Sunteți pe pagina 1din 156

PENULTIMUL an al acestui cismul hitlerist - cel de~al ilor multi naţionale doritoare

cincinal este, fără îndoia'Iă, doilea război mondial, -, se de cîştig uşpr. De nenumă~
puternic marcat de două mari găsea într-o stare de pro- rale ori insă, poporul român a
evenimente, a căror coinci- fundă suferinţă. Bogăţiile na- reuşit să depăşească aceste
denţă fericită in timp aso- turale ale ţării fuseseră, cu momente grele, dovedind o
ciază într-un chip armonios concurs~1 capitalului străin şi vitalitate ieşită din comun, o
aducerile aminte şi bilanţul autohton, ' crunt exploatate de putere de~ s~crificiu devenită
unei perioade de profunde maşina de razbo'j hitleristă, proverbială. In acest context, ,
prefaceri economice şi sa':' economia noastră naţională momentul august '44 poate fi
ciale, cu deschideri c;te per- era la pămînt datorită atacuri- considerat cea. mai grea in~
spectiva realizate de un po- lor aliaţilor şi dezorganizării cercare din istoria poporului
por pe deplin stăpin pe desti- care domnea in ţară, ln sfîrşit, nostru.
nele sale. floarea tinerimii româneşti, in acel moment al lui au-
Într-adevăr, anul jubiliar al mobilizată într-o luptă pe gust 1944, pe care istoria il
celei de-a 4(}.a an iversări a care n-o inţelegea şi nu o do- defineşte drept crucial pentru
Revoluţiei de eliberare so- rea, fusese decimată pe front. destinele unei naţiuni" glasul
cială şi naţională, antifascistă in Istoria atit de zbuciumată a Partidului Comunist Român a
şi antilmperialistă ne prileju- poporului nostru au mai exis- răsunat cu luciditate şi res-
ieşte o retrospectivă bogată tat momente de grea cum- ponsabilitate, găsind intele-
in satisfacţii şi impliniri. Este pănă, perioade de suferinţă şi gere În rindul maselor largi,
cazul să ne reamintim, cu sacrificii. Peste aceste locuri doritoare să Înlăture suferin-
simţul lucidităţii,' pe care nu'" aflate la răscruce de drumuri ţele şi umilintele indurate. Pe
mai cercetarea obiectivă, şti­ s-au abătut ca un iuftlş nenu- fondul inăspririi represaliilor
inţifică a istoriei ţi~1 poate mărate hoarde migratoare, regimului antonescian şi al
oferi, că acum patru decenii ne~au călcat ţara puternice atmosferei de terpare impusă
poporul român, tirit împotriva armate ale unor imperii cu de agentura hitleristă, un larg
voinţei sţlle in cel mal cumplit pretenţii de, expansiune, bo- sistem de alianţe, dovedind
măcel pe care I~a cunoscu t găţiile noastre au atras ca un tact şi abilitate diplomatică, o
istoria omenirii, iniţiat de fas- magnet tentaculele corporati- pricepere organizatorică ie-
C4i(~ ALMANAH
~ ANTtCIPATIA 3
şltă din comun fac ca in au- sa prindă viaţă ro condiţiile
gust 1944 să se declanşeze particulare, specifice istoriei nostru formarea Ideologică şi Ion Hobana, consfinţeşte pro- este absolut necesar de a
cu precizia unui ceasornic o noastre naţionale. pollliCA • omului nou, ,llul ti- fesionalismul atins de autorii privi şi spre viitor. Literatura
mişcare naţională şi socială Elaborarea unei strategii de Ind faplul cA numai astfel pot "amatori" români tn .acest gen de anllcipaţle, sugerînd vlllo-
de mari proporţii, a cărei di· amplă perspectivă, ţinind fi realizate dezlderatele fAuri- literar, aUt de apreciat de ti~ ruri posibile, nu are pretenţia
mensiune istorică corespunde cont de experienţa acumulată rli noii socletAţl. neri. Evenimentul, repetind de a preconiza o evoluţie cu
unei revoluţii generatoare de 1n edificarea societăţii socia- TInAra generaţie , educată după clţlva ani performanţa o oarecare probabilitate, ci
profunde prefaceri. Pe drept liste la noi in ţară, revine isto- in splrllul politicII partidului regretatului fanzin qralovean urmireşle să atragă atenţia
cuvint S8 poate spune că acel ricului Congres al IX-lea al nostru, avlnd un exemplu de "OmJcron", atrage totodată spre o anumită problemă ce
moment 8 constituit un ade-- partidului, la care, prin glasul munci şi dirulre revoluţlo, atenţia asupra unui adevărat ar putea fi Importantă pentru
vărat examen de conştiinţă şi tovarăşului Nlcolle nari, comunlsli In viaţa şi nou val, format in majoritate societate. prin modul Tn care
maturitate, o răsplată a efor- CeIU"'CU, se definesc 1n aCllvllalaa 10varA,ulul Nlcol.. din tineri autori, ce se afirmă luăm deciziile in prezent. Este
turilor şi sacrificiilor depuse , urma unei analize profund c..u,••cu, cel mal Iubit fiu rn prezent in creaţia literară suficient să dăm spre exem·
in timp de comunişti pentru ştiinţifice concepte noi, ce a/ poporului român, persona~ de anticipaţie de la 'noi. pUficare literatura de avertis-
făurirea unei lumi mai bune şi marchează un salt calitativ IItate de frunte pe plan inter- lntr~adevăr, după o perioadă ment. aşa~numltele contrau ..
mai drepte. Mai mult decit superior de inţelegere şi ac~ naţional, tşl regăseşte aspira- de peste un deceniu şi jumă­ topii, care, intr-o manieră de-
atit. atunei, in august 1944, ţlune in practica revolutlo- ţiile cele mal culeziloare In tate, foarte săracă in apariţii osebit de sugestivă şi zgudul~
sosise momentul de implinire nară, comunistă. Gtndlrea no~ proleclul Olrecllvelor Congre- de acest gen, cunoaştem toare. ne atrag atentia asupra
a asplraţiiler de milenii ale vatoare, dinamică, plină de sului al XIII-lea al parlldulul, acum o adevărată explozie şi . catastrofalel curse 8 inarmări~
poporului român pentru o inţelepciune a secretarului exprimlndu-şl clar adeziunea lucru demn de reţinut, o pre· lor nucleare de azi.
reală libertate naţională şi so- general al partidului, tovară­ depllni la Holiirlrea Plenarel ocupare din ce in ce mai ac· Nu se poate spune că lite-
ciali, fundamentată pe princi- şul Nlcolle C.luffllCU, şl~a C.C, al P,C.R. privind reale- centustă a editurilor spre ratura românească de antici~
pii noi, ale socialismului. pus amprenta pe intreaga ac~ ger.. 10varAşului Nlcol •• acest domeniu. Trebuie insă paţle nu este sculllă şi de
Istoria demonstrează că au- tivltate a poporului, orlen- C••u,ueu In Inalta funcţie să recunoaştem că iniţiativa capcane, de Influenţe dăună­
gust 1944 a fost doar un in- tind-o spre noi culmi de pro- de secretar general al parti- "r&descoperlrii" acestei litera~ toare. Kltsch·ul, confuzia Ide-
ceput. Un l"caput al unei pe~ gres şi civilizaţie. Se elabo~ dului ,1 tolodali angaJamen- turi revine Uniunii Tineretului ologică, temele minore sint
rloade de puternice transfor~ rează astfel, din Iniţiativa se- tul de a nu precupeţi nici un Comunist, care, prin reunirea pericole perman.ente şi cu atit
mări 80clale, generatoare de cretarului general al partldu~ efort pentru realizarea 'ntru celor mai reprezentative crea- mal actuale cu clt genul de·
energii nebănuite ale unul lui, Programul Partidului Co- totul a orlenllrllor formulate. ţii tntr-un almanah cu apariţie vine din ce tn ce mai profitlc
şi mai popular. In prezent ro~
popor ale cărui caracteristici
principale au fost şi slnt ca-
munist Român de făuri re a
societăţII socialiste multilete-- •
In almosfera fertlli de crea-
anuală şi prin instituirea unui
premiu anual pentru literatura lui cenaclurilor, al revistelor
pacitatea şi talentul de a con R
rai dezvoltate şi lnaintare a de anllclpaţle lehnlco-şlilnţi­ de specialitate constă tocmai
strul. Imediat dupA lichidarea României spre comunism - ţie cullurali sllmulală de Fes- flcă, a relansat această va/o- in 8 orienta această mişcare
fascismului hitlerist, vlctorte o adevărată cartă a dezvoltă­ Ilvalul naţional "Cintarea Ro- roasă tradiţie de la noi, con· literară, tn a o canaliza spre
pentru care, alături de armata rii noastre socialiste, docu- mânlel", literatura de antici- ferindu~i valenţe innoitoare şi temele majore ale existenţei
sovietică, şi-a dat obolul de ment progrematlc de pro· paţie romAne.sci se afirmă actuale. Pornind de la con~ noastre.
jertfi şi .acrlflcll şi armata ro- fundă analiză ştiinţifică şi de din ce In c. mal mull In ul- statarea că foarte mulţi tineri Aşa cum sublinia secretarul
mână, in România secătuită
de război lncepe o adevărată
amplă perspectivă . Acum , la tima perioadA, demonstrin-
du-şi Impllcll ,1 vlrtuţlie .ale
care au optat pentru °
profesie declt aceea a studia-
altă
şul Nlcol.. C•• u,••
general al partidului, tovară­
cu, la
aproape două decenii de la
epocă a renaşterii nationale istoricul Congres al IX~lea al formatlv-educlilve, Faptul că ril literaturii sint preocupaţi Consfătulrea de lucru pe pro-
şi sociale. Lichidarea claselor partidului, in viaţa economică In prezenl maJorllalea creaţii­ de acest gen literar şi că au blemele muncII organizato-
exploatatoare, inceputul edifi- şi socială a patriei noastre se lor lII.rare de anllclpaţle pro- realizat creaţii ce se bucură rice şi pollllco-educalive de
cării unei noi orinduiri, a fost,
firi Indoială, o perioadă de
evidenţiază ° epocă nouă, de
un inalt dinamism, de pro R
vin din cenacluri risplndlle In
Inlreaga ţarA, cuprinzind un
de aprecierea specialiştilor,
se poate face afirmaţia că n~
la Mangalia din 1983, litera-
tura trebuie să contureze tră­
cohfruntare acerbă, de luptă funde schimbări calitative, o mare numAr de membri cu teratura de anticipaţie, fără a sălurlle pozitive, moblllza-
8scuţltă, de sacrificii, de Îm- epocă a democraţiei, a unirii preocupirl foarte dlferlle, Im- fi o formă de popularizare 8 toare ale omului nou, eroul
pliniri şi succese. -eforturilor tuturor oamenilor pune Ideea c6 acest gen lite- ştiinţei şi lehnlcil, stimulează măreţelor înfiplulrl de mIIne.
A fost o perioadă 1n care muncII sub conducerea partl~ rar 8 devenit nu numai popu~ l"tr-o manieră specifică inc"~ lală, deci, o lemă fertili şi
clasa muncitoare, in alianţă dului pentru infAptuirea unor Iar, dar şi un mod de expresie naţia pentru şlllnţă şi tehnică. pentru literatura de anticipa-
co ţărănimea şi cu sprijinul măreţe şi cutezătoare obiec~ literari a celor mai diverse Fantezia, Ineditul situaţiilor tie, gen literar ce se ocupă,
IntelectualităţII progresiste, tlve, o epocă p~ drept cuvint categorII de oameni al mun- dintr-o lucrare ştilnţlflco-fan­ prin excelenţă, de viitor.
sub conducerea partidului denumită "Epqc. Nlcol •• ciI. Afirmaţia nu esle nici pe la.llci Intreţln la citllor, şi de Sintem convinşi că t1năra
comunist, a reuşit să~şl ia in C.IU,.ICu". lntrl.adevăr, cu o dep.rte gralulti, chiar şi nu- bună seamA şi la autor, capa~ generaţie de scriitori români,
mInă propriul ei destin. să energie rar Tntllniti, neprecu~ mai dacă am lua tn conside- . cltetea de a nu aluneca spre caracterizată de o fecundă
făurească, prin efort şi dăru­ peţind nici efort ~ şi nici timp, rare aprecierile ce ni S8 aduc şabloane, spre stereotipii. imaginatie creatoare şi o ex-
Ire, edificiul unei noi socle-- secretarul general al partidu~ pe plan Intern.ţlonal. Confir- Este o cerinţă cum nu se trem de armonioasă diversifi-
tAtI. InlAturarea exploatării lui, tovarăşul Nicolae mare tiri echivoc - In pri- poate mal actuală pe multiple care, va inţelege cerintele şi
omului de către om, echita- eelUfeRU, a Iniţiat un amplu mul rlnd In plan valoric - a planuri ale activităţii sociale necesllăţlle aclualel elape,
tea, bunăstarea tuturor. a in~ şi complex program de dez- ascendenţel creaţiei IIlerare şi economice şi, tn mod deo~ dăruind patrimoniului npatru
tregulul popor, telul cel mai voltare armonioasă a tuturor de anllclpaţle romăneşll, Ma- sebll, In creaţia şlllnţlflcii şi cultural opere ce, extrapollnd
Inall şi nObil al mişcărII co- domenlltor vieţii socja~-eco~ rele premiu acordal publica- tehnică. viitorul, vor rezista cu bine 1n
munlsţe, au constituit. in ace-- nomice, a trasat şi urmărit in· ţiei "Hellon", edllati de Cas. Fără a fi o şlllnţi de proB, viitor.
Iaşi timp, o problemi Ideolo- deaproape măsurile preconl~ de culluri, a ,llInţel şi lehnl- pectare sau evaluare a vlito~ 1. AlBESCU
gică, de schimbare a unei zate prin vizitei, de lucru la cII penlru lin.rel din Timi- rulul, literatura de anticipaţie
mentalităţi multimilenare, prin faţa locului, ln :tntreprinderi, şoara, la recentul Congres ale darul de a pOlarlza aten-
care se lnstăpinise cu rădă~ pe marile platf,orme Indus~ european de SF de la ţia, lntr-un mod sau altul,
clnl adinci Ideea de Inechi- tria le, in centre de proiectare, Btighton, Marea Britanie. care spre viitor. Acum, cfnd dato~
tate, dar şi o problemă poli~ cercetare şi invătămint. se adaugă ia aprecierea rn- rllă dezvolliirll şllinţel şi teh-
tlcii, prin care principIIle so- Tn ansamblul acestor activj~ ternaliona,a, concretizata In nicii viaţa a devenit extrem de
cialismului ,tlinţific trebuiau tiţi complexe, r un loc ' de prem ul atribuit blnecuno8cu~ complexă, solicitind in fiecare
tulul Icriilor ,1 critic lIIerar moment o participare intensA.
1 (
~
W ALIIANAH
ANTICIPATIA 5
INCURSIUNE ST:II~
. LA'
:/
UNIVERSUL
IN IMPERIUL . FRONTlEkELE
Cl1\I04ŞTERIl CA
LUI MAXWELL SERVOSISTEM
ADRIAN ROGOZ NICOLAE IONESCU-PALLAS

SîNT CtnVA autori in acest grupaj de ipoteze despre o coerenţă În fluxul evolutiei ori desprE' COSMOLOGIA. ca ramură unui sistem fiZiC) ş' l energie Universului, formarea proto-
- pra f. dr. ing. !. Pu rica, doclor in fiZIca N lonc scu M
unificarea fortelor fundamentale au toate afini tă t i a fizicii, este o ştiinţă relativ (ca măsură a capacităţii de galaxiilor, abundenta efe-
Pallas, praf. d r. doc L. CJplea, dr. VI. Eşan ll cu problema noastră . tinără. Ea s-a const:tuit maÎ mişcare şi transformare); b) mentelor chimice 1n Univers,
ce nu-mi ştiau Ideile, pe care de al tfel lţ·a m iacu t Probabil, dacă informatia este materie, ar trebui intii in cadrul fizicii clasice la proporţionalitatea dintre cur- natura Inerţiel, existenţa şi
cunoscute cu peste un deceniu tn urmă (e drept, sA existe şi o cuantă informatională (intron), aşa finele secolului al XIX-lea ş i bura locală a spaţiului şi den- răspindirea vieţii in Univers
fie in publicatii cu profil filozofic, fie sub forma an· cum am presupus intr-un articol anticipativ, publi· inceputul secolului al XX-lea. sitatea de energie stocată in etc. Către jumătatea secolului
ticipativa). Şi totuşi, în mod aparent ciudat, artico- cat tn revista "Ştiinta. şi tehnică" (8/ 1977). Deo- Pe atu nci insă exista o serie spaţiu ; c) geometrizarea tim- al XX-lea , in dezvoltarea ş tj ~
lele primite de la aceşti autori, În pofida abordării camdată cercetătorii se află pe urmele unei ase- de dificultăţi legate de consi- pului (care formează, Împre- intalor naturii are loc o mare
unor teme mai putin conventionale, aveau un fel menea cuante, iar faptul ca ea n-a fost detectată şi derarea unul fond infinit, ună cu spaţiul. o varietate ge- mutaţie (moment revoluţio~
de aer de familie (tntre ele şi fată de propriile-mi masurată nu reprezintă o obiectie hotăritoare im- omogen şi izotrop de materie, ometrică cvadri~dlmensionalâ ner) prin fundarea matema-
idei). Această secretă corespondentă este pricinu- potrivă-ii Gell-Mann, care a fundamentat teoria raportat la spatiul euclidian sPJ>cllică). tică, de către Norbert Wiener,
ită, cred. de atractia exercitata asupra noastra de quarkurilor, a primit demult premiul Nobel, deşi tridimensional şi infinit in In perioada Interbelică şi În a conceptului de Informaţie,
noua revolutie tehnico-ştiinţifidl, evidentiata tn anii particulele respective au rămas încă de domeniul timp in trecut şi In viitor (pa- primele decenii de după al Curind, teoretic/enli au reali-
'40 prin aparitia geneticii moleculare şi a ciberneti· ipotezei. Dar despre vinatoarea de infroni făgădu­ radoxurile lui Seeliger şi 01- doilea război mondial s-a zat faptul că informaţia con-
cii, dar consolidatA 1n ultimul pătrar de veac prin iesc cititorilor să revin tncă In anul acesta cu amă · bers). O dată cu descoperirea pr opus o mu~ ime de modele stitUIe un concept organiza~
succesele (astro) fizicii şi implementarea unor tot nunte dintre cele mai interesante in paginile revis· relativităţii generale de cătr e de Univers, in care predomi- tor (paradigmă) care, alături
mai puternice calculatoare electronice În cuprinsul tei "ŞtiintA şi tehnică". Voi 1ncerca anume să stau Albert EIOstein, in 1916, s-au nau aspectele geometro-me- de celelalte două concepte
intregii cerceta.ri. de vorbă cu o seamă de oameni de ştiintă preocu- creat şi premisele necesare canlce ale materiei şi, in 08- paradigmatlce - substanţa şi
Faptul ca interdisciplinaritatea tşi dezvaluie din pali de amintita problemă . construirii 'unui model de recare măsură, şi cele termo- energia -, este in măsură să
ce tn ce mai profund şi mai complex insemnătatea n 1870, James Clerk Maxwell a vorbit in ·cadrul Univers lipsit de contradicţi i , dinamice, In această etapă, promoveze cosmologia fizică
euristica faciliteaza. o amplă osmoză fntre domeni· Societătii britanice Despre corelaţia dintre 'f i. şi care să fie in măsură să ex- caracteristică prin formaliza- pe o treaptă superioară, astfel
ile ştiintei şi ale tehnicii, astfel tncit noua para- zici şi matematici, referat in care, pomenind plice cit mai multe aspecte fi- rea matematică adecvată, in incit să poată răspunde mă·
digmă e pusă la lucru, chiar mai inainte de a se fi numele antevorbitorilor săi, Tyndall şi Sylvester, zice, caracteristice pentru cadrul cosmologiei, a con- car la o parte din IIstlngul de
institutionalizat. Această situatie reprezintă şi ea o amintea că primul se ocupase de granitele fizicii, evoluţia globală a Cosmosu- ceptelor de substanţă şi ener- probleme prezentat anterior.
caracteristică a civilizatiei c.ontemporane, crizele adică ale empiriei, ,,sanctuarul celor mai mici parti- lui. Alinlamentele gindirii cos- gie, se urmărea mal mult ex- Spre deosebire de sub-
de creştere ale ştiintei fiind strAbatute oarecum cule şi forte, unde moleculele, supunIndu·se legilor mologice einsteiniene valori- plicarea stării actuale a Uni- stanţă şi energie, pentru care
mai putin tragic decit 1n trecut (geneticianul N.A. existentei lor, se ciocnesc 1ntr·o încăierare turbată fică o serie de achiziţii ştiinţi­ versului la scală supragalac- există ecuaţII de conservare,
Dubinin sau atoljlistul R,J. Oppenheimer au avut sau se cuplează fntr-o uniune şi mai intensa, fice de semnificaţie majoră tiei şi, in mai mică măsIJră , · de stare, de transport etc. -
o perioada. de eclipsă, păgubitoare desigur pentru creÎnd pe ascuns forma lucrurilor vizibile"; al doi· pentru lnţelegerea constituţiei problematica genezei fizice a permitlnd o descriere perti-
ştiinta., dar n-au mai fost arşi pe rug ca Giordano lea referent era considerat drept" o călăuză spre şi evoluţiei materiei cum sint: Universului, legătura Între mi- nentă a dinamicii acestor
Bruno). fnâltimiJe imuabile ale matematicii. "Dar, dincolo a) proporţionalitatea dintre cro şi macro-structura mate- proprietăţi ale materiei -
Noua viziune ontologică (adică despre natura de domeniul doctorului Tyndall şi de domeniul mas ă (ca măsură a inerţiel riei, organizarea ierarhică a ; conceptul de Informaţie ,n u
existentei) poate fi numită a triadei materiei, .:Ieoa· profesorului Sy.lvester, cine mă va duce În tinutul beneficiază În prezent de' o
rece porneşte de la presupunerea că aceasta din şi mai tncetoşat, unde gfndirea se tmbină cu fapta formalizare matematică În
urm! este construită din trei aspecte complemen· - se Întreba Maxwell cu timbrul de poezie ştiinţi; gradul necesar pentru o pro-
tare: substanta, energia şi informatia, Această fica a unui Edgar Poe - , tinut unde vedem activita- movare directă in cadrul cos-
conceptie, cu .variabilă consecventă filozofică, a tea intelectuala. a matematicianului şi actiunea fi- mologiei. Ca atare, Include-
fost fmbră'tişatâ de o serie de savanti şi ginditori, zică a moleculelor in corelatia lor reală? Oare ca· rea inf o rmaţiei in modelele
fncepfnd cu Norbert Wiener, care a subliniat că lea spre acest tArtm nu trece prin b1rlogul metafizi- cosmologice relativiste se
informaţia se deosebeşte de celelalte aspecte de cienilor, care e semanat cu osemintele cercetători· face indirect, via conceptele
bază ale materiei şi că maşina de calculat, ca jn. lor premergatori şi inspiră groaza. oricărui om de de "extradimensionalitate",
strument de comunicaţii, afecteaza. mai mult me- ştiintâ?" ,,supersimetrie" şi "invariantă
sajul dedt energia. Dar ~sta aderentilor la aceasta Comentfnd acest remarcabil studiu, epistemolo-
I po tez ă e tot mai mare, pnntre ei numă rindu ·se
pe rsonalităp ca L. Brillouin (Franta), G. Klaus
(R.D.G.), V.A. Engelhardt (U.R.S.s.), M. DrAgă ­
gul sovietic B.G. Kuznetov propune ca "domeniul
mai cetos al îmbinării Ratiunii cu Fapta" să pri-
mească numele autorului celebrelor ecuatii ale
l parametrică". Primele două
concepte subsldiare joacă un
rol important mal ales În re-
constituirea scenariului gene-
nescu (România), I. Nikolov (Bulgaria),
Nu voi insista aici asupra definiţiei şi caracteris·
electromagnetismului. Şi, deşi Maxwell folosise
termenul de "metafizicieni", in fond era vorba de ~ zeI' fizice a Universului (in
versiu~ea aşa·numltului .,sce-
ticilor informatiei ca materie (vezi studiul meu din o privire dialectică asupra lumii, cind intelectuJ sta· :!i nariu inflalionist").
volumul colectiv "Inteligenta artificială şi robotica" , tic, mecanicis.t se preschimba in ratiune dinamica
~ Cea mai recentă imagine
Editura Academiei R.S,R. , 1983). Cert este că teo· cuprinzatoare. legtnd sinergic Metagalaxia de infi~ ~~________~S-~______________~ despre geneza ·Unlversului
rii precum acelea despre un cod al particulelor nitui din adincul atomului, nostru (care poate fi unul
elementare, despre universul ca servomecanism,
~ ALMANAH
ALMANAH .~ _­
6 ANTICIPATIA ~
~ :'=N=TI=C=IP='=T='.==========================================================~7
mal putin de 3 secunde. Honry Dlcko, Potrivit ac ••tul
dintr-o fnflnitate de sisteme autor, anumiţi parametri care
După acest timp, avem deja
gigantice similare) este urmă­
toarea: timp de o fracţiune
Inimaginabil de mică dlntr-~
secundă, materia S8 afla
1ntr.o formă nemanlfestată,
formată materia
(electroni, protanl,
electrOmţlgnetlcă,
ordinară
radiaţie
neutri"!,
găuri nogre etc,), Se ajung.
caracterizează evoluţia de an-
samblu a Universului ar tre-
bui să variaza lntr-un mod re-
ciproc condiţionat pentru a
CODUL aNTIC
pe picior de egalitate cu spa
tlulşl timpul, formind impre-
unA cu acestea o geometrie
w
astfel la stadiul 6lg-6ang
(Marele Dangăt), De aici in,
colo. Universul "deja format"
astgura constanta unor anu-
mite functiuni depinzInd de
oceştl parametri (Invarlant6
parametricA). Mutatls mutan-
AL PMTICULELOR
ELEMENTME
supradlmenslonală (3+1+N di· evoluează in cadrul modele~
menslunl). Prlntr·o tranziţie lor cosmolog ice relativiste. d!s, Universul tunclloneazA
"topologlc/i" de fază, cele N -Formalizarea matematică 8 "ca un creier" care-ş autore-
dimensiuni ale materiei se universului fizic. avind com~ glaază elementele caracteris-
decuplează de dimensiunile pozitia actuală (predomlnanta tica pentru a-,I conserva ~nu­
spatiului şi timpului, ducind hldrogenulul in spatiul cos- mite proprletătl deflnltorll, In-
la apariţia unul, cimp scalar, mic şi nucleoslnteza elemen~ formaţia necessrA acestor au-
inzestrat cu o cantitate fan- telor grele 1n stele), se reali- torogllrl se propagA, cu vi- IONEL 1. PURICA
t.stlcli d. Informatie, stocată zează in mod adecvat, pe all- teza luminII, pa geodezlcele
sub forma unor grupuri de si- niamentele gi-ndlrii einstei- netezite ale spatiului-timp,
metrie matematicA. Se crede niene, intr-un model de uni- care S8 Jnchld in ele 1nsele. ;
cA grupul de simetrie SU(Sj vers inchis. atit din punct de- Un astfel de model de uni- UN OBIECT po!!te fi un corp, dar poate fi ş i niversul astrofizicii şi al cosmologiei?
ar corespunde unificării tutu- vedere topologic (un fel de vers 8utor8g18t a fost con- un cimp de forţe . In fizica cuant i c ă, atit corpu- Este interesant de remarcat că, in prezent,
ror interacţiunilor fizice posl· analog tridimensional al su· struit de N, lonescu-Palla. şi rile cit şi cimpurile de forte sint descrise prin microfizica, fizica pa.rticulelor elementare, s-a
bll. (gravitatl., Interacţiune prafeţei sferei), cit şi energe- L, Sofonea In perioada particule cuantice. i ntilnit cu astrofizica şi cosmologia pe un te·
slabi, eiectroma9netlcă, nu- tico-informaţlonal (cantitatea 1974-1980, ParametrII care Obiectele fizicii sînt, 1n final , particule cuan- ren comun, astrofizica devenind un laborator
Cleară) şi, daca Universul de energie şi cea de Informa- se IntercondltloneazA alnt tA- tice specifice prin proprietaţile lor. Obiectivul ce permite studiul particulelor cuantice la
este un sistem conservativ nu ţie sint mărimi constante; nu- ria InteractiunII gravltatlonale teoriilor fizicii este să reconstituie comporta J energii imense, pe care incă nu sintem capa-
numai tn privinţa substanţei mărul de atomi de hidrogen şi curbure medie a apatlulul rea obiectelor microscopice pornind de la uri bili să le realizăm in laboratoarele terestre şi
şi energiei, ci şi a Informatiei, este şi el constant), Evolutia cosmic, Iar Intercondltlonarea număr mInim de particule şi nu ştim dacă vom ' fi in stare sa. le producem
atunci toată diversitatea ulte- globală se desfăşoară 1n mod - care 8ste o expresie a Este normal să incepem vreodată .
rioară 8 informaţiei (plnă la strict adiabatlc, astfel incit principiului lui Mach - e,te care sint proprietăţile minime ne;~:~:r~J'~~:;:,ui Proprietăţile cu care ne-am obişnuit să do-
concentrlrile extraordinar de dacă intr~o regiune a Unlver· asiguratA de un anumit cImp descrierea particulelor şi "e tăm particulele cuantice sint, În general. im-
mari din codurile genetice ale sulul au loc procese de de· scalar, Modelul de "univers minim de particule necesar părţite În două categor ii distincte.
fIIntelor vii) ar trebui să pro- gradare sau dlslpaţie, in alte servo-sistem" permite - 18 trece de la microunivers la u~~~~r~::~d~~~ Din prima categorie fac parte distanţele şi
vinA - potriVit unor legi de regiuni vor avea loc procese nivelul unor procese fizice umană - pe care am putea duratele, care au generat spaţiul tridimensio-
transformare, evoluţie şi con- de organizare şi concentrare care au loc in cosmos - Tn- fiind un mezounlvers - şi . in nal şi timpul monodimensional, unificate de
centrare a Informaţiei, deo- a informaţieI. Ideea că intre- telogerea rolului es.ntlal pe Einstein, În teoria relativităţii, într-o varietate
camdată necunoscute - din gul Univers fizic ar putea fi care noua paradigmA "Infor- unic ă , spatiu-timp, al cărui element este eve·
simetria primordială (SU(S) asimilat cu un gigant ser- matia" " joacli in de.clfrarea nlmentul, caracterizat printr-o pozitie şi un
sau, eventual, un grup tncă vo·sistem aparţine lui Robert tainelor naturii. moment temporal in raport cu un observator
mal cuprinzAtor), O n.stablll- care Îşi obţine informaţiile cu viteza maximă,
tate spaclflcă determinA ulte- aceea a luminii in vid. Evenimentul, insă, este
rior ruperea ,Imetrlel SU(S). asociat cu prezenţa unui obiect. iar acesta
prin aşa~numitul mecanism este Identificat prin a doua categorie de pro-
de rupere simetrică al lui Co- priet ăţi de care vorbeam şi care sint specifice,
leman şi Welnberg (corecţii individu'alizind particulele, aşa cum ar fi:
cuantice "de o singură buclă" masa, sarcina electrică , spinul sau momentul
1. potentialul scalar), Rezultă propriu de rotaţie, aroma, numărul barlonic,
.stfel simetria SU(3)X SU(2) leptonic etc. "
XU(1), care In,oteşte aparitia Dirac, cu imaginaţia sa genială, ne-a de·
substanţei sub forma cea mai monstral teoretic, iar natura a răspuns pozitiv
elementară - aceea de qu- acestei demonstraţii, că fiecare particulă este
ark-url (şi, probabil, şi sub asociată cu o antiparticulă şi, ca să le sepa·
alte forme, cum sînt axonll, ram , sau am putea chiar spune ca să le pro-
de exemplu). Urmează apoi ducem din vid, este necesar să consumăm
organizarea quark-urilor in energia corespunzătoare maselor de repaus.

-
nucleo"i şi antl-nucleonl şi Vidul lui Dirac nu mai are nimic comun cu
separarea materiei de sn- vidul secolelor trecute, vidul lui Toricelli, care
ti-materie - totul intr-o frac- insemna un spaţiu gol. Vidul fizicii de astăzi
tiune infimă de secundA, la este dinamic, el este o lume in care particulele
mii de miliarde de grade Kel- ~ fluctuează, se nasc În perechi de particule·an-
vin, 1ntr-o regiune a spaţiUlui,
de asemenea Infimă in raport
cu un atomi Mica regiune
i ~
'"
tiparticule virtuale, iar acestea in neputinţa lor
de a găsi o energie suficientă pentru ca să se "
personiflce se recombină, dlspărind, pentru ca
cauzal conexA, in care au loc
~ i apoi să se separe din nou.
atari transformări. se expan-
deazA apoi raeld, in mod ex-
ponenţial (de "unde şi denu·

8
mlrea de scenariu Inflaţio­
nist). Totul s·ar fi petrecut in
.~------~~==~~~
li
~

~
~
- Zeldovici . Kobzarev şi Okun (1974) şi apoi
G. t'Hooft (1982) au avansat ideea că instabili-
tatea starilor vidului se leag ă cu faptul că vi-
dul este considerat ca starea universului cu
energia potentială minimă . Dacă insă poten-
ţialul este netinear, aşa cum o cere descrierea

w " ALMANAH
AHTICl,Al1A 9
propriet ă ţilo r specifice particulelor reale, pu- In mod similar avem doi rishoni: Tohu (T) şi
tem avea mai multe stări de vid.
Vom considera real vidul cu energia mi-
nimă. Celelalte stări de vid sint false viduri in
Vo hu (V) şi antirishonii corespunză tori Anti-
tohu (T) şi Antivohu (V). Combinaţiile lor, cite
trei, corespund particulelor cunoscute. Astfel ,
ŞTllt·!JA
I.A
SPRE O UNIFICME
care, datorită fluctuaţiilor inerente, se. pot
forma bule, a căror rază poate creşte fa~ln d
ca spaţiul ce se află În starea_de vid fals sa s ~
un electron este codat de trei rishoni (TTT).
iar "'un quarl< de alţi trei rishoni (TTV) elc.
Că rishenii codeaza 1Iuctuaţiile energiei vi-
n:t:,NTtErJ-ll?
('[.II'!' ,,1:1T j'l!
TEORETICA A
dezintegreze, aşa cu.m a a'ra~at Coleman, sa
treaca in starea de VId real prin transformare a
energiei sale În particule reale.
Care este num ă rul minim de particule cu
dului fals al haosuluI. fixÎndu-le În particulel e
cunoscute prin procese care au loc in interio-
rul protonilor, al neutronilor sau al găuriior
negre, este un lucru ce rămine de stabilit.
INTERACTIUNILOR
care s-ar putea construi particulele cunoscute
astazi, adică cele şase quarkuri, din care sint
constituite particţlle similare protonHor şi neu-
Dacă modelul nostru de formare a particulelor
din universul 3+1 dimensional. din cosmos ,
este valabil, atunci ar trebui ca în univers să
FUNDAMENTALE
tronilor şi cej şase leptoni, similari cu electro- existe o creare de masă de repaus. Aceasta
nul şi neutrino etc.? este prevăzută şi de unele teorii cosmologice,
Hardiri ş i Shupe au arătat, in 1980, că sint ca cea a lui Hoyle şi Narlikar (1971) sau V.
suficiente două ,Particule primare şi antiparti-
cuiele lor, adica patru elemente primare, pe
Canuto şi Narlikar (1980), iar studiile de pale- LICINIU IOAN CIPLEA
omagnetism arată o viteză de creştere a razei
care le-a numit rlshoni (rişon;) . Comb i naţii de pămintului de circa 0.5 mm/an.
trei rishoni dau quarkurile şi leptonii. Se pot Codul ontic al particulelor elementare ne
reconstitui astfel proprietăţile tuturor particu- modifica modul de gindire cu privire la apari- EINSTEIN a crazut dacă "fundamentele" fenome- lui Planck ar avea o legătură
lelor cunoscute. Studiile sînt În curs, in spe- ţia universului nostru, a spaţiu-timpului şi a le-
intotdeauna că realitatea fi- nelor naturale n-ar avea o In- cu posibilităţile de unificare a
cial pentru a preciza dinamica rishonilor. zică poate fi explicată in ter- terconexiune Internă, fizică, gravitaţiei cu interacţiunea
gilor fizicii. a dimensiunifor pe care le are uni-
O altă idee pe care o vom utiliza este cea versul În care sintem Înglobaţi, a mediului ha- meni geometriei. Şi, bineînţe­ completă, care să determine tare, iar lungimea lui Planck
emisă de Rubakov şi Sapocinikov la mijlocul otic cu care universul nostru schimbă energie. les, această geometrlzare tre- homeostazia structurii Uni- ar reprezenta o limită de la
anului trecut. Aceştia consider ă că spaţiu l Iată . deci, ca cine vrea să trăiască astăz i
buia să ducă la o unificare versului, atunci o perturbaţie csre spaţiul fizic incetează de
nostru (3+1), cu trei dimensiuni spaţiale şi un a aventura descoperirii unor lumi noi, aşa cum a generală a conceptelor fizice, aleatorie in parametrii de a mal fi continuu şi devine
temporală, este Înglobat intr-un spaţiu cu N+ 1 fac ut·o Cristofor Columb, nu trebuie să se Îm- inclusiv a celor c~re privesc stare, la un moment dat, ar granular.
dimensiuni. Toate particulele din spaţiul no s- Interacţiunile fundamentale, putea produce dezagregarea O primă teorie de unificare
ba rce pe Nina, Pinta sau Santa Maria şi nici
tru cu 3+1 dimensiuni nu pot trece În spaţ i u chiar pe Apollo sau Soiuz, ci trebuie să invete baza tuturor fenomenelor na- acestei structuri. De vreme ce (parţială), care ţine seama de
cu (N-3) +1 dimensiuni, adică nu se pOl să manipuleze rishonii in spatii În care co n-
turale. dezagregarea nu s-a produs lungimea lui Planck, a fost
mişqa in dimensiunile superioare, deoarece ceptele de obiect, spaţiu şi timp fuzioneaza Se ştia că taoria ralatlvltăţli timp de peste zece miliarde anunţată de T. Kaluza in 1921
energia lor nu este suficient de mare. Ele ra- in tr- o nouă unitate. restrinse a fost emisă in 1905, de ani, de cfnd avem date şi de O. Klein in 1926. Urmă­
min in spaţiul cu 3+1 dimensIuni ca Într-o Iar cea a relativităţii generali- precise asupra virstei Univer· rind Ideea lui Einstein cu spa-
groapă de potenţial. a ş a cum rămîn protonii şi zate sau mai bine-zis a gravi~ sulul, inseamnA că, mergind ţiu-timpul cuadridimensional,
neutron li in nucleele atomilor. Dacă aceasta taţlai dataază din 1916, pa prin Inducţie completă, pu- ei mai adaugă o dimensiune
ar fi situaţia reală, atunci ar trebui ca în anu· cînd teoria cuantelor a lui tem prevedea că nici in urmă­ cllindrlcă la spaţiul tridimen-
mite condiţii principiul conservării energiei să Planck a apărut in 1900. · Deşi toarele miliarde de ani nu se sional şi astfel totalul dlmen·
nu mai fie vafabil şi, aşa cum a arătat Wesson Einstein a adus o importantă va produce. siunilor spaţio~temporale de-
(1980), avem indi cii experi mentele că aşa ar fi. contribuţie la teoria cuante~ Se ştie că, la nivelul nostru vine cinci. Ei mai pun Însă
'Oaca. asoel em cele trei aspecte pe care lor, prin introducerea noţiunii de observaţie, Interacţiunile condiţia ca această nouă di-
le-am expus mai sus, ajungem la ideea, pe de foton şi mal ales prin do- rămin distlncte,aşa că, pentru mensiune să fie nu de mi-
care am emis-o la sesiunea din anul 1982 a vedirea realităţii acestor "pa- a le putea "amalgama", tre- liarde de aniMlumină, aşa cum
Comitetului de istoria şi filozofia ştiinţei al chete de energie" ondulatorie buie să ne coborim la dimen- sint celelalte trei dimensiuni
Academiei Republicii Socialiste România, şi in spaţiul liber, in afara siste- siuni mlcroscoplce. incă de la spaţiala, ci doar da 10-100
anume aceea că este necesar LIn nou tip de melor emiţătoare sau absor- inceputul secolului XX, da ori lu~imaa 3~i Planck
descriere a proceselor fizice. care impune bante de energie ondulatorie, Planck a arătat că sistemul I (adică 10- -10- cm), Ka-
existenţa unui cod ontlc al particulelor ere~ totuşi el n-a fost convins că unităţilor noastre fundamen- luza şi Klein au arătat că
mentare. similar codului genetic al sistemel or teoria cuanteJor ar reprezenta tale este dependent de anu- dacă spaţiu-timpul lor cu
cu viaţă. adevărul ştiinţific fundamen- mite particularităţi ale struc- cinci dimensiuni este tratat la
Universul nostru cu 3+1 dimensiuni· este un t$1. Aceasta mai ales după turii materiale şi ca atare a fel cum a tratat Elnstein,mări~
sistem Înglobat intr-un mediu care este uni- apariţia mecanicii cuantice propus un sistem nou funda- mea spaţio-temporală cu pa~
versul cu (N-3)+1 dimensiuni, al lui Rubakov (1925), Cu indeterminlsmul pe mental, Independent de tru dimensiuni, teoria lor de-
şi Şapocinikov. care 1-8 introdus in ştiinţă. EI aceste particularităţi şi bazat vine echivalentă cu teoria
Am putea să numim "cosmos" universul cu era convins că esenţa feno- doar pe mărimi luate din teo- electromagnetismului a lui
3+1 dimensiuni şi "haos" mediul cu (N-3)+1 menelor cuantice va fi expli- ria radiaţiei de corp negru şi Maxwell,combinată cu teoria
dimensiuni În care sîntem Înglobati. cată mal tirziu printr-o teorie a gravitaţlal: gravitaţiei a lui Einstein, deci
Admitem ţă există o diferenţă intre vidul nelineară a cimpuluI. s-ar face un prim pas de le-
cosmosului, care este un vid real, şi vidul hao- Totuşi, teoria cuantelor a gătură intre fenomenele elec-
masa (lui Planck)
sului. care este ' un vid fals. făcut progrese insemnate că­ tromagnetice şi cele gravita-
Energia inmagazinată În vidul fals al haosu- tre o unificare a teoriei Vhc/G - 2.2 x 10" g ţionale.
lui se poate transforma in masa de repaus a Interacţiunilor fundamentale, lungimaa (lui Planck) Teoria Kaluza-Klein a ră­
particulelor din cosmos dâcă este codată de astfel că s-a plasat in fruntea VhG/c'- 1,6 x 10-"c;;' mas oarecum in umbră pină
rishoni, aşa cum ADN-ul şi ARN-ul dintr-o ce- cursei pentru redarea unei in 1960, cind s-a arătat că şi
imagini ştiinţifice, unificate a :- timpul
l ulă vie cedează apariţia proteinelor formate
din acizi nucleici. Fiecare acid nucleic este realităţilor naturale. Lucrul . V;;h:';G;':'/~c5~-~5~.4~x"'10' 4'-sec ' teoriile de etalonare (gauge
theories) studiate atunci mai
codat de trei din cele patru elemente: adenina. acesta, adică Interconexlunea extensiv puteau fi reformu·
guanina, citosina şi timina (sau, respectiv, teoretică a Interacţiunilor fun- rn dezvoltarea ulterioară a late după ideea Kaluza~Klein,
uracilul in ARN). damentale, are o bază filozo- acestei idei a unităţilor funda- adică dind spaţiului dimen-
fică foarte solidă. intr-adevăr, ment~le, a-a sugerat că masa siuni microseopice suplimen-
10 ALMANAH ~ ~~
ANnCIPAT'A W ALMANAH
~ , ANTICIPATIA 11
tare. Din 'continuarea acestor aprofundarea studiului vacu- dată, s-a aflat doar că viaţa
discuţii ş.i studii s-a născut in
1976 O generalizare a teoriei
einsteiniene, cunoscută sub
umului fizic.
Contrar previziunilor l u i
Einstein, care vedea teOria
protonului este mai mare de
1()3 1 ani, deci cu 20 de ordine
de mărime mai mare decit
f!
L/;'
II
ARGUMENTE
denumirea de ,,super-gravita-
ţie" (Ia Început Freedman,
van Nieuwenhuizen şi Fer-
cuantelor rezolva bilă Într-o
teorie neli n i a r ă de cîmp, in
1967, A. Saharov a ajuns la
vîrsta probabilă a Universului.
Totuşi, ştiind că 9 tone de
apă conţin 6,023 x 1()29 atomi
HX)~iTllIA,LL
CUf\104$ T~i:'I,
PENTRU O POSIBILA
rara, apoi completată de De-
ser ş.i Zumino). in modelul
cel mai r ăspîndit al su pergrJ -
concluzia ca grţlvitaţi a poate
să fie doar un fenomen cuan-
tic provenit din energia vacu-
de hidrogen ar trebui aşteptat
"doar" o sută de ani pentru a
inregistra o dezintegrare a
EVOLUTICA GENERALA
v itat iei. spaţiu-timpu l c a Dătj· umului. Apoi, În 1976, G. Un- atemului de hidrogen şi dacă
şapte dimensiuni. Ca sB-1 in- ruh a arătat că, plecind de la În experimentări s-ar utiliza o '
ţelegem mai bine recurgem la
o imagine topologică a un ei
considerente asupra vacuu-
mului şi a fluctuaţiilor cuan-
cantitate de 1 000 de ori mai
mare de apă, atunci ar trebu i
VLADIMIR EŞANU
hipersfere cu şapte dimen- tice care se produc in el. nu s ă se inregistreze pînă la 10
siunI. Dar pentru a se explica numai gravitaţia poate fi co- evenimente pe an. Dar ce
prin supergravitaţje genera- relată ·cu acceleraţia, ca În te· măsuri de precauţie trebuie A PRIVI natura este o incintare. Înţelegerea mele mecanisme ' I:llochlmice ale primelor sis-
rea de particule elementare oria lui Einstein, ci o aseme- s ă se ia nu atit pentru înre- ei. insă, generează uimire pentru că soluţiile teme vii. Astăzi ştim că formele vii - fenotipu-
asemănătoare cu acelea din nea corelare poate exista şi gistrarea acestui eveniment sale sint totdeauna neaşteptate, par uneori ilo- riie - sînt ex presiile mecanismelor biochimlce
constituţia materiei obişnuite intre acceleraţie şi tempera- nuclear cit pentru discrimina- gice şi exprimă o "inţelepciune" pe care, de de stocare şi transfer de inform aţie. Ajungem,
- prin intervenţia fluctuaţiilor tură. Iată, deci, noi elemente rea sa din toate evenimentele cele mai multe ori, mintea noastră nu o poate astfel, la id ~ea -:- şi ea uimitoare - că, in
ce apar spontan in acest spa- in construirea finală a teoriei nucleare ce s-ar produce egala. Am spune că, mai curind, Înţelepciunea fond, evoluţia nu este ceea ce vedem - "p a-
ţiu-timp heptadimensional - unitare a interacţiunilor fun- intr-un an -î ntr-o asemenea umană înseamnă consecvenţa În descifrarea rada" filogeniei - el "parada" unor fenomene
trebuie să admitem şi inter- damentale. ~ 1 cantita te de materie?! celei naturale. invizibile - mecanismele biochimice. Adică,
venţia unor "ruperi" de sime- Cea mai nouă realizare in Pînă atunci ce facem? Con~ Vom Încerca să exemplificăm temeiul aces- nu este vorba, În fond, de evoluţia fenotipuri-
trie a aceste i hipp. rsfere. acest sens a fost descoperi- tinuăm cursa energiilor inalte. tor gînduri cu cea mal ·cuprinzătoare certitu.,. lor, ci de evoluţia unor mecanisme. Nu este
Să vedem acum modul in rea experimentală a purtători­ Într-adevăr, descoperirea la dine din biologie - am zice - de la Darwin aceasta o erezie~ Mutăm, deci, toată evoluţia
care teoria cuantelor inter- ·Ior forţei slabe, aşa-numiţii Geneva a weakonilor a fost incoace. de pe plan biologic pe unul nebiologic? În
vine activ in această apro- weakoni: W± şi Zo. Incă după posibilă datorită faptului că Este o incintare să priveşti fantastica varie- fond, de ce să ne uimească această idee? De
pie're de teoria unitară a 1960, S. Welnberg, S. Glas" acolo CERN dispune de cel tate de flinţe vii, plante sau animale. Dar este unde puteau deriva acele structuri funcţionale
interacţiunilor fundamentale. how şi A: Salam au emis o te- mai mare accelerator de par- uimitoare capacitatea lor de adaptare la me- antebiotice dacă nu din altele mai simple?
la începutul secolului nostru, orie privind unificarea inta" ticule din lume cu inele de' diu, la condiţiile de trai ce li se oferă . Ce este, Oare originea lor nu rezidă in primele parti-
se cunoşteau doar interacţiu­ racţiunii electromagnetice cu stocare, ce dau posibilitatea in fond, uimitor? Capacitatea de adaptare? cule elementare de după Blg-Bang? Desigur.
nile electromagnetice şi cele interacţiunea slabă (care este de a se realiza ' ciocniri Da, dar nu numai atit. Uimitor este faptul că Astfel, in mod firesc, aria fenomenului evolutiv
gravltaţionale, iar la formula- răspunzătoa're pentru dezin- cap-în-cap intre protoni şi $-a putut ca, pornindu-se de la o celulă primi- se Întinde şi pe teritoriul abiotlcului, iar "lan-
rea meci1nÎe ii cua n tice 1Hel - tegrările radioactive). Teoria antiprotoni. Proiectele pentru tivă , să se ajungă - trecindu-se prin toate ţul" evolutiv este un contin~um, care incepe
senberQ şi Schr(5ding erl' nu lor a fost atit de docu mentată viitor sînt însă mult mai ambi- etapele evolutive - la om. Cum trebuie, În să, de la originea universului şi, trecind prin mo-
s-a ţinut seama de efectel e din punct de vedere teoretic. ţioase . Astfel, americanii, ge- să inţelegem evoluţia? Primul gind - sprijinit, mentul actual, va continua indeflnit, ca proces
relativiste care ar putea ap ă ­ IncÎt autorilor ei li s-a atribuit loşi probabil pe succesul co· mai ales, pe mecanismul darwiniEţn al selecţiei natural, legic. Noţiunea de evolutie a incetat
rea in cazurile studiate de Premiul Nobel mai Înainte ca legilor europeni, vor să stră· naturale (un adevărat eufemism pentru ceea să caracterizeze doar viul. Numai că mecanis-
această mecanică. Trebuie dovada experimentală de bată la acceleratoarele vii- ce constituie in realitate lupta pentru exis- mele evolutive ale abioticului diferă de cele
totuşi să accentuăm că teoria existenţă a particulelor prevă­ toare graniţa teraelectronvol- tenţă) - este că evoluţia reprezintă expresia ale bioticului. Nici nu se poate altfel, din mo-
cuantelor a dus la formularea zute de ei să fi fost adusă. ţilor (TeV=1000 GeV) şi in unei continue adaptări la mediu şi a supravie- ment ce abloticul se bazează pe 'stări de echi-
de către Planck a celui mai Iată, Însă, că in 1983, la ma~ acest scop au deja in con· tuirii celui mai bun, mai bine adaptat. Pare libru termodinamic, iar sistemele vii pe stări
potrivit sistem de unităţi de rele supersincrotron de la ' strucţie la Chicago o maşină clar. Dar, atunci, de ce nu au dispărut atitea aflate departe de asemenea stări de echilibru.
măsură pentru a cuprinde o CEAN (Geneva), s-au pus În de accelerare denumită Teva· forme depă~ite de viaţă? De ce coexistă pe Ideea aceasta a continLium·ului evolutiv de la
viitoare teorie unificată a in- evidenţă toate particulele re· tron /.1, care va realiza ciocniri pămint cea mai primitivă bacterie alături de fizic la biologic poartă, deQpotrivă, semnifica-
teracţiunilor fundamentale. prezentind purtătorii forţei cap-in-cap cu energie de om, algele alături de vertebrate ş.a.m.d.? La o ţii ştiinţifice şi filozofice. Inţelegerea. acestei
Apoi, după 1930, atunci cînd slabe, adică s-au inregistrat 2 TeV. Apoi, ei vor să meargă privire mai atentă observăm că, de multe ori, amblvalente netezeş te calea spre esenţa pro-
s· a dezvoltat mecanica cuan- cu siguranţă 30 de eveni- mai departe şi să constru- nu este vorba de o simpl ă coexistenţă, ci de o blemei evoluţiei.
tică relativistă, s-a ajuns la o mente nucleare (ciocniri intre iască un tevatron de 20 TeV veritabilă simbioză. Lucrurile apar ca şi cu m Universul este un sistem de elemente aflate
mai bună înţelegere a feno- protoni şi ant/protoni la ener- pe care, deocamdata, nu au formele primitive de viaţă au fost împiedic ate În diverse tipuri şi intensităţi de interacţli. In-
menelor legate de interacţiu­ gii de 540 GeV) de generare unde sa-I plaseze. Diametrul să evolueze tocmai de faptul că formele evo lu- teracl.ia, ca 'fenomen fundamental, ce-şi trage ,
nile fundamentale. De unde a particulelor W± şi 10 eveni~ inelului de accelerare este de ate par a avea nevoie de cele primitive. Oare originile din "profunzimile" materiei interactive
mai inainte se cunoşteau nu- mente de generare a partlcu- 30 km şI s-a propus ca să fie ne-a m putea imagina o e x istenţa În ca re no i. - aceasta a şi devenit o perspectivă filozofică
mai interacţiunile gravitatio- lei Z". Prin această descopa- instalat într-o regiune de de- oam enii , să fim singurele fii nt e de pe Pămî nt? - stă nu numai la baza structurii sistemelor,
nale şi cele electromagnetice, r.ire epocal ă s-a verificat teo- şert, unde ar 'fi disponibil mai Atu nci , caie es te "i nţe l esu ; pro! Llnd al evoluţ i e i. dar constituie şi un substrat al specificului ca-
acum s·au introdus În studiu ria · anterioară şi se poate mult teren. si de aceea a fost ca şir de transformări prin eliminarea cel or li tativ al acestora. Mai exact, structurjle sint
şi interacţiunea slabă şi cea considera că unificarea i nte- poreclit "Deser'tron". Alţii ar slabi"? purtătoare ale unor calităţi-funcţii, iar evoluţia
tare. S-au clarificat, de ase- racţlunilor electromagnetic e vrea să treacă la alte sisteme " Să Iărgim puţin orizontul problemei şi să ne structurilor este, Iplo 'acte, evoluţia unor caJi-
menea, legăturile care există cu interacţiunile slabe este de accelerare (cum ar fi cu gindim la calea biogenezei, la originea ei. As- t ă ţi. Astfel, Începind cu 8Ig-8ang-ul iniţial, a
intre diferitele tipuri de parti- un fapt dovedit din plin. Mai ajutorul laserilor) sau să pla- tăzi se admite in ştiinţă că viul a luat naştere luat startul un proces legic care avea să se
cule şi cimpurile de forţe in este necesar să se unifice cu seze acceleratoarele pe mare. din neviu. Care neviu? Cel existent În pe-. desfăşo a re neîntrerupt, cu o n eintreruptă suită
care ele sint generate. Deci, acest grup electroslab şi inte- Ce se poate aştepta de la rloada imediat anterioară biogenezei. Deci tre- de creare de structuri - de la cele mai sim-
efectele combinării teoriei cu- racţiunea tare. Se crt:tde că aceste noi acceleratoare? In- cerea de la neviu la viu a fost o etapă evolu- ple, la cele mai complexe, sistemele vii - pur-
antelor cu relativitatea s-au acest lucru va fi posibil trind În domeniul TeV s·ar tivă a materiei, respectiv a structurilor mate- tătoare de calităţi mereu mai complexe. Com-
dovedit a fi sinergice, adică atunci cind se va dovedi rs- putea să se descopere riale. Dar structurile "de trecere" trebuie inţe­ plexificarea treptată - timp a fost destul! -
din această "amalgamare" au dioactivitatea protonului, aşa-numiţii bosoni ai lui Iese a fi fost nu doar o etapă, o verigă in lun ~ bazată pe creşterea numă r ului ş.i tipurilor de
rezultat lucruri noi. Şi lucru- adică dezintegrarea sa cu gul proces eVOlutiv, ci acelfil structuri şi su- Interacţll intre particulele materiale .aflate .'In
rile noi au fost legate şi de emisiune de leptoni. Deocam- (Continuare in paR. 1.6) prastructurl· 'unC1lenale care au alcătuit pri- structurile evoluante s-a desfăşurat de-a lun-
~1 ~~
12 ALMANAH
4NTICIPATIA. . W ALMANAH
~NTICIPATIA 13
a eficienţei şi fiabilităţii, adică o reducere a
probabilităţii erorilor de funcţionare in onto-
genie, dar, mai ales, in / ilogenie, Mecanismele
vechi, "verificate", au persistat, la inceput ca
STIII\JlA
, LA' EVOLUTIA
bază a noului mecanism, apoi ca rezervă tunc.
ţio nală, biochimică , mecanism "de sal vare"
( "căile anaplerotlce"'. Vechile mecanisme per-
FRQ\JTIEmE
CUN04$TERII
CALCULATOARELOR
ul lanţului evolutiv ca o emergenţă continu ă
si stă datorită gradului lor inalt de adaptare şi
stabilizare, iar cele noi le depăşesc ca grad de
perfecţionare. Organismele bazate funcţional
-EVOLUTIA
~ unor determinant! materiali structural-feno- depăşite,
menologici. ' .
Dacă ne limităm la evoluţia planetei noastre,
pe aceste mecanisme le prezervă pe toate cele
dar esenţiale, conform unui principiu
pe care l-am putea numi "principiul coexisten-
atunci putem spune că biogeneza este rezul- tei mecanismelor blochimice cu eficiente dlfe--
OMULUI
tatul evoluţiei intregului sistem planetar _ rlte", căci cele depăş,ite ca eficienţă sînt încă
materie, energie, cond iţii de mediu ş.a. - viul mult timp mai f1abll~ decit cele nou apărute. CRISTIAN TUDOR POPESCU
apărind ca 'o nouă calitate a sistemelor m..ate- Citeva exemple. In celulele organismelor
riale ajunse la un anume grad ... foarte Inalt evoluate coexistă două mecanisme energo-
- de complexitate. Aceste structuri !flaterlale gene fundamentale: fermentaţla - mecanism au
slnt, lnsă, structuri functlon.l~ care, .,n cadrul anaerob - şi respiraţia. Ele coexistă, se intre-
sistemelor vii, devin mecanisme .blo,?hlmlce pătrund chiar, dar respiraţia este de vreo 14 CiND a început totul? Dac,ă abruptă. in replică la conste- de a se apropia cit mai mult
purtătoare de funcţiI. Astfel, evolutia sisteme- ori mai eficientă decit fermentaţia I care este, vom ceda tentaţiei fireş~i, ~rI.~ laţia Intel. dominată de "le de modelul black-box, Id eat,
lor structurate fizice ş,i, apoi, chimice, işi con- insă, mai adaptabilă. O serie de microorga~ cărui domeniu al act~v~t8:ţH chef d'orchestre" 8080, au cit mal multe elemente ale:
tinuă calea şi in cadrul sistemelor devenite vii, nisme pot sintetiza lanţuri peptidice potrivit umane de a căuta (ădaclO,Ie ap ă rut multe alte tipuri. bucătăriei" hardware ŞI
constituind evoluţia biotlcă revelată nouă ca unor Informatii codificate nu numai În matrici cit mai adinc in timp, incepu- Cu tot pretul şi dimensiu- software să fie transparente
un proces de geneză a speciilor. De fapt, i n de ADN, aşa cum se intimplă de regulă, ci şi tul istoriei algoritmicii ar pu- nile reduse ale microproceso- (cu funcţie neaparenta) pe~­
lumina celor arătate, evoluţia b,iolopic ă f1 1,,! În matrici proteice - mecanism arhaic şi de o tea fi plasat in moment~1 in rului , nici unul dintre ac~ste tru utilizator. Acesta este. ~I­
este o evoluţie propriu-zisa a tenotlpunlor, CI a slabă eficientă (se pot sintetiza peptlde de ca re un primitiv a identificat avantaje nu este cel deCisiv. neinţeles un aspect POZItiV,
mecanismelor blochlmlce - structuri funcll o- maximum 35 aminoacizi), dar ut il Unele el1~ in realizarea unOi anume Există şi circuite Integrate dar care nu trebuie exacer~
nale ce le determină . zime sînt constituite din izoenzime. dintre care scop o succesiune~ standar~ care /e pot avea. Caracteris: bat, pentru că altfel se ~~ate
de cel puţin doua operaţII ti ca Într-adevăr revoluţionara ajunge la o allenar~ a utlllza~
Ajunşi aici, se ridică o nouă problemă. Una unele activează in condiţii anaerobe, iar altele,
dintre marile calităţi ale teoriei darwiniste o in condiţii aerobe. Primele sint relicte ale tim~
distincte. . este versatilitatea, rezultind torului faţă de teh~I~ă. N~a~ fi
Au venit apoi grecii, c.u ~Sl­ din program abilitate. Astfel. lipsit de InterE!s sa Im~gl~am
constituie faptul că ea nu descrie numai evo- puri/or atmosferei lipsite de oxigen. La toate logismele şi rigoarea senlO a .a a c elaşi microprocesor poate următoarea Situatie : IOJ.!lnt~
lutia, ci propune şi un mecanism. cel al selec- acestea trebuie adăugat exemplul căilor me- geometriei lor. Reţetele alchi- fi folosit cu un software co- de a soluţiona prompt ŞI efi-
ţiei naturale. Acest mecanism este un fel de tabolice "anaplerotice" ("de salvare"h care miei Evului Mediu, cu tot respunzător într-o g~m~. ex~ cient o solicitare. compute!ul
arbitru in jocul dialectic dintre posibilitate şi apar pe prim-plan in cazul blocării unei căI tram de largă de aplicatII, in~ să condiţioneze livrarea r~­
realitate, in natură tot ce se poate intimpla se principale. in majoritatea lor, acestea au ca. pllorescul operaţiilor descr i~,
aveau deja o pronunţ a ta cepind cu instrumentaţia .de punsului printr-o cerere de ti-
intlmplă, dar nu orice se intimplă persistă. ractere ale mecanismelor arhaice, dar ele coe- pul: "schltaţl schema mea Qe-
Aceasta este valabl/ pentru ambele lumi, nevle xistă şi "colaborează" cu cele actuale. structură algoritmică, laborator şi terminind cu JO-
În lumina acestor exem'ple, blosfera ne Cind G, Boole a creat o al: curile video. Se poate sf?une~ nerală şi modul de funcţiO­
şi vie. in oceanul primordial, s-a format sub gebră pentru fiI!'ţe 0.':' doua fără teama de a greşI, ca nare". Sau, intrind in dome:
acţiunea factorl/or de mediu o varietate mult apare ca o coexistenţă a arhaicului cu "mo~
mai mare de compuşi chim Ici decit au rezistat dernul", dar nu ca "tolerare" reciprocă, ci ca o
degete, unii au riS, ~Illi ~u ră­ ace astă no uă teh noloQie influ- nlul S F, la solicl~are~ a doua
mas Indiferenţi. Nimeni n-a bilete pentru "RăzbOiul ~ steJe-
timpului respectiv, varlatiilor factorilor de me- adevărată simbioză . "Modernul" ne apare ca
enţează printr~un leed-baCK
Înţeles că in acel moment su~ i nevitabil, Însuşi portret ul lor", seria a XII-a. sa ras~
diu. La fel s·a Întimplat şi cu speciile lumII vii. ,,avind nevoie" de arhaic, iar acesta, ca fIInd o
Au dispărut mult mai multe specii - care nu bază a "modernului". Poate fi concepută o
portul teoretic al ştiinţei cal- omului actual. , pundă cu Întrebarea: "Ce este

s-au putut adapta şi readapta la noi conditii biocenoză tără biotopul ei? Şi, in fond, ce este culatoarelor era deja contu~ Omul noii ere va trebUI . să o stea?" . _
de mediu - decit au supravietuit acestor va- echilibrul ecologlc decit expresia .,raţlun"" rat; neinţelegere într~un fe~ fie altfel: mai lucid, mal r~ţlo­ Cum vor evolua lucrur~e I~
acestei coexistenţe? . Justificată de absenţa unuI nal, mai aproape .de şth~ţă. acest domeniu in urmato~1I
riaţii. Aceste disparitii nu s·au operat, insă, pe
"verticala" fllogenezei. ci pe "orizontala" for. Am putea lărgi aria acestui principiu şi din- suport "hardware" corespun~ , lăsîndu-se mai puţin dO!'TlInat 20, 30 sau chiar 100 t!e ani ?
melor existente la un moment dat. Selecţia colo de cea simplă biologlc-:organlsmaIă?
zător . Maşinile de calcul con~ , de instincte şi impulSUri mo- Pentru o per~0!lda '}lai
scurtA, să zicem plOa la sflrşl~
n-a dus la dispariţia verigilor evolutive depă~ Avem motive sa credem că În ciuda "tiraniei"
struite de Pascal sau B~d­ mentane, mai i'!clinat spre o
şite, ci la cea a indivizilor sau a populatlJlor civilizaţ/ei ultramoderne, omul modern mai
dage erau doar nostalgice abordare globala, Ihtercone'.?~ tul secolului, se pot prev~dea
Inadaptabile unor noi conditII. Astfel, evoluţia păstrează amprenta omului arhaic, pastoral,
vise mecanice. fireşti de altfel tată, a realităţilor inconjura- cu bună aproximaţie cl!ev~
intr~o lume copleşită de me- toare. ._ tendinţe : promovarea alatun
n-a el/minat ce s-a depăşit, Iar biosfera cu- cu o permanentă dragoste de natură, nevoia
prinde toate verigile (nu formele) evoluţiei, si- de a munci şi de a~şi păstra ancestrala sa
canic ă. . M-au con "tra"at I.n ,- de tehnologiile Si sau GaAs .~
unealtă - mîna. Nu este aceasta, oare, "matri. Secolul nostru a oferit mal totdeauna lucrările de ant, cl- a şa-numitei tehnologII
multan, de la cea mai primitivă bacterle şi
algă. pină la om. In această perspectivă pro- cea stJlistică" a lui 8/aga7 Nu este influenţa de multe soluţii in această direc ~ pape care au ca t rama acapa- Josephson bazată pe supra:
neşttllrs a tuturor ,,spaţiilor mioritice"? ţie: relee şi contacte, tubUri ' rarea de către maşini ·, a tutu- conducJivitate, efect tunel ŞI
cesul evolutiv apare, mai clar, ca un proces al electronice, tranzistorul, cir- efectul Josephson; aceasta la
evoluţiei mecanismelor biochimice fundamen- Sint acestea doar Ipoteze? Poate. Oricum, ro r -activităţilor, bieţilor o~­
tale. Jocul aparitiei, modificării sau, mai ales, ele se subsumează unor caractere mal gene-
cuitele integrate. Dar " mare~ meni nerămÎnlndu-le deCIt nivel de componente. Gene-
disparttiei formelor vii, condiţionate de aceste rale ale evoluţiei În "toate lumile" pînă la for-
lovitură" care a transformat Ş I să-şi trosnească degetele şi ralizarea conceptului ~e pr~­
mecanisme, este 'o expresie a limitelor func- mele cele mai evoluate, individuale şi supraln~ transformă conti'!uu co~p~­ să facă pasiente. Este o falsă cesare paralel ă ceruta de li-
terul dintr-o noţiune ştIInţi­ problemă: atunci vor fi mult mitele Impuse in interconec~
!lonale in ,aport Cu condiţiile de mediu. Astfel dlviduale. Ele pot fi elemente ale unei "evolu-
se inţelege că mecanismele "verificate", fun- tici generale" (C. Wlttenberger). disciplină de
fică eterlcă şi Îndepărtată mal multe de . făcut, pasiente tare de viteza canalelor de
damentale, nici nu puteau să dispară. Ele nu sinteză, de punct de vedere, care să caracteri-
pentru omul mediu, intr-o vor face 'cei care le-alt- făcut transfer; aceasta la nivelul ar-
zeze trăsăturile generale ale oricăror forme de realitate cotidiană sine qua dintotdeauna. hitecturii de - Sistem. Se. va
reprezintă ceea ce S-8r putea denumi "ve-
chiul", ci "esenţialul". evoluţie, dar şi trăsăturile fiecareia in parte. non a produs-o firma Intel in Trebuie relevat Însă urmă­ mări diferenţa de capacl.tat~

