i au f\cut nunt\ ca-n pove[ti. Dup\ un an, tot
de Dragobete, Vasile a dat `n patima b\utului. Dup\ `nc\
[ase luni, a `nceput s\ v`nd\ lucruri de prin gospod\rie,
butelie, [ifonier, televizor, ori s\ le schimbe pe rachiu.
~ntre timp, Ramona umbla pe la vecini, pl`ns\ [i cu ochii
`nvine]i]i. Dup\ alte trei luni, Vasile [i-a pocnit soacra cu o
grebl\, fiindc\ `i spusese „Nepricopsitule!”. Dup\ `nc\
dou\, a dat foc casei, apoi s-a sp`nzurat `n podul grajdului.
Din fericire, funia s-a rupt imediat, fiind putred\, dar el a
c\zut peste vac\.

85
Cip Ie[an

Unde duce dependen]a


de pizza
Lui Septimiu `i pl\cea pizza, ar fi m`ncat oric`nd,
oriunde, oric`t. Cu o pizza `n fa]\, era mul]umit.
Nemul]umit\ era nevasta lui, Anemona, care g\tea zilnic
pizza pentru so]ul drag. ~n ultima vreme, so]ul drag cam
f\cea mofturi [i chiar avea preten]ia ca la fiecare mas\ s\
aib\ c`te un alt fel de pizza. Anemona i-a f\cut pizza cu
ro[ii [i ciuperci, apoi cu ardei [i pe[te, apoi cu m\sline [i
praz, apoi cu [unc\ [i ceap\ etc. A luat la r`nd toate, absolut
toate c\r]ile cu re]ete de pizza.
~n acest timp, vecinul de sus - un b\tr`nel simpatic, nea
Haralambie - repara ceva la aragaz, c\ci se auzea
cioc\nind.
Dup\ ce a ispr\vit c\r]ile cu re]ete de pizza ([i pe alea
`mprumutate de la bibliotec\!), Anemona a `nceput s\ se
team\: so]ul Septimiu, din ce `n ce mai hulpav, vroia din ce
`n ce mai mult, devenise dependent. Cerea la fiecare mas\
m\car c`te o pizza, mereu altfel. Anemona [i-a pus la
b\taie imagina]ia, care nu era din cale-afar\ de mare.
~ntre timp, vecinul de sus, nea Haralambie, cel care tot
cioc\nea, a spart ca prostul, din gre[eal\, ]eava de gaz, [i a
`nceput s\ telefoneze dup\ me[teri, s\ vin\ s\ repare.
Anemona a `ncercat s\ combine `n alte moduri
ingredientele de la pizzele precedente, p`n\ s-a prins
Septimiu [i a amenin]at-o: “Ei, dr\cie! Ia vezi!”. De
spaim\, doamna a ales s\ improvizeze. C`nd a pus pe mas\
prima pizza improvizat\ - cu mu[tar [i cear\ de parchet -
86
Mersul Trenurilor

avea inima c`t puricele [i `[i b\gase sub capot, la spate, o


pern\, `n caz c\ so]ul s-ar fi ar\tat nemul]umit. So]ul a fost,
dimpotriv\, tare mul]umit!
~n timpul \sta, de sus se auzea vecinul Haralambie
cum d\dea telefoane la to]i me[terii care `[i ofereau
serviciile prin rubrica de mic\ publicitate.
Dup\ pizza cu mu[tar [i cear\ de parchet, Anemona a
g\tit pizza cu detergent pentru sp\l\ri manuale [i crem\ de
ghete, cu chit de t`mpl\rie [i [ampon de mere verzi, cu
balsam de rufe [i diluant pentru lac de mobil\, cu past\ de
din]i [i p\m`nt de flori sau cu gel de p\r [i praf de g`ndaci
(care a pl\cut la nebunie so]ului).
Vocea vecinului Haralambie se auzea din ce `n ce mai
slab [i mai nedeslu[it, de parc\ mo[ul s-ar fi cherchelit.
~ntr-o diminea]\, Anemona n-a g\sit la magazin cuie
mici, pentru tabl\ - vroia s\-i g\teasc\ so]ului Septimiu o
pizza cu rumegu[ [i cuie mici pentru tabl\. A mai `nt`rziat
prin ora[: se temea s\ vin\ acas\ f\r\ cuie mici pentru
tabl\, pentru pizza. Bine a f\cut, fiindc\ astfel a sc\pat de
explozia gazului metan acumulat `n apartamentul de sus, al
domnului Haralambie.
Dintre me[terii contacta]i de b\tr`n pe chestia cu ]eava
de gaz, doar unul a venit, dup\ c`teva zile. S-a enervat c\
la adresa respectiv\ nu mai era nici un bloc [i a `njurat, dar
a plecat apoi la o doamn\ din cartier, care avea nevoie s\-
i schimbe o garnitur\ la chiuvet\.

87
Cip Ie[an

Spa]iul mioritic.
Ultima frontier\...
De-a lungul veacurilor, dorin]a de unire a rom=nilor s-
a f\cut sim]it\ cu nenum\rate prilejuri istorice. ~ntre
Moldova [i Ardeal se `nal]\, ca o barier\ natural\, mun]ii
Carpa]i, cu piscurile lor seme]e [i crestele lor falnice. De
cur`nd, ni[te tineri entuzia[ti moldoveni au str\puns aceast\
grani]\ natural\, trimi]`nd un mesaj de prietenie fra]ilor
ardeleni. Mai exact, racheta tip “Alexandru L\pu[neanu”
lansat\ de membrii cercului de rachetomodelism,
fotomodelism [i pirogravur\ al Casei Copiilor din P`rlita nu
a luat foc la intrarea `n atmosfer\, ca unele navete spa]iale
ale americanilor, ci de-abia la intrarea `n hambarul
gospodarului ardelean Imre Puszkas. Acest gospodar nu a
fost chiar-chiar mul]umit c\ o rachet\ lansat\ de ni[te tinere
vl\stare din vechiul Regat a reu[it s\ treac\ mun]ii mai
repede dec`t, odinioar\, batalioanele rom=ne. Dimpotriv\,
el a fost chiar nemul]umit c\ racheta i-a incendiat casa, care
s-a aprins de la hambar, precum [i calul, cele dou\ vaci [i
bunica Erszebet, care s-a aprins de la sora ei, care luase foc
atunci c`nd `ncerca s\-[i sting\ nepo]eii.
Nici vecinii gospodarului nu s`nt prea mul]umi]i,
deoarece [i acareturile lor s-au aprins de la casa lui Imre,
care luase foc de la hambar `mpreun\ cu f`nt`na. Singurul
din sat care nu a luat foc a fost porcul Domokos al
gospodarului Fekete Ladiszlau, deoarece acesta fusese
t\iat, p`rlit [i consumat `nc\ din perioada S\rb\torilor de
Iarn\.
88
Mersul Trenurilor

Povestea porcului - remix


Fata de `mp\rat cea mai mic\ (din trei surori, c`te erau
ele la p\rin]i) s-a m\ritat cu un prin] frumos, ne`nfricat,
care b\tuse `n lupt\ voiniceasc\ vreo zece zmei, un
c\pc\un fioros [i aproape o duzin\ de balauri mici [i
mijlocii. Cel pu]in a[a se l\uda el, care `[i trecuse
palmaresul [i pe cartea de vizit\. Pe l`ng\ m`na fetei de
`mp\rat, frumosul [i viteazul prin] a mai primit drept zestre
ni[te perne, o plapum\ de puf, un mixer [i jum\tate din
`mp\r\]ie - aia mai s\rac\, mai defavorizat\ [i mai
`ndep\rtat\, dar `n acte tot jum\tate de `mp\r\]ie se chema
c\ era.
Dup\ c`teva s\pt\m`ni, fata a observat ceva ciudat la
so]ul ei: mai exact, a observat c\ era victima unui blestem
cumplit, cu siguran]\ aruncat asupra lui de vreun vr\jitor
r\u. {i mai exact, frumosul [i viteazul ei so] era prin] doar
`n timpul zilei, p`n\ la o anumit\ or\, aproape aceea[i `n
fiecare sear\; dup\ ora respectiv\, s\rmanul se transforma
`n porc. Groh\ia, f\cea mizerie, mai bine s\ nu intr\m `n
detalii despre comportamentul s\u porcesc.
Tot dup\ c`teva s\pt\m`ni, tat\l fetei de `mp\rat (adic\
`mp\ratul) a observat ceva ciudat la gineric\: foarte des
venea acas\ f\r\ palo[, coif [i plato[\, motiv`nd c\ le-a
uitat la locul b\t\liei sau c\ i le-a zg`riat zmeul [i le-a dus
la reparat, [ti]i, chestii din astea. ~n plus, aflase din diverse
surse c\ jum\tatea de `mp\r\]ie dat\ drept zestre prin]ului
se mic[ora pe zi ce trece, disp\reau din ea ba un deal, ba un
r`u, dou\-trei hectare de p\dure, o hal\ de produc]ie etc.
B\nuielile s-au `nte]it c`nd, `ntr-o zi, un domn `mbr\cat `n
89
Cip Ie[an

costum de osp\tar, care s-a prezentat Gelu, a b\tut vreo


dou\ ceasuri la poarta ferecat\ a castelului, strig`nd s\ ias\
prin]ul, c\ a[a nu mai merge, c\ asear\ a fost prea de tot,
c\ el se [terge undeva cu un palo[, un coif [i o plato[\,
toate ruginite, care nu acoper\ contravaloarea consuma]iei,
[i c\ a zis [eful s\ nu mai dea nimic pe caiet p`n\ nu i se
pl\te[te din urm\.
„Dar\ c=nd `nt`mplatu-s-au toate aceste groz\vii,
voinice Gelu?”, l-a `ntrebat pe musafir b\tr`nul [i blajinul
`mp\rat. „P\i, luminatulu ~mp\ratulu, aiestea `nt`mplatu-s-
au eri sear\, p`n\ c`nd `nchis-am noi localulu, la ceasurile
douedeci [i doue!”, r\spunse vrednicul lupt\tor pe frontul
deservirii.
~ntre timp, fata de `mp\rat pl`ngea `n n\fram\: cu o
noapte `n urm\, frumosul prin] (care acum dormea `nc\l]at
[i plin de glod pe canapeaua din hol) venise iar acas\ pe la
zece [i ceva, transformat `n porc, sc\pase buzduganul peste
pisica de Angora, apoi b\use apa de la pe[ti[orul de aur.

90
Mersul Trenurilor

Luna, p\m`nt rom=nesc


Pe vremuri, tinerele c\rora iubi]ii lor le promiteau
Luna de pe cer r\m`neau cu promisiunea [i cu buzele
umflate. Prin 1980, ni[te americani cu spirit practic au
realizat c\ Luna de pe cer nu e revendicat\ de nimeni, de
nici un fost sau actual proprietar, a[adar au intrat `n posesia
planetelor [i sateli]ilor din sistemul nostru solar, pe care le
comercializeaz\ sub form\ de parcele, cu acte doveditoare,
bune de l\udat cu ele, s\ crape de ciud\ vecinii.
Organiza]ia are filial\ [i `n Rom=nia, unde deja a devenit
de bon-ton s\ cumperi propriet\]i extraterestre; diver[i
cet\]eni de toate categoriile, `n special vedete, au
achizi]ionat asemenea tarlale pe Lun\ sau pe alte planete.
Situa]ia de pe P\m`nt nu s-a potrivit `ns\ cu cea de la fa]a
locului...
Domni[oara Varvara Post\varu a cump\rat mai
demult un lot de 80 ha. teren arabil pe Venus, dar s-a
pomenit `n schimb cu sol nisipos-s\r\turos, pe care cresc
doar ciulini, pop`nd\i [i c`rti]e spa]iale, a[adar e hot\r`t\ s\
trimit\ o reclama]ie pe adresa OPC. {i colegul s\u de
serviciu, Romeo Plo[ni]\, este nemul]umit: d`nsul nu poate
intra `n posesia terenului, din pricina unor ]\rani mar]ieni
cu acte de proprietate (vechi hrisoave holografice), dar mai
ales cu furci [i coase, care r\cneau “Jos mo[ierii! Nu vrem
botni]e! Huo!”. Romeo i-a dat `n judecat\, `ns\ mar]ienii
nu s-au prezentat la primul termen, fiind pleca]i `n
concediu, `n sta]iunile Saturn [i Neptun.
Vecinul de tarla al domnului Plo[ni]\ este Cri[an
Viezure [i e ceva mai norocos, deoarece [i-a luat lotul de
91
Cip Ie[an

pe Marte `n posesie f\r\ prea mari b\t\i de cap. El a dat un


telefon cu tax\ invers\ la NASA [i le-a zis-o de la obraz
\lora s\ nu mai `ncerce naibii s\-[i recupereze sondele
spa]iale, fiindc\ le-a spart el cu toporul, dup\ ce i-au strivit
castrave]ii din gr\din\.
~n alt\ ordine de idei, am aflat c\ primarul de pe
litoralul M\rii Lini[tii e acuzat c\ ar fi comis tot felul de
ilegalit\]i, motiv pentru care a fost chemat la DNA s\ dea
socoteal\ - printre altele, [i despre ferma sa ilegal\ de
v`rcolaci, care m\n`nc\ din Lun\ [i risc\ s\-i lase pe ceilal]i
]\rani selenari f\r\ tarlale.
Mai mul]i zootehni[ti care au achizi]ionat terenuri de
p\[unat pe diverse planete din sistemul solar s-au pl`ns c\,
datorit\ drumurilor pline de asteroizi, nu pot ajunge la timp
cu produsele la Centrul de Industrializare “Calea
Laptelui”, neput`nd onora contractele. Ei nu s`nt singurii
care `nt`mpin\ probleme cu infrastructura: de mai bine de
trei ani dureaz\ conflictul dintre posesorii de ogoare din
Carul Mare [i cei din Carul Mic, care `[i disput\ dreptul de
folosin]\ asupra bunurilor fostului IAS “Steaua Ro[ie”,
precum [i asupra terenului viran dintre cele dou\
constela]ii.
~n fine, astronau]ii americani din echipajul misiunii
“Apollo 32”, ajun[i pe solul lunar, au fost lua]i la b\taie de
ni[te ]\rani originari de prin p\r]ile Vasluiului, care p\zeau
o tarla cu pepeni pu[i de al]ii. Printr-o hot\r`re a
Consiliului Local, navetele spa]iale Columbia [i
Challenger nu mai au acces pe Lun\ dec`t `n locurile
special amenajate; decizia a fost luat\ dup\ ce pentru a
patra oar\ naveti[tii au devastat livezile de corcodu[i.

92
Mersul Trenurilor

Reforma f\r\ fond


La Spitalul “Doctor Faust” din Pra[tia, `n numele
reformei sistemului sanitar, domnul director Esculap
Popov\] a at`rnat pe u[\, de ochii lumii [i ai presei, o cutie.
O cutie din tabl\, vopsit\ `n ro[u [i mare c`t o cutie po[tal\.
O cutie `n care to]i pacien]ii nemul]umi]i s\ poat\ depune
nu plicuri, nu pachete de cafea, cartu[e de ]ig\ri, sticle,
damigene sau alte dovezi de recuno[tin]\, ci p\rerile lor
sincere despre comportamentul, despre seriozitatea [i
devotamentul medicilor care i-au `ngrijit. Am v\zut [i noi
ce scria pe o h`rtie cu asemenea p\reri:
“S-\ tr\i] nea domdoctor ieu sunt Vasile Ghe
N\st\sic\ care care la]i avut dvs-str\. pacent bolnav `n
salonu \la marele cu apendicit\ la burt\ [i care va sunat
cineva la telefonu mobil tocma c`n m\ opera] pe mine [i ia]
r\spuns c\ sub cinci sute iepuroi nu discuta]i nici m\car la
telefon c\ dvs-tr\ face] opera]ie cirurgical\ serioas\ nu lua]
bac[i[ ca osp\taru [i de inervare a] tr`ntit telefonul f\r\ s\
v\ uita] unde [i dup\ aiea m-a]i cusut la burt\ cu tot cu
telefonu dvs. cu respect. Prin prezenta reclam cu respect s\
binevoi] ami scoate telefonu dvs. d`n burta suptsemnatului
finc\ zb`rn`e [ii m\ g`dil\ [i mai sun\ noaptea de ne
treze[te d`n somn pe copii [i pe nevast\mea.”.

93
Cip Ie[an

94
Mersul Trenurilor

Micu]a Publicitate
* Ciob\na[ la oi am fost, oile mi-au zis c\-s prost.
Candidez pe listele oric\rui partid. Discre]ie.
* Predau limba turc\. Predau aceast\ sabie `n m`inile
junei [i glorioasei armate rom=ne. ~ntreba]i de Osman-
Pa[a.
* Avantajos, dau leg\tura coresponden]ilor din ]ar\.
Andreea.
* C`nd va bate v`ntul peste p\rul t\u, s\-]i aduci
aminte de numele meu: Gic\, frizer autorizat, program
zilnic 8.30 - 17.30.
* Mamelor din ]ara-ntreag\, eu v\ dau un singur sfat:
nu l\sa]i copii pe drumuri de dragu’ la un b\rbat! Firma
noastr\ de adop]ii interna]ionale v\ st\ la dispozi]ie!

95
Cip Ie[an

20
Veronica era o fat\. Mama ei zicea c\ `i va da zestre
c`nd s-o m\rita dou\zeci de perne mici, toate pline cu
furnici, apoi dou\zeci de perne mari, toate pline cu ]`n]ari,
[i, `n fine, dou\zeci de perne moi, toate pline cu gunoi.
C`nd auzea asta, Veronica r`dea ca proasta, dar `ntr-o zi a
cunoscut un b\iat bun sub toate aspectele. Cel pu]in, a[a `i
spuneau rudele: “Ia-l, tu, nu fi proast\, f\!” [i a[a mai
departe. Ce-i drept, Pandelic\ reprezenta o partid\ bun\,
fiind un p\mp\l\u cu cas\, curte, acareturi, animale, rude,
c`teva pogoane etc.
Veronica [i Pandelic\ au f\cut nunt\. Au avut chiar [i
invita]ii poleite, flori din h`rtie creponat\, lum`n\ri [i
nunta[i cu dare de m`n\ - nu a[a, ca tot rom=nul, doar brazi
[i p\ltina[i. La un moment dat, `n timpul chefului (care a
]inut trei zile [i trei nop]i, ca `n pove[ti), na[ul Ciurlic\ s-a
f\cut cleamp\ [i a adormit pe scaun. C`]iva comeseni l-au
luat `n c`rc\ [i l-au pus `n pat, cu capul pe ni[te perne. Dup\
dou\ ceasuri, na[ul s-a trezit [i a revenit `n sala de
festivit\]i. Avea `n p\r ni[te schelete de pe[te `nfipte ca
ni[te piepteni, printre zulufi `i at`rnau coji de salam [i de
cartofi, iar `n cre[tet purta o jum\tate de l\m`ie stoars\ de
tot. Mirosea [i a zeam\ acrit\. S-a pl`ns tuturor c\ pernele
moi pe care a dormit s`nt toate pline cu gunoi; nimeni n-a
vrut s\-l asculte.
C`nd se chinuiau s\-l culce `napoi pe na[ul Ciurlic\, au
ap\rut ]`n]arii. Milioane de insecte, care au `nceput s\-i
ciupeasc\ pe nunta[i, s\-i b`z`ie, s\-i agreseze. To]i au luat-
o la fug\, l\s`nd naibii [i nunt\, [i lum`n\ri, [i consuma]ie
96
Mersul Trenurilor

de pe mese, [i borcanul frumos ornat `n care se str`ngea


darul, [i l\utari (care la r`ndul lor l\saser\ naibii ]ambalul
cu batista de pe el [i fugiser\) [i tot, [i tort. ~n timp ce
fugeau, `njurau; mai mult, lucru rar la rom=ni, se puseser\
de acord c\ fusese vorba despre atacul ]`n]arilor din cele
dou\zeci de perne mari.
Dup\ dou\ ore, c`nd s-au `ntors la nunt\, au descoperit
c\ tortul mirilor - ornat cu fri[c\ [i purt`nd `n v`rf o mireas\
[i un mire din zah\r pictat - fusese devorat de furnicile
ie[ite din cele dou\zeci de perne mici, toate pline cu
furnici.

97
Cip Ie[an

Un motiv temeinic pentru a


nu participa la tombole
Costan Donose n-a c`[tigat niciodat\ nimic. De-aia a [i
refuzat, la `nceput, s\ joace la tombol\. A jucat, p`n\ la
urm\, fiindc\ era tombola `ntreprinderii, participa chiar [i
domnul director: nu era cazul s\ fac\ not\ discordant\.
Dup\ ce a jucat la tombola `ntreprinderii, Costan Donose a
c`[tigat un premiu. Un hamac. Un hamac din sfoar\ verde
frumos `mpletit\, cu bare de lemn lustruit la capete; un
cadou de excep]ie, pe care oricine [i l-ar fi dorit. S-a
bucurat.
Acas\ a `ncercat s\-l monteze: deja se visa `ntins
comod, leg\nat u[or, ca pe o insul\ tropical\. A `nnodat un
cap\t de calorifer, iar pe cel\lalt de clan]a u[ii, care se
deschidea spre interior. So]ia a deschis spre interior u[a s\-
l cheme la mas\, iar Costan a c\zut cu fundul peste cle[te
- `l uitase jos, pe covor, de c`nd legase hamacul de clan]\,
cu s`rm\. Frec`ndu-se la locul dureros, Costan a c\utat alte
solu]ii. A legat cap\tul liber de un cui b\tut `n [ifonier.
C`nd s-a a[ezat `n hamac, cuiul a s\rit. Costan a c\zut cu
fundul peste ciocanul uitat tot pe covor, al\turi de cle[te. A
legat cap\tul liber de lustr\ [i s-a pus din nou `n hamac.
Din fericire, `[i luase cu el o carte de c\l\torii, despre
insulele `ndep\rtate [i calde din Pacific, din Polinezia,
unde to]i stau `n hamac. Era o carte groas\, cu scoar]e tari,
care l-a protejat oarecum de lustr\ - altfel, i-ar fi c\zut
direct `n cap.
A mai `ncercat s\ lege cap\tul liber al hamacului `n
98
Mersul Trenurilor

diverse alte locuri, dar a d\r`mat biblioteca, a scos un piron


din perete cu tot cu tencuial\, a rupt tocul u[ii [i era c`t pe
ce s\-[i sugrume socrul. A doua zi, Costan a f\cut cadou
hamacul: l-a oferit din suflet vecinului de la etajul opt, cu
care era cum\tru. Acesta a mul]umit, apoi [i-a legat
hamacul pe balcon, `n locul s`rmei de rufe. Costan l-a privit
cu invidie: lui nu-i venise o a[a idee! Pe vecinul de la opt
`l cheam\ Mitic\. Mai bine zis, `l chema Mitic\, fiindc\ a
c\zut de la balcon, de la etajul opt, c`nd so]ia sa a deschis
spre exterior geamul, s\-l cheme la mas\.
La urm\toarea tombol\ a `ntreprinderii, Costan
Donose a refuzat s\ mai joace, zic`nd c\ numai belele
aduce. Dup\ trei s\pt\m`ni, `ntreprinderea a dat faliment.

99
Cip Ie[an

Gr\dini]a de copii,
cuibu[or de nebunii
La gr\dini]a de copii se serve[te `n fiecare zi masa de
pr`nz, la ora pr`nzului. Ionu], Codru], Codrin [i Cosmin din
grupa mic\ stau mereu pe acelea[i sc\unele, la aceea[i
m\su]\. Sc\unele mici [i roz, ca [i m\su]a; pe toate s`nt
lipite ab]ibilduri. Sc\unelul lui Ionu] are ab]ibild cu
iepura[, al lui Codru] are un trenule], pe sc\unelul lui
Codrin a fost lipit un ab]ibild cu ursule], iar pe cel al lui
Cosmin, unul cu aviona[.
Ionu], Codru] [i Codrin `l invidiau pe Cosmin pentru
ab]ibildul s\u cu aviona[ [i, `ntr-o zi, l-au dezlipit de pe
sc\unelul acestuia [i l-au aruncat. C`nd a venit Cosmin la
mas\, nu [i-a mai g\sit sc\unelul cu ab]ibild cu aviona[. N-
a vrut nici `n ruptul capului s\ se a[eze pe un sc\unel f\r\
ab]ibild, dar\mite pe cel propus de doamna educatoare,
unul cu buburuz\! A[a se face c\ `n acea zi, Cosmin a
r\mas nem`ncat. Oricum, n-a fost mare pagub\, fiindc\ s-a
servit budinc\ de spanac, iar lui Cosmin nu i-a pl\cut
niciodat\ spanacul.
Ionu], Codru] [i Codrin au stat la mas\, pe sc\unelele
lor cu ab]ibilduri, [i au m`ncat spanac, iar seara au f\cut cu
to]ii diaree.

100
Mersul Trenurilor

Creierele [i furnica
Furnicu]a harnic\ muncea de diminea]a p`n\ seara.
Aduna ba o gr\un]\ c`t de mic\, ba un pai, un puricel verde
de plant\, o bucat\ de omid\, o musta]\ de coropi[ni]\, ce
g\sea [i ea. ~ntre timp, greierele c`nta. C`nta zi de var\
p`n\-n sear\, c`nd parc\ prindea [i mai mult chef de c`ntat
- la fel ca privighetorile, alte poame! Poate c\ furnicu]a
harnic\ `nt`mpina [i probleme `n c`mpul muncii din cauza
asta, fiind nevoit\ s\-[i foloseasc\ dou\ dintre l\bu]e la
astupat urechile, s\ nu mai aud\ ce c`nta greierele, `n loc s\
t`r`ie cu ele paie prin mu[uroi. Asta, desigur, `n caz c\
furnicile ar avea urechi, ceea ce nu [tim exact.
Oricum, dac\ furnicu]ele au vreo ureche, sigur nu e
una muzical\: `n mu[uroi exist\ probleme mult mai
importante dec`t arta, ]\mb\litul, c`ntatul la scripc\,
zdranga-zdranga. Acolo se munce[te, nu se pierde vremea,
to]i se comport\ ca un singur mu[uroi, binele colectiv
primeaz\ `n fa]a celui individual, individul e o entitate
neglijabil\, libertatea de exprimare e un moft, ca [i
proprietatea privat\, iar c`ntatul de diminea]a p`n\ seara
d\uneaz\ dac\ nu se petrece `ntr-un cadru organizat.
Conducerea mu[uroiului a tot protestat la diverse
`nalte foruri furnice[ti, dar greierele, de[i tot insect\, tot
artropod, tot cu schelet extern, segmentat [i articulat,
format din chitin\, nu era furnic\, avea alt\ cet\]enie, cum
s-ar spune. Asta s-a v\zut mai ales dup\ ce furnicile din
mu[uroi au aflat cum se intr\ `n casa, apoi `n c\mara [i `n
borcanele doamnei P\v\lache. S-au bucurat ce s-au
bucurat c`nd au g\sit borcanele cu dulcea]\, dar doamna
101
Cip Ie[an

P\v\lache nu s-a bucurat, ci a folosit insecticid `mpotriva


furnicilor. Prin urmare, au murit toate, mai pu]in greierele,
care nu era furnic\. Dac\ ar fi supravie]uit m\car una dintre
ele, poate [i-ar fi dat seama c\ diversitatea este bun\. Bun\,
cu condi]ia s\ fii greiere.
La scurt timp dup\ asta a venit iarna, iar greierele a
murit `nghe]at. ~n clipele de agonie privea un bolovan,
g`ndind c\ e bine s\ fii bolovan `n ziua de azi, `n ]ara asta.
Dup\ c`teva zile s-a `nte]it gerul; un ger de au cr\pat [i
pietrele.

102
Mersul Trenurilor

103
Cip Ie[an

Ceasul r\u,
pisica neagr\ [i g\ina
O pisic\ neagr\ a trecut prin fa]a unui motan. Acesta,
ca mai to]i masculii speciei: iute, dup\ ea, s-o prind\ etc.
Aceea[i pisic\ neagr\ a fost v\zut\ de la dep\rtare [i de un
dul\u, unul mare [i r\u, care a dat la r`ndul s\u s-o prind\.
Deoarece se deplasau pe aceea[i direc]ie, dar `n sensuri
opuse, unul c\tre cel\lalt, motanul [i dul\ul cel r\u s-au
ciocnit. Dup\ aia, au s\rit ni]el la b\taie, mai ales dul\ul.
Din pricina bietului motan care r\cnea s-a trezit o
g\in\, culcat\ devreme, odat\ cu g\inile. Dup\ g\in\,
imediat, s-a trezit [i un coco[. Coco[ul, ca mai to]i
masculii, se d\dea coco[: iute, dup\ ea, s-o prind\ [i s-o
calce. G\ina, ca g\inile, a[a, mai proast\...
Prin urmare, pisica neagr\ plecase deja, motanul [i
c`inele se `mb`rligaser\ r\u de tot din pricina ei, iar coco[ul
fugea dup\ g\in\, s\ o calce. G\ina [chiop\ta pu]in pe
st`ngul; din fericire, destinul a hot\r`t ca ea s\ nu fie c\lcat\
de coco[, ci de un camion care circula cu vitez\ excesiv\ [i
care nici n-a oprit m\car.
Motanul [i dul\ul s-au `mp\cat p`n\ la urm\, iar `n
pisica neagr\ au tras cu pra[tia ni[te [trengari, f\r\ s-o
nimereasc\. Deoarece le-a t\iat drumul [i era neagr\, ei au
luat note proaste.

104
Mersul Trenurilor

Aventuri pe ghea]\, cu
`ngera[ii dintr-a [asea
Despre doamna Tamara S\ftoiu, vecinii spun c\ e o
locatar\ lini[tit\ [i harnic\, f\r\ restan]e la `ntre]inere,
dispus\ oric`nd s\ dea z\pada de pe alee sau s\ te
`mprumute cu ulei ori f\in\. Rudele nu spun nimic despre
ea, fiindc\ Tamara S\ftoiu are doar un v\r, surdomut.
Colegii n-o vorbesc nici de bine, nici de r\u. Tamara e
profesoar\ `n prag de pensie [i dirigint\ la clasa a [asea;
[coala se afl\ `ntr-o zon\ nici urban\, nici rural\, nici de
[es [i nici de munte.
Din lips\ de inspira]ie, doamna S\ftoiu [i-a pus elevii s\
scrie o compunere despre iarn\. “Cine o termin\, e liber s\
ias\ `n curtea [colii, la joac\, f\r\ g\l\gie”, a mai spus ea la
`nceputul orei, cu un minut `nainte ca to]i `ngera[ii din clas\
s\-i dea compunerile gata terminate [i s\ se buluceasc\ spre
u[\. Scena `i aminti de un film istoric vizionat `n tinere]e -
mai exact, de secven]a `n care t\tarii se reped cu berbeci din
lemn spre poarta ferecat\ a Cet\]ii de Scaun.
Alte trei minute au fost de ajuns pentru citirea tuturor
compunerilor. Toate `ncepeau cu “A venit iarna. Ninge.
Afar\ e frig.” [i se terminau cu aceea[i concluzie, redactat\
cu un scris din ce `n ce mai repezit: “Iarna e bucuria
copiilor, care ies s\ se dea pe ghea]a de pe balta din satul
nostru.”...

* * *

105
Cip Ie[an

Doamna Tamara S\ftoiu nu avea o minte prea


ascu]it\: rareori se prindea de poanta vreunui banc spus `n
cancelarie. I-au trebuit `nc\ dou\ minute pentru a prelucra
informa]iile, apoi ceva a z\ng\nit brusc `n mintea ei [i, de
spaim\, a c\zut cu scaunul. A fost v\zut\ trec`nd ca un
fulger globular ro[u la fa]\ pe holurile [colii, pocnind pe
to]i cu catalogul `n cap, s\-i fac\ loc, apoi ]`[nind pe poart\
[i disp\r`nd peste delu]ul din spatele [colii...
~n spatele delu]ului din spatele [colii se afla balta
comunal\, str\b\tut\ de un p`r`u anonim. Ad`ncimea [i
con]inutul acesteia variau, `n func]ie de perioada anului.
Uneori, p`r`ul aducea ap\ mult\ de la munte [i se f\cea
inunda]ie, iar unii s\teni - aceia[i - primeau termopane de
la Guvern. La fiecare secet\ ie[eau din m`l frigidere,
ma[ini de sp\lat [i aragazuri ruginite, care `i f\ceau pe
fo[tii proprietari s\ l\crimeze de emo]ie. Prim\verile nu te
puteai apropia de apa `n care to]i aruncau pe furi[
mur\turile stricate. ~n fine, c`nd venea gerul anual, balta
comunal\ `nghe]a la suprafa]\...

* * *

{i `n ziua compunerii despre iarn\ balta `nghe]ase doar


la suprafa]\, dar cum elevii doamnei S\ftoiu, afla]i la o
v`rst\ `nc\ fraged\, nu g`ndeau prea `n profunzime, [i-au
aruncat ghiozd\na[ele, [i-au luat av`nt [i au ajuns pe t\lpi
sau fundule]e departe, `n larg, cam pe deasupra caroseriei
de Volg\ aruncat\ prin 1976 de vecinul Costel Potlogaru.
Doamna profesoar\ st\tea pe mal [i striga. Se vedea
ars\ pe rug sub geamul cancelariei, dup\ ce domnul
director Gherasim Du]u, `mbr\cat `n inchizitor, cu glug\
neagr\, `i repro[ase tov\r\[e[te, `n fa]a corpului profesoral,
dispari]ia sub ghea]\ a clasei a [asea.
Pe balt\ elevii patinau, r`deau [i se `nghionteau f\r\

106
Mersul Trenurilor

grij\. Bulg\ri r\zle]i zburau prin aerul rece. Donose Ghe.


Costel b\ga z\pad\ dup\ g`t unei colege. C`]iva, aduna]i pe
malul cel\lat, f\ceau un om de z\pad\ `n care `ncercau s\
`nfig\ o m\tur\, iar doamna Tamara S\ftoiu `i privi cu drag
c`t de lini[ti]i se jucau ei `n compara]ie cu ceilal]i, p`n\ c`nd
omul de z\pad\ se smuci [i o lu\ la fug\; sub stratul de nea
`l recunoscu pe Sipc\ V. Remus, premiantul clasei.
Cei care jucau hochei cu un penar erau prea preocupa]i
s\ nimereasc\ poarta f\cut\ din c\ciuli, a[a c\ nimeni n-a
observat-o pe dirigint\ cum se apropia ca o foc\, nici n-a
auzit ghea]a cr\p`nd. S-au jucat `n continuare, apoi s-au
plictisit [i li s-a f\cut frig, deci s-au `ntors la [coal\, fiindc\
aveau lucrare la chimie.
Abandonat\ `n mijlocul b\l]ii, pe un sloi mare,
doamna Tamara S\ftoiu `[i ]inea cu greu echilibrul: `n jurul
s\u, ghea]a se cr\pase [i prin g\uri ]`[nea apa m`loas\.
Strigase de c`teva ori “Uuuuu! Uuuu!”, dar pu]inii trec\tori
[i-au `nchipuit c\ vine trenul sau c\ url\ lupii, deci au
gr\bit pasul. Dup\ o or\, doamna profesoar\ descoperi c\
dac\ st\ `n fund `[i ]ine mai bine echilibrul; se a[ez\, deci,
pe poalele paltonului, cu grij\ s\ nu se murd\reasc\. V`ntul
`i biciuia fa]a, a[a c\ deschise ca un paravan catalogul cel
mare, cu care plecase de la [coal\. ~l ]inu cu bra]ele `ntinse,
p`n\ ce o mole[eal\ dulce o cuprinse. Adormi...

***

Peste noapte, gerul s-a `nmuiat, iar buc\]elele de


ghea]\ s-au desprins [i au `nceput s\ curg\ prin p`r`u, la
vale. A venit apoi r`ndul buc\]ilor mai m\ri[oare, apoi
r`ndul celor mai mari. La sf`r[it, triumf\tor ca un iceberg,
a intrat `n albia p`r`ului [i sloiul pe care dormea `n fund
doamna Tamara S\ftoiu, cu catalogul larg desf\cut `n
m`inile `ntinse. P`r`ul anonim se v\rsa `ntr-un r`ule] mediu,

107
Cip Ie[an

care `mbog\]ea, ceva mai jos, debitul Prutului. Fiind


noapte, gr\nicerii de pe ambele p\r]i n-au observat-o pe
doamna profesoar\ cum se v\rsa `n Dun\re...
C`nd s-a trezit, n-a v\zut dec`t ap\ `n jur [i s-a speriat
pu]in, dar cum st\tea a[a, speriat\, cu catalogul larg
deschis `n fa]a ochilor, a remarcat c\ elevii Iliescu [i
Parfenie au multe absen]e, iar lui State V. Paraschiv nu-i
iese media la biologie, a[adar s-a cufundat `n lectur\. Cu
foamea era obi[nuit\ de mult, fiind cadru didactic `n
Rom=nia, a[a c\ se l\s\ leg\nat\ u[or de valuri [i `mpins\
de v`ntul care b\tea `n catalog ca `ntr-o p`nz\ de corabie...

***

Doamna profesoar\ Tamara S\ftoiu a fost scoas\ din


mare cu n\vodul [i urcat\ la bordul unui pescador sub
pavilion turcesc. Marinarii au `njurat pe limba lor, ghiaur
sictir, acuz`nd-o c\ a speriat pe[tele, apoi au `nchis-o `ntr-
o cabin\, `mpreun\ cu catalogul de care n-a vrut s\ se
despart\.
~ntoars\ `n ]ar\, la [coal\, directorul Gherasim Du]u a
f\cut-o cu ou [i cu o]et `n cancelaria plin\ [i a penalizat-o
pentru orele lipsite [i pentru c\ mirosea groaznic a hamsie
[i guvid.

