Absorbtia

Carbohydrate digestion and

absorption
In lumen
• Starch  maltose + maltriose + apical basolateral
α-limit dextrins SGLT-1
• Na+ coupled
– Amylase (Na/K ATPase for
gradient)
At brush-border • D-hexoses w/
pyranose ring
• Maltose/maltriose  glucose
– Glucoamylase (maltase)
– Sucrase-isomaltase
• α-limit dextrins  glucose
– Sucrase-isomaltase
• Sucrose  glucose + fructose
– Sucrase-isomaltase
• Lactose  glucose + galactose
GLUT-5
– Lactase • Fructose absorption
• Jejunum
• Facilitated diffusion
GLUT-2
ECUAŢIILE BALANŢELOR
MACRONUTRIENŢILOR

Graur M, Obezitatea, 2004

 CARACTERELE MACRONUTRIENŢILOR

Protein Glucid Lipid

e e e
Saţietate +++ ++ ±
Suprimarea senzaţiei de foame +++ +++ ±
Aport energetic (kcal/g) 4 4 9
% din aportul energetic zilnic + ++ +++
Capacitatea de depozitare ± + +++
Căi metabolice spre alte + + 0
compartimente +++ ++ 0
Autoreglarea (capacitatea de stimulare a
oxidării în cazul aportului excesiv)
 Glucidele - Nomenclatură
“glichis",
"saccharum",
"hidraţi de carbon"
“oze şi ozide “  

În 1927, Comisia Internaţională pentru Reforma

Nomenclaturii Chimice, a înlocuit denumirea de
"hidraţi de carbon" cu acela de "glucide".
 Roluri

• Principalul rol este cel energetic

• reprezintă 2-3% din greutatea corpului
• acopera mai mult de jumătate din necesarul caloric
• Rol in biosinteza lipidelor si proteinelor
• Parte componenta a unor vitamine si a unor antibiotice
• Rol structural in plante si microorganisme (celuloza,
lignina ,mureina )
• Rol in transport, recunoasterea celulara activarea unor
factori de crestere, modularea raspunsului imun
Monozaharide Dizaharide şi Polizaharide Derivaţii
oligozaharide carbohidraţilor
Alcool etilic
Acid lactic
Acid malic
Hexoze Digerabile
Glucoză Sucroză Amidon şi dextrine
Sorbitol Lactoză Glicogen
Fructoză Maltoză şi
Galactoză maltotrioză
Manoză Lactuloză
Manitol
Pentoze Parţial digerabile
Riboză Galactogeni
Xyloză Manosani
Xylitol Rafinoză
Arabinoză Pentosani
Nedigestibile (fibre)
Celuloze
Hemiceluloze
Inulină
Pectine
Gume şi mucilagii
MONOZAHARIDELE
 Glucoza

• “zaharul din sange”, dextroza,zaharul din

struguri
• aldohexoza
• monozaharidul cel mai abundent din corp
• sursa energetica pentru celule
• utilizat pentru sinteza altor compusi endogeni
precum proteinele si lipidele
• este depozitata sub forma de glicogen
 Fructoza

• Monozaharid ce se gaseste in fructe ,

plante si miere
• ketohexoza
• Este cel mai dulce monozaharid
 Galactoza
• In combinatie cu glucoza formeaza
lactoza
• Component al glicolipidelor si
glicoproteinelor
• Poate fi hidroxilata la glucoza si folosita
ca substrat energetic
 Riboza
• Utilizat ca material genetic
• Nu este folosit ca substrat energetic
• Incorporata in structura ARN
• Prin indepartarea OH din pozitia C2
devine deoxiruboza ce intra in compozitia
ADN
 Reactia Benedict
Tehnica de lucru
• Se pun 5 ml de reactiv Benedict intr-o eprubeta rezistenta termic
• De adaoga 5 pic de urina
• Se introduce eprubeta intr-o baie de fierbere
• Se scoate eprubeta si se citeste rezultatul
Aprecierea rezultatelor
Daca urina nu contine glucoza reactivul nu isi schimba culoarea
Daca contine glucoza , se formeaza un precipitat de suboxid de
cupru
Dizaharide
 Sucroza
• Obtinuta din trestie sau
sfecla de zahar
• Intra in compozitia unor
pastile si siropuri
 Lactose
 -D-galactoza + D-glucoza via  (1,4)
• Laptele contine anomerii alpha si beta intr-o
proportie 2 : 3
• Se mai gaseste in lapte,iaurt, branza, inghetata
 -lactoza este mai dulce si mai solubila ca -
lactoza
• Utilizat in producerea penicilinei sau ca diluant in
preparatele farmaceutice
 Maltose
• Glucoza + glucoza (1,4)
• Intalnita in cerealele germinate
• Produsa prin hidroliza partiala a
amidonului de catre enzimele
salivare sau pancreatice
• Folosit ca nutrient, indulcitor sau
ca agent de fermentatie, in
productia de bere
 Lactuloza

