I.

POLITICA FISCALĂ A UNIUNII EUROPENE: CONSIDERAŢII GENERALE Obiectivul principal al politicii fiscale a Uniunii Europene (UE) este de a garanta buna funcţionare a pieţei interne. Piaţa internă cuprinde un spaţiu fără frontiere interne, în care libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor şi a capitalurilor este asigurată în conformitate cu dispoziţiile tratatelor. Politica fiscală în Uniunea Europeană are două componente: - fiscalitatea directă - fiscalitatea indirectă Fundamente ale armonizării fiscale europene Uniunea este alcătuită dintr-o uniune vamală care reglementează ansamblul schimburilor de mărfuri şi care implică interzicerea, între statele membre, a taxelor vamale la import şi la export şi a oricăror taxe cu efect echivalent, precum şi adoptarea unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţări terţe. Între statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi la export sau taxe cu efect echivalent. Această interdicţie se aplică de asemene taxelor vamale cu caracter fiscal. Tarifele prevăzute în Tariful Vamal Comun se stabilesc de către Consiliu, care hotărăşte, la propunerea Comisiei. Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producţie. Produsele exportate pe teritoriul unuia dintre statele membre nu pot beneficia de nici o rambursare a impozitelor interne mai mare decât impozitele aplicate direct sau indirect. În ceea ce priveşte impozitele, altele decât cele pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, pot fi acordate scutiri sau rambursări la export către celelalte state membre şi pot fi introduse taxe compensatorii la importurile care provin din statele membre numai în cazul în care măsurile preconizate au fost aprobate în prealabil pentru o perioadă limitată de către Consiliu, care hotărăşte la propunerea Comisiei. Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţii referitoare la armonizarea legislativă privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele sau alte

nici la nivel regional sau local. se iau în calcul. Uniunea intervine numai dacă şi în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central.regulile de determinare a beneficiilor întreprinderilor care fac parte dintr-un grup sunt în dezacord cu principiile general admise la nivel internaţional şi îndeosebi cu principiile O. armonizarea fiscală nu constituie un scop în sine. . ci unul dintre mijloacele necesare pentru a atinge obiectivele liberei circulaţii a persoanelor. mărfurilor. următoarele circumstanţe (acestea fiind criterii care permit decelarea măsurilor potenţial dăunătoare): .impozite indirecte. FISCALITATEA DIRECTĂ Coordonarea sistemelor de fiscalitate directă ale statelor membre În temeiul principiului subsidiarităţii. Nivelul de impozitare poate rezulta din nivelul cotei aplicate. din definirea bazei sau din orice altă împrejurare convenabilă. în domeniile care nu sunt de competenţa sa exclusivă. Măsurile fiscale neloiale sunt cele care stabilesc un nivel de impozitare efectiv net inferior cotei care se aplică în mod normal în statul membru respectiv. între altele. Pentru a determina caracterul prejudiciabil al acestor măsuri. .avantajele sunt izolate de piaţa naţională şi nu au incidenţă asupra asietei fiscale naţionale. II.un nivel de impunere efectivă net inferior nivelului general al statului respectiv. în conţinut şi formă. “Codul de conduită” . care au incidenţă directă asupra instituirii sau funcţionării pieţei interne”. . .D. În temeiul principiului proporţionalităţii.avantajele sunt acordate exclusiv nerezidenţilor sau tranzacţiilor efectuate cu nerezidenţi (facilităţile fiscale sunt rezervate nerezidenţilor). cota extremă fiind zero.avantajele sunt acordate chiar în absenţa activităţii economice reale şi a prezenţei economice substanţiale. în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei.C. . acţiunea Uniunii. nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.. dar datorită dimensiunilor şi efectelor acţiunii preconizate. În concluzie. serviciilor şi capitalurilor. Consiliul adoptă directive pentru apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre.E. pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.

. în cazul în care acestea nu modifică în mod favorabil schimburile comerciale într-o măsură în care contravine interesului comun. Comisia s-a angajat să publice liniile directoare pentru aplicarea regulilor relative la ajutoarele de stat măsurilor de fiscalitate directă a întreprinderilor. sub orice formă. care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri. b) ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de calamităţi naturale sau de alte evenimente extraordinare. . e) alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a consiliului.  sunt compatibile cu piaţa internă: a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali. care hotărăşte la propunerea comisiei.  pot fi considerate compatibile cu piaţa internă: a) ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de scăzut. regimurile fiscale ale statelor membre trebuie să fie conforme regulilor comunitare referitoare la ajutoarele de stat. cu condiţia ca acestea să fie acordate fără discriminare în funcţie de originea produselor. sunt incompatibile cu piaţa internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat. c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice. în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţă în Uniune într-o măsură care contravine interesului comun. în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre. cu excepţia derogărilor prevăzute de tratate. d) ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului. În Codul de conduită în domeniul fiscalităţii întreprinderilor. Comisia prezinta strategia sa în materie de fiscalitate a întreprinderilor. b) ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru. Strategia constă în continuarea acţiunilor de eliminare a numeroaselor obstacole fiscale care frânează activitatea economică transfrontalieră a societăţilor europene în cadrul pieţei interne (europene) afectându-le astfel competitivitatea internaţională.măsurilor fiscale le lipseşte transparenţa.

