Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1.1. GENERALITATI
În tara noastra, notiunea de deseu, este definita în anexa nr. 1 A la Ordonanta de
Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modific
ari prin
Legea nr. 426/2001: ca fiind orice substanta, un material sau obiect aparut în urm
a unui
proces biologic (defecatie, excretie, respiratie, caderea frunzelor etc.) sau te
hnologic
(fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a negrului de fum, spalarea carbu
nilor etc.),
care prin el însusi, fara a fi supus unei transformari, nu mai poate fi utilizat c
a atare.
Sursele de poluare specifice sunt cele industriale, activitatile menajere,
mijloacele de transport auto, etc .
Deseurile, de orice fel, rezultate din multiple activitati umane, constituie o
problema de o deosebita actualitate, atât datorita cresterii continue a cantitatii
si varietatii
acestora, cât si datorita importantei cantitatii de materii prime nefolosite ce po
t fi
recuperate si reintroduse în circuitul economic.
Dezvoltarea urbanisticasi teritoriala a oraselor si cresterea nivelului de trai
antreneaza producerea unei cantitati tot mai mari de deseuri menajere, stradale
si
industriale. Efectele daunatoare ale deseurilor constau în:
-raspândirea de infectii prin agenti patogeni;
-înmultirea unor insecte si rozatoare (raspândirea unor maladii);
-poluarea solului, apelor de suprafatasi subterane, atmosferei;
-aspectul inestetic al mediului.1
Pâna în prezent, acelasi obiectiv este prezentat sub diverse denumiri, cum ar fi:
deseuri solide urbane si industriale, deseuri organice sau anorganice, deseuri m
enajere,
stradale si industriale, rebuturi, refuzuri, gunoi menajer si stradal etc.2
În domeniul industrial apar trei notiuni: deseuri, rebuturi si reziduuri, care se
definesc astfel:
1 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaje
re, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992,
ISBN 973-31-0418-3 ; pag 9
2 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaje
re, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992,
ISBN 973-31-0418-3 ; pag 11
1
-deseuri: material sau obiect care prin el însusi, fara a fi supus unei
transformari, nu mai poate fi utilizat. Dupa destinatie, deseurile se pot
structura la rândul lor în doua subgrupe:
recuperabile;
irecuperabile,
iar dupa origine pot fi grupate, de asemenea în doua subgrupe:
I.
deseuri urbane;
II. deseuri industriale;
b) Functie de natura si locul de producere, deseuri pot fi clasificate ca în tabel
ul
1.1.
c) Dupa
durata (timpul) de producere, deseuri se regasesc într-un triplu flux:
I.
de scurta durata, adica în momentul în care se consuma sau prelucreaza
materia, si aici intra deseurile menajere de fiecare zi si deseurile industriale
pentru productie sau pentru comercializare;
II.
de durata medie, provenite din obiectele uzate de uz personal sau
gospodaresc;
III. de lunga durata, care apar în momentul când se elimina, degradeaza
materialul.
d) Functie de gradul de descompunere:
I.
biodegradabile, care sunt descompuse de bacterii aerobe si anaerobe;
II.
nonbiodegradabile, care nu sunt afectate de procesele biologice.
3 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaje
re, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992,
ISBN 973-31-0418-3 ; pag 11-12
2
Tabelul 1.1
Clasificarea deseurilor.
Nr.
crt.
Denumirea deseului Provenienta
1. deseuri menajere Locuinte individuale sau colective
Institutii publice (gradinite, scoli, internate, camine,
crese, hoteluri, restaurante, cantine, institutii
administrative, unitati militare etc.)
Întreprinderi comerciale
Unitati alimentare
Întreprinderi industriale (exclusiv cele tehnologice)
2. deseuri stradale Deseuri aruncate sau depuse pe caile publice (sosele,
strazi, alei, incinte, scari, cai ferate etc.)
3. deseuri industriale Deseuri provenite din activitatea industriala (resturi
din materia prima, materiale de baza
si cele auxiliare)
4. deseuri din constructii Provenite din demontarea sau construirea de obiective
industriale sau civile
5. deseuri comerciale Deseuri provenite din activitatea de comert (ambalare,
perisabilitate etc.)
6. deseuri agricole Deseuri provenite din unitatile agricole si zootehnice
(inclusiv dejectiile animaliere)
7. deseuri sanitare
(patologice)
Deseuri provenite din institutii de sanatate (spitale,
dispensare, sanatorii etc.)
8. deseuri speciale
(periculoase)
Deseuri explozive, radioactive etc., care necesita
masuri speciale de tratament
Deseuri industriale sunt generate de procedeele de fabricatie si pot fi încadrate
în trei mari categorii:
-deseuri organice precum deseurile de hidrocarburi, solventi, gudroane;
-deseuri minerale lichide precum cele provenite de la baile de captare si de
tratare la suprafata a metalelor;
-deseuri minerale solide precum nisipurile de topitorie, sarurile de calire
cianurica.
Cantitatea de deseuri generata de o tara este influentata de o serie de factori,
cum ar fi4:
-sfera industriilor si nivelul de industrializare;
-numarul de locuitori si gradul lor de civilizatie;
-pozitia geografica, clima etc.
1.2. GESTIONAREA DESEURILOR ÎN LUME
4 xxx - http://www.societatedurabila.ro/index.php?id=32
3
Cantitatea de deseuri
Cantitatea de deseuri (x 1000 t) Cantitatea de deseuri
Cantitatea de deseuri
Cantitatea de deseuri generata în lume variaza de la an la an tinând cont de factori
i
prezentati anterior. În figura 1.1 sunt prezentate cantitatile de deseuri pentru cât
eva tarile
din Europa. 5
Belgia Republica Ceha
2000
2001
2001
2001
2001
2002
2002
2003
2003
2003
2003
1995
1997
1999
1995
1996199719981999
20002001
2002
2003
2003
2003
2003
Anul
Anul
Danemarca Germania
14000
500000
400000
300000
200000
100000
0
(x 1000 t)
(x 1000 t)
13000
12000
11000
10000
1997
1999
2001
2001
2001
1995
1995
1997
1999
Anul
Anul
Estonia Polonia
20000
15000
10000
5000
150000
140000
130000
120000
0
19951996
1995
1997
1996
1997
1998
1999
1997
1999
Anul Anul
Portugalia
Republica Slovaca
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
30000
(x 1000 t)
20000
10000
0
1995
1997
1999
1998
1999
2000
Anul Anul
5 xxx - http://reports.eea.europa.eu/environmental_assessment_report_2003_10/en/
kiev_chapt_07.pdf
4
Bulgaria Romania
250000
500000
Cantitatea de deseuri (x
Cantitatea de deseuri
1000 t)
(x 1000 t)
Cantitatea de deseuri Cantitatea de deseuri (x
(x 1000 t) 1000 t)
200000
150000
100000
50000
0
400000
300000
200000
100000
0
1995
1995
1996
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2001
2002
2002
2003
2003
1995
1995
1996
1996
1997
1997
1998
1999
2000
2001
2001
2002
2002
2003
2003
Anul Anul
Islanda Norvegia
500
400
300
200
100
0
9000
8500
8000
7500
7000
6500
1998
1999
2000
1997
1998
1999
2000
Anul Anul
Fig. 1.1. Cantitatea totala de deseuri pentru câteva tari din Europa.
Pentru o parte dinte tarile prezentate anterior în continuare, este prezentata
distributia deseurilor pe ramurile generatoare (fig. 1.2).
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
50000
Cantitatea de deseuri (x 1000 t)
Altele
Deseuri municipale
Canalizare
Constructii
Purificarea apei
Producerea energiei
Industrie
Minerit
Agricultura
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Anul
a)
5
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
Cantitatea de deseuri (x 1000 t)
Altele
Deseuri municipale
Canalizare
Constructii
Purificarea apei
Producerea energiei
Industrie
Minerit
Agricultura
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
Cantitatea de deseuri (x 1000 t)
Altele
Deseuri municipale
Canalizare
Constructii
Purificarea apei
Producerea energiei
Industrie
Minerit
Agricultura
1995 1996 1997 1998
1999 2000 2001 2002 2003
Anul
b)
1995 1996 1997 1998
1999 2000 2001 2002 2003
Anul
c)
450000
400000
Altele
Deseuri municipale
350000
Canalizare
300000
Constructii
250000
Purificarea apei
200000
Producerea energiei150000
Industrie
100000
Minerit
50000
Agricultura
0
1995 1996 1997 1998
1999 2000 2001 2002 2003
Anul
d)
Fig. 1.2 Distributia deseurilor pe ramuri pentru urmatoarele tari:
a) Republica Ceha; b) Polonia; c) Portugalia; d) România.
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
Cantitatea de deseuri (x 1000 t)
Altele
Deseuri municipale
Canalizare
Constructii
Purificarea apei
Producerea energiei
Industrie
Minerit
Agricultura
Cantitatea de deseuri (x 1000 t)
6
Pentru aceleasi tari, în figura 1.3 s-a prezentat distributia deseurilor industri
ale
tinându-se cont de ramura industriala generatoare (fig. 1.3).
a)
b)
c)
7
d)
Fig. 1.3. Distributia deseurilor industriale pe ramurile generatoare pentru urma
toarele
tari: a) Republica Ceha; b) Polonia; c) Portugalia; d) România.
1.3. GESTIONAREA DESEURILOR ÎN ROMANIA
Din cele 77 milioane tone de deseuri solide generate în cursul anului 1999, circa
69 milioane tone au fost deseuri industriale (inclusiv steril minier). Cantitate
a de steril
minier a fost de 36 milioane tone (circa 52%), iar cantitatea de alte deseuri in
dustriale a
fost de 33 milioane tone.
Cantitatile de deseuri industriale au variat de la an la an; în 1995 s-a înregistrat
cea
mai mare cantitate (353 milioane tone) datorita generarii unei mari cantitati de
steril
288 milioane tone; cea mai scazuta cantitate a fost înregistrata în 1999 (69 milioan
e tone),
datorita reducerii drastice a activitatilor miniere, dar si a activitatilor din
metalurgie si
producerea de energie.
Cantitatea globala de deseuri industriale, altele decât sterilul minier, a scazut
an de
an; daca în 1992 se produceau 111 milioane tone, în 1996 - doar 47,1 milioane tone,
iar în
anul 1997 - 39,2 milioane tone deseuri industriale.
Fata de 1997, cantitatea de deseuri industriale a scazut cu 1,5 milioane tone în
1998, iar cea de steril minier a scazut cu 5,8 milioane tone.
Cantitatea de steril minier a avut o evolutie fluctuanta în decursul anilor, în func
tie
de natura activitatilor extractive; ca tendinta generala se poate afirma casi ca
ntitatea de
steril a înregistrat o scadere continua.
Judetele care au generat cantitati mari de deseuri industriale în 1999 au fost
Vâlcea, Mehedinti si Hunedoara, în care exploatarile miniere mai constituie înca una d
in
activitatile industriale de baza. Alte judete mari producatoare de deseuri sunt
Alba,
Prahova Bacau, Salaj, Covasna, Galati, în care generarea de deseuri este influenta
ta de
deseurile provenite din activitatile de tratare a minereurilor, de producere a e
nergiei pe
baza de combustibili fosili, din metalurgie sau prelucrarea titeiului.
Unele judete, cum ar fi Giurgiu, Botosani, Vaslui, Braila, Calarasi, Vrancea au
raportat cantitati mici de deseuri industriale produse si gospodarite. Cantitati
le mici se
datoreaza fie restrângerii activitatilor industriale din aceste zone, fie faptului
ca aceste
judete sunt mai putin industrializate.
8
Principalele categorii de deseuri industriale generate în 1999 sunt (figura 1.6.):
Tabelul 1.2
Cantitatile totale de deseuri metalice feroase si neferoare colectate, prelucrat
e si
livrate în anul 2002.
Tip deseu
Cantitate colectata
si
prelucrata
(tone)
Cantitate livrata la
intern
(tone)
Cantitate livrata la
export
(tone)
Deseuri metalice
feroase 3 200 000 800 000 2 100 000
Deseuri metalice
neferoase
Aluminiu si aliaje 42 500 34 500 7 000
Cupru si aliaje 39 300 17 200 19 500
Plumb si aliaje 14 300 12 200 1 500
Acumulatori uzati 33 000 22 000 9 000
Alte deseuri neferoase 8 900 8 900
TOTAL 138 000 85 500 37 000
GIURGIU
CONSTANTA
9 xxx - http://www.mmediu.ro/dep_mediu/strategie_deseuri.htm
11
Tabelul 1.3
Cantitati totale de deseuri de sticla, hârtii-cartoane si mase plastice colectate,
prelucrate si livrate în anul 2002
Tip deseu
Cantitati colectate si
prelucrate
(tone)
Cantitati
livrate la intern
(tone)
Cantitati livrate
la export
(tone)
Deseuri de sticla
16 608 16 130
Deseuri de hârtii-carton 173 000 172 500
Deseuri de mase plastice 7 171 5 740 856
Sursa: baza de date CNVM
Din datele obtinute pe baza chestionarelor de ancheta elaborate de ICIM si
MMGA pentru anul 2002, au fost prelucrate si date referitoare la urmatoarele tip
uri de
deseuri:
-cenusi (tabelul 1.4);
-namoluri de la epurarea apelor industriale uzate (tabelul 1.5 si tabelul 1.6);
-deseuri de lemn (tabelul 1.7).
Tabelul 1.4
Tipuri de cenusi pentru anul 2002.
Tip deseu
Cantitate
generata
(tone)
Cantitate
valorificata
(tone)
Cantitate
eliminata
(tone)
Cenusa de vatra, zgura
si praf de cazan (cu exceptia
prafului de cazan specificat la 10 01 04) 7.284.989 4.514 7.280.474
Cenusa zburatoare de la arderea carbunelui 1.290.124 818 1.289.305
Cenusa zburatoare de la arderea turbei si lemnului
netratât 3.202 10 3.193
Cenusa de vatra, zgura
si praf de cazan de la coincinerarea
altor deseuri decât cele specificate la 10
01 14
414 80 335
Cenusa zburatoare de la co-incinerare, alta decât cea
specificata la 10 01 16 1 0 1
Cenusa de zinc 1.940 1.935 4
Materiale feroase din cenusile de ardere 3 3 0
Cenusi de ardere si zguri, altele decât cele
mentionate la 19 01 11 31.110 741 30.370
Cenusi zburatoare, altele decât cele mentionate la 19
01 13 5 0 5
TOTAL 8.611.788 8.101 8.603.687
12
Tabelul 1.5
Tipuri de namoluri pentru anul 2002.
Tip deseu
Cantitate
generata
(tone)
Cantitate
valorificata
(tone)
Cantitate
eliminata
(tone)
Namoluri din agricultura
si industria alimentara 214.287 12.552 201.735
Namoluri de la prelucrarea lemnului si producerea
celulozei si hârtiei 323.173 312.175 10.998
Namoluri din industria pielariei si industria textila 1.222 0 1.222
Namoluri de la rafinarea petrolului si purificarea
gazelor naturale 1.785 105 1.680
Namoluri din procese chimice anorganice 8.437 40 8.397
Namoluri din procese chimice organice 1 1 0
Namoluri de la producerea si utilizarea straturilor de
acoperire 1.926 1.006 920
Namoluri din procese termice 116.593 113.568 3.025
Namoluri de la tratarea chimica a suprafetelor si
acoperirea metalelor 2.514 5 2.509
Namoluri de la tratarea mecanica
si fizica a
suprafetelor 224 43 181
Namoluri de la epurarea apelor uzate industriale 1.026.313 22.932 1.003.381
TOTAL 1.696.475 462.427 1.234.048
Tabelul 1.6
Namoluri si deseuri solide de la epurarea apelor industriale uzate pentru anul 2
002
Tip deseu
Cantitate
generata
(tone)
Cantitate
valorificata
(tone)
Cantitate
eliminata
(tone)
Namoluri de la epurarea, efluentilor proprii 24.006 407 23.599
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 12.398 6 12.392
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 26.170 0 26.170
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 37 0 37
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 6.377 6.376 1
Namoluri de la epurarea efluentilor în incinta 1.051 288 763
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele
decât cele specificate la 03 03 10 5.328 0 5.328
Namoluri, în special de la epurarea efluentilor în
incinta cu continut de crom 984 0 984
Namoluri, în special de la epurarea efluentilor în
incinta, fara continut de crom 29 0 29
Namoluri de la epurarea efluentilor în incinta, altele
decât cele specificate la 04 02 19 209 0 209
Namoluri de la epurarea efluentilor în incinta, altele
decât cele specificate la 05 01 09 1.785 105 1.680
Namoluri de la epurarea efluentilor în incinta, altele
decât cele specificate la 06 05 02 8.437 40 8.397
Namoluri de la epurarea efluentilor în incinta, altele
decât cele specificate la 07 01 11 1 1 0
13
Namoluri de la epurarea efluentilor în incinta, altele
decât cele specificate la 10 01 20
amoluri de la epurarea efluentilor în incinta, altele
decât cele specificate la 10 01 20 441 0 441
Namoluri si turte de filtrare, altele decât cele
specificate la 10 02 13 113.545 113.525 20
Namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor
de ardere, altele decât cele specificate la 10 11 17 108 0 108
Deseuri solide de la epurarea efluentilor proprii,
altele decât cele specificate la 10 11 19 40 0 40
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 2.383 18 2.365
Namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale
industriale, altele decât cele specificate la 19 08 11 11.263 658 10.606
Namoluri provenite din alte procedee de epurare a
apelor reziduale industriale decât cele specificate la
19 08 13
8.848 255 8.594
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele
decât cele specificate la 19 11 05 1.005 20 985
TOTAL 224.447 121.699 102.748
Tabelul 1.7
Tipuri de deseuri de lemn pentru anul 2002
Tip deseu
Cantitate
generata
(tone)
Cantitate
valorificata
(tone)
Cantitate
eliminata
(tone)
Deseuri de scoarta
si de pluta
46.678 26.795 19.883
Rumegus, talas, aschii, resturi de scândura
si
furnir, altele decât cele specificate la 03 01 04 754.170 724.109 30.061
Deseuri de lemn si de scoarta de la producerea
si procesarea pastei de hârtie, hârtiei si
cartonului
183.175 135.626 47.549
Lemn de la tratarea mecanica a deseurilor,
altul decât cel specificat la 19 12 06 18 18 0
Alte tipuri de deseuri din lemn 8.631 8.549 82
TOTAL 992.672 895.097 97.575
În anul 2004, cantitatile totale de deseuri generate în România au fost de
aproximativ 363.315 mii tone, din care 99,4% reprezinta deseurile nepericuloase
si 0,6%
deseurile periculoase (tabelul 1.8.).
Tabelul 1.8.
Cantitatile de deseuri generate pe principalele categorii, în anul 2004
Cantitati de deseuri
Periculoase
mii tone
% Nepericuloase
mii tone
% Total
mii tone
%
Deseuri generate
de industria
extractiva
1.214,4 0,4 325.386,4 99,6 326.600,8 100,0
Deseuri generate 1.048,4 3,7 27.2467,2 96,3 28.515,6 100
14
de alte activitati
industriale
(exclusiv
industria
extractiva)
Deseuri
municipale
--8.198,8 100 8.198,8 100
Total deseuri 2.262,8 0,6 361.052,4 99,4 363.315,2 100
În anul 2004, cantitatea de deseuri municipale generata pe cap de locuitor a fost
de aproximativ 380 kg/locuitor, în crestere fata de anul 2003 (în care s-au înregistra
t
aproximativ 365 kg/locuitor) (fig. 1.8).
Procentul de valorificare a deseurilor municipale colectate a fost de aproximati
v
1,2 %. În categoria deseurilor menajere si asimilabile, aproximativ 50% din aceste
a
reprezinta deseurile biodegradabile.
Cantitatea de deseuri menajere colectate = 5161,0 mii tone
5%
49%
13%
11%
4%
3%
9%
6%
Deseuri biodegradabile
Deseuri textile
Alte deseuri
Deseuri inerte
Textile
Materiale plastice
Sticla
Metale
Fig. 1.6. Compozitia deseurilor menajere si asimilabile, colectate în anul 2004.
Ca urmare a transpunerii legislatiei europene în domeniul gestionarii deseurilor s
i
conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul
deseurilor, modificatasi aprobata prin Legea 426/200, în România a fost elaborata
Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD), care are ca scop crearea
cadrului
necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a
deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic.
Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conform
Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificat
asi
aprobata prin Legea 426/2001.
1.4. EVALUAREA NIVELULUI RESURSELOR DESTINATE PROTECTIEI
MEDIULUI
15
La nivelul anului 1985 cheltuielile totale efectuate de agentii economici pentru
protectia mediului reprezentau aproximativ 1,3% din PIB. Dupa o crestere continu
a a
ponderii acestora în perioada 1985-1989, pâna la aproximativ 2,2% din PIB, acestea s
e
reduc la numai 1,0% din PIB în anii 1990 si 1991.(fig.1.9)10, calculat pe baza dat
elor din
Anuarul Statistic al României, CNS, Bucuresti, 1992.
Cheltuielile totale efectuate de
agentii economici pentruprotectia mediului (% din PIB)
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991
Anul
195/2005;
-Legea apelor 107/1996, completata cu legea 322/2005 si 112/2006;
-Ordonanta de Urgenta a Guvernului 243/2000 privind protectia
atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001;
-Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor,
modificatasi aprobata prin Legea426/2001;
-Hotarârea de Guvern 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor pub
lice sau
private supuse acestei proceduri;
-Ordonanta de Urgenta 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii;
-Hotarârea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
Acquis-ul Comunitar în domeniul gestionarii deseurilor cuprinde un numar de 11
acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislatia ro
mâna,
conform cu cele prezentate în tabelele 1.9 si 1.10 16, 17.
Fata de continutul Aquis-ului Comunitar si de legislatia cadru pentru protectia
mediului, legislatia româna mai cuprinde o serie de acte normative ce contin preve
deri
referitoare la gestionarea deseurilor, dupa cum urmeaza:
-Ordonanta Guvernului 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a
localitatilor, aprobata prin Legea 139/2002;
-Ordonanta Guvernului 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane
si rurale;
-Hotarârea de Guvern 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate;
-Ordinul 536/1997 al Ministrului Sanatatii, pentru aprobarea Normelor de
igienasi a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
-Ordinul 219/2002 al Ministrului Sanatatii si Familiei pentru aprobarea
Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medic
ale si a
Metodologiei de culegere a datelor pentru baza Nationala de date privind deseuri
le
rezultate din activitatile medicale;
-Legea 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la
normele legale de igienasi sanatate publica.
În tabelul 1.9 este prezentata legislatia româneasca pentru deseuri în concordanta
cu legile europene, fiind descrise si provederile legale si atributiile altor au
toritati
competente.
16 xxx - http://www.mediuvaslui.ro/Plan%20Judetean%20de%20Gestiune%20a%20Deseuri
lor.doc
17 XXX - http://www.arpmsv4.ro/legi/legislatie.htm
22
Tabelul 1.9
Legislatia de mediu.
Legislatie europeana Legislatie romaneasca Prevederi legale Atributii ale altor
autoritati
competente
Directiva Cadru privind deseurile
nr.75/442/EEC, amendata de
Directiva nr.91/156/EEC
Legea nr. 426/2001 pentru
aprobarea Ordonantei de
Urgenta nr.78/2000 privind
regimul deseurilor
Reglementeaza activitatile de
gestionare a deseurilor în
conditii de protectie a sanatatii
populatiei si a mediului
Ministerul Sanatatii evalueaza
impactul produs de deseuri asupra
sanatatii populatiei
Directiva nr.91/689/EEC privind
deseurile periculoase
Legea nr. 426/2001 pentru
aprobarea Ordonantei de
Urgenta nr.78/2000 privind
regimul deseurilor
Reglementeaza activitatile de
gestionare a deseurilor
periculoase în conditii de
protectie a sanatatii populatiei si
a mediului
Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului
participa la elaborarea
reglementarilor specifice gestionarii
deseurilor.
Ministerul Administratiei si
Internelor participa la elaborarea
planurilor de gestionare a deseurilor
în domeniul serviciilor publice de
gospodarie comunala
si urmareste
îndeplinirea obiectivelor din Planul
National de Gestionare a Deseurilor
Directiva nr.75/439/EEC privind Hotarârea de Guvern Reglementeaza activitatile de
uleiurile uzate, amendata de nr.662/2001 privind gestionarea gestionare a uleiur
ilor uzate,
Directiva nr.87/101/EEC si de uleiurilor uzate, completata
si pentru evitarea efectelor
Directiva nr.91/692/EEC modificata de Hotarârea de
Guvern nr.441/2002;
Hotarârea de Guvern
nr.1159/2003 pentru modificarea
Hotarârii de Guvern nr.662/2001
privind gestionarea uleiurilor
uzate.
negative asupra sanatatii
populatiei si asupra mediului.
Se refera la conditiile de
colectare a anumitor tipuri de
uleiuri uzate
Directiva nr.91/157/EEC privind
bateriile si acumulatorii care contin
Hotarârea de Guvern
nr.1057/2001 privind regimul
Reglementeaza conditiile de
introducere pe piata a bateriilor
Ministerul Economiei si Comertului
va propune Ministerului Educatiei
23
anumite substante periculoase si bateriilor si acumulatorilor care si acumulator
ilor care contin si Cercetarii programe de cercetare
Directiva nr.93/86/EC privind contin substante periculoase substante periculoase
, precum si pentru reducerea continutului de
etichetarea bateriilor modalitatile de gestionare a
bateriilor si acumulatorilor uzati
metale grele si substante
periculoase din baterii si
acumulatori
Directiva nr.99/31/EC privind
depozitarea deseurilor
Hotarârea de Guvern
nr.349/2005 privind depozitarea
deseurilor
Ordinul Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor nr.95/2005
privind stabilirea criteriilor de
acceptare si procedurilor
preliminare de acceptare a
Stabileste cadrul legal pentru
desfasurarea activitatii de
depozitare a deseurilor, atât
pentru realizarea, exploatarea,
monitorizarea, închiderea si
urmarirea postinchidere a
depozitelor existente
Aproba procedurile preliminare
pentru acceptarea deseurilor la
depozitare, criteriile pentru
acceptarea deseurilor la
depozitare si lista nationala de
Autoritatile administratiei publice
locale vor initia actiuni pentru
deschiderea unui nou depozit în
situatia în care depozitul existent
atinge 75% din capacitatea
proiectata.
deseurilor la depozitare si lista
nationala de deseuri acceptate în
fiecare clasa de depozit de
deseuri
Ordinul Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor nr.757/2004
pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea
deseurilor
deseuri acceptate în fiecare clasa
de depozit de deseuri
Aproba Normativul tehnic
privind depozitarea deseurilor
Directiva nr.2000/76/EC privind
incinerarea deseurilor
Hotarârea de Guvern
nr.128/2002 privind incinerarea
deseurilor modificata
si
completata de Hotarârea de
Guvern nr.268/2005
Reglementeaza activitatile de
incinerare si coincinerare si
masurile de control si urmarire a
instalatiilor de incinerare si
coincinerare
24
Ordinul Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor nr.756/2004
pentru aprobarea Normativului
tehnic privind incinerarea
deseurilor
Aproba Normativul tehnic
privind incinerarea deseurilor
Directiva nr.94/62/EC privind
ambalajele si deseurile de ambalaje
Hotarârea de Guvern
nr.621/2005 privind gestionarea
ambalajelor si deseurilor de
ambalaje modificata
Ordinul Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor nr.927/2005
privind procedura de raportare a
datelor referitoare la ambalaje si
deseuri de ambalaje
Ordinul nr.1229/2005 pentru
aprobarea Procedurii si
criteriilor de autorizare a
operatorilor economici în
vederea preluarii
responsabilitatii privind
realizarea obiectivelor anuale de
valorificare si reciclare a
deseurilor de ambalaje
Reglementeaza gestionarea
ambalajelor si a deseurilor de
ambalaje
Aproba procedura de raportare a
datelor referitoare la ambalaje si
deseuri de ambalaje
Aproba procedura de autorizare
a operatorilor economici
Ministerul Economiei si Comertului
propune programe de cercetare
având ca obiect fabricarea si
compozitia ambalajului
Directiva nr.96/59/EC privind
eliminarea bifenililor si trifenililor
policlorurati (PCB si PCT)
Hotarârea de Guvern
nr.173/2000 pentru
reglementarea regimului special
privind gestionarea si controlul
bifenililor policlorurati si a altor
compusi similari modificata de
Hotarârea de Guvern 291/2005
Reglementeaza regimul special
privind gestionarea si controlul
bifenililor policlorurati si a altor
compusi similari
Autoritatile de prevenire si stingere
a incendiilor trebuie sa-si
actualizeze inventarele si evidenta
cantitatilor, tipului si locurilor unde
exista compusi desemnati
Ordinul MAPM nr.1018/2005 Aproba înfiintarea
25
privind înfiintarea în cadrul
Directiei Deseuri si Substante
Chimice Periculoase a
Secretariatului pentru compusi
desemnati
Secretariatului tehnic pentru
gestionarea si controlul
compusilor desemnati în cadrul
Directiei de gestionare a
deseurilor si substantelor
chimice periculoase
Decizia nr.2000/532/CE, amendata
Hotarârea de Guvern Reglementeaza evidenta
de Decizia nr.2001/119 privind lista nr.856/2002 privind evidenta gestionarii de
seurilor colectate,
deseurilor (care înlocuieste Decizia gestionarii deseurilor si transportate, depoz
itate temporar
nr.94/3/CE privind lista deseurilor aprobarea listei cuprinzând reciclate si elimi
nate
si Decizia nr.94/904/CE privind deseurile, inclusiv deseurile
lista deseurilor periculoase) periculoase
Regulamentul nr.259/93 privind
controlul transportului deseurilor
în, dinspre si înspre Comunitatea
Europeana
Hotarârea de Guvern
nr.1357/2002 pentru stabilirea
autoritatilor publice responsabile
de controlul si supravegherea
importului, exportului si
tranzitului de deseuri
Hotarârea de guvern
nr.228/2004 privind controlul
introducerii în tara a deseurilor
nepericuloase în vederea
importului, perfectionarii active
si a tranzitului, completata prin
HG 514/2005
Legea 6/1991 pentru aderarea
României la Conventia de la
Basel privind controlul
transportului peste frontiere al
deseurilor periculoase si al
eliminarii acestora
Reglementeaza controlul si
supravegherea importului,
exportului si tranzitului de
deseuri
Reglementeaza controlul
introducerii în tara a deseurilor
nepericuloase în vederea
importului, perfectionarii active
si a tranzitului;
Reglementeaza transportul peste
frontiere al deseurilor
periculoase si al eliminarii
acestora
Ministerul Economiei si Comertului
autorizeaza agentii economici
pentru a realiza operatiuni de
import a deseurilor si de reciclare a
acestora
Autoritatea Vamala permite
introducerea în tara a mijloacelor de
transport încarcate cu deseuri
nepericuloase
26
Legea 265/2002 pentru Adopta amendamente la
acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind
Conventia de la Basel privind controlul transportului peste
controlul transportului peste frontiere al deseurilor
frontiere al deseurilor periculoase
periculoase
Ordinul MAPAM nr.2/2004 Stabileste Procedura de
pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control a
reglementare si control a transportului deseurilor pe
transportului deseurilor pe teritoriul României
teritoriul României
Directiva nr.86/278/EEC privind
protectia mediului si în particular a
solului, atunci când namolul de la
statiile de epurare este utilizat în
agricultura
Ordinul MMGA nr.344/2004
pentru aprobarea normelor
tehnice privind protectia
mediului în special a solurilor,
când se utilizeaza namoluri de
epurare în agricultura
Aproba normele tehnice privind
protectia mediului în special a
solurilor, când se utilizeaza
namoluri de epurare în
agricultura
Autoritatea teritoriala agricola
coopereaza cu autoritatea de mediu
în vederea acordarii permisului de
aplicare a namolurilor de epurare în
agricultura
Directiva nr.2000/53/EC privind
vehiculele uzate
Hotarârea de Guvern
nr.2406/2004 privind
gestionarea vehiculelor uzate;
Ordinul MMGA 88/2005
privind materialele si
componentele vehiculelor
exceptate de la aplicarea art.4
alin. (1) din Hotarârea de
Guvern nr.2406/2004
Ordinul 87/2005 privind
aprobarea modelului si a
certificatului de distrugere la
preluarea vehiculelor scoase din
uz
Reglementeaza gestionarea
vehiculelor uzate
Aproba Lista materialelor si
componentelor exceptate de la
aplicarea art.4 alin. (1) din
Hotarârea de Guvern
nr.2406/2004
Aproba modelul certificatului de
distrugere emis la preluarea
vehiculelor scoase din uz.