• galactoza--(1,4)-fructoza
• Dizaharid semisintetic
• Nu se absoarbe in tractul GI
• Folosit ca laxative (Chronulac)
sau pentru tratatmentul
encefalopatiei portale (Cephulac)
• Metabolizat in ileonul distal si
colon de catre bacterii in acid
lactic, formic si acetic
 Celobioza

• Ca si maltoza este compusa din 2

molecule de D glucoza (1,4)
• Nu poate fi degradata de catre organismul
uman
 Polizaharide
• Caracteristici :
• Polimeri
• Structura alba si amorfa
• Nu sunt dulci
• Nu dau reactii reducatoare tipice aldehidelor si
cetonelor
• Spre deosebire de monozaharide si dizaharide
polizaharidele sunt insolubile sau formeaza
suspensii
• Principala forma de depozit a polizaharidelo sunt
amidonul si glicogenul
 Clasificare
Polizaharide de depozit - amidon
- glicogen

Polizaharide structurale - celuloza

- mucopolizaharide

Peptidoglicani structurali : peretele bacterian

 Clasificare
Polizaharide

Digerabile
Amidon şi dextrine
Glicogen
Parţial digerabile
Galactogeni
Manosani
Rafinoză
Pentosani
Nedigestibile (fibre)
Celuloze
Hemiceluloze
Inulină
Pectine
Gume şi mucilagii
 Polizaharidele digerabile
Amidon
• Format din 10 – 30% amiloza si 70-
90% amilopectina
• Se gaseste in
vegetale,legume,cereale
• Greutatea moleculara variaza in functie de
lungimea lanturilor de la cateva mii Daltoni
->500.000
 Absortia
• O parte din amidonul pe care noi îl ingerăm nu este supus
digestiei de către amilaza din intestinul omului sănătos.
Această malabsorbţie fiziologică a amidonului
• Cauze:
1. amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorită prezenţei unei
bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor);
2.amidonul poate fi ingerat crud, negelatinizat (în principal
amidonul din banane);
3. anumite procedee tehnologice şi culinare, cum ar fi
refrigerarea sau congelarea amidonului, pot induce schimbări
structurale care fac amidonul rezistent
Amiloza in apa adopta o
structura helicata iar iodul da
o coloratie caracteristica
albastra in reactie cu
amidonul
 Polizaharidele digerabile
Glicogen
• Cunoscut ca amidonul
animal
• Depozitat in muschi si ficat
• Prin hidroliza completa
duce la glucoza
• In reactie cu iodul da o
reactie ros violeta
 GLICOGEN STRUCTURA

C H 2O H C H 2O H
More of these
H O H H O H branch points form
H H 1
OH H O OH H
HO
B r a n c h p o in t
H OH H OH O 1 6 g ly c o s id ic b o n d
G LUCO SE G LUCO SE
6
C H 2O H C H 2O H CH 2

H O H H O H H O H
H H H
O H H O O H H O O H H O
HO
H O H H O H H OH
G LUCO SE G LUCO SE G LUCO SE

1 4 c h a in
 Dextrani

• Polimeri esterificati de glucoza

• Sintetiati de unele bacterii lactice din
zaharoza
• Contin legaturi  (1,4),  (1,6) si (1,3)
• Greutate moleculara: 40,000; 70,000;
75,000
• Folositi ca expandanti plasmatici
(tratamentul socului),cromatografie
 Dextrine
• Produse prin hidroliza amidonului in
maltoza si glucoza

