Herciu Alexandra

1
 DESCRIEREA ANATOMICA A REGIUNII

Glezna şi laba piciorului se formează o unitate morfofuncţională.

Articulaţia gleznei se face între oasele gambei şi primul tarsian –astragalul.
Partea distala a oaselor gambei- tibia si peroneul- se articulează direct cu
primul os care intră în componenţa piciorului – astragalul – situat deasupra
calcaneului şi care intră între cele două maleole (tibială şi peronială).
Oasele piciorului – sunt în număr de 25 – dispuse în 3 grupe:
• - tarsiene;
• - metatarsiene;
• - falange;
Tarsienele – sunt în număr de 7 oase, dispuse pe două rânduri – unul
anterior şi celălalt posterior. Rândul posterior are în componenţă 2 oase –
astragalul şi calcaneul, rândul anterior format din 5 oase – scafoid, cuboid şi
3 oase cuneiforme.
Metatarsienele – 5 oase numerotate de la 1 la 5, metatarsianul 1
corespunzând degetului mare (halucelui), iar metatarsianul 5 corespunzând
degetului mic.

Falangele sunt în număr de 14 oase câte 3 pentru fiecare deget cu

excepţia halucelui care este format numai din 2 falange, una proximală şi
alta distală. Toate celelalte degete prezintă şi câte o falangă medie.
Falangele distale sunt purtătoare de unghii.[
www.topmasaj.ro/download/afect4.doc Mocanu I. Nelu, asistent medical de
BFT]

2
[ R.D. Sinelnikov, Atlas of human anatomy vol. I]

3
 Muşchii prezenţi în zona gleznei sunt atât muşchii gambei cât şi muşchii
piciorului propriu-zis.
Muşchii gambei se împart în 3 grupe:
1. Muschii regiunii anterioare:
a) Muşchiul tibial anterior
- are originea pe condilul lateral al tibiei, pe faţa laterală a tibiei şi
pe membrana interosoasă
- se inseră pe primul cuneiform şi primul metatarsian
- este cel mai puternic flexor dorsal al piciorului
b) Muşchiul extensor lung al halucelui
- are originea pe faţa medială a fibulei si pe membrana interosoasă
- se inseră pe a doua falangă a halucelui
- este extensor al halucelui şi flexor dorsal al piciorului
c) Muşchiul extensor lung al degetelor
- are originea pe faţa medială şi capul fibulei, pe condilul lateral al
tibiei şi pe membrana interosoasă
- se inseră pe falanga medie şi pe falanga distală a degetelor II-V
- actiunea de extensie a degetelor II-V este slabă, flexia dorsală a
piciorului fiind mult mai importantă
2. Muşchii regiunii laterale:
a) Muşchiul peronier lung
- are originea pe capul fibulei şi pe faţa ei laterală
- se inseră pe baza primului metatarsian şi pe primul cuneiform
- este cel mai puternic pronator al piciorului, mişcare insoţită şi de
abducţie; are şi o acţiune de flexie plantară, precum şi de susţinere a
boltei piciorului
b) Muşchiul peronier scurt
- are originea pe faţa laterală a fibulei
- se inseră pe tuberozitatea metatarsianului V
- este flexor plantar şi pronator al piciorului
3. Muşchii regiunii posterioare
a) Muşchiul gastrocnemian
- are la origine două capete-capul medial pe condilul femural
medial şi capul lateral pe condilul femural lateral
- se inseră pe tuberozitatea calcaneului
- impreună cu solearul formeaza tricepsul sural, care actionează ca
extensor, supinator si adductor al piciorului
b) Muşchiul solear
- se prinde pe capul şi faţa posterioară a fibulei