vizează reducerea efectelor negative pe care le are coexistenţa diferitelor sisteme fiscale naţionale asupra integrării pieţelor. a serviciilor şi a capitalurilor este asigurată în conformitate cu dispoziţiile tratatelor. (1) Uniunea adoptă măsurile pentru instituirea sau asigurarea funcţionării pieţei interne. Uniunea acţionează numai în limitele competenţelor care iau fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. între statele membre. în conţinut şi formă. în domeniile care nu sunt de competenţa sa exclusivă. (1) Competenţa Uniunii este exclusivă în următoarele domenii: (a) uniunea vamală. nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor. (1) Uniunea este alcătuită dintr-o uniune vamală care reglementează ansamblul schimburilor de mărfuri şi care implică interzicerea. se interzice orice discriminare exercitată pe motiv de cetăţenie sau naţionalitate. dar datorită dimensiunilor şi efectelor acţiunii preconizate. pot adopta orice norme în vederea interzicerii acestor discriminări. pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. (2) În temeiul principiului atribuirii. care au aceeaşi valoare juridică. a persoanelor.2008. Uniunea intervine numai dacă şi în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central. În temeiul principiului proporţionalităţii. Aceste două tratate. (b) stabilirea normelor privind concurenţa necesare funcţionării pieţei interne. Parlamentul European şi Consiliul.05. Principalele dispoziţii cu incidenţă fiscală din Tratate1 ) Uniunea instituie o piaţă internă. a taxelor vamale la import şi la export 1 Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene reprezintă tratatele pe care se întemeiază Uniunea. (3) În temeiul principiului subsidiarităţii. în care libera circulaţie a mărfurilor. nici la nivel regional şi local. În domeniul de aplicare a tratatelor şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale pe care le prevede. acţiunea Uniunii. Orice competenţă care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparţine statelor membre. (2) Piaţa internă cuprinde un spaţiu fără frontiere interne. Exercitarea acestor competenţe este reglementată de principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. sunt desemnate prin cuvântul „tratatele”. hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară. (1) Delimitarea competenţelor Uniunii este guvernată de principiul atribuirii. Versiunea consolidată a Tratatului privind uniunea europeană şi a Tratatului privind funcţionarea uniunii europene este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2008/c 115 din 9. . în conformitate cu dispoziţiile incidente ale tratatelor.

Această interdicţie vizează şi restricţiile privind înfiinţarea de agenţii. precum şi între statele membre şi ţările terţe. sub orice formă. în special. a societăţilor în înţelesul articolului 54 al doilea paragraf. care hotărăşte. Această interdicţie se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal. sunt interzise orice restricţii privind circulaţia capitalurilor între statele membre. care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri. sunt incompatibile cu piaţa internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat. inclusiv societăţile cooperative şi alte persoane juridice de drept public sau privat. În conformitate cu dispoziţiile care urmează. Taxele prevăzute de Tariful Vamal Comun se stabilesc de către Consiliu. sunt interzise restricţiile privind libertatea de stabilire a resortisanţilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. sucursale sau filiale de către resortisanţii unui stat membru stabiliţi pe teritoriul altui stat membru. În conformitate cu dispoziţiile ce urmează. Libertatea de stabilire presupune accesul la activităţi independente şi exercitarea acestora. sub rezerva dispoziţiilor capitolului privind capitalurile. sunt interzise restricţiile privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii cu privire la resortisanţii statelor membre stabiliţi într-un alt stat membru decât cel al beneficiarului serviciilor. cu excepţia celor fără scop lucrativ. sunt interzise orice restricţii privind plăţile între statele membre. precum şi adoptarea unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţări terţe. Prin societăţi se înţeleg societăţile constituite în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei civile sau comerciale. (2) În temeiul dispoziţiilor prezentului capitol.şi a oricăror taxe cu efect echivalent. ) În temeiul dispoziţiilor prezentului capitol2. UNIUNEA VAMALĂ Între statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi la export sau taxele cu efect echivalent. precum şi între statele membre şi ţările terţe. serviciilor şi capitalurilor” . (2) Sunt compatibile cu piaţa internă: 2 Capitolul 3 Serviciile din Titlul IV „Libera circulaţie a persoanelor. în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre. Cu excepţia derogărilor prevăzute de tratate. în condiţiile definite pentru resortisanţii proprii de legislaţia ţării de stabilire. la propunerea Comisiei. precum şi constituirea şi administrarea întreprinderilor şi.