27
Directiva nr.2002/96/EC privind
deseurile de echipamente electrice
si electronice (DEEE)
HG 448/2005 privind deseurile
de echipamente electrice si
electronice (DEEE)
Ordinul 1225/2005 privind
aprobarea Procedurii si
criteriilor de evaluare si
autorizarea organizatiilor
colective în vederea preluarii
responsabilitatii privind
realizarea obiectivelor anuale de
colectare, reutilizare, reciclare si
Reglementeaza gestionarea
deseurilor de echipamente
electrice si electronice (DEEE)
valorificare a deseurilor de
echipamente electrice si
electronice (DEEE)
Ordinul 1223/2005 privind
procedura de înregistrare a
producatorilor, modul de
evidenta
si raportare a datelor
privind EEE si DEEE
Directiva nr.78/176/CEE privind
deseurile din industria dioxidului de
titan
Directiva nr.82/883/CEE privind
procedeele pentru supravegherea si
monitorizarea mediului datorita
deseurilor din industria de dioxid de
titan
Directiva nr.92/112/CEE privind
procedeele pentru armonizarea
programelor pentru reducerea si
eventual eliminarea poluarii cauzate
de deseurile din industria dioxidului
de titan
Ordinul MMGA 751/2004
privind gestionarea deseurilor
din industria dioxidului de titan
Reglementeaza gestionarea
deseurilor din industria
dioxidului de titan
28
Tabelul 1.10.
LEGISLATIE CONEXA.
Reglementare Principalele prevederi
Legea nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodarie
comunala modificata prin OUG 9/2002 si OUG 197/2002
Stabileste cadrul juridic unitar, înfiintarea, organizarea, monitorizarea si
controlul serviciilor publice de gospodarie comunala în orase si comune.
Legea nr.139/2002 pentru aprobarea OG 87/2001 privind
serviciile publice de salubrizare a localitatilor
Stabileste cadrul necesar organizarii, gestionarii, reglementarii si monitorizar
ii
serviciului public de salubrizare în localitati.
Ordinul MSF nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale
.
Reglementeaza
modul în care se colecteaza, ambaleaza, depoziteaza temporar,
transporta
si elimina deseurile rezultate din activitatile medicale.
Legea nr.515/2002 pentru aprobarea Ordonantei nr.21/2002
privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale.
Stabileste obligatiile si raspunderile care revin autoritatilor publice locale,
institutiilor publice, agentilor economici si cetatenilor pentru instaurarea unu
i
climat de curatenie în localitati.
Ordinul MEC nr.128/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând
standardele române care adopta
standarde
europene
armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri
de ambalaje.
Aproba Lista cuprinzând standardele române care adopta standarde europene
armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje
Ordinul MAPAM nr.723/2003 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare ce Stabileste reguli de sanatate cu privire la
subprodusele de la animale
Aproba Normele sanitar-veterinare ce stabilesc reguli de sanatate cu privire la
subprodusele de la animale .
29
1.6. PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE PRIVIND GESTIONAREA
DESEURILOR ÎN ROMÂNIA
Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enun
tate
în cele ce urmeaza.
-principiul Protectiei resurselor primare este formulat în contextul mai
larg al conceptului de dezvoltare durabila si stabileste necesitatea de a minimiza
si
eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând
accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
-principiul masurilor preliminare , corelat cu principiul utilizarii
BATNEEC ( Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive )
stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor),
trebuie sa se
tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehno
logiilor,
cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabil
e din punct
de vedere economic.
-principiul prevenirii stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a
deseurilor, în ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitare
a
aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea în scopul recuperarii, tratarea si e
liminarea în
conditii de siguranta pentru mediu.
-principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii
producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului stabileste necesitatea
crearii
unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel încât costurile pentru gesti
onarea
deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora.
-principiul substitutiei stabileste necesitatea înlocuirii materiilor prime
periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel aparitia deseurilor
periculoase.
-principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei stabileste ca
deseurile trebuiesc sa fie tratate si eliminate cât mai aproape de sursa de genera
re; în plus,
exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun
de
tehnologii adecvate de eliminare si numai în conditiile respectarii cerintelor pen
tru
comertul international cu deseuri.
-principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu
principiul autonomiei) stabileste acordarea competentelor astfel încât deciziile în
domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrat
iv fata de
sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si natio
nal.
-principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor
fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.
Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ierarhizare a
prioritatilor, în conformitate cu strategia Uniunii Europene (fig. ):
-prevenirea aparitiei prin aplicarea tehnologiilor curate în activitatile
care genereaza deseuri;
-reducerea cantitatilor prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare
domeniu de activitate generator de deseuri;
30
-valorificarea prin refolosire (reutilizare), reciclare materialasi
recuperare energetica;
-eliminarea finala prin depozitare.
38
6.2.4. Crearea si optimizarea schemelor de
valorificare energetica a deseurilor de
ambalaje ( neadecvate pentru valorificare
materiala)
7. Anvelope 7.1. Anvelope 7.1.1. Cresterea gradului de valorificare
materiala
si energetica a anvelopelor uzate
8. Vehicule scoase din uz 8.1. Vehicule scoase din uz 8.1.1. Asigurarea unei ret
ele de colectare a
vehiculelor scoase din uz corespunzator
repartizate în teritoriu
8.1.2. Asigurarea posibilitatii ca ultimul
detinator al vehiculului îl poate preda
gratuit unei unitati de
colectare/valorificare
8.1.3. Restrictionarea utilizarii metalelor
grele la fabricarea vehiculelor
8.1.4. Extinderea reutilizarii si reciclarii
materialelor din vehiculele uzate, precum
si a valorificarii energetice a acelora care
nu se preteaza la valorificare materiala
9. Echipamente electrice si
electronice
9.1. Echipamente electrice
si electronice (EEE)
9.1.1. Reproiectarea EEE în scopul de a
facilita repararea, îmbunatatirea,
reutilizarea, dezasamblarea si reciclarea
lor
9.1.1.1. Încurajarea
proiectarii si producerii
de EEE care faciliteaza
repararea, îmbunatatirea,
reutilizarea ,
dezasamblarea si
reciclarea lor
39
9.2.2.1. Colectarea
deseurilor de
echipamente electrice si
electronice într-o
cantitate de cel putin 4
kg/loc/an începând cu
2007
9.2.2. Încurajarea colectarii separate si a
valorificarii materiale a deseurilor de
echipamente electrice si electronice
9.2.2.2. Încurajarea
consumatorilor în
vederea returnarii DEEE
9.2. Deseuri de
echipamente electrice si
electronice (DEEE)
9.2.3. Încurajarea aparitiei de noi facilitati
de reciclare si tratare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice
9.2.2.1. Colectarea
deseurilor de
echipamente electrice si
electronice într-o
cantitate de cel putin 4
kg/loc/an începând cu
2007
9.2.2. Încurajarea colectarii separate si a
valorificarii materiale a deseurilor de
echipamente electrice si electronice
9.2.2.2. Încurajarea
consumatorilor în
vederea returnarii DEEE
9.2. Deseuri de
echipamente electrice si
electronice (DEEE)
9.2.3. Încurajarea aparitiei de noi facilitati
de reciclare si tratare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice
Tabelul 1.13.
Obiective strategice generale privind gestionarea deseurilor periculoase.
Obiective principale Obiective subsidiare
1. Politica si cadrul
legislativ
1.1. Dezvoltarea unei politici nationale care sa
conduca la crearea/aparitia unui sistem de
gestionare a deseurilor periculoase eficient din
punct de vedere ecologic, economic si just din
1.1.1. Crearea de sisteme administrative si mecanisme
financiare care sa stimuleze detinatorii de deseuri
periculoase de a se conforma obligatiilor legale de
gestiune a acestora
40
punct de vedere social (Ex.: aplicarea
principiului poluatorul plateste)
1.1.2. Pregatirea transpunerii si implementarii constante
pas cu pas a directivelor UE
2. Aspecte institutionale si
organizatorice
2.1. Întarirea capacitatii administrative a
institutiilor guvernamentale
2.1.1. Întarirea capacitatii administrative a institutiilor
guvernamentale cu responsabilitati în aplicarea
legislatiei, privind gestionarea deseurilor periculoase la
toate nivelurile (national, regional, judetean,)
3. Resurse umane 3.1. Asigurarea resurselor umane ca numar si
pregatire profesionala la toate nivelele.
3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit
profesional la toate nivelele, atât în sectorul public, cât
si în sectorul privat:
-întarirea capacitatii personalului APMurilor
în ceea ce priveste aplicarea prevederilor legale
referitoare la deseurile periculoase.
-întarirea capacitatii generatorilor de
deseuri în vederea gestionarii ecologice rationale a
deseurilor periculoase.
4. Prevenirea si
minimizarea generarii
deseurilor
4.1. Promovarea si aplicarea principiului
prevenirii generarii deseurilor periculoase si
pe cât posibil, a principiului proximitatii în
4.1.1. Sustinerea aplicarii tehnicilor de minimizare a
deseurilor si tratare îmbunatatita specifice diferitelor
deseuri periculoase
4.2.1. Instruirea si responsabilizarea agentilor
economici privind întreprinderile si instalatiile care intra
sub incidenta legii 645/2002 pentru aprobarea si
modificarea OU 34/2002
5. Recuperarea materiala
(reciclarea) si recuperarea
energiei din deseurile
periculoase
5.1. Minimizarea impactului deseurilor
periculoase asupra sanatatii populatiei si
mediului.
5.1.1. Promovarea reciclarii materialelor neferoase
folosind topitoriile existente
5.1.2. Promovarea valorificarii termoenergetice a
deseurilor periculoase în cuptoarele de ciment
41
6. Colectarea si
transportul deseurilor
6.1. Înfiintarea de servicii de colectare si
transport pentru deseurile periculoase
6.1.1. Înfiintarea unui sistem de colectare si transport al
deseurilor periculoase care sa satisfaca necesitatile
generatorilor
6.1.2. Monitorizarea transportului si colectarii
deseurilor periculoase în conformitate cu cerintele UE
si dezvoltarea bazei existente.
7. Tratarea si eliminarea
deseurilor
7.1. Eliminarea deseurilor periculoase într-un
mod ecologic rational si eficient economic si
acceptabil social.
7.1.1. Încurajarea tratarii deseurilor periculoase în
vederea:
-valorificarii (daca este posibil)
-facilitarii manipularii
-favorizarii eliminarii
-diminuarii caracteristicilor periculoase
7.1.2. Asigurarea de conditii adecvate pentru facilitatile
de tratare si eliminare a deseurilor
7.1.3. Crearea conditiilor ca noile instalatii si facilitati
sa fie proiectate, construite si sa opereze la nivelul
cerintelor Uniunii Europene
7.1.4. Facilitarea exportului corespunzator al anumitor
deseuri periculoase pentru o gestionare ecologic
rationala
8. Gestionarea terenurilor
contaminate
8.1. Asigurarea sanatatii publice prin
prevenirea/minimizarea expunerii populatiei
la riscurile generate de terenurile contaminate,
apa contaminata si contaminantii în sine
8.1.1. Atingerea obiectivelor de calitate privind apele de
suprafata, apa subterana
si asigurarea îndeplinirii
obligatiilor internationale ale României în domeniul
conservarii biodiversitatii si prevenirii accidentelor
ecologice pe Fluviul Dunarea (Conventia Cadru a
Dunarii)
8.1.2. Punerea la dispozitia publicului a informatiilor
privind terenurile contaminate
8.2 Prevenirea aparitiei de noi terenuri
contaminate
8.2.1. Aplicarea tehnologiilor adecvate de
tratare/eliminare a deseurilor periculoase produse în
mod curent
42
9. Finantarea sistemului
de gestionare a deseurilor
periculoase
9.1. Dezvoltarea si utilizarea eficienta de
sisteme si mecanisme economico-financiare
pentru gestionarea deseurilor periculoase în
conditiile respectarii principiilor generale, cu
precadere a principiului poluatorul plateste.
9.1.1. Dezvoltarea si implementarea eficienta a unor
instrumente economico-financiare care sa asigure o
piata viabila a deseurilor de productie periculoase prin
aplicarea principiului poluatorul plateste si a
principiului responsabilitatii producatorului
9.2. Îmbunatatirea accesului industriei la
finantarea necesara pentru investitii eficiente
si justificate economic în domeniul protectiei
mediului, a tehnologiilor de productie curate
si modernizarii instalatiilor
9.2.1. Capacitatea bancilor comerciale pentru a finanta
(oferi credite pentru) proiecte de mediu în conditii
avantajoase
10. Sistem informational
pentru gestionarea
deseurilor
10.1. Dezvoltarea sistemului informatic
privind deseurile periculoase în concordanta
cu cerintele internationale si ale UE
10.1.1. Îmbunatatirea sistemului de autorizare si control
în domeniul deseurilor periculoase
10.1.2. Îmbunatatirea sistemului de informare si
prelucrare date la nivel regional si national în vederea
planificarii în domeniul gestionarii deseurilor
periculoase (dezvoltarea strategiei)
10.1.3. Punerea la dispozitia publicului a informatiilor
referitoare la gestionare deseurilor periculoase
10.2. Implementarea unui sistem de raportare
a datelor privind gestionarea deseurilor în
concordanta cu cerintele UE
11. Cresterea gradului de
constientizare
11.1. Cresterea constientizarii publicului
privind impactul deseurilor periculoase asupra
sanatatii populatiei si a mediului
11.1.1. Cresterea constientizarii asupra consecintelor
practicilor necorespunzatoare în domeniul gestionarii
deseurilor periculoase din punct de vedere al protectiei
mediului
11.1.2. Cresterea constientizarii asupra necesitatii
bunelor practici în domeniul gestionarii deseurilor
periculoase
11.2. Cresterea constientizarii întreprinderilor
privind beneficiile aplicarii practicilor si
tehnologiilor curate
11.2.1. Cresterea constientizarii la nivelul industriei
privind productia curata
si respectarea prevederilor
IPPC
43
11.2.2. Cresterea constientizarii la nivelul APM-urilor si
administratiei centrale privind productia curatasi
prevederile IPPC
11.3. Cresterea constientizarii privind
11.3.1. Îmbunatatirea performantei industriale prin
obligatia de asumare a responsabilitatii
asumarea responsabilitatii producatorului
producatorului si principiul poluatorului
plateste
Tabelul 1.14.
Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase
Categoria de deseuri
periculoase Sub-categorii Obiective principale Obiective subsidiare
1. Deseuri cu continut de
PCB/PCT
-Uleiuri uzate
cu continut de PCB/PCT
-Echipamente
cu continut de PCB/PCT
1.1. Gestionarea în
conformitate cu
prevederile legislatiei
nationale armonizata cu
cea a UE
1.1.1. Actualizarea periodica a inventarului
national de deseuri cu continut de PCB/PCT
1.1.2. Responsabilizarea agentilor economici
în vederea interzicerii utilizarii
echipamentelor care contin PCB/PCT
1.1.3. Depozitarea în conditii de siguranta
pentru sanatatea populatiei si mediu a
deseurilor cu continut de PCB/PCT
1.1.4. Eliminarea stocurilor existente utilizând
cele mai bune conditii tehnice si economice în
cel mai scurt timp posibil
1.1.5. Interzicerea utilizarii uleiurilor si a
echipamentelor care contin PCB/PCT
2. Pesticide expirate -Pesticide
expirate identificate pana la
30 mai 2002 care fac obiectul
2.1. Gestionarea în
conformitate cu
cerintele legale
2.1.1 Actualizarea periodica a inventarului
national de pesticide expirate si inspectarea
locurilor de stocare
44
proiectului PHARE 2002 al
MAAP
aplicabile 2.1.2 Colectarea separata
si depozitarea în
conditii de siguranta pentru sanatatea
-Alte deseuri populatiei si mediu a tuturor deseurilor
de pesticide si ambalaje de periculoase (existente si viitoare)
pesticide care au fost/vor fi 2.1.3 Eliminarea stocurilor existente în cele
identificate în afara
mai bune conditii tehnice si economice cel
proiectului PHARE 2002 mai curând posibil
3. Solventi organici Toate grupele de solventi 3.1. Reducerea cantitatii 3.1.1 R
educerea consumului de solventi si a
clorurati organici utilizate de deseuri generate si a generarii de deseuri prin
utilizarea
emisiilor în mediu tehnologiilor curate
3.1.2. Reducerea cantitatii de deseuri de
solventi organici clorurati generate prin
recuperarea si reutilizarea acestora
3.2.1 Reducerea deversarilor de deseuri de
solventi în mediu
3.3. Eliminarea 3.3.1. Stabilirea unei gestionari si eliminari
deseurilor în conditii corespunzatoare a deseurilor de solventi
corespunzatoare organici clorurati
4. Uleiuri uzate 4.1.1. Eliminarea pietei ilegale a uleiurilor
uzate a caror utilizare genereaza un impact
negativ asupra sanatatii populatiei si mediului
4.2. Reducerea 4.2.1. Încurajarea utilizarii uleiurilor intr-o
impactului asupra maniera ecologic rationala în cuptoarele de
sanatatii populatiei si ciment
mediului prin
îmbunatatirea
gestionarii uleiurilor
uzate
45
5. Deseuri rezultate din
activitatea medicala si
din institutii de cercetare
-Deseuri
infectioase (codurile 18.01.01;
02 si 03) din unitati medicale
si de cercetare
-Deseuri
periculoase, altele decât
deseurile infectioase
5.1. Colectarea separata
a deseurilor infectioase
si periculoase (altele
decât cele infectioase)
5.1.1. Reducerea cantitatii de deseuri
medicale infectioase si periculoase de catre
spitale prin colectarea separata (pe categorii
de deseuri) si eliminarea finala a acestora întro
maniera ecologic rationala
si eficienta
economic
5.2. Colectarea separata
a deseurilor
nepericuloase
5.3. Eliminarea în
siguranta a deseurilor
medicale fara afectarea
sanatatii personalului
medico-sanitar si a
populatiei
5.3.1. Realizarea unei depozitari temporare
ecologic sigure a deseurilor infectioase si
periculoase
5.3.2. Interzicerea depozitarii finale a
deseurilor periculoase fara pretratare, în
vederea inertizarii totale. În cazul deseurilor
infectioase si periculoase vor fi excluse
metodele de pretratare care transfera poluanti
în alti factori de mediu.
-Baterii si
acumulatori
6.1. Gestionarea
bateriilor si
acumulatorilor uzati în
concordanta cu
cerintele specifice
legislatiei nationale
armonizata cu cea
europeana
6.1.1. Restrictionarea introducerii pe piata a
bateriilor si acumulatorilor, care contin
anumite substante periculoase
6.1.2. Colectare separata pentru bateriile si
acumulatorii uzati
6.1.3. Eliminarea în conditii de siguranta
pentru sanatatea populatiei si mediu a
componentelor periculoase nevalorificabile
din baterii si acumulatori uzati
6.1.4. Recuperarea materialelor valoroase
continute în baterii si acumulatori
46
47
1.6.1. INSTRUMENTE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR
STRATEGICE
Instrumente de reglementare va fi completat si îmbunatatit cadrul legislativ
referitor la activitatile de gestionare a deseurilor prin:
-acte de reglementare a impactului asupra mediului;
-acte de reglementare a activitatilor de recuperare materialasi energetica;
-acte de reglementare vizând responsabilitatile generatorilor de deseuri;
-acte de reglementare vizând responsabilitatile autoritatilor publice si
relatiile ce trebuie definite între acestea si ceilalti factori implicati.
Instrumente economice care sa încurajeze reflectarea costurilor activitatilor de
gestionare a deseurilor atât în pretul produselor, cât si în statutul pe piata al
producatorului. Aplicarea corecta a stimulentelor financiare pe de o parte, si a
penalitatilor pe de alta parte, va încuraja activitatile de gestionare prin preven
ire, reducere
si recuperare, conducând în acelasi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu
impact
asupra mediului sau care vin în contradictie cu principiul poluatorul plateste .
Instrumente statistice pe baza carora sa se obtina date corecte referitoare la
generarea si gestionarea deseurilor si care sa permita evaluarea situatiei actua
le si
stabilirea obiectivelor de îndeplinit. Este necesara îmbunatatirea si adaptarea sist
emului
actual de colectare, validare si raportare a datelor la nivel judetean si nation
al.
Alte instrumente
-aplicarea si controlul aplicarii legislatiei existente;
-elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor;
-crearea unor comitete care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor factorilor
implicati în activitatile de gestionare a anumitor tipuri de deseuri;
-introducerea acordului voluntar între patronate si autoritatile centrale de
resort pentru fixarea si atingerea tintelor, stabilite de comun acord.
-analiza ciclului de viata al produselor si realizarea bilanturilor
ecologice , în scopul implementarii celor mai bune practici de gestionare a deseuril
or.
1.6.2. FACTORI IMPLICATI
Pentru îndeplinirea obiectivelor nationale si europene în domeniul gestionarii
deseurilor este necesara implicarea, practic, a întregii societati, reprezentata p
rin:
-autoritati publice centrale si locale (mediu, administratie, sanatate,
industrie, finante);
-generatori de deseuri (persoane fizice si juridice de stat sau private);
-asociatii profesionale si institute de cercetare;
-societate civila (consumatori de bunuri, organizatii non-guvernamentale
etc.).18
18 xxx - http://www.mmediu.ro/dep_mediu/strategie_deseuri.htm
48
Capitolul 2
SURSE DE POLUARE
2.1. Surse de poluare
Marile cantitati anuale rezultate, gradul de toxicitate sau de infestare asupra
factorilor mediului ambiant, si în consecinta, asupra vietuitoarelor si oamenilor,
fac din
deseuri, de orice fel ar fi ele, o mare si complexa problema a acestui început de
mileniu.
Principalele cauze al degradarii factorilor mediului ambiant sunt legate de spor
ul
demografic accelerat (fig. 2.1 si fig. 2.2), de perfectionarea proceselor tehnol
ogice
productive (mari consumatoare de materii prime) si accentuarea procesului de
urbanizare, adesea dificil de controlat, cauze care merita sa fie privite si pri
n interrelatia
lor1.
Numarul oraselor mar
600
500
400
300
200
100
0
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020
Anul
Fig. 2.1. Prognoza numarului de oraselor cu numar mare de locuitori. 2
0
5
10
15
20
25
30Numar locuitori (milioane
Tokyo
Mexico CitySao PauloNew YorkBombayShanghaiLos AngelesCalcuttaBuenos AiresSeoulBe
ijingLagosOsakaDelhiRio de JaneiroKarachi
Orasul
1970
1996
2015
Fig. 2.2. Prognoza cresterii numarului de locuitori din câteva metropole ale lumii
.3
1 Bold O.V. si Maracineanu G.A. Managementul deseurilor solide urbane si industr
iale, Ed. MATRIX
ROM, 2003;
2 xxx - http://www.un.org/esa/population/pubsarchive/urb/urbcht2.htm
3 xxx - http://www.un.org/esa/population/pubsarchive/urb/urbcht1.htm -World's ur
ban agglomerations
with populations of 10 million or more inhabitants in 1996: 1970, 1996 and 2015
51
Procesul de urbanizare conceput ca o suma de procese economice si sociale
mereu mai performante, afecteaza profund mediul ambiant în care se desfasoara.
Implicatiile ecologice ale urbanizarii difera, functie de conditiile economice a
le tarilor
în cauza. Astfel daca
tarile subdezvoltate sau în curs de dezvoltare nu-si pot rezolva
problemele mediului înconjurator decât, abordând problemele de alimentatie, sanitare,
ale somajului si lipsei de servicii, în tarile dezvoltate eforturile principale se
îndreapta
spre problemele aferente poluarii solului, apelor subterane si de suprafata
si aerului.
Efectele nocive ale deseurilor4 (poluare, impurificare), dar mai ales depozitare
a
necorespunzatoare a deseurilor sunt determinate de:
-emanatiile de gaze nocive generate de procesul descompunerii deseurilor
(gazele produse de fermentare) au ca efect poluarea aerului;
-scurgerile si infiltratiile din precipitatii si a substantelor în dilutie
transportate cu acestea si din umiditatea proprie a deseurilor (levigat) - au ca
efect
poluarea apelor de suprafata
si a solurilor din zonele adiacente, sau ale solurilor de sub
amplasamentul depozitului si, implicit, al apelor subterane.
În acest context, se poate vorbi si de "resurse secundare" ce apar dintr-un proces
tehnologic primar ca produse secundare ale acestuia, facând parte din categoria de
pierderi ale procesului sau deseuri si care din considerente tehnice si de efici
enta
economica nu sunt utilizate decât în parte. Cota parte din resursele secundare care
pot fi
folosite eficient economic este dependenta de potentialul energetic sau de subst
antele
utile pe care acestea le contin, de stadiul de dezvoltare a tehnologiei recupera
rii si de
nivelul de referinta al costurilor energiei si al materialelor utilizate.
Rezulta ca
valoarea resurselor secundare refolosibile prezente în deseuri, ca
anumite resurse secundare, are un caracter dinamic în timp, cea ce azi nu este pos
ibil
tehnic sau nu se justifica economic a fi recuperat, mâine poate deveni posibil teh
nic si
eficient economic sau invers.
Aparitia resurselor secundare este cauzata de caracteristicile calitative ale
materiei prime si de imperfectiunile de natura tehnologica sau energetica ale pr
oceselor
care au loc în prelucrarile primare si care sunt reliefate sintetic de randamentul
obtinut5.
Pierderile energetice se pot datora naturii procesului tehnologic si
caracteristicilor tehnico-constructive ale agregatelor unde are loc prelucrarea.
52
acizi, baze, metale grele, etc), industria chimica anorganica /organica (acizi,
baze,
fenoli, mercur, detergenti, petrol, etc), industria materialelor de constructii
(ciment,
azbest, suspensii minerale, acizi, baze, carburanti, etc) (fig.2.4.a8, b9);
-industria extractiva (prin haldele de steril sau namoluri de la flotatie,
noroaie de foraj, materiale de cimentare, petrol brut, metale grele, acizi, baze
, cianuri,
etc) (fig. 2.4.c10);
-activitati aferente gospodariilor comunal - municipale (platformele si
rampele de namoluri ale statiilor de epurare sau tratare, rampe de gunoi, retele
de
canalizare necorespunzator etansate sau întretinute) (fig.2.4.d11);
-activitatea agricola a culturilor de câmp sau cea zootehnica
(îngrasaminte, pesticide, resturi vegetale, evacuarile si stocarile necorespunzato
are ale
dejectiilor animaliere, etc) (fig. 2.4.e12);
-fluxurile rutiere sau feroviare (prin accidente, depozitari
necorespunzatoare, depozitele proprii de carburanti, cimitire auto sau autoschro
t-uri,
etc) (fig. 2.4.f13).
Activitatea
agricolaActivitati
generatoare de
energie si rafinarea
petrolului
Activitatea
industrialaActivitatea de
turism
Activitati
casnice
Activitati de
transport
Descarcarea
directa a
substantelor
inofensive
Depozit de deseuri Incinerator
Tratarea
deseurilor
lichide
Tratarea si
depozitarea
specialaDeseuri reziduale din agriculturaDeseuri rezultate de la prelucrareCenus
asi alte deseuri
solide
Procese de racire si de prelucrare a
apeiDeseuri radioactive
Deseuri solide neincinerabile
Deseuri solide incinerabileDeseuri lichide
Deseuri municipale
Apa menajeraDeseuri chimice periculoase
Componente vechinerecuperabile si
cauciucuri
Fig. 2.3 Sursele generatoare de deseuri si directiile de prelucrare a acestora.
8 xxx - http://ec.europa.eu/environment/air/stationary.htm
9 xxx - http://www.rematsalaj.ro/net/imagini/span.jpg
10
xxx -
http://www.inegi.gob.mx/inegi/contenidos/espanol/prensa/Contenidos/capsulas/2003
/economicas/exporta
cion.asp?c=792
11
xxx -
http://www.telegrafonline.ro/1155934800/articol/7673/rampa_de_gunoi_agigea_focar
_de_infectie_si_per
icol_de_incendiu.html
12 xxx - http://www.banatnova.ro/echipamente_grajduri.php
13 xxx - http://www.foto.md/ro/photo/4655
53
b)
a)
d)
c)
e)
f)
Fig. 2.4. Sursele generatoare de deseuri:
a) activitate industriala; b) span; c) industria extractiva; d) gropi de gunoi;
e) dejectii
animaliere; f) cimitir de fier vechi.
Prelucrarea
Motoare cu metalelor
Vehicule
ardere
3%
interna
61%
Carbune
16%
70%
a) b)
Alte surse Alte surse
6% 18%
Solventi
Motoare cu
27%
ardere interna
4%
Vehicule Stocare si
28% transport
8%
Motoare cu
ardere
interna
Alti
10%
combustibili
Prelucrarea
metalelor
8% Depozite de
37%
Deseuri deseuri
Vehicule
17% 10%
c) 27% d)
14 xxx - http://www.newsbatch.com/env-airsource.html
54
Alte surse
Agricultura
Fig. 2.5. Tipuri de noxe generate de activitatea umana:
a) monoxid de carbon; b) dioxid de sulf; c) plumb; d) componente organice
volatile; e) particule.
55
O prezentare schematica a ciclului de viata al materialelor este prezentata în
figura 2.7, 17
Extractia Pregatire Prelucrare
Utilizare
Deseuri
materiei
prime
Reprelucrare Reutilizare
Reciclare
Fig. 2.7. Ciclul de viata al materialelor.
Tinându-se cont de cele prezentate anterior, în continuare este prezentat ciclul de
viata
al unei case (fig. 2.8).
caramidatencuialaferestre alte componente
transport 1 transport 2 transport 3 transport
CASAîncalzire
activitate
casnicadeseuri
reciclare
casa operationalaîntretinere
materiale de
întretinere
transport
electricitate demolare
transport
incinerare/
depozitare
electricitate
Fig. 2.8. Ciclul de viata al unei case.
În vederea studiului posibilitatilor de realizare a evaluarilor ambientale 18,
trebuie sa se urmareasca în principal presiunile ecologice si nocivitatile aferent
e acestor
17 xxx - Life cycle thinking, http://www.ami.ac.uk/courses/topics/0109_lct/
18 Irimie I.I. Abordari termodinamice în vederea stabilitatii si a gradului de pol
uare ale unui sistem
ambiental. Lucrarile stiintifice ale Simpozionului International Universitaria Ro
pet 2003 Ecologie si
protectia mediului ;
56
componente, de exemplu în filiera industriala, dupa
cum se poate observa din
organigrama prezentata
în figura 2.9, exploatarea resurselor naturale constituie obiectul
industriei miniere si agriculturii. Aceste ramuri economice produc materii prime
de baza
si materii - suport de energii primare.
Utilizatori umani
Industrii de servicii
distributie-întretinere-reparatii
Obiecte manufacturate
Industrii de proces, textile,
electrice, electronice etc.
Materiale de
constructii
Materiale
consumabile
Reciclari
Industrii chimice si parachimice
Materii
prime
Energii
primare
Industria minierasi agriculturaMEDIUL AMBIANT RESURSE NATURALE
Industrii de
conversie a
energiilor
Vectori energetici:
- electricitate;
- combustibili;
- vapori;
- fluide sub presiune.
Deseuri
Deseuri
Deseuri
Deseuri
Deseuri
Fig. 2.9. Organigrama exploatarii resurselor naturale.
Industriile chimice si parachimice (incluzând industriile agro - alimentare)
produc, pornind de la aceste materii de baza, o serie de materii mai elaborate s
i
materiale, care în continuare sunt utilizate de industriile de proces: mecanice, e
lectrice,
textile, s.a. pentru a fabrica obiecte manufacturate.
Aceste obiecte sunt reluate de industriile de servicii care asigura distributia,
întretinerea, repararea si reutilizarea (reciclarea) dupa folosirea lor de catre f
iintele
umane.
În paralel, industriile energetice au functia de a converti energiile primare în vec
tori de
energie utilizabila
(electricitate, combustibili, vapori de apa, s.a.) pe care îi distribuie în
etapele succesive ale filierei industriale.
Fiecare operatiune industriala consuma materii si energie provenind din
operatiunea plasata în amonte si produce pe de o parte produse functionale (deoare
ce
sunt definite prin functia pe care o îndeplinesc în operatiunile plasate în aval), si
pe de
57
alta parte subproduse, din care o parte este reutilizata
chiar în sistem (sau adesea
reciclata în alta operatiune) si o alta
parte este evacuata
în mediul ambiant.
Aceasta analiza cantitativa este utila în vederea stabilirii (cunoasterii) naturii
,
calitatii si cantitatii poluantilor generati prin transformarile fizico - chimic
e si biologice
care se produc în timp, si implicit pentru gasirea solutiei de eliminare.
