P. 1
Adaptare versus inadaptare scolara

Adaptare versus inadaptare scolara

|Views: 580|Likes:
Published by Alexandra Damian

More info:

Published by: Alexandra Damian on Mar 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2014

pdf

text

original

Adaptare versus inadaptare scolara Piaget vorbea despre adaptare in termeni de asimilare si acomodare in cadrul interactiunii om-mediu.

Adaptarea este, deci, acordul individului cu mediul (in primul rând cu mediul social social), presupunând acomodarea optima la mediul dat si raspunsu favorabil la solicitarile si exigentele sale. Ce este in acest context adaptarea scolara ? Pornind de la aceasta definitie, la care adaugam particularitatile specifice activitatii instructiv educative, putem sa aratam ca adaptarea scolara este data de calitatea si eficienta realizarii concordantei relatiei dintre personalitatea elevului si cerintele scolare, concretizate intr-un rezultat favorabil al procesului de invatamânt. Un elev adaptat din punct de vedere scolar face fata cerintelor educative conform disponibilitatilor sale bio – psiho - sociale, in acord cu regulile pretinse de programa scolara. Cu alte cuvinte, acesta si-a insusit cu succes rolul si statusul de elev. Daca adaptarea scolara reprezinta un deziderat major, vizat in cadrul oricarui sistem de invatamânt, inadaptarea scolara este un fenomen de mare amploare, cu o cauzalitate si o etiologie multipla, ce se doreste limitat si pe cât posibil controlat. Astfel, pregatirea copilului pentru o buna adaptare la cerintele scolii se face inca din primii ani de viata ai copilului, in familie si la gradinita (grupa pregatitoare urmareste tocmai acest lucru), premergator deci perioadei scolare. Problemele de inadaptare scolara nu sunt insa apanajul primului an de scolarizare. Desi intâlnite inca de la intrarea in scoala, situatiile de inadaptare pot sa apara la orice vârsta de-a lungul perioadei petrecute de elev in scoala, fiind insa mai frecvente la tranzitia de la o etapa de scolarizare la alta (clasa I, a V-a, a VIII-a etc.), deoarece aceste treceri necesita prin insasi natura lor, o readaptare a elevului, la noi cerinte educative, la un alt mod de organizare al procesului de invatamânt etc. Factori cauzali care pot conduce la aparitia fenomenului de inadaptare:

A.Factori interni (care tin de individ): a. factori intelectuali de forma inteligentei scolare, aceasta reprezentând gradul de

forma de organizare a invatamântului. factori nonintelectuali. stabilitate emotionala. de rezistenta sa la solicitarile fizice si psihice. efectele acestuia asupra elevului. priceperi. de interactiune in grupul de vârsta) se refera. conditiile de viata.influenta grupului de vârsta. drept cei mai importanti .adaptare la activitati de tip scolar. factori pedagogici (de natura scolara ) ce intervin cauzal in aparitia fenomenului de . perseverenta. factori familiali dintre a care se remarca acestuia. aptitudini. deprinderi.. Putem vorbi. pregatirea scolara si calificarea profesionala rând. Analiza comparativa a formelor de organizare clasica cu cele alternative denota diferente adaptative.sistemul de relatii extrafamiliale si extrascolare intre limitele caruia se desfasoara . de motivatie: nivel de aspiratie. de competenta sociala ulterioara a elevilor.nivelul educational-cultural al familiei atitudinea parintilor fata de scoala si viitorul copiilor explica discrepantele intre reusitele elevilor. ce tin de personalitatea copilului. venitul.. in primul . cât si despre factori ce tin de personalitate. atitudini. b. nu numai variabilele "obiective" precum: originea sociala.Factori inadaptare sunt: externi a. . care este prin insasi natura ei o conditie subiectiva. In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmatoarele forme de inadaptare scolara: . acestora. Din acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obtine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea scolara definindu-se in functie de inteligenta elevului). .esec scolar. factori sociali (de exemplu.metode si mijloace didactice. mai ales adecvarea acestora la copil si la tipul de personalitate b. experienta de viata a la: a elevului. B. incredere in sine. deci. interes cognitiv etc. c. despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului.