care hotărăşte la propunerea Comisiei. adoptă directive pentru . cu condiţia ca acestea să fie acordate fără discriminare în funcţie de originea produselor. (c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice. nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producţie. (e) alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului. produselor naţionale similare. produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică. direct sau indirect. direct sau indirect. adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri. DISPOZIŢII FISCALE Nici un stat membru nu aplică. hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social. Consiliul. b) ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru. (d) ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului. în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţă în Uniune într-o măsură care contravine interesului comun. Produsele exportate pe teritoriul unuia dintre statele membru nu pot beneficia de nici o rambursare a impozitelor interne mai mare decât impozitele aplicate direct sau indirect. în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. De asemenea. accizele şi alte impozite indirecte.(a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali. hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social. (b) ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de calamităţi naturale sau de alte evenimente extraordinare. în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei. Consiliul. Pot fi considerate compatibile cu piaţa internă: (a) ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de scăzut.

care au incidenţă directă asupra instituirii sau funcţionării pieţei interne. Acestea intră în vigoare la data prevăzută de textul lor sau. ■ Regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din diferite state membre Pentru grupurile de societăţi din statele membre. o societate-mamă sau sediul său permanent primeşte profituri repartizate. în a douăzecea zi de la data publicării. precum şi deciziile. Regulamentele şi directivele care se adresează tuturor statelor membre. Scopul directivei este tratamentul fiscal aplicat distribuirilor de dividende între societatea-mamă şi filiale. situată într-un stat. în temeiul asocierii dintre societatea-mamă şi filială. statul în care este situată societatea- . situată în alt stat. Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins. Obiectivul directivei este de a scuti de la reţinerea la sursă dividendele şi alte forme de repartizare a profitului achitate societăţilor-mamă de către filiale şi de a elimina dubla impozitare a acestor venituri la nivelul societăţii-mamă. au fost stabilite reguli fiscale cu scopul de a se suprima dubla impunere a beneficiilor distribuite sub formă de dividende de către o filială. recomandări şi avize. Regulamentul are aplicabilitate generală. în cazul în care acestea nu indică destinatarii. Actele legislative se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. în absenţa acesteia. decizia este obligatorie numai pentru aceştia. decizii. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare stat membru.apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre. Directiva a introdus norme comune în legătură cu plata dividendelor şi alte forme de repartizare ale profitului. în a douăzecea zi de la publicare. În cazul în care se indică destinatarii. diferit de la un stat la altul. Recomandările şi avizele nu sunt obligatorii. Decizia este obligatorie în toate elementele sale. societăţii-mamă. în absenţa acesteia. Pentru exercitarea competenţelor Uniunii. instituţiile adoptă regulamente. se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. directive. Acestea intră în vigoare la data prevăzută de textul lor sau. lăsând autorităţilor naţionale competenţa în ceea ce priveşte forma şi mijloacele. care se doresc a fi neutre din punct de vedere concurenţial.  Impunerea dividendelor la nivelul societăţii-mamă În cazul în care.

neutre din punctul de vedere al concurenţei. cesionărilor de active şi schimburilor de acţiuni în care sunt implicate societăţi din unul sau mai multe state membre. divizărilor.  Impunerea dividendelor la nivelul filialei Exonerarea de reţinere la sursă: Profiturile distribuite societăţii-mamă de către filială sunt scutite de reţinerea la sursă a impozitelor. . cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre ( Directiva a introdus norme comune.să nu impoziteze profiturile respective sau . divizări parţiale. Editura Universul juridic. Bucureşti. cesionări de active şi schimburi de acţiuni Directiva Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor. cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţi din diferite state membre şi transferul sediului social al unei SE sau SCE3 între statele membre”.  Sfera de aplicare 3 SE = Societate europeană. ■ Regimul fiscal comun: fuziuni. 403. Ediţia a VIII-a revăzută şi adăugită. scindărilor.mamă şi statul în care se află sediul său permanent trebuie. divizărilor parţiale.să impoziteze profiturile respective. 2008. pag. Interzicerea reţinerii la sursă în statul societăţii-mamă: Statul membru de care aparţine societatea-mamă nu poate percepe taxa reţinută la sursă pe profiturile pe care societatea-mamă le primeşte de la filială. SCE = Societate cooperativă europeană. Pentru amănunte. Fiecare stat membru aplică directiva 90/434/CEE în cazul fuziunilor. scindărilor. cu excepţia cazurilor de lichidare a filialei: . Acest regim fiscal comun urmăreşte să asigure neutralitatea fiscală a operaţiunilor transfrontaliere de restructurare a societăţilor şi al societăţilor cooperative europene „Directiva 90/434/CEE privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor. Cărpenaru – Drept comercial român. a se vedea Stanciu D. care se aplică în cazul restructurării întreprinderilor. autorizând în acelaşi timp societatea-mamă şi sediul permanent să deducă din cuantumul impozitului datorat fracţiunea din impozitul pe societate aferentă profiturilor şi plătită de filială şi sub-filiale ) până la limita cuantumului reprezentând impozitul aferent datorat. divizări.