. ln fond, ce a insemnat evolutia la nivelul Cele discutate mai sus sint doar citeva argu - 1971 : microproCe$Orul. . . torul aspect: t~ndinţa de- intre calculatoarele f'!lan Ş I
Apoi panta expc:?nenţlalel ~ sign-ului in tehmca de cal~u~1 cele mici, ea neexclUZind, b.B
acestor mecanisme? Ea a insemnat o creştere mente in favoarea acestei pOSibile viitoare dis- devenit din ce 10 ce mal dimpotrivă, creşterea capabl-
cipline. Viitorul le va completa. şI chiar in general in tehnIca

. ;1~4~=========================================================AN=T=IC=I=P=AT=='A ~
~
ALMANAH
~ ALMANAH
15
~ ANTICIPATIA "
IItiţllor şi rAsptndirea explo·
zivi a calculatoarelor indIvi-
duale. .. Bătrina" cartelă perle-
cent descoperiti de a apăsa
pe butoane. In curind, În
acest sens, o noutate şoc va
conglomerate de celule ner-
voase artificial create, care
nu vor suferi, nu se vor plic-
DRAGONUL ne vorbeşte despre Draco volans din regiunile
Asiei de sud-est. Mai este denumit şi "şarpe
zbur ăto r" . in să de fapt este o ş opîrlă cu mem·
bre, avind o membrană lipită de cor p. care
rată va ajunge să fie practic
inlocuităde comunicaţia prin
terminal cuplat la o dischetă
apărea, cred, rn deslgn-ul de
interioare: sufragerla stil ca-
bină de comandă.
tisi, nu vor uita, nu vor fi va-
nitoase, lacome sau visă­
toare, in schimb vor gindi. DE LA permite planărl de pe un copac pe celălalt.
Tot Gesner vorbeşte despre dragonl zburători,
ce ar mal trăi (din sec. al XVI-lea) in sudul Eu-
ropeI. EI menţionează că la La Rochelle, in
sau casetă magnetică, se va
extinde utilizarea discurilor
optice cu citire laser, recu-
noaşterea şi sinteza vocii
(c8a din urmă 8 fost deja r8S-
Va exista, insă, ca in orice
domeniu al ştiinţel,şl momen-
tul de criză. Fizica l-a traver-
sat la inceputul acestui secol :
pentru ştiinţa calculatoarelor,
Afară de cazul cind se va
descoperi cu stupoare că
atributele de mai sus sint in-
soţltorli Inevitablll al inteli-
genţeI.
VORONET Franţa, un asemenea şarpe zburător ar fi fost
doborit şi ucis cu furc8.
Un alt autor ce menţionează existenţa dra-
gonllor zburător! a fost invătatul german Atha-
Iizată de Texas Instruments) . el va veni probabil spre sflrşl­ Oricum, fie că hardware-ul naslus Kircher in "Mundus subterraneus"
Vor apărea limbaje de nivel
din ce in ce mal inalt, se va
tul următoruluI. Integrarea
Bre şi 8a limitele ei fizice, vi-
va fi "ţesut nervos umed sau
plăsmuire electronică us-
PETER LEB (1665). Kircher descrie un eveniment petrecut
Iingă Roma 1n anul 1660, unde un vînător "a
generaliza utilizarea aşa-nu­ teza de răspuns la fel, şi e cată", cum spune P. Wlnston, fost tntimplnat de un dragon de o dimensiune
mltelor sisteme expert. posibil chiar ca, peste un construirea computerului per- mai mare decit a unui vultur, pe care l-a luat
Dacă privim insă mal de- anumit grad de complexitate fect Inseamnă cunoaşterea • ~. ptdnhatllU. q,1.u,n.1{tab l " i"~IY'Nta~jl"'~ drept o pasăre zburătoare" şi pe care l-a do:
parte, totul ~e înceţoşează. (bineinţeles, extrem de inalt), perfectă a naturii umane. .I/,Hcllo"'i"t. borit cu mai multa săgeţi, Spre stupefacţia lUI,
S-ar putea face totuşi o pre- să funcţioneze un principiu Aceste previziuni oarecum (c,. se afla i n faţ a unui ..dragon zb urăt or '. Cei
dicţie: pină la jumătatea se- de Incertitudine, sistemul pu- fantastice s-ar putea realiza; care au văzut exemplarul, pnn tre care ş i Hie-
colului viitor se va ajunge la tind deveni parţial sau chiar sau ar putea sA nu se reali- ronimus Lancla .de la Muzeul cardinal ului Bar-
cuplarea directă, probabil total noncontrolabll. zeze, din două motive: fie vor berinl, au ajuns la concluzia că era vorba de
prin biocurenţl, 8 calculatoru-: Atunci se va produce jonc- fi' infirmate de evoluţia ştiin~ .,0 specie de balaur cu un maxilar dublu" şi
lui cu utilizatorul - Cybor- ţiunea cu biochimia şi gene- ţel, fie nu va mai exista posi- c ă "era monstruos, conceput din picioare
gul. Ipoteza nu e prea hazar- tica, dezvoltate plnă in acel bilitatea de a fi verificate pen- cartllaginoase aidoma giŞctelor".
dată, avlnd in vedere că se moment pe un coridor para",: tru că, in general, nu va mai Această descriere, precum şi gravurile (foto
discută deja despre aceasta IeI. Omul va sesiza dintr-un exista nici un fel de posibili- 1) ce însoţeau textul ne duc cu gindul ia
idee aplicată in pllotajul su- unghi nou posibilităţile celu- tate. Nu Re rămine decît să anHnsle ce ar fi trebuit să existe cu milioane
personic. Rămine de văzut, În lei vii şi, poate, calculatoarele sperăm in infirmarea celei de de ani in urmă şi nu in secolele XVI sau XVII.
aceste condiţii, dacă omul se generaţiei a XII-a vor fi calcu- a doua variante. Dar să facem un salt. ~
va putea lipsi de plăcerea re- latoare biologice : imense V oroneţ , denum ită pe drept cuvint "Cap el a
sixtin! a Bucovinei " datorită extraordlnarelor
fresce exterioare care redau ln culori remar,ca-
bile nu numai scene religioase, ci şi Istonce,
infăţişindu-ne un tablou amplu şi copleşitor al
n ica actuală de accelerare - care a dus la declanşarea epOCii, a fost ridicată În 1488, i n trei ~un! şi t(et z!le,
SPRE O UNIFICARE din porunca lui Ştefan cel Mare ŞI pict ata IOHe
ar trebui să construim un ac- energiei nucleare şi, probabil,
TEORETICĂ A celerator cu o rază cit a gala- a imboboclt Ideea teoriei unl- 1547-1550 in timpul domniei lui Petru Ra~eş:
xiei intregi pentru a investiga tare a interacţiunilor funda- Vă puteţi pune Tntrebarea :ce legătură eXista
INTERACŢIUNILOR perioade de timp de ordinul a mentale din natură. intre cele arătate anterior şi Voroneţ? EXi S tă ,
FUNDAMENTALE 10 44 secunde. Acum , la s1ir~ltul secolului căci pe gigantica fre scă i ntitu lată "Judecata
Ne dAm seama că s-a pro- cel mai bogat In evenimente de apoi", printre o serie de animale autohtone
(Urmare din p8g. 12 / gresat mult de la perioada tehnico-ştiinţifice din Istoria ş i exotice, se află reprezentat un ... dragon sur-
Hlggs. foarte Importanţi pen- 1902-1905. cind preşedintele omenirii, mergem mai de- ISTORIA conţine o multitudine de relatări prinzător de asemănător cu cele reproduse in
tru o clarificare mai adlncă a "Academiei" Olympla din parte cu cercetările, avind ca despre monştri, balauri sau alte animale fan~ c ă rţile lui Gesner Kircher (fato 2).
Interacţiunii slabe. Berna (A. einstein) şi cei doi parteneri jucăriile-mamut nu~ tastlce. Multă vreme s-a acreditat, Ideea ~ă Acest dragon este mal stilizat decit in repro-
Totuşi, abordarea dlmen· membri ai el (matematicianul mite accelerator!. lncă nu aceste descrieri sint pure flcţiunl, născute In ducerile mai sus-amintite, dar sint redate cu
siunllor de ordinul unităţilor Conrad Habicht şi românul ştim dacă vom ajunge in CUR vremuri de de mult, din necesităţi religioase, exactitate aceleaşi caracteristici morfologice.
de mărimi fundamentale ale Maurlclu Solovln) discutau rînd la expresia finală a teo~ sau datorită unei Imaginaţli prea bogate. car~ Cum a ajuns o asemenea reprezentare la
lui Planck, 8colo unde se bă­ probleme filozoflco-ştlinţlfice riei unitare, dar e probabil că popula mlaştinile, mările sau grotele cu VietăţI Voroneţ? Cărţile lui Gesner şi Kircher au apă­
nuieşte că "amalgamarea" in- In locuinţa mobilată a preşe­ drumul cercetărilor respective dintre cele mal neobişnuite. rut după ce a fost pictat Voroneţul. Să fie o
teracţiunilor fundamentale ar dintelui. E mal mult ca sigur va fi presărat şi cu alte des- 1n ultimele decenii, oamenII de ştiinţă au caple a unei grav uri executate inainte d_e
fi o realitate, este o problemă că acolo 8U mustit principiile coperiri... poate chiar noi lansat insă Ipoteza că s-ar putea să ne aflăm 15471 Posibil. Dar se Impune şi o ~ltă Ipotez,!!:
dificilă. Pentru a ajunge la relativităţii, celebra formulă surse de energie ... in faţa unor relatări descriind o serie de fosile oare să fi existat asemenea fOSile , vII şi 10
lungimea lui Planck mal avem vII care mai "trăiau incă plnă nu demult. sud-estul Europei secolului al XVI-lea? Deo-
de străbătut cam 18 ordine Exemplul cel mal spectaculos il reprezintă camdată această Ipoteză este puţin plauzibilă,
de mărime. Apoi, pentru a Hatterla. S-a crezut mult timp că este o şo­ dar nu du totul neverosimllă, ţlnind seama că
genera o pereche de partl- pirlA. 1nsă, după studiile anatomtee efectuate in basmele populare româneşti intilnim de-
eule elementare de ordinui la sfîrşitul secolului al XIX-lea, s-a ajuns la seori descrieri de balauri zburătorl; in orice
masei lui Planck - care este concluzia că Hatterla face parte din ordinul caz lista supozlţlilor rămlne deschisă,
Se ştie că in trecutul tndepArtat au exlstaţ
de circa 1019 ori mai mare ca
a protonulul - ne~ar trebui o
energie de accelerare de cel
-.. - ~
saurlenllor, care au trăit tn trlasic.
Dar să revenim la sursele Istorice. Mai pre-
clo la cele datind din secolele XV-XVII. i n
animale avind caracter de pasăre, păstrlnd ŞI
vădlte trăsături de reptilă. Exemplul conClu-
dent il reprezintă Impreslunea in calcar a Ar-
puţin 3 x 1()28 eV, Iar noi vom această perioadă au apărut o serie de cărţi
ajunge abia la sfirşltul mile-
niului la circa 10n eV. Cit
priveşte pătrunderea pină la
i11 dedicate studiului animalelor fantastice. Una
dintre cele mal cunoscute este cea a natura-
118tulul Conrad Gesner din Zurlch, intitulată
heopterix-ulul de la Solnhofan.
insă nu este exclus ca intr-un viitor mai
mult sau mal puţin indepărtat să se descopere
unitatea fundamentală de Hlatorla animal1um", apărută in patru volume o ,asemenea fosllă vie spre mirarea şi deliciul
timp, teoretlclanlll ne asigură
că - avind la dispoziţie teh- ~ intre 1951-1958. in capitolul "Despre balauri" zoologllor.

16 ALMANAH
AHT1CIPATIA
~
W- w-
~ ALMANAH
ANnclPATIA
': i ; i .. ;

ii
NOI, adesea omeneşte - şi -
uneOri - simte ... Implantate
adinc in personalitatea sa
competenţă in functii inalte,
vreme indelungat ă, deci-
zindu-se să moară tocmai
fic lent de puternic pentru a
rezol va problema şi a decide :
" să se facă lumină! " ; şi se va

ROBOŢII
metallcă şi electronică, cele pentru a linişti bănuielile; ul- face lumină ... "Segregare"
I I;>l..":N TH:JEL E trei legi _par perfecte. ŞI nu terior istoria va dovedi că cel este povestea unui chirurg
CUrjQ4$ IER, I sint. Lasă loc unor amblgul- pe care Byerley il pălmuise dintr-o lume În care oamenii
tăti mărunte, deschid posibili- era tot 'un robot ca şi el - îşi inlocuiesc 9rgane boln~ve
tăţi apariţiei unor contradicţii deci nici o lege nu fusese in- cu piese din metal, iar roboţii
şi paradoxuri - unele amu- cal cata. poartă proteze biologice; chi-
zante, altele profund umane, "Alte povestiri cu roboţi" , rurgul este insă un tip de
aproplind de mentalitatea apărută În 1964, a continuat modă veche, nu vrea să
ALEXANDRU MIRONOV noastră această lume a robo- ciclul, după cele nouă din
"Eu, robot" . Dar in 1959, in
amestece nimic, robot a fost,
robot rămine...
ticii pe care prezentul o con-
struieşte Iingă noi. Să ne te- " Nouă feluri de mîine", două Iar Andrew din "Omul bi-
mem de roboţi , aşa cum povestiri dezbătuseră pro- centenar" are 200 de ani şi
ISTORIA (apocrifă) a robo- ne-am temut de Golem sau bleme ale lumii calculatoare- nu este· om, ci robot; ş.i, pen-
ticii incepe cu anul in care a de creaţia monstruoasă a lui lor şi roboţilor ... Ca . ş.i alte tru a căpăta egalitatea cu oa-
luat fiinţă compania Unlted Frankenstein? Nu, spune Asl- trei din volumul "Căderea menii, Andrew va face Jertfa
Robot. - in acelaşi an, 1982, mov, roboţii sint Inevitabili, nopţii şi alte povestiri", plus supremă : işi va lăsa energia
s-a născut, de altfel, Susan trebuie să intre În viaţa noas- in citeva Istorioare Izolate. să se scurgă , se va sinucide,
Calvln, viitoarea mare speciş.­ tră, să ne uşureze munca, să nestrlnse in volum, plus În comportindu-se omeneşte.
listă În robopsihotronică. In ne preia o parte din pro~ "Omul bicentenar şi alte po- Astăzi În lume funcţionează
1998 dădaca - robot pe bleme. să ne elibereze - şi vestiri", carte cuprinzind şi 5 o sută de mii de roboţi de
nume "Robbie" este deja in noi nu trebuie sa ne temem! istorii robotice şi încheind ci- construcţie simplă . Cîteva mi-
activitate , laolaltă cu alţi Probleme vor apare insă clul. lioane de calculatoare ne-au
citiva roboţi - increţind frun- multe. Idila om-robot va avea Povestirile vor fi , toate, in- pus deja la dispoziţie circui-
ţile juriştilor, care vor şi reuşi , şi zile negre. De exemplu, in- cifrate, pline de savoare şi tele. Combinarea lor este ine-
de altfel, să Interzică p:rezenla cepe Aslmov ciclul cu celebra mister, in acel stil ce I~a plă­ vitabilă - şi dorită de om.
roboţilor pe Pămint. in con- şi minunata "Eu, Robot", apă­ cut mult lui JOhn W. Camp- Complexul Frankenstein s-a
secinţă , robptli vor fi de-a- r u tă in 1950, acest "Robb ie" beII: de "puzzle" , de şaradă dovedit legendă şi literatură:
cum Înainte, adică de la 1998 este O dădacă ce-şi ing n- care trebuie dezlegată. Se el n-a s.uportat loviturile pe
incolo, folosiţi mai ales in ies te pup i la incredinţ ata pun intrebări serioase (putem care i le-a dat progresul ştiin­
spaţiul extraterestru. De alt- sp re e ducaţie, dar stirneş te avea Încredere in roboţi? ţeI. Iar În faţa ştiinţei, cu
fel, 1n 2002, dr. Alfred Lan- m ef lanţa adulţilor, din o mie avem cu adevărat nevoie de ciţiva paşi in faţă, s-au rosto-
ning va demonstra - ar tre- de motive. Sau "Cutie", pri- ei? ii putem deosebi? ne sînt golit valurile acestui fenomen
bui să spun "va fi demonstrat mul robot curios să afle de superiori cumva? le sintem creator numit Science Fic-
că ...", sîntem doar În lumea unde şi cum vine el, făptură cu adevărat superiori? se vor tlon, impins de la spate de
Science Fîction-uluî şi timpu- superioară, iar ordinele lui impiedica ei in ambiguităţi şi acest genial populariza tor nu-
rile se încurcă acolo - decI, Powell şi Donovan, oameni, paradoxuri?) şi se dau răs­ mit Isaac Asimov. Poveştile
va fi demonstrat că roboţii deci făpturi inferioare, vor fi punsuri insolite. in "Jokes· de anti9ipaţie au pregătit co-
moblli, abili, inţelegind şi apoi de Nestorl, in 2029, ro- tabila lume a roboţilor de ignorate, incălclndu-se legea te(", poveste apărută in 1956, piii de atunci, pe noi, pentru
conversind intr-o limbă pă­ ' boţi experimentali nesiguri şi miine trebuie neapărat să as- a II-a, deoarece "Cutie" stabi- se vorbeş te despre Multivac, şocul cu lumea zilei de astăzi.
minteană , pot fi folosiţi la mi- periculoşi, in 2052 asistă cu ctllte de trei legi fundamen- leşte că cel ce l-a creat nu creierul care conduce desti- Alături de saga scandinavă şi
nerit pe planeta Mercur. Su- toţii la preluarea, Integrală, tale, 1. Un robot n-are voie să poate fi altul decit. .. conver- nele Terrel şi care, la întreba- de miturile greceşti, ciclul de
san Caivin asistă la demon- de către maşini, B probleme- pricinuiască vreun rău omului torul de energie care-I all- rea adresată de un' mare ma- povestiri aslmov/ene cu ro-
straţie - şi viaţa Întreagă Îi lor economice terestre. Susan sau să ingăduie, prin nelnter- menteazăI In "Fuga in cerc", estru programist va 'răspunde bOţi şi calculatoare fac parte
va fi influenţată : Îşi va da moare in 2064, fată bătrînă , venţie, să I se intimple ceva un robot se va zbate intre că umorul este de natură ex- din fondul de legende ale lu-
doct oratu l În psihorobot ro- pasionată numai de pacienţii râu unei fiinte umane. II. Ro- avatarurile legii a li-a şi legii ttaterestră - rezultat al unui mii - spune cunoscutul scrii-
nică , În 2007, şi se va ocupa ei, pe care, clar, ii iubeşte botul frebule · să asculte po- a III-a, punîndu-şi viaţa in pri- experiment pe care il face ci- tor şi om de ştiinţă James
numai de vindecarea "căderi­ mai mult decit pe oameni. Cu runcile omului, dar numai mejdie pe planeta Mercur, in neva cu rasa umană. "Lanny" Gunn. Adăugind că, in ciuda
lor nervoase" ce le vor face ea se va incheia o parte, cea atunci cind ele nu contrazic "Evidenţa" va apare deghizat va fi istoria unui robot cu progreselor ştiinţei . şi tehnicii,
pacienţii ei , de metal, de-a mai importantă, a ciclului po- legea 1. III. Robotul trebuie androidul Stephan Byerley şi minte de copil mic, in schimb In ciuda perfecţionării la care
lungul expediţlilor şi Între- vestirilor despre roboţi , năs­ să-şi apere propria existenţă, se va lansa in politică: bănuit În "Satisfacţia garantată" îşi robotul şi calculatorul vor
prinderilor periculoase la cute de mintea genială a scri- dar numai atunci cînd grija a fi robot va aplica, ln public, face simţită prezenţa un ro- ajunge, problemele ri'dicate
care participă. Va avea doi itorului Isaac Asimov. de sine nu contrazice legea I o corecţie unui om; deci, este bot sentimental şi romantic. de Asimov vor trebui luate În
asistenţi, Powell şi Donovan, Asimov a scris, despre ro- sau legea II. Aceste trei legi om, altminteri ar fi Încălcat "Toate necazurile lumii" il vor consideraţie încă vreme
depanatori celebri în litera- boţi, 29 de povestiri. A Înce- au revoluţionat Science Fic- legea 1; şi va functiona cu împinge pe calculatorul Mul- multă. Gindlţi-vă doar, spune
tura de anticipaţie, iar Susan put 1n 1939 cu "Robble" şi a tion-ui. Au colorat literatura. tivac, obosit de prea marile James Gunn, că un recent
ii va trimite la rezolvarea unor publicat-o pe ultima după 30 Au dat de gindit oamenilor de probleme ale umanităţii, la si- calculator ultraperfecţionat
cazuri ce vor face - au şi fă­ de ani. A rezultat un ciclu ştiinţă. Au influenţat pur şi nucidere. In superba p'0ves- de la Universitatea americană
cut, ce-au mal făcutl - sen- complet, interesant; pasio- simplu societatea umană. tire "Ultima Întrebar~', doi Trinity, analizind toate datele
t at ie... Chiar in 2007 cei dOI nant, parte integrantă a litera- De ce? Pentru că robotul tehnicieni vor să ştie dacă ce i s-au putut pune la dlspo-:
- şi Susan implicit - vor turii secolului nostru, dar, asi mov/an nu este o simplă entropla poate fi Inversată, zltle, a ajuns la concluzia im-
avea de rezolvat problema culmea, partea importantă a maşinărie care execută , con- comunică "date insuficiente placabilă că niciodată nu a
unul robot aiurit de pe Mer- filozofiei ştiinţei secolului form unul program, una sau pentru un răspuns complet", existat nici cea mal mică
cur, in 2016 demască matra- nostru! Asta pentru că 1, Asi- mai muie operaţii, ci o adevă­ şi ani, secole, milenii de-a şansă ca viaţa să apară pe
pazlicurile lui Cutie, robot mov, Într-un moment de ge~ rată persoană. Are un creier rindul se va lucra la această planeta Pămint. ..
evoluat şi parşiv, in 2021 se niu, a decis in povestirea inti- electronic? Pozitronic? - În- problemă, pentru ca, prin cu-
ocupă de teiepatui Herbie, tulată "Mincinosul" că inevi~ corporat. judecă - cel mai ' cerirea hiperspaţiulu' i , să
poată apare un calculator ~u-
18 ALMANAH ~~
ANTICIPATIA ~ ~~ ALMA.'H 19
.~ =,.;:,:;,c:;,;o';T:"=============================
(atlnglnd 15° longitudine vestică) . sate pe punte. Vasul a ridicat ancora din New
Se poate constata că. indiferent de forma Castle (Delaware-S.U.A.) şi s-a indreptat pe
, ); ~ :f'\; 1,·1
i .-1'
F1,\j\J llHJlE
OLANDEZUL atribuită aşa-numitului "Triunghi", toate defi-
niţiile date sint de acord in a Include in inte-
riorul zonei Arhipelagul Bermudelor şi Marea
o vreme splendidă spre Guadelupa (Insulele
Antile), unde nu avea să ajungă lnsă nicio-
dată .. ,

ZBURATOR
Sargaselor. In anul 1880 are loc primul incident care a
Descrisă pentru prima oară de Cristofor Co-
CU\04ŞTWII lumb, Marea Sargaselor a reprezentat multă
declanşat intense operaţiuni de salvare 1n
zona "Triunghiului". Timp de 10 zile, şase
vreme o enigmă pentru navigatorii care i-au nave apartinind marinei britanice au incercat
străbătut apele. intinzindu-se cu aproximaţie zadarnic să descopere epava vasului At.lanta,
intre 37° _27 0 latitudine nordică şi 15° _40° dispărut cu un echipaj de 290 de oamenI. Fre~
longitudine vestică, Marea Sargaselor este o gată grea (55 m lungime, 17 m lăţime) , Atelan-
Imensă porţiune din Atlanticul de Nord acope- 'o dispunea de 50 de tunuri (22 sub punte) şi
rită cu alge specifice (sargassum) care, adu- ridicase ancora din Bermude cu destinaţia An-
nate in pachete sau răsplndite pe suprafeţe in- glia. Atit la plecarea navei cit şi 1n timpul ope-
tlnse, au Imprimat intotdeauna o notă de mis- raţiunilor de căutare declanşate Imediat după
- DAN APOSTOL ŞI SORIN ŞTEF ANESCU ter acestei regiuni. Sub patura subţire a plan-
telor se ascund cimpiile abisale Hatteras şi
semnalarea dispariţiei, condiţiile meteorolo-
gice au fost excelente, nici O furtună nefiind
Nares, dar şi numeroase virfuri de munţi sub- semnalată in regiune timp de aproape 5 lunI.
marlni, terminate cu platouri care au fost Cercetările au (ost minuţioase, dar, cu toată
cindva deasupra măriI. Dacă astăzi navele cu perseverenţa şi atenţia dovedite, ele s-au sol-
1890. Cllpperul britanic "Molborough" ridică propulsie mecanică nu riscă să rimină prizo- dat cu un eşec total: nu a fost descoperit nici
ancora şi , impins de un vint favorabil, se inde- niere ale masei de vegetaţie marină, cu totul cel mai mic fragment care să apar1ină fregatel
părtează rapid, lAsind in urmă ţărmul dantelat alta era situaţia vaselor cu pInze surprinse În britanice.
şi abrupt al Noii Zeelande. Destinaţia : Europa. zonă In momentele de lipsă totală a vintului. Deşi in secolul al XIX-lea zona in care s-au
După aproximativ trei ore, vasul s~a făcut ne- Aceste perioade lungi de acalmie provocau in pierdut Inturgent, Plckerlng şi At.I.nta mai
văzut dincolo de linia orlzontului şI, din acel epoca velierelor mari neajunsuri navigaţiei era ameninţţttă de atacurile pirati lor caral-
moment. timp de 23 de ani, nimeni nu a mal atlantice. La gama riscurilor care Însoţeau că­ bie ni, este greu de crezut că aceste nave mili-
auzit de el. deşi flota britanică a intreprins lătoriile pe mare se adaugă atit furtunile vio- tare, bine Înarmate, nu ar 11 reuşit să faci faţA
d ouă exped~ii de căutare in Pacific. lente care blntuiau nu de puţine ori regiunea, unei astfel de situaţii. Un timp a fost acredl~
1913. Marinarii unei baleniere observ ă in cit şi atacurile pline de cruzime ale plraţllor. tată ideea că vasele s-au ciocnit de recite co-
apropierea insulei Georgia de Sud o corabie Traficul relativ scăzut, lipsa mijloacelor de co- rallgene. La o analiză atentă s-a constatat fnsă
care staţiona cu toate pinzele ridicate. Poziţia municatie la mare distanţă, fragilitatea con- că dispariţiile au avut loc in larg, acolo unde
de acostare total neobişnuită stîrneşte curiozi- strucţiei vaselor, toţi aceşti factori determlnau fundul oceanului atingea adinci mi de
tatea comandantului balenierei, care dă ordin Intervenţii tardive În cazul unul naufragiu. 4 000-5 000 m!
mateloţllor să execute manevrele de apro- Analizind fnsă frecvenţa catastrofelor mari- Pierderea vellerelor a fost semnalată la pu-
piere. Pe bordalul putrezit aceştia au reuşit să time din ..Triunghi" de-a lungul timpului, s-a tine zile după ce au părăsit porturile de ple-
distingă cu dificultate numele: loIolborough. constatat un lucru ce sfidează logica. Deşi, In- care, deci ele dispuneau de suficiente rezerve
Puntea era plină de mucegai. Douăzeci de cepind cu secolul XIX, pirateria a regresat de apă şi alimente proaspete şi, fIInd nave mi-
schelete zăceau prăbuşite Iingă catarge şi tu,,: pină aproape de disparitie, traficul 8-a intenslw litare, nu duceau lipsă de medicamente sau
nuri, deşi vasul nu prezenta urmele vreunei ficat, Iar mijloacele de navigaţie s-au perfec,,: medici la bord. In aceste condiţii nici o mo-
lupte. Cu toate Investigallile minulioa.e, ni- tlonat sensibil, incidentele din această zonă limă nu ar fi putut să se răspindea&că atit de
meni nu a găsit vreo explicaţie in ceea ce pri- au devenit tot mal numeroase. Vasele dispA- rapid incit vasele să nu poată atinge unul din
veşte moartea stranie a marinarilor sau a dis- rute fără urmă În condiţii de navigaţie care nu IArmurlle aflate la cel mult 3 zile de navlgalle
pariţiei şi reaparitiei navei după mai bine de Just/ficau prin nimic aceste "accidente", lipsa de ruta urmată.
două deceniI. S-a născut insă faimoasa le- oricăror mărturii care să aducă o clarificare Construite integral din lemn, aceste vase cu
gendă a "Ollndezulu' Zburitor". corabia fan- asupra circumstantelor şi desfăşurării tragice- pinze erau expuse pericolului de a fi mistuite
tomă cu echipajul său de schelete, care co- lor evenimente au generalizat printre marinari de incendii, Iar explozia accidentală a munitie!
IInda neobosită mările şi, in nopţile furtu- denumiri ca : "Marea MortII" sau "Mar•• putea provoca uneori scufundarea navei. rn
noase, ataca navele intllnlte, scufundinduwle FricII", Legendele nu fac insă altceva decit să acest caz insă fragmentele de epavă ar fi ră­
cu intregul echipaj. accentueze vălul de mister care inconjoară o mas mult timp la suprafaţă sau, purtate de cu·
Indiferent de epocă şi mijloacele tehnice serie de intimplări ciudate, in care au fost Im- renţl, ar fi eşuat pe unul din ţărmurile apro-
aflate la dispoziţia navigatorilor, navele pro- plicate diferite vase şi pasagerii lor. Din acest piate. fiind astfel o mărturie a cetor petrecute.
pulsate cu ajutorul vislelor, vîntului sau forţe i motiv nu ne vom opri decit asupra celor con- Caracteristic insă pentru aceste disparitII este
generate de maşinile cu aburi sau Diesel au semnate şi descrise (atit cit a fost posibil la faptul că, deşi au fost depuse numeroase efor-
dispărut şi probabil vor continua să dispară pe vremea respectivă) in publicaţii sau docu- turi, nu a fost descoperită nici o urmă mate-
toate mările şi oceanele globuluI. Dintre zo- mente cu caracter oficial. r i ală apar11nind vaselor Implicate. Totuşi, sint
nele caracterizate printr-o frecvenţă ridicată a In august 1800 dispărea in "Triunghi" prima consemnate şi unele incidente neObişnuite pe-
unor astfel de incidente, una se detaşează net navă de război americană In.urgenL Era o fre- trecute in "Triunghiul Bermudelor" soldate cu
insă, intrind lncă din secolul al XIV-lea in gată de tonaj mediu, avind un echipaj de 340 găsirea epavelor uno'r nave considerate Iniţial
atentia marinarilor. Este vorba de o rl9~lune si~ de oameni. Trimis i'ntr-o misiune de patrulare pierdute.
tuată in apropierea coastelor continentuluI fost semnalat un procentaj ridicat de pierderi In zona americană a Golfului Mexic şi Marea RosolI.: fregată franceză de 300 t şi 40 m
nord-american şi numită "Triunghiul Bermu- ale unor nave maritime, ambarcaţiuni mici şi Caralbllor, velierul dispunea de o putere de lungime. Avea amplasate la bord 16 tunuri şi 2
delor". Garda de Coastă a Statelor Unite (US avioane. In ~eneral, se consideră că vlrfurlle foc formată din 22 de tunuri, din care 10 am- mortiere. Ruta străbătută: Europa-Hava-
Coast GuardJ da (În instrucţiunea nr 5720) .. Triunghiului' se găsesc localizate In Bar- plasate sub punte, şi era considerat nava ami- n.-Indllle de Vest franceze. Vasul a fost găSit
urmatoarea definiţie pentru această zon â. ma- mud.. Mlaml (Florlda) şi San Juan (Puerto ral a marinel americane. in 1840, după două luni de la dispariţie, cu în-
ritimă: Rico) ... O soartă similară o 'are În. aceeaşi lună Pic.. cărcătură neatinsă şi velatura desfăşurată, dar
«"Triunghiul Bermudeloru , "Triunghiul Mor.. Geografi! consideră "Triunghiul" ca fIInd kerlng I 1regată uşoară (lungime 30 m, lăţime navigind in derivă, În apropiere de Havana.
I"" sau ..Triunghiul Diavolului" este o zonă format de linII Imaginare pornind din Bermude 8 m, deplasament 200 t), avind un echipaj de EchipaJul şi pasagerii se ..volatillzaseră", sin-
Imaginară, situată In largul coastei atlantice pină la New York 1n nord şi Insulele Vlrglne Tn 90 de oameni şi inzestrată cu 9 tunuri, ,mpla- gura trlnţă vie descoperită la bord fiind un ...
de sud-est a Statelor Unite, perimetru unde a sud, şi desfăşurindu-se 1n evantai spre vest
~ ALMANAH
ALMANAH <:~ ~ ~ ANTICIPATI... 21
20 ANTICIPATIA ~
can~r. Dac~ moartea celor citeva zeci de oa- pe supravieţuitori să atingă , cu ajutorul bărcii american, sau despre cei 680 de marinari Atlantic. Avind o încărcătură de mangan şi un
mef"!1 s-a.r fi datorat unui atac plrateresc sau aflaţi la bordul siu. , echipaj de 309 oameni la bord, pierderea sa' a
de salvare, ţărmul apropiat al lnsulefor Azore.
un~l ' moJII!1e, ea ar fi avut drept consecinţă cel
A
După terminarea investigaţiei" Mary CtUeste Ce urmArise oare Whlte Star? O corabie de fost pusă, in primul moment, pe seama atacu-
puţin gasIrea citorva cadavre! a fost recondiţionată şi redată circuitului mari- piraţi? O navă spaniolă care o atacase? Dar lui efectuat de un submarin german. Această
tim. A doua sa existenţă s-a caracterizat nici un vas de război nu putea avea acea vi- Ipoteză a căzut ulterior cind s-a constatat că
La 26 februarie 1855, corabia Marathon
descoperă , navigind in derivă cu toate pinzele prir:ttr-un şir neintrerupt de ghinioane şi neca- teză şi acea formă total neobişnuită pentru se- nici un raport al Kriegsmarine nu menţiona
ridicate, vasul cu 3 catarge Jamel B. Cheater. zur' (uneori avind consecinţe tragice) pentru colul al XIX.:;lea! Să fi fost oare o trombă ma-
rină sau un miraj? Este oare posibil ca PATRU .
capturarea sau scufundarea navei americane
Intriga În mod special un fapt: după ce a pără~
La bord nu se afla nici un membru al echipa- cel care ajungeau să călătorească la bord.ul eh
jului şi pe punte domnea o dezordine cum- După mai mulţi ani, Mary C"e8te şi-a găsit echipaje să albă simultan acelaşi gen de halu- sit Barbados, Cyclopl, in loc să se Îndrepte
plit ă . Totul lăsa impresia că nava a fost pără­ sfîrşitul pe un recif in Haiti, unde se pare că a cinaţie? spre nord, şi-a schimbat pe neaşteptate
sită in grabă: mese şi scaune răsturnate . fost eşuată deliberat de căpitanul Gillman Par- In octombrie 1902, vasul german Freya a cursul, orientindu-se spre sud. Apoi, la fel de
obiecte personale răspîndite pe jos, iar jurna- ker, fost descoperit plutind in derivă, la puţin timp Inexplicabil ca şi manevra făcută cu puţin
lul. de bord, celelalte documente oficiale ş i u n aII evenlmi':'nj care demonst rează c ă după plecarea sa din portul Manzanillo timp înainte şi fără a emite nici măcar un
compasul lipseau." Presupunindu-se că Ja- .,Triu nghiul Berm udelor" nu de\ine monOpOllJI (Cuba). Navă cu propulsie mixtă, Freya avea 3 S,O.S., vasul a dispărut, volatillzindu-se parcă
mea B. Chelter a suferit un atac pirateresc, asupra disparitiilor de nave şi eChipaje s-a pe- catarge şi un motor cu aburi, dispunind (deşi În neant. Se ştie că ofiţerul american de ori-
s-a trecut la o cercetare amănunţită. Atit În- trecut in 18S1, cind goeleta americană Ellen era un vas civil) de 4 tunuri mici. Cind a fost gine germană care comanda nava avea o ati-
cărcătura transportată, cit şi bărci!e de salvare Austin descoperea În zona estică a insule)or găsit, puntea era devastată de ceea ce părea tudine deosebit de dură faţă de membrii echi-
erau însă la locul lor, iar lipsa urmelor de Azore o altă goeletă, navigind în derivă. Mari- să fi fost o puternică explQzie. EchiPt1jul dis- pajului. Din acest motiv, unii anchetatori ai
luptă, infirma supoziţia unei confruntări vio- narii americani au abordat vasul străin, con~ păruse, dar fa bord nu exista nici c;> urmă de cazului au fost tentaţi să pună dispariţia vasu-
lente, Nu mai raminea decit să se accepte statind cu .surprindere că, deşi totul era in si nge, incendi u sau luptă ş i vasul contin ua sa lui pe seama unul act de trădare comis de co-
ideea, lipsită Însă de argumentei că, dintr-o perfectă ordine, la bord. nu se afla nici un plutească. Ultlma pagina a JurnalulUi caplta- mandant, care ar fi predat nava marinel ger-
cauză anume, imposibil de dovedit sau imagi- membru al echipaj ului. Căpitanul .a decis p\.Ilui nu purta decit o dată: 4 octombrie (a mane. Sfirşltui războiului a permis Însă cerce-
nat, marinarii s-au sinucis aruncîndu-se cu to- atunci să lase ciţiva mateloti pe punte şi , navi- doua zi după plecarea din port); cuvîntul care tarea arhivelor germane care, după cum s-a
ţii in apăI gind Împreună, navele s-au îndreptat spre cel urma se Întrerupea la jumătate ... Să fi fost oa- constatat, nu conţineau nimic referitor la
Unul dintre cazurile falfTloase inregistrate in mai apropiat port. Deodată, o rafală violentă re Freya victima unui atac al piraţilor caral- soarta vasului american, dispărut fără urmă in
analele maritime este cel al navei Mary C'tea- le-8 indepărtat şi au trecut citeva zile pină bienl? De ce nu eu fost găsite atunci urme de "Triunghiul Bermudelor". Finalul raportului
te. Deşi , nu s-a petrecut in interiorul 'iTriun- cînd Ellan Austin a descoperit din nou g08- luptă? Tunurile de pe Freya aveau incă dopu-" US Navy in legătură cu pierderea lui Cyclop.
ghiului Bermudelor", el rămine ca un punct de leta. Spre neplăcuta surpriză a tuturor insă, riie de alamă la gura tevii! Să se fi produs o consemna; "... Din momentul părăsirii portului
referinţă pentru toţi cei care au incercat să oamenii lăsaţi , la bord pentru a o manevra dis- explozie la bord? Dar sala maşinilor şi rezerva Barbados (4 martie 1918) nu a-a mai aflat ni-
elucideze evenimentele slfTlliare desfăşurate păruseră la rindul lor. După multe insistenţe, de cărbuni erau intacte, după cum a constatat mic despre navă. Această disparfţie reprezintă
de-a lungul timpului pe mările şi oceanele lu- comandantul a reuşit să convingă alţi marinari comisia de anchetă germano-americană. unul din misterele cele mal deconcertante din
mii. să accepte transbordarea pentru a duce nava Dacă Se poate admite totuşi că piraţii aveau analele Marinel. Toate tentativele făcute În ve-
Mary C'leate a fost descoperită in noiem- pină in port. Puţin timp după aceea a izbucnit mijloace corespunzătoare pentru atacul asu- derea reperăril au fost zadarnice (... ). Au fost
brie 1872, de bricul britanic Del Gratia. Plutea ins ă o nouă rafală de vint, şi, atit vasul cit şi pra unei nave civile, atunci ce explicaţie poate emise numeroase ipoteze, dar nici una nu s~a
in derivă, intr-o regiune situată la nordul Insu- cel de-al doilea echipaj au dispărut fără a mai fi dată pentru disparitia unor nave militare ca dovedit, la o analiză atentă, a fi satisfăcă­
lelor Azore, Observindu-i ruta dezordonată şi fi găsite vreodată! Alllinia sau Whlle S18r?1 toare. ,." Incidentul Cyclops a avut insă urmări
constatind lipsa oricărui răspuns la apelurile Acest incident, aproape incredibil, a avut to- IZbucnirea celor două războaie mondiale ş'i insemnate asupra unei decizii majore luate de
fă cute, comandantul navei engleze a trimis o tuşi loc, Detaliile au fost notate În jurnalul de criza economică din anii '30 au fost eveni- Statele Unite la terminarea războiuluI. EI a
barcă şi cîţiva oameni pentru a cerceta vasul bord al navei Ellen Austin, iar investigaţiile ul- mente predominante ce au reţinut atenţia opi- fost citat ca argument in timpul dezbaterilor
necunoscut. Aceştia au constatat că vel ete terioare nu au făcut decit să adincească mis- niei pUblice şi a oficialităţilor In primele cinci preliminare din Congres, pentru constituirea
erau corect strinse, iar incărcătura de alcool terul, cind s-a constatat că goeleta găsită şi decenii ale secolului nostru. Dispariţia unei ,unor rezerve strategice de minereuri, astfel in-
t ransportată era bine fixată şi neatinsă. Rezer- apoi dispărută din nou nu era inregistrată de nave, cu tot echipajul aflat la bord, era o ştire cit S,U.A, să nu mal depindă, in cazul unui
vele de apă şi hrană erau aproape complete, nici uo şantier naval sau companie maritimă obişnuită in cotidianul plin de veşti neplăcute. conflict, de aprovizionarea din surse străine.
Nu lipsea nici unul din obiectele personale ale de pe glob! incărcat de nori negri şi de perspective dintre Pe lunga listă a dispariţiiJor petrecute in
celor 10 pasageri dispăruţi (incluzind com an- in august 1894, fregata cuirasată americană cele mai pesimiste. Cîteva rubedenII care, in- zonă au continuat să se adauge an de an noi
dantul. soţia şi fIIca sa). Singurul aparat de Whlte Star, navă de 5200 tdw, cu o cuirasă de dollate, pretindeau despăgubiri de pe urma nume. Ele aparţin unor vas.e care, În ciuda
negă s it a fost se;xtantu L Acestor constatări li s-a 100 mm şi 40, de tunuri plasate În cazemate fi- pierderii unui număr de mateloţi anonimi, condiţiilor de navigatie excelente şi tonului
ad ă ugat aceea ca numeroase sC U"ldlJrl erau xate În borduri. a intrat 1n "Triunghiul Bermu- ciţiva agenţi ai companiilor de asigurări incer- calm al ultimelor mesaje radio, s-au pierdut
b ătute in cuie la ferestrele şi uşile cabinelor delor" din nord. venind din portul New York. cînd să facă lumină in afaceri incilcite ce im- brusc, "volatilizindu-se" parcă in atmosferă: in
principale, ca şi cum s-ar fi incercat să se re- Navă cu propulsie mixtă, Whlte Star avea 3 plicau armatori, marinari, financiari ş/ autor/- 1925, Cotopaxl, cargou american, a fost dat
ziste la un atac... Remorcată in port, Mary ~­ cat~rge cu vele şi un motor cu abur (de 3200 tăţi, deopotrivă mici sau mari fabricanţi fall- dlspărul pe rula Charleslon (Carollna de Sud
leste a făcut obiectul a numeroase şi minu- CP) ce acţiona o elice de bronz. Viteza ma- mentarj, toate acestea nu erau decit mărunte - ·S.U.A.) - Havana (Cuba): in 1926 cargoul
ţioaSe anchete. T.otuşi, concluziile privind Îm- ximă era de 13-15 noduri/oră. Considerată incidente, demne să apară doar înghesuite Sudutfco dispare navigind la sud de Port Ne-
prejurările in care a dispărut echipajul au ră­ ca una dintre cele mal puternice nave ale US intr-un colţ al uneia din paginile finale din zia- wark (S.U.A.): in 1931 vasul Sla.enger, cu 43
mas doar la nivelul ipotezelor: atac pirateresc, Navy, această fregată fusese trimisă in Cuba rele vremii. Iată de ce perioada 1914-1945 de persoane la bord, este văzut pentru ultima
revoltă şi uciderea căpitanului şi a · familiei "pentru a apăra interesele Statelor Unite in re- este destul de săracă jn relatări privind pierde- oară la sud de Cal Island (Bahamas): in 1938
sale, teama că Încărcătura de alcool ar putea giune". Dar nu avea să ajungă acolo 'nicio- rea de nave maritime; iar prezentarea detaliată cargoul An910 AUllrallan, cu 39 de oameni la
exploda etc. Firma Lioyd, care trebuia să plă­ d~tă. Jurnalele de bord a 3 vase comerciale a unor astfel de evenimente şi a anchetelor pe bord, transmite un ultim mesaj format din 3
tească asigurarea, a considerat că, dintr-un (două britanice şi unul american) aveau să care le-au declanşat lipsesc aproape cu desă­ cuvinte ("Totul merge bine"), după care dis-
motiv necunoscut, a Izbucnit un incendiu, iar consemneze un incident care pare incredibil: vîrşire. 1n acest context apar cu atit mai sem- pare la nord de Insulele Azore, pe ruta ce du-
alcoolul a Început să ardă. Temindu-se de o Î.n condiţii meteorologice ideale, Whlte Slar a nificative acele cazuri care au atras totuşi cea spre vestul "Triunghiului",
explozie, echlpaJ.ul a părăsit in grabă nava, iar trecut pe Iingă ele cu viteză maximă şi cu atenţia opiniei publice şi a oficialităţilor, preo- Asemenea lui Anglo Au.trallan, un ultim
comandantul a luat sextantul (absolut necesar toate pmzele ridicate. Trăgind cu tunurile sale cupate permanent de numeroase şi mult mai mesaj radio a transmis şi cargoul japonez Rai..
pentru stabilirea poziţiei pe mare). După citva grele pină ce ţevile s-au inroşit, nava ameri- grave probleme. tuku Maru, pierdut in decembrie 1924. Cuvln~
timp, focul s-a stins de la sine dar, cu ţoate cană urmărea o formă nedefinită, asemănă­ la 4 martie 1918, vasul american Cyclop. a tele recepţlonate de posturile americane aflate
eforturile făcute. mica barcă de salvare nu a toare unui uriaş nor cenuşiu-sticlos, c~ se de- părăsa insula Sarbedos cu destinaţia Norfolk În zonă nu erau insă deloc liniştitoare, cerînd
mai putut reveni la navă, e(:hipajul pierind in plasa cu aproximativ 20 noduri/oră. Urmărit şi (Virginia-S.U.A.). Cu un deplasamenl de ajutor într-un limbaj incoerent: ..... Pericolul
largul oceanului. Ceea ce nu a reu ş it să clari- urmăritor aveau să dispară pentru totdeauna 19000 tdw şi o lungime de 150 m, acest vas ne ameninţă ca un pumnal... Veniţi repede...
fice ancheta a fost lipsa oricăror urme de in- la orizont, înspre Puerto Rico şi nimeoi n'u a urma să fie modificat in portftvion. navă ex- Nu vom putea scăpa ..." In acel moment vasul
cendiu pe punte şi motivul care i-a împiedicat mai putut afla vreodată ceva despre vasul trem de necesară pentru US Navy in Pacific şi se afla la jumătatea distanţei dintre Bahamas
,ALMANAH ~~ ~ ALMANAH
22 ANTICIPATIA ~ \~ ANTICIPATI. 23
şi Cu ba. Este surprinzător faptul că ofiţerul ra- toate m ă rile globului. Materiale de construcţie celui de-al doilea 'remorcher era rupt, iar cui- Snow Boy avea un deplasament de 340 tdw şi
diotelegraflst, in loc să transmită coordonatele maÎ bun e, aparatură de bord perfecţionat ă , rasatul dis pă r use. Navele şi avioanele de cer- lungimea de 20 m. Cu 40 de oameni la bord ,
poziţi e i exacte, a lansat un mesaj greu de În- sisteme de comunic aţie ş i urmărire prin satelit cetare sosite În regiune nu au reuşit să desco- vasu l se Îndrepta spre Northeast Cay, dar
ţeles , al c ă rui conţinut nu-i ajuta cu nimic pe ce permit un trafic normal chiar şi in cele mai pere nici cel mai mi c fragment care să fi apar· orice contact cu el a fost pierdut cind se afla
salvatori. Surprin să de cuvintele recepţlonate, dificile conditii meteo rologice - toate acestea ţinut vasului brazilian pierdut Într-un mod atit la numai 60 mile sud de portul Kingsto n (Ja-
Garda de Co as tă american ă a solicitat am ă ­ nu fac decit s ă sporeasca nedumerirea şi in- de neaşteptat. maica).
nunte. ins ă RIUuku Maru nu a mai dat nici un grijorarea marinarilor, armatorilor, opinei pu- Printre rapoartele piloţilor care au participat Cea mai mare v il vă a produs-o În să, În luna
semn de v iaţă , toate Inves,tigaţiile intreprinse , blice şi autorităţilor atunci cind pierderea unei la operaţiunile de căutare se găsesc Însă CÎ- aug ust, dispa riţ i a vaporul ui britanic de pasa-
ulterior sol dîndu-se cu un eşec depli~ . nave este s emnalată într-o zonă oarecare a teva observaţii demne de atenţi e. Astfel, În geri CIIy of Glasgow, cu 81 de marinari la
Printre evenimentele care au dat mult de globului. Nelini ş tea s poreşte şi mai mult dacă cursu l nopţii de 4 spre 5, au fost zărite lumini bord şi 399 pasageri. Timp de 22 de zile, 38
furc ă ce rcetătorilor, păstrind şi astăzi intact inc identul (sau accidentul) s-a petrecut În fugare a căror provenienţă nu a putut fi stabi- de nave ş i 43 de av ioane aparţinind Statelor
cortegiul intrebă rilor rămase fără răspuns , se condiţii neclare şi, cu toate eforturile făcute , lită. 1n dimineaţa zilei de 5 cercetările au con- Unite, Marii Britanii şi Mexicului, au cercetat o
remarcă cele soldate cu dispariţia echipajelor nu pot fi descoperite nici un fel de indicii care tinuat dar, În afara unor ciudate forme şi mase s u prafaţă de mii de kilometri pătraţi fără a
unor nave descoperite ulterior in derivă. Ast- să permit ă g ăs ire a unei explicaţii acceptabile intunecate deplasindu-se la suprafaţa mării ca găs i ce l mai mic in diciu pentru l ăm urirea con-
fel, niciodat ă nu s-a putut afla ce s-a intimplat pentru tragicul eveniment. să se disipeze apoi im ediat, nici un alt indiciu diţiilor in care s-a "volatilizat" moderna nav ă
cu marinarii de la bordul vasului Carol Dee- Ce rcetătorul francez Charles Berlitz face o in legătură cu dispariţia cu irasatului nu a mai impreun ă cu cei 480 de oameni , aflaţi la bordul
ring, g ăsit eşuat in februarie 1921, pe coasta interesantă remarc ă intr-unul ~in pasajele căr­ pu.1ut fi relevat. ei
statului Carollna de Nord (S.U,A.). Ancheta a ţii sale' "Triunghiul Bermudelor":' " ... Desigur, In decembrie 1954, nava americană Sout· Deceniul '70 marchează generalizarea
stabilit că nava fusese părăsită chiar in mo- toate pierderile de nave sint «misterioase ... În hem Dlstrlcts dispare fără a avea timp să lan- sistemelor radar instalate pe vase şi apar iţi a
mentul cinei, dar nu a putut oferi nici o -expli- m ă sura in care se poate considera că există seze nici măcar un 8.0.8. Acest an, ca şi cei 8 primilor sateliţ i capabili să Îmbunătăţească
caţie privind cauza abandonării vasului sau puţini căpita ni care provoacă voluntar un nau - care l-au urmat, par "Să fi fost totuşi o pe- controlu l navigaţiei pe mările ş i oceanele lu-
cl arifica soarta echlpajului. in aprilie 1932, go- fragiu . Atunci cind, insă, soarta unui vas este rioadă relativ calmă. In schimb, 1963 s-a re- mii. Se pare insă că aceste noutăţi tehnolo-
eleta americ a nă John and Mary. plecată din stabilită sau cel pulln presupUSă , «misterul» marcat printr-un adevărat record: arh ivele ofi- gice nu au reuşit să influenţeze situaţia para-
portul New York , a fost găsit ă plutind În de- inceteaz ă s ă mai ex iste (... )" Se pare insă că ciale inregistrează pierderE!a a 5 nave mari, doxală prin c~re este caracterizat "Triunghiul
rivă, la 50 de mile sud de Bermude. Coca era nu acesta este cazul zonei supranumite avind la bord nu mai puţin de 937 de oameni. Bermudelor". In ~965, deşi modern ec hipată ,
pro aspăt vop s ită , ceea ce a determinat autori- "Triunghiul Morţii ' ~ situată in vestul Oceanului Astfel, in luna ianuarie dispar transportoarel e inarmată şi dispunînd de un echipaj experi-
tăţile să p res upună că nava fusese capturat ă Atlantic . grele americane Nereus (12000 tdw) ş i Prote- mentat, o fregată de 2900 tdw aparţin ind US
de piraţi, care omo rîseră pasagerii şi echipa- Da că pierd erea unui vas in această regiune, UI (14000 tdw) ale căror echipaje total izau Navy este pierdut ă f ă râ urmă În zonă. Inciden-
jul. Dar inc ă rc ătura şi obiectele de valoare intre anii 1939-1945, poate fi pusă, uneori, pe 378 oame ni. La 2 februarie dispare marele şi tul, avînd de astă d ată ca protagonist un re-
erau neatinse... La 3 februarîe 1940, yachtul seama a cţiunii intreprinse de submarinele for- modernu l cargo Marine SUlphur Queen, avînd morcher oceanic american de 1 000 tdw, se
Gloria Collte, plecat din portul SI. Vincent ţe lor beligerante, sabotajelor, atacurilor avia- lungimea de 160 m. Cu un echipaj de 39 de repetă, in condiţii sim ilare. În timpul lunii de-
(Antllele britanice), a fost găsit in perfe c t ă ţie i sau impactului cu una din miile de mine marinari experime n taţi, nava părăsise portul ce mbrie a anu lui 1966.
sta re , dar fără nici un om la bord, la aproxi - ce infestau zona, lipsa oric ă ror fragmente de Beaumont (Texas-S.U"A.) cu dest i naţia Nor- . 1n octombrie 1966, un alt remorcher (Sout-
mativ 200 mile sud de port ul Mobile (A lat>a- ep avă sau martori nu "lai poate fi acceptată folk (Virginia-S.U.A.). Incărcătura consta din hem eltles - 19 m lungime) dispare nu mult
ma-S.U.A.) . In tr-o s i t uaţie asemana toare, decit cu foarte mare greutate, chiar dacă se conta inere de oţe l ptin~ cu sulf topit. Staţii l e timp după ce a părăs it portu l Freeport (Texas
Coast Guard a. descoperit. Ia 22 octombrie invoc ă circumstantele războiului. Considerind meteo d in regiune inregistrau o vreme fru- - S.U.A.). Southern Cltles tracta un şlep
1944, ş i cargoul cubanez Rubicon, 1n largul a priori c ă toate pierderile de nave din moasă, iar marea ' era calmă . Ultimele veşti greu, de 65 m lungime. Postul de urm ă rire de
coaste lor Floridei. La bordul său nu se afla "Triunghi" s-au datorat conflictului, ar trebui proven ite de la navă au fost recepţionate ci nd pe ţărm, constatind că vas ul nu transmite me-
decit un .. , cilnel in 1941 se "volatilizase" in ca, dup ă incetarea acestuia, naVigaţia să rede- aceasta se găsea în apropiere de Dry Tortu- saju l de rut ină la ora stabilită şi nereuşind să
-"Triunghi" marele cargou Pluvlul, avind la vin ă sigură, sau, cel puţin, ca orice naufragiu 9as, dar dispariţia ei a fost remarcată mai intii restabilească l egătura radio, so licită as i ste nţ a
bord aproape 10000 t minereu de fier şi 108 să_ poat ă fi pe deplin elucidat. de o ... agenţ i e de operaţiuni bu rsiere. Unul Coast Guard-ului. in consecinţă, a fost ime-
oameni. In pofida acestei logici, realitatea este cu to- din marinarii cargoului so licitase acestei diat dec l a nşată operaţiunea de salvare la care
O vlc.timă lIust ră a,Jriun ghiului Bermude- tul alta. agenţii, chiar Înainte ca nava să părăse ască au participat avioane şi vedete rap ide. Î Ajun să
lor" este ŞI ce lebrul s uomarin-crucişător fra n- in Iunie 1950, cargoul american Sandra docurile, plasarea unui ordin de cumpărare În zona in ca re se presupunea că ar travut loc
cez Surcouf, dispărut la inceputul anului 1945 ( navă nou ă, cu o lungime de 100 m) a plecat într-o afacere cu grîne. Executind ope- incidentul, ec hipa de intervenţie a găsit cu
(Ia ieş irea prin vestul "Triunghiului "), pe ci nd din portul Savannah (Georgia - S.UA.) spre raţ iun ea, agenţia a În cercat să ia l egătura cu uşurinţă ş l epu l, avind Încărcătura de produse
se 'indrepta spre Ca nalul P ~nama. Cel mal Puerto Caballo (Venezuela). Avea la bord o nava pentru a-şi informa clientul. Marine Sul- chimice intactă. La prova continua să atîrne o
mare sub marin din lume in timpul celU I ae- al i ncărc ătură de insecticide (300 t) şi cherestea. phur Oueen n-a răspuns însă insisten telor bucată din parima de tractare dar, CI) toat~
doilea războ i mondi al (220 oameni echipaj), După ce a tre cut prin largul portului St. Au- apeluri, ceea ce a deter,minat agenţ ia să se efo rturile făcute, nu a fost descoperit ă nici o
lansat in 1934, SUrcouf avea o rază de acţiune gustlne (Florida - S,UA.) şi a pătruns in ad reseze armatorilor. Consecinţa a fost de- urmă a remorcherului. Singura concJ uzie care
de 12000 mil e marine şi dispunea de un ar- apel e "Triungh iului", orice contljlct radio s~a clanşarea unei vaste operaţiuni de căutare, a finalizat ancheta Întrepr insă de Garda de
mament ,impresionant : 2 tunuri grele de întrerupt. Inc e rcările ulterioare de a găsi nava s usţinută de navele ş i avioanele Gărzii de coastă americană a fost: ..... In absenţa mesa-
203 mm , 2 tunuri AA de 75 mm. 12 tuburi ş i echipajul s-au dovedit inutile, Este de re- Coastă americane (Coast Guard) . Cercetările jului de perico l, sintem indreptăţiţi a crede că
lanstorpile de 600 m"l şi un mic hidroavion. marcat c ă, in timpul acestui incident. condiţi- , au incetat pe data de 15 februarie, dar, 5 zile pierderea remorcherului s-a făc ut c u atîta ra,..
in . 1940, după c ă derea Fra nţei, comandantul lIe meteo erau favorabile, ele ră minînd nemo- mai tirziu, O n avă militară, aparţ inind US Navy, p~dit~te, inelt "a f ăc ut im posibi l ă emiterea ori-
să u a trecut cu nava de partea Forţelor Fran- dificate timp de aprdape două săptăm i ni. a nunţă găs i rea unei veste de salvare aparţi­ carUi S.O.S ...
ceze Libere ale g~neralulul de Gaulle, SUrcouf Acest caz, prin caracteristicile sale, este În nind cargoului pierdut. Descoperirea a fost fă­ La 11 ianuarie 1967 (an caracterizat
devenind in scur1 timp un adversar redutabil mare m ăsură tipic pentru majoritatea nav~lor cută la aproximativ 15 mile sud de insura ame- p rint r-un mare număr de incidente În
penţ r u f lotele AxeI. Or, este cel p uţi n surprin- pierdute fără urm ă i n timp ce navigau in a'prp- rica n ă Key West. Toate ipotezele ava nsate ul- "tri un ghi"), remorcherul american GuH ",alter
z ă t o r oa o nava, ce luase parte timp de pierea ţ ă rmului american. terior (explozia sulfului, coliziunea cu o mină, (navă modernă, lansată la apă În 1963 şi avind
ap.roape 5 ani la cruntele bătălii din Atlantic şi Un an mai tirziu, cuirasatul brazilian Sao acţiunea piraterească etc.) nu au perm is, to- un deplasament de 972 tdw) a părăsit portul
pacific, să dispară cu echipajul său de vete- Paolo. avind la bord un echipaj format din 8 tuşi, ni ci o concl uzie s igură şi acceptabilă. Sechelt (Columbia Brit anică) indreptîndu-se
ralli fără să aibă timp să transmită un mesaj oameni, era condus de două remorchere În Singurul fapt ap rec iat ca o certitudine rămîne spre Florida (S.U.A.), pentru a... nu ajunge ni-
radio, fă ră s ă lase măcar o urmă ... vederea dezafectărli şi casării. În noaptea de 3 observaţia unei comisii de anchetă a US Navy, c iodată la d est in aţie . Este in să de remarcat un
Remarca#bdui salt calUatl v facu t de con- spre 4 octombrie 1951, pe Cînd cele 3 vase na- care nota că: " .. , Marine Sulphur Queen a dis- fapt: in 1967 au fost semnalate numeroase
strucţia n av a l ă după al doilea război mondial vigau la sud-vest de Insulele Azore, unul din părut în largul mării fără a emite nici dn sem- obi ecte aeriene neidentificate, a· căror pre-
a avut ca efect nu numai intensificarea trafi cu- remorchere a desprins cablul ~e tracţiune, dîn nal de pericol." zentă a atras ate nţ ia presei ş i opi niei publice
lui marltHn si reducerea timpului de că Iăto pe cauza vintului puternic şi a valurilor agitate. In La fel de misterios rămîne şi incidentul În din numeroase ţări. Observaţiile privitoare la
(Si mUltan Cl.l î m bunătăiirea conditiilor de trans· d i min eaţa zilei urm ă to are , oceanul s-a linişt i t , .care a fost implicat pescadorul american zona Caraibelor au constituit cauza interpelă­
port). dar şi creşterea si g ura nţe i navig aţiei pe dar, spre nepl ăcuta s urpriză a tuturor, cablul Snow; Boy. Navă de construcţie modernă, rii În Congresul S.u.A. şi prin intermediul mij-
ALMANAH ~!f
24 "-NTICIPATIA W ~AlMANAH
~ ANT ICIP A TIA 25

