Formatele desenelor:

Simbol Dimensiuni Suprafata Nr

axb (mm) (mp) module
4A0 1682 x 2378 4 64
2A0 1189 x 1682 2 32
A0 851 x 1189 1 16
A1 594 x 841 0.5 8
A2 420 x 594 0.25 4
A3 297 x 420 0.125 2
A4 210 x 297 0.0625 1
A5 148 x 210 0.0312 0.5
A6 105 x 148 0.016 0.25
Latimea “a” a unui format este egala cu jumatatea lungimii imediat superior, iar lungimea
lui “b” corespunde cu latimea formatului imediat superior. La toate formatele standard
rapoartele b/a = 2

Indicativul desenelor de constructii:

1) 2) 3) - 18 x 5 pt formate mai mari
5) 6) de A4
4) - 17x4 pt formate mai mici
si egale cu A4

1) institutia proiectanta sau subunitatea

2) denumirea proiectului, locul constructiei, numele beneficiarului
3) nr proiectului si faza de proiectare
4) semnaturile legale si de verificare tehnica
5) scara desenului si data intocmirii/predariiproiectului
6) denumirea obiectului si titlul plansei

Reprezentarea elementelor arhitecturale din beton armat

- grinzi – notarea lor se face cu “G” urmata de simbolul nivelului(parter, etaj, subsol) si
de un indice numeric: Gs1 LxH (Grinda subsol 1)
notatia grinzii se va inscrie pe proiectia in plan a acesteia, iar cand nu este loc este permisa
inscrierea ei dedesupt sau deasupra.
- grinzi intoarse – notarea se va face la fel ca cele normale cu precizarea “Grinda
intoarsa”
- centurile – notatia este asemanatoare cu cea a grinzilor numai ca se noteaza cu “C”
Obs: Pentru centuri si grinzi asemenea se scrie doar odata!
- buiandrugii – un element de beton armat, deasupra usii B1 LxH (cm)
- diafragmele – pereti de beton armat (la subsol), ele pot fi monolite – turnate la fata
locului sau prefabricate – deja turnate , se noteaza D1, D2, etc.
Elemente prefabricate
In general se noteaza cu : pt peretii interiori “T” – pereti transversali, pt pereti
exteriori “E”, pereti longitudinali “L”, pt plansee si placi “P”, stalpi “S 30x30”, ferme
metalice sau din lemn “F”; toate aceste notatii se realizeaza pe elementul respective
paralel cu el sau langa conturul lui.
Toate planele de beton au un patratel langa cartus si prezinta toate clasele de
beton si de oteluri.

Reprezentarea, notarea si cotarea armaturilor

In desenele de detaliii reprezentate la o scara mai mica de 1:20, 1:30, barele

armaturilor se traseaza conventional considerandu-le montate, iar betonul transparent.
D.p.d.v. longitudinal se traseaza urmarind conturul sau axele. Transversal se reprezinta
prin puncte ingrosate
Fiecare tip de bara se va extrage in afara elementelor si se reprezinta exact cum
urmeaza sa fie fasonate si montate; barele se coteaza cu toate lungimile partiale inscrise
deasupra sau dedesupt, iar lungimea totale a elemententelor va rezulta insumand toate
segmentele
Notare: marca (1) 2  12 – L=110cm OL37

Planurile de cofraj
Cuprind desene cu sectiuni orizontale si verticale om care se dau indicatii
necesare asupra formei si dimensiunilor ansamblurilor si elementelor din beton armat, a.i.
sa se poata executa correct cofrajele in care urmeaza sa se toarne betonul, se executa in
general la sarile de 1:50 si 1:20. Planul de cofraj va cuprinde reprezentate, munchiile
interioare ale cofrajului, stalpii de sub planseu (hasurati la 45 o ), peretii, grinzile,
centurile, buiandrugii, toate reprezentate prin conturul lor cu linie mijlocie.
In planele de cofraj diafragmele se reprezinta prin Posare, intotdeauna cofrajele se
traseaza dupa axe. Crosimea placilor se inscrie pe diagonala de la un capat la altul sip e
diahonala se scrie Hp=n cm

Placile armate
Sesenul armaturilor trebuie sa indice cu claritate pozitia in plan a acestora,
diametrul, numarul de bucati asemenea, lungimea si forma exacta, considerand betonul
transparent, iar armature montata si fasonata(indoita).
Plaurile de armare trebuie sa contina axele de trasare a constructiei, cotele intre
axe dar si cotele generale ale cladirii (conturul exterior).
Armaturile se traseaza cu linii drepte, groase si continue si deasupra fiecarei bare
se vor inscrie urmatoarele (marca barii (1), numarul de bucatzi de acelasi fel, distanta
dintre acestea, diametrul, lungimea totala).
Placile se armeaza pe o singura directie – holuri sau pe doua directii specifica pe 2
axe retangulare, directiile dupa care se aseaza armature, pe randul 1 sau 2
Randurile se numara de la exterior la interior, in cazul armaturilor din placi
numarul barelor asemenea se specifica prin numarul total pe o anumita sectiune sau prin
numarul de bare pe metro liniar sau prin echivalenta dintre bare. In general se precizeaza
numarul de bare si se pun maid esc decat in calcule!
 Barele de repartitie
Sunt desenate in planul cofrajului, sunt bare drepte de  6, 8 fara ciocuri se nu se
deseneaza integral, ci se vor reprezenta conventional printr-o linie cu sageti la capete care
vor indica directia dupa care se vor aseza, deasupra liniei se va inscrie felul armaturii si
pozitia de montare, iar dedesuptul liniei numarul de bare si diametrul