• Utiliate ca mucilagii/ preparate pediatrice

 Polizaharide nedigerabile
FIBRELE ALIMENTARE
Clasificare
 Surse alimentare de fibre
Insolubile
Celuloză Vegetale, făină de grâu întreg
Hemiceluloză Cereale întregi
Lignină Vegetale mature, grâu, fructe şi seminţe
comestibile cum ar fi seminţele de in şi
căpşuni

Solubile
Gume, mucilagii Ovăz, legume, orz
Pectină Mere, citrice, căpşuni, morcovi
 Celuloza
• Polimer de -D-glucose legat prin (1,4)
• Prin hidroliza completa ->glucoza
• Prin hidroliza partiala-> celobioze
• Cel mai abundent din toti carbohidratii
• Cotton flax: 97-99% cellulose
• Wood: ~ 50% cellulose
• Nu da reactie colorimetrica cu iodul
 Produse obtinute din celuloza

• laxative
• hemostatic
• filme fotografice, plastic
• explozivi
 Pectine

• Pectinele sunt polizaharide ce se gasesc

in fructe
• Prin hidroliza rezulta acid galacturonic,
galactoza, arabinoza, metanol si acid
acetic
• Folositi pentru producerea de jeleuri
 Gumele
• Folosite larg in alimentatie si in industria
farmaceutica
• Folositi ca :agenti de suspensie, geluri,
emolienti, inhibitori ai cristalizarii, adezivi,
 Inulina
• Fructofuranoses -(1,2)
• Structura lineara Jerusalem artichokes
• Greutate moleculara mai mica ca amidonul
• In reactie cu iodul da culoarea galbena
• Prin hidroxilare da fructoza
• Se gaseste in ceapa, usturoi, anghinare
• Folosit pentru evaluarea ratei de filitrare
glomerulara
 Chitina

• Prezent in peretele
celular al unor fungi si
exoscheletul crustaceelor,
insectelor
 Peptidoglicanii
• Intra in compozitia
peretelui bacterian

• Determina coloratia
Gram a bacteriilor
 Aport recomandat de fibre
14 g /1000 kcal ( 25-35 g fibre/zi.)

-Raportul între fibrele insolubile şi cele solubile

trebuie să fie de 3/1.
 Rolul fibrelor alimentare în
organism
- stimulează masticaţia, fluxul salivar şi secreţia de suc gastric;
- determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului;
- cresc volumul bolului fecal, scăzând presiunea intraluminală colonică;
- asigură un tranzit intestinal normal;
- asigură substratul pentru fermentaţia colonică;
- fibrele solubile întârzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie
şi de absorbţie;
- fibrele solubile reduc LDL-colesterolul;
- leagă acizii biliari fecali şi cresc excreţia de colesterol derivat din
aceştia;
- reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii
biliari şi de grăsimi.
   138                      Glucoza
126                      Mierea
115 Cornflakes

100% Glucoză 100% Pâine albă

Pâine integrală
Piure de cartofi
91-99% Muesli
Biscuiţi
Piure de cartofi Cartofi
Morcovi 80-90% Banane
80-90% Cornflakes Zaharoză
Miere
Pâine integrală 70-79% Chipsuri
70-79% Orez
Cartofi

Pâine albă Macaroane

Exemple de Banane
60-69% Muesli
Biscuiţi
60-69%

 
Spaghete fierte 15 min
Suc de portocale

index glicemic Patiserie

Spaghete fierte 5 min Mere, portocale
50-59% Chipsuri 50-59% Iaurt
Zaharoză Îngheţată
Mazăre uscată
Mazăre uscată Spaghete fierte 5 min
40-49% Portocale 40-49% Piersici
Suc de portocale Lapte