108
Mersul Trenurilor

Poveste cu iepura[i frico[i


Un iepura[ st\tea pe ima[ [i tremura. Nu de frig, c\ci
avea bl\ni]\; tremura de fric\. De lup. ~n vreme ce tremura,
`[i spunea `n sinea lui “Vai, vine lupul [i m\ m\n`nc\, vine
lupul [i m\ m\n`nc\!”. La el n-a venit lupul s\-l m\n`nce,
a venit alt iepura[, care tremura de fric\ la r`ndul s\u,
g`ndind c\ vine lupul [i `l m\n`nc\. Dup\ aproximativ un
sfert de ceas s-au pomenit cu un al treilea iepura[ care
tremura de fric\ g`ndindu-se la lupul cel r\u, care cu
siguran]\ umbla dup\ el s\-l m\n`nce.
Cei trei iepura[i frico[i au `nceput s\-[i spun\ pove[ti
cu lupi fioro[i, care i-au `nsp\im`ntat [i mai tare. Cum
st\teau ei a[a, a ap\rut de undeva [i al patrulea iepura[,
care g`f`ia de oboseal\: fugise ziua-ntreag\ pe c`mp de
team\ s\ nu-l prind\ lupul cel r\u [i s\-l m\n`nce...
Varianta A: Fiind patru iepura[i str`n[i laolalt\, unul
dintre ei a scos c\r]ile de joc [i au `ncins un poker pe bani.
Cum erau ei a[a, absorbi]i de partid\ [i lipsi]i de vigilen]\,
a venit lupul prin surprindere [i i-a m`ncat pe to]i.
Varianta B: De grupul celor patru iepura[i frico[i s-a
mai lipit un iepura[, la fel de fricos din exact acelea[i
motive. Dup\ cinci minute a mai venit un iepura[, apoi
`nc\ unul [i tot a[a. P`n\ spre sear\, se str`nseser\ pe c`mp
c`teva zeci, poate chiar sute de iepura[i, o armat\ `ntreag\
de iepura[i. ~ntr-un t`rziu, pe acolo a trecut [i lupul cel
fioros; c`nd a v\zut at`]i iepura[i, s-a speriat [i a fugit c`t
colo, f\r\ a mai privi `n urm\.
Dup\ plecarea lupului, p`n\ diminea]a au tot venit
iepura[i dinspre toate punctele cardinale: treceau pe acolo,
109
Cip Ie[an

vedeau aglomera]ie [i se b\gau, crez`nd c\ e coad\ la


morcovi. ~ntre timp, primii iepura[i veni]i prinseser\ curaj,
chiar tupeu - acum, c\ lupul plecase. Unii chiar `ncepuser\
s\ c`nte „Cine se teme de lupul cel r\u?”, pe mai multe
voci. G\l\gia lor a atras ni[te v`n\tori. Mult s-au bucurat
ace[tia v\z`nd a[a o aglomera]ie de iepura[i, deci au f\cut
mare economie de cartu[e, tr\g`nd la gr\mad\.

110
Mersul Trenurilor

Noaptea `n care c`inii au


l\trat a pustiu
~n toiul nop]ii, pe o str\du]\ dintr-o mahala, c`inele
maidanez B\iatu l\tra a pustiu ca `ntr-un c`ntec de pahar
despre tramvaie. C`inele maidanez Rex l-a auzit pe B\iatu
l\tr`nd, a[adar a `nceput s\ latre [i el, tot a pustiu, f\r\ s\-
[i pun\ prea multe `ntreb\ri. Pe cer erau nori [i nu se vedea
Luna, deci varianta urlatului la Lun\ cade. Azor [i L\bu[,
auzindu-i pe cei doi cum l\trau a pustiu, [i-au `nchipuit c\
e ceva serios, deci au `nceput [i ei s\ latre, tot a pustiu.
~n toiul nop]ii, pe o str\du]\ dintr-o mahala, patru c`ini
l\trau a pustiu. Patru c`ini care latr\ a pustiu `n aceea[i
mahala pot na[te un puternic curent de opinie, a[a c\
T\rz\nel, Amy, Bobi]\ - [i chiar Pufi]\ \la mic, cu coada
str`mb\ - au aderat la cauz\ f\r\ `ntreb\ri. Despre opt c`ini
l\tr`nd simultan a pustiu se b\nuie[te c\ au un motiv
temeinic s\ o fac\; prin urmare, toate cotarlele din mahala
au `nceput s\ urle [i ei a pustiu.
Dup\ dou\ ceasuri c`inele B\iatu, botezat astfel de
baba mioap\ `n curtea c\reia se oplo[ise, a `ncetat s\ mai
latre: f\tase [i `[i lingea puii. Locuitorii din mahala, trezi]i
de la l\trat, au chemat hingherii, care au pus arcanul pe to]i
trubadurii - mai pu]in pe c\]eaua B\iatu, care `[i lingea puii
`n t\cere.

111
Cip Ie[an

Dou\ pove[ti de groaz\


pentru citit la culcare
copiilor obraznici
1. Poveste edilitar-gospod\reasc\ din
cimitirul frunta[ „Ultima relaxare”
Era noapte, noapte care `]i d\dea fiori, noapte neagr\,
cu lun\ palid\, de cear\. Era o noapte `n care eventualul
trec\tor r\t\cit pe aleile cimitirului “Ultima relaxare” ar fi
putut z\ri o forfot\ neobi[nuit\...
Un strigoi burtos (pe timpul vie]ii fusese cu siguran]\
m\car [ef de sec]ie, dac\ nu chiar responsabil cu gestiunea
sau administrator de asocia]ie) f\cea gesturi largi din
oasele m`inilor, d`nd indica]ii unor strigoia[i sl\b\nogi [i
cam nepricopsi]i, cu tuleie, basc\ [i salopet\, care v\ruiau
prost, de m`ntuial\, bordurile; `n timpul \sta, o stafie
stafidit\ [i negricioas\ m\tura frunzele de pe alei oprindu-
se din c`nd `n c`nd s\ scuipe printre cei doi din]i r\ma[i `n
alveole [i s\ trag\ dintr-o pip\ - o pip\ din os, bine`n]eles.
C`teva morminte mai `ncolo, ni[te fantome chicoteau [i se
`nghionteau `n vreme ce [tergeau cu gaz luat de prin
felinare inscrip]iile porcoase f\cute cu dou\ nop]i `n urm\
de o ga[c\ de pu[tani satani[ti. Ace[tia b\user\ diazepam
cu votc\, zdr\ng\niser\ la o chitar\ cr\pat\ [i dezacordat\,
ascultaser\ muzic\ la casetofon, r\cniser\, se `mb\taser\

112
Mersul Trenurilor

lemn [i - `nainte s\ li se fac\ r\u [i s\ plece la casele lor -


sp`nzuraser\ `n mod ritualic, ca `n filmele horror, un motan
din cartier. Stafia motanului era [i ea prezent\, torc`nd [i
v`r`ndu-li-se tuturor printre ]urloaie, p`n\ c`nd z\ri `n
dep\rtare fantoma unui c`ine [i ]`[ni `n stafia unui copac pe
care, cu ani `n urm\, cineva `l t\iase ilegal [i `l f\cuse
lemne de foc.
Schele]ei [i schele]ele merg`nd pitice[te ciuguleau din
iarb\ h`rtiile [i chi[toacele sub supravegherea sever\ a unei
scheletese cu figur\ didactic\ [i ochelari, fost\ dirigint\,
care flirta vizibil cu un schelet atletic, posibil fost profesor
de sport sau maistru instructor. Ceva mai `ncolo c`teva
fantome greblau, iar doi strigoi c\rau frunzele uscate `ntr-
un giulgiu. Prin copaci, p\s\rele ciripeau: “Crau-crau!”.
Eventualul trec\tor r\t\cit, dup\ cum spuneam, pe
aleile cimitirului “Ultima relaxare”, s-ar fi mirat cu
siguran]\ de forfota asta neobi[nuit\. S-ar fi mirat, s-ar fi
`ngrozit [i ar fi fugit c`t colo. Asta, desigur, dac\ n-ar fi citit
`n presa local\ anun]ul despre faptul c\ Prim\ria
organizeaz\ o nou\ edi]ie a concursului de cur\]enie “Cel
mai frumos cimitir din municipiu”.

2. Poveste de Halloween, `n care


nu toate ies conform planului
Un sc`r]`it lugubru sparse lini[tea nop]ii, un sc`r]`it ca
de cosciug deschiz`ndu-se, urmat de cl\mp\nitul unor
maxilare desc\rnate, os pe os, `n vreme ce v`ntul [uiera
n\praznic printre crengile desfrunzite, ridicate spre bezn\
ca ni[te gheare. De groaz\, Luna se ascunsese dup\ nouri,
[i doar c`teva raze `nsp\im`ntate proiectau pe ceriu umbre
fantastice, tremur\toare, ale unor f\pturi sau lucruri de pe
alt\ lume. Era noapte: o noapte `nfior\toare, o noapte rece,

113
Cip Ie[an

o noapte ireal\, o noapte nep\m`ntean\, o noapte


str\b\tut\, din c`nd `n c`nd, de r\cnete. Era noaptea de
Halloween, c`nd f\pturile ~ntunericului, duhurile rele,
strigoii, v`rcolacii, fantomele, stafiile, strigoii, moroii [i
mor]ii-vii ies `n lume, dup\ cum a]i aflat [i de la televizor...
~n arestul sec]iei de Poli]ie era anima]ie: agentul-[ef
Vipu[c\ Romulus lovea `n mas\ cu bulanul din dotare
pentru a p\rea mai fioros [i se r\stea la trei stafii firave,
proasp\t aduse cu duba de patrul\. Stafiile, `n lin]olii
putrede [i murdare, purtau legate la picioare cu lan]uri
ruginite ghiulele grele de fier, semne al os`ndei ve[nice ce
le fusese h\r\zit\.
- Spune]i, m\, recunoa[te]i! striga agentul-[ef
Vipu[c\, `mping`nd `n fa]a suspectelor o foaie de h`rtie [i
un pix. Scri]i cum a]i efectuat deplasare `n incinta
depozitului d\ resturi metalice d\ fier vechi dup\ raza
secsei noastre de unde a]i suptstras fraudulos prin
infrac]iunea d\ furt fierul metalic vechi g\sit asupra
suspec]ilor... Adic\ cantitatea d\ trei sfere rotunde din
material metalic fieros [i d\ trei lan]uri metalice d\ fier ca
cum era alea d\ legam eu cu d`nsele vaca `n sat la mine,
`nainte pentru ca s\ deviu ce s`nt acuma... Scri]i [i d\ ce vi
le-a]i legat, b\i, d\ membrele inferioare, ca c\tu[ele, h\-h\!
S\ u[ura]i munca d\ activitate neobosit\ a organelor, h\-
h\! Cristeo, la ]ambal cu ei!
}ambalul - adic\ arestul de la subsol - era ocupat de
c`]iva mor]i-vii, ie[i]i din mormintele lor cu nici trei
ceasuri `n urm\; surprin[i de o alt\ patrul\ [i `ntreba]i unde
domiciliaz\, ace[tia ar\taser\ cu degetul `n jos, spre p\m`nt
(mai exact, spre sub p\m`nt), a[adar au fost s\lta]i pe loc [i
b\ga]i `n dub\. “Plin\ ]ara, b\, d\ boschetari din \[tia, care
tr\ie[te p`n canale!”, a filosofat majurul, pun`nd z\vorul. ~n
drum spre sec]ie a oprit duba pentru a ridica [i un cet\]ean
suspect, care se preg\tea s\ m\n`nce o bucat\ din Lun\.

114
Mersul Trenurilor

Luat la `ntreb\ri peste ochi, acesta a declarat c\ e v`rcolac.


“Aha, adic\ e[ti din \ia care st\ toat\ ziua cu punga d\
v`rcolac la nas, nu?”.
Nici alte f\pturi ale ~ntunericului n-au nimerit-o mai
bine `n noaptea de Halloween: c`]iva strigoi mai tinerei, cu
ca[ la gur\ [i f\r\ tuleie pe maxilare, au nimerit pe
teritoriul unei g\[ti de cartier [i au fost b\tu]i fiindc\ n-au
avut ]ig\ri [i fiindc\ purtau giulgii albe, ca tricourile
echipei Dinamo; unuia dintre ei, doi [mecheri i-au furat
craniul [i au tras `n el cu piciorul p`n\ l-au ciobit. Ceilal]i
au r\mas f\r\ banii de pe ochi, cu care fuseser\
`nmorm`nta]i. {i un biet vampir a pornit-o de capul s\u
prin lume, `n c\utare de s`nge proasp\t. Mai `nt`i a `ncercat
s\ mu[te jugulara unui boschetar, dar i s-a f\cut grea]\
v\z`ndu-i g`tul nesp\lat, iar c`teva str\zi mai `ncolo a dat
peste un cet\]ean adormit, care primise leafa [i o beuse;
s\rmanul vampir a supt din s`ngele cu mare concentra]ie de
alcool p`n\ ce a ajuns mort viu de beat. El nu s-a mai `ntors
acas\, iar vampiri]a, nevast\-sa, [i vampira[ii cei mici,
copiii, `i adreseaz\ [i pe aceast\ cale rug\mintea:
„T\ticule, `ntoarce-te! Grinda de sus, din clopotni]a
p\r\sit\, e pustie f\r\ tine!”.

115
Cip Ie[an

A[a s-a castrat c\]elul


~n sediul Centrului de Ecarisaj se auzeau troznind din
vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard [i
miorl\itul motanului Popescu. Popescu `l chema [i pe
director, dar acestuia angaja]ii nu `i puteau lipi gum\ de
mestecat pe coad\, nici trage [uturi `n fund. Pe hol, `ntr-o
vitrin\, odihneau pe perni]e de catifea un arcan, o les\ cu
zgard\, componente ale unui pistol cu cu tranchilizante [i
c`teva mici mulaje de c`ini, diverse rase. Cu excep]ia
zilelor de leaf\, c`nd se f\cea coad\ la casierie, femeia de
serviciu Marcela era mul]umit\ de sediul pustiu, fiindc\ se
p\stra cur\]enia.
Telefonul secretarei era ro[u [i zb`rn`i pentru prima
dat\ de la `nceputul anului. Dup\ o clip\, alb\ la fa]\,
secretara Anemona intr\ f\r\ s\ mai cioc\neasc\ `n biroul
directorului Popescu.
Dup\ dou\ ore, sediul Centrului de Ecarisaj se
umpluse `n timp record, mai ceva ca la chezin\; to]i
angaja]ii, proasp\t b\rbieri]i, priveau cu team\ spre [ef,
a[tept`ndu-se ca de obicei la ceva r\u, la vreo reducere de
personal sau chiar la `nchiderea institu]iei - pe por]ile
c\reia `n ultimele [ase luni p\trunsese un singur c`ine,
pechinezul doamnei Popescu, nevasta [efului. Oftatul
colectiv de u[urare flutur\ perdelele ca un v`nt: nu,
institu]ia nu se desfiin]eaz\, ci dimpotriv\! Se preg\tea o
ofensiv\ f\r\ precedent `mpotriva patrupedelor f\r\ st\p`n,
o ofensiv\ cu fonduri europene, cu multe premii.

116
Mersul Trenurilor

* * *

Zilele urm\toare au marcat profund [i ireversibil via]a


ora[ului. Dup\ ce domnul primar anun]ase c\ hingherii vor
fi pl\ti]i la num\rul de animale capturate, ace[tia l-au prins
doar pe dul\ul Pandele de vreo sut\ de ori `n aceea[i zi, el
fiind un c`ine bl`nd [i prietenos, care vine de fiecare dat\
c`nd strigi cu]u-cu]u. Rex, L\bu[ sau Grivei, al]i
maidanezi din cartier, au trecut la r`ndul lor prin padoc
m\car de zece ori `ntr-un singur ceas. La cap\tul primei
s\pt\m`ni, angaja]ii Centrului de Ecarisaj `[i num\rau cu
satisfac]ie c`[tigurile; conform acestora, `n ]arcuri ar fi
trebuit s\ se afle cam un sfert de milion de maidanezi, nu
cinci, c`]i `i ie[eau la num\r\toare domnului primar, care
tocmai efectuase o vizit\ acolo [i se mira.
S\pt\m`na urm\toare, gospodarul [ef a trecut la
m\suri drastice, anun]`nd c\ de-acum `ncolo nu se mai
pl\te[te capturarea, ci doar sterilizarea c`inilor comunitari.
Asta, ca s\ nu mai fie loc de fraude. C`]iva hingheri
`ncep\tori au interpretat `n felul lor indica]iile cu
sterilizarea, deci au `nceput s\ frece maidanezii cu spirt,
p`n\ c`nd un dul\u a sc\pat [i i-a mu[cat. Au vrut apoi s\
sterilizeze o c\]ea prin fierbere; din fericire, directorul
Popescu era pe teren [i a intervenit la timp.
~ntr-o diminea]\, `n curtea Centrului a parcat o dubi]\
de la Bucure[ti, din care c`]iva angaja]i au desc\rcat l\zi
mari de carton. F\nic\ a fost unul dintre ei; profit`nd de
neaten]ia general\ [i-a luat pentru acas\, dintr-o lad\, un
pistol [i o cutie mare de seringi cu ser tranchilizant. De
atunci, via]a lui F\nic\ s-a schimbat `n bine, iar el a devenit
un ginere fericit, pe care soacr\-sa nu-l mai bate la cap.
~n ziua urm\toare, pistoalele cu tranchilizante au fost
`mp\r]ite hingherilor afla]i pe teren, la prins maidanezi.

117
Cip Ie[an

Deoarece vreme de c`teva ceasuri nici un c`ine comunitar


n-a trecut prin zona controlat\ de fra]ii gemeni Geo [i Teo,
ace[tia au `nceput s\ se plictiseasc\, au scos pistoalele [i au
`nceput s\ trag\ la ]int\ mai `nt`i `n copaci, apoi `n cet\]enii
care ie[eau cu cump\r\turi de la complex, dup\ care s-au
jucat de-a duelul; din acest motiv, ambii, buni tr\g\tori, au
dormit ne`ntor[i p`n\ la `ncheierea campaniei...

* * *

Primul R\zboi Mondial a `nceput `n for]\, cu


nemaiv\zute mi[c\ri de trupe, cu lungi [i obositoare
mar[uri, cu [arje de cavalerie [i fronturi mutate pe zeci de
kilometri `n doar c`teva zile. Pe la sf`r[itul lui 1914 `ns\,
osta[ii ambelor tabere s-au apucat de s\pat tran[ee, din
care n-au mai ie[it dec`t ocazional p`n\ la armisti]iu. Nu
intr\m mai profund `n studiul istoriei, fiindc\ aceasta
oricum se repet\: de[i n-au s\pat tran[ee ca pe frontul de
vest, cei prin[i `n lupta cu maidanezii municipali s-au
pomenit la un moment dat `ntr-o perioad\ de stagnare.
Cauzele erau multe: unii dormeau de la tranchilizantele cu
care se `mpu[caser\ `n glum\, al]ii `[i num\rau banii
r\ma[i dup\ prima s\pt\m`n\ sau sufereau de mahmureal\,
vreo trei f\ceau injec]ii `n burt\ [i se juraser\ c\ nu se mai
apropie `n via]a lor de vreun c`ine, maidanez sau ba, iar
c`]iva (`ntotdeauna au existat dezertori, indiferent de
cauz\!) deveniser\ peste noapte simpatizan]i ai unei
asocia]ii, „Vier Pfoten”, al c\rui nume s-ar putea traduce `n
limba noastr\ prin „Patru labe”.
~n zadar a `ncercat domnul director Popescu s\-i
conving\ pe ace[tia din urm\ - la un moment dat a adus
chiar [i un pop\ de cartier, care i-a stropit cu agheazm\ [i
i-a amenin]at cu afurisenia, f\c`nd aluzii la denumirea
asocia]iei [i la p\c\tosul personaj biblic Onan. Ei au r\mas

118
Mersul Trenurilor

pe pozi]ii, cam ca sectan]ii \ia, care se trezesc `n plin


r\zboi c\ religia le interzice s\ pun\ m`na pe pu[c\.
Prin urmare, situa]ia stagna, mai ales c\ padocul
municipal putea ad\posti maximum zece exemplare canine
- hai, doi[pe, dac\ se bag\ [i `n cu[ca portarului.
Maidanezii municipali se `nc`rligau `n voie pe sub sc\ri de
bloc [i renun]au la pl\cuta ocupa]ie doar pentru a b\ga
botul `n saco[ele sau col]ii `n picioarele trec\torilor.
~ntunericul amor]it al stagn\rii era str\puns doar de cele
c`teva raze vesele, venite de la fondurile care luminau ca
un far [i a[teptau, dup\ cum am mai spus, s\ fie cheltuite.

* * *

~n timp ce dormea de la injec]ia cu tranchilizante (`l


`mpu[case un coleg), hingherul Aurel a avut un vis. S-a
trezit brusc [i a plecat la serviciu. A intrat f\r\ s\ bat\ la
u[\ `n biroul directorului Popescu. Dup\ un ceas, hingherul
Aurel [i directorul Popescu au ie[it ]in`ndu-se dup\ g`t ca
doi fo[ti colegi de banc\ din [coala primar\ [i s-au
`ndreptat spre cea mai apropiat\ bodeg\...

* * *

A doua zi de diminea]\, la oficiul po[tal din ora[ - mai


exact, la ghi[eul „Expedi]ii colete” - era coad\ mare.
Cet\]eni oarecum diferi]i la `nf\]i[are, p\r`nd la prima
vedere s\ nu se cunoasc\, trimiteau colete identice ca
dimensiuni, care sem\nau leit [i la scrisul de pe etichete
sau la sunetele care r\zb\teau din ele - un fel de sfor\it de
maidanez adormit cu injec]ii tranchilizante. Destinatarii
erau mul]i: de la diverse rude din mediul rural, cum\tri,
cumna]i [i mai ales soacre, p`n\ la primul ministru,
pre[edintele ]\rii, secretarul general al ONU, pre[edintele

119
Cip Ie[an

Statelor Unite etc. Numele expeditorilor nu erau chiar at`t


de multe: „Dl. Ionescu”.
A doua zi, doar greierii mai sp\rgeau lini[tea nocturn\
a ora[ului. Nu se mai auzea nici un c`ine url`nd. Domnul
primar era bucuros, `mp\r]ise multe premii, apoi `[i luase
concediu...

* * *

~ncep`nd din a treia zi, `n curtea oficiului po[tal au


`nceput s\ vin\ camioane mari, care se zg`l]`iau p`n\ [i `n
timpul sta]ion\rii. Din coletele pe ale c\ror etichete fusese
pus\ [tampila „Retur” m`r`iau cu ur\ ni[te patrupede
turbate de foame.

120
Mersul Trenurilor

121
Cip Ie[an

Povestire mic\
despre ni[te mici
Familia Ciozv`rt\ a profitat de bl`nde]ea soarelui
prim\v\ratic pentru a petrece clipe de neuitat `n p\durea
din apropierea localit\]ii lor de ba[tin\. Mirosul micilor la
gr\tar a atras mai `nt`i invidia vecinilor, apoi doi bursuci,
c`]iva fra]i jderi [i, din nefericire, patru dul\i ciob\ne[ti
floco[i [i r\i, care s-au repezit s\ ia. Domnul Ciozv`rt\ a
salvat micii la timp, fugind cu ei `n p\dure [i sc\p`nd de
urm\ritori, dar cum fugea el a[a, cu platoul de mici `n
m`n\, s-a `nt`lnit cu ursul. Ursul n-a fost tentat s\ m\n`nce
micii, prea condimenta]i pentru gustul s\u, ci doar pe
domnul Ciozv`rt\, care nu era a[a de condimentat [i pe
care l-a considerat b\iat bun. Micii au fost g\si]i a doua zi.
~ntre timp, `n poieni]\, lucruri [i mai grave se
`nt`mplaser\: pe doamna Ciozv`rt\ a mu[cat-o de deget un
b\rz\une, iar m`na i s-a umflat [i n-a mai `nc\put `n po[et\,
de unde vroia s\-[i scoat\ peria de cap. Mai bine, fiindc\ `n
po[et\ `i intrase un c`rc`iac mare. Juc`ndu-se pe iarb\ de-a
dacii [i romanii, copilul Ciozv`rt\ l-a mu[cat de picior pe
un alt copil, cu care se luase la tr`nt\. Tat\l acestuia a dorit
atunci s\-l bat\ pe domnul Ciozv`rt\. Din fericire, domnul
Ciozv`rt\ a sc\pat de b\taie, fiindc\ `n acele momente
tocmai era ocupat cu ursul, care `l m`nca!

122
Mersul Trenurilor

T`rg de fete
Florile priveau spre Soare, mul]umindu-i cu sclipiri de
rou\ pentru aportul s\u `n procesul de fotosintez\,
parfumul teilor se r\sp`ndea prin biosfer\, c\r\bu[ii
zumz\iau la joas\ `n\l]ime ca ni[te purcelu[i zbur\tori ai
lumii insectelor, apele venite de la munte mai luau c`te o
gospod\rie, dou\, iar tradi]ionalul T`rg de Fete tocmai se
deschidea oficial, `n sunet de fanfar\ [i `n prezen]a
primarului Axinte R\murel. Ziarele locale [i chiar unele
publica]ii centrale au scris mult despre eveniment, semn c\
acesta n-a trecut neobservat. Pentru a p\stra obiectivitatea,
prefer\m s\ reproducem c`teva articole dedicate
manifest\rii:

* Ziar de opozi]ie, antiguvernamental:


„Sc\derea nivelului de trai cauzat\ de politica
dezastruoas\ a primului ministru [i-a pus amprenta pe
T`rgul de Fete din acest an: de team\ s\ nu r\m`n\ cu marfa
nev`ndut\, mai mul]i tarabagii au fost nevoi]i s\ ia aminte
la posibilit\]ile financiare ale clien]ilor. Cei mai mul]i
dintre ace[tia, care nu [i-ar putea permite din salariul
mediu pe economie sau din pensie o fat\ `ntreag\ [i la locul
ei, au dorit s\ achizi]ioneze la gramaj pulpe de fat\, ceaf\,
spat\, piept de fat\, ciolan [i cap de fat\ pentru r\cituri,
eventual tac`m de fat\ (gheare [i g`turi)”.

* Tabloid popular [i populist, cu poze mari, colorate:


„O echip\ de inspectori OPC pornit\ s\ controleze
T`rgul de Fete a descoperit grave nereguli: multe fete erau
123
Cip Ie[an

expirate, prezentau modific\ri ale propriet\]ilor


organoleptice, fuseser\ depozitate `n condi]ii
necorespunz\toare, iar c`teva adresau propuneri ru[inoase
trec\torilor. Comercian]ii prin[i cu m`]a-n sac au primit
amenzi ustur\toare, iar peste fetele stricate s-a v\rsat
detergent. C`teva dintre ele au acceptat s\ pozeze pentru
ziarul nostru chiar `n timp ce se cl\teau de detergent: o
binevenit\ ocazie de a deveni fotomodele!”.

* Mic s\pt\m`nal cet\]enesc, cu specific


infrac]ional:
„UITUC. Cet\]eanul P.M. a plecat cu c\ru]a la T`rgul
de Fete s\ v`nd\ un purcel [i s\-[i cumpere `n schimb trei
tinere care s\-i fac\ b\tr`ne]ea mai u[oar\. Dup\ ce [i-a
achizi]ionat fetele dorite, P.M. s-a `ntins cam mult s\ bea
ad\lma[ul, a[a c\ [i-a uitat marfa sub masa bufetului. Din
fericire, c`]iva elevi cinsti]i [i buni la `nv\]\tur\ care au
g\sit fetele uitate de cet\]eanul ebrietat le-au predat
primului om al legii `nt`lnit. Acesta le-a dus la sec]ie, unde
le-a amendat pentru prostitu]ie.”.

* Ziar central, pro-guvernamental:


„C`]iva comercian]i s-au pl`ns c\, din cauza
inunda]iilor, a grindinei [i a g`ndacilor de Colorado nu prea
s-au f\cut fetele anul \sta, iar cele care s-au f\cut au ie[it
pipernicite, galbene, f\r\ vlag\ [i cam prost\nace. Ei s`nt
siguri `ns\ c\ Ministerul Agriculturii `i va ajuta cu fonduri
de la buget pentru a recupera m\car o parte din investi]iile
f\cute `n `ngr\[\minte naturale, iriga]ii [i educa]ie.”.

* S\pt\m`nal financiar de mare tiraj:


„Economia de pia]\ face ca oferta T`rgului de Fete s\
se diversifice cu fiecare edi]ie. Cererea fiind de a[a natur\,
`n acest an mai multe firme au comercializat fete chineze[ti

124
Mersul Trenurilor

cu leduri [i becule]e, fete contraf\cute pe vapor, femei `ntre


dou\ v`rste, re[apate, ba chiar [i c`teva babe b\tr`ne care
[tiu rostul la p`ine. Reprezentantul pentru Rom=nia al unui
mare concern multina]ional ne-a declarat c\, din p\cate,
v`nz\rile la standurile sale nu merg conform estim\rilor,
deoarece rom=nii `nc\ nu au bani s\-[i permit\ fete noi, de
ultim\ genera]ie, dotate cu perni]e mari [i Euro-IV, ci
prefer\ m`na a doua.”.

***

Articolele de mai sus [i altele de aceea[i teap\ au fost


decupate [i lipite pe foile numerotate din caietul studen]esc
al domnului primar Axinte R\murel, caiet g\sit pe malul
unei b\l]i ad`nci, l`ng\ hainele bune ale primului gospodar,
`mp\turite cu grij\. Pe prima pagin\ fusese scris cu pixul,
la repezeal\: „~ntruc`t condi]iile actuale, conforme cu
hot\r`rea Consiliului Local Nr. 27/94206, nu reprezint\ un
cadru viabil [i propice, am onoarea s\ prezint aleg\torilor
mei cele mai alese ur\ri cu ocazia Sfintelor S\rb\tori
precum [i demisia mea definitiv\ din toate func]iile
de]inute sau nu. Rog prin prezenta ca `n baza aceleia[i
hot\r`ri, v\duva mea s\ primeasc\ 4 (patru milioane)
hectare gr\din\ legume `n spa]iu intravilan extraterestru
ultracentral, cu balcon, dependin]e [i termopane roz.”.
Ni[te t\ietori de lemne afla]i `nt`mpl\tor `n trecere pe acolo l-
au cobor`t pe domnul primar din copac cu tot cu creanga pe care
c`nta [i au chemat ambulan]a.

125
Cip Ie[an

126
Mersul Trenurilor

A[tept`ndu-l pe po[ta[
Un b\tr`n a[tepta pensia. Nu a[tepta s\-i aduc\
po[ta[ul Gic\ altceva, ci doar pensia. Totu[i, cu treizeci de
zile `nainte de pensie, po[ta[ul `i b\tu la u[\, s\-i dea un
plic mare, cu multe timbre colorate. De[i avea b\t\turi [i
era surd, b\tr`nul `n]elese adev\rul din plic [i l\crim\:
bogatul s\u str\bunic din America murise, l\s`ndu-l
mo[tenitor. Scrisoarea respectiv\, de la banc\, `l anun]a c\
are de ridicat un milion de dolari [i ceva.
B\tr`nul a[ez\ plicul pe noptier\, l`ng\ paharul cu
din]ii, apoi `ncepu din nou s\ a[tepte pensia. De data asta,
a[teptarea parc\ nu mai era a[a pl\cut\; a]ipi `ntr-un t`rziu
[i, dup\ ce `n prima jum\tate de noapte nu-l vis\ nici o
clip\ pe po[ta[ cum vine [i-i aduce pensia, se trezi [i rupse
plicul `n buc\]i. Apoi dormi minunat, factorul po[tal Gic\
i se ar\t\ `n vis cu tot cu [apc\ [i tolb\, iar diminea]a se
trezi vioi, a[tept`nd pensia!

127
Cip Ie[an

P\cal\, frate cu rom=nul


La prima vedere, pisica pare c\ doarme, vis`nd o lume
minunat\, f\r\ c`ini, dar plin\ de [oricei [i motocei.
C`nt\ri]i pisica. Pune]i pe mas\ un c`rnat (100 de grame) [i
ie[i]i din odaie. Reveni]i dup\ cinci minute. Pisica doarme
`n continuare. C`rnatul a disp\rut. C`nt\ri]i din nou pisica.
Va avea cu 100 de grame mai mult. Somnul `ngra[\, dar nu
chiar `n halul \sta! Animalele [tiu s\ p\c\leasc\. Omul este
un animal. {i el se pricepe la p\c\lit. Rom=nul este om.
Se spune c\ p\c\leala a fost sor\ cu rom=nul `nc\ din
cele mai vechi timpuri. Dac\ ar fi s\ o lu\m doar de la
genez\ `ncoace, tot g\sim sumedenie de exemple. De
pild\, `n anul 106, Decebal l-a p\c\lit pe Traian t\indu-[i
singur capul, dup\ cum se poate vedea [i pe Column\. O
p\c\leal\ celebr\ figureaz\ [i `n programa [colar\, fiind
luat\ de elevi drept bun\: din c`te se pare, cel care a
r\spuns “Da, `mp\rate!” la `ntrebarea “Tu e[ti Mircea?”,
aruncat\ cu arogan]\ de `nsp\im`nt\torul Baiazid, ar fi fost
paharnicul B\rdac\ {trulea, aflat `n stare de ebrietate [i pus
pe [otii fiind. ~n 1437, ]\ranii aduna]i la Bob`lna `l p\c\lesc
pe grof, poftindu-l s\ vin\ p`n\ la ei, s\-i arate ceva frumos,
iar prin 1462, Vlad }epe[ p\c\le[te mai mul]i turci,
zic`ndu-le s\ se aplece pu]in, s\ vad\ ce m\iestrit a fost
lucrat covorul. ~n ultimii ani, mai mul]i oameni politici
rom=ni au spus electoratului, cu diverse ocazii, s\-i aleag\
pe ei, fiindc\ vor munci pentru bun\starea ]\rii...

* * *

128
Mersul Trenurilor

Minciuna face parte din natur\. Cameleonul, de


exemplu, te minte c\ e verde de la mama lui, dar se face
ro[u, pepit sau galben dac\ e nevoie. De la el s-au inspirat
militarii, c`nd au conceput costumele de camuflaj, precum
[i politicienii care `[i schimb\ culoarea dup\ rezultatele
alegerilor. Plantele mint [i ele: cele carnivore s`nt frumoase,
lucioase, viu colorate, pline de sucuri dulci, de parc\ ar
spune insectelor “Corola noastr\, locul ideal pentru
petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil,
pitoresc, unde ve]i putea gusta tradi]ionalul polen!”. De la
ele s-au inspirat unii care lucreaz\ `n turism [i care, prin
pliante frumoase, lucioase [i viu colorate spun oamenilor
“Hotelul sau restaurantul nostru, locul ideal pentru
petrecerea unor clipe de neuitat `ntr-un cadru agreabil,
pitoresc, unde ve]i putea gusta tradi]ionala tochitur\!”.
Insectele [i turi[tii care cred `n chestiile frumoase, lucioase
[i viu colorate `[i g\sesc, astfel, sf`r[itul.

* * *

Pe l`ng\ animale [i vegetale mint [i mineralele, de[i ar


putea s\ par\ greu de crezut la prima vedere. Exist\
bolovani care de-abia a[teapt\ s\ se reia circula]ia pe Valea
Oltului, dup\ eforturi supraomene[ti din partea drumarilor,
a echipelor de interven]ie care au muncit non-stop, cum se
spune pe la televizor. Dup\ ce se termin\ treaba, se
degajeaz\ carosabilul, iar drumarii `[i str`ng sculele [i
pleac\, respectivii bolovani `[i dau drumul s\ cad\ pe [osea.
~n plus, poate a]i remarcat [i dumneavoastr\ c\ locurile de
unde se aude cel mai bine ecoul s`nt exact pe buza
pr\pastiei, iar malul de-abia a[teapt\ s\ se surpe cu tot cu
turi[ti [i cu aparatele lor de fotografiat.

* * *
129
Cip Ie[an

Istoria despre care pomeneam mai sus continu\ s\ se


scrie sub ochii no[tri. Istoria p\c\lelilor, de asemenea:
De 1 Aprilie, tem`ndu-se de teza la matematic\,
micu]ul Viorel T`ndal\, elev `n clasa a VII-a D, a tras o
p\c\leal\. A anun]at telefonic c\ `n [coal\ se afl\ o bomb\.
Desigur, s-a st`rnit panic\, iar profesorii [i elevii au fost
evacua]i. C`nd a fugit afar\ din laborator, profesoara de
chimie a uitat deschise robinetele de gaz. Trupele speciale
au cercetat [coala vreme de cinci ore, dar n-au g\sit nici o
bomb\; ostenit, unul dintre pirotehni[ti [i-a aprins o ]igar\...
Electricienii [colii, F\nic\ [i Mitic\, au sc\pat de
explozie fiindc\ tocmai f\ceau un ciubuc `n timpul
programului, repar`nd ma[ina de sp\lat a unei doamne din
cartier. F\nic\ l-a p\c\lit pe Mitic\, spun`ndu-i c\ a scos
ma[ina din priz\, a[a c\ poate s\ apuce firele cu m`na.
Dup\ ce i-a oferit primul ajutor lui Mitic\, domnul
doctor Anatol Plasture a profitat de c`teva clipe libere pentru
a-[i p\c\li un alt pacient, spun`ndu-i c\ transplantul de creier
a reu[it pe deplin. Pacientul era tocmai cel care, `n timpul
meciului de fotbal dintre “Av`ntul” [i “Recolta”, `[i p\c\lise
colegii din galeria “Av`ntului”, strig`nd “Hai, Recolta!”.
Domnul doctor Plasture a fost `ntrebat [i de al treilea
pacient “A reu[it opera]ia? Ce mi s-a `nt`mplat?”.
{ugub\]ul cadru sanitar, pus pe [otii, [i-a lipit barb\ [i
must\]i din vat\, a luat o leg\tur\ de chei `n m`n\ [i s-a
aplecat deasupra patului, spun`ndu-i “Bine ai venit, fiule!
S\ m\ prezint: eu s`nt Sf`ntul Petru!”. Bietul om era de
meserie cioban, iar ghinionul s\u fusese c\ lupul a venit la
st`n\ tocmai de 1 aprilie, a[adar strig\tele sale de disperare
au fost interpretate oarecum gre[it de localnici. ~n seara
aceleia[i zile, auzind c\ ursul morm\ia din nou pe la
geamuri, vecinul ciobanului [i-a p\c\lit soacra, zic`ndu-i
s\ ias\ pu]in p`n\ la porti]\, c\ o strig\ cum\tra.

130
Mersul Trenurilor

Noaptea `n care s-a spart


]eava de la beci
- Vasilic\, sari din pat, s-a spart ]eava de rahat!
Strig\tul unei vecine c\tre so]ul s\u m-a trezit din
somn, un somn b`ntuit de co[maruri despre r`urile de
pucioas\ puturoas\ ale Iadului. Pu]ea `n continuare,
mirosul trecuse frontiera dintre somn [i veghe, dovedind c\
visele pot deveni realitate pentru oamenii cutez\tori.
B\nuiesc c\ [i ceilal]i vecini visaser\ cam la fel: c`nd am
deschis u[a, ei erau deja pe hol, care `n pijama, care `n
izmene sau chilo]i...

