P. 1
ASAMBLARI MECANICE

ASAMBLARI MECANICE

|Views: 4,792|Likes:
Published by Ciocoiu Ioana

More info:

Published by: Ciocoiu Ioana on Mar 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII “NICOLAE VASILESCU-KARPEN” BACĂU

ASAMBLĂRI MECANICE

Ing.DOINA NECHITOI

2009-2010
1

Cuprins
Prezentare generală………………………………………………...3 A.Asamblări demontabile………………………………………….6 1.Asamblări filetate………………………………………………..6 -Caracteristicile principalelor tipuri de filete………………………7 -Forme şi cauze de deteriorare a filetelor…………………………..9 2.Asamblări cu pene………………………………………………10 3.Asamblări prin caneluri…………………………………………13 4.Asamblări elastice………………………………………………14 B.Asamblări nedemontabile………………………………………15 1.Nituri şi nituiri…………………………………………………..15 -Condişiişe tehnice impuse îmbinărilor nituite…………………..18 -Controlul îmbinărilor nituite…………………………………….18 2.Asamblări prin sudare……………………………………………19 3.Asamblări prin lipire……………………………………………..20 4.Asamblări prin presare…………………………………………...21 C.Teste de evaluare………………………………………………...20 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………...25

2

Rezultatul fizic al operaţiei de îmbinare poarta numele de asamblare.prin lipire .prin nituire . se pot defini următoarele grupe de asamblări: .prin sudare A. Demontabile: .prin filet . într-o succesiune bine determinată. La 3 . în scopul de a îndeplini cerinţele tehnologice impuse. a elementelor constituente ale unui sistem tehnic.cu pene B.cu elemente elastice Asamblările nedemontabile se caracterizează prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorarea cel puţin a unuia dintre elementele asamblării. După modul în care se pot demonta cu sau fără deteriorarea a cel puţin unuia dintre elementele componente.Prezentare generală Asamblarea este operaţia de reunire.prin presare Asamblări: .canelate . Nedemontabile: .

prin stiftuiri sau bolturi. Când deformaţiile suprafeţelor in contact sunt elastice. AUT 30. posibilitatea transmiterii unor eforturi mari. Fig . aliaje neferoase. 1. dar si pe piesele care se asamblează. ansamblelor si subansamblelor de montare. realizate cu ajutorul organelor de asamblare demontabile. de deservire etc. prin caneluri pe contur poligonal profilate. ori de cate ori este necesar. datorita condiţiilor impuse de realizarea pieselor. subansamblele si ansamblele. mase plastice. prin strangerea propie. de întreţinere. pot fi montate si demontate ulterior. A. OL52. Materiale folosite: oteluri aliate. cu bratara elastica. ASAMBLĂRI DEMONTABILE Asamblarile demontabile pot fi: filetate. Daca apar si deformaţii plastice. AUT 40. OLC 15. posibilitatea realizării filetului pe organe de asamblare separate (şuruburi. datorita numeroaselor avantaje pe care le prezintă: montare si demontare uşoara. cu clema. fara distrugerea organelor de asamblare si a pieselor asamblate. alame. Organele de maşini compuse. Asamblări cu filet Asamblările prin filet reprezintă cele mai răspândite îmbinări demontabile.asamblările prin presare. prin srangere pe con. Deşi. OLC 20. oteluri carbon de calitate inferioara: OL37. cu inele tronconice etc. sunt utilizate asamblările demontabile. prin pene longitudinale. asamblarea va intra in categoria asamblărilor nedemontabile. siguranţa in funcţionare. prezoane. in general. asamblarea este demontabila. OL42. piuliţe).. cupru. forţa de frecare ce apare între cele două suprafeţe creează o presiune de contact. sunt mai scumpe decât asamblările nedemontabile. de multe ori.1 Asamblare filetată 4 .