Piersici 30-39% Fructoză

30-39% Îngheţată
Mere
Lapte, iaurt
20-29% Fasole păstăi  
Fructoză

10-19% Arahide 10-19% Arahide

Soia Soia
 Beneficiile dietelor bogate în fibre şi
consecinţele aportului inadecvat
Dietele bogate în fibre se asociază cu o incidenţă scăzută a bolilor cardiovasculare.
Fracţiunile solubile ale fibrelor alimentare pot reduce LDL-colesterolul. Acizii graşi cu
lanţ scurt care rezultă în urma acţiunii bacteriilor asupra fibrelor solubile blochează, se
pare, sinteza colesterolului în ficat.
Conţinutul crescut de fibre în dietă se asociază cu o incidenţă mai scăzută a diabetului
zaharat. Pectinele şi gumele reduc creşterea glicemică prin întârzierea evacuării
gastrice, reducerea duratei tranzitului intestinal şi prin reducerea absorbţiei glucidelor.
Dietele sărace în fibre reprezintă un factor de risc pentru cancerul de colon. Rolul
protector al fibrelor constă în reducerea expunerii la carcinogenii care traversează
colonul prin reducerea concentraţiei acestora şi a duratei tranzitului. Acizii graşi cu
lanţ scurt produşi din fibrele ingerate protejează integritatea tractului intestinal. Există
şi teorii care consideră că efectul anticarcinogen nu este legat de aportul total de fibre,
ci de anumite componente specifice ale acestora.
Consumul excesiv de fibre poate să interfereze cu absorbţia de calciu şi zinc, mai ales la
copii şi vârstnici.
Aportul unei cantităţi crescute de fibre poate să determine flatulenţă, efect care poate fi
evitat prin creşterea progresivă a cantităţii de fibre din dietă.
PROTEINELE
 Definitie
• Sunt poliamide cu greutate moleculara
mare alcatuite din unul sau mai multe
lanturi de aminoacizi legate covalent
prin legaturi peptidice
• Media greutatii moleculare 24 – 37.5 kDa
• Media lungimii 200 – 280 aminoacizi (AA)
• Difera intre ele prin secventa AA
 Aminoacizii
• Sunt unitatile de baza necesare sintezei proteice
Proteine - Clasificari
 AA - Clasificari
• Dupa provenienta :
– esentiali (nu se pot sintetiza in organism)
– facultativi esentiali: Tyr (Phe) si Cis (Met)
– semiesentiali : His si Arg
– neesentiali
– AA non proteici: provenienta vegetala, toxici
• citrulina
• ornitina
• GABA
• homocisteina, etc.
 AA - Clasificari
AA Esentiali AA Neesentiali
Triptofan Alanina
Izoleucina Arginina
Leucina Acid aspartic
Valina Asparagina
Histidina Acid glutamic
Lisina Glutamina
Metionina Cisteina
AA Facultativ
Treonina Glicina Esentiali
Fenilalanina Tirozina
Prolina
Serina
AA - Clasificari
 Proteine – Clasificari
• Dupa provenienta:
– animale (lapte, oua, branzeturi, carne)
– vegetale (cereale, legume uscate, fructe
oleaginoase)
• Dupa calitatea nutritionala determinata prin:
– Scorul chimic (CS)
– Valoarea biologica (BV)
– Utilizarea neta a proteinelor (NPU)
– Raportul eficientei proteice (PER)
 Proteine - Clasificari
• Scorul chimic