* * *

La etajul patru domiciliaz\ dom’ Gic\, me[ter


instalator specializat `n closete; obi[nuit cu parfumul
meseriei, dormea. Nu s-a dat trezit (venise acas\ t`rziu [i
cherchelit dup\ un ciubuc), deci a f\cut scandal, arunc`nd
cu papucii `n cei care tr\geau de el. P`n\ la urm\, t`r`t pe
sc\ri [i `mbr`ncit cu piciorul `n fund, s-a pomenit pe holul
comun de la subsol, ocupat de biciclete, frigidere vechi,
s\niu]e [i multe borcane goale. Nea T\nas\,
administratorul, a ordonat:
- Me[tere cu aia-n cre[tere, te a[teapt\ meseria! Bag\
mare!
Me[terul mahmur dom’ Gic\ a inspirat de dou\ ori, ca
un degust\tor de vinuri rare, a f\cut “Hmmm!”, apoi s-a
`ntors:
131
Cip Ie[an

- A[a e. }eava de rahat e. S-a cr\pat [i curge. Chema]i


pe cineva, eu mi-am terminat orele de program [i nu-mi iau
de lucru acas\. M\ duc s\ dorm. Dac\ face]i g\l\gie, v\
reclam! Nu se [tie cine a aruncat din `ntuneric cu un borcan
`n dom’ Gic\, dar to]i s-au bucurat chiar [i dup\ plecarea
ambulan]ei. Apoi, locatarii s-au culcat la loc. De la subsol
se auzeau mu[te b`z`ind vesele.
Cu primele raze de soare s-a ivit [i vecinul T\m\d\u,
`ntors din ora[ cu un domn burtos, posed`nd basc\ [i geant\
de scule.
- Stima]i locatari, sughi]\ el, vi-l prezint pe cum\trul
meu, Mitic\! Mitic\, repar\ tot ce se stric\! E me[ter!
Me[ter bun! De[i de la subsol pu]ea `n continuare, am
remarcat c\ bunul me[ter Mitic\ tr\znea a sec\ric\, la fel
ca vecinul T\m\d\u. Am b\nuit c\ nu e de la pasta de din]i.
Specialistul Mitic\ a venit la mine:
- ~mi trebuie un b\iat t`n\r [i voinic s\ m\ ajute!
Ceilal]i au r\suflat u[ura]i, iar o vecin\ mai miloas\ [i-a
[ters iute o lacrim\ din col]ul ochiului drept. Mi-a venit
greu s\ refuz: b\rba]ii blocului f\cuser\ cerc `n jurul meu,
iar privirile lor binevoitoare sugerau c\ m-ar prinde
imediat dac\ a[ fugi. Am cobor`t, av`nd `n minte imaginea
vecinului Gic\ pe targ\, dup\ ce fusese pocnit cu borcanul.

***

Treptele spre subsol p\reau f\r\ sf`r[it, mai multe ca de


obicei, mai multe chiar dec`t celebrele trepte din Pa[cani.
Coboram `n `ntuneric, pe orbe[te, urm`nd sunetul pa[ilor lui
Mitic\, aflat pe undeva, prin bezna din fa]\. Dup\ multe
minute, s-a ar\tat o gean\ de lumin\; a[a am observat la
timp o stalactit\ lung\ [i m-am ferit, s\ nu dau cu capul. Pe
m\sur\ ce coboram, lumina devenea tot mai puternic\.
Stalactite [i stalagmite se aflau cu miile, iar c`nd am privit

132
Mersul Trenurilor

tavanul aflat la zeci de metri deasupra, am v\zut sute de


lilieci (sau poate pterodactili), care f`lf`ind, care at`rna]i cu
capul `n jos, ca ]\ranii la 1907 ori la colectivizare.
Un geolog ar fi remarcat pe pere]i, `n straturile
sedimentare depuse, succesiunea epocilor. Eu remarcam
doar picturile rupestre. Mai `nt`i, urme brune de palme cu
degete boante. Apoi, un desen st`ngaci reprezent`nd
hominizi p\ro[i care fug\reau un mamut arunc`nd spre el
suli]e cu v`rf de silex. Ceva mai `ncolo, ni[te inscrip]ii
m\rturiseau t\cut despre trecerea unor civiliza]ii, unor
popoare, a unor oameni: “Caesar plus Bvrebista”,
“Traianvs plus Decebalvs per Scorilo” etc.
~n st`nga, fusese reprezentat\ o v`n\toare de stegozauri
(sau brontozauri?), printre urmele mai multor m`ini late, cu
degetul mare de-abia opozabil. ~n dreapta, o scar\ a lui
Iacov, c`teva hieroglife egiptene care povesteau anecdote
din via]a lui Ramses, un [ir de cuneiforme [i un afi[
electoral scorojit, trei coloane cu capiteluri corintice, ni[te
urme de t\lpi care urcau [i inscrip]ia cu vopsea verde “Jos
Iliescu!”. Pe l`ng\ mine trecu din sens opus un p`lc de
mineri cu b\rbile p`n\ la p\m`nt, cu l\mpa[e, b`te [i
topoare `n m`ini...
C`teva schelete at`rnau de tavan, prinse `n lan]uri
ruginite. Pe unul dintre degetele desc\rnate sclipea un inel.
L-am luat, a[a cum cu siguran]\ a]i fi f\cut [i
dumneavoastr\, l-am apropiat de ochi [i l-am frecat cu
m`neca. O lumin\ orbitoare invad\ subteranul, apoi `n fa]\
ap\ru o creatur\ ce nu era, cu siguran]\, f\cut\ din materie
- dar, dup\ z`mbetul t`mp, nici cu spiritul nu st\tea prea
bine: “M-ai chemat, st\p`ne? Ce dorin]\ ai? Spune, st\p`ne,
[i ]i-o voi `ndeplini!”. “B\i, s\-mi trag una!”, am exclamat,
mir`ndu-m\. ~n clipa urm\toare mi-am tras singur una
peste nas, cu pumnul. C\z`nd, am mai apucat s\-l aud pe
duh `ntreb`nd: “Mul]umit, st\p`ne?”.

133
Cip Ie[an

***

Mutra tembel\ a duhului, aplecat\ deasupra mea, s-a


transformat treptat `n mutra tembel\ a colocatarului
Matache, care `mi f\cea v`nt cu un ziar.
- Ai le[inat, vecine? C\ am v\zut cum ai dus m`na la
nas [i te-ai scurs pe trepte p`n\ peste damigenele lui dom’
Stamate! Hai, bre, scoal\, c\ s-a reparat! Halal b\rbat, s\
nu reziste la miros! Se vede c\ la matale `n cas\ ai timp de
cur\]enie!
Dup\ c`teva zile, locatarii au aflat c\ me[terul Mitic\
nu reparase ]eava, ci o `nfundase cu sticla goal\ de
sec\ric\. Din fericire, c`nd aceasta a cedat, eram plecat `n
concediu.

134
Mersul Trenurilor

135
Cip Ie[an

Ap\ de ploaie
Cic\, `ntr-un sat, tr\ia un ]\ran. El avea un hectar de
p\m`nt uscat, nisipos-s\r\turos [i `n pant\, inadecvat
practic\rii unei agriculturi intensive. Bietul gospodar a
`ncercat s\ `ngra[e p\m`ntul at`t natural, c`t [i chimic, a
investit bani, r\bdare [i talent `ntr-un sistem de irigare, a
angajat cu ora o echip\ de paparude care s\ presteze
servicii de adus ploaie, dar tot nimic nu se alegea de
muncu[oara lui. V\z`nd c\ nu merge [i nu merge cu
aplicarea tehnologiilor moderne `n agricultur\, a apelat la
mijloacele tradi]ionale. A achitat la popa Pafnutie
contravaloarea unei slujbe pentru ploaie, plus TVA. Popa
Pafnutie, luat cu treburile, cu dou\ nun]i, trei botezuri [i o
sfin]ire de birou parlamentar, a luat banii, a t\iat chitan]a [i
a uitat de slujb\.
~n s\pt\m`na urm\toare seceta a continuat s\
p`rjoleasc\ p\m`ntul, iar ]\ranul a `njurat ur`t de buletinele
meteo [i a dat bani pe `nc\ o slujb\. Popa Pafnutie a t\iat o
nou\ chitan]\ [i a uitat din nou - tot ocupat. La fel s-a
`nt`mplat [i `n lunile care au urmat: gospodarul pl\tea la
pop\, iar popa punea chitan]ele `n sertar [i uita de ele.
P`n\ `ntr-o zi, c`nd preoteasa - care f\cea curat prin
cas\ sau c\uta bani prin sertare, nu se [tie exact - a g\sit
teancul de chitan]e (27 la num\r) [i l-a luat la rost pe pop\:
“Vai, b\rbate, b\rbate, etc!”. Popa Pafnutie [i-a notat cu
pixul `n palm\, s\ nu uite, iar a doua zi, `nc\ de la prima
or\, a oficiat la r`nd, una dup\ alta, 27 de slujbe pentru
ploaie pe tarlaua ]\ranului din poveste.
La pr`nz, deasupra hectarului omului nostru, nori negri
136
Mersul Trenurilor

st\teau `ngr\m\di]i [i se preg\teau s\ se ia la b\taie. A


doua zi, c`nd toat\ ploaia celor 27 de slujbe se ispr\vise,
pompierii [i scafandrii `nc\ `l mai c\utau cu c\ngile prin
ap\ pe gospodar, fiindc\ mai avea de pl\tit un rest la pop\,
ie[ise ceva cu virgul\ din cauza raportului euro-dolar.

137
Cip Ie[an

Examen de ciob\nit
european
Pomenisem mai demult despre importan]a
competen]ei [i despre faptul c\, indiferent de domeniu,
avem nevoie de speciali[ti selecta]i riguros `n urma unor
examene dure. P`n\ [i groparii de la cimitirul “Odihna” (*)
au fost obliga]i s\ sus]in\ probe de aptitudini, a[a cum nici
un pre[edinte, ministru, primar sau parlamentar n-a
sus]inut vreodat\...
De milenii, via]a locuitorilor din spa]iul mioritic a fost
afectat\ direct sau indirect de transhuman]\. Nu exist\
rom=n s\ nu fi auzit de balada Miori]ei, s\ nu fi m`ncat ca[
sau pastram\ de oaie, s\ nu fi purtat c\ciul\ sau cojoc ori
s\ nu fi c`ntat, c`nd era mic, „Mieii zburd\ pe c`mpii,
haide]i s\-i vedem, copii”. Apropierea dintre ciob\na[ul
rom=n [i oaie, de-a lungul milenarei sale istorii, l-a
transformat `ntr-un specialist capabil s\ detroneze
instalatorul polonez, raketul basarabean, teroristul
fundamentalist islamic sau umbrela bulgar\. Ciob\na[ul
rom=n a devenit un brand de ]ar\, reprezentat stilizat sub
form\ de trepied - fiindc\ are [i b`t\, `n care se sprijin\: pot
m\rturisi despre asta nenum\rate turiste str\ine, care ne-au
vizitat ]ara `n c\utare de inedit [i de pl\ceri simple, rurale.
~n ultima vreme, acela[i ciob\na[ rom=n, marc\ `nc\
ne`nregistrat\, e solicitat [i pe pia]a extern\ - mai ceva ca,
odinioar\, Gerovitalul. El devine, astfel, un adev\rat
ambasador al patriei noastre, a[adar selec]ia celor care ne
(*) Vezi volumul "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani" de acela[i autor, Editura Polirom - 2005

138
Mersul Trenurilor

vor reprezenta pe p\[unile Europei va fi mai dur\ dec`t cea


de la Eurovision, de exemplu. Un prim examen de ciob\nit
european a avut loc deja.

Probe de aptitudini (test eliminatoriu):


* Tuns-vitez\, pe durata piesei “Nea Alecu, nea Alecu,
tunde oaia [i berbecu’”. Pentru a se evita fraudele, pe
biletele de examen au fost trecute mai multe subiecte: tuns
plastic, permanent la rece, breton simplu, c\rare pe mijloc,
tunsoare modern\ cu perciuni, b\rbierit berbec, vopsit oaie
`n culori de sezon etc.
* Aruncarea cu b`ta dup\ c`ine, la punct fix, [i
[uieratul ca la strung\, cu sau f\r\ degete.
* Interpretarea din tilinc\, bucium, solz de pe[te,
frunz\ sau caval a unei melodii la alegere din repertoriul
ciob\nesc rom=nesc [i interna]ional.
* Strig\turi ciob\ne[ti din b\tr`ni. Variante de pe
bilete: “U\\\\i!”, “Lupu’ la st`n\\\!” sau “Haida, haida,
b\i Costic\!”, precum [i traducerile acestora `n trei limbi
de larg\ circula]ie interna]ional\.

Probe scrise:
* Ob]inerea ca[ului [i zerului `n cnezatele lui Gelu,
Glad [i Menumorut: diferen]e de proces tehnologic,
influen]e externe, descoperiri arheologice.
* 150 de oi pasc `n 10 zile iarba de pe o suprafa]\ S `n
form\ de triunghi isoscel ABC, cu laturile AB [i AC egale.
S\ se afle ce distan]\ a parcurs berbecul B din rasa merinos
dup\ 4 zile, [tiind c\ se deplaseaz\ pe bisectoarea
unghiului BAC, iar densitatea ierbii r\m`ne constant\.
* O turm\ cu masa M coboar\ de la munte cu un batal
frumos `n frunte [i trei c`ini ciob\ne[ti neomologa]i pe o
pant\ de unghi alfa. Cunosc`nd coeficientul de frecare miu
dintre turm\ [i suprafa]a pantei, s\ se calculeze energia

139
Cip Ie[an

cinetic\ a turmei la baza planului `nclinat de lungime l.


* Stoarcerea br`nzei asistat\ pe calculator (simulare `n
condi]ii de `ntuneric, frig, v`nt, be]ie [i stress).
* Atitudinea ciob\na[ului moldovean `n fa]a mor]ii [i
alegoria moarte-nunt\. Acutizarea luptei de clas\ dintre
ciob\na[i, cauzat\ de diferen]ele de avere, pozi]ie social\,
num\r de c`ini etc. Eros `n rela]ia dintre ciob\na[ [i oi]a
b`rsan\.

140
Mersul Trenurilor

Ve[ti bune pentru animale


Intrarea `n Uniunea European\ nu `nseamn\ doar
veselie, salarii mari [i chefuri pe p\tur\, la iarb\ verde; ea
impune [i sacrificii. Rom=nii care posed\ pe l`ng\ cas\
animale domestice s`nt nevoi]i s\ respecte anumite norme
europene. “Norme de bun\stare a animalelor” se numesc
ele [i s`nt menite, dup\ cum le arat\ numele, s\ asigure
bun\starea animalelor. Cine va avea curiozitatea s\
citeasc\ aceste norme va afla c\, `n spirit european, „nu
mai s`nt permise strivirea, r\sucirea sau ruperea cozii
animalelor, iar animalele nu vor mai putea fi `mpinse,
lovite cu picioarele, `nvine]ite, at`rnate de cap, coarne,
picioare, coad\ sau p\r”... Din pur\ curiozitate am `ncercat
s\ afl\m cum respect\ cresc\torii no[tri deveni]i dintr-o
dat\ europeni normele de bun\stare a dobitoacelor din
gospod\rie; iat\ ce am descoperit:
* Gospodarul Silvestru Paraipan a rupt pisica-n dou\,
apoi a aruncat m`]a moart\ `n curtea vecinului Pamfil
Epure. Acestuia, Silvestru `i urase cu doi ani `n urm\ s\-i
moar\ capra.
* Printr-o scrisoare anonim\ isc\lit\ de locatarii
blocului PI-6 am fost informa]i c\ domnul Paul Viezure de
la etajul trei a `ncercat s\ fac\ sit\ de m\tase din coada
c`inelui Pufi]\ al doamnei Georgescu de la parter.
* Domnul primar Ieremia P\tur\ este acuzat de ni[te
cons\teni c\ a legat boul de coarne [i omul de semn\tur\,
c\ [i-a pus boii `n c`rd cu dracul [i i-a scos f\r\ coarne, apoi
c\ a f\cut din cal m\gar [i din ]`n]ar arm\sar, c\ a dat
c`inelui s\ ling\ sare [i s\ m\n`nce mere p\dure]e, c\ a
141
Cip Ie[an

v`ndut pielea ursului din p\dure, c\ a luat partea leului, c\


s-a aruncat `n gura lupului (pe care `l `mbr\case `n prealabil
`n piele de oaie!), c\ a fost prins cu m`]a `n sac (s\rmanul
patruped risc`nd astfel s\ se sufoce), c\ a umblat cu cioara
vopsit\ [i a luat dou\ piei de pe un bou, c\ a pus clopo]ei
pisicii ca s\ nu mai prind\ [oareci, c\ a urcat scroafa `n
copac [i multe altele asemenea r\ut\]i, care ne fac s\
credem c\ dl. Ieremia P\tur\ nu este tocmai un prieten
european al necuv`nt\toarelor.
* ~ntr-una din zilele trecute, mai mul]i pensionari [i
bugetari rom=ni tr\geau m`]a de coad\, iar b\tr`nul Hagi
Tudose a fost surprins pe c`nd `ncerca s\ taie coada pisicii,
motiv`nd c\ din pensie nu-[i permite central\ de
apartament [i termopane.
* ~n fine, r\m`n multe `ntreb\ri privind originea
numelor “La motanul cherchelit”, “La m`]a beat\”, “La
c\]eaua le[inat\” sau “La c\]eaua sp`nzurat\”, purtate de
diverse bodegi, braserii [i bufete din diverse zone ale
patriei noastre.

142
Mersul Trenurilor

143
Cip Ie[an

Capra cu trei purcelu[i


Pe cei trei iezi, capra, mama lor, i-a l\sat singuri acas\.
Nu era prima dat\ c`nd capra `[i l\sa iezii singuri acas\,
treburile astea intraser\ `n rutin\. “M\i, iezilor, [ti]i, eu
ies”... “Da, m\muc\, sigur, cunoa[tem, [tim problema”...
“Deci, ave]i grij\, nu v\ juca]i la foc, la gaze...”... “Da,
m\muc\, OK, nu te repeta, hai, ie[i mai repede, tiva, c\ ne
]ii `n curent [i se duce c\ldura”... “Deci, nu deschide]i dec`t
dac\ v\ c`nt c`ntecul \la, cu trei iezi cucuie]i...”... “Da,
sigur, u[a mamii descuie]i, [tim, m\muc\, mai schimb\ [i
tu caseta, bag\ chestii noi! Gata, ai t\iat-o?”. {i capra
plec\.
De data aceasta, capra uitase `n c\mar\ o damigean\
cu vin. De curiozitate, cei trei iezi s-au `mb\tat. C`nd s-a
`ntors capra de la cump\r\turi, a g\sit u[a tr`ntit\ de perete.
~n\untru nu era nimeni: cei trei iezi, care b\user\ ca porcii,
se transformaser\ `n cei trei purcelu[i. Realiz`nd c\ au
ajuns `n cu totul alt\ poveste, ei s-au apucat s\-[i `nal]e
case, `n care s\ se ad\posteasc\ de lup.
Lupul nu [tia ce s\ mai cread\. V\zuse multe p`n\
acum, fiind un lup trecut de prima tinere]e: prinsese
colectivizarea, revolu]ia, v\zuse fo[ti activi[ti de partid
transform`ndu-se `n vajnici parlamentari cu idei europene,
dar trei iezi cucuie]i care s\ se transforme `n trei purcelu[i
nu mai v\zuse. Se opri s\ chibzuiasc\, apoi reciti ambele
pove[ti, cea a caprei cu trei iezi [i aia, cu cei trei purcelu[i.
Ambele se terminau prost pentru el, a[a c\ lu\ o decizie...
~ntre timp, dup\ cum spuneam, cei trei iezi
transforma]i `n cei trei purcelu[i `[i construiau case, ca `n
144
Mersul Trenurilor

poveste: primul, o c\su]\ de vacan]\ cochet\, din paie; al


doilea, o caban\ din lemne, `n sta]iune, iar al treilea, mai
gospodar, din c\r\mid\ [i beton, cu termopane. Dup\
pu]in\ vreme, ei s-au pomenit `n vizit\ nu cu lupul, ci cu
procurorii [i masca]ii, care i-au s\ltat [i i-au dus cu duba.
Se pare c\, transforma]i `n purcelu[i, cei trei iezi [i-au
construit casele din bani publici. Lupul a fost cel care i-a
denun]at, dup\ care a gr\bit spre p\dure, la `nt`lnirea cu
Scufi]a Ro[ie.

145
Cip Ie[an

Aventuri `n ]ara
~mp\ratului Verde
~n ]ara ~mp\ratului Ro[u toate erau, cum s-ar spune, pe
ro[u, cele mai multe chiar interzise, a[a c\ situa]ia stagna,
[i to]i vedeau ro[u `n fa]a ochilor. ~n ]ara ~mp\ratului
Verde, aproape toate erau verzi, iar lucrurile evoluau,
fiindc\ verdele, dup\ cum se [tie, e o culoare care
sugereaz\ libertatea, c\ile deschise.
Totul a fost bine, verde [i frumos `n ]ara ~mp\ratului
Verde p`n\ `n ziua `n care cea mai mare intersec]ie, din
pia]a mare, `n fa]a palatului, a fost semaforizat\.

146
Mersul Trenurilor

Fa]a nev\zut\ a
Baladei Miori]ei
Ciob\na[ul moldovean avea o nevast\ cic\litoare,
Vitoria, un fel de cincizeci de neveste `ntr-una singur\.
Cum lipsea ciob\na[ul moldovean de-acas\, cum Vitoria
`[i lua copilul [i c`inele, punea m`na pe baltag [i pleca s\-
[i adune so]ul de pe drumuri. ~l g\sea ba prin c`rciumi,
chefuind cu l\utari, ba pe la vreo strung\, mulg`nd oile, ba
colo, ba colo. La un moment dat, Vitoria nu [i-a mai g\sit
so]ul, care nu era nici colo, nici colo. Ea nu [tia c\ so]ul ei
avea o oi]\ n\zdr\van\ [i b`rsan\, care vorbea. Aceasta
st\tea de [ase [i `i spunea “B\i, vezi c\ nevast\-ta vine pe
Poteca Bradului!” etc.
Din cauza Miori]ei, Vitoria nu [i-a mai g\sit b\rbatul,
pe ciob\na[ul moldovean, deci a dat anun] `n pres\: “Cine
mi-a v\zut, cine-a cunoscut m`ndru ciob\nel, mic, burtos [i
chel, minunat b\rbat (c`nd nu este beat!), talentat oier cu
fluier de fier, talentat p\stor, de d`nsul mi-e dor etc [i ofer
substan]ial\ recompens\!”.
Oaia, miori]a, c`nd a citit anun]ul, nu s-a mai g`ndit la
ciob\na[, ci la substan]iala recompens\. A doua zi a fugit
din saivan, pe [est, c\ut`nd un telefon. Din nefericire, lupul
cel r\u o p`ndea, ascuns `n bosche]i. Din fericire,
ciob\na[ul vr`ncean [i cel ungurean au v\zut-o [i au prins-
o `naintea lupului, au t\iat-o, au pus-o la pro]ap [i au
m`ncat-o tot `naintea lupului.
Ciob\na[ul moldovean s-a `nt`lnit cu Vitoria mai
t`rziu, `ntr-un local. Doamna avea asupra ei baltagul, iar
p\rerile medicilor legi[ti [i ale autopsierilor despre starea
ciob\na[ului moldovean coincid.
147
Cip Ie[an

Balada Me[terului Manole


Manole era me[ter, de[i `n [coala de mai[tri `i umblase
mintea doar la distrac]ii, discoteci, b\utur\ cu b\ie]ii,
ciubucuri [i mici `nv`rteli. C`nd s-a v\zut cu patalama la
m`n\ a chefuit trei zile. ~ntr-a cincea era tot mahmur [i s-a
pomenit la u[\ cu o vecin\ care avea nevoie s\-i schimbe
un oberteil. Se dusese deja vestea c\ `n cartier locuie[te un
me[ter cu acte. N-are rost s\ pomenim despre cum a
schimbat Manole oberteilul doamnei, nici despre vecinii de
jos, inunda]i.
Treptat, me[terul a `nceput s\ `nve]e din gre[eli: a aflat
cum s\ nu sparg\ geamurile c`nd d\ cu trafaletul, cum s\
nu crape gresia c`nd schimb\ vreo siguran]\, s\ nu dea foc
mobilei c`nd pune faian]\ sau s\ nu-[i scape cheia francez\
peste degete c`nd `[i coase un nasture. Dup\ ce a `nv\]at
toate astea, Manole a considerat c\ st\p`ne[te tainele vie]ii
[i ale meseriei. ~ntre timp, nevast\-sa Ana `i f\cea de
m`ncare...
De]in`nd tainele vie]ii [i ale meseriei, Manole [i-a
deschis SRL de construc]ii [i a c`[tigat licita]ia pentru o
vil\ `ntr-un nou cartier select. A muncit p`n\ seara, apoi s-
a culcat. A doua zi de diminea]\, la [antier, dezastru,
panaram\, catastrof\: ce ziua lucrase, noaptea se surpase!
~ntre timp, nevast\-sa, Ana, terminase de f\cut
m`ncarea, o `mpachetase `ntr-un suferta[ [i venise cu ea la
[antier. O idee `ncol]i `n mintea me[terului:
- Ia, f\, [i ]ine de-aici peretele, s\ nu se r\stoarne!
spuse Manole femeii, `ncep`nd s\ cl\deasc\ repede-repede,
s\ aib\ m\car un zid c`t de mic de ar\tat beneficiarului.
148
Mersul Trenurilor

Beneficiarul nu era prost, deci rupse contractul [i


chem\ alt\ firm\ s\ continue lucrarea, iar Manole plec\ s\
se angajeze `n alt\ parte. Fiind o loaz\, to]i patronii se
fereau de el ca de grip\. La cap\tul unei luni `n care b\tuse
drumurile de poman\, me[terul cu acte realiz\ eviden]a: nu
era bun de nimic, nu [tia s\ fac\ nimic, era un neispr\vit!
Prin urmare, alese cariera politic\, `n care avu mare succes.
Dup\ pu]in timp, `[i cump\r\ o vil\ `ntr-un nou cartier
select. ~n prima noapte, pe c`nd chicotea [i se h`rjonea `n
pat cu amanta, Manole auzi din peretele dormitorului:
“B\rbate, b\rbate, m\ mai ]ii mult a[a? Mi-au amor]it
m`inile!”.

149
Cip Ie[an

S\rb\toare cu
para[uti[ti sportivi
C`nd s-a s\rb\torit atestarea documentar\ a localit\]ii,
consilierii au hot\r`t s\ ofere oamenilor nu doar bere, ca de
obicei, ci focuri de artificii [i un atractiv program de
para[utism acrobatic. O gre[eal\ de organizare a f\cut ca
artificiile montate `n fa]a C\minului Cultural s\ fie lansate
tocmai `n timpul spectacolului aerian; nici p`n\ azi nu se
[tie ce s-a `nt`mplat cu 14 dintre cei 25 de para[uti[ti care
au s\rit din avion cu cinci secunde `nainte ca nea Gic\ s\
dea foc la fitile. Dintre ceilal]i para[uti[ti, unul at`rn\ [i
acum `n bradul de l`ng\ [coal\, la o `n\l]ime de peste 30 de
metri (dup\ cum se poate citi pe altimetrul de la m`na sa).
S\rmanul om nu se poate da jos, fiindc\ s-a lipit de r\[in\,
iar bradul nu poate fi t\iat f\r\ aprobare de la jude]. ~n s`nul
sportivului s-a cuib\rit o familie de veveri]e. Alt para[utist
a nimerit prin horn, ca Mo[ Cr\ciun, `n casa unei doamne,
unde se simte bine, ea fiind v\duv\ [i gospodin\. Mai pu]in
noroco[i au fost cei trei colegi lua]i de v`nt: primul a ajuns
`n furca uitat\ de proprietarul s\u l`ng\ o c\pi]\ de f`n, al
doilea a fost dobor`t de gr\niceri pe c`nd survola ilegal
frontiera de stat, iar al treilea a ajuns ca vai de capul s\u,
dup\ ce s-a apucat de b\ut.
Oricum, se putea [i mai r\u, cum s-a `nt`mplat `ntr-o
localitate `nvecinat\, unde tot cu para[uti[ti sportivi a fost
s\rb\torit\ Ziua Recoltei: la vestiar, pilotul aparatului AN-
2 a confundat din gre[eal\ salopeta sa cu a unui coleg care
avea preg\tit\ pentru aceea[i or\ o misiune utilitar\, de
150
Mersul Trenurilor

aruncat din avion `ngr\[\minte naturale (ie[ea mai ieftin


dec`t cu `ngr\[\minte chimice). ~ncurc`ndu-[i salopetele,
cei doi [i-au inversat planurile de zbor. Para[uti[tii sportivi
au ajuns la mama naibii, `n plin c`mp, unde au fost fug\ri]i
de ni[te mistre]i, iar localnicii aduna]i `n pia]\ s\ vad\
spectacol aerian s-au pomenit cu trei tone de b\legar, f\r\
para[ut\.

151
Cip Ie[an

152
Mersul Trenurilor

Adev\rul despre situa]ia


dot\rii unor institu]ii de
`nv\]\m`nt
Unii spun c\ iarna e bucuria copiilor, care se dau cu
sania pe derdelu[, patineaz\, fac oameni de z\pad\ [i se
bulg\resc. Al]ii s`nt de p\rere c\ bucuria copiilor e vara,
c`nd minorii se t\v\lesc pe iarb\, merg la sc\ldat sau la
furat cire[e, bat mingea pe maidan c`t e ziua de lung\ [i
umbl\ `n pantalona[i scur]i. Adev\rul e c\ bucuria cea mai
mare a pre[colarilor, elevilor [i studen]ilor, indiferent de
sezon, este atunci c`nd cadrele didactice intr\ `n grev\ [i nu
se mai ]in ore de nici un fel. O cauz\ a acestor greve este,
din c`te se spune, lipsa dot\rilor din unit\]ile de `nv\]\m`nt;
din fericire, exist\ [i institu]ii particulare care reu[esc s\
atrag\ fonduri pentru achizi]ionarea materialelor.
Universitatea Popular\ „L\cust\ Vod\” `mparte sediul
cu prim\ria, c\minul cultural, un magazin mixt [i trei
bodegi. A fost atestat\, oarecum, [i se nume[te “popular\”
din cauza popularit\]ii de care se bucur\ pe plan local,
dup\ ce a g\zduit `n amfiteatru mai multe spectacole de
muzic\ popular\ cu interpre]i `ndr\gi]i. La facultatea de
fizic\ popular\, prin grija primarului, rector al
Universit\]ii, fondurile au fost folosite pentru dotarea
laboratorului de cercetare. Din aceste fonduri s-au
achizi]ionat trei sisteme de referin]\, o saco[\ plin\ cu
puncte materiale de mas\ „m”, zece coeficien]i de dilatare
nou-nou]i, un plan orizontal din import [i un `ntreg spa]iu
153
Cip Ie[an

tridimensional (c\ruia `i lipse[te, din nefericire, una dintre


axele de coordonate - mai exact, axa Oy). S-au mai
achizi]ionat tot din import [i c`teva mobile M care se pot
deplasa rectiliniu sau curbiliniu, uniform sau accelerat,
`ntre oricare ora[e A [i B din problemele date pe la
olimpiade, cu viteze de p`n\ la 250 de kilometri pe or\.
Deocamdat\, aceste din urm\ materiale didactice au fost
`nmatriculate pe numele domnului rector [i ale rudelor
sale.
Studen]ii facult\]ii de matematic\ din cadrul aceleia[i
institu]ii beneficiaz\ [i ei de cele mai noi dot\ri: doar `n
ultimul an s-au primit trei kilograme de integrale, c`]iva
radicali, mai multe unghiuri ascu]ite sau obtuze, diverse
segmente, puncte de tangen]\ [i drepte paralele de ultim\
genera]ie, un set complet de bisectoare [i mediatoare, un
logaritm nou-nou], precum [i patru cercuri, cu tot cu
diametrele, suprafe]ele [i razele lor. La aceste raze de cerc
se `nc\lzesc studen]ii, `n iernile mai friguroase.
Mici probleme s-au semnalat la facultatea de medicin\
popular\, unde nu exist\ schelete, nici cadavre pentru
disec]ie. Conducerea institu]iei pl\te[te cu ora c`te un copil
mai costeliv din sat, pe care `l arat\ studen]ilor la cursurile
despre sistemul osos, iar `n locul cadavrelor este folosit
s\pt\m`nal paznicul Georgel, mort de beat. Studen]ii
facult\]ii de biologie popular\ s`nt bucuro[i c\ de material
didactic e plin\ balta comunal\, iar o mare parte a
programului de studiu [i-o petrec pe sub scaunele din s\lile
de curs, prinz`nd roz\toare pentru col]ul viu. Nici viitorii
absolven]i ai sec]iei de istorie popular\ nu s-au pl`ns
vreodat\ de lipsa dot\rilor, deoarece canalizarea
Universit\]ii, instala]ia de iluminat [i cea de `nc\lzire fac
parte din istorie, dat`nd cu mult dinaintea genezei
poporului rom=n.

154
Mersul Trenurilor

Cea]a bate filmul


Nimeni nu [tie exact dac\ mai `nt`i a fost oul sau
g\ina, nici unde `ncepe de fapt circuitul apei `n natur\. Se
[tie doar c\ la un moment dat apa, leag\nul vie]ii, se
transform\ `n pic\turi fine, mici de tot, [i devine cea]\, prin
care nu se mai v\d a[a de bine gropile din asfalt, mizeriile,
cojile de semin]e [i raha]ii de c`ine care se `nal]\ pe trotuar.
C`nd au `nceput zilele ce]oase, locatarii din cartier au
sperat c\ vor sc\pa de munca voluntar\ obligatorie, de
greblat frunzele [i de adunat gunoaiele de pe spa]iul verde,
c\ vor sc\pa de focurile alea din frunze uscate [i gunoaie,
care `n fiecare an umpleau de fum puturos spa]iul dintre
blocuri. Pentru administratorul asocia]iei de locatari,
domnul Axinte Hercule, nu exista cea]\, ci doar lene, fug\
de r\spundere [i lips\ de sim] civic. Prin urmare, a `ncercat
s\ mobilizeze oamenii [i s\-i scoat\ din case la munc\
voluntar\ obligatorie, ca `n ultimii ani. Cum mergea el a[a,
prin cea]a deas\, de la un imobil la altul, a remarcat c\
drumul pare mai lung ca de obicei. A pus `n sinea lui
`nt`mplarea pe seama expansiunii Universului, despre care
urm\rise un film documentar. Pe m\sur\ ce `nainta `mpins
de sim]ul datoriei, cea]a devenea tot mai deas\: la `nceput,
ca un lapte, apoi ca un iaurt [i, mai spre final, ca o sm`nt`n\
groas\, de la ]\rani. Despre domnul administrator Axinte
nu s-a mai auzit nimic din acea zi, iar locatarii, ferici]i `n
unanimitate, [i-au v\zut `n continuare de via]a lor, chiar [i
`n condi]ii de cea]\.
Ca `n fiecare diminea]\, doamna Lucre]ia de la parter a
plecat vioaie spre complex [i tot ca `n fiecare diminea]\ se
155
Cip Ie[an

preg\tea s\ r\spund\ la salutul unor vecini care plecau la


serviciu cu bicicletele. V\z`nd prin cea]a groas\ dou\ faruri,
le-a f\cut semn cu m`na. “O zi bun\, spor la lucr...” a mai
apucat ea s\ strige; din fericire, camionul de care s-a izbit
cu capul sta]iona urcat pe trotuar, [oferul fiind dus dup\
]ig\ri. Dup\ ce s-a dezmeticit, [i-a continuat drumul spre
magazin, frec`ndu-[i cucuiul din frunte de parc\ ar fi vrut s\
cheme un duh dintr-o lamp\ fermecat\. ~nc\ mai freca
atunci c`nd, tot din cauza ce]ei, a c\zut `ntr-o groap\
nesemnalizat\. A avut noroc mare doamna Lucre]ia, fiindc\
a c\zut pe moale, peste ni[te cet\]eni nimeri]i `n aceea[i
groap\ `nc\ din zori, care se plictiseau [i jucau b`za.
~ntre timp, domnul administrator Axinte Hercule
continua s\ mearg\, mir`ndu-se: “Expansiune, expansiune,
da’ cam mare, totu[i, nu?”. ~n jur nu vedea nimic, deci se
ghida dup\ sunete, din ce `n ce mai necunoscute...

***

~ntr-o sear\, dup\ ce v`ntul risipise cea]a de peste


cartier, jurnalele de [tiri din `ntreaga lume au prezentat
cazul unui necunoscut mic, burtos, n\du[it, cu basc\ [i
palton peste bluza de la pijama, f\r\ acte (dar ]in`nd `n
m`ini o list\ scris\ cu pixul), care mergea de nebun prin
cea]\, prin ninsoare, prin z\pada de pe banchiz\, [i care a
fost `nt`lnit de membrii unei expedi]ii polare
multina]ionale. C`nd s-a ciocnit de ace[tia, necunoscutul a
strigat: “Aha, deci aici era]i! Haide]i, haide]i la treab\,
spa]iul verde dintre blocuri ne a[teapt\!”. Oamenii de
[tiin]\ cred c\ este vorba de un supravie]uitor al unei specii
disp\rute.