divizări. 403. cesionări de active şi schimburi de acţiuni care implică societăţi din două sau mai multe state membre. ■ Regimul fiscal comun: plata de dobânzi şi redevenţe între societăţi asociate s-a reţinut soluţia de a se elimina orice formă de impozitare a plăţii dobânzilor şi redevenţelor în statul membru de unde provin aceste plăţi Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare. SE = Societate europeană. . a se vedea Stanciu D. cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţi din diferite state membre şi transferul sediului social al unei SE sau SCE5 între statele membre”. divizări. cu modificările ulterioare.Potrivit Directivei 90/434/CEE. Pentru amănunte. şi al societăţilor cooperative europene 4 5 Prin Directiva 2005/19/CE se extinde sfera de aplicare a Directivei 434/90. aplicabil plăţilor de dobânzi şi de redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite. 2008. divizărilor. fiecare stat membru aplică dispoziţiile directivei în următoarele cazuri4: a) fuziuni. divizărilor parţiale şi schimburilor de acţiuni O fuziune. 6 Prin Directiva 2005/19/CE se extinde sfera de aplicare a Directivei 434/90. Bucureşti. divizărilor. b) transferuri dintr-un stat membru în alt stat membru ale sediului social al societăţilor europene şi al societăţilor cooperative europene „Directiva 90/434/CEE privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor. divizare sau divizare parţială nu determină impozitarea plusvalorii calculate prin diferenţa între valorile reale ale activelor şi pasivelor transferate şi valorile lor fiscale. divizări parţiale. cesionări de active şi schimburi de acţiuni care implică societăţi din două sau mai multe state membre. divizărilor parţiale. fiecare stat membru aplică dispoziţiile directivei în următoarele cazuri6: a) fuziuni. b) transferuri dintr-un stat membru în alt stat membru ale sediului social al societăţilor europene  Norme care se aplică fuziunilor. pag. Ediţia a VIII-a revăzută şi adăugită. divizări parţiale. Cărpenaru – Drept comercial român.  Sfera de aplicare Potrivit Directivei 90/434/CEE. Editura Universul juridic. cu modificările ulterioare. SCE = Societate cooperativă europeană.

divizări. Plăţile de dobânzi şi de redevenţe generate într-un stat membru sunt scutite de orice impozit prin reţinere la sursă sau prin estimarea bazei de impozitare în statul de origine respectiv. divizare sau divizare parţială nu determină impozitarea plusvalorii calculate prin diferenţa între valorile reale ale activelor şi pasivelor transferate şi valorile lor fiscale. divizări parţiale. câştigurile . 403. divizărilor. Ediţia a VIII-a revăzută şi adăugită. penalizările pentru întârzierea plăţilor nu sunt considerate dobânzi. a se vedea Stanciu D. b) transferuri dintr-un stat membru în alt stat membru ale sediului social al societăţilor europene  Norme care se aplică fuziunilor. aplicabil plăţilor de dobânzi şi de redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite. divizărilor. 2 al Directivei 49 din 2003 10 Premiile. cesionări de active şi schimburi de acţiuni care implică societăţi din două sau mai multe state membre. 8 Prin Directiva 2005/19/CE se extinde sfera de aplicare a Directivei 434/90. cu modificările ulterioare. în special veniturile din obligaţiuni sau împrumuturi. 7 SE = Societate europeană.  Definirea dobânzilor şi a redevenţelor Dobânzile9 reprezintă veniturile din creanţe de orice fel.  Sfera de aplicare Potrivit Directivei 90/434/CEE. pag.„Directiva 90/434/CEE privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor. însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la beneficiile debitorului. divizărilor parţiale şi schimburilor de acţiuni O fuziune. cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţi din diferite state membre şi transferul sediului social al unei SE sau SCE7 între statele membre”. ■ Regimul fiscal comun: plata de dobânzi şi redevenţe între societăţi asociate s-a reţinut soluţia de a se elimina orice formă de impozitare a plăţii dobânzilor şi redevenţelor în statul membru de unde provin aceste plăţi Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare. 2008. SCE = Societate cooperativă europeană. fiecare stat membru aplică dispoziţiile directivei în următoarele cazuri8: a) fuziuni. Bucureşti. divizărilor parţiale. Editura Universul juridic. inclusiv primele şi loturile10 ataşate acestor obligaţiuni sau împrumuturi. Redevenţele reprezintă plăţile de orice fel primite ca remuneraţie pentru utilizarea sau concesionarea utilizării unui drept de autor asupra unei opere literare. 9 Art. Cărpenaru – Drept comercial român. Pentru amănunte.

