Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ŞI TEOLOGIE

Dumitru Almaş
“Nimic nu-i mai frumos, mai nobil decât meseria de profesor, de grădinar de suflete umane…”

Studentă: Liliana Ilie


Specializarea: Istorie
Anul II, Semestrul I
Galaţi
2010
Viaţa şi opera
Pe numele său real, Dumitru Ailincăi, s-a născut la data de 19 octombrie 1908, în satul
Negreşti, comuna Dobreni, judeţul Neamţ şi a decedat la data de 12 martie 1995. Numele de Almaş l-a
luat de la numele satului Almaş. Scriitorul provine dintr-o familie numeroasă, cu zece fraţi şi surori,
plus unul înfiat.
Fiul de ţăran, al lui Ion şi al Mariei Ailincăi, a studiat la liceul “Petru Rareş” din Piatra Neamţ
dovedindu-se unul dintre cei mai buni elevi din întreaga istorie a existenţei acestuia. Încă din primii
ani de şcoală, profesorii i-au întrezărit, datorită sârguinţei cu care învăţa, o strălucită carieră
universitară. Profeţia s-a adeverit. După absolvirea Facultăţii de Istorie din Bucureşti, credincios
angajamentului făcut dascălilor săi - N. Iorga, S. Mehedinţi, D. Gusti, T. Vianu, G. Călinescu. etc, - a
predat, mai întîi, la liceele din Silistra, Călăraşi, Pătîrlagele şi Piatra Neamţ ca, în cele din urmă, să fie
chemat să onoreze catedra de Istorie modernă universală din cadrul Universităţii Bucureşti.

A fost ales deputat în Marea Adunare Naţională, în 1946 şi 1948, în Parlamentul României,
într-o perioadă de adânci transformări economice şi politice, D. Almaş a căutat să fie la înălţimea
cerinţelor electoratului nemţean, aducîndu-şi contribuţia la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii,
promovând principiile sănătoase ale tradiţiilor spiritualităţii poporului nostru.

Prozator, istoric, scriitor, publicist şi profesor universitar român, autor de romane istorice şi
de biografii romanţate. A iniţiat, în 1967, şi a condus, ca redactor şef, revista “Magazin istoric” până în
anul 1971, dând, prin articolele publicate Istoriei României, locul ce i se cuvine în Istoria Universală.

A fost consultant istoric la filmele Pintea (1976), Iancu Jianu, zapciul (1980) şi Iancu Jianu,
haiducul (1981).
În 1994, aflîndu-se la Negreşti, s-a îmbolnăvit grav, a fost transportat cu maşina la Bucureşti.
În drum spre casă, şi-a luat pentru ultima oară “adio” de la locurile dragi, de la Negreşti, Piatra
Neamţ, de la Cîmpul lui Dragoş cu Horodiştea lui, de la oamenii pe care i-a iubit. Încet, încet, boala l-a
biruit fiziceşte. Către miezul nopţii din 10 martie 1995, a cerut să-l citească pe Blaga, motivîndu-şi
dorinţa că este “Anul Blaga”. Moartea l-a suprins recitînd una din poeziile filozofului din Lancrăm.

Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără:

 Miron Costin, cronicarul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1973, 157 p.


 Acolo în Filioara, Editura Naţională Gheorghe Mecu, 1943, 572 p.
 Alei, codrule fârtate, Editura Tineretului, Bucureşti, 1956;
 Cetatea de pe stânca verde, Editura Tineretului, Bucureşti, 1959;
 Căderea Bastiliei: Revoluţia burgheză din Franţa 1789 - 1794, cuvânt înainte Mihai Ralea,
Editura Tineretului, Bucureşti, 1959;
 Bălcescu, democrat-revoluţionar, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1962;
 Trandafirul roşu, Editura Tineretului, Bucureşti, 1963;
 Un om în furtună, Editura Nicol, Bucureşti, 2008, 360 p.