• Valoare Biologica

• NPU este bazata pe VB si gradul de digestie al

proteinelor ingerate
• PER este bazat pe cresterea in greutate dupa
aport proteic (organism in crestere)
Proteine - Clasificari
 Proteine - Clasificari
• Dupa valoarea biologica:
– Proteine complete (valoare biologica inalta)
• contin toti AA esentiali in proportii adecvate
• asigură creşterea şi dezvoltarea, refacerea
uzurii şi menţinerea echilibrului azotat
• includ proteinele din ou, carne, lapte, care
conţin 33% aminoacizi esenţiali şi 66%
aminoacizi neesenţiali.
Proteine - Clasificari
• Dupa valoarea biologica:
– Proteine partial complete
• nu conţin toţi aminoacizii necesari dezvoltării
• pentru asigurarea creşterii este nevoie de o cantitate dublă
• asigură refacerea cantităţilor folosite şi menţinerea echilibrului azotat.
• includ proteinele din grâu (gliadina), conţin 25% aminoacizi esenţiali.
– Proteine incomplete
• au lipsă mulţi aminoacizi esenţiali, iar aminoacizii continuti sunt în
proporţii dezechilibrate.
• nu asigura troficitatea celulelor şi ţesuturilor în perpetuă reînnoire
• includ proteinele din porumb (zeina).
 Proteine - Clasificari
Alimente ce conţin proteine Alimente ce conţin proteine
complete incomplete
Peşte Cereale
Carne de găină Făină
Carne de curcan
Orez
Raţă
Mălai de porumb
Carne de vită
Carne de oaie Spaghete
Carne de porc Pâine
Ouă Fasole
Soia Broccoli
Brânză
Cartofi
Lapte
Arahide
Iaurt
 Proteine - Clasificari
• Dupa solubilitate:
– proteine fibroase (solubilitate ↓) – rol structural
cu rezistenta mecanica mare:
• keratina
• colagen
• miozina
– proteine globulare (solubile) – pot fi usor
denaturate:
• cazeina
• albumina
 Aportul proteic
• Se bazează pe cantitatea de proteine
necesară pentru menţinerea balanţei de
azot
• Balanta de azot → cantitatea de azot
consumată sub formă de proteine, care
trebuie să fie egală cu azotul eliminat zilnic
prin urină şi alte secreţii ale organismului.
• La 6.25 g proteine ingerate si metabolizate
→ 1 g de azot urinar
 CONŢINUTUL PROTEIC AL DIVERSELOR
GRUPE DE ALIMENTE

Proteine
Alimentul (g/100g aliment
consumabil)
1. Carne ( vită, porc, pasăre, peşte) 15-22
2. Mezeluri ( salam, cârnaţi, şuncă) 10-20
3. Brânzeturi 15-30
4. Lapte de vacă 3,5
5. Ouă 14
6. Pâine 7-8
7. Paste făinoase, gris, orez, făină de grâu 9-12
8. Fasole, linte, mazăre, soia (boabe 20-34
uscate)
9. Nuci 17
 CONŢINUTUL DE AMINOACIZI ESENŢIALI