calculată la preţul bunurilor sau serviciilor la o cotă aplicabilă bunurilor sau serviciilor respective. 1 din Directiva 49/2003. . al unei societăţi dintr-un stat membru12. La fiecare operaţiune.dacă beneficiarul11 dobânzilor sau al redevenţelor este o societate dintr-un alt stat membru sau un sediu permanent. 12 Art. 11 Cerinţele suplimentare pentru calitatea de beneficiar efectiv sunt prevăzute în alin.Fiscalitatea veniturilor din economii: Directiva materie de fiscalitate a veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi. Următoarele operaţiuni sunt supuse TVA: a) livrarea de bunuri efectuate cu titlu oneros pe teritoriul unui stat membru de către o persoană impozabilă care acţionează ca atare. indiferent de numărul de operaţiuni care au loc în procesul de producţie şi de distribuţie anterior etapei în care este percepută taxa. inclusiv. 1 alin. situat în alt stat membru. obiectiv de a permite ca dobânzile încasate într-un stat membru de persoanele fizice care au reşedinţa fiscală întrun alt stat membru să fie impozitate conform dispoziţiilor legale din statul în care persoana fizică are reşedinţa fiscală.Pensii profesionale transfrontaliere: lupta împotriva obstacolelor fiscale III.Impunerea dividendelor la nivelul persoanelor fizice . (4) şi (5) ale art. FISCALITATEA INDIRECTĂ taxa pe valoarea adăugată şi accizele ■ Taxa pe valoarea adăugată Principiul sistemului comun privind TVA presupune aplicarea asupra bunurilor şi serviciilor a unei taxe generale de consum exact proporţională cu preţul bunurilor şi serviciilor. Sistemul comun privind TVA se aplică până la etapa de vânzare cu amănuntul. scutirea nu se aplică decât în cazul în care societatea care a plătit dobânzile sau redevenţele este o societate asociată a societăţii care este beneficiara plăţilor în cauză sau al cărei sediu permanent este considerat beneficiarul dobânzilor sau redevenţelor în cauză FISCALITATEA PARTICULARILOR (PERSOANE FIZICE) . este exigibilă după deducerea valorii TVA suportate direct de diferitele componente ale preţului. TVA. (1) din Directiva 49/2003 .

art. 72 – 79 inclusiv. exigibilitatea şi monitorizarea taxei. Titlul VIII Cote (art. iar în unele cazuri şi de o persoană juridică neimpozabilă sau de o persoană neimpozabilă. d) importul de bunuri.b) achiziţia intracomunitară de bunuri efectuată cu titlu oneros pe teritoriul unui stat membru de către o persoană impozabilă care acţionează ca atare. 83 – 87 inclusiv) A se consulta Directiva 112 din 2006. regimul general al accizelor a) produsele energetice şi electricitatea b) alcoolul şi băuturile alcoolice c) tutunul prelucrat Statele membre pot aplica produselor accizabile taxe indirecte suplimentare. Titlul VII Bază de impozitare (art. ■ Accize Sunt adoptate directive13 prin care se armonizează la nivel comunitar regimul general al produselor supuse accizelor cu scopul de a se asigura libera circulaţi a acestor bunuri. 96 – 100 inclusiv) 13 . c) prestarea de servicii efectuată cu titlu oneros pe teritoriul unui stat membru de către o persoană impozabilă care acţionează ca atare. aceste norme neincluzând dispoziţiile referitoare la scutiri. cu condiţia ca taxele în cauză să fie conforme cu normele comunitare de impunere aplicabile accizelor sau taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte calcularea bazei de impozitare. în anumite scopuri. calcularea taxei. A se consulta Directiva 112 din 2006.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful