Sunteți pe pagina 1din 8

PUNTI DENTARE:

GENERALITATI:
=proteze fixe pluridentare;
-caracteristici:
-proteze fixe;
-aspect asemanator sau identic cu al dintilor nat.;
-confortabile prin fixitate si estetica;
-dpdv fiziologic: transmit presiunile Oc dento-parodontal prin intermediul dintilor stalpi;
-dpdv biomecanic: constructii rigide cu rezistenta mecanica suficienta;

-indicatii = restaurarea morfo. si funct. arcadelor dentare edentate partial redus;

-avantaje:
-dpdv masticator: restaureaza acesta functie in grad sup. (90%) fata de protezele mobilizabile/mobile, in
fct. de cond. locale, datorita morfo. anatomorfe si funct. sup;
transmitere fiziologica a fortelor Oc (in axul dintilor stalpi);
-asigura confort prin fixare, volum si aspect;
-dpdv fonetic:

-dezavantaje:
-igiena corpului de punte: pe fetele de contact cu mucoasa crestei edentate sau la trecerea de la corp la
elem. de agregare se retentioneaza alim.;
igiena precara => halena fetida in cazul corpurilor conceput grosolan (sa,
semisa) ce duce la coroziune si afectarea mucoasei;
s-au conceput punti demontabile = igienice;
-estetic inf. celor mobile/mobilizabile: comp. metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma, vol.
si culoare;
se restaureaza dificil tremele si diastremele => proteza are vol.
mai mare;
-dotari clinico-tehnice sup.;

EDENTATIA PARTIALA:
=absenta de pe arcada a 1-15 dinti;
=puntile nu restaureaza decat EDENTATIA PARTIALA REDUSA;
-cauze: extractii
parodontopatii
avulsie (indepartare prin smulgere) de pe arcada a unui elem dent.
fracturi
accidente

-clasificari:
-dupa linia crosetelor (CUMMER):
-cls. I – diagonala;
-cls. II – transversala;
-cls.III – unilaterala;
-cls. IV – patrulater;
-dupa segmentul afectat de edentatie (FREEDMAN):
-cls. I: frontala (incizia alim.);
-cls. II: laterala (masticatia alim.);
-dupa topografie (KENNEDY, SWANSON, COSTA):
-cls. I: biterminala (= lat. numai cu limita M) (MAI FRECVENTA)
-cls. II: uniterminala
(SWANSON le interschimba)
-cls. III: unilaterala (= lat. cu limita M si D)
-cls. IV: frontala (C-C)

-edentatie mixta T, F-F, T = modificari A = cls. I + IV;


-edentatie F, L = modificari B = cls. III + IV;
-dupa zona topografica (COSTA):
-edentatie frontala
-edentatie laterala
-edentatie terminala
-edentatie extinsa (2 zone afectate: F-L; F-T; L-T)
-edentatie mixta (3 zone afectate:F-L-T)
-edentatie subtotala (1-2 dinti)

-citirea edentatiei se realizeaza in ordinea cadranelor: 1, 2, 4, 3;


-notarea se face prin initialele breselor si linia mediana se noteaza “-” si se citeste “M”;

ELEMETELE COMPONENTE:
~CAMPUL PROTETIC:
-dintii limitanti = dintii stalpi;
-dintii vecini;
-dintii antagonisti;
-creasta edentata;
-rel. de Oc;

-dintii limitanti (dintii stalpi):


-delimiteaza: M – terminala (uni/bi);
M si D – lat (uni/bi) /frontala;
D – frontala de ambele hemiarcade;
-prelucrati in bont dentar;
-cat mai paraleli pt. o insertie lejera;
=suportul puntilor dentare si preiau in mod fiziologic presiunile Oc care sunt transmise prin axul
dintilor osului alveolar si t. parodontal;
-migreaza, in fct. de varsta edentatiei:
-stalpii M migreaza D = distogresiuni;
-stalpii D migreaza M =meziogresiuni;
=>se produc treme;
=>micsorarea sp. edentat;
=>neparalelismul dintilor stalpi;