instabilitatea psihomotorie si emotionala. vârsta 13 ani. vârsta 14 ani S-au identificat urmatorii factori: FACTORI ITIDIVIDUALI: R. B.D. Analiza fenomenului nu este completa. asa cum poate fi ea intâlnita intr-o scoala generala a municipiului Iasi.D. Dincolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare scolara. tulburari de comportament. fara o abordare practica. .tulburari instrumentale.V. pedagogici . ancheta sociala. an scolar 2000-2001 Esantion: doua (2) microgrupuri. morali. caracteriali. dezinteres fata de scoala si activitatea scolara. -inteligenta scolara de limita sau sub limita.afectivi. studiul documentelor scolare. Inadaptarea este determinata de mai mult decât un singur factor cauzal. nivel de aspiratie scazut. . sociali.. . segregate pe sexe Numar total de subiecti: cinci (5).. pe teren. Studii de caz Problematica investigata: inadaptarea scolara Metode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber. rezistenta scazuta la frustrare.abandon scolar. doi (2) baieti si trei (3) fete Specificul grupurilor: asocierea in abaterile de conduita Grupul I Componenta: doi baieti: R. a realitatii scolare actuale.: instabilitate psihomotrica. insa.care pot perturba echilibrul dinamic elev-scoala. . Exista diversi factori . Perioada: semestrul al II-lea. insolenta. observatia.. control scazut al tendintelor si pulsiunilor violente. . familiali.imaturitate scolara.tulburari de comportament. fiecare dintre aceste cazuri având o istorie proprie.

B.. conditii materiale modeste. numarul de absente este aproximativ acelasi: peste 90 in ambele cazuri. In urma discutiilor reiese clar faptul ca sunt perceputi ca o unitate. climat familial tensionat. notele variind intre 2 si 7. tacut.: insolenta. Un frate in vârsta de 21 ani. Profesorii il considera un caz irecuperabil. Similaritatile dintre cei doi sunt numeroase si coreleaza puternic. perceput negativ. Masuri adoptate de scoala: . FACTORI PEDAGOGICI: R.V. lipsa de respect fata de instantele de autoritate. Slaba integrare in grupul de elevi al clasei.D.D. slaba pregatire scolara: nu a obtinut note de trecere la simularea examenului de capacitate.: familie cu istoric violent (tatal) si cu antecedente psihiatrice (mama). apreciaza conduita profesorilor ca "in general corecta" fata de el in cadrul evaluarilor.: reusita scolara slaba.V. In cadrul interviului se arata retras. Nu a acumulat cunostintele necesare trecerii simularii examenului de capacitate. neglijare in copilarie datorita situatiei date. Se doreste calificarea minimala pentru o meserie si intrarea in câmpul muncii. majoritatea mediilor sunt de cinci(5).). FACTORI FAMILIALI: R.B. majoritatea mediilor sunt de cinci. corigenta la biologie pe semestrul I .: lipsa supravegherii parentale (orfan de mama tatal absent intreaga durata a zilei datorita naturii locului de munca).V. mai ales la evaluare). Singurul motiv pentru care mai sunt in scoala este faptul ca invatamântul este obligatoriu pâna clasa a VIII-a". Mai are un frate (cls. cu note intre 2 si 7 situatie similara cu a lui R. conditii materiale modeste. cu diferenta ca B. tendinte de bravare (manipulate de R. B. FACTORI SOCIALI: Profesorul diriginte declara in ceea ce ii priveste: "Cei doi formeaza un cuplu nefericit. nervozitate. dezinteres fata de activitatea scolara. Conflicte cronicizate cu acestia (RD ii considera incorecti fata de el. evaziv in raspunsuri. respins de catre acestia. Spre exemplu. a V-a) si o sora in vârsta de 20 ani. tulburari de comportament.D.: reusita scolara slaba. agitatie. asteptari reduse din partea familiei in ceea ce il priveste in plan scolar.D. Asteptari reduse in ceea ce priveste evolutia scolara.V.