Prin cantitatile imense si gradul lor de toxicitate, deseurile rezultate din
activitatile economico - sociale reprezinta un real pericol pentru poluarea fact
orilor
mediului ambiant (aer, ape, sistemul sol - ape freatice, etc.) si producerea
dezechilibrelor economice.
Demna de comentat si subliniat este masa alarmant de mare a deseurilor
întâmplatoare care prin continutul lor se încadreaza
în categoria deseurilor periculoase.
Definirea si evidenta lor este dificilasi diferita de la o tara
la alta, sau de faptul ca pâna
si deseurile menajere contin deseuri întâmplatoare (baterii, uleiuri, rasini, medica
mente
expirate, s.a.) se obtine adevarata dimensiune a pericolului ce decurge de aici
(poluarea
inconstienta a factorilor mediului ambiant).
Deseurile periculoase (grad mediu sau ridicat de periculozitate) centralizate pe
baza unor statistici nationale oficiale reprezinta, conform estimarilor O.E.C.D.
aproximativ 16% din totalul deseurilor industriale (338 mii. tone din cea. 2.100
mii,
tone) în zona vest europeana se estimeaza pentru deseuri întâmplatoare intervalul de 3
0
- 45 mii. tone/an, iar pentru zona centrala si estica o "productie" anuala de ap
roximativ
6 mii tone. La aceasta se mai adauga alte 25 - 30 mii. tone de deseuri întâmplatoare
produse în fiecare an pe teritoriul Federatiei Ruse.
Un clasament, pe tari, referitor la cantitatile de deseuri periculoase produse în
anul 1980, este prezentat în tabelul 21.19:
Tabelul 2.1.
Cantitatea de deseuri periculoase produse în anul 1980.
Nr.
crt.
Tara Cantitatea de deseuri
periculoase, (mii.
Nr,
crt.
Tara Cantitatea de deseuri
periculoase, (mii. t/an)
1. Rusia 20 9. Marea
<2,0
2. Slovacia 12 10. Spania
3. Cehia 8,5 11. Grecia
Germania 6 12. Portugalia
5. Ungaria 4 13. Olanda
6. Franta 4 14. România
7. Italia 3,5 15. Austria
8. Slovacia 3,5 16. Elvetia
Cantitatea generata pentru aceste tipuri de deseuri - conform definitiilor
nationale, prezinta mari diferente între tari, lucru care reflecta în cele mai multe
cazuri,
diferentieri semnificative în modul de încadrare si interpretare.
Pentru o mai buna întelegere, în tabelul 2.2, se prezinta lista substantelor
periculoase continute în deseurile menajere.
19 Wehry A. si Orlescu M. Reciclarea si depozitarea ecologica a deseurilor, Ed.
ORIZONTURI
UNIVERSITARE, Timisoara, 2000;
58
Importanta (gravitatea) acestei probleme consta în faptul ca aceste deseuri sunt
depozitate, deci se, impune cu impetuozitate luarea masurilor de precautie / pro
tectie
aferente si specifice deseurilor periculoase. Prezenta elementelor întâmplatoare în
deseurile urbane limiteaza posibilitatea de reciclare a acestora datorita existe
ntei
pericolului de contaminare.
Tabelul 2.2.
Lista substantelor periculoase din deseurile menajere.
Nr. crt. Denumirea produsului Tipul substantelor întâmplatoare
i 1. Plastic -compusi organoleptici;
-solventi organici în PVC.
2. Pesticide - compusi organoclorici;
-compusi organofosfati.
3. Medicamente expirate - solventi si reziduuri organice;
- urme de metale grele.
4. Pictura (tablouri, pânze
rebutate, tuburi de vopsele,
s.a.)
- metale grele;
- pigmenti, solventi;
- reziduuri organice.
5. Baterii - metale grele.
6. Produse petroliere - ulei;
- fenoli, alti compusi organici;
- metale grele;
- amoniac;
-sare acida, soda caustica.
7. Metale - metale grele;
- pigmenti;
- sare galvanica abraziva;
- ulei, fenoli.
8. Piele - metale grele.
9. Textile - metale grele;
- compusi organ oca lor ici.
Diferentele de la o tara
la alta, în ceea ce priveste cantitatile si caracteristicile
deseurilor, sunt dependente de gradul de dezvoltare industriala, tehnologica, ni
vel de
trai, civilizatie sau densitate demografica, diferente cuprinse între cea 150 - 60
0 kg/an x
cap de locuitor (fig. 2.10).
59
Total deseuri
25
600
Total deseuri (mii. tone/an)
20
Deseuri / cap locuitor
450
15
300
10
150
5
0
0
Deseuri / cap locuitor (kg/an)
Federatia Rusa
Germania de vestItalia
.U.KTurciaFrantaPoloniaSpaniaUcrainaOlandaGermania de EstRomaniaUngariaAustriafo
sta CehoslovaciaBelgiaElvetiaSuediaGreciaPortugaliaRepublica CehaBulgariaDanemar
caMoldovaNorvegia
Republica SlovacaCroatiaFinlandaIrlandaSloveciaLituaniaLuxembrugIslanda
Tara
Fig. 2.10. Cantitatile de deseuri dupa 1980 în tarile Europei.
Din punct de vedere cantitativ, compozitia deseurilor, desi alcatuita cam din
aceleasi categorii, procentul difera de la o tara la alta, reliefând indubitabil n
ivelul
tehnologic al economiei si gradul de civilizatie. în figura 2.11 se prezinta o ana
liza
comparativa a deseurilor pe categorii, remarcându-se ponderea relativ mare a deseu
rilor
industriale în România comparativ cu celelalte state luate în analiza.
5
Cantitatea (t/loc/an)
4
3
2
1
0
Deseuri urbane Deseuri industriale Deseuri agricole
Categoria de deseu
Romania California Florinda
Fig. 2.11. Analiza comparativa a deseurilor pe categorii
La scara unei natiuni, a societatii în ansamblul ei, nimeni nu mai poate ignora
faptul ca asemanatoare unor forme de relief malefice, "muntii" de deseuri cresc în
fiecare an cu câtiva metri, la portile oraselor moderne existând adevarate centuri d
e
murdarie. Deseurile, depozitele neecologice deformeaza peisajele, polueaza facto
rii
mediului ambiant. Sunt surse însemnate de germeni patogeni purtati de aer (vânt) si
ape
curgatoare sau meteorice, devenind astfel vectori de transport si dispersie.
Acestora li se adauga alti vectori biologici, animale (în special rozatoarele),
pasari sau chiar oamenii.
În România, ca si în alte tari, impactul deseurilor asupra mediului a crescut
alarmant, administrarea (managementul) necorespunzatoare a acestora generând
contaminari ale solurilor si apelor freatice, atmosferei prin emanatiile de CO2
si alte
gaze toxice cu efecte directe asupra sanatatii populatiei.
60
Impactul social, se manifesta cu precadere prin cresterea accelerata, de la an l
a
an, ale costurilor unitare de depozitare a deseurilor, crestere determinata în pri
mul rând
de sporurile cantitative ale acestora, de epuizarea spatiilor existente si de di
ficultatile
întâmpinate în actiunea de gasire a altora noi.
În plus, pentru România, plata serviciului de depozitare pâna în anul 1989 era
inclusa
în costurile totale de salubrizare, solutie paguboasa pentru eficientizarea acesto
r
servicii. Momentan, în foarte putine situatii se percep taxe de depozitare (ex.: C
onstanta
- 8 $/t, Bucuresti 5 $/t, ajungând în unele cazuri la cea. 8,5 $/t).
Prin alinierea la conceptiile si normativele în domeniu ale tarilor dezvoltate din
Europa, în România costul unitar de depozitare / neutralizare va creste în functie de
cerintele tot mai severe privind protectia mediului ambiant si monitorizarea dep
ozitelor,
atât în perioada de exploatare cât si dupa închidere.
Impactul asupra sanatatii populatiei, se manifesta prin epidemiile (boli
infectioase) provocate si prin speranta de viata la nastere. Fata de cetatenii t
arilor
dezvoltate (C.E.E.), românii traiesc, în medie, eu 7 -8 ani mai putin20, 21.
Eliminarea (înlaturarea) acestor situatii se poate realiza doar prin elaborarea de
planuri strategice corespunzatoare, punerea lor în aplicare (alocare de fonduri) s
i
urmarirea realizarii lor punct cu punct. Alaturat acestei actiuni se situeaza, în
egala
masura, educarea spre cresterea responsabilitatii sociale si individuale, în scopu
l
implicarii populatiei la deciziile privind reciclarea materialelor si acceptarea
solutiilor si
costurilor aferente depozitarii.
De aceea, optiunile de management si planificare urbana referitoare la deseuri,
trebuie sa vizeze:
-în planificare, reducerea cantitatilor/normelor admise si integrarea
managementului;
-în management, implementarea schemelor corespunzatoare de reciclare
si colectare separata;
-în instrumentarea economica, legiferarea sistemului eficient si normal de
taxare;
-în standardizare, prin productii cât mai putin poluante si producatoare de
deseuri, ambalare performanta care sa permita reciclarea si asigurarea colectari
i
selective, pe cât posibil chiar din faza colectarii.
2.2. Natura si originea deseurilor industriale
Natura si originea deseurilor industriale sunt în functie de materia primasi
materialele introduse în fabricatie, de specificul atelierelor si al tehnologiilor
de
prelucrare si chiar de utilajele prelucratoare si produsele rezultate, daca aces
tea sunt
casate, respectiv rebutate. Ele apar tot parcursul fluxului tehnologic din cadru
l unui
atelier, sectie sau întreprindere (fig. 2.12) 22. Ar fi foarte laborios si chiar e
xcesiv a se
întocmi un studiu complet si sistematic în care sa se includa deseurile industriale
ce apar
în toate produsele tehnologice. În sectiile sau fabricile în care se realizeaza un sin
gur
material sau o piesa omogena se simplifica elaborarea studiului iar în acest caz
20 Dumitrescu I. Poluarea mediului, Ed. Focus, Petrosani, 2002;
21 Traista E. si Madear G. Ingineria mediului. Ingineria solului si ambientala,
Ed. UNIVERSITAS,
Petrosani, 2000;
22 xxx - http://www.p2ric.org/TopicHubs/subsection.cfm?hub=26&subsec=2&nav=2
61
elaboratorul trebuie sa fie tehnologul sau specialistul pe problema din cadrul s
ectiei
respective23.
INTRARE PROCES IESIRE
Material
Substante
chimice
ApaEnergie
Personal
Aprovizionare
Manipulare/
transport
Stocare
Prelucrare
Ambalare
Transport
Distributie
Produs
Iesi care nu reprezinta produs:
-emisii
-efluenti
-deseuri solide
-deseuri periculoase
-pierderi de energie si de
caldura
Fig. 2.12. Fluxul tehnologic în cadrul unei atelier, sectii sau întreprinderi.
De aceea, în continuare sunt redate unele scheme ghid pentru reziduurile ce apar
în cadrul unor sectii de: turnatorie, forje, prelucrari prin aschiere, tratament t
ermic,
debitare-ambutisare-asamblare, vopsitorie, montaj si tapiterie.
2.2.1. Reziduuri industriale în turnatorie
În structura organizatorica
a unei turnatorii (fig. 2.13) se disting sectoare de
activitate productiva, sectoare de activitate auxiliara, depozite si anexele soc
iale (fig.
2.14.).
Dintre acestea sectorul de activitate productiva este producatorul de deseuri
industriale, în atelierele:
-atelierul de topire si elaborarea metalului lichid, care include si
activitatile de cântarire, pregatire si preîncalzire a încarcaturii metalice;
-atelierul de miezuire si pregatirea amestecurilor de miezuire;
-atelierul de formare si de pregatire a amestecurilor de formare si de
asamblare a formelor;
-atelierul de turnare;
-atelierul de debitare si de bavurare a pieselor turnate;
-tratamentul termic primar;
23 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaj
ere, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti,
1992.
62
-sablarea pieselor turnare;
-controlul pieselor turnate.
Fig. 2.13. Structura organizatorica a unei turnatorii
2.2.2. Deseuri industriale rezultate la forjare
În cazul sectiilor de forjare (fig. 2.14), deseurile pot proveni de la atelierele
de
debitare, de la cuptoarele de încalzire, de la forjarea propriu zisa sub ciocane s
au prese
si în continuare de la operatiile le care se supun piesele forjate ca: debavurarea
,
tratament termic, polizare si centrul tehnic.
Astfel, asa dupa cum rezulta din schema (fig.2.15) deseurile de forjare au în
general urmatoarea componenta:
-capete de bara, aschii metalice, caderi din bare de otel defecte (fisuri)
din laminare, rupturi de scule etc., care apar la operatia de debitare;
-cenuse si praf de carbune (huila), cocs metalurgic, mangal si captuseli
bazice provenite de la cuptoarele de încalzire a metalelor;
-calamina care se depune pe metalul încalzit, rezultata din arderea
combustibililor folositi pentru încalzire si înlaturata prin decalaminare;
-tunder, pulberi arsuri scorii, pierderi prin oxidare, care sunt considerate
normale între 0,5 1 % din greutatea materialului si care apar ca deseuri în timpul
operatiei de forjare;
-bavuri si debuseuri la operatia de debavurare a pieselor forjate cu bavuri;
-alice, nisipuri sau parti de metal dur folosite la sablarea pieselor forjate;
-pulbere metalicasi de materiale abrazive care apar ca deseuri la
polizarea pieselor forjate;
-piesele rebutate la control cu defecte iremediabile cele arse, rupte sau
fisurate în adâncime).
Toate aceste deseuri, în general, nu sunt reciclabile la intern (în cadrul forjarii)
.
În sectia de forje se produc deseuri curente numai din materiale de întretinere
cu ulei uzat de la ungerea utilajelor, cârpe de sters murdare etc24.
24 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaj
ere, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti,
1992.
63
ATELIERE ATELIERE
MATERIALE DESEURI
AUXILIARE PRODUCTIVE
metal nou
fier vechi
fero aliaje
adaosuri si
amestecuri
turnate
nisip nou
rasini
nisip uzat
lianti organici si
anorganici
amestecuri de
formare
armaturi
caramizi
mortare
argile
samote
nisipuri
cuartate
alice
pietre polizor
emulsie
scursuri,
scoarte, halde,
zgura,
pulbere,
captuseli de
cuptoare
nisip
miezuri arse
amestec de nisip si
pulbere din forme arse
captuseli de
turnare
nisip ars de
miezuri
maselote
bavuri
alice
pulbere metalica
aschii metalice
praf abraziv
rebuturi
Topire metal
lichid
Miezuri
Formare
Uscare
Nisip nou
Regenerare
nisip uzat
Confectionarea
armaturilor
arderea rasinilor
si peliculizarea
nisipurilor
Prepararea
oalelor de
turnare
Prepararea
materialelor
refractare
Turnare
Dezbatere
vibrare
Debitare debavurare
Tratament termic
Sablare
Polizare slefuire
Control Piese
Fig. 2.14. Schema deseurilor industriale în turnatorie.
64
MATERIALE OPERATII TEHNOLOGICE DESEURI
c) d)
e) f)
g) h)
Fig. 2.16. Diferite operatii de prelucrare mecanica:
a) strunjirea; b) gaurirea; c) taierea ; d) slefuirea; e) îndoirea talelor; f) fil
etarea; g)
taierea cu pânza de bomfaier; h) taierea cu foarfecul aligator.
Aceste operatii pot porni de la metale laminate în bare sau de la piese turnate
sau forjate. Unele piese au prevazute în tehnologia lor de fabricatie si operatiil
e de
tratament termic intermediar de îmbunatatire, între operatiile de strunjire-degrasar
e si
66
strunjire-finisare, sau tratament termic de calire dupa care urmeaza operatia de
rectificare si slefuire (fig. 2.17).
MATERIALE PRELUCRARE PRIN ASCHIERE DESEURI
bare laminate
piese turnate
lichid de racire
(emulsie de petrol,
sapun, bactericide)
capete de bara,
aschii metalice
particule metalice
ulei uzat
rebuturi
Strunjire
Frezare - rabotare
Gaurire - alezare
Suflare - spalare
Tratament termic
Spalare
Rectificare
piese forjate, turnate
lichide de racire
(emulsie desapun,
bactericide)
aer comprimat
aschii metalice
particule metalice
ulei uzat
piese respinse
emulsie cu ulei uzat
hidrati, mâl
sare
ulei
apaDecantare - filtrare
Control
Decantare - filtrare
Control
apadetergent
Decantare - filtrare
ulei solubil
petrol
bactericide
Control
particule de metal
abrazive
ulei uzat
Control tehnic
Spalare
spuma
namol -mâl
piese defecte
scule, dispozitive
masini casate
apa
detergent
piese finite
cârpe, bumbac, ulei de întretinere a masinilor
deseuri
Fig. 2.17. Schema deseurilor industriale într-o sectie mecanica.
67
Executia mecanica a pieselor se mai face si prin extrudere din pulbere metalica
însa, în general, pentru piese de dimensiuni reduse nu are o prea larga raspândire.
Reziuduurile industriale în cadrul prelucrarilor mecanice sunt în cea mai mare
cantitate de natura metalica, feroase si neferoase si sub diferite forme si dime
nsiuni:
capete de bara, aschii, pulbere metalica, si tot felul de rebuturi constatate la
posturile de
control inter-faze sau la controlul final. Acestea pot fi din turnare, laminare
si forjare
care fiind ascunse n-au putu fi descoperite decât la faza de aschiere: daca aceste
defecte
sunt iremediabile, piesele se rebuteazasi devin deseuri industriale25.
2.2.4. Deseuri industriale din sectiile de constructie a sasiului si caroserie d
e
autovehicule
Deseurile industriale mai substantiale ce rezulta în atelierele de construire a
sasiurilor si caroseriilor de autoturisme si autobuze sunt capete de teava recta
ngularasi
cazaturi din tabla de grosime variabila de la 0,5 la 1,2 mm (fig. 2.18). Aceste
deseuri,
îndeosebi cele de tabla pot fi reutilizate pentru executia unor piese mai mici, fi
e direct,
fie prin asamblarea lor prin sudura.
În tinichigerie caderile sunt putin importante, mai ales ca
tabla sosind dupa
planurile combinate acestea este în cantitatea micasi se foloseste pentru operatiu
ni
secundare. Ca deseuri principale poate fi considerat electrodul de bronz. Celela
lte
deseuri de lemn, fâsii de la diferite garnituri, ambalaje ramase de la suruburi de
asamblare etc., reprezinta deseurile diverse care sunt de mai mica importanta de
cât
deseurile metalice.
Deseurile metalice (cazaturile de tabla sau teava) sunt compactate în baloturi
de 30 la 80 kg si-si urmeaza destinatia la cubilou sau la cuptoarele electrice d
e turnat
piese unde sunt acceptate baloturi mai usoare decât în siderurgie. Prin balotare se
creeaza posibilitatea de a fi evacuate si transportate mai usor la destinatii de
ordinul
zecilor si sutelor de km.
În schema din fig. 2.4 este reprezentat fluxul tehnologic pentru constructia
sasiului si caroseriei de autobuze26.
2.2.6. Deseuri industriale rezultate într-o vopsitorie pentru caroserii auto
Într-o vopsitorie apar multe deseuri industriale dar foarte putine pot firecuperat
e. În general acestea se prezinta sub forma de namol sau diverse resturi solide
(fig. 2.19).
Namolurile pot avea doua origini.
-din materialele necesare prepararii caroseriei înainte de vopsire si dupa
vopsire;
-namolurile au în continutul lor lichide alcaline sau acide.
25 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaj
ere, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti,
1992.
26 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaj
ere, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti,
1992.
68
MATERIALE FLUX TEHNOLOGIC REZIDUURI
tevi rectangulare
Tabla în pachete
lubrefianti
Ambutisare
tablaSudura elementelor
carcasaSudare electrozi
electrozi
Debitare
capete de tevi
Sudare piese
electrozi
fâsii de tabla
electrozi
perie de lemn
lubrefianti
Ansamblare
sasiu bucati teava
electrozi
Grunduit
sasiu
debuseuri
Pansonare
Asamblare
carcasaRedresare
Asamblare
carcasaRedresare
Montaj
diverse
Montaj
diverse
Montaj
general învelit
cu tabla
reziduuri de
electrozi
resturi diferite
- metalice
- nemetalice
Prindere în
suruburi
suruburi
suruburi
ambalaje
Diverse cazaturi
Montaj capace
de metal, lemn,
laterale
cârpe de sters
Fig. 2.18. Schema reziduurilor industriale rezultate într-o sectie de constructii
metalice
pentru sasiu si carcasa de autovehicule.
69
MATERIAL FLUXUL TEHNOLOGIC DESEURI
CAROSERIE
Polizat suduri
Degresat
Clatire - spalare
Stergere cu lavete
Fosfatare
Spalare
Uscare
Chituire
Vopsire electroforezaDegazare
Polimerizare în etuvaLustruit
Vopsire prin pulverizare
Etansare
Lustruire fina - lacuire
piatra abrazivaapadetergent
apaapalavete, cârpe
apaproduse chimice
apaaer, cârpe
chit
praf abraziv
apaaemulsie
emulsie
detergenti
grasimi
pamânt
filtre
namol
solventi
hârtie
vopsea
chit
vopsea
înlaturarea pigmentilor
Spuma de
vopsea
apapânza abraziva + apamastic
Spalare automataapa+abraziv
MATERIAL FLUXUL TEHNOLOGIC DESEURI
CAROSERIE
Polizat suduri
Degresat
Clatire - spalare
Stergere cu lavete
Fosfatare
Spalare
Uscare
Chituire
Vopsire electroforezaDegazare
Polimerizare în etuvaLustruit
Vopsire prin pulverizare
Etansare
Lustruire fina - lacuire
piatra abrazivaapadetergent
apaapalavete, cârpe
apaproduse chimice
apaaer, cârpe
chit
praf abraziv
apaaemulsie
emulsie
detergenti
grasimi
pamânt
filtre
namol
solventi
hârtie
vopsea
chit
vopsea
înlaturarea pigmentilor
Spuma de
vopsea
apapânza abraziva + apamastic
Spalare automataapa+abraziv
apa
apa
hârtie de
protectia
vopselei
pânza
abraziva
burete
mastic
hârtie
carton
pânza de
sifon
Control final
emulsie
noroi resturi solide
apa + solventi
Fig. 2.19. Schema deseurilor industriale într-o sectie de vopsitorie auto.
70
Deseurile de namol sunt putin toxice însa aspectul lor este dezagreabil iar
manevrarea acestora este incomoda.
Namolul apare din cauza ca
în tot procesul tehnologic se folosesc lichide ca
apa, vopsea, lubrefianti, solventa care se amesteca cu praful abraziv si metalic
, chit si
alte resturi solide27.
2.2.7. Deseurile industriale într-un atelier de tapiterie
În atelierele de tapiterie se confectioneaza îmbracamintea autovehiculelor în
interior si a scaunelor. Aceasta îmbracaminte poate fi din material plastic pe sup
ort
textil sau din plus (pânza plusata).
Astfel, pentru autobuze tapiteria are în fluxul sau urmatoarele operatii:
-pregatirea materialului din plastic pe suport textil (guterspan), pe masa
de croitori si a sabloanelor de croire;
-croirea materialului dupasablon;
-asamblarea materialului la masina de cusut;
-lipirea materialului prin presare la presele speciale;
-îmbracarea blatului si buretelui cu husa;
-fasonarea si fixarea cu agrafe;
-tunsul materialului pe margini si prinsul în colturi R 25.
Din toate acesta operatii deseurile industriale mai substantiale le formeaza
cazaturile de la croitori si tundere de material plastic pe suport textil si de
burete.
În schema din figura 2.20. rezulta care sunt deseurile industriale într-o sectie
de tapiterie de confectionat îmbracamintea interioara
pentru autoturisme. În cadrul
sectiei de tapiterie sunt mai multe ateliere asemanatoare (ca flux tehnologic) p
entru a se
putea realiza întreaga productie necesara unei serii mari de autoturisme din întreag
a
întreprindere28.
27 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaj
ere, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti,
1992.
28 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaj
ere, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti,
1992.
71
MATERIAL FLUXUL TEHNOLOGIC DESEURI MATERIAL FLUXUL TEHNOLOGIC DESEURI
vata
pâsla
saci
iuta
pânza
tesaturi
aerifice
pvc imitatie
de piele
Scarmanare
Cardare
Cusut suport
pânza cart
Decupare
Pregatiri material
Destramare
Pre-cardare
fire ataAsamblat elemente
de garnituri de
scaune
pamânt
fibre scurte
praf de scame
praf de scame
Cardare praf de scame
Croitorie
pânza de
cort
Decupat - taiat
mochete
fetru
unsoare
Lipire
plusCroitori
Decupat - taiat
clei de
lipit
fibre plastice
Tighelit
tapitat
perne
Cusut
confectii
ata de
cusut
ata de
cusut
Îmbracaminte
scaune
Tapiterie
Tapitat pavilion
(interiorul
carcasei)
Tapitat
dusumea
Catre îmbracare finala
particule metalice
deseuri textile
panglici sârma de
otel
deseuri textile
deseuri textile
ambalaje de la
lipire
ambalaje de la ata
deseuri textile
deseuri, defecte
cazaturi textile
vata
captuseala
rebuturi
ambalaje
Fig. 2.20. Schema deseurilor industriale într-o sectie de tapiterie auto.
72
Capitolul 3
DESEURI INDUSTRIALE
Deseu industrial reprezinta acele deseuri rezultate în urma activitatilor
industriale1, 2
3.1. ÎNSCRIEREA/CLASIFICAREA DESEURILOR
Prin conceptul determinare a deseului trebuie sa se înteleaga în primul rând
încadrarea unui material din deseu (tip de deseu) într-o categorie de deseuri genera
la.
Este rational sa se opereze o încadrare într-o grupa de deseuri în functie de modul de
formare (generare si colectare). Pentru scopuri statistice, este necesarasi o cl
asificare
supraordonata a tipurilor de deseuri în functie de branse, ramura industriala sau
procese,
în cadrul carora este generat deseul.
În timpul determinarii deseurilor, adica al stabilirii tipului, se constata daca
acestea necesita sau nu necesita o maniera speciala de supraveghere, dupa legisl
atia
europeana, daca sunt sau nu periculoase. Ce deseuri am putea regasi aici, aflam
din
originea lor sau de la elementele caracteristice materialelor. De obicei, deseur
ile
periculoase provin de la întreprinderi industriale.
Pasul urmator este identificarea unui metode adecvate de salubrizare. Metodele
si instalatiile legate de aceasta sunt prezentate în tabelul 3.1.3.
Tabelul 3.1
Metode de salubrizare.
Metoda de salubrizare Prescurtare
Depozite pentru gunoi menajer si alte depozite pentru deseuri care
necesita supraveghere
DGM
Depozite supraterane pentru deseuri speciale DDS
Depozite subterane pentru deseuri speciale (de exemplu saline) DST
Mono-depozite (numai unul sau putine tipuri de deseuri sau o grupa) MD
Instalatii de incinerare a gunoiului menajer sau alte Instalatii de
incinerare pentru deseuri nepericuloase
IGM
Instalatii de incinerare pentru deseuri speciale IDS
Instalatii de tratare biologica (compostare, fermentare) ITB
Instalatii de tratare chimica-fizica TFC
1 Rogoff Marc J. si Willoams John F. Approaches to implementing solid waste recy
cling facilities,
Nozes Publication, Park Ridge, New Jersey, U.S.A., 1994;
2 Pankratz Thomas M. Environmental engineering dictionary and directory, Lewis P
ublishers, S.U.A.,
2001
3 Xxx - Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor
municipale,
http://www.gestiuneadeseurilor.ro/
73
Pentru domeniul depozitarii, la clasificarea deseurilor trebuie luate în
considerare si alte criterii, care vizeaza comportarea la depozitare (rezistenta
, macerare,
emisii de gaze).
3.2. CATALOGUL TIPURILOR DE DESEURI VALABIL IN COMUNITATEA
EUROPEANA
Statele Uniunii Europene au fost de acord pe 12 octombrie 1993 cu propunerea
Comisiei Europene asupra unei liste a deseurilor, conform directivei 75/442/CEE
despre
deseuri, modificata
prin directiva 91/156/CEE. Comisia a denumit aceasta lista Catalog
European de Deseuri CED si a obligat statele membre la introducerea CED in
legislatia proprie. CED creeaza astfel o baza unitara pentru denumirea deseurilo
r în
interiorul Comunitatii Europene si pune la dispozitia utilizatorului o terminolo
gie
comuna bogata. Ea trebuie preluata de statele membre în dreptul comunitar si folos
ita
pentru a întocmi un cadru mai sigur pentru gestionarea deseurilor salubrizare,
valorificare etc.
La încadrarea deseului într-un tip anume trebuie avut în vedere faptul ca, în
cadrul titlurilor capitolului, care fixeaza primul si al doilea loc pentru numar
ul-cheie al
deseului, pot aparea împartiri dupa bransa, proces, origine si tip de deseu. Daca
s-ar
folosi alternativ mai multe titluri de capitole, ar trebui ca al doilea titlu (în
functie de
bransa sau proces) sa fie plasat înaintea titlului privind tipul de deseu.
Într-un capitol trebuie ales titlul mai special înainte celui mai general (locul 1-4
)
(tabelul 3.2.). În grupa, denumirea mai speciala precizeaza
tipul de deseu (tabelul 3.3.)4.
Tabelul 3.2
Construirea cheii deseurilor în CED.
Locul 1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6
Locul 1-2 = titlu de
capitol
Observatie: este preferabil sa se aleaga un titlu de capitol
în functie de bransa sau proces!
Locul 1-4 = grupa de deseu Este valabil titlul de grupa
mai special!
Locul 1-6 = tipul de deseu dupa denumirea deseului
Exemplul 1:
CED Grupa 15 01 = ambalaje
CED Denumirea 01 = hârtie si carton
CED Denumirea 02 = plastic
Tabelul 3.3
Tipul de deseu.
Cheia CED Denumirea CED a tipului de deseu Grupa CED
15 01 01 Hârtie si carton Ambalaje
Xxx - Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor m
unicipale,
http://www.gestiuneadeseurilor.ro/
74
15 01 01 Hârtie si carton Ambalaje
15 01 02 Plastic Ambalaje
20 01 01 hârtie si carton fractiuni colectate selectiv
20 01 02 sticla fractiuni colectate selectiv
20 01 03 bucati mici de plastic fractiuni colectate selectiv
Exemplul 2
CED Grupa 20 01 = fractiuni colectate selectiv (din gunoiul din localitati)
CED Denumirea 02 = sticla
Tabelul 3.4
Modul de încadrare a deseurilor periculoase.
Domeniul de apreciere Criterii / caracteristici
Tipuri generale si categorii de
deseuri periculoase (nr. IC)
Reziduuri din anumite domenii de utilizare si
metode (de exemplu din protectia plantelor
agricole, industria chimica, deseuri din spitale,
pirotehnie).
Elemente specifice deseurilor
periculoase (nr. IE)
Anumite proprietati chimice si fizice ale
materialului care pot conferi grad de
periculozitate (de exemplu, usor inflamabile,
explozibile) si care pot produce efecte care
dauneaza sanatatii (de exemplu malformatii
genetice, riscul cancerului etc.)
Substante continute în deseurile
periculoase (nr. ID)
Anumite elemente chimice si compusi daunatori,
din deseul periculos, care contin unul dintre
elementele mentionate în anexa.
Este posibila o încadrare a deseurilor, în functie de gradul lor de periculozitate s
i
o data cu aceasta, de necesitatea de a fi supravegheate, conform sistematizarii
de mai
sus. Totusi, compatibilitatea cu sistemele de salubrizare ale statelor europene
este de
abia la început, desi a fost atinsa conformitatea terminologiei. Lista deseurilor
periculoase specificate în Directiva 94/904/CE furnizeaza denumirile deseurilor
periculoase ca si posibilitatea de a le codifica, maniera care a fost preluata s
i în dreptul
national românesc.
3.6. NOMENCLATORUL DESEURILOR INDUSTRIALE
Din datele statistice rezulta ca au fost inventariate peste 700 de sorturi de
materiale care se regasesc în deseuri si care pot constitui materii prime sau mate
riale
refolosibile. Pâna în prezent, nomenclatorul materialelor refolosite are componenta
din
tabelele 3.5 si 3.6., iar în Anexa nr.1 este prezentat Catalogul European al Deseu
rilor
(H.G. nr. 155 1999). Acest nomenclator nu este imuabil, el se largeste pe masura
ce
apar noi tehnologii conventionale sau neconventionale de prelucrare si valorific
are a
unei game tot mai mari de materiale ce ajung în deseuri. Chiar si în cadrul acestui
Xxx - Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor mu
nicipale,
http://www.gestiuneadeseurilor.ro/
76
nomenclator pentru o parte din materiale s-au stabilit sarcini minimale de colec
tare
întrucât tehnologiile de prelucrare si valorificare nu sunt perfectionate din care c
auza s-
au creat stocuri mari din asemenea materiale fara miscare cum este cazul unor
sortimente de textile sau cauciucuri (anvelope auto care nu mai pot fi reesapate
)6.
