P. 1
Analiza datelor, Cristian Pomohaci

Analiza datelor, Cristian Pomohaci

4.0

|Views: 4,646|Likes:
Published by sorelino
Manual
Manual

More info:

Published by: sorelino on Mar 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

06/22/2014

Sociometria ca metodă a fost folosită pentru prima oară
într-un studiu realizat de Moreno în 1934 în Statele Unite în lagăre de
persoane deportate şi într-o instituŃie pentru tineri delicvenŃi. La baza
acestei metode există un chestionar ce cuprinde două întrebări care
evidenŃiază alegerea, respectiv respingerea într-un grup în raport cu o
anumită activitate. Întrebările pot fi de genul:
- pentru alegere: pe cine ai alege să faci activitatea propusă
- pentru respingere: care ar fi persoana cu care ai dori cel
mai mult să nu faci activitatea propusă

BineînŃeles că întrebările pot suferi mici variaŃii, dar astfel
încât să se păstreze sensul de alegere, respectiv respingere. În 1952
Tagiuri29

propune ca la aceste două întrebări să se adauge încă două
care să se refere la cine crede cel chestionat că l-ar fi ales şi cine crede
cel chestionat că l-ar fi respins.
Pentru a avea asigurată validitatea răspunsurilor trebui să
respectăm următoarele reguli30

:

28

În lucrarea [Rad], p. 358.

29

În lucrarea Relational analysis: an extension of sociometry method
with emphasis upon social perception.

30

Cf. [Abr].

33

- grupul studiat trebuie să aibă o perioadă semnificativ de
lungă de convieŃuire
- trebuie să avem acordul membrilor grupului, să nu fie
impus faptul de a răspunde la întrebări.
- asigurarea confidenŃialităŃii răspunsurilor
- trebuie să fie explicitate criteriile alegerii
- chestionarul trebuie aplicat la grupuri de maxim 30 de
persoane
Indicii ce trebuie urmăriŃi sunt31

:

1. numărul de alegeri primite
2. numărul de alegeri făcute
3. numărul de alegeri reciproce
4. numărul de respingeri primite
5. numărul de respingeri făcute
6. numărul de respingeri reciproce

Cercetarea poate fi extinsă prin studierea celor şase indici
pentru realizarea unei activităŃi profesionale, cât şi pentru realizarea
unei acŃiuni în timpul liber. Centralizarea datelor se realizează într-o
sociomatrice, iar ca reprezentare grafică putem folosi o sociogramă.
Modul în care realizăm o sociogramă este descris în capitolul 2
secŃiunea 2.3.4.

1.6. Măsurarea datelor

La începutul acestui capitol spuneam că ceea ce se obŃine prin
diferite metode de investigare (o parte din ele le-am prezentat în
secŃiunile anterioare) sunt date. Un prim pas spre transformarea
acestor date în informaŃii este măsurarea lor.
În continuare, vom considera datele obŃinute în urma
măsurării, date brute, celelalte tipuri de date numindu-le date
prelucrate. Nu am folosit un antonim al expresiei date brute, deoarece
prelucrarea datelor nu este niciodată definitivă, orice tip de date
pretându-se la prelucrări succesive, în funcŃie de fenomenul studiat.

31

Cf. [Abr].

34

Măsurarea este o „operaŃie prin care se atribuie numere
datelor discrete sau continue ce urmează a fi evaluate” 32

. Putem

realiza măsurarea în două moduri:
citirea directă a numerelor afişate de aparatele cu care se
efectuează experimentul
prin calcularea scorurilor sau a frecvenŃelor rezultate în
urma aplicării unui instrument specific (test, chestionar
etc.)

Din prima categorie amintim:
experienŃele din laboratorul de psihologie (cum ar fi
frecvenŃa apariŃiei unei reacŃii în funcŃie de un stimul
studiat, parametrii fizici – greutate, intensitate etc.)
timpul necesar pentru a răspunde unui stimul
Din a doua categorie amintim:
aplicarea unui chestionar
aplicarea unui test (însumarea punctelor conform cu
scalele)
În cele ce urmează ne vom referi la măsurătorile din cea de-a
doua categorie. Dacă, de exemplu, în fizică există mărimi ce au unităŃi
de măsură bine definite (kg pentru masă, newton pentru greutate, m/s
pentru viteză etc.), în studiul fenomenelor sociale acest gen de unităŃi
de măsură nu există. De aceea, s-a recurs la utilizarea de măsurători
prin însumare pentru fenomenele sociale. Dintre nivelurile la care se
pot realiza tipuri de măsurători amintim:
nivelul nominal (calitativ)
nivelul ordinal
nivelul hiperordinal33

Măsurători la nivel nominal reprezintă tipul cel mai des
întâlnit în fenomenele sociale. A folosi o măsurătoare bazată pe
nivelul nominal înseamnă a ordona elementele măsurate după diferite
categorii. Aceste categorii, pentru a putea avea un proces corect de

32

Cf [Rad], p. 47.