156
Mersul Trenurilor

Cineva, acolo, sus,


ne p`nde[te?
~ntr-un vechi letopise] datat de prin veacul al XIV-lea
curio[ii pot citi urm\torul paragraf: “Atunce vredniculu
paharniculu B\rdac\ Novac ridicat-a ochii `n v\zduhulu [i
a[a gr\it-a: M\rite voievodulu, au ce e obiectulu
zbur\torulu neidentificatulu de pre ceriulu? Domnulu
Moldovii scos-a palo[u [i strigat-a: E un ozeneulu
turcesculu! Pre el s\ mi-l lovi]i, viteji arca[i! Cerulu s-a
`ntunecatu de puzderia s\ge]ilor, iar\ obiectulu fugit-a cu
zgomotulu. Vod\ ridicat-a pre loculu respectivu o
m\n\stire, iar cui intr\ acolo `i cade p\rulu [i sb=rn=e pana
palo[ului voinicesculu.”
Mai t`rziu, pe la finele secolului al XIX-lea, `ntr-un
cotidian local de opozi]ie ap\rea, cu semn\tura „N.
Mernicu”, textul din care cit\m: “Considera]iunea de care
se bucura onor. dl. Pache Haralambie-Vla[ca, mo[ier [i
deputat liberale, `n s=nul partidului [i electoratului urbei, s-
a compromis groasnic eri sear\ c=nd d=nsul a povestit dela
tribun\ despre ma[in\ria sburetoare vedut\ cu doue dile `n
urm\, la mo[ia d-sale. Fiind cunoscute legile firei, anume
c\ obectele mai suptstan]iale ca aerul nu pot sbura, ne
chestion\m c=t de turmentat trebue s\ fi fost domnul
deputat liberale `n acele clipe `n care cu sigura]iune numai
la viitorul Patriei nu se putea g=ndi. Eat\, onorabili [i
distin[i electori, cine v\ ]ine `n m=ini destinele, eat\ cui a]i
dat d-voastre votul!”.
{i mai t`rziu, aproape de zilele noastre, un proces-
157
Cip Ie[an

verbal completat cu bra]ul lung al Legii consemna a[a:


“Tov. pltner. Mitran Ghe. Rafael [ef post com. C`l]i
raportez c\ vehiculu zbur\tor care a ifectoat aterizare pe
raza postului m-eu `ntre DN 96 [i DE 62 prezenta
defec]iuni la sistemu de iluminat find nenmatriculat la
num\r. conduc\toru vehicului a refuzat s\ prezinte actele l-
a control permisu buletinu certificatu [i talonu. Finc\ era
verde la fa]\ ca be]ivu dup\ ce bea eam dat fiola alcoltest
de alcol s\ sufle `n ia care mea m`ncato de-odat\ motiv
ptru. care la-m arestat preventiv cu bulanu d`n dotare ear
vehiculu suspect lam transportat `n curtea postului une
lumineaz\ ca becu aprins [i d`n el ese sunete [ii aburi ca
c`nd ne duce la baea comunal\ `n fiecare luni c`nd pic\ pe
un[pe eanuare ale anului.”.

***

~n ultimii ani, libertatea de exprimare a permis


semnalarea mai multor fenomene stranii, care nu se pot
explica dec`t prin interven]ii cel pu]in extraterestre. Despre
c`teva dintre ele, `n cele ce urmeaz\:
* Domnul Eugen Pojghi]\ este bun gospodar [i reputat
viticultor. Din pivni]a sa au disp\rut trei bidoane cu
t\m`ioas\ rom=neasc\, de c`te un dubludeca fiecare.
Singurele urme r\mase la fa]a locului, `n praful pivni]ei, au
fost l\sate de ni[te t\lpi cu c`te trei degete, care provin cu
siguran]\ de la o f\ptur\ din alt\ lume. Sau de la vecinul
N\stase, care are [i el c`te trei degete la picioare, dup\ ce a
adormit beat `ntr-un [an] [i a degerat.
* De[i a ajuns acas\ tot dup\ miezul nop]ii, Georgel
era treaz [i cu portofelul `ntreg. B\ie]ii de la bufet zic c\ `n
seara respectiv\ nici n-a trecut pe-acolo, iar el `nsu[i
declar\ c\ a fost r\pit de ni[te fiin]e `nalte [i sub]iri, cu
picioare lungi de la g`t p`n\ la p\m`nt. Nevast\-sa l-a

158
Mersul Trenurilor

pocnit [i a intentat divor].


* Dup\ ce s-a jucat o zi `ntreag\ cu mingea pe maidan
al\turi de ceilal]i repeten]i ai [colii, Costelu[ s-a `ntors
acas\ curat [i cu pantalona[ii neg\uri]i `n genunchi.
* ~n vreme ce venea de la cimitirul comunal, baba
Demelza }igl\ s-a `nt`lnit cu trei necunoscu]i slabi, lungi,
cu capul [i cu ochii mari, care i-au dat bine]e [i i-au spus
c\ tare frumos s-a mai f\cut p\pu[oiul prin p\r]ile celea.
Baba l-a `ntrebat pe cel mai r\s\rit dintre ei “Da’ matale de
unde e[ti, bre!”. “Eu? P\i, h\t, tocmai de pe la Proxima
Centauri, dac\ [tii matale!”, r\spunse acesta. “Aha, pe
l`ng\ Vega! {tie baba! Da’ al cui e[ti matale din Proxima
Centauri, maic\?”, a insistat ea, f\c`nd o glum\, dar
necunoscutul a disp\rut ca din pu[c\.

159
Cip Ie[an

Povestea pe[ti[orului
de aur
Pe[ti[orul de aur se d\dea [mecher `n fa]a pe[ti[orului
de argint [i celui de bronz, de parc\ ar fi fost medalie
olimpic\. Despre rela]iile sale cu al]i pe[ti[ori din fier,
font\ sau o]el de scule, nici s\ nu mai vorbim: ace[tia
ruginiser\ sau cocliser\ de la ap\, ar\tau ca vai de solzii lor
[i sc`r]`iau din `not\toare. Pe[ti[orul de aur era deosebit, un
fel de vedet\, a[adar se d\dea [mecher, cum am spus.
Habar n-avem ce sistem de propulsie o fi avut
pe[ti[orul de aur, s\-l ajute la `not: aurul este mai dens ca
apa, deci for]a de greutate e mai mare dec`t cea arhimedic\.
Pe[ti[orul nostru de aur ori o fi fost gol pe din\untru, ori n-
o fi fost chiar din aur-aur, ci din plastic poleit, aur de
trompet\, nu se [tie.
Dumneavoastr\, dac\ a]i fi pe[ti[or din aur adev\rat,
de m\car 18 carate, sigur nu v-a]i repezi ca fraierul la o
r`m\ obi[nuit\. Prin urmare, pescarul din poveste o fi pus
`n undi]\ vreo momeal\ deosebit\. Asta pare greu de
crezut, el fiind cunoscut `n cartier pentru datoriile sale mari
la `ntre]inere (din cauza lui, `ntreg blocul a fost l\sat f\r\
c\ldur\ [i ap\ cald\!). Dac\ ar fi avut vreo r`m\ scump\, cu
siguran]\ ar fi b\ut-o. Oricum, ceva-ceva tot a pus el `n
c`rlig, de vreme ce pe[ti[orul de aur s-a repezit ca prostul.
C`nd s-a pomenit `n palma b\t\torit\ [i murdar\ a
pescarului, pe[ti[orul de aur a `nceput cu amenin]\ri: “B\i,
d\-mi drumul, s\-mi saie ochii, c\ te fac, `l chem pe taic\-
meu sau pe frate-meu mai mare!”. Pescarul nu i-a dat
160
Mersul Trenurilor

drumul: chiar s-ar fi bucurat s\ pun\ undi]a [i pe rudele


mai mari ale pe[ti[orului de aur, s\ aib\ ce b\ga `n oal\.
V\z`nd c\ nu merge cu amenin]\rile, pe[ti[orul de aur a
trecut la rug\min]i: “Nene, hai, te rog, fie-]i mil\ de un biet
pe[ti[or de aur, n-am mam\, n-am tat\, m\ bate p\rin]ii
acas\, bogdaproste etc!”. Pescarul nostru, nimic, surd, ce
mai! ~n final, pe[ti[orul a plusat: “{tii, b\i? Dac\-mi dai
drumul `n balt\, `]i voi `ndeplini trei dorin]e. Pe bune!”.
Pescarul a c`nt\rit pe[ti[orul `n m`n\ - la nici o sut\ de
grame, cam pu]in! - [i a zis c\ hai, merit\ s\ `ncerce. A
aruncat pe[ti[orul de aur `n ap\ [i a cerut mai `nt`i o vil\,
apoi o ma[in\ cum n-avea nimeni `n cartier (*). Primele
dou\ dorin]e fiind `ndeplinite, pescarul [i-a pus-o pe a
treia: “Data viitoare c`nd bag undi]a s\-l prind din nou pe
pe[ti[orul de aur, care s\ `mi `ndeplineasc\ iar trei dorin]e
dac\ `l arunc `napoi `n ap\!”. {i cea de-a treia dorin]\ a
func]ionat.
De atunci, pescarul merge zilnic la balt\ - chiar de mai
multe ori pe zi, func]ie de necesit\]i. Posed\ vile, ma[ini,
firme, femei, loc `n Parlament, tot ce-[i dore[te. Cu toate
astea, niciodat\ nu [i-a rugat pe[ti[orul s\-i pl\teasc\
datoria la `ntre]inere, a[a c\ fo[tii s\i vecini de bloc nu au
nici acum ap\ cald\ [i c\ldur\.

(*) - Unele guri rele povestesc c\ treaba ar fi fost cu totul alta. Mai exact, pescarul nostru,
auzind c\ pe[ti[orul de aur se ofer\ s\-i `ndeplineasc\ trei dorin]e, exact ca `n pove[ti, ar
fi spus cu voce tare “S\ mor io dac\ am mai v\zut a[a minune!”, dup\ care a murit.
161
Cip Ie[an

Jurnal de [tiri
- Bun\ seara, dragi telespectatori, urm\ri]i o nou\
edi]ie a jurnalului nostru informativ. {tiri de senza]ie din
toate domeniile, [tiri adev\rate, despre oameni adev\ra]i,
[tiri pentru to]i. Zi tu, c\ mie mi-a intrat o g`z\ `n ochi!
- Da, `mi pare r\u c\ ]i-a intrat o g`z\ `n ochi, dar s\
revenim la [tiri. Mai `nt`i ne informeaz\ reporterul nostru
special, aflat la fa]a locului:

* * *

- Da, bun\ seara, dragi teles... Bag\ firul, m\i! Deci,


tocmai a fost descoperit aici un profesor care reu[e[te s\
tr\iasc\ din salariu! El ne-a declarat `n exclusivitate c\ a
ob]inut performan]a datorit\ unui bioenergoterapeut care l-
a `nv\]at s\ tr\iasc\ doar cu ap\ [i un sfert de morcov pe zi.
M\ `ndrept acum spre locuin]a profesorului, unde va
ajunge `n cur`nd [i o echip\ de procurori, pentru a afla din
ce bani [i-a permis un cadru didactic s\-[i cumpere
morcovi! Deocamdat\, el este b\nuit c\ ar fi pretins mit\
de la elevii s\i. Ai leg\tura!
- Cum dai leg\tura? M\ scuza]i, deci, am leg\tura, dar
mai bine o dau la corespondentul nostru de pe Piscul V`rfu,
care vine cu o [tire de interes general. Din c`te spune el, a fost
capturat Omul Z\pezilor. A[a este? A fost capturat sau nu?

* * *

- Da, bun\ ziua, nu [tiu dac\ a[a este! Mai mul]i


geologi care c\utau noi z\c\minte [i c`]iva etnologi care
162
Mersul Trenurilor

163
Cip Ie[an

c\utau c`ntece b\tr`ne[ti au capturat asear\ o creatur\


biped\, g`rbov\ [i p\roas\, care p`ndea dup\ ni[te troiene
din apropiere. B\nuind c\ l-au prins pe Yeti, cercet\torii l-
au legat cu sfoar\ [i i-au tras o mam\ de b\taie, dar fiin]a
[i-a l\sat blana `n m`inile lor [i a fugit, r\cnind.
- Ce s-a `nt`mplat `n continuare?
- ~n continuare, mul]umesc de interven]ie, a doua zi,
deci azi, cum ar veni, c`nd oamenii de [tiin]\ se preg\teau
s\ redacteze o comunicare despre prezen]a lui Yeti `n
spa]iul mioritic [i despre faptul c\ acesta `[i schimb\ pielea
la fel ca [arpele ori [op`rla, un cioban de la st`na `nvecinat\
a venit cu colegii [i cu b`tele s\-[i ia cojocul `napoi. Ai
leg\tura `n studio!

* * *

- Da, mi-am scos g`za din ochi, stra[nic\ veste! S\-]i


sco]i o musc\ din ochi e o interven]ie destul de nepl\cut\.
Fiindc\ tot vorbeam despre interven]ii nepl\cute, iat\ [tiri
din domeniul sanitar. Mai multe despre ele [tie
corespondentul nostru:

* * *

- Da, bun\ seara, dragi telespectatori, c`teva [tiri de


ultim\ or\ din domeniul sanitar. La Spitalul de Boli
Mintale a fost s\rb\torit pacientul Donose. El a fost adus
aici `n tinere]e de membrii familiei sale, deoarece la
vremea respectiv\ pretindea c\ este savant [i c\
descoperise elixirul vie]ii ve[nice. Asistentele [i medicii
din pavilion au preg\tit ast\zi un tort frumos ornat, `n care
i-au `nfipt 754 de lum`n\ri, c`te una pentru fiecare an de
stat `n spital. Colegul s\u de salon, cel care zboar\ prin
spatele meu, `l pute]i vedea `n aceste clipe trec`nd prin

164
Mersul Trenurilor

cadru, este Aristotel P\s\ric\ [i a fost internat de c`nd a


`nceput s\ se cread\ gugu[tiuc. E un pacient lini[tit, care de
obicei nu face nim\nui probleme; doar at`t, c\ din c`nd `n
c`nd mai evadeaz\, urc`ndu-se pe pervazul ferestrei [i
lu`ndu-[i zborul. Din fericire, e capturat de fiecare dat\,
deoarece infirmierii `i ung cu clei creanga sa preferat\. At`t
de aici, de la clinica de boli mintale, dau leg\tura `n studio.

* * *

- Da, mul]umim. Poate a]i v\zut [i dumneavoastr\,


dragi telespectatori, c\ vremea, `n ciuda previziunilor
meteorologice optimiste, nu pare s\ ]in\ cu noi. Mai ales cu
[oferii, dintre care mul]i au r\mas bloca]i pe diferite artere
de trafic. Reporterul nostru special se afl\ acum `n mijlocul
troienelor, `n mijlocul celor prin[i `n lupta cu iarna care [i-
a reintrat `n drepturi:

* * *

- Dragi telespectatori, m\ scuza]i c\ nu m\ vede]i `n


aceste clipe, dar p`n\ am primit leg\tura m-a nins... Fac
semn cu m`na! Iuhuuu! Mam\, s`nt bine! Deci, ultimele ore
au stat sub semnul z\pezii, al viscolului [i al gerului. Cu
toate astea, `n fa]a stihiilor s-au ridicat drumarii, membri ai
Comandamentelor Z\pezii, care lupt\ cu vitejie pentru a
croi drumuri printre troiene. Cu c`]iva dintre ei `ncerc\m s\
st\m acum de vorb\, de[i viscolul cel t\ios ne smulge
reportofonul:
- Bun\ ziua, domnu’. Merge, merge?
- Vorbe[te matale mai tare, u\i, c\ mi-am pus vat\ `n
urechi, u\i, [i am tras clampetele la c\ciul\, s\ ]ie de cald,
u\i!
- Merge, merge?!

165
Cip Ie[an

- H\i? Cum, u\i? Merge]i a[a, la st`nga, u\i, p`n\ la


cap\t, da]i de rond [i mai `ntreba]i, u\i, da’ nu cred s\ fie
deschis pe vremea asta, c\ uita]i ce vreme e! U\i-u\i! {i
dac\ are, are numa’ la litru, u\i, c\ alea mai mici s-a
terminat, u\i!
Iat\ c\ de undeva, din `ntunericul punctat de viscolul
alb [i rece, r\sare un alt om, un alt cet\]ean, parc\ mai
dispus s\ stea de vorb\ cu noi:
- L\sa]i, domnu’, v\ r\spund eu, c\ \sta-i ca vai de
capul lui, e colaborator la noi, pl\tit cu ora. Deci, ca s\ fiu
exact, eu a[ fi de p\rere c\ desigur, merge-merge, dup\
cum a]i sugerat dumneavoastr\ r\spunsul.
- Ce anume merge? Dac\ m\ uit mai bine, v\d c\
utilajele stau!
- Merge, de exemplu, ninsoarea, merge fulgii, de sus `n
jos, c\ are [i ei for]\ gravita]ional\ de atrac]ie din ei, a
p\m`ntului, cum este, p\m`ntul patriei scump, deci, [i mai
merge totodat\ [i utilajul de lopat\, pe care tocmai `l
utilizez care dau cu el dac\ nu m\ ]ine]i din treab\ cu
`ntreb\ri. Avem, dup\ cum vede]i, [i alte utilaje de
desz\pezit z\pada, utilaje din astea mari, de import, dar au
r\mas toate `nz\pezite...
- Vre]i s\ spune]i c\ utilajele speciale pentru
desz\pezit, din import, se afl\ [i acum sub troiene?
- Da, s-au aflat, dar nu se mai se afl\. Problema s-a
rezolvat. Dec`t c\ pot spune c\ am avut mare noroc, c\ a
trecut un bade cu c\ru]a, care le-a remorcat [i le-a scos. S-
a dus cu ele.
- Am aflat c\ folosi]i nisip [i sare; este adev\rat? Eu
`nc\ n-am v\zut p`n\ acum nisip [i sare!
- Sigur a]i aflat din pres\! |[tia de la ziare, [antajul [i
etajul, nu [ti]i? La interpret\ri din astea ne pricepem [i noi.
P\i, unde s-a mai v\zut s\ punem nisip? Noi, aici, folosim
piper [i sare, uita]i [i ceapa, usturoiul, avem sl\nin\, p`ine,

166
Mersul Trenurilor

l-am trimis pe Vasilic\ [i dup\ vin fiert...


- ~n c`t timp estima]i c\ drumul va fi practicabil?
- ~n primul r`nd, ca s\ fiu mai precis [i s\ se [tie de la
`nceput: noi `nc\ habar n-avem dac\ aici, unde s\p\m noi
s\ desz\pezim z\pada, este drumul sau este altceva. S-ar
putea s\ avem noroc, asta zic eu, dar nu cred. Sincer nu
cred, fiindc\ acum o or\ am reu[it s\ dezgrop\m de sub
troiene o plancard\, care nu prea seam\n\ a semn de
circula]ie cum nu sem\n eu cu un parameci...
- Ce fel de pancart\, ce scrie pe ea?
- Una de tabl\, a[a. Tabl\ de cinci, zic eu. Pu]in
ruginit\. Scrie pe d`nsa “R`ul G`rla”.
- Adic\ dumneavoastr\, `n loc s\ desz\pezi]i drumul
na]ional pentru a elibera cet\]enii bloca]i `n troiene,
desz\pezi]i r`ul pe banii publici?
- Mai exact, noi aici vrem s\ eliber\m cet\]enii bloca]i
sub stratul de ghea]\: dac\ v\ uita]i pu]in `n jos, c\ tocmai
sta]i cu picioarele peste Grigore, `l vede]i cum r`de. R`de
a[a de alalt\ieri, de c`nd a vrut s\ dea la pe[te la copc\ [i a
alunecat. Pe ceilal]i de l`ng\ el [i pe copiii \ia cu patinele
nu-i cunosc prea bine...

* * *

- Mul]umim reporterului nostru special aflat `n plin\


ninsoare, acolo, unde nici vulturii nu se mai av`nt\. {i,
fiindc\ tot ne afl\m `n lumea z\pezii, a sporturilor de iarn\,
trebuie s\ v\ oferim [i c`teva ve[ti bune:
Concursul de s\rituri cu schiurile de la trambulin\
organizat pe p`rtia “R`pa Mortului” s-a desf\[urat asear\ `n
ciuda gerului mu[c\tor [i a criv\]ului turbat [i s-a bucurat
de o larg\ participare, deoarece sponsorii au `mp\r]it
gratuit vin [i ]uic\ fiart\. La `ncheierea seriei de
manifest\ri sportive juriul a decis c\ medalia de bronz va

167
Cip Ie[an

fi oferit\ lui Cez\ric\ Bucifal, care a ajuns p`n\ pe


acoperi[ul {colii Generale “Nechifor Lipan” [i a r\mas
`nfipt `n horn, pe care l-a `nfundat, exist`nd riscul ca elevii
s\ se intoxice cu monoxid de carbon. Medalia de argint [i
cel de-al doilea loc pe podium vor reveni concurentului
N\stase Aurelian, de profesie chi]ibu[ar, `ns\ de-abia dup\
ce o echip\ de chirurgi [i me[teri l\c\tu[i `i va scoate din
fund antena TV aflat\ pe casa unui gospodar dintr-un sat
`nvecinat. Despre c`[tig\torul competi]iei [i ocupantul
celei mai `nalte trepte a podiumului, domnul Antonic\
Silvestru, `nc\ nu se [tie nimic. C`nd a p\r\sit trambulina,
el a mai apucat doar s\ strige „U\\\\\i!”, apoi a disp\rut
printre nori.
~n partea a doua a `ntrecerii s-a desf\[urat proba de
slalom uria[, `ns\ ambii concuren]i `nscri[i au fost
descalifica]i: domnul Rafael Zmeur\, pe motiv c\ n-a
ocolit nici un fanion ie[it `n cale, [i domnul Anghel
Ramur\, pe motiv c\ n-a ocolit nici un arbore ie[it `n cale
[i nici o ursoaic\ fl\m`nd\, cu puii s\i.

***

- Interesante [tiri din sport, ce zici?


- Da, eu zic c\ [tirile din sport s`nt mereu interesante,
dar exist\, din nefericire, [i ve[ti proaste. O veste proast\
ar fi c\ autorit\]ile locale au pornit de-abia acum campania
de euthanasiere a c`inilor maidanezi. Unul dintre reporterii
no[tri se afl\ pe teren pentru a lua pulsul [i a sta de vorb\
cu cei angrena]i `n aceast\ opera]iune:

***

- Da, mul]umesc c\ mi-a]i dat leg\tura, iat\, s`ntem


al\turi de cei care tocmai se c\znesc s\ rezolve `ntr-un fel

168
Mersul Trenurilor

sau altul problema c`inilor comunitari... O problem\ la


ordinea zilei. Mai bine s\ vorbeasc\ despre asta chiar cei
direct implica]i:
- Bun\ ziua... Domnu’, domnu’! Dac\ s`nte]i amabil s\
ne r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri... A[adar, cine s`nte]i [i ce
face]i aici?
- A[adar, deci, da, sta]i pu]in s\ m\ arenjez la frez\,
dac\ m\ poza]i... Deci, s`nt un om al muncii, care acum, `n
aceste momente care m\ `ntreba]i, tocmai prestez
opera]iunea de p`ndeal\, care c`nd se `ncheie p`ndeala
`ncep s\ trec la punctul doi, care este, cum ar veni,
ademeneala...
- S`nte]i, a[adar, angajat al serviciului de ecarisaj, nu?
- Nu. Eu hingher s`nt. Hingher, care tocmai ne-a trimis
domnu’ primar s\ deratiz\m c`nii d`n ora[, care s-a-
nmul]it, latr\ noaptea, hau-hau, hau-hau, care dom’ primar
nu poate ca s\ doarm\ de g\l\gia care o face c`nii care
latr\... Mai mult, face murd\rie, fug\re[te pisicile [i
locatarii care vine de la magazin cu cump\r\turi `n pung\...
- Pomenea]i adineauri de etapele muncii
dumneavoastr\. Fi]i pu]in mai explicit, dac\ se poate.
- P\i, mai `nt`i e, cum a]i zis c\ pomeneam adineauri,
p`ndeala. Adic\ s\ p`ndim s\ vie c`nele, ori s\ plece
st\p`nul, pentru ca s\-l putem prinde...
- Vre]i s\ spune]i c\ dumneavoastr\ prinde]i [i c`inii
cu st\p`n, nu doar vagabonzi?
- Dac\ ne enerv\m [i mai lu\m `nainte [i una mic\, de
curaj, prindem [i st\p`nul lui c`nele. Deci, adic\ omul,
adic\, cum ar fi. Hop-trosc, hodoronc-tronc, un-doi, la]u’
de g`t, nu mai apuc\ nici s\ zic\ pis!
- Cum s\ zic\ pis, doar e c`ine?
- St\p`nul lui c`nele s\ zic\ pis... La noi nici nu prea
conteaz\, de fapt, dac\ c`nele e de ras\ ori de gunoi,
maidanez sau comunitar, cum `i zice mai nou, de c`nd cu

169
Cip Ie[an

comunitatea european\, la noi conteaz\ s\ iese ei la num\r,


dec`t c\ ca s\ ne lu\m [i noi banii...
- Dup\ opera]iunea de p`ndeal\, cum `i zice]i
dumneavoastr\, am `n]eles c\ urmeaz\ s\ ademeni]i
c`inele. Cum face]i asta?
- Asta facem cu feluri specifice, cum ar veni de la
coleg la coleg, adic\. Costic\, de exemplu, a `nv\]at s\ fac\
ca m`]a, miaun\, miorl\ie, vai de capul nostru c`nd `ncep
\[tia a l\tra; Vasilic\ are un motan legat cu sfoar\, care-i
d\ drumul p`n fa]a c`nelui [i c`nd vine, ha]! Motanul e
refolosibil, c\ s-a `nv\]at de-acuma, se fere[te, nu se las\...
- Dumneavoastr\ ce metod\ folosi]i?
- Eu combinez de la caz la caz diferite metode diverse,
care depinde de felul c`nelui, cum e el, adic\ ras\, sex,
culoare, nume...
- Cum adic\ s\ depind\ metodele de numele c`inelui?
Ce vre]i s\ spune]i?
- Deci, vreau s\ spui c\ dac\ pe c`ine `l cheam\ Zorro,
de un exemplu, eu am metoda c\ s\ strig la el “Zorro, hai
aici!”. Dac\-l cheam\ pe c`ine, tot de exemplu,
Bombonica, Pichi sau Bubi]\ [i strig “Zorro, hai aici!”, nu
vine, dac\ m\-n]elege]i. A[adar, trebuie s\ strig
“Bombonica, Pichi sau Bubi]\, hai aici!”.
- {i cum [ti]i numele c`inelui pe care vre]i s\-l
ademeni]i? A]i adunat `n prealabil informa]ii de la oamenii
din cartier sau cum?
- P\i, deci, eu `ncerc prin `ncerc\ri repetate. Strig mai
multe nume: la care ciule[te urechile, sigur a[a-l cheam\.
Numele care le strig, eu le iau din cartea de telefon, care
uita]i, umblu cu ea dup\ mine...
- {i merge, merge?
- Ei, asta-i! Merge, dar `nt`mpinez [i neajunsuri. De
exemplu, acum o s\pt\m`n\ am `nt`mpinat neajunsul cu un
animal de c`ine, am strigat patru zile [i nop]i la el [i de-abia

170
Mersul Trenurilor

la Popescu Ghe. Viorel de pe Sulfinei pai[pe, bloc Barbu


opt, a ciulit urechile.
- Dar l-a]i prins?
- Ce s\-l mai prind, c\ dup\ patru zile [i patru nop]i ne
cuno[team bine, ne `mprietenisem, `mi devenise ca un
frate, mai ales c\ tot Popescu `mi zice [i mie de la botez.
- Dup\ ce prinde]i un c`ine, ce face]i cu el?
- Dup\ ce prind un c`ne, dac\ `l prind eu pe el [i nu m\
prinde el pe mine de picior, cum s-a mai `nt`mplat, deci
dac\ l-am prins, `l duc la domnul primar, `n audien]\, care-
mi zice “Brava, m\, Popescule!” [i-mi d\ de-o bere-dou\.
Dup\ care lu\m c`nii [i-i tatu\m, c\ a[a ne-a `nv\]at la
instructaj.
- ~n ce fel tatua]i c`inii? Le inscrip]iona]i un num\r pe
ureche sau cum?
- Cum, necum, asta nu ne-a mai zis la instructaj, a[a c\
face care cum `i vine p`n minte sau la m`n\. Eu, de
exemplu, `l leg la bot [i labe cu batista s\ nu m`r`ie c`nele,
s\ m\ mu[te - c\ \[tia [i mu[c\, [ti]i! - apoi le tatuez de la
caz la caz ancore, sirene, inimi cu s\geat\ sau le fac desene
cum poart\ tineretul pe geci: usa, ai laviu... Asta le fac eu!

***

- Da, `i mul]umim colegului nostru aflat pe teren [i `i


dorim s\ rezolve oarecum problema, deoarece am v\zut
acum pe monitorul din studio c\ ni[te c`ini tocmai `i dau
t`rcoale... S\ trecem [i la subiecte mai optimiste, pentru c\
anotimpurile se succed inexorabil. Dragi telespectatori,
tr\im, dup\ cum bine se [tie, `ntr-o ]ar\ a contrastelor de tot
felul. ~n anumite regiuni, dup\ cum a]i putut vedea, n\me]ii
au pus st\p`nire pe p\r]ile carosabile, dar exist\ [i zone `n
care topirea z\pezii provoac\ fenomene dintre cele mai
pu]in dorite de localnici, cum ar fi inunda]iile. Desigur, un

171
Cip Ie[an

alt coleg de-al nostru, tot un reporter special, se afl\ `n


aceste clipe la fa]a locului, pentru a ne spune cum a fost
rezolvat\ problema viiturilor de la munte... Costele, ai
leg\tura... Costele! Costeleee!

***

- M\ scuza]i, da, nu am auzit, c\ toate clipocesc `n


jurul meu... Ca s\ parafrazez ni[te scriitori, mai exact pe
autorii manualului de fizic\, aceste troiene de z\pad\ s`nt,
de fapt, ap\. Ap\ `n stare solid\. O ap\ `n stare solid\
devine din nou lichid\ c`nd se `nc\lze[te. Acum, `n ultima
vreme, s-a `nc\lzit la noi `n jude], iar apa `n stare solid\ din
troiene s-a transformat `n ap\ lichid\, care curge pe unde
poate. Dac\ nu poate, inund\. ~n jurul meu, mai mul]i
localnici se leag\n\, plutesc. Eu stau `n mijlocul lor, `n ap\,
de vorb\ cu c`]iva dintre ei. Acum, chiar cu primarul:
domnia sa tocmai plute[te al\turi, `ntr-o ambarca]iune
improvizat\ dintr-o cad\, a[adar `ncerc\m s\ `l abord\m.
“A aborda” pare cel mai potrivit verb, `n cazul de fa]\:
- Bun\ ziua, domnule primar Andrei Marin... Numele
dumneavoastr\, Marin, se potrive[te perfect `n context, nu
crede]i?
- Eu cred c\ dac\ m\ mai enerva]i cu poante proaste,
nu v\ mai r\spund. S`nt nec\jit acum, nu vede]i?
- De ce, fiindc\ v\ g`ndi]i deja la urm\rile acestui
dezastru?
- Da, [i mai ales c\ m\ vede]i acum `n cad\, care e
alunecoas\ [i nefamiliar\. Eu nu prea obi[nuiesc. Eu, dec`t
mai mult cu sc\ldatul vara, la r`u, c`nd curge; `n rest, m\
tem s\ nu r\cesc.
- Au mai fost asemenea inunda]ii aici, la
dumneavoastr\?
- A mai fost acum doi ani, `n sediu, c\ s-a spart o ]eav\

172
Mersul Trenurilor

[i m-a inundat, s-a udat dosarele... P`n\ la urm\, ne-a trimis


ajutoare de la Guvern, care mi-am f\cut cas\ nou\ din ele.
- Nu era mai bine dac\ din ajutoarele primite
construia]i diguri, s\ nu mai intre apa `n sat? B\nuiesc c\
[i pe dumneavoastr\ v-a inundat, nu?
- P\i nu, c\ casa aia care am f\cut-o e la ora[, care am
ap\ la robinet. {i atunci, c`nd cu ]eava spart\, eu am fost
singurul \sta, cum `i spune, sinistrat. Iar dac\ f\ceam dig,
acuma nu mai inunda apa de la r`u, [i dac\ nu mai inunda,
nu se mai d\r`ma casele, [i dac\ nu se mai d\r`ma casele, nu
mai era motiv de trimis ajutoare... Despre alte inunda]ii de
pe la noi, care m-a]i `ntrebat, mi-am adus aminte c\ a mai
fost. Ast\-var\, de exemplu, a fost cu ci[meaua din fa]a
[colii, c`nd a curs trei s\pt\m`ni, c\ nu se g\seau garnituri de
pai[pe. Mai recent, nu ]in minte...
- }\ranii, oamenii din sat, ce spun de necazurile care
s-au ab\tut pe capul lor? S`nt `ngrozi]i, nu-i a[a?
- Ei s`nt `ngrozi]i de cum s-a `mp\r]it p\m`ntul, cu
legea, [ti]i... Noi acum ne bucur\m c\ s-a dizolvat `n sf`r[it
CAP-ul, poate o fi mai bine...
- De-abia acum, la aproape dou\ decenii de la
Revolu]ie, a]i organizat [edin]\ de dizolvare?
- Nu, c\ s-a dizolvat singur, f\r\ [edin]\, c`nd a venit
apa, s-a `nmuiat chirpiciul de la fostul sediu, s-a topit [i s-
a dus, a disp\rut... Lumea e chiar bucuroas\ c`nd se inund\,
vrem [i s\ schimb\m numele satului `n Mica Vene]ie. Mai
`nt`i c\ s-au astupat f\r\ investi]ii gropile de pe str\zi [i
uli]e, apoi c\ nu te mai scoli diminea]a s\ dai ap\ la vac\,
la porci... Fiecare are pe[te `n cas\ nu numai la zilele de
dezlegare [i nu doar `n frigider. Eu am prins azi diminea]\
un crap uite-a[a `n camera copilului...
- Iar copilul ce f\cea? Sau l-a]i evacuat din timp, nu?
- Copilul se juca pe hol de-a b\t\lia naval\, `n loc s\-
[i fac\ lec]iile.

173
Cip Ie[an

- Familia cum se descurc\ `n asemenea condi]ii?


- P\i, nevast\-mea a plecat la ora[, la cump\r\turi, `n
albia de rufe, iar soacr\-mea... Soacr\-mea e dus\ cu
pluta...
- Ceilal]i s\teni cum fac fa]\ inunda]iei, cum se
descurc\?
- P\i, cam ca pe la noi, adic\ fiecare pentru el. La caz
de dezastru, cum ar veni \sta de aici, nu mai ]ii cont de
rud\, frate, cum\tru... De un exemplu, cu trei ore `n urm\
l-am v\zut pe F\nel, care plutea `ntr-un [ifonier cu trei u[i,
`n vreme ce s\raca nevast\-sa se chinuia pe o noptier\ f\r\
sertare. Dac\ vi-i zic pe to]i cum fac fa]\ se usuc\ apa, da’
un exemplu tot dau. Azi diminea]\ a fost `nmorm`ntare `n
sat, a murit o bab\ de 97 de ani, Ecaterina Samurache; s\
fiu mai exact, ar trebui s\ zic scufundare, nu `nhumare, dar
n-a mai fost, c\ cum trecea cortegiul, care cum\tru pe
cauciuc de tractor, care nepot `n cad\ de baie, care vecin
sau cunoscut pe mese sau dormeze, a dat un val mai mare,
a luat sicriul cu baba [i pluta cu colaci [i coliv\ [i... Fuse,
fuse [i se duse, au sc\pat-o la vale. Acu’, na, ce s\ spui,
cine o g\si-o, prin satele din aval, a lui s\ fie, nu cred c\
ne-o mai d\ `napoi, mai ales coliva, c\ a disp\rut cinstea
rom=nilor!

***

- Dragi telespectatori, a]i aflat, prin urmare, c\ exist\


`n ]ara noastr\ nenum\ra]i compatrio]i afla]i `n primejdie,
afla]i `n nevoi... Cu aceast\ ocazie, anun]\m c\ postul
nostru de televiziune angajeaz\ noi reporteri speciali...
Deocamdat\ v\ spunem la revedere [i v\ a[tept\m m`ine,
la aceea[i or\, pentru un nou jurnal informativ! O sear\ c`t
mai pl\cut\ al\turi de noi!