Tabelul 3.5.
Nomenclatorul materialelor refolosibile din industria metalelor
Nr.
crt.
Codul Denumirea materialului Observatii
1. 18 Otel din care:
Nu sunt incluse
materialele
refolosibile din aliaje
cu:
- cobalt
- stibiu
- magneziu
- mercur
- seleniu
- tantal
- titan
- tungsten
-cu exceptia celor
cuprinse
în carburile sudate în
capatul uneltelor
taietoare
(cutite, freze etc.)
2. 909 Oxizi de fier
Elemente de aliere:
3. 829 Nichel
4. 856 Ferowolfram (72 % W)
5. 838 Feromolibden (60 % Mn)
6. 811 Ferocrom (65 % Cr)
7. 1005 Fonta8. 2509 Curpu
9. 2919 Cenusi de cupru ( inclusiv Cu C 1)
10. 3505 Bronz
11. 3006 Alama12. 7106 Plumb
13. 7302 Oxizi de plumb
14. 7507 Staniu compozitii antifrictiune, aliaje de
lipit zinc
15. 6752 Zinc, inclusiv drojdii
16. 6903 Cenusi si staniu de zinc
17. 5506 Aluminiu
18. 6502 Cenusi de aluminiu (inclusiv AlC 1 si
AlC 2)
19. 2001 Metale dure (carburi)
20. 9107 Caramizi refractare silico-aluminoase
21. 9205 Caramizi refractare magneziene
22. 9508 Corpuri abrazive
Tabelul 3.6.
Nomenclatorul materialelor refolosite nemetalice
Nr. crt. Codul Denumirea materialului
11 009 Hârtie cartoane din care valorificate ca atare (intern)
12 005 Textile vechi
6 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menaje
re, stradale si
industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnica, Bucuresti,
1992, ISBN 973-31-0418-3 ;
77
17 003 Cioburi sticla (pe sortimente: semialba, colorate, geam)
14 104 Anvelope refolosite din care:
14 113 Anvelope apte pentru reparare
14 309 Camere de aer uzate
15 002 Mase plastice din care:
15 109 Polietilena de mica densitate
15 207 Polietilena de mare densitate din care:
15 262 Navete
15 403 PVC
15 501 Polistiren, inclusiv ABS
În afara de nomenclatorul mai exista unele materiale deseuri cu caracter
pur specific pentru care exista alti coordonatori cum este cazul uleiurilor mine
rale,
folosite de autovehicule ce se colecteaza de catre Centrala PECO, sau a deseuril
or din
constructii ca: tâmplarie metalica, caramizi si altele rezultate din demolari pe c
are le
colecteaza unitatile primariei.
78
CAPITOLUL 4
DESEURI SOLIDE
4.1. Deseuri feroase
În orice activitate desfasurata în industrie, în agricultura, în comert, în
gospodariile colective sau individuale, se produc reziduuri care au fost definit
e ca fiind
reziduuri industriale, reziduuri menajere si reziduuri stradale si ca în component
a
acestora exista materii prime, materiale refolosibile si energie potentiala care
pot fi
colectate, recuperate si valorificate ca atare sau prin prelucrare.
Materialele refolosibile metalice îsi au sursele în reziduurile industriale (refuzur
i,
resturi, rebuturi), în reziduuri menajere (obiecte metalice de uz casnic uzate) si
în
reziduuri stradale (diverse obiecte metalice casate, pierdute sau aruncate).
Materialele feroase refolosite apar în reziduurile industriale provenite din
industria siderurgica în care se elaboreaza fonta si otelul, continând cu toata dive
rsitatea
de ramuri industriale în care produsele siderurgice sunt prelucrate (constructii d
e masini)
sau utilizate ca atare (în constructii, cai ferate etc.) si terminând cu recuperarea
partii
feroase din mijloacele fixe casate.
În functie de sursele industriale unde se formeaza materialele feroase se poate
stabili urmatoarea clasificare:
-materiale feroase refolosite rezultate din industria siderurgica;
-materiale feroase refolosite provenite din activitatea industriala în care se
prelucreaza sau se utilizeaza produse siderurgice;
-materiale feroase refolosite provenite din casari de fonduri fixe.
Materialele refolosibile feroase din industria siderurgica. Structura acestei gr
upe
de materiale feroase rezultate în industria siderurgica este complexasi de aceea
clasificarea lor se rezuma numai la urmatoarele doua categorii:
-materiale feroase prafoase;
-materiale feroase sub forma de bucati.
Materialele feroase prafoase. Aceste materiale feroase, sub forma de praf sau
mâl, provin de la instalatiile de epurare a gazelor evacuate si a apelor uzat rezu
ltate din
procesele tehnologice siderurgice. Colectarea lor se face atât sub aspect ecologic
, pentru
evitarea poluarii aerului si a apei, cât si sub aspectul economic pentru valorific
area
intrinseca ca materie prima de înlocuite a celei obtinute în tara sau din import.
Cantitatea acestor materiale este de circa 25 % din componenta gazelor
descarcate în atmosfera la sectiile siderurgice, de unde rezulta ca la un milion d
e tone de
otel produs într-un an se pot obtine, din gazele evacuate în atmosfera, între 25 30 mi
i
79
tone materiale feroase refolosibile cu un continut de 60 70 % Fe, care raportat
la
productia de 1 milion tone otel totalizeaza o cantitate de 20 mii tone pe an.
În apele uzate, evacuate din sectorul laminoare, se gasesc, de asemenea, cantitati
de materiale feroase cu un continut de 60 70 % Fe care, raportate la productia a
nuala de
40 milioane tone otel, totalizeaza o cantitate de circa 20 mii tone pe an.
Materiale feroase sub forma de bucati rezulta nemijlocit din procesele de
elaborare a fontei si otelului si din procesele de laminare si nu din materiale
secundare
provenite din epurarea gazelor si a apei uzate, ca în cazul materialului feros sub
forma de
praf.
Din punct de vedere al cantitatii, materialele feroase în bucati depasesc cu mult
cantitatile materialelor feroase sub forma de praf.
În cadrul combinatelor siderurgice sursele de materiale feroase sub forma de
praf sau bucati pot fi grupate în functie de sectoarele tehnologice.
4.1.1. Materialele feroase de la sectorul furnale
Materialele feroase în bucati la sectorul furnale se regasesc în cantitati mult mai
mici decât materialele feroase sub forma de praf deoarece cele în bucati exista doar
în
reziduurile industriale care apar accidental precum scursurile si lipiturile din
fonta.
Aceste reziduuri solidificate se maruntesc si devin materiale feroase refolosibi
le, în
bucati. În schimb materialele feroase sub forma de praf în sectorul de furnale apar
la toate
operatiile de pregatire a minereului ca: manipularea în depozite, concasare, sorta
re,
omogenizare, aglomerare, transport pe bandasi în toate operatiile în care minereul d
e fier
este manipulat pentru alimentarea furnalelor.
Instalatiile de pregatire a încarcaturii feroase a furnalului, respectiv fabricil
e de
aglomerare si instalatiile de paletizare a minereului, sunt surse deosebit de bo
gat în praf
de minereu cu un continut de fier între 30 40 % Fe.
În 24 ore o instalatie de aglomerare cu o capacitatea anuala de 1 milion de tone
aglomerat, produce între 12 18 milioane m3 de gaze cu un continut de praf de 3 6
g/m3.
Ca locuri generatoare de reziduuri sub forma de praf de minereu se poate
mentiona în primul rând zona de captare a aerului de combustie care antreneaza
particulele din praful de încarcatura supus aglomerarii si apoi zona de ciuruire a
aglomeratului cald sau rece, urmate apoi de locul de transbordare din circuitul
transportoarelor cu banda.
La furnale, în cursul procesului de elaborare a fontei, gazele formate antreneaza
din încarcatura furnalului particule solide, denumite în mod curent praf (gaze) de f
urnal.
Acest praf de furnal (gazele evacuate) contin particule solide între limite destul
de largi (25 g/m3 100 g/m3) în functie de calitatea încarcaturii (proportia de mater
ial
fin) si de regimul de functionare a furnalului (la mersul cu presiune înalta conti
nutul de
praf scade în mod sensibil).
Mai sunt si alte locuri unde apar materiale feroase sub forma de praf, însa mai
putin importante, cum sunt: gura de încarcare a furnalului, locurile se sortare a
materiilor
prime si de dozare cu alimentatoare, la cântarire etc.
80
4.1.2. Materiale feroase de la sectorul otelarie
La toate agregatele de elaborare a otelului ce folosesc oxigenul de mare puritat
e,
care, suflat în baia de otel pentru accelerarea reactiilor de afânare mareste produc
tivitatea
acestora, provocând aparitia reziduurilor sub forma de praf. Astfel, la cuptoarele
Martin,
la care se foloseste oxigen, se produce un volum de gaze evacuate de 5 8 m3/t de
otel cu
un continut de diferiti oxizi care ajung în perioada de afânare la 5 8 g/m3 de gaz.
De asemenea, la cuptoarele electrice (fig. 4.2.) care folosesc oxigenul se ajung
e
la o concentratie a continutului de praf de pâna la 8 g/m3, care dupa epurare, sca
de la 0,02
8 g/m3, rezultând deci o importanta cantitate de material feros, prafos, cu un con
tinut de
circa 40 % Fe.
91
-Containere adaptate terenului: pe roti (trasee lungi), impermeabile
(acolo unde ploua mult), grele (acolo unde sunt vânturi puternice);
-Se va avea în vedere identificarea containerelor pe generatori prin
adresa, nume sau numar de cod.
Cosuri de gunoi si tomberoane de gunoi (fig.5.2.)10 - Pentru colectarea
deseurilor, drept cea mai mica unitate se utilizeaza astazi din ce în ce mai rar,
cosurile de gunoi cu un volum de 35 si 50 1 din tabla de otel zincata sau din
plastic. Acestea sunt incomode, atât din punct de vedere al transportului, dar si
din
punctul de vedere al capacitatii disponibile; în cazul unor deseuri mai
voluminoase, aceste cosuri se dovedesc a fi neîncapatoare, astfel încât deseurile
trebuie depozitate lânga tomberon si transportate separat.
În cosuri de gunoi de diferite forme si marimi sunt adunate deseuri de mici
dimensiuni de pe strazi, din piete sau parcuri care apoi sunt golite manual în
autovehiculele de colectare.
10 xxx - http://www.bizoo.ro/search_process.php?1=1&act=browsecat&ind_id=648&rea
lm=1
11 xxx - http://www.monto.qld.gov.au/?pid=12
12 xxx - http://www.ci.des-moines.ia.us/departments/PW/Solid_Waste_Guidlines.htm
13 xxx - http://www.fenland.gov.uk/ccm/content/environmental-services/waste/hous
ehold-waste-collection-524.en
92
Fig. 5.0.3. Tomberoane.
15 16
Pubele mari si containere pentru deseuri (fig. 5.4.) 14, , -Datorita
cantitatii crescânde de deseuri s-au proiectat containere cu volum de 660, 770 si
1100 1 din tabla de otel si pubele de 120 si 240 1, mai rar de 360 1 din materia
l
plastic, care sunt utilizate în special în colectarea deseurilor menajere si a
materialelor reciclabile din domeniul casnic. Pentru colectarea de cantitati mic
i de
deseuri periculoase, pubelele se produc din tabla de otel.
Pubelele, respectiv containerele, au o sectiune dreptunghiulara si sunt
prevazute cu 2, respectiv 4 roti. Ele pot fi mutate de catre utilizator si se po
t
manipula usor de catre personalul firmelor de salubritate. Containerele de
dimensiuni mari cu volum de 660, 770 si 1100 1 sunt prevazute cu roti dirijabile
.
Containerele .suple proiectate în special pentru utilizarea lor în locuri înguste
(precum în subsol) cu volum de 660 si 770 1 se produc si din material plastic. Ele
necesita un loc special de amplasare de unde personalul de descarcare sa le ia s
i sa
le duca la autovehiculul de colectare si înapoi.
Containerele de 1100 1 îsi gasesc utilizare în special, acolo unde se aduna
cantitati mai mari de deseuri, respectiv în zone intens populate, în întreprinderi
industriale, la manifestari sportive, în piete si la târguri în afara greutatii reduse
a
pubelelor din material plastic, acestea prezinta avantaje, în special în ceea ce
priveste suprafata neteda
a pubelei, rezistenta la coroziune a acestora si nivelul
scazut al zgomotului în cazul procesului de colectare a deseurilor.
14 xxx - http://www.comtechrom.ro/category.php/Containere-pentru-colectarea-de%C
5%9Feurilor/18/
15 xxx Metode si tehnologii de gestionare a deseurilor. Colectarea si transportu
l deseurilor si a materialelor
reciclabile, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Institutul National de
Cercetare Dezvoltare pentru Protectia
Mediului ICIM Bucuresti, http://www.arpmnv6.ro/Deseuri/01.Colectare%20si%20trans
port.pdf
16 xxx - http://www.ppli-indo.com/serv_equipment.php
93
Fig. 5.0.4. Pubele mari si containere pentru deseuri.
De regula, în astfel de pubele se aduna deseurile menajere, deseurile
asimilabile din comert, industrie, institutii si partial deseuri de productie si
deseuri
periculoase solide.
În special în cazul colectarii deseurilor de productie si acolo unde în
perioade scurte se produc regulat cantitati mari de deseuri se folosesc pubele m
ari
cu volum de pâna la 40 m3. Acestea sunt în special recipiente între 4 si 20 m3 si
containere între 10 si 40 m3, precum si recipiente cu instalatie proprie de
comprimare (container cu compactare). Acestea sunt containere mari pentru
deseuri care se descarca prin procedura de schimbare a pubelei. Transportul
containerelor cu deseuri lichide, namoluri orasenesti si deseuri periculoase se
va
efectua în conditii tehnice si de siguranta speciale.
Datorita faptului ca autovehiculele de transport pentru aceste containere
trebuie sa ajunga pâna în imediata apropiere a acestora, se pun conditii speciale
pentru amplasamentul lor si zona de acces. Containerele trebuie astfel amplasate
încât sa fie un loc gol pentru înca un recipient de acelasi tip care sa poata fi
descarcat înainte de a-1 încarca pe celalalt plin. Containerele si recipientele
deschise sau închise se încarca
cu ajutorul sistemelor de ridicare, rulare, alunecare
si asezare prin rasturnare. Continutul containerelor deschise este protejat în tim
pul
transportului cu prelate sau plase.
Containere de colectare pentru sticla
(fig. 5.5.) 17-Sticla este colectata
în pubele cu volum între 1,1 si 5,5 m3 din otel sau plastic. Colectarea selectiva în
functie de culoarea sticlei joaca un rol din ce în ce mai important. Din ce în ce ma
i
des se amplaseaza
pubele de colectare a sticlei separat pentru fiecare culoare în
parte (alba, verde si bruna). Sticla alba
ocupa un procent foarte ridicat din
productia de ambalaje.
17 xxx - http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/arti
cleID_7696/Colectarea-selectiva-aambalajelor-
reciclabile-este-obligatorie-in-Bucuresti.html
94
Fig.5.0.5. Containere de colectare pentru sticla.
Containerele de colectare au orificii rotunde care în parte sunt protejate ori
de tevi de ghidare ori de bucati de cauciuc. În autovehiculul de colectare aceste
containere se golesc prin preluarea cu macaraua de ridicare si deschiderea clape
tei
de la baza containerului. Se utilizeaza autovehicule de colectare cu recipiente
mari, de exemplu cu un volum de pâna la 60 m3 sau containere mai mici, cu
volum de pâna la 28 m3 Deoarece aceste containere sunt plasate în zone intens
populate trebuie luate masuri de limitare a zgomotelor (de exemplu, captusirea
interiorului containerului cu cauciuc).
Containere de colectare pentru hârtie -De obicei se utilizeaza
containere cu volume de 1,1 pâna la 5,5 m3 din otel sau material plastic. Acestea
sunt prevazute cu deschideri sub forma de fanta dreptunghiulara, pentru a
îngreuna aruncarea altor tipuri de materiale. Acestea se pot goli cu ajutorul
macaralelor de la autovehiculul de colectare prin deschiderea clapetei de la baz
a
containerului sau prin schimbarea containerului. Pentru a micsora pericolul de
incendiu se recomanda, în cazul utilizarii containerelor din plastic, luarea unor
masuri speciale.
Pentru a îmbunatati gradul de încarcare a vehiculelor se utilizeazasi
instalatii de comprimare. Dat fiind faptul ca hârtia se aduce personal în locurile d
e
colectare special amenajate, aceasta este de obicei de foarte buna calitate si f
ara sa
aiba impuritati. Calitatea hârtiei scade de multe ori prin sortarea
necorespunzatoare în locuinte, adaugându-se si materialele de legare a acesteia
sau chiar aruncarea premeditara în containerele de colectare pentru hârtie a altor
materiale. În aceste conditii, vânzarea hârtiei este greu de realizat.
Containere de colectare pentru dozele de aluminiu si/sau conserve
metalice (fig. 5.5.)18, 19 -Colectarea de doze de aluminiu si/sau conserve metal
ice
în containere separate are, spre deosebire de colectarea sticlei si a hârtiei, o
importanta scazuta. Se poate aduna fie numai aluminiu fie toate tipurile
amestecate, uneori si cu alte deseuri metalice. Aceasta colectare este problemat
ica
datorita costurilor ridicate de preluare, determinate de cantitatile scazute de
materiale colectate si de greutatea scazuta a cutiilor din aluminiu comparativ c
u
volumul ocupat. Vânzarea acestor tipuri de deseuri este destul de dificila daca nu
loc dupa ce pubela a fost preluata de macaraua unui autovehicul de colectare pri
n
18 xxx - http://www.protectia-mediului.ro/reciclare/colectare/alte.htm
19 xxx - http://www.serpico.com.ro/produse_en.php?sc=9
95
deschiderea clapetei de la baza containerului în autovehiculul de colectare sau
prin schimbarea containerului.
o pubela/sac plasat într-un anumit loc, într-o anumita zi, în afara locuintei lor".
De asemenea, în cazul colectarii selective a deseurilor vor exista mai
multe astfel de pubele/saci în care se vor depune anumite tipuri de deseuri si car
e
vor fi preluate de firmele de salubritate în zile diferite de colectare. Tabelul d
e
mai jos prezinta unele caracteristici comune ale acestor categorii.
Tabelul 5.0.1
Comparatie între sistemele de colectare.
Caracteristici Metoda de colectare
în puncte de
colectare
Metoda de colectare din
poarta în poarta
97
Definitie: Deseurile sunt duse de
catre locatar de la
locuinta sa la punctul
de colectare.
Colectarea deseurilor de la
locuinta/de acasa.
Sortare: Sortarea se face sau nu
de catre locatar. Pot fi
sortate sau nu la
centru.
Sortarea se face sau nu de
catre locatar. Pot fi sortate
sau nu la centru.
Materiale colectate: Materiale separate sau
materiale în amestec.
Materiale separate sau
materiale în amestec.
Containere: Comunal Individual (poate fi comunal
în cazul blocurilor de
apartamente).
Necesitatea transportarii
de la consumator:
Redusa pâna la mare Nu exista
Necesitatea transportarii
pentru colectare:
Redusa
Mare
Cantitatea colectata De la mare la mica Mare
Nivelul de contaminare: Scazut -în cazul
colectarii selective,
Mare -în cazul
colectarii mixte
Scazut - în cazul colectarii
selective,
Mare - în cazul colectarii
mixte
Se poate vedea ca unele caracteristici, în special contaminarea, depind mai
mult de faptul ca materialul este colectat separat sau nu, decât de metoda de
colectare utilizata.
5.1.2.2. Moduri de colectare
Colectarea în amestec -Colectarea în amestec este cea mai simpla
metoda de colectare. Totodata, acest mod de colectare limiteaza posibilitatile
ulterioare de reciclare si tratare a deseurilor. Colectarea în amestec a deseurilo
r nu
implica nici un efort din partea generatorului de deseuri, în ceea ce priveste
selectarea pe tipuri de deseuri.
Pentru sortarea materialelor reciclabile din deseuri colectate în amestec
este nevoie de o instalatie de sortare mecanica (fig. 5.9)21. În aceasta instalati
e vor
fi sortate, în diferite etape, elementele componente ale deseurilor, cu utilaje
corespunzatoare sau manual. Sortarea ulterioara a materialelor reciclabile din
deseuri implica mai putina atentie si mai putin interes în pregatirea si colectare
a
lor din partea celor care produc deseurile si, de asemenea, implica o munca
suplimentara pentru sortare cu consum de energie, forta de munca si mijloace
21 xxx - http://www.ttservis.cz/trideni_odpadu/index_en.html
98
tehnice. Calitatea materialelor reciclabile sortate este inferioara dupa ce aces
tea au
fost amestecate în recipientele autovehiculelor de colectare uneori chiar
comprimate sau maruntite. Materialele reciclabile sortate pot fi murdare sau
umede, ceea ce le face greu de procesat si valorificat în continuare. Preluarea
amestecata a tuturor grupurilor de materiale reciclabile a demonstrat ca hârtia,
plasticul si sticla sunt greu de sortat în j-s, instalatii de sortare obtinând doar
partial materiale pentru procesul de reciclare.
Dezavantaje:
-costuri de investirii relativ mari;
-personal relativ numeros;
-durata colectarii relativ ridicata.
103
Dezavantaje:
-necesita un spatiu de desfasurare relativ mare;
-riscul de a transporta containerele pe jumatate goale.
c) Procedura de colectare în saci de unica folosinta
În cazul procedurii de colectare în saci de unica folosinta deseurile sunt
adunate curat si igienic în saci de hârtie sau plastic si se încarca direct în
autovehiculele de colectare. Procedura de colectare se scurteaza datorita faptul
ui
ca nu mai este nevoie ca pubelele golite si repuse la locul lor, iar operatiunea
de
curatare a acestora este eliminata. Încarcarea sacilor se face de obicei manual,
ceea ce reprezinta o solicitare fizica
mai mare a personalului.
Volumul sacilor este limitat datorita acestui fapt si al rezistentei sacilor la
maxim 110 l. În mod obisnuit se folosesc saci de 50 si 70 1.
Având în vedere obiectivul de a evita producerea de deseuri suplimentare,
cresterea cu 3% a cantitatii de deseu prin materialul sacului trebuie privita ca
îngrijoratoare.
De regula se folosesc saci de gunoi atunci când se produc cantitati mai
mari de deseuri (de exemplu de sarbatori, în campinguri, la târguri sau diferite
manifestari la care participa multa lume) precum si acolo unde cerintele de igie
na
de colectare a deseurilor sunt foarte stricte (de exemplu în camine si spitale). D
e
multe ori sacii se aduna înainte de transport în containere.
Tipurile de deseuri colectate:
-deseuri menajere sau asimilabile acestora colectate în amestec;
-deseuri menajere pe fractiuni (sticla, hârtie, plastice,
biodegradabile si restul);
Avantaje:
-usurinta în manipulare si întretinere;
-personal putin;
-durata colectarii este foarte scurta;
-costuri de investitii mici;
-costuri de exploatare mici.
Dezavantaje:
-riscul ruperii sacilor;
-necesitatea diferitelor tipuri de saci în functie de tipul de deseu
colectat;
d) Procedura de colectare fara sistem
Colectarea fara sistem, în cadrul careia deseurile se colecteaza neunitar
dupa marime si forma sau în containere deschise, se utilizeaza la ora actuala
numai în cazul colectarii deseurilor voluminoase. Deseurile voluminoase trebuie
asezate la îndemâna personalului de încarcare a autovehiculelor pentru a putea fi
usor încarcate.
5.2. UMPLEREA AUTOVEHICULELOR DE COLECTARE
5.2.1. Instalatia de umplere a vehiculelor de colectare
104
Printr-un sistem de ridicare si rasturnare pneumatic sau hidraulic care se
afla
în partea din spate a autovehiculului de colectare, pubelele pline cu deseuri
sunt preluate, iar continutul este golit printr-o deschidere adaptata formei si
dimensiunii pubelei în interiorul vehiculului sau rasturnat într-o cavitate de
preluare (albie). Golirea recipientului în autovehicul se face prin rasturnarea si
totodata
ridicarea acestuia. Se poate asigura încarcarea vehiculului fara a produce
praf, atunci când între pubela si deschiderea pentru umplere se realizeaza o
legatura integrala. Pentru aceasta, deschiderea trebuie sa corespunda diferitelo
r
forme si dimensiuni ale pubelei.
Modificarea treptata
a pubelelor a facut necesara montarea a mai multor
sisteme diferite de umplere la un vehicul. Aceste sisteme pot lucra independent
unul de altul. În cazul deschiderilor duble se pot goli în acelasi timp doua pubele
diferite cu ajutorul sistemelor corespunzatoare de ridicare si rasturnare a pube
lelor
prin deschideri corespunzatoare asezate una lânga alta în vehicul. Pubelele sunt de
regula de 120/240 1 si de 1100 1. Instalatiile de ridicare si rasturnare pot fi
actionate independent una de alta si golirea pubelelor de 120 1 si de 240 1 poat
e fi
realizata cu reducerea cantitatii de praf emanat. În acest caz însa este prevazuta o
deschidere proprie corespunzatoare fiecarui tip de pubela în parte. Prin
intermediul unor deschideri combinate se pot goli mai multe tipuri de pubele
diferite.
Preluarea pubelelor se face de obicei cu asa numitul "sistem pieptene",
care apuca
de jos un mâner fixat în partea din fata a pubelei. Un "pieptene dublu"
poate apuca independent una de alta 2 pubele de 120/240 1. Dupa o modificare a
parametrilor este posibilasi ridicarea unei pubele de 1100 1. Un avantaj mare a
apucarii cu pieptene este ca pot fi manipulate pubele de diferite dimensiuni cu
aceeasi instalatie de ridicare si rasturnare. Existasi instalatii de apucare cu
"pieptene cu brat
de ridicare rabatabil" pentru preluarea suplimentara a pubelelor
de 1100 1 cu fus. (vezi figura 9 si 10
105
Fig. 5.0.15. Instalatii de apucare cu "pieptene cu brat de ridicare rabatabil"
5.2.2. Sistem de comprimare în autovehiculele de colectare
La colectarea deseurilor menajere si asimilabile si a deseurilor
voluminoase se utilizeaza autovehicule speciale închise. Acestea au spatii de
încarcare închise cu sisteme diferite de comprimare a deseurilor. Ele se încarca
prin deschiderile obisnuite sau cu sisteme aflate la partea din spate a
autovehiculului.
În cazul autovehiculelor cu sistem de comprimare rotativ deseurile cad
prin deschizatura din peretele posterior fix al vehiculului într-un tambur care se
roteste în jurul propriei axe. Tamburul care se roteste cu aproximativ 4 rotatii p
e
minut este prevazut cu un melc (spirala) interior sudat. Tamburul se va roti în as
a
fel încât spirala sa deplaseze deseurile catre partea din fata a vehiculului. Prin
deplasarea continua a deseurilor catre fata (catre peretele din fata a tamburulu
i) se
obtine comprimare de 2 pâna la 4 ori. Prin rostogolirea continuasi prin presarea s
i
ruperea bucatilor mai mari printre spirele melcului si a partilor fixe ale carca
sei
apare un efect de micsorare si de amestecare fara de care nu este posibila
comprimarea deseurilor mai voluminoase. Trebuie însa avute în vedere efectele
amestecarii asupra prelucrarii ulterioare a deseurilor. În cazul arderii, acest ef
ect
este benefic, dar nu si în cazul sortarii pentru recuperarea de substante care se
pot
revalorifica. În special apare umezirea si murdarirea hârtiei prin resturile
biodegradabile.
Autovehiculele cu sistem de presare a deseurilor se încarca întotdeauna
printr-o anticamera plasata imediat dupa deschiderea pentru încarcare. O placa de
presiune actionata hidraulic ce este legata de un perete de presare goleste
anticamera si umple prin comprimare containerul vehiculului de transport.
Peretele din fata a containerului poate fi actionat hidraulic pe toata lungimea
containerului. Cel mai mare grad de comprimare se obtine în domeniile de lucru
ale placii de presare si peretelui împingator.
La începutul operatiunii de umplere peretele din fata se împinge pâna
aproape de anticamera. Încet, încet odata cu umplerea containerului peretele din
fata gliseaza pâna la pozitia cea mai din fata pastrându-se însa în mod automat
106
presiunea din interiorul încarcaturii si gradul comprimare pe toata lungimea
containerului. Factorul de comprimare maxim care poate fi obtinu în acest fel este
de 3:1. În acest caz însa nu se obtine o amestecare a deseurilor. Doar în prima
faza, anticamera este posibila o oarecare micsorare a deseurilor foarte
voluminoare (fig. 5.16).
Fig. 5.0.16. Procesul de încarcare a containerului cu presa.
Pentru a se evita dezvoltarea de presiuni în peretii containerului acestia
trebuie întariti. Încarcarea peste masura a containerului si prin aceasta depasirea
sarcinii admisibile pe osie se poate evita cu ajutorul unor semnalizatori, care
pornesc atunci când se ajunge la sarcina limita admisibila întrerupând astfel
procesul de încarcare.
5.3. TRANSPORTUL DESEURILOR
Prin transportul deseurilor se întelege totalitatea proceselor care încep
dupa colectarea deseurilor si se încheie cu predarea acestora la instalatiile de
reciclare, tratare si sau eliminare a acestora. Transportul deseurilor este de d
oua
feluri:
-transport la distanta mica;
-transport la distanta mare.
Dupa colectarea deseurilor de la locul la care acestea au fost generate
urmeaza transportul la distanta mica la instalatia de reciclare tratare si/sau
eliminare a deseurilor care se gaseste în apropiere sau la o statie de transfer. D
e la
statia de transfer deseurile ajung prin transportul la distanta
mare la o instalatie
centrala
de reciclare, tratare si/sau eliminare.
5.3.1. Sisteme de transport
Din punct de vedere al gradului de încarcare exista 3 tipuri de transport:
-transport plin;
-transport gol;
-transport intermediar.
Principii de alegere a vehiculelor de colectare25:
-se vor alege vehicule care consuma o cantitate minima de energie,
dar cu o complexitate tehnica necesara pentru a colecta în mod eficient
materialele vizate - trebuie tinut cont de faptul ca operatiile de colectare si
25 Bold Octavian Valerian si Maracineanu Gelu Agafiel managementul deseurilor so
lide urbane si industriale, Ed.
MATRIC ROM, Bucuresti, 2003;
107
transport au costuri relativ ridicate;
-vor fi preferate echipamente fabricate local, cu o conceptie
traditionala a vehiculelor si cu calificare locala, ori de câte ori este posibil,
completate la nevoie cu asistenta expertilor nationali si internationali (utiliz
area
de vehicule adaptate la conditiile concrete de clima);
-se vor alege utilaje care pot fi întretinute si reparate local si pentru
care suri disponibile pe plan local piese de schimb;
-în zonele deluroase sau aglomerate se vor alege vehicule actionate
manual, tractate de animale sau vehicule mecanice usoare;
-se vor alege vehicule fara compactoare, remorci, basculante sau
dube în zonele unde populatia este dispersata sau deseurile sunt deja dense;
acestea sunt mai eficiente în ceea ce priveste consumul de carburanti, exploatarea
si întretinerea lor;
-vor fi avute în vedere, dupa caz avantajele sistemelor hibride:
vehicule mici- satelit actionate manual, electric sau cu propan, care alimenteaz
a
un vehicul mai mare stationar sau cu miscare lenta (vehicul cu compactare sau un
autocontainer);
-vor fi avute în vedere, în zonele urbane industrializate, vehicule cu
compactare (atunci când pe traseele de colectare sunt multi generatori, iar
deseurile nu sunt prea dense sau prea umede);
-utilizarea vehiculelor cu colectare automata - atunci când este
posibila aducerea pe roti a containerelor (cu capacitati de cea. 120 - 240 litri
) din
gospodarii la punctele de colectare;
-în zonele industrializate, unde colectarea separata a deseurilor
organice si a altor materiale reciclabile este o prioritate, se vor alege vehicu
le
mixte: cu doua
compartimente pentru colectarea eficienta a doua fluxuri de
materiale;
-pentru colectarea materialelor reciclabile amestecate se vor alege
vehicule specializate în reciclare: care pot asigura compactarea materialelor
plastice, stocarea uscata a hârtiei, colectarea sticlei pe culori si calitati sepa
rate, a
metalelor si nemetalelor.