4
 c) Muşchiul popliteu
- are originea pe condilul lateral al femurului
- se inseră pe faţa posterioară a tibiei
- roteşte înăuntru gamba flectată şi face flexia gambei pe coapsă
d) Muşchiul flexor lung al degetelor
- are originea pe faţa posterioară a tibiei
- se inseră pe falanga distală a degetelor II-V
- acţiunea de flexie a degetelor este redusă, mai importantă este
aceea asupra piciorului, muşchiul fiind flexor plantar si supinator
e) Muşchiul tibial posterior
- se inseră pe membrana interosoasă şi pe părţile învecinate ale
tibiei şi fibulei
- se insera pe navicular
- este slab flexor plantar dar puternic adductor şi supinator
f) Muşchiul flexor lung al halucelui
- are originea pe faţa posterioară a fibulei
- se inseră pe falanga distală a halucelui
- este flexor al halucelui, flexor plantar şi supinator
Muşchii piciorului propriu-zis:
-Pe partea dorsală se află extensorul scurt al degetelor si extensorul scurt al
halucelui
-Muşchii plantei sunt aşezaţi pe 3 grupe
1) grupul plantar medial- abductorul halucelui
- flexorul scurt al halucelui
- adductorul halucelui
2) grupul plantar lateral- abductorul degetului mic
- flexorul scurt al degetului mic
3) grupul plantar mijlociu- flexorul scurt al degetelor
- adductorul halucelui
- muşchii interosoşi plantari şi dorsali

[ Sechel, G. si Fleancu, A. Anatomia omului vol. I, Brasov, Universitatea

Transilvania, 2002, pg. 100-105]

5
6
[ R.D. Sinelnikov, Atlas of human anatomy vol. I]

7
 PICIORUL PLAT

“Piciorul plat reprezintă prăbuşirea bolţii longitudinale şi transversale

a piciorului sau lipsa scobiturii piciorului.” [Dr. Adina,
CHERICHEŞ, http://adina.cheriches.ro/2010/05/07/piciorul-plat.html]

Anatomie patologică

- calcaneu orizontalizat, in abducţie

- capul astragalului este coborât şi deplasat intern
- navicularul urmează capul astragalului
- alungirea primei raze a piciorului - poziţie in valgus a antepiciorului
- răsfrângerea metatarsienelor
- deviaţia halucelui in valgus şi deviaţia degetului mic in varus
[http://www.kudika.ro/articol/print/3814/Piciorul-plat-platfus.html]

Platfusul (piciorul plat) este cea mai frecventa forma a tulburarilor

de statica ale piciorului. Platfusul este o afecţiune des intalnita în randul
copiilor si nu numai. Pana la varsta de 2 ani, piciorul plat este considerat
fiziologic (normal), nu se discuta despre platfus.
Piciorul plat poate apărea datorită unei insuficienţe
musculoligamentare (laxitate ligamentară) dar şi in cadrul rahitismului,
tulburărilor de creştere, pubertăţii, obezităţii, sedentarismului, piciorului
contralateral amputat. De asemenea, mai apare şi ca o complicaţie in cazul
afectării şoldului sau genunchiului din diferite cauze, a diabetului sau a
poliartritei reumatoide.

8
 Ca aspect, piciorul plat se prezintă intr-o usoară flexie si pronaţie pe
gambă, pacientul calcă pe partea internă a piciorului.
Pacienţii cu platfus pot avea simptome in anumite perioade ale
zilei, datorate unor cauze ca: lucrul in poziţie ortostatică un timp îndelungat,
creşterea in greutate intr-o perioadă scurtă de timp, traumatisme articulare,
incălţăminte nepotrivită, mersul sau săritul, alergatul.
Piciorul plat mai poate prezenta semne ca: glezne umflate, monturi,
uşoară cianoză a piciorului. Acestea se întalnesc mai ales la adulti.

Se vorbeste în literatura de specialitate de 3 stadii ale piciorului plat:

1. Picior plat flasc - bolta este prăbusită doar cand piciorul se sprijină pe sol,
fară incărcare, arcul longitudinal este normal sau chiar poate fi mărit. în
ortostatism, calcaneul este deviat in valg, antepiciorul este abdus. Piciorul
este dureros (sau nu). Este forma cea mai usoară.