2-3 - Almanshul " AnticiP<l1ls··


O analiză atentă a incidentelor cunoscute
loacelor de informare in masă a Departamen- experimentaţi, a constituit un eveniment care de un panou de lemn. In timpul anchetei care arată că doar in 8% din cazuri au fost desco-
tului Transporturilor asupra unei posibile le- a focalizat o lungă perioadă atenţia publicului a urmat, pe baza mărturiilor aduse de unicul' perite fragmente de epave şi in numai 1% 0
gături dintre fenomenele aeriene menţionate şi a autorităţilor. SCorpion trebuia să se pre- martor rămas În viaţă, au putut fi stabilite supravieţuitori. Acest fapt este destul de stra-
şi numeroasele pierderi de nave (şi avioane) zinte la baza navală Norfolk (Virginia - (chiar dacă par greu de crezut), circumstan- niu căci, după naufragiul Tltanlculul, s-au in-
petrecute În regiunile respective. Răspunsul S.u.A.) la 28 mai 1968. Ultimul mesaj provenit ţele catastrofei. Naufragiul s-a petrecut .În !'lai trodus reglementări foarte sţriC(,te privind folo-
autorităţilor a fost negativ, dar lipsit de argu- de la bordul său a fost recepţionat la 21 mai, puţin de 3 minute, ceea ce este su rpnnzator sirea echipamentulu i de salvare. Vestele pneu-
mente, cu toată insistenţa celor interesaţi de a atunci cind vasul ar fi trebuit să se găsească pentru un vas de 20000 tdw. Brusc, fără ca matice, şalupele, plutele şi bărcile de salvare
se furniza comentarii detaliate. Indiferente la aproximativ 250 mile vest de Azore. Cum cel mai mic semn să fi prevestit schimbarea sînt obligatorii pe orice navă, iar numeroase
parcă la atitudinea oficială, vasele işi conti- Încercările ulterioare de a-I contacta au eşuat, condiţiilor meteorologice, rafale de vint ex- companii au adoptat un costum special pentru
nuau Însă dispariţille cu o frecvenţă de-a el a fost considerat oficial pierdut la 5 iunie şi, trem de violente au lovit nava şi, simultan. va- marinari care le asigură supravieţuirea În ca-
dreptul impresionantă. in consecinţă, marina S.u.A. se pregătea să luri uriaşe s-au prăvălit peste bord. 1n citeva- zul căderii in apă. Considerind Însă prin ab-
Autorităţile maritime americane afirmă că: pună capăt căutărilor. Iată insă că, la citeva zeci de secunde apa a inundat toate comparti- surd că nici unul din membrii echipajelor de
" ... Dispariţiile fără urmă din «Triunghiur Ber- luni de la acest eveniment, atunci cînd ecou- mentele calei, iar vasul s-a scufundat cu rapi- pe vasele dispărute În zonă nu a purtat echi-
mudelor» se datorează unor curenţi puternici rile stîrnite Începuseră a se stinge, o navă ditate fără ca echipajul să se poată salva. pament de salvare sau nu a avut timp să se
(În ,primul rînd Golfstream-ul), care antre- oceanografică americană localiza o epavă Cu sau fără martori. toate aceste catastrofe, agaţe de unul din obiectele plutitoare rămase
nează rapid epavele şi supravieţuitorii la mari intr-un punct situat la 460 mile vest de Azore exasperante pentru autpr it ăţile maritim e, au la suprafaţă âupă naufragiu, era de aşteptat
distanţe de locul naufragiuluL.." Explicaţie şi la o adincime ce depăşea 3000 de metri. avut nu numai consecinţe publicitare, ci şi ca cercetările efectuate să ducă măcar la re-
greu de 'aomis: aceste catastrofe nu au avut Fotografiile submarine executate cu acest pri- economice. După cum consemnează statisti- cuperarea unor cadavre, lucru ce nu s-a intîm-
supravieţuitori, iar fragmentele de epave au lej i-au determinat pe specialişti să afirme că cile societăţii Lloyd, intre anii 1974-1978, tra- plat insă niciodată.
fost găsite doar in 8 % din cazuri! Desigur, cu- Scorpion a fost găsit, deşi identificarea nu era ficul maritim din "Triunghiul Bermudelor" s-a Accidente maritime se întimplă, desigur, pe
rentul Golfstream transportă obiectele pluti- absolut sigură. Dar motivele care au provocat redus cu aproape 65 %. Chiar şi in aceste toate oceanele Terrei: registrele celebrei so-
toare. da't cu viteza de maximum 5 km/oră, această catastrofă rămin in continuare necu- condiţii, numai autorităţile maritime americane cietăţi britanice de asigurări maritime Lloyd
după cum au demonstrat reputaţi cercetători noscute. Semnificativ este faptul că pasaje ale inregistrează "dispariţia misterioasă a nu mai atestă că in perioada 1929-1954 s-au scufun-
oceanografi: Piccard, Cousteau sau Heyerdahl diverselor declaraţii neoficiale făcute de an- puţin de 600 de nave intre an ii 1971-1982", dat 228 vapoare (cifra nu cuprinde vasele d!s-
(spre exemplu, pluta Kon-Tiki a p~rcurs dis- chetatori acreditează ideea că accidentul nu a după cum consemna raportul Departamentu- părute in al doilea război mondial). Dar, chiar
tanţa de 100 km În 24 det ore). Or, avînd in ve- fost provocat de o imperfecţiune constructivă. lui Marinei Comerciale, prezentat Comitetului dacă au fost situaţii cind navele au naufragiat
dere că in majoritatea cazurilor navele de sal- Totuşi,evenimentul a avut implicaţii majore in Special al Congresului Statelor Unite În 1983. Într-un interval scurt de timp şi fără ca vreun
vare Începeau cercetările În zonă la 2-3 ore activitatea de proiectare şi ' construcţie a sub- Ziarul "Miami News" afirma, insă, În septem- membru al ' echipajului să fie salvat, cauzele au
de la catastrofă, ar fi fost practic imposibil ca marinelor atomice americane. EI a determinat brie 1983, că această cifră este valabilă doar fost, În marea majoritate a cazurilor, explicate.
ele să nu găsească măcar o pată de ulei sau modificări ale regulamentelor şi normelor spe- pentru perioada 1979-1982 şi că numai auto- Catastrofele, precum dispariţia inexplicabilă in
petrol. Pentru ca epavele să fie dispersate in ciflce, in sensul sporirii siguranţei navi gaţiei rităţile portuare din Miami (Florida - S.U.A.) 1968 a submarinului atomic francez .. Mlnerve"
afara "Triunghiului Morţii", la mari distanţe, acestui tip de nave şi trecerea la construcţia au Înregistrat "dispariţia În condiţii insolite a (deplasament 2 100/2400 tdw, 52 de oameni
curenţii maritimi trebuiau să le poarte cu submarinelor crucişătoare de peste 6 000 tdw. 200 de yachturi cu echipaje cu tot, numai În la bord), În apele Oceanului Atlantic, sînt mai
pe~ste 500 km/oră! Pierderea lui SCorpion a eclipsat pentru un 1971". in iulie 1983,un yacht particu lar, avînd rare şi nu constituie prin numărul şi cir~u.m.:­
In noaptea de 27 spre 28 decembrie 1967, timp alte incidente de acelaş i gen, astfel ÎnCÎt 6 persoane la bord, este menţionat ca pierdut stanţele in care s-au produs o caracteristica
feerica iluminaţie a oraşului Miami (Florida - dispariţia cargoului "Ithaca Island" (noiembrie În apropierea Peninsulei Florida. Vedeta de pentru alte zone maritime de pe glob, cu ex-
S.U.A.) cu prilejul sărbătorilor de iarnă 11 de- 1968) a atras mai puţin atenţia. Proprietarii va- salvare - aparţinind Coast Guard-ului - ple- cepţia "Triunghiului".
termină pe Dan Burak să-şi invite un prieten, sului şi ai transportului de griu efectuat pe cată În căutarea yachtului nu s-a mai intors Dacă timp de zeci de ani aceste incidente
preotul Pat Hogan, la bordul micii sale ambar- ruta Norfolk-Manchester au primit despăgubiri niciodată. Cei 8 marinari experimentaţi ai nu au constituit decit sursa a numeroase le-
caliuni (Wltchcrafth pentru a admira panorama substanţ iale de la compania de asigurărI. An· echipajului vasului de patrulare nu au avut gende care circul.ă pri_ntre. marin_ari, iar. mai ~Î~­
oraşului văzut dinspre mare. Timpul era fru- cheta efectuată cu acest prilej nu a dus la des- ti mp să transmit ă nici măcar un S.O.S.! ziu subiecte menite sa mareasca numarul Citi-
mos şi suprafaţa oceanului calmă, astfel că coperirea nici unui element care sa ofere o Indiferent de dimensiunile navelor implicate, torilor unor reviste de senzaţie, treptat, tot mai
yachtului i-au fost suficiente citeva minute explicaţie satisfăcătoare a celor petrecute. Ra- calitatea echipamentului de care dispuneau mulţi specialişti au inceput să se preocupe se-
pentru a se îndepărta la circa 1 milă de ţărm. mase fără rezultat au fost şi cercetările intre- sau de experienţa echipajului, se poate co~­ rios de aceste fenomene considerate pin'ă in
Dan Burak manevra cu Îndemînare şi, după prinse În cazul dispariţiei cargou lui Mllton la· stata că, În majoritatea covîrşitoare a ~azun.:­ prezent ca "ciudate". În ultimul timp s-a dove-
puţin timp, a oprit vasul În dreptul geaman du- trldes, pierdut În aprilie 1970. Avind la bord o lor, oamenii aflaţi la bord nu au. avut timp sa dit, fără nici 'o pOSibilitate de infirmare. că ipo-
rii nr. 7. Se pare că acesta a fost exact mo- incărcătură de ulei vegetal şi sodă caustică, lanseze nici un semnal de alarma. Acest lucru tezele care susţineau atacuri piratereşti, mo-
mentul cind postul de ascultare al Gărzii de Mllton latrldes a părăsit portul New-Orleans înseamnă că incidentul s-a petrecut in maxi- lime subite care au provocat moartea echipa-
Coastă a recepţionat mesajul de alarmă pro- (S.U.A.) cu destinaţia Capetown (Africa de mum 10 secunde şi oricit de minuţioase au jelor, accidente datorate coliziunii cu mine, re-
venit de la Wltchcraft. in care erau precizate Sud), dar a Încetat orice transmisie radio după fost cercetările declanşate În urma tragicelor ciiori, vase mai mari, naufragii avînd drept
coordonat'âle poziţiei vasului. Deşi au fost fă­ nu.mai 2 zile de navigaţie. evenimente, nu a putut fi descoperit nici cel cauză trombe marine, cicloane, incendii sau
cute numeroase tentative de reluare a legăturii In martie 1973, cargoul AnUa (20000 tdw, mai mic fragment de epavă prove nind C!e la explozii la bord, sint nefondate ş i nerealiste.
radio, Wltchcraft nu a mai dat nici un semn de 32 oameni echipaj) a dispărut impreună cu În- vasele dispărute. ar,' aşa ...ceva nu poate fi de- Vechile mărturii sînt reluate, confruntate cu
viaţă . O vedetă de salvare a sosit la geaman- cărcătura de cărbune transportată. Ruta ur- cit rezultatul unei explozii de o rară violenţă. cele recente şi, Împreună cu datele culese de
dura nr. 7 În mai puţin de 20 de minute, dar mată: Newport (S.u.A.) - Germania federală. Dar dacă această explicaţie prezintă credibili- numeroase expediţii ştiinţifice, tind să contu-
cercetările intreprinse nu au dat nici un rezul- Deşi compania de asigurări Uoyd a efectuat o tate in cazul unor nave de mici dimensiuni, si- reze tabloul unui fenomen surprinzător.
tat. Yachtul şi oamenii aflaţi la bord dispăru­ foarte amănunţită anchetă. nu a fost descope- tuaţia se schimbă cind sînt implicate vase de Pentru că ar fi greu de admis atacuri pirate-
seră. spre stupefacţia autorităţilor, elocvent rit nici un indiciu care să clarifice cauzele dis- peste 10000 tdw. Nici torpilarea, nici ciocni- reşti asupra unui submarin atomic sau asupra
definită de scurta declaraţie a purtătorului de pariţiei. in consecinţă, ea a trebuit să plă­ rea cu o mină sau un recif, nici trombele ma- unui cargou de 40000 tdw, propagarea de
cuvint al Gărzii de Coastă: ..... Presupunem că tească armatorilor poliţa de asigurare În va- rine, uragan ele sau coliziunea cu un alt vas, epidemii in rîndul echipajelor unor nave mo-
au dispărut (... ), dar nu sînt daţi pierduţi pe loare de 3 milioane de dolari. Făcînd parte din nici măcar explozia rezervoarelor de combus- derne , excelent aprovizionate, şi avînd obliga-
mare .. ." aceeaş i clasă cu Anlta, cargoul Norse Varlan. tibil sau a cazanelor nu pot scufunda o navă toriu medici la bord. Nici un incendiu nu se
yn ad~vă~at scanda) (şi nu nun:ai În presă) naufragiază nu mult după aceea, acest acci- oceanică În mai puţin de 3 minute. Acesta poate propaga În 10 secunde pe o navă de
a IzbuCnit In 1968. In luna mal, după mai dent oferind Însă elemente edificatoare. Ulti- este un timp suficient de mare pentru a trans- 100 m lungime şi doar o explozie nucleară
multe ezitări (explicabile dealtfel), US Navy mul mesaj transmis de Norse Varlan. a fost o mite un mesaj radio S.O.S., sau pentru lansa- poate pulveriza literalmente un vas de 100.000
anunţa pierderea unei importante unităţi apar- cerere disperată de ajutor. Vasul se afla În di- rea plutelor de salvare. Nici unul din acciden- tdw. Sau, cine ar putea să ofere o explicaţ ie
tinind escadrei strategice de submarine a ficultate la aproximativ 550 mile sud-est de tele menţionate mai sus nu ar pulveriza un va- cit de cit acceptabilă pentru dispariţia unei
Atlanticu lui. Dispariţia submarinului oceanic Cape May. Operaţiunile de salvare declanşate por astfel incit navele de salvare, ajunse la lo- fregate purtătoarAe de r~che~e, cu '-:1':1. echipaj
atomic Scorpion, avlnd un deplasament de imediat au dus la descoperirea unui marinar cui accidentului după o oră, să nu găsească de veterani pe Cind naviga 10 condiţII meteo-
3 500 tdw şi un echipaj format din 99 marinari care a , reuşit să supr~vieţuiască agăţindu-se măcar o bucată de lemn sau o pată de petrol. rologice ideale?

26 ALMANAH ~
ANTICIPA ŢI A ~ W
~ALMANAH
ANTICIPATIA
27
DINOZAURII SI MAMUTII că nu erau animale cu singe
cald, deşi există zoO.logi şi
lege euristică, esenta supozi-
ţiei mai sus amintite, o ampli-
ficare a temperatu rii de na-
cări ale ampl itudinii anuale
înregistrată de temperatura
aerului. O consecinţă a com-
VICTIME ALE UNOR paleontologi care susţin con:
tură climatică, ar trebui să ră­ portării cJimatiee anormale
trariul , dar asta nu afecteaza
MECANISME CLiMATICE prea mult aspectele ~robl~­ mînă În vigoare şi in explica- este că atunci cînd clima se
rea dispariţiei altor vertebrate incălzeşte, se prpduce un bi-
DE AMPLIFICARE TERMiCA? mei care ·ne intereseaza. On-
cum, aceşti saurieni uriaşi de talie mare, de pildă a ma- zar fenome n de ,amplificare a
muti lor, a mastodontilor, a ri- încălzirii pentru 'acele regiuni
trebuie să fi fost în mod neîn- care sint caracterizate de un
doielnic În echilibru termic cu nocerilor lînoşi, a elanului gi-
gantic, o tragedie ecologică grad de~ continentali~m m~i
mediul înconjurător. Dacă
de la sfîrşitul pleistocenului, ridicat. In timpul verll~.r din
efectul de seră a fost ampl ifi-
TITUS FILIPAŞ cat prin "injecţia" suplimen- În finalul ultimei glaciaţiuni.
Vîrsta acestei epoci este cu
emisfera nordică , prin acest
mecani~m se generează, de
tară de bioxid de carbon În
mult mai aprop ia tă de timpul exemplu, depresiunea ~sia­
atmosferă, atunci acele ani-
nostru, fiind estimată la circa tică, un minim barometnc ce
male gigantice trebui~ să fi influenţează clima întregii Eu-
SÎNT cunoscute o mulţime teorologici. de apă ori de bioxid de car- căpătat o temperatura com- zece mii de ani. Măsurătorile
de ipoteze asupra extincţiei Deci, in acord cu această bon produc acest efect. Se conţinutului de bioxid de car- rasii. Invers, o scădere a tem-
parabilă, de fapt chiar mai
dinozauri lor, teorii care pun supoziţie, elementele iridiu şi ştie că moleculele de CO 2 ab- bon În straturi le de gheaţă peraturii pe timp de iarnă se:
mare, datorită arderilor meta- manifestă prin temperaturl
cel mai adesea in cauză ca- osmiu observate În rocile for- sorb şi emit cuantele radiaţii­ bolice, decit temperatura am- care datează de la glaciaţiu­
tastrofe cosmice, precum ex- mate cu 65 de milioane de lor infraroşii emise de supra- nea Wurm ne arată din nou anormal de scăzute În mijlo-
bientală. cul Eurasiei (avind drept co-
plozia unei su~rnove letale ani in urmă au fost aduse din faţa Terrei Încălzită de razele Întrucît, la reptile, ţesutu.rile variaţii· ale conţinutu lui de
in apropierea astronomică a adîncul TerrE~i printr-un vul- Soarelui. Ne interesează de gaz carbonic, gradienţii sînt ro lar formarea anticiclonului
reproductive ale masculll.or siberian). Marea anomalie a
sistemului solar, ori impactul canism intens. Mai pot fi des- fapt exacerbarea acestui se află in interiorul corpului, Însă deocamdată insufici~nt
cu un asteroid gigantic. Re- coperite şi alte urme ale ace- efect de încălzire prin mări­ studiaţi şi explicaţi. Oricum, circulaţiei generale a atmos-
celulele acestor ţesuturi sînt ferei, fenomenul musonilor,
cent, a fost dezvoltată o nouă lui vulcanism? Răspunsal rea, peste normal, a fracţiunii deosebit de sensibile la alte- ei sînt puşi În corelaţie cu
ipoteză, car~ nu Îşi mai ex- sună deosebit de incuraj ator. de bioxid de carbon din at- aceleaşi salturi în mecanis- este consecinţa indirectă şi
rările genetice produse de
trage argumentele din astro- O activitate vulcanică deose- mosferă. mul efectului de seră, cu benignă a funcţiei de amplifi-
temperatură. La şopîrlele ac-
nomie şi astrofizică, ci din bit de' intensă a avut intr-ade- Putem deduce că la sfîrşitul creşteri ale temperatllrii medii care termoclimatică a unei
tuale ce trăiesc În deşerturile mari întinderi de uscat. Din
ştiinţe cu mult mai pămin­ văr loc la acea virstă geolo- cretacicului, În vremea celor terestre se observă un sezon a aerului, pe care le atestă in-
tene, cum ar fi geologia, cli- gică dinspre sfîrşitul cretaci- mai intense erupţii vulcanice s'uşi faptul că glaciaţiunea s-a aceeaşi cauză, polul frigului,
de sterilitate ce coincide cu În emisfera nordică, nu se gă­
matologia, zoolog ia şi... me- cului, ultima perioadă a "erei manifestate prin viituri şi ava- lunite cele mai fierbinţi ale sfîrşIt. Studii paleocllmatice
dicina veterinară. care folosesc metode inge- seşte la polul nord geografic,
dinozauri lor", era mezozoică. lanşe de lavă din care se de- anului, ca un fel de măsură
Teoria foloseşte o premisă Ea a dus la fO/marea podişu­ gajau bulele gazului carbo- nioase pentru a suplin i ab- ci la latitudini mai mici de 90
de prevenire a mutaţiilor ge- de grade, În Siberia; la fel, în
comună şi altor conjecturi lui Deccan din peninsula In- nic, a fost inevi tabilă o încăl­ netice pe care a luat-o na- senţa datelor despre variaţia
ştiinţifice pe aceeaşi temă, şi dia, un intins platou de lavă a zire globală a atmosferei Pă­ elementelor meteorologice, Canada, se înregistrează tem-
tura; capacitatea de reprodu-
anume faptul de observaţie cărui vîrstă geologică a fost mîntului, prodl,lsă de excesul utilizind, ,În calitate de para- peraturi minim~ mai scăzute:
cere e recăpătată doar În
concret privind concentraţia estimată a fi cuprinsă intre 60 de CO,. . - metru climatic, dimensiunile decît acelea din jurul polulUi
anotimpul cu temperaturi mai nord. Această funcţie de am-
anormal de mare a iridiului şi şi 65 de milioane de ani. Ce consecinţe biologice ar normale. Se poate conchide unor specii de gindaci fosili,
osmiului În rocile sedimen- Acele erupţii vulcanice au fi putut avea neaşteptata in- (de coleoptere), Of au trăit plificare sui-generis pe care o
că sauropodele gigantice vor
tate cu 65 de milioane de ani fost În mod cert Însoţite de o călzire asupra speciilor sau- către sfîrşitul pleistocenului, au marile Întinderi de uscat
fi suferit o degradare, lentă
in urmă, cind au dispărut di- intensă emisie a bioxidului de riene de la sfîrşitul mezozoi- demonstrează că ritmul în ale emisferei nordice, incom-
dar tragică, a funcţiei repro- plet clarificată incă din punc-
nozaurii. Aceste elemente, carbon gazos. Există incă o cului, care populau cele trei ductive, sub acţiunea căI~urii care a crescut temperatura
(preţente şi in meteoriţii fle- mărturie incontestabilă pen- medi i ale planetei? Răspunsul pe care nu reuşeau sa o medie trebuie să fi fost ex- tul de vedere al climatologiei,
roşi), nu se găsesc cu totul tru demonstrarea veridicităţii este mai lung, el pretinde o trem de alert, de circa un trebuie să se fi manifestat cu
mai disipeze Într-o măsură
intimplător acolo, ci, pentru fenomenului bănuit. Se ştie serie de nuanţări: probabil că grad Celsius pe deceniu. pregnanţă În perioadele d~ la
suficientă În mediu, fiind de-
că sint foarte solubile În fierul .c ă bioxidul de carbon de ori- ridicarea temperaturii nu a Pe de altă parte ştim, r din sfîrşitul ori inceputul manlor
favorizate, in acest proces, de glaciaţiuni. Estimările ace_stor
topit, Însoţesc fierul in , mine- gine telurică, deci care vine avut nici un efect notabil asu- valorea mică a raportului su- descoperiri paleontologice
ralele care il conţin şi din din măruntaiele Terrei, este neindoioase, că mamiferele amplificări de temperatura ce
pra ,saurienilor mici, asupra prafaţălvolum. î.~ deşertul vor fi avut loc spre sfîrşitul
cauza asta mai poartă numele mai sărac in carbon 13, com- păsărilor arhaice şi mamifere- Gobi, paleontologll au desco- cu blană avînd taI ii enorme,
de elemente siderofile. Ca parativ cu amestecul de izo- lor primitive care apăruseră au trăit' în nordul Eurasiei, glaciaţiunii ultime, wurmiene,
perit mari cantităţi de ouă de
elemente siderofile, ele vor fi .topi de carbon din scoarţa te- deja, dar aveau talie mică. precul1] şi În Ame:rica .de merg pină la a spune că, prin
dinozaur, pietrificate, gigan-
dec.i prezente În orice masă restră. Iar în roeite sedimen- insă dinozaurii, animale de Nord. In cadrul unei analize acest efect. de continentalism
tice, al căror embrion nu s-a
naturală de fier, inclusiv in tate la tranziţia dintre cretacic talie mare, trebuie să fi fost climatice constatam chiar şi accentuat, viteza creşterii
dezvoltat niciodată, ceea ce
nucleul de fier al Pămintului, şi terţiar proporţia de carbon afectaţi În mod dramatic. acum În' aceste zone Însem- temperaturii aerului a fost de
mărturiseşte dereglări pro-
siderosfera. Minerale fie- 13 este intr-adevăr scăzută . Pentru că la aceste specii, ra- nate abateri de la norma cli- două pînă la trei ori mai ra~
fvnde În informaţia. g_en~tică
roase, inglobind iridiul şi os- Din moment ce ne referim portul suprafaţă/volum e ca- matică. Climatologii au făcut pidă in America de Nord, ŞI
ce le-a fost transmisa.
miul, au putut ajunge prin cu- Însă la gazul carbonic din at- racterizat prin valoH dezavan- tentative de a caracteriza respectiv de patru pînă la
Există un principiu euristic,
renţi de convecţie pină in mosferă, trebuie 'luat in con- tajoase pentru continuarea al'lomatiile menţionate cinci ori in Eurasia de nord,
de· logică inductivă, exţ~er:n decit pe restul sferei terestre.
mantaua superioară, Învelişul siderare şi "efectul ele seră". normală a metabolismului. Se de util În cercetarea ştIInţi­ printr-o serie ~e _ parametri
magmatic fluid de sub crusta Clinîatologii îl defin~sc ca pe ştie că intensitatea proceselor empirici, de pll~a, formule De data aceasta se presu-
fică. Este principiul parcimo-
terestră. Apoi, in erupţiile vul- un fenomen de incălzire su- metabolice e mult mai mare simple cum ar fi "gradul de pune că, in cadrul speciilor
niei cauzelor sau, "briciul lui
canice, lava a antrenat şi ele- plimentară a aerului, produs la . speciile de talie mică, să continentallsm" care statu- de mamifere gigantice acope-
Occam", cu un mare rol in·
mente siderofile in drumul ei de un acoperiş transparent zicem şoareci, decit la cele ează o anumită dependenţă rite cu blan~ deasă, numai fe-
elaborarea aserţiunilor ştiin­
spre sup rafaţă. SolidificÎn- pentru radiaţia solară din de talie mare, întrucit anima- Între anomalia termică şi dis- melele au fost cele afectate in
ţelor pozitive. Cu alte cuvinte,
du-se, mai intii, in rocile vul- ~pectrul optic, dar, În acelaşi lele mici disipează, proporţio­ tanţa pină la ţăr~ul 0geanu- mod direct prin creşterea
cu un număr cît mai redus de
canica, iridiul şi osmiul au timp, opac la radiaţia· infraro- nal, mai multă căldură, şi flu- lui, depărtare masurata de-a temperaturii. Specialiştii În
cauze trebuie să se explice medicina veterinară care stu-
fost răspindita apoi pe toată 'ile. "Sticla obişnuită, o peli- xul pierderilor termice trebuie un cerc de fenomene cit mai lungul unei pa.ralele .. S~a. ob-
faţa planetei prin acţiunea culă de polietilenă sau un să fie echilibrat într-un fel. servat că valon le mal ndlcate diază actualele mamifere de
larg, trebuie să fie posibile
dezagregantă a factorilor me- strat de molecule de vapori Fireşte, dinozaurii probabil genera li zăr i cît mai cuprinză­ ale "gradului de continenţ~­
lism" se corelează cu ampllfl- (Continuare in pag. 32)
toare. În acord cu această
ALMANAH ~
28 ,
ANTICIPAŢIA ~
~ALMANAH
~ ANTlClPAŢIA
29
care una descria stelele con- aproximativ (după papirusul
- inegalitatea d intre anul
din Torino).
STiiNTA
, LA' CELE MAI VECHI sideral mijlociu (365 Z 6 h 09 m
10) şi cel tropic m-ijlociu (36SZ
5 h48rT\46) conduce la depla-
sarea poziţiei punctului ver-
siderate fixe, alta conjuncţiile
şi luminile Soarelui şi Luni i,
iar celelalte despre mişcările
aştrilor. După Eusebiu din
Tradiţii mitologice antice
sustin că Thot, zeu alogen,
cu o poziţie en igm atică În
F~ONTIERfLE
CUN04ŞTEr<11 CALENDARE? nal (y). În lungul ecuatoru lui
de circa 0"12/ao;
- deplasarea retrogradă a
constelaţiilor denumite zodia·
Cezareea, egiptenii, care sînt
primii ce au inventat astrono-
mia, ÎŞ i . reprezentau lumea
sub forma unui cerb ardent În
panteonul zeilor Egiptului fa-
raonic, numit şi "regele vea-
curilor", "care a fost de la În-
ceput", "nenăscut", "care s-a
centrul căruia plasau, ca ge- născut pe sine Însuşi" (S.A.
cale !mă de punctul varnal ('Y).,
considerat la o anumită niu binefăcător '8.1 Universu- Turaev), "stăpînul str~inătă- .
lui, un şarpe cu cap de şoim, tii", "providenţa ambelor pă­
GHEORGHE N. POPESCU epocă origine de coordonate.
Astfel, din antichitate şi pînă de forma literei greceş ti teta, mînturi" (după inscripţiile .fa-
În prezent, timp de aproape cu corpul strălucind de stele raonului Useir-Ana), ar fi
2 000 de ani, ()) şi semnele şi care-şi devora coada ("Pre- sosit În Valea Nilului la vre-
parat io Evanghelica", 1. 10; X, mea pe cînd echinocţ iul de
zodiacale s-au deplasat in
CîT de vechi sînt însemnă­ feric!t al istoriei posibila rală desfăşurătoare şi Încon M 6). Nu era altul decit şarpele primăvară se afla În co nstela-
sens retrograd faţă de aceste
rile calenqaristice? Dar calen- proba a dovezi i că astrono- jurate de douăsprezece zeităţi Uroboros, reprezentarea infi- tia zodiacală Racul-Cancerul
constelaţii cu puţin mai mult
d!ir~le? " Intre 35 şi 30000 mia avea, cel puţin, aici În - "decane", semne-simboluri nitului care. mai apoi, a fost (L. Filippof), deci acum cel
de 280 ; puţin 8800 ani i.e.n.
pina la 15000 de an i Le.n., Tara Ta-Kemt, o vechime in- ale zodiacului - unele În pi- _ ca lculul reg resional con- preluat de alchimişti, ca in-
aşa după cum a demonstrat credib il ă. "Incredibil dar ade- c~oare, a~tele Îngenu ncheate, duce la precizarea momentu- signă a simbo lurilor lor ern M Herodot din Halicarnas
arheologul Alexander Mar- vărat]", ~m exclama capt ivati dispuse Imprejurul globului lui cînd Soarele intersecta blematice. ("Istorii", Il, 4). Ar istotel
schacK", veţi răspunde după de retonsmul expresiei acum terestru şi infăţişate cu bra- ecliptica, concQmitent cu pe- Alte tradiţii, mitologice şi ("despre cer", II, 2), Strabon
cîteva minute, dacă nu ime- la I modă, dar acest c~lendar ţele ridicate avînd pumn ii
z~ionarea unei constelaţii ze- istorice antice, susţin preocu- (:,Descrierea Eg iptului", XIII.
diat, dovedind o bună infor- conţine Însemnări astrono- str înşi. Deşi privesc spre diacale, putînd data, de pări astronomice egiptene 1, 29), Diodor clin Sicilia ("Bi-
ma~e în d?menAiu. Afirmaţia o mice care, o dată admise ap us, spre Amenti sau lalu - exemplu, o insemna re astre- străvechi. blioteca istorică", I X, 6;
veţi susţine In continuare c~~d~c. Ia ~ulversarea perio~ marginea lumii intunericului nomică străveche (vezi fi- După Platon, ori.nduirea de LXXXI, 4) au scris, fiecare, la
spunind, ca un considerent dlzarll Istonei aşa-zise anti- a tenebrelor, a "lumii celei~ gura). stat egipteană număra peste vremea lui, despre nivelul
de prim o,rdin că, oricum, ori- ce:10 950 ani le.n.! Într-ade- lalte" - acestea sînt orientate După unele estimări , ma- 8 000 de ani la vrem ea discu- inalt al astronomiei egiptene.
zontul anilor respectivi le si- văr , mult prea mult pentru cit 1n sensul mişcării diurne ţiei lui Solon, "cel mai înţe­ ,~şezarea şi mişcarea stelelor
rele calendar zodiacal din
tuează 1n plină preistorie (ce ştim noi - şi acceptăm - s~re răsărit, acolo unde se Denderah este extrem de lept dintre cei şapte înţelepţi au fost Întotdeauna ol:)servate
t ermen impropriu!), cînd despre isto ria civilizatiei văii naştea Soarele venind cu vechi, el putînd fi refăcut de ai Atenei", cu Psenofis d in cu multă grijă În Egipt mai
Homo Sapiens locuia În săla­ Marelui Hapi. Este o dată barca Mesketet - sursa t ra- mai multe ori. Alte ipoteze - Hermopolis şi cu Sonhis din mult decît în orice altă ' ţară,
şur,i, urmîndu-şi vînatul, picta certă sau pură fantezie? Să diţională a luminii. in mişca­ deosebit de prudente - ba- Sais, preoţji templului ze~e i iar aici se păstrează, din vre-
pereţii peşterilor şi producea a~cept~m~ !otuşi, din r~tiuni rea sa pe cer, Soarele este zate pe faptul că in Egipt zo- Neit din Sai!:; ("Timaios", 23, muri despre care nu-ţi vine a
ca act conştient, focul. U~ crede, că sint atît de indepă,r­
y

dlalectlce, Impreună cu Paul apar~t de zeii-Iei sau "Akeru" diacurile circulare au fost in- e), adică 8000+570=8 570 ani
Prometeu astronom? ! Studi- Brunton că, de fapt, marele (dupa "Cartea Morţ ilo r"). Sînt Le.n. tate, registre unde au fo st În-
troduse tîrziu, În epoca ptole-
ile, mai mult decit probatorii calendar conţine Tn scr i să o reprezentate, de asemenea maică, ele fiind imprumutate Herodat ("Istarii", II, scrise observaţii cu privire la
asupra unor piese din eolţi de dată enorm de veche: 90 000
~e ani i .e.n.? I ată o alterna-
cele ş'lpte stele sacre
(Orion), iar intre imagini intil-
de la greci (care, la rîndul lor, 142- 144) arată că, după in-
formaţiile comunicate 'lui de
fiecare dintre stele; ... se pot
găsi acolo lămuriri despre
mamut, galeţi şi oase de pă­ îl preluaseră - prin filiera
s.ări provenite din adăpostu­ tivă neliniştitoare, şi trebuie ni~ oameni-şoimi, ibişi şi preoţii tebani şi după propri- mişcarea planetelor, despre
caldeeano-persană - de la
nle Lartet, Blanchard şi peş­ s-o recunoaştem, nu numai malm.uţe cynocefale, ca sim- babilonieni), il consideră a fi ile sale observaţii (a văzut orbitele pe care le descriu şi
terile Placard, Barna-Grande, pentru istorici. b~lun. ale ecuatorului, eclipti- 341 sau 345 de statui inchi- despre opririle lor" (Diodor
La Marche, utilizind tehnici
moderne, au dovedit că res-
.
.o~ Ia descoperirea acestei
s~d~n a ,:e~curilor trecute şi
CII ŞI, respect iv, ale celor
două ech inoctii.
din seco.lul-I e.n., din epoca
împăratului Tiberiu . puind cite o generaţie de
mari preoţi şi faraoni n'um~i
din Sicilia, op. cit., LXXX I, 4).
Sau: "eg iptenii au fost cei
Cu toate acestea,f va trebui
pectivele piese nu erau scrije- pina astaz!, consideraţiile Astfel, aici erau redate sim- "piromis"), "dinastia zeilor" in dintii dintre toţi oamenii care
să facem distincţia dintre
late cu "mărci de' vinător" sau c:are s-au facut cu privire la bolic aspectele astronomice Egipt a inceput cu 11340 de au n ăsc ut anul si l-au împărţit
semne.!st îodiacale conside-
cu motive decorative; e le timpul inscris În notaţiile sale legate. d~ cultul ş i teologia rate a fi venite din Grecia sau an i inaintea călător i e i sale, În douăsprezece părţi, ţinind
erau,. pur şi simp lu, cele mai astronomice s-au înscris in hathonana ca un "memorial ceea ce corespunde aproxi- seama de anotllnpurtle lor.
aabilonia şi unele amănunte
vechi efemerid e cu putinţă firescul abordării dependente al ste lelor oare, urmîndu-şi mativ cu 11 780 de ani Le.n. Au făcu t această descoperire,
proprii egiptene şi provenite
Închipuind răbojuri figurînd de suma cunoştinţelor ce le drumul i nfinit, se dtJpl asează dintr·o adîncă antichitate. E xistenţa dinastiei Jegen- spuneau ei, (căIăuzindu-se)
ciclurile lunare. avem despre Încă puţin cu- pe . .cerul aparent al T errei. dare a zeilor este susţinută după stele" (Herodot, C\p. cit.,
Diviziunea În 36 de decane
Şi totu ş i, întrebarea dE! la noscuta civilizaţie a Egiptului SpIritul nostru, oricît ar fi el ale zonei celeste "din proximi- de letopiseţul aşa-num it ei "Euterpe", 4). După logogra-
i nceput a rămas fără un ultim antic : de la admiraţia nedisi- de sceptic, nu poate decît să "pietre din Palermo", care În- fui ionian Hecataios din Mil et,
tatea arcului zodiacal al
răspuns. Spunem aceasta mulată faţă de o bijuterie ar- Încerce un sent iment de ad- şiră numele a zece, fara- egiptenii au alcătuit o hartă a
eclipticii, decane consid erate
gîndindu-ne la marele calen~ ti~tică, pînă la trecerea ei in miraţie pentru sublima inteli- ca domenii privilegiate (con- oni-semizel, de papirusul din cerului, stabilind unul dintre
dar zodiacal din Templul zei- . Uitare, pentru că, după o ex- genţă care a reusit să redea Torino, care situează această cele mai vechi calendare -
stelaţiile decanilor) şi dom i-
ţei Hathor din Denderah. presie tipică a "decalogului in acest fel, mişcarea fără de nate, ca genii celeste, de cite dinastie cu 5613 ani inainte Încă din anu l 4241 î.e.n. -
Să l ăsăm fapte le să vor- suficienţei':, "aş a ceva nu sfi~ it a Universului", scria in- de Mer;1es (Horus Luptăto­ ca urmare a creşterii animale-
un mare zeu egiptean sau
bească". " poate exista". spirat acel~ i Paul Brunton. egiptenizat: Ap is, asociat rul?), primul faraon al Egiptu- lor şi a practicii nav igati ei
Denderahul (in antichitate Scu.'ptat pe plafonul prona- Considerînd cunoscute no- constelaţie; Taurului; Horus lui unificat şi de istoricul Ma- ("Perieges is").
se numea În egipteană Inu ş i o~ulu i templu lui ze iţe i Hathor ţiunile n~c esa re inţelegerii nethon (secolul III Le.n.), au- Studii moderne situează
şi Harpocrate, asociaţi Geme-
On al Zeiţei, iar În greacă din Denderah, marele calen- aspectuluI astronomic de torul unei istorii a Egiptului in drept punct de plecare al ca-
nilor; Isis pentru Fecioara;
Tentyr is), acum o aşezare 'dar (vezi desenul) incorpo- fond al problemei fenomenu- limb a greacă, care o situează lendarului vechi egiptean în
y
Nefthis pentru peş ti etc .. .
neînsemn ată pierdută intre reaza toate cunoştinţele as- lui. p:ecesiei generale, vom cu 5813 ani Înainte de Me- preajma anului 11 000 i.e.n.
(Horapolon, "Hierogliphas", (H.S. Bellamy) sau 11 542
dunele fierbinţi undeva pe t~onomice (care nu erau pu- amintI doar consecinţele sale: 2). Clement din Alexandria nes. După aceste izvoare, "di-
cursul mijlociu al Nilu lui in tme:!) a.le sacerdoţilor egip- - deplasarea politor pe (in "Stromates", VI, 4). men- nastia zeilor" sau a "semizei- Î. e.n.(1. Donelly).
vechime centru de cult 'im- tenI. Diversele reprezentări sfera cerească; rolul de stea lor" se datează către anul Şi daqă toate acestea nu
ţione.ază că egiptenii păstrau
portant (al zeiţei Hathor), a astronomice; teo, antropo ~i po l ară revenind in decursul 10061 Le.n. (după Manethon) conving, să·1 cităm pe Dio-
amintirea celor patru cărţi
conservat printr-un accident zoomorfe sint dispuse 1n Spl- t impului unor stele diferite; sau către anul 9850 Le.n. gene Laertios (sec. III. e.n.);
sc rise de Hermes-Thot, intre

30 ALMANAH ~
ANTJCIPATIA ~
~ALMANAH
~ ANTICIPA ŢI A
31
SAVANTI SI SCRIITORI
"egiptenii au inregistrat 373
eclipse solare şi 832 eclipse
lunare". Un calcul simplu, la
Nilului fiind populată cu mult
!na~ntKe de datele acceptate
Inca In tratatele şi manualele
aceea a alteia, ' cu mult ante-
rioară, poate enigmatica ţară
din care a sosit Thot, zeul al-
.. DE
în de mina oricui familiarizat de istorie antică, Egiptologi
cît de cit cu astronomia, arată
ca aceste observaţii se rapor-
tează la aproximativ 10000
~ontemporani reputaţi admit,
In mod provizoriu, "din lipsă
de date abso lut aplicabile
bastru sau verde, acea re-
giune nedeterminată incă si-
tuată spre apus (1), purtind
nl!m!3le enigmatic de .. Lac al
ANTICIPATIE
de ani. Mai mult, istoricul bi- preistoriei . egiptene, că civili-
zant~n Syncellus (806 e.n.) flacarilor", "NSHSR", "lacul
zaţiKa neolitică a inceput P08"':
susţinea, bazat pe cronici
pierdute astăzi, că egiptenii
te In Valea Nilului spre anii
celor două focuri" . Să fie
vorba, oare, de Atlantida?

au inregistrat evenimente as-
10000 , i.e.n." (J. Morgan, E. _intrebări... intrebări... şi un RODICA BRETIN
Orioton, P. Bourguet...). raspuns sigur, de final: intoc-
tronomice şi sociale ce se ra- La 58 km sud de celebra
portează la o perioadă incre- mirea marelui calendar zodia-
Thebă (Karnak), intr-un mic cal din Denderah - şi nu nu-
dibilă: 36 525 de anii CEI mai cunoscuţi autori de science-fiction Născut in Austria (1927), HERBERT W.
templu dedicat lui Hnum _ mai a lui - presupune, in
Orice s-ar zice, durerea de zeul fertilităţii - din aşezarea sint, de/ obicei, specializaţi Într-unul din dome- FRANKE predă esteticş cibernetică la Univer-
cap ce te apucă la citirea mod logic, observaţii astrono-
Esneh se află sculptat un alt mice făcute pe parcursul a niile de vîrf ale tehnicii, simbioza dintre efer- sitatea din Munchen. In afara cărţilor ştiinţi­
acestei cifre nu trece cu pira- calendar zodiacal ce consem- vescentul talent literar şi pregătirea ştiinţifică fice, abordind printre altele domeniul graficii
midoane! mii de ani anteriori datei ex-
nează o artă dată provoca- treme ce o conţinel de Înaltă ţinută găsindu-şi finalizarea În capo- computerizate, Franke este binecunoscut ca
Să vedem, in final, datele doperele genului. autor al unor frumoase romane şi povestiri de
toare: primul semn zOdiacal,
care ar justifica autenticitatea care marca epoca construc- Autor al romanului devenit antologic "Răz­ anticipaţie: "Reţeaua gindurilor", "Zo na zero",
notaţiilor astronomice ale boiul lumilor", englezul H.G . WELLS
ţiei templului, se află in con- "Cuşca cu orhidee", "Moştenitorii lui Ein-
marelui calendar zodiacal cin stelaţia Fecioara, ceea ce În- (1866-1946), unul dintre clasicii literaturii de stein".
Oenderah şi dacă ele explică seamnă epoca 10950-
BIBLIOGRAFIE SELECTIV'" anticipaţie, era licenţiat in ştiinţe. La 70 de ani Cunoscut ca autor al romanelor-avertisment
de asemenea, că respectivul 13 100 te.n.1 Despre acest a susţinut o teză de doctorat pentru a-şi do- "Germenul Andromeda" şi "Omul terminal",
calendar nu este decit o co- vedi apartenenţa la lumea ştiinţifică. precum şi al unui ciclu de romane dedicat
te:mpl~ se mai cunoaşte doar ALEXANDER MARSHACK - ... Bokl
pie parţială şi tirzie (a cita ca u.tlma sa reconstrucţie s-a , .... look at CUr Pal', In "National Unul dintre cei \ mai mari scriitori de antici- medicilor, biologul american de origine en-
oafe?) a unuia foarte vechi. Geographlc", voI. '47, No. 1, Jenu- paţie, John Taine, nu era altul decit matemati-
făcut În secolul " e.n. in tim- ary, 1915, pp. 62-89; . gleză MICHAEL CRIGHTON (n . 1942) şi-a
I~ ~Iu,!,ina faptelor expuse pul lui Ptolemaios al IV-lea J -P. SERGENT - L'HomlM H '1 a cianul ERIC TEMPLE BELL i1883-1969j,năs­ luat doctoratul la Harvard, fiind in prezent
mal Inarnte, onzontul anului "000 ... ..... ...,. .tronome. cut in Anglia, dar stabilit în S.U..A., ca profe- scriitor şi scenarist de film (a realizat~ printre
10950 i.8.n. nu mai pare im-
Philometor.
Să legăm istoria numită in-
InHSclence e'
1971, pp. 71-15;
M
Vie Il10. 844 Mal
,
, sor la Harvard. Romanele sale .. Inaintea zori- attele, cunoscutul scenariu "Lumea vestului").
p,?sibll. Astfel, istoria Egiptu- corect primitivă a Egiptului _ FRANCOIS DAlJMAS - DendeB el le lor", "Steaua de fier", "Germenii vieţii", "Cur- Larry Niven este pseudonimul americanului,
lUi nu ar incepe cu prima di- ca explicaţia necesară a exis- Tlmpte ertt.IhOf. cairo. 1969; gerea timpului" dezv ăl uie o uluitoare viziune a LAURENCE van COTT NIVEN (n. 1938), de
nastie din listele lui Manet- CA.MILLE LAOIER - Autour de 1.
. tentei calendarului lzodiacal PI.,.. de RoMlt., Bruxelles 1927. viitoru lui. profesie matematician, au.tor al unor cărţi de
hon (3200-2980 i.e.n.), Valea din Denderah şi Esneh - de cap. II - La querelltt del zodla- Savant~1 NOR B E R T W I E NER mare succes: "Lumea-Inel", "Inginerii Lu-
quel, pp. 20-45. (1894-1964), matematician, Întemeietor al ci- mii-Inei", "Lumea Ptaavilor" şi "Protectorul".
berneticii, şi -a incercat şansele pe tărimul lite- Compatriotul său, ·JERRY POURNELL (n.
raturii cu splendidul volum "Dumnezeu şi Go- 1933). inginer; psiholog, doctor in filozofie şi.
lemul". absolvent În ştiinţe politige, a colaborat la pro-
LEO SZILARO (1898-1964), american de grame1e spaţiale NASA. In afara romanelor ,;O
origine maghiară - unul dintre "autorii" bom-. astronavă pentru rege" şi "Naşterea focului", a

DINOZAURU SI MAMUT" bei atomice şi iniţiatorul celebrei scrisori-aver~


tisment către preşedintele F.O. Roosevelt - a
scris o culegere de povestiri fantastice, dintre
realizat adaptarea literară după filmul "Evada-
re din Planeta Maimuţelor".
Englezul FRED HOYLE (n. 1920), astrofizi-
(Urmare din pag. 29) prafaţă corporală/volum cor- care cea mai frumoasă - .. Vocea delfinilor" - ci an şi teoretician astrobiolog binecunoscut,
poral) era considerabilă. În- se remarcă printr-o pronunţată notă satirică. autor al volumelor ştiinţifice "Natura Universu-
talie mare cunosc faptul că o velişul termoizolator ce le-a Paleontologul sovietic IVAN EFREMOV lui" , "Norul vieţii" şi "Galaxii, nuclee, quasari",
ridicare a temperaturii am- ajutat să traverseze glac;aţiu­ (n.1907) este autorul clasicelor lucrări de an- a publicat mai multe romane science-ficfion
bientale influenţează negativ nea, s-a dovedit in cele din ticipaţie "Nebuloasa din Andromeda" şi "Cor ' ("A de la Andromeda", "Norul negru"). Din
fluxul de singe antrenat 1n urmă fatal, antrenind com- Serpentis". "Soarele gol" şi ,,0 piatră pe cer" 1963 semnează, impreună cu fiul său, JEOF-
circulaţia uterină. Curgerea
pleta dispariţie a speciilor sînt doar două din cele peste o sută de cărţi FREY HOYLE, rodul acestei colaborări fiind
sanguină intrauterină poartă respective. - romane, lucrări ştiinţifice, manuale - apar- volumele: ,,A cincea planetă", "Şapte paşi spre
cu ea substanţele nutritive Avantajul acestei teorii cli- ţinind unuia dintre cei mai profitici reprezen- Soare'~ "Infernu'" şi "Incandescenţii".
necesare pentru dezvoltarea matico-generice, a exti~ctiei tanţi ai genului, americanul ISAAC ASI MOV Americanut H.C., STUBBS (n. 1922), specia-
completă a fătului. Medicii vertebratelor terestre de talie (n. 1920) de specialitate biochimist, fost pro- lizat În astronomie şi chimie, publică sub pse-
veterinari ştiu că o reducere a mare, este şi acela că oferă fesor al Universităţii din Boston. udonimul Hal Clement romanele "MIsiune pe-
fluxului sanguin uterin pro- un caracter de uniformitate Scriitorul englez A.C. CLARKE (n. 1917), riculoasă ", "Aproape de masa critică" şi "Ci-
duce, la vaci, un număr cres- specialist În astronautică teoretică, a descris
uniformitarismul fiind unui clul focului".
cut de avorturi sau de malfor- din principiile de lucru în ge- În paginile romanelor sale staţiile cosmice şi , PAUL ANDERSON (n. 1926), american -de
maţii ale fătului. Or, dacă
ologie ' şi paleontologie. Dar saieliţii orbitali, cu mult inainte de a fi lansate origine daneză, absolvent al unui institut de fi-
asemenea accidente repro- nu este deloc exclusă şi al- primele rachete. "Odiseea spaţială 2001" nu zică, şi-a cîştigat popularitatea cu ~ volumele
ductive apar la nişte mami- ternativa ca, prin desco peri- este decit una din remarcabilele scrieri de an- "Patrula timpului", "Valul cerebral" şi "Furtuna
fere de talie mai redusă decit rea unor noi date, revelatoare ticipaţie cu adevărat ştiinţifice, iar operele de vară".
a mamuţilor, cu o blană mai in legătură cu trecutul vietii care i-au urmat - "Preludiu În spaţiu", "Insule Desigur, această listă ar putea continua, pe
puţin deasă, atunci se poate
pe Pămint, să fie furnizate pe cer", "Sfîrşitul copilăriei", "Oraşul şi ste- ea inscriindu-se multe alte nume ale unor
afirma că, la mamiferele gi- premize şt iinţifice pentru ipo- lele", "Joncţiune cu Rama", "Fîntînile paradi- scriitori de anticipaţie ce au şti.ut să aducă. În
gantice de la finele pleistoce- teze mal convingătoare, .pentru sului" - au dovedit clarviziunea ştiinţifică şi . imperiul rigurozităţii ştiinţifice, inspiraţia lite-
nului, dificultatea in procesul imaginaţia fecundă a acestui autor valoros. raturii de cea mai bună calitate.
modele mai exact congruente .
disipării căldurii (corelată 'cu
valoarea mică a raportului su- cu _o. re~litate atit de indepăr­
tata In timp. ~ALMANAH
~ ANTICIPATIA 33
32 ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA <;Jr
preună cu ea şi cimpul elec-

FULGERUL
o saltea de cauciuc şi era izo- cazul CÎnd o sferă de foc de
lat de pămînt. mărimea unei mingi de fotbal tromagnetic alternativ.
Fulgerul globular nu a se rostogolea sărind pe În cazul unui asemenea
afectat nici un bbiect de me- stradă, Iăsind În urma sa mecanism de formare, fulge-
t81 i-a sluţit doar pe oameni" . gropi cu un diametru de un rul globular este "alimentat"

GLOBULAR În sfîrşit, Încă o intimplare,


povest ită de pilotul militar B.
Korotkov. Avionu l lui, care
zbura cu 520 km/oră, a întîl-
nit În calea ,sa o sferă de foc
metru şi jumătate! Un alt caz
s-a intimplat la Habarovsk, in
Orientul Indepărtat. Un fulger
globular a nimerit Într-un ca-
zan cu 7 000 litri de apă .
cu energie din atmosfera În-
cărcată cu electricitate. Pe
timp de furtună, tensiunea
cImpu lui dintre nori şi pămînt
poate fi ur iaşă, de ordinul a
cu diametrul de 5 metri, care, Peste zece sec unde, apa a mii de milioane de volţi!
• după ce a trecut prin tot avio- dat În Cl9cOt şi a continuat să Iată cum explică acest om
VASILE OROIAN nul, a explodat in coada clocotească timp de 10 mi-
nute, pînă cînd "Înecatul" şi-a
de ştiinţă diferitele însuşiri
ale fulgerului globular şi sur-
acestuia, distrugÎnd Învelişul
interior şi reducînd motoarele găsit sfîrşitul pe fundul caza- prizele din "comportarea" lui.
la tăcere. Cercetarea detaliată nului. Exploziile puternice au loc
ANUAL, pe planeta noastră un zgomot foarte puternis. nal al sporturilor: "M-am tre- de către specialişti a acestui La intrebarea de unde pro-· din cauza faptului că În tim-
au loc circa 16 milioane de Picioarele de metal ale scau- zit din cauza unei senzaţ ii fenomen a dat la iveală nu- vine energia fulgerelor globu- pul dezagregării cheagul de
furtuni. Uneori, in timpul nului s-au topit şi a izbucnit stranii, că În cort ar fi intrat meroase lucruri neaşteptate Iare nici una din legile cunos- plasmă reuşeşte "să înghită"
acestor furtuni iau naştere un incendiu. Din fericire, ra- cineva st~in. Am scos capul despre fulgerul globular. S-a cute ale fizicii nu dă vreun din atmosferă o mare canti-
fulgerele globulare, care re- diotelegrafistul nu a păţit ni- din sacul de dormit şi am În- constatat, printre altele, că răspuns. Singura explicaţie tate de energie. in ceea ce
prezintă o formă rară de ma- mic. cremenit: La înălţimea de sfera de foc nu zbura În În- raţ i onală constă in aceea că priveşte culoarea fulgerului
nifestare a electricităţîi natu- După ce au stins incendiul, circa un metru de la sol, plu- tîmpinarea avionului şi nu energia îi este insuflată fulge- globular, aceasta depinde de
rale. pilotii au controlat amănunţit tea o sferă de culoare galben stătea pe loc, ci se deplasase rului globular dinafară . prezenţa În aer a diferitelor
in ultimii trei sute de ani, cabina. Toate hublou riie şi deschis, avînd mă r imea unei o bună bucată de timp În faţa O asemenea idee, subli- substanţe. Astfe l, abundenta
de cind se studiază fulgerul uşile erau ermetic inchise, nu mingi de tenis. in acelaşi· mo- avio nului. Prin urmare, fulge- niază revista "Sputnik", a fost de oxigen şi particule nega-
globular, au fost adunate mii exista nici cea mai mică cră­ ment, ea dispăru În sacul de rul globular se poate deplasa exprimată, incă În anii cinci- tive creează o luminiscenţă
de mărturii, au fost publicate pătură. Radiotelegrafist ul a dormit al lui Korovin. Urmă cu o viteză mai mare de 500 zeci, de cunoscutul fizici an albastră. de azot - o luminis-
sute de descrieri amănunţite informat că eterul era curat şi un urlet ca de fiară rănită, km pe oră ... sovietic Piotr Kapiţa, laureat cenţă roz, de vapori de apă şi
ale acestui fenomen. Cu toate calm, în căşti nu se auzeau sfera i eş i afară şi incepu să Fulgerul globular are "o al premiului Nobel. După ipo- praf - galbenă.
acestea, fulgerul globular a nici un fel de trosnituri şi se plimbe deasupra celor lalţi mie de feţe" şi o resursă ne- teza lui, fulgerul globular este Cauza tendinţei puterhic~ a
rămas pînă in .prezent una pocnituri, care co"nsHtuiau saci de dormit, ascunzÎndu-se secată de surprize în "com- un cheag de pl asmă format fulgeru lui globular de a pă­
dintre cele mai mari enigme semne sigure ale apropieri i pe rînd cînd În unul, cînd in portare". Căpătîndu-şi denu- din ionl Încărcaţi şi electroni trunde În tuburi, ţevi, uşi des-
ale naturii. furtunii. altul. Cînd sfera străpunse şi mirea de la forma sa globu- liberi (de acest lucru acum chise şi ferestruici este exp li-
După cum scria recent re- Cum de a putut pătrunde sacul meu am simţit o durere Iară, el nu-i este Întotdeauna ap roape nimeni nu se mai În- cată de Aleksandr Hazen prin
vista sovietică "Sputnik", ur- fulgerul globular Într-o ca- ingrozitoare, de parcă aş fi fidel: există cheaguri de foc doieşte). Alimentarea lui cu faptul că de obicei sub con-
mările fulgerului globular sint bină ermetic inchisă? fost ars cu un aparat de su- sub formă de pară, pepen~ energ ie este făcută de undele strucţii nivelul apelor freatice
dramatice şi uneori ctliar fa- T. Vasilieva din satul Kolo- dură şi mi-am pierdut cunoş­ sau lanţuri de sfere. La unele electromagnet ic e care apar este mai rid icat şi prin ur-
tale pentru cei care au ne- ticino, aflat În aprop ierea tinţa. Revenindu-mi În fire dintre ele au fost observate intr-un fulger linear obişnuit. mare şi conductibilitatea este
şansa să vină În contact cu Moscovei,. a povestit urmă­ peste cîtva' timp, am văzut "tentacule" ş i "cozi". Fulge- Supoz iţia sa, academicianul mai mare. Cheagul de plasma
el. Iată citeva mărtu rii şi date toarele : "In ziua de 10 mai aceeaş i sferă galbenă, care, rele globulare pot avea culori Kap i ţa a demonstrat-o şi care nu are o încărcătură
concrete despre fulgerul glo- 1978, la orele zece dimineaţa, metodic, respectind o or'd ine din cele mai diferite: albe, intr-un experiment: cu ajuto- mare este atras de aceste
bular, prezentate de' revista a Început furtuna. O dată cu numai de ea cunoscută, pă­ galbene, oranj, roşii.,. chiar şi rul radioundelor, colaborato- zone.
sovietică amintită. lumina unui fulger pe. Întreru- trundea din nou În sacii de albastre. Dimensiunea medi e rii lui au înv ăţat să creeze Acesta este În linii mari
Pilotul Valentin Akkuratov a păt orul din camera În care dormit şi fiecare vizită pro- a sferei lumioase este Între 15 intr-un gaz dens ,,şnururi" şi modelul teo retic conceput de
relatat că Într-o zi din luna fe- mă aflam a apărut o sferă lu- voca urlete disperate, neome- şi 40 de cm. "sfere" de p l asmă. Aleksandr Hazen. Dar trebuie
bruarie 1946 se intorcea cu minoasă cu nua nţe liliachii de neşti. Acest lucru se repetă Aceste fulgere nu sînt con- in prezent, cel mai aproape remarcat că re~ectivul mo-
un avion cu patru motoare mărimea unui cap de om. de cîteva ori. A fost ingrozi- stante nici in "comportare". de dezlegarea enigmei aces- dei reprezintă numai o ipo-
dintr-o căl ător ie de explorare Peste o .clipă între ru pătorul a tor. GÎad mi-am revenit din Unele sînt nezgomotoase, al- tui fenomen pare a fi Alek- teză.
a gheţii În Arctica. Zborul lu at foc. M-a străfulgerat nou În fire, se pare a cincea tele, din contră, fluieră, şu­ sandr Hazen, de la Institutul Actual itatea studierii fulge-
decurgea liniştit, la Înălţime a ideea că dac;:ă va lua foc ta- sau a şasea oară, sfera nu se ieră, vÎjiie. Există şi unele de mecanică din Moscova. rului g lobu lar decurge din
de 1200 metri, cind deo dată petul va arde şi ' casa noastră, mai afla in cort. Nu -mi mai care aruncă scîntei şi se ro- Să ne in chipuim că fulgerul necesitatea rezolvării unei im-
În carlinga piloţilor apăru o care era din lemn. Am lovit puteam mişca o mină şi un tesc. a creat un cheag de plasmă. portante probleme a seco lului
sferă de o culoare orbitor de cu putere cu pa lm a mîinii picior. Corpul Îmi ardea de Viaţa lor durează de la cî- După toate legile fizicii, el nostru privind crearea unui
aIbă. Ea se mişca lin de-a sfera şi intrerupătorul. Sfera parcă se transformase Într-o teva secunde pînă la 10-15 trebuie să se descompună. reactor termonuc lear dirijat
lungul. peretelui din stinga În s-a descompus pe loc în vatră cu foc. Apoi mi-am minute. Iar apoi sfera ori dis- Dar fulgerele globulare ca s\Jrsă de energ ie a viitoru-
direcţia lui Akkuratov. La sfere mai mici, care au căzut pierdut din nou cunoştinţa ... pare liniştit,.ori. .. face o nouă "trăiesc" zec i de minute. lui. Dificultatea pri n cipală a
aproximativ 30-40 cm de la pămînt. Abia acum am fost Unde a dispărut sfera, nimeni surpriză. In proporţie d,e Aleksandr Hazen explică acestei orobleme constă in re-
fata pilotului, sfera se opri, , cuprinsă de teamă. Mîna imi nu a observat. 70-90 la sută, sferele de foc acest lucru in felul urmălor: ţinerea plasmei, În care au
pulsind ş.i cIătinindu-se. Pilo- era arsă pină la os. Pielea de La spitalul unde am fost apar in timpul furtunii sau Simultan cu apariţia cheagu- loc reacţiile termonucleare,
tul- nu simţi nici un fel de căl­ pe degete mi se innegrise ş i aduşi cu helicopterul, mie după ea. Dar nu sînt rare ca- lui de plasmă, in el are loc şi de la contactul cu pereţii ca-
dură, ci doar o uşoară Înţepă­ se umflase". mi-au numărat şaPte răni. Nu zurile cînd ele apar chiar cînd un alt proces care include merei de lucru.
tură În partea superioară a Un caz dramatic s-a Întîm- erau arsuri, ci bucăţi Întregi cerul este sen in. formarea unor unde electro- Fulgerul .globular este, În
capului. Apoi, sch imbindu-şi plat cu 5 alpinişti sovietici, la de muşchi fuseseră smulse Aşa cum ' rezultă din cerce- magnetice cu diapazon de ra- primul rînd, un model de acu-
culoarea in verzui, sfera se 17 august 1978 În munţii de pe os. La fel s-a intimplat tările efectuate, oamenii de diolocaţie. La un anumit mo- mulator compact şi, totodată,
Îndreptă, coborind, spre nişa Caucaz, CÎnd aceştia s-au şi cu prietenii mei, Sighin, ştiinţă sint preocupaţi in pri- ment, respectivele unde pot fi fără greutate proprie şi, În al
care ducea la cabina de ra- oprit pentru Înnoptat la 3 900 Kaprov, BaşkirQ.v. Oleg Koro- mul rînd de răspunsul la în- "blocate" În cheagul de doilea rind, o dovadă grăi­
diotelegrafie. StrecurÎndu-se metri altitudine. vin a fost însă ucis de sferă, trebarea: de unde are fulgerul plasmă şi astfel ele menţi n ~ toare a posibilităţii de reali-
sub scaunul radiotelegrafistu- Iată ce a povestit Viktor Ka- probabil din cauza faptului că globular o forţă de distrugere anumită cantitate de plasma zare a unei stabil i tăţ i de du-
lui. sfera explodă, producînd vunenko, maestru internaţio- sacu l lui de dormit se afla De atit de mare? Este cunoscut În centrul cheagului. Iar Îm- rată a plasmei.