-dintii antagonisti:
-migreaza, in fct. de varsta edentatiei, in plan vertical cautandu-si antagonistii:
-extruzia = dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu creasta edentata;
=>creste coroana clinica;
=>apar blocaje Oc;
-egresiunea = dintele erupe impreuna cu procesul alveolar;
=>necesara aducerea lor in normoOc si deblocarea Oc:
-depulaparea dintelui;
-amputare coronara;
-aducerea in planul Oc;
-creasta edentata:
-apare in urma extractiilor dentare;
-acoperita de o mucoasa fixa;
-resorbtia este:
-normala sau medie in caz de parodontiu sanatos si la pacientii tineri;
-accentuata in caz de parodontopatii;

~ELEMENTELE DE AGREGARE = proteze fixe unidentare cimentate pe infrastruct. dentara (dintii stalpi);
-concepute in fct. de:
-topografia edentatiei;
-dim. edentatiei (max. 4 dinti lipsa);
-daca E mai multi dinti stalpi atunci elem. de agregare se realizeaza din coroane de grosime dirijata;
~CORPUL DE PUNTE = dintii intermediari = restaurarea dintilor absenti de pe arcada care se modeleaza:
-modern: unit de elem. de agregare;
-clasic: separat si solidarizat cu elem. de agregare prin lipire;
-concepute in fct. de:
-dpdv al materialului: metalice;
nemetalice;
mixte;
-dpdv al esteticii: fizionomice;
nefizionomice (lat.);
partial fizionomice INDICATE DC?
-economie mat.;
-greutate mai mica;
-confort;

CONCEPERE:
-in fct. de:
-gradul de disfunctionare si topografia edentatiei:
-frontal: fizionomica realizata prin tehnologie moderna;
-lateral: punti rezistente la fortele masticatorii;
-cond. clinico-tehnice: cabinete si lab dotate corespunzator;

-principii protetice:
1.Biofunctional
2.Biomecanic
3.Bioprofilactic
=>au rolul de a restaura fct. fund. ale sist. stomatognat: masticatia
fizionomia
fonatia
1.Biofunctional:
-masticatia:
-restaurari protetice cu: S Oc identice cu cele ale dintilor lipsa;
S Oc morfologic cuspidate;
S Oc realizate din mat. rezistente mecanic: metal, ceramica;
-contacte dento-dentare:
-tripodic (contact cu point centric) = contacte punctiforme intre convexitatile
versantelor cuspizilor activi (intre versantele cuspizilor activi si versantele foselor) in 3 pcte;
-INDICAT mai ales in protezele totale;
-nu se poate realiza in Oc labiodonta ????
-relatia centrica = relatia de intercuspidare maxima / asigura o dinamica mand
cu alunecare libera in intercuspidare maxima?????;
-cuspidul nu ia contact cu planseul fosei;
-cand cuspizii sunt mai inalti si cu inclinatie mai mare a versantelor (ascutiti);
-contact ferm, stabil si eficient;
-cuspid-fosa (contact wide centric) = contactele dintre vf. cuspizilor si planseurile
foselor (2 pcte);
-INDICAT in protezele fixe;
-permite misc.: sagitale
ant-lat.
=>fara stabilitate orizontala;
-cand cuspizii sunt mai mici si cu inclinatie mai mica a versantelor;
-contactul in suprafata = se realizeaza pcte de contact ferme si multiple intre cuspizii
inalti si fosetele adanci;
=>un angrenaj f strans ce duce la modif. morfo. initiale;
-apare un contact total intre versanti si fose prin atritie;
-induce bruxismul;
-contact traumatogen;
-afecteaza in asamblu Oc;
-fonatia – se restaureaza cand se realizeaza corect lucrarea (modelaj anatomorf);
-caracterstici:
-corpul de punte frontal are in traseu arcuat;
=>se inscrie in configuratia arcadei;
-dim. C-I si V-O identice cu ale d. lipsa => CONTRAI. subdimensionarea;
-modelajul F si mai ales FO identic cu al d. lipsa => CONTRAI. modelajul aplatizat;
=>genereaza tulburari de fonatie, sigmatism (imposibilitatea pronuntarii
literei “s”), sasait (imposibilitatea pronuntarii literei “ş”);