Combinaţie
Aminoacid necesar
grâu Soia Cartof Orez Fasole cereale +
g/100 g mg/kg/zi
leguminoase
Fenilalanină 14 4,9 4,9 4,0 5,3 5,2 5,25
Izoleucină 10,5 3,6 4,5 3,8 4,6 4,2 4,4
Leucină 14 7,3 7,3 6,0 9,0 7,6 8,4
Lizină 12 3,1 6,4 4,8 3,9 7,2 5,55
Metionină + 13 1,6 1,3 1,3 2,3 1,0 1,65
cistină
Triptofan 3,5 1,2 1,3 3,8 1,5 1,0 1,25
Valină 10 4,8 4,8 1,6 6,3 4,6 5,45
 Aportul proteic
• Balanta pozitiva a azotului:
– aportul de azot > excretia de azot
– perioade de crestere rapida (copilarie si
adolescenta)
– sarcina si lactatie
– convalescenta
• Balanta negativa a azotului:
– aportul de azot < excretia de azot
– malnutritie
 Aportul proteic
• Factori care influenteaza necesarul
proteic
– nevoile cresterii tisulare
– calitatea proteinelor din dieta
– cerere proteica crescuta in diferite afectiuni
(este necesar aport proteic suplimentar in:
traumatisme, postchirurgical, arsuri, etc.)
 Aportul proteic
• 10-15% max. 20% din ratia calorica zilnica
• sursa numai animala – 0.6 g proteine/kg/zi
• proteina cu VB scazuta – 0.85 g proteine/kg/zi
• Necesar:
– copii 1-6 ani → 3 - 4g/kgc
– 7-12 ani → 2 - 3g/kgc
– adulti → 1 -1,2g/kgc
– adolescenti, sarcină si alăptare → 1,5-2g/kgc
– mediu toxic, activ. fizică grea → 1,5-2g/kgc
 Digestia si absorbtia proteinelor
• Localizarea absorbtiei:
– cavitatea bucala → absorbtie redusa, prin difuziune
simpla si facilitata
– stomac si intestin gros → nu se absorb
– intestin subtire → absorbtie rapida, maxima in duoden si
jejun si lenta in ileon
• Forma de absorbtie din punct de vedere chimic:
– AA : aminoacizii L se absorb mai repede decat izomerii D
– Di si Tripeptidele → in cantitati mici
– Proteinele, la sugar si copil mic → pinocitoza
 Digestia si absorbtia proteinelor
• Mecanisme de absorbtie :
– aminoacizii
1. difuziune simpla → aminoacizii D
2. transport activ secundar → aminoacizii L
Sisteme de transport pentru AA :
- sisteme de transport ptr. AA neutri (B Hartnup)
- sisteme de transport ptr. AA bazici (Cistinuria)
- sisteme de transport ptr. AA acizi
- sisteme de transport ptr. AA imino
Digestia si absorbtia proteinelor
• Mecanisme de absorbtie :
– Di si Tripeptidele → sistem de transport separat
– Proteine → pinocitoza
• mecanism cu pondere redusa, mai bine reprezentat
la sugar si copilul mic
• implicat in alergii determinate de alimentare proteica
timpurie, boli autoimune
– Bazele purinice si pirimidinice
• traverseaza membrana prin transport activ
 Digestia si absorbtia proteinelor
• 2 – 5 % din cantitatea totala de proteine ingerate,
scapa digestiei si absorbtiei
• reprezinta 15 % din proteinele ajunse in colon, la
care se adauga cele din plasma extravazata in
lumenul intestinal si cele din celulele descuamate
• proteinele din intestinul gros → putrefactie
bacteriana
• proteinele din materii fecale → provin din celulele
mucoasei segm. terminal al colonului si din bacterii
 Rolurile proteinelor
• Structurale
– intră in structura tuturor tesuturilor;
– rol in crestere si dezvoltare;
• Functionale
– enzime;
– hormoni (insulina, STH, TRH, LH);
– proteine functionale (Ig, interferon, factori de coagulare);
– proteine contractile (miozina, actina);
– transportori : O2, CO2 (hemoglobina), mioglobina,
glucoza (GLUT), fier (transferina)
– rol in transcriptia si translatia genelor;
 Rolurile proteinelor
• Fizico – Chimice
– mentinerea presiunii coloid osmotice plasmatice
(albumina → 80% din presiunea coloid osmotica
plasmatica)
– mentinerea echilibrului acido – bazic (caracter
amfoter)
• Energetic
– rol secundar (4,1 kcal/kg)
 Consecintele aportului
inadecvat
• Malnutritie proteica
– leziuni tegumentare
– edeme masive
– ascita, hepatomegalie
– atrofii musculare
• Malnutritie proteino-calorica
– crestere intarziata
– atrofii musculare
• Aport proteic excesiv → afectare renala si
gastrointestinala
LIPIDELE
• DEFINITIE:grup eterogen de molecule

insolubile in apa
•
• CLASIFICARE
• ♦ Acizii grasi
• ♦ Trigliceridele
• ♦ Fosfolipidele
• ♦ Sterolii
 ROLUL LIPIDELOR IN ORGANISM

►Rol esential in producerea/stocarea energiei

►Delimitarea compartimentelor celulare
►Izolarea termica/mecanica
►Precursori h.steroizi/vit.D/prostaglandinelor
►Absorbtia/transportul vitaminelor liposolubile
 ACIZII GRASI
CLASIFICARE

►numarul atomilor de carbon

►numarul/pozitia legaturilor duble
◊ saturati (palmitic,stearic)
◊ nesaturati - mononesaturati(MUFA)
- polinesaturati (PUFA)
• ACIZI GRASI MONONESATURATI
• (MUFA,monounsaturated fatty acids)
•
• ♦acidul oleic(C18:1 ω-9) configuratie cis
• surse:ulei masline si arahide, nuci,
avocado
• ♦acidul elaidic (C18:1 ω-9) configuratie trans
 ACIZII GRASI POLINESATURATI
(PUFA,polyunsaturated fatty acids)

Acizi grasi ω-6 ► linoleic (C18:2)

► arahidonic(C20:4)

Acizi grasi ω-3 ► linolenic(C18:3)

►eicosapentaenoic(C20:5)EPA
►docosahexaenoic(C22:6)DHA
Acizi grasi esentiali
►linoleic
►linolenic
 ACIDUL LINOLEIC (ω-6)