34 ALMANAH ~
ANT ICIP AŢ IA ~
~ALMANAH
~ ANTIClPAŢ1A
35
face depinde dacă ne vor aloca care-am zarit-o din glisor? rimenteze s-a efectuat În siste-
sau nu o .suplimentare a fondu- - întocmai, zise Rean. Pentru mul Beta-4. Cu succes.
TUDOR NEGOIŢ A lui energetic; aşa că, regret, dar proiect, lumina solară e indis- - Cum?! făcu Rean neîntele-
trebuie să amînăm discutia În'.:e- pensabilă. ... gînd.
pută. - Indispensabilă?! - Da. De aceeaşi idee de cro-
- O! Asta-Î foarte bine! ex- - Avind in vedere economia notranslatie e vorba. Reiese că
clamă Zan. de e nergie, explică aparent fără indrazneata ipoteza a lui lan
_ Ce-i foarte bine? intenţie Rean. ImPortantul mu· era valabilă. Culmea, ceea ce
. - Că vine aici Hon. Am avut safir simti insă încotro bătea şi la ..duşmanul meu" fusese rezul·

SIMULACRU
divergente de păreri întotdea- se amuză: tatul unor deducţii logice conse·
una, dar ... I -aş putea vorbi des- - Limpede! E bine ca v-ati cutive, la cei din Beta-4 a fost o
pre ideea "absurdă". Am sa orientat aşa. Dacă mai ridicaţi întfmplare fer ic ită . Altceva ,cau-
merg şi e u la intrevedereî asta. citeva stele de-astea, poate nu tau, dar au descoperit un efect
_ Ei nu! protesta Rean. n pri- mai cereti suplimentarea de remarcabil, de mare perspec-
- ,N.U ÎNTE~EG. zise Rea!1f importantă. mul rind, eşti aşteptat in perime· energie. tivă, pe 'care au clădit de fapt
Cum al putut ajunge la un ratio- in urmă. Mii de ani de-ai lor! - A, nu! Respectăm mai mult
- Şi ~e cupnndea mesajul? Ce inseamnă asta exact, aceşti trul L, să pătrunzi Împreună cu toată teoria. Ar trebui să- I felicit
nament atît de absurd? - O Idee ext rem de ciudată! echipa in acea navă necunos- ideea evitării constructiilor exte- pe Zan, nu?
Zan nu răspunse imediat. Se mii de an i, iarăşi nu ştim. Cei ce cută, eşuată.
spuse lan. O civilizatie depăr­
I
l-au initiat au lăsat mărturii certe . rioare, o luă diplomatic Rean. - De ce? ramase interzis
deplasa incet, foarte preocupat tată, necunoscută... a făcut un - A, da, îşi aminti lan. Ştiind că Hon nu numai ca ţinea Rean.
printre culturile sale de plant~ asupra experimentului. Civiliza.
experiment. S-a apucat să cre- ţia lor a pierit, mărturiile <:Insă au
- In al doilea rind, tu nu ştii la acea idee, dar o şi lansase, - Dacă -i venea ideea mai de-
a.lbastre, scăldate in lumina plu. eze conditii "Speciale de activare niciodată cum să pui proble- adău gi!.: aşa cum respectam şi vreme şi se·ncapăţina să nu re·
neoloră ce se cemea discretă r~~a~; au fost găsite de ~Ita ci·
a .materiei biol<;lsice primitive. mele, n·ai face decit să-I indtspui timpul musaflTilor noştri, al cer- nunţe la ea, cum are el obiceiul
din nenumăratele oglinzi ale pla- Vlllzatle, care a verificat. Şi-a uneori, am fi risipit inutil, cu ex-
On... a creat chiar materia bio- descoperit. .. Ei bine, Rean, după pe Hon , să banuiasca cine mai cetători lor. Nişte modernizări,
lonierelor. Se aflau in laborato- logică primitiVă? Aici decodifica- ştie ce despre activitatea din ul- recunoaşte Hon, trebuie făcu te. perimentările, o energie uriaşă.
rul experimental de biochimie părerea celor care au emis me-
rea. s-a,r putea să nu fi fost pre- timul timp a institutului., Şi, in Acum, de pildă, vom risipi mai Aşa, vom prelua ideile care
la cel de-al 41-lea nivel subteran: sajul decodificat acum opt zile la consecinţ ă, scopul pentru C<lre mult timp pentru a parcurge ne-au fost comunicate, vom da
Cl5a, nimiC nu e pe deplin clar. Centr~, însăşi planeta pe care
- Vezi, Începu lan. M·am în- Fa~t e ca. s·a experimentat, pe am reuşit să·1 aduc aici ar fi ra· planul orizontal al institutului in schimb altele, la nivel galactic
trebat şi eu asta. Pentru că la ne aflăm... era printre cele in- nimeni nu va pierde nimic.
mal multe planete aflate in tat. pînă la sectorul vest, dectt ai fă·
~rept vorbind, m-a cam spe~iat cluse 'in 10tl.\1 de experiment.
Prima Fază, la relati~ scurt timp - Vrei să spui că, pe această Ajunseser ă in holul mare al cut străbătind două continente. Da. Era un raţionament posi-
I~eea; tocmai, prin -lips, 2i de lo- după desprinderea lor din di- ascensoarelor şi Înainte de-a E ridicol. .bil. Logic, eficient, economic,
gică... dacă Judecăm' totul prin planeta, viata s-ar fi născut ca minus... o mică eroare, ce se
verşi aştri; şi ca. s-a reuşit o tre- unnqre a... unui experiment? urca in cabina ultrarapidă, Rean - Este, admise Hon. Astea-s
filtrul conceptiilot noastre de cere calitativă. Au izbutit să spuse: fleacuri, se vor rezolva uşor. strecurase ·in judecata lui Hon:
pînă acum. . - Intocmai. Şi-atunci am fă . Dacă "intfmplarea aceea feri-
producă, artificial, o viată biolo- - Fie! Am să deschid discu· Mi-ai vorbit Însa de ceva
- Şi cum aJtfel ai vrea ~ ju- cut..;, rationamentul acela "at> cită" nu ar fi dus la descoperi-
gică, as igurind, generind, condi- surd, cum spu i tu, punda Zan. tia, da că li€ va crea un moment proiecte noi, de amploare, nu
decAm? tiile necesar~ de mediu. Pe pla- favorabil. Ii vorbesc de ideea ta. de modemizari ieftine. Ce mai rea "efectului de mare perspec-
Zan iarăşi intîrzie sA răs­ Vezi, noi, în circuitul galactic in- Asta pentru a mă verifica! Per- tivă", acesta ar fi ramas necu-
nete poate sterpe, poate unde formatkmal rezultă că nu sintem face "duşmanul meu personal"?
punda, meşteri la panoul de eo- nicicînd, ori mult mai tirziu ar fi sonal, toată teoda pe care mi·ai Ce-i mai trece prin cap? noscut la nivel galactic... cine
man<;iA, si~fonia de nuante a o civilizaţie tocmqj creativă.
fost importată.. ori ar fi apărut - Că nu sîntem?! inşirat·o un ceas mi se pare ab- Ca modemizările, strict nece- ştie cît timp, teoria la fel. Np re:
la.mp.lor dm tavanul oval muri singură, o viată biologică primi- surdă. Dar... cine ştie?! sare altminteri, erau "fleacuri marca Hon, acest aspect? Ince-
treptat, Iăsind in loc altă lumină tivă.
- Statistic ar fi stabilit ex. _ - Promiti să-i vorbeşti? care se vor rezolva uşor" era pea cumva să se plafoneze?!
solară, identicA aproape cu ce~ plică lan, că marea, imen~ ma- - Da, zise Rean, intrat deja tn Ori, tot din afiumite raţiuni, pre-
- Pe mai multe planete au ex- joritate a ideilor cu adevarat noi bine . Indiscutabil, azi Hon avea
de la suprafata planetei. Voia sA perimentat? vru să ştie Rean. cabină, uşile se inchiseră, ascen- o dispozitie remarcabilă. - cine fera să nu Între zarească acel
fie un răspuns? revolutionare, pe care le urili:
- Da. Şi ăsta e in<::â un ele. zăm, in materie de valorificare a
sorul tişni spre cel de-al doilea ştie ce ritmuri solare, ori telu- cuantum de hazard?
Rean constată in orice caz cA ment de-a dreptul ,bizar. Iarăşi etaj subteran, unde era statia rice, ori perturbaţii magnetice <Deocamdată, Hon trebuia să-i
trecerea la baia de raze strAluci- energiei, de transformare a ma- aprobe însă fondurile energetice
s-ar p.u.tea să fie o greşeală În metroului pe circuit mediu. cauzau starea asta? -, in ce-I
toare i! deranja; Zan simti asta decodifICare, dar... Experimentul
teriei şi transmitere a informatiei Ajunse la timp. Tocmai cînd privea Însă pe "duşmanul perso- suplimentare, era de sperat să
probabil, pentru că manevra din nu e rezultatul unor idei propni. le aprobe, musafirul .. ţinea" la
acela a fost init iat cu mii de ani T eorÎlle fundamentale le.am Hon cobora,. insotit de cei şase nal al lui", ei bine, despre el
nou clapetele_ consolei. Lumina asistenţi ai ,lui, pe care ii expedie Rean ar fi vrut să aducă vorba institut pentru ca aici se for-
p!uricolora, odihnitoare, se iscă primit mereu dt;! la altii. Le-am mase, tot raţional era legat de
perfectionat Însă impecabil. In imediat, invitindu-i "să se fami- mult mai tirziu. Era vorba de
dlrl: ~ou, ~tngiind şi estomptnd
sc;:I!Plr1f!a mchelata a uriaşelor re- , , mat.erie de perfecţionare, d~­ liarizeze cu oraşul pină la ora
şedintei de lucru" . . Rămaşi sin-
lan, care, cît timp Hon condu-
sese institutul, il agasase cu pre-
acest loc ce-I catapultase in
Consiliul suprem de coordonare
Clplen!e cu materie biologică. virştre matematică a ideilor, sin-
guri, schimbară cîteva fraze ba- tentii zilnice, solicitase comisii şi unde avea probabil să revina
- ŞI daca te-ai Întrebat la ce tem imbatabili. Şi-atunci ... m-am mai devreme 'sau mai tîrziu. Aşa
gindit... dacă am incerca sa de- na1e, Hon condusese pina în de anchetă. Zan avea mereu idei
concluzie ai ajuns? se i~teresă urmă cu un an institutul. cu- noi, dar costisitoare sub rapor- că Rean hotări sa Încerce să
Rean. savirşim şi ideea aceea a experi-
noşt ea clădirea gigantică per- tul experimentarilor, iar unele aduca in discutie ultima ipoteZă
- Cr~d că m-a influentat, mi-a mentului. Şi-am ajuns la ce ti·am fect. Adica nu tocmai perfect, dintre acele idei erau de-a drep- a lui Zan, momentul părindu-i-se
rămas 10 memorie, recunoscu explicat, la ce consideri cA ar favorabil, \
pentru ca, la sosire declară tul trăznite. Cea mai trăznită
Zan, o informatie pe care... am fi" scurt: Însă ~rea să fie ultima, pe care - Pentru c-a venit vorba de
pnns-o intîmplător acum vreo - Dar este absurd! repeta - Vreau să văd noua aripă Hon n·o aflase. Aşa ca Rean se idei noi şi de ·ce-i mai trece prin
opt zile. Am fost atunci la Cen- Rean şi se pregătea să argumen. cap lui lan, incepu el prudent,
teze; micul său receptor piui construiti!.. intreba dacă să evite di sc uţia
trul d~ recepţionare a mesajelor - Eram sigur, făcu simplu ori, din contră, să expuna noua ei bine, l-a influentat, zice, un
galactlce. Tocmai· reuşiseră să ~I:'rt , de trei ori, Rean anuntă:
Rean. Mergem acolo. inventie a biochimistului. mesaj decodificat de curind la
decodifice un set informational Imi pare rău, dar a sosit Hon.
- Hon? Hon Tar?! Hon părea azi bine dispus, nu Oaspetele remarcase, pe- Centrul de receptionare.
inregistrat mai de mult. trebuia pierdută aceasta ocazie, semne, ezitarea lui, pentru că - Cel venit din 13-II-K?
- De unde se primise? - Da. Vrea să vadă rezulta. aşa că urcara într-un mic vehi- adăugă incurajator: - - li ştii, deci? E perfect
.- N-au putut stabili sigur. In tele obţinute pină in prezent de
institutul nostru, zise Rean por- cul de doua locuri, care pomi - Trebuie să recunosc, unele atunci, spuse Rean mai decis.
once caz, de undeva din conste- imediat spre aripa vestică a in- dintre ideile "aiurite" ale acestui Zan vrea pur şi simplu să per-
latia 13-I1-K. Nu asta are insa nind-o deja spre uşa laboratoru- stitutului subteran . • Zan s-au dovedit viahile. M"i fectioneze ideea aceea.
lui. De impresia pe care şi-o va - Asta-i bine. Cum?
- Aud că. aţi c1ădit-o la supra· mult decît adt, o năzbitie de·a
36 ALMANAH ~ faţa. E steaua aceea de mare pe lui pe care m-am opus s·o expe· - Mda, aici e aici, cum, atacă
ANT IC IPATIA ~
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA 37


Rean pieziş, hotArit sa·' lase pe căreia. dintr-o ramură a prima.
Han să-I contrazicli. Mie ideea telor actuale s-ar fi născut... ma. tice or. fi ajuns pina acolo incit cute, n-a fost capabilă măcar să netică ginditoare tn scaunul de ' cu care vin.
mi se pare net greşită. rog, l:In fel de civilizatie, cindva sa construiască, inainte de-a supravietuiască, daca s-a auto- pilotaj al unei nave astrale? - Mesajul cu care vii? Ce me-
- Să vedem! Despre ce·j supenoară, care s-a autodistrus'
pieri, aparate cibernetice rudi- distrus. Atunci de ce să repe- - Nu vor ajunge niciodată saj? Al distrugerii galaxiei? AI
vorba?! reiese că ar fi pierit la un m~ mentare, dar dotate cu pro- tăm acea eroare... a naturii sau plnă acolo. Cu instinctele lor ... unor conflicte sistemice nimici-
- Nici mai mult, nici mai pu- ment dat, in urma unui cata- grame de autoperfecţionare?! a altei civilizatii cibernetice? De - Dar dacă am afla ca un- toare?!
tin, Zan cred~ că, tot .,,, mod clism. - E,,:,~lus' ~ine ne-a conceput ce, explică-mi şi mie?! deva, pe o planetă departată, o - Din contră! Vin dintr-o civi-
experimel'lbl. ar putea crea - Şi ce·i cu asta? fntreba pe nOI se ştre foarte bine, zise - Ştiu eu? spuse Rean. Să zi- asemenea civilizatie exis tă? Ce lizaţie biolpgică ce a creat, pri-
conditii a~ifidale pentru a sti- !ion Admitfnd chiar că, printr-o sec Hon. O altă civilizatie ciber- cem, pentru a încerca să ră's­ am face atunci, Hon? cepi? A creat aparate ciberne-
mula apantia la materia biolo- netică. Ne·a adus pe planeta pundem la intrebarea aceea Pentru prima dată promptitu-
mtimplare, cu totul regretabilă tice perfectionate. capabile de
gică .. , a unor reactii afective. aceasţa penţru a o popula, pen-
dar teoretic nu exclusă o ase~ - Care? dinea in răspunsuri a lui Hon mari performanţe. Dar civiliza-
- · Ei, asta-j bun!! menea civilizatie ar fi ~xistat... tru 8-1 valorifica pe deplin resur- - Cu... ce-a fost la incepui. facu loc unei tăceri. EI incepu tie ... care are nevoie de ajutor.
- l-am spus că-j absurd, se sele energetice. Inainte de a exista aceast! lume apoi rar: - Rămăşiţele lor de instincte?
. - Yezi, Intrerupse Rean, teo-
apără Rean. E vorba de prima. na, Ipoteza aceea s-ar lega cu - Bine, dar pe acea civilizatie cibernetică omniprezentă 'în uni- - Ei, bine... Ar trebui evitat, Perspectiva unei autodistrugeri
tele mari, de fapt. Vrea sa: sti- alta: a evol!Jliei continue nepro- cibernetică cine a creat-o? vers. Poate că totuşi a existat, indiscutabil, orice contact cu planetare, nu?
muleze anumite zone cerebrale gramate din lumea animaU. - Altă civilizaţie, evident tot vreodată, o asemenea civilizatie acea .. lume stranie. Şi imprevi- - Ştiai?
ale maimutelor, sa creeze o mu- cibernetică , spuse simplu Hon. pe bază biologica, evoluată din, - Presupun. zise dispreţuitor
- Altă aberatie, vrei sa. spuir zibila.... Cel mult, spatiodinele
tatie capabilă să facă posibilă o preciză Hon. Care evolutie? Care s-a perfectionat, apo~ şi primatele mari. Poate a pierit noastre ar trebui să-i suprave- Hon. Viată biologică! La care,
viaţă afectivă superioară._. Cum să se poata produce o ea, paralel, mai mult sau mai doar dintr-o regretabila eroare ... gheze foarte atent... Continuu. probabil, tin... ca orice animal
- La cimpanzei?! evolutie făra. scop, neprogra. putin decit celelatle, in functie dar a dispus... cine ştie, a fost Făr~ a lua -nici un fel de legătura viu, tin la viata lor: mai mult de-
- Da. Dupa observatiile lui mata?! Ai văzut tu vreodată a de resursele energetice plane- capabilă şi ea de anumite va- cu ei, fară a-; lăsa să afle nimic cît noi. Dar nu sint in stare s-a
personale, presupune ~a in văzul cineva un peşte prefă~În­ tare diferite, care i-au permis ori lori?! din ce ştim. . ~treze nici măcar la nivel pla-
aeea lume dominată de' in- du-se in şopîrlă? nu ' experimentări de mare an- - Absurd! ripostă Han. Dacă - Prudentă? netar. Total ilogic! ... Total ab-
sti!lcte, ar exista totuşi "em- vergura. ar fi dispus de valori şi dacă - surd, aşa cum mi-am inchipuit.
:- Nu, rec~noscu Rean. Dar - Elementară. Din fericire
bnoane de sentimente", Cel ce-o sustIneau, care o admi-
- Şi pe acea altă civilizatie logic, nu? - intreaga populatie a insă pentru securitatea ' galaxiei, Şi nu ne intere sează. .. Eşti aici
- Stupid! mormăi Han. Senti- sesera ca posibilă, tot o civiliza. cine a iscat-o?! acelei planete ar fi beneficiat de te asigur că n-a existat şi nu va şi vei rămine, Rean! hot!ri Hon.
mente?! Oricine ştie azi ca sen- tie cibernetică, presupuneau că - Alta! izbucni Hon. Doar ele. nu era posibil să se autodis- exista vreodată un asemen~ si. - Ti-am spus că nu slnt Rean
timentele apar doar pe o bază ştii, ca toată lumea, că universul trugă. Ar fi progresat, ar stră­ mulacru de civilizatie, ascul- Dyn.
ar fi vorba de un proces extrem
~~r rational~. De pildă, ştiu că de lent, pe c.are anumite mutatii e infinit. De unde-ai vrea sa-ti bate spaţiile galactice, am şti de t~-mă pe mine. Ce idealuri de - Vei rămine aici, Rean! Su-
ţu foarte mult la acela care te-a produse rudimentar, stihinic... spun eu exact cine şi cind? Şi ea! Sa coborim, Încheie el sec. perfectionare, ce scopuri cogni- feri de perturoaţii explicabile
salvat În ultima expeditie spaţia­ . - ,.Lent, extrem de ,lent'" iro- .de ce te preocupa. asta?! Am Ajunseseră În holul imens al tive, Rean, ce mobiluri ale pro- după accidentul acela, dar asta
l~. Ştii c~ puteai pieri, c~ siste- ruza Hon. Atit de lent incit ni- imp~esja ~a ai Început sa 91n- noii aripi a institutului, tocmai in gresului ar putea să aibă o ase- se vfJ rezolva.
mul galactic ar fi pierdut in tine deştJ greşIt, Rean. Suprasolicita- momentul În care o voce meta- menea lume bazată pe instinde - Imi impui sa. r~mîn?!
meni nu poate constata faptic rea, accidentul ac~a poate tre-
un exemplar absolut reuşit şi o acel proces. nu? De altfel teoria lică anuntă: primare?I... E ilogic, nu vezi? - Te rog... formulă atent şi
~ta. cu el o intreaga nava. spa- era o vechitură,'" descoperită buie să-ti faci o verificar~ de - Mesaj pentru Hon Tarşi - E. poate, ilogic, şopti Rean. ironic Hon. Sa-ntelegi. Faci to-
tial~ de certă perspectiva.. Şi tii fntr-o navă cosmica rătăcită in s;radul trei. Raţionezi eronat Rean Dyn, din partea lui Zan Dar, te rog, gîndeşte-te daca nu tuşi parte din lumea noastra.
decI la acel individ, e$ti afecti., şI-aş spune chiar periculos. Zan Zar. - Dar stnt elaborat de civiliza-
spatii şi aparţinind unei civilizatii la fel!
greşeştil
legat de el, chiar dacă e un sucombate de mult. O absurdi- - Ei, asta-il Ce-o fi vrind?! ex- - Mă"rogi"?!... Cum adica? tia aceea în care sînt aşteptat sa
exemplar de rind, pentru că ~ - De ce? revin c-un răspuns, perora. cu o
tat~' Ceva ce. nu poate fi practic clama Hon. ~cu nedumerit Hon.
gic, lţi dai seama de asta. Crezi lverrficat; deCI nu e ştiinţa.! - Asemenea idei, asemenea - Hon, Rean, mă auziti? ră­ - E o notiune afectivă nouă. iuţeală ciudată Rean şi in clipa .
că in capul unei maimute s.ar - Hon , dar existanta unui intr~bari inutile nu se pun, tn- sună imediat glasul lui Zan. Am Menită să faciliteze relatiile de aceea Hon îşi actualiză o ima-
putea elabora vreodată un ase- a:w:r.nen.~a lant evolutiv, a unei
cheie Hon. Cred că şi-ar bate patruns împreună cu echipa pe comunicare. gine. O imagine pe care pilotul
menea rationament? .J
cIVihzaţll care a avut ca punct capul cu ele, doar... Da, cred că nava străină, nec;unoscută. Un - Introdusă tn circuit de clnd, navei spatiale care il însotise pe
- Nu-mi dau seama, mormlli d,: .plecare lumea biologică pri- a.r avea te~eritatea ilogică. ste- faRt interesant, Hon, legat de te- de care civilizatie? adevăratul Rean Dyn o fixase pe
Rea~. Nu m'am ocupat, n.am mitivă ar explica ..
rilă, de a ŞI le pune numai fiin- oria 'tnea, pe care Rean poate - De una... foarte depărtată ... peliculă, inainte de a pieri, făra.
studiat cu atenţie animalele de . - Ce?! tele Mscute din materia biolo- ti-a comunicat-o. necibemetică . ca acest intrus să ştie. Era ima-
laborator. gică primitivA, bazată pe impul- - Va recomand să faceti ginea veche a acestui străin,
- Ar fi un mod de-a da răs- - Cu care ai luat contact fn
- f?ar e ridicol! declară Hon. puns teribilei Intrebari: Cine suri nerationale. Pe care le-ar amindoi o verificare imediat~, de ultimul tau raid spatial? acestei străine, care devenise
La OIvel ga.lactic se ştie doar, ne-a conceput pe noi?._ Dacă preocupa trecutul mai mult de- gradul trei. - ... Nu pari surprins că Rean Dyn, imaginea unui biped
perfect de bine, că sentimentele cit viitorul. - Am făcut una chiar ier~ există .. . În orice caz, fAurit probabil
acele posibile fiinte n'eciberne-
viaţa afectivă in general În toată - Crezi deci că fiinţele acelea Honl Ce-ai zice insă dacă ti-aş - Nu mi-ai răspuns, Rean dupa. chipul creatoarei ei, o ima-
complexitatea ei, nu ~ posibil necihemetice şi-ar pune astfel spune că in faţa panourilor de Dyn. .- gine cu trăsMuri armonioase, cu
să apar1 la fiinţele neciberne- de intrebari? insist~ ' Rean. comandă de pe această nava, - Nu sint Rean._. Rean Dyn a o chică de păr ca o nacăr~ în ju-
ticef - Presupun. Iar asta indife- necunoscută, intr-un fe l de pierit... Accidentul. Membranele rul capului acela de biped, o ex-
- Asta ştim noi, observ~ şi rent dacă acea mutaţie ar fi re- scaun ' de pilotaj se află un sche· biologice i-au fost iradiate. As- presie ginditoare şi plăcuta, peri-
mai prudent Rean. Zan afirmă zultat printr-un proces extrem let straniu? Care aminteşte mult tronavele noastre s-au Întilnit ... culos de plăcută, stranie in orice
tn~ ca. de cind folosim pentru de lent" ori ar 'fi fost produsă de cel al unei maimute mari? pe o planetă. . . Dintr-o constela- caz, altfel, total altfel decît ei.
c~eJer~Je noastre şi membrane de-un experiment nebunesc - Asta şi e, Zan Zar! zise tie depărtată. - Dacă in clipa aceasta mai
blolo91ce, progresul e evident· menit sa. creeze un simulacru .. : Hon apăsat. O maimută scăpată - Aha. Deci şi pilotul... există "civilizatia aceea", punctă
ca. n~i trei, de pildă, datora.m ~ da, un simulacru de ratiune de desigur dintr-o cuşcă a laborato- - Pilotul şi Rean Dyn m-au Hon. Probabil," nu. Spre binele
anumita. maJeabilitate Ide gfndire viată afectivă, dupa modelul rului navei. Repetă verificarea salvat. Au murit insă după sistemului galactic. Ai fa.cut tot
tocmai faptului că poSeda.m şi nostru. de gradul trei, mesaj terminat. aceea; Rean mai Întîi... ce era posibil. Dar misiunea ta,
asemenea membrane biologice. - Un asemenea experiment ti Tonul fusese aproape brutal, - I-ati ucis! Tu şi ai tai, oricum, a eşuat...
Civilizaţiile pe care le cunoaş­ se pare nebunesc? Rean reluă discu~a întreruptă. aruncă 'rece Hon, l-aţi ucis şi - Nu-i pot trada, Hon.
tem apoi, cu care ne aflăm În - Păi ar fi, ?esigur! se supara subliniind: te-a substituit; ai făcut un trans- - "Trăda"? Asta ce mai în-
co~act sint, intr-adevăr, ciber- Ron. Să admitem că a izbutit - Cred ca e o maimută scă­ plant de memorie; ai devenit seamnă? se interesa Han.
netice. Dar tot una dintre ele a cindva. Că va mai reuşi Încă o pată din cuşcă... Cred, dar ... Rean Dyn şi ai venit aici să ne - O notiune a lor. Inseamnă
lansat şi teoria aceea - n.am dată. Bine, dar de ce să-I fa. Dacă totuF prin absurd, dacă spionezi. să înşeli pe cineva care a crezut
Idee dacă o cunoşti. mi-a ex- cem? Daca. acea civilizatie, sin. vrei, Hon, dad! undeva, In acest - Nu, Hon_ Pe Rean şi pe pi- in tine.
pus-o şi mie azi Zan - potrivit ~ra necibemetică, spre deose- univers infinit... ar exista, am lot i-am făcut să inteleagă, - Aha! Interesantă noţiune!
brre de toate celelalte cunos- descoperi miine o fiint ă neciber- inainte de-a se stinge, mesajul Ne-ar putea trăda şi pe noi?