este folosit pentru fixare si etansare. Profilul filetului este un triunghi echilateral pentru filetele metrice si un triunghi isoscel. rotunjire ce micsoreaza concentratorul de tensiuni. Forma fundului filetului şurubului poate fi dreapta sau rotunjita. pentru filetul Whitworth. şurub 2. Filetele metrice se pot executa cu pas normal sau cu pas fin. mai ales in cazul actionarii unor sarcini dinamice. fara joc la fundul filetului. şaibă Fig.2 Elemente componente Pentru obţinerea unei îmbinări corecte piesele şi organele de asamblare. Filetul in toli pentru tevi care se executa cu pas fin. cu fundul si varful filetului rotunjite. piuliţă 3. vor fi supuse unui control amănunţit privind -Execuţia corectă a filetelor -Lipsa defectelor care pot împiedica montajul sau pot provoca ruperea organelor de asamblare -Execuţia corectă a găurilor de trecere -Curăţirea desăvârşită a tuturor elementelor care participă la realizarea îmbinării Operaţii de asamblare: -Centrarea pieselor asamblate -Introducerea şuruburilor -Fixarea capului şurubului pentru a nu se roti -Montarea piuliţelor Caracterizarea principalelor tipuri de filete Filetele triunghiulare Filetele triunghiulare sunt folosite ca filete de fixare deoarece asigura o buna autofixare. masurat in ţoli. 5 .Elemente componente: 1. se noteaza prin G diametrul interior al tevii.

in cazul unor sarcini dinamice. Filetul patrat Filetul patrat se utilizeaza ca filet de miscare. obtinut prin tesirea unui triunghi isoscel cu un unghi de 30º. motiv pentru care acest profil este cel mai frecvent utilizat la transmisile surubpiulita. Un alt dezavantaj al filetului patrat il constituie centrarea nu prea buna a piulitei fata de surub. El are randamentul mai redus decat filetul patrat si se utilizeaza pentru transmiterea unor sarcini mari. normal sau fin. profilul filetului find un patrat cu latura egala cu jumatate din pasul filetului. fiind utilizat la cuplele vagoanelor de calatori si de marfa. normal sau fin. cu productivitatea relativ scazuta. Se exécuta numai prin strunjire. Poate avea pas mare. Filetul trapeizoidal Filetul trapezoidal se utilizeaza ca filet de miscare. in conditii grele de exploatare. fiind nevoie de rezistenta mare la tractiune.in toli de exemplu pentru o teava cu diametrul interior de ½” notatia va fi G ½”. Desi are cel mai ridicat randament se utilizeaza numai transmiterea unor sarcini mici deoarece spira are rigiditate si rezistente reduse. profilul filetului fiind un trapez. Asigura o centrare buna intre piulita si surub. 6 . Se executa cu pas mare. spira filetului find mai rigida si mai rezistenta decat a filetului patrat. fiind utilizat datorita acestui avantaj ca filet de miscare. fiind obtint din profilul trapeizoidal de 30º. Acest profil asigura filetului o rezistenta sporita la oboseala. putând fi prelucrat prin frezare cu productivitate mare. Filetul rotund Filetul rotund are profilul din drepte racordate cu arce de cerc. prin rotunjirea vârfului si fundului filetului.

Organele de asamblare filetate se pot deteriora si datorita unor sarcini suplimentare cauzate de impreciziile de executie si de montaj. Celelalte zone cu frecventa a ruperilor mari este zona de trecere de la tija la capul surubului. trebuie sa se calculeze. In plus trebuie luate masuri tehnologice si costructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni. ca urmare cea mai mare parte a ruperilor apare in zona primei spire a surubului in contact cu piulita. In cazul unor sarcini statice. acestea provocand si ruperile spirelor filetului.Forme si cauze de deteriorare a elementelor filetate surubpiulita Cercetarile experimentale si analiza asamblarilor filetate distruse au condus la concluzia ca formele de deteriorare a organelor de asamblare filetate sunt ruperea tijei surubului si distrugerea filetului piulitei sau surubului. Pentru a preintampina deteriorarea organelor de asamblare filetate si transmisilor surub-piulita. Considerand ca tensiune de baza tensiunea din tija nefiletata a surubului. ruperile apar mai ales ca urmare a prelucrarii mecanice necorespunzatoare a pieselor filetate sau a montarii si explotarii incorecte a acestora. atat tija surubului cat si spirele filetului. datorita uzării flancurilor spirelor filetului. Cauza principala care conduce la ruperi este oboseala materialului datorata actiunii unor sarcini variabile si favorizata de rezistenta unor puternici concentratori de tensiuni. in sectiunile cu concentratori de tensiuni apar valori de tensiuni mai mari de cinci ori decat tensiunea de baza. concentratorul de tensiuni din aceasta zona fiind tocmai diferenta de dimensiuni si raza de racordare cu care se realizeaza trecerea. conform regimului de solicitare. Concentrarea tensiunilor in aceasta zona se explica prin distributia neuniforma a sarcinii intre spirele in contact ale surubului si piulitei. cea mai mare tensiune si. 7 . In plus tensiunile care apar in tija surubului au valori maxime in zona de la fundul filetului. in primul rând. Transmisiile şurub-piuliţa ies din funcţiune. prima spira preluand peste 1/3 din sarcina iar a zecea spira mai putin de 1/100 din aceasta sarcina.

