Autorul epistolei către Galateni este Sfântul Apostol Pavel. Observăm chiar de la începutul Epistolei că autorul se defineşte arătându-şi numele, calitatea şi de unde-şi detine apostolia (1, 1). El scrie epistola in numele sau si al fratilor care se aflau impreuna cu el (1,2). Din analiza Epistolei desprindem o serie de amanunte si informatii cum ar fi: ideile sustinute, particularitatile de ordin lexical, datele de ordin personal, ivatatura, care arata ca epistola este de provenienta paulina.
Traditia crestina a recunoscut aproape in unanimitate autenticitatea Epistolei catre
Galateni. Clement Romanul, Ignatiu de Antiohia, Policarp de Smirna, citeaza din Epistola. La fel Iustin Martirul, Irineu, Clement de Alexandria, Tertulian. In cele mai vechi manuscrise ale Sfintei Scripturi, Epistola catre Galateni se afla in forma ei actuala. De asemenea se afla citata in Fragmentul Muratori si lista cartilor canonice ale Sfintilor Parinti: Atanasie cel Mare, Chiril al Ierusalimului si Grigorie de Nazianz. Chiar si ereticii Ptolemeu, Valentin si in mod deosebit Marcion o folosesc in scrierile lor.
Timpul si locul - Epistola este scrisa de Sfantul Pavel in timpul celei de-a treia calatorii misionare, pe la anul 54-55, in orasul Efes.
Adresantii - Dupa majoritatea exegetilor, destinatarii epistolei sunt crestinii din
Galatia veche, fostii gali (sau celti) veniti aici din nordul Italiei. Comunitatile din aceasta regiune au fost intemeiate de Apostol in a doua calatorie misionara prin anul 51-52. Fiind in trecere prin Frigia si Galatia si imbolnavindu-se, ramane pentru un timp in Galatia, unde, fiind foarte bine primit si pretuit (Gal. 4, 13-15), predica Evanghelia si infiinteaza o serie de biserici. A doua oara trece prin aceste locuri, in drum spre Efes, in cursul calatoriei a treia - anul 54-55 - cand constata inflorirea crestinismului. Fiind la Efes aude despre unele nereguli in randurile lor, din cauza propagandei iudaizantilor, si le adreseaza Epistola despre care este vorba.
Motivele si scopul - In absenta Apostolului, au patruns in mijlocul credinciosilor din
Galatia invatatori mincinosi care au reusit sa strecoare indoieli in sufletul unora dintre ei asupra originii divine a Apostolatului Sfantului Pavel si asupra autenticitatii Evangheliei propovadiuita de el. Acesti invatatori afirmau ca Galatenii, primind botezul si Evanghelia de la Pavel, sunt numai pe jumatate crestini si ca pentru a fi crestini desavarsiti trebuie sa respecte prescriptiile Legii mozaice, in primul rand taierea imprejur si sarbatorile iudaice (Galateni 3,2-5; 4,10; 5,2). Deci scopul Epistolei a fost in primul rand de a lamuri pe crestini asupra mantuirii, aratand ca mantuirea se obtine numai prin credinta, fara obligativitatea Legii iudaice, cum pretindeau iudaizantii, iar in al doilea rand, pentru a le arata ca el este un adevarat Apostol al lui Hristos, cu nimic mai prejos decat Petru sau ceilalti Apostoli. Scriindu-le Epistola, Sfantul Pavel restabileste adevarul si astfel tulburarile au disparut.
Cuprinsul - Epistola cuprinde sase capitole si se imparte in trei parti: partea I
apologetica (cap. 1-2), prevazuta cu o introducere (1, 1-10), in care Apostolul accentueaza autoritatea sa apostolica si temeinicia invataturii sale despre mantuire.
In cuprinsul propriu-zis Apostolul demonstreaza originea divina a apostolatului sau si
a Evangheliei predicata de el, precum si recunoasterea sa ca Apostol de catre ceilalti Apostoli si conformitatea invataturii sale cu a acestora. Partea II-a (cap. 3-4) este partea doctrinara sau dogmatica. Aici se dovedeste ca mantuirea se obtine prin credinta in Hristos fara ritualul Legii iudaice. Faptul se deduce din experienta credinciosilor din Galatia, care au primit Botezul si harurile Duhului Sfant numai prin credinta, din credinta lui Avraam si promisiunilor sale si din insemnarea alegorica a celor doua femei pe care le-a avut stramosul poporului evreu. Partea a III-a (cap. 5-6) morala cuprinde o serie de sfaturi practice in legatura cu: intrebuintarea inteleapta a libertatii crestine, ferirea de invatatori mincinosi, de mandrie, dezbinari si indemnuri la iubire, rabdare si blandete fata de toti.
Importanta - Epistola catre Galateni sta alaturi, ca importanta, de Epistola catre
Romani, cu care se aseamana, cuprinzand aceeasi tema: mantuirea prin credinta fara ritualul Legii iudaice. Importanta sa mai reiese si din faptul ca ne da o serie de informatii asupra biografiei Sfantului Apostol Pavel.
Probleme dogmatice intalnite: Sf. Pavel a primit prin descoperire divina Evanghelia pe care o predica (1, 11-12); mantuirea se obtine prin credinta lucratoare, prin dragoste, fara faptele si practicile Legii iudaice (2, 16; 4, 9-10) (cf. Rom. 3, 28). Domnul Hristos ne-a mantuit luand de bunavoie blestemul si ororile crucii (3, 13); Vechiul Testament a fost o calauza pentru crestini, conducandu-i la Hristos (3, 24); cele doua femei ale lui Avraam: Agar si Sara prefigureaza Vechiul si Noul Testament (4,22-31). Dintre chestiunile morale semnalam: Sf. Pavel, exemplu de desavarsire crestina (2, 20; 6, 14); crestinismul a adus desfiintarea sclaviei si a proclamat egalitatea tuturor oamenilor (3, 28); suprema lege in crestinism este dragostea (5, 14); se condamna patimile trupesti, recomandandu-se viata adevarata crestina care aduce dupa sine roadele binefacatoare ale duhului (5, 22-23).