2. Piciorul plat contractat - piciorul plat flasc netratat determină treptat o

contractură persistentă dureroasă a peronierilor, ea ducând la prabuşirea
bolţii plantare. Piciorul este foarte dureros, mai ales la încercarea de
inversie, gamba este dureroasă prin crampa muşchilor care încercă să refacă
bolta. Piciorul contractat rămane rigid, ca şi cum ar fi sudat de gambă.

3. Piciorul plat fixat - deformaţia s-a accentuat mai mult, amprenta plantară
arată o margine internă convexă si nu concavă. Prabuşirea bolţii anterioare
este regula. Durerea este permanentă iar mersul dificil.[ Ionut Leontescu,
Kinetoterapeut, Clinica medicala Sport Med Center,
http://www.sportmedcenter.ro/articole.html?start=21]

Complicaţii date de piciorul plat

Urmările platfusului pot lua forme diferite, precum: genu valgum,

bascularea bazinului înspre posterior, coxartroza, gonartroza, discopatie
cervicodorsolombară (datorată tulburarilor de biomecanică), scolioza, cifoza
sau lordoza. Pe langă aceste afecţiuni se mai pot întâlni tulburări de ordin
respirator sau chiar cardiovascular (foarte rar) datorită unor dezechilibre
grave de statică vertebrală.

Un aspect important, este afectarea funcţiei de pompă pe care o are

talpa piciorului (datorită mişcării "de mers" sângele venos de la acest nivel

9
este împins în sus, antigravitaţional, în sensul circulaţiei de întoarcere,
preluând o parte din activitatea ventriculului stâng şi a pompei pereţilor
arteriali - venele fiind mai puţin elastice şi astfel menţinând o bună circulaţie
sangvină). Aşadar, datorită insuficienţei pompei de întoarcere venoasă, pot
să apară fenomene de insuficienţă circulatorie la nivelul membrelor
inferioare, fenomen care facilitează apariţia celulitei localizate (care se
insoţeşte în acest caz şi de stază limfatică).[ Radu Leon George,
Fiziokinetoterapeut specialist, http://www.leomedica.ro/articole-publicate/platfusul]

Tratementul medical folosit în lume pentru piciorul plat

1. Regim alimentar echilibrat, vitaminoterapie, calciu etc.

2. Hidro-kinetoterapie
3. Susţinatoare plantare
4. În cazul unui picior plat contractat şi foarte dureros se poate aplica sub
anestezie un aparat gipsat de imobilizare şi corecţie a piciorului timp de 3-4
săptămâni.[ Dr. Adina Cheriches, http://adina.cheriches.ro/2010/05/07/piciorul-
plat.html]
5. în cazul unui picior plat fixat, când glezna are o mobilitate redusă, poate fi
vorba despre tendonul Ahilean scurtat, iar împreună cu alte deformităţi ale
oaselor piciorului, acestea necesită intervenţie chirurgicală.[ Dr. Staheli,
http://www.seattlechildrens.org/medical-conditions/bone-joint-muscle-conditions/feet-
leg-malformations/flatfoot/]

Tratementul kinetic în lume pentru piciorul plat

Piciorul plat este o deficienţă care afectează atât musculatura,

articulaţiile cât şi oasele piciorului.
Tehnica de lucru este analitică şi globală şi vizează următoarele aspecte
importante:
- tonifierea muşchiului gambier posterior şi anterior, muşchiului
flexor propriu al halucelui – cu rol antivalgus şi de susţinere a
arcului intern al bolţii plantare;

10
 - tonifierea muşchilor intrinseci ai plantei – muşchii interosoşi şi
muşchiul abductor al halucelui care se opune lărgirii plantei
metatarsienelor. [ Mocanu I. Nelu, asistent medical BFT,
www.topmasaj.ro/download/afect4.doc]