174
Mersul Trenurilor

File din jurnalul


elevului Nelu
earna bucuria copilor

a venit earna! copii veseli ese la joac\ pe derdelu[ se


d\ pe gea]\ se bulg\re[te sau face uameni de z\pad\. {ii
noi am f\cut ge]u[ `n carter `n fa]a la magazinu une ese
vecini mei cu saco[ile da na c\zut nimenea pe iel dec`t
pu]in de tot [i nu sa lovit tare c\ zicea [i nenea de la
anbulan]\ c\ sigur scap\ mo[u dac\ se `nt`npl\ vre-o
minune [i are zile la v`rsta lui.
Alant\eri mam dus la [col\ une nea scos `n paoz\
domna profesor\ ca s\ cur\]im curtea de troene [i dupaea
s\ f\cem un uom de nea specific v`rstii noastre. noi neam
`nceput s\ ne bulg\rim cu bulg\ri [i dupaea am f\cut [i un
uom de z\pad\ mai ezact un domn de z\pad\ c\ am tras to]
deodat\ `n domnu director care trecea pea-colo [i lam
astupat de tot dupaia iam f\cut p\l\rie d`n g\leata de
gunoae. C`n so dezge]a poate c\ ese da nu prea crec\ finc\
noaptea a fost ger [i eri s\ `nt\ris\ ca peatra domnu
director.
mia `-mi place tare earna bucuria copilor finc\ acu po]
s\ zv`rlu cu bulg\ri [in nenea grigoric\ adimistratoru s\
caz\ pe gea]\ s\[ rup\ g`tu finc\ ma p`r`t la p\rin] c\ am dat
`n iel cu pra[tea c`n punea antena dea c\zut dupe balcon.
Tot ieu `m-i mai place earna finc\ eri c`n a-m vrut s\ facem

175
Cip Ie[an

un nene de z\pad\ pe delu]u de l`ng\ parcale nea lunecat


bulg\rle cel mare pe derdelu[ `n jos [ii sa f\cut [ii mai
mare [ii mai mare [i crec\ se f\cea c`t blocu dac\ nu se
sp\rgea de tanti marcica femea de servici care m\tura p`n
fa]\ a[a c\ finc\ iera plin\ de om\t na mai trebuit dec`t ca
s\i pui un morcov `n gur\ c\rbuni la ochi c\ m\tur\ deja
avea `n m`n\ da dup\ juma de or\ nea m`ncat morcovu.
earna ieste cel mai frumos anotinp al sezonului plin cu
bucuri ptr. to] copii [ii chear ptr ieu mai ales c\ finc\ mam
udat la s\niu[ [ii mam r\cit la nas [ii nu mai m\ duc la
[col\.

c-um mam `nboln\vit de grip\ [i


ma dus la poreclinic\
Dup\ ce mam udat la joac\ p`n z\pad\ mam molipisit
de grip\ [ii ma loat cu tenperatur\ la subra] [i cu str\nutat
d`n nas care i sa f\cut grea]\ lui tata c`n ma v\zut cum `mi
curge `n tinpu mesii [i m\ sm`rc`i deaea ma dus mama la
poreclinic\ ca s\ m\ `ns\n\to[ez dinou. La poreclinic\ iera
frumos [ii ma dus la o tante doctor\ care mea b\gat
ternometrul ca s\mi ieie tenperatura da mam spereat c\ de
ce s\ meo ieie c\ dupaea ieu cu ce r\m`i dac\ meo ea f\r\
s\m-i dee nimica la scimb [ii a mai vrut s\mi iee tensiunea
[i pulsu care eam zis c\ i le dau numa pe do\ gume de
amestecat cu surprize.
A venit [un dom doctor b\tr`n cari `n loc s\ m\
`ns\n\to[eze sa apucat s\ asculte muzic\ c\ [ia b\gat `n
ureci ni[te cauciuce de la stestocop care avea la cap\tu
cel\nlant o tobi]\ mic\ care am b\tut ieu `n ia cu bob`rnacu
dea s\rit `n sus domdoctor. Dupaiea a vrut ptr. ca s\m-i
fac\ injec]e da ieu am fugit pe sal\ [i iel dup\ ieu cu siringa
`n m`ni noroc cam v\rsat pe hol ni[te pastili rotunde [i

176
Mersul Trenurilor

colorate ca alunecat pe iele domdoctoru dea c\zut pe trepte


`n jos [i na mai ]ipat.
Dupaia cum fugeam ieu s\ nu m\ prinz\ infirmerii c\
striga c\ ce iam f\cut lui domprofesor mam ascuns `ntro
odae de raze care era `ntuneric [i un fel de ca un dulap care
mam b\gat `n iel da sa spereat o tante dea le[nat finc\ mia
v\zut pe un ecran schiletu care mi[ca c\ tocma m\
scobeam `n nas cu picsul. `ntrun cuer era ni[te halate albe
care meam loat [i ieu unu [o bonet\ [i meam pus [ii o p`nz\
la gur\ ca s\ m\ ui] `n oglind\ s\ v\z dac\m-i [ade bine s\
m\ fac doctor c`n oi fi mare da finc\ iera `ntuneric [i nu
mam v\zut bine a-m e[it pe coridol une ma loat dou\
infirmere [i mea zis hai domdoctor ca venit pacentu de la
]ar\ dea adus corcan [o damijan\.
ieu iam f\cut do\ injec]i cu ap\ [i una cu cerneal\ [am
plecat acas\ cu corcanu [i vinu care mia mea pl\cut la
poreclinic\ c\ mam f\cut s\n\tos dupaea cu vin fert [i mai
am loat deacolo un bisturel carei bun la cur\]at nuci [ii mai
am [i ni[te seringe care le duc la [col\ s\i fac s\n\to[ [i pe
colegi mei.

cu p\rin]i mei l-a caban\

Ma dus p\rin]i mei `n escurse la munte une am mers


cu trenu care meam f\cut curea d`n pele de cefere c\ a[a
scria pe ea [ii mam amuzat deam scuipat pe geam de lam
nimerit pe un nene d`n alt conportament care fuma cu capu
afar\ da ie vina lui c\ dac\ na citit c\ ie periculoso
sporgersi iaca cea p\]it.
La munte mia mea pl\cut tare cu telecabina c`n am
urcat to]i la caban\ finc\ de fric\ c\ era mai sus ca pe bloc
la noi mea venit pi[u [i crec\ t\etorii de lenmne care era
dedesupt a crezut c\ plo\ [i nu nea nimerit c`n a sv`rlit cu

177
Cip Ie[an

toporul dupe noi. La caban\ era frumos [i o pele mare de


urs `n holu c\b\nii pus\ `n fa]a [eminelului care mam b\gat
ieu sub ia deam `nceput a morm\ni mor mor mor cum face
ursu de sa le[inat to] turi[tii.
Nea cazat `ntro odae cu mai multe paturi ca cum e la
caban\ [i cu al] cinci turi[ti care c`n mam desc\l]at a mai
r\mas numa doi care le[inas\ pe pat da a plecat [i iei dup\
ce ia trezit cu ap\ rece de isvor a[a c\ mama ma pupat de
bucurie finc\ care c`n a plecat [ia uitat bagajele [i borseta.
Am dat o roat\ `n juru c\b\nii une cre[tea petre [i flori de
col] d`n care iam f\cut o coroni]\ lui mama care c`n a
v\zuto cabanerul a ]ipat de individie dea fugit dup\ eu s\
mio ieie da a lunecat pe ni[te bilu]e de capr\ neagr\ [ii era
s\ caz\ `n pr\paste da sa prins deo r\d\cin\ [i la scos mai
`ncolo.
Dup\ ameaz\ am e[it `n p\durea de la munte care era
cu copaci `n ea [i cu animale s\lbatice care c`n ma v\zut a
luato la fug\ [i am mai v\zut un isvora[ cu ap\ rece [i
linpede care am mai f\cut ieu alt isvora[ l`ng\ el une a
venit s\ se ad\peze un cerb care dup\ aea f\cea numa huu
huu [i se izbea cu coarnele de copaci. ~n codru mam `nt`lnit
cu ursu mo[ cr\ciun sau mojmartin nu [tiu ezact cum `l
cheam\ care am f\cuto pe mortu iar animalu ma morm\nit
pe la urechi dup\ care ma mirosit [i a c\zut. D`n codru des
am cules o veveri]\ moart\ un vezure tot mort [i iel [i ni[te
ciupreci cu p\l\rie ro[e cu bulini albe care seara la caban\
nu ma v\zut nimenea c\ leam pus la fert `n oala cu m`ncare
[i crec\ lea pl\cut la to] finc\ azi diminea]\ na mai e[it
nimenea d`n odae de la iei. Voi mai scrie `n jurnalu meu da
nu acuma c\ ma strigat nenea cabaneru s\mi arate ce pu[c\
frumoas\ are cu care tocma vrea s\ trag\ `n eu.

178
Mersul Trenurilor

cu bunici mei l-a cules de strunguri

Finc\ a venit toamna care ieste anotinpu hanbarelor


pline de bucate ma dus p\rin]i mei la bunici la ]ar\ s\i
ajut\m la cules de recolta rodnic\ a toamnii. C`n ma v\zut
bunicu sa bucurat c\ avea pastilile la iel [ii na mai f\cut h`u
ca vara asta c`n la dus la dispensar de ia pus masc\ de
ocsigen la gur\ [i iam `nv`rtit ieu robinetu de sa umflat
bunicu ca balonu. {ii bunica sa veselit de vizita mea da a
scoso mama d`n cote]u purcelulului [i ia zis c\ ma adus s\
ajut la cules strunguri d`n vie a[a c\ bunica a l\sat furca
jos. Am mers `n via cu struguri care mea zis s\ culeg de s\i
pui `n g\leat\ care eu prima de toate am m`ncat struguri
p`n\ mea venit de la burt\ c\ era stropi]i deci mam ascuns
ca s\ fac `ntrun vece care am aflat dupaia c\ era coliba lui
nenea paznicu dela vie. Noroc c\ nu ma prins s\ m\ ba]\
finc\ mam ascuns sub tractor de iam `npins d`n gre[eal\ cu
picioru peatra de la roat\ care sa pornit la vale [i peste
nenea pasnicu [i peste colib\ plus al] oameni care culegea
`n vie.
P`n\ seara am cules do\ze[i7 de g\le]i `n special din
plastec ro[ sau albastre care nu se uita la ele uaminii.
Bunica mea zis c\ m\ ho]ule ai furat g\le]ile vecinilor s\
vez tu ceo s\ p\]e[ti numa bunicu sa bucurat c\ a zis c\ le
vinde de cunp\r\ rachiu d`n iele c\ tot nu sa f\cut anu \sta
recolt\ ca b\tut piatra [ii ce sa mai f\cut a trecut tractoru
de lea stricat. Dup\ do\ ore pe bunicu la luat nenea
plutoneru de la s\ltat ptr. g\le]i care mia mea pl\cut la
cules finc\ c`n am mers cu p\rin]i mei s\l vedem pe bunicu
`n arest la postu de poli]e am luat un pistol d`n seltar cu
care moi juca foarte frumos `n prima zii de [col\ s\ trag `n
tanti `nv\]\toare.

179
Cip Ie[an

180
Mersul Trenurilor

Mersul Trenurilor
- Roman diesel-electric -

Motto:
„Angaj\m personal. Suna]i la gar\”

Primul capitol, din care afl\m cam care este


rostul trenurilor pe lumea asta, `n general, [i
al personalului 89890, `n special. Tot aici
apare [i [eful Jenic\, dar nu prea mult.
Nu se [tie exact nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i:
locomotiva ori calea ferat\; pe tema asta, unii speciali[ti `n
probleme de tehnic\ se contrazic [i `n zilele noastre, iar cu
prilejul unui simpozion interna]ional, c`]iva respectabili
cercet\tori s-au `nc\ierat `n holul unei institu]ii seculare,
ap\r`ndu-[i principiile. Cu at`t mai pu]in se cunosc numele
celor care, de-a lungul veacurilor, din dorin]a de mai bine, de
progres, au dotat vagoanele cu perdelu]e murdare, canapele
`nvelite `n mu[ama, cuiere [i fotografii `nr\mate pe pere]i.
Printre anonimi se num\r\ cei care au montat pl\cu]ele
inscrip]ionate cu tradi]ionalele “E pericoloso sporgersi” sau
“A nu se folosi `n timpul sta]ion\rii”; tot necunoscu]i r\m`n
[i urma[ii lor, care au furat perdelu]ele, au t\iat cu bricegele
mu[amaua canapelelor, au rupt cuierele, au stricat pedalele
closetelor din vagoane [i au ad\ugat fotografiilor `nr\mate
de pe pere]i detalii neru[inate...

181
Cip Ie[an

A doua zi dup\ ce s-a inventat fotografia, unii au f\cut


prima poz\ cu femei goale. Se poate b\ga m`na `n foc c\ al
doilea film realizat vreodat\ `n istoria cinematografiei a
fost unul interzis minorilor. Dup\ cum spuneam, nu se [tie
nici p`n\ azi ce a fost mai `nt`i, locomotiva ori calea ferat\,
dar mai mult ca sigur, a doua zi dup\ inventarea trenului s-
a g\sit cineva care s\-i adauge vagonul restaurant, cu bufet,
bere rece [i ciorb\ de burt\...
~n zilele noastre exist\ trenuri de marf\ sau de pasageri,
puse `n mi[care de locomotive electrice, diesel, diesel-
electrice, cu aburi sau cu alte chestii. Exist\ vagoane de
diferite modele, m\rimi sau culori, av`nd destina]ii dintre
cele mai diverse. Vagoanele pentru c\l\tori formeaz\ o
specie aparte, care prezint\ mai multe subspecii.
Pe c\ile ferate din `ntreaga lume circul\, sco]`nd un
]\c\nit universal, vagoane pentru to]i, indiferent de sex,
religie, v`rst\, apartenen]\ politic\, studii, ras\, etnie sau
buget. Pe acelea[i [ine pe care au alunecat lin [i parfumat
aristocra]ii pasageri ai Orient-Express-ului s-au `nghesuit,
apoi, garniturile cu solda]i `n drum spre front, dup\ care,
zdruncin`ndu-se, trenurile cu brigadieri [i vagoanele
scorojite ale personalelor de naveti[ti. Calea ferat\
reprezint\ ast\zi o oaz\ de egalitate social\: de[i a pl\tit mai
mult, omul de afaceri sau n\zurosul parlamentar c\l\tor la
clasa I ajunge la destina]ie `n acela[i moment [i cu aceea[i
`nt`rziere ca simplul cet\]ean a[ezat pe valiz\, pe culoar. {i,
fiindc\ dispunerea vagoanelor e hot\r`t\ de for]e situate mai
presus de `n]elegerea unui c\l\tor obi[nuit, iar g\rile `n care
se schimb\ locomotiva [i sensul de mers s`nt multe [i
necunoscute, nici m\car [ansa de a cobor` din tren mai
aproape de gar\ [i de peron nu i se ofer\ pasagerului
simandicos. M\car la avion e mai simplu: `n caz de
coliziune frontal\, cei care mor primii s`nt pasagerii de pe
scaunele din fa]\, cei de la Business Class.

182
Mersul Trenurilor

***

Trenul personal 89890 are vagoanele verzi [i murdare


[i nu are Business Class, deoarece cu el nu c\l\toresc prea
mul]i oameni de afaceri - doar c`]iva patroni de magazine
mixte amenajate `n garaj sau de bufete comunale mai merg
la ora[, dup\ marf\. Are, `n schimb, vagon restaurant,
ad\ugat `n mod excep]ional pentru c\l\torii care p`n\
atunci tr\geau semnalul de alarm\, oprind garnitura `n
dreptul tuturor bodegilor z\rite pe geam. Rezultatul
`nregistrat a fost pozitiv, iar dup\ c`teva luni, o persoan\ cu
sim] practic din conducerea regionalei a lipit de
restaurantul pe ro]i [i un vagon de marf\, rezolv`ndu-se
astfel [i problema aprovizion\rii pe traseu; unii r\m`n de
p\rere c\ ar fi fost mai nimerit un vagon-cistern\...

***

Pe peron, [eful de tren Jenic\ se uita la ceas; prin jurul


s\u treceau ca ni[te particule `n mi[care brownian\ c\l\tori
cu geamantane, gen]i [i saci sau `mping`nd c\rucioare de
butelii. To]i se d\dur\ `n l\turi pentru a face loc unui
electrocar plin cu bidoane [i condus de un cet\]ean care
purta dup\ ureche o ]igar\ bo]it\ [i care f\cea din gur\ “Bi-
biiii! Ti-tiii! Ni-no-ni-no! Ferea, c\ n-are fr`neeee!”,
fiindc\ vehiculul nu avea nici claxon. Acesta `[i `ntrerupse
discursul pentru a-[i trage sufletul [i a striga:
- Hai noroc, nea Jenic\! Merge, merge? Ce face \la
micu?

183
Cip Ie[an

184
Mersul Trenurilor

Popa Serapion T\m`ie poveste[te p\c\to[ilor


despre parastase [i z\d\rnicia celor p\m`nte[ti
- printre care, economia exagerat\ de ap\
curent\.
Forfota g\rii se domolise: pasagerii, veni]i `n gar\ cu
ore `nainte, s\ nu piard\ trenul, se urcaser\ `n vagoane, iar
acum fumau pe culoar, a[tept`nd s\ aud\ fluierul pentru a-
[i lua r\mas bun de la rudele r\mase pe peron [i pentru a
scoate sticlele, puii pr\ji]i [i ou\le r\scoapte din gen]i. Sub
banchete, g\inile, ra]ele, g`[tele [i curcanii `ncetaser\ s\ se
mai zbat\ [i `ncercau s\ socializeze pe limba lor de
or\tanie.
Pe holul vagonului 6, un 6 desenat cu creta [i
sem\n`nd cu un G sau cu jum\tate de perj\, plutea fum de
la trei ]ig\ri proaste. Primul fum\tor, un gras cre] [i
must\cios, ridicase tonul, `mpro[ca scuipat cu tutun [i
r\sp`ndea miros de transpira]ie c`nd `[i `nt\rea spusele prin
gesturi.
- Deci, mo[ul, c`nd l-au dezgropat, parc\ dormea, cu
p\l\ria pe piept [i bani pe ochi. Au c\utat cumnatul [i
cum\trul s\-i scoat\ inima, s-o ard\ [i s-o bea, s\ le treac\
de moroi: ei, n-au g\sit-o. Nu i-au g\sit inima!
- P\i, da’ c`nd l-au dezgropat? vru s\ [tie al doilea
fum\tor, Aurel L\tunoi, zugrav cu ziua [i fost candidat la
un post de consilier local, acum `mbr\cat `ntr-o salopet\
murdar\, dar c\lcat\ impecabil.
- Dup\ [apte ani, la parastas. Se mai `nt`mpl\ lucruri
din astea, zic eu, lucruri pe care omului nu-i este dat s\ le-
n]eleag\. S\ spuie [i p\rintele: nu-i a[a, Sfin]ia voastr\?

185
Cip Ie[an

***

Cel de-al treilea pasager de la geam purta hain\


preo]easc\ [i tr\gea cu poft\ iarba-dracului, trec`ndu-[i din
c`nd `n c`nd m`inile prin barb\. Serapion T\m`ie `l slujea
pe Dumnezeu la bisericu]a din spatele g\rii; fiind singurul
pop\ din zon\, avea clientel\ numeroas\ [i era considerat o
autoritate mai presus dec`t cele locale - de care oamenii se
cam fereau, mai ales c`nd mergeau noaptea la cules
p\pu[oi, motorin\ din conducte sau alte roade ale
ogoarelor.
- Fiilor, mic\ e `n]elegerea omului [i multe s`nt c\ile
Domnului. Parastasele astea nu-s de glumit, v-o spun eu.
Adic\ nu eu, ci specialistul din mine v-o spune.
- P\i, zi-o, p\rinte, c\ mai e p`n\ fluier\, se rugar\ cei
doi de fa]a bisericeasc\.
- Ca s\ dau doar un exemplu, `ncepu p\rintele
Serapion T\m`ie, eram mai demult, cu ni[te ani `n urm\, la
un mort. Mort-mort, `[i tr\ise traiul, b\tuse nou\zeci, nu
conteaz\; oricum, jale, ca la mort. ~n cas\, aglomerat, rude,
coliv\, vin de poman\, colaci [i fum de lum`n\ri... Le-am
zis c\ mai bine ies la aer p`n\ `n ograd\, unde era `ntins\
masa mare [i, nu zic nu, plin\. Era a[a, la un sf`r[it frumos
de septembrie, pui frip]i, purcel, albinele `nc\ mai
zumz\iau, vinuri de vreo trei feluri, o boare pl\cut\, ]uic\,
[ti]i decorul. Ei, m\ `nfig eu singur, nu m\ vedea nimeni -
[i dac\ m-ar fi v\zut, ce, c\ doar unu-i popa, nu? Adic\
VIP, cum s-ar spune, nu? Deci, iau eu din toate, icre,
salate, hamsii, maionez\, c\ era parastasul ca la nunt\,
numai mirii lipseau. M\ `ntorc la mort, fac treaba, `l ducem
la ve[nicul domiciliu, dup-aia hai `napoi, c\ e mas\ mare.
C`nd m\ `ndreptam eu din nou spre salate, pui [i pulpi]e,
m\ trage de m`nec\ o bab\. Una cu nas mare, scobit\ [i

186
Mersul Trenurilor

galben\ la fa]\. M\ trage deoparte [i-mi zice la ureche, cic\


“P\rin]ele, p\rin]ele, nu m`nca, s\ nu m\n`nci, s\ nu pui
gura pe bucate!”. “Ce-i, f\, ce-ai p\]it, ai ]`n]ari acas\, ai
visat strigoi, adic\ de ce s\ nu m\n`nc?”. La care ea, cic\
“P\i nu, p\rin]ele, c\ \[tia, rudele, deh, au sp\lat farfuriile,
paharele [i tac`murile `n cad\, [i tot acolo au ]inut [i sticlele
la r\cit!”. Eu m\ tot g`ndeam la alea de pe mas\ [i am
`ntrebat-o “Ce-are, f\, ce-are cada lor din baie, de ce nu-i
bun\, poate n-o fi de import, cu jacuzzi, nu?”, iar atunci
`mi zice baba c\ “P\i are, p\rin]ele, c\ `nainte, tot `n apa
aia, ca s\ fac\ economie, au sp\lat mortul!”. Ei, bine,
atunci am fost eu bolnav [i am z\cut dou\ luni, c\-l [tiam
pe mort cum fusese la via]a lui...
- {i totu[i, stimate pop\, p\rinte, cum e cu parastasele
de [apte ani, mai r\m`ne sau nu mai r\m`ne inima, c\ tot n-
am priceput? `ntreb\ primul fum\tor, dup\ c`teva minute `n
care nu f\cu dec`t s\ se scarpine, privind cu grea]\ `n jur.
- P\i, cum? Deci, la ceva vreme dup\ aia, merg eu la
un parastas de [apte ani, o cucoan\. {ti]i cum e la [apte ani,
c`nd se scot ciolanele din groap\ [i se spal\ cu vin, se face
mas\, se d\ de poman\... Stau eu [i a[tept s\ termine b\ie]ii
care s\pau `n cimitir, se aude cazmaua `n lemn, sicriul, ce
mai r\m\sese din el, iar Titi, groparul, d\ capacul la o parte
s\ scoat\ oasele. Ei, atunci l-am v\zut pe dom’ Titi cum se
face ca lum`n\rile [i le[in\. Frate-su, tot gropar [i el, fuga
s\-l ajute, crezuse c\ i s-o fi f\cut r\u, “Titi, Titi, stai a[a
c\ viu!”. Ei, se `ng\lbene[te [i \sta [i cade peste Titi. Tot
a[a, au mai le[inat `nc\ vreo trei b\ie]i; dup\ ce i-am stropit
cu ap\ [i s-au trezit, m\ apropii [i eu s\ v\d cauza, de ce,
ce s-o fi `nt`mplat, poate or fi fost ceva gaze, emana]ii, [ti]i
cum e. M\ uit `n groap\ [i m\ ia groaza. Atunci i-am
`n]eles eu pe bie]ii b\ie]i...
- Da’ ce-i, ce era, p\rinte, ce era acolo? Se f\cuse
moroi, vampir, baba, nu?

187
Cip Ie[an

- N]]]! Ce vampir, bre? Mai r\u! Din bab\ r\m\seser\


oasele curate, ca dup\ [apte ani, [i deasupra, peste coaste,
a[a, se ridicau ]`]ele femeii, ca dou\ pungu]e lucioase! Titi
[i \ilal]i gropari, dac\ n-au v\zut silicoane la via]a lor,
normal c\ i-a apucat, `ncheie popa, tu[ind cu sub`n]eles.

Trenul pleac\, respect`nd legile mecanicii


newtoniene, iar noi afl\m cum nu trebuie
zugr\vit\ o cas\ [i de ce e bine s\ fim corec]i
cu me[terii.
{eful de gar\ Anton Fluiera[ fluier\ luuung din
]ignalul primit pe inventar, iar trenul personal 89890 porni
cu o smucitur\, sc`r]`ind pe [ine. Smucitura asta a fost una
singur\, dar efectele sale au fost multe. ~n vagonul 2, de
exemplu, trei geamantane [i o damigean\ au c\zut din
locul lor special amenajat peste Zamfira C\r\u[u, 87 de
ani, care adormise deja. ~n vagonul 4, un domn care `[i
scosese s\ m\n`nce ou\ fierte cu ro[ii de cum urcase `n
compartiment [i-a `nfipt furculi]a `n ochi, apoi `n m`na
vecinului. Ceva mai `ncolo, dar `n aceea[i clip\, un alt
domn - cu gambet\, pantaloni `n dungi [i musta]\ `n
furculi]\ - tocmai sc\pa pe geamul larg deschis al unui alt
compartiment, din cauza aceluia[i [oc, un pechinez numit
Bubico...
Prin urmare, mai cu o valiz\ `n cre[tet, mai cu o g\in\
sau o furculi]\ `n ochi, pasagerii au sim]it c\ trenul s-a pus
`n mi[care - `nt`i accelerat\, apoi oarecum uniform\.
P\rintele Serapion T\m`ie din vagonul 6 scoase dintr-o
t\g`r]\ roz imprimat\ cu `ndr\gite personaje din desenele
animate c`teva prescuri [i `ncepu s\ le molf\ie.

188
Mersul Trenurilor

* * *

- Deh, rosti ca pentru sine Aurel L\tunoi, zugrav cu


ziua [i fost candidat la un post de consilier local. Se vede,
Sfin]ia-voastr\, c\ multe lucruri ne s`nt ascunse nou\,
oamenilor de r`nd. Silicoanele babei, deci? Eu, dac\ eram
acolo, le luam acas\, le sp\lam [i le d\deam lui nevast\-
mea. Le-ar fi cusut `n loc de perni]e, la palton. P\cat s\ se
piard\, p\catele mele...
- Fiule, nu-i frumos s\ g`nde[ti a[a, r\spunse printre
`mbuc\turi popa T\m`ie, fiindc\ fapta asta, oricum ai lua-
o, tot profanare, adic\ mare p\cat se cheam\. Plus c\,
vorba aia, nu e igienic, are microbi, miroase a groap\...
Asta `mi aminte[te de o enoria[\ din parohie, Venera
N\t\r\u, c\reia `i intrase dracul `n cas\; cas\ proasp\t
v\ruit\, oarecum curat\, da’ cum intrai, cum sim]eai
pucioasa diavoleasc\. M-au chemat acolo s\ fac
exorcizare, s\-l scot pe Necuratul; am f\cut, am ref\cut, tot
nimic, tot mirosea...
- Nu-i baba aia care cre[tea bibilici `n baie? Cu casa
mov-liliachiu, a[a, nu? H\! P\i, p\rinte, [i pucioasa aia a
dracilor, de care vorbe[ti matale, are o poveste lung\. De
fapt, nu chiar a[a de lung\, privi Aurel la ceas [i aprinz`nd
`nc\ o ]igar\.
Deci, `ncepu el povestea nu chiar a[a de lung\, acum
vreo doi lucram tot cu ziua, pe la c`te unul-altul, care avea
nevoie. {ti]i, eu zugr\vesc, pun dibluri, `mpu[c `n beton,
tai lemne, repar aparatur\ audio-video... Dac\ e nevoie,
dac\ m\ cheam\, pun lipitori, umplu bor[ sau ]in eviden]a
contabil\ pe la firme. Deci, baba respectiv\ are o fiic\,
Stela Gresie, m\ritat\ cu un me[ter de pe la noi. |la m\
cheam\, odat\, “Hai, Aurele, la soacr\-mea, c\ avem
comand\, d\m cu glet, cu var, punem faian]\, ne-am

189
Cip Ie[an

scos!”. Mergem deci noi la bab\ aranja]i, preg\ti]i, ca


me[terii; dumneaei se uita cam c`[, a[a, la am`ndoi,
pesemne c\ `l [tia mai bine pe gineric\ al ei ce b\iat bun e
c`nd nu-i cherchelit, adic\ rareori. Buuun! Deci, frec eu
pere]ii, h`r[a-h`r[a, cu [mirghel, baba cu ochii pe noi, c\ s\
nu scape gineric\ la c\mar\. Noi, cu c`rpe la nas [i gur\,
pentru praf, `njuram pe sub c`rpe tot neamul babei. Ea,
nimic, cu ochii pe noi, cic\ dac\ tragem tare, f\r\ pauz\,
peste dou\ ore ne d\ un ceai cu pr\jiturele de cas\. Colegul
\sta al meu, Gresie, ar fi b\gat-o cu capul `n var de drag.
Ei, [i cum g`ndeam noi c\ mai bine ne b\g\m picioarele [i
facem ceva `n ciubucul babei, o strig\ careva la poart\...

* * *

- Ei, [i atunci ce-a]i f\cut? `ntreb\ popa Serapion T\m`ie,


v\dit curios.
- Ei, p\rinte, ce-ar fi f\cut oricine `n locul nostru?
Normal c\ Gresie, ginerele, a s\rit la c\mar\, la vinul
cet\]encei. Un vin ro[u, c\p[unic\, din \la de p\teaz\... {i
deodat\, baba `n u[\. C\ h\u, c\ vai, c\ be]ivanule, c\ una-
alta, c\ numai pagub\ aduci, c\ unde mi-au fost min]ile
c`nd ]i-am dat-o pe fiic\-mea, [ti]i cum se zice la situa]ii
dintr-astea. Pe mine nu m\ v\zuse, fiindc\ ascunsesem
repede sticla cu vin `n g\leata cu var. Deci, Gresie se
enerveaz\, `i scap\ o lab\ soacr\-sii [i m\ las\ singur cu
bestia `n cas\. Eu, na, luasem un aconto de la doamna [i nu
puteam pleca, zicea ceva, c\ vine cu agentul, deci fac eu ce
fac, fleo[c-fleo[c cu bidineaua, c\ se l\sase `ntunericul de-
acum [i nu mai vedeam bine, apoi plec ca `mpu[catul, s\
nu mai aud de soacra lui Gresie `n via]a mea. Noroc c\ a
doua zi am plecat de diminea]\ cu o lucrare, [i p`n\ m-am
`ntors, dup\ o s\pt\m`n\, s-a mai uitat, s-a mai calmat
doamna...

190
Mersul Trenurilor

- Da’ de ce, m\, ce s\ uite?


- P\i, v-am zis c\ ascunsesem sticla `n g\leata cu var,
s\ nu vad\. Pesemne n-oi fi pus dopul bine, zic eu, a[a c\
s-a amestecat vinul cu varul [i de-aia i-a ie[it babei casa
movulie, c\ pe `ntuneric n-am v\zut. Au mai venit al]i
me[teri dup-aia, au `ncercat s\ dea cu trafaletul pe
deasupra, da’ nu [tiu cum se face c\ pe c`t au dat, pe-at`t
mai tare s-a v\zut culoarea. Blestemul lui Gresie, cred eu...
Ei, acum [ti]i de ce are doamna Venera casa a[a de vesel\,
`ncheie me[terul zugrav Aurel.
- Da, bine, [i ce leg\tur\ are cu pucioasa dracilor, cu
mirosul? `ntreb\ p\rintele Serapion T\m`ie.
- Aha, am uitat s\ v\ spun: fiindc\ baba a c`r`it c\ aia
nu-i treab\ f\cut\, ci posp\ial\, c\ ne-am b\tut joc, c\ una,
alta, n-a vrut s\ dea to]i banii. De-aia, `nainte de-a pleca, i-
am l\sat `ntr-o doz\ din perete un ou crud cu coaja ni]el
spart\ [i am v\ruit pe deasupra.

Despre personalul de deservire al vagonului


restaurant, despre direc]ii, sensuri [i drumul
omului prin via]\.
Vagonul restaurant `nc\ nu era deschis, de[i c`]iva
c\l\tori se urcaser\ `nc\ din gar\ pe sc\rile [i tampoanele
acestuia, iar acum tr\geau [uturi `n u[i. Barmanul Tudorel
M\sur\ [i osp\tarul Cornel Tav\ tocmai turnau ap\ `n
ciorba de burt\, s\ o `nmul]easc\; `ntr-un t`rziu, u[a fu
descuiat\, iar mul]imea g\l\gioas\ de `mp\timi]i ai
socializ\rii se rev\rs\ `ntr-un spa]iu mult prea mic.
Obi[nui]ii trenului personal 89890 aveau locurile lor
rezervate neoficial; intru[ii erau nevoi]i s\ se descurce. Un
mo[ neb\rbierit, purt`nd o basc\ ud\ de sudoare [i tricou
imprimat cu iepura[i, reu[ise s\ se trag\ aproape de o
191
Cip Ie[an

mas\, cu fundul pe un sac mi[c\tor, [i comand\ un


Courvoisier dublu, cu l\m`ie.
- Vine b\iatuuu! Un curvoa\\\... cum a zis domnu’ de
la masa patru! strig\ osp\tarul Tav\, `n vreme ce barmanul
Tudorel M\sur\ lu\ cu un gest expert sticla cu aperitiv
“Cri[an” de pe raft.
- Da’ unde mergi, mo[ule, a[a `nc\rcat? vru s\ [tie
t`n\rul angajat. {i ce duci matale `n desaga ceea, nu [tii c\
nu-i voie cu animale `n tren?
- De dus, iaca, m\ duc [i eu unde mi-o fi drumul, doar
bunul Dumnezeu [tie de unde venim [i `ncotro ne
`ndrept\m. C\ din p\m`nt am plecat [i `n p\m`nt ne
`ntoarcem... Eu, de exemplu, am plecat odat\ la g`rl\, la
pescuit, [i am ajuns `n [an]ul din spatele [colii, f\r\
pantofi, ceas [i undi]\, dormeam cu punga de r`me sub cap,
ca o pern\. Dup\ alte ni[te zile am plecat cu un purcel, s\-
l v`nd la ora[, [i m-am trezit `n arest. Mi-au zis c\ f\cusem
scandal `ntr-un bufet [i d\dusem cu purcelul `n cap la o
doamn\. Mai recent, n-am plecat nic\ieri; b\usem [i m\
culcasem `n curte, ca omul gospodar, da’ am ajuns cu vreo
zece kilometri mai jos, c\ venise viitura de la munte. De-
aia zic eu c\ nu mai [tiu unde merg. Via]a e plin\ de
meandre... Iar `n desaga aiasta, pe care [ed io acum, dac\
]ine]i mor]i[ s\ afla]i, o duc pe baba, pe nevast\-mea. Am
zis s\ facem economie la un bilet.
- Da’ totu[i, unde-ai vrea matale s\ mergi acum?
- Totu[i, dac\-i a[a, a[ dori s\ ajung la Zal\u, la
nepotu’.
- Cum ]i-o fi norocul, mo[ule, da’ nu-i \sta trenul,
interveni osp\tarul Cornel Tav\, aduc`nd b\uturile.

192
Mersul Trenurilor

Ni[te lucr\tori ai ogoarelor nu prea au chef de


munc\, iar un fost p\pu[ar poveste[te despre
leg\tura dintre art\, sperietori, o soacr\ de
primar [i ni[te americani.
- B\i, Vasile Roait\, care ai tras maneta? Maneta [i
semnalul cui te-a f\cut! Strig\tul ]`[nise prin geamul
deschis al locomotivei, un geam p\tat de ulei [i [ters cu o
c`rp\ murdar\, care servise `nainte drept fa]\ de mas\. ~n
`ntreaga locomotiv\ mirosea nu a motorin\, ci a pesc\rie [i
a mujdei. Strig\tul, care mirosea [i el a pe[te cu mujdei,
f\cu s\ zb`rn`ie geamurile degeaba, fiindc\ nici o fiin]\ vie
din jur n-ar fi recunoscut c\ ea a tras semnalul de alarm\.
Ni[te cet\]eni `mbr\ca]i `n nunta[i, cu teni[i noi, fugeau
peste c`mp s\lt`nd valize, paporni]e [i damigene. Trenul
oprise h\isa, `ntre halte, iar unii dintre c\l\tori tocmai
ignorau avertismentul “E pericoloso sporgersi!”. ~n
dep\rtare se z\reau zeci de lucr\tori ai ogoarelor, parc\
`ncremeni]i `n pozi]ii nefire[ti [i identice.
- |[tia de p-aici, din c`te se vede, au tare mare chef de
munc\! spuse cu t`lc un c\l\tor v`rstnic, desc\l]at de ghete
[i cu picioarele `ntinse sub nasul doamnei din fa]\, care
m`nca pufule]i. St\ recolta, stau [i ei...
- Se vede c\ nu e[ti de pe-aici, mo[ule, dac\ nu [tii
povestea cu \[tia, cum le-ai zis matale, [i cu cheful lor de
munc\.
- A[a-i, eu `s tocmai de pe la Valea M`]ei, da’ [i noi
avem `n sat ni[te t`r`ie-br`u care servesc de diminea]\ la
bufet, iar pe c`mp nu s-ar apleca nici s\-i mu[te c`rti]a de
sandale. Povestea ceea de care ziceai care-i, om bun?
- Mitrache m\ numesc, mo[ule. Mitrache P\pu[oi.
S`nt - mai bine zis, am fost - p\pu[ar-marionetist la noi, la
193
Cip Ie[an

teatrul de amatori. Puneam `n scen\ din astea, pentru copii,


a[a, pungu]a cu doi bani, ~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani (*),
fata babei, fata mo[ului, Hamlet... Iedul cel mic, lupul... Ce
rol, ce interpretare! C`nd urlam ca lupul, f\ceau spectatorii
pe ei, c\ erau mai ales pre[colari din \[tia, micii...
- {i?
- {i vine la mine primarul nostru, Aristide S`rm\, `ntr-
o sear\, cu o problem\: cic\, dac\ tot m\ pricep eu la
p\pu[i, la din astea, artistice, ia s\ m\ g`ndesc cum s\ fac
s\ concep ni[te sperietori de pus pe c`mp, pe ogor la noi, c\
produc]ia a ie[it mult sub estim\ri. Mi-a mai zis c\, fiind
cum\tri, nu se organizeaz\ licita]ie, deci m\ iart\ c\ produc
ilegal [i f\r\ taxe ]uic\ `n beci. Buuun! Deci, fac eu ni[te
proiecte artistice, cum ar veni, [i le prezint la prima [edin]\
cu consilierii locali. Acolo se ridic\ unul de la opozi]ie [i-
l `ntreab\ pe domnul primar c\ de ce sperietori de ciori, c\
la noi nu ciorile d\uneaz\ (nici n-avem ciori, fiindc\ le-au
prins oamenii, le-au dat cu clor [i le-au v`ndut la ora[ drept
pui), ci altele, c`rti]ele, g`ndacii de Colorado, coropi[ni]ele
[i nu `n ultimul r`nd oamenii - deci de ce s\ nu fac eu mai
bine sperietori de coropi[ni]e, c`rti]e sau g`ndaci...