Asamblări cu pene a) De fixare (cu prestrângere) –fig.Obijnuite 8 Fig.4 .4 Pene paralele: .2.3  Pene înclinate cu nas  Pene fără nas (a)  Pene plate (b)  Pene concave (c)  Pene tangenţiale (d) Fig.3 b) De ghidare (fara prestrangere) –fig.

1. Când este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene.  plate (figura 6b). Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de împănare. Se calculează la fel ca penele înclinate când transmit efortul numai pe fetele laterale. 9 . Uneori se fixează pe arbore cu ajutorul şuruburilor. Lungimea aproximativa a penei este de (1. montate pe arbore in acelaşi plan si decalate cu 120 grade.1….3)d.5 Penele paralele au fetele opuse paralele. denumite şi înclinate (figura 6a).Drepte Fig.. c. Asamblări prin pene longitudinale • Pene longitudinale cu strângere se clasifică în:  înalte.

Se pot utiliza atât la asamblare. Fig. În fig. exemplu: tija pistonului in capul de cruce la compresoare. exemplu: jocul dintre fus si cuzinet. 7 sunt arătate câteva tipuri de pene transversale. 10 .Penele transversale se montează cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate.6 d.  tangenţiale (figura 6d). Ele pot avea secţiune dreptunghiulara – cu una sau ambele fete înclinate – sau pot avea muchiile rotunjite. la tiranţi. cat si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii. concave (figura 6c).

centrare si ghidare precisa a evitarea ovalizării butucului. diferenţa fiind ca in acest caz penele sunt fixe. gabarit. caracterul fix sau mobil reflectându-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra 11 . monobloc formând corp comun cu angrenajul cu caneluri. Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si maşinilor-unelte.  pieselor asamblate. la cuplaje etc. Asamblările prin caneluri pot fi fixe sau mobile.7 3.Fig.  Dintre dezavantajele acestor asamblări se menţionează tehnologia de execuţie mai pretenţioasa si preţul de cost mai ridicat decât al asamblărilor prin pene paralele.Asamblări prin caneluri Asamblările prin caneluri -caz particular al asamblărilor cu pene logitudinale. Comparativ cu asamblările prin pene au următoarele avantaje:  capacitatea de încărcare mai mare la aceleaşi dimensiuni de rezistenta la oboseala mai mare.

Asamblările mobile se folosesc la cutiile de viteze – roti baladoare –.modului de centrare. Profilul asamblărilor prin caneluri poate fi: • dreptunghiular (fig 8).9). • in evolventa (fig 10). 12 . • triunghiular (fig.

deformaţia elastică corespunzătoare încărcării 13 . rezistenta la socuri si vibratii.4. Dezavantaje: dupa ruperea lor acestea trebuie inlocuite. franelor sau ambreajelor. OLC65A.încărcarea arcului f . OLC60A. OLC75A. Materiale: OLC55A. arcurilor. materiale neferoase si oteluri aliate. se utilizeaza cu bune rezultate la suspensiile masinilor. OLC 80A.Asamblări elastice Reprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese utilizand ca organe de masini elemente elastice de tip arcuri (amortizoare). Avantaje: aceste materiale utilizate la confectionare arcurilor sunt rezistente la coroziune. Se calculează caracteristica arcului K F K = ---f F .

ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE Asamblarea nedemontabilă presupune utilizarea unor elemente sau substanţe intermediare de legătură cum sunt: niturile.Fig.Nituiri si nituri Nituirea este imbinarea a doua sau mai multe piese.care au tija semitubulara incarcata cu material exploziv si nituri cu tija dubla.cu cap cilindric.doua sau trei randuri de nituri.cordoanele de sudura.11 Arc cu foi B. prese. 1.cu tija semitubulara si cu tija tubulara. care se formeaza la nituire. cupru si aluminiu. Niturile sint organe de masini care servesc la imbinarea diferitelor subansambluri.cap la cap sau cu eclise.ce se realizeaza prin folosirea organelor de asamblar e numite nituri. -dispozitive de lovire si presare: ciocanul de mana(barosul).Utilajele pentru nituire se compun din: -instalatii pentru incalzirea niturilor: forje. -dupa forma capului.cu cap troncoic.acestea sunt: nituri explozibile.etc.Elementele unui nit sunt: -tija nitului de forma cilindrica sau tubulara.niturile pot fi: cu cap obisnuit. Niturile se confectioneaza din otel carbon obisnuit OL 34.Nituirea propriu-zisa se executa dupa operatiile de curatire.cu cap semiinecat si cu cap inecat.in raport cu elementele asamblate.aparate electrictrice pentru incalzire. alama .niturile sunt: cu cap semirotund.socotite cele care pentru nituire nu au nevoie de contracapuitor. Dimensiunile principale ale niturilor sunt: -diametrul tijei d . Asamblarile nituite se executa manual sau mecanic. Clasificarea niturilor se face dupa urmatoarele criterii: -dupa pozitia capului. capul initial la una din extremitatile tijei si capul de inchidere. diametrul capului initial D si inaltimea capului h. lipiturile metalice sau nemetalice.Operatia de nituire se realizeaza prin suprapunerea tablelor cu unul. ciocane pneumatice. -dupa forma tijei niturile pot fi: cu tija plina. sau OL 37 .indreptare si gaurire a pieselor. 14 .cuptoare. -nituri speciale. lungimea tijei l . -dispozitive de formare a capului: capuitoare si contracapuitoare cu anexe(suporti de sustinere a contracapuitoarelor).

12 Elementele si dimensiunile nitului 1 .capul initial 3 .inaltimea capului 15 .Fig.tija 2.lungimea tijei D.diametrul capului h .diametrul tijei l .capul de inchidere d .

Conditii tehnice impuse asamblarilor nituite Obtinerea unei bune calitati a asamblarilor nituite este conditionata de urmatorii factori: -presiunea executata asupra nituli si a tablelor ce se imbina trebuie sa fie suficienta pentru a impiedica deplasarea dintre piese si a evita forfecarea. Controlul imbinarilor nituite Cusatura nituita este considerata bine executata daca niturile sint corect asezate si daca nu exista stirbituri sau crestaturi pe suprafetele pieselor de 16 . -capul nitului asigura aderenta pe toate suprafata lui cu piesele pe care le imbina si nu prezinta fisuri. -nitul asigura o strangere corespunzatoare a pieselor imbinate.frecaturi sau rupturi. -niturile sa se distribuie astfel incat sa se realizeze o buna rezistenta si etanseitate a imbinarii. Asamblarile nituite se considera de buna calitate daca se indeplinesc urmatoarele conditii: -gaura este umpluta complet de corpul nitului. -niturile sa fie astfel alese incat sa existe un raport intre diametrul si tija nitului suficient pentru formarea capului de inchidere.iar niturile sa nu stea timp indelungat la aceste temperature.pentru ca materialul sa nu-si schimbe proprietatile tehnologice. -piesele care se imbina sa aiba suprafetele bine curatite si indreptate. -temperatura de incalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele prescrise.

Alegerea electrozilor are o importanţă deosebită în realizarea unei cusături de calitate. perie de sârmă pentru curăţirea marginilor tablelor de îmbinat şi a cusăturii. Scule.funcţie de materialul şi dimensiunile pieselor de asamblat 17 . Materialul suplimentar introdus în zona de îmbinare se numeşte material de adaos sau metal de adaos. ciocan special pentru spargerea crustei de zgură ce se formează în timpul sudării. rutilic (R). ce are rolul de a amorsa arcul electric. oxidant (O). portelectrod. Învelişul electrodului poate fi: acid (A). clema de contact.Asamblarea prin sudare Sudarea – procedeu tehnologic de asamblare nedemontabilă a două sau mai multe piese.taiere cu flacara axiacetilenica sau prin gaurirea niturilor. • Tehnologia sudării cu arc electric Se parcurg următoarele etape: Alegerea sursei de curent şi tipul electrozilor . cu aceeaşi compoziţie sau compoziţii apropiate realizată prin topire sau presare.generatoare de curent continuu • Sursă de curent alternativ . Cordonul de sudură – se numeşte zona îmbinării sudate în care au acţionat forţele de legătură dintre atomii marginali.transformatoarele de curent mono şi trifazate Cabluri pentru sudare. dispozitive şi materiale folosite Sursa de curent : sursă de curent continuu . Demontarea imbinarilor nituite se realizeaza prin taierea niturilor cu dalta . Elemente de bază – electrozii – vergele metalice acoperite cu un înveliş fuzibil. 2.Rezistenta cusaturii nituite se verifica prin lovirea cu ciocanul. bazic (B). de a asigura arderea stabilă a acestuia şi de a proteja baia de sudare împotriva oxidării. titanic (T).nituit si pe capetele niturilor.aprecierea facandu-se dupa sunet sau dupa vibratia niturilor. celulozic (C).