Obiectivele kinetoterapiei:

Kinetoterapia urmăreşte tonifierea musculaturii piciorului, remobilizarea

articulaţiilor, reducerea durerii prin relaxare la nivel local, promovarea
controlului motor pe fiecare etapă: mobilitate, stabilitate, mobilitate
controlata, abilitate; combatarea atitudinilor defectuase si acolo unde este
cazul reeducarea mersului patologic.[ V. Marcu, M. Dan, Kinetoterapie,
Editura Universitatii din Oradea 2006, pg. 113]

Dacă platfusul este parte a altei afecţiuni, atunci trebuie tratată şi boala
de bazăŢ pentru a avea rezultatele scontate.
Tonifierea acestor muşchi se face analitic, sau global – mişcări
active ce accentuează bolta plantară. Exerciţiile globale au avantajul să fie
prezentate copiilor ca un joc şi astfel sunt acceptate cu plăcere.
Mobilizarea articulară se face în ordine cronologică astfel:
- mobilizarea activă simplă în flexie şi extensie a piciorului;
mobilizarea activă contra rezistenţă opusă antagonştilor
- mobilizarea pasivă manuală în flexie - extensie cu conservarea
amplitudinilor maxime atinse pentru câtva timp;
- posturi globale sau segmentare mobilizării gleznei
[Mocanu I. Nelu, asistent medical BFT, www.topmasaj.ro/download/afect4.doc]

11
 EXERCIŢII DE RECUPERARE PENTRU PICIORUL PLAT

I. Exerciţii din gimnastică

1. Pacientul din şezând pe un scaun rulează cu planta o minge in toate

direcţiile [http://www.drfeet.net/FlatFeet.shtml]

2. Pacientul din şezând prinde cu degetele membrului inferior o bucată de

pânză şi o ridică de pe sol.[ http://www.wisegeek.com/what-are-the-best-exercises-
for-flat-feet.htm]

3. Din şezând: abducţia membrelor inferioare+ flexia genunchilor +rotaţie

internă+supinaţie, astfel încât plantele celor două membre se privesc. Se
incearcă menţinerea in poziţie timp de 10 secunde.

12
4. Din şezând, pacientul execută flexia gambei pe coapsă şi flexia plantară
încercând să-şi atingă şezutul cu vârfurile degetelor.

5.Din decubit dorsal cu membrele inferioare în faţa unui spalier. Pacientul

sprijină planta uni membru pe a-2-a treaptă a spalierului. Celălalt membru
rămâne pe sol. Pacientul încearcă ridicarea feselor şi a trunchiului de pe
planul solului, împingându-se în treapta spalierului.[ T. Sbenghe,
Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura
Medicala, Bucuresti, 1987, pg. 398]

13
6. Mers pe vârfuri.

7. Mers pe călcâie

14
8. Folosirea stepper-ului

9. Mers pe bicicletă

10. Din patrupedie: se asează o eşarfă între membrele superioare şi cele

inferioare. Pacientul incearcă să prindă cu degetele piciorului eşarfa şi să o
mute în spate.[ Ernst Bettmann, http://www.ejbjs.org/cgi/reprint/19/3/821.pdf]

15
II. Exerciţii din apă mică
1. Sărituri pe vârfuri

2. Mers pe partea laterală a piciorului

3. Din ortostatism: un membru inferior rămâne fixat pe sol, în timp ce, cel
de-al doilea membru face cu ajutorul piciorului un unghi de 90 grade cu
piciorul de sprijin. Se execută mişcarea de ridicare pe vârful piciorului II,
apoi de sprijinire pe partea dorsală a falangelor. Se revine in poziţie iniţială
făcând trecerea pe vârful piciorului.( mişcare de balet).

16
4. Din ortostatism: pacientul este rugat să ţină membrele inferioare apropiate
şi să incerce răsucirea genunchilor spre lateral. Genunchiul drept spre partea
dreaptă, iar cel stâng spre partea stângă. Facand această mişcare se produce
prin rotaţia externă a tibiei o ridicare a arcului plantar şi supinaţia piciorului.
[ D. Thompso, http://moon.ouhsc.edu/dthompso/namics/posture.htm]

5. Pacientul stă cu spatele la marginea bazinului şi se ţine de aceasta.

Execută flexia coapsei pe bazin la aproximativ 90 grade, cu genunchii in
extensie si cu flexie plantară maximă. Din această poziţie execută forfecări
ale membrelor inferioare( dreptul sus şi stangul jos, apoi invers)

III. Exerciţii din înot.

1.Bras cu picioarele în supinaţie

17
2. Craw cu flexie plantară maximă

3.Fluture cu flexie plantară şi uşoară supinaţie a picioarelor

4.Picioare-spate: membrele inferioare execută forfecări uşoare menţinând în

permanenţă flexia plantră. Pacientul “bate apa” cu tălpile.

18
5. Pacientul îşi aşează toracele pe o plută şi execută mişcări de adducţie şi
abducţie ale membrelor inferioare

6. Pe burtă cu pluta(sub torace) execută forfecări cu membrele inferioare in

sus şi in jos

7) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de pedalare a

membrelor inferioare în apă.

19
8) Asigurat cu bagheta în jurul trunchiului, mişcări de antepulsie şi
retropulsie a membrelor inferioare.

9) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de abducţie şi

adducţie a membrelor inferioare.

10) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a

gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

20
 Pacient: F.P.
Varsta: 12 ani
Sex: Masculin
LECTIA 1: 20 minute LECTIA 2:30 minute
Descriere exerciţiu Dozare Indica Descriere exerciţiu Dozare Indica
ţii ţii
metod metod
ice ice
1) Asigurat cu bagheta 10 Pauza 1) Asigurat cu bagheta plutitoare 15 Pauza
plutitoare în jurul trunchiului, repetari/ 1 min. în jurul trunchiului, mişcări de repetari/ 1 min.
mişcări de pedalare a 2 serii intre pedalare a membrelor inferioare în 2 serii intre
membrelor inferioare în apă. serii apă serii
2) Asigurat cu bagheta în jurul 10 Pauza 2) Asigurat cu bagheta în jurul 15 Pauza
trunchiului, mişcări de repetari/ 1 min. trunchiului, mişcări de antepulsie repetari/ 1 min.
antepulsie şi retropulsie a 2 serii intre şi retropulsie a membrelor 2 serii intre
membrelor inferioare. serii inferioare. serii
3) Asigurat cu bagheta 10 Pauza 3) Asigurat cu bagheta plutitoare 15 Pauza
plutitoare în jurul trunchiului, repetari/ 1 min. în jurul trunchiului, mişcări de repetari/ 1 min.
mişcări de abducţie şi adducţie a 2 serii intre abducţie şi adducţie a membrelor 2 serii intre
membrelor inferioare. serii inferioare serii
4) Din plută pe spate, pacientul 10 Pauza 4) Din plută pe spate, pacientul 15 Pauza
efectuează flexia copasei pe repetari/ 2 min. efectuează flexia copasei pe bazin repetari/ 2 min.
bazin şi a gambei pe coapsă, cu 2 serii intre şi a gambei pe coapsă, cu flexie 2 serii intre
flexie plantară; ajutat de serii plantară; ajutat de kinetoterapeut. serii
kinetoterapeut.
5) Pacientul îşi aşează toracele pe 10 Pauza
o plută şi execută mişcări de repetari/ 2 min.
adducţie şi abducţie ale membrelor 2 serii intre
inferioare serii

21
 LECTIA 3: 40 minute LECTIA 4: 50 minute
Descriere exerciţiu Dozare Indicaţi Descriere exerciţiu Dozare Indica
i ţii
metodic metod
e ice
1) Asigurat cu bagheta 15 Pauza 1 1) Asigurat cu bagheta plutitoare 20 Pauza
plutitoare în jurul trunchiului, repetari/ min. în jurul trunchiului, mişcări de repetari/ 1 min.
mişcări de pedalare a 2 serii intre pedalare a membrelor inferioare 2 serii intre
membrelor inferioare în apă serii în apă serii
2) Asigurat cu bagheta în jurul 15 Pauza 1 2) Asigurat cu bagheta în jurul 20 Pauza
trunchiului, mişcări de repetari/ min. trunchiului, mişcări de antepulsie repetari/ 1 min.
antepulsie şi retropulsie a 2 serii intre şi retropulsie a membrelor 2 serii intre
membrelor inferioare. serii inferioare serii
3) Asigurat cu bagheta 15 Pauza 1 3) Asigurat cu bagheta plutitoare 20 Pauza
plutitoare în jurul trunchiului, repetari/ min. în jurul trunchiului, mişcări de repetari/ 1 min.
mişcări de abducţie şi adducţie 2 serii intre abducţie şi adducţie a membrelor 2 serii intre
a membrelor inferioare serii inferioare serii
4) Din plută pe spate, pacientul 15 Pauza 1 4) Din plută pe spate, pacientul 20 Pauza
efectuează flexia copasei pe repetari/ min. efectuează flexia copasei pe repetari/ 1 min.
bazin şi a gambei pe coapsă, cu 2 serii intre bazin şi a gambei pe coapsă, cu 2 serii intre
flexie plantară; ajutat de serii flexie plantară; ajutat de serii
kinetoterapeut. kinetoterapeut.
5) Pacientul îşi aşează toracele 15 Pauza 1 5) Pacientul îşi aşează toracele 20 Pauza
pe o plută şi execută mişcări de repetari/ min. pe o plută şi execută mişcări de repetari/ 1 min.
adducţie şi abducţie ale 2 serii intre adducţie şi abducţie ale 2 serii intre
membrelor inferioare serii membrelor inferioare serii

6) Bras cu picioarele în 15 Pauza 5 6) Bras cu picioarele în supinaţie 15 Pauza

supinaţie repetari/ min. repetari/ 4 min.
2 serii intre 2 serii intre
serii serii
7) Din plută pe spate, pacientul 10 Pauza
efectuează flexia copasei pe repetari/ 2 min.
bazin şi a gambei pe coapsă, cu 2 serii intre
flexie plantară; ajutat de serii
kinetoterapeut.

22
 LECTIA 5:60 minute LECTIA 6: 70 minute
Descriere exerciţiu Dozare Indicaţii Descriere exerciţiu Dozare Indicaţii
metodice metodice
1) Asigurat cu bagheta 15 Pauza 2 1) Asigurat cu bagheta 15 Pauza 2
plutitoare în jurul trunchiului, repetari/ min. plutitoare în jurul trunchiului, repetari/ min.
mişcări de pedalare a 3 serii intre serii mişcări de pedalare a 3 serii intre serii
membrelor inferioare în apă membrelor inferioare în apă
2) Asigurat cu bagheta în jurul 15 Pauza 2 2) Asigurat cu bagheta în jurul 15 Pauza 2
trunchiului, mişcări de repetari/ min. trunchiului, mişcări de repetari/ min.
antepulsie şi retropulsie a 3 serii intre serii antepulsie şi retropulsie a 3 serii intre serii
membrelor inferioare membrelor inferioare
3) Asigurat cu bagheta 15 Pauza 2 3) Asigurat cu bagheta 15 Pauza 2
plutitoare în jurul trunchiului, repetari/ min. plutitoare în jurul trunchiului, repetari/ min.
mişcări de abducţie şi adducţie a 3 serii intre serii mişcări de abducţie şi adducţie 3 serii intre serii
membrelor inferioare a membrelor inferioare
4) Din plută pe spate, pacientul 15 Pauza 2 4) Din plută pe spate, pacientul 15 Pauza 2
efectuează flexia copasei pe repetari/ min. efectuează flexia copasei pe repetari/ min.
bazin şi a gambei pe coapsă, cu 3 serii intre serii bazin şi a gambei pe coapsă, cu 3 serii intre serii
flexie plantară; ajutat de flexie plantară; ajutat de
kinetoterapeut. kinetoterapeut.
5) Pacientul îşi aşează toracele 15 Pauza 2 5) Pacientul îşi aşează toracele 15 Pauza 2
pe o plută şi execută mişcări de repetari/ min. pe o plută şi execută mişcări de repetari/ min.
adducţie şi abducţie ale 3 serii intre serii adducţie şi abducţie ale 3 serii intre serii
membrelor inferioare membrelor inferioare