Vehiculele de colectare si transfer trebuie satina seama de teren, climasi
profilul asezarii. De exemplu, folosirea vehiculelor descrise este adecvata mai
ales
în zonele cu clima uscata, dar trebuie asigurata combaterea prafului si
posibilitatea acoperirii încarcaturilor în sezonul ploios si în perioadele cu vânt.
Daca
vehiculele de acest fel se încarca vârfuit cu deseuri, acestea vor cadea,
reducând astfel considerabil eficacitatea sistemului de colectare.
La selectarea unui vehicul, un factor important este densitatea locuintelor
si raportul existent între locuintele pentru o familie si pentru mai multe familii
,
fapt care va determina numarul de opriri ale vehiculului. Dispunerea strazilor,
pantele, traficul si suprafata drumurilor influenteaza usurinta de a manevra.
Vehiculele cu compactor lucreaza
prost în zone cu clima foarte umeda,
deseurile sunt adesea umede si dense. în aceasta situatie, vehiculele cu
compactare au tendinta de a stoarce umezeala si de a împrastia scurgerile pe
strazi. De asemenea, în zonele în care se arde carbune, unde deseurile sunt bogate
în cenusa, acestea nu pot fi compactate mai mult. Modelele de colectare cu
compactor, din tarile dezvoltate sau din orasele cu crestere rapida, cu echipe
108
formate din mai multi membri, pot reprezenta solutia potrivita datorita existent
ei
strazilor suficient de largi pentru astfel de vehicule. în unele cazuri, vehiculel
e cu
compactoare pot fi fezabile daca
sunt asociate cu un mic vehicul satelit de
colectare cum ar fi carucioare actionate cu propan sau manual, care colecteaza
deseurile din zonele aglomerate si le aduc la vehiculul mare.
Atitudinile culturale fata de deseuri pot sa determine frecventa colectarii
sau alegerea tipului de containere. Traditiile legate de vehicule si disponibili
tatea
soferilor afecteaza alegerea vehiculului. Consideratiile culturale iau în consider
are
si faptul daca populatia este dispusa sa vada deseurile în vehicul sau daca aceste
a
trebuie ascunse imediat vederii; daca este neplacut sa se auda un anunt al sosir
ii
vehiculului; cine poate manipula deseuri si în ce împrejurari si ce punct de
depozitare este acceptabil. Se mentioneaza ca atitudinile culturale sunt uneori
modificate în oarecare masura prin educatie.
O eroare frecventa în alegerea sistemelor de colectare si de transfer este
presupunerea ca toate fluxurile de deseuri sunt ia fel Compozitia fluxului de
deseuri variaza nu numai în functie de anotimp, ci si în functie de categoria etnica
si sociala din aceeasi tara. Exista o variatie relativ mare între tari, emisfere s
i
continente.
În tarile cu venituri mici, deseurile sunt de obicei bogate în materiale
organice deoarece alti constituenti sunt îndepartati înainte de depozitare sau între
depozitare si colectare. Tarile cu venituri mari, dimpotriva, au tendinta de a a
vea
în deseuri o proportie mai mica de deseuri organice, dar mai multa hârtie, sticla,
materiale plastice si metale.
Luând în considerare cele prezentate anterior, au aparut diferite tipuri de
masini de transportat deseuri (fig. 5.17) 2627, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35,
36.
26 xxx - http://www.who.int/water_sanitation_health/hygiene/envsan/tn07/en/index
.html
27 xxx - http://www.comtechrom.ro/product.php/Autospeciala-16-22-mc/5/
28
xxx http://
www.westu.org/default.asp?menuid=10395&sub1menuid=10410&sub2menuid=10551&sub3men
uid=1056629 xxx - http://www.alphagreen.gr/ergouk.htm
30 xxx-http://www.wastecycle.co.uk/index.asp?c=1020
31 xxx - http://www.viridor-waste.co.uk/index.php?id=86&menu=services
32 xxx - http://www.viridor-waste.co.uk/index.php?id=57
33 xxx - http://www.viridor-waste.co.uk/index.php?id=56
34 xxx - http://www.danvilleva.
gov/page.asp?menuid=2820&sub1menuid=2838&sub2menuid=2956&sub3menuid=3907
35
xxx http://
www.tampagov.net/dept_solid_waste/residential_services_division/images/fully%20a
utomated%20large.jpg36 xxx - http://www.co.henrico.va.us/utility/solidwaste/bulk
ywastecollections.html
109
Fig. 05.0.17. Metodede transportat deseuri.
Transportul rutier al deseurilor
Autovehiculele de colectare si transport al deseurilor sunt camioane cu
recipiente speciale, care se încarca direct sau camioane pe care se pot monta
pentru transport containere de capacitate mare care se monteaza deja încarcate.
Acestea din urma se pot folosi atât pentru transportul la distante mici cat si la
distante mari.
110
Un autovehicul poate fi utilizat daca respecta anumite conditii constructive
ca de exemplu dimensiuni ale containerului de încarcare si încarcarea maxima pe
fiecare axa.
O conditie principala impusa
autovehiculelor de colectare este sa poata
încarca cat mai multe deseuri. Marirea din ce în ce mai mult a capacitatii
autovehiculelor este limitata de greutatea maxim admisasi de usurinta de
manevrare a autovehicului.
La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare si transport se vor avea în
vedere:
-încarcatura utila;
-distanta catre statia de transfer sau la statia reciclare, tratare si/sau
eliminare;
-sistemul de recipiente;
-topografie, limitarile si dificultatile în traficul rutier;
-latimea drumurilor pe distantele parcurse de vehiculele de
colectare sau de transport;
-timpul de lucru zilnic si pauzele angajatilor;
-marimea echipei de colectare a deseurilor.
Transportul deseurilor pe cai feroviare
Toate transporturile feroviare au în comun faptul ca deseurile dupa
colectarea lor cu autovehicule rutiere trebuie sa ajunga
la o statie de transfer
(fig.5.18)37, 38. Acolo, de cele mai multe ori, dupa compactare se încarca în
vagoane si se transporta la diferite instalatii de reciclare, tratare si/sau eli
minare a
deseurilor. Transportul feroviar se poate face în containere de comprimare, în
containere cu sistem rotativ de comprimare, sau în cazul deseurilor necomprimate,
în vagoane deschise la partea superioara acoperite cu prelate sau plase.
Fig. 05.0.18. Transporul feroviar al deseurilor.
Un avantaj în cazul transportului feroviar este independenta acestui tip de
transport de conditii meteorologice si faptul ca circulatia rutiera nu este
îngreunata. De aceea trebuie acordata o atentie deosebita accesului la cale ferata
în cazul planificarii unei statii de transfer sau a unei instalatii de reciclare,
tratare
si/sau eliminare a deseurilor.
37 xxx - http://www.rematsalaj.ro/net/fisiere/dotare.htm
xxxhttp://
images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.edie.net/Library/features/images/LAB01
23_4t.jpg&imgrefurl=http:
//www.edie.net/Library/view_article.asp%3Fid%3D1374%26channel%3D0&h=91&w=100&sz=
8&hl=ro&start=109&
tbnid=iMFveLYjyUWb3M:&tbnh=75&tbnw=82&prev=/images%3Fq%3Dwaste%2Btransport%26sta
rt%3D100%26n
dsp%3D20%26svnum%3D10%26hl%3Dro%26sa%3DN
111
Datorita cantitatilor mari si gradului de încarcare mare care se poate
transporta numai cu un tren, transportul feroviar este indicat în special în cazul
deseurilor masive cu densitate mare ca de exemplu fier vechi, zgura, deseuri din
constructii si demolari sau namoluri orasenesti. Transport feroviar al deseurilo
r
menajere si al celor asimilabile din comert, industrie si institutii devii inter
esant si
fezabil numai atunci când trebuie transportate la distante foarte mari, sau când nu
exista depozite de deseuri în apropierea oraselor.
Transportul deseurilor pe cai navale
Deseurile pot fi încarcate în statiile de transfer si pe nava de transport sau
în containere pe diferi nave (fig. 5.19) 39. De asemenea, pe calea apei se pot
transporta cantitati mult mai mari de deseuri în comparatie cu transportul pe caai
rutiere. Transportul naval al deseurilor se întâlneste relativ rar. Nivelul ridic sa
u
scazut al apei si îngheturile pot îngreuna transportul naval regulat. În astfel de
cazuri nave transportoare pot juca rol de tampon pentru câteva zile. De asemenea
trebuie avute în vede perioadele de transport mari uneori, chiar saptamâni sau
chiar luni de transport, perioade care sunt admisibile doar în cazul deseurilor
nealterabile.
123
ca numai 25% din cantitatile de hârtie existente în lume se recicleaza, dar nu
exista motive de ordin tehnic si economic care sa împiedice cresterea acestei cifr
e.
O tona de hârtie recuperata înlocuieste o tona de celuloza sau 4 m3 de masa
lemnoasa, 800 KWh energie electricasi 250 kg combustibil conventional. Pe
suprafata Pamântului sunt cea. 4 miliarde hectare de paduri si în fiecare an
exploatarile de masa lemnoasa se fac pe o suprafata de cea. 24 milioane hectare
aproximativ
cât suprafata târii noastre. Prin taierea unui copac se distruge un lucru
cu o valoare esteticasi biologica, deoarece acesta asigura hrana solului si ajut
a la
regenerarea aerului pe care-i respiram. Un singur hectar de confere retine anual
40
mii kg praf din natura.
Hârtia reciclata poate fi destinata fie fabricarii din nou a hârtiei (valorificare
optima), fie a cartoanelor si mucavalelor (valorificare inferioara), Conditia ca
re
determina optiunea o reprezinta tehnologia de decernelizare care, cel putin în tar
a
noastra, în prezent, nu este înca pusa
la punct. Ea este posibil de aplicat cu
ajutorul tehnologiilor moderne de flotatie inversa.
Exemplul hârtiei ne permite sa discutam si o alta problema, de cea mai mare
importanta în actiunea complexa de recuperare, reciclare si refolosire, anume
aceea a redistribuirii materialelor refolosibile între sectoarele care le genereaz
asi
cele care le pot folosi în modul cei mai eficient, întrucât nu este întotdeauna
evident ca materialele recuperate trebuie neaparat sa revina în fluxul tehnologic
care Ie-a generat. Astfel, la obtinerea de hârtie si cartoane se pot folosi cu suc
ces
si deseuri textile, într-o pondere care atinge 12 - 14% din totalul materiilor pri
me.
Pe de alta
parte, reciclarea hârtiei se poate face doar de 6 -10 ori, deoarece la
fiecare reciclare lungimea fibrei de celuloza scade, conducând la o scadere a
rezistentei mecanice si a calitatii (aspect, culoare) a hârtiei nou fabricate, la
reducerea productivitatii muncii în fabrica de hârtie si la cresterea pierderilor
tehnologice.
La încheierea acestui numar de cicluri, însa, hârtia inferioara calitativ poate
fi utilizata cu succes într-o alta ramura industriala (ex: în industria constructiil
or,
ca izolant termic în panourile prefabricate, s.a.). Studii efectuate în tara noastra
arata ca, din totalul de materiale reciclate provenite din industria bumbacului,
62,2% revin la procesul tehnologic care Ie-a generat 17,1% pot fi dirijate catre
alte întreprinderi ale industriei usoare, iar 20,7% îsi gasesc valorificarea în cu
totul alte ramuri industriale. Pentru produsele provenite din industria lânii,
procentele sunt, respecta 83,2%, 2,3% si 14,5%.
Calitatea materialelor refolosibile din hârtie folosita ca materie prima sau ca
atare se verifica pe loturi.
Prin fot se întelege o cantitate maxima de 10.000 kg materiale
refolosibile din acelasi sortiment [1, 9,]. Verificarea calitatii unui lot se fa
ce
pe baza unei probe constituita
din baloturi, luate la întâmplare (în mod
obiectiv) din lot. Numarul de baloturi care formeaza proba este în functie de
marimea lotului, conform datelor din tabelul 5.5. [1,9].
Tabelul 0.5.
Marimea lotului si numarul de
baloturi
Numarul de unitati de ambalaj luate pentru
verificare
1-5 Toate
6-99 5
124
100 - 250 n/20
n = numarul baloturilor care formeaza lotul
Livrarea se face în baloturi sau legaturi, cu masa cuprinsa între 50 - 200 kg
sau cu alte mase (când exista o întelegere între parti), ex. 10 kg,
Modul de formare al unui balot este urmatorul:
-materialul este împins într-o presa (fig. 5. 23) 40;
-dimensiunea presei corespunde cu dimensiunea balotului, care se
ambaleaza
în folii de polietilena sau hârtie;
-
un lot se obtine din mal multi baloti aranjat pe categorii.
Fig.5.0.23. Presa de balotat hârtie.
Avantajele procesului de balotare:
-reducerea volumului de deseuri prin balotare de 5 - 20 ori;
-manipularea eficienta a baloturilor în cadrul depozitului de deseuri cât si
în afara lui;
-posibilitatea depozitarii baloturilor pe verticala în rastele speciale;
-eficientizarea transportului maculaturii la fabricile de hârtie (reducerea
mijloacelor de transport de 5 - 20 ori pentru aceeasi cantitate de maculatura);
-reducerea substantiala a volumului de depozitare (de 5 - 20 ori);
-cresterea calitatii hârtiei refabricate prin evitarea poluarii deseurilor
balotate cu diversi contaminanti pe timpul transportului;
-imbunatatirea coeficientului de umplere a camerelor de lucru ale
utilajelor de preparare a pastei (hidropulbere, holendere, amestecatoare etc.).
Baloturile se preseaza bine si se leaga cu minim doua
legaturi în cruce - ou un
material rezistent (în exemplul prezentat polietilena) pentru a m asigura integrit
atea
balotului în timpul manipularii si transportului.
De legatura fiecarui balot este prinsa o eticheta cu sârma, pe care se marcheaza c
u
tus
sau vopsea urmatoarele: denumirea furnizorului, sortul, masa bruta (kg), STAS
4527/1 - 81:,
Depozitarea baloturilor se face în încaperi închise sau soproane în stive acoperite
sau pe platforma deschisa atunci când baloturile au fost ambalate în polietilena.
40 xxx - http://www.ictcm.ro/DAS_Manolescu%20841_63_5.htm
125
Transportul materialelor refolosibile se face cu mijloace de transport acoperite
sau
protejate împotriva intemperiilor. în fiecare mijloc de transport se pot introduce m
axim
doua sorturi - separate între ele. [9].
Manipularea baloturilor se face cu grija astfel încât legaturile de prindere a
etichetelor sa nu se rupa.
Fiecare lot de livrare trebuia sa fie însotit de documentul de certificare a calit
atii
întocmit conform dispozitiilor legale în vigoare [1].
Infrastructura. Agentii de salubritate deja colecteaza separat deseurile din hârti
e si
carton, în special de la agentii economici si mai putin de la populatie. Aceasta c
olectare
separata trebuie sa se extindasi la nivelul populatiei, deoarece o foarte mare c
antitate de
hârtie si carton poate fi recuperata din acest sector. În prezent exista pubele de c
apacitati
de 1,1 m3 si chiar mai mici asezate în diferite zone de catre agentii de salubrita
te. Acolo
unde au avut rezultate bune, adica pubelele speciale pentru hârtie nu contineau si
alte
tipuri de deseuri menajere, aceste pubele au ramas în continuare, iar în celelalte z
one au
fost ridicate.
Greutate specifica mare. Raportul volum/greutate pentru deseurile din hârtie si ca
rton
este mic. Deseurile din hârtie si carton constituie o componenta foarte raspândita d
in
deseurile municipale. Deoarece acest procent este destul de mare, se asteapta ca
reciclarea hârtiei si cartonului sa reprezinte o oportunitate pentru a evita depoz
itarea ei,
reducând astfel impactul asupra padurilor si implicit asupra mediului.
Potentialul de contaminare. Reciclarea hârtiei depinde foarte mult de calitatea
deseurilor de hârtie colectate. Hârtia si cartonul pot fi foarte usor contaminate cu
alte
tipuri de deseuri menajere, în special cu lichide. De aceea este indicata colectar
ea
deseurilor de hârtie si carton în containere special amenajate cu o deschizatura mai
îngusta, care sa îngreuneze introducerea si altor tipuri deseuri menajere.
Principalele tipuri de deseuri din hârtie si carton reciclabile: ziare si reviste,
carton gofrat, hârtie calitate si hârtie mixta
Oportunitati de reutilizare si reciclare. Toate fabricile de hârtie din tara noast
ra
accepta deseuri de hârtie si carton în vederea reciclarii, în functie de capacitatile
existente. Pentru mai multe detalii puteti accesa site-ul MMGA, respectiv Planul
National de Gestionare a Deseurilor. Principalele utilizari ale hârtiei reciclate:
substituirea pastei de hârtie, realizarea unor produse pentru constructii: peretii
din carton
cu gips, combustibili obtinuti din deseuri (în amestec cu deseurile din plastic si
lemn).
5.5.7.2. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din sticla
Sticla nu este biodegradabila
dar poate fi topitasi transformata în produse noi,
fara a-si pierde calitatile. Tot ce trebuie facut este a se depozita sticlele si
borcanele
nefolositoare în locuri special amenajate, de unde vor fi luate si refolosita.
"Sparturile din sticla" se folosesc la fabricile de sticla ca materie prima, den
umita
material de adaugire în procesul de fabricatie, în proportie de 15 - 20%, iar în ultim
ul
timp chiar pâna la 100%, [1]. Sticla este un material dintre cele mai energointens
ive
întrucât consuma în procesul de elaborare în proportii considerabile soda, precum si
importante cantitati de gaz metan.
126
Cu o tona de sparturi de sticla se pot economisi 630 kg nisip cuartos, 40 kg
feldspat, 112 kg calcar (care nu mai trebuie exploatat, transportat, preparat),
180 kg
soda calcinatasi 700 m3 gaz metan, fara
a mai lua în calcul si reintroducerea în circuit a
recipientilor din sticla obisnuiti.
Dintr-o tona de cioburi se pot fabrica 3500 borcane alimentare (250 ml) sau 2000
sticle diferite (în tabelul 5.1 se prezinta economia de energie rezultata prin uti
lizarea
cioburilor de sticla).
Tabelul 5.0.6
Procentul de sticla utilizat, [%I
1 20 30 40 50 60 70
Economia de energie, [cal/kg
sticla]
79 159 239 318 397 477 556
Imagini ale unui cuptor de prelucrare a sticlei este prezentata în figura 5.2441.
41 xxx - http://www.robertmekis.com/?kateg=photos&subkateg=miscellaneous&obsah=p
hoto125i2
127
Cioburi albe menaj, ambalaj iluminat
Impuritati maxime, [%]
1
Cioburi semialbe menaj 1
Cioburi brune ambalaj 1
Cioburi verzi ambalaj 2
Cioburi colorate menaj (separat pe
culori)
1
B. Cioburi provenite de la furnizori
Cioburi albe
Impuritati maxime, [%]
3
Cioburi semialbe 3
Cioburi colorate 3
Umiditatea de referinta este de 3%, dar la întelegere între parti ea poate diferi, în
functie de aceasta stabilindu-se greutatea efectiva.
Nu sunt admise bucati de metal, pietre, beton, resturi alimentare de la fabricil
e de
conserve, cauciuc, materiale plastice, sfoara, cartoane, s.a. Prin continutul de
impuritate
se întelege pamânt praf sau alte substante care nu sunt specifica te mai sus. De
asemenea nu sunt admise cioburile de la ambalarea produselor toxice si explozive
.
Cioburile din grupa A si B se livreaza pe culori, granulate sau negranulate.
Dimensiunile bulgarilor de sticla proveniti de la scurgerea cuptoarelor trebuie
sa fie
cuprinse între 30 - 300 mm.
Infrastructura. În centrele comerciale deja se colecteaza deseuri din sticla. Aces
tea fac
un discount la cumparaturile realizate în cadrul centrului comercial, în functie de
numarul deseurilor din sticla
returnate. Aceasta colectare trebuie extinsa la cât mai
multe centre comerciale si chiar adoptatasi de agentii de salubritate. Aproape t
oata
sticla reciclata este utilizata pentru producerea de noi recipiente din sticla.
O cantitate
mica de sticla este utilizata la producerea vatei de sticla
sau fibrelor de sticla pentru
izolare, materialelor de pavat si materialelor de constructii precum caramizi, t
igle,
ceramicasi beton de greutate mica.
Greutate specifica mare. Raportul volum/greutate pentru deseurile din sticla est
e mic.
Deseurile din sticla constituie o componenta raspândita a deseurilor. Deoarece ace
st
procent este destul de mare, reciclarea sticlei reprezinta o oportunitate import
anta pentru
a evita depozitarea si reutilizarea ei într-un mod ecologic.
Potentialul de contaminare. Deseurile din sticla pot fi foarte usor contaminate
cu alte
tipuri de deseuri, dar sunt usor de curatat, respectiv sortat prin introducerea
unei etape în
plus în procesul de reciclare. Însa, pentru a reduce costurile de reciclare este ind
icata
colectarea deseurilor din sticla
în containere corespunzator amenajate cu o deschizatura
speciala care sa îngreuneze introducerea si altor tipuri de deseuri menajere.
Oportunitati de reciclare. Producatorii de recipiente din sticla prefera sa incl
uda
cioburile în materialul brut (nisip, cenusa de soda, calcar), deoarece temperatura
din
cuptor se reduce semnificativ. Chiar daca cerintele pentru cioburile de sticla
transparenta sunt mari, reciclarea variaza de la o regiune la alta datorita cost
urilor de
colectare, prelucrare si transport. Piata pentru sticla colorata variaza de asem
enea în
128
functie de instalatiile de fabricare a recipientelor din sticla
colorata. Sticla care nu este
sortata dupa culoare este acceptata pentru fabricarea materialelor de constructi
e, chiar
daca impuritatile precum metalele feroase si aluminiul trebuie sa fie îndepartate
magnetic. Praful de sticla care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor rec
ipiente, dar
poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticla, material foarte utilizat în
izolarea
termicasi fonica.
Sticla ce trebuie folosita pentru recipiente noi trebuie sa fie în general sortata
dupa culoare si trebuie sa nu contina impuritati cum ar fi murdarie, roci, ceram
ica, sau
alte produse din sticla. Aceste materiale cunoscute ca materiale refractare, au
o
temperatura
de topire mare. Sticla auto laminata este interzisa deoarece contine urme de
plastic. Platourile de sticla, chiar daca nu sunt materiale refractare, afecteaz
a
temperatura de topire a amestecului si nu sunt acceptate. Capacele de aluminiu s
i
etichetele de hârtie sunt permise daca sunt îndepartate în procesele de prelucrare
ulterioara, înainte ca cioburile sa
fie aduse la cuptorul de topire. Când cioburile sunt
utilizate pentru recipiente noi sunt trimise la instalatiile de fabricare unde s
ticla este
separata de impuritati si materiale refractare. Prezenta materialelor interzise în
tr-o
cantitate mare este un motiv de refuzare a întregii încarcaturi.
5.5.7.2. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din mase plastic
Materialele refolosibile din polietilena de joasasi înalta densitate, care se
colecteaza, sunt urmatoarele:
a) folie, saci, sacose, huse din polietilena de joasasi înalta densitate, de la:
-ambalajele produselor textile;
-ambalajele produselor alimentare;
-ambalajele produselor chimice, care nu sunt toxice si se dizolva în apa;
-folii care nu au fost expuse radiatiilor.
b) folii din polietilena de joasasi înalta densitate provenite de la sere si solar
ii,
care au fost expuse radiatiilor solare;
c) folii, saci, pungi, huse, sacose care au fost fabricate din materiale recuper
abile
marcate sau colorate în mod specific;
Alte produse din polietilena de înalta densitate sunt:
a) navete compartimentate si necompartimentate din polietilena;
b) butoaie, canistre, flacoane, butelii de polietilena;
c) materiale refolosibile din polietilena de înalta densitate de la fabricarea
calapoadelor sau alte produse din polietilena de înalta densitate.
Ambalajele care au continut produse toxice se recupereaza numai de catre
unitatile producatoare de specializare.
Colectarea si recuperarea maselor plastice prezinta avantaje atât de ordin
economic cât si ecologic.
În tara noastra, la cca. 2,0 m3 de reziduuri menajere se gasesc în medie 4 kg restur
i
de polietilena, O tona de polietilena recuperata economiseste cca. 8,0 t de petr
ol. Din
aceasta tona recuperata
se pot fabrica 6.000 m2 de folie polietilena netransparenta sau
3.000 saci pentru ambalaj.
Recuperarea maselor plastice prezinta dificultati mai ales la sortarea lor pe
categorii, sortare care se face în functie de densitate. în plus nici tehnologiile d
e
129
valorificare nu sunt în totalitate definitivate si astfel produsele obtinute sunt
de calitate
inferioara celor obtinute direct din materii prime.
În principiu instalatiile de reciclare a deseurilor din materiale plastice se baze
aza
pe obtinerea unor granule de plastic (fig. 5.25.), care sunt livrate instalatiil
or de profil.
42
Fig. 5.0.25. Granule de plastic.
Instalatii standard de prelucrare a deseurilor din materiale plastice sunt preze
ntate
în figura 5.2643.
determina pe loturi.
Prin lot se întelege cantitatea colectata sau livrata într-un mijloc de transport.
Pentru balotii de folie, saci, sacose, huse, etc. verificarea se face pe baza un
ei
probe vizuale, dupa desfacerea baloturilor.
Continutul de praf pentru toate felurile de materiale refolosibile din polietile
na se
determina prin prelevarea unor mostre din loturile cu cea mai mare impurificare,
de câte
0,5 kg fiecare pâna
la formarea unei probe totale de 4 kg. Din proba de 4 kg se formeaza
2 mostre de 2 kg fiecare, care se introduc într-un ambalaj de polietilenasi se eti
cheteaza
- sigileaza.
Una din mostrele de 2 kg se scutura bine pe o foaie de hârtie curata. Praful rezul
tat
se aduna într-un recipient a carui tara
a fost dinainte stabilita.
Continutul de impuritati se stabileste cu formula:
m
I =
i ·100
m
p
în care.
-I este continutul de impuritati, în procente;
-mi = masa impuritatilor cântarite, în grame;
131
-mp = masa initiala a probei, în grame.
Materialele refolosibile din plastic se depoziteaza
pe platforme curate, separate pe
sorturi sau articole. Transportul se efectueaza cu mijloace de transport adecvat
e, câte un
sort în mijlocul de transport respectiv.
Livrarea se face în vrac sau în baloturi. Materialele refolosibile maruntite,
macinate, sau granulate se livreaza
în saci etichetati cu denumirea produsului, grupa de
clasificare, tipul materialului si greutatea.
Infrastructura. Infrastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu tre
buie
stabilita la nivel national. În general, aceasta este limitata la zone locale. Însa,
multi
consumatori care doresc sa recicleze deseurile din plastic constata ca nu exista
centre
specializate de preluare a acestor deseuri. În multe zone au fost realizate proiec
te pilot
de colectare separata a deseurilor din plastic, în special a sticlelor PET, aceste
a având un
rezultat destul de bun.
Greutate specifica mica. Raportul volum/greutate pentru deseurile din plastic es
te
foarte mare, în special pentru produsele cu polistiren (PS). Din acest motiv, comu
nitatile
izolate nu-si pot permite sa colecteze si sa transporte plasticele separat.
Potentialul de contaminare. Deseurile din plastic aduse la unitatile de procesar
e sunt,
în general contaminate cu materiale straine. Materialele straine, cum ar fi alimen
tele
cauzeaza uzarea granulatorilor si a altor echipamente utilizate în sortarea si rec
iclarea
acestor materiale.
Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dezvoltarea infrastructurii de colecta
re trebuie
sa urmareasca cerintele pietei, astfel încât valoarea materialelor valorificate sa p
oata
acoperi costurile de colectare, prelucrare si transport. Centrele de colectare p
ot asigura o
compactare si balotare a deseurilor din plastic în vederea reducerii costurilor de
transport. De asemenea, în cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu desti
natii
diferite pentru fiecare, centrele de colectare pot asigura o sortare a acestor d
eseuri în
functie de cerintele unitatilor de procesare si apoi o compactare a deseurilor g
ata sortate.
Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate în functie de evolutia pietei de desfacere
a
produselor din materiale reciclate.
Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile îsi stabilesc în general
instalatiile de prelucrare în zone dens populate, în care se genereaza cantitati mar
i de
materiale valorificabile. Reciclatorii trebuie sa plateasca
costurile de transport la
unitatile centralizate. Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de
fabricatie
mai ieftin fata de cele realizate din materii prima.
5.5.7.3. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din materiale texti
le
Colectarea materialelor refolosibile din textile este la fel de importanta ca si
a
celorlalte materiale refolosibile însa
este mai pretentioasa, mai ales în cazul celor
colectate de la populatie, pentru ca trebuie ca acestea sa se faca separat, nu n
umai pe
tipuri de materiale (lâna, bumbac, matase etc.), ci si pe grupe de culori (deschie
, medii,
închise) (fig. 5.27).
132
Fig. 5.0.27. Deseuri textile.
Prin materiale textile refolosibile se înteleg produsele tesute sau netesute,
tricotajele, din orice materie prima textila, scoase din uz, provenite din gospo
darii din
gospodarii individuale, unitati militare, spitale, internate etc., folosite în ind
ustrie si în
alte domenii.
În afara acestor materiale refolosibile din textile care nu provin din reziduuri
industriale (deseuri, resturi, refuzuri, rebuturi ale proceselor industriale), m
ai exista
urmatoarele feluri de materiale refolosibile din textile:
a)
materiale textile refolosibile din lânasi tip lâna provenite din reziduurile
industriale ca: deseuri si ramasite de fibre si fire, peticele noi de tesuturi s
i
tricouri, rezultate din procesele tehnologice de filare, tesere, finisare, trico
tare si
confectionare;
b)
materiale textile refolosibile liberiene si tip liberian, care sunt ramasite noi
de
fibre, tricoturi si netesute, rezultate din procese de filare, tesere, tricotare
,
finisare si confectionare;
c)
materialele textile refolosibile din bumbac si tip bumbac, care sunt ramasite no
i
de fibre, tesaturi, tricoturi si ne tesute rezultate din procesele de filare, te
sere,
tricotare si confectionare;
d)
materiale textile refolosibile din matase si tip matase, în care se cuprind ramasi
te
noi de fibre, fire, tesaturi, tricotari si ne tesute, rezultate din procesele de
filare,
tesere, tricotare, finisare si confectionare.
133
Aceste patru feluri de materiale refolosibile din textile (a, b, c si d), fiind
materiale refolosibile noi care rezulta în procesele tehnologice industriale, întrucât
aceste operatii intra în sarcina întreprinderilor de la care rezultasi unde se încadre
aza în
fluxul total de prelucrare si valorificare ca materii prime si materiale refolos
ibile
circulate (cu circuit intern).
Dupa compozitia fibroasa materialele textile refolosibile se clasifica în
urmatoarele grupe:
a) materiale textile refolosibile din lânasi tip lâna;
b) materiale textile refolosibile din bumbac si tip bumbac;
c) materiale textile refolosibile din fibre liberiene si tip liberiene;
d) materiale textile refolosibile din matase si tip matase;
e) materiale textile refolosibile din fibre sintetice 100 %;
f) materiale textile refolosibile cu uzura mare, din diverse amestecuri fibroase
.
Conditiile de colectare, clasificare, sortare si conditiile tehnice de calitate
a
materialelor textile refolosibile sunt prevazute în STAS 2091/5-86, [9].
Fiecare grupa se colecteaza, sorteazasi livreaza conform caracteristicilor grupe
i
respective, în functie de:
-categoria materialului colectat;
-tipul materialului refofosibil;
-culoarea materialelor si dimensiuni (unde este cazul). [1, 9]
Materialele textile refolosibile trebuie ca odata
cu colectarea sau dupa aceea, sa
fie sortate si livrate pe culori sau grupe de culori. Prin grupe de culori se înte
lege:
-culori deschise: gri deschis, bej, roz, bleu, galben;
-culori medii: rosu, albastru, verde, kaki;
-culori închise: maro, bleumarin, violet, negru,
Materialele textile refolosibile provenite din colectarea confectiilor cu captus
eala
si vatelina destinate valorificarii în industria textila se sorteazasi livreaza se
parând
captuselile si vatelina de tesaturile ce intra în componenta lor.