Clasificarea lipiturilor metalice. imbatranire in timp. atât mecanic cat si termic. Dezavantaje: sunt mai puţin rezistente decât sudurile.Asamblari prin lipire Asamblarea prin lipire este operaţia de îmbinare a doua sau mai multe piese confecţionate din acelaşi metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui “material de aport” de temperatura mai joasa decât a materialului pieselor de îmbinat.Pregătirea pieselor – curăţirea de oxizi şi grăsimi. rezistenta mecanica este puternic afectata de temperatura. Avantaje: se elimina apariţia tensiunilor remanente. trasarea. aşezarea în poziţia în care se vor suda . Sudarea tablelor groase – se face în mai multe straturi subţiri ca să nu apară tensiuni termice Controlul îmbinărilor . in funcţie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de lipit cuprinde următoarele grupe: lipituri moi si lipituri tari.verificarea rosturilor înainte de sudare . este o operaţie care se realizează cu consum redus de manopera si energie. prelucrarea marginilor pieselor.zisă Sudarea tablelor în poziţie orizontală . nu necesita calificare superioara. cat si cu utilaje simple. debitarea. desprindere. 18 .electrodul trebuie să fie în permanenţă inclinat la un unghi de 15450 faţă de poziţia verticală. au sensibilitate la şocuri.detectarea defectelor din zonele greu accesibile se realizează cu aparate speciale: endoscopul 3. a poziţiei pieselor şi a gradului de curăţire Sudarea propriu.verificarea dimensională a rostului. În timpul sudării electrodul pendulează transversal pentru obţinerea lăţimii cusăturii.

19 . se disting asamblări prin presare longitudinala si prin presare transversala. sunt aduse in stare fizica in care intre ele sa apăra forte de strângere care sa duca la blocarea lor. iar cealaltă de tip alezaj. După direcţia forţei exteriore ce se aplica pentru realizarea îmbinării. una de tip arbore. Asambalrea prin presare Asamblarea prin presare este operaţia prin care doua piese.4.

. Lipirea se realizează fără material de adaos 4. Materialul suplimentar introdus în zona îmbinării sudate se numeşte material de adaos II. Fişele tehnologice conţin ………………………. Prin metoda interschimbabilităţii totale nu este necesară ………………………………… sau …………………………… prealabilă a pieselor Puneţi litera A dacă consideraţi că afirmaţia este adevărată şi F dacă consideraţi că nu este adevărată.TEST DE EVALUARE NR. procesului tehnologic de asamblare şi datele principale pentru efectuarea ………………………………. 1. Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi 1.1 I. La sudarea tablelor în poziţie orizontală electrodul trebuie ţinut perpendicular pe piese 3. 2. Penele longitudinale au axa longitudinală paralelă cu axa comună a pieselor ce se asamblează 5. Priviţi cu atenţie sculele din figură şi scrieţi în dreptul fiecărei grupe pentru ce fel de asamblare le folosim 20 . Pentru asamblarea angrenajelor nu este nevoie de operaţii de verificare III. 2.

Dispozitivul din imagine este utilizat pentru realizarea unei îmbinări nedemontabile.__________________________ b. Despre ce îmbinare este vorba? 2.__________________________ c.Care sunt etapele ce se parcurg pentru realizarea îmbinării folosind acest dispozitiv? a.TEST NR 2 1.__________________________ 21 .

TEST NR 3 I Completaţi căsuţele de mai jos 1 2 METODE DE ASAMBLARE 3 4 5 II Priviţi desenele de mai jos şi completaţi tabelul 1. 22 .

CRT. DENUMIREA ASAMBLĂRII 23 .2 3 5 4 NR.

precizând operaţiile necesare realizării.TEST NR.D.-uri FOLOSITE 24 . Operaţiile se trec în ordine succesivă NR.4 Pentru asamblarea din figură completaţi următorul tabel. OPERAŢIA S. CRT.V.

editura Mirton. Gabriela Alice Enache. 25 . 3.Asamblari mecanice manual pentru clasa a XI a si a XII ruta progresiva.Organe de masini si transmisii mecanice.I.V.BIBLIOGRAFIE 1.I. Organe de masini si organe de asamblare. Ana Olivia.Timisoara 2001 Autori: Mikos. Autori: Mihaela Gabriela Ionescu. 4. Maria Manole 2.Timisoara 2005 Autori: Mikos . Sorina Antosica.editura Mirton.Organe de masini si mecanisme.Craiova 1993 Autori: Drobota .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->