Planul de armare cu plase sudate

In proiectele de executie ale elementelor armate cu plase sudate se indica intotdeauna
pozitia plaselor, eventual barele individuale sau a carcaselor de legatura.
Pentru placi se vor reda schemele de montaj ale planselor sudate atat pentru Lungime si
latime:
- distantele de trasare ale plaselor peste marginea reazamelor (cat intra plasele in century,
pereti, grinzi, etc)
- pozitia plaselor fata de reazamale placii
- latimea de inadire a plaselor pe ambele directii
- dimensiunile plaselor intre axele barelor marginale
Pe aceste scheme plasele se vor prezenta sub forma unor dreptunghiuri avand inscrise
toate datele pe diagonala acestora, modul de asezare al plaselor va fi indicat printr-o
sageata desenata pe latura lunga a dreptunghiului
Pentru placi armate cu plase pe mai multe randuri se recomanda intocmirea de planuri
separate, unul pentru armarea superioara si unul pentru armarea inferioara.

Caracteristicile plaselor - sunt specificate la partea superioara a diagonalei

dreptunghiului, iar marca acesteia notata cu (P )(1,2…) la partea inferioara a fiagonalei.
Notarea plaselor cuprinde urmatoarele:
- simbolul de marca a plasei (P) se scrie intr-un cerculet si va fi urmat de un numar de la
1…n
- A sortul de plase cu distante egale intre ele
- Diametrul barelor longitudinale si distanta intre acestea
- Diametrul barelor transversale si distanta intre acestea
- Dimensiunile sectiunii plasei Lxl
Ex: deasupra pe diagonala A 5,6x100/4,5x100 – 2,6x3,15, iar dedesupt marca plasei (P1)

Reprezentarea elementelor de constructie din lemn

Piesele din lemn se reprezinta prin semen conventionale in functie de destinatia desenului,
modul de executie, sistemul de proiectie, scara grafica adoptata, gradul de detaliere
Dimensiulnile cotate ale pieselor – se refera la lungimea, latimea, adancimea pieselor, dar
si a partiilor componente, daca pieselen nu sunt executate din lemn de rasinoase este
obligatorie precizarea speciei folosite
Cotarea si montarea lemnului rotund (popi, pajini, bile, capriori)

Materialele lemnoase brute sub forma rotunda se vor nota cu ajutorul linilor de referinta
pe care se vor inscrie marca, diametrul(cm) – lungimea (cm)

Materiale lemnoase semiprelucrate (semiecalisate)

Avand una sau mai multe fete prelucrate – se reprezinta la fel ca lemnul rotund, avand o
singura diferenta: simbolul de (1/2) plasat inaintea simbolului de diametru

Materiale lemnoase prelucrate cu muchii vii

Sunt reprezentate de scanduri, dulapi, sipci, rigle, grinzi – pentru cotarea lor pe linile de
referinta se vor inscrie marca, dimensiunile b x h(cm) si lungimea in (m)

Reprezentarea pieselor de ansamblare

Materialele si piesele metalice folosite la imbinare, fixare si ansamblare sunt (cuie,
buloane, nituri, scoabe), se reprezinta cu o line continua cand sunt in planul de sctionare si
cu o linie intrerupta cand sunt in spatele planului de sectionare
- Cuiele – se reprezinta prin cerculete sau cerculete inegrite si se dispun in randuri drepte
sau in zig – zag.
- Buloanele – se reprezinta fie prin reprezentarea bulonului sau printr-o cruciulita,
centrul cruciulitei fiind si centrul bulonului, este obligatory cotarea fatza de marginea
elementului sau o axa de referinta. Caracteristicile buloanelor folosite se inscrie pe o
linie de referinta
- Scoabele – se reprezinta printr-o linie ingrosata exact pe pozitia pe care vor fi asezate
in distributie, pe o linie de referinta se vor inscrie caracteristicile lor