,3=~==========================================================~~A~L~M:A~N~AH ~ ANTICIPATIA ~ALMANAH


~ ANT I CIPAŢIA 39

I -~
_ Nu... Nu cred.. Mai ales
dacA eu ma intorc. Intelege ~ e
- Dar care-i ajută să formu-
leze ipoteze, să ajungă la teorii
unei melodii, unui "cîntec ste-
Iar", cum spusese dndva Zan
~~~--::'- ~r:DALION ~::;::-:;:;:==-;;;:~
necesar sa ~ inta,TeI,lar ~Ol pu- foarte exacte, completă bizara Zar, care pretindea că stelele
teţi ~i trebuiE!. să:1 aJutatI. .
_ Să supravieţuiască? .. . Să m-
tre In posesia cunoştlI~tel?r
mesageră ' şi imaginea ei, cu
chica aceea de păr ca o flacAră
~batica, reveni În memoria lui
emit sunete melodioase, şi pen·
tru a treia oară imaginea acelei t~@~O&~ ~@@~
străine, a ochilor ginditori pe
noastre? ... Pentru a ipcendla SI$- Hon. fata incadratA de plete scurte,
temele stelare unul (lupă a~t~r( - Imposibil! făcu el pe deplin rebele, reveni, tulburînd rationa- l IL ' . 1 ' .Ir,.; D lIr \,1, ",.,. / LI 1n
_ Nu-i cunoşti! Sint cap?blu ŞJ convins. mentele lui Hon. Rămîi cu bine, l' 4 -.ir~· d 13 ~II 1.' j:.' ,[ :1. ,!.al rw ro rl
de sentimente inalte. EXistă o - Aş! exclamă spontan Rean. Hon Tar! Itl.1 IrII II.- '111'" IC.. I 11.'~ .1\01<{1,\1' c)( la 19 Ilpnhl:'
ascendentă năzuintă a lor spre Intuiţia e aproape la fel de răs· - "Intuitia" te face să crezi cA 19.11 Hu.;ur "1' but /.' <l'! X~I
t alp Il.~ 'InI{Lpoc
cunoaştere, frumos şi pace, pe pindită la ei ca dragostea, un vă vom lăsa să plecati?
f)llr poctul \ ti
<IL Il nl/u 11111 !nUl' l Ip'I,1 I • <.1,,1 ruiui C
care Însă ... sentiment, inchipuie-ti, Hon, l('tIlO" fltl/on tol! pnmUl LH 'lol1Io;.<II.' _ _ C"I11 ~(lLl1\ IL,;.-hent:u·
- Da. Intuitia, Hon, e proba- II.. ~q,[aml..lt 1 19 5 Je, 5,111'1/ I ;.,1, (p ·:1 JU tII t··
- Foarte bine, Rean. Foarte ne·ra-tl-o-nal. bil o formă de ratiune concen-
bine dacă - i aşa. Să aşteptăm! - Exclus! Nu poate exista!
md'C 1., P tr.: Jl ''-\1 l' pr '-II JI C' rc Im f .1 n'
trată. Bazată pe insesizabile I 1k1 1 ~ In \.(Iabn._· <:: 'a .anfIClpa!
Dacă acea năzuinţă va triumfa hotări ferm, dar tot mai neliniştit acumulări anterioare. Cu de- Ira<
c;.
.anl!ll
••
cal i [.\.'1 III fTl
.J (
'O'"
11
'1 IQ"iJ PJ fotul p:... m' II
pe planeta lor, vom intra În con- Hon. Dar tu, reluă el interesat, b,ltlnan\
danşări spontan creative. I~ u-r. P il 'll r .. 1 tii C"J 'hll J :It ,
tact. Şi vei servi atunci la medie- de cind ai "intuitii" de-astea, ca - Vrei să înteleg.. superioară ti H ~ I f 1a r, I I ,OU \/11 /1' IJ -
rea relatiilor. Dacă nu ... ei? poate, ori măcar similară cumva I •.•·1 \(' d 1(; \. al n,p re; fi \ItI1 ptr.")(] ci (k
- Opreşte-te, Han! Nu poţi, - De azi! Jntuitii care mă fac ratiunii noastre? (! fi" IIpăru ţii I R :\;II
nu-i bine să decizi, tu singur, să cred că lumea aceea va su-
P P 11 li I \ IN Jp pc ~O' il 1 r ,.~ 1
acum, asupra dreptului la exis- - Poate! V-ar deranja să cola· I cI' P Jlm St/MI' ta. AI. !~n Rt
pravietui şi fără ajutorul vostru. borali cu L asemenea lume? 'e ta pin! It confunldn: prii Inlr
tentă În istoria galactică a unei - Absurd! Se vor autodis·
civilizaţii. Indiferent dacă ea mai
- nrudită cu cea a creaturilor IIC ~ . rai (01" o;: 1, «IJ d
truge in mod cert, p~ru să in· acelea păroase ori' solzoase? III t ! preţ nrul,;ok.:ţl
fiintează ori a dis~rut. Poate ei cheie discutia Hon, cînd vocea Care-şi arată reflex coltii? Ex- J )( Ilt,;!lll al TI
sau nişte strămoşi, nişte.. . simi- lui Zan Zar răsună in. aceeaşi clus, Rean Dyn! Nu vor supra- " .1, m!t.!,,1 I Ir~h
lari ai lor v-au creat cîndva. clipă: vietui, nu 'vom avea cu cine co·
lIa p x 1 ti JIUl r _1
- Singur?.. Nu sint singur, - Mesaj pentru Hon T ar şi jltuSt· 1" 1.11j(
Rean, zise atunci Hon cu o gra- labora. Cu cît vor şti mai mult, (In- -;rusa d ti r 11111
Rean Dyn. Incă un amănunt in· cu atît şansa de a se autodis- tii' Cnfl\llUfI rnard. dl...'l lflJ
vitate deosebită. Am bănuit sub- tel{esant pe această navă necu· truge va creşte, pricepi? 1:' am. Ilr d... a e ri; d
stituirea ta. Sint in legătură per· noscută.
manentă cu Supremul For. As-
- Dacă-i "exclus", înseamnă 2(l dc anC
- LasA amănuntele, Zan! Te că nu , vă temeţi de ei. Dacă nu G'I l' Il 1 I :!I ţ \ Il ,
cultă·j decizia! invit să vii cu mine, intr-o lume in OI ISI N " (19 5) n
vă temeti, ne veti lăsa să ple-
Şi de undeva, din bolta cenu- de fiinte necibernetice. O lume, căm. Deci intuiţia mea e co-
şie a imensului hol, o voce stra- ezită Rean... care m-a creat. rectă, iar intuiţia îmi spune că
nie, parcă ostenită, rosti rar, im- Domniră cîteva clipe de tă­ nu-i cunoşti . Că vor supravietui
placabil, ca o hotărîre de oracol: cere, apoi glasul lui Zan şovăi: totuşi, vor găsi o solutie, mobili·
- Nici o sperantă, Rean, să - Există o asemenea lume? zati mai ales de mesajul tău.
intervenim, cumva, in istoria Există undeva? =- Care mesaj al meu? deveni
planetei din care vii. Dacă nu va - în mod sigur. Vii? Şopti cu foarte atent Han. Ce vrei să le
fi În stare să supravieţuiască, o inflexiune străină, ademeni- transmiti?
dacă . .. acea bizară lume se va toare, teribil de periculoasă, vo-
autodistruge, stupid, n-are - Că ti se pare absurd ca si-
cea necunoscutei de lîngă el. mulacrul lor de civilizatte să aibă
dreptul să intre in istoria galac- Hon vru să intervină,' să-I pre- nevoie de ajutor extern pentru a
tică. N-are dreptul, nu-i nec;:esar vină pe Zan, să nu se grăbească pătrunde in istoria Marilor Gala-
măcar să se ştie că o aseme- cu un răspuns, glasul lui Zan
nea.. aberantă civilizatie sinuci- xii... Că intuieşti apropiata reu-
răzbăta Însă mai repede: şită şi aşteptati începutul unei
gaşă, un asemenea simulacru de - Ctnd plecăm? colaborări paşnice infloritoare,
c ivil izaţie a existat cîndva. - Azi! Azi, acum! şopti vocea nu?
Ecoul sălii se stinse incet. străÎnei puţm cîntată, asemenea
Rean se răs uci spre Han, arti- - A, da. E bine aşa, aprecie
culă cu greutate:
Hon. Oricum nu stricA. Un sin- ~I ah .. 'n~. a .... II

- Nici o sperantă?! Nu-i nece- gur cuvint, cred, ar trebui hleţar ih _(ro ...-A 1:1. r
schimbat În mesaj. n Iflti n b lUi
sar măcar să se ştie... că a exis- d II n'l. uru
tat cindva? .. E cumplit. Sînteţi - "Siml\lacru"? <

cumpliţi, Hon!
...: Nu. ,,Infloritoare". Sli zicem d .'
- Sinteţi. ai spus? mai bine "inceputul unei colabo.
rări paşnice, complexe". E mai
- Eu ~ intorc la ei... Ori- corect. Dar eu intu1esc ...
ce-ar fi!... Impreună cu Zan Zar!
păru să găsească ideea Rean.
- .)ia! făcu Rean Dyn.
- Absurd! repetă Hon. Zan - Vreau să spun: sint sigur cli
Zar nu va renunta niciodată la nu vor supravietui, continuli tot
lumea noastră, pentru o ... mai precipjtat Hon, că nu se va ," ,p
- Ba da, El o intuiţie a mea. aminti măcar de ei, ar fi la fel de , ,
Da, va merge ... Va merge' mă­ absurd cu a cr.ede că lumea , d
noastră, întreaga noastră civili- (II! ".IJ-
car pentru a-şi verifica ipoteza.
Va merge cu mîne! zatie galactică deplin rati9nală .. "II plaJIIN' :1'
- ,.Intuitie"? E tot o notiune a fost creată, cindva, la incepu- nle ~I' }'hh J
119"4), d~
de-a lor, nu? La fel de iratio- tul inceputurilor, de asemen~a 11 ' \1 (

nală? fiinte stranii, bazate pe instincte


primare. E ilogic, nu vezi?
4a ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
~AlMANAH
~ ANTICtPAŢIA
41
MEDALION MEDALION
&@~O&~ ~~ &@~O&[?:O ~~
INIMÂ DE CI TĂ
I
teze mai multi Studenţi. la cursurile lu~ de chirurgie
- Ia să nu-mi vorbiţi. Eu
sint campion de. schi sau el?
RETRO SF au impresia că audiază un
splendid roman ştiinţific .
Eu sau el am bătut recordul Expunerea lui Dabija con-
bit de vesel şi care Împraştia motociclist pe circuit inchis? tinuă cîteva ore. Se Întune·
iN ULl1MA ZI de cursuri,
profesorul Eugeniu Brdea,
unul dintre cei mai cunoscuti
RETRO SF in jur un val de optimism ro-
bust. Acum, cînd il auzira
Pe urmă, operatiile mele car-
diace au fost urmărite cu su-
rat Dabija, profesorul vostru
a pornit de la date cunos-
case af9-ră şi stude nţii stă­
teau aplecati asupra caiete-
chirurgi din tară, invitase În vorbinc4aproape că nu-I mai fletul la gură de toată lumea cute - şi mai precis de la ac- lor de noi:e, ascultau cu În·
laboratorul său personal cîţi­ recunoscu ră .. Lipit de crista· sau ale lui? Sau te pom~ tiunea radiaţiilor asupra or- cordare fiecare cuvînt al aca·
lui rece al nişei, Bîrlea părea neşti că tot eu oi fi idolul ganismelor unicelulare. Pen- demÎtianului. Fiecare dintre
va dintre cei mai buni stu-
denţi, care, rn scurtă vre1Ile. cu totul detaşat de cei din studentelor din toată faculta- tru asta a folosit ciuperca ei avea impresia că ia parte
jurul său. Bătea incet dara- tea? Sacharomices cerevisiae ~tivă la palpitantele lucrări
urmau să devină medici.
Dacă pină atunci, la bana rn geam şi privea fix un De data asta nimeni nu se sau, popular, drojdia de bere de laborator, care·1 duseseră
cursuri, Birlea nu depăşise punct de pe perete. Apoi, mai putu stăpÎni · să nu ridă. pe care a supus-o "radia- pe 8îrlea la concluzii atît de
prea mult latura pur prac- revenindp-şi, murmură ca - Aşa dI vă rog să poftiţi tiilor ultraviolete ale jzo- îndrăznete.
ticA, acum? spre uimirea stu- pentru sme. cu totii in laboratorul meu! topului de strontiu 90, care De fapt, premisele chirur-
dentilor. le arătă o sală de - Se mai întîmplă ... Dabija, care era el tnsuşi emite unde beta, ale aurului gului erau cunoscute. EI por-
operatii-laborator de chirur- îşi privi ceasul. directorul unui alt institut, radioactiv pentru unde alfa nise de la faptul că radiatiile
gie experimentală, cu apa- - O să vă rog sa mă scu- nu se putea dezlipi cu uşu­ şi ale fosforului 32 şi cobai- modificau dezvoltarea unor
rate deosebit da ciudate. zati. Trebuie neapărat sa rintă de cel mai bun elev şi tului 60. ale căror radiatii corpi chimiei din celulă - en-
Unele le atraserd atenţia, plec. Aşa că, dacă vă face colaborator al s<iu_ Mai ales sînt mult mai profunde. In zimele ' Continuindu-şi lucră- '
căci le erau necunoscute plc\cere, sa·mi faceti o nouă în ultimii ani, BîrJea facuse o afară de acestea, a construit riie, mai află şi alte feno-
chiar 'şi celor mai buni prac- vizită saptc\mina viitoare .. La serie de lucrări îndrăznete în un aparat -de reglat lungimea mene asemă năto ~re. De
ticient La intrebările lor, revedere! domeniuJ aplidlrii radiatiilor de undă, care se măsoara în pildă, în orice organism viu
puse bineinteles rn şoaptă, Profesorul se întoarse pe in medicină. Mulţi bolnavi AngstrOmi. există unele substante care
unul dintre asistenti le răs­ calcîie şi plecă grăbit din la· socotiti ca definitiv pierduţi , ..In multe lucrări, ca ace- se numesc aminoacizi. Dacă
borator. Chiar cei mai vechi fuseseră redati vieţii graţie lea ale lui Vinogradov, Ser- aceştia sînt iradiati, Îşi modi-
punse că sint construite
colabo ratori ai săi nu-şi metodelor sale de lucru. Din gheenko, Sergent sau fică structura chimică prin
după indicatiile profesorului
şi că lui Bîrlea nu-i place aminteau să-I mai fi yăzut acest motiv, chi,rurgul Da- Wood, se arată că radiaţiile pierderea radicalului amino.
să se discute despre proprii- vreodată atlt de agitat. In tă­ bija, deşi academician, om opresc diviziunea celulară . P-entru asta, lungimea undei
glumi Btrlea. Aci putem stu- cu vastă activitate ştiinţifică Motivul este simplu. Din de raze ultraviolete nu tre·
l~-i realizări. dia În stare vitală, ce e drept cere şi cu vădită părere de
Ca niciodată, În expune- rău se indreptară spre ves- mai ales in trecut, continua cauza radiatiilor nu se mai buie să depaşeasci!l 200-300
numai "in vitro", tesuturi să colaboreze cu fostul său produce sinteza enzimelor, AngstrOmi. -
rea caldă şi plină de pasiune simple unicelulare, ţesuturi tiar.
a profesorului se simtea în
ziua aceea o oarecare nerăb­
complexe şi organe intregi.
Datorită modului in care sint

Pe cind se pregAteau să
elev, pentru că, după cum
spunea el, voia să fie ,Jn pas
cu vremea".
adiGă a fermentilor nec,esari
înmultirii celulelor. Lipsind
enzimele, efectul este că
- Dragii mei, continuă În-
flăcărat Dabija, În organis-
mul uman există cinci ami-
dare sau, mai bine zis, o as· întreţinute , ele duc o viată plece, fură opriti de către
cuns<i nervozitate. Cînd in· Cabinetul lui Dabi;a nu drqjdia de bere nu se mai in- noacizi - aşa-numiţi vitali.
obişnuită şi-şi păstrează bătrînul academician Viorel Dacă lipsesc - aturiti omul
era prea spaţios şi asta din mulţeşte, nu mai creşte. De
trară Într-o incăpere alătu­ toate calităţile fiziologice, Dabija, fostul profesor al lui
rată , toţi putură observa cauza aparatelor care-I um- aici au pornit experientele moare. Printre aceştia sa
asemenea celor ale organe- Birlea. Mărunt şi rotofei, ast- pleau şi a cărtiior care se gă­ elevului meu!" 100"1 "de exemplu pe cei de-
cum Birlea ~abia işi stăpî­ lor din stare normală. Dacă matic, abia mai respira cind
neşte un rictus care-j seau aproape pretutindeni - Ultimele vorbe ale lui Da- numlti alanînă / şi tnptofan.
am fi poeţi. .. intră in vestiar_ Era vădit că pe' mesele de faiantă, În du- bija fuseseră spuse nu făra Dacă îi supun~m unei radia-
stri~ba obrazul. Deodată se opri. Se aflau se grăbise să intimpine gru· lapul cu reactive, pe scaurw: mindrie. ţii de o anumită lungime de
- Dragii mei colegi, rosti cu totii in fata unei nişe, pul viitorilor medici. Ostenit,
el cu ,,"ocea scăzută, aici vă şi chiar pe jos. Cu greu, Cel In acel moment, intrară undă, ei îşi schimbă imediat
unde, În vase speciale, pul- se opri o clipă. peste douazeci de studenti doi laboranti care adusera structura chimică.· Din aţest
rog să vă îmbrăcati in halate sau ritmic şi regulat citeva - Ei, copii, văd figuri de-
sterile. Le găsiti in casoletele işi făcură loc şi se aşezară in din amfiteatru <> tabla ·neagră motiv, Se transformă şi fund
inimi. zamăgite. Fruntile sus! Aşa-I şi o agăţarn În perete. Cu o tiile fiziologice ale celulei şi
de Unga perete! ' jurul academicianului.
- Da! Dacă am fi poeti, cunoaşteti voi pe profesorul - Ei, acum. că sintem în vădită satisfacţie, academi- ca utmdr{: a modificării fizio-
Operatia aceasta dură reluă el cu o amară ironie, vostru, imbufnat?
aproape o jumătate de oră. familie, să ~dem ce va cianul se apropie de tablă şi ' logice, apare şi una morfolo-
am spune că inimile acestea, I Studentii tăcură stinjeniti. doare. Ştiu, nu e voie să-mi desenă o celulA de drojdie gică, adică a fomlei, a alcă­
După ce supraveghe ca toti deşi bat, sînt reci ca piatra ... De aceea, Dabija nu mai in·
să-şi pună halatul, masca şi spuneţi . E vorba de ultima sub care scrise şi prima li.' tuirii ,ei. E clar? Nu? Bun!
- Nu pot da nici o fărîmă sistă, căci tăcerea lor era su-
inovatie a lui Birlea. înainte teră a alfabetului grecesc, al- - Imi: dati voie?
calota steriJă, Birlea îi invită de dragoste, observă timid ficient de grăitoare. . fa IX.
într-un nou laborator - cu de orice, pentru că eu nu vă • - Spune!
un student slăbuţ. cu părul - Nu-i nimic ... e tare ocu- pot arăta aParatul, să-i dis- - Aceasta a fost faza alfa, Dabii" aşteptă rAbdator
totul deosebit din toate zbtrlit. pat, obosit... trebuie să-I cre·
punctele de' vedere de cele- cutăm istoricul şi baza teo- adică prima fază. obserVatia studentului.
Bîrlea se Întoarse brusc dem.. Nu-i este uşor deloc. retică... Bun! Studentii luau notite cu Intotdeauna se obtine
lalte pe care le văzuseră spre cel care vorbise: Acum, insă, n-aveţi Încotro,
I

pină atunci. Era sala organe- Se ridică de la birpu şi deoşebită atentie. ModuJ lui acelaşi rezultat?
- Aşa e ... o inimă rece nu va trebui să stati la taifas cu căută din ochi ceva. Studen- Oabija de a explica era - Nl,1, pel')tru că există şi
lor mentinute vii, prin perfu- face doi bani ... un·· bătrin care nu vi·1 poate
zie. tii ghiciseră. Avea .nev.?ie de foarte simplu, fară vorbe unii· faCtori externi - cauze
Atit asistentii cit şi studen- inlocui pe Birlea. tablă, pentru exphcaţn. pompoase şi de aceea deo- care 'ihfluenteaza schimbari:
- "Tinerete fără bătrînete tii il priviră miraţi. De obicei, - Dar, tovarăşe academi-
şi viată făra de moarte" , - Ca in orice lucrare ex- sebit de atractiv. Multi din- cantitatea de apă din celulă,
profesorul era un om deose- cian... incercara să protes- tre fostii săi elevi spuneau ca 1 tempe'ratură şi. mulţi altii. Ei,
perimenta!ă. în~l! inflăcă-

42 , ALMANAH ~ •
ANTICIPAŢIA <::;"Jr ~ALMANAH
<::;"Jr ANTICIPATIA
43
AEDALI{ )
MEDALION
&©~O&~ ~
&©~O&~ ~
să-Î găseasca diferite slujbe, cunos, ea. care cu ani În
ar fost curentat parcă fi şi care să nu vi nă În contradic-
să terminăm, urmă ar fi renuntat bucu·
ca
ajuns la o nouă
Bîrlea a
concluzie:
daca un animal unicelular se
. RETRO ·SF ar fi vrut
pede de pe umeri o
le- totodat ă să-şi
povară
tie cu aspiraţiile unUi artIst. ~
L-a indemnat să facă proiec-
roasă la orice pentru omul
Iubit, acum nu mai voi şi nici
neplăcută. tul unei case de cultură, al
poate transforma, atunci se .nu putu să renunte la unicul
poate transforma şi un ţesut "Oare, dacă nu realizam une; şcoli, al unui spital, ba hotărtse, la fel de eroic, să
ll1cru pe care i-I dăduse Eu·
intreg - cînd asuprfl lui se vintele de mai sus. Vorbele ultima mea lucrare, eram chiar şi al unei biserici. El nu se mai îndrăgostească ni- geniu - mindria de om de
proiectează .o anumi"!ă doză se apri1}deau şi se stingeau mai fericit?", gindi cu amără ­ Însă se indăratnicea de a nu ciodata.. ştiinţă, pasiunea pent ru
de radiaţii. In modul acesta ritmic. Il durea capul. TIm- ciune Birlea. ,Jar in ceea ce mtra în ritmul creator al vie- Spre deosebire de alti chl' muncă.
el poate controla creşterea plele ii zvlcneau. Se ridică de o priveşte pe Miranda, vina Iii. Cella a priceput atunci că rurgi, care, mereu cu bistu- Se mai Simti jignită şi de
şi oprirea creşterii celulare şi la masă şi se opri in fata te· p fi numai şi numai a mea? el nu se adapta mai greu de- riul în mină, uitau cu uşu· fapt III că ceea ce i se cerea
chiar aduce mari transfqr- reştrei. In fond, aveam deplina liber· cit alţIi, ci pur şi simplu era rinţă biochimia, Btrlca era
era tocmai antipodul con-
mări în structura' celulei. In In minte i se perindau tate să nu mă îndrăgostesc un om gol, de nimic. chiar un pasionat al acestei ceptiilor, nu numai ale ei, ci
sfîrşit, ăsta-i aparatul con· noianuri de amintiri. de ea ca un şcolar!" Ruptura dintre ei a venit discipline surprinzător de şi ale bărbatului pe care·1 iu·
struit pe baza acestor lu- "Da, totul mi se trage de Dezamăgirea de a-şi fi le- in să curtnd, mult mai repede bogată şi de ' complexă.
bea. De aceea, cu uimire Îşi
crări. Ati priceput? la izotopi, de la năzbitia aia gat viaţa de un om de nimic, decit se aş tepta chiar ea În- Munca de zi cu zi, cot la dădu seama că dintr-o fiintă
Studenţii il înconjurară pe de biotrasformator 1", con- zbuciumul şi indoielile lui pri- săşi. La inceput, cind se gin- cot, aduse repede după ea o sfioasă şi blîndă, devenise
Dabija şi-I copleşiră cu tot chise el amărît. vitoare la drumul pe care l-a dea la o e ventuală despărţire prietenie trainică. deodată un om mîndru şi
felul de întrebări. Tinerii Deşi nu era un om lipsit apucat ar fi fost poate mai avea o stringere de inimă şi CeHa, care gîndise pînă puternic.
erau setoşi să afle tot mai
multe. Bătrînul academician
aproape că nu mai plltea să
de sensibilitate, de pasiune,
de omenie, nu se putea
spune cli. profesorul Birlea
greu de indurat dacă Birlea
n-ar fi cunoscut-o pe biochi-
mista Cella Opran. Mai tîr·
uneori prtngea nopţi intregi.
Cind insă ' 5-a intîmplat ceea
ce hotărîse de mult, o miră
atunci că toti bărbatii sint o
adu nătură de păcli.toşi - şi
Eugemu care gîndea acelaşi

Nu se mai văzură o bu·
prididească cu răspunsurile. se lăsa dominat de senti- ziu, chiar ii va mărturisi că mai intii pe Cella uşurinţ a cu lucru despre femei, incepură cată bună de vreme, j:X>ate
Erau mai ales unii care do· mente, de greutăti. de ceea prietenia lor insemnase pen- care se pe trecuse ră toate. să-şi modifice incetul cu În- chiar două luni. Bb"lea, inmr-
reau neapărat să vadă apa- ce in mod obişnuit se nu- tru el un adevărat anestezic. Parcă scăpată dintr-o grea cetul ideile. Aceasta însemna jlt, işi continua cercetările cu
ratul şi, dintre ei, studentul meşte soartă'. Dimpotrivă, Această comparaţie era incercare, se simtea ca o că amindoi trec:user3 criza pnvlre la aC(lunea radiaţiilor
cel măruntei şi cu pArul zbîr- cu o energie neintrecută de'- foarte potrivită, dacă ne gin- convalescentA. CeHa îşi con- sufletească şi o invinseseră, asupra celulei vii şi impor·
lit insista cel mai mult. cit de c1antatea inteligentei dim că Cella, colaboratoare ce ntră toate puterile numai datorită mai ales prieteniei tanta corkentratiei de apa in
- Zău, tovarăşe academi· lui, muncind cu îndărătnicie, a Institutului de toxicologie, in muncA. Venea la Institutul lor. Amindoi şi-au- dat seama celula lradmtă. La rîndul ei,
cian, arătaţi-ni-l! Nici nu-l zi de zi, cucerise la 45 de ani se ocupa cu prepararea de toxicologie de dimineată deodată că se iubesc Cella începuse o serie de ex·
atingem ... tot ceea ce poate rîvni pra c· anestezicelor. şi rămînea acolo incă mult BucuroşI ca doi co pii, periente îndrazneţe cu cu·
- Nu se poate. tic şi teoretic un om de şti· La inceput s-au intîlnit peste program. Un prieten şi-au promis 'o ZI de odihnă rara, o otravă fo losită de
- V ă promitem .. intă. Timp de 20 de ani lu- destul de rar şi numai în "le· de al ei, un medic cu carac- pe care Însă o petrecură tot pieile roşii rI'n Brazilia, ş i
- Nil se poate, frate .. crase după cele mai noi me- gătură cu munca lor. Pre- ter de boem, ii vorbise de in laborator. 1n aceeaşi zi, care paralizead mai ales sis-
- De ce să nu se poată? tode, îm bunătătindu-Ie me· zenta sobră şi discretă a mult despre necesitatea unui chIrurgul o ceru in căsătorie. temul cardiac.
- Simplu, n-am cheile. As· reu pînă ce dobindise o ade- pcestei femei il bU'c ura. anestezic perfect, anestezic Cum era şi normal, Cella în ziua aceea, du pă cîteva
ta-i!, făcu Dabija s unzind. varată măiestrie de artist 1n Intr·o seară, plecind de la a cli.rui infiuentă să dureze şi ocoli un răspuns precis - operatii reuşite, Bi'rlea se


în timp ce academicianul
chirurgie - mai ales în cea
cardiacli..
Adevărata glorie a venit
spital, Eugeniu se gindi că
Cella are totuşi faţă de el o
prea exagerată rezervă. La
in timpul durerilor postope-
ratorii şi astfel să-I scutească
pe bolnav de zile de chinuri.
ceea ce nu Însemna Însă un
răspuns defiOitiv. EI inter-
pretă atitudinea Cellei drept
reintoarse aba;tut În labora·
tor Părea că vechea criză
suflet ească ii revenise. Prins
Viorel Dabija relata, cu lux insă abia după ce a introdus urma urmei - işi răspunse In afară de aceasta, anestezi- o timidă formă de acceptare. În să de muncă - şi mai ales
de amănunte viitorilor me- în tratament terapia cu izo- singur - la 31 de ani cît are, cui trebuie st\ fie ş i complet Aceasta nu era prea departe de rezultatele care, unul dte
dici, modul În care Birlea îşi topi radioactivi şi mai ales ar fi de mirare sa. nu fi iubit netoxic. de adevăr, dar il împinse să unul, începeau să răsară -
realizase ultimul aparat pe după ultima lui lucrare cu pe nimeni. Cine ştie! Te po- Ca orice om trecut prin comi t ă o greşeală, care duse işi U'jtă pentru o clipă alea-
care-l numiS€ in mod provi- privire la modificările struc- me neşti că şi ea .. ... deziluzii sentimentale, Cella la o rupere vremelnică a nul. I bucura mai ales rezul-
zoriu biotransformator, turale ale celulelor. Dacă De fapt, după cum avea Opran se h otărîse eroic la prieteniei lor. tatul final, pe care-I socotea
acesta s'l afla acasă, in bi- această din urmă cucerire sa. afle din unele răzlete măr­ vlrsta de 27 de ani să nu mai Orbit de un sentiment pe ca pe un factor de mare pret
bliotecă. Işi pusese pe masa ştiintificli. i-a adus· celebritate, turisiri, şi Cella suferise o iubească , să nu mai cu- care mai tirziu însuşi Btrlea îl in încheierea lucrării sale.
de lucru o sumedenie de pe Iingă aceasta ti mai adu- mare deziluzie. Cu cinci ani noască nici un bărbat şi să-şi privi josnic - de o gelozie Concluzia sa finală era cli., in
. cli.rti şi îşi deschisese ultimul sese şi multă amărăciune. in urmă, cunoscuse un dedice to a tă viata găsir ii nemotivată - pretinse CeHei urma iradierii, curba rapar·
manuscris la care lucra. Luă Eugeniu Btrlea se socotea foarte' talentat arhitect. acestui anestezic. Stătea zile să renunte la munca ei de la tului doză·efect variază di·
stiloul în mînă, scrise citeva vinovat fat ă de el însuşi şi După război, cînd oricli.rui Întregi înc hisă fie in labora- Institutul de toxicologie. Era rect proportional cu cea a
cuvinte, le şter se iritat, apoi fată de fosta lui sotie, pe cetătean cinstit i-au fost tor fie in biblioteca Acade- . o dor inţă oarbă de a o avea concentraţ i ei in apă a celu-
după ce puse inapoi stiloul care după cum se autoa- create conditii tot mai mari mi~i şi invăta chimia aJcaloi- mereu nngă dinsul. in acest lei. Acest rezultat aşteptat
pe masă, mototoli coala de ,cuza, o neglijase complet. de a- ş i folosi munca şi talen- zilor. Trecind peste această scop, îi propuse chiar să lu- coincidea, de altfel, cu altele
hirtie. Săptămini de·a rîndul rămî­ tul in scopul fericirii obşteşti, epocă, Înc~pu munca ~xper i­ creze in IOstitutul lui. Atunci Similare cu privire la oxi~n,
1n minte ii reveneau me- nea in institut şi lucra inchis acest ..artist" şi-a dat arama mentală. In mod normal, nu ,ş l dădea seama că in do- blOxid de carbon şi o sub-
reu cuvintele fostului său în laborator, uneori 24. ore pe faţă. S·a dat la fund. Un produsul muncii ei urma s~ sul acestei dorinte era· teama stanţă organică, citocina. tşi
student. din 24. Din intimplare se timp, Cella,cu spiritul de sa· fie ve~ifi cat şi de către chi- de a nu i-o lua altul ca şi pe terminase lucrarea attt teo-
"Inimile reci nu pot da nici ivise in căsnicia lui o a treia crificiu . al femeii, ar fi făcut rurgi. In acest scop a fost in· Miranda. Cella fu Înspaimin- retic cît şi experimental. Ui-
o farîmă de dragoste". persoană, un bărbat. orice pentru ca omul. pe ca- dr um ată către 1 profesor ul tată şi profund jlgnl t ă de tind de cearta avută cu CÎ-
Avea impresia cli. are în La această amintire, profe- re·1 socotea că-1 iubeşte Eugeniu Birlea, c'are şi el se conditia care j se punea. Şi tăva vreme Înainte, puse
fată o firmă de neon cu cu- sorul işi scutură umerii de să-şi afle un rost. A Înc~cat

~
~AlMANAH
~ ANTICIP AT IA
45
44 Al3A(\IAH
ANTICIPAŢIA <::;Jr
MEDALION MEDALION
&IQ)~O&~ ~ 6'iQ)~O&~ ~
- E in nu-i timp de comă, mală .. stomacul a reacţionat - unele chiar umane - sau
mina pe t ele ~on şi ~uta. pe
o
Cella ca să- I comunK"e ves-
tea. CeDa tnsă era plecata. Ia
RETRO SF In drum spre o în·
pi~rdut!
maşina,
şi
vine.
totuşi
pacienta nu-şi
re-
RETRO SF piese pa,.tologice mentinute
in In pragul viată. nişe ~ fu ră
trebă pe asistentă. - Fă
atunci o venesectie opriti in mod neaşteptat de
o conferintă la Cluj şi rAmi· - Nu ştii ce a băut? Vor- şi perfuzie! Sondaţi rinichii şi intrarea directorului.
nea acolo mai mult de o ria. cobori scara, sănnd cîte beai despre un alcaloid. ficatul! Singe conservat îşi puse o tunică scurt~, iar - E o nebunie, Birlea,
lună.


Munca in 'comun Îi făcu să
I două trepte şi
se Îndreptă
spre maşina care-l aştepta in
curtea spitalului. Şoferul fu
- Zău că nu ştiu ! Caietele
ei le-a luat de dimineată ci-
neva de la mimster.
avem suficient?
- Da_
După această nouă inter·
deasupra ei un şorţ lung de
cauciuc. lşi alese cu grija. ca-
Iota şi, absorbit, intră în ves-
ceea ce vrei să faci! ii strigă
acesta. Să transplantezi o
inimă unui om? Unde s-a
se intilnească iaraşi. îşi occ- incintat că, după aHta - Vă rog să faceti imediat ventie, se părea că CeUa tibulul sălii de operatie. Nici mai pomenit?
leau cu greutate privirile şi vreme, il vede În sfirşit din analiza şi să-mi comunicati prinse viat ă. Cam 20 minute nu -ş i dăduse seama că lingă Şi se intoarse spre Dabija,
nu se hot ărau nici unul să nou pe profesor bine dispus. rezultatul. inima ii bt.tu aproape nor- el se afla şi Viorel Dabija. de parcă ar fi aşteptat din
desc hi dă discuţ i a. Totuşi, - Tot la toxicologle? il is- Intră in maşină ş i Gyuri mal, iar pe urmă contraqiile - Eugen! partea acestuia un semn de
Bîrlea nu mai putu rezista şi, codi viclean şoferul, zîmbind baci, mohorît, j·o dădu pe ti deveniră din nou slabe. - Da! A... dumneata incuviintare B ătrinu1 savant
du pă ce-şi ceru scuze, ii
ceru mina pentru a doua
oa ră - Însă in aceleaşi condi-
pe sub mustata-i porum-
bacă.
- Dar cum ai ghIcit, Gyuri
Cella În brate. Porniră in
mare viteză . "Ce nătărău am
fost!", gindi Eugeniu. Prie-

Trecuseră trei ore de c1nd
erai ...
- Stai putin... Ne vom
s pă l a impreună. Nu uita
insă dădu dezaprobator din
cap. ,
- Dacă nu cutez acum,
tu ca mai înainte. Bineinţeles bacl? se mira. amuzat Bir- tena lui zăcea inertă , avea fusese adusCi. Ia spital. Orice ce-ai invătat de 11.l mine: nu Cella moare răspu nse Bir-
că fu din nou refuzat. lea. faţa congestionată, respira tratament se dovedise 'Zadar- se operează enervat... lea înăbuşit. Trebuie să fac
Aceasta se intimplase toc- - După inf~tişare am vă­ şuierător şi inima ii bt.tea tot nic. - Dar, maestre .. _ eu ... se tot ce-i omeneşte posibil ...
mai În ziua În care urma
fie vizitat de către grupul de
să .zuln momentul in care ma-
că v-aţi împăcat! mai gre u. "Fetita mea
draga!", murmura amărît Eu-
- Inima e singurul organ
atins, tovaraşe profesor! ii
fistici Bîrlea.
- Ştiu ce vrei să-mi spui.
Altfel, n-aş mai fi in stare să
trAiesc.
studenţi din ultimul an. De şina ieşea În stradă, portarul geniu, dtndu-i mingiietor la o spuse medicul de gardă. Fumează o ti9ar;\ pină mă .• E totuşi riscant să-ţi in-
aceea işi găsiseră profesorul il opri. \ parte păru l care· i acoperise - Să se facă imediat cate- schimb. Dupa aceea, o să gădui. Gindeşte-te bine!
atit de prost dispus. - Vă cautA de la toxicolo· obrazul. "De ce te·am lăsat terizarea cordului! vedem ce trebuie să facem. Din glasul mai domolit al
După un lung proces de gie. să ajungi aci?" După alte 15 minute, Bir- Instrumentarul necesar este directorului, Dabija 1ntelese ·
con şt i i ntă, după ce încercă - Răspunde dumneata. că La spital, chiar de la lea Îşi dădu seama că inima pregătit. Pe bolnavă o aduc că totuşi ii va ingădu i lui Bir-
zadarnic să-şi continue re· tocmaÎ intr-acolo mă duc, poartA, chernă medicul şi Cellei este paralizat~, iar chiar acum. Am consultat-o lea să comită ,,nebunia" .
dactarea l ucrării, işi făcu o spu,se bucuros Btrlea şi-I sora de gardă. dacă mai functiona se datora şi eu, in timp ce tu vorbeai - De incercat trebuie să
cafea heagră şi se culcă . Era zgfltfi voiniceşte pe şofer . Apoi tel efonă academicia- exclusiv adrenalinei. De ho- cu sora. Are fata cianozată incercăm. S ă trecem, de
noaptea tîrziu. - Dă·i bAtaie~ Gyun! Sîn- nului Dabija, care 10cuÎa in tărirea pe care o va lua ·şi respiratia de tip Cheyne- aceea, la partea ptac1ică l, in-
Dupa. trei ore de somn tem aşteptati. apropiere. Nici n u-şI dădu acum depindea viata femeii Stokes. Totuş~ nu stnt terveni cu hotărtre academi-
agitat, se deşteptă pradă do. Ajunşi la toxicologie, Eu· seama cind şi-a luat halatul iubite, propria lui fericire. n eliniştit. cianul.
nntei de a o revedea cît mai geniu sări din automobil şi şi stetoscopul. Da! Trebuia sa. Încerce im- Academicianul Dabija vă­ Bine! oită resemnat di-
curînd pe Cella. Trebuia să sui În fugă treptele instItutu- Acum, stătea aplecat asu- posibilul! Fiecare clipa pier-' zuse. că Cella se afla in ago- re~torul.
cîştige , dar nu aşa cum işi lui. pra CelJei. Abia ii mai au zea dută insemna teren cedat nie. Respiratia ei neegală, In- In clipele grele apela tntot-
propusese el, ci să cîştige - Tovarăşe, tovarăşe pro- inima, dar pulsul bătea nt- morţii. Alb la faţă, cu muş­ treruptă şi grea, răceala deauna la judecata clar-vaza-
amindoi. fesor! se auzi strigat de o mic. Birlea îi făcu o injecţ ie chii obrazului Încordati, chi- membrelor, lipsa aproape to- toare a. savantului, care-i fu-
Dimineata, tu deosebit de voce de femeie. Era colega cu adrenalină, aşteptind ca rurgul işi construi mintal tală a reflexului ocular - sese şi lui profesor_
bine dispus. rn timp ce se de laborator a Cellei. inima muribundei să reintre schema operatiei, tehnicile toate simptomele vădeau . - Trebuie să· avem grija
spăl a pe miini, inainte de a - Bună ziua! Unde-i pe făgaşul el normal. Dar necesare. Decizia fu luată. grabnica intrare In moartea ca factorii anatomiei ai gre-
intra la operatie, îşi făcu CeUa? efectul dorit nu. se produse. Apasă pe butonul dictafonu- clinică. EI ştia că doar In pu- fonului să concorde cu aceia
mintal planul celor ce i le va - E În nesimtire! strigă Doar pulsul ii era ceva mai lui. tinele minute care o despar- ai bolnavei noastre.
s pune Cellei şi intrevăzu fata, frămîntindu-şi 01Î1Rile. A grăbit şi parcă mai regulat. - Pre~titi sala aseptică! teau de moartea definitivă, - Şi ce grefa vrei să folo-
pentru amindoi un VIitor ra· baut dintr-un alcaloid pe O vedea pe Cella cum se Să se monteze pl~tninul biologică, Birlea va trebui să · seşti?
dio s. îşi termină munca care ti descoperise! pierdea in faţa lui. O a doua electronic cu biotransforma· rezolve teribila problemă a - Mă gindesc la cordul
aproape de orele cinci dup~ n mintea lui Eugemu in· injecţie direct in cord ar pu- tor, inima electrică ·şi apara- salvării Cellei. Şi, totuşi, bă· din vasul nr_ 218. propuse
amiază . colti un gînd ingrOZitor: s-a tea fi salvatoare. Cîteva tele de perfuzie! trinul şi Încercatul medic nu Btrlea
Fluierînd bine dISPUS, in sinucis, s-a sinucis din cauza clipe inima pal pită, dar, - Am Inteles, tovarăşe trada nici un fel de emotie_ Directorul se aplecă şi
timp ce se îmb răca in ves- mea. parcă obosit ă, bătăi le e i profesor! In zece minute sînt Birlea ti privea recunoscător prin fereastra nişei zări o eti·
tiar, gîndea şăgalnic, parafra- - Du-mA la eal scăzură, pentru ca apoi să-şi gata.-I!. se auzi glasul sorei de pentru această nouă lectie chetă pe care se putea eiti:
zînd, nici el nu ştia ce autor Într-un laborator, pe o revină. Birlei răsuflă oare- garaa. priml·tă la timp.
de romane senzat ionale. sofa, era ÎntinSă fără cunoş­ cum uşurat. n spatele să u , Dupa ce inchise primul - ti multumesc!, ti spuse, ANTIPOLA ,,sUCUS CAM-
"Ce·i cu inima ta, bătrîne tintă femeia pe care dorise medicul de gardă li urmărea contact, apasa. pe un al doi- şi-şi strinseră bArba.teşte mii- PESTRIS· CORD
tăietor de corduri? Bate pen- atit s·o vadă. mişcările . lea. nile.
tru dinsa ori se preface? O - Am anuntat şi urgenta! - Să-j facem o spăJăt ură - Anuntati·1 pe tovarăşul Cei doi chirurgi trecură in LABORATORUL DE PER-
Iubeşti sau nu? Ei bine, dacă Dar 8îrlea n-o mai as- stomacală. director c~ in 15 minute fac laboratorul de perfuzie. Aci FUZIE - ASTR A HAN
o iubeş ti, trebuie să fii mai cultă. După un consult su- - Da, dar repede! o transplantare de cord. Da, trebuia aJes grefonul cel mai U.R.S.5.
înt e l egăt or cu ea ş i să ai răb­ mar, o luă pe Cella În brate După zece minute, Cella cIa, o transplantare de cord! nirperit interventiei.
dare! Atunci, ce- i de făcut?" şi, fără nici o vorba, porni era tot in nesimtire. Se ridică, tşi scoase hala- Intr-o nişă in care nu se , O inima de antilopâ, de
Cu o grabă tine rească, işi cu ea spre maşină . - Ciudat, tovarăşe. Circu· tul şi trecu in vestiar, unde putea intra dec1t imbrăcat el mirat.
ciută? făcu
î m brăcă haina, îşi puse păIc\- - Ce faceţi? latia periferică e încă nor- isi schimbă imbracămintea steril se aflau diferite organe E cel mai potrivit cord

:....~~ ALMANAH
ALMANA H ~
47
~4~6================================================================A=N=T=IC=I=PA=T='A=~
.~ ANTICIPATIA
MEDALION
b'JQ)~O&G8 ~ MEDALION
pe care-I am. Are capacita· asista astăzi este epocală, &@~O&~ ~
tea de 613 ' cc. fată de maxi·
mum uman de 757 cc., iar
RETRO SF prin faptul cA pentru prima
daU\. in istorie se înlocuieşte lui. Ambele aparate ataşate " T recuserâ aproape 4 mi·
greutatea ii este doar de , o inimă bolnavă cu alta să­ la masa de operatie erau re-
254 9'.
- In fine ... Dar ritmul? dintr-o uzina electrică, pre·
nătoasă. Operatiile pe cord
au fost visul cel mai îndrăz·
glate şi conduse dintr-o ca-
me r ă alăturată. Chirurgul
RETRO SF . nute. Dintr·o dată, după un
efort extraordinar, fata pa-
cientei se congestionează, se
- Teoretic, ritmul în· văzut cu' un mic ecran ro- net al tuturor generatiilor de putea să aibă necontenit sub invineteşte, Pe ecranul , car·
seamnă adaptare la mediu. tund de sticlă mata. Pina chirurgi. In evul mediu vene· ochi atit situatia sistemului Cella nu mai respira. Pie- diografului, în locul curbelor
Vom realiza asta in primul sus, Se auzea sunetul ritmic sectia era un act de măies­ circulator cit şi a celui ner- lea ei nu se mai putea deo- de pînă acum, apar doua linii
rind printr-un proces cantita· pe care-I emitea. Şi de fie- trie) apoi interventiilor chi- vos. sebi de cimpurile operatorii. paralele încremenite.
tiv - influenţa intregului or· care dată , la fiece zgomot, rurgicale le-a venit in ajutor Pe cind asistentii fixau Pe Orbaz i se întipărise un Btrlea, care nu lăsase incă
ganism şi mai ales a scoarţei curba de pe ecran tresArea. anestezia. Acum, pornind pe . cîmpul operator, Birlea cer- ·zimbet ciudat şi c op ilăresc, bisturiul din mină , face fulge-
cerebrale asupra ' grefonului Acum, un biofizician Îi mane- linia marilor săi înaintaşi ceta cu o privire experimen- al omului care depăşise ho- rător o nouă incizie, de asta
- iar în al doilea rînd, printr·un vra butoanele, urmărind Rehn, Djanelidze, Andreev, tată masa pe care se afla tarul durerii. dată adtncă, in partea de jos
fenomen calitativ: transfor· atent orice modificare a cur· Crafford - colegul nostru, pus instrumentarul chirurgi- Birlea tşi repede mîna spre a toracelui. Dabija lărgeşte
marea celulei miocardice. bei. doctorul Eugeniu Btrlea, cu- cal. Apoi, intelegîndu·se din instrumentar. plaga cu depărtătoarele. Pa·
- Bine, asta teoretic, dar t - Resl" ~Ză inima el e~t~o­ tează a infrunta natura. Spre ochi cu vechiul său maestru, - Dă-mi aparatul Petrov! 1 tru pense Kocher scrîşnesc
practic? mcă , şo pti un academlcmn deosebire însă de 1844, cind il injrebă; se ~rea că strigase atit de ' şi bistunul deschide prin
- De primul fenomen va din apropierea ministrului. primul anestezist al lumii a - ncepem? tare Încît vibrau geamurile diafragmă, taie calea spre
avea grijă insăşi natura, iar - Inima electronică? fost considerat nebun, noi - ncepem! intregii dădiri, dar vorbele inima bolnavei. O nouă miş­
pe cel de·al doilea îl va re· prinse o ziaristă şoap ta din incurajăm şi sprijinim din tot - Cum e pulsul? se inte- ieşiseră de pe buze abia au- care, şi pericardu~ susţinut
zolva biotransformatoru l zbor. Şi merge ca una nor- sufletul pe iubitul nostru co- , resă Birlea luînd in mina bis- zite. Dezveliti-j mîna de aJte pense, este deschis
nostru cu cobalt. Doar ştii mală? mai între bă ea, pre gă· leg. Să venim şi cu amă­ turiul. dreaptă! Tampon! Soră, su· şi el. Prin ferestruica astfel
că, prin reglarea radjaţie~, tindu·se să ia note_ nunte istorice. Şi, fără să mai aştepte răs­ praveghează pulsul! făcută, Birlea Îşi strecoară
pot modifica morfologia ono - Da, dar după voia celui Academicianul Lascu se punsul, făcu prima incizie, - De-abia se simte ... mur· mÎna dreaptă, prinde in
cărui tesut. care o conduce. Înl1ăcărase. Tocmai 1şi sco- de-a lungul şi prin mijlocu l mură sora. palmă inima Cellei şi începe
Directorul il privi intrebă· - Vasăzică ma şina asta sese un carnetel din buzu· sternului. Cu o mişcare precisă, acul să o pulseze lent.
tor pe Dabija, cerîndu-i pompează singe... nar, cînd un medic din apro- - Filiform, tovarăşe profe- siringii se Înfige in artera hu- - Maestre, o fereastră
parcă ajutor. Atitudinea lui - - Exact! Sînge conservat. piere îi dădu din partea . mi· sor... răspunse sora de la merală dreaptă. largă toracală! ii spune el lui
Birlea ii arMa că operatia în liniştea fremătătoare se nistrului un biletel, În care capul bolnavei. Devine din - Dati presiune! ordonă Dabija.
trebuia sA aibă loc imediat. auzea lunecarea uşoară şi citi următoarele rînduri: ce in ce mai slab. Birlea, de data asta nefiresc Cu mina rămasă liberă, tşi
- Bine! il anunt atunci pe grăbită a creionului. Medicii ,,Adăugati, vă rog, că se Birlea îşi ridică ochii spre de calm, ajuta colegul să lucreze mai
ministru. Directorul se în- de fată erau nerăbdători şi grefează un cord de antilopă ecranul cardiografului. Osci- Singele împins cu putere repede. Decolatorul indepăr­
toarse pe loc şi porni cu chiar mindri că pot asista, «Bucus Campestris», iar nu lograma tindea spre linia spre inimă colora încetul cu tează aponevrozele. de pe
paşi mari spre uşa. Tot atit fie şi de pe băncile amfitea- un cord de om cum s-ar pu· dreaptă. Rar de tot vîrfurile incetul obrajii palizi ai bolna- stern, cleştele mu şcă osul şi
de brusc se opri şi, revenind trului, la prima transplantare te~ interpreta". .undei tresăreau. Circulatia vei. Respiratia abia simţită toracele se deschide larg.
lîngă Birlea, il îmbrăţişa de inimă făcut<i vreodată In clipa aceea, Lascu se inceta. Deodată, tot trupul pînă atunci devenea mai ra· Acum Bîrlea poate face miş­
- Iti doresc succ.es! de un chirurg. De altfel, în întrerupse. Ochelarii ii că· Cellei fu scuturat ca de fri- pidă, chiar şuierătoare şi iată cări mai precise - mai puter-
zură pe nas. Uitînd că VOT'

1n timp ce Birlea, Dabija şi
urma interventiei ministrului,
operaţia urma să fie televi-
zată.
beşte in faţa microfonului, se
adresă ministrului.
guri. Un fior. Fata i se aJbi .
Pleoapele îi încremeni seră in-
tredeschise, iar buzele' îşi
că pleoapele se' 2bat, iar
mu şchii se destind.
Sus, radiotelereporterul 'şi
nice. Sub mina lui, inima
bolnavei nu avea răgaz de
odihnă nici măca; o trac-
cei doi medici care urmau După ce puse la punct in- - Cord de Bucus? Cum? pierdură orice colorit. Par- şterge zgomotos nasul tiune de secundă . Incet, abia
sA-i asiste se spălau, În amfi· stalatia aparatelor de radio- Cord de capră? Nu ... nu ... c~ .i fugise tot singele din - Mai Încet, ce dumne- perceptibil, porneşte iar să
teatrul de deasupra sAlii de teletransmisie, re porterul se nu pot fi de acord. Asta·i vine. zeu! Lasă-ne în pace! il apos- palpite, la Început slab, apoi
operatie se instalase minis- apropie de academicianul fantasmagorie! - Tovarăşe profesor! trofa, furioasă, ziarista. din ce in ce mai sacadat.
trul sănatAtii insotit de direc- Valentin Lascu, un cunoscut Şi, cu paşi măruntei de Inspăimîntată, sora intre- Ministrul, concentrat asu- Treptat, treptat, obrajii
torul Institutulyi şi de citiva chirurg şi totodată unul din- bătrîn, se indreptă spre uşă. rupse contactul anesteziei pra fiecărui timp operator, Cellei prind din nou culoarea
academicieni. In spatele lor tre pasionaţii cercetători ai rn prag, se opri' însă clăti· electrice şi scoase casca . de se Întoarse spre director, lor obişnuită. De sub legă·
se aşezară mai multi ziarişti istoriei medicinei. pind din cap şi se intoarse. pe capul oolnavei. - Crezi că o să reu- tura de tifon, un cîrliont cas-
cu blocnotesurile şi cre ioa- - Vă rugăm să spuneti Işi relua. locul mormăind fu· Sus 1 în amfiteatru, minis- şească? taniu Îi năvăleşte pe rrunte.
nele gata de scris. pentru ascultătorii noştri CÎ- rios: • trul strînse balustrada din - E dificil. Sintem in fata - Se simte pulsul?
Prin planşeul de cristal ca· teva cuvinte despre operati- - Auzi, inimă de capră! fata să, s-o fringli. O clipă de unei otrăvi puternice. Cred - A reapârut...
re-i despărtea de sală pu- ile de acest gen. Deodată, amfiteatrul apăsAtoare tăcere se aşternu că Birlea vrea să ciştige - Controlaţi atent!
teau vedea totul. Chiar şi Lascu refuză categoric. A amuti. Bîrlea, urmat de Da· pentru intreaga sa lă. Nu se timp, să cucerească secun- - 147 pe minut!
zgomotele -pătrund e au sus, fost nevoie ca ministrul să ·i bija şi de asistenţi, iqtrase în mai auzeau decit aparatele deie pierdute pînă la opera- - Bine! Dati-mi contactul
cu ajutorul unui difuzor. facă repetate semne de Încu- sala de operatie. In timp care functionau la fel de ţie. cu singe arterial!
Pe masa de operatie, rajare pentru ca, in sfîrşit , ce·şi imbrăca halatul steril, ritmic ca şi pînă acum. Amplitudinea cardiogramei Un asistent ti pune in
Cella stătea acoperită cu un academicianul . să se hotă­ Bîrlea îşi îndreptă privirile Ziarista scăpă creionul din creştea . Fiecare milimetru in mina intinsă tubul cu ac de
cearşaf mare, alb. Chiar in rască. Işi aranjă tinuta, îşi spre ecranele cardiografului mînă. plus insemna viată, poate la vent.riculul stf!l9 a!. inimii
stinga, la căpc1tfiul ei, era un drese glasul şi se aşeză în catodic aflat pe peretele din - Ssst! excJan)â cineva. salvarea. Aşa gindeau ziariş­ electrDnice. Aproape reflex
aparat foarte asemănător cu dreptul microfonului. . dreapta sălii. Sub el mai era Pe fruntea lui Sirlea s·au tii, aşa gîndea şi radiorepor- 8trlea înfige acul In sinusul
un tablou de comandă - Operatia la care vom şi cel al electroencefalografu· ivit broboane ' de sudoare. terul care s-a şi grăbit să aortic.
Un şuvoi rece ti. trece pe anunte emo,ional ca inima - Stnge venos!
şira spinării. bolnavei bătea din nou. un al doilea ac pătrunde
ALMANAH ~
48 ANTICIPATIA ~

~ALMANAH
~ ANTICIPA ŢI A 49
După ce ~cu cea din mai vedea acum decit o cioarele. In minte i ,se incru·
pe traiectul arteTei pulmo-
urmă legatura. a Sfefei, fi- gheată care se zbucluma ca cişau mii de ipoteze În legă­
nare, in ventriculul drept
_ P uneţi·j masca de ox i· xind-o în noul ei lacaŞ, Birlea
simţi rn mina cum ptlpiie
în prada unui delir. '
RETRO SF tură cu originea ot răvi ri i.
Nodul gordian trebuia tăi at.
ge n!
Dud Ullul ~njmii
aproape că-j acoperise gla-
artificiale
"S-a sinucis!", ii fulgeră
pentru ultima oară inima fe-
meii pe care o iubea. A mai

~UPă ce au fost detaşate întoarse brusc şi ieşi
Era necesar să treacA ime·
diat la actiune. In tră in pri·
prin minte pentru a doua tresarit o dată slab - şi a În· ultimele legături cu inima aproape in goan.j din sala de mul labora tor. De acolo,
sul cremenit. Dacă cineva ar fi ceru telefonic In stitutul de
Birlea simte cum o nemai- oară ' această ingrozitoare e lec t ronică şi aparatul de operatie. Nu se opri decît în
idee. "Trebuie, trebuie ' să o putut pa.trunde cu privirea perfuzie, Cella fu c ulca tă in rezerva unde fusese insta lată toxicologie să i se tr i m i t ă o
pomenită oboseală pune stă­ probă din substanta băută
pinire pe el. Sub ochi i se salvez'" pe sub mască, ar fi văzut aş­ că u şu l pl ă minu l u i de oţel. Cella.
_ Eugen! Glasul lui Dabija ternindu·se pe buzele chirur- Aproape imediat d upă inchi- Privi înfrigurat cadranele de Cella. Apoi se duse in ca-
adînceau cearcăne vinete. bin~t u l lui Qabija care toc·
"Trebuie sti. rezist" _,_ Îşi îi răzbătu in urechi ca venit gului un zîmbet amar. Urma derea cilindrului metalic, Bir- plăminului de otel. Întorsă­
de la mare adîncime. Hai, acum sa. o extirpe ca pe un lea puse În functiune bie- mal făcea analiza miocardu-
şpune, înc1eştindu-şi fălcile. tura neaşteptată, provocată lui extirpat.
In ttmple, două ciocane Îi bat prinde sinusul aomc! lucru de prisos, ba chiar no- transformatorul cu cobalt de informatia pe care opri·
Două pense argintii scrîş­ civ. Foarfeca străbate prin- adaptat în partea superioarii mise de la ministru şi de - Ai reuşit să stabileşt i
repede, intr-un ritm vertigi- formpla drogului?
nos. In urechi, ti tipă Înnebu- nesc sub lumina lămpii ş i tre spaţiile lasate intre pense a aparatului. RadiatiiJe cu anahza lichiduiui rămas ne·
şi cu o singură mişcare Bir- un~ scu~tă, deosebit de pu· - Incă nu ... Mai am... Nu·i
oitor o sirenă. Lampa scia1i· prind simultan artera. băut de Cetla il uluise pur şi
Scuturîndu-se ca de o po- lea şi Dabija scot inima im- termce ŞI pătrunZătoare ale un alcaloid atit de simplu ...
tică de deasupra mesei simplu. Rezultatele ambelor Eu însă ti -aş propune să te
prinde deodată să se ro- vară inutilă, Bîrlea sutează pi etrită. izotopului. erau indreptate analize erau identice. Ea
_ Dati-mi un vas steril! odihneşti. ..
teasc ă Împreună qJ. intreaga bontul aortic şi anastomo- asupra grefonului. Cadranele băuse o cantitate dintr-un
Sora, care s-a apropiat sa de otel ale plămînului artifi· - Şi dumneata? De ce nu
sa~ de operatie. Totul a du- zează aorta inimii perfU22 te. narcotic inofensiv. Deci, nu
Devenise din nou stăpin pe primească piesa rezecată, fu cial indicau intrarea În func- putea fi vorba de vreo otră­ pricepeti? N-o pot lăsa sin·
rat o citime de secunda. gură.
ne'plăcut izbita de tonul rece tiune normală a organismului
Tresări, Îşi indreptă spatele
şi îşi muşcA buzele aUt de
violent, Încît masca i se roşi
sine. Mişcările lui Îşi recăpă ·
tară precizia,. zdruncinat ă cu
o secundă Înainte.
cu care îi vorbise Birlea
Intretinut de inima electro-
Cellei.
- Trăieşte! îşi spuse Birlea
vIre. Totuşi, datele chnice
arătau contrariul. Cateteri·
zarea cordului şi aspectul

• Afară era de mult noapte.
- Apropie mai mult vena nică şi de perfuzia grefei, privind in urma surorilor miocardului dovedeau toc· In tot spitalul nu se aflau lu-
de singe.
Inima C elle i, afl a t ă in pulmonară {lreapta! trupul Cellei prinde să se in- care o transportau pe Cella mai existenţa unei otrăvlri. minate decît două ferestre:
palma lui, a proape ca refuza Calm, Dabija inclină uşor vioreze. O culoare roză ii din sala de operatie. Nici el Era o problemă stranie , cea de la cabinetu) lui Birlea
să mC'l i bată , chiar şi sub im- grefonui in directia cerută de reaPilre in pomeţii obrajilor. nu ştia prea bine ce se pe. Dacă fusese o simp lă stare şi aceea a rezervei unde era
petuoasa presiune pornită chirurg, _ Intrerupeti cordu! meca- trecea atunci În sufletul să u . de narcolepsie, de unde apă­ instalată CeHa.
din inima electronică. Pe su- Vijiitul monoton al com- nic! Perfect! Controlati pul- Avea senzatia certă că În ruse atunci toxicoza? Va ve- A doua zi, de cum primi
prafata ei lucitoare şi netedă plexului de vasculografie Gu- sul! văzduh pl uteşte maiestuoasă dea el mai tirziu! proba de lichid, chirurgul se
apăre au puncte negre. Func- dov se aude tot mai puter- - Bate! tema tri umfăţoare a undan· Miinile lui se opriră pe bu- înfundă în laboratorul de chi-
tiona ca o pară de cauciuc nic. Precis şi liniştit, îmbucă - C!t~ tph ll din "Simfon ia Destinu- toanele biotransformatorului. mie analitică. Pornind de la
minuită de °
mina le neşă şi arteră cu arteră, venA cu
venă. In tot acest timp, în. rit-
- 160!
- Scoateţi masca de oxi-
lui" de Beethoven. Era
trqnsfigurilt.
Mări intenSItatea radiatiei.
Ametit şi stors de puteri, îşi
substanta băută de Cella,
trebuia să ajungă la una ase·
nedibace.
- A murit... e paralizată! muri diferite, trei corduri bă · gen! In timp ce-şi scoteau hala- lipi fruntea de metalul rece mănătoare toxinei anali zată
Birlea îşi r idică privirea intre- teau într·o nemaipomenită La tnceput slabă, apoi mai tele, Dabija se apropie de al cilindru lui. Apoi căzu pe de Dabija. Dacă substanta
cursă: inima electronică diri· grăbită, respiraţia îşi găseşte -fostul să u elev. Pe fetele un taburet aflat la CăpătîIul era inofensivă, fapt pe care ti
bător şi rugAtor spre Dabija.
jată de medici, inima Cellei ~gaşul normal. Pe ecranele amindurora se vedea dorinta
..s ă ... pinc1 acum încremenite, cur· de a-şi spune ceva t nemai-
Cellei. De sub cadrul de sti· dovedi imediat experimen·
- Trebuie să incerci! ho- din ce in ce mai rar şi inima clă, care acoperea capul bol- tînd-o pe animale - atunci
tări academicianul. Ai timp ciutei, năvalnic şi totuşi ca bele tşi reiau mişcarea armo- grăit pînă atunci. navei, răzbătea prin ventile ceva interuenise intimplator,
un perfect cronometru. nică . Cella trăieşte. Viaţa nă­ Prin uşa larg deschisă a respiratia ei sbbă, dar totuşi un factor extern necunos-
patru minute!
1n amfiteatrul incordat la vă1eşte din nou in toată făp­ sălii int rară ministrul şi di- regulată. Părea că Ce tia cut, care a trebuit să·i
- Aduceti cordul perfuzat!
spuse Bîrlea cu o voc~ su- paroxism paşii unui nou ve· tura ei. rectorul Institutului, insotiti doarme. Arar se auzea cîte schimbe calităti le chimice.
grumată. Respira greu. II du- nit duduie halucinant. Un zgomot surd, deosebit de un grup de medici. un suspin uşor. Uneori bu- Din cînd În cind intra in
reau umerii. Stătea incordat - Ssst! izbucneşte scos de 'toate celelalte ale sălii de - Vă felicit! fură primele zele ei, uscate de o dogoare camera bolnavel sale, apoi,
ca un arc. Calota i se tnăbu­ din sarite Lascu. operatie, atrage atentia chi- lui vorbe - apoi i se adresă l ăuntrică, se mişcau spasmo- abătut, se intorcea în labora-
şise. Ministrul se întoarce pe rurgilor. Deasupra, În amfi- direct lui Bîrlea. dic ptirind că vor să spună tor. Nici una dintre ipotezele
Dabija prinde inima de an- jumătate şi priveşte spre cel teatru. entuziasmul ridicase - Cit eşte! Şi îi Întinse scri· ceva. pe care şi le pusese, nici una
tilopa cu un şervet Miku- care intrase. Acesta ti întinse tntreaga asistentă În pi- soarea primită cu cîteva mi· Sora, care stc1tuse pînă dintre probele pe care le fă·
un plic. Ministrul il deschide, cioar~ Din pieptul fiecaruia nute mai Înainte. Grefa... atunci retrasă, se apropie de
Iitsch, o ridică din vasul ei şi cuse pe iepuri nu i·a adus
asa fre matătoar e, ° aşaza citeşte rapid o adresa bătută
la maşină. Păleşte. Parcurge
izbuc nea o exclamatie de
uşurare.
nu era necesară! Fusese un
simplu narcotic inofens iv...
chirurg.
-- Tovarăşe profesor, nu
re~uJtatul dorit.
în toracele deschis. In a treia seară , starea
- Să ne coordonăm miş· din nou hîrtia şi uitlndu-se in Numai cei care urmăreau - Nu pricep... despre ce vă sUpărati că vă spun ... Cellei era nesc hi mbată. Neli.
cările! la acul Gudov şi asi· sală îşi muşcă buzele. prin televiziune mersul inter- narcotic vorbiţi , bîigui Bîr1ea. - Spune! răspunse" Bîrlea niştit, Sirlea se aşeză lîngă
gură intii coronarelel - P"ti pleca! murmura el ventiei aveau dreptul să fie . - ImJ?os ibil :, tovarăşe mi· in silă. so ră, vru să' fumeze. dar
Btrle a executii· acum cu glas stins. Se reaşază, nemultumiti. Năucit şi fericit, mstru, mterveni Dabija, cor- - Văd că sÎnteti necăjit... aminti n d u- şi unde se află
aproape automat ordinele îşi şterge faţa repadita. de o radiotelereporterul îşi depu- dul ei era paralizat... A murit Trebuie să vă odlhOlţl! O frÎnse tigara şi o aruncă . "
date de maestrul său. Alb ca sudoare de gheată. Păcat, sese aparatul la picioarele sub ochii noş.tri . A mu-rit, să-i fiti mai de folos aşa Cadranele de control indi-
şi halatul pe care.1 purta, se mai munnurâ el, mare pă­ bătrinului academician accentuă el dm nou. Birlea se ridi că şi plecă cau acel eaşi cifre ca imediat
c1ătină O clipă. cat! Lascu, iar pe ecran nu se - E Îngrozitor.. . Birlea se abătuf. fş.i mişca anevoie pi- după operatie. Inima bătea

ALMANAH ~ ~ALMANA H
~ AN Tl C1PA Ţ IA
50 ANTICIPATIA ~
51
~ electric nu-şI dăduse seama
să-i spui!
CeHa pricepuse de indată
cinc~a.
- Imi pare bine de ce am
des şi ~Iab, resprraţla se bme d~ ceea ce s~ intim despre ce era vorba şi nu se aflat! spuse Dabija. Şi apa-
menţinea aproape de nor- plase cu dinsa. Îi păruse că emotiona de loc. Cel puţin rent fără nici o legătură se
trecuse pnntr-o imensitate aşa. pretindea ea mai tîrziu. adresă fostului său elev:
mal. . Cei doi bărbati spuneau însă - Atunci nu înteleg de ce
_ De ce nu -şi revine inca? haotică, intunecoas~ ş i pus- piezişă, dar n·apucă să- i mai
Acest gînd 11 frămint a, iar tie. Altfel de senzatII nu avu- contrariul. răspundă că uşile se deschi- nu-i spui.
Btrlea nu şi-a dat seama că-1 nem i şcare to tală apoi, pnn sese. Vag de tot Întrevedea seră larg şi in incăpere năvă ­ Trecîndu-şi privirea de la
formulase cu glas tare. amphficatorul stetoscol?ului~ figura lui Eugemu din. mo- EPILOG liră veseli, mirosind a ză­ unul la altul, Cella se in-
_ Tovarăşe profesor! se auziră bătăile putermce ŞI mentul in care deschisese padă, Cena şi Eugen. cruntă.
- Mă rog? regulate ale unei immi nor- ochii pentru prima dată. Trecuseră doi ani de la - Ne-a venit căprioara! - Aşa sinteti toţi bărbaţii!
_ Nu s-ar putea să-i fie male. Pleoapele ii tresănră, Tratament medical nu i se memorabila operatie. exclal1lă. bucuros Dabija pri· - Draga mea! se alarmă
rău din cauza că grefa n-are ochii i se deschiseră largi. mal făcea. Om cînd în cind, Pe una dintre străzile în mind-o pe CeJla in brate, În Sirlea.
legătură cu sistemul nerv.os? _ Apă! fu prima ei vorbă. era v\ZItată de un radiolog - serpentină din Sinaia putea vreme ce Bfrlea ii făcea din - Parcă mi-ai făgăduit
_ Ei nu! raspunse el plictl' Birlea ndică acoperJ.mîntul care aducea cu el un mic fi văzut un bătrîn imbrăcat spate un semn conspirativ odată solemn că nu-mi as-
sit. Inervatia se restabileşte de sticlă şi ii strecură pTintre aparat cu care-j făc~a .radio~ Într-un ciudat costum de vi- de tăcere. cunzi nimic .. ,
o data cu vascularizarea .. buze citeva picătun de apă . copia. La int rebanle el, nătoare ~ in urma căruia urca Ziarista, care insă nu ob- - Păre rea mea este, mor-
- Dar dacă .. Imediat, ca dup.'! un drum acesta raspundea rezervat ş] gffiind o tinără sportivă _ servase semnul speriat al măi stăpînindu-şi rîsul Da-
_ lasă-mă soră. nu mă lung şi istovitor, CeHa invariabil. - Ei, mai avem mult? in- chirurgului, interveni cu im- bija, că nu el ascunde, ci
mai intreba! Lasă-mă, te rog! _ Merge bme ... da, merge trebă fata. portantă. dumneata tii ascuns acel lu-
adormi.
Sora tăcu şi. contrari ată, _ Poti pleca, soră! VE:ghez bIne .. - A, putin, Încă vreo 3-4 - Să rectificăm, tovarăşe cru.
ieşi din incăper e . Bîrlea dădu Începuse s·o plictisească kilometri. academician: de antilopă a - ee glume sînt astea? Să
din umeri şi incepu să se
eu. t După citiva paşi, bătrînul tbst grefa, nu de căprioară! ştii că mă supăr de-a bine-
Eugemu rămase singur. n toaţă ingrijirea minutioasă
plimbe În jurul aparatului ÎJ:l sfirşit. Cella dormea somnul care 1 se dădea şi. care n-o se opri În faţa unei vile. Observînd chipurile fisti- lea.
care era cu lc ată CeHa. _ Il însănătoşirii. Rezemat de lăsa să facă nimic. Intr-o zi, i - Am ajuns! cite ale celor doi bărbati, - Ei, atunci să-ţi spunem:
preocupa aceeaşi probl emă pervazul ferestrei, o contem- se plînse academicianului Intrară În curte. Pe uşă ziarista bilbii incurcată: În pieptul dv. , drăguţă Cella,
a toxicului. pla, li urmărea fiecare tresă­ Dablja de aceasta. BMrinu! o văzură prins un bilet. :.. Va rog ~ mă iertati... bate de aproape doi 'ani de
Spre dimineat ă, unul din· nre a muşchiulUi fetcl, se ascultă in tăcere şi zÎmbl "Sintem la schi. Venim cu- n-am ştiut că .. . zile o inil1lă. de ciută...
tre asistenţii lui Dabija îi desfăta de tot ceea ce îi do- rînd! - Despre ce grefă e. Astfel a aflat Cella poves-
apoi, ca amuz~t _d~ 0. idee: Eugeniu şi Cella" tea inimii ei de sălbăticiune.
aduse formula chimică pe vedea că ea trăieşte. _ Zici că vrei sa-ţi remcepi vorba? făcu surprinsă Cella. o

care o stabili seră cu amă­ _ Ce Simplu e să fii feriCit! Bătrînul, in care desigur E momentul să spunem ci-
activitatea? că l-aţi recunoscut pe acade- titorilor că ea nu ştia nimic •
nunţime. Mai mult decit atit, îşi spuse el înveselit. - Da, bineinteles! .