Existasase grupe de materiale textile refolosibile la care se specifica (conform
standardelor în vigoare) categoria, tipul, si culoarea fiecarui fel de material te
xtil
refolosibil, de care trebuie sa se tina seama la colectarea, dar mai ales la sep
ararea lor în
vederea livrarii si valorificarii în industria textila.
Principalele texturi ale firelor diferitelor tesaturi materialele textile refolo
sibile nu
trebuie sa contina urmatoarele impuritati:
-bucati de tesatura putreda, mucegaita, mâncata de molii sau rozatoare;
-corpuri straine (lemn, carton, cauciuc, metal, sticla);
-materiale care se întaresc în contact cu apa (var, ciment, ipsos, faina,
malai, etc);
-urme de ulei, ceara, bitum, vopsea, etc, care nu ies la spalat
Materialele textile refolosibile se pot colecta cu sau fara nasturi, catarame, c
apse,
fermoare etc. dar se livreaza beneficiarilor fara astfel de accesorii.
Continutul de praf admis pentru fiecare grupa de materiale textile refolosibile
este
urmatorul:
134
-materiale textile refolosibile din lânasi tip lâna, cu exceptia celor de sub
darac - maxim 3%;
-materiale textile refolosibile din bumbac si tip bumbac, din fibre
liberiene si tip liberiene, din matase si tip matase, din fibre sintetice 100%,
de maximum
5%;
-materiale textile refolosibile cu uzura mare din diverse amestecuri
fibroase si fibre de lânasi tip lâna de sub darac, de maximum 12%.
Umiditatea maxima admisa la livrarea materialelor textile refolosibile trebuie s
a
fie de;
-15 % pentru materiale din lânasi tip lâna;
-8 % pentru materiale din bumbac si tip bumbac;
-16 % pentru materiale din fibre liberiene si tip liberiene;
-10% pentru materiale din matase si tip matase;
-5% pentru materiale din fibre sintetice 100%,
-10% pentru materiale cu uzura mare din diverse amestecuri fibroase.
Materialele textile refolosibile trebuie si fie dezinsectizate înainte de ambalare
.
Tipul, dimensiunile (unde este cazul) si culoarea trebuie sa corespunda
categoriilor impuse prin STAS.
Verificarea calitatii materialelor textile refolosibile se face pe loturi:
-lotul este constituit din cantitatea prezentata deodata la verificare din
aceeasi grupa, categorie, tip, culoare (conform STAS).
-proba medie se ia dintr-o cantitate egala
cu 10% din numarul baloturilor
care formeaza lotul, dar nu din mai putin de 2 baloturi. Fiecare balot luat se d
esface apoi
se scoate din trei locuri diferite câte o proba elementara în cantitati aproximativ
egale.
Probele elementare astfel luate se amesteca bine, facându-se o proba medie de cea.
50 kg,
Pe aceasta proba se verifica: grupa, categoria, tipul, culoarea, impuritatile,
continutul de praf si dimensiunile (unde este cazul).
Pentru celelalte caracteristici, din proba medie se iau probe pentru analiza,
introducând câte cca. 0,5 kg în pungi de polietilena, care se închid ermetic si se
sigileaza, având urmatoarele destinatii:
-proba pentru producator;
-proba pentru beneficiar;
-proba pentru litigiu.
Proba pentru litigiu poate fi folosita numai în cazul în care a fost luata în prezenta
beneficiarului si a fost sigilata de acesta [9].
În cazul în care se constata ca grupa, categoria, tipul, continutul de praf umiditat
ea
si culoarea nu corespund, se repeta
determinarea pe alta proba medie Dacasi în acest
caz rezultatele sunt necorespunzatoare lotul se respinge pentru resortare si pre
zentare la
o noua verificare.
Verificarea grupei, categoriei, tipului, culorii si a impuritatilor se verifica
vizual
sau cu ajutorul unui microscop (acolo unde este cazul).
Determinarea umiditatii si calculul masei comerciale se fac conform STAS 769182,
[9].
135
Verificarea dimensiunilor se masoara cu rigla gradata, urmarindu-se dimensiunea
cea mai mica a fibrelor.
Determinarea continutului de praf: proba de circa 50 kg se cântareste cu o
balanta cu precizie de 0,2% si se scutura
sau se trece printr-un desprafuitor pâna nu mai
iese praf. Apoi se cântareste din nou cu aceeasi precizie.
Continutul de praf se exprima în procente si se calculeaza cu formula:
m1 -
m2
praf =·100 [%]
m
1
în care:
m1 este masa initiala a probei, (g);
m2 - masa probei dupa desprafuire, (kg).
Verificarea dezinfectiei si dezinsectiei se fac pe baza metodelor stabilite de
organele medicale abilitate.
5.5.7.4. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din cauciuc
Cauciucul, un material energointensiv, este supus uzurii, indiferent unde este
folosit anvelope, benzi elastice, tuburi, garnituri, etc. în prezent, anvelopele u
zate detin
45 46
ponderea cea mai mare în cantitatea totala de cauciuc potential reciclabil (fig. 5
.)44, .,
Solutiile tehnologice utilizabile vizeaza, de regula, revenirea lor în circuitul e
conomic
într-un numar de cicluri limitat [1].
44 xxx - http://www.in.gov/idem/compliance/land/agswc/report_05.html
45 xxx - http://www.alibaba.com/catalog/11414774/Rubber_Waste_Scrap/showimg.html
46 xxx - http://manitoulinislandindex.com/manitoulinsshame.html
136
Fig. 5.28. Deseuri din cauciuc.
Materialele refolosibile din cauciuc care intra în obligatiile de colectare de la
fabrici si de la populatie sunt compuse în general din anvelope si camere de aer u
zate
sau sparte [9],
Materialele refolosibile provenite din reziduurile industriale din unitatile de
fabricatie a produselor, obiectelor si articolelor din cauciuc au caracter de ma
teriale
circulante pentru care exista normative de recuperare cu circuit închis.
Conditiile generale de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca anvelopele uza
te
destinate pentru resapare si regenerare în vederea reciclarii acestora, ce se cole
cteaza de
la societatile comerciale publice sau private si de la populatie, pentru unitati
le de
resapare, sunt precizate în Norma Interna Departamentala NJ.D 8171/79.
Prin reesapare se întelege procesul tehnologic de aplicare a unei benzi de rulare
noi
pe o coroana de anvelopa uzata pregatita în prealabil, urmata de vulcanizare, prin
care
se reface partial potentialul de rulaj ai anvelopei.
Anvelopele sunt constituite din materiale polimerice complexe cu un adaos mare
de diferite alte produse; recuperarea acestei valori adaugate sub orice forma, e
ste mare
consumatoare de energie si totodata periculoasa. Haldele de anvelope pot creste
usor si
rapid, creând nu numai probleme de folosire a terenului dar si pericole pentru med
iu.
Haldele se pot autoaprinde provocând incendii de lunga durata, cu efecte negative
asupra sanatatii oamenilor.
Când anvelopele uzate sunt depuse în depozite de deseuri, ele se ridica adesea la
suprafatasi fac dificila mentinerea învelisului de sol de deasupra deseurilor.
Reconditionarea prin reesapare este universala, iar în tarile dezvoltate se
valorifica prin aceasta metoda peste 25% din productia de anvelope. Cu o anvelop
a
reesapata se poate parcurge în medie o distanta care reprezinta jumatate din rulaj
ul
uneia noi, dar pretul ei este de aproximativ 3 ori mai mic. prin reesapare se înlo
cuieste
doar banda exterioara de rulare, care reprezinta cea. 1/3 din cantitatea de cauc
iuc
înglobata în produs.
137
Capitolul 6
CLASIFICAREA, SORTAREA SI
VERIFICAREA CALITATII DESEURILOR
140
caiete si alte materiale din hârtii provenite
din selectarea arhivelor si alte asemenea)
fara coperti din materiale: papetare colorate
sau din materiale nepapetare.
descernelizarii
III Materiale refolosibile din carton
ondulat
Confectii scoase din uz si resturi
tehnologice din carton ondulat care nu pot fi
utilizate ca atare
La fabricarea pastei papetare
de culoare naturala
IV Materiale refolosibile din hârtie
rezistente, ambalaj
Saci si pungi uzate, resturi de hârtie de
ambalaj, resturi tehnologice de la confectii
si tiparituri din hârtii rezistente care nu pot
fi utilizate ca atare; cartele folosite pentru
prelucrarea datelor
La fabricarea pastei papetare
de culoare naturala pentru
hârtie rezistenta
V Materiale refolosibile din
diverse hârtii, cartoane,
mucavale si produse din aceste
materiale
Materiale uzate din hârtii si cartoane
colorate, mucava, confectii scoase din uz
din aceste materiale, coperte patetare
colorate, tehnice uzate, resturi tehnologice
de la confectii si tiparituri din astfel de
materiale
La fabricarea pastei papetare
de culoare naturala
si a
cartonului suport pentru
bitumare
VI Tevi si tuburi din hârtie si
carton,uzate
Tevi din hârtie, tuburi din hârtie de la
bobinele de hârtie si carton
La fabricarea partei papetare
naturale pentru mucava si
carton suport pentru
bitumare
VII Materiale refolosibile din hârtii
si cartoane impurificate cu
materiale care nu permit
reutilizarea în industria
celulozei si hârtiei
Ambalaje din hârtii si cartoane (saci, pungi,
cutii) recuperate din industria lacurilor,
pigmentilor, a negrului de fum si altele
asemenea.
La fabricarea cartonului
suport bitumare si alte
utilizari.
Denumirea corpurilor straine ce nu sunt admise:
-resturi de metale, sticla, cauciuc, celuloid, bachelita, materiale plastice si
sintetice,
alte corpuri straine care nu se pot transforma în pasta papetara;
-praf, nisip, resturi din materiale care l-au continut (în cazul ambalajelor);
-negru de fum, pigmenti, coloranti;
-hârtii impregate si acoperite cu materiale sintetice, folii metalice parafinate,
bitumate, siliconate, sulfurizate;
-substante toxice;
-umiditate 12 %.
6.3.1.2. Reguli pentru verificarea calitatii
Calitatea materialelor refolosibile din hârtie folosita ca materie prima sau ca at
are se va
verifica pe loturi.
Prin lot se întelege o cantitate maxima de 10000 kg materiale refolosibile din ace
lasi
sortiment.
Verificarea calitatii se va face pe baza unei probe constituita din baloturi, l
uate la întâmplare
din lot.
Baloturile cu materialele refolosibile care se aleg pentru probe se desfac si se
verifica daca
continutul lor corespunde conditii tehnice de calitate.
Pentru verificarea umiditatii din diferite locuri (margini si mijloc), ale fieca
rui balot al probei
se iau probe elementare, formându-se o proba de cca. 3 kg materiale si se introduc
imediat într-un
ambalaj etans, care se eticheteazasi se sigileaza.
Pentru verificarea continutului de praf, nisip, pamânt ciment, negru de fum, pigme
nti,
coloranti se iau din proba 1/5 din numarul baloturilor, dar nu mai putin de un b
alot.
141
Daca probele verificate nu îndeplinesc conditiile prevazute în standard, lotul se c
onsidera
necorespunzator.
6.3.2. Materialele refolosibile din sticla
Sparturile de sticla, în functie de domeniul de provenienta
si destinatie, se clasifica pe sorturi
astfel:
-cioburi provenite direct de la fabricile de sticla:
i. cioburi albe, ambalaje iluminat;
ii. cioburi semialbe, menaj;
iii. cioburi brute ambalaj;
iv. cioburi verzi ambalaj (separat pe culori);
-cioburi provenite de la furnizor:
v. cioburi albe;
vi. cioburi semialbe;
vii. cioburi colorate.
Umiditatea de referinta este de 3 %. La întelegere între parti, umiditatea si impuri
tatile pot
diferi, dar în functie de acestea se stabileste greutatea efectiva.
Nu sunt admise bucati de metal, pietre, beton, resturi alimentare de la fabricil
e de conserve,
cauciuc, material plastic, sfoara, cartoane.
Prin continutul de impuritate se întelege pamânt, praf sau alte substante care nu su
nt
specificate mai sus.
Nu se admit cioburi care provin de la ambalarea produselor toxice sau explozive.
Nr
crt.
Natura defectiunii Limita admisa
Anvelope pentru autoturisme, autoturisme de teren si autoutilitare sort I
1 Uzura benzii de rulare Adâncimea ramasa a canalului,
profilului benzii de rulare de
min. 1,5 mm
2 Perforari de cui prin carcasa în zona benzii de rulare cu
diametrul de:
- 3 mm
- 7 mm
Maximum 2 la distanta de min.
¼ din circumferinta anvelopei
Nu se admite
3 Deteriorari ale brekerului fara deteriorarea carcasei Nu se admit
4 Deteriorarea carcasei pâna la 50 % din pliuri în zona benzii
de rulare (nestrapunsa)
Nu se admite
5 Deteriorari ale cauciucului în zona flancului anvelopei, fara
afectarea cardului (ciupituri, taieturi, crapaturi superficiale)
Maximum 2
6 Deteriorari în carcasa care afecteaza maximum 50 % din
stratul în zona flancului anvelopei
Nu se admit
7 Deteriorari ale cauciucului de acoperire a talonului Se admit
8 Deteriorari ale fâsiei de terminare Nu se admit
9 Deteriorari ale inelului de talon Nu se admit
10 Anvelope resapate o data
Nu se admit
În plus nu se admit pentru resapare:
-anvelope diagonale care au suferit deteriorari prin contact cu produse chimice;
-anvelope în constructie diagonala cu grad de îmbatrânire avansat, recunoscut prin
reteaua densa de crapaturi sau crapaturi patrunse pâna la carcasa;
-anvelope în constructie diagonala care nu au seria de fabricatie initiala;
-anvelope în constructie diagonala, care au vechime mai mare de 5 ani;
6.3.5.Materialele refolosibile din camerelor de aer uzate
Unitatile detinatoare vor face o verificare organoleptica a anvelopelor si came
relor uzate
înainte de predarea acestora pentru regenerare.
Sortarea anvelopelor pentru regenerare se face bucata cu bucata, fiind supuse un
ui control
vizual si organoleptic, înlaturându-se cele care nu corespund.
144
Capitolul 7
PREGATIREA SI PRELUCRAREA
DESEURILOR SOLIDE
148
f) g) f) g)
Fig. 7.3. Concasoare:
a), b), c), d), e) tipuri constructive de concasoare; f) rotorul concasorului; g
) sectiune
prin concasor.
xxx http://
bucciarello.trustpass.alibaba.com/product/11232152/Trommel_Waste_Recycle_Plant_A
nd_Sorting_
Materials/showimg.html
152
Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate
avea pe peretii interiori diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii în c
are sunt
colectate deseurile. Astfel, sacii de deseuri menajere colectati de agentii de s
alubritate pot
fi desfacuti si sortati rapid si automat cu ajutorul sitei tambur.
b) Sita cu vibratie
Aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a doved
it a
fi eficienta ca agregat de cernere a deseurilor care nu se înfunda.
Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale
plastice, montate pe un sistem de bare care basculeaza în contra timp (fig. 7.8.).
Aceasta
miscare de basculare antreneaza sita într-o miscare de tip unda, cu o amplitudine
considerabila de 30 pâna la 50 mm pentru frecvente de oscilatie de 600 pâna la 800 /
min
si imprima materialului de cernut acceleratii considerabile.
Fig. 7.8. Site vibratoare.
c) Separator balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale în trei
fractii: grea, usoarasi fina. Separatorul balistic este format din pâlnia de încarca
re si
puntea formata din mai multe benzi metalice perforate si care vibreaza în contrase
ns una
fata de cealalta. Puntea are o mica înclinatie pentru a imprima fractiei grele o a
numita
7 xxx - http://www.outokumputechnology.com/pages/Page____8153.aspx
156
Fig. 7.13 Tipuri constructive de separatoare magnetice:
a) tambur magnetic; b) magnet stationat.
b) Separator cu curenti turbionari
Tehnologia de separare consta în inducerea unor curenti turbionari în corpuri care
conduc electricitatea, care prin acestea dezvolta forte într-un câmp magnetic (fig.
7.14.).
Fig. 7.14. Separator cu curenti turbionari.
În acest domeniu sunt mai cunoscute efectele secundare nedorite ale curentilor
turbionari: frânarea datorita curentilor turbionari, levitarea sau suspensia magne
tica, sau
pierderile datorate curentilor turbionari din transformatoare. Dar în cazul separa
rii cu
ajutorul curentilor turbionari, rezultatele sunt la fel de eficiente ca si în cazu
l separarii
metalelor feroase cu ajutorul magnetilor.
Curentii turbionari se formeaza atunci când un conductor electric se afla într-un
câmp magnetic care se modifica în timp si spatiu sau se misca în acest câmp magnetic.
Curentii turbionari curg în interiorul conductorului pe traiectorii închise si forma
lor nu
este legata de forma conductorului.
Conform legilor lui Lenz acesti curenti formeaza la rândul lor un câmp magnetic
în sens invers celui care i-a creat. Din aceasta rezulta o forta care actioneaza a
supra
conductorului, accelerandu-1 sa iasa din câmpul magnetic initial. Prin scaderea
conductibilitatii, forta asupra conductorului este mai mica. Cu cresterea densit
atii (la
volum constant aceasta înseamna masa mai mare) trebuie aplicata o forta mai mare
pentru a învinge inertia masei si a devia particula respectiva.
157
7.1.3.7. Sortare optica
Sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile în functie de
culoare, iar cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se pot sorta si în functie de
tipul de
material din care este confectionat (fig. 7.15 si 7.16).
Q
1
2
2a
3
7
12
6
q1
q2
4
5
8
Q
1
2
11
3
5
12
10
q1q2
7
5
9
6
4
a)
b)
2a
Fig. 7.15. Schema tehnologica a masinii de sortat dupa culoare:
a) de tip electropneumatic; b) de tip electrostatic;
1 cos de alimentare, 2 jgheab vibrator; 2a dispozitiv de vibrare;
3 banda profilata; 4 camera optica; 5 celule fotoelectrice;
6 ecrane; 7 element de executie; 8, 9 bloc de amplificare;
10 , 11 placile câmpului electrostatic; 12 colectoare de particule.
165
Separarea materialelor refolosibile de aluminiu, pe baza de compozitie chimica,
care rezulta din casari de utilaje (carcase diferite, pistoane, piese marunte et
c.), se poate
face cu o instalatie care consta dintr-un transportor cu banda de cauciuc alimen
tat
continuu cu un buncar înclinat actionat hidraulic si care se descarca în paralel cu
axa
benzii transportoare pe o lungime de circa 4 m. Banda are lungimea de circa 20 m
si
latimea de 1 m si este deservita de 7 8 muncitori care sorteaza manual de pe ban
da în
containere separate materiale: pistoane, carcase, piese de metal feroase sau nef
eroase pe
tipuri si compozitie chimica.
7.2.8. Pregatirea deseurilor din zinc
Separarea deseurilor din zinc de materialele feroase se realizeaza manual, cu
magneti sau electromagneti. Lipiturile se decupeaza cu foarfeca de tabla, manual
a sau
mecanicasi cu arzatoare de taiat.
Grasimile se îndeparteaza prin spalare cu apasi cu solventi.
În mod obisnuit separarea zincului de alte aliaje se obtine pe cale termica uscata
sau umeda (bai).
Astfel, aliajele de lipit se separa prin agregarea în cuptoare mici metalice în care
cositorul curge si este colectat de pe vatra cuptorului, sau se scufunda benzi c
u lipituri
într-o baie de plumb încalzita la 350 oC în care aliajul se topeste, plumbul îmbogatindu
-se
cu cositor si impurificându-se cu ceva zinc, apoi se elimina prin clorurare ulteri
oara.
Sulfatul de zinc sau oxidul de zinc se produc din slamul de zinc. Prelucrarea
consta initial din spalare, apoi urmeaza solubilizarea impuritatilor pe care le
contine, în
apa calda (70 80 oC) cu amestec, urmata de centrifugare si calcinare finala a
sedimentului la o temperatura de 1000 oC timp de 8 ore. Produsul finit contine 9
4 95 %
ZnO, 2 % substante solubile în apasi 1,4 % substante insolubile în acid clorhidric.
Pentru prelucrarea reziduurilor oxidice de zinc în oxid de zinc se foloseste si
cuptorul rotativ cu functionare continua, la care procesul de încarcare a cenusii
sau
hidroxidului de zinc, de afânare a sarjei si îndepartarea zgurei, se face mecanizat.
175
8.1.5. Apele reziduale din industria alimentara
Caracteristica principala
a apelor reziduale din industria alimenta este continutul lor
ridicat în materii organice, care întrece cu mult pe acela al apelor reziduale menaj
ere. În
paralel, si numai pentru unele din ramurile industriei alimentare, apare si o im
portanta
încarcare minerala.
Un specific al modului de producere a apelor reziduale si în general al
reziduurilor din industria alimentara îl constituie faptul ca volumul si nocivitatea
lor se pot
reduce într-o mare masura prin masuri interne tehnologice si organizatorice, în care
recuperarea substantelor valorificabile si folosirea procedeelor uscate joaca un
rol din cele
mai eficace.
Trasaturile generale schitate mai sus le vom urmari în diferitele ramuri ale acest
ei
industrii, aratând totodatasi metodele generale de epurare mai uzuale:
a) Industria laptelui.
Apele uzate provin în general de la spalari de recipienti, hale de fabricatie etc.
si
contin resturi de lapte, zer, brânza etc, toate fiind substante cu o pronuntata te
ndinta de
fermentare. Continutul în materii organice, respecti biochimic de oxigen, are valo
ri ridicate
de la 500 la peste 1500mg/l iar fermentarea lor se produce cu degajare de gaze, în
special
bioxid de carbon. Totodata continutul de acid butiric si acid lactic, care emana
un miros
extrem de neplacut, favorizeaza formarea ciupercilor filiforme.
Primele masuri care trebuie luate pentru îndepartarea impurificarii provocate de a
ceste
ape sunt acelea de luat in interiorul halelor de fabricatie în scopul reducerii de
bitelor si
nocivitatii apelor evacuate si anume:
oprirea evacuarilor la canalizare a resturilor de produse lactate: lapte
smântânii, zer, produse de lapte condensat etc;
colectarea tuturor scurgerilor de produse lactate de la diversele neetanseitati
ale instalatiilor tehnologice;
prevenirea automata a tuturor împrastierilor accidentale de produse rezultate
din nefunctionarea instalatiilor.
b. Industria carnii
Apele reziduale, în special cele de la abatoare, se caracterizeaza printr-un conti
nut
mare de resturi si corpuri în suspensie, grasimi si în general o cantitate de materi
i organice;
CBO5 atinge valori de pâna la 30000 mg/l.
Si în aceasta ramura trebuie luate masuri prealabile tehnologice pentru retinerea în
halele de fabricatie a resturilor si corpurilor straine, a recuperarii grasimii,
parului, copitelor,
sângelui, toate fiind produse valorificabile; trebuie de asemenea generalizate pro
cedeele de
curatire uscata a halelor, toate acestea fiind masuri pentru reducere debitelor
si nocivitatii
apelor evacuate la canalizare.
c. Industria conservelor
Si în aceasta ramura, apele reziduale provin în special de la spalari. De aici, o pr
ima
masura se impune pentru reducerea debitului si încarcarii apelor reziduale, este g
eneralizarea
procedeelor uscate de curatire a halelor si instalatiilor. De asemenea trebuie l
uate masuri
pentru retinerea corpurilor plutitoare, cojilor, semintelor, pulpei de fructe si
a altor deseuri de
fabricatie; acestea se retin prin gratare si site la sifoanele de pardoseala, pe
ntru a fi apoi
supuse compostarii, utilizate ca hrana pentru animale sau folosite la fabricarea
alcoolului.
Epurarea apelor reziduale din industria conservelor se poate face atât pe cale nat
urala
cât si artificiala.
176
Epurarea naturala se realizeaza fie prin precipitare chimica urmata de câmpuri de
infiltrare sau iazuri biologice, fie prin filtrare biologica urmata de iazuri. Înt
rucât iazurile
emana
mirosuri urâte din cauza fermentarii anaerobe rapide a apelor, ele trebuie sa fie
la o
distanta minima
de 1,5 km de asezarile omenesti. Pentru îndepartarea dezvoltarii mirosurilor,
în iazuri se adauga azotat de sodiu (Salpetru) substanta bogata
în oxigen. Iazurile se
dimensioneaza cu un volum egal cu 1,5 ori cantitatea apelor scurse într-un sezon,
au
adâncimea maxima
de 1,5 m si sunt din pamânt.
Epurarea artificial se face conform tehnologici obisnuite cu mecanico-chimice si
biologice.
d. Industria zaharului
La fabricile de zahar din sfecla apele reziduale au urmatoarele proveniente:
apele de la spalarea si transportul sfeclei;
apele de la difuzie si presarea taiteilor;
apele de la condens;
apele de la diferite spalari (saci, pânze, depozite).
Majoritatea apelor evacuate au încarcari minerale si organice exceptionale, mergând
pâna la 7 - 8 000 mg/1 suspensii si 30 000 mg/l CBO5. Având în vedere faptul casi debi
tele
de apa întrebuintate sunt foarte mari - între 10 si 30 m3 pe tona de sfecla - rezult
a ca epurarea
apelor reziduale de la aceste fabrici constituie o problema deosebit de dificila
.
Principiul modern pentru rezolvarea acestei probleme este acela al recircularii
maxime
a apelor, ceea ce a condus la reducerea debitelor la cca. 25% si a redus substan
tial dificultatile
legate de epurarea apelor reziduale pentru evacuarea lor în emisar. Al doilea prin
cipiu este
acela al separarii circuitelor, în vederea rezolvarii problemelor pe specific de a
pe.
La recircularea apelor trebuie sa se dea atentie urmatoarelor principii:
La circuitul de spalare si transport:
mentinerea unei temperaturi scazute a apelor;
introducerea decantarii de scurta durata a particulelor în suspensie,
în decantoare cu evacuare continua a namolului;
împiedicarea descompunerii substantelor organice dizolvate de origine
vegetala prin adaugarea de clor dupa decantare (între 4 16 mg/1) sau
var înainte de decantare.
La circuitul de difuzie si presare:
mentinerea unei temperaturi minime de 65°C;
separarea cât mai completa a pulpelor;
recircularea apelor pe calea cea mai scurta;
evitarea instalatiilor în care apa sa se poata acumula sau stagna;
marirea suprafetei libere a sitelor de la difuzoare (sitele cilindrice).
Introducerea difuziei continue face sa fie înlaturata cea mai importanta sursa de
murdarire de la fabricile de zahar. În acelasi timp, prin recircularea acestor ape
se face o mare
recuperare de substante zaharoase, care se valorifica în productie.
La circuitul de condens:
racirea apelor reziduale;
împiedicarea descompunerii substantelor organice prin adaogare de
clor dupa instalatia de racire.
177
e. Industria berii
Fabricarea unui hl de bere necesita 2 7 m3 apa, din care 25% se impurifica, iar re
stul
se scurge relativ curata sau se evapora. Pentru reducerea gradului de murdarire
a apelor
reziduale trebuie luate masuri speciale ca:
retinerea semintelor de cereale si folosirea lor ca hrana pentru animale;
hameiul consumat trebuie de asemenea retinut si împrastiat pe câmp sau ars;
recuperarea drojdiei pentru a fi folosita ca hrana animalelor.
i. Industria alcoolului si drojdieiÎn fabricile de alcool din cartofi se produc ur
matoarele ape reziduale:
ape de la curatirea cartofilor
ape de la fierberea cu vapori a cartofilor;
ape de la fabricarea sau înmuierea maltului verde;
ape de racire curate, ape de spalare si limpezire.
Primele masuri care trebuie luate sunt acelea de retinere si îndepartare în vederea
valorificarii, a reziduurilor solide. Ramasitele de cartofi sunt separate prin s
ite, apoi
amestecate cu borhotul si folosite ca hrana pentru vite. Apele care contin rezid
uuri de nisip si
pamânt vor fi desnisipate si decantate.
În fabricile de alcool din cereale, borhoturile pot fi de asemenea recuperate si f
olosite
drept hrana pentru vite, fie direct, fie sub forma de fulgi, dupa prealabila des
hidratare pe
valturi.
Din fabricile de alcool din melasasi fabricile de drojdie care folosesc ca mater
ie prima
tot melasa, dar într-o concentratie mai mica, apele reziduale, în afara de apele de
spalare si
limpezire cuprind:
extracte uzate (borhotul) care contin materii nefolosite din melasasi resturi
din sarurile nutritive adaugate, precum si o oarecare cantitate de drojdie cu re
actie mai mult
sau mai putin acida;
ape de racire curate, care nu trebuie amestecate cu celelalte ape reziduale si
care pot fi recirculate.
Dat fiind continutul mare de substante hranitoare al apelor reziduale din fabric
ile de
alcool si drojdie, o prima solutie de epurare a lor o constituie epurarea natura
la, respectiv
irigatiile. În acest scop se folosesc apele diluate cu ape de racire si limpezire,
neutralizate cu
var sau o alta substanta neutralizanta. Un inconvenient îl constituie faptul ca fi
ind foarte
concentrate, aceste ape necesita
pentru irigare suprafete foarte mari. La aceasta se mai adaoga
si faptul ca, intrând foarte usor în putrefactie, dezvolta
mirosuri urâte. Cu bune rezultate s-au
folosit si iazuri biologice cu actiune de oxidare aeroba, înaltimea apei fiind de
0,5 m.
Ca metode de epurare artificiala se folosesc biofiltrele deschise sau biofiltrel
e închise
si aerisite artificial. Bazinele de aerare nu dau în general bune rezultate, din c
auza formarii
namolului gazos plutitor, datorita continutului mare al apelor în materii organice
- hidrati de
carbon si albuminoide - inconvenient care nu se înlatura nici prin alcalinizare cu
var.
g. Industria uleiului si a grasimilor comestibile
Apele reziduale sunt formate din efluentii de la rafinarea uleiurilor împreuna cu
apele
de spalare a acestora, de la tratarea cu acizi si apele de spalare de la acest p
roces, precum si
apele de la procesul de decolorare si dezodorizare.
Aceste ape trebuie neutralizate complet prin amestec reciproc sau tratate cu var
.
178
h. Industria amidonului
Pentru tratarea apelor reziduale din fabricile de amidon din cartofi, se recoman
da ca în
prealabil acestea sa fie bine curatate prin mijloace mecanice , ca site de sârma,
de pânzasi alte
mijloace asemanatoare, similare cu acelea de la fabricile de zahar. Pentru parti
culele
pamântoase, se foloseste decantarea în iazuri de namol. Se foloseste de asemenea tra
tarea
chimica cu coagulanti si apoi epurarea biologica artificiala, apa trebuind sa fi
e în acest caz cât
se poate de proaspatasi fara a fi intrat în fermentare acida. Ca procedeu de epura
re naturala se
folosesc irigatiile.
În cazurile în care materia prima pentru fabricarea amidonului sunt cerealele, va tr
ebui
mai întâi realizata neutralizarea apelor, cel mai obisnuit prin amestecarea apelor a
cide de la
procesul de înmuiere si precipitare a glutenului cu apele alcaline de la preparare
a materiilor
prime (hidroxidul de sodiu), sau prin adaugare de var, respectiv acid carbonic. În
aintea treptei
biologice, trebuie realizata tratarea chimica cu coagulanti. Cel mai des folosit
coagulam este
varul în combinatie cu sulfatul de sodiu, sulfatul feros sau sulfatul de aluminiu.
În prealabil
apele vor fi bine aerisite.
8.1.6. Apele reziduale din industria usoara
Apele reziduale din industria usoara au un caracter foarte variat, în functie de r
amura
respectiva, mergând de la un continut mare de substante organice puternic putresci
bile în
tabacarii, pâna la o variata gama de substante chimice toxice în vopsitorii si în alte
sectoare.
Sistemele de epurare sunt si ele la fel de variate; si în aceasta ramura trebuie a
plicate
mai întâi procedeele tehnologice de reducere a debitelor si substantelor nocive evac
uate, prin
recircularea si recuperarea substantelor chimice valoroase, dupa care se face ep
urarea propriuzisa,
prin procedee mecanice, chimice si biologice. Dupa reducerea nocivitatii specifi
ce, o
buna parte din apele industriei usoare se pot trata în comun cu apele reziduale or
asenesti.
a) Industria pielei tabacariile
În functie de procedeul de tabacire si de marimea întreprinderii, consumul de apa
variaza foarte mult, între 0,8 si 3 m3 /bucata de piele tabacita.