* * *

- {i ai f\cut matale sperietori de coropi[ni]e? Cum


arat\ sperietorile de coropi[ni]e? vru s\ [tie controlorul de
bilete Jenic\, r\mas cu cle[tele palmat `ntr-o m`n\ [i cu
cealalt\ `ntins\ c\u[, ascult`nd povestea.
- F\cut un... f\cut pe naiba! P`n\ la urm\ a r\mas c\ s\
proiectez, cic\, ni[te sperietori pentru ho]ii de carburan]i
care vin noaptea [i dau gaur\ la conductele de pe ogoarele
noastre, c\ din cauza lor se compromite recolta, dup\ ce
fac urm\riri cu poli]i[tii prin tarla... Deci, am f\cut poli]i[ti
de tabl\, masca]i de tabl\, procurori de tabl\, a[a, frumos
(*) "~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani", tot de Cip IE{AN, ilustra]ii tot de Jup, Editura Polirom, 2005

194
Mersul Trenurilor

picta]i...
- {i?
- {i au venit ni[te oameni din sat care nu s-au speriat
de ei, [i i-au furat pe to]i `ntr-o noapte, de-a valma,
poli]i[ti, masca]i, procurori, cu c`rca, aveau nevoie de tabl\
s\ repare acoperi[ul, cote]ul, cine [tie? P`n\ la urm\, tot
primarul, cum\trul, cu ideea, cic\ s\ fac [i ni[te alte
sperietori, cum ar veni, care s\-i sperie pe ]\ranii care fur\
sperietorile de tabl\ puse s\-i sperie pe \ia de fur\ benzin\,
motorin\...
- {i le-a]i f\cut?
- Le-am f\cut, s\ le ia naiba. Pe ele [i pe boul de
primar, care mi-a b\gat-o pe g`t drept fotomodel pe soacr\-
sa, doamna Antena Lamp\, s\ scape de gura ei, c\ se visa
fotomodel cucoana. Ce-i drept, care o vedea se speria, da’
nici chiar a[a, c\ dac\ face unu’ atac de cord, nu m\
ancheteaz\ [i pe mine?
- Bine, da’ leg\tura care-i?
- Leg\tura e c\ dup\ alegeri s-a schimbat primarul, iar
eu am r\mas cu c`teva duzini de sperietori pe stoc, toate cu
fa]a doamnei Antena, care parc\ se holba la mine c`nd
treceam pe l`ng\ ele, ziceai c\-i Mona Lisa sau boii \ia de
la carul lui Grigorescu. Habar n-avea nimeni la ce-ar fi
putut folosi ele, fiind f\r\ vreo utilitate, s\-i zic a[a... De-
aia spuneam eu c\ munca p\m`ntului e relativ\, `ncheie
fostul p\pu[ar Mitrache P\pu[oi.
- {i, p`n\ la urm\, totu[i, care-i treaba lor cu munca
p\m`ntului? vru s\ [tie mo[ul.
- P\i, lucr\torii \ia din tarla, de-i vezi matale pe geam
cum parc\ s-ar apuca, parc\ nu s-ar apuca de treab\, alea-
s sperietorile noastre... Le ]inem acolo de c`nd au venit
ni[te americani s\ fac\ un film cu sclavi negri care lucreaz\
pe c`mp, la ferm\. Oamenii de la noi din sat n-au vrut s\
ias\ la munc\ nici m\car ca figuran]i, pe valut\, ziceau c\

195
Cip Ie[an

dup\ c`teva [p`rle `i doare la tri[c\ de figura]ie, se simt


vedete ca M\rgelatu [i m\n`nc\ semin]e. P`n\ la urm\, le-
am v`ndut \lora, cinea[tilor, americanilor, tot stocul de
buc\]i; le-a convenit, c\ eu le d\dusem `nainte cu vopsea
neagr\ pe fa]\, s\ nu-i mai v\d mutra doamnei Lamp\ cum
se holbeaz\ la mine.

Trenul st\ `n continuare, spre deosebire de


patru c\lug\ri de la Schitul Pas\rea, care
merg p`n\-n p`nzele albe s\ li se fac\ dreptate.
Vagonul restaurant era ticsit: de c`nd personalul 89890
oprise `n c`mp, zeci de ple[cari se repeziser\ dinspre toate
punctele cardinale ca furnicile la dulcea]\, atra[i irezistibil
de emblema pe care z`mbeau, a[ezate `ncruci[at ca oasele
de pe steagul pira]ilor, un cu]it [i o furculi]\. ~n\untru era
aglomera]ie, erau mirosuri diverse [i mult fum. C`teva
mu[te b`z`iau. Cei care nu prinseser\ locuri la mese [edeau
pe geamantane sau paporni]e, iar din loc `n loc c`te cinci-
[ase dosuri late `mp\r]eau fr\]e[te o navet\ goal\. Se
consuma orice, mai ales direct din sticle: aperitive [i
lichioruri `n culori vii, ireale, vinuri de regiune sau
selec]ionate, curacao, horinc\, Martini, sec\ric\ la sfert,
brag\, Dom Perignon, rachiu de mere, vi[inat\, afinat\,
caisat\, c\p[unat\, ]uic\ de dovleac porcesc sau bere. Se
fuma pe ruptelea, iar cei mai mul]i pasageri jucau c\r]i sau
`[i spuneau snoave [i cimilituri.
~ntr-un col], patru dintre noii veni]i formau o pat\ de
lips\ de culoare: ie[eau `n eviden]\ prin hainele lor negre,
prin pletele [i b\rbile lor, dar mai ales prin purtarea lor
sfioas\. Nu fumau, nu `njurau, nu beau [i nu jucau c\r]i;
doar din c`nd `n c`nd unul dintre ei, mic [i burtos, scotea o
batist\ mare, `[i sufla nasul, apoi se [tergea cu ea pe fa]\.
196
Mersul Trenurilor

197
Cip Ie[an

- Dar `ndr\zni]i, `ndr\zni]i, sfin]iile voastre, nu sta]i `n


picioare, c\-i drum lung p`n\ la cap\t. Ia, Donose, Scarlate,
face]i loc la oamenii i[tea! lu\ cuv`ntul un pasager mai `n
v`rst\, pe care ceilal]i `l priveau cu respectul cuvenit [i `i
spuneau “dom’ maistru”. Unde merge]i, cuvio[ilor, c\ v\
v\d cam posomor`]i? `i `ntreb\ el pe cei patru, dup\ ce se
a[ezar\ care pe banchet\, care pe navet\.
- Ei, fiule, ne vezi pre noi posomor`]i la chip, dar [i
mai ad`nc\ sup\rare `n sufletele noastre st\ ascuns\. Noi,
aici de fa]\, `n luminata adunare, s`ntem cuvio[ii c\lug\ri
Averchie, Pafnutie, Pandemie [i Epizootie, fra]i `ntru
credin]\ la Schitul Pas\rea, peste deal. Sup\rarea noastr\
cade la suflet de c`nd bunul Dumnezeu, `n nem\rginita Sa
`n]elepciune, a dat s\ ne cerce credin]a [i r\bdarea, de ni L-
a trimis pe necuratul.
- {i cum arat\ necuratul \sta, cuvio[ia ta? Posed\
copite, coarne [i barb\? vru s\ afle un mesean enervant, cu
musta]\ [i laptop. ~n vagon se l\sase lini[tea, str\puns\
doar de zgomotul urechilor care se ciuleau.
- P\i, cum s\ arate? Acum, ni L-a trimis sub chip de
autorit\]i locale, deci e cam a[a, gras, ca matale. Totul a
`nceput `ntr-o diminea]\, c`nd la poarta l\ca[ului nostru de
rug\ciune [i uitare de cele lume[ti au venit ni[te oameni.
Erau cu ma[inile, doi aveau straie a[a, otova, costume de
protec]ie, m\[ti, obr\zare, iar unul cu cravat\, care a zis c\
e de la minister, flutura o h`rtie [i striga c\ vrea musai s\-l
vad\ pe taica stare], cuviosul p\rinte Epigastrie.
- O fi fost vreo telegram\, vreo veste, nu? Hai, noroc!
`ntrerupse un b\iat cu must\cioar\ [i geac\ de f`[ cu
embleme.
- A[, fiule! Zicea c\ au `nceput s\ moar\ g\inile
oamenilor, c\ s`nt suspecte de o boal\ cu nume ca la [ah,
a[a c\ au venit `ntins la noi, cu ordin de evacuare.
- Cum adic\, Sfin]ia voastr\, boal\ cu nume ca la [ah?

198
Mersul Trenurilor

- P\i, cum e c`nd se mut\ piesele, nu [tii, fiule? H-5,


N-1 sau cam a[a ceva. Cic\, s`ntem suspec]i, p\catele
noastre, conform ordinului de la minister. {i, mai ales, c\
s\ se omoare, s\ se izoleze [i s\ se ard\ toate p\s\rile...
- {i?
- {i noi, dup\ cum am mai spus, s`ntem c\lug\ri la
Schitul Pas\rea, poate n-a]i priceput. Noroc de taica
stare]ul, c\ a luat cu el ni[te fra]i `ntru credin]\ [i
rug\ciune, pe cuvio[ii Paisie, Dionisie, Transmisie [i
Demisie, mai zdraveni la trup, de-au reu[it s\-i ]in\ pe \ia
care tocmai stropeau cu benzin\. Stropeau, s\ dea foc la
schit, p\catele mele! Tuspatru se `nchinar\ lung, iar
c\lug\rul cel mic [i burtos `[i sufl\ `nc\ o dat\ nasul `n
batist\, apoi se [terse cu ea pe fa]\. Deci, continu\
c\lug\rul, cum spuneam, s-a f\cut `nv\lm\[eal\, au, vai -
c\ p\rintele Transmisie, ehehei, are o m`n\ grea ca
buturuga! - p`n\ la urm\, au `nceput ei s\ explice c\ m\car
s\ d\m p\s\rile din schit, s\ le ard\, s\ aib\ ce raporta mai
sus.
- {i?
- {i care p\s\ri, cinstit\ adunare? La noi se fac
exorciz\ri din astea, alung\ri de draci - ori, dup\ cum se
[tie, dracii ies doar cu post [i rug\ciune. Post cu fripturi de
g\in\, de curcan, de ra]\, asta nu s-a mai `nt`lnit, z\u,
p\catele mele! Cuvio[ii Pandemie [i Epizootie, aici de fa]\,
care se ocup\ la noi cu aprovizionarea, au isc\lit un proces
verbal cum c\ `n schit nu se afl\ picior de pas\re, nici fulgi
m\car, `n perne, c\ avem canon s\ dormim cu capul pe
pietre goale.
- {i?
- Ei, ce tot at`ta [i-[i-[i? P\i, [i de la semn\turile lor ni
s-a tras, c\ odat\ ce apar `ntr-un proces verbal de constatare
pe tema gripei aviare ni[te termeni precum numele
cuvio[iilor lor, Pandemie [i Epizootie, `ncepe buclucul! se

199
Cip Ie[an

enerv\ c\lug\rul Averchie. Eu, `n smerenia mea, socot c\


n-o fi mers cum trebuie faxul, s-o fi bo]it h`rtia, s-o fi
blocat rola, s-o fi `ntins cerneala, s-o fi `n]eles gre[it `n
context [i de-aia ne-au b\gat `n carantin\, cu cordon de
poli]i[ti [i jandarmi `n jurul schitului, s\ nu ias\ nici picior
de frate c\lug\r...
- Dar cuvio[iile voastre cum a]i reu[it s\ ie[i]i? {i
acum, `ntre noi fie vorba, unde merge]i?
- De mers, mergem cu Domnul, la Guvern, la
pre[edinte, la forurile superioare, la ONU, la Haga,
mergem p`n\ unde va da bunul Dumnezeu, care pe toate le
hot\r\[te [i pe noi ne `ncearc\ dup\ bun\ voia lui. C`t
despre ie[it, despre cum am trecut de cordonul poli]i[tilor
[i jandarmilor... Tot Domnul, `n nesf`r[ita lui bun\tate, ne-
a c\l\uzit mintea [i pa[ii: le-am zis \lora de ne-au oprit c\
nu s`ntem c\lug\ri de la schit, ci patru cavaleri ninja veni]i
s\ facem un film de ac]iune pe meleagurile astea
`ndep\rtate. Ne-au l\sat, de-abia dup\ ce s-au pozat cu noi
[i le-am dat autografe.

Povestea surdomutului din tren, spus\ chiar


de el `nsu[i. Tot aici apare [i o bab\ care
sus]ine libertatea de exprimare [i [tin]ele
exacte.
~ntre timp - dar `n vagonul opt - se iscase o ciorov\ial\
`ntre domnul controlor Jenic\ [i c`]iva c\l\tori, pe motiv c\
respectivii `[i cump\raser\ bilete, a[adar refuzau s\
cotizeze la na[. Domnul Jenic\ tocmai le zv`rlise
legitima]iile de c\l\torie pe geam, iar acum `njura,
amenin]`ndu-i c\ `i arunc\ [i pe ei dac\ nu se fac oameni
de `n]eles. Ar fi `njurat mult [i bine dac\ `n compartiment
n-ar fi intrat, cioc\nind discret, un surdomut `mbr\cat cu
200
Mersul Trenurilor

ni[te haine. ~n t\cere, acesta l\s\ pe m\su]a plin\ deja de


coji de ou\, oase de pui [i pieli]e de ro[ii c`teva pache]ele
`n celofan [i promise cu un gest discret s\ revin\. Primul
care se repezi la pache]ele fu `nsu[i na[ul, care le `ntoarse
pe-o parte [i pe alta, apoi le zv`rli la loc, pufnind
nemul]umit:
- N]]! P\cat! Eu vroiam o brichet\ cu becule], ni[te
pixuri, un breloc cu schelet, un carne]el chinezesc, o
prostioar\, ceva. N-are. Eheeei, nu mai s`nt surdomu]ii de
pe vremuri!
Aproape fiecare dintre c\l\tori alese c`te un produs:
mozaicar-patiserul Cornel G`z\ p\str\ pentru el o femeie
gonflabil\ [i un ciocan pneumatic, domnul Vartolomeu
P\stae (purt\tor de n\s\lie [i clopotar la o cas\ de mod\)
prefer\ o grap\ cu discuri de muzic\ u[oar\ [i un glob
p\m`ntesc pentru uz didactic la scara 1/2, iar Victora[
Z`dire deveni proprietarul unui triciclu motopropulsat de
colec]ie, cu cadrul din cornier. To]i trei pl\tir\ pe loc
surdomutului, mul]umindu-i, iar acesta r\spunse “Pentru
pu]in”.
Trenul personal 89890 porni cu o smucitur\ care `l
f\cu pe surdomut - r\mas f\r\ sprijin, deoarece `[i num\ra
banii cu ambele m`ini - s\ cad\ `n nas [i s\ `njure cu voce
tare de mama c\ilor ferate [i de nenum\rate evenimente
sau rude despre care mai bine nu pomenim.
- Matale chiar e[ti surdomut? vru s\ [tie o doamn\
dintr-un compartiment al\turat, care st\tea pe locul de
l`ng\ u[a deschis\ s\ ias\ fumul.
- Am fost, stimat\ doamn\, am fost p`n\ nu demult.
Am fost, dar m-am vindecat! se l\ud\ el, apoi oft\,
`nnegur`ndu-se la fa]\. Zilele trecute m-am vindecat, uita]i,
am [i acte cum c\, dar de-acum... De-acum, n-o s\ m\ mai
cread\ nimeni, or s\ spun\ to]i c\ m-am pref\cut.
- Oi fi mers matale, maic\, pe la doctori mari ori pe la

201
Cip Ie[an

vreun vindec\tor care face minuni, nu? Baba care se


b\gase `n vorb\ - una osoas\, p\roas\, `mbr\cat\ cu
bundi]\ [i purt`nd pe cap dou\ basmale una peste alta (sau
una sub alta, `n func]ie de punctul de vedere) - st\tea pe o
saco[\ cu ca[ din care zerul se scurgea ca un izvora[. Luat
pe t\lpi de c\l\tori, zerul alc\tuise de-a lungul trenului o
potecu]\ umed\, mirosind puternic a cioban certat cu
igiena intim\. Din cauza damfului, trei doamne ([i toate
trei!) le[inaser\ deja, un cet\]ean cu cravat\ care dormea
ad`nc pe banchet\ visa c\ e din nou t`n\r activist [i
m\n`nc\ savarine la cantina partidului, iar un c`ine prip\[it
prin vagonul 7 `ncepu s\ urle ca la t`rl\.
- Ce doctori mari, babo, care vindec\tori? Ce, am eu
bani de dat? Totul a pornit, ehehei, de la televizor, de la un
program din \la, de teleshopping, `[i aminti surdomutul, `n
al c\rui buletin era trecut numele de Valentin Leb\d\.
- Oi fi cump\rat matale ceva buline, pilule, pastile, ori
vreun dispozitiv din \la cu microcip, care se implanteaz\
sub piele, cum am v\zut `ntr-un documentar despre viitorul
bionicii?

***

- Taci, babo! Nu. Totul a `nceput cu nevast\-mea,


care-i mai s\rac\ de cap, a[a. C`nd m-am `nsurat am zis c\
eu surdomut, ea cum e ea, deci merge. Putea s\ vorbeasc\
oric`t [i orice, pe mine nu m\ deranja. Deci, ea se uita
mereu la televizor toat\ ziua, [i la teleshopping se uita, c\
alt\ treab\ prin cas\, s\ zici c\ punea m`na pe vreun
aspirator, pe vreo m\tur\, nimic. {i numai ce m\ pomenesc
eu `ntr-o zi c\ `mi aduce po[ta[ul un colet...
- {i ce era `n\untru? Ce se afla `n el, `n colet?
- P\i, `n el, `n colet, se afla un set practic de tig\i [i
vase de buc\t\rie special conceput pentru surdomu]i.

202
Mersul Trenurilor

- Adic\? r\sun\ o voce din mul]imea adunat\ `n jurul


domnului Valentin Leb\d\.
- Adic\ i-am rupt nevesti-mi de cap tigaia cea mai
mare special conceput\ pentru surdomu]i, c\ am [i
`ntrebat-o dup\ aia, prin semne, [ti]i, cum facem noi,
surdomu]ii...
- Da, maic\, [tie baba! Prin p\r]ile noastre, prin sat la
noi, am v\zut semne din alea, maic\. Se mai cheam\ LMG,
adic\ limbaj mimico-gestual, `nt\ri b\tr`na. Am urm\rit
chiar [i un documentar despre ele, la Teleenciclopedie...
- Taci, babo, c\ te ating, `]i rup gura! O iei, dac\ nu te-
ast`mperi! Las\ omul s\ vorbeasc\! Baba se f\cu comod\,
l\s`ndu-se [i mai tare pe saco[a cu ca[, din care ie[i un nou
val de zer:
- Pentru asta am luptat noi la Revolu]ie? |sta-i dreptul
la liber\ exprimare, dreptul la opinie? Na, rupe-mi gura,
mie, femeie b\tr`n\, na! Rupe-o, s\ te v\d dac\ po]i! Am
v\zut `ntr-un documentar c\ exist\ acum ni[te proteze din
titan cu carbur\ de tungsten, care pot `nlocui mandib...
Cineva `i trase babei saco[a cu ca[ de sub fund, iar
doamna c\zu pe spate. Deasupra ei se isc\ `nv\lm\[eal\ [i
nu se putea `n]elege nimic. Doar se auzi geamul
deschiz`ndu-se, strig\tul “Tr\iasc\ libertatea de exprimare
[i [tiin]ele exacteeeee!” pierz`ndu-se undeva, `n urm\, apoi
geamul `nchiz`ndu-se la loc. ~nv\lm\[eala se mai potoli.
Baba disp\ruse. To]i m`ncau ca[.
- Deci, dup\ cum spuneam, i-am rupt nevestei de cap
tigaia aia mare, din setul special pentru surdomu]i, [i i-am
explicat prin semne c\ e proast\...
- {i cum ar\]i matale cuiva, prin semne, c\-i prost?
`ntreb\ un cet\]ean.
- Uite-a[a! Eeee? Te-ai prins? Dac\ n-ai `n]eles, `]i [i
spun c\ e[ti prost. Deci, se vede c\ n-o fi `n]eles ea prea
bine gestul ori n-oi fi fost eu destul de explicit cu tigaia aia

203
Cip Ie[an

special\ pentru surdomu]i, sigur este c\ peste o s\pt\m`n\


sun\ la u[\ ni[te cet\]eni `n salopet\. Cu alt colet, mai
mare, de-abia `l c\rau. Rup cartonul, cutia, deschid: ce era
`n\untru?
- Aparat de vindecat pentru matale, nu?

***

- Vrei s\-]i mai spun o dat\ prin semne c\ e[ti prost?


~]i spun! ~n\untru - c\ a venit nevast\-mea s\-mi explice -
era un aparat pentru sl\bit. Pentru sl\bit dou\zeci de
kilograme pe lun\, garantat. Dac\ nu func]ioneaz\ `n [ase
luni, prime[ti banii `napoi. O iau eu pe nevast\-mea, tot
prin semne: “Ia zi, f\, tu c`te kile ai?”. “P\i”, spune ea, “s\
tot am vreo optzeci, a[a....”. “{i e bun aparatul \sta, nu?”,
fac eu. “P\i, da, garantat, sigur, a[a mi-a zis”, face ea... “{i,
m\ rog, ai de g`nd s\-l probezi [ase luni, s\ vezi dac\-i
bun?”, fac eu. “P\i, eu a[a zic”, face ea. “{i dac\ nu-i
bun?”, fac eu. “P\i, dac\ nu-i bun, primesc banii `napoi.
Da-i bun!”, face ea. “Ia calculeaz\ tu, f\, c`te kile sl\be[ti
`n [ase luni... Scrie acolo a[a”, fac eu, “dou\zeci kilograme
per lun\, de `nmul]it cu [ase luni... egal... o sut\ dou\zeci
de kilograaaame! Nu? P\i tu, la optzeci, `nseamn\ c\
dispari de tot dup\ patru luni, proasta naibii!”, fac eu prin
semne. “Nu da, b\rbate, nu da, c\ poate nu-i bun [i ne d\
banii `napoi, alea cinci milioane care le-am luat din
burlan!” a `nceput ea a r\cni. C`nd am auzit eu de banii din
burlan, p\stra]i pentru vinul de S\rb\tori, am luat-o la fug\
prin cas\, s\ arunc cu aparatul de sl\bit dup\ ea. Ei, [i a[a
mi-a venit [i vorbitul, [i auzul...
- Da’ de ce, era bun aparatul la a[a ceva?
- Ei, rahat! Cum fugeam dup\ ea m-am `mpiedicat de
motan, care ie[ise de sub pat, [i mi-am sc\pat aparatul `n
cap!

204
Mersul Trenurilor

- A[a-i, am v\zut eu un documentar despre loviturile


care afecteaz\ anumi]i centri nervo[i! strig\ baba,
victorioas\, ap\r`nd de pe culoar. Era cam bo]it\ [i avea
multe g`ze lipite pe frunte. Avusei mare noroc, maic\, de
mi se ag\]ar\ broboadili `n u[e, pacatili mele! mai spuse ea,
c\ut`nd din priviri saco[a cu ca[.

O inaugurare de pod reparat dup\ inunda]ii


[i, pe aceea[i tem\, o poveste din vremea
potopului: povestea Arcei lui Nae, pe care au
pus st\p`nire marmotele.
Trenul personal 89890 mergea u[urel, sc`r]`ind [i
cl\tin`ndu-se ca un be]iv, deoarece podul care lega dou\
provincii istorice ale patriei tocmai fusese dat `n folosin]\
pentru a treia oar\ `ntr-o lun\, cu s\rb\toare [i mare
pomp\. Ar fi fost nevoie, ce-i drept, pe perioada lucr\rilor,
de mai multe pompe mari, s\ scoat\ apa, dar nu s-a g\sit `n
tot jude]ul dec`t o firm\ de pompe funebre - care a [i
asigurat, de altfel, fanfara [i coroanele pentru marea
inaugurare. Podul ar\ta, ce-i drept, ca unul inaugurat cu
coroane pe ale c\ror panglici scria “Regrete eterne”; prin
urmare, trenul `ncetini [i chiar se opri de-a binelea, la
semnalul unor muncitori care jucau [eptica st`nd cu fundul
pe [ine.
- S\racii oameni, oft\ un domn de la ora[, `mbr\cat ca
mortul, cu pantofi de lac, costum, vest\ [i cravat\, cum a
venit apa [i le-a luat totul, cum au r\mas ei f\r\ cas\, f\r\
gospod\rii...
- Cert! Apa nu-i bun\ nici `n cas\, nici `n vin! fu de
acord c\l\torul din fa]\, `n vreme ce se chinuia cu un stilou
s\ `nfunde dopul `ntr-o sticl\. Da’ la \[tia de pe-aci nu li s-
a f\cut prea mare pagub\, totu[i, se poate spune c\ au avut
205
Cip Ie[an

noroc. Au avut noroc, c\ tot ce era de luat a fost luat `nc\


din prim\vara trecut\, cu dezghe]ul. Acum, c`nd a dat apa
din nou, n-a mai apucat s\ ia dec`t o delega]ie de la
minister - c\ veniser\ domnii \ia cu cizme de cauciuc noi,
cu carne]ele [i pixuri `n m`ini, [i c\scau gura, s\-i deie la
televizor. N-au auzit cum venea de la munte, n-au auzit
vuietul, c\ vorbeau to]i la ziari[ti, era g\l\gie... A[a le-o fi
fost scris, ispr\vi cet\]eanul, `ncerc`nd s\-[i scoat\ din
sticl\ stiloul, a c\rui cerneal\ alb\strise deja vinul de
regiune. „La’ c\-i bun [i-a[a, colorat!”, mai zise el.
* * *
Mo[ul de la geam st\tuse p`n\ atunci nemi[cat, ]in`nd
`n poal\ cu tandre]e, ca pe o iubit\, un sac cu varz\. Tu[i
u[urel, apoi spuse:
- Asta-i o caca-maca, feciorii mo[ului, ierta]i
cacofonia. Nu [ti]i ce-a fost la noi `n sat, de un exemplu, [i
chiar c\ nici n-ave]i de unde [ti, c\ s-a `nt`mplat [i s-a uitat.
La noi `n sat, dup\ cum v\ spuneam, a fost `ntr-adev\r
treab\ serioas\...
- Ce treab\, mo[ule? Hai, spune-ne [i nou\, nu ne mai
]ine pe jar, c\ ne-ai f\cut curio[i! Vorba aia, trenul st\,
st\m [i noi... Nu fi sc`r]ar, c\ dau o [p`rl\! Cet\]eanul cu
vinul - acum albastru pe la gur\, de la cerneal\ - scormoni
demonstrativ `n map\ dup\ `nc\ o b\[ic\.
- P\i, `ncepu b\tr`nul s\ povesteasc\, la noi `n sat
tr\ie[te unul, Nae. Mai hodorog ca mine, mai bo[orog, dar
`n putere. Are cas\, curte, gospod\rie serioas\... ~n repetate
r`nduri, astea, casa [i gospod\ria lui Nae, au fost tare greu
`ncercate de bunul Dumnezeu [i de mama natur\
materialist-dialectic\, el av`nd acareturile `ntr-o vale peste
care d\ apa la fiecare ploaie. Dup\ vreo - s\ tot fie -
jum\tate de veac, b\tr`nul Nae, mo[ul de care v\ spuneam,
sim]ea c\ `l lua de la creier, fiindc\ se cam s\turase -
efectiv se s\turase! - s\-[i mai caute casa, gospod\ria [i

206
Mersul Trenurilor

membrii familiei prin satele din vale...

***

- O fi avut o nevast\ mai u[\rnic\, nu?


- Demelza? }i-ai g\sit! Nici cu buldozerul n-o iei de la
televizor. C\ [i cu apele astea mari, de la munte... P`n\ s\
apar\ la noi televizoarele, o g\sea Nae `nfipt\ `n m`l, cu
urechile `n difuzor, la radio. Dup\ aia, `n primii ani, umbla
s\rmanul de nebun prin satele din vale, ca Vitoria Lipan,
`ntreb`nd tot pe cine `nt`lnea care a]i v\zut, poate-a]i
cunoscut un Grigorescu mare, pe l\mpi; [tia c\ unde e
Grigorescu, e [i Demelza. Mai `ncoace, `n ultimii ani de pe
vremea lui Ceau[escu, nu se prea d\dea program la
televizor, da’ nici mari viituri n-au prea fost, deci a sc\pat.
Ei, de c`nd cu democra]ia, programele, telenovelele, mereu
se `nt`mpl\ s-o ia apa...
- {i?
- {i matale nu te-ai s\tura s\ `]i tot faci din nou casa la
fiecare inunda]ie? Campanie electoral\ nu-i dec`t la patru
ani, s\ vin\ s\-]i dea termopane, gresie, chestii... Deci, Nae
s-a s\turat. C`nd a aflat de la buletinul meteo c\ urmeaz\ o
perioad\ cu precipita]ii care vor dep\[i mul]i litri pe metru
p\trat, iar v`ntul va sufla cu putere din sector nord-estic, [i-
a scuipat `n palme [i s-a apucat s\-[i fac\ o cas\ nou\. ~n
form\ de barc\. O arc\, mai exact. Materiale de
construc]ie, sc`nduri, lea]uri, l\tunoaie, avea destule,
fiindc\ apa aducea mereu `n fosta lui ograd\ buc\]i din
casele altor gospodari domicilia]i mai `n amonte, cum se
spune. Ei, [i a muncit mo[ Nae, s-a spetit, de r`dea toat\
lumea din sat: “H\-h\, matale dai ca prostu’ la ciocan, `n
loc s\ vii cu noi la bufet, s\ dai de b\ut. Mai stai, bre, c\
vin fraierii \ia, s\ fac\ pentru noi!”.
- {i mo[ul? Mo[ul ce f\cea?

207
Cip Ie[an

- Mo[ul? Mo[ul, ca mo[ul, t\cea [i lucra. Din c`nd `n


c`nd, mai fuma c`te-o ]igar\ [i se uita la arca lui, cum
prinde form\. {i, c`nd a prins form\ de tot, c`nd a devenit,
s\-i spun a[a, locuibil\, dotat\ cu tot confortul, a `nceput [i
ploaia. O ploaie din aia, cu bolboroci... Ei, atunci, mo[ul
Nae a `nceput s\-[i adune familia, s\ o bage `n barc\. {i
atunci a v\zut c\ nu-i ajunge spa]iul locativ, fiindc\ f\cuse
toat\ [andramaua dup\ o schem\ dintr-o revist\ veche,
Tehnium sau Minitehnicus sau a[a ceva, era pentru
pionieri din \ia, mici de statur\. Deci, a `nceput s\ se
g`ndeasc\ pe cine ia `n barc\ [i pe cine nu...

***

- {i pe cine a luat [i pe cine nu? `ntrebar\ cei din


compartiment, printre care [i baba cu ca[ul.
- Babo, m\ scute[ti? Nu e[ti aia de-au aruncat-o unii
pe geam din mers [i tot s-a `ntors ca bumerangul?
- Eu! Dup\ c`teva clipe se auzi din nou geamul
deschiz`ndu-se, apoi ni[te voci care strigau “Hei-rrrrup!
Hei-rup! Un’, doi, trei, [i!”.
- P\i, `n arc\, Noe a luat-o pe nevast\, continu\
b\tr`nul. Cu tot cu televizor, fiindc\ nu mergeau dec`t
`mpreun\. La `nceput a vrut s\ ia doar televizorul, dar fiara
`l ]inea cu ghearele. {i-a mai luat copiii - de[i, la o adic\,
s-ar fi sim]it `n stare s\ fac\ al]ii, apoi a trecut la lucruri
serioase...
- Bine, mo[ule, da’ ce poate fi mai serios dec`t familia,
`n situa]ii din astea?
- P\i, `n situa]ii din astea, mai serioas\ dec`t familia
poate fi vaca, de exemplu. Vaca, fiindc\ d\ lapte `n fiecare
diminea]\, ceea ce familia nu d\. Dar iat\ c\ [i vaca lui Nae
s-a comportat ca vaca, fiindc\ se uitase [i ea prea mult la
seriale, la reclame, deci a sim]it ea c\ e indispensabil\, deci

208
Mersul Trenurilor

a zis c\ nu urc\ pe vas, `n arc\, dec`t cu marmota ei


preferat\, care s\-i fac\ masaj...
- Ahaaaa! Ca la televizor, adic\!
- Exact. ~ntre timp, Nae `[i adusese pe barc\ oile [i
berbecul. Dintre oi, una era mai n\zdr\van\, mai b`rsan\,
[i i-a spus lui Nae: “St\p`ne, st\p`ne, mai cheam\ [i-un
c`ine!”. Nae, deci, [i-a chemat un c`ine, care a `nceput a
fugi dup\ marmote s\ le mu[te, [i-o fi `nchipuit c\-s m`]e
altoite.
Muncitorii terminaser\ partida de [eptic\ [i se
ridicaser\ de pe [ine, f\c`nd semn, a[a c\ trenul porni din
nou, cu sc`r]`it specific, peste podul proasp\t dat `n
folosin]\. Cine privea pe geam `n jos putea vedea urmele
inunda]iilor, maluri r\scolite, pline de m`l, de aragazuri [i
frigidere vechi, de anvelope uzate [i de lemne pe care ni[te
cet\]eni tocmai le `nc\rcau `n c\ru]e. Se mai vedeau ni[te
copii sc\ld`ndu-se `n pielea goal\ [i ar\t`ndu-[i p\s\relele
la c\l\tori, doi-trei pescari plictisi]i, c`teva babe care frecau
cu periile tot at`tea covoare [i un cet\]ean care `[i sp\la
ma[ina la r`u.
- {i?
- {i marmotele, mai vioaie, a[a, au sc\pat de c`ine, c\
s-au urcat pe catarg, unde au [i r\mas, s\ fac\ poante
proaste. Din cinci `n cinci minute se g\sea c`te o marmot\
s\-[i duc\ labele strea[in\ la ochi [i s\ strige “P\m````nt!”,
“C\pitane Nae, ferea, c\ vine icebergu’!” sau
„Americaaa!”. Nae se enervase, [i-a pus copiii s\ trag\ `n
ele cu pra[tia, nimic. Dup\ aia, a scos-o pe soacr\-sa din
cabin\, ca s\ bage `n loc porcul cu scroafa.
- Calul, spune-ne, cum a b\gat calul?
- Cu calul a mers mai u[or, c\ n-avea cal. Chiar le-a
mul]umit `n sinea lui \lora care-l furaser\ cu o lun\ `nainte,
c\ l-au sc\pat de belea. Copiii fuseser\ `nchi[i `n cabina
lor, s\ nu fac\ prostii, nevasta st\tea pe canapea [i se uita

209
Cip Ie[an

la televizor, chit c\ n-aveau curent electric. Soacra fusese


b\gat\ `ntr-o cu[c\, `mpreun\ cu bibilicile, iepura[ii de
cas\ erau [i ei pe undeva, iar Nae [i-a dat seama c\ pusese
capra `mpreun\ cu varza [i c`inele cu pisica - [oareci erau
peste tot, pe arc\! {i-a zis c\ las\, cum o da Dumnezeu,
apoi s-a enervat c\ nu putea `nghesui pe nic\ieri curcanul,
deci l-a t\iat [i l-a m`ncat la el `n livad\, unde avea cuptor
humuit...
- {i?
- {i c`nd l-a scos din cuptor mirosea a[a de frumos, c\
imediat a ap\rut vecinul lui Nae, dom’ Relu, cu un bidona[
de vin. Ei, [i din vorb\-n vorb\, una-alta, mul]ani-mul]ani,
au plecat `mpreun\ p`n\ `n deal, la un v\r de-al lui Relu, [i
s-au `ntins la [pri]uri p`n\ diminea]a. Diminea]a s-a auzit
un vuiet mare, a[a, [i c`nd s-a `ntors Nae acas\ s\ vad\ ce-
i, cu capul umflat de la vin, ia arca de unde nu-i! Arca [i
c\ciula, cum se mai spune... Venise viitura de la munte [i
o luase. O luase, cu tot cu animale, soacr\, copii, nevast\ [i
televizor...
- Iar Nae, b\tr`nul Nae ce-a f\cut? To]i c\l\torii din
compartiment [i de pe hol st\teau cu urechile ciulite.
- Nae este fericit acum, via]a a c\p\tat un sens nou
pentru el. S-a pensionat, s-a mutat `ntr-o cas\ nou\, o vil\
de la munte, a unui parlamentar, ministru, ceva, pe care apa
a adus-o `ntreag\ [i a l\sat-o exact `n ograda lui...
- {i cu vaporul, cu arca lui Nae, ce s-a `nt`mplat?
- P\i, despre vapor, arca lui Nae, circul\ vorbe. Ni[te
marinari, b\tr`ni lupi de mare, care mai vin pe la noi prin
sat s\ v`nd\ blugi, aparatur\ electrocasnic\ ieftin\ [i ]ig\ri
f\r\ timbru, povesteau c\ au `nt`lnit pe oceanele lumii, `n
diverse zone gografice, un vas fantom\. Un fel de corabie
din lemne prost `ncleiate, care plute[te `n deriv\. Unii au
`nt`lnit-o pe la Capul Horn, al]ii au v\zut-o `n Str`mtoarea
Magellan sau printre ghe]ari [i s-au `nsp\im`ntat, fiindc\

210
Mersul Trenurilor

din ea, din corabia fantom\, se auzea de fiecare dat\ un


t`nguit lugubru, a[a, o voce care striga ceva, “Serialuuuu-
uuu! C`nd `ncepe serialuuuuu-uuu-uuu?!”.

Se porne[te de la ni[te simple pete ro[ii, se


colind\ toate cr`[mele la r`nd, chiar de mai
multe ori, apoi se ajunge `n halul acela la
marea privatizare.
De la plecare, locomotiva [uierase doar o dat\, de
prob\. Nu era nevoie: orice surd, mut, f\r\ v\z, f\r\ miros,
f\r\ oricare alt sim] - incluz`nd sim]ul propriet\]ii, cel al
umorului, sim]ul m\surii sau bunul sim] - [i-ar fi dat seama
[i f\r\ ]ignal c\ trece trenul. G\l\gia pe care o f\ceau
vrednicii [i veselii c\l\tori, clinchetul [i g`lg`itul din\untru,
se auzeau mai ceva ca un glas de siren\. ~n plus, toate
sc`r]`iau `ngrozitor - nu doar la curbe, la rampe, sau la
cobor`re, ci chiar `n timpul sta]ion\rii. Sc`r]`iau `n general,
din pricina [inelor montate `n prip\, c`t [i `n particular, din
cauza me[terilor care verificaser\ pe fug\ garnitura, c\ci se
gr\beau la un chef. Fusese petrecerea de pensionare a
b\tr`nului maistru Nea Pandele, cel care formase de-a
lungul deceniilor at`tea [i-at`tea genera]ii de speciali[ti, [i
c\ruia `i venise `n sf`r[it vremea s\ se odihneasc\. Oficial,
fusese o agap\ colegial\, tov\r\[easc\, o petrecere
frumoas\, instructiv\, pres\rat\ cu concursuri pe teme din
activitatea feroviarilor, un eveniment demn de ]inut minte.
~n realitatea neoficial\, fusese un chef monstru, cu pahare
sparte, dans pe cioburi [i g\l\gie. Concursurile pe teme din
activitatea feroviar\ fuseser\ de b\ut bere prin fluierul
[efului de gar\ direct din tolba controlorului, de compostat
felii de salam [i ca[caval afumat cu cle[tele de bilete sau
de nimerit cu cascheta lum`n\rile de pe tort.
Cu ocazia asta, trebuie amintit c\ me[terii cofetari s-
211
Cip Ie[an

au `ntrecut pe ei `n[i[i la tortul respectiv, `n form\ de


locomotiv\ cu aburi Pacific din ciocolat\, av`nd osii [i
boghiuri din caramel [i st`nd pe [ine din bezea cu traverse
de vanilie. Din co[ul locomotivei ie[ea fum din vat\ de
zah\r, iar al\turi, pe peronul din blat de napolitan\, un mic
feroviar din mar]ipan lovea cu un cioc\nel minuscul o osie
a tortului, `n vreme ce mai la dos, un mic c\l\tor oferea pe
[est o miniatural\ bancnot\ unui controlor micu] - toate, de
asemenea, din mar]ipan frumos colorat cu vopsele
chimice.
La petrecerea de care spuneam a fost at`ta veselie,
`nc`t `nsu[i domnul director al regionalei s-a `mb\tat lemn
[i a c\zut cu cotul `n tort, stric`ndu-i cazanul [i co[urile. La
un moment dat, s\rb\toritul, proasp\tul pensionar Nea
Pandele, a `nchinat un pahar `n cinstea mesenilor [i a
m\rturisit c\ `n fiecare zi, an de an, a izbit cu ciocanul `n
osiile vagoanelor fiindc\ a[a i se spusese pe c`nd era
ucenic, dar c\ nici acum, dup\ o via]\ de munc\, habar n-
are de ce a f\cut-o, fiindc\, `n opinia lui, ro]ile p\reau bine
lipite [i n-aveau nevoie s\ mai fie cioc\nite.