ei dovediseră că, luind aer Absorbit de nemasurata _ Vezi, insa vei avea emo- micianul Viorel Dabija, despre inima-i de ciută. Pen- • •
din inima ex nrpată şi injec- lui fer"iclre , mCI nu observă scoase o cheie, deschise uşa tru a-şi feri de emotie sotia,
tii.. şi pentru tine... .. şi, utmat de fată, intră în Strlea ezitase mereu să-i Putin după asta, Într-o
tîndu·1 animalelor, acestea cind intră academiCianul Da- Nu mi-e teamă. de mCI o
mureau cu inima paralizată. blJa. Acesta ii privi cîteva vilă. In salon, îi aşte pta un mărturisească adevarul cu seară, stînd in faţa căminu­
emotie ... foc tmbietor. Se instalară in privire la operatia care avu- lui, in care se hirjoneau f1ă­
Singur in laborator, Sirlea clipe pe amindoi şi un zîm- _ Să te punem la incer-
compara rezultatul maestru- bet parintesc ti flutură pe două fotol ii con forta bile de sese loc! cărui albăstrii, Birlea tş i
care? lingA cămin. Dabija rîse molipsitor. aduse deodată aminte de
lui ~u cu acela la care ajun· obraz. Apoi, dup.3 cum ii era - De ce nu!
~se el. Nu era deosebire obiceiul, rezumă alegonc Si- - Aşteaptă . ' - Pînă vin gazdele, v-aş fi - Ei, Iasă grefa! Si:mne-ne ceva.
mare. Doar o catenă laterală recunosc ătoare dacă mi-ati mai degrabă cum a fost la - De mult voiam să te În-
tuatia: Bătrînul academician ÎşÎ
in pozitie para - atîta tot .. _ Dacă Miranda te-a facui luă pălăria şi plecA deose.b~t
da ctteva lamuriri cu privire schi! treb, draga mea, ce-ai min-
in acel moment, sora un Oneghln, pTin Cella ai de- de grăbit. Plecar~a pre<;lp~: la cercetările tovarăşei - Nu, mai tntli spune-mi cat înain'te de accident?
dădu buzna in laborator Pă· venit un Pygmalion. ŞI amu- tată şi zimbetul lUi şăga lmc II
Birlea. Tot ce pot să -ti spun de grefă şi apoi vorbim noi - Nimic! Tin minte că in
rea ingroz ită. Se vede.) că zat de propriile-i cuvinte, dădur.) unele vagi bănuieli e că de 'citeva luni de zile lu- şi despre schi! ziua aceea nu fusesem la
vemse intr-un suflet. crează impreună cu soţul ei - Nu-mi plac încăpăţîna ­ masă.
continuă . Cellei dar văzind că după
_ T ovaraşe doctor.. mi se _ Un Pygmahon atomic! două 'are nu se mai intoarc e la descoperirea unei antira- riie astea, draga mea! rosti - Bizar. Nici l1lă.car o bu-
diotoxine. pe tonul unui sot absolutist cătică de zahar, o bom-
pare că ..
- Ce-i?
_ Nu şt i u - acele aparate-

Citeva lum dupd a c ~ea,
se culcă .
Tiriitul prelung al soneriei
o trezi din somn. Se intor-
- Dar nu Înteleg: de ce lu-
crează aici şi nu la Bucu-
Btrlea. Trebuie să fim politi-
coşi cu oaspetii noştri şi să
boană?
- A, ca să vezi cum am
lor oscilează de cîteva mi- CeHa şi -a petrecut convales- reştii? le respectăm dorinţele. Şi, uitat! O prăjitură.
centa departe de OTlce acti- sese Dabija. - Din cauza sAnAtătii ei. - Halal om de ştiinţă mai
nute ... foarte puternic. Mi-e _ Of, spuse el gîf'iind? am tntorcîndu-se spre academi-
te amă ca nu cumva.,.
vitate sau zvon de lucru. Nu Statul s-a ingrijWsă-i creeze cian, continuă: eşti şi tu! Prăjitura asta te-a
citea nimic - nu vedea pe cam intîrziat... a trebUit să
Birlea o dădu la o parte ŞI, conditii favorabile de lucru in - Am schiat minunat! A, costat prima ta ini~. Mă in-
altcineva In afară de Btrlea şi alerg serios.. această localitate liniştită. nu ştii? Cella era cit p-aci să treb pe ce-o s-o schimbi pe
fugind, se opri in uşa rezer- _ Unde-aţi fost?
vei. R ămase locului, respiră Dabija, care vene,au la dinsa - Dar dumneavoastră la ciştige campionatul de sia- a doua.
sllptăminal - cACI fusese In'
~ _ Aici e aici! Zici că poti
adinc şi intră' in virful picioa- suporta o emotie? ce mai lucraţi? mai intrebă Iom uriaş. - Dar, Eugen, ce vorbe
relor Primul lucru pe care-I stalată ' intr-o VII.! izolata În ziarista care lua note. - Nici mie nu-mi plac exa- sint astea?!
mijlocul Bucegilor. Oflce • _ Da! făcu surp rin să
văzu fu indicatorul cardio- - Deocamdată am venit gerările tale! replică Cella pe - De la inceput ţi -a m
emotie îi putea fi fatală. De Cella. să mă odihnesc. ~ai bine să tonul folosit de Eugen. Se spus, continuă el glumet) că
,grafului, care de la 160 batăi DabiJa ieşi in fugă dm În
se oprise la 95. Spen at, se aceea, chiar şi aparatul de facem o partidă de dame! vedea Însă că e TllAgu1ită. Să nu eşti croită pentru ştiintă.
radio nu functiona. căpere. Cînd remt ră , il
aplecă spre fata CeHe!. aducea de mină pP- Btrlea. Fata îi aruncă o privire nu-I credeţi! Am ieşit abia il Degeaba ai fost tu premială
Parcă t) s1răbatu5e un cu·
In pnmele zile, dup~ ce fu-
sese scoasa din' plăminu! _ Eugeniu, spune-i ce ai
rent electric. Fu o clipă de
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA 53
ALMANAH ~
ANTIC IPAŢ I A ~
52
MEDALlON .~~~~
a;@~O&~ [ZQ)@@g
pentru narcotic. Şi o miţa. temporală a mea ~u mine i~­
sumi sub forma lUt homo pn-
ştie să soarbă ceva pe neră­
suflate. Tu fnsă inainte de a RETRO SF migenius. Aşa cum, din pă­
cate se întîmplă prea adesea
te imbata. trebuia să ştii tă în is'torie, spre a ajunge !a er~
a1ca1oidul tău, combinat cu
levuloza, devine mortal.
- A fost o întîmplar,e ne·
norocită. ..
- Ueocamdată , ştiu că ai
la activul tău două vieti, iar
cea de a doua numai multu·
de aur a anticipaţiei romaneştl
din anii '60-'70 a trebuit !>ă
reluăm filogeneza aproape de
la zero. Într-o competiţie ac-
SALT
- Ba nu. Nu incerca te
rog să mi te strecori. Şi in
orice caz, pe noi oamenii de
ştiintă nu întîmplările ne in-
tereseaz ă.
mita. mie. Aşa că. fii respec-
tuoasă cu bărbatul. iubitul.
tatăl şi mama ta!

SFîRŞIT
tuală, dacă nu s-ar prezenta
Într-o variantă ameliorată,
Inimă de ciută" n-ar avea
şanse prea mari. poat~ c~
acesta e destinul de umilinţa
al tuturor recordurilor. Ori-
Î DESTIN
~ Ba da! Sau ai uitat cum cum reversul pozltiv al relec- PREMIUL I (POVESTIRE) LA CONCURSUL ANUAL DE CREAŢIE LITERAR-ARTISTICA DE AN TICIPA TIE,
a fost descoperită radioacti- turii' mele dezamagite este că BUCUREŞTI, 1983
P.s. Recitind această poves- bătrîni şi tineri am evoluat ui-
vitatea ...
- Ba n-am uitat!... Exact
după cum a descoperit New-
tire din "epoca de piatră" a
science-fiction-ului, mi-am
mitor in ultimele trei decenii
care despart actuala anticiea::-
,
dat seama că, în ciuda ideii ţie cosmică de anticipaţia fara
ton legea gravitatiei univer- interesante şi a unui final imaginaţie. Adrian Rogoz -
- NU MAI STAI? ÎŞI holba Edd ochii spălăciti întregime cel prevă zut in Mnemodest. Atunci se
sale, multumita. mărului care alert, naivitatea mentalităţii de 1984. făcînd o mutră nemultumită. Să mai bem ceva, să convinsese că nu există nici o posibilitate de sus-
a picat din pom. Tu.... dacă atunci nu poate fi tăinuita. mai vorbim ... tragere de la soarta impusă de cartela ale căre i
erai _acolo, mincai mărul! Totul Îmi pare ca o intîlnire Han nu răspunse. îşi coborî picioarele de pe simboluri ti gravau adînc carnea fruntii.
scaunul alăturat , caută În claviatura mesei clapa Oftă adinc şi tresă ri surprinzind dorinta de v ia t ă
"TERMINAT CONSUMAŢIA" şi, după ce-o care, după aproape treizeci de ani de a~Tăciun ~.
apăsă, culese restul sub formq unor jetoane mici mai există in el. Ce Însemna sentimentul acesta
şi verzi apărute într-o nişă. Le cîntări ginditor În stupid care-I indemna să se indoiască de implaca·
palmă . Făcuse gestul din obişnuinţă . Bucăţelele de bilitatea programului care·i dirijase pînă acum fie-

IA TE UITA plastic magnetizat, care Însemnau pentru ceilalti


totul sau aproape totul, pentru el îş i pi erdu seră
semnificatia. Nu mai avea nevoie de ele. Ezita CÎ-
care mişcare, fiecare zimbet, fiecare fior? Pe vre-
muri, cind oamenii erau victimele unor actiuni
aleatorii, cind şansa şi soarta erau guvernate de

LA EL!
Cei doi se plimbau prin parc pUni de demnitate,
teva secunde, apoi le introduse una cîte una Îrl
fanta mesei.
- Bea ceva pentru mine, Edd, spuse şi simtmd .
Întîmplare, acest sentiment se numea sperant ă .
Acum nu se mai putea numi decît prostie.
Cu o uşoară smucitură, cabina se opri. Uşa se
că i se umezesc ochii se ridică brusc ş i se în- deschise invitîndu-I parcă să iasă . S e gindi un mo-
Îmbrăcati cu multa. corectitudine. purtind cravat~ drept ă spre ieşire . ment că ar putea încerca Încă o dată să se Împo-
şi tunşi exemplar. Traiectoria lor era absolut rectl· - Hei, unde te ,duci? răsună în urmă glasul ră­ trivească realitătii. să fU...9ă de pe calea riguros
linie iar paşii. absolut uniformi. Nu se grăbeau . guşit al lui Edd. II ignoră şi, trecînd pragul, sări definită a existentei sale. Zimbi chinuit. N-avea nici
Nu ~veau la ce se grăbi. Singurul lucru. ~ c.are îl într-o cabină reactivă . Fugitiv ii înregistră numărul. un rost. Aşa-i stătea scns. Să cadii. de pe terasa
aveau de făcut era să·i privească severi ŞI dispre- Nu greşise. De fapt. nici nu avea cum, în lumea hotelului ce·şi profila silueta uriaşă l~ cîteva sute
ţuitori pe tinerii nepoliticoşi şi grăbiţi sau pe aceia asta in care nici măcar un fir de praf nu SCăpa de metri mai incolo.
obraznici şi prost crescuti care îndrăZneau să se uriaşului angrenaj al Predesticii. Se lăsă greoi pe Coborî şi se îndreptă Încet spre clă dire a, pe ca·
sărute pe bănci. perne şi porunci fă ră vlagă : re-o vedea pentru Întîia oară. Era 6, constructie ul-
_ Ha-ha, spuse calm domnul. privind peste - Sectorul A. caroiajul 1. I tramodernă in care puteai foarte u şo r să cheltu·
umăr. Ia te uită la el! Nu cunoştea p~ nimeni in zona aceea, rezervată ieşti o avere într·o oră. Şi , ironia soartei. el avea
- Ho-ho, he·he, II aproba doamna. dupa ce-şi elitei. n·avea nici un motiv să aju ngă acolo, dar acum, în ultimele clipe, mai mulţi bani decît avu-
intoarse şi ea capul. ' vorbele îi ve n ise ră pe buze inainte de a le gîndi. sese vreodată. Pe fatada celor o mie de etaje, ce
- E teapăn. spuse domnul. inaintind cu privirea Se aflau in el sau, mai bine zis, În arabescul care-i stră luceau diamantin În lumina vie a soarelui, sute
intoarsă. incrusta fruntea. Nu numai vorbele, ci toate acţiu­ de ascensoare se deplasau cu iuţeală , semănînd
- E rigid de parcă ar fi înghit~t o bară de metal. nile sare cuprinse între cele două jaloane: "NAŞ­ cu broboanele de sudoare ce-i inundau fruntea.
chic.9ti doamna din ce În ce mal neatenta. pe unde TEREA ŞI MOARTEA". Se apropia cu paşi verti- Constatarea că în loc să urască această lume ca·
merge. ginoşi de cel de-al doilea. Peste citeva ore, işi privi re-i desemnase un destin atit de vitreg, se lăsa pă ­
_ De parcă ar avea costum de tablă, spuse .. ceasul. peste exact o oră şi cincizeci de minute truns de emotii estetice în fata realiz ărilor ei, îl
domnul. I
avea să moa ră la fel de stupid precum t răise: că­ Ulmi. Dar nu putea să urască un sistem de vi ată
- De parcă ar fi ruginit. completă doamna. zînd de pe terasa unui hotel intr-un moment de care devenise de citeva mii de ani singurul. Nu pu-
- Eu cred d-i robot... mai spuse domnul, izbin- defectiune a sistemelor de securitate magnetică. tea decit să-I accepte) aşa cum îl accepta tot ceea
du-se de stilpul de beton pe care nu-I văzuse la Cunoştea secve ntă. cu secventă. chiar de cind ce însemna viaţă, mişcare , devenire.
timp. . . _ implinise doisprezece ani, vîrsta majoratului, Întreg Singura şansă pe care-o oferea era aceea ca, in
- Şi eu cre... icru doamna ŞI. căzu grăma~a filmu l existentei sale. toate momentele importante, momentul conceper ii, părin ţii să di sp ună de sufi-
peste el, scotind u!' zgomot ~e .bldon rostogoht. putinele reu şi t e şi n enumărate le eşecuri . Mai mult, cienti bani pentru a cumpăra un Mnemodest favo-
Fu nevoie de trei depanatorl ŞI o furgonetă de exasperat fiind de seria nes fir şită de insuccese ce-i
interventie ca să repună în functiune aceste exem- rabil progeniturii lor. Părintii săi fusese ră prea să ­
era m e nit ă , Încercase să acţione ze altfel, 5& se raci. Mnemodestul ii fusese repartizat din oficiu ..
plare de muzeu, ultimele rămase pe planet ă. abată de la scenariu. Nu reuşise să schimbe decît Nu le purta pică pentru asta. Acum aprecia faptul
DAN MERIŞCA citeva elemente neinsemnate. Finalul rămăsese În. că nu·i fusese dpt şi lui să aibă u r maş i , deş i al t~ ·

ALMANAH ~ ~ALMANAH
54 ANTICIPAŢIA ~ ~ ANTlC1PAŢIA 55
dată şi-i dorise. Ii păr~a bine ca nu lăsa in urmă o ochii femeii. Aceasta tresări uşor, roşi, apoi zim-
fiinţă sortită eşecului de neşansa de a nu fi avut bindu-i lşi ridică la rindul ei paharul.
Ascultă Han, simti mina nervoasă a bătrinului
bani. '
Mergind agale, cu miinile in buzunarele combi- infigindu-i·se in braţ, şterge·o ctt mai repede de
nezanului albastru, semnul distinctiv al castei a aici! Altfel chem garda şi... ./
V-a, penultima, se apropie de unul din ascensoare. - Tată ., interveni imploratoare fata.
Era gol şi fu nevoit să mai aştepte vreo două mi- - Nici un tată, j·o reteză bătrinul. Nu vreau să· 1
nute pînă ce fotoliile acestuia se ocupară cu mini- suport aici pe acest individ obraznic. Cu ce drept ."PIiCII' sllrpri'!z410r ene, t" primul "l1li, ta/ellt,,' p"r literar, ~xprimat
mlJm de persoane necesar deplasăr ii rentabile. ai intrat aici, cum de ti S-au deschis uşile? tlilfCoIo de n,uvtll ge"JIbU. talellt d~spn elin IIU se potJt~ SpllM aI nal-
Indu r~ cu nepăsare privirile curioase şi dezapro- Han îşi smulse cu uşurintă braţul din strinsoa· me"t~ Ii sufoci pe autorii #fOI"; d~ P1"01I1 SF. Mifttlil Grdmescu !ş; gi-
batoare ale cel orlalţi , ÎnveşmÎntati cu precădere În rea degetelor fine, de aristocrat, zimbi dispretuitor «Jte IIdtse~ eU"./lftele, dar 1111 CII. ,m darisl rllriMt, ci ca lin poet. Deallh
şi se uită la ceas. Cinci minute. tlJlIln exprimil"k SIlle aII o prosptIfime aurentictl. stn'1ină de ca;:1fQ ~
salopete şi combinezoane corespunzind castei destt;i. pe lalent"! lite~r tin şi untle ;ntllÎlii psill%gke, ale olror co~
speciale. Era, ştia bine, un intrus ce incălca ,cele _ Numai CIOci minute. Spuse el printre dinti.
Atit va trebui să mă mai sURQrti. cnt,;:.lt' nu dall ,mpre.SlJl al ar a...ea SIU!if! livreşti. O manijestllre mfli
mai elementare reguli de politete intrlnd intr-un s~Clldir,lIfi1l1e lalent l,teror poate fi coJUilierati illwlltivitlltealn met~rN
holel rezervat. Rinji în gind. Ce putea face? Asta-j Batrinul se chirci sub răceala privirilor cenuşii in tk Ulei SF, pe care. M,ilttIil Gtilme~u o dOl'edqk (elllloscul fiilul faptul
era soarta. care citi o nepăsare mai Pjesus de convenientele ~ SF.-II/, ~" mtllllerlSt, se IlltemeUlv! pe UIt numiir n/tltir mic • mo-
Poate din priCina prezentei lui nedorite sau SOCiale la care tinea atit. ntele~ şi chipul i se ,,~ !i .s.lIbmotire, cei ~i mulţi autori rf!semtlrtdll-!if! 14 knllltrvo de a fi
poate pentru că aşa era obleeiul, ascensiunea se crispă sub o suferintă ascunsă. Incercă să zim· ong".,I, IIoor In materie de scriitllrrl, II 1II'~'f'. o idu SF lnseamRlIl iJt.
desfaşură intr-o tăcere deplină. Fu singurul care beaşcă, dar chipul său ridat nu reuşi să schiteze wnla lUI conflict SltlII cel P"';II II /ţ Îlfclllca dtitorilor cu lectu,; SF 1111 ex-
decit o Jalnica grimasă. Ridică şi el paharul treM tie Tntime !'"Pres. ~ rloutllte). [ ...J S"'Prinde, In IlllloiJea "NI,
cobori la etajul cincisute, urmănt de prIVIrile ostile CUIII' ce lIJ IflU1l1 gestal litetflr. CII deUn"POltutd de artist MiII Millilil
ale celorlal ţi . Parcurse fără grabă coridoarele invă ­ Băură toti trei În tăcere. Uşa transparentă, în
dreptul căreia se aşezase Han, Începu să gliseze Grintf!SCU ftlu tl"". .,,qu tie ctHiMrlle C""OSCIlIe ilie genului; prodele SII/e,
luite într-o lumină blîndă, odihnitoare. Trecerea sa l14:reu,e pad sub. UflpI!riltl ,!Mi pn!tl ridicak presiUlfi II inspirtlliei, ţlş­
semăna stupoare printre clienţii risipiţi pe băncile neauzlt Iăsind să pătrundă o boare căldută. "Se MSC. precum je1l1rile tk IlIlJm sr:OIlse tie o locomotiWl "'PllCiflC» 1II'flJrt4 t"
dispuse de-a lungul peretilor acoperiti cu rafinate fac ultImele pregătiri", îi trecu prin minte. lnchise statUl,.,n,' chitar. corutflttl CII pl4een că paginile JNlrcll7Se tlk4tll;esc o
opere de artă ex traterestră . Simti o satisfactie
atroce la gindul că, măcar în ceasul din urmă, ii
era dat să pătrundă-într-unui din sanctuarele bo-
gătaşilor, să-i şocheze sau măcar să-i scandalizeze
pe cei ce făcuseră din viată un ~rpetuum de hu- .
ochii căutind să-şi abată gindurile negre ce-I fră·
mÎntau, dar nu reuşi decit să-şi amintească ultima
secventă a vietii, aşa cum ii fusese prezentată de
decodificatorul Mnemodestului. Căderea, strigăt ul
lung, strivit între m.axilarele incleştate, senzatia de
plutire ŞI apropiere vertiginoasă de sol. Apoi izbi·
~~ J .. milŞUtl de citit» a cărei putere este coltsiJlel"tlbilD". (Volcu Bugarlu)

zur şi satietate. '


Intră in grandioasa sală a restaurantului. Strălu ­
cirea şi fastul interiorului il surprinse, deşi initial îşi
propusese să nu se lase impresionat. Pe peretii
tura
_ Cum te cheamă? răsună glasul melodios al fe-
tei. Deschise surprins cchii şi încă sub imperiul
ÎNTÎLNIRI
îmbrăcaţi in marmură roşie, venusiană, făclii albas-
tre ardeau cu pîlpîiri hipnotice, răspîndind în incă­
pere efluvii necunoscute nărilor sale, menite să
imaginilor de sub pleoape nu pricepu. Se reculese
ŞI cu voce mai aspr~ decit ar fi dorit se prezentă.
_ Han Cor, oficiant gradul II, casta V, dacă mai
are vreo importantă.
MATINALE
creeze buna dispoziţi e. Mesele rotunde, din cuarţ NU ŞTIU cum făceam, zie, are pană sau merge atît fardată bogat, dar cu gust, şi
cu t ransparentă variabilă, separate prin pereţi dm • Bătrinul il privi cu ochii incărcaţi de compa· cum dregeam, dar dimineată de încet incît mai degrabă parfumată puternic,venea de
acelaşi material, erau în intregime ocupate_ Numai Slune de dimineată reuşe am să în· aş ajunge pe jos decit cu eL altundeva în fiecare dimi·
una, aşezată lingă peretele exterior, avea un foto- - Ai consultat "oracolur'? tîrzii la servici. Nu prea Asta el Dimineata năvă· neaţă la aceeaşi oră. Lucra
liu liber . Se indreptă fără ezitare într-acolo, salută - Am avut curiozitatea asta. Pe la doisprezece mult: 10-15 minute de fie- leam pe uşa blocului ca un probabil in tură de noapte,
şi se aşe ză, impasibil sub pnvlrile furişate spre in- ani, preclză Han trist, ŞI cu mina tremurindă duse care dată , dar şi atit era sufi- bolid şi de fiecare dată mă dar oare la ce institutie so-
cnminantul său combinezon albastru. din nou paharul la buze Sorbi îndelung degustind cient ca "şe fu" să mă dea de impleticeam de o tînără pe cialistă? La care loc de
picătură cu piCătură licoarea reconfortantă, apoi
Perechea se opri dintr-o discuti2 ce părea e.xeTŢIplu negativ la şedinţele care, În urma nenumăratelor muncă s·or fi ducind femeile
aprinsă . Femeia, Într-o salopetă rOŞle, casta spe- art}ncă recipientul gol În fanta debarasoare. smdlcale. Oricit m-am stră­
, In loc să fie resorbit În corpul mesei, paharul fu impacte involuntare am astfel gătite? Secretara di·
cială, era tinără şi atrăgătoare. Bucle blonde, că · duit, nu am reuşit să mă ajuns a o identifica drept rectorului nostru, de exem·
zindu,i pe umeri, contrastau plăcut cu bronzul pie· eJectat înapoi şi căzu pe podea. Han tresări şi se dezbar de prostul obicei de una şi aceeaşi. plu, arată mai iute a femeie
Iii, cu buzele roşii şi pline şi Cll ochii negri umbriţl aplecă să-I ridice. Un biiîit uşor se auzi dinspre fo-
a mai tine niţ el ochii închişi Era o blondă 'năltută, cu de serviciu, şi fădnd compa·
de gene lungi, mătăsoase. Ochi care nici măcar nu toliul său magnetic, apoi un soi de irizaţii portoca· , după ce suna ceasul. Cind ii ochii negri, Îmbrăcată demo- ratie cu tînăra de care mă
c1ipiră cînd Han o privi cercetător, aproape obraz · hi il invalUlră. Sări din fotoilu, electrocutat. Piciorul deschideam iar, blestematul dat, dar rochiile lungi şi bIă· împiedicam eu la intrarea
nic, măsurindu·i formel e evidentiate de salopeta mmeri paharul, acesta se rostogoli sub talpă ş i tru- omic arăt a , ca prin minune, nurile îi dădeau un aer dis- blocului, aş fi zis că Dulci-
pul i se prăvăli spre deschizătura din perete. cu oarecit mai mult decît li·
bine croită. "' . Cu un reflex neaşteptat, bătrinul il apucă de ti~s şi străin, înnobilată , cum neea tntreprinderii noastre
Bărbatul de lingă ea, un bătrin viguros, dm ace~ mita eficientă ce-mi era ne- mI se părea mie tinuta er'!' doar un surogat, o
eaşi castă, Înalt şi bine făcut, evita să-I pf1V€oscă. conibmezon, vomd să·l tragă Înapoi. Dar Han era c:es~ră . pentru a ajunge in demnă, privirea mindră şi palată travestită t" prima-
Han ti simti incordat, la pindă. Puţin îi păsa T er· prea greu pentru puterile sale. Antrenat de acesta timp ut1l la condică. Şi ori de mersul, mai ales mersul care donă pentru un vodevil peni-
minind cu cercetarea comesenilor, scoase din bu· fu la rindu·i proiectat prin deschizătură. cite ori sînt in intirziere I bil.
Han mal auzI in urmă stngătul fetei, apoi senza- m-a frapat Întotdeauna...
zunare un maldăr de jetoane portocalii şi se apucă toate evenimentele concu- Purta pe degete, la urechi intr-una din dimineţile lunii
meticulos să le introducă În fanta decupat ă: in t13 de plutire, de eliberare il copleşi_ reaz ă malefic la amplificarea şi la git gablonzuri şi, nu ştiu mai Întîrziasem mai mult ca
marginea tăbliei transparente. Era hotărit să şi - Nu t~i~ie'g ··cu·~· · ·~ reuŞIt s~"'~'~p;~~'i~t~i~~~~ tragediei: liftul nu funcţio­ cum, dar parcă ii stăte au de obicei şi fata cu care mă.
cheltuiască toti banii, aşa că ceru, fără ezitare, cea nează sau esfe ocupat de bine. De citeva ori m·am in- busculam~ tntotdeauna din-
mai scumpă băutură afişată pe ecran. ăla, arătă politist.!J1 spre Han, care se ridica năucit
persoane răuvoitoare care îl tre bat dacii nu s-ar putea să colo de uşa cu geamuri mari
- Lapte! de pe caldarîm. In mod normal trebuia să trăiască Iasă blocat la parter toate nici nu fie imitaţii, dar cine de la poartă urca treptele
celălalt Mnemodestul este categoric, mai adăugă
Vocea ii sună triumfătoare cind îi pnvi pe cei stopurile din cale sÎ~t puse mai are şi, mai ales cine ar spre lift şi, fiindcă aflasem
doi ce asistaseră uimiti la inedita ceremonie. Pro- scotind decodlficatorul de pe fruntea bătrinului. şi auto~,uz,u~ Îmi pleacă "de mai purta azi diam~nte ru- astfel că locuiam la aceeaşi
babil, nici măcar ei nu şi-ar fi putut permite un eli- Medicul pnvi trupul şi murmură la rtndul său ne· sub nas Iăsmdu-mă cu ochii bine şi safire veritabile' prin adresă, mi·am permis să o
xir atit de costisitor. Micutul elevator se IVi dument" in soare să·I aştept pe urmă­ oraş, la servici, căci nu pU· salut, constatînd totodată că
aproape imediat şi dădu la IVeală un reclpient ele- _ Dracu ştie. O fi avut loc un fel de transfer de torul, care, inevitabil, intir- team presupune că tinăra nu o mai remarcasem tn
gant în care sclipea opahn Simbolul sfieldril arun· soartă... Vor afla Cel de la Departdmentul de Pre·
cate de Han intregului Univers. destică despre ce e vorba. Oricum, norocosul de
_ Pentru frumusete, Închină el, pnvind tintă În colo trebUie să·şi cumpere un nou Mnemod~st.
,~~ ALM ANAH
ALMANAH (~
~ ANTICIPAŢIA 57
~~============================================================~A;N~T;'C;'P~A~T;;'A
56 ~

Alma na h u l A nt icipa\iil 4
MEDALION ~~~ MEDALION ~::::::::;;:;:;~:;:;;')
[?:;t)O~ @~~~~O:D lAlOC=D&08:0 @~~~~O:D
Pe a1eea din fata blocului ,,!ară studii" tîrindu-şi viata mai mati.'1ale era că oriunde acoperite cu hirt ie cenuşie rulor de ambalaj din ferestre.
cursul zilei, după ce ven~am de azi pe mîine? aş fi ajuns în drumul spre de ambalaj. Alti oameni se Şi opelind o extrapolare vio-
de la servici, aşa incit mi-am m-am intilnit cu blonda şi
ne-am salutat ca de obicei. O dată cu aceste ginduri servici, cu oricit mă trezeam agitau pe peronul din faţă, lentă , am intuit că aşa cum
pus problema la care aparta-
Am remarcat un gest abia am renuntat la orice spe- şi plecam mai devreme, În- unde de obicei huruiau ca- lumea ei mă refu za, probabil
ment o fi locuind, trecînd in rantă În ce privea viitorul re-
revistA fugitiv numele de ~ schitat care mi s-a părut că trevederea era inevita bilă , ca mioane duhnind a benzină. că şi lumea mea o refuza pe
cutiile de corespondentă din trădează intentia de a se latiilor noastre, dar nu şi la aranjată de mîna destinului. Vest iment ati a "schimbului ea, privindu-ne din urmă
hol: Mitiţicas, Zeana, Aniţei, opri. cu dorinta, cine ştie? patima plăcerii de a o reve- Am regasit-o astfel pe to t de noapte" ( şi aş fi jurat că unul Pe a1tul, eram amîndoi
Borandă... Fata mi-a răs­ să schimbăm poate cîteva dea Mi-am continuat deci parcursul traseului şi, urmă­ nu am au zit de un astfel de doar fatade. măşti disimulind
puns binevoitor la salut, zim- cuvinte. dar am continuat să fuga şi cu putin noroc am rind sensul dictat de miste· schimb la int reprinderea Neantul.
bind (şi Doamne, ce dulce a alerg inertial pe sub crengile ajuns la timp, felicitlndu-rnă rioasa su rsă, mi·am luat obi- no ast ră) era burl escă şi to- Crepusculul zorilor înve-
fost sclipetul de o secundă răspîndind in aura răsăritului În sinea mea pentru a fi reu- ceiul de a s trăbate drumul tu ş i nu am luat-o in seamă, lise bizarele flori violete ce
mirosul de ceiut. Dar dupa şit să scap de astă-dată de pe jos. Atunci cînd am intil- cum nu am acordat nici un năpădiseră În curte intr-o lu-
al zimbetului ei!). Am cobo-
tit scările mai departe În citiva paşi, fie trandafir ii in· calvarul condicii pentru intir- nit-o, deci, intr-o bună dimi- interes nici faptului că toti mină spectrală, şi am intrat
fugă in vreme ce ea a conti· f10riti tntre blocurile cenu şii , ziati. neată, la poarta intreprinde- păreau a mă recunoaşte de În birou, lăsîndu- mă să cad
nuat să le urce şi nu am mai fie ~Idura domoa1ă şi plă ­ Mereu cu gindul la necu- rii noastre, nu mi s-a părut undeva, sa lu tindu- mă cu un pe scaunul \ tineretilor mele,
cută a zorilor de vară . fie noscută am conceput un deloc un lucru neobişnuit , respect cu totul exagerat pe scaunul scîrtiind pe care
Întors privirea decit cînd am
ajuns la uşă, dar ea deja se amintirea nelămurită a plim· plan de "urmărire inversă " deprins încet-incet cu ideea avind in vedere măruntul rol mi se trece mascarada vietii.
făcuse nevAzutA În lift. bărilor cu colegele de pe menit, mi·am spus eu, să po- paradoxului posibil, ba feno- social pe care il jucam. Voi pleca În concediu, voi
vremea şcolii, rătăcind prin tolească macar curiozitatea menul mi-a apărut la mo- Chiar in uşa temei incă­ petrece o aparentă de diver-
Toată ziua am fost urma·
rit de zimbetul necunoscutei. Herăstrău să ne şoptim tan- ,nesătioasă ce mă rodea in mentul respectiv drept sin- peri a apărut Ea. în apele bi- tisment, alături de o imper-
iar dupA-amiază nevastă-mea dre cuvinte tnamoraţe, ceva privinta conditiei ei sociale. gura continuare firească a juteriilor (care nu puteau fi fectă imagine feminină copi-
m-a 1ntrebat de ce sint supă­ anume şi toate la un loc, in Zilnic am inceput să mă evenimentelor. Ne-am intre- decit gablonzuri, acum eram ind impropriu inaccesibilul
rat. Nu eram supărat, fosă plus adăugindu-se angoasa scol, deci, şi să plec cu ci- văzut În cursul următoarelor convins!) lumina din interior ideal, mă voi Întoarce peste
i-am spus că am avut pro- unei noi dispute cu "şefu" teva minute mai devreme de zile prin curte şi, punctind se oglindi stidind multicolor, două săptămîni să-mi întretai
bleme la servici, fiindcă ne- pe inepuizabila temă a intîr- ora normală, urmărind ca traseul cu zîmbete şi salu- răspîndindu-mi in priviri o calea din nou, zilnic, cu fan-
vastă-mea nu ar fi inteles ni- zierilor mele incorigibile, traiectoriile noastre să se in- turi, bunăvointa pe care ea ameteală orbitoare. Şi cind toma unei femei din altă
ciodat~ ce era in sufletul m-au făcut să mă opresc şi crucişeze putin cite putin mi-a acordat-o nedezmintit necunoscuta, ca de obicei, lume, cu o fiintă vietuind
meu. Intreaga noastră exis- să mă tntorc. Aleea era însa mai devreme. Continuam să m-a incurajat, dacă nu să mi-a zimbit răspunzind la sa- chiar aici, pe locul În care
tentă 1mi aparea fadă, ~ci pustie, şi ezitarea îmi fuse~ practicăm schimbul de salu- sper ceva concret, să persist lut, mi-am luat inima în dinţi, imi duc şi eu existenta, nu-
dupi§. 1nttlnirea cu necunos- suficient de lunHă cît slI'l turi abitual, dar nu am mai măcar În visare. Şi a venit şi cu convingerea Întimă că ce mai că in contratimp_ nce-
cuta avusesem o revelaţie lase necunoscutei timpul să făcut greşeala să sper la re- clipa cind, atingind punctul mi se mai putea intimpla nu peam să realizez că dacă aş
uluitoare 'in privinta propriei se piardA in hruba întune- latii de altă natură. Ne zîm- culminant al investigaţiei in· mai are, oricum, nici o im- ple(!a de acasă cu cîteva mi-
mele persoane: constatasem cată a uşii blocului. Şi beam, urmindu-ne calea fără verse, să ajung, către sfirşi­ portantă, ŞI m-am oprit din nute mai tîrziu, aş vedea-o
că aş fi in stare să renunţ atunci, potolit şi la rece, scă­ a mai privi in urmă: doi tul lui iulie, cu mai bine de o drum. Atunci a incetinit şi pe stră ină intrind in casa
fără remuşcări la liniştea feri- pind de sub imperiul mo- străini ale căror drumuri oră inainte la lucru. Curtea ea pasul. şi chiar În dreptul mea, in apartamentul banal,
cirii conjugale pentru a urma mentului, m-am autoinvesti- aveau un punct de tangentă era năpădit ă de flori inalte, meu, exact in clipa in care numai că da~ aş putea avea
o străinA abia Întrevăzută ci- gat ce aş fi dorit să-j spun şi inainte de a se pierde fiecare violete şi stelele sclipeau pe m-a depă ş it in directie acces şi eu atunci la propria
teva clipe 1n graba matinaJa.. să-i propun. Unde să o .invit? in viata lui cotidiană , doi lo- cerul senin. Era ultima zi opusă, a Încetat de a mai mea casă şi viată. ar fi cu to-
Ne- făcusem obiceiul să ne Ce poate face un sot de 30 cuitori in două lumi paralele inainte <le concediu şi mă exista. S-a pierdut in hău tul altele şi de nerecunoscut
salutăm, zimbindu-ne. Pri- de ani, om de rind, muncitor din două universuri paralele. bucuram deja la gindul celor dezvăluind aspectul polar~ mai luminoase, mai pure,
măvara răcoroasă şi ploioasă simplu ca mine, cu o femeie La inceput colegii s-au mi- două săptămini de litoral zant şi ambiguu al materiei mai feerice. Din prima clipa
se transfonnase treptat-j:rep- atit de frumoasă, cu o fe- nunat de neasteptata schim· care mă aşteptau. Inefabila din care era alcatuită: din a naşterii ş i pină in clipa
tat intr-o vară toridA. Intir- meie frecventînd un miste- bare radicală de pozitie a mea idilă, după ce durase fată fusese prea frumoasa fe- mortii, icoana menită a se
zierile mele repetate imi rios serviciu de noapte unde "exemplu lu i negativ" şi attta vreme, avea să tnce- meie ztmbindu-mi, pentru intrepătrunde cu trecerea
atrâseseră oprobiul public şi se duce dichisită cu bijuterii, "şefu" a făcut chiar o re- teze, poate pentru a nu mai ca, din profil, asemeni unei I mea, dezvăluind Însă altă di-
fie ele chiar gablonzuri, ori- marcă despre utilitatea ges- reîncepe după aceea. Şi con- poze vii, să se manifeste in mensiune a spaţiului, in ace-
primisem un avertisment din
partea conducerii. Nu mai cum. gatită mai pretentios turilor aspre in cazul abateri- ştiinta unui sfirşit de drum intreaga ei goliciune; doar fa- Iaşi timp alt timp, era Rever-
trebuia să intîrzii cu nici un decit o secretar! de director lor disciplinare, intransigenta m-a determinat să iau. hotări­ tadă: o mască fiinţînd la in- sul, fiind din abundentă tot
pretl Mai bine lipseam de care, de cite ori ajung pe la conducerii neaducind, iată, rea de a-i vorbi, atunci ori tersecţia traectoriilor celor ceea ce nu mi-a parvenit de-
conducere cu cereri sau mai nimănui prejudicii, ci impu- n iciodată, pentru a rupe două lumi oponente . venin- cit intimplător şi numai ca
tot, dar În nici un caz nu
mai trebuia să intirzii. ştiu eu ce, se uită la mine ca nind evolutia justă a eveni- vraja in care mă lăsasem du-şi in intimpinare, dqr nu- fard, şi impingind iluminatia
Şi iată că in ultimele iile de pe Everest? Dacă pină şi mentelor spre compromisul prins de bunăvoie. mai la impactul lor. Incer- la limită, am invocat un Uni-
ale lui iunie alergam din nou matroana cu aspect de servi- social favorabil tuturor. Pe Nimic nu mai era in stare cind să ~trund in lumea e~ vers s imultan plecind din
toare nu ti acordă unuia ca semestrul al doilea am fost să mă mire: nici magazia mi- lumea ei incetase să existe. Moarte in dipa naşterii, ve-
disperat incercind să clştig
ceva din intÎrziere. Cu o mine mai multă preocupare dat şi model de disciplină şi zeră, care reprezenta locul Lumina care-mi sclipise atit nind în intîmpinarea Vietii pe
noapte inainte stătusem pină decit unui ciine vagabond, am fost propus pentru meu de muncă , dar căreia de multie-olor şi fermecat in acelaşi traseu, fiind in toate
ce interes ar putea prezenta primă. Dar mai apoi toti s-au iluminaţia feerica ii conferea pupile; ca o promisiune, mă punctele trecerii acelaşi lu-
tirziu, cu geamurile des-
chise, să intre parfumul tei- persoana mea pentru tînăra tnvătat cu prezenta mea pre- un aspect complet inedit, de refuza categoric. cru cu Viata: Interferentă şi
lor, rasfoind fAră interes (dar necunoscută? Ş i apoi, de ce timpurie, şi nimeni nu mi-a parcă nu tot in clădirea Am intors ochii spre clădi­ nimic. . •
şi fără nici un chef să mă s-ar uita cineva la mine altfel mai adus elogii. aceea s-ar fi aflat şi biroul rea depozitului şi era iar de- Pe uşa deschisă patrundea
decit aşa? Ce sint eu altceva Ceea ce era cel mai ciudat meu inghesuit, şi de parcă pozitul meu milog ascunzin- de afar~ parfumul florilor
culc) un tom de filozofie,
vechi şi prăfuit. decit un ciuruc, un amărît la randezvous-urile mele tot nu astea ar fi fost ,.seamurile du-şi interiorul rn spatele hir- violete ce inv.doseTa, nenu- J.II
ALMANAH ~1 \...~ ~ ALMANAH
58 ANTIC IPA ŢIA '\ ~ ANTICIPATIA 59
MEDALION MEDALION
~O[XJ&O[1 @~&~B~CSM ~O[XJ&O[1 @~&~B~CSM
rnărate, hardughia depozitu- _aici? Să ştii ca o sa ti pe ri- benzinei se amesteca brutal tind despre fantomele pe zalii din plămada grea de ciupercile de praf deschizin-
lui, şi la ora cuvenită, colegii dice statuie tematică: "Intru- cu parfumul florilor violete care, cu exceptia bătrînului, praf lumini scent. du-şi umbrele le deasupra
se buluciseră, În ultimul mo- chiparea Conştiinţei! " din curte şi cu miazmele de care minte probabil, nu le-a - Ar trebui să facem Oraşului? Şi totuşi... şi to-
Camioanele huruiau pe la anexele clădirii. văzut nimeni de pe Plantatie. ceva, spuse Uruirul scrutlnd tuşi , iată, exista ceva, un
ment, împrejurul condicii.
- Ce faci, bA? Ai dormit peronul din fată şi mirosul 3. Ploaia a fost mult mai zarea de ;;inge a răsăritului. spectru teribil smulgînd din
puternică decit lăsa să se Mai avem timp. toate piepturile un strigăt de
creadă anotimpul secetos. _ St .. .! munnură bătrînul. groază cu care se avertizau

CÎNTECUL Mai fusese si un an torid!


Doar cu citeva luni În uTJll(\,
chiar la inceputul sezonului,
Tacil Te rog, taci! Fă ce
vrei, dar nu mai vorbi, nu
mă mai bate pe mine la cap
unii pe alţii, infiorati, că "vin
Libelungii"!
Dumnezeule mare, dar

LIBELUNCiILOR din soare se desprinsese o


limbă de foc, şi zile şi nopţi
la rînd se văzuse pe cer şti­
chiuirea ei lentă prin Uni-
cu timpeniile tale! Priveşte-i
numail Ce vrei să le faci? Ui-
tă-tel De data asta vor
ajunge! Noi nu mai însem-
chiar Moartea ar fi primit-o
cu plăcere aceste fiinţe ale
adîncului, ca pe o curmare a
patimilor! Vin Libelungii?
1. Ce vară secetoasă! oftă aşa, dacă ar exista, era im- şi sînt aşa cum umblă vorba, vers. năm nimic! Pricepi? Noi nu Foarte bine. Treaba lor, să
băiatul privind ~tre cerul posibil să nu dau şi eu nas şi aşa cum spui şi tu, de ce 4. Ploaia ropotea peste mai sintem. vina!
roşu, senin ca o cupolA de În nas macar cu unul din ei. atita trudă ca să nu-i lăsăm cenuşa irizÎnd la suprafata Tinarul strivi cu călcliul CÎ- Există Însă, pare-se, ceva
sticlă. Dar nu. Să ştii ca nu, bă­ să aju ngă la Ocean? apei in pete de culoare strj. teva larve. Era iritat de pesj. cumplit În venirea acestor
- Da, aprobă şi bătrinu1. trine. - Nu ştiu, recunoscu bă­ dentă: pielea in mii de nu- mismul indiferent al batrinu· Libelungi.
Este ingrozitor de cald. - Ascultă... cum ziceai că trînul. Aşa ne-a rămas din ante a Pămintului Pustiei. lui, de fatalismul leşinat ce 6. Libelungii au fost ata-
Stăteau la marginea Cîm- te cheama? vechime, ca să nu-i lăsăm. Şi Cei doi se adăpostiseră sub răzbătea din vorbele şi atitu- , cati inverşunat, Încă din
piei crăpate de arşiţă. Afuri- - Swan. pe atunci mai erau incă Oa- pledul argintiu şi admirau dinea lui. prima clipă, cu tot ceea ce
sitele de O}uşuroaie duhneau - Bine. Ascultă, Swan, eu meni de Ştiintă, Savanţi de bulbucăiala stropilor bătînd Ctnd obosi şi privi în jur, omul putea folosi in scopul
ca dracu. In afara lor, nici o i·am văzut o singura dată, seamă ... ca intr-o tobă, necontenit. să-şi constate opera, fiindcă distrugerii.
vietate nu anima nesfirşirea dar, sincer sa fiu, nu aş mai - Poah! făcu băiatul, dînd - Ce o fi aia? Întrebă tînă­ i se părea că va fi făcut o Cind primele cete de ,lo-
de cenuşă radioactivă. Pină vrea sa·i mai revăd. din mînă a pagubă. rul. pirtie vizibilă in marea de calnici au ajuns pe inserat,
şi costumele lor de protectie - De ce? r- 2. Cei doi merg prin ce- La poalele unui muşuroi, viată cokăind, descoperi că larvele se ridicaseră de-a bi-
argintii sclipeau anoeganic - E greu să intelegi. După nuşă, spulberînd-o in curcu- în apă , se agita ceva, ca o habar n·avea pe unde căI· nelea şi acum semănau cu
sub soarele insingerat. Un- Marele Dezastru, cînd a tre- . bee feerice. La numai un zbatere necurmată . case şi pe unde nu. Locul nişte tineri dormind. Se
deva, In zare, se profila ca cut peste lume Primul VaJ, sfert de unitate geometrică - Şi eu mă tot uit de la o celor striviti fusese Îndată plimbau de colo-colo, vier-
decupat conturul Oraşului. oamenii mai erau incă soli- cresc Plantatiile, deşi, din vreme şi nu pricep ce poate luat de alţii, năvălind din muind cu ochii inchişi, cu
Paralelipipedele surpate ex- dari şi au putut să-i Întîm- cauza pantei, nu se zăreşte fi, zice bătrînul. Hai să mer- praf. Praful insuşi se umfla, mişcări gentile, strecurfn-
puneau vederii Muri negre pine, să-i oprească ... nimic. Acolo roclesc arborii gem să vedem. şi fiecare particulă era o du-se unii printre altii tntr-un
ce se holbau orb spre lumea - Dar de ce e nevoie să umbroşi cu frunze liIiachii şi Fiindcă noaptea s-a pogo- larvă. Dacă le dădeai deo- popor compact. Ce visau
colorată vesel a Cîmpiei. fie opriţi? Lăsînd la o parte aJbe. Acolo, cînd calci, lutul rît, singura lumină se Înaltă parte pe cele de deasupra, oare frumoşii ăia, cu fetele
Monolitii cenuşii erau, de alt- că un om cu o fucilă este in- umed scirtîie sub paşi. Acolo de jos, din praful radioactiv. cele de dedesubt, care-şi aş ­ lor zimbitoare, cu straiele lor
fel, singurul lucru monocrom vincibil... sint oameni. Oameni ca F olfăiala din băltoaca de teptau rindul .răbdătoare, frumos colorate? Ce vise pu·
pe cimpul multicolor de pul- - laci, taci, că mi se face mine, ca tine, oameni vii-, Iingă muşuroi clipeşte spre pnndeau să se dezvolte vertl- teau nutri capetele lor rudi-
bere. pur şi simplu lehamite cind care se drăgostesc, care ei colorat, de parcă le-ar gmos, ajungind in citeva mi- mentare, mintile lor ceţoase
- De mic mi·a plăcut să te aud! Mă baiete, tu nu ai vorbesc, mănîncă şi dorm. face semne. nute plutonul din ufTllă, scc- de mimesisuri germinind din
vin să stau În preajma Pus- văzut în viata ta Libelungi şi Oameni, unii În spatele ce- Se apl eacă pe vine şi ur· tindu·şi din carapacea meta- spori direct turnati în strai
tiei, zice băiatul. Fugeam de de-aia eşti tare la sfat. 10rlaJţi, semnalind cu furnu- măreşc atenti ceva nemaivă­ lică mInutele roze şi fragile de nuntă ducrat În fir, că·
acasă şi veneam aici. Toţi - Ei şi, ia zi, cum arată? rile focurilor, din deal În zut. In băltoacă, praful pare de sugari pofticioşi. maşă de za şi costum de
ceilalţi copii preferau să ra· Hai, mai explică-mi o dată. deaJ, seară de seară, -cp n-au să prindă viată, absorbind 5. Cei doi pătrunseseră pe gală funerar? Nu se mai po-
mirui in Hruba şi sa asculte - Sint niţel mai scunzi ca fost ingropati in' -,enuşă, că apa care dospea in culori vii. Plantaţie venind dinspre se- toleau salutindu-se cu em-
trancaneala batrÎnilor, po- noi. Crusta metalică ... populează Planeta, puternici, Şi din milul fertil prind să se miluna plajei Cimpiei ce se fază atunci cind se intilneau
veşti cu popoare de demult, - Dar eşti sigur că e me- liberi, ptnă la Orizontul de tragă un soi de viermi mici, intindea in urma lor, in toate unul cu altul, şi pe inghesu-
cu Eroi şi Libelungi. talică? dincolo de care se ridică metalici. Către ziuă, sub directiile, gigantică, pînă la iala aia delirantă mereu se
- Nu pomeni de ei aici. - Tu ce crezi? Cenuşa Soarele, şi pÎrui dincolo de ochii lor, din viermii aceia, Oceanul despre care pome- intilneau cu cite cineva şi de
ĂSta-i anul lor. asta e peste 90% metaliferă. el. Şi doar la un sfert de unj. care se umflaseră Însă bine neau legendele. Murdari, tre- aceea o ţineau numa-ntr-o
- Da. Şi? Doar nu ai ince- 90%, pricepi? Şi apoi, gîndeş­ tate geometrică: Pustia, de tot, răsăreau deja un fel ceau din om in om, din bor· plecăciune servilă, în dreapta
put să crezi şi tu În supersti- te-te numai ce infaţişare au! scrumul multicolor, muşu­ de minute suave şi rozalii de dei În bordei, ridicind noro- şi-n stinga.
tia cu invocarea... SÎnt mutanti. Pricepi? roaiele, solul crăpat, Necro- copil. dul. Atunci, panica puse stă­ Cum s-or fi percepind ei
- Nu cred În nimic. Dar - Nu, nu pricep. Şi pînă pola. - Dumnezeule! Ei sînt! plnire pe inimile vulgului şi unii pe alţii cînd ritualul dan-
tu nu ai văzut niciodata Li· cind nu voi intilni şi eu unul, Cei doi străbat Pustia, şopti bătrînul. toată suflarea se mişcă, in- sului lor somnambul îl eXe-
belungi şi de aceea Îţi vine nici nu am cum să pricep. sondînd ici şi colo praful cu Privind Împrejur, sub ra- nebunită de spaimă. Ce mai cutau intr-o transă oarbă de
uşor .sa· vorbeşti aşa. Asta dacă există. Dar dacă lăncile. zele palide ale zorilor, tot poate stirni, oare, spaima in pase magice? Să fi fost un
- Asta aşa e. Ma ÎnvÎrt pe ar fi fost cu adevărat, in 25 - Fii atent! spune bătrînul, col bul fremăta multicolor. sufletele unor sărmane leş uri algoritm programat ce·i or-
I aici de peste 20 de ani şi, de ani... Şi apoi, ce s-ar in- arătîndu- i norul din zare. Pustia se transformase in in- vii agonizind? De ce mai au dona? O lege a jocului, cu
sincer sa fiu, nu am vazut tîmpla aşa de nemaipomenit - Da, va ploua, În sfîrşit! tregime într-o nesfirşire de a se .t eme sărmanii cei fla- piese abstracte, În care
Încă nici picior de Libelung. dacă ar ajunge la Ocean? aprobă Uruirul. lave metalice folfăind ener- minzi' şi acoperiti de plăgi, Noima subzistă altundeva,
Cred că, În atitia ani, nu·i Presupunînd chiar că există, Merg mai dl2parte, cliseu- gic, trăgîndu- şi minutele ro- urmaşi ai ~elor ce au văzut deasupra sau dedesubtul fi-

~
'--
AL MANAH ~
~ ALMANAH
60 A NTICIPAŢIA ~
~ ANTICIPATIA 61
MEDALION MEDALION
' ~o~[](S @m&~~~lliJ ~O~~ @~~~~lliJ
tt)are de perfectiune şi ideal gube atit de mărunte şi de cară esential. Inalti, strălu· Apoi, treptat, in jur se mai
gurilor cioplite, tn joc sau de nesemnificative. - Ti-am zis să nu mai stai
}ac? Jocul să fi fost stăpinul Desigur, Swan nu era con- cind multicolor, îşi expuneau strînseseră şi altii, tot mai aici şi să te joci niţe l mai in·
ştient, aşa cum nu erau nici - Nu trebuie lăsaţi sA se piepturile cu mindrie . E mult i, călă r i , aşteptin d .
tainic al fantomaticelor cari· Inalte in zbor! strînse bătrî­ colo, in iarba inaltă ... şopti
caturi prefăcind ipocrit ·0 cei din jurul lui, de impresie- drept, ochii tot în chişi ii ţi­ Barba colilie a bat rinului flu· fe meia, stră du i ndu-se sa - şi
nantul contrast ce-i diferen· nul pumnul cu îndîrjire. neau, dar procedau cu o tura in vintul aprig al inseră­
farsa de lume? Care lume? stăpinească tusea insuporta-
tia pe cei ce măcelăreau de Daca se inaltă. de data asta precizie care te' făcea să te rii, impunînd c u n oaş ter e a
Şi oamenii de pe margine bila.
măcelăriţi in fantastica In- sÎnt atU de multi, Încit nu îi intrebi dacă nu cumva au unei taine la care ceilalti nu
se repezeau cu bite, ori cu vom mai putea opri să - Mamă, mamă , ce e, ce
arme vechi rămase prin cine cleştare a Mortii, a Vietii. EI ajuns să vadă prin pleoape, aveau acces . Din vreme in s·a întimplat?
ştie ce miracol intacte de pe doar !şi -rotea sabia numită ajunga la pcean. Asexuali, temi, se ridicau vreme, toate privirile se În· Femeia îşi cobori in sfîrşit
vremea Marelui Dezastru, Galantdourh, crefnd pirtii - Vrei să mă laşi, bă­ din mocirlă ca o sfidare torceau spre el. Dar bătrînul pnVlrea spre capul chilug al
ori cu uneltele cfmpului largi in trupurile zvelte ce se trîne?! Nu te mai suport! se: adu să Eternităţii. rămînea neclintit, privind de- micutului şi intr·un gest ne·
aduse special in acest scop, tnăItau acum sub soare, tot otări Swan. I - Nu mai pot fi impiedi· parte în zare. Cind noaptea controlat Întinse mina s ă-I
şi, cu lovituri furioase, dis- mai drepte, mai pure, mai Dar, deşi se răstea la el, cati, îi s uflă bătrînul la ure· s·a intins, pe toate colinele mingiie.
trugeau fenomenalele apari· suave. Nu, Swan, nu ar fi pu- nu resirntea nici un fe1 de re· che lui Swan. Hai să cautăm s·au aprins focuri elt cuprin- - Doamne, Du mnezeulel
tii. Şi cit de straniu putea să tut afirma că resimte vreo pulsie nici impotriva fetei cai şi să le·o lu ăm celorlalti deai cu ochii, demardnd li· repeta ' ea. D ă Doamne sa
arate acest asasinat colectiv! repulsie fată de semenii lui, creponate a celuilalt, nici im- înainte, că după aceea va fi mitele Pustiei de limitele treacă mai departe! ~ Dă
Ctt de c.urios Iqcru era I~s!. cu care hăcuia fără Întreru- potriva mfinilor lui duhnind prApă d. Plantaţ ie i oamenilor stratifi· Doamne să n u se opreasca
tima exbrparel In care Victi- pere, zi şi noapte, În damful de zeama tulbure ce se scur- - Eşti sigur, băt rine? îl caţi În valuri concentrice de din zbor tocmai aici! Du-I
mele erau reproduse meca- crescînd tot mai cumplit al gea din trupurile libelungilor cău tă Swan drept în lumina impact: int1i mii, apoi mi- Doamne la vecinul de peste
nic, rlnduri-rtnduri, de o cadavrelor ce intraseră deja atunci cînd lmplinta in ei tăi­ ochilor. lioane, apoi miliarde, po- deal, du·' pe pustii.
ştantA trAglndu-le fidel dupll in descompunere pe cind şul rece, nici impotriva ce- - Da. în r.oaptea asta . Eu poare ~ de popoare, -unii in Ochii ieşiti din o rbite ur-
un arhetip dnc şi PER- alte larve li se strecurau lorlalte amănunte ce-l carac- am mai văz ut o dată. spatele celorlalti: focuri pînă măreau evolutia suavei crea-
FECT, obrajii lor curati, car· printre coaste, grăbite să re· terizau. Nu simţea decît că·) - Şi aşa sînt tntotdeauna? în zarea fără fund st răluc ind turi pe s ub cerul inalt pa rcă
natia suavă, contrastind ptnă raca--handicapul, spre a· şi iubeşte pe omul cel mărunt mai intre bă tînărul. din gorgan in gorgan pînă picurind de singe.
la fantastic cu jalnica stare a plimba cit mai curind tinuta şi pisălog, aşa cum ii iubea şi - Nu, aşa nu au mai fost acolo de unde se ridică sorii Nu era decit un pui, cu fi·
tAlăilor în legitima apărare _minQ.@ peste Cîmpie. Nu! Şi pe ceilalaţi doi, cu coase, n icio d ată . E de groază. din Oceanul pe care pluteş te gura de schisă, cu ochii tntu-
de specie. Principiul Binelui nici nu simtea niCI un fel de care tâiau fără intrerupere Masa compactă fusese a:1· Planeta ca o carapace de necati şi goi, cu teasta ro-
inţelegere sau admiraţie in de-a dreapta şi de-a stinga, tren ată de un turbillon cen· bro a sc ă t estoasă , ră t ăc ind
tmbraca o haină exterioară tundă de metal sticlind rubi·
atft de derutantă in acest fata Perfectiunii- formelor ce- ca la o zi de muncă la ogor, traI al că rui ritm se acc21era prin C osmos. Şi fiecare co- niu in soare: un Libelung
conflict incit, cineva str!in, lor adormite pe care le ha· tmprăş tiind de jur imprejur continuu. Fiintele cu ochii în· lină era c'" un far in noapte, care abia deschisese ochii
dinafara problemei, ar fi pu- cuia, nici milă pentru zbate- capete cu ochi sticloşi. c h iş i, care nu păru se ră a căI ăuz ind calea de praf a spre lume dupA un somn
tut ramine cu impresia pro· rea lor In urmă-i , atunci cind - Trebuie tmpiedicati cu avea vreun scop precis în ră· unor coră bii n e văz ute ce lung şi fără vise in care nu
fund eronată şi contrariată tăişul armei, trecind prin ele, orice chip &a se ridice! repe· tă cirea lor barbă, se aduna- pornise ră domol, tn mare făcu se nimic altceva decit sa
că masacrul este al PER- le deştepta pentru o clipa. tau vorba prin să din zbor se ră intr·o mi şcare unică şi taină , impotriva Timpului, pe repete programul automat al
FECŢIUNII, şi ar fi fost ex- pentru o singură clipa. de voci dintre ei, avertizind. uniformă , modelindu-i in rin· cursul unui Fluviu cu ape unor gesturi de neinteles, pe
trem de greu să convingi pe zbor: in Moarte. "Şi, in fond, ce mare lucru duri regulate. Nici acum nu tulburi şi leneşe. Prin întune- care specia. i le sadise in
cineva că brutele cele hi· Le sosiseră deja întăriri ar putea să faca dacă or să luau in consideratie mu l ţi· ric nu răzbăteau dectt foş· trup mai dinainte de a se
doase erau, I de astă- dată, substantiale. Mii şi mii de ajungă la Ocean? se minuna mea bratelor ce-i secerau pe neie ciudate şi vuiet adînc naşte, urma o traiectorie, un
cauza justă. Dar justă din brate puternice vinturau Swan, deşi, cînd işi amintea margini, fiindcă erau multi, precum al mă rii, stirnit de sens care-I anima, confuz,
care punct de vedere? uneltele tăioase, răspîndind de cum dospi seră din apă şi nenumarati, şi bratele sece- talazurile celeilalte armii, ne- lanstndu-I pe drumul acesta
7. Libelungii şi-au urmat pe cimpul fără margini infi· cum praful multicolor deve- rau pină la epuizare fară ca num~rate, ce preg<\tea ceva, ca pe o cale anume. Aripile
pe parcursul Intregii zile me- nită moarte, dar pe o fişiută nise ln atit de scurt timp Li- urmări sesizabile să poată fi acolo, la citiva paşi de ei. f1uorescente, cu striatiuni de
tamorfoza. Cu tot rrtaceJul, atit de Îngustă, atit de ln- belungii aproape maturi de percepute. Ceva n eprev~z ut şi de o co- holografie geometrică, bă­
cînd zorii Îşi prăbuşiră fnsin- gustă! . azi, parcă-parcă se lăsa an· Swan şi bătrinul Îşi încă r­ losal~ import a ntă , ceva care teau cu sute de mii de pulsa·
gerarea peste Pustia fără - Ei, acum ce pArere ai? 11 trenat şi el de valul de suspi· caseră cfteva traiste pădu· te facea să te infiori şi să tii pe se cundă, tinîndu-l sus-
sfirşit , bordura de cadavre 1ntrehA cel tn vîrst ă atunci ciune presupunînd că teama chioase pe doi cai şi aşte p­ strîngi la piept cu mina tre- pendat in aer deasupra ima·
nu reprezenta mai mult decît cind se opriră unul Iingă al· era, se vede treaba, ca nu tau ceva mai incolo de tea- murind pelerina argintie anti- ginii inedite ce i se reflecta
un insignifiant chenar margi- tul să-şi şteargă sudoarea cumva, putind profita de trul evenimentelor. S e urca- radi antă sfişiata pe alocuri. feeric în căutătura·i spec-
nal tabloului grandios al For- care le şiroia .pe fetele cris- atlta a~ , praful fantomelor seră pe un turnul ca să vadă - Şi, ma i a les , tineti troscopică. Astfel, jalnicul
tei netărmurite. pate În măşti fioroase de ura să nu cuprindă întreaga Pla· mai bine, şi după atîtea zile minte: cînd se vor ridica, nu gard de nuiele imprejmuind
Swan lucra şi el cot la cot dezlăntuită. netă, sau chiar Universul. de nemincare rontăiau de t rebuie Iă s ati să se mai ogorul străin ti apArea de
cu ceilalti, rotind lama grea Swan tăcea, privind zarea 8. Pină la urmă au fost zor rezervele din tainul cu· aşe ze n icăi eri! rosti sente n- acolo de sus ca o miracu·
cu care hîrbuia trupurile, ce de somnambuli ce renunta- aduşi chiar şi sclavii prove· venit ce·j aşteptase intact la tios bătrinul. Asta ne mai e loas~ deschidere de iradia tie,
se metamorfozaseră teribil seră a se mai saluta trecind niti din progenitura prizonie- popot~ pină se ofilise de tot. speranta! ĂSta este acum ca un mirific curcubeu de
sub ochii lui, de la făpturile acum unii pe lîngă altii fară a rilor de la Marele Dezastru. Nimeni nu se atin sese de cuvîntul de ordine! viată, iar femeia îi făce a
plăpînde care fuseseră cu o mai da semne că s·ar per- - Pe ei, bAieti! le strigau ceea ce li se cuvenea. fiindcă Şi ceilalti dădeau din cap, semne lui, lui În mod special,
seară mai inainte, la stadiul cepe in vreun fel dau altul. vatafii care lucrau a~turi de in aşe za re nu mai rămăsese aprobindu-I in tăcere. arăUndu-i mica formă spec-
de lunatici salutind frenetic . Nici pe ei nu lăsau să se cel pe care·i loveau cu biciul nimeni. Toti erau aici. 9. Femeia trimisese copilul trală de alături. Şi Libelungul
şi servil Intr·o parte şi:n alta, vadă ca i-ar remarca, nici pe pînă la singe. Nu trebuie să Dominind harta imprejuri- mai departe. Glasul firav o se apropie să se pogoare
pină la infatişarea de acum, ei, sclaVi mărunt! ai unor tra- se ridice! Acesta e cuvintul milor, la inceput nu fuseseră fă cu s ă ·şi inghită lichidul alături de ei, să-i aline. Sim·
impunătoare, puternică, de- diţii obscure, ucigind fără în- de ordine! decît ei doi, ridicati in scări amar ce·i umpluse gura. tea o milă fară sfirşit pentru
gajind o impresie zdrobi- trerupere, dar pricinuind pa- Dar şi libelungii se modifi· s ă scruteze zarea folfăind - Mamico, uite un inger! zbuciumarea tragică a ma-

A LMAN AH ~~ ~~ AL M A N AH
62 ANTICI PATI A (~ ~ ANTICIPAT!A 63
MEDALION
~O~O[1, @[;l&~~~QJJ
runtelor creaturi, a viermilor cotrobăiau cotloanele, se ră ­ de bMrin. Hrana se isprăVIs e
aceia ce nu cuno şteau zbo- peau femeile cu arcanu l. şi ajunseseră să se devoreze vin, ridicîndu-se respectuos tau pini\ deasupra apei con-
Bărbaţii care nu suiau de tn- între ei. Dormeau În şaua in. picioare,! cu aripile frÎnte! n e numărate nu ante necu-
rul tfrindu-se atît de strucţii scufundate, dar la lo-
aprbape de pulberea tirană. dat ă-n şa să se amestece cu calul~i, cu sabia în minc\, go- Se apropiasera. in galop şi, noscute, d ez văluind jocuri
cuI unde valurile izbeau us- de imagini spaţiale abstracte
Dar cind întinse mîna să-i hoarda erau spînzurati cu nind neintrerupt pe sub sto- dro aiunsesera.. se scrutaseră catul s~ formase o plajă in- in relief. Cel ce părea a fi re~
mÎngiie, ÎncerCÎnd~ă le ofere capu·n jos de crengile de lui care se îndrepta, În linie unul pe altui o vreme, cu cu- gu st~. Inaintea plajei se des- gele Cirdului îşi inălt ă iar
măcar un strop dm tandre- mărgean de la poalele arba· perfect dreaptă, spre telul riozitate. Şi Swan întinsese chidea o piată vasti\, încon-
tea nespus de dureroasă ş i rilor vitrificati ce străjuiau nebulos. mÎna, cuprins de un tremur miinile peste multimile nenu-
jurată de coloane pîm\ la
amară ce-i umplea golul de partea dinspre Cîmpie a - Nu trebuie să-i lăsăm să de emoţie, să pipăie anve· mărate şi, atunci, din pieptu-
cer. rile puternice şi goale, irupse
sub armura meta l ică, fiintele Cuhurilor luate în copite de se aşeze! striga băt rînu l. Iapa lucioasă şi rigidă a căre i Acolo au pogorit Libe1un-
pulberiil se repez Îră doborin- caii iuti ai Pu stiei. Dar lui, În şoaptă, Îi dcz- Înfătişare se schimbase din un muget guturai, dar armo-
gii. Deşi nu mai rămăsese ră nic, vibrind asemeni unei
duo] cu lovituri feroce. Sîntem oameni! Miliarde! văluise demult că nu Îi vor nou. La atingere, îi stirnise o din cei plecati cîndva din
Fusese un Libelung foarte Şi dupa. noi vin Libelungii, mai putea opri ca-n alte dăţi . senzatie stri\in" şi pielea i orgi ale cărei tuburi ar fi Is-
pustie decît a milioana parte, toria.
tinăr . Cuirasa ii cedă scriş­ care nu au voie sA se aşeze, Şi Swan privea acum cu se increţ ise de un frig lău n­ probabil, erau totu şi multi,
nind sub izbiturile lemnelor care nu trebuie sA se aşezel interes şi stimă spre 'fiintele tric. Privind, se aşteptase la - Doamne, Dumnezeule!
zdrobitor de mulţi. şopt i bătrinul. De ci, asta
apucate la nimereală de mu- Şi intr-adevăr, după al doi· din norul compact sub care complet altceva. - S-a sfirşit, murmură bă­
ribundă şi de fiul ei. lea val, urmau Libelungii. călăreau zi ş i noapte, adu- Atunci bătrînul îi Întinsese era! Deci, asta e!
trîEU!. Părea ca o t risteţe fă ră de
- De ce nu a schitat nici Cînd poposea cite unul din cind întunericu l pe locurile spada şi Swan, apucînd-o ntr·adevăr, nu mai era ni-
un gest să se apere? intreba. zbor, era legat cu aripile de pe unde treceau. cu amîndouă mîinile, o ridi· margini le alina, acum şi pu-
mic de făcut. Virtejul se rurea, suflet ele răvă şite.
uimit copilul. stîlpi şi transformat În rug - Oare de ce ar fi trecind case deasupra capului, cu lăsa, deşteptind un vînt pu-
'- Libelungii nu se apără viu. Cei din al treilea val, că­ peste ogoare? dacă ar fi ochii in ochii de gheată ai Li- Swan căzu în genunchi, cu
ternic, in timp ce soarele Îşi fata În nisip, smulgindu-şi pă­
niciodată. ti explicase femeia. lărind tot timpul dedesubtul luat-o de·a dreptul pe calea belungului. Cind tăişul a că · făcu aparitia din nou pe ce-
- Bine, dar atunci de ce·j stolului, îi loveau din fuga cea mai scurtă către Ocean, zut, şfichiuind aerul, din tru· rul din cap cu amîndouă
ruI senin şi roşu. Talazurile mîinile ş i i zbindu-şi fruntea
omorîm? mai Întrebă copilul. calului, săgetindu-i din zbor, de mult ar fi ajuns, şi noi nu pul distrus nu a scăpat nici verzi-plumburii se izbeau de .
- Ca să nu se aşeze , răs · doborindu-j cu pietre, frin- le-am mai fi putut face ni- un geamat. Un om, o feme ie de o dală de mozaic ş lefuit
stinci, ri\spîndind in aer iriza- ca un cristal. Şi din ochii bă­
punse femeia neatentă, tră· gîndu·le gleznele. In urma mic, se minună Swan. chiar, lovit de moarte, geme . tii de curcubee. Mortăciunile
gînd cu urechea la tropotul stolului, Culturile rămineau - Poate că nu Oceanul le rosteşte ceva, blestemă. trinului se rostogoleau la-
de pe mal, curate şi fru- crimi mari, picurîndu-i . - de
ce se apropia. ĂSta este cu- acoperite de cuirasele meta- este tinta, ci, cine ştie, vreun multumeşte sau plinge mă­ moase ca noi, işi mişcau
vintul de ordine. lice sfîşiate . loc anume... car. Dar zvîrcolirile Libelun- pe barba-; Încilc ită - În sîn.
alene, duse de curenti, mem- Şi cîntecul Libelungilor
Apoi tropotul s·a revărsat. Dar nici Libelungii nu mai Se roteau neincetat, stir· sului erau mute . brele.
Ca1ăre tii treceau chiuind săl­ erau aceleaşi fiinte suave nÎnd virtejuri şi curenti ce le - Poate că n·au li mbă, Îşi creştea tot mai pătrunZător
Libelungii se strînseseră în luînd o alură măreată şi dra~
batic, agitfndu ·şi armele as· care se trăseseră cindva din fluturau panaşele , lăsînd să dăduse cu pArerea, dar ba- semicercuri concentrice. Fii-
cutite. Z ă rindu -i singu ri, colbul Pustiei de nngă Ne- cada. de deasupra o fulguiali\ trinul clătina dezaprobator matică, urcînd sfîşietor, fără
curile de călăr i dă dură iu reş egal, deasupra Oceanului