-fizionomia = realizarea volumului, formei si culorii corpului de punte identice cu cele ale d. lipsa;
=>armonia dento-dentara;
=>armonia dento-faciala;
-vol si forma se realizeaza prin modelajul individual al elem. dentare;
=>greu de realizat la corpurile de punte mixte deoarece
la individualizare va transpare componenta metalica;
-cul. depinde de mat. utilizat:
-punti integral ceramice (mai ales frontal);
-ceromeri (rezistenta inf. ceramicii);

2.Biomecanic:
-rezistenta fizico-chimica = utilizarea mat. rezistente (nu se deformeaza, abrazeaza, fractureaza):
-aliaje;
-ceramica;
-ceromeri;
-CONTRAI. rasini acrilice, compozite;
-se vor realiza total metalice daca nu E sp. suficient;
mixte placate cu ceramica/polimeri daca E sp. suficient;
CONTRAI. total fizionomice;
-corpurile de punte mixte se concep cu comp. metalica sub forma de T/L patrat/rotunjit pe
sectiune pt a prezenta diam. max in sensul aplicarii fortelor de presiune Oc ????;
-insertia = prep. paralela a d. stalpi;
-facila daca bonturile sunt conice;
coroana cu grosime dirijata;
-medie si ferma daca coroana cu grosime nedirijata;
-stabilitatea = conferita de gradul de frictiune dintre bont si elem. de agregare;
-depinde de S de contact;
exactitatea protezei;

3.Bioprofilactic = conceperea unor punti care nu trebuie sa aiba efecte patogene asupra campului protetic;
=> corpuri de punte ce pot fi cat mai bn igienizate;
-se realizeaza cu directie;
latime;
modelaj Oc;
raport cu creasta edentata;

-directie corpului de punte = il inscrie in config. arcadei:


-arc de cerc;
-arcuat;
-semicerc;
=>frontal;
-rectiliniu;
-usor curb;
=>lateral;

-tipuri de raporturi ale corpului de punte cu creasta edentata:


=>trebuie sa fav. curatirea si autocurartirea
-maxilar: frontal: sa (numai in caz de creste late si d. scurti);
semisa INDICAT;
lateral: tangent liniar la versantul V(creste inguste si d. inalti) INDICAT;
semisa (creste late si d. scurti);
-mandibula: frontal: sa
semisa
punctiform (d. scurti);
lateral: tangent liniar (FO convexa si convergenta catre mij. crestei
FV convexa si convergenta catre vf. crestei
unghiuri largi pt autocuratire si curatire artificiala);
tangent punctiform (contact strict punctiform =>spatii triunghiulare
(unghiuri largi) intre corpul de punte si
elem. de agregare =>fav. curatirea desi in
realitate retentioneaza alimente;
dpdv fizionomic inestetic;
PUTIN UTILIZAT);
suspendat ( IDEAL
sp. intre el si creasta de 3-4 mm
modelat convex
igienic
putin utilizat in practica din lipsa de conditiile morfo.:
-d. inalti (8-10mm);
-creste resorbite;
-pacienti sanatosi care excepta );
METODE DE OBTINERE A PUNTILOR:
-din elem. separate (clasic): timp I: realizarea elem. de agregare;
timp II: realizarea corpului de punte;
lipirea corpului de punte de elem. de agregare;
-din elem. unite (modern): unite ;