Evacuarile de apa prezinta
în general fluctuatii mai mari la unitatile de capacitate
mica, cu procedee tehnologice discontinui si cu sectii putine. Apele evacuate su
nt puternic
impurificate organic, mineral si chimic, având în acelasi timp un specific aparte ca
re le face
foarte greu de epurat. În special prezinta un mare grad de concentrare a impurific
arii apele
evacuate de unitatile de capacitate mai mica. Aceste ape au un aspect turbure, d
e culoare
cenusie-opaca, cu multe suspensii floconoase, cu tendinte de spumare si miros pu
ternic de
hidrogen sulfurat. Reactia este puternic alcalina (pH = 11 12), continutul total
în suspensii
foarte ridicat, cca. 5000 7000 mg/l, consumul biochimic de oxigen la 5 zile poate
varia între
1000 si 2500 mg/l, consumul de permanganat atinge 5500 7000 mg/l etc. Datorita fap
tului
ca apele contin mari cantitati de substante coloidale si în solutie, ele decanteaz
a în conditii
dificile. Apele evacuate mai contin de asemenea sulfuri 25 75 mg/l, cloruri 400 700
mg/l,
azot organic, amoniac, tananti, substante toxice, hidroxid de calciu, compusi de
arsen, sulfura
de sodiu etc. În plus, în mod accidental, apele de la operatiile de înmuiat pot contin
e germeni
patogeni, de exemplu de antrax de la pieile brute contaminate.
Apele reziduale de la tabacariile mari prezinta o concentratie mai mica impurifi
care,
datorita pe de o parte masurilor tehnologice de reducere a nocivitatilor, iar pe
de alta parte
debitelor mai mari folosite.
Ca urmare a timpului lung de sedere în bazinele de tabacit, apele reziduale ajung
la
retea în stare de fermentare, sau foarte aproape de aceasta.
179
Efectele apelor reziduale neepurate de la tabacarii sunt dezastruoase ducând la
distrugerea fondului piscicol si periclitând toate folosintele si viata oamenilor
si animalelor.
La acest efect distrugator contribuie în egala masura toate impuritatile din apele
reziduale de
la tabacarii. Astfel:
datorita continutului mare în substante organice si grasimi, la suprafata
râurilor se formeaza spumasi pelicula care împiedica re-aerarea apei si procesul de
autoepurare;
prin actiunea reciproca a diferitelor substante impurificatoare se produce în
emisar o intensa floculare a materiilor coloidale si formarea unui namol abunden
t;
reactia tanantilor cu sarurile de fier da nastere la compusi care produc
colorarea în negru a apei râului;
acelasi efect este produs si prin reactia dintre sulfura de sodiu din apele
reziduale si sarurile de fier din apa râului.
substantele toxice, ca si microbii continuti în apele reziduale, dauneaza
fondului piscicol, ca si animalelor si oamenilor.
b. Spalatoriile de lâna
Efluentii contin importante cantitati de murdarii de tot felul provenite de pe lân
a oilor:
grasime, nisip, praf, scaieti etc.
În primul rând se procedeaza la separarea grasimilor prin dispozitive centrifuge cu
miscare rapida. Se mai întrebuinteaza în acest scop acidul sulfuric, clorura de calc
iu, acidul
carbonic etc.
Apele reziduale provin în principal din procesul de spalare a lânii. Debilele variaz
a în
general între 35 40 m3 pe tona de lâna spalata. Apele uzate au în general culoarea maron
cenusie
si miros puternic de lâna.
Substantele organice sunt în cantitati foarte mari, exprimate printr-un consum de
KMnO4 de pâna la 10000 mg/l si un CBO5 pâna
la 10500 mg/l; de asemenea apele contin
mari cantitati de suspensii mergând pâna la 16000 mg/1, dintre care 70% sunt de natu
ra
organica. Pe lânga acestea, apele mai sunt încarcate cu diverse impuritati chimice,
ca cloruri
cca. 2000 mg/l, potasiu cca. 1000 mg/l, sulfati cca. 45 mg/l, calciu cca. 80 mg/
l, precum si
mari cantitati de grasimi pâna la 30000 mg/l, fibre de lâna
etc. Adesea apele reziduale pot
contine si spori de antrax.
Recuperarea grasimilor se obisnuieste în general numai în cazul apelor de la spalare
a
lânii fine si semifine, pentru celelalte ea nefiind rentabila. În aceste scop se între
buinteaza
dispozitive de flotare, centrifugare, metode chimice cu acid sulfuric, clorura d
e calciu, acid
carbonic etc. Randamentul de recuperare a grasimilor este de cca. 50-55%, cheltu
ielile de
exploatare acoperite de beneficiile valorificari lanolinei obtinute.
c. Industria de prelucrare a lânii
În întreprinderile industriei de prelucrare a lânii se face albirea si vopsirea lânii,
precum si vopsitul si finisatul tesaturilor de lâna.
Apele reziduale, având debite foarte variate, sunt evacuate în general în regim
neuniform. De asemenea calitatile apei variaza foarte mult în functie de procedeel
e folosite.
Apele reziduale de la vopsirea lânii sau tesaturilor sunt slab colorate; o diluare
de 20
40 ori coloratia dispare. Încarcarea organica se apropie de aceea a apelor menajer
e.
Suspensiile pot atinge valori ridicate, de 700 mg/l. Apele mai contin cantitati
importante de
amoniac (10 50 mg/l), cloruri (200 700 mg/l) uneori crom, când se folosesc coloranti d
e
crom etc.
Prima masura de luat pentru epurarea apelor reziduale este aceea a uniformizarii
debitelor si concentratiilor în bazine de egalizare.
180
În functie de conditiile de evacuare, în reteaua orasului sau la râu, epurarea apelor
reziduale
poate fi mecanica, chimicasi biologica.
d. Topitoriile de in si cânepa
Apele uzate de la aceste unitati contin substante organice si minerale rezultate
din
tulpinile plantelor supuse procesului de topire. Ele au un consum ridicat de oxi
gen biochimic
si un miros puternic. Iata câteva date caracteristice: CBO5 = 800 2500 mg/l; KMnO4 =
1800 4000 mg/l; suspensii 650-1200 mg/l; pH = 5 6,5; azot total = 30 mg/l; sulfati
=
20 150, cloruri 50 80 mg/l etc. Debitele variaza între 15 40 m3/tona de produs. Influent
a
apelor reziduale asupra emisarului este dintre cele mai defavorabile, ea manifes
tându-se în
special prin formarea de sedimente, dezvoltarea de alge si ciuperci specifice un
ei stari
accentuate de impurificare, miros puternic, dezvoltarea de coli si alte bacterii
elc.
e. Industria bumbacului
Compozitia apelor reziduale din industria bumbacului variaza în functie de procede
ul
tehnologic folosit pentru finisaj (albire vopsire), care este principalul proces d
e fabricatie
din care rezulta
ape reziduale. Acestea contin, pe lânga adaosurile necelulozice naturale ale
fibrei de bumbac, cleiurile provenit de la încleierea urzelilor, precum si reactiv
ii si colorantii
utilizati. Ape uzate se mai formeaza la spalarea filtrelor de la sistemul de umi
dificare a
aerului.
Cele mai murdare ape se formeaza la fierberea tesaturilor, la acidulare si la sp
alarea în
cazane dupa albire. Apele au o coloratie brun galbuie, care dispare la o dilutie
1/4, si un miros
slab nedefinit. Iata câtiva indicatori medii: temperatura 24 42°C; suspensii 170 250 mg/
l;
KMnO4 = 450 650 mg/l; CBO5 = 550 1100 mg/l; pH = 8 9,7; sulfati 200 mg/l etc.
La încleierea urzelilor se formeaza de asemenea ape încarcate organic si mineral,
având: suspensii = 200 mg/l; CBO5 = 600 mg/l, pH = 6,5, sulfati = 1400 mg/l etc. A
pele
reziduale de la sectiile de vopsit sunt încarcate cu resturi de coloranti, reactiv
i, resturi de fibra
etc. Suspensiile ating 150 mg/l; KMnO4 = 1 000 2 500 mg/l; CBO5 = 350 mg/l, pH = 4
,7
6,9 etc. Apele mai pot contine de asemenea potasiu, sodiu, crom, calciu, magnezi
u etc, în
functie de culoarea folosita.
Cantitatile de ape evacuate variaza în functie de produsul finit al fiecarei secti
i, de la
30 m3/ tona de produs la sectia de imprimare, la 200 m3/tona de produs la sectia
de albire a
tortului.
Înainte de a arata procedeele de epurare, trebuie mentionat ca aceasta trebuie
precedata de masurile pentru separarea fibrelor, urmata de uniformizarea debitel
or si
concentratiilor în bazine de compensare.
f. Fabricarea sticlei
Prezinta un grad mai mare de impurificare apele provenite de la gazogene. În difer
ite
tari aceasta problema se rezolva prin concentrarea reziduurilor si separarea gud
roanelor si
apelor fenolice, acestea fiind apoi raspândite pe haldele de zgura, dupa care sunt
decantate si
reluate în procesul de productie.
O astfel de schema contine:
cazi pentru prepararea solutiei de acizi;
bazin de acidulare a apelor brute;
camin de distributie;
decantoare verticale;
rezervor de acumulare a apelor degudronate;
filtre cu straturi multiple;
rezervor de acumulare a gudroanelor cu dispozitiv de pompare;
181
halde de zgura cu sistem de pulverizare.
În cazile de preparare a solutiei acide se prepara solutia diluata
de acid ciorhidric sau
sulfuric, în concentratie de 1%.
În bazinul de acidulare apele brute cu gudroane si fenoli sunt amestecate cu solut
ia de
acid, în vederea reducerii pH-ului la 6,5 ceea ce favorizeaza
separarea particulelor de
gudroane grele.
Decantarea gudroanelor se face în bazine decantoare verticale, cu un timp de
stationare de 4 ore, la o viteza de 0,002 m/sec.
În spatiul de depunere a gudroanelor se gaseste o serpentina de aburi pentru încalzi
rea
în vederea evacuarii, gudronul usor acumulându-se la suprafata.
Rezervorul de acumulare a apei degudronate are rolul de a uniformiza debitul de
apa
trimis spre filtre.
8.1.7. Apele reziduale din industria lemnului, hârtiei sl celulozei
Apele reziduale din industria lemnului, hârtiei si celulozei se caracterizeaza pri
n debite
deosebit de mari si încarcari foarte variate cu substante în special organice.
În fabricile de hârtie si celuloza exista
în general urmatoarele categorii de ape
reziduale, canalizate de cele mai multe ori în retele separate:
ape chimic impure, rezultate de la prepararea solutiilor de fierbere, de la
regenerarea sarurilor din solutiile de, fierbere, solutii de fierbere epuizate e
tc;
ape cu fibre de la defibrarea, deshidratarea si eventual albirea celulozei;
ape cu fibre si alte suspensii de la fabricarea diferitelor sorturi de hârtie din
celuloza;
ape menajere;
ape de racire si pluviale.
Debitele de apa necesare pentru fabricile de hârtie pot atinge cea 200 m3 la tona
de
produs, iar pentru fabricile de celuloza 300 400 m3 la tona de produs.
Continutul în materii organice exprimat în CBO5 atinge în medie 120 mg/l la
fabricile de carton si 450 mg/l la fabricile de celuloza, iar materiile în suspens
ie 560 mg/l,
respectiv 1700 mg/l. În special lesiile de fierbere si apele de spalare primara a
pastei contin
însemnate impuritati chimice si organice.
În general, retele separate conduc apele de diferite categorii mai întâi la instalatii
le de
recuperare a substantelor valoroase, dupa care o parte din apele tratate se întorc
în fabricatie,
respectiv se recircula, iar cealalta parte se îndreapta spre statia de epurare fin
ala, unde de
obicei se face o epurare în comun a tuturor apelor preepurate.
În fabricile de hârtie si celuloza recuperarea substantelor valoroase continute în ape
le
reziduale se poate aplica pe o scara foarte larga, împletindu-se strâns cu recircula
rea apelor, în
vederea reducerii la minimum a debitelor si nocivitatii apelor reziduale.
Câteva exemple de recuperari de substante valoroase, respectiv de recirculari de
debite:
fabricarea lignosanului si moliftanuiui din solutiile de fierbere, de la
celuloza sulfit;
fabricarea drojdiei furajere din solutiile de fierbere cu bisulfit de calciu, ce
ea
ce permite valorificarea polizaharidelor din aceste ape. De ex. dintr-o cantitat
e de 1100 m3/zi
ape reziduale prelucrate se pot obtine cca. 10 tone/zi drojdie furajera;
regenerarea solutiilor reziduale de fierbere în instalatii de evaporare, ardere
si caustizare, prin care se realizeaza un înalt grad de recuperare a sarurilor si
caldurii
182
dezvoltate;
recuperarea terebentinei si sapunurilor sulfat din condensul de la degazarea
cazanelor de fierbere a celulozei;
recuperarea prin filtre electrice a sarurilor din gazele de ardere a solutiilor
de fierbere a celulozei;
recuperarea namolului de carbonat de calciu de la caustizare, prin ardere în
cuptor rotativ;
recuperarea fibrelor din apele de spalare a celulozei si refolosirea apei în
circuit;
recuperarea fibrelor din apele de la masinile de hârtie, prin decantare în
pâlnii sau prin filtrare în filtre-vacuum si recircularea apei limpezite.
Dupa recuperarea substantelor valoroase, se trece la epurarea avansata a apelor
tehnologice de diferite categorii.
Se face o epurare mecanica, chimicasi biologica separata, pentru urmatoarele cat
egorii
de ape:
apele chimic impure de la prepararea solutiilor de fierbere;
apele cu fibra de la macinarea, sortarea, îngrosarea si eventual albirea
celulozei, precum si de la prepararea pastei de hârtie.
Metodele de epurare care se aplica acestor ape sunt:
neutralizarea apelor acide, în general, cu lapte de var;
decantarea apelor cu fibra, cu sau fara adaos de coagulant (sulfat de
aluminiu), în bazine cu sau fara aerare; se folosesc decantoare obisnuite - dreptu
nghiulare sau
radiale - cu mijloace mecanice de curatire;
bazinele cu namol activ, cu adaos de substante nutritive bogate în fosfor si
azot, care sa permita dezvoltarea bacteriilor;
deshidratarea namolului în general prin procedee artificiale, filtre-vacuum
sau centrifuge, datorita
volumului mare de namol rezultat;
decolorarea, care necesita în general reactivi în doze foarte mari mareste
încasi mai mult, cantitatile de namol.
O problema deosebit de actualasi de dificila
o constituie epurarea apelor reziduale de
la fabricarea placilor fibro-lemnoase.
Procesul tehnologic al fabricilor din aceasta categorie consta în taierea si marun
tirea
lemnului si supunerea lui la o presiune de vapori de apa de 10 kg/cm2 si la o te
mperatura de
185°C; în aceste conditii se produce defibrarea lemnului. Pasta obtinuta este transf
ormata prin
presare în placi fibrolemnoase, dupa o prealabila
tratare cu sulfat de aluminiu (sau acid
sulfuric), albumina de sânge si parafina.
Apele reziduale rezultate sunt impurificate atât cu materii în suspensie (peste 500
mg/l), cât si cu substante solubile, în cea mai mare parte organice (CBO5 = 1 300 2 50
0
mg/l, consum de KMnO4 = 2 000 3700 mg/l); apele au de asemenea reactie acida (pH =
5
5,5).
Este necesara atât treapta de epurare mecanica, cu adaos de coagulanti, cât si treap
ta
biologica avansata, eventual cu posibilitatea de valorificare prin producere de
drojdie
furajera9.
9 Chiriac V. Instalatii pentru epurarea apelor reziduale, Comitetul de Stat al A
pelor, Bucuresti, 1966;
183
8.2. TRATAREA APELOR REZIDUALE
Procesele incluse in tratamentul apelor reziduale din uzinele specializate sunt
clasificate de obicei ca tratamente primare, secundare si tertiare (fig. 8.1).
o separare sub actiunea unui câmp de rotatie creat artificial, în care iau nastere f
orte
10 Coulson J.M. si Richardson J.F. Chemical engineering. Particle technology and
separation processes, vol. 2,
Butterworth Heinemann, Oxford, 2002;
11 Pankraty Thomas M. Environmental engineerint dictionary and directory, Lewis
Publishers, S.U.A., 2001;
185
gravitationale, aceasta separare fiind denumita
centrifugare12.
Sedimentarea particulelor într-un bazin ideal de forma rectangulara este prezentat
a
schematic în figura 8.2, unde sunt reprezentate traiectoriile teoretice ale partic
ulelor discrete
(traiectorii drepte) si ale celor întâlnite în practica (traiectorii curbe).
Fig. 8.2. Schema sedimentarii în apa a particulelor solide:
ho
Particule disperse cu viteza vo =
;
to
Particule disperse cu viteza v < vo;
Particule cu sedimentare stânjenita;
Particule care floculeaza în timpul sedimentarii.
Bazinul de sedimentare poate fi împartit în patru zone:
zona de admisie în care amestecul de apa cu suspensii este distribuit pe
sectiunea transversala a bazinului;
zona de sedimentare în care particulele cad prin masa de apa, aflata în
curgere orizontala cu viteza constanta
vd ;
zona de namol în care se aduna particulele depuse ;
zona de evacuare a apei limpezite care mai contine particulele care nu s-au
depus.
Traiectoriile particulelor discrete rezulta din însumarea vectoriala a vitezei de
sedimentare vs si a vitezei de deplasare a apei în bazin vd. Particulele cu viteza
de sedimentare
v0 egala cu raportul dintre adâncimea bazinului (h0) si timpul de parcurgere a lun
gimii
acestuia de catre o particula de apa (t0), daca
la intrarea în bazin (t = 0) se afla la suprafata
apei (h = 0), ating fundul zonei de sedimentare la extremitatea din aval a acest
eia. Toate
particulele a caror viteza de cadere este mai mare sau egala cu v0 sunt retinute
în bazinul de
sedimentare.
În bazinele cu curgere verticala, particulele cu viteza
de sedimentare mai mica decât v0
nu sunt retinute, fiind antrenate cu apa în zona de evacuare. Dimpotriva, în bazinel
e cu
curgere orizontala, astfel de particule sunt retinute daca
la intrarea în zona de sedimentare se
afla deasupra zonei de namol la o înaltime mai mica decât produsul vt0.
12 Wilson Ian D. si altii Enciclopedia of separation science, Academic Press, Ed
imburg, 2000
186
În functie de modul de alimentare si de evacuare, bazinele de sedimentare sunt13:
-bazin rectangular în curent rectiliniu, fig. 8.3.a;
-bazin circular cu alimentare central radiala, fig. 8.3.b;
-bazin circular cu alimentare periferica radiala, fig. 8.3.c;
-bazin circular cu alimentare periferica tangentiala, fig. 8.3.d;
-bazin rectangular cu alimentare central radiala, fig. 8.3.e;
a)
b)
c)
d)
e)
Fig. 8.3. Moduri de alimentare a bazinelor de sedimentare.
În figurile 8.4, 8.5 si 8.6 sunt prezentate câteva tipuri constructive de bazine de
sedimentare.
a) b) c)
Fig. 8.7. Metode de alimentare a bazinelor de sedimentare.
188
De asemenea si racordurile de evacuare din bazinele de sedimentare se regasesc
sub
diferite moduri constructive:
-prag, fig. 8.8.a;
-evacuari multiple, fig. 8.8.b.
a) b)
Fig. 8.8. Racordul de evacuare din bazinul de sedimentare.
Flotatia este procesul unitar de separare din apa, sub actiunea fortelor gravita
tionale, a
particulelor cu densitate medie mai mica
decât a apei. Astfel de particule pot fi constituite din
materiale omogene sau din asocieri de materiale cu densitati diferite. În procesul
de flotatie
naturala, particulele materiale mai usoare decât apa (uleiuri, grasimi, hidrocarbu
ri) formeaza
asociatii cu bule de aer sau gaz din procesele microbiologice ridicându-se la supr
afata apei
15 16
care stationeaza sau care se afla în curgere libera14, , .
Stratul de material plutitor, ridicat prin flotatie, este îndepartat prin raclare.
Flotatia este procesul prin care particulele mai grele decât apa sunt antrenate la
suprafata, datorita
asocierii lor cu bulele de aer, ce sunt suflate în apa prin partea inferioara a
bazinului. Aceasta
asociere cu bule de aer are consecinte pozitive deoarece particulele mai
grele decât apa capata o viteza ascensionala datorita particulelor de aer.
În flotatia cu aer, aerul este introdus fie sub forma
de bule, obtinute prin trecerea
aerului prin difuzoare poroase, fie prin degazarea aerului dizolvat în apa, ca urm
are a unei
detente, când se produce scaderea brusca a presiunii gazului, aflata în echilibru în a
pa.
Flotatia cu aer dispersat se utilizeaza la prepararea minereurilor si la îndeparta
rea materiilor
grase din apele uzate. Diametrul bulelor de aer este de 1-2 mm. La aceste dimens
iuni bulele
de aer au o viteza ascensionala foarte mare si pot provoca distrugerea suspensie
i coagulate din
apa.
Bulele mai fine (cu diametrul mai mic decât 0,1 mm) se pot obtine prin destinderea
apei sau prin suprasaturarea apei cu aer.
Ridicarea particulelor insolubile în apa, de catre bulele de aer, este rezultatul
asocierilor reciproce, ce are loc în doua moduri17:
aderarea particulelor de gaz la suprafata particulei solide;
încorporarea de bule de aer în interiorul particulei floculate cu structura
afânata;
aderarea particulelor insolubile la suprafata bulei de aer (gaz).
14 Cheremisinoff Nicholas P. Biotechnology for waste and wastewater treatment, N
oyes Publications,
Westwood, New Jersey, S.U.A., 1996;
15 Cheremisinoff Nicholas P. Handbook of water and wastewater treatment technolo
gies, Butterwoth
Heinemann, S.U.A, 2002;
16 Woodard Frank Industrial waste treatment handbook, Butterwoth Heinemann, S.U.
A, 2001;
17 Maureen Aller - Environmental Engineers Handbook, CRC Press LLC, 1999;
189
Fig. 8.9. Metode de aderare a bulelor de aer la particulele solide.
În figura 8.10 sunt prezentate imagini ale bulele de aer la care au aderat particu
lele
solide18, 19.
190
Capacitate de spumare mare au apele uzate din industria celulozei, textila, indu
stria de
prelucrare a proteinelor si în industriile fermentative.
Pentru a se obtine o buna separare prin flotatie trebuie luate masuri pentru a r
educe la
minimum turbulenta din zona de separatie. Datorita
vitezelor mari de urcare a particulelor în
procesul de flotatie, timpul de retentie a apelor uzate în bazinul de flotatie est
e mai mic decât
în bazinul de decantare.
Necesarul de aer variaza functie de natura si concentratia suspensiilor si depin
d de
conditiile care trebuie îndeplinite de apa tratata.
Într-o instalatie de flotatie cu aer difuzat, consumul de aer este de cca. 0,2-1 m
3
aer/m3 apa uzata.
În figura 8.11. sunt prezentate doua tipuri de instalatii de flotatie21, 22.
Fig. 8.11. Instalatii de flotatie;
a) Denver DR.; b) clasica.
În cazul introducerii gazului cu dispozitive de amestecare, pentru o dispersie cât m
ai
uniforma a bulelor de gaz în mase de fluid sunt utilizate amestecatoare cu stator
(fig. 8. 12).
a)
b)
21 Maureen Aller - Environmental Engineers Handbook, CRC Press LLC, 1999;
22 COULSON J. M. si RICHARDSON J. F. - Chemical engineering, Particle Technology
And Separation
Processes, vol. 2, Butterworth Heinemann, Oxford, 2002;
191
Fig. 8.12. Amestecator cu stator.23
Atât dispozitivul de amestecare cât si statorul pot avea diferite forme:
Baterman (fig. 8.13.a);
Dorr-Oliver(fig. 8.13.b);
Outokumpun (fig. 8.13.c);
Wemco (fig. 8.13.d).
a) b)
c) d)
Fig. 8.13. Diferite forme ale dispozitivului de amestecare si a statorului.
Pentru stabilirea parametrilor optimi ai procesului de flotatie, pentru o apa uz
ata data,
se recomanda efectuarea de teste la scara de laborator, pe un model fizic.
Centrifugarea este un proces de separare gravitationala
a suspensiilor din apa în care
intervin acceleratii superioare celei gravitationale. În cazul centrifugarii se ob
tin viteze mari
de sedimentare, ceea ce duce la o separare a unei mase mari de suspensii în unitat
ea de timp.
Prin centrifugare se obtin concentrate mai compacte, cu un continut mai mare de
solid (fig.
8.14)24.
23 Wilson Ian D. si altii Enciclopedia of separation science, Academic Press, Ed
imburg, 2000
24 Wilson Ian D. si altii Enciclopedia of separation science, Academic Press, Ed
imburg, 2000
192
Fig. 8.14. Etapele operatiei de centrifugare.
Datorita costurilor mari ale instalatiilor si a consumului de energie, acest pro
cedeu se
aplica de preferinta apelor uzate cu continut mare de suspensii sau pentru conce
ntrarea
namolurilor.
În epurarea apelor se utilizeaza, de regula, centrifugele decantoare cu ax orizont
al, cu
functionare continua. Acestea sunt constituite dintr-un corp cilindro - conic ro
tativ în care se
roteste, la rândul sau, - cu o viteza ceva mai mica
un ax melcat (fig.8.15). Apa cu suspensii
este introdusa prin axul corpului melcat si este proiectata spre fata interioara
a peretelui
corpului centrifugei. Solidele depuse pe acest perete datorita fortelor centrifu
ge sunt raclate si
împinse de catre corpul melcat spre zona conica a corpului centrifugei. Lichidul l
impezit,
numit centrat, este evacuat pe la capatul opus al centrifugei. Adâncimea stratului
de lichid
deasupra peretelui centrifugei este stabilita cu ajutorul unor deversoare circul
are reglabile,
peste care se evacueaza lichidul limpezit. Transportul materialului concentrat p
e zona conica
este o sarcina delicata, datorita fortelor mari de forfecare care intervin, prec
um si datorita
posibilitatilor de stropire cu lichid limpezit, ceea ce poate readuce materialul
solid în corpul
centrifugei.
Fig. 8.15. Centrifuga cu melc.
De asemenea operatia de centrifugare a apelor uzate industriale se poate realiza
si cu
alte tipuri de centrifuge. În figura 8.16 este prezentata o centrifuga de filtrare
cu descarcarea
sedimentului, retinut pe partea interioara a tamburului perforat, cu dispozitiv
pneumatic de
descarcare.
193
Fig. 8.16. Centrifuga de filtrare verticala
cu dispozitiv pneumatic de descarcare25.
Astfel, prin centrifugare se obtin concentrate de namol cu un continut mai mare
de
50% de substanta uscata, comparativ cu namolurile obtinute prin alte metode de s
eparare la
care concentratia în substante uscate este între 4% si 10%.
8.4.2. Filtrarea
Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printr-un mediu poros, pe care are
loc
retinerea prin fenomene predominant fizice a unora din constituentii apelor. Fun
ctie de
spatiile libere ale mediului poros, în instalatiile de filtrare se pot retine din
apa impuritati de
dimensiuni variabile, de la dimensiuni foarte mari cum ar fi poluantii grosieri,
pâna la
poluanti foarte fini26. La mediile poroase cu pori mari, mecanismele de retinere
pe filtre este
simplu, fiind oprite toate particulele cu dimensiuni mai mari decât porii filtrelo
r. Se vorbeste
astfel de un fenomen de sitare. Pe masura ce dimensiunile porilor se micsoreaza,
mai intervin
si alte fenomene.
Mecanismele care contribuie la retinerea din apa a particulelor de impuritati pe
un
filtru sunt foarte complexe. Retinerea pe suprafata filtranta depinde de caracte
risticile fizicochimice
ale particulelor, de caracteristicile mediului filtrant, de viteza de filtrare s
i de
caracteristicile fizice ale apei.
Curgerea prim medii filtrante poroase este mentinuta
în mod normal în domeniul
laminar atât initial (în filtru curat), cât si dupa
colmatarea lui cu suspensii. În aceste conditii,
curgerea are loc în conformitate cu legea lui Darcy.
25 Wilson Ian D. si altii Enciclopedia of separation science, Academic Press, Ed
imburg, 2000
26 Porter Mark C. Handbook of industrial membrane technology, Noyes Publications
, Wste wood, New Jersey,
S.U.A., 1990;
194
Varietatea mecanismelor de retinere a impuritatilor din apa prin filtrare si gam
a larga
de dimensiuni a particulelor care se retin a dus la o diferentiere între procesele
în care
predomina efectul de sitasi cele în care primeaza alte mecanisme. În cele ce urmeaza
se
prezinta pe scurt principalele procese de retinere prin filtrare, atât pentru corp
uri grosiere, cât
si pentru particule de dimensiunea ionilor si moleculelor.
Retinerea pe gratare si site.
Gratarele servesc pentru îndepartarea din apa a impuritatilor grosiere care pot fo
rma
depuneri greu de evacuat si care ar bloca sistemele de raclare, pompele si vanel
e, gurile de
evacuare si deversoarele. Gratarele sunt formate din bare cu grosimi de 0,8 1,2 cm
asezate la
o distanta de 12 60 mm, înclinate cu 30-90° fata de orizontala
(fig. 8.17- 8.19). Materialele
retinute, cu dimensiuni mai mari decât interstitiile dintre bare, formeaza ele însel
e straturi
filtrante care maresc treptat pierderea de sarcina a apei pe gratar si trebuiesc
îndepartate
periodic (fig. 8.20 si fig. 8.21). Viteza apei la intrarea apei în gratare trebuie
sa fie de 0,3-1
m/s pentru evitarea depunerilor în camera gratarului. Pentru retinerea impuritatil
or de
dimensiuni mai mici se utilizeaza site statice sau mobile.
Fig. 8.17. Curatitor frontal cu sita plana. 27
Fig. 8.18. Sita înclinata fixa28.
27 Maureen Aller - Environmental Engineers Handbook, CRC Press LLC, 1999;
195
Fig. 8.19. Curatitor mecanic cu colector pentru impuritatile solide.29
Fig. 8.20. Sita rotativa de curatat30 .
28 Weiner Ruth F. si Matthews Robin A. Environmental engineering, , Elsevier Sci
ence ,U.S.A., 2003
29 Maureen Aller - Environmental Engineers Handbook, CRC Press LLC, 1999;
30 Maureen Aller - Environmental Engineers Handbook, CRC Press LLC, 1999;
196
a)
b)
a)
b)
Fig. 8.21. Site cu perii de curatat:
a) sita verticala; b) sita înclinata.
Retinerea pe filtre
Cele mai utilizate filtre pentru îndepartarea suspensiilor sunt filtrele granulare
si
filtrele cu prestrat (fig. 8.22).
Materialul granular folosit frecvent este nisipul cuartos. Filtrele cu nisip sun
t formate
din mai multe straturi cu densitati diferite care într-un curent de apa
ascendent se stratifica
conform densitatii si la care, dupa spalare, se obtine spontan o aranjare a gran
ulelor cu
diametrul descrescând în sensul de curgere din timpul fazei de filtrare, fapt care p
ermite o
folosire mai eficienta
a adâncimii filtrului (fig. 8.23 si fig. 8.24).
Filtrele de nisip sunt împartite în:
filtre lente cu viteze de filtrare de 0,1 0,6 m3/h;
filtre rapide cu viteze de filtrare de 3 6 m3/h.
Fig. 8.22. . Biofiltru.31
31 Weiner Ruth F. si Matthews Robin A. Environmental engineering, , Elsevier Sci
ence ,U.S.A., 2003
197
Fig. 8.23. Modul de asezare a straturilor filtrante în functie de dimensiunea part
iculelor.
198
ca o faza ce actioneaza
ca o bariera pentru speciile moleculare sau ionice din apa, prin
membrana putând trece în general numai molecule de apa. Membranele pot fi constituit
e din
materiale solide (membrane consistente), din geluri îmbibate cu solventi sau din l
ichide
imobilizate într-o structura poroasasi rigida
32, 33(fig. 8.25), aflate sub doua forme de
suprafete plane sau tubulare (fig.8.26).
Practic o membrana trebuie sa aiba o permeabilitate mai mare pentru unele specii
decât pentru altele, deci sa fie permeoselectiva.
Separarea prin membrane este utilizata în cea mai mare masura pentru obtinerea ape
i
potabile, dar si pentru tratarea apelor uzate.
a)
b)
Fig. 8.25. Membrana:
a) modului de asezare a straturilor în membrana34; b) dimensiunea porilor la membr
anele de
35
separare.
În cazul solutiilor apoase când doua solutii de concentratii diferite sunt separate
printr
o membrana semipermeabila, apa va trece prin membrana din solutia mai diluata sp
re cea mai
concentrata36.