citiva se avintară cu caii lor cropolă . Se făc useră înalti, eternă de Îngeri sfîşia ti. Cu din cap. cu lăncile În c umpănă . Virfu-
iuti peste brazde şi ii ajun- strălucitori şi lucioşi, cu chip toate astea, norul contmua Cavalcada continua pe Pă· mort, deasupra Lumii pusti-
rile otelite au răpăit ca grin- ite. GravI fa ră intonat», me-
seră. săpat adînc in metal, cu trup să existe, plutind apăsator mîntui de la Capi\tul Lumii. dina de carcasele de za, dar
Eray primul val. de carapace so lidă din titan sub cer ş i indicind ca o să· Au pătruns Într-un oraş gi- \'alic, direct, zdrobitor, ele·
preaînaltii nici nu luau in vînd spiritul cAtre cele mai
10. Inaintea Libelungilor se şi aluminiu. Aripile sclipeau geat! SENSUL. gantic, mult mai puţin afec-; seam~ atacul furibund al ca-
rostogolea hoarda hăulind şi neîntrerupt şi, cind veneau, 12. Ajungind la limitele înalte culmi ale Abisului şi
tat decît Necropola lor din valerilor din şei le cailor vi~ Dezolării. Cintecul Libelungi-
devasttnd teritoriile strrune, orizontul se întuneca de un cele mai avansate ale Zonei Cîmpie, semnalrnd o zonă in neti cu capete de os alb.
profitind din plin de nespe- crepuscul de ev. Miliarde râ- Locuite, cea mai mare parte care se folosiseră arme cu. lor de pe plaja unde Oceanul
Otelul izbit de cuirasele dia- b ate in zidurile Cetătii
rata incursiune, căsăpind tot mlneau În urmă să se des- a cavalerilor descă lecară, re- rate. Copitele cailor sunau mantate de călirea În stra-
în cale, să nu se aşeze, să compună sub soarele roşu al nuntind. EI şi bătrînu l însă î şi prelung pe caldarlmul străz i. Eterne.
tosfera. scotea doar ' scintei,
nu se oprească din zbor. Era serei Planetei. Miliarde Îşi continuari\ drumul, călărind lor dintre blocurile care ră­ nemaipricinuind nici o pa-
fonnidabil de plăcut să poti continuau zborOI Înalt, În tăcere, şold ungă şol d, măse seră , tot aşa cum vor fi guba. Swan şi bătrînul des-
izbi intre ochii fiintelor cobo- triumf~tor. Din clipa În care steguleţ de lance lîngă stegu- fost şi odinioar~: fără uşi, că l eca ră şi se s trecurara
rindu-ti din cer în cale! Să ai veniseră pe lume nu se hră­ let de lance, cu spadele bă ­ fără ferestre: simple paraleli- prin Împletitura omogenă de
o spadă in mînă , udă de niser! cu nimic. Crescuseră tind ritmic peste crupă caii pipede intacte u rmărite indi. fnaripate trupuri metalice ca-
spuma Iăptoasă ce se scurge şi se dezvoltaseră din sine, violeti. Şi Swan rea li ză pen- ferent din trapul cailor, lega- tre punctul central ce foca-
prin trupurile mai uşoare ca germeni de nestăpînită ener- tru prima dat~ că deşi stă­ nat, cum defilează pe lînga liza adunarea circulară. De
fulgul ale Libelungilor tineri! gie, ridicindu-se să treacă tuse lîngă bă trîn ani ş i ani În ei, in veşnic ul cr(.puscul ce jur Imprejur se înălţau chipu-
In urma primului val nu peste supliciul lumii acesteia şir, o viată de om, nici mă· domnea s ub norul Libelungi. rile. Înalte şi neclintite, mode-
mai rămineau decit norocoşii şi să aj ungă acolo unde erau car nu ştia cum îl cheamă, lor. late in cel mai dur metal din
care izbutiseră să se as· destinati să pogoare. Nimic nu avusese niciodată curiozi- - Păşeşti pri n Cetatea Univers. inaintea primului
cunda in vizuinele de sub nu îi putea opri. De data tatea să-I întrebe ce nume Eternă, ii spuse bătrînul. rînd, cu picioarele afundate
pămînt, fiindcă primul val asta nimic nu avea să Îi mai poartă , dar Îşi zise, În fond Prin cetatea ce? Între- ~n apii pînă mai sus de ge-
'era format din cei mai teme- împiedice să-şi atingă telul ce impo rtant ă ar putea avea base el, crezînd ci\ nu a au- nunchi, un Ubelung ca un
rari, porniti năvalnic să tainic spre care se urniserc1 numele? zit bine. far ridică spre cer tăişul scli-
prade, sA sfîşie. de fiecare dată in entelehii Ce adînc tntipArită În me· Au mers neintrerupt prin pitor al bratului, despicind
AI doilea val venea cu pre- tot milli sublime, către o vic- morie purta imaginea Libe· Oraşul bîntuit de hoituri cu vuiet aerul, Într-un gest
şuri colorate desfăşu rate-n torie de neînli\turat. lungului ăluia căz ut din inalt, bine conservate. Ap oi , măret, sacru, emotionant.
vint. Se cintau colinde. se 11. Swan călărea ală turi care ii privise limştit cum brusc, Oraşul se cufunda in Soarele insingera aripile stră­
Ocean. Din lar8 .sI:: mai tnal- vez;ii prin care se rl::(racta fn

ALMANAH ~~
.64 ANTICI PAŢ I A \~ ~A LMANAH
~ ANTIC IPA ŢI A
65
şi a atins paroxismul la venirea pentru achizitionarea a 200 ro- neau ideea. Atitea tone de măr­
lui Snowhead in oraş. T elefoa- chii, 74 costume bărbăteşti, furi, valorind atîtea mii de dolari,
nele au Început să zbirnîie, iar 1456 jupoane, 10 chiloţi de baie nu pot să încapă într-o cameră
veştile despre milionarul excen- şi 3 corsete. Dîndu·şi ochii peste de numai şase metri pe opt. Şi
tric se succedau cu repeziciune. cap, proprietara a făcut bonul şi totuşi, acesta era adevărul: cole·
Din cinci telefoniste, patru şi-au l-a intins cu un gest delicat şi tele se transformau in fum.
dat demisia, iar ultima a rămas semnificativ cumpărătorului. Dimineata, Albert Snowhead
deoarece, avind un picior mai Acesta l-a luat, corect, şi l-a pus făcea un duş, se bărbierea, işi
scurt, nu ar fi angajat·o nimeni a1ături de bani şi celelalte bonuri lua costumul de doc, geanta
în altă parte. În geantă, apoi a salutat şi a ie- "Diplomat" şi pleca ia piaţă,
Politia a fost pusă in alertă; şit. proaspăt şi surizător. îfl plu:~. nu
bancnotele au fost cercetate Deoarece se făcuse cald, iar avea decit o pălărie de pai :a că­
pină la una pentru a se vedea balotul cu pălării trebuia să-I pri· rei utilitate o poate vedea di:! la
dacă sînt false, au fost cercetate mească la hotel, Albert s·a hotă· o milă chiar şi un cal orb.

- Henrieta, s-a Înclinat fe-


RUL
nu cred să găseşti pînă În ldaho.
toate dosarele secrete şi pozele
criminalilor urmăriti de Interpol,
dar nu s·a găsit absolut nimic.
S·au cerut atunci informatii des-
pre numitul Albert Snowhead şi
s-a primit următorul răspuns ci·
rit să sisteze cumpărăturile pe
ziua aceea.
- Bună ziua, domnule Snow-
head! l-a intîmpinat Sammy să·
rind tinereşte din fotoliul său.
Cum vă place la noi?
Cumpăra absolut tot ce-i tre-
cea prin minte, lucruri utile sau
inutile, în perfectă stare sau pu-
tin uzate, şi iJ Iătea pe loc. Din
acest punct de vedere, avea o
aprobare de la şerif, contrava-
LA îNCEPUT PREZENŢA lui Nu i-ai spus să-şi ia pălărie, că i
În oraşul nostru a trecut neob- meia. Ce doriti? frat: "Veţi ave2i informatiile ne- - - Foarte frumos. Putin cam loarea pachetului de tutun, a ci·
- Aş vrea să cumpăr lame, se topeşte tărtăcuta? cesare in timpul cel mai scurt". cald, dar frumos, a zimbit străi­ torva sticle de whisky, şi apro-
servată. A coborit din tren in
dar, ştiti, am nevoie de foarte - Nu mă mai birii la cap! Sînt Asta i-a făcut pe poliţişti, În nul. Proprietarul a făcut formele barea primarului, contravaloarea
zorii unei zile de vară toridă, im- îngrijorată. Pină obţin alte lame, frunte cu şeriful, să răsufle uşu·
brăcat intr-un costum sport din multe ... de inchiriere, i-a trecut numele a cine ştie căror lucruri. Cu
- Desigur, a răspuns ea. Cu trece o lună. Concurenţa vinde rati, aUt de uşura ti, Încît au con- in registru _şi i·a intins cheia. această o('azie, s-au imbogăţit
doc tinînd in mina stîngă o mică lamele cu aparate cu tot la un sumat toată rezerva de whisky
J
geantă "Diplomat". bani puteţi cumpăra orice. - Aştept cîteva pachete din toti oamenii din oraş, de la ulti-
- O.K.! a zÎmbit Albert. Unde pr~t ,apropiat; nu-mi convine. a poli(iei locale, destinată oaspe- oraş, s-a intors străinul. Iată aici mul vagabcJnc pînă la cel mai
- Hei, straine, ai un foc?! a In glasul femeii vibra. fdca
strigat după el. Mick, unul dintre se poate innopta în acest oraş? tilor de seamă. lista! Fii dumneata bun şi dă cî- mare directo~ de supermagazin;
- La hotelul "Lămiia" au ca- pentru ziua de mîine a micului Sam, proprietarul hotelului, a teva telefoane! Doresc să-mi fie oricine avea ceva de vîndut, era
obişnuitii celor două cîrciumi din
mere libere sau, mai exact, au negustor de pe toate meridia- fost informat prompt despre vii- aduse in cameră. omul lui Snowhe~d.
centru. nele. torul său locatar. A primit banii
- Desigur, a zimbit el şi j-a toate camerele libere. Acolo v ă Sammy a ridicat sprincenele, Rafturile şi magaziile au ince-
voi trimite şi pachetele cu lame. - Societate de consum, ce pe o lună inainte, a angajat un dar nu a zis nimic. în acea zi a put să se golească, mărfurile lu-
aprins tigara. vrei" a răspuns Sammy condes- agent pe cheltuiala primăriei, a
Şi-a luat geanta şi S'a depărtat Omul a mulţumit, a plătit pînă telefonat în peste cinci sute de ind aceeaşi direcţie: camera
la ultimul cent şi a ieşit. cendent. Eu unul nu am nevoie descuiat o cameră la ultimul etaj locuri, iar Albert a primit la el in străinului.
cu mers leneş şi necon,trolat. de lame pentru că nu am de
Nici prin gind, cred. nu j-a Peste citeva minute, telefonul şi s-a trintit apoi plictisit intr-un cameră tot atitia comisionari. In lipsa lui, politia făcea dese .
hotelului amintit suna violent. gînd să-mi dau barba jos. Hai, la fotoliu de paie aşteptînd musafi- Aceştia veneau cu autocamioa- perchezitii, soldate toate cu
trecut atunci lui Mick cîtă teva- revedere! Mă duc să schimb CÎ- rul. Deoarece acesta nu se
tură va provoca acest individ in Abia după ce şi-a terminat du· pele pline şi plecau cu ele goale. eşec: camera era la fel de goală
şul, proprietarul hotelului a cata· teva afişe. Dacă zici că ăsta are arăta, Sammy şi-a indreptat In acest fel, s-a Împrăştiat ves- ca la Început. Singurul lucru
micul oraş din California. bani, mai umflu citiva cenţi, de
Cu ochii după, un taxi, care dicsit să ridice receptorul: ochii către un punct al tavanului tea că milionarul se ocupă cu demn de atentie era dosarul de
- Mda, a răspuns el. ici, de colo .. şi a adormit sforăind zgomotos. vrăjitoria. Argumentele curgeau . pe măsuţă, grosimea acestuia
nu mai apărea, omul a nimerit
in frizeria gării, unde 5-a bărbie­ - Henrieta la telefon! a urlat în acest timp, străinul trecea în acest timp, Albert continua pro şi contra, dar balanta se În- crescînd tot mai mult. După
rit, a ascultat atent pe unul şi pe mulatra. , cu pas leneş, se uita la vitrine, tratativele cu domnişoara Emmy clina În directia celor t!are susti- cincisprezece zile, entuziasmul
altul şi a ieşit f1uierind, desigur, - Bună d i mineaţa, buclă tu- ' făcea diferite comenzi, plătea şi
o melodie din nord. ciurie. lăsa aceeaşi adresă: hotel "Lă·
La ora micului dejun şoferii - Ascultă , Sammy, vezi că miia". Singurul care I·a refuzat a
nu se deranjează sa mute din vine la tine un nordic foarte fost Tom Brady, băcilnul:
gară in centru un tip care mai şi trăznit!. .. - Nu ţi-e ruşine, ' domnule,
- Dar, scumpa mer:., toti nor- să-mi ceri mie să·ti vind toate lă­
miroase a străin.
- Uite la ăsta, se pare a fi dicii sînt trăzniti. Şi e normal ca I miile pe căldura asta? s-a răstit
spus Herbert, un şofer bătrin, un nordic să tragă la hotel, că el. Şi apoi, mai vrei să ţi le trimit
nu e de prin locurile astea; nu nu cunoaşte pe nimeni. .. Zi mai şi la hotel "Lămiia", să·i fac re·
poartă pălărie. O să-I găsească departe! clamă banditului ăla de Sam
damblaua de cald ce e. - Tipul se numeşte Albert Murphy?!
- ,Are cap tare ca toti nordi- Snowhead ... _ Ce s-a întîmplat? a interve-.
cii, dar să vedem cum o să·i - Ha, ha, ha! a ris Sammy, nit şeriful, aflat acolo ca din in-
priască plimbarea! a răspuns un dtndu-şi pălăria pe ceafă. Nu i-ai timplare .
altul. spus că pe aici poate să rămină Povestindu-i cum stau lucru-
Discuţia a continuat astfel fără cap? rile, după lungi tratative, Albert
pInă spre prinz, timp in care I - Nu mi·am permis; e un tip a reuşit să cumpere jumătate
străinul se indrepta cu paşi gră· foarte sobru ... din Iămiile băcanului la un pret
biţi către centru, asudiqd abun- - Sobru sint şi eu dnd nu rid. majorat. A mulţumit .celo~ doi, a
dent. A fost văzut intrind Într-o Altceva?! dăruit o pungă de tutun de pipă
serie de magazine şi dughene, - E plin de bani şi duce cu el şerifului şi a intrat la domni-
dar cel mai mult a zăbovit in tu· o geantă ..Diplomat". În plus, nu şoara Emmy, proprietara atelie-
tungeria doamnei Henrieta, o poartă pAlărie şi are un hobby: rului "Confectii şi lenjerie".
mulatră grasă cu faţă de copil, lamele de ras_ Mi le-a cumpărat n oraşul nostru, cu mult timp
- Bună ziua, a zis străinul pe toate şi alt magazin de lame Înainte, vestile se transmiteau
după ce a Închis cu grijă uşa. nu avem in oraş. din om in om cu o viteză ului-
Numele meu este Albert Snow- - Ha, ha, ha! E mai mult de· toare. Această viteză s-a mărit o
head şi sînt din Seattle. cit necesar. Un cal mai breaz dată cu intr~ducerea telefonului
ALMANAH ~~ ,.~~ ALMANAH
66 ANTICIPAŢIA r~ ~ ANTICIPATIA 67
locuitorilor noştri a inceput să minîndu·i biletul de tren. primite. A apăs~t cu teamă,
scadă. De data aceasta aveau - Uite, am aici un dar pentru apoi a clipit des. In faţa noastră
bani, dar nu mai aveau ce să dumneata, a continuat stră i nul se 'ridica un munte de lucruri şi
cumpere. Produsele alimentare, să zimbească prosteşte. A scos alimente, practic, tot ce cumpa· o noui stea, dar care in curind
cele mai căutate , au dispărut din geanta punga cu sfere şi cu· rase Snowhead. Un oraş, claie avea s4 de"inil o adePilra14 sllper-
primele. Oraş ul fiind izolat de buri, jucaria ele c trică şi un plic. peste gra madă: conserve, cio- noM. Pentru că Yladimir Colin o
alte aşezAri om eneş ti , li vrările se Şe riful a rîs fortat: rapi de d a mă, sute de torturi, reuşit ca nimeni altlll Sll"1 i valori-
faceau greu; dacă se făc eau, hir- - Ce să fac eu cu drăciiie as· banane, sprayuri, gî şte vii sau fice III cel moi tnalt niwl inc/ino-
tiile fiind multe , g reşe lile ,erau tea? Dacă voiam, puteam să le moarte, vite, un elefant, btrne, lia sa tnnăscurd pentru miraclilos
imin ente. D o u ă t r an spor turi salt la perchezitie. piei tăbăcit e sau nu, cojoace, şi fanta stic, deeelabilă tncă din
s-au pierdut În New Mexico, Auzind de p e rc heziţie, lui Al· ghivece cu flori sau fără, sarco- primele cărţi pentru copii (Ba sme
cinci În Alaska şi unul a ajuns bert i·a îngheţat surisul. fage, flori de plastic sau natu· - 1953 şi Ba smele Omului -
tocmai la Marsilia. - Iată ce vei face, a continuat rale, cactuşi , un haos de obiecte 1958)
locuitorii rămaşi, dupa. un el făcîndu - se că nu a auzit. Iei insufletite sau neînsufleţi te, utile A zecea lume - romanul cu
exod de cîteva zeci de mii de acest dispoz itiv şi apeşi pe al sau nu, un amalgam de sfir şit Cllre Vladimir Colin debuteaz4 tn
oameni, au inceput să va dă cum doilea buton de sus din stînga, sau Început de lume. Citeva 1964 In literatllrll de anticipaţie
se intinde mizeria. Comertul era pe diagonala asta roşie . Desfaci case fu seseră rase de pe fata este Incadrabil perfect In tradiţia I
la pămînt, transporturile la fe l, apoi plicul şi citeşti . Ai grijă, pă min t ului prin exp an si unea aşa- zisei epopei spatiale. A zecea
deoarece tot ce avea patru roti punga o aşe zi la cel putin 150 acestui munte caraghios şi , în lume este dţ fapt satelilul natural
fu~5e luat de cei plecati. de picioare, de prefe ri n tă într·o ace laşi timp, diabolic. Oamenii al celei de-ll zecea planete şi in
In timp ce totul se degrada, vale, undeva, sau pe o cîmpie. care treceau pe st radă se zbă· a celaş ; timp al zecelea corp ce-
Snowhead Îşi vedea de treburile Vei vedea ce ' se Întîmplă. teau sa iasă la su prafată urlind resc din intngul sistem solar pe
lui: cumpăra tot şi strîngea bo- - Hmm! a zis şe riful, privind sfişietor . Şt iu că mi-au căzut care s-ar putea exlinde cj'lli/i1.llţia
nuri. Ceea. ce mai răm ăsese ne· multimea de curioşi, dacă e o ochii, in prima clipă , asupra unei Solarieni/or. Dor aici pe Thule,
c umpărat, mergea spre camera bombă? femei inotînd intr·un val de satelitlll Ultimei, In această lume
lui: ambalaje, cutii de gunoi, ca- Nu a reuşit să mai auda ce frişca ş i m·a pufnit risul. Un ris Ingheţatii ce se Incl/uşte numai
ramizi şi bîrne de la magazinele spunea strainul. Trenul se pu· trist. S·au înregist rat numeroase la lumina stelelor, explortltorul
pe care le desfii ntase; totul se sese În mi şca re ducind cu el cea decese şi cazuri de rănire grava; "enllsian AI-olil descoperii viaţa
transforma În aer sau, cel putin, mai mare calamitate ce s·a aba.· dar nici spitalul, nici agenţia de ""ionaM bazatt1 pe originala chi-
aşa credeam no i. tut vreodată as upra oraş ulu i. Şi pompe fu nebre nu mai fu ncţio­ mie a siliciului. Datele probleme;
Politia a primit intre timp in· astăzi, după atîtia ani, cind s-a nau. SI! "or schimba drtlmatic. Nu
formatii despre individ; nu era Înlăt ur at orice ur mă , numele - Doamne, ce calvar! a urlat existt1 o alti alternativd. Vor
milionar, ci contabil la Abdulah Snowhead se rost e şte cu teama un politist. ciuta altundelia, poale În alle sis-
Electric Company, om cinstit, ca şi cum un blestem s·ar putea Şerifu l s·a uitat la el, lung, teme solare, clria, dacă vor trebui
muncitor, posesor al unei mari repeta intocmai. parcă venit de pe altă lume, sti Impăr1l1şească soarta vechilor
sume de bani, 1n acel moment A trecut mult timp pină. cind apoi a aruncat cit colo jucăria marţieni. Pentru cii o singură
in concediu de odi h nă undeva şe r ifu l s·a hotărit să apese pe metalică zdrobind·o cu picioa· S-A NA-SCUT În Bucureşti În e tică universală tubuie sti c4l4u-
prin California. Şi acel "undeva" butonul indicat. După ce şi·a fu- rele şi injurind de mama focului. mai 1921. UrmeazJ cursurile Fa- zeascd drumul luluror fiinţelor
s-a întimplat să fie tocmai oraş ul mat pipa ş i a ascultat ultimele După ce s·a convins că nici un cultd,ii de Litue şi intrd curind ra,ionale din Univers .
acesta. Asta i·a lăsat pe toti, in· noutăti , dacă no ută ţi s·ar putea circuit nu mai este întreg, a ple· In via,a literatd a epocii. Scrie Romanul este scris in ritm
clusiv politiştii , cu gura căscată . numi bancurile proaste ale şefu· cat fără sa scoată un cuvint, îm· vt:rsuri, c4rţi pentru copii, ro- alul, awntura se impleteşte În
Pentru moment, deoarece spiri- lui de gară, s·a ridicat urmînd preună cu politiştii săi, uitînd să mane sociale şi este pe rind ~­ mod fericit cu medita,ia filozo-
tele au început să fia rbă. Politia pu nct cu punct instructiunile citească scrisoarea stră i nul u i. dactor la Radio, Re";sta litera ră, Jied.
a făcu t o perchezitie minuţ ioa sa, F/ac4ra, Viaţa Românească. In Din aceas*, p erioadă dafeaz4
şi legală de astă data, dar nu a 1953, pr;mqte Pumiul de Stat ... şi primele povestiri SF, publicate
găsit decit o jucă rie cu cîteva
i Ş; o continuat astfel pinii in zi/ele In de acum legendara colecţie de

..... z ,
zeci de butoane şi o pu ngă pli nă noastre. O nd o venit lil'l!mea bi- " Po'llcstiri ştiin,iJico -fantas tice";
cu sfere, cuburi, conuri, prisme la",ului, nemulţ umit probabil, s-o Ceta tea mortilor - CPSF n r.
minuscule divers colorate. hot4rit sti schimbe puţin lucrurile. 221; Broasca - (CPSF nr. 227
- Vă rugă m să părăs iti ime- A revenil, aşadar, prin timp ina- ,; Undeva un Om - CPSF nr.
diat oraşul! s-a răs tit şeriful. poi - ajutllt cu sigllrtln,ă de un 225). Aici, scriitorul SI! ÎndeptIr-
Populaţia este intărîtată de ceea anllme cuplu Cril şi Mela - pină teaz4 de epopeea spaţială pentru
ce aţi făcu t şi s·ar putea să aveti tn 1964 ş i o lua t totul de lu Înce- a se apropia tot mai mult de cua
nepl ăceri. pilI. Era Încredinţa t că "In anu- ce fi este organic mai aproape -
- Dar mai alJl două zile de mite limite rezonabile, corecrările f antezia eroici.
stat, a protestaT Albert. Am plă­ trecutului nu constituie nici un In Cetatea mo rţi lor, de pild4,
tit doar. .. pericol, pentru ci! oamenii impun a"enturierul Mac Allen âştigti In -
lin;;t~ mari ale i.floriei"

......,0
- Treaba dum neavoastră ! Noi crederea unui trib de indieni in-
nu raspundem... Aşadar, anlll 1964 este IInul as- caş; care-I iau - datorit4 injiJţi-
DupA exact doua zile, însoţit trul În activitatea sa lilerarrl. 14" '; sale - drept jiu al lui Vira -
de şerif şi doisprezece pol itişti, Smulgindu-se din dogmatismul cocha. Condus in cele din urmă
Albert SQowhead se indrepta impus de "obsedunlul deceniu", In cetatea morţilor, tşi l 'O pierde

u
spre ga ră privind soarele Încin· porneşte acum pe o cale ce a"ea viaţa In urmu unIIi complicat pro-
tător al ultimei sale zile de con- _,Ji.o«.C,t.g 1 w-I conducă la incontestabila pa- ces iniţiatic de identificare cu
cediu.
- O să fie o zi fr u moasă , a
zimbit el... Mi·a plăcut foarte
mult. Soare ar zător, străzi cu· -CEL PUŢiN AiCi ~oŢi Fi liNişTiT , NU-i CA ÎN
,.'"' .
~

~
:i,ie de "cel mai importiMI
reprezentant al f antasticului ş liin­
ţific din România". Pe firmamen-
tul anticipaţie; rOmDncşti Ilpi1ruM
Mayta Yupanqui, adevilratlll jiu
al lui Viracocha. Dor lin anumit
sunet al brt1ţ4ri/o r biostimula-
tOllfe f olosite in timpul ritualuluÎ
rate, cer senin ...
- Hmm, a răs pun s şe riful in·
LCO~M O:; UNDE TOT TIMPUL EŞti AM ENiN ŢAT !lE METEDRiŢI
-________________________ ~ ! § &
AL MANAH ~~
68 AN Tl c rPAŢJA ~ (~~ ALMANAH
.~ ANTICI PAŢJA 69
relicl'e IIl~ wchilor dtla",i - originalD serie dL eseuri: "Dia/o- (1974).

MARTORII
'l""""
fi la as/gurtl pe indieni c4 jertfa Il gl4rl IJtertlr-gll/Qctk~"(CPSF de Tot tn aceast4 perioad4 pregl,
Ion primir4 şi Poporul Soorr/td III nr. 295 la 313). t~te pelttrll prestiglOflSll editurrI
Preocupat Ik $por;r~a traduu- Mllrabollt o t:ukger~ de JIO",sti,;

~
I pODle spera 1" suftltlrt.
Broasca din P0tlel"". cu aee- rilor de calitate din IitenztuN de sdinţijiclrfanmstlu romune/tl in-
I nume U pUlup"n, el tIre o gen IIn;wrsol4. Jlladimir Colin titu/attI Les milleures histoircs
fillfll e:dntunstrr1 ean Ntellr.4 tnz1f'pun~ In rom4neşte Uflil dilf- de science-fiction roumaine

JH CfI" le iti.
~olffllctul cu p4n1"unii, Semnele
dud.1tI brOQscI
rOlle jirrI pic/OII'" sint di",,. cele
In capodo~rele wrn;tlfl - Cas-
telul din Carpati - şi cele Mal
semnijlcatlve pOJ/oestirl din creaţia
(1975), antologie ce p«Ut fi co"..
Iiderat4 ca prima ajirmol'e realtJ
pe plan eu,opean a SF-ului romti-
Jr.â; stranii, amintiml tie o el#'OI- francez4 de scienc",flctlo" adu M
lfesc. De altfel, pentru cititorlll
tII'" po~stin LoW!craft-lanl. Yt- "ate fn antologia Un pic de ffilnul. numele IIlitologatorului
.etatia lşl Icldmb4 cldOllre, fetita neant (1970). Mai '..vu aHa l4 fiII erc nuunoscut. In numlrul
tort atinp mica jlptJlrd '"upe prezinte cltitorlllll; român p"n 203 din noiembrie 1970 al cunos-
~ 'tIQdt) prin corpllri tU origiltt tlntologla Planeta cu şapte măşti cutei rc-piste .. Fiction" aptIHa tra·
''Btln/ci si
'IIoF'beşu .spn plo"u (/973) şi romanul Seniorii ră z- duc~rea pOl'egl;rii Lna ga, cu pre-
~NlJtOtln de pe o alfll pltltlet4. boiului (1975), pe ul ma; impar- cit,llrea al tra puhliclltiJ astfel
Undeva un om IIU (1 IMtIl- tiU' scriitor france:. de prima pove_stlre II II"Mi auto,
/0'" tlfll1ţ4totlre. Un Imn IlIdiltllr $CleftC~rlCtion - Gerard Xltin. d;nl,...o ţart! din est.
,mul,,;, 1111 Homo CosmiclIl, ca- 1" IIcelll.$i context, se cuvine sem- fII . 1978, Vladimir Colin o{erâ
re-şi eD"II umeni '"t'''
ratllllft III no/at4 şi traduce"1I tn colaborau
a romanului Răbdarea timpului
cititorilo' {'ea mIIi ambiţioa.'ilf lu-
',.ml uniNrsul; (1 poetie II (nj"", crau a SQ - romanul Babel. Un
g,rli şi " i:b!"zii tn acelali timp. de JolIn Brlln"er (1981). p4m1"tealf, un ItUlrtlan şi o lIenu-
ft 14,mu1 necunoscut al IIM; pla- 1" 1972, Jlladimlr Colin HI7IM siatt4 - personaje marcate de
M't Iltdepil1are se stinge un om 'n IitertltuN Itii",ijico'ianIQst#c4 vlaţl - !lnt silite di! un maniac
ş; o "ti
cu el se stinge spertlll/II
IIlfel Intrtgi lumi. Imnul cosmic
CII un volum de exceptie: Capca-
nele timpului. Lucmrea ene dis-
alstlinţei ."14 ,trluncl tn imagina-
tie, CII dubluri. pe plan"a fictiwI
- m;nulUltlll dar al oamenilor tin!J4 cu Premiu/ Asociatie; scrii· Bllbel. Lucrarea se co",,;t.le
Cilm roate fiinţele ginditoare din tarilor din Bucureşti di" acel an Intr-o IIlegorie a all~n4r;; indiJIi·
UnlVf!rs, aici nil .." rlsuna. şi upre,inrl prima editare a scri- du/ui, dilr şi Il reumo"iz4rii lui
In 1966, lu; Jlladimir Colin ti itorulul·in CalUtill tk gen a edilu. prin obţluni curaJoast şi con-
apaH prima antologie dL POHS- ril Albatros. Vollimul cuprinde stien",
;iri şdinţijicO'-fantallict IntltuJalil "lIve/a Divertisment pentru vră · Romanul Babel ute tmdus In
Viitorul al doilea. Pe ,,,gI
cele
mi po~t!stlri deja merrţioftllrt, IIn-
jitoare şi trei "oi pove.rtiri: Sub
alte stele, Functionara timpului
mai mlilte limbi li dsrig4 repede
(} biMmeritatd reputQli~ inlerna y

~Dlogi4 moi cupriNh altele opl: şi tn cerc tot mai aproa pe. ,ionaM, d, lIreme ce tfl 1930 este
Ultimul avatar al lui Tristan, . Divertis ment pe ntru vrAji- iMununat CII p,emlul Euroco"..u- piatr!" şi pămtnt. chw-, vag şi tulbura-
ţnaga, Intilnirea, Giovana şi In-
gerul, Fotograful invizibil, Onei- eToied 'n
toare, lucNn tipied de fantezie
genul cle/Mlui Creato ri-
lui de III S trtSQ.
De-II lungul timpllflu, In paN/ei
a mare. Ecou al unor sunete extrase dintr-un
cu fntelesuri uitate, facerea ondula tn jurul
ro" Zăpezile de pe Ararat,
Stfnca de brocart. Prilllmpllcllli-
/le de ordin fiJolOrle şi etic, po-
mer, s;nt"l,eazd 'n
lor de Universuri de P.J. ·Far-
mod f~ridt
ule mai semnifkative motÎW! şi
CII aetillita,ell .tII fitemrrI, 'CrUlf>-
rlll s..tz do~dit II fi li IInul din'"
principalii animatori al fllndom.·
densa sau brusc rarefiata, indiferenta.
nu todrazneam sa sper.
trebuit totu~ sa vad satul, distanta d. par.
I't'~tirea (iiovdna şj il11!erul ,v im- teme ale fanumklllui ştii,.ijk - I"i românesc. Este III" preşedin· era mare, tret-patru ore de mers, mi se
pu'" 111 mod deosdit. O I'fItlJaţle tenuz cnaţiei. socidJilile robo- tele ulfllcl"JMi d~ IIteNtlmf. Itult- şi nu puteam pierde drumul, ocolea mai
mUtfl,etrl beMj1t:4 este pe cale Ik tice, conUlcrul cu cil'ili:alii ' xtra
M
ţ!fico-!afltastlcl - Clubul I1UIr· stîncoase! a unui maJ tn care trestiile şi
J, CHea o rtlJ4 de Dame"i lIemllri- terestFT. UrmalÎi noştri din anul ţl~nilor - al Asociaţie; JlCriitorilo, şi putusera tnfige radacinile, aşa ca
tori - Homo Etu/Ul,. Pol/Itsrina 3450 cercetear.4 t"cutul şi ti mo- di" BlltCllrqti inai d, III l'I1iilfj'.-l I constituie un reper sigur, se abătea la
a fost IIleas4 ca "pre~",atiwl de difică in Vf!derea obtinerii c~/,i rea acestuia, 1" iam.Tie pentru a str2lbMe o padure de salctm~ de
.I Re~;sta Român4" (nr. 1/1961) şi mai optime ~orillnte de' l'li'or. I fi (nollll serie). Itlr cu ocazia boschet, swa tn sfÎ rşit un deal cu vtrful
Hp4rltll In ţKltrll limbi de circula-
tie mondiaM.
IICest scop, o~Ntorfil tempol'tll
eril CoboaN prin timp In Treln- de nD'IOO,na~~I';;~O!c;~~#.~~~i
'.fiItllirilor
filtrut,,'" ~~.
strAp" n. de coltii stfnctlor, un mic platou ba·
. de pe care urma sa descopar tn
Pefl,rll o ~reme, scriitorul es" si/tIt",ia secollIIul XJlJIl p,ntru Il este u" lucru case la marginea vestic! a cArora.
tras de universul !antllsticuilii
i ur, talentul stiu de excepţk COif-
o cu.notlşfrt JW Me/a - -,rljitoa-
Coli,. III fie ales P~:';~!~:~;I~,' "",""·"U·'", groapa unei vamite, fusese g!sita sta·

ţ
Ha cea ,.blttt4", Imp"u" vor rlilor de duetnan a
inglnd ~ deplin şi tII Ilcelt do- fomtll o mij14 de Intuwntle, dll, teNte. Şi pOdte CII plecam pentru prima dată la drum după
li c.pllll ideal şi primordial de 1,.·
dar ,1 IIII fi~~;t~~::I,I",::i~;;::
eniu. SemnifiCQtllle pentru ul nopţii, de eama canicu1ei, spuneam de obi·
''''gosti,; ce 1I0r porni 'trfr-un fa- cunotl$tI'te
1111, de fapt pentru ca abia aşteptam prilejul de a fi
IIUIISt4 etapi a creaţiei sale !lnt
;'ultelele Pentagrama (1967) şi bulO$ peripili spaţlo-tempoN/. lui, elle introducerea reunm noo ingur acolo unde, lncetlnd forfota oraşu·
Dincolo de zidul de neon (1968), DIJ~ justijlC4tuJ SllCces cu ~o­ pOllestir/lor lui Vladimir Coli" cu " iuvă ŞI rumini nl§ucitoare tnchinate clipei,
şi antologia Intitu"''' lumuJ Capcanele timpului , Vladi~ manllDlele şcolare. tn noaptea tnca nedomesticita supra·
peşte Invi7ibil şi alte două- mir Colill IIbord~at4 din nOII fllll- . pe le uitasem pentru a
"uticul pentru a recna o unuml- (\lihai Băde'iCu)
de povestiri fantastice n"s1Irşita noastra stradanie
este şi o perioad4 tII tate pos;biltJ tit Legc ndel~ tarii . tnsufletind vorbe
lui Vam (1974) $/III o noM4 mitO'-
ti<:::",;Z~ff";:::, abordeazA condiţill
·pr"sirntii·. , v·am spus, spe-
ştUnrlfu:o-fafltastice 'It logie 'n Grifonul lui Ulise ce traiam peste

ALMANAH ~~ ALMANAH
70 A NTICI l'AŢIA ~ ANTICIPAŢIA 71
şi a o lua de data asta pe poteca potrivit1\, doar cA
nimic nu ma indemna să-mi repar greşeala. Nu ţi-a
r~mas mult timp, m·am prevenit, totul e fncă nes-
chimbat, peste o clipă hotărîrea nu va mai de-
In golul unei clipe nesftrşite s-au multumit să mă
pnveasca in tăcerea reinsufletita doar de suierul
vtntului, apoi le-am auzit glasurile, dar nu erau gla-
suri, ci timbrele diferite ale gindurilor fiecaruia şi
REFUGIUL NOPTILOR
- torsionate in registre grave de felul celo~ prcx:t use
pinde, poate, de tine. Simteam totuşi ce greşeala intr-o strMulgerare am ştiut tot ce ştiau, după cum _ Dacă ar fi dupa tine, ai trăi tntr-o anticărie şi de o bandă magnetică derulat! cu o Viteză Infe·
ar fi fost să retuz locul pe care intimplarea mi-I aflaseră tot ce ştiam.
ai muri tntr-un muzeu, spuse Sonia, tntelegfnd că, rioară celei de 1nregistrare_ Ctnd i se părea ca. ~e­
O linişte aspră mi-a inghetat inima. Mi-am privit ÎncA o dată, l!arien refuza s-o insoteasca la ci- cunoaşte un grup de clădiri tntllnit tn vreuna din-
d~operise.
In jurul meu, ca intr-un cimitir turcesc uitat şi mina, era albă şi, cind am rldicat-o tn dreptul fetei, nema. tre putinele capitale pe care l~ vizjt~se, . tot ce le
atirna neinchipuit de greu. Mi·am apăsat araUto- Şedint a se prelungise, risca să nu mai poata in- tnconjura contrazicea 'prima If!1P~esle Ş1, c~mpa ­
de Allah, pietre chinuite de vreme se plecau In ra tn sala. şi CUl'{lpărase tncA de dimineată bilete
toate vfnturile. Dar m·am Incredintat c~ nici una rul pe ochiul deschis şi n-am simtit durerea. rind imaginea atU de VIe tn .ammtire cu t_n~tlşiuea
nu era scrisă. morţii nu cunoscuseră culmea bă­ Nu mă tntrebaseră daca ma. tnvoiesc. Eram pentru amtndoi. In ju~l lor. colegii . ză~~au .pe locului, aşa cum aparea pe il':lst~atele tunstice, tre-
acolo, certndu-Ie sa-mi spună adevărul . Ca sa nu trotuarul din fata banCII, aprindeau tigân ŞI schlm- buia să constate că nu COinCideau.
tută de lună. bau impresii, dar, năucit de cuvintele Soniei, lIa-
Aici urma să aflu raspunsul? mă prăbuşesc sub povara lui neomenească atunci Intelese astfel tn cele din ur~ ca. Oraşul }Î apar-
Printre pietre creşteau marăcini tn care se în- efod, asemenea lor, aveam să-l descifrez singur rion !acea. tine, conglomerat de constructu detaşate din con:
curcaseră să-i văd trăind la nesfîrşit toate aventurile speciei, devenind _ Te hotărăŞti? mai tntrebă ea. Apoi, vaztnd că
ierburi uscate. M-am aplecat
se mulţumea s-o privească, ridicA din umeri. Cum texte arhitecturale reale şÎ chiar din vechi gravUTI
mai bine, dar nu erau mărăcini, nici ierburi Semă · martorul şi pAstrâtorul unei istorii multimilenare 1nfâtişfnci. poate, peisaje imaginare (gi!ldu.1 era de
nau cu nişte lufe sau cu gogoaşele părăsite de Iar- ale carei episoade se deslaşurau simultan tn creie- vrei. Mă duc singură . natură să-I inctnte), repetata lor revemre Impuntn-
rele noastre de piatră, ca şi cum pe miriade de mi- O lăsă sa plece făr! a schita un gest şi, descum-
vele uriase ale unei specii pe care nu mi-o puteam
panit, se desparti şi el de colegi pentru a se du-le locuri fixe tn spatiu şi ajungind sa configu-
închipui. Intrigat, am apucat cu două degete mate· nuscule ecrane ar fi rulat in permanentă inregistră­ t
reze ansamblul urbanistic pe care sentimentul feri-
afunda în intunericul umed al toamnei. Mergea cu
ria fibroasă a unui asemenea cocon: era tare de rile vietii tuturor generatiilor care au ucis, desco-
băgare de seama, amalgamate cu praful devenit cirii ti saluta la fiecare reinillnire, ca şi cum, după
parcă ar fi fost tesută din sfori pietrificate. perit,' tnvătat, pierdut şi regasit pentru a uita din ani de pribegie, s-ar fi intors tn locurile tndelung vi-
Peste şuierul vintului am desluşit atunci un foş­ nou şi din nou redescoperi ceea ce erau, trebuia, noroi frunzele căzute se prefăcuseră Intr-o mtzga
net, poate un clinchet surd. M-am uitat in jur. tn mod irevocabil, să de~şesc un prag. groasa pe care tălpile lunecau, daca. ridica privirile sate ale copilariei.
De multe ori tnsa. nu i se tngaduia să ajunga nici
b depăşisem. Viata mea nu mai era decit unul vedea perdele de ceată ondulînd tn lumina becuri-
Eram singur sub cerul imens, neincăpator pentru
~r . Dar inregistra absent tot ce-I tnconjura pentru ptnă. Ia anticăria care constituise prilTW; revelatie, a
puzderia de stele tremurafoare. dintre neinsemnatele amănunte ale giganticei tapi- Oraşului privilegiat. Se tncurca atuncI tn străztle
serii desfăşurată in spatiu şi timp, un amănunt, de că auzea mereu cuvintele Saniei şi, dincolo de ui-
O mişcare aproape imperceptibila mi-a atras pri-
mirea pricinuită de neaşteptata ei intuiţie, bles- pornind din piată şi incepea să alerge de pe un
virile. La picioarele mele zvicnise un cocon alun· altfel, care mă interesa in mică măsura .
tema, din nou, pe tlngă tncapătinarea de pe vre· trotuar pe celălalt repezindu-se pe strădute
git, apoi altul, şi altul, toate formele in care fiinte Sub indiferentul ochi al lunii mă plimbam acum transversale 1n speranta de a ieşi in strada inacce-
improbabile pareau să se fi implinit inainte de a le cu ceilalti printre vechile pietre, adunati cite doi, muri a tatălui care-I condamnase să vegeteze tn
dreptul unui ghişeu, slăbiciunea care-l facuse să sibiJa., vitrinele defilau şi le cerceta nerăbdător
străpunge, parăsindu- le, tresareau şi-şi pierdeau cite trei, şi gindurile ne treceau de la unul la altul pentru cA, nedindu-Ie niciooatâ atentie, nu le recu-
precizind un amănunt, restabilind o fmprejurare,in accepte pfnă la urmă, in ciuda unor va~ proteste,
culoarea de iarba pălită pentru a recuceri o varie- destinul pe care nu se mai pricepuse să·1 ~himbe. noştea şi dupA fiecare dintre ele se putea ivi cea tn
tate de tonuri precizate treptat. Toate produceau timp ce filmele interioare se derulau, construcţii care cărţile se tngramădeau tn neor1nduiala sa-
sunetul care nu era foşnet, nici clinchet şi care r!- mirabile prefacute in ruine peste care se tnăltau Ajuns acasa, renuntă să manÎnce, grăbit sa pre·
vantă menită să pună tn valoare o copertă sau nu-
suna acum pe intregul platou. constructii, invazii şi razboaie şi flăcări Înverşunate gatească intilnirea. Şi di~tr-o dată ştiu că e aCC?lo mai un cotor cu titlu atft de elocvent indt atrăgea
Nu eram neliniştit, nu eram speriat: spertnd să să mistuie ce nu fusese nimicit de cutremure şi şi fericirea, da, liniştea ŞI tnctntare~. care alcătuiaU
fericirea explodara in el cind paşu tncepura. sa-j atentia 1n ciuda spatiului infim pe care-I ocupa, dar
se intimple ceva, de vreme ce fusesem adus inundatii, cărti arse şi scrise din nou, s inge şi la- căutarea era ,inutila., ştia, şi tristetea descurajării ti
crimi, extaz, oameni sfîrtecati, săgelati, spinzurati, poarte pe strada ce descria o curbă; ~ra o stradă
acolo, aşteptam. anonimă, cu case banale, dar numai ea ducea îngreuna paşii, dacă din piată nu nimerea direct tn
Un nor subtire indulci strălu c irea lunii şi es- zdrobiti, tmpuşcati , cele şapte minuni ale lumii şi strada potrivita nu-i mai era dat s-o descopere,
tompă mişcările sacadate trădind luc rarea obscură formula relativitătii, iar toate erau in mine iară re- spre marea pÎată mărginită In dreapta de ~~l
pietruit pe care se profilau cupolele unor baz1ilo~ trecAtorii tntrebati ridicau din umeri sau, incapabili
ce continua in jurul meu . Desluşea m totuşi zvlcne- grete, făra mindrie şi fără ura. să. se faca. înteleşi, scoteau sunete groteşti.
tele formelor, felul cum se răs uc eau re~sind ro- Cind o geană de lumină a despărtit În cele din în parte ruinate. Şi deşi trecuse de nenumărate on
printre peretii cu varul şi tencuiala căzute, poate Atunci fnsă clnd căile de acces se deschideau
tunjimi pierdute, de parcă stranii fluide le-ar fi um- ut1Tlă cerul de pămfnt, ne-am intins pe iarba să · cu incredibila uşurintă şi străzile şi-I treceau una
plut şi surprindeam d~vtrşirea contururilor care cu marmura jefuită, nu ştia dacă războiul sau nu-
racA. . mai vremea ti mutilase (dteodatA drumul sfîrşea alteia ca şi cum nimic n-ar fi fost mai firesc, se p0-
mă obligau acum să le recunosc. Dar nu regretam Marmura braţului meu se zbtrcea, albul devenea menea curind in faţa anticAriei_ Vitrina era plina
Între peretii de cărămida din labirintul . ~rora nu
că platoul nu rămasese neviolat, in mine nu mai pămtntiu.
~utea evada şi unde, nesemăntnd cu mCI una cu-
de cărţÎ din toate timpurile, de la fabuloase incu-
era loc pentru dezamăgire. Ungă mine, Haricleea din Callatis nu mai era nabule la ultimele titluri ale colectiiler de buzunar,
decit o formă prelunga, un cocon de ptslă rară, cu noscuta, se desfăşurau slujbe obscure la care par.
Luna se intunecă dintr-o dată ca şi cum un
ticipa ocupfndu·şi locul, mereu acelaş~ pe banca insăşi alăturarea lor improbabilă desconspirfnd ca-
oblon ar fi astupat-o şi toate zgomotele tncetară, fibre indestructibile. Ştiam acum cA, decapitată de racterul secventei şi acordindu-i girul.
un cAlăret avar, statuia pe care ar fi trebuit s-o de lemn tntunecata de vreme şi păstrindu-şi cuk>a-
pină şi vintul se opri. In beznă, răbdător, ştiam cA
rea doar pe curburile bratelor lustruite de nenu- Chiar in plina. zi anticAria era scăldată in lumina
nu trebuia să fac nici o mişcare. Doar singele meu preiau pentru muzeu ti. inlaţişa pe sotul ei, Thea- aurie a zecilor de becuri fixate in tavanele celor
pulsa apăsat şi- i auzeam ritmul ca b:itaia unei pen- gene. Un alt amănunt. mărate palme, şi de ale lui, dar n€Obişnuitele
Slujbe alca.tuiau o paranteză fără ieşire, atU de trei mari tncaperi dind una tntr-alta. Din peretii
dule ce măsura timpul asupra căruia nu mai Ecranele minţii s-au tntunecat repede cind soa- acoperiţi tn intregime cu rafturi ti tnttmpina dum-
lunga tndt devenea de sine stătatoare ca o p0-
aveam putere. rele a răsarit.
veste extrasa din cadrul adevăratei poveşti tn care nezeescul miros de hirtie tipărită şi praf. Doi vin-
Apoi, dnd, tot atU de fără veste cum dispăruse, zAtori palizi cu scurte b:irbi negre se inv1rteau prin
trebuia să reprezinte un simplu episod) şi de fapt
luna se ivi din nou, m-am pomenit inconjurat de
abia dincolo de piata străbătuta de şirurile maşini­ IncAperile cu lume putină (Ilarion incetase sa. se
un popor de statui.
lor vuitoare ocolind statuia din centru tncepea ora- mire de faptul că ti revedea in anticarie doar pe
Barbati şi femei de marmură alba ma. priveau cu aceiaşi bărbati gravi şi tacuti, pentru totdeauna In-
impasibili ochi de piatră, care clipeau. De la simpla şu\_ cluşi tn spatiul ei imuabil) şi vorbeau în şoa~tă,
blana legată in jurul şoldurilor şi pînă la redingota ncercase să-l identifice tntr-o vreme, dar firmele
nu-i tngaduiau măcar situarea Intr-un spatiu pentru a fi deosebiti de cumpărAtori (dar. lIa~n
austeră, purtau cu toţii veşmintele unor epoci re·
lingvistic, nu pentru că ar fi fost scrise intr-o limbă nu asistase niciodata la cumpărarea vreunei cărţi) ,
volute şi erau demni şi calmi, un calm şi o demni- purtau amindoi halate, iar c um pe ambele erau.. im·
tate care nu apartineau marmurei, pe care i-o im~ necunoscuta, ci pentru că, de indata ce incerca sa.
le descifreze, literele se estompau In forme impre- primate şiruri de cotoare suprapuse, vlnzătoni se
puseseră.
cise. Tot aşa, dacă , cerind lămuriri, se adresa vre· confundau cu rafturile tnfătişind cotoarele unor
- Adevarul! am vrut să strig, şi am şi strigat,
unui trecător, nu obtinea de la el decit sunete dis· cărti veritabile, aşa că lui lIarkm i se tntfmplase să.
poate.

, ~ ALM ANAH 73
72 • ALMANAH
ANTlCfPAŢIA ,C.- ~'1
~ .~ ANTICfPAŢlA
~
~ ---- -- -~. - - - -

cobori frlcet ptnl In dreptul schelet.lor· ~;;~!; i


ale caror aani mai erau aparate de t~
căşti de aramll lIng6 care
arama ale Jancilor, trecu ,;;,.::r.:;;::~1
dincolo de care se aflau r.
tu ......! Injugati, din
unor ostaş~ IAsA In
una dintre harfele lor
altAdatA, capul de taur
de rezonanta i se p6ru
ochilor
lor, deşide ce comori ac~~~t:~I:f:~~~:~~1
ştiaIapis-Jazzuti,
ALT EXERCITIU
culoarul rn6rginit de o
scheletelor unor tnalte
diademe, cercei oi inele, se opri tn fata
acum deschisa, a celei de buna voie
moarte de femeile ş i barbatii care·j a1clillJliseral
convoiul funebru. .
LA MARGINE DE GALAXIE
Dar In clipa cind pAtrunse In cripta Şub-ad ee
dică In sicriul depus pe cata/aJcuI la picioarele şi
clp.!tfiuJ c!ruiill clpatfnele a c:Iouă schelete PRINTR.O SERIE de in~mpl~~ fericite (consfă· poeti şi prozatori din genurile c1as~dzate: a a~tivat
numai tn pe care le cunoştea. s.\ rlr;easu. tuiri nationale sau simple mtll~ln <ţe cena.c::Ju), am mai multi ani Într-un cenaclu sfişmt. d~ te!lslunea
rareori cele pe care le citire şi mai Arata 1ntocmai cum o tnchipuise cea care ti rnc:> tut cunoaşte imediat pe mal toţi auto.nI SF ro· Între perenul Îndemn heliadesc ("Scnet~ Of/ce, nu·
care de ani de zile le cauta. In lumea unde dela.. chipul pornind de la craniul aliat In ~âni, alăturînd astfel chipuri şi int~plăn numelor mai scrietil") şi necesitatea general ..reslmţltă ?~ ~
dr~ptul ghişeului de la banci nu-şi amin- mtnl, ~cons ituirea se alia de altfel tntr·un pune ordine În rez.ultatel.::. sale ~u ffilJ.loaceie cnhcl1.
dintr.un raft al bibliotecii: de la Adnan Rogoz,.Via· Sefistul (voi pastisa alta ~ata, ~ pe larg, pe
ni,ciO~I:~ CUpri05W cArtilor citite tn oaza Dra· criptei, dar acum, cludJld..o cu privirea, dimir Colin şi Ion Hobana, care mă făc~~ Sd re:
cle se dovedeau fascinante. roma· constati ca disparuse. Platon) este rodat in diSCUţii polemICe asupra pro·
trăiesc aproape uitatele exaltări ale pnmllor am
cele mai extraordinare care·, Căzused priei creatii, care au loc d,: regulă. 1~1edlat după
Şub-ad purta vestita diademi! de aur,. ~ngli~ formativi. pînă la Dan Meriş,Ca,. Geo~ge Ceauş~, prima lectură publică a unei lucră~I, I~tr·un ~pe.c·
versurile dntau uluindu·) cu şocul
irnagt- de metal pretios Impodobitli cu cununa Mihail Grămescu etc., la eroII amlor dm urmd., atIt
, fn mai multe r1ne1uri, recitind In lumea şi inele, peste care se lnaltau IujereJe
tru de registre cupri':lzind de~potnv~, Impreslo~ I ~;

1
de buni pentru creatia SF it:llimba noa~tră (să .nu mele concis categonce (..!ml. place! / "Nu-mi: ..
o operl care-ltnc1ntase acolo o gbi p~ late. Bananele de aur ale cereeilor ne mai plîngem iar: ..dar, dm păc ate, fMă schlm·
farl sa poata evoca nimic din prima \18(- rU, gftul ti era Incins cu o Intrei~"I~ etc. ), argumentele cele mal bizare ale acestor. 1I~­
bări în politica editorială"). Aceastd avalanşă de presii, sfaturile practice prefigurînd - În ~az\ll, mt!l·
afara certitumnii ca atunci constituisf o margele de coma.linl şi lazurrt. impresii a constituit mult timp un salutar feed· nit, al acceptării - patermtatea co!ectl~,a ("Tale
l,e<~~.~.ti" .. ~.,i' ~- • - ~
tncomodA tn care se afunda ln
Intunecatli, pe ovalul fetei albe,
conturati cu negru sub pleoape, 1n!~etJn.,te
back oentru teornle personale as upra hteral uru,
prezenta mea în ou.li.po.d'an (Luca PltU) - sftrşitul!"/ "F ă din schiţa asta o n~v~Iă! ~ sau. 10-
vers/ "Ce-ar fi da.că eroul n~ar mal; ~,c.) ~~ În
(ard, priveau cu o triaetete neUpeită discret insinuată, dar cu gr~u ~e. ascuns ando· sfîrşit, ceva speCific genulUI, cheshonare~." _he·
aceea se minuna tntotdeauna dn"~ sfidare, poate, gura mare, cu buze niana curiozitate - fădndu·ma ferlcl~ mqrtor al g~.
se pomenea din nou tn s mentă - de regulâ irelevantă, dar dl~ ncfer~clre cu·
hotarita 64 nu lase şA.j scape nici un nezei unui text de succes, contranat partener !n
ciuda Incerc!rii de a sinwla rentă - a veroslmilităţii sau conSIstenteI tehm
Darion Incepu sa tremure la gindul cA conversatii ce părăsesc subreptice uzualul,. aCid
a coloanelor sustinind fron co·ştiinţifice. . .
auzi glasul. (mai rar bazic) hermeneut aei-hac, mo~~t Izv~r Autorul se şi obIşnuieşte să reacţ ione ze la Cfl'
vfnzoleala trupurilor atletice
i - ReginA, şopti flinl voie pleclndu·şi de inspiratie, nedorit vi~itat?r cu ~mbltll mesl~­
Incremenise, cl.adirea muzeului ti era tita. Atunci dnd nu se d~cide pentru. nepilsare
evidnd s.! privească tinut tblAr pe care nice tolerat comesean, Inutil SFătUItor, .zadarm~ SilU contraatac. îşi va rescne textel~ tmtnd seamă
acum, urdnd multimea treptelor de acoperind doar umArul ating, n lasa entu'ziast editor. Veti întelege că .a întrepnncfe o ti·
dudnd Ip, 2 poarta monumentala. nu se ~ Nepierzlndu·1 din priviri, Şub-ad din pologie a autorilor pe baza unei asemen e~ expe- de lectura-marketing. Importa nţa mterven.tleJ pu:
de und transport8se palatul flancat de lemn. MişcariJe..i erau de o gratie . rienţe ar Însemna a forta in rigiditatea pretloasă a
blice directe in treburile interne ale scrutor~lul
lei culcatl $i tn Ml~e caruia. ştia, nu a.. aş­ este greu de supraestimat. I.denţltatea autorulUI se
cind, apucfnd de minerul rasucit In SUI o unei taxinomii partizane şi fatahŢlente eşuate toc· erodează sub. acţiunea unUi onzont de ayteptare
nUmai opere extrase din toate marile riiu- aur, cu peretii canelaţi. o umplu cu mai vitalitatea polimorfă a U~UI f~n?~en ht~rar.
ale 1u1\ili, ci şi relicve cu poeesiunea catora dintr· un vas aflat linga rada şi o fntinse agresiv, astfel că, prin estomparea sau soclahzar~a
Ce tristă inutilitate, ~ceastă Imposlb~la ~<lr~!e a mărcilor personale Înregistrate (';\ c:elor tematice .m
un muzeu nu se putea mfndri. rion fn refulgerarea ineIeIor ce-i Impodobeau moştenirii metodologice Iăsaţe d~. L~l1n~. ŞI mcă
de obicei. batrinul portar U recu li primul rînd, dar şi a celor stilistice) &emnă~ur: le
tele. Tristetea ochilor facuse loc unei priviri strecurată pe uşa din dos .a Istonel.. literare. De~tt
fadndu-j semn s6 Imping! uşa tuman In citoare, aapr6 ti totu. netinittit6. sA vă spun de cîte feluri SlOt autorn ~F, car.e SIO.t
devin permutabile. Dubla sem~~tură. des inbl~,ltă
se I",""au salie dar 1I0ri0n - Ştiu CI toti cei ce te-au petrecut pe criteriile de promovare/retrogradare !O putm fal· mal ales în producţia cen~dult.;l Ieşean "Quasa~ -
..tA <iatA. Ia stinga a strAbate din mosul lor top, care sint benignele ta~ere sefi.st~ care urm5rind scopun stlmablle, o promova S.ISt~:
drum aveau la ei pahare de aur, argint, obsidianl mati~ -, este un alt efect al erozlunii id.enbtAtll
milenii de ba sau alabastru. sPUSe l1arion. (tncepînd poate cu Guranda fratern el, bl:'cohcel auctoriale, care hnde la deperscn:tahzarea dlscursu·
1n cu
mrmile
ochi~
UI)O
Tăcuta, cu narile fremi!dnd, Şub-.d
cu bralul Intins.
r6nolis<'' 1 solidarizări), ce urmăresc şi in ~e. scop acela. care
scriu, de ce nu scriu care nu scnu ş:c.l., mal bl.ne lui (chiar in abundent, romant.le. exces de PFo,
.. caticumar nume la persoana intii), la a.n~mmlzarea sa, la m~ ­

C să facem Împreună (sigur, e o chestIe de reţoncă

CI
- E doar un via, mai spuse llarion punerea unui mod supramdlvldual de eX Istenţi!! h-
supraomettesc sau ar fi at şi goIind-o In timp ce regina ofta acest "impreună") pprtretul-robot reful a.t mal sus,
penumbra boltilor de cArAmida I drepta spre rada din roşu lemn galtoniana average picture a autoruluI SF. Sau, terară. , .
doar vitrinele 1nfatiştnd vase, unelte oi Tinărul sefist. pîn ă a ajunge, asemenea unei
Intoarce capul nici dnd rasuna zgomotul In!"n,lat l şi mai bine, pentru a n~ ajunge prea '?eparte cu
Din pereti ieşeau din kx: In loc al cAderii trupului pe podeaua data cu var. largi majorităti a "Generatiei '80", să .. na:,eteze in-
simplifiCările, a autorulUI S~ rom~n tlnăr.
ornale cu mozaicuri geometrice colorat tre sat şi oraş (în aşteptarea ~tergern dlf.erentelor
- Trebuie sa i ee faca autopeia, apuse doctorul. Tînărul autor SF de la nOI care. aJu~ge la o an~· dintre domiciliu - cu tu!n de hldeş, d~r ŞI cu găIă·
tn aJb şi roşu. Privirie nu i ee dezlipeau de pe cupa de mită recunoaştere publică - Î'":J circuitul paralel al
tncepeau brusc. Din cavitatea gioasă agoră sterilă - ŞI loc de m~nca), are de f~.
stralucind Rog! patul lui llarion. fandomului sau prin mass· media - are deja ~n ţre · cut naveta es enţială (Îmi permIt cItarea unUIa
WT1..-a un suflu de aer rece ti n In ptciom"e, cu mtna la gura, Sonia pingea. cut literar semnificativ, comun cu acela al tinerilor

74 ALMANAH ~~
ANTICIPATIA ".~
~ ~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢlA
75
practică zilnic) Intre cele două culturi des-

G1~XlA
care, 'o

ROSUR,
biecte interesante (consultati iute almanahul de
Părtl~ew
cindva de, ~.P. Snow: cea umanistă şi cea ~1:'1 trecut, d atat 1984, printr-o anticipare a me-
tehmca. O conclhere a exigenţelor acestora sub diei pe tară). Iată ce mai puteţi citi:
semnul ,complementaritătii care ar desena efigia

SF
O .. prez ent~re cup ri nzăt oare şi s i ntetică a
~nacr,?~]că a (~upra)~mului Leonardo a devenit
Imp?slbilă pra~tic (deşi acceptabilă teoretic şi sJo..
9?n1zată ~u~enţ~r), acum cind efectul secundar al
stă rII S.F~ul ':' l aut o~t0!l şi i n~ernaţ i onal_ La
această ImaHlOe contnbUie AI. Mlronov (interviuri
cu ~~ter Kuczka şi Luben Dilov), Dan Ursuleanu
ALSATROSUL,
hlpers~cl~IZăn! este, alături de ciudatul eşec al
vreun~1 calificăT.]. multumit oare, o desăvfrşită igno-
rant,a m domenII altădată cit de cit acoperite. For-
ma~la lacunar~. prea atentă la aparente şi conjunc-
(actlV1tatea radio).. Viorel Marinpasa si Cornel
Secu(l~mea fanzmelor românesti), Dan Merisca
(e.:<plozla fandom.ului), Ion D~ru Srana şi Dănut
Barăgan (SF-ul m . lume, pnmul continuind de
GROAZA
~F' cu premise neb~loase. îl sorteşte pe autorul anul .t~ecut populanzarea unora dintre cele mai
- spre a nu vorbi decît de el - unei dezvoltări 'pre:tiwoase premii). Scurte observatii asupra dez- TREI SIMBOLURI
culturale, hazard~te şi ~~odice (fără intentiei şi de- voltarn gen.ului În China şi Slovenia sint semnate 1 ALE ANTICIPAŢIEI CLASICE
ta~are), '!Ylpasu! mclustnel educationale dînd şansă de respectiv, Constantin Lupeanu şi Dan Ursu-
eXistentei unor modele paideice artizanale ce pot leanu.
ev~nţual clona fil?zofi mon!':lni sau resemn~ pe cei U n grupaj de .r!cer:azii, care readuce în atentie ION HOBANA
mal I,!depen~entl I~ CO,!'ldlţlq. putin profitabilA de cîte,:,a cărtl, apartlOmd mtegral genului ca şi altele
autodldact - m băt!,ua naucitoare a diverselor pne- ~rtlal re~endicabile (nu contează pre~ mult reac:
umata metodolDglcejepistemologice. tllie autonl?r!). Recenziile sînt datorate unor buni o SCRISOARE din 1875 confirmă intenţia mai zeloşii sai admiratori. Intr-un interviu apărut 1n
Sefistul autodidact este in genere un slab cu- cunoscăton al productiei editoriale: Silvian Iosi- ,,Pittsburgh Gazette" la 13 iulie 1902, el declara:
~oscător al formelor şi procedeelor literare tradi- fescu, Dan Petrescu, Al. Mironov Daniel Vighi veche a lui Jules Verne de a scrie romanul trium- ,,Nu sînt foarte mtndru ca am scris despre auto-
Gheorghe Secheşan. Şi Încă unui pe care di~ fului aparatelor de zbor mai grele decit aerul. Un
tl?nale, ceea ce il face să practice fără prea mare
nou impuls 1n această -privinţA i I·a dat popasul mi· mobile, submarine şi nava aeriană tnainte ca ele să
dlscef!Iămint (dar cu eventuala conştiintă a pionie- lesn~ de inteles: modestie, nu il divulg. lanez din ,1884, cjnd scriitorul a putut cerceta no- fie realizate de Ştiinta. Cînd. le tnfatişam ca pe
ratulul) .f?r':lu~e c~mpromise d~, istoria literară (ex: Clt ev~ eseuri. Un fragment din studiul Para- nişte realitati, aceste lucruri erau pe jumatate des-
tele şi desenele privÎ{ld maşinile zburătoare ale lui
proza Iir~colda "pacat~1 mortal al clasicilor noştri doxul pnmei repetit.ii"! Premiul 1 la sectiun'~a de leonardo da Vinci. Intoarcerea la Amiens a avut coperite." Scriitorul ţine deci sa precizeze, dupa
se r~peta) sau expenmente riscante (unele, cum profil, .(co.:'s~ă tulrea din 1983), capitol introductiv loc In ziua de 18 iulie a acelui an. Iar la 9 august,
ce ne-p prezentat amănunţit alcatuirea ,,Albatrosu·
ar fi th.e. str.ea~ ~f consciousness, necesitînd al unei carţl (ang~~ată dej':l la Editura Minerva) dirijabilul ,,France", construit de Charles Renard şi lui": "In concluzie, acest aparat se inspira din sis·
forte artlSt!::e Ieşite din comun, iar altele, cum ar fi consacrate hteraturn fantastice, ti introduce în fan- temele propuse de Cossus, De la Landelle şi Pon-
"texh~area Tel Quel - lova, deşi robotice - deci
Arthur Krebs, reuşea sa parcurga, primul traseu in
?O~ I?e. Da~ Petrescu. El aduce alături de umorul ton d'Amecourt ... " Ignortnd aceastA mArturisire,
~untmd succese in fandom - , sterile şi contrain-
circuit inchis, de la Chalais - Meudon la Viliacou- Sam Moskowitz ~firma cA "ideea elicopterului cu
Ire21st~bll. dela cunoscut (scrisoarea deschisă către
blay şi retur. Era dovada incontestabiIa. ca zborul
dlcate pentru. un ,gen c:'lre aspiră la o mereu mai ConsfătUlrea XI-a), o necesară capacitate teoretica
dirijat al aerostatelor nu e o utopie, cum afirma- multe elici ~ fost luată ,de Veme de ·la L1.! Sena-
m~re. populanţ~te). Chiar autori interesanti, des- fo~mată. unei .rare .înzestrări pentru gindirea specu-' seră numeroşi oameni de ştiintă, printre care şi.. _
rens" 'C .. l Inainte de aparitia lui Robur Cucerito-
pr!!"şl pnn :c~lltu.ră -:- nu şi prin statut (cine mai latlvă . ŞI unei solide formatii literar-filozofice. rul, Lu Senarens scrisese nu mai pupn de trei po-
tr~eşte astazI din literatură?) - de amatorism ~rhlcunoscutul Ion Hobana, inutil de prezentat
doctorul Fergusson din Cinci sAptimini in ba~ vestiri din ciclul Frank Reade-jr., tntemeiate pe
evită cu greu primejdiile sugerate mai sus: Leo: revme cu forte şi .sugestii proaspete la clasicul Ju: Ion.
Fostul cenzor al "Societăţii pentru tncurajarea existenta unor nave aeriene construite pe princi-
nard Oprea sună citeodată ca un epÎgon joycean les Vem e, un mit al criticii Sf. piul elicopterului {.. _} Acestea erau poate cele mai
locomoţiei aeriene cu aparate mai ~ele decit ae-
George Cea,:,şu. capătă sentimentale turnuri d~ . ~ritic,:1 şi !storicul literar Sanda Radian (fami- vechi lucrAri de ficţiune pornind de la teoria eli-
·r~~ance •. Mihail Grămescu debuşează in borge- ha~a famlor ŞI ca prozatoare) scrie despre perso·
rul", întemeiată de Nadar, Ponton d'Am4kourt ŞI copterului şi aproape sigur primele care propu·
s~amsm minor.. Şi aşa s~ .aju."ge in gura lumii (cri- naJul ex tr~terestru in science fiction. Gabriel de la Lan1elle în· iulie 1863, se hotaraşte neau ca un aparat aerian sA fie propulsat de mo-
să ridice mănuşa. n 1885, dupli ce terminase re-
tice), care nu Iartă slăblclumle marginalilor Defec- Luca Pltu, doctor în literatură, cu o străluci­
dactarea romanului, el ti scrie editorului şi priete- toare electrice avind ca sursă de energie baterii. Şi
t~le sint sc~zabile şi foarte şic la maeştri (~are mai to~ re teza d ,!spre Lautremant, a dobtndit in ultimii nu a fost o coincidentA faptul ca. ,,Albatrosul" lui
ŞI pot. pretmd~. că. le programează potrivit unei a."1 un pre ~t!glu special ca eseist. Personaj borge· nului ~u Pierre-Jules Hetzel.: "Cred, sper di. toti Ju1es Ve~ din Robur Cuceritot;Ul era construit
es?tence poetiCI elitare); tinerii trebuie să fie cu ~Ian al. u!lel mtelhgentsia veritabile, cinic Socrate
partizanii aparatelor mai grele decft aerul Il vor
susţine pe Robur tmpotriva adversarilor săi. Prin- pe principiul elicopterului, propulsat de motoare
oTice pret excepţionali. !reduct1btl la o prez~nta~~, .Luca Pitu propune o tre aceştia din urrrlA se afla oameni zgomotoşi şi, electrice cu baterii şi acumulatori de un tip nou."2
Loc geo:netric al originii fortelor centripete ca- lOt~rpretar~ .a SF -ulUi spTlJlmtă pe analiza unor to-
dadi. nu mă Inşel, cartea va face ceva zgomot. Putem inteleqe dorinta de a extinde lista priorită·
re-.I pulve~lzează către modele, sefistul are ne- pOl prof~t,--cl, ca şi una sugerată ( şi indrăznesc tilor americane tn domeniul atit de instabil al in-
VOI~, ca ŞI co~fr~tii din mainstream, de o perso- omologablla) de patafizică, ştiinţa soluţiilor imagi: Trebuie să recunosc cA momentul ar fi destul de ventiilor imaginare. Dar Jules Veme n-avea nevoie
nalitate. putermca in stare să-i dea coeziune, dife- nare. favorabil, tinînd seama ca publicul manifestă un sa.l jefuiască pe Lu Senarens in ceea ce priVl!şte
renţă ?I Impact. Eul s~1f creator, îndîrjit sau candid
anume entuziasm fatA de posibilitatea dirijArii ba-
SORIN ANTOHI loanelor." Adversarii aparatelor mai grele dedt ae- aplicarea principiului elicopterului la naviagatia ae-
submtms de cel empiriC, hologramă a celui numit
rul erau oameni intr-adevăr zgomotoşi. Dupa ce riană sau propulsia bazată pe electricitatea tnma-
undeva a~tho~. and giv:er of aII things, devine gazinată în baterii şi acumulatori. Inca. din 1863,
textul lumilor VIItoare, lizlbile incă in filigranul celei citise, poate, aproape in intregime Robur Cuceri- scriitorul considera elicopterul drept mijlocu1 ideal
pr~z~nte. Sefistul este acela de la care trebuie
torul, publicat de "Journal des D~bats" in foileton de a cuceri spatiul, după cum reiese dintr-un arti·
pnmlte "prolpgue~ to whaţ is possible" (Wallance Intre 29 iunie şi 18 august 1886, W. de Fonvielle col publicat in numărul din decembrie al revistei
Stevens), el tre~u~e să prOIecteze cetătile radioase publica un articol intitulat, făra. menajamente, "Mu~e des famillles", care se Incheia astfel: "Sa
Sm i ntiţii navigaţiei aeriene.' O opinie impârta.-
(deocamdată) fictIOnale, "of which", cum spune preconizăm deci elicopterul şi sa ne luam drept
Frye, "th~ stars .are suburbs". Sînt, să recunoaş­ şita. de zdrobitoarea majoritate a oamenilor de şti­ deviza deviza lui Nadar: «Tot ceea ce este posibil
tem cu . mtel.epclune, mari lucrări ale spiritului inţa, chiar dacA era exprimata mai academic. E se va tnfaptui»"_ Articolu1 prezenta sistemul de
pentru. mmem uşoare. Jocul viitorului, treaba se.: destul sa ne amintim ca, In 1903 (1), Comisia pen- elici orizontale şi verticale propus de Ponton d'A-
fi.stulul, ne. chema ~e toti. Să ne lăsăm, cînd şi tru aeronautidi. a Academiei de Ştiinţe din Paris m~court, sistem pe care-I vom regăsi In construc-
cmd, in vOia acestei magnetice nevoi. respingea proiectul de aeroplan-automobil al lui
Traian Vuia, decretind: ,,Realizarea şi soluţionarea tia ,,Albatrosului". Pe de alta parte, Inca din 1881,

• zborului cu un aparat mai greu dedt aerul nu este


dedt 'o himera".
Sust1ntnd o idee revoluţionara. pentru acel timp,
~ţ--------------~~.
~nul 1984 găseşte · Galaxia SF în expansiune· 1 $am MOlkowiu, EIlr,IQrIII"S of the "nfinlte, The World Pu·
mal multe pagini, mai multi autori, mai multe su~ Jules Verne era departe de a se considera un vi· blflhlng Comllany, CI,,"e iIfld ..,d Ne..... York, 1961. p.117
zionar, un profet stiintific, aşa cum n numeau prea