-etapele clinico-tehnice:
-examenul clinic;
-diagnosticul protetic;
-sol. protetica: punti;
-prep. campului protetic;
-amprentare;
-modelul de arcada cu bonturi mobilizabile;
-machetarea puntii din elem. unite / I: machetarea elem. de agregare;
-ambalare;
-obt. tiparului;
-topirea si turnarea;
-dezambalare si prelucrare;
-examenul intraoral a componentei metalice;
-reamprentarea campului protetic;
-modelul;
II: machetarea corpului de punte;
- ~''~;
-lipirea corpului de punte de elem. de agregare;
-examenul intraoral al componentei metalice;
-placarea comp. metalice;
-prelucrare si lustruire;
-cimentarea pe infrastructura dentara;

-caracteristici:
-modern: et. clinico-tehnice reduse la jum.;
=>timp de lucru mai mic;
=>mat. utilizate mai putine;
=>pret mai mic;
se impune obt. unui paralelism perfect al dintilor stalpi;
dotari tehnice sup.
experienta

-avantaje: punti solide (neexpuse deformarilor, deslipirilor, fracturilor, coroziunii);


-dezavantaje: nebioprofilactic (traumatisme parodontale la insertie) in absenta paralelismului;
-indicatii: machetare cu ceruri/rasini nedeformabile;
utilizare model duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integrata a tiparului;

CORPURILE DE PUNTE MAXILARE:


~GENERALITATI:
-concepute preponderent dpdv bioprofilactic;
fizionomic (biofct.);
al fonatiei (biofct.);
~FRONTALE:
-principiul de baza = reabilitarea functiei estetice si functiei Oc-functionala;
-raport in semisa;
-Oc se restaureaza astfel (cel mai important parametru functional): contact intre MI inf. si crestelor marginale/FP
infracingular la cel putin 5mm de MI a corpului de punte => Oc cu long centric;
-pot fi: total fizionomice;
mixte fizionomice;
mixte: casete + fatete;

A.TOTAL FIZIONOMICE:
-indicatii = edentatii reduse 1-2 dinti;
-materiale: rasini polimerice: RAS (rest. grad satisfacator estetica)
polisticle (rest. in grad mx. estetica) (Obt. prin teh. ---corone mixte)
ceromeri (rest. in grad mx. estetica) (Obt. prin teh. ---corone mixte)
mase ceramice (rest. in grad mx. estetica) (Obt. prin teh. VITA IN CERAM, EMPRESS
SISTEM)
B.MIXTE FIZIONOMICE:
-materiale: metalopolimerice
metalocompozite
metaloceramice

a.metalopolimerice (metaloacrilica):
-comp. metalica: bara simpla cu retentii
bara cu bonturi
-comp. acrilica
=>rez. precare =>utilizare din ce in ce mai redusa;
b.metalocompozite:
-comp. metalica: bara cu bonturi subdimensionate cu prag, micro si macroretentii;
-comp. compozita: polisticle
ceromeri
=>rez. estetice bune;
c.metaloceramice:
-comp. metalica: bara cu bonturi subdimensionate cu praguri rotunjite, fara retentii;
-comp. fiziononica: placaj ceramic;
=>rez. estetice cele mai bune;

-tehnici: clasica: comp. metalica e turnata si apoi pe ea se lipeste comp. fizionomica;


moderna: comp. metalica se realizeaza unita de elem. de agregare
bara cu bonturi subdimensionate cu prag si rententii
C.MIXTE: CASETE + FATETE;
-satisfacatoare estetic si igienic;
-f bune dpdv biomecanic;
-indicatii: Oc adanci
Oc cu sp. mic interarcadic (d. subdimensionati ce nu permit prep. coroanelor mixte fiz.)
pacientii ce nu doresc restaurari fizionomice
dotare clinico-tehnica modesta
-avantaje: nu se abrazeaza
masele ceramice dupa ultima ardere isi modifica discret forma;
sup. dpdv biomecanic;
-materiale: metalopolimerica
metaloceramica
a.metalopolimerica:
-comp. metalica(FO si 2/3 FP-le, poate sa transpara in 1/3 I => va modif. cul. in timp):
-micro si macroretentii si silan pt retentie;
-baza Au, Ni, Cr, Ti, baza Cu;
b.metaloceramica:
-comp. metalica(FO si 2/3 FP-le, poate sa transpara in 1/3 I => va modif. cul. in timp):
-fuzionare fizico-chimica, fara retentii;
-aliaje nobile;