2
 Nord contra Sud. Războiul civil din Statele Unite ale Americii (1861 - 1865), Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1965;
 Fata de la Cozia, Editura Nicol, Bucureşti, 2008, 48 p.
 Mihai Vodă Viteazul, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966;
 Istoria României - manual pentru clasa a XI-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, 1969;
 Diamantul negru: roman istoric, Editura Militară, Bucureşti, 1971;
 Decebal, eroul strămoşilor, strămoşul eroilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972;
 Curtea veche din Bucureşti, Editura pentru Turism, Bucureşti, 1974;
 Drum de luptă şi de glorie- pagini închinate independenţei, Editura Politică, Bucureşti, 1978,
248 p.
 Inorogul cel înţelept, evocare istorică în douăsprezece episoade a vieţii lui Dimitrie Cantemir,
Editura Militară, Bucureşti, 1981;
 Povestiri istorice pentru copii şi şcolari, Editura Nicol, Bucureşti, 2005, 140 p.
 Popasuri la vetrele istoriei româneşti, Partea I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1981, 155 p.
 Vetre de istorie românească, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1988;
 Comoara Brâncovenilor: roman istoric, Editura Militară, Bucureşti, 1977;
 Cheia inimii, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1977;
 Eroi au fost, eroi sunt încă, Editura Politică, Bucureşti, 1975;
 Povestiri istorice: scântei de peste veacuri, partea a II-a, Editura Nicol, Bucureşti, 2006, 80
p.
 Povestea lui Moş Arici, Editura Nicol, Bucureşti, 2007, 66 p.
 Eroi ai neamului românesc, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008, 280 p.
 Român Grue Grozovanul, Editura Nicol, Bucureşti, 2006, 358 p.
 Magazin istoric 1972 – 12 numere, Editura Fundaţia Culturală Magazin Istoric, 1972, 1152 p.
 Magazin istoric 1974 – 12 numere, Editura Fundaţia Culturală Magazin Istoric, 1974, 1152 p.
 Magazin istoric 1978 – 12 numere, Editura Fundaţia Culturală Magazin Istoric, 1978, 768 p.
 Magazin istoric 1981 - 12 numere, Editura Fundaţia Culturală Magazin Istoric, 1981, 768 p.
 Magazin istoric 1982 – 12 numere, Editura Fundaţia Culturală Magazin Istoric, 1982, 768 p.
 Magazin istoric 1983 – 12 numere, Editura Fundaţia Culturală Magazin Istoric, 1983, 1152 p.
 Istoria modernă şi contemporană – Manual pentru clasa a X-a, Editura de Stat Didactică şi
Pedagogică, 1960, 343 p.

3
În prefaţa lucrării Scântei de peste veacuri, Dumitru Almaş spunea: “Iubiţii mei prieteni şi cititori,
mult m-am străduit să înşir aceste povestiri istorice în graiul cel mai simplu şi mai pe înţelesul vostru.
Nu ţin să vă învăţ istoria. Ştiu că vi-i dragă şi-o învăţaţi din manual şi de la lecţii. Doresc, râvnesc însă
foarte mult, ca din povestirile acestei cărţulii s-o simţiţi şi s-o înţelegeţi mai bine şi mai adânc. S-o fac,
adică, să pătrundă în inima voastră cum pătrunde aerul proaspăt, înmiresmat şi luminos al primăverii
în poienele pădurilor, unde au dospit răceala iernii şi negurile neştiinţei. Pentru că, vă spun drept,
vreau să fac, din întâmplările de demult, făclii de luminat cugetele, să fac din cele ce au fost altădată,
pietre de temelie şi trepte pentru zidirile de azi şi de mâine. Că nimic nu s-a născut, nu se naşte şi nu
se va naşte din senin. Iar cine ştie de unde porneşte, de unde îşi trage obârşia şi puterea, înţelege mai
bine şi unde se află şi încotro va să ajungă şi ce trebuie să facă spre a ajunge acolo unde ţâşneşte.”

4
Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Alma%C8%99

http://ziarpiatraneamt.ro/dumitru-almas-om-de-cultura-al-judetului-neamt-%E2%80%93-102-ani-de-
la-nastere/

http://www.comandacarti.ro/carte/povestiri-istorice---dumitru-almas--i17323

http://www.comandacarti.ro/carte/scantei-de-peste-veacuri---povestiri-istorice-partea-a-ii-a--i17331

http://revista-ecoul.com/scriitori-despre-scriitori/emil-bucuresteanu-despre-dumitru-almas/

http://www.calu-iapa.com/2010/03/istoricul-dumitru-almas-prin-cimpul-lui.html