Reprezentarea imbinarilor
Elementele din lemn pot fi imbinate intre ele prin diferite taieturi, realizate a.i. prin
alaturarea, suprapunerea sau solidarizarea cu diferite elemente ajutatoare, piesele sa
capete o forma si o rezistenta specifica
Taieturile dupa forma lor pt fi denumite astfel:
- chertare – care pot fi de capat, de mijloc sau in prag
- cep si scobitura
- lamba si uluc (falt)
- chertare simple
-
Elemente din lemn ale unei cladiri
Se reprezinta prin desene de ansamblu care curpind proiectii orizontale, longitudinale,
transversale ale acestor elemente a.i. cu ajutorul lor sa se poata realize constructii din lemn.
Cele mai utilizate scari sunt 1:50, 1:20 pentru proiectii si pentru detalii 1:10, 1:15. in
general toate elementele se reprezinta figurand axa lor cu o linie punctata sau intreg
conturul atunci cand se permite, acest lucru fiind valabil pentru pane, capriori, grinzi
Popii se reprezinta prin patratele respective cercuri in cazul celor cu sectiune circulara
respective la scara si exact pe pozitia pe care se afla.
Pentru orice sarpanta din lemn trebuie resprezentat prin 3 priectt:
- orizontala – prin care intelegem un desen ce urmareste conturul cladirii la care se
adauga si dimensiunile strasinii
- transversala – va cuprinde inaltimea sarpantei si detalii de imbinare pentru fiecare nod
- longitudinala – analog ca la transversala
Fiecare element din lemn este notata cu marca (1…n) urmata de dimensiunia elementului
(pop caprior, etc), dimensiunile sctiunii transversale si lungimea totala cu L. Intreaga
notare va fi scrisa pe linii ajutatoare fie pe conturul elementului. Toate desenele cu
elemente din lemn vor cuprinde in mod obligatoriu un extras de material lemons.

Reprezentarea elementelor de constructii din metal

Reprezentarea constructiilor metalice se caracterizeaza printr-o precizie mult mai
mare a executiei in comparative cu celelalte desene in care sunt reprezentate elemente
executate din zidarie, beton sau lemn, deaceea elementele din metal sunt foarte
pretentioase, iar cotarea acestora se va face intotdeauna in mm, indifferent de marimea
elementelor reprezentate.
In metal toate elementele se vor reprezenta cu ajutorul a cel putin 2 proiectii, o
vedere si o sectiune
Linile care se vad in mod direct se vor desena continuu cu linie mijlocie, iar cele
care nu se vad cu linie discontinua
In constructile metalice se folosesc sortimente laminate la cald sau sortimente produse la
rece
- profilul “I” urmat de ilatzimea profilului inscris sub forma de indice si lungimea in mm

I 8
 500 mm
- profilul “U” urmat de inaltimea profilului inscris sub forma de indice si lungimea
acestuia
- profilul cornier “L”urmat de dimensiunile aripilor grosime si lung L 150x10 – 3500mm
- profilul “T” inaltime si lungime
- tabla groasa se noteaza cu Tbg – urmat de grosime, latime, lungime
- tabla striata se noteaza cu Ts – urmat de grosime, latim, lungime
- otelul lat se noteaza cu Lt - urmat de latime grosime si lungime
- plandbanda de otele se noteaza cu Pb – urmata de latime, grosime lungime
- tevile de otel pot fi: circulare (diametrul exterior si grosimea peretelui),
dreptunghiulare, patrate
- otelul patrat plin – 4L urmat de o cifra care reprezinta latura in mm si lungimea lui
ex: 4L-100 – 3500
- otelul rotund plin – D diametrul urmat de lungime
Toate elementele metalice se vor nota fie cu liniute inclinate la 45 fie cu sageti. Notele
de pe desene care se refera la elementele metalice se vor inscrie pe linii de referinta ce
vor avea la numerator date prezentate mai sus, iar la numitor o marca rezultata din
numarotarea lor in plan, notata cu P urmata de un numar.
Cotele se vor inscrie intotdeauna deasupra liniei de referinta si cat se poate de centrat,
fiecare piesa sa noteaza si in cadrul aceluias proiect (toate plansele) nu se adimite
repetarea numerelor de pozitie, exceptie facand piesele asemenea. In cazul in care sunt
unite 2 piese identice pe linia de referinta se vor inscrie datele unui singur element cu
cifra 2 in fata
 Reprezentarea imbinarilor : imbinarile pot fi: nituri, sudate, inclaiere si inclesatare.
Nituri – se utilizeaza in cazul imbinarilor nedemontabile a unor placi, table, profile, se
vor reprezenta doar gaurile, atunci cand se lucreaza la o scara mai mica se noteaza cu un
“+” sau “x”.
Suduri – este imbinarea nedemontabila si se poate realize prin depunerea unui material
special (cordon de sudura) care poate fi continuu sau discontinuu, cel mai frecvent se
foloseste reprezentare simbolica, ea se face pe linii de referinta si va include:
* Simbolul principal – se refera la tipul sudurii si este definit de forma suprafetei de
sudura
* Simbolul secundar – se refera la forma suprafetei exterioare a sudurii (concave sau
convex, plana, etc)
* Linia de reper – linia pe care se inscriu datele
* Linia de referinta – simpla sau dubla
* Cote si indicatii suplimantare – cotele aferente sudurii se refera la gorsimea sudurii,
lungime, sectiunea transversala, datele se inscriu la stanga simbolului, sectiunea
transversala a acestuia, iar le dreapta lungimea acestuia
Ex : a  - lungimea(mm) – a =grosimea,  - sudura si sus si jos, ____ = continua