-caracteristici: INDICAT corp de punte mixt ceramic


Oc adanca / sp. interarcadic mic => metaloacrilica / metalocompozita;

~LATERALE:
-principiul de baza = reabilitarea functiei masticatorii si functiei Oc-functionala;
-raport tangential cu versantul V;
-contacte dento-dentare cuspid-fosa;
-pot fi: metalice (nu e loc pt. fizionomice);
mixte fizionomice;
mixte: caseta +fateta;
(idem FRONTALE)

CORPURI DE PUNTE MANDIBULARE:


~GENERALITATI:
-concepute preponderent dpdv bioprofilactic;
fizionomic (biofct.);
masticator (biofct.);
~FRONTALE:
-dpdv fizionomic d. nu sunt atat de expusi, doar 1/3 I a FV;
se recomanda forma si vol. identici cu d. nat.
-dpdv bioprofilactic corpuri de punte cu forma in fct. de creasta edentata:
-semisa (creasta N ca vol.) INDICAT;
-tangent punctiform (creasta resorbita);
(-sa se CONTRAI);
-Oc (rol esential in ghidajul ant) marg. I se realizeaza prima -dpdv estetic: ceramica;
-dpdv biomecanic: metal;
-pot fi: mixte fizionomice -ceramice
-RAS / compozite CONTRAI => abraziune => discromie;
total fizionomice
mixte casete + fatete(acrilica/compozit ~mai ieftina~/ceramica ~abandonat~)
-inf. estetic la niv marg. I;
-inf. dpdv al conservarii stopului centric;
(idem FRONTALE MAX)

~LATERALE:
-dpdv fizionomic vizibili doar Pm in 1/3 Oc a FV si FOc;
nu este principiul de baza;
se pastreaza vol. si forma d. nat.;
FV fizionomica din ratiuni economice pt aliaj (placaj sau fateta);
-Oc restaureaza stopurile centrice??? cu modelaj anatoform =>repartizate uniform pe unitatea de masticatie;
fct. de ghidaj pt a permite deplasarea mand. in sens sagital fara contacte traumatice;
-ant-lat: IL si C;
-ant-lat canin-cuspid;
-de grup: cand functia canina e perturbata;
functia Oc = eliberarea mand. in misc. fct. de contacte premature;
interferente (misc. lat.);
concepute cu S cuspidate (contacte tip cuspid – fosa);

-pot fi: mixte fizionomice: metaloacrilica (transpare metalul prin eroziune)(satisfac masticator si biomecanic);
metalopolimerica (transpare metalul prin eroziune)(satisfac masticator si biomecanic);
metaloceramica INDICAT
mixte casete + fatete (acrilica/compozit ~mai ieftina~/ceramica ~abandonat~);
cu cupe metalice si RAS ~abandonat;

DIFICULTATI IN PROIECTAREA SI MODELAREA CORPURILOR DE PUNTE:


-anomalii de pozitie ale d. nat. (greu de redat de protetician);
-la pacientii tineri cu edentatii vechi se modifica pozitia dintilor limitanti:
-modificari orizontale:
-sp. edentat mai mic => corp de punte subdimensionat;
-sp. edentat mai mare =>corp de punte supradimensionate;
=> nu se reproduce tiparul fizionomic al cazului clinic;
-artificii tehnice pt mascarea acestor deficiente:
-M: corp cu S convexe;
-m: corp cu S plane;
=>conform principiului ca aceeasi dim., dar modelata diferit pare mai mica sau mai
mare dat. unghiului de incidenta a luminii pe S modelata;
-modif. verticale:
-conditii de aparitie: extractii laborioase
traumatisme cu pierderi importante de t. osoase
=>modif. ale crestei alv.