GUPUL II Componenta: trei fete : S.implicarea politiei (!).mediocra . inclusiv nota 6.A. Pregatirea pentru scoala este superficiala.medii de 5 majoritar. . C. valorizeaza activitati extrascolare precum calatoriile. Nu considera necesar sa demonstreze ceea ce stiu sau pot in privinta activitatii scolare.D..R.in general. foarte slaba . iesirile.chemarea parintilor la scoala. declarând: "Am putea mult mai mult. Sanctionati de catre aceasta prin acordarea a doua amenzi pentru "tulburarea ordinii in clasa". pentru numar mare de absente nemotivate si indisciplina. interes pentru sexul opus (au "prieteni" in vârsta de 17 respectiv 20 de ani).in general medii de 6. Declara cu usoara emfaza: "La nervi as putea ucide un om". frecventarea cluburilor de disco etc. Observatie: Nu s-a luat nici o masura cu valoare adaptativa sau integrativa ( mai ales daca tinem cont de faptul ca sanctiunile au nefericitul efect de a intari comportamentele nedorite). FACTORI PEDAGOGICI: Reusita scolara. slaba . in toate formele permise de regulamentul scolar: .. probleme cu unii dintre ei datorita insolentei. de coping cognitiv. chemata in doua rânduri pentru "linistirea" lor.. unele conflicte cu colegii.A.avertismente verbale. Sunt in primul rând sanctiuni.. Atitudinea fata de profesori . Neintelegeri cronicizate cu profesorul diriginte.medii de 5-6. Integrarea in clasa: relativ slaba. FACTORI INDIVIDUALI: Fetele manifesta: dezinteres pentru scoala. maturizare sexuala precoce. C. pozitiva. . declaratie cu care sunt de acord toate trei.scaderea notei la purtare.discutarea cazurilor de catre consiliul profesoral.R. demonstreaza putine abilitati de rezolvare nonviolenta a situatiilor conflictuale. Cunoscute ca "batause". in vârsta de 14 ani. in vârsta de 14 ani V. dar nu vrem!".Acestea surprind prin ineficienta si caracterul lor unilateral. . . in vârsta de 13 ani.D. S. fara efecte pe termen lung. . V.

A. V. lipsa de intelegere a profesorilor fata de dificultatile si problemele specifice vârstei. Conditii materiale bune.A. . Se asociaza in abaterile de la disciplina (de exemplu.scaderea notei la purtare pentru absente. FACTORII SOCIALI: Influentele reciproce din cadrul grupului explica similaritatile care exista intre ele. nesupravegherea. de a disocia grupurile s-au soldat cu esec. in scoala si in afara scolii. Mama este plecata de 2 ani 6 luni in Spania. capabili sa o intretina. având chiar un rol catalizator. când apar probleme si tensiuni.parinti decedati.A. atât din punct de vedere valoric cât si comportamental.R. 3. .implicarea politiei. . ii permite sa oscileze de la unul la altul. C.absenta instantelor parentale mama este plecata in Italia de 5 ani.D. in urma unui raid in scoli. au o istorie de incaierari cu colegii.D. Petrec majoritatea timpului impreuna si in compania prietenilor.avertismente verbale. OBSERVATII Masurile adoptate nu au avut ca efect imbunatatirea situatiei elevilor sau a conduitei in scoala. Conditii materiale excelente 2. Nu stie unde se afla acesta. pentru a identifica elevii care fug de la ore. avea 3 ani. . Masuri luate de scoala: . tatal a parasit familia in 1989 când S. Locuieste cu o matusa si cu familia acesteia. Acesta nu a locuit niciodata cu mama ei.absenta instantelor parentale. S. acordarea unui timp insuficient pregatirii scolare. este in tutela unei surori mai mari. dezinteresul. Nu stie unde este tatal. si C. exacerbarea masurilor punitive adoptate de scoala. Incercarile dirigintelui de a fractiona. au fost dintre cei mai importanti factori cauzali-explicativi identificati . Absenta figurilor parentale. . când fug de la ore. Reteaua de frati pe care ii are. Locuieste cu bunica.FACTORI FAMILIALI: 1.chemarea sustinatorilor la scoala. pleaca intotdeauna impreuna). Conditii materiale excelente. . stiluri pedagogice neadecvate caracteristicilor de vârsta. S. de intarire a grupului. Nu are frati.