6) Bras cu picioarele în 10 Pauza 4 6) Bras cu picioarele în 15 Pauza 4

supinaţie repetari/ min. supinaţie repetari/ min.
3 serii intre serii 3 serii intre serii
7) Din plută pe spate, pacientul 10 Pauza 2 7) Din plută pe spate, pacientul 15 Pauza 2
efectuează flexia copasei pe repetari/ min. efectuează flexia copasei pe repetari/ min.
bazin şi a gambei pe coapsă, cu 3 serii intre serii
bazin şi a gambei pe coapsă, cu 3 serii intre serii
flexie plantară; ajutat de flexie plantară; ajutat de
kinetoterapeut. kinetoterapeut.
8) Craw cu flexie plantară 10 Pauza 4 8) Craw cu flexie plantară 15 Pauza 4
maximă repetari/ min. maximă repetari/ min.
2 serii intre serii 2 serii intre serii
9) Picioare-spate: membrele 10 Pauza 4
inferioare execută forfecări repetari/ min.
uşoare menţinând în 2 serii intre serii
permanenţă flexia plantră.
Pacientul “bate apa” cu tălpile.
23
Bibliografie

Pe suport classic:

1) R.D. Sinelnikov, Atlas of human anatomy vol. I;

2) Sechel, G. si Fleancu, A. Anatomia omului vol. I, Brasov,
Universitatea Transilvania, 2002, pg. 100-105;
3) Vasile Marcu, M. Dan, Kinetoterapie, Editura Universitatii din Oradea
2006, pg. 113;
4) Tudor Sbenghe, Kinetologie profilactica, terapeutica si de
recuperare, Editura Medicala, Bucuresti, 1987, pg. 398]

Pe suport electronic

5) www.topmasaj.ro/download/afect4.doc , Mocanu I. Nelu, asistent medical

de BFT
6)http://adina.cheriches.ro/2010/05/07/piciorul-plat.html,Dr.Adina
Cheriches
7) http://www.kudika.ro/articol/print/3814/Piciorul-plat-platfus.html
8)http://www.sportmedcenter.ro/articole.html?start=21, Ionut Leontescu,
Kinetoterapeut, Clinica medicala Sport Med Center
9)http://www.leomedica.ro/articole-publicate/platfusul,Radu L. Georgescu ,
Fiziokinetoterapeut specialist
10)http://www.seattlechildrens.org/medical-conditions/bone-joint-muscle-
conditions/feet-leg-malformations/flatfoot/, Dr. Staheli
11) http://www.drfeet.net/FlatFeet.shtml
12) http://www.wisegeek.com/what-are-the-best-exercises-for-flat-feet.htm
13) http://www.ejbjs.org/cgi/reprint/19/3/821.pdf, Ernst Bettmann
14) http://moon.ouhsc.edu/dthompso/namics/posture.htm, D. Thompso

24
25