PROGRAMUL DE PRELEVARE,COLECTARE SI TRANSPORT A PROBELOR

Prelevarea probelor de apa se realizeaza din:rauri,lacuri,delte,estuare,lagune

litorale,mari si oceane;pentru obtinerea unei imagini generale asupra calitatii apei.
Apa de precipitatii,apele subterane si cele de canalizare (mai ales in mediul urban)se
efectueaza in scopul evaluarii impactul sursei de poluare.
Punctele de prelevare a apei se stabilesc initial pentru determinarea posibilitatii de
utilizare a apei in indistrie.
Petru a determina acumularea poluantilor sau in scopul utilizarii ca indicaticatori ai
poluarii se utilizeaza probele biologice si sedimentele.
Se recomanda ca prelevarea probelor sa se faca din mai multe puncte,considerate
reprezentativ pentru intregul sistem.
Probele se preleveaza din masa apei cat mai departe de maluri sau de peretii canalelor
sau ai conductelor:ex:gradul de eutrofizare,cantitatea de O2dizolvat,gradul de intoxicare.
Pentru analiza unui efluent temporar (curgere de ape uzate) este de dorit ca prelevarea
sa se realizeze cat mai aproape de zona deversarii in punctul de amestec pentru a se
evidentia fluctuatiile de concentratii pe termen scurt.
Daca se doreste determinarea valorilor medii ale calitatii apei pe termen lung,prelevarea
se face in puncte situate un aval de locul de deversare a poluantului din zonele unde
se prespune ca amestecul sa stabilizat si dispersia a incetat.
Probele sunt prelevate de la suprafata apei,de la anumite adancimi specifice din
coloana de apa sau pot fi prelevate probe compuse de la diferite adancimi.
In cazul lacurilor sau bazinelor de acumulare,prelevarea se realizeaza la 1 m de la
suprafata, la adancimea de 1 m de la fundul lacului si la jumatatea distantei dintre cele
doua puncte.Exista posibilitatea ca poluantii sa fie inluentati de cantitatea de O2
-volumul de prelevare=1dm3=1l
-instrumente pentru prelevare –recipiente manevrate manual sau prin pompare
-dispozitivele de prelevare colecteaza probe continuu sau cu intermitente in functie de
debitul apei sau la anumite momente in timp.
Ex:colectarea probelor de apa dupa precipitatii exceptionale,cresterea debitului.
Instrumentele de prelevare manuala se folosesc pentru ape putin adanci si bine
amestecate.
Colecarea se face la:
-adancime de 0,25-0.5cm
-in cursul continuu de apa si in partea din fata a vasului.
Cele mai noi prelevari sunt cele pasive si se bazeaza pe utilizarea unor medii de
absortie sau medii de filtrare ce permit concentrarea in situ a substantei de analizat.
Metodele de pastreare a probelor trebuie respectata.
Acidifiere pana la un ph=2 si racirea la 40C pentru a reduce influenta fizico-chimica.