aceasta fiind mult mai atractiva decât continuarea studiilor. Nereusita la acest prim examen le reduce mult lista de optiuni viitoare. cu rol de interventie. Stiind insa ca unele conduite care apar in perioada adolescentei se rezolva de la sine in timp odata cu inaintarea in vârsta este posibil ca aceasta sa fie pozitiva. mai ales o munca bine platita in strainatate. Când scoala este perceputa de catre elev ca o experienta negativa. care aduce lovituri puternice stimei de sine si autoperceptiei. Pe de alta parte sanctiunile corective aplicate de scoala nu vor avea nici un efect daca situatia generala a acestor copii nu se imbunatateste. In ceea ce priveste integrarea in munca se observa ca nu au capacitate buna de a vedea in perspectiva. se remarca riscul parasirii precoce a sistemului de invatamânt. nu este de mirare ca acesta va cauta portite de scapare. Nici un fel cunostinte scolare. Posibile efecte ale inadaptarii scolare asupra evolutiei ulterioare a individului Dintre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea scolara. Niciunul dintre acestia nu este insurmontabil. Scoala prin cerintele si structura ei le apare a fi incompatibila cu ceea ce se intâmpla in câmpul muncii. Doar indiferenta si lipsa de cunostinte a instantelor cauzale. Acesti tineri se comporta asa cum considera ei de cuviinta. si se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea si combaterea fenomenului. aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative ramâne nerezolvata. Pentru a vorbi doar de situatia intâlnita in teren se poate observa usor ca acesti elevi se prezinta in fata examenului de capacitate foarte slab pregatiti. Nu de putine ori pronosticul evolutiei lor ulterioare este incert. ii poate face astfel. Mai mult. Instinctul de autoconservare ii determina o reactie normala de indepartare a stimulului perceput ca periculos. In sistemul de invatamânt american. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care sa incerce sa provoace o schimbare pozitiva. creatoare de frustrari. pentru ca nimeni nu le-a oferit un model alternativ de comportare.in practica de teren. aceasta este considerata o forma de abandon scolar. Aceasta nu necesita nici un fel de studii. inainte de a avea o calificare. raspunsul al intrebarea "Unde crezi ca vei fi peste 5 ani ?" este invariabil: in strainatate. . La noi nu sunt resurse.

deci. reforma in scoala: .educatie remediatorie. .interventia timpurie.strategii de preventie a fenomenului la nivel national. Este.forme de educatie alternative.curriculum specific.individualizarea masurilor. . Stanbak spunea despre esecul scolar ca acesta marcheaza in primul rând din adaptarea scolii la elev. care la rândul lor constituie factori inhibitori ai dezvoltarii individului cu efecte negative asupra integrarii sale scolare.programe de interventie individualizate. . . 4. Esecul repetat si mai sever (spun Nuttin. Le.consiliere intensiva sustinuta pentru tinerii cu probleme. redresive. . J. Fenomenul nu tine de un singur factor cauzal. reforma in afara scolii: . concluziile se trag singure.Aceasta in conditiile in care societatea le ofera in continuare oportunitati de dezvoltare. care ar trebui puse in practica si in invatamantul nostru se remarca: la nivel individual: . care se auto perpetueaza. . . Man) pare sa favorizeze agresivitatea conduitele dezorganizate. . Se poate vorbi de un cerc vicios. . Andrey.formularea de programe scolare alternative. Masuri alternative pentru diminuarea fenomenului de inadaptare scolara: rezolvarea problemelor copiilor problema Acesta este raspunsul dat de expertii in domeniu in ceea ce priveste interventia in scoli pentru combaterea acestui fenomen. consiliere si modelare in grup. .crearea unei retele de servicii scolare. Dintre masurile adoptate de alte state pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de inadaptare scolara.implicarea si intarirea retelelor de suport a copilului. M.abordari actionale la nivelul grupului de vârsta.depistarea cauzelor insuccesului pentru combaterea inadaptarii scolare. In urma celor prezentate. .

. E. Polirom. C.P. BIBLIOGRAFIE BERGE. 1994 CRETU. 1997 RUDICA . Bucuresti... Familia in fata conduitelor gresite ale copilului. . in final. A.. 1981 NICOLA. contrafacere.. 1974 IONESCU. 1972 BERGE. I.P. Sociologia scolii. A. Amintesc. 1997 . Iasi. ceea ce spunea imparatul Japoniei cu referire la educatie: "Dati totul educatiei si veti avea totul!". iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul intregului sistem. E. Bucuresti. 1998 CUCOS. Profesorul si elevii. EDP.ghid metodologic. Polirom...D. Gutinul. Bucuresti. Defecte ale parintilor.. Polirom.. C. Copilul dificil.D.I. simulare. Ed. Ed. Ed. Iasi. Miniuna.P. Microsociologia colectivului de elevi. Curriculum diferentiat si personalizat . Ed. T. 1967 BOROS.. Bucuresti.D.necesara o interventie multidimensionala care sa rupa acest "lant al slabiciunilor". M.. E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->