33

Termen preluat din [Rad].

35

ordonare34

, trebuie să fie disjuncte, adică un element al unei categorii
nu poate aparŃine, în acelaşi timp, şi altei categorii.

Exemplul 20

Unui grup i se aplică un stimul35

. În acest caz,

putem stabili patru categorii:
a. nicio reacŃie
b. doar reacŃie nonverbală
c. doar reacŃie verbală
d. şi reacŃie verbală şi reacŃie non-verbală
Categoria d a fost pusă deoarece subiecŃii pot avea
reacŃii şi la nivel de gest şi la nivel verbal.

Exemplul 21

În cadrul unui chestionar, aplicat unor tineri între 15
şi 18 de ani, s-a pus următoarea întrebare deschisă:
Ce înseamnă pentru tine a merge la şcoală? După ce
s-au citit chestionarele primite, s-au stabilit urmă-
toarele categorii:
a. a învăŃa
b. a mă plictisi
c. conflicte cu ceilalŃi
d. pierdere de timp
A mai fost folosită şi o a cincea categorie, e. altele,
pentru acele situaŃii care nu se încadrau în cele patru
categorii stabilite, dar nici nu se regăseau în număr
destul de mare pentru a constitui o categorie de sine
stătătoare.

Măsurători la nivel ordinal: acest tip de măsurători este cel
mai folosit deoarece, în urma folosirii lui, se pot realiza comparaŃii
între subiecŃi, sau, altfel spus, se poate stabili o relaŃie de ordine între
participanŃii la experiment.

34

Prin ordonare aici înŃelegem ordine nu şi comparaŃie.

35

Prin stimul înŃelegem chiar şi aplicarea unei întrebări.

36

Exemplul 22

S-a aplicat testul Hamilton pe un lot de 20 de bărbaŃi
şi s-au obŃinut următoarele rezultate:

Hamilton

S1

18

S2

16

S3

14

S4

15

S5

20

S6

10

S7

9

S8

14

S9

19

S10

18

S11

15

S12

11

S13

7

S14

20

S15

22

S16

15

S17

10

S18

17

S19

13

S20

17

Se observă că, în urma măsurării, s-a calculat pentru
fiecare subiect valoarea obŃinută la test. Pornind de la
aceste valori putem compara subiecŃii din punctul de
vedere al testului Hamilton. De exemplu, putem
spune că subiectul S4 a obŃinut un scor mai mare
decât subiectul S7.

Măsurători la nivelul hiperordinal: La acest gen de
măsurători adăugăm, pe lângă nivelul ordinal, şi o analiză a distanŃei
dintre elementele situate pe scara de valori. Deşi nu foarte folosit,

37

acest nivel de măsurare reprezintă un prim pas spre utilizarea mul-
Ńimilor fuzzy în analiza datelor obŃinute în sociologie sau psihologie.

Exemplul 23

În cadrul unui studiu asupra unui grup de 10 elevi
s-a alcătuit o listă cu mediile acestora36

(datele au

fost ordonate descrescător):

Nota

Elev 1

10

Elev 8

10

Elev 9

10

Elev 6

7

Elev 10

7

Elev 4

6

Elev 2

5

Elev 3

5

Elev 5

5

Elev 7

5

Se observă, din analiza distanŃelor dintre notele
elevilor, că se pot determina trei grupuri de elevi:
primul grup ar putea fi alcătuit din cei care au
obŃinut nota 10 (elevul 1, elevul 8, elevul 9), al
doilea grup (din elevii care au notele 6, 7 – elevul 6,
elevul 10 şi elevul 4) şi un al treilea grup (format
din elevii ce au nota 5 – elevul 2, elevul 3, elevul 5
şi elevul 7). Aceste scări de intervale pot constitui
un punct de plecare în analiza datelor obŃinute din
acest experiment.

36

Pentru claritatea expunerii prezentăm exemplul doar pe 10 elevi, în
practică însă nu se recomandă să se tragă concluzii pe un grup atât de mic.

38

2. REPREZENTAREA DATELOR CA MOD
DE EXAMINARE PRELIMINAR
Ă
A FENOMENULUI STUDIAT

The preliminary examination of most
data is facilitated by the use of
diagrams. Diagrams prove nothing, but
bring outstanding features readily to the
eye; they are therefore no substitute for
such critical tests as may be applied to
the data, but are valuable in suggesting
such tests, and in explaining the
conclusions founded upon them37

R.A. Fisher

A prezenta datele nu înseamnă doar a le înşirui pe o foaie de
hârtie. Reprezentarea datelor reprezintă o etapă importantă a
prelucrării datelor. Înainte de arăta cum putem realiza această stocare
a datelor vom prezenta câte ceva despre datele culese din teren, apoi
vom arăta diferite moduri de a prezenta datele: prin diagrame, prin
scheme, sociograme. O secŃiune aparte o va constitui prezentarea
graficului Gantt ca mod de planificare a unui proiect.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->