♦ Sursa:uleiuri vegetale(floarea-soarelui,porumb,soia
cereale,seminte bumbac)
♦ Eicosanoizi ω-6: PGE1, PGE2,TxA2
♦ Efect hipocolesterolemiant (↓LDL dar si↓HDL)
♦Deficienta :tulburari crestere,reproducere,leziuni
tegumentare, steatoza hepatica)
♦Raport ω-6/ω-3:compozitia lipidelor membranare,
vasculare, ateroscleroza
EICOSANOIZII
 ACIDUL LINOLENIC (ω-3)

►Sursa:peste (ton,cod,somon,hering,sardine)
ulei de soia, seminte de in, germeni de grau
►Eicosanoizi ω-3 : PGE3,TxA3, prostacicline
►Rol structural: membrane celulare / intracelulare
(SNC,SNP,retina)
►Efecte cardioprotectoare, antitrombotice, antiinflamatorii
►Deficit de aport: afectarea sistemului imun,
statusului mental (deficit de atentie)
CONŢINUTUL LIPIDIC AL DIVERSELOR GRUPE
DE ALIMENTE

Lapte
Leguminoase
Uleiuri şi Alte
Tipuri de acizi uscate şi
Carne şi alte produs Ouă aliment
graşi fructe
grăsimi e e
oleaginoase
lactate
Acizi graşi
39 34 20 2 2 3
saturaţi
Acizi graşi
mononesatur 35 48 8 4 2 3
aţi
Acizi graşi
18 68 2 6 2 6
polinesaturaţi
Acizi graşi Natura grăsimii
Por Pasăr Ou Măslin
Vită Unt Porumb Soia
c e ă e
1. Acizi graşi saturaţi
- butiric 5,5
- capric 3
- lauric 2 3,5
- miristic 1,5 3 7 12
- palmitic 27 29 25 28 25 12,5 11,5 13
- stearic 13,5 21 6 13 10 2,5 4 2,5
- arahic 0,5 0,5
2. Acizi graşi mono-

nesaturaţi
- palmit oleic 3 3 8 3 1
28,
- oleic 43,5 41 36 50 29 24,5 74
5
3. Acizi graşi
polinesaturaţi
 TRIGLICERIDELE
►Esteri ai acizilor grasi cu glicerolul
Formation of an ester: CH2OH

O O H C OH
R'OH + HO-C-R" R'-O-C-R'' + H2O
CH2OH
glycerol
►PUFA esterificati central
►MUFA/SFA exterior
►95% lipide ▪ dieta
▪ depozit(t.adipos)
 FOSFOLIPIDELE

►Esterificarea glicerolului 2 molecule AG

1 molecula ac.fosforic
=>acid fosfatidic
►caracter amfipatic (mb.celulare,lipoproteine)
O

O H2 C O C R2

R1 C O CH O

H2 C O P O

O
phosphatidate
 FOSFATIDELE

►Rest fosfatidil +diversi radicali polari(colina,

etanolamina,serina,inozitol)
►Fosfatidilcolina(lecitina) ▪ fc.cognitiva
▪ produse soia
▪ stabilizator
alimentar O

O H 2C O C R2

R1 C O CH O CH3
+
H 2C O P O CH2 CH2 N CH3

O CH3

p h o s p h a tid y lc h o li n e
►Fosfatidilserine O

►Fosfatidilinozitolii
O H2 C O C R2

R1 C O CH O

►Fosfatidiletanol- H2 C O P

O
O
H

amine OH
H
OH
OH
H
OH

phosphatidyl- H H
inositol
H OH

►Alte lipide complexe : sfingolipidele

▪ cerebrozidele
▪ gangliozidele
▪ sfingomielina
 COLESTEROLUL

►Sterol de origine animala

►Caracter hidrofob foarte marcat
► fc.alcool libera/ esterificata cu un acid gras
►Precursor h.steroizi,acizi biliari,vitaminei D
►Rol structural:membrane celulare

HO
C h o le ste ro l
Surse alimentare
 FITOSTEROLII - FITOSTANOLII
►Steroli de origine vegetala(seminte plante
oleaginoase,leguminoase,cereale)
►Gr.metil/etil catena laterala(fitosteroli)
▪ betasisterolul
▪ stigmasterolul
▪ campesterolul
►Supresia dublei legaturi (fitostanolii)
►In cantitati suficiente pot inhiba absorbtia
colesterolului
Dietary
Dietary Sterol/Stanol
Sterol/Stanol
Cholesterol
Cholesterol
Lymph
Lymph Enterocyte
Enterocyte Intestinal
Intestinal
Lumen
Lumen