Probele de sol si sedimente:sursele de poluare se constitue in depuneri umede si

uscate provenite din atmosfera,de deversari ale anumitor substante ,infliltratii ale apelor
contaminate si din deseuri solide menajere,etc.
Evaluarea nivelului de fond al concentratiei poluantilor.
Gradul de concentratie cu substante toxice poate fi determinat in unele zone cu rezultat
al unei utilizari anterioare.
Metode utilizare pentru prelevare de prbe includ:
-colectare manuala
-colectare automata
-prelevatoare care colecteaza si combina mai multe probe la anumite perioade de
timp;
-masuratori in timp real sau mijloace automate;
-masuratori manuale in teren;
-masuratori realizate de la distanta;
observatiile din teren(in situ).
Probele individuale pot fi mai usor de pastrat si de ferit de contaminare sau pot avea
o marime mai potrivita decat probele integrate prelevare permanent(in flux continuu)de
catre dispozitive automate.
Sedimentele si solul sunt componente foarte neomogene din punct de vedere al
structurii pe orizontala(spatial)si pe verticala-data de granulatie,variatia structurii
Probele pot fi analizate individual dar se pot si amesteca inainte dee analiza,situatie in
care se obtin probe compuse.Pentru o mai buna omogenizare se recomanda
transformanrea amestecului intr-o pudra fina inainte ca proba safie dizolvata.
,compozitiei chimice,biologice,continutul in apa ,a distributiei diferitelor poluanti.
Pentru a caracteriza o suprafata relativ mica este necesar un numar mare de probe .
Instrumentele utilizare pentru prelevarea probelor de sol si sedimente.
Pentru sedimentele depuse pe fundul albiilor se utilizeaza diferite tipuri de
bene(dragi),sonde(corere) iar pentru probele de sol sunt analizate diferite tipuri de
corere,instrumente de sapat:harlet,casma,lopata,burghie(pentru cantitati mai mici de
proba).
Pentru manipulare sunt prevazute cu un maner iar in partea anterioara cu o muchie
inclinata pentru a usura miscarea lor in sedimente.
Unele sunt prevazute cu elemente din plasitc pentru a proteja probla de contaminare.
Exista corere ce pot asigura inghetarea probei in situ.
Tuburile sondelor:L=2-2m si Ø=2,5-5 cm realizat din PVC(policlorura de vinil),otel
cromat sau alte materiale.
Pentru prelevarea unor volume mai mari de sedimente din ape cu adancimi<de 20 m
se utilizeazaanumite tipuri de dragi.
La utilizarea acestor dragi trebuie luate masuri de precautie pentru a nu se pierde
stratul fin de la suprafata,sedimentul acesta fiind important deoarece aici se afla
particulele cele mai bogate in contaminanti.
Probele se preleveaza la anumite adancimi (15-25cm)si pot fi dizolvate in subprobe
pentru a furniza informatia pe profile de adancime.
In apele mai putin adanci se folosesc sondele , ce sunt actionate de presiunea
gazelor ,dar nu se recomanda folosirea lor la adancimi de peste 3m.Pentru
adancimi>3m se recomanda folosirea vibrocorerelor.
Posibile probleme:
-daca dragile nu patrund perpendicular in sediment la inchidere diferite straturi ale
sedimentelor se pot amesteca;
-dragile au falci semicirculare,din acest motiv sedimetul din straturilede jos si cele din
zona initiala de patrundere sunt prelevate semicantitativ;
-este important ca pentru prelevarea unei probe cantitative sa se cunoasca atat suprafata
cat si adancimea zonei ce urmeaza a fi analizata;
-sondele(corerele)trebuie sa fie proeictate astfel incat sa garanteze ca materialele
resuspendate de la suprafata nu sunt pierdute;
-daca se produce rotatia corerelui se poate produce amestecarea sedimentelor sau
scurtarea carotei.
Transport si depozitare a probelor de sol si sedimente
‫٭‬Sedimentele se pot oxida la contacul cu aerul.Trebuie ca probele sa fie acoperite si
introduse in azot lichid imediat dupa prelevare .Oxidarea poate fi redusa prin pastrarea
probelor la -20oC.
‫٭‬Pentru pastrarea prbelor de sediment sau sol se folosesc pungi din plastic,de
hartie,containere rigide in finctie de analizele prevazute,astfel incat sa se evite
modificarea proprietatilor fizico-chimice ale acestora.
‫٭‬Pentru probele de sediment si sol cu grad ridicat de umiditate se recomanda ca
pastrarea sa se realizeze in recipiente rigide care se vor umple la capacitate
maxima,evitandu-se formarea de spatii cu aer la suprafata probei.
‫٭‬La fiecare etapa de manipulare a probelor trebuie sa se evitata contaminarea si trebuie
sa se tina cont de structura granulometrica pentru ca unii poluanti se pot asocia cu
pariculele de la suprafata si atunci se produce cresterea concentratie de poluanti in
materialul fin granulat.