***

Pe o distan]\ de c`]iva metri, calea ferat\ ar\ta ca vai de


ea: `n curgerea fireasc\ a anotimpurilor se dilatase de la
c\ldur\, se contractase de la ger, iar ni[te cet\]eni de prin
p\r]ile locului reu[iser\ `ntr-o noapte s\ completeze opera
distructiv\ a naturii, sco]`nd buloanele [i tr\g`nd de [ine, s\
le `ncarce `n c\ru]\ [i s\ le v`nd\ la fier vechi. Din fericire,
pentru a duce treaba p`n\ la cap\t era nevoie chiar de
munc\, iar respectivilor li se f\cuse lene p`n\ [i s\ fure, deci
au renun]at. Iat\ de ce, pe acea distan]\ de c`]iva metri,
trenul personal 89890 s-a zguduit ca o c\ru]\ plin\ cu
pepeni sc\pat\ la vale pe un drum desfundat de ]ar\. {i iat\

212
Mersul Trenurilor

de ce un domn durduliu [i frumos `mbr\cat, care mergea la


o nunt\, [i-a v\rsat pe c\ma[a alb\ toat\ cafeaua din
termos...
- Iaca, pozn\, c-a v\rsat-o! constat\ sec na[ul Jenic\.
Da’ nu face s\ v\ `ntrista]i, domnu’, pentru o c\ma[\. Se
duce cu ap\ rece [i ni]el detergent.
- Se duce pe naiba! Nimic nu se duce! ~ng\dui]i-mi s\
zic c\ am, dac\ pot spune a[a, o bogat\ experien]\ `n
domeniul petelor. Cel care vorbise era un domn `ntre dou\
v`rste, care p`n\ atunci st\tuse lini[tit pe locul s\u,
pref\c`ndu-se c\ mo]\ie.
- Matale e[ti v`nz\tor de detergent? Fabricant de le[ie?
- Eu? S`nt - mai bine zis, am fost - inginer, am terminat
[i eu o politehnic\. Nu mai ]in minte care, c\ a trecut
vreme.
- {i cu petele, care-i leg\tura?
- P\i este. Deci, `ncepu fostul inginer, cu ani `n urm\,
eram `n fabric\, `n `ntreprindere, c`nd am luat o pauz\
mic\, de-am mers cu b\ie]ii, ca b\ie]ii, la o ter\su]\ din
apropiere. Terasa, intim\, `n curtea omului - a micului
`ntreprinz\tor particular cu liber\ ini]iativ\. Deci, frumos,
umbrar din vi]\ de vie, struguri cop]i deasupra, o pl\cere!
{i st\team eu cu b\ie]ii a[a, la o m\su]\, [i f\ceam calcule,
c`t cheltuim noi pe b\utur\. Am pus, pe zi, zece beri, trei
vodci mari cu sucurile lor, patru sferturi de vin [i ce-o mai
fi, de la caz la caz, func]ie de anotimp [i dispozi]ia omului,
c\ difer\. {i-am ajuns la cam o treime din salariul mediu pe
economie, a[a, cam c`t o pensie mic\.
- {i v-a]i `ntrebat ce lucruri utile a]i fi putut s\ v\
cump\ra]i din banii \[tia pentru familie, pentru cas\, nu?
interveni moralizatoare o doamn\ care cro[eta [i din m`inile
c\reia ie[ea un fel de mileu cu lebede.
- Vezi-]i de ciorapul t\u, duduie! Deci, dup\ dou\ ore,
uitasem de la ce-am pornit, aveam `n minte doar suma -

213
Cip Ie[an

vreo dou\ milioane, la banii de atunci - [i ne g`ndeam la c`t


am putea bea `ntr-o lun\ din banii \[tia. Da’ nu asta-i
treaba, ci faptul c\ de la un moment dat am `nceput s\
sim]im ceva umed [i lipicios pe spate. Ce s\ fie, ce s\ fie?
M\ uit mai bine la Gic\ - tocmai se ridicase s\ mearg\ la
veceu - [i v\d c\ avea spatele ro[u. M\ uit la nea Fane, la
b\tr`nul me[ter: era [i el ro[u pe spate, `ncep`nd de la basc\
`n jos. Ceilal]i, la fel. Ei, atunci am `nceput noi s\ ne
`ntreb\m, s\ ne punem probleme, ce-o fi, ce s-o fi
`nt`mplat, c\ una, c\ alta, c\ poate or fi lipitori - dar de
unde lipitori `n bufet, `n curtea omului?
Gic\, cic\ e lepr\, ne-am molipsit to]i de lepr\ [i ne
cade pielea. Zic eu “B\i, boule, lepra nu vine a[a,
hodoronc-tronc, hopa-hopa, acu’ ai pielea [i peste dou\
ceasuri pic\!”. M\ uit eu mai bine, analizez, miros, `mi fac
curaj [i-l pun pe nea Fane s\ guste pata. El, cum era ni]el
f\cut, cherchelit, a[a, pune limba pe basc\. O mai pune o
dat\, [i `nc\ o dat\, dup\ care r\m`ne cu basca-n gur\. Zic:
“B\i, sf`rl\! Nea Fane, ho, ce-ai p\]it? Scoate, m\, basca
din gur\, n-auzi?”. Gic\, cic\: “Or fi chimicale de-alea de
nimicire `n mas\, nu vede]i c-a r\mas bietul om
paralizat?”.
Deci, nea Fane suge ce suge, termin\ de supt, scoate
basca din gur\ [i zice: “B\, fraierilor, \sta ro[u `i must, `i suc
de la strugurii de deasupra! E bun, puterea voinicului!”. M\
uit mai bine, avea dreptate. V-am zis c\ st\team sub umbrar,
care era din vi]\ de vie, ciorchinii mari, nimeni s\-i culeag\,
se copseser\ [i curgea din ei ca din ]eav\. Curgea must ro[u,
din \la, care p\teaz\ [i care se duce numai cu foarfeca...

* * *

- A]i v\zut ce se-nt`mpl\? Dac\ nu mergea]i la b\ut [i


st\tea]i `n fabric\, s\ munci]i, nu p\]ea]i nimic! se b\g\ din

214
Mersul Trenurilor

nou doamna, `nainte ca doi c\l\tori enerva]i s\-i `ndese


mileul c\lu[ `n gur\ [i s\ o lege cu firele din ghem.
- Deci, continu\ povestea inginerul, st\team noi a[a [i
ne uitam unul la altul, ce fe]e aveam. Gic\, cic\: “M\i, nea
Fane, m\ uit la tine cum stai cu basca asta colorat\ pe cap,
om b\tr`n, da’ parc-ai fi Scufi]a Ro[ie”. Nea Fane, fleo[c!
`i vars\ halba `n cap lui Gic\ [i erau s\ se ia la pumni, dar
i-am desp\r]it eu, c\ m\i b\ie]i, cu voi doi vorbesc, deci, la
orele [ai[pe zero zero fix, punct, avem [edin]\ cu dom’
director, vin investitori str\ini, una-alta, nu ne putem ar\ta
a[a, vopsi]i, cu mustu-n frez\ la propriu, haide]i s\ facem
ceva.
Gic\, cic\ “m\, io am auzit c\ vinu ro[ se duce d\c`t
cu vin alb, prin frecare, adic\ c\ s\ se dizolve petele astea,
coloran]ii, taninul, cum ar veni”. Booon! Deci, mergem noi
la patronul de la bar, s\ cerem o sticl\ de vin alb de scos
pete. Patronul face “Da’ de unde, c\ n-am! Doar vermut,
dac\ vre]i, da’ e cam expirat, cam pute. Cu vodc\, rachiu,
ceva, nu merge? ~ncerca]i matale ]uica asta de la ]ar\: eu
am dizolvat cu ea vopseaua neagr\, c`nd mi-am antifonat
ma[ina!”.
Ei, at`ta chimie mai [tiam [i eu, s\ fac diferen]a dintre
must [i nemust. Deci, le-am zis b\ie]ilor c\ haida, ridic\m
ancora, plec\m s\ c\ut\m vin alb, s\ ne cur\]\m petele de
ro[u de pe haine...
- {i a]i g\sit, a]i cur\]at? vru s\ [tie controlorul Jenic\.
- P\i, l`ng\ `ntreprinderea noastr\ s-au `nmul]it [i au
crescut cr`[mele, bufetele [i bodegile, ca omizile. C\,
vorba aia, e[ti mic patron, ai ograd\, spa]iu comercial la
vad bun, l`ng\ ditamai fabrica, mii de angaja]i `nseta]i, nu
te-apuci s\ investe[ti s\ faci bibliotec\, sal\ de lectur\,
expozi]ie de arte plastice sau panarame din astea, de
ascultat muzic\ de camer\, cum `i zice... {i mergem noi,
deci intr\m `n prima, “Mitic\ Impex” dup\ acte, da’ noi `i

215
Cip Ie[an

spuneam “La Mitilic\”. Salut, salut, c\ ne [tiam cu to]i


patronii de cr`[me din jur, o sticl\ de vin alb, [efu’. P\i, n-
avem alb, s-a terminat adineauri, c\ a luat unu’ pentru
acas\ tot stocu’, are cum\trie. ~n cazul \sta, la revedere.
Cum, pleca]i a[a repede, dom’ inginer? Da’ m\ jigni]i. Mai
ales c\ tocmai a schimbat b\iatul butoiul, a b\gat bere
proasp\t\... Ei, zic eu, hai s\ nu-l jignim pe domnul Mitic\,
deci r\m`nem, pre] de o bere proasp\t\, hai trei. Termin\m,
pl\tim, salut\m [i ie[im. Ie[im c`t s\ intr\m din nou, peste
drum, la “Romani]a SRL”. Acolo, nea Vasile, patronul, c\
“Alb n-avem, n-a venit cu marfa de la depozit, da’ ce bine
c-a]i picat, b\ie]i, e ziua mea peste dou\ luni [i ceva, hai c\
fac cinste, n-aveam cu cine bea!”. Parc\ po]i s\ faci ceva
pe cinstea omului... Deci, am r\mas, c\ a dat ni[te coniac
cu etichet\ str\in\, lucioas\. L-am terminat, salut\ri,
mul]ani, s\ru’m`na doamnei, etcetera, cum e cazul, apoi
mergem pu]in mai departe, “La sculer-matri]erul gr\bit”,
cum `i zicem noi. Nici acolo n-aveau vin alb, c\ se sp\rsese
butoiul din pivni]\ cu o noapte `n urm\, dar erau ni[te
b\ie]i de la noi din sec]ie cu care ne-am luat la discu]ii
despre fotbal, a[a c\ am dat noi, au dat [i ei...
- Ce-a]i dat? V-a]i luat la b\taie, nu?

* * *

- Eu am dat dou\ r`nduri de aperitiv “Cri[an”, iar ei,


fiecare, ba un r`nd de “Glacial”, ba un spumos, ba un
digestiv “Terente”, ba un aperitiv “Codrin”, ba un r`nd de
“~nc`ntarea”, ba un pahar de “Cozia”, ba o “Ve[nica
Pomenire” - ce mai, nu le ]in minte pe toate, c\ era o
bogat\ gam\ de sortimente, ca s\-i spun a[a. Dup\ care
plec\m [i lu\m la r`nd toate localurile. Ca un f\cut, dom’le,
n-aveau pe nic\ieri vin alb, dar `n toate erau cunoscu]i,
colegi, prieteni, nu puteam trece pe l`ng\ ei a[a, f\r\ o

216
Mersul Trenurilor

vorb\, deci am mai stat ni]el [i pe-acolo...


- Da’ `n tot timpul \sta nu v\ putea]i duce acas\, s\ v\
schimba]i hainele? Un binevoitor `i b\g\ din nou mileul `n
gur\ doamnei, care `ntre timp reu[ise s\-l scuipe pe
jum\tate [i se b\gase din nou `n vorb\.
- P\i, nu prea, c\ la un moment dat `l pierdusem pe nea
Fane, care `[i uitase basca `ntr-un cuier [i pornise de capul
lui prin toate cr`[mele prin care fusesem deja, s-o caute.
Normal c\ a mai tras ceva [i pe-acolo, iar noi la fel, c\ am
umblat dup\ el, s\-l g\sim. L-am g\sit, era destul de
flenduri, dormea cu capul pe mas\, cu fa]a `n scrumier\, l-
am trezit [i l-am dus cu r`ndul `n c`rc\ la [edin]\, cu domn’
director, c\ se f\cuse deja [ai[pe zero zero [i zece.
- {i [edin]a, p`n\ la urm\, cum a ie[it [edin]a?
- P\i, c`nd am intrat noi, [edin]a `ncepuse. ~n sala de
consiliu, to]i `n costume frumoase, de mort, cafele, sucuri,
domnu’ director `n picioare vorbea ceva, ar\ta ni[te tabele
cu s\ge]i, str\inii ascultau serio[i, luau noti]e... Deci, c`nd
am intrat noi, s-a tr`ntit u[a de perete [i s-a rupt clan]a, c\
se ap\sase nea Fane pe ea c`nd l-am sc\pat din c`rc\. Gic\,
cic\ “Noroc, [efu’, u\\\! Bine a]i venit, dragi... cum dracu’
le zice la musafiri, la oaspe]i, pe limba lor? Las\, nu
conteaz\... Tu ia vezi, c\ te ui]i cam ur`t la mine! Hai s\ te
pup, c\ semeni cu bunicu-meu, c`nd era pe n\s\lie!” [i a
scos o sticl\ de ceva din s`n, de i-a b\gat-o `n gur\ la un
domn, om de afaceri, investitor str\in, manager, dracu’,
crec\ japonez, c\ era galben la fa]\. ~ntre timp, nea Fane se
ag\]ase cu gulerul de la salopet\ `n cuier [i adormise, eu
m\ uitam [i r`deam de ce vedeam, vedeam dublu, triplu, iar
dintre oaspe]i, doi sau patru sau [ase le[inaser\ `nc\ de
c`nd ne-au v\zut intr`nd a[a, ro[ii pe cap [i pe haine [i bine
f\cu]i, chercheli]i. Domnu’ director pl`ngea `ntr-un col] [i
se `n]epa cu pixul la cureaua ceasului, vroia s\-[i taie
venele... Normal, n-are rost s\ mai explic, nici m\car

217
Cip Ie[an

lichidarea nu ne-au mai dat-o, nu ne-au mai primit nici s\


ne lu\m lucrurile personale, fesul, [ahul, tablele, astea.
Domnu’ director e [i acum la spital, la pavilionul de
b\rba]i, e cuminte [i lini[tit, a[a, numai c`nd vede ceva
ro[u face crize [i trebuie s\-l lege...
- Iar cu `ntreprinderea, cu `ntreprinderea, ce s-a `nt`mplat?

* * *

- P\i, ce se `nt`mpl\ de obicei `n cazuri din astea. F\r\


investitori - c\ \ia, normal, au plecat, au fugit c`t colo - a
dat faliment, apoi a venit un domn parlamentar, a
cump\rat-o ieftin, pe nimica, [i a f\cut din ea combinat.
Produce b\uturi, vin alb mai ales. Gic\ s-a angajat acolo cu
identitate fals\, acum e [ef de sec]ie. C`t despre nea Fane,
a r\mas tot ro[u pe cap [i pe haine, da’ am auzit c\ `i merge
bine, `l angajeaz\ cu ziua ba pe post de Mo[ Cr\ciun, ba
figurant prin filme western, `n rol de piele-ro[ie.

Aici se va vedea c\ nu se vede mai nimic, fiind


`ntuneric. Pe l`ng\ lumini]a de la cap\tul
tunelului apare [i un copil necunoscut...
~n urma trenului care `nainta, sc`r]`ind, se `ntindea o
d`r\ din mirosuri amestecate: fum de ]igar\, rachiu,
biogaze, tob\, salam, ceap\, usturoi [i bere acrit\. O vac\
b\l]at\ [i murdar\ a[tepta, r`z`nd cu gura p`n\ la urechi, `n
spatele unei bariere, fiind urmat\ de c`tva ma[ini pr\fuite,
cu [oferi plictisi]i, iar `n dep\rtare doi cet\]eni se fug\reau
cu topoarele (*). Ni[te copii de pe marginea c\ii ferate
traser\ cu pra[tia `n vagonul restaurant, motiv pentru care
o piatr\ c`t un ou trecu printr-un geam [i sparse paharul
(*) Vezi volumul „~ntoarcerea pungu]ei cu doi bani” de acela[i autor, Editura Polirom - 2005

218
Mersul Trenurilor

domnului Cez\ric\ Parfenie. Acesta se uita `n cu totul alt\


parte [i nu v\zu piatra, ci doar dezastrul de pe mas\; `l
b\nui pe un comesean care st\tea `n fa]a lui [i m`nca un
merluciu proasp\t decongelat. Tocmai se preg\tea s\-i
trag\ o palm\ peste cre[tet, c`nd se f\cu, deodat\, bezn\:
personalul 89890 intrase `n tunel...
Pe toat\ `ntinderea c`mpiei se ridica un delu[or, unul
singur, at`t de singur [i de nelalocul s\u `n peisaj, `nc`t
p\rea f\cut de m`na omului. Prin el trecea calea ferat\ [i,
mai mult dec`t at`t, `l str\pungea nu de-a latul, ci `n toat\
lungimea lui. Pentru vrednicii constructori ai c\ii ferate ar
fi fost mult mai simplu s\-l ocoleasc\, dar `n st`nga se
`ntindea o vie cu soiuri productive, iar `n dreapta cre[teau
ni[te pruni din care se f\cea o ]uic\ renumit\ `n `ntreg
jude]ul. Prin urmare, cu g`ndul la recoltele viitoare,
lucr\torii drumului de fier au preferat s-o ia de-a dreptul
prin deal. Era un tunel nu prea lung, nici foarte larg, dar
suficient pentru a scufunda un tren `ntreg `n bezn\ vreme
de c`teva clipe...

* * *

Dup\ c`teva clipe garnitura ie[i din tunel la fel de


repede cum intrase, iar `n tren se f\cu lumin\ la fel de
repede cum se f\cuse `ntuneric, a[adar peste tot se puteau
z\ri c\l\tori surprin[i `n pozi]iile `n care se aflaser\ cu o
secund\ `nainte. Prin col]uri se str`ngeau de g`t reciproc, cu
ochii bulbuca]i, un stelist cu un dinamovist, un rocker cu
un manelist, un comunist cu un anticomunist, un corupt cu
un anticorupt, o materie cu o antimaterie, un patic cu un
antipatic, un dot cu un antidot, un contribuabil cu o
doamn\ de la Administra]ia Financiar\, un parlamentar de
la putere cu unul din opozi]ie, un c`ine cu un motan, un
carnivor cu un lacto-vegetarian, un plus cu un minus, un

219
Cip Ie[an

nord cu un sud, un alb cu un negru, un analog cu un digital


etc. Tot la fel - dar ceva mai `ncolo, c\ era mai mult loc
liber! - se b\teau noul cu vechiul, sacrul cu profanul,
agonia cu extazul, staticul cu dinamicul, columbofilul cu
columbofobul, zoofilul cu zoofobul, Tom cu Jerry, capra
cu varza [i Costel }ur]ure cu vecinul s\u, Ilie Pra[tie. Mai
mult: o mam\ `[i b\tea copilul, care f\cuse pe el!
Domnul Aurel Cimpoi, mozaicar-taragotist, care
f\cuse o confuzie pe `ntuneric, m`ng`ia obrazul aspru al
unui mo[ necunoscut, ivit din bezn\ `ntre el [i t`n\ra
blond\ de la geam. Un tinerel bronzat ]inea `n m`n\ un
portofel str\in, iar barmanul Tudorel M\sur\, ca o statuie
de havuz, turna `ntr-un p\h\rel de cincizeci toat\ b\utura
dintr-o sticl\ mare, de un litru. Spa]iile goale din rafturile
frumos aranjate `n spatele tejghelei de la bar dovedeau c\
nici un tunel nu este destul de scurt pentru ni[te c\l\tori cu
sete mare [i m`n\ iute...
Dup\ c`teva clipe pupilele se contractar\ la loc, iar
ochii tuturor c\l\torilor, obi[nui]i din nou cu lumina,
priveau curio[i `n jur. Ochii c\l\torilor din compartimentul
opt priveau curio[i spre un b\ie]el necunoscut, tuns chilug
[i murdar sub nas, ap\rut de nu se [tie unde, care tocmai
s\rea cu picioarele pe banchet\, f\c`nd vinilinul s\ sc`r]`ie.
- Pui[or, fii cuminte, ast`mp\r\-te c\ te spun la p\rin]ii
t\i. Chiar, stima]i colegi de c\l\torie, dragi tovar\[i
pasageri, al cui o fi minorul acesta, aici de fa]\, c\ nu l-am
mai v\zut p`n\ acum? `ntreb\ domnul Sisoe Post\varu,
atent ca nu cumva s\-i cad\ `n cap copilul. Dac\-i al
dumneavoastr\, stimat\ doamn\, drag\ tovar\[\, atunci s\
v\ fie ru[ine c\ n-a]i [tiut s\-l educa]i p`n\ la v`rsta asta, s\-
i oferi]i cei [apte ani de-acas\!
Pui[orul s\ri `nc\ o dat\, mai tare, drept `n bra]ele
domnului Sisoe Post\varu, `[i `ncol\ci m`nu]ele murdare `n
jurul g`tului s\u, `l pup\ pe obraz l\s`ndu-i ni[te urme ca de

220
Mersul Trenurilor

melc pe oglind\, apoi `i strig\ la ureche:


- T\ticuleee!
Stimata doamn\, draga tovar\[\, se `ntoarse pufnind
c\tre Sisoe:
- Pfui! Cine vorbea de educa]ie! Tat\ denaturat!
Domnul Post\varu r\mase blocat, iar micu]ul, profit`nd de
pauz\, se repezi la doamn\, strig`ndu-i:
- T\ticuleee! De emo]ie, doamna str\nut\.

Capitol din care reiese c\ nu s`ntem singuri `n


Univers. {i c\, din c`nd `n c`nd, mai din
`nt`mplare, mai din prostie, se petrec chiar [i
`nt`lniri de gradul IV.
C`nd Zbiqx-49 a gre[it pentru a treia oar\ saltul spa]io-
temporal, colegii de birou au fost de p\rere c\ are nevoie
de c`teva zile libere sau chiar s\-[i ia tot concediul de
odihn\. Prima dat\ c`nd a `ncercat s\ se teleporteze pe
Terra - aceast\ albastr\, atr\g\toare, ciudat\ [i necunoscut\
planet\ dintr-un `ndep\rtat sistem solar - a nimerit `ntr-o
ber\rie plin\ de fum [i de be]ivi; fiindc\ era nou-venit, a
fost oarecum obligat s\ dea m\car un r`nd la toat\ lumea [i,
fiindc\ n-avea bani p\m`nteni la el, c`]iva cet\]eni au
considerat de cuviin]\ s\-i ia combinezonul spa]ial [i s\-l
v`nd\ unor negustori ambulan]i de vechituri. A fost nevoie
de interven]ia unei echipe speciale, care s\-l recupereze pe
Zbiqx-49 [i s\-l aduc\, mai mult mort dec`t viu, `n spa]iul
[i timpul s\u.
A doua oar\, a c\zut curentul exact `n timp ce se
teleporta, motiv pentru care a ajuns complet aiurea, `ntr-o
postur\ nepl\cut\, pe un vapor mare, numit Titanic, care
tocmai se scufunda. A plutit a[a, s\rmanul Zbiqx, vreo trei
zile [i trei nop]i terriene `ncheiate, p`n\ ce a fost pescuit [i
221
Cip Ie[an

222
Mersul Trenurilor

readus la baz\. Cu toate c\ nu fusese vina sa, [eful i-a t\iat


30 la sut\ din leafa pe dou\ rota]ii complete ale planetei `n
jurul soarelui cel verde.
A treia oar\, exact `n vreme ce atomii s\i se preg\teau
s\ se recompun\ `ntr-un alt loc din Univers, femeia de
serviciu, roboata “Marcela 58 Lux”, a v\rsat cafeaua pe
tabloul de comand\ al aparatului, care s-a scurtcircuitat. De-
abia dup\ vreo s\pt\m`n\, dup\ ce s-a primit o ma[in\ de
teleportat nou\ (care a trebuit montat\ [i reparat\, fiind `n
garan]ie), Zbiqx-49 a fost recuperat: era `mbr\cat ciudat,
privea fix `ntr-un punct, cu ochii ro[ii [i umezi, avea ni[te
parazi]i mici, cafenii, care s\reau mult [i ciupeau groaznic,
plus c\ emana din toat\ fiin]a sa un damf sc`rbos de compu[i
etilici. C`teva zile n-a mai dat pe la serviciu, iar `n sec]ie
`ncepuse chiar s\ circule zvonul c\ s-ar fi pensionat.
~n ciuda zvonurilor, ca pentru a `nchide toate gurile
r\uvoitorilor, Zbiqx s-a prezentat de diminea]\, proasp\t
b\rbierit [i parfumat, `n biroul [efului cel mare, directorul
}`rdea-96. Nu se [tie ce a f\cut el acolo, dar dup\ jum\tate
de ceas a ie[it [i s-a `ndreptat cu mers sigur [i pas vioi spre
aparatul de teleportat, pe care cineva pusese o pancart\ cu
textul `n limbaj binar [i `n extraterestra popular\ “nu fi]
m=rlani [i nu m-ai scuipa] pe butuane c\ v\ i-a mama
naibi!”. U[a de la cabin\ se `nchise, sc`r]`ind, dup\ Zbiqx-
49, se auzi tradi]ionalul b`z`it, ceva p`r`i, apoi h`r`i, altceva
zumz\i, din circuite ie[i un fuiora[ de fum, iar viteazul
c\l\tor spa]io-temporal disp\ru cu vuiet...

***

Domnul Sisoe Post\varu se ridic\ `n picioare,


ap\s`ndu-l de cre[tet cu o m`n\ pe copilul care trop\ia [i `[i
agita m`inile prin aer ca palele unei mori de v`nt, `ncerc`nd
s\-l pocneasc\ sub centur\, `ntr-o zon\ oarecum sensibil\.

223
Cip Ie[an

- Eu zic, dragi colegi de compartiment, c\ n-avem nici


unul dintre cei afla]i aici vreo leg\tur\ cu t`n\rul [i
simpaticul nostru tovar\[ de c\l\torie. Cu siguran]\, s-o fi
r\t\cit de p\rin]ii lui [i consider c\ e de datoria noastr\, a
celor maturi, cu responsabilit\]i, din aceast\ `nc\pere, s\ `l
`napoiem pe micu] familiei sale. Cine este pentru, cine este
contra? `ncheie domnul Post\varu, fost activist de partid cu
func]ie de r\spundere.

* * *

Zbiqx se trezise din clipa marii teleport\ri [i, dup\


cum `nv\]ase din deplas\rile precedente, `ncepu s\ se
pip\ie. Era `ntreg. ~n jur, nici bezn\ neagr\, nici un ocean
de H2O rece, nu erau nici c`ini ciob\ne[ti, nici
consumatori, [i nimeni nu p\rea c\ vrea s\-i trag\ vreo b`t\
peste cap. Mai mult: se afla `ntr-o cabin\ aproape la fel ca
a aparatului de teleportat. Avea un fel de sc\unel `n form\
de p`lnie, ispr\vit cu o gaur\ neagr\ - pesemne, o poart\ de
intrare `n alte lumi, care putea fi ac]ionat\ cu pedala din
podea. Rolul sulului de h`rtie roz fixat `n perete (*) `i era
pe moment necunoscut, dar trecu peste asta, prefer`nd s\
cerceteze mai `ndeaproape u[a cabinei, o u[\ care sem\na
leit cu u[a aparatului de teleportare, excep]ie f\c`nd
inscrip]iile de pe ea, `ntr-o limb\ ciudat\. Puse m`na pe
clan]\ [i `mpinse.
- T\ticuleeee! Micu]ul, care sc\pase din m`inile
domnului Sisoe Post\varu, trecuse ca o tornad\ pe holul
vagonului, c\lc`nd peste geamantane, speriind purcelul din
sacul unui mo[neag, izbindu-se `n c\l\tori [i `ndrept`ndu-se
ca atras de un magnet spre veceul din cap\t. U[a acestuia se
deschise [i din\untru ie[i, primind `n plin explozia de
zburd\lnicie copil\reasc\, un cet\]ean ciudat, cu aspect
(*) - Dac\ tot am convenit c\ exist\ extratere[tri, de ce nu putem accepta c\ `ntr-un tren personal ar
putea exista un sul de h`rtie igienic\ roz, stratificat\, pe care s\ nu-l fure nimeni?
224
Mersul Trenurilor

oarecum neobi[nuit [i pielea verzuie u[or fosforescent\.


- T\ticuleeee! Bra]ele micu]ului `ncol\ciser\ g`tul
acestuia [i nu p\reau dispuse s\-[i mai lase prada.
Exploratorul dintr-o alt\ galaxie sim]i cum i se `nmoaie
membrele inferioare, `n vreme ce copilul se zbuciuma [i
d\dea din picioare ca un motan pe care vrei s\-l bagi `ntr-
un cazan cu ap\ rece. P`n\ la urm\, Zbiqx-49 ced\ [i se
pr\v\li pe spate, cu micu]ul deasupra.

Tot ce urmeaz\ `ncepe cu un peisaj dezolant,


apocaliptic, [i se termin\ cu povestea unui
porc de nimicire `n mas\ sacrificat dup\
norme europene.
Trenul personal 89890 `ncetini, c\ci ]\c\nitul
monoton al [inelor se transformase `ntr-un clonc\nit
lugubru. Lugubru era [i peisajul care se derula, ca `ntr-un
film de groaz\ cu peisaje lugubre, prin geamurile
`ng\lbenite [i p`ng\rite de mu[te ale vagoanelor. Unde
alt\dat\ cre[teau copaci, acum se ridicau amenin]\toare,
c\tre cer, doar ni[te cioturi `nnegrite. C`teva c\r\mizi
murdare de fum se vedeau din marea de cenu[\ care
`nghi]ise, practic, orizontul. ~n respectiva cenu[\ se jucau
cu r`mele c`]iva copila[i b\lai, ni[te babe b`rfeau la un ciot
r\mas dintr-un gard, iar c`]iva be]ivi, [i ei negri la fa]\,
ciocneau bere neagr\ din cioburi fumurii de halbe.
- Doamne, iart\-m\, da’ ce-a fost aici? Ce s-o fi
`nt`mplat? `ntreb\ unul dintre pasageri, a c\zut bomba
atomic\?
- Mai r\u! Mo[ul responsabil de r\spuns st\tea lini[tit
pe banchet\ [i dezghioca o nuc\.
- Poate fi mai r\u? Da’ di undi [tii matali? Zeci de
perechi de ochi `l fixau acum pe b\tr`n, care l\s\ nuca [i
225
Cip Ie[an

briceagul, ridic`nd privirea.


- P\i, totul a `nceput de Ignat, c`nd se taie - cine are;
cine nu, nu - porcul. Deci, cum se preg\tea a[a lumea din
sat - satul \la, care ar fi trebuit s\ se vad\ pe geam, dar nu
se prea mai vede - s\ ascut\ cu]itele, s\ spele lighene,
g\le]i, s\ aduc\ paie, una-alta, vine primarul Ghi]\ Co]ofei
[i zice: “B\, popula]ie, localnici, ia, urechea p`lnie la
suptsemnatul! Se-aude? Deci, de-acum intr\m `n aia, cum
`i zice, Europa. Deci, este norme speciale de t\iat
porcinele, astea, porcii, deci, care nu le respect\ `l belesc ca
pe berbec!”. Din vorb\-n vorb\, una, alta, afl\m noi - noi,
c\ [i eu s`nt din satul \sta, care nu-l mai vede]i! - c\ gata,
nu mai merge cu cu]itul la g`t, har[ti-har[ti! [i s`ngerete,
m\i, b\iete, cum se zicea pe la noi. Cic\ porcul, c\-i [i el
om, fiin]\, trebuie mai `nt`i luat cu bini[orul, g`dilat,
convins cu frumosul s\ ias\ din cote], apoi trebuie
anesteziat [i sacrificat a[a, mai cu talent, delicat, ca s\ nu
simt\...
- Bine, bine, dar ce leg\tur\ are dezastrul \sta cu
porcul de care zici matale?
- P\i, are. Are, ho-hoooo! C\ [i eu aveam un vecin,
Istrate }impoi, care avea la r`ndul lui un porc. Porcul,
botezat Ghi]\, ca pe domnul primar... Vecinul \sta al meu
se cam speriase de domnul primar Ghi]\, de amenin]\ri,
mai ales c\ era [i b\nuit c\ de]inea `n ograd\ g\ini bolnave
de grip\, deci s-a conformat. Au scos animalul din cote], l-
au legat bine cu funii, el cu nevast\-sa [i cu rudele, s\ nu
se smuceasc\, [i s-au g`ndit s\-l adoarm\. Cum s\-l
adoarm\, cum s\-l adoarm\? P\i, nu le-a trecut prin cap
altceva mai bun dec`t s\ aduc\ din cas\ butelia de la
aragaz, cu furtunul. Cic\ au v\zut ei mai demult la
televizor un documentar despre execu]iile prin gazare la
americani [i chiar s-au mirat c`t de lini[tit murise
condamnatul.

226
Mersul Trenurilor

- Bine, [i? {i ce s-a `nt`mplat?


- P\i, s-a `nt`mplat c\ au `nfipt furtunul `n gura
porcului [i au dat drumul la robinet. Cre[tea porcul, Ghi]\,
cre[tea [i se umfla, a[a, ca F\t-Frumos, `ntr-un minut c`t
al]ii `ntr-un an. Cre[tea f\r\ l\turi, f\r\ t\r`]e, f\r\ gr\un]e.
S-a ispr\vit butelia, au adus alta de prin vecini, apoi `nc\
una [i `nc\ una. P`n\ la sf`r[it, `n Ghi]\ intrase gazul din
vreo cinci butelii mari.
- Da, bine, dar ce leg\tur\ au porcul Ghi]\, vecinul
matale [i primarul Co]ofei cu dezastrul din jur?

* * *

- P\i, au, rosti mo[ul, care `ntre timp sculptase cu


briceagul, `n coaja de nuc\, celebra scen\ a atacului de la
Sm`rdan. Au, c\ \[tia, c`t a durat treaba cu gazul, cu
umflatul porcului, s-au `mb\tat de bucurie. {i, la un
moment dat, a ie[it din cas\ cumnatul lui vecinul meu, cu
lampa de benzin\, a aprins-o [i a apropiat-o de Ghi]\, s\-l
p`rleasc\ pe la r`t. Ei, din c`te se vede, pe acolo cam sc\pa
gazul...

Un bal mascat nu reprezint\ `ntotdeauna


chiar un eveniment fericit, mai ales c`nd
alegerea costumelor nu este chiar cea mai
fericit\.
C`nd Marinic\ Viezure a ie[it din cas\, c`teva zeci de
ochi l-au urm\rit pe geamuri `ndep\rt`ndu-se, iar una dintre
vecinele curioase [i-a f\cut trei cruci largi [i a aprins
candela. S\ nu dea bani pe ma[in\, la ia-m\, nene,
Marinic\ a a[teptat o or\ `n halt\ - avea abonament de
personal, ca navetist ce era - timp `n care so]ia Eugenia a
227
Cip Ie[an

pl`ns de ru[ine, iar copiii s-au luat la b\taie cu al]i micu]i,


care tr\seser\ `n ei cu pra[tia [i `i porecliser\. ~n aceea[i
sta]ie CFR a ap\rut [i Aurel {eptic\, vecinul [i colegul de
munc\ al lui Viezure. {i el p\rea peste m\sur\ de nervos,
iar nevast\-sa se ]inea mai departe pe peron, pref\c`ndu-se
c\ nu-l cunoa[te.
C`nd a oprit trenul, na[ul Jenic\ nici n-a vrut s\ le
deschid\ u[a la `nceput, motiv`nd c\ se sperie ceilal]i
c\l\tori; a cedat, totu[i, la insisten]ele doamnelor, care
pl`ngeau [i amenin]au c\ se arunc\ sub ro]i, s\ le taie
vagonul dac\ nu le ia mai repede din acea halt\ nenorocit\,
`n care se str`nsese lumea ca la b`lci s\ se uite la ei, iar unii
mai `ndr\zne]i `i fluierau [i chiar `ndr\zneau s\-i pip\ie.

* * *

Pentru onomastica domnului director, conducerea


~ntreprinderii de Componente [i Subansambluri pentru
Perne din Burete a decis s\ organizeze ceva original, ceva
de care angaja]ii s\-[i aduc\ aminte peste ani [i ani.
Secretara Valerica Brot\cel a f\cut c`teva duzini de cafele
[i a golit de vreo zece ori scrumierele din sala de consiliu
`n care se c\utau idei. Pe motiv de u[\ grea, capitonat\,
directorial\, nimeni n-a auzit care au fost exact aceste idei,
cine le-a propus [i cine le-a refuzat; cu siguran]\ fuseser\
idei proaste, deoarece singura acceptat\ `n unanimitate a
apar]inut `nsu[i domnului director. A[a se face c\ `n
aceea[i zi, la panoul de pe hol, l`ng\ pozele frunta[ilor [i
coda[ilor `n produc]ie, a ap\rut un anun] scos la
imprimant\ pe h`rtie roz, cu antet [i o floare desenat\ cu
carioca [i sem\n`nd cu o gogoa[\: “Dragi colegi, stima]i
angaja]i, pentru a-l cinsti `mpreun\, prin g`nduri [i fapte,
pe domnul director, s`nte]i invita]i cu to]ii (inclusiv
familiile!) `n sala de mese a unit\]ii noastre frunta[e.