Cholesterol

ACAT NPC1L1

Cholesteryl
Ester ABCG5/G8

Plant sterols and stanols may enter the enterocyte. However, they are very
efficiently pumped back out into the intestinal lumen by the heterocomplex
ABCG5/G8, so that only traces of plant sterols ultimately enter the body.
DIGESTIA SI ABSORBTIA LIPIDELOR
 DIGESTIA LIPIDELOR
►Trigliceridele
◊ emulsionate de sarurile biliare
◊ hidrolizate de lipaza pancreatica(pH 7-8)
◊ acizi grasi/monogliceride
►Colesterolul esterificat
◊ hidrolizat de colesterol esteraza pancreatica
►Fosfolipidele
◊ fosfolipaza A2
◊ acizi grasi si lizofosfolipide
►Saruri biliare,produsi digestie lipide,vit
liposolubile,fosfatidilcolina=>Micelii
Fat Absorption
Liver

Duodenum
Duodenum
Biliary
Biliary
Transport
Transport
and
and
Storage
Storage Jejunum
Jejunum

Ileum
Ileum

Colon
Colon
 ABSORBTIA LIPIDELOR

►Transport pasiv microvili enterocite

►Etape
◊ luminala
◊ intracelulara(formare chilomicroni)
◊ secretorie(exocitoza pol bazal enterocit)
►Acizi grasi lant scurt absorbtie directa capilare
► >95% lipide ingerate sunt absorbite
Structura lipoproteinelor chilomicroni, VLDL, LDL, HDL
Diferentele constau in:
- dimensiunea nucleului de lipide neutre (trigliceride, colesterol esterificat)
- compozitia lipidica a nucleului
- compozitia APO
- colesterolul neesterificat se gaseste pred.in monostratul fosfolipidic
<1% chylomicroni/< 10% VLDL
 RECOMANDĂRI NUTRIŢIONALE

• CANTITATIVE – pentru populaţia sănătoasă există standarde,

repere pentru categorii de indivizi în funcţie de vârstă, sex şi
activitate fizică.

• CALITATIVE
- în funcţie de repartiţia nutrimentelor în raţia energetică
- ţin cont de anumite caracteristici pentru fiecare categorie de
nutriment energetic
- proporţia P animale/vegetale
- proporţia acizi graşi saturaţi/mononesaturaţi/polinesaturaţi
- indexul glicemic al alimentelor (puterea hiperglicemiantă)
 REGULI ÎN ALCĂTUIREA UNEI DIETE

• DENSITATE ENERGETICĂ
- procentajul de kcal pentru 100 g de aliment
- determinant esenţial al saţietăţii
- este invers proporţională cu volumul alimentelor
- cu cât un aliment este mai sărac în lipide densitatea sa energetică este
mai mică

• DENSITATE NUTRIŢIONALĂ
- conţinutul în nutrimente nonenergetice (sau de proteine) pentru 100
kcal de aliment
- pentru fiecare porţie de 100 kcal este preferabil ca densitatea
nutriţională să fie înaltă
- un aliment având o densitate nutriţională optimă pentru un nutriment
dat va conţine o mare cantitate din acel nutriment şi un slab aport de
lipide.
 Apetitul, foamea şi saţietatea constituie trei poli opuşi
ai necesităţii fiziologice de supravieţuire.

• Foamea reprezintă dorinţa şi necesitatea imperioasă de a ingera

alimente, în special energetice, fară discriminare.

• Saţietatea constituie senzaţia de plenitudine sau de satisfacţie,

atât fizică cât şi psihică, dată de ingestia alimentelor.

• Apetitul este o dorinţă pentru un anume aliment bogat într-o

varietate de nutrimente cum ar fi proteine, carbohidraţi. Apetitul
are o conotaţie personală care ţine de un model cultural de
alimentaţie
Modificarea proporţiei macronutrienţilor
în dietă (200 ani)

Rolland-Cachera INSERM 1985