ALMAN AH :.~-~
:~~ ALMANAH 77
76 ANTlC'PAŢ'A ;~
~ ANTICIPAŢIA
Gaston Ti~ndier utilizase efectricitatea furnizata dite. Şi atunci el re-exploatează fapte şi tâblouri
de doi mici acumulatori pentru propulsia unui mo- care au asigurat succesul marilor sale romane, re-
dei redus de dirijabil. Iată de ce Jules Verne vor· zultatele fiind, inevitabil, mai modeste.
beşte şi despre nava sa aeriană ca despre un lu- ,,Efortul uriaş" pare sa. fi fost orientat mai cu
cru "pe jumatate descoperit". Şi iata de ce ti dau seamă catre conturarea memOrabilului erou al ro-
drept.at~ lui Peter Cost~1 1o efnd spune: ,,Nu exist.!! manului. Autorul s-a straduit să se indeparteze de
temelun pentru afinnatla lui Sam Moskowitz că modelele pe care i le ofereau propriile sale Citi-
Veme ar fi luat ceva de la Senarens: amIndoi au torii extraordinare. El ti scria lui Hetzel că Ro-
utilizat aceleaşi surse .. ,"3 , bur "este un convins, dar nu un apostol, nu un
E adevărat că elicile sustentoare. şaptezeci" şi Nemo, nu un Hatteras", un fanteZist, dar şi "un
patru la nwnăr, slnt "tot atitea erezii aerodinami- om indrăznet şi cu singe rece in tmprejurari deo-
ce"4, dar autorul nu urrmrea să ofere constructo- sebite"; scuztndu-se că "a fortat nota de brutali-
rilar planurile unui aparat gata să deco~e dupA tate", el fagaduia să o reducă ,,Ia o intensitate con-
asamblare. (Nu tndmplător, capitolul VI al roma· venabilă". Robur ramine totuşi un personaj neliniş­
nului are ca titlu aceasta mentiune prudentă: titor, incepind cu portretul său fizic, care imbină
.,Peste care inginerii, tehnicienii şi alti specialişti: ar trasaturi apartinind regnului animal şi universului
face poate mai bine sa treacă"). Prin mijloacele maşinilor, făra a da nici o cli~ o impresie de hibri· din acest punct de vedere este o observaţie din Pentru ca ,,Le Journal des Voyages et des aventu-
specifice artei sale, el voia doar să·şi exprime con- ditate. Şi. cum spune chiar cel in cauză, moralul capitolu1 XII: "Era intuneric beznă. Aşa cA nu ză­ res de terre et de mer" publica, in 1886, romanul
vingerea că omul va fi cindva stăpinul spatiului şi nu este cîtuşi de putin mai prejos decit fizicul. Aici rira. nici o frintura din calea ferata. trans-sahariana lui Louis Jacolliot, Mincătorli de foc, tn care eva-
ca aceasta izbinda. va fi obtinuta. gratie aplicarii se şi nasc, de altfel, semnele de intrebare privind aflată În constructie, după proiectul lui Duponchel luau minunatul "Remember" şi fratii săi mai mici,
principiului ..mai greu decit aerur', principiu pe ca- personajul nostru, care declara: "Cind am o idee, _ lungă panglica. de fier care trebuie sa. lege Alge- Swan" şi "Wasp"; inventatorul Jonathan Spier.s
re-I sustinuse odinioară cu ardoare. vreau ca şi ceilalti s-o impărtăşeasca şi nu suport rul cu T ombuctu, prin laghuat şi Gardaia, urmInd ;punea despre ei, cu modestie: ..... m-am multumIt
Ca de obicei, elaborarea romanului ·a prilejuit un să fiu contrazis." Nu sint simple cuvinte, cum de- să ajungă mai tirziu pină la golful Guineu". Or, sa unesc intr-un singur aparat vasul submarin, l0-
schimb de opinii intre autor şi editor. Dupa ce a _ monstrează ceea ce se petrece in marea sai.! a lui trans-saharianul a rămas pină astazi in stadiul de comotiva şi automobilul aerian cu elice".
citit prima versiune, Hetzel s-a arAtat nemultumit: Weeldo.n-Institute şi, mai tfrziu, la bordul ,,Albatro- proiect. De altfel, insuşi triumful aparatelor "mai Transformarea ,,Albatrosulu~' În "Groaza" este
"Cartea e gata, dar e alcAtuitA din boabe de mătă­ sului". In fata obstinatiei şi ostiiitătii lui Uncle Pru- grele ca aerur' se lăsa aşteptat chiar 10 1897, clnd, pregatita. .din prima parte a epopeii zborului tnte-
nii prin care trebuie să treci in chip de fir un inte- dent şi Phil Evans, Robur işi pierde adesea rabda- la 5 mai, JuJes Veme ti scria tină.rului său cores- meiat ~principiul "mai greu decit aerul". UrmInd
res care trebuie creat aproape in 1otregime, căci rea şi are adevarate accese de furie. Du~ distru- pondent italian Maria Turiello: "Cit despre pro- trenul care se indrepta spre Salt-Lake-City, aero-
nu exista incă." Răspunsul lui Jules Verne este gerea aparatului său zburator de către cei doi ba- blema navigatiei aeriene, ea este departe de a fi nava "Iuneca deasupra lui ca un uriaş scarabeu,
edificator: ,,Am facut ţin efort uriaş in legatură cu Ionişti, el "nu mai avusese decit un singur gînd, o rezolvata, chiar de către Robur Cuceritorul, poţi care putea să devină o gigantică pasăre de prada. ...
Robur. N·am adus niciodata. un manuscris intr-o obsesie: sa se răzbune." Şi Jules Veme întelegea să mă crezi. De la fantezie la realitate e un abis". Capitolul fmal e bogat In astfel de analogii: ". ..ae-
asemenea stare." Rezultatul acestui efort nu este această razbunare ca o infruntare Intre ,,Albatros" Un abis pe care, la 17 decembrie 1903, fratii ronava aparuse deasupra lui Fairmont-Park ase-
intru totul satisfacator, Dupa. o introducere promi- şi "Go Ahead", ceea ce ar fi fost poate mai potrivit Wright aveau să·) străbată cu avionul lor propulsat men~a unui vultur ce se năpusteşte din inaltul ce-
tatoare (confruntarea lui Hobur cu baloniştii), ac- cu eroul său. Dar Hetzel veghea: cititorii Cilito- nu de electricitate, ca ,,Albatrosuf', ci de un mo- r~ui;,r; ,,Mai mic dedt «Go Ahead» era peşte·
tiunea se tmpotmoleşte in masa descrierilor geo- rlilor extraordinare nu trebuiau să fie şocati de tor cu ardere internă . Poate parea ciudat că acest le-spoJă urmărind balena pe care o strapunge; era
grafice. Pe de alta. parte, autorul a 1mprumutat ex- un d~znoda.mtnt prea brutal. Şi scriitorul s·a incli- eveniment este ignorat În al doilea roman vemian torpilorul care· se repede asupra cuirasatului, arun-
cesiv din operele sale anterioare, tnsuşi periplul nat: ,,In locul luptei aeriene voi tnfătişa o salvare şi consacrat aviaţiei, Stipînul lumii. a~rut in 1904. dndu-l tn aer cu o singura lovitură" (Autorul pre-
,,Albatrosului" repettndu·1 intrucitva pe cel al Robur va arunca multimii entuziaste cuvintele pe Dar textul işi aştepta rindul la publicare de cel pu- gatea atmosfera prielnică atacului ~ care a renun-
"Nautilus"oului. Cit despre detalii, nu avem decit care le-a pus in gura lui. Asta ti va face ·s a creasca tin doi ani, fiind considerat de autor "ultimul cu- tat datorită. interventiei lui Hetzel). In Stlpinul lu-
dificultatea alegerii. Pentru a nu aglomera exem· mult pe Robur al nostru, salvarea face de zece ori vint tn materie de automobilism". mii, vehiculul tetravalent este asimilat, chiar
piele posibile, să constatăm doar că discutia asu- ctt atacul, o recunosc bucuros." Din fercire, el a Evident, "Groaza" este mult mai mult declt un inainte de a fi identificat, cu "o uriaşa pasăre de
pra naturii fenomenului aerian necunoscut este o ştiut şi să refuze sugestiile care tindeau să automobil periecţionat, fiind În stare să se mişte cu pradă, un monstru zburator". Sub tnfapşArUe sale
transpunere a celei asupra naturii fenomenului transforme' ultimul capitol intr-un happy-end desa.- aceeaşi uşurinţa pe sol, pe şi sub apă şi În vazduh. de automobil şi de nava ultrarapide, "era ca un
marin (Douizeci de mii de leghe sub miri), virşit: "nu banalităti la sftrşit; nu aeronave puse pe Ceea ce-I determină pe Sam Moskowitz să-şi reia fulger care te amenintă. fara sa fii avertizat de
Weldon-Institute este un decalc al celebrului actiuni" (era vorba, probabil, despre ceva asema- atacul: "Desigur, cînd urmarea la Robur Cuceri- conci:tiile atmosferice." Dar primejdiile pe care )e
Gun-Club (De la PimÎnt la Luni), scena elibe-- nator Societătii de comunicatii interstelare preco- torul, intitulată Stipinul ,lumii, a apărut in 1904, implicA aceste comparatii stnt doar potentiale. Sin-
rării prizonerilor o reia, la o altă scară, pe aceea (,l nizate in finalul romanului Imprejurul Lunii). Şi Senarens trebuie sA-şi fi pierdut iluziilej pentru a gurul lucru care poate fi imputat "G roaze~' este o
eliberării misionarului (Cinci săptiminl in ba- intr-o alta. scrisoare, el argumenteaza. acest refuz: treia oara, Veme ii fura In mod scandalos una din- coliziune Involuntari cu goeleta ,,Marker' (ceea
lon). ,,Robur este prea inaintat pentru secolul său." tre ideile sale, de astă data submarinul zburator ce ne reaminteşte coliziunea involunt.aJ1. a ,,Nauti-
Cum să ne' explicăm bceasta lipsă de inventivi- 1 s-a negat adesea lui Jules Veme capacitatea care apăruse mai Intti pe coperta colectiei 80ys lus"-ului cu pachebotul "Scotia" ... )_
tate la un scriitor renumit pentru Originalitatea in- de a se îndepărta de prezent, de prezentul său. Star Library in 1896, opt ani inaintea povestirii lui Extinderea posibilitătilor aparatului este tnsotită
trigilor şi a loviturilor sale de teatru? Se pare ca ..Doar trei povestiri sint situate in viitor. Amlens Veme, ilustrînd o scenă din romanul lu Noname de dezvoltarea tJăsăturiior negative ale eroului.
Jules Veme trecea prin momente dificile, cum in anul 1000, Ziua unul ziarist american În anul Deasupra Polului Sud; sau Jack Wright in Primul roman ni-I prezenta in culori neliniştitoare.
reiese dintr-o 5(Jrisoare trimisa lui Hetzel la 3 de- 2889 şi Etemul Adam", afirma. peremptoriu Ma· ciutarea unui explorator pierdut, cu vasul Campionul principiului "mai greu decft aerur' are
cembrie 1883: ,)mi intelegi situatia fata de publicul rie·Helene Huet. 5 Pentru a avea dreptate, ea ar fi du zburAtor" '. Dar In august 1894, deci cu doi un temperament coleric, care se face simtit de la
nostru, nu mai am subiecte al caror interes să re- trebUIt sa precIzeze: într-un viitor indepărtat. Pen- ani tnaintea aparitiei romanului lui Senarens-No- primul contact cu membrii lui Weldon-Institute. Şi
zide în extraordinar, Baloane, Căpitanul Nemo tru că opera verniana cuprinde şi texte a căror ac- name, "hotul" denuntat cu atfta vigoare li scria dovezile se acumulează de-a lungul croazierei ,,AI-
etc... Trebuie deci să tncerc sa interesez prin tiune se desfăşoara după numai citiva ani de la fratelui său Paul că intenţionează să introduca un batrosului". Iata cfteva citate edificatoare: ,,răbda­
combinare.". Dar interesul in ceea ce priveşte su- data publicării lor, cum ar fi Castelul din Ca .... "vas submarin şi aerian" intr-un roman aflat atunci rea lui ajunsese la capăt", "un irezistibil gest de
biectul lui Robur Cuceritorul rezida tocmai tn paţi, Claudius Bombarnac, Insula cu elice. tn lucru. Ideea a fost parasita şi reluată tn mlnie", ,,o pornire .violenta de a- şi tnfaptui amenin-
extraordinarul aparatului de locomoţie aeriană . Două indicii ne obligă sa. includem Robur Cuceri- 1901-1902, cind Jules Verne scria Stipinullumil. tarea", "un puternic acces de furie". Insăşi deten-
Ceea ce-i lipseşte lui Jules Verne in această. pe- torul in aceasta categorie. La sftrşitul primului ca- Nu-i putem recunoaşte lui Lu Senarens nici măcar tia celor doi balonişti, o detenţie care ar trebui să
rioadA este capacitatea de a imagina situatii ine- pitol, printre punctele greu accesibile unde poate prioritatea literari reclamata. de ~iograful sAu. fie perpetuA, tine de această inflamare irationala,
fi văzut fluturind drapelul lui Robur se numără şi căci dacă Nemo voia sA-şi păstreze anonimatul,
• Marle-Helene Hu«. L'Hi. tof,.. d_ Vor.geI otraordinal-
) Peter Couello, Juln Verrwt, Inventor of Science Fiction, "paratrăznetul turnului de fier al ExpOZitiei din .......tai lur Jul.. Veme., Paris. Minard, 1973. p. 9 Robur şi-a _dezvaluit intentiile şi doreşte să fie re·
Charles Sc:rlbner', Som. New York. 197B. p. 1 B9
4 Charles.Noel Martln. Jules Verne, SA VIe" et son Oeuvre,
1889". Actiunea se petrece deci la cel putin trei (ContÎIIUllre In ,8g. 88)
ani după aparitia romanului. Şi mai semnificativă 'Op. dt., p. 117
Edltlon. Ren<;ontre. Uouonne . 1971. 1>.1J6


78 ALMANAH
ANTICIPATIA
~~ALMANAH
~ ANTICIPA-TIA
79
, ,
LITERATURA chineză a cunoscut, in secolul
SFIN SF IN G1~XlA
XX, prefaceri poate la fel de !flasive ctt in dO';1ă­
zeci şi ceva de secole c;ie e Xist entă . Este CUriOS
cum era modernă, noutătile tehnice au putut
schimba brusc o cultură de două, aproape de tre"i
ori milenară. in deceniul al doilea, proza şi, mai
apoi, poezia au preluat tiparele europene; au ur- CHINA SLOVENIA SF
mat teatrul, critica şi eseistica, Într-un iureş de
nestăvilit. Şi nu s-au instalat bine noile maniere de
creatie, publicul abia dacă le-a receptat cum se DAN URSULEANU
cuvine şi literatura ştiintifico-fantastică şi-a făcut CONSTANTIN LUPEANU
aparitia în China. De data aceasta, fără decalajele
1 imense de timp comparativ cu alte tări. Ca şi in INTR-UN dialog purtat cu iubitorii literaturii de racteristice ale mişci\rii SF din tara organizatoare.
cazul introducerii in China a genurilor literare pro- etiCe. Dintre reuşitele genului: În drum spre Plu- anticipatie. In cadrul festivalului european al litera- Există in Iugoslavia 10 cercuri şi cluburi de lite-
prii occidentului, cititorul chinez a făcut mai intii to de Ye Yonglie, U nda de Wang Xiaoda, 8, turii şi artelor ştiintifico-fantastice ,,Fantazijal<, des- ratură ştiintifico..fantastică, două dintre ele functia-
cunoştintă cu operele clasice de SF prin interme- acest secret de Li Bigui. faşurat In toamnă la Liubliana, scriitorul englez mnd in Slovenia, la Liubliana. Aici se poate vorbi
diul traducerilor. La inceputul deceniului şase, a O a doua categorie o formează operele cu un Brian Aldiss a evidenliat capacitatea SF-u1ui de a de o traditie a literaturii de anticipatie IncepInd din
fost editat romanul Omul invizibil de Wells şi puternic accent literar, care fac din literatura SF o oglindi temerile şi sperantele lumii de astâ.zi. Inteli- anul 1961. Prima antologie SF slovenă a fost e&
după el s-a tipărit o întreagă serie 'de traduceri. Se ramură vie a literaturii. Zbor spre Săgetătorul de genţa umanA şi tehnologia sint in stare să reali- tată la Liubliana in anul 1978. La Zagreb apare lu-
argumenta, atunci, importanta acestei literaturi .Zheng Wenguang, ori Urma Ko nglong de Tong zeze orice, iati\ una din sperantele generate de op- nar revista ..Sirius". care cuprinde povestiri SF
pentru educatia tinerei generatii, În sensul stimulă ­ Enzheng, apartinÎnd unor scriitori profesionişti, nu timismul tehnQlogic al romanelor de anticipatie de semnate de autori iugoslavi, precum şi numeroase
prin anii '40. Iri deceniile urmatoare fnsă, speran- traduceri.
rii dragostei pentru ştiintă şi a: poftei de studiu, ~e se diferentiază de paginile de literatură deCÎt prin
tele au mai cedat locul te~rilor.
mediul fantezist in care se deruleaz ă întîmplările_ Eseistul şi istoricul literar Draga Bait - care tn
cercetare. Era un conştient apel la dreptul la vis, Făra tnd:oială, dezvoltarea tehnologica. ocupi\ În cadrul unor programe culturale la Radio Liubliana
se reliefa putinta fiecărui cetătean de a contribui la Un prolific scriitor de lite ratură SF este Zheng continuare locul central tn literatura de anticipatie, popularizează şi valorile literaturii de anticipatie -
dezvoltarea socială . Şi China îşi avea clasicii ei Wenguang, născut la 9 aprilie 1929, deopotriVă Insa şi-au fi\cut loc fot mai mult intrebArile de ge- ne-a declarat ca realizările autorilor români stnt
utopici, dacă ar fi să-I numim numai pe neconsola- ziarist şi astronom. A lucrat în redactii pentru po- nul: in ce mi\surA aceasti\ dezvoltare poate influ- cunoscute şi apreciate in Iugoslavia, multe din ele
tul poet Tao Yuanming (365 - 427), care a imagi- pularizarea ştiin ţei şi a scris, singur sau in colabo- enta omu~ deciziile lui, adaptarea sa la noul am- fiind inserate in traduceri de bună calitate, În al-
nat pătrunderea omului intr-un ,teritoriu fantastic, rare: Semnificaţiile fi lozofice ale co nstelaţiilor, bient al carui creator este el insuşi. Din acest mo- manahul SF ,,Andromeda" ce apare la Belgrad.
al dreptătii, "Ia izvorul florii de piersic", unde rîn- 1974, Teoria cosm ogonică in istoria Chinei, ment in literatura ştiinţifico-fantastica. domeniul O alta personalitate binecunoscuta amatorilor
duielile erau altele dectt în lumea muritorilor şi 1975, Originile astronomiei chineze, 1979. A tehnologiei tncepe sa fie interferat puternic de ele- de literatură SF din Slovenia este Matjaz Sinkovec
unde domneau armonia şi fericirea. publicat versuri şi reportaje literare. in literatura mente de: sociologie, psihologie, antropologie. - organizator principal al festivalului .,Fantazija".
A urmat explozia unei literaturi SF autohtone, SF s-a angajat din 1953. A publicat volumele de Interesant e faptul (relevat la festivalul de la Liu- L-am invitat sa ne prezinte tn citeva cuvinte ..Clu-
la care s-au angajat, ca şi in alte părţi, tineri scrii- povestiri Analiza spect rală şi Diamantul negru, bliana) că tn SF pericolul poluării naturii, consecin- bul de arte speculative" de la Liubliana, pe care ti
tori, oameni de ştiinţă, gazetari, profesori,. ingineri. 1956, şi romanele: Desprinderea de pămînt, tele sale negative au fost anticipate cu mult timp conduce. Interlocutorul nostru ne-a vorbit cu en-
In chinezeşte, literatura ştiinţifico-fantastică, de an- 1957, şi Zbor sp re Săgetitorul, 1979. În 1981 a tnainte ca ten'nenul "ecologje" să pătrundi\ In vo- tuziasm despre cei 130 de membri - scriitori, pic-
ticipatie, se numeşte kexue huanxiang xiao s- adunat in volum povestirile: Ze i ţa, Omu l din Pa- cabularul nostru de fiecare zi. Aşadar, frontierele tori, muzicieni, cibemeticieni, fizicieni şi studenti -
huo. in care huanxiang are sensul preponderent cific şi Cercetaşul bal e nă. Zheng Wenguang este literaturii de anticipatie se deschid neincetat pe de ca şi despre cele 1300 de volume din domeniul şti­
de fantezie. iluzie a mintii. In Beijing au fost insti- un creator de personaje. Acestea sînt memorabile, o parte spre viit\JTOlogie, pe de alta spre fantasti- intifico-fantastic ce alci\tuiesc biblioteca clubului,
cul pur. sau despre fanzinul pe care-I editează. Clubul de
tuite o Editură pentru propagarea cunoştinţelor rămîn profund umane În cosmos ca şi pe pămînt.
Desfăşurat in Cankarje.., Dom, o clădire ce arte speculative a lansat circa 10-12 tineri autori,
ştiintifice şi revista "Ştiinta pentru toti". Scrierile ..săie se disting prin rigoarea compoziţiei şi pare concepută de arhitecti ai secolului XXI, festi· care deja s-au impus atentiei publicului sloven.
Astăzi, Editura tineretului, alte edituri din China un înalt grad de atractivitate, folosind arsenalul cu- valul s-a bucurat de prezenta a peste 1 500 de Absolvent al facultătii de limba engleză din Liu-
publică frecvent literatură SF. La sflrşitul anului noscut al genului. participanti din multe ştate europene. Presa iugo- bliana, Maljaz Sinkovec este nu numai un exce-
1982, Editura Haiyang a tipărit o Culegere de Alte nume care se cer cunoscute de cititorul ro- I slavi\ a remarcat cu justete ca in cele trei zile ale lent traducător, ci şi autorul unor interesante
proză SF c hineză, in trei volume, totalizînd 1000 mân: Xiao Jianheng, Gao Shiqi, Gu J un;z:heng etc. acestei reuniuni internationale nu s-a acordat aten- proze de anticipatie. I
de pagini şi incluzind peste 400 de lucrări, din cele Autorii de SF chinezi abordează in operele lor tie romanelor şi publicatiilor SF de mică valoare Afla"1 din aceeaşi discuţie că In Iugoslavia apar
mai vechi timpuri şi pină astăzi. O duzină de re- teme obi şnuite pe plan mondial: mi şc area cu u şu­ culturala, care se editează astăzi În lume in mi- at'ual aproximativ 20 de ci\rti din tematica SF şi F,
viste din toată tara intruchipează adevărate nuclee rinţă înainte şi inapoi În timp şi in spaţiu; cucerirea lioane de exemplare, transpunind In ambianta ti- din care mai mult de jumi\tate originale (sint in-
pentru formarea unor autori in domeniu: in Shan- spatiului extraterestru; descoperirea temerari\ a pidi a genului şabloane deja cunoscute ale wes- cluse In aceeaşi cifră şi lucrMile de exegeză lite-
ghai - "Ştiinta pentru tineret" şi ,,Revista ştiintifică unor noi universuri; interpretarea modernă a unor tem-urilar, ale romanelor de aventuri, ale melodra- rari\ a genului).
ilustrată", in Harbin - ,,Epoca ştiintei", in Chendu mituri; oferirea de surprinz ăt oare dez l egă ri enig- melor sau ale prozei .,horror". Prin contrast, au Ni s-a parut foarte interesantă iniţiativa fanilor
- ,,Literatura ştiintifică" etc. Aceste reviste şi al- melor străvec hi; inventii tehnice neasemuite şi fost reliefate tn timpul lucrMi.lor festivalului virtu- din Liubliana de a-şi amenaja un fel de taMJ!i\ per-
tele publică povestiri şi nuvele SF originale şi În efortul pentru mentinerea acestora în slujba uma- tile marilor scriitori ai SF-ului, care au apropiat manentă, un complex pentru activitâ.tile SF, cu o
traducere. . nităţii; smulgerea lor din miinile exponenţilor unor
opera lor de pTobJematîca şi frămitlti\rile cele mai sali\ de vizionare a filmelor, o sala de audiţii muzi-
In abordările teoretice, se diferentiază", dincolo cercuri reactionare şi aşa mai departe. Se incura- profunde ale omului contemporan, realizînd creâtii cale şi studiouri pentru artistii plastici ai clubului
jează lucrările bazate pe cuceririle ştiinţei, servite
ae referintă ale literaturii. Printre aceştia, clasicii de arte speculative.
de talentul şi cuprinderea fiecărui autor, două in viată ai genului - Isaak Asimov, Stanislav Lem,
de o c uteza ntă neobişnuită a gîndului ş i o imagina- Din păcate - ne-a declarat Matjaz Sinkovec -
mari directii. Sînt SE, care, indiferent de valoarea Arthur Clarke, ca şi numeroşi autori de anticipatie calit~tea creatiei literare a tinerilor cenaclişti, ca şi
estetică, au un real reazem ştiintific; la prima ve- .ţie bogată pentru a recrea o lume şi in stare să ai noului val. canhtatea de texte elaborate de ei nu ating tncă
dere ar părea utopii, cu desăvirşire irealizabile, ofere sugestii oamenilor de ştiinţă. în acelaşi timp, Eveniment In viata SF-ului european, festivalul nivelurile rea1izi\rilor similare ale cenacliştilor din
însă in viitor ele se pot adeveri, măcar in parte. sint respinse căutăr il e goale, scenele violente, gra- de la Liubliana ne prilejuieşte ocazia să ne aple- România, caracteristicile fandomului romanesc fi·
Succesele actuale ale ştiinţei dau convingerea că tuite. Literatura SF chinezi\ este esentialmente op- căm In cele ce urmează asupra unor tmAturi ca- ind bine cunoscute In Slovenia.
miine aceasta va intrece plăsmuirile imaginatiei pa- timistă. Ea priveşte cu incredere viitorul omenirii.
'-

C~~ ALMAN AH
80
AL MANA H ~- ~
A N TICI PA Ţ I A ,~
~ A NTI C I PAŢI A 81
MAPAMOND LITERAR
IN CELE ce urmeaza, vom În-
cerca un filPid. ŞI sumar tur de
Oflzont al ,.stării la zI" a antlci-
paliei pe plan internaţional.
n U.R SS. tlrajele de carte

S F r
SF ating cifre impresIOnante.
Anticipdtia este promovatJ ~e
edituri Cil Molodala Gvardl6, I
MÎ~h Detghiz şi Znamc, din
Mo~o"a, sau Lenizdat, din Le-
ningrad. De la aparitia, 1n 1957,
a romanulUI lUI lvan Efremov,
Nebuloasa din Andromeda. DANUŢ BARAGAN ION DORU BRANA
considerat punct de cotitură În
evolutl,a IIteratuni SF SOVIetice,
dezvoltarea acesteia a cunoscut
un avint remarcabil, datontă de pqpular şi apreciat, anupl registrat la cu m păna .anilor '60 ş i de SF ale unor edituri ca PE CONTINENTUL . asiatic, mai puţin infloritoare in privinţa
unor scnitori valoroşi, ca G. A/- apilrind aici circa 100 volume. In '70, cind apar prestigioasele co- Heyne, Insel, Suhrkamp şi domeniul anticipatiei este domi- editArii de cArti, dar se pare că
tov, D. Bilenkin, A Dneprov, 1. tara vecil1.ă. rolul lui Lem il de- lecţ ii Ailleurs et Demain (ed. multe altele, apar tot mai nume- nat net de SF-u1 japonez, a că­ aceasta nu-i decit o fazA trecă ­
Varşavski, G Gor, S. Gamsov- tUle Peter Zsoldos, a c1irui crea- Laffont) şi J'ai Lu, urmate cu- roase şi interesante creaţii origi- rui dezvoltare recentă pare a fi tOil'e.
sk i, V. Juravliova, A. şi B Stru- tie include, pina În prezent, cel nnd de Super Fidion (Albin Mi- nale, caracterizate indeosebi mers in acelaşi ritm alert cu In fine, după acest rapid cro-
gatki etc.~cărora li s-au adăugat putm doua capodopere: roma· chel) , Presses Pocket SF, Le prin atitud.inea angajantă a auto- senzaţional~ avint tehnico-ştiin­ chiu al unei părţi a mapamondu-
ulterior K. Buticîov, l. Pana- nele A feladat (Sarcina, 1971) masque SF, Le Livre de POCM rilor. Tonul l-a dat cmar "deca· tffic nipon. In Japonia au apărut lui literar SF, sa aruncăm o pri-
senko, M. Puhov sau Z. lunev. şi Ellenpont (Contrapunct. SF etc. a1&turi de mai vechile nul" SF·ului din R.F. Germania, anul trecut peste 2 000 de cărti vire retrospectiva asupra dome-
Ultimul este cîştigătoru l premiu- 1973), cel dintîi fiind di.ihns cu Prescnce de Futur (Denoel) , Herbert W. Franke, ale cărui ul- SF şi fantasy (originale şi tradu- niului anglo-saxon. rezumÎn-
lui literar SF Aelita 1982, Pentru premIUl Eurocon 1. Alti scriitori Anticipation (Fl ~uve Noir). An time romane, Ypsilon Minus ceri), iar cea de-a 22-a Conven- du·ne la anul 1983 ş i axind in-
intreaga sa creaţie . Ca şi in tara consacrati sînt Z. Csernai, P. de an, numArul apariţiilor şi tira- (1976), Sirius Tronsit (1979), ţie naţional:; (DaiCon IV) de la treaga sferA anglofona pe terito-
noastră, in anii din urmă a căpă­ lengel. M. Szepes şi P. Ku c~ jele de carte SF au crescut, Schule FUr t.:Ibermenschen Osaka a inregisfrat o cifră re- riul editorial american, care con-
tat o l argă răspîndire mişcarea zka, acesta din urmă fiind edito- atingindu-se in 1979 cifra-record (Şcoala supraoamenilor, 1981) cord de peste 4 000 de parti· tinuă să reprezinte "pulsul"
de amatori, in cadrul unui nu- n~ excelentei reviste de SF Ga- de 426 volume. In clipa de fatA şi Tod eines Unsterbalichen cipanţi, dintre care aproximativ SF·ului modern, in ciuda tuturq,r
măr mare de cenacluri şi duburi laxia şi una dintre figurile cele apar anual aproximativ 400 de (Moartea unui nemuritor, 100 scriitori şi editori. Premiile păcatelor (mai mult sau mai PUA
de anticipatie. mai populare ale fandomu lui cărţ i ş i SF -ul francez se situ- 1982), Infăţişlnd lumi de coşmar de SF ji!;poneze Seiun Sho (în tin 'reale) care i se impută de că­
De o deosebită apreciere se maghiar. ează, poate, imediat dupA cel in care fac ravagii poloarea, su· traducere, "Nor de stele" sau tre europenii (mai mult sau mai
bucură ant icipat ia în R.D. Ger- Aceeaşi eferve::.centa crea- american, În planul valoric, cu perelectronizarea, simulacrele şi "Nebuloasa"), echivalentul Hu- puţin) invidioşi.
mană, unde, in cadrul Unlunii toare marcheaza. şi SF·ul bulgar, scriitori importanti ca Michael "iluziile tehnice" de tot felul, sînt go-urilor americane, au fost atri- Pe plan editorial, 1983 s·a do-
Scriitorilor, exista o sectie de li- care inregistrcaz~ în mod frec- J eury, Gerard Klein, Philippe adevărate semnale de alarma. buite, la categoria roman, bătrî­ vedit un an rodnic pentru SF in
teratură SF, al cărei preşedinte vent pÎru la 40 de titluri origi- Curval, Daniel Walther, J.P. An· Pe aceeaşi linie se inscriu creati- nului maestru Sakyo Komatsu, Statele Unite. Lista best-seller·u-
este apreclatul G. Krupkat şi nale pe an . Cunoscut şi Cititori- drevon ş i Pierre Pelot, Patrice ile mai tinerilor W. Jeschke, J. pentru monumentalul Sayo- rilor din New York Times a
printre ai cărei membri se nu· lor români, Lillben Dllov, şeful Duvic şi Dominique Douay, pe von Scheidt, Th. Zieglet, U nara, Jupiter (1982), iar la fost Încărcata cu c ă rti de SF şi
~ră SCriitori importanti ca E. de şcoală al anticipatiei bulgare, care incearcă sa;i emuleze mai Harbecke, G. Maximovich etc. prozA scurta lui Chokei Kam- fantasy. Isaac Asimov, Frank
del Antonio, C. Rasch, G. şi-a creal în ultimii ani o reputa- tinerii Serge Brussolo, Emma- Instituit in 1982, premiul vest- bayashi, pentru povestirea ,,Ko- Herbert şi Anne McCaffrey au
Btjmstner, G. şi J. Braun ctc. ţie de nivel european şi mondial. nuel Jouanne, Jean-Mi'Tc Ligny Herman oentru SI-", Kurd La,,· taba-zukai-shi" (CuvÎntito rul, Incercat, timp. de 12 luni, sa-I in·
In Polonia, ritmul de editare a AlatUri de el, se bucură de suc- şi Jo~lI e Wintrebert. In fiecare switz Preiss, a fost decernat lui 1982) . Alături de Komatsu, lAture pe Stephen King din frun-
anticipatiei este in mod curent ces D. Peev, A Doncev, P. Ve- an au loc conventii de SF cu o Georg Zauner, pentru romanul Hashi Shiniki, T oyota Aritsune tea listei, dar au trebuit să se
de aproximativ 180 volume pe Jmov şi A. Slavon. . participare nume roasă şi entu- Die Enkel der Raketenbauer şi alti maeştri ai genului, s-au muitumească sa ocupe locurile
an (opere autohtone şi tradu- O alta tard in care SF-ul este ziastă, iar festivalurile internatio- (Ne-'poţli
racheti,tilor. 1980). afinnat în ultimii doi ani scriitori imediat urtllAtoare. Se poate
ceri). Figura de primă mărime a respectat şi gustat de un număr nale de la Metz constituie de- SF-u1 scandinav se află şi el extrem de interesanti ca Norio spune că În clipa de fat ă ar fi de
SF-ului polonez rămtne Stam5- mare de cititori este Iugoslavia, seori adevărate evenimente ale intr-o fazA de inflorire, prin afir- Itoh, Eiske Ishikawa, Hiroshi mirare dacă o carte nouă de
law Lem, a cărui creatie, chiar care se poate mindri cu o im- SF -ulu i mondia l. Prestigiosul marea unqr scriitori talentaţi şi Hayakawi şi T akumi Shibano. Heinlein, Herbert, Clarke, As i-
dacA mai putin prolifică dectt in preSionantă reţea de cenacluri ş i ingenioşi. In Suedia, alături de
premiu Apollo, acordat anual Incă prea putin cunoscutA pe mov etc. nu ar ajunge pe lista
trecut, continuă să ocupe un loc c\(eburi de anticipatie, dar şi cu celei mai bune apariţii editoriale tînărul "veteran" Sam. J. Lund· plan mondial, anticipatia chineză best-selJer-urilor.
de frunte in ansamblul anticipa· scrIItori talentaţi ca Mika Re- SF din Franta (creatie originală wall şi-au creat un nume Cari se află in plin proces de maturi- Majoritatea editorilor ameri-
tiei umversale. Printre cărţile mici, R. Devlici sau G. Hugeci. sau străi nă ) şi care a fost cuce- Johan Holzhausen, " Hohn zare. Dacă intre 1966-1976 in cani au calificat anul 1983 drept
sale din ultimii ani, culegerea Zagrebul va găzdui, în 1986, Eu- rit a ni de-a nndul de scriitori Holmberg şi B6rje Crona. In R.P. Chineză nu a apărut deCÎt excelent SF, exprimind previ-
Maska (Masca, 1976) şi roma· ros;:on VIII. americani sau englezi, a revenit Norvegia se remarca Tor Age un singur titlu SF (o povestire!), ziy.ni optimiste şi pentru 1984.
nele Katar (Guturaiul, 1976) şi In sfirşit, În Cehoslovacia C01;1- in 1983 lui Jeury, pe'ltru exce- Bringsvaerd şi Jon Ring, iar 10 după 1978 anticipatia a cunos· In S.U.A. s-au editat 10&5
Gole", XIV (1981) reprezintă tinuă să se publice cu regulari- lenta saga pl i nă de "zgomot şi Danemarca Niels E. Nielsen şi cut o Înflorire neaşt~tată, nu· cărţi din acest domeniu, dintre
opere de exceptie. Pe de altă tate autori consacraţi ca J. Nes- furie", L 'Orbe et la Roue Jannik Stonn. marul apariţiilor de SF crescind care 581 (54%) au fost titluri ine-
parte, scrierile unor K. Borun, vabda, V. Kaidos şi alţii. (Sfera şi Roa ta, 1982); este o Pe latura opusa, În sud, Italia de la an la an. în momentul ac- dite (186 romane SF, 146 ro-
K. Fialkovski (autorul excepţio­ "Boom·ul" inregistrat În recun oaştere nu numai a valorii adauga mapamondului literar tual, mai toate revistele literare mane t:, 53 antologii, 40 cule-
nalului Homo divisus, 1979), S.U.A. de literatura şi filmul SF operei lui Jeury, ci şi a impor· SF, pe lîngă figuri consacrate ca chineze publică masiv traduceri geri, 58 de referinţ ă şi studii, 37
C. C hruszczewski, W: Zcgalski, la inceputul anilor '60 a avut tantei crescinde a anticipatiei Lino AJdani şi Roberto Vacca, si texţe originale, iar revista adaptări după filme sau seriale
A. Czec h ows ki co n stituie ecouri şi in fl ue nte favora bile franceze pe plan mondial. pe tfnărul şi incitantul Vitiorio Ocean SF promovează cu regu· TV, 18 volume omagiale, 7 al-
puncte de reper importante în asupra mai mullor tari vest-eu- Mutaţ i i profunde s·au fnregis- Curtoni; jar Spania pe Carlos laritate noi talente (alte cîteva bume de arta. SF şi 29 diverse -
bogatul peisaj al anticipatiei po- ropene, dar in special in Franta trat şi in SF -ul vest-german, Buiza, Domingo Santos M. zeci de reviste specializate in nuvele ilustrate, microromane,
Io,eze şi europene. şi în R.F. Germania. pînă nu de mult profpnd tributar Garcia-Vino şi Gabriel Bermu- SF, dar cu aparitie sporadică, carti despre realizarea unor
n Ungaria, SF-ul este la fel in Franţa, Icvinmentul s·a in· celui anglo·saxon. In colecţiile dez Castillo. fac acelaşi lucru). Situatia este filme etc.). Dintre cele 36 de

AL MANAH ~~ ~~ ALMANAH
82 ANTICIPAŢIA ,"~ ~ ANTlClPATIA 83
RADIO , Gl~XlA
edituri care publică in mod re· 12 programate. teşte ca o istorie a ştiinţei unei
gulat colectii sau cărţi de SF, Cit despre revistele de infor- civilizatii extraterestre) şi Miile--
"productivitatea" maximă au în· mare şi de recenzare, În frunte nium de John Varley (o aven·
registrat-o Ace (153 cărti), Oei s-a situat ca de obicei Locus, tură captivantă, implicind com-
ReyjBallantine (108). Berkley-
(putnam (89), TimescapejPoc-
ket (88) şi DAW (69). (De men·
tionat că, in afara celor 36, a.lte
78 de edituri, care puolică- Sp<r
radie SF, au editat 128 de ci\rti).
atit În ceea ce priveşte abona-
mentele şi vînzarea, cit şi În
ceea ce priveşte acuratetea in-
formatiilor şi competenta recen-
zentilor. L-au urmat, la oarecare
distantă, SF Chronicle, SF Re--
plicate operatii de chirurgie tem·
porală , din păcate umbrită de
un final dezamăgitor).
Ca şi in anii trecuti, cele mai
multe dintre creatiile de proză
scurtă interesante au apărut fi
SF. SF
Din punct de vedere al calitătii view şi File 710. reviste. Preferintele exprimate'
(conform listei de .Jecturi. reco- Revenind la cărţi, se constată de exigentii colaboratori ai bule-
mandate" Întocmită la sfirşitul o tendintă tot mai pregnantă de tinului Locus alcătuiesc o listă DAN URSULEANU
fiecărui an de redactorii şi cola- fuzionare sau de împletire a ge- de lecturi recomandate cuprin-
boratorii revistei Locus). clasa- nurilor SF şi Fantasy, chiar şi la zind 103 texte, dintre care 73 au
mentul editurilor este: Times- unele dintre romanele cele mai apărut in revistele specializate, A FOST odată un copil mfă · van Haritonovici, "fratii Dan şi tica anticipapei, propunindu-Ie
cape (15 titluri recomandate), bune. Spre exemplu, superba f6 în antologii originale şi cule- tat al fandom·ului românesc. A Lucian Merişca, Ovidiu BufniUS, spre lectura ascultătorilor. •
DAW (12), Ace (12), Del Rey carte Helliconia Summer, a lui geri şi 14 in alte publicatii. fost odată, nu foarte demu!t, Lucian Ionică, AJexandru Peci- Dialogul permanent, viu, cu ti-
(10), Doubleday (7), Berkley (5) Brian Aldiss, este SF cu un pro- Cea de· a 41-a Conventie căci la 27 decembrie 1983 glasul can, Rodica Bretin, Radu nerii pasionati ai science-fictio-
şi Bantam (5). nunţat caracter fantastic, iar mondială (ConStellation) de la i-a rasunat pentru ultima dată, o Honga. Liviu Caloian, Sorin Si- nului. Rubricile de poştă, susţi­
Neveryona. de Samuel R. De- emisiune radiofonică, difuzată in mion, Cătălin Ionescu, Rllzvan nute adeseori de entuziastul
in ceea ce priveşte revistele Baltimore a inregistrat 6500 de
fiecare miercuri dimineaţă, pe Novacovici şi mulţi, multi altii... AJexandru Mironov. au oferit
profesioniste (al căror număr s-a lany, abordează o temă fantasy participanti, devenind astfel con·
cu atentia pentru detalii şi idei ventia cu cea mai largă partici- programul m. Un copil răsfăţat • Promovarea unor talente lite- raspuns unor tntrebări din cele
aflat in continuă scădere din al fandomului românesc, pe rare frapante, incă in formare; mai diverse, ca şi sugestii meto-
specifică SF-ului. pare din istoria SF-ului. Premiile
1977, tocmai datorită dezvoltării nume "Radiobiblioteca SF". descoperirea şi incurajarea mul· dologice privind infiintarea, or-
impetuoase a editării de carte), Luind momentan în conside- Hugo 1983 (pentru creaţii din
rare ambele genuri, cele mai 1982) au fost decernate după Rasfătat, pentru că - in cei tora o datorăm şi statornicei ac- ganizarea şi consolidarea de ce-
mi se pare semnificativă re- . aproape. doi ani ai evol uţiei sale, tivităţi de indrumare, desfăşu­ nacluri SF tn locaiităti unde ele
marca lui C.N. Brqwn, editorul strălucite exemple de stil, carac- cum urmează: roman - Foun-
terizare şi profunzime emoţio­ dation's Edge de Isaac Asi· a awt mii de prieteni buni, ti- rată la rubrica ,,Radiocenaclu'" nu existau pină nu demult. •
buletinului Locus: "In fiecare an neri de toate virstele uniti prin de mereu tînarul ..antrenor" al Instituirea unui concurs literar
prezic disparitia probabilă a nală le-au constituit romanul bri- mov; nuvelă: "Souls" de Joanna
tanicului Aldiss, 'menţionat mai Russ; nuveletă: "Fire Watch" pasiunea lor comună pentru uni- echipei noastre reprezentative propriu a1 emisiunii, pe tema
acestor stră-străbunice ale SF-u- versul anticipaţ i ei. SF, Adrian Rogoz. Aici a debu- ,,Mutaţie genetiea", deschis de-
lui, care sînt revistele speciali- inaite, şi The Mists of Avalon de Connie WilIis (distinsă şi cu
de Marion Zimmer BradllW. Ca Nebula); povestire: .. Melan- Aceasta emisiune a debutat ti- tat cu o povestire promitătoare butantilor, şi stimular.ea prin
zate şi În fiecare an reiese că mid. puţin dezorientată, căutîn­ studenta bucureşteană Ruxan- premii a unor tineri autori parti-
şi Bradley, alti cîţiva scriitori"' au choly Elephants" de canadia-
mă Înşel atunci cînd le subesti· du-şi şi găsind repede TOsturile dra Andrlan, pentru ca, după cipanti la concursurile anuale de
mez rezilienta şi voinţa de su- demonstrat un interes deosebit nul Spider Robinson; carte ne-
pentru istorie şi fortele din spa- beletristică: Isaac Asimov: The
ei adevărate . A crescut, treptat, numai trei luni, numele ei să creatie SF, finalizate tn cadrul I
pravietuire". Dintre revistele de- de la 10 minute in fiecare săptă­ urce direct tn palmaresul con- consfătuirilor nationale. • Cola-
dicate in primul tind publicării tele ei, timpul în care şi-au pla- . Foundations of Science Fie-
sat actiunea cărtiior fiind fie un mînă la 40. Şi s-a impus, cursului literar al Consfatuirii borarea cu un mănunchi de ac-
de literatură SF, n-au mai apă­ tion de James Gunn; editor
trecut paralel, fie un trecut al profesionist: Edward L. Ferman aproape instantaneu, ca prim din Bucureşti . • Prezenta mi- tori valoroşi, care au pus in va-
rut, in 1983, decît Amazing, ziar vorbit hebdomader al SF-u- crofonului emisiunii tn viata fan· loare paginile de literatură SF
Analog, Isaac Asimov's SF memoriei, fie viitorul apropiat. de la F & SF ,; artist plastic
Astfel, George R. \ R. Martin a profesionist: Mlchael Whelan; lui din tara noastră. domului. ,,Radiobiblioteca SFI< a prezentate la ,,Radiobiblioteea"
Magazine. Fantasy &. Science Şi·a diversificat ambiţiile, mo- tnfătişat ascultătorilor reportaje (Mircea Albulescu, Victor Re-
Fiction şi Twilight Zone. Ana~ explorat universul anilor '60 spectacol: filmul Blade Runner;
printr-o prismă horror-nostal- dalitătile, posibilităţile şi, mai despre activitatea a numeroase bengiuc, Ştefan IQrdache, Ion
109,. s-a vîndut cel mai bine, dar fanzin: Locus. editat de Charles
gică, În The Arma.geddon N. Brown; scriitor amator: Ri- ales, colaboratorii. Fan·ii din cenacluri de anticipatie (Helion. Caramitru, Florian Pittiş, Ma-
F Il; Sf a rămas, de departe, toată tara au simpatizat-o, au Quasar, Modul 13, Sigma, 2001, riana Mihut, Marcel lureş. Con-
cea mai bună publicatie din Rag, iar John Calvin Batchelor chard E. Geis; artist plastic
a imaginat un viitor apropiat, cu amator: Alexis Gilliland. simtit-o ca fiind "a lorl<, şi au in- Antares, Nova, Jules Veme, Sa- stantin BăIlMelu, Florin Zamfi. -
punct de vedere al calitătii lite- ceput să o bombardeze cu scri- laris, Univers ş.a.) şi a reflectat reseu, Mirela Gorea ş.a).
rare. Dintre revistele aşa-zise elemente profetice, in obsesivul Premiul John W. Campbell
Birth of the People's Repu- 1983 a fost atribuit lui Paul O. sori. Teancul acestor scrisori nu aspecte ale unor manifestMi tra· Iată, deci, suficiente argu-
"asociate" SF-ului, singura i'1te· măsoară mai pupn de 1 metru. ditionale din viata SF-ului n0s- mente tn favoarea unui bilant
resantă a rămas Omni (deşi în
blic of Antarctica. The Anu~ WiIliams (premiul JWC nu con-
bis Gate, de Tim Powers, a re- stituie o .categorie in cadrul ,pre- T răgfnd o linie şi fădnd bilan- tru: Consfatuirile de la Sibiu şi pozitiv la ,,Radibbiblioteca SF".
cursul anului trecut a publicat tul, iată cam ce au insemnat Bucureşti, Cenaclul Cenaclurilor Şi temeiuri pentru co09Olidarea
relativ puţină proză SF). prezentat o escapadă spectacu· miilor Hugo, dar este adminis-
loasă intr-o variantă a trecutului cele 93 de editii ale ,,Radiobibno- de la Bistrita·Năsiiud, ultimele 2 şi adtncirea acestor preocupari
în privinţa revistelor semipro- trat şi acordat de comitetele or-
tecii SP: • Prezenţa unor scrit- editii ale taberei de la Guranda, pe programul m radio.
fesioniste şi a fanzinelor insă, antic, in timp ce Fire in the ganizatorice ale conventiilor
Abyss. de Stuart Gordon, a mondiale şi de redactia revistei tori şi animatori de frunte ai zilele cenaclurilor de ta Timi- Copilul răsfălat al tandemului
1983 a fost un an dezastruos. SF-ului din România, la microfo- şoara, Piatra Neamt, Tulcea, românesc a crescut mare şi, In-
Rigel, Shayol, Starship, Pat~ prOiectat in viitor un erou din Analog), iar premiul Memorial
epoca elizabetană. Lumile para- John W. Campbell 1983 a fost nul emisiunii. Pe aici au trecut, Craiova etc. Au fost populari- ceptnd din prima săptămin6 a
chin Review şi alte cîteva zeci cu colaborări teoretice substan- zale concursurile de creaţ;e or- anului 1984, s-a transformat tn
de publicaţii mai mărunte au lele şi călătoria in timp au alcă­ decernat lui Brian Aldiss, pentru
tuit substanta pasionantului ro- ţiale neobositu1 Ion Hobana şi ganizate de cenaclul ,,2001" din ,,ExpJoratorii lumii de miine", o
dispărut. La sfîrşitul anului a romanul Helliconia Spri!,.9. pri-
man al britanicului lan Watson, incontesta bilul maestru al genu- Capitală (.,Avertisment pentru li- emisiune complexă cu toate f't
apărut primul număr din The mul volum al ciclulUI ,,Hellico-
Cl)ekhov's Journey. lui Vladimir Colin, Mircea niştea planete~'...Un animal fan- restrele deschis:: spre viitor. Ii
Last Wave. o revistă cu un nia".
In genul SF traditional au im· Oprită şi Alexandru Mironov. tastic", .. 100 de cuvinte"), unele dorim viaţă lungă şi aceeaşi
program radical şi de orientare Horia Aramă şi George Anania, din textele laureate fiind difu- bază de simpatie şi de interes 1n
avangardistă, dar se pare că nu presionat În mod deosebit trei
romane: Startide Rising de Ovid S. Croh mălniceanu şi Flo- zate in emisiuni. • Recenzarea rindul tinerilor ascultători.
s-a bucurat de succesul scontat rin Manolescu... • Defilarea, unor cărti, reviste literare, stu- Tuturor, auditie plAcută ...
şi viitorul ei este sub semnul În· David Brin (o space opera spec-
taculoasă, plină de idei inge- prin proze reprezentative, a ce- denteşti, fanzine şi rubrici avind
trebării. IFantasy Book şi In~
nioase şi de speculatii incitante), nacliştilor din prima linte a "oou- ca tematică literatura sau istoria
terzone au continuat să apară, lui val" ce dinamizează actual- şi eseistica genului Emisiunea a
dar cu mari Întirzieri. Fantasy The Crucible of Time de bri-
tanicul John Brunner (o carte mente literatura noastră de anti- tncercat să sublinieze cele mai
Newsletter nu a reuşit să cipaţie: Mihail Grămescu, Răz- interesante texte din problema-
scoată decît 9 numere din cele palpitantă care, pe alocuri, se ci-

.~~ ~ ALMANAH
84 ALMANAH
ANTICIPAŢIA ~Î
;\ :~ ANTICIPATIA 85
/

A FOST 1983 un an bun pen-


tru fanzine?! Un răspuns se
poate găsi în nota ţiile care ur-
mează. Sub chferite. antetări, x':-
LUMEA FANZINELOR SF-UL LI'~
I \ '1 1
'1 1\/1
ROMANESTI
"5F
rografiate, rotamprmtate sau ti-
părite, aşezate sub se'!lnt;l.J în~e·
putului sau at continUltătll, \ bine
structurate, firave sau de cir-
cu mstantă, aflate in chioşcuri
sau difuzate pe la diferite intru-
niri ale fanilor de SF., solicitate
;

VIOREL MARINEASA
IN PERIODICE
de Biblioteca Centrală Universi-
tară dar, mai ales, de tinerii ŞI CORNEL. SECU SORIN ANTOHI
aflat'i in căutarea unor lecturi in-
Citante fanzinele au insemnat
legat~ ul necesar cu publicul nici simple de multiplicare. (format' A4, 12 pagini, rotam- AM ÎNCERCAT cîndva, într-o notă editorială lin, Voicu Bugariu, Dan CuJcer, Marcel Pop·~or­
larg, dar şi cu marea literatură. Ar merita evidenţ i at debutul prlntat). . . . remaniată şi dată cu mult curaj anonima , să·mi ex- niş, Mircea Oprită . Textele conturează cupnnsul
Univers, Paradox. Holo- caietulUi de teorie, cr itică şi isto- n sfirşit, trebUIe pomemte trei plic dinamica prez~nte i text,:lor SF .fn ~riod.ice , problematicii SF-ului, făeind referiri mai ales la cel
grama, Helion. Un inceput, o rie literară SF "Bib lioteca suplimente ale unor fanzine (!?), mai ales prin presiunea Imperahvu!ul de a autohtQn, dar legind, informat şi convingător, as-
tradiţie o prelungire, o confir- Nova", realizat de cenacJurile. t!- toate apărute În preajma de-a- transforma publicatiile culturale În Întreprinderi lu-
mare. 'Patru fanzine tipărite pectele estetice şi de istorie literară de ca~ul o!-
mişorene (format A~, 36 ~Q:lT? I, cum celebrei Consfătuiri a cena- crative. Constatam atunci tentativele de redesco- ganizatoric, poetica de valorificarea editonală . In
intr-un an. xeroxat) precum ŞI apanţla 10 clurilor din octombrie 1983: perire a secretelor eterne ale presei rentabile: su ~ prelungirea substantiaIului grupaj se publici tradu-
Univers (Univers-club, Casa continua~e a buletinelor infor- OMICRON-SATE LI T (OMI- mare atractive, suplimente populare , almanahufl ceri din Isaac Asimov, Cordwainer Smith (tocheie-
municipală de cultură Bistrita, mative Quark (ajungÎnd în luna CRO N- Craiova). iNTilNIRE de mare tiraj. Pentru fiecare din aceste formuJe,
format A4, 48 pagini, legat), pur- rea de la "O planetă numită Shayol", data tn seria]
febţuarie '84 la numărul 25 - DE GRADUL TREI (Solaris· SF-ul devenea dezirabil şi chiar urgent recoman- - traducerea, excelentă, e datorată lui Dan Alexe)
Und pe pagina de titlu anul editor cenaclul Quasar-Iaşi, for- Bucureş ti fanz inul cu p ricina dabil, dată fiind incomparabila priză la public a ge- şi Rurt Vonnegut-jr. De asemenea, o impresie
1982, dar ieşind "în lume" În ia- mat A4, 2 pagini xeroxat) . rămînînd o dulce amintire a nului care nu mai putea fi multă vreme escamo- bună fac producţiile originale, ca şi informatiile
nuarie 1983, echilibrat in sumar, O notă aparte pentru Con- anilo r '701). Mondo S F (Con- tată '- snobismele, idiosincrasiile şi orbirea deve- despre fandem. T,.lbuna (nr. 16/21 aprilie 19E.J)
bogat sustinut de colaboratori, tact intre civilizaţii, tanzin al tact Între civilizatii-Bucureşti), neau (şi la propriu) falimentare. La un an dupa atinge in putine pagini conditia 'de număr tematic,
cu o grafică eclectică şi nefunc- cenaclului "Un iversal-fandom" dedicat in întregime lui H.P. Lo- 'acele prime observaţii, situatia, in datele ei esen- aIăturlnd eseurilor ,,Dreptul la utopie" (~:ircea
t ională. din Bucureş ti ~imprimat sub vecraft. ţiale, e neschimbată . \ . Oprită) şi "Ficţiunea de miine" (Cornel Robu)
Pa,.adox (Cenaclul "H _G . forma unor f~cicule (primul în Lista revistelor in care SF -ul apare sporadiC e proze de Gheorghe Sasarman, Rodica Bretin şi
Wells", Casa de cultură a stu- februarie 1983), care, reunite, So luţii ingenioase de aparitie, aproximativ un catalog al tuturor titlurilor aflate in Damon Knight (traducere de Ion Doru Brana). C -
dentilor din Timişoara, format dovedesc potenţialul grupăr ilor formate diverse, abordări pro- circulatie, de la Maguin şi Orizont la Astra. teva numere .mai tirziu (25/23 iunie 1983), Tribu-
AJ, 16 pagini, mai 1983), de fapt bucureştene, ani de zile fără pu- funde ale fenomenelor SF sau Tomis şi Ramuri. Peste tot la aceşti editori oca-
al nouălea număr tipărit (primul na revine ~o cronică elogioasă semnata de
blicatii de specialitate (format simple glume în marginea aces- zionali se face si mtită, chiar din putinele texte apa- Adrian Mari la cartea lui Ion Hobana Sdence
în 1972), acordînd un spatiu AS, 8 pagini, rota!"printa~) . tuia' polarizind grupări robuste rute 6 anumită derută : sînt prezenti mai multi au- fiction. Auto " clrţi, it!ei. 1.
aproape egal titlurilor de critică O aparitie i nsohtă, mal ales sau' În curs de consolidare, ta- tori 'obscuri, iar selectiile din autorii valoroşi de- Moda recentă a suplimentelor supervandabile a
litera ră eseistică, informatie ge- datorită tehnoredactări i , o re- lente reale ori ipotetice, lumea concertează cunoscătoru l . Initiativele unora nu
nerală 'SF, pe' de o parte, şi au- adus pe piată colectia ,,Argonaut" editată de Con-
prezintă MICRON 1, fanz in a~ fanzinelor româneşti a fost în sînt urmarite consecvent, ajungindu-se astfel in .,or-biri literare, lansată in broşuri amintind dt..:!'e-
torilor r.omâni de povestiri origi- 1983 mai bogată şi mai plină de ciudata Imprejurare de la Ar~eş. oprită abrupt din
nale, in special timişoreni, pe de
celaclurilor craiovene "Henn ros legendara Colectie. ~ro!"ittnd Iite_ratu~ă pen-
Coandă" şi "Victor Anestin" culoare. publicarea versiunii româneşti a unei capodopere tru tineret, SF., cafătorn ŞI aventun Cteerone
altă parte, există şi o tradueere (Dune. F rank Herbert; intr-o splendida provocare
din Rurt Vonegut-jr. Sbantu, un autor de vtrstă mijlocie şi de profţSu­
a limitelor traductibilitătii unui text de proză, Ion nea pictorului Rousseau, previne memorabil even-
Holog,.ama (Cenaclul "Qua- Doru Brana se întrece pe sine). O posibilă. schim- tualele controverse iscate de separatia genurilor,
sar", Casa de cultură a tineretu- bare din mers a intentiilor (lucru ciudat la orga- combinlnd cele mai Jenante poncife tntr-un fel de
lui şi studentilor din Iaşi, format nisme birocratice aHt de stabile ca redactiile noas- SF primitiv şi deplin kitsch. Aceasta literatu~
A4, 32 pagini, iulie 1983), publi· tre profesioniste) se I nregistrează la Astra, care este perfect comparabilă cu pictura de ganş. poSI-
d nd in acee<).şi masură bune po- nu şi-a mai informat cititorii despre propunerile de bila etichet.! atenuantă _(daca 11u onorabila) de
vestiri autohtone şi traduceri din texte SF In cadrul unor concursuri de prOZă la arti naivi fiindu·i inadecvată. In putinul loc ră­
autori notorii, un articol pro- care i!;cestea erau totuşi aşteptate. mas, abia reuşesc să strecoare dte o notita. D~n
gram şi un eseu ştiinţific. Numere speciale dedicate genului au scos At .. Merişca, George Ceauşu, Ion Doru Brana, !?tlVlU
Helion (clubul "Helion", neu şi T,.ibuna (timpul cînd Secolul 10 sau Viaţa Genescu. Aberatia e şi mai flagranta daca tinem
Casa tineretului din Jimişoara, RomAneascA făceau la fel pare departe). Ateneu seama că ln laşi există dţiva cunoscători SF de
format A4, 60 pagini, nOIembrie (nr. 3/1983) reuşeşte cel mai bun numar tematic. oarecare notorietate, iar redacţia Con.,orbiri lite-
1983), continuînd şi amplificînd -Ramuri, nr. 7/15 iulie 19&3, e tntr-o pozitie inter- rare are ştiintă de ei (mai publică şi In numerele
ru bricaţia care-i statorniceşte un mediară , fiindca ancheta realizată de Ion Ilie Iosif obişnuite, chiar dacă a1~nahu~ ca ~i ţoate la
profil. Proză SF originală 24 pa- cu participarea lui Adrian Rogoz, Alexandru Miro- noi favorizează In SpeCial traducâtonl din afara
gini, incursiuni tematice asupra nov, Dan Culcer şi Dan Ursuleanu se menţine la fandom-ului) . Revista Argeş scoate şi ea un supli-
fenomenului SF, ipoteze extra· nivelul partizanatului, genericul tradind complexele ment, Biblioteca Antlcipaţia. din care au Îf7it ~
ordinare şi o rubrică nouă (Pe marginalitalii din care nu vad dnd se va putea ieşi: ptnă la data la care scriu, două numerp (In .Jlit' ŞI
scu rt despre proza scurtă). ,,Este SF-u , in primul rind, literatură?"), cu un c~ septembrie 19&3). Nivelul este mode."I, macheta-
Ca niciodată, 1983 a adus in Iocviu initiat de Sergiu Adam. Temperat revendi-
ra fturile colectionarilor nume- rea evocă publicatiile de amatori, iar s~tt'J1 redus,
cativ prin chiar imanenta titularilor, colocviul alături de raritatea aparitiilor, transfotf'11 ;...~oiec­
roase fanzipe, buletine informa- "Science fiction şi recunoaşterea literară" reuneşte tele ambifioase tn elanuri (uşor) ridicole. Astfel. te
tive şi suplimente SF, toate fiind contributii ale dtorva autorităti ale domeniului: PQti Intreba dnd s-ar putea sftrşi istoria tit .!raturii
de serie mică, recurgînd la teh- OV.S. Crohmă.lniceanu, Ion Hobana, Vladimir Co- SF Incepulll de Ion Hobana (oridt de 8CUfU\ .in-

ALMANAH ~~ ~\ ~ ALMANAH
86 ANTICIPAŢIA ~ ~ ~ ANT ICI PAnA 87
tem preveniti că ar fi), ca şi serialul lui Alexandru
,,,,.).
besc de revistă, nu urmăresc nici o mlse en ab-

ET IN SF
Boiu ..Paradoxuri1e şi enigmele - izvor de idei SP'.
Optimismul funciar al celor de la Biblioteca Anti.. In . sftrşit, revistele studenţeşti, Forum studen-
ţesc editeazA excelentul fanzin Paradox. in pagi.
cipaţia capAta. note aparte tn ce priveşte autorii
de fictiune - nume necunoscute, productii subme· nile căruia au apărut cei mai buni autori tineri (nu
diocre. Un punct bun: convorbiri cu personalitati numai din Timişoara), precum şi foarte bune -
ştiintifice. Cu totul inacceptabHe mi se pare nota prin selectie şi realizare tehnica - traduceri. Şi
J revistele studenţeşti din Iaşi (Dialog, Opinia
de trivială - deşi pretioasa, mimtnd savantltcul -,
I studenţească. Viaţa Politehnicii) au pu·
popularizare din vreo doua texte, Unul din ele,
semnat de Liviu Hotinceanu, lşi desca1i,ficA de la blicat ocaziona1 SF, marea realizare fiind supli-
primul paragraf autoru1. Nu mă pot st~ptni să nu mentul revistei Dialog, Hol09rama, de foarte
citez panseul care deschide cronica acestuia ' la bun nivel, care, o dată depăşite nişte obstacole
cartea lui Ion Hobana amintita mai sus: "Ce este administrative, ar putea cApata o anurr:ită periodi·
citate. Texte de gen au mai fost gazduite de Ing
a1tceva utopia, literatura SF In ultimă instanta, de-
dt nevoia omului din toate timpurile de a-"fantaza, (Institutul PoUtehnic Bucureşti) şi Mesaj comu- SANDA RADIAN
de a-şi propune tn fiecare moment un alt cadru nist (Craiova),
pentru existenta sa, mai convenabil, mai frumos Puse unul peste altul, grupaje1e SF din reviste
(identificate cu concursul unui Dan Merişca dorin· PROPUNÎNDU-NE să discu· multe ori din dorinta de schIm- Ca şi raportul om·maşină,
dedt cel precedent". Chiar aşa, smart. mdăcum! tăm specificitatea personajelor bare a acestui raport. Dimpo· rapprtul om·extraterestru apare
Distin~tii pentru consecventa cu care publicA du-se exhaustiv) alcatuiesc o buna baz:i de por·
nire pentru lucruri mai cu greutate. Să sperăm cA din literatura ştiintlfico·fantas ­ tnvă, extraterestrul intervine ca mult 'anterior intemeierii dome-
SF meriti Cronica (traduceri şi origina1e, dar şi tică, personaje la care sondajul egal sau superior în relatia cu niului SF, nu numai in mit şi
non-fictiune tangentă genului), ca şi - dar mai era se va fnitmp!a aşa, fiindcA loc de mai bine, e tim·
pede, avem. interior şi complexitatea carac· omul, printr-una sau mai multe basm, dar şi în operele filozofice
nevoie s-o spun? - veteranele campioane Vatra ale ~ evului mediu şi Renaşterii,
terologlcă se exprimă îndeobşte calităţi şi intre om şi nepămin­
(tn special traduceri) şi Ştiinţă ,i tehnici (vor· pe orizontală prin raportul om/x tean se naşte o legătură de slmi· precum şi in beletristica secole-
personaj tematic propriu genu· htudme structurală . Tot spre de- lor XVlIl şi XIX. Intilnirea omu·
lui, credem că o atentie deose- osebire de robot cu care con· lui cu extraterestrul pe Pămînt
bită trebuie acordată relatiei în· tactul omului e direct, nemijlo- sau alte planete intervine o dată
tre făptura vmană şi cea extra- Cit, pămînteanu l fiind mventato- cu Ideea pluralitătii lumilor locu-

ROBUR, terestră. Raportul om·extrate-


restru se realizează pe alte co-
ordonate decît cel om-robot .
Dacă acesta dm urmă se inte-
rul sau minuitorul maşinii, extra-
terestrul Întilneşte omul prin in·
termediar, cu ajutorul călătoriei,
de cele mai multe ori astrale.
ite pe care o găsim la Democrit
şi in doctrinele şcolii epicuriene.
Ion Hobana in studiul "ngeri
sau monştri", făcînd Istoricul

ALBATROSUL, mel aaă pe relatia unui personaj


axă: fimta umană cu altul acce-
sorial, care nu poate exista (ără
Am subhniat aceste diferentieri
între cele două personaje, pen·
tru a pune în evidentă cum, pe
constitulTli în cultura universală
a fiinte lor din alte lumi, men·
ţiona lucrarea lUI Lucian din Sa·

GROAZA cel dintii, pentru că e un obIect


(ăurit de om, eroul extraterestru
relev ă problemele umane fie în
prezenţa pămînteanului; fie in
orizontală, tipurile SF ajung să
alcătuiass:ă o Imagine de o
anume complexitate a unicului
erou al acestei literaturi: omul.
mosata, ,,0 istorie adevărată"
(secolul II - literatura elină) ,,De
docta Ignoratiae" (Cusa, 1440),
",Dialoguri despre pluralitatea lu·
(U""" ,.g
tiin 19)
cunoscut drept cuaeritorul spatului. E adevărat că
AceastA aventură tragică este relatatA cu mai
mult nerv decit aventura dramatică. din Robur
absenta sa şi in aparentă inde-
pendent de vomta omulUI. Ro·
Mai curind liniar şi Unldlmensio-
nat, construit cu mijloace ale
milor lOCUIte" (a lui Fontenelle
1686), un text pQstum al lui
botul se plasează intr"un raport clasiclsmului, acest erou dobîn· Kepler (1634), o carte de şti ­
tnclpAţfnarea preşedintelui şi secretarului lui Weel· Cuceritorul. Constructia romanescA este şi ea de inegalitate cu umanul şi con- deşte astfel baza unei dIversităţi intă il lui Christiaan Huygens
don-Institute. refuzul lor de a accepta tnsAşi evi· superioa,ră. Secretul ..Groazei" este dezvaluit trep- (1698), "M1Crom~gas" de Voi·
flictul se naşte de cel!" mai şi adînCImi moral-pSihologice.
denta. exaspereaz:i orgoliul Intrucitva legitim al tat, tncepfnd cu fenomene1e stranii de pe culmea taire (1752) etc. In secolul XIX,
creatorului mirabil ului ,,Albatros". accentuează Great Eyry şi continutnd cu isprăvile vehicu1ului Camille Flammarion considera că
dispreţu1 acestuia fată de cei incapabili să se ridice care se deplasează cu viteze terifiante fn spaţiu! toate planetele sînt locuite, Iar
la tMltifnea geniului său. Robur hotoo-ăşte deci sA terestru şi acvatic. Exp~catia finală este preg!tită in 1909, astronomul american
plece cu secretul care "nu va fi pierdut pentru cu mâiestrie. Comentariile inspectoruJui Strock ne Perc lval Lowell, într-o lucrare
omenire, Va deVeni al ei In ziua efnd va fi destul fac să. credem cA nu mai există nici o scApare. despre Marte, vorbea de eXIs-
de hlminatl ca sa. tragA foloase de pe urma lui şi efnd "chiar tn momentul In care era gata să se tenţa unei populatii extrem de
destuJ de 1nţe(eaptă ca să nu abuzeze de el." Dar prăbuşească o dată cu cascada, . ruroazalt se