228
Mersul Trenurilor

Carnaval! Bal mascat! Prezen]a obligatorie! Penaliz\ri


pentru cine vine f\r\ costum!”.

* * *

A[a se explic\ jena doamnelor Viezure [i {eptic\, a[a


se explic\ protestele na[ului Jenic\ [i tot a[a se explic\
aspectul celor doi, Marinic\ [i Aurel. Ei au urcat primii `n
vagon tr\g`ndu-[i nevestele cu ni[te m`ini care parc\-parc\
ar fi dat drumul poverilor. Au urmat copiii.
Marinic\ Viezure era `mbr\cat `n ceea ce `[i `nchipuia
el c\ ar fi un costum de mar]ian: un fel de cazan ruginit de
rufe `i `ncingea mijlocul, pe bra]e [i pe picioare avea ni[te
buc\]i de burlan, iar deasupra `[i pusese un glob p\m`ntesc
din carton, pentru uz didactic, `mprumutat de la copiii s\i,
[colari. ~i decupase o gaur\ mai mare prin care `[i b\gase
capul, apoi dou\ mai mici, rotunde [i acoperite cu celofan
ro[u, prin care privea, iar `ntregul era uns cu vopsea
argintie pentru sobe. Vopseaua pu]ea de tr\znea [i emana
vapori toxici, `n costum intrau albine [i bondari, globul
p\m`ntesc argintiu se `nv`rtea `n jurul propriei axe, mut`nd
ochii de mar]ian c`nd la ceaf\, c`nd peste umeri, iar robotul
Marinic\ pe de-a-ntregul sem\na bine de tot cu un
extraterestru cherchelit, care sc`r]`ia, tronc\nea, mirosea
ur`t, se cl\tina de la vinul consumat `nainte de plecare,
pentru curaj, [i vorbea porc\rii. Din c`nd `n c`nd, `[i mai
pocnea c`te un copil: avea doi, ambii `mbr\ca]i `n costume
de strigoi croite din acela[i cear[af. Primul strigoi mai
p\stra ni[te dantel\ pe la poale, iar al doilea avea nasturi la
spate.

229
Cip Ie[an

* * *

Micu]ul necunoscut din tren continua s\ se zbat\ `n


bra]ele lui Zbiqx-49 [i s\-l pupe, umpl`ndu-l de bale
lipicioase cu damf de caramele. C\l\torul spa]io-temporal
se zb\tea [i el, `ntins pe linoleumul jegos, c`nd auzi un fel
de sc`r]`it urmat de ni[te sunete nedefinite. Cu coada unui
ochi apuc\ s\ vad\ o siluet\ care `i p\ru oarecum familiar\:
costumul domnului Marinic\ sem\na destul de bine cu cele
purtate de membrii echipelor speciale trimise dup\ el de
fiecare dat\ c`nd o scr`ntea `n c\l\toriile sale prin spa]iu [i
timp. Sim]indu-[i salvarea aproape se n\pusti `ntr-acolo,
cu tot cu copilul necunoscut legat `n jurul g`tului.
Globul p\m`ntesc din carton de pe capul lui Marinic\
Viezure se `ntorsese cu fa]a la spate, deci cu ochii la ceaf\,
iar s\rmanul om se izbea cu ]easta de perete, a[adar tocmai
`njura `n clipa `n care peste el se n\pusti un cet\]ean micu],
ciudat [i cam verzui, ]in`nd la g`t un copil necunoscut, care
r\cnea “Tataaaa! T\ticuleeee!”.
Aurel {eptic\, vecin [i coleg cu agresatul, dar
`mbr\cat `ntr-un fel de F\t-Frumos, cu ni[te indispensabili
bleu flau[a]i [i purt`nd `nfipt\ `n basc\ o pan\ din pern\,
s\ri s\-[i elibereze tovar\[ul. ~n vagon se st`rni
`nv\lm\[eal\: Zbiqx-49, cu copilul la g`t, `l `mbr\]i[a pe
Marinic\ Viezure, de care tr\geau pe de-o parte copiii
proprii [i nevast\-sa (`mbr\cat\ `ntr-o rochie care putea fi
at`t de Ileana Cos`nzeana, c`t [i de invitat\ la o cum\trie),
iar de cealalt\ parte colegul Aurel {eptic\ [i familia
acestuia (alc\tuit\ din trei minori `mbr\ca]i `n spiridu[i [i o
so]ie mai mult dezbr\cat\). C`nd privitorii tocmai vroiau s\
pun\ r\m\[ag dac\ Marinic\ se rupe sau nu sub ac]iunea
for]elor exercitate de cele dou\ tabere, for]e care ac]ionau
asupra sa pe aceea[i direc]ie, dar `n sensuri opuse, `ntregul
vagon fu sc\ldat `ntr-o lumin\ orbitoare, dup\ care se auzi

230
Mersul Trenurilor

un zumzet, iar `ntr-o clip\, din toat\ `nv\lm\[eala nu mai


r\mase nimic...
- He-he, ieri dormea pe prispa c\sii, azi s-o dus `n...
Fuse, fuse, [i se duse! filosof\ un mo[neag dintr-un col],
care morfolea prune uscate, f\c`nd baloane. Dom’le, la ce
nivel au ajuns \[tia cu teleport\rile, he-he, mai ceva ca la
televizor!

Contrar p\rerii unor exper]i, nu doar tonul


face muzica; asta, cu condi]ia s\ nu apar\
cumva neprev\zutul, sub diversele sale
aspecte.
Osiile vagoanelor scoteau sunete ciudate [i diverse,
de[i trenul se oprise: `n fa]\ se `ntindea un defileu ad`nc,
str\juit de doi pere]i din granit, tari ca poporul rom=n [i
plini de inscrip]ii gen “Fane [i Ramona”, “Georgel [i
Petronela”, „Stan [i Bran” „Mo[ Ion Roat\ [i Unirea”,
„Acul [i barosul” [i altele de aceea[i teap\. Din ce `n ce
mai mul]i c\l\tori, str`ng`nd cu team\ la piept bagaje
voluminoase, gen]i, saci, sape ori doar mape, se `ntrebau -
mai `nt`i `n [oapt\, apoi cu glas tare - de ce anume st\
trenul [i, mai ales, de ce anume osiile vagoanelor scot
sunete diverse de vreme ce trenul st\.
- Haida-hai, noroc, b\ie]i! r\cni de l`ng\ locomotiv\
nea Costel. Era bucuros, era fericit: tocmai ispr\vise de
cioc\nit osiile vagoanelor. Din pricina c\derilor de pietre [i
alunec\rilor de teren putuse s\ cioc\neasc\ vagoanele la
osii dup\ pofta inimii, f\r\ s\ respecte orarul. Fusese
ucenicul lui Nea Pandele, pensionat nu demult, [i se poate
spune c\ reu[ise s\-[i dep\[easc\ `n talent maestrul.
Tocmai ascultase cu deplin\ satisfac]ie acel “Do diez” al
vagoanelor de clasa `nt`i, “Re”-ul evident al vagonului-
231
Cip Ie[an

restaurant, pe care doar profanii l-ar fi putut confunda cu


“Mi-bemol”-ul de la clasa a doua [i, desigur, acel adev\rat
arpegiu scos de locomotiv\. Costel putea deslu[i dup\
ureche dac\ un vagon era de produc]ie autohton\ sau nu [i
regreta scoaterea din circula]ie a unor vechi garnituri
fabricate pe la 1895, adev\rate viori Stradivarius ale c\ilor
ferate. De]inea acas\ o impresionant\ colec]ie de casete [i
compact-discuri cu sunete scoase de diverse osii de
vagoane [i locomotive; c`nd avea o dispozi]ie `n\l]\toare,
solemn\, asculta glasul clasic al unor vechi vagoane
vieneze sau nem]e[ti, c`nd avea invita]i mai tineri, cu
gusturi mai moderne, mai comerciale, b\ga banda aia, cu
TGV-ul francez, cu monorailurile japoneze sau, pe la
sf`r[itul chefurilor, cu “S\geata Albastr\”, iar c`nd se
`mb\ta ca porcul `[i punea un disc vechi [i zg`riat, cu
zgomotele scoase de osiile unor vagoane de marf\, de-ale
noastre, vagoane de of [i inim\ albastr\. Costel devenise cu
timpul un adev\rat profesionist, un fin cunosc\tor.
~n cazul locomotivei de care fusese ata[at personalul
89890 - locomotiv\ care trebuia s\ scoat\ un “Do-Mi-Sol-
Do” curat, u[or de folosit [i la colindele de Cr\ciun - se
b\gase pe undeva un bemol sau un diez, semn c\ exista
ceva care nu mergea chiar cum trebuie...

232
Mersul Trenurilor

Nu doar la v`n\toare conteaz\ de care parte a


]evii te afli. Nea Costel `[i retr\ie[te `ntreaga
via]\, iar cea mai bun\ solu]ie pentru a sc\pa
de probleme se dovede[te a fi teleportarea
acestora `n curtea vecinului.
~ntre timp, Aurel {eptic\, Marinic\ Viezure (cu
familiile lor), plus Zbiqx-49 [i copilul necunoscut, at`rnat
la g`tul s\u, tocmai se descompuseser\ `n particule
elementare, urm`nd a se recompune la loc dup\ `ncheierea
saltului spa]io-temporal. Din fericire, colegii de serviciu ai
lui Zbiqx - care sim]iser\ nereguli `n datele transmise de
microcipul implantat din na[tere sub pielea acestuia
(microcip care, `n paralel, `i comanda purt\torului din cinci
`n cinci minute s\ fie un cet\]ean model, mul]umit cu
salariul minim pe economia galaxiei) - reu[iser\ s\-l
localizeze la timp [i s\ focalizeze pe el raza de teleportare,
a[adar `l a[teptau s\ apar\ dintr-o clip\ `ntr-alta. Din
nefericire, ei nu [tiau c\ Zbiqx-49, colegul lor aflat pe
drumul de `ntoarcere, nu venea singur...

* * *

Nea Costel, dup\ cum spuneam, era nemul]umit de un


anumit sunet scos de o anumit\ osie, a[adar `[i aduse trusa [i
se b\g\ sub tren ca un adev\rat me[ter, culcat pe spate, pe o
p\tur\ veche, desenat\ cu ursule]i. Trenul, bine`n]eles, st\tea
`n continuare, fiindc\ muncitorii nu eliberaser\ `nc\ [inele de
bolovanii c\zu]i peste ele, pentru simplul motiv c\ plecaser\.
Pe l`ng\ pl\cu]ele cu tradi]ionalul `ndemn “Nu v\
apleca]i `n afar\!”, prin vagoane - mai precis, `n dou\

233
Cip Ie[an

anumite zone ale lor, situate la extremit\]i - se afl\ [i altfel


de pl\cu]e. De la dep\rtare par la fel, dreptunghiulare, albe
[i sm\l]uite. De aproape, se vede c\ pe ele scrie altceva. “A
nu se folosi `n timpul sta]ion\rii!” scrie pe ele, iar
`ndemnul face referire nu la maneta semnalului de alarm\,
nu la sistemul de ventila]ie sau de iluminat, ci la veceurile
din vagoane. Acele construc]ii ingenioase [i simple, cu o
pedal\ care ac]ioneaz\ o cl\pi]\. Acea cl\pi]\ care,
ac]ionat\ de pedal\, se `ndep\rteaz\, permi]`nd curio[ilor
s\ priveasc\ `n jos, peste traverse. Unii au petrecut ore
`ntregi privind prin g\urile veceurilor de vagon, atra[i de
goana nebun\ a peisajului de sub ei - restr`ns `n mod
nefericit de diametrul ]evii.
Pentru cei cu suflet mai pu]in atras de reverie, veceurile
de vagon au un rost mult mai prozaic [i foarte bine definit,
iar pentru cei cu probleme digestive, `ndemnul “A nu se
folosi `n timpul sta]ion\rii!” ac]ioneaz\ `ntocmai ca, pentru
un curios din fire, interdic]ia “Nu privi!”.
Domnul Ieremia Ciu[c\ era un pragmatic suferind de
nenum\rate afec]iuni digestive, care `nainte de plecare -
fusese condus la gar\ cu alai, de familie - se ghiftuise ca
pentru ocolul P\m`ntului. M`ncase mult [i gras, sl\nin\,
caltabo[i, c`rna]i, piftie, chi[c\, s`ngerete, chiftele, sarmale,
pl\cinte, b\use zdrav\n [i amestecat, iar acum, natura `[i
spunea cuv`ntul. Trenul st\tea, dup\ cum spuneam.
Cl\tin`ndu-se, domnul Ieremia Ciu[c\ se `ndrept\ spre
unul dintre capetele vagonului, privind `n toate p\r]ile s\
nu-l vad\ nimeni. U[a cu pl\cu]a “A nu se folosi `n timpul
sta]ion\rii!” se `nchise scurt `n urma sa...

* * *

Nea Costel descoperise `n sf`r[it de ce sunetul unei


osii nu se `ncadra `n corul colegelor: o piatr\ se `n]epenise

234
Mersul Trenurilor

la extremitatea unui vagon, o piatr\ col]uroas\, care cobora


nota cu aproape un semiton. Se `ntinse mai bine pe
p\turic\, pe spate, cu fa]a `n sus, ]in`nd `n fiecare m`n\ c`te
un instrument de mare precizie. Deasupra sa, `n dreptul
capului, se afla un fel de cilindru, de ]eav\ ispr\vit\ cu o
cl\pi]\. Desupra sa, dar ceva mai sus, se afla domnul
Ieremia Ciu[c\. Era pe deplin satisf\cut [i tocmai se ridica.
Dup\ care, se uit\ `n oglinda `ng\lbenit\, `ncerc`nd s\-[i
trag\ p\rul din dreapta peste chelia transpirat\. Mul]umit
de rezultat, se preg\ti s\ ias\, privind spre pedala din
pardoseala acoperit\ cu linoleum. De afar\, r\sun\ o voce:
- Gata, breeee! Haida, calea ferat\ e cur\]at\, pute]i
plecaaa!
De sub vagon, Nea Costel rug\:
- M\car un minut, un minu]el mai a[tepta]i, v\ rog, s\
termin [i eu!

* * *

Astroportul “Universul Liber” avea o zon\ separat\,


destinat\ teleport\rilor. Aceasta era `mp\r]it\ `n dou\:
prima parte era mai curat\, dereticat\ zilnic [i rezervat\
c\l\torilor str\ini [i delega]iilor mai importante, venite de
sus (vorba vine!). ~nal]ii oaspe]i `[i recombinau particulele
elementare `ntr-un aparat de teleportat modern, de ultim\
genera]ie, chituit [i vopsit cu grij\ `n fiecare an [i peste
care roboatele de serviciu a[terneau un cear[af c`nd nu era
pus `n func]iune. Pe pere]ii od\ii de primire sclipeau
pancarte holografice `n mai multe limbi de circula]ie
intergalactic\, inscrip]ionate cu tradi]ionalele “Bine v-a]i
recombinat la noi, dragi oaspe]i!”, respectiv “Teleportare
pl\cut\!”, de la caz la caz, iar un hol `ntreg era ocupat cu
mici buticuri de suveniruri f\r\ taxe vamale. Cu totul altfel
ar\ta `ns\ zona destinat\ teleport\rilor curente, de serviciu,

235
Cip Ie[an

ale personalului care f\cea naveta sau ale diver[ilor


furnizori. B\ncile s\lii de a[teptare erau necapitonate,
pere]ii zugr\vi]i `n ulei holografic verde erau murdari, u[a
de la toalet\ nu se `nchidea bine [i sc`r]`ia, pe singura
pancart\ scria mare “Nu scuipa] pe jos!”, iar la chio[cul de
]ig\ri [i r\coritoare se vindeau doar sfoar\, creve]i de pe
Casiopeea [i ni[te sucuri naturale suspecte, fabricate pe un
satelit `ndep\rtat pe care nu cre[tea nici fir de plant\. Acolo
se aflau colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49, care priveau
ner\bd\tori la aparatul de teleportat vechi, ruginit,
energofag [i cu vopseaua proasp\t s\rit\...

* * *

~n principiu, teleport\rile s`nt cam ca g`ndul - adic\


iu]i, inodore, insipide, incolore [i nu fac g\l\gie.
Teleportarea colegului Zbiqx a `nceput cu un fum albastru
de la circuitele aparatului, fum mirosind a gr\tar de c`rna]i
pe care cineva a pus la uscat ni[te [osete supraelastice, a
continuat cu un zg`l]`it, apoi cu un sc`r]`it, un b`z`it [i c`teva
`njur\turi de orbite, sateli]i, ciristeu [i diverse onomastice.
Dup\ care, u[a cabinei de teleportare a s\rit c`t colo, scoas\
din ]`]`ni. Pe gresia cu coji de semin]e a astroportului s-au
pr\v\lit, unul dup\ altul sau pe perechi, Aurel {eptic\,
Marinic\ Viezure, membrii familiilor lor, apoi Zbiqx-49,
victorios, care c\zu ultimul peste mormanul de trupuri
terriene, r\cnind:
- M-am `ntors!
De g`tul s\u st\tea prins ca lipitoarea un copil
p\m`ntean necunoscut, tuns zero, julit `n genunchi [i
murdar de muci la nas. ~n timpul teleport\rii (un timp de
ordinul nanosecundelor), micu]ul reu[ise s\ scoat\ o cret\
dintr-un buzunar, cu care scrisese porc\rii [i desenase
terriene goale pe pere]ii telecabinei, apoi scuipase pe

236
Mersul Trenurilor

butoane [i, `n fine, se c\utase `n s`n dup\ ni[te zarz\re


crude, pe care le m`ncase p`n\ `n clipa recompunerii `n
particule elementare, f\c`nd s`mburi pe jos. Doi dintre
colegii de sec]ie ai lui Zbiqx-49, aduna]i s\ `l `nt`mpine,
le[inar\...

* * *

Pe Terra, sub vagon, Nea Costel tr\gea cu ranga `n


piatra `n]epenit\, care scotea sc`ntei. Tot pe Terra, dar `n
vagon, deasupra lui Nea Costel, domnul Ieremia Ciu[c\ `[i
terminase treaba, se piept\nase [i se preg\tea s\ ias\ din
cabin\. Privea la pedala de l`ng\ closet [i se g`ndea dac\ s\
apese sau nu. Locomotiva fluier\, t\ind lini[tea `n dou\, iar
Nea Costel `nghe]\, `nchipuindu-[i trenul plec`nd `n
secunda urm\toare [i trec`nd cu ro]ile peste el. ~ntr-o clip\,
`[i retr\i `ntreaga via]\: copil\ria petrecut\ la ]ar\, juc`ndu-
se printre or\t\nii de curte sub privirea unui b\tr`n sf\tos,
bunicul s\u, apoi primii ani de [coal\, primele extemporale
la aritmetic\ [i citire, prima corigen]\ la chimie, vacan]ele
petrecute `n tab\ra de pionieri, cu colegii, apoi prima
iubire, apoi a doua, apoi serviciul militar la fanfara
garnizoanei, liberarea, ucenicia la atelier, primul loc de
munc\, apoi ziua `n care s-a `nsurat, cea c`nd i s-a n\scut
primul copil, apoi seara aia, `n care s-a `mb\tat cu colegii
[i a `mprumutat unuia dintre ei, nu mai ]inea minte cui,
zece milioane, banii str`n[i pentru central\ de apartament...
“Hopa, stai a[a!” `[i spuse el, devenind dintr-o dat\
mult mai atent la filmul vie]ii sale, “acu’ v\d exact cui i-
am `mprumutat banii!”. Imaginile `i jucau prin minte, se
v\zu la el acas\, cu un coleg, sco]`nd f\r\ [tirea nevestei
teancul de bani din [ifonier [i oferindu-l acestuia. ~n cadru,
colegul st\tea cu spatele [i purta basc\, dar tocmai se
preg\tea s\ se `ntoarc\, s\-[i arate fa]a.

237
Cip Ie[an

~n clipa aceea, sim]i o m`n\ cum `l trage de cracul


pantalonului, iar filmul vie]ii se rupse brusc. Vru s\
huiduie ca la cinematograf, c`nd se schimbau bobinele, dar
m`na `l trase [i mai tare, p`n\ ce `l scoase de sub vagon:
- Nea Costel, scoal’ bre, n-auzi? Fluier\ \[tia, bre, hai,
c\ `n jum\tate de or\ plec\m! Nea Costel st\tea `n fund, pe
marginea c\ii ferate, [i se uita la Jenic\. L-ar fi str`ns de g`t
cu bucurie, l-ar fi sugrumat de zece milioane la valoarea de
atunci, bani de central\. Sub vagon, pe locul de unde
tocmai se ridicase, ceva c\zu `ntre [ine cu un pleosc\it.

* * *

~n biroul directorului astroportului, }`rdea-96, era


[edin]\. Zbiqx-49 fusese scos `n fa]a colectivului [i a[ezat
pe un scaun, s\ dea socoteal\, `n vreme ce p\m`ntenii
st\teau `nghesui]i `ntr-un col], sub paz\ armat\ - nea
Wirkqx-64, paznicul contractual, `i p\zea cu un fazer vechi
[i ruginit, tip ZB, de pe vremea lui Pazvantqx, iar ei
m`ncau semin]e, scuip`nd cojile pe jos. Colegii lui Zbiqx
nu [i-ar fi dorit s\ se afle `n locul s\u, dar nici `n locul
domnului director, deoarece s\rmanul avea `n jurul g`tului,
ca un colier, bra]ele sub]iri [i murdare ale unui copil terrian
tuns chilug [i mucos, care `i striga din c`nd `n c`nd:
- T\ticuleeee!

Poveste despre o cale ferat\ realizat\ pe


jum\tate. Pe jum\tatea din st`nga, mai exact.
Cu toate astea, via]a merge `nainte, deoarece
mai exist\ [i alte mijloace de transport.
- Ce ne facem, dom’le, cu \[tia? Unde-i punem? D\-
te, bre, las\-m\, b`[ti d-aici, c\ m\ doare capul! `ntreb\
238
Mersul Trenurilor

directorul }`rdea-96, `n timp ce `ncerca s\-[i jupoaie de la


g`t copilul terrian, devenit din ce `n ce mai nesuferit.
- Hai s\-i `mp\iem, dom’ director! `[i d\du cu p\rerea
un extraterestru scund [i p\ros, cu un costum holografic
ni]el sc\mo[at pe la revere. ~i `mp\iem [i-i punem pe hol,
la intrare, pentru c`nd ne mai aduc elevi cu clasa, `n
practic\. S\ vad\ to]i cum arat\ \[tia, de pe alte galaxii!
Adev\rul era c\ p\m`ntenii, a[a cum se prezentau ei `n
acel moment, `mbr\ca]i cu to]ii pentru carnaval (iar
b\rba]ii chercheli]i zdrav\n pe deasupra) reprezentau
pentru oricare privitor tot at`tea antireclame vii la turismul
prin p\r]ile sistemului nostru solar.
- S\ te fi `mp\iat m\-ta, c`nd te-a clonat! Alte idei
t`mpite ca tine mai ai? Vrei s\ scrie iar ziarele prostii
despre noi, ca atunci, cu imigran]ii \ia klingonieni? se
enerv\ directorul.
Pe acea planet\ `ndep\rtat\ copiii se ob]ineau `n
laboratoare speciale, prin clonare; totu[i, c`]iva savan]i
contesta]i de mul]i locuitori reu[iser\ `n premier\ ob]inerea
unui miel spa]ial printr-o metod\ revolu]ionar\, adic\ prin
`ncruci[area unui berbec cu o oaie, dar reu[ita a st`rnit
manifesta]ii de protest - mai ales c\ mielul avea o fa]\ cam
bleag\, care aducea bine cu mutra unuia dintre ciob\na[ii
galactici, Nechifor-21.

* * *

Trenul personal 89890 pornise de c`teva minute, dar to]i


pasagerii se preg\teau s\ coboare. Se preg\teau, fiindc\ mult
nu mai era p`n\ la punctul terminus, acolo unde calea ferat\
se ispr\vea - sau, mai bine zis, se termina pe jum\tate.
Unii ar fi avut nevoie s\ mearg\ mai departe, tot cu
trenul, dar asta nu se putea: fosta conducere a Ministerului
Transporturilor raportase c\ planul - care prevedea montarea

239
Cip Ie[an

de cale ferat\ pe `nc\ o sut\ de kilometri - fusese `ndeplinit,


conform declara]iilor ap\rute [i prin ziare, pe jum\tate. 50 la
sut\! Asta d\dea bine la o anumit\ parte a electoratului, dar
realitatea era oarecum diferit\: angaja]ii pl\ti]i cu ziua ([i
prost pe deasupra!), ca s\ scape mai repede, `ntinseser\ doar
una dintre [ine - cea din dreapta, cum mergi `ncolo, cale de
o sut\ de kilometri, p`n\ la primul or\[el. Acolo, ei
descoperiser\ bufetul „Scaietele”, unitate de deservire
model, cu vestita sa ciorb\ de burt\ [i un vin de regiune
superior [i ieftin. Buc\]ile din cealalt\ [in\, cea din st`nga, n-
au mai fost montate, ci v`ndute `n secret la diver[i
particulari, apoi transformate `n diverse consuma]ii.
Prin urmare, dou\ localit\]i ale patriei noastre
r\m\seser\ legate `ntr-un mod foarte ciudat, iar ni[te
domni din minister au `ncercat s\ o scalde, declar`nd presei
c\ viitorul apar]ine trenurilor de tip monorail, care circul\
pe o singur\ [in\, ca la japonezi. Nimeni nu i-a crezut, mai
ales c\ respectivii domni din minister erau aceia[i care, cu
doi ani `n urm\, suspendaser\ c`teva personale din zon\ pe
motiv c\ [i japonezii folosesc trenuri suspendate. Noroc de
m\tu[a unuia dintre ei, proprietara unei firme de autobuze
[i maxi-taxi, care asigur\ de atunci `ncoace transportul de
c\l\tori pe respectivele rute...

* * *

- ~n concluzie, tun\ directorul astroportului, }`rdea-


96, asta e. Am holofonat [i sus, la conducerea galaxiei: nu
se poate! ~i facem pachet [i `i trimitem acas\ la ei. Ce-ar fi
dac\ i-am ]ine printre noi pe to]i nesp\la]ii de pe alte
planete? Au microbi, viru[i str\ini, pun m`na [i stric\, se
joac\ la butoane... S-a mai `nt`mplat [i prin alte galaxii, tot
a[a, au venit unii cu familiile lor, cic\ la cules. N-au mai
sc\pat de ei p`n\ azi, s-au `nmul]it [i au devenit d\un\tori,

240
Mersul Trenurilor

c\ m\n`nc\ plasma de la televizoare. A[adar, la cabina de


teleportare! Eu mai propun, ba chiar decid, s\-l trimitem [i
pe Zbiqx-49 cu ei, drept pedeaps\.

Totul este bine c`nd se termin\. Oricum, nu se


termin\ cum v\ imagina]i dumneavoastr\,
asta e sigur!
{inele de cale ferat\ ]\c\neau u[or [i monoton, `n
vreme ce trenul personal 89890 se apropia, fr`n`nd, de
gar\. Prin compartimente nu mai era nimeni, pasagerii
l\saser\ locul ambalajelor, cojilor de semin]e [i celorlalte
resturi. To]i se `nghesuiau pe culoare s\ coboare primii, iar
un mo[ mic, cu i]ari, gumari [i vat\ `n urechi, care tr\gea
dup\ el un purcel viu, legat cu sfoar\, `ncerc\ s\ se bage `n
fa]\, motiv`nd c\ pierde avionul. Fu pocnit peste ceaf\ cu
o basc\. ~n sf`r[it, trenul opri, sc`r]`ind ca de obicei.

* * *

O gar\ de orice fel reprezint\ un mic Univers, fiind mai


reprezentativ\ pentru zona de ba[tin\ dec`t, s\ zicem, un
mare aeroport interna]ional. ~ntr-un mare aeroport
interna]ional nu ve]i g\si babe adormite cu capul pe vreo
g\in\ sau curc\ vie, copii care, iarna, s\ se trag\ pe ghe]u[ul
din sala de a[teptare sau naveti[ti juc`nd [eptica pe fundul
[epcii. ~n magazinele duty-free din marile aeroporturi
interna]ionale cu siguran]\ nu exist\ prin rafturi semin]e de
bostan sau floarea-soarelui, vodc\ la cutie sau vin de
regiune la bidon, motiv pentru care, din c`te se pare, via]a `n
marile aeroporturi interna]ionale este una tare plicticoas\.
Cu siguran]\, nimeni din micu]a gar\ de destina]ie nu se
plictisea. Nici m\car casieri]a de la ghi[eul de bilete: chiar

241
Cip Ie[an

dac\ to]i pasagerii mergeau cu na[ul, duduia cro[eta. Nici


babele adormite cu capetele pe paporni]ele cu g\ini nu se
plictiseau, ci visau, `n vreme ce g\inile le ciuguleau de nas.
C`nd ultimul sc`r]`it de fr`ne `ncet\, cl\direa g\rii `ncepu
s\ vibreze ca la apropierea unei turme de bizoni; zidurile
tremurau, geamurile zorn\iau, iar animalele cu sau f\r\
st\p`n se pitiser\ speriate pe sub banchete: veneau c\l\torii.

* * *

Prin fa]a privitorilor trecur\, astfel, `n ordine, ca tot


at`tea mici uragane, diver[i popi, zugravi cu ziua, sculeri-
matri]eri, un mo[ cu tricou [i desag\ discut`nd aprins cu un
fost p\pu[ar, c`]iva c\lug\ri de la Schitul Pas\rea, un
surdomut care se certa cu ni[te cet\]eni s\ dea muzica mai
`ncet, solda]i `n permisie, un inginer specialist `n pete de
vin ro[u, domnul Sisoe Post\varu cu mutr\ bleag\, fost
activist, domnul Ieremia Ciu[c\, acum u[urat. Cu to]ii
alergau spre autogar\, dovedind `nc\ o dat\ c\ orice sf`r[it
e doar un `nceput de drum. Autogara era la pu]ine zeci de
metri de gar\ [i sem\na leit cu aceasta.
C`nd primii dintre fo[tii pasageri ai personalului au
ajuns pe peron, au observat `n consens c\ pu]inele scaune
erau toate ocupate. Pe ele st\teau Aurel {eptic\, Marinic\
Viezure [i membrii familiilor lor, `mbr\ca]i cu to]ii pentru
bal mascat [i mult mai chercheli]i. Se pare c\ erau acolo de
ceva vreme, fiindc\ b\rba]ii avuseser\ timp suficient s\-[i
mai cumpere o navet\ de bere [i s\-[i c`rpeasc\ odraslele,
care b`z`iau mai `ncolo, pe iarb\. L`ng\ copii se afla un
cet\]ean necunoscut, cam ciudat [i pr\zuliu la fa]\, care nu
p\rea defel de prin p\r]ile locului; acesta se str`mba la
copii, `ncerc`nd s\-i `nveseleasc\.
Dup\ cinci minute, autobuzele erau ticsite; dintr-unul
se auzi un glas pi]ig\iat, spun`nd “Viitorul transportului de
c\l\tori nu apar]ine combustibililor fosili, ci electricit\]ii!

242
Mersul Trenurilor

A[a am v\zut eu la televizor!”; `n clipa urm\toare u[a se


deschise, iar prin ea zbur\ o bab\.

***

Undeva, departe, pe o planet\ dintr-o galaxie


`ndep\rtat\, ni[te extratere[tri chefuiau. Directorul
astroportului, }`rdea-96, p\rea fericit, chiar b\use [i el cu
b\ie]ii. Mai p\stra pe g`t urmele unor bra]e mici [i
lipicioase, era pu]in zg`riat pe fa]\ [i avea un ochi umflat,
dar era fericit, dup\ cum am spus. ~n sala mare, pe o mas\
antigravita]ional\, plutea un tort `n form\ de nav\ spa]ial\
din ciocolat\, cu hublouri de bezea [i trape din mar]ipan:
scutul energetic [i sistemul de propulsie erau scof`lcite de
parc\ ar c\zut careva cu cotul peste tort...

***

La pu]in\ vreme dup\ cele petrecute mai sus, c`]iva


cosmonau]i afla]i pe o sta]ie orbital\ interna]ional\ au
raportat bazei c\ de ei se apropie, plutind haotic [i oarecum
`n zig-zag prin vidul interplanetar, o capsul\ spa]ial\
ciudat\, posibil de provenien]\ extraterestr\. Bra]ele
telescopice cu cle[ti au fost ac]ionate, iar capsula dus\ pe
sta]ie, `ntr-o camer\ steril\. Primul cercet\tor, savant cu o
bogat\ experien]\ c\p\tat\ `n spa]iul cosmic, p\trunse `n
camer\ `mbr\cat `ntr-un costum special. Se apropie `ncet
de obiectul zbur\tor neidentificat, din care se auzeau
zgomote ciudate, [i `l atinse. Deodat\, `nveli[ul acestuia se
sparse [i din el ]`[ni o f\ptur\. ~n `ntreaga sta]ie orbital\ [i
chiar mai departe, `n `ntunericul rece din spa]iul
intergalactic, r\sun\ un strig\t:
- T\ticuleeeee!

-Sf`r[it-
243
Cip Ie[an

Cuprins

Dopul scuz\ mijloacele....................................................3


Univers spa]ial rom=nesc.................................................5
Plimbare pe Strada Pacien]ii ...........................................6
Noile pagini din jurnalul plutonierului Mitran................7
Faptul divers ..................................................................15
Fenomen luminos neobi[nuit.........................................17
Misterioasele dispari]ii de
dup\ S\rb\toarea Vinului...............................................18
Concurs de desene pe asfalt ..........................................22
B\ie]elul cu chibriturile .................................................26
Mica Siren\....................................................................27
Alb\ ca Z\pada [i unul dintre cele [apte p\cate ............28
P\rin]i, ave]i grij\ de .....................................................29
talentul copiilor .............................................................29
dumneavoastr\!..............................................................29
Pe aripile v`ntului ..........................................................30
Aventuri la g`rl\ .............................................................31
Dezavantajele prospectelor
f\r\ instruc]iuni `n limba rom=n\...................................32
Poveste cu fulgi .............................................................36
Mapamond paranormal rom=nesc .................................37

244
Mersul Trenurilor

P\stra]i bonul p`n\ la ie[irea din unitate........................38


De ce e bine c\ Sf`ntul Gheorghe
a `nvins balaurul [i nu invers.........................................40
R\]u[ca cea ur`t\ ............................................................42
Poveste educativ\ ..........................................................44
Od\ `n apometru antic ...................................................45
Rolul [i importan]a topoarelor
`n alungarea tr\znetelor .................................................46
Telenovela la `ndem`na tuturor
- manual pentru scenari[ti..............................................48
Cel mai de[tept retrocedeaz\ primul .............................50
„Medicina la `ndem`na oricui”
- emisiune radiofonic\ ...................................................51
Mica publicitate .............................................................52
Sanie f\r\ zurg\l\i..........................................................54
~n poiana din p\dure au loc [i conflicte dure ................55
De-a Baba-Oarba ...........................................................62
De-a b`za-n doi ..............................................................64
Ileana Cos`nzeana din P\durea Adormit\......................66
C`mpu-i alb, oile-s galbene ...........................................68
Sub cupola circului........................................................69
Povestea lui Halat Alb ...................................................72
Rolul [i importan]a bateriilor
de 1,5 vol]i `n via]a comunit\]ii.....................................73
Falsa problem\ a crizei de energie ................................77
Povestea lui Harap Alb..................................................78
245
Cip Ie[an

Aventurile nefericite ale unui


locatar de Ziua ~ndr\gosti]ilor .......................................79
Aventurile nefericite ale unor tineri de Dragobete........83
Unde duce dependen]a de pizza ....................................86
Spa]iul mioritic. Ultima frontier\... ...............................88
Povestea porcului - remix..............................................89
Luna, p\m`nt rom=nesc .................................................91
Reforma f\r\ fond..........................................................93
Micu]a Publicitate..........................................................95
20 ...................................................................................96
Un motiv temeinic pentru a
nu participa la tombole.................................................98
Gr\dini]a de copii, cuibu[or de nebunii.......................100
Creierele [i furnica.......................................................101
Ceasul r\u, pisica neagr\ [i g\ina ................................104
Aventuri pe ghea]\, cu `ngera[ii dintr-a [asea .............105
Poveste cu iepura[i frico[i ...........................................109
Noaptea `n care c`inii au l\trat a pustiu .......................111
Dou\ pove[ti de groaz\ pentru
citit la culcare copiilor obraznici .................................112
A[a s-a castrat c\]elul ..................................................116
Povestire mic\ despre ni[te mici .................................122
T`rg de fete ..................................................................123
A[tept`ndu-l pe po[ta[..................................................127
P\cal\, frate cu rom=nul ..............................................128
246
Mersul Trenurilor

Noaptea `n care s-a spart ]eava de la beci ...................131


Ap\ de ploaie...............................................................136
Examen de ciob\nit european......................................138
Ve[ti bune pentru animale ...........................................141
Capra cu trei purcelu[i.................................................144
Aventuri `n ]ara ~mp\ratului Verde ..............................146
Fa]a nev\zut\ a Baladei Miori]ei.................................147
Balada Me[terului Manole...........................................148
S\rb\toare cu para[uti[ti sportivi .................................150
Adev\rul despre situa]ia dot\rii
unor institu]ii de `nv\]\m`nt.........................................153
Cea]a bate filmul .........................................................155
Cineva, acolo, sus, ne p`nde[te? ..................................157
Povestea pe[ti[orului de aur.........................................160
Jurnal de [tiri ...............................................................162
File din jurnalul elevului Nelu ....................................175
Mersul Trenurilor ........................................................181

247
Tip\rit la MULTIPRINT
Coperta [i desenele: Jup
Tehnoredactare: Jup
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei: IE{AN,
CIPRIAN - Mersul Trenurilor
ISBN:

S-ar putea să vă placă și