Acest proces, cunoscut sub numele de osmoza înceteaza când presiunea hidrostatica
care se exercita asupra solutiei mai concentrate atinge o anumita valoare de ech
ilibru numita
presiune osmotica (fig. 8.27, a si b). Presiunea osmotica variaza proportional c
u concentratia
Fig. 8.27. Osmoza directasi osmoza inversa
Striparea componentilor volatili din apele uzate se face prin realizarea unei su
prafete
mari de contact între apasi faza gazoasa sau de vapori, fiind avantajoasa circulat
ia în
contracurent a celor doua faze. Contactul lor se poate asigura prin barbotarea g
azului în apa în
bazine deschise sau coloane cu talere, ori prin prelingerea apei peste o umplutu
ra prin care
circula
în contracurent faza gazoasa, în acest din urma caz putându-se folosi instalatii
asemanatoare cu turnurile de racire. Un contact bun poate fi obtinut si prin pul
verizarea apei
în faza gazoasa (de obicei în aer).
Striparea cu gaze si vapori da rezultate pozitive si în cazul poluantilor organici
volatili
nepolari, care în mod natural au o solubilitate scazuta în apa, în deosebi la temperat
uri mai
ridicate. Metoda este convenabila
mai ales în cazul apelor uzate care rezulta din procesul de
productie si deci, nu mai necesita consum de energie pentru încalzire.
Striparea poluantilor în atmosfera conduce la impurificarea acesteia si, de aceea,
se
recomanda descarcarea gazelor de stripare prin cosuri înalte. O solutie mai ration
ala este
captarea si valorificarea poluantilor. Astfel, substantele volatile cu caracter
bazic pot fi
absorbite în solutii ale unor acizi tari cu obtinerea de saruri, de exemplu în cazul
amoniacului
care absorbit în acid sulfuric formeaza sulfat de amoniu, folosit ca îngrasamânt agric
ol, iar
substantele acide în solitii ale unor baze tari, de exemplu, prin absorbtia hidrog
enului sulfurat
în hidroxid de sodiu se obtine sulfura de sodiu utilizabila în industria celulozei.
Din date experimentale a reiesit ca pentru a îndeparta 1 kg de hidrogen sulfurat s
unt
necesari 100-200 m3 aer/m3 apa uzata. În cazul striparii amoniacului, literatura m
entioneaza
(în cazul folosirii instalatiilor de tipul turnurilor de racire cu functionare la
temperatura
ambianta) consumuri de aer foarte ridicate de 2000 - 3500 m3 aer/1m3 apa uzata.
În epurarea apelor uzate, pentru unele scopuri, prezinta importanta practicasi
procesul invers, de transfer în apa a unor componenti din faza gazoasa. Cel mai im
portant caz
este acela de introducerii de oxigen în apa. Aceasta se realizeaza cu ajutorul oxi
genului gazos,
dar, mai eficient, cu ajutorul aerului (aerare). Pentru aerare sunt folosite num
eroase tipuri de
dispozitive, clasificate, de obicei, în mecanice si pneumatice, acestea asigurând di
spersia apei
în aer sau /si a aerului în apa
pentru crearea unei arii cât mai mari a suprafetei de separare
apa-aer pe care are loc transferul.
Distilarea -este procesul de epurare a apelor uzate prin trecerea apei în faza de
vapori prin
205
încalzire, urmata de condensarea vaporilor38 (fig. 8.32). Datorita volatilitatii r
eduse a
majoritatii impuritatilor dizolvate, se obtine, de obicei, o apa cu calitate net
îmbunatatita. Prin
distilare se îndeparteazasi materii în suspensie, iar microorganismele sunt distruse
aproape în
totalitate.
specii monomere
Al3++ 2H2O . Al (OH)+
2 + 2H+
(8.11)
Al3+ + 3H2O . Al (OH)3 + 3H+ precipitat amorf (8.12)
Al3+ + 4H2O . Al (OH)-
4 + 12Al . Al12(AlO4)(OH)7+
27 . nAl13 (8.13)
La pH = 6-7, hidroliza se produce în microsecunde; polimerii se formeaza dupa 1 s,
iar Al OH precipita
în 1-7 sec.
Formarea acestor specii ioni hidroxo-metal este dependenta de pH-ul mediului. În
graficul din fig. 8.40. este data distributia speciilor ionice în functie de pH si
domeniul de
precipitare al Al OH3.
0 2 4 6 810 12 14 pH
-14
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
Log [Aln (OH)y
3n-y ] (mol/l)
Al (OH)4
Al (OH)2+
Al13 (OH)15+
34
Al (OH)3
Al7 (OH)4+
17
Al3+
Fig. 8.36. Compozitia de echilibru a solutiei în contact cu precipitat proaspat de
Al(OH)3 (partea hasurata reprezinta
zona de lucru în tratarea practica)
+
.
HO (+
.
AlHO (
)+
..AlHO ).
HO (8.14)
.
26 .
2 .
25 .
3
2++
+
.AlHO .(
)
(8.15)
()
OH .+
HO .
AlHO )(
OH .+
HO
.
25 .
2 .
24 2 .
3
Reactii continua pâna la formarea [Al(H2O)2(OH)4]-, dar exista studii recente în ca
re
sunt date combinatii de tipul [Al13(OH)34]5+ sau [Al7(OH)17]4+.
Formarea hidroxidului de aluminiu începe la pH = 4,5, iar la pH > 8,5 hidroxidul d
e
aluminiu se dizolva formând aluminati, conform reactiei:
Al (OH)3 + 3NaOH . Na3 [Al(OH)6] (8.16)
Hidroxidul de aluminiu, ca si alte saruri de aluminiu, prezinta proprietati amfo
tere,
respectiv disociaza atât ca acid, cât si ca baza, în functie de pH-ul mediului, confor
m
reactiilor:
Al (OH)3 . Al3+ + 3OH- (8.17)
Al (OH)3 . AlO-
2 + H3O-
(8.18)
Ionul aluminat hidrolizeaza în prezenta de acid formând Al(OH)3:
+AlO-
2 + 2H2O . Al (OH)3. + HO--(8.19)
astfel ca
aluminatul are rolul de coagulant.
În cazul aciditatii apelor datorata HCO3 sau CO2 dizolvat, ionul de aluminat
neutralizeaza aciditatea conform reactiilor:
2NaAlO2+ 2CO2+ 4H2O . 2Al(OH)3. +2Na+ +2HCO-
3 (8.20)
Pe de alta parte, hidroxidul de aluminiu, în exces de acid, elibereaza ioni Al3+ în
solutie:
+
Al(OH)3 + 3H3O . Al3+ + 6H2O (8.21)
reactia stând la baza recuperarii coagulantului din namolul de la statiile de trat
are.
În cazul folosirii sarurilor de aluminiu, procesul de coagulare este sensibil infl
uentat
de pH-ul apei si de temperatura. Astfel, în perioade cu temperaturi scazute, proce
sul de
coagulare floculare este îngreunat, formându-se flocoane mici, greu sedimentabile.
Continutul de Al3+ rezidual sau remanent, în apa tratata, variaza în functie de doza
de
sulfat adaugatasi de pH.
Coagularea cu sulfat de aluminiu este influentatasi de tipul substantelor organi
ce
prezente în apa, mai ales de substantele humice, coagularea decurgând în acest caz la
pH acid.
Adaugarea sulfatului de aluminiu în apa
se face sub forma de solutii cu diverse
concentratii, în functie de debitul instalatiei.
Sulfatul de aluminiu este utilizat pentru îndepartarea fosforului din apa
prin precipitare, conform reactiei:
217
Al2(SO4)3 + 2 PO3-
4 . 2AlPO4. + 3SO2-
4 (8.22)
Coagularea cu saruri de fier -Sarurile de fier sunt utilizate în cazul purificarii
apelor
reziduale,domeniul de precipitare al Fe(OH)3 este mai extins decât la Al(OH)3, începân
d de
la pH=3. În graficul din figura 8.41 este data distributia speciilor în functie de p
H. Sarurile de
fier utilizate în tratarea apei, cât si la procesul de epurare sunt:
Sulfat feros FeSO4 7H2O;
Sulfat feric Fe2(SO4)3 9H2O;
Clorura ferica FeCl3 6H2O.
Coagularea optima cu sulfat feros are loc în mediu alcalin, cu adaos de var. Mai întâi
se formeaza hidroxid de Fe2+ care este instabil si în prezenta O2 din apa se trans
forma în
hidroxid feric, conform reactiilor:
FeSO4 + Ca(OH)2 . Fe(OH)2 + CaSO4 (8.23)
4Fe(OH)2 + O2 + 2H2O . 4Fe(OH)3 (8.24)
0 2 4 6 810 12 14
log [Fen(OH)y3n-y] (mol/l)
0
-2
-4
-6
Fe(OH)4
-8
-10
+
-12
-14
pH
Fe(OH)2
Fe(OH)2-
Fe2(OH)2
4+
Fe3-
Fe(OH)3
Fig. 8.37. Compozitia de echilibru a solutiei în contact cu precipitat proaspat de
Fe(OH)3 (zona hasurata reprezinta zona de lucru în tratarea practica)
Clorura ferica
FeCl3 6H2O se prezinta sub forma de cristale brune, foarte
higroscopice, în practica
utilizându-se sub forma de solutie concentrata(40%). Utilizarea în
amestec cu saruri de aluminiu în raport Al2(SO4)3/FeCl3 de 1/1, conduce la obtiner
ea de
flocoane mari, usor sedimentabile. Se utilizeaza
mai ales la tratarea apelor reziduale, pentru
eliminarea fosforului.
Reactia de hidroliza a FeCl3 în prezenta HCO3- din apele reziduale este:
2FeCl3 + 6HCO3
-
. 2Fe(OH)3. +6Cl-+ 6CO2 (8.25)
În cazul utilizarii Fe2(SO4)3 reactia care are loc este urmatoarea:
218
-
Fe2(SO4)3 + 6HCO2 . 2Fe(OH)3. +3SO42-+ 6CO2 (8.26)
Si în cazul coagularii cu saruri de fier, se formeaza ca produsi de hidroliza, spe
cii
solubile monomerice, polimerice sau specii hidroxo-metal similare cu speciile di
scutate de
aluminiu. Prin înlocuirea succesiva a moleculelor de apa cu ioni OH- rezulta forme
ionice pot
fi cationice, neionice si anionice, conform reactiilor:
3+
2++
.Fe (
HO).
..Fe (
HO)
OH .
..Fe (
HO)(
OH ).
.
.
26 ..
25 ..
24 2 .
-
(8.27)
..Fe (
HO)(
OH ).
.Fe (
HO)(
OH ).
.
23 3 ...
22 4 .
Cea mai uzuala varianta de epurare în care microorganismele sunt suspendate în apa
sub forma de flocoane este procesul cu namol activ, care este reprezentat schema
tic în figura
8.45. În linii mari, apa uzata (de obicei eliberata în prealabil de impuritati nediz
olvate) este
introdusa într-un bazin de aerare care contine o suspensie de flocoane biologice (
namol activ)
si în care se administreaza oxigenul necesar respiratiei. Debitul oxigenului intro
dus (mai
frecvent prin aerare si mai rar prin folosirea oxigenului tehnic) depinde de can
titatea de
biomasa din sistem si de debitul poluantilor organici care trebuie degradati (în m
od obisnuit
se asigura 1,0 - 1,5 kg oxigen pentru 1 kg CBO5 îndepartat). Pe masura admisiei de
apa uzata,
suspensia din bazinul de aerare trece dintr-un decantor secundar, unde biomasa e
ste separata
prin decantare, iar lichidul limpezit (apa epurata) este evacuat din sistem. O p
arte din biomasa
sedimentata, corespunzatoare vitezei de înmultire a microorganismelor, este elimin
ata din
sistem, dar cea mai mare parte este readusa în bazinul de aerare (namolul de recir
culare).
Concentratiile obisnuite de biomasa (exprimate în substanta uscata) în bazinul de ae
rare sunt
cuprinse între 0,6 si 4 kg/m3, iar în evacuarea de fund a decantorului secundar între
5 si 20
kg/m3. Încarcarea cu poluanti organici (data în CBO5) aplicata namolului activ (subs
tanta
uscata) este cuprinsa, în practica, între 0,05 si 2 kg/kg zi.
Si procesul cu namol activ se aplica, la rândul sau, în mai multe variante, între care
se
mentioneaza: varianta epurarii clasice, în care apa uzata, împreuna cu namolul recir
culat
parcurge pe lungime un bazin rectangular, modificându-si treptat continutul de pol
uanti de la
capatul amonte pâna la cel din aval al bazinului; variantele în care apa uzatasi nam
olul
recirculat sunt distribuite uniform în întregul bazin de aerare si în care compozitia
este practic
aceeasi în orice punct din bazin , inclusiv în amestecul evacuat spre decantorul sec
undar
varianta distributiei în trepte a încarcarii organice din namol si apa ; varianta nu
mita cu
sterilizare de contact, în care namolul evacuat din decantorul secundare este supu
s oxigenarii
într-un bazin separat (de regenerare ) înainte de a fi amestecat cu apa uzata în conditii
de
încarcare organica ridicata ;varianta de aerare prelungita
sau oxidare totala este caracterizata
prin exploatarea sistemului de aerare la încarcari organice foarte scazute , în dori
nta de a
obtine un grad ridicat de epurare si micsorarea sau chiar anularea productiei de
namol
excedentar (acest ultim deziderat s-a dovedit practic irealizabil).
226
Fig. 8.41. Schema unei instalatii de epurare biologica aeroba prin procesul cu n
amol activ
O varianta constructiva a procesului cu namol activ, recomandata
pentru debite mici
de ape uzate cu poluanti organici usor asimilati de microorganisme (unitati de i
ndustrie
alimentara, industrie usoara, unitati zootehnice mici etc.) este santul de oxida
re, la care
bazinul de aerare este un canal, realizat direct în pamânt (având peretii si fundul pr
otejati de
eroziune) si unde aerarea se realizeaza, de regula, cu aeratoarele mecanice cu a
x orizontal.
O varianta constructiva
a procesului cu namol activ, recomanda pentru debite mici de
ape uzate cu poluanti organici usor asimilati de microorganisme (unitati de indu
strie
alimentara, industrie usoara, unitati zootehnice mici, etc.) este santul de oxid
are, la care
bazinul de aerare este un canal, realizat direct în pamânt (având peretii si fundul pr
otejati de
eroziune) si unde aerarea se realizeaza, de regula, cu aeratoare mecanice cu ax
orizontal.
O alta varianta de epurare aeroba cu cultura floculata de microorganisme, în care
nu se
realizeaza decantarea secundarasi deci recircularea biomasei, o reprezinta iazur
ile biologice
care sunt exploatate la încarcari organice (CBO5, raportate la volum) mici de cca.
0,001 kg/
m3 zi (cca. 50 kg/ ha zi).
Epurarea biologica aeroba în sisteme cu biomasa fixata sub forma de pelicula pe u
n
suport solid se realizeaza, de asemenea, în mai multe variante, dintre care cea ma
i uzuala o
constituie filtrele biologice (fig. 8.46). Acestea constau din bazine prevazute
la fund cu un
radier drenant, care sunt umplute cu material filtrant cu suprafata specifica (a
ria suprafetei
exterioare raportata la unitatea de volum) cât mai mare. Ca material filtrant (sup
ort pentru
pelicula) se folosesc, de exemplu, bucati de roca (granit, tufuri vulcanice etc.
) concasata sau
de ceramica la dimensiuni între 50 si 80 mm, sau materiale filtrante din alte mate
riale (mai
ales din mase plastice cu care se pot atinge suprafete specifice în jur de 100 m2/
m3).În cazul
materialelor filtrante grele, înaltimea acestora este între 1 si 2 m; în cazul celor m
ai usoare
(mase plastice) se realizeaza înaltimi mai mari (5 m sau mai mult). Constructia es
te astfel
realizata încât aerul sa aiba acces în materialul filtrant prin tiraj natural sau fort
at. Pe fata
superioara a materialului filtrant este distribuita apa uzata (eliberata în preala
bil de suspensii)
care se prelinge pe suprafata granulelor materialului filtrant, fiind colectata
apoi sub radierul
drenant. Încarcarile hidraulice aplicate sunt de 1-5 m3/m2 zi la biofiltrele de mi
ca încarcare si
de circa 10 ori mai ridicate la cele de mare încarcare. Dupa un anumit timp de la în
ceperea
alimentarii cu apa uzata, pe suprafata materialului filtrant se formeaza o pelic
ula gelatinoasa
de microorganisme care elimina poluantii organici din apa utilizând pentru respira
tie oxigenul
din aer. Încarcarile cu poluanti organici (CBO5) aplicate sunt cuprinse între 0,1 si
0,4 kg/zi la
1 m3 material filtrant ajungând pâna la circa 5 kg/m3zi la filtrele biologice de mar
e încarcare.
227
Fig. 8.42. Biofiltru.42 Fig. 8.42. Biofiltru.42
O alta varianta de sistem de epurare aeroba cu masa biologica fixata
pe o suprafata
solida o reprezinta
reactoarele biologice rotative, la care suportul solid sub forma unui
tambur cu suprafata specifica mare, imersat pâna sub ax într-o cuva strabatuta conti
nuu de apa
uzata, este mentinut într-o miscare de rotatie lenta (câteva rotatii pe minut). Prin
aceasta, la
fiecare rotatie, elementele suprafetei suportului patrund în apasi apoi revin în aer
, ceea ce
asigura contactul peliculei biologice, formate pe suprafata suportului, atât cu po
luantii din apa
uzata cât si cu oxigenul atmosferic. Apa uzata este trecuta continuu prin cuva
cu un debit
corespunzator unei încarcari cu substante organice (CBO5) cuprins între 0,01 si 0,03
kg/zi la
1 m2 suprafata de umplutura; aceasta revine la o încarcare volumetrica de 1-3 kg/m
3zi. În
aceste conditii se realizeaza eficiente de epurare de 70-90%.
8.6.2. Procese anaerobe
Epurarea anaeroba a apelor uzate, spre deosebire de cea aeroba, se realizeaza în
incinte închise (bazine de fermentare) ferite de accesul oxigenului care inhiba ac
tivitatea
microorganismelor anaerobe.
Epurarea anaeroba
a apelor uzate poate fi intensificata prin ridicarea temperaturii în
bazinul de fermentare la valori de 20 - 400C (domeniul mezofil) sau mai mari, de
45 - 600C
(domeniul termofil), dar poate avea loc si la temperaturi de 10 - 200C (domeniul
criofil).
Epurarea anaeroba a apelor uzate prezinta fata de cea aeroba avantaje mai ales d
in
punct de vedere energetic, întrucât treapta de aerare, mare consumatoare de energie
electrica,
este eliminata, iar din descompunerea poluantilor organici rezulta gaze de ferme
ntare
combustibile (datorita continutului ridicat de metan) care pot servi la acoperir
ea unor nevoi de
energie din statia de epurare. Pe de alta parte, productia de namol excedentar e
ste nulasi
neînsemnata, prin aceasta evitându-se cheltuielile legate de evacuarea finala a unor
astfel de
namoluri.
Si la epurarea anaeroba
a apelor uzate se utilizeaza variante cu masa biologica, fie sub
forma de suspensie, fie sub forma de pelicula fixata pe un suport solid. Pentru
prima categorie
este tipic procesul anaerob de contact, în care apa uzata supusa epurarii este agi
tata cu
suspensia de microorganisme în bazinul de fermentare si de aici, pe masura aliment
arii cu apa
1 Nixtreanu Viorica Procese unitare pentru tratarea apelor, Ed. Agir, Bucure;ti,
2001;
( d < 1 µm), particule dispersate (d = 1 - 100 µm), agregate, material în suspensie et
c., având
un aspect gelatinos si continând foarte multa apa. Din punct de vedere tehnologic,
namolurile
se considera ca faza finala a epurarii apelor, în care sunt înglobate produse ale ac
tivitatii
metabolice, materii prime, produsi intermediari si produse finite ale activitati
i industriale.
Fig. 9.2. Surse de namol din statia de epurare mecano chimica.
Principalele tipuri de namol ce se formeaza în procesele de epurare a apelor uzate
sunt:
-namol primar, rezultat din treapta de epurare mecanica;
-namol secundar, rezultat din treapta de epurare biologica;
-namol mixt, rezultat din amestecul de namol primar si dupa decantarea
secundara, obtinut prin introducerea namolului activ în exces în treapta mecanica de
epurare;
-namol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimica
a apei prin adaos de
agenti de neutralizare, precipitare, coagulare - floculare.
Dupa stadiul lor de prelucrare în cadrul gospodariei de namol, se pot clasifica:
-namol stabilizat (aerob sau anaerob);
-namol deshidratat (natural sau artificial);
-namol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimica sau compostare);
-namol fixat, rezultat prin solidificare în scopul imobilizarii compusilor toxici;
-cenusa, rezultata din incinerarea namolului;
Clasificarea namolurilor dupa compozitia conduce la luarea în considerare a doua
mari categorii:
-namoluri cu compozitie predominant organica, ce contin peste 50% substante
volatile în substanta uscatasi care, de regula, provin din epurarea mecano-biologi
ca;
-namoluri cu compozitie predominant anorganica, ce contin peste 50% din
substanta uscatasi care de regula, provin din epurarea fizico- chimica.
9.2. CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE NAMOLURILOR
Pentru caracterizarea namolurilor se apeleaza la:
-indicatori generali (umiditate, greutate specifica, pH, raport mineral volatil,
putere calorica etc.);
-indicatori specifici (substante fertilizante, detergenti, metale, uleiuri si gr
asimi
etc.) în functie de provenienta apei uzate industriale.
Datorita naturii complexe a namolurilor, indicatorii generali si specifici se
completeaza cu alti parametri ce caracterizeaza modul de comportare a namolurilo
r la anumite
procese de prelucrare (fermentabilitate, filtrabilitate, compresibilitate, flota
bilitate).
Principalele caracteristici fizico-chimice ale namolurilor care prezinta interes
în
tehnologia de prelucrare si evacuare sunt analizate în cele ce urmeaza.
Umiditatea sau continutul de apa
Aceasta variaza în limite foarte largi, în functie de natura namolului (mineral sau
.·c
(9.1)
în care:
r - rezistenta specifica
la filtrare, în cm/g;
P - diferenta de presiune aplicata, în dyn/cm2;
A - suprafata de filtrare, în cm2;
. - vâscozitate dinamica
a filtratului (la temperatura probei), în g/cm s;
b - panta dreptei din reprezentarea grafica
a raportului t/v .
v, în s/cm6;
c - concentratia de solide în turba, în g/cm3.
Pentru determinarea experimentale a rezistentei specifice la filtrare se masoara
volumele de filtrat scurse la anumite intervale de timp într-o instalatie speciala
de laborator,
prin filtrare la diferenta de presiune negativa sau pozitiva.
În tabelul 9.1. se prezinta valori ale rezistentei specifice la filtrare si coefic
ientul d
compresibilitate pentru unele namoluri rezultate din epurarea apelor uzate indus
triale.
Puterea calorica a namolului
Aceasta variaza în functie de continutul în substanta organica. Orientativ, putându-se
determina cu relatia:
PCn = SV x 44,4 (9.2)
în care:
PCn - puterea calorica neta;
SV-continutul în substante volatile.
Puterea calorica se determina experimental, utilizând o bomba calorimetrica. În
tabelul 9.2 se indica valorile orientative ale puterii calorice calculate la dif
erite concentratii de
materii organice.
Tabelul 9.2.
Valori orientative ale puterii calorice a namolurilor la diferite concentratii d
e materii organice,
în solide uscate
Materii organice în
solide totale uscate
( % )
Putere calorica ( Kcal/kg )
Namol primar Namol activ în exces
100 6650 5650
90 5850 5050
80 5200 4450
70 4300 3850
60 3600 300
50 2800 2650
40 2150 2050
30 1400 1500
Metale grele si nutrienti
Continutul de nutrienti (K, P, N) prezinta o importanta deosebita atunci când se
are
în vedere valorificarea namolului ca îngrasamânt agricol sau agent de conditionare a s
olului.
De asemenea, utilizarea agricola a namolului este conditionata de prezenta si ca
ntitatea
metalelor grele care prezinta grad ridicat de toxicitate. Daca namolul menajer c
ontine cantitati
reduse de metale grele, în general sub limitele admisibile, namolul rezultat din e
purarea în
comun a apelor orasenesti cu cele industriale conduce, în functie de profilul indu
striei, la
cresterea concentratiei de metale grele în namol. Prezenta si concentratia metalel
or în
namolurile industriale depinde de profilul si procesul tehnologic al industriei.
a)
b)
Fig. 9.4. Concentrator de namol gravitational:
5 Weiner Ruth E si Robin A. Matthews Environmental Engineering, Elsevier Science
, USA, 2003;
a) vedere în plan; b) vedere în sectiune.
La proiectarea concentatoarelor de namol se va tine seama de urmatoarele criteri
i:
-numarul minim de unitati n = 2 ;
-evacuarea supernatantului sa se realizeze pe cât posibil gravitational ;
-se va tine seama ca încarcarea cu substanta uscata sa nu depaseasca limita
maxim admisa.
9.4.2. Concentrarea (îngrosarea) mecanica a namolurilor
Reprezinta
procedeul de reducere a umiditatii namolurilor cu ajutorul unor utilaje si
echipamente specializate, capabile sa realizeze performante superioare concentra
toarelor
gravitationale.
Atunci când se aplica concentrarea (îngrosarea) mecanica este obligatorie
conditionarea namolului ce urmeaza a fi prelucrat. Prin conditionare se urmarest
e reducerea
rezistentei specifice la filtrare r si a coeficientului de compresibilitate s .
Concentrarea mecanica a namolurilor poate fi realizata
cu unul din urmatoarele utilaje:
-unitati de flotatie cu aer dizolvat ;
-centrifuge ;
-concentratoare gravitationale cu banda ;
-concentratoare cu tambur rotativ.
Îngrosarea prin flotare se aplica pentru suspensii care au tendinta de flotare si
sunt
rezistente la compactare prin îngrosare gravitationala (fig. 9.5.).
Procesul de flotare cu aer se poate realiza prin: flotarea cu aer dispersat, flo
tare cu
aer dizolvat sub presiune, flotare cu aer la presiune negativasi flotare biologi
ca. Cel mai larg
utilizat este procesul de flotare cu aer dizolvat sub presiune, care prin destin
dere la presiunea
apropiata de cea atmosferica elimina
bule fine (d
80 µm), care se ataseaza
sau se înglobeaza
în flocoanele de namol si le ridica la suprafata. Pentru asigurarea unei concentra
tii
convenabile de materii în suspensie la alimentare, se practica
recircularea unei fractiuni de
efluent.
Principalii parametri ce influenteaza
procesul de îngrosare prin flotare sunt:
presiunea, raportul de recirculare, concentratia de solide la alimentare, durata
de retentie,
raportul aer / solide, tipul si calitatea namolului, încarcarea hidraulica în solide
, utilizarea
agentilor chimici6.
6 6 Xxx - Normativ Pentru Proiectarea Constructiilor Si Instalatiilor De Epurare
A Apelor Uzate Orasenesti
Partea A V- A : Prelucrarea Namolurilor, Indicativ NP 118-06.
Fig. 9.5. Instalatie de flotatie.
Dimensionarea instalatiei de presurizare a aerului va tine seama
de mai muti factori,
precum:
-încarcarea superficiala cu materii solide Is , considerata la proiectare ;
-eficienta sistemului de presurizare ;
-presiunea de functionare a sistemului ;
-temperatura lichidului ;
-concentratia în materii solide a namolului ce urmeaza
a fi îngrosat.
Eficientele instalatiilor de presurizare variaza de la un producator la altul si
de
configuratia sistemului ce a fost adoptat, între 50 peste 90%.
Îngrosarea prin centrifugare se aplica în general pentru namolul activ în exces, atunc
i
când nu se dispune de spatiu pentru alte instalatii mai putin compacte.
Utilizând centrifuga cu transportor elicoidal se poate atinge o concentrare de sol
ide
de circa 4% si un grad de retinere a solidelor de 90%, la îngrosarea namolului act
iv cu adaos
de floculanti. Tinând seama de viteza de rotatie mare a echipamentului (6000 rot/m
in),
consumul de floculanti este mai mare datorita fragilitatii si ruperii flocoanelo
r, deci costurile
de exploatare sunt mai mari decât în cazul altor procedee.
În tabelul 9.5. se prezinta date comparative asupra diferitelor procedee de îngrosar
e a
namolului.
Tabelul 9.5.
Date comparative între diferite procedee de îngrosare a namolului
Tehnologia Continut de
substanta
uscata
obtinuta (%)
Consum de
energie,
kWh/m3
namol
Caracteristici
Îngrosare
gravitationala
4 -6 0,1 0,3 Simpla: costuri scazute de
exploatare; necesita spatiu mare,
costuri de constructii ridicate; nu
este afectata
de solidele prezente în
namol
Îngrosarecentrifugare
prin 5 0,7 2,5 Convenabil pentru namoluri
biologice
(fara substante abrazive); spatiu
redus si cost de constructie scazut
Îngrosareflotare
prin 4 -6 0,3 0,6 Spatiu redus; costuri de constructie
mici; tehnologie sofisticata; costuri
de exploatare ridicate
Principalele variabile operationale includ:
-caracteristici ale namolului influent la concentrare (îngrosare) precum
indexul volumetric al namolului si proprietatea de a retine apa acestuia ;
-viteza de rotatie a tamburului ;
-încarcarea hidraulica ;
-grosimea stratului lichid din camera de centrifugare ;
-viteza diferentiala a snecului transportor ;
-necesitatea conditionarii chimice în vederea îmbunatatirii performantelor de
concentrare.
Concentrator gravitational cu banda - Echipamentul consta dintr-o banda filtrant
a
tensionata actionata de un sistem de role cu viteza variabila. Namolul introdus
la concentrare
este distribuit într-un strat uniform pe toata latimea activa a benzii. Datorita m
aterialului
filtrant din care este realizata banda, supernatantul se separa pe cale gravitat
ionalasi este
evacuat într-un jgheab la partea inferioara a instalatiei. (fig. 9.6). Pe întreg par
cursul traseului
de deplasare a benzi, dar si pe toata latimea acesteia, în zona de concentrare, na
molul este
brazdat de catre un sistem de greble. La capatul aval al benzii, namolul concent
rat este
descarcat într-un jgheab colector. În zona inferioara de deplasare a benzii este mon
tat un
dispozitiv de spalare a acesteia7.
Metoda Perioada de
retentie zile
Consum de
energie
KWh/m3 namol
Caracteristici
Fermentare
aeroba
8 - 15 5 - 10 Simpla; cost scazut de investitie;
consum mare de energie
Fermentare
anaeroba
15 - 20 0,2 - 0,6 Cost de exploatare ridicat; cost de
investitie ridicat; consum mic de
energie; productie de gaz (sursa de
energie)
9.5.2.1. Stabilizarea aeroba
Stabilizarea aeroba
are loc prin oxidarea substantelor organice biodegradabile si
reducerea organismelor patogene prin mecanisme biologice, aerobe. Procesul de st
abilizare
aeroba este un proces de epurare biologica cu pelicula în suspensie si este bazat
pe teoriile
biologice similare cu cele ale aerarii prelungite ale namolului activat.
Obiectivele proceselor de stabilizare aeroba, care pot fi comparate cu cele ale
proceselor de fermentare anaerobe, includ producerea de namol stabil prin oxidar
ea
substantelor organice biodegradabile, reducerea masei si a volumului, reducerea
organismelor
patogene si conditionarea pentru prelucrarea ulterioara. Avantajele acestor proc
ese aerobe
comparate cu fermentarea anaeroba sunt:
-producerea de namol inofensiv, stabil din punct de vedere biologic;
-costuri totale mai scazute;
-functionare mai simpla în reducerea concentratiei substantelor volatile decât la
procesele de fermentare anaerobe;
-functionare sigura fara pericolul exploziei si probleme reduse ale degajarii
mirosului; si
-un namol stabilizat cu o concentratie în cbo5 mai mica
decât cea obtinuta prin
procesele anaerobe. Primul dezavantaj atribuit procesului de stabilizare aeroba
sunt costuri
mari pentru energie asociate cu energia necesara pentru transferul oxigenului. D
ezvoltarile
recente în cadrul proceselor de stabilizare aeroba, cum sunt: eficienta ridicata a
echipamentului de transfer a oxigenului si studiile în functionarea la temperaturi
ridicate, pot
reduce aceasta problema. Alte dezavantaje includ limitarea aplicabilitatii la st
atiile de epurare
mici si medii, eficienta redusa a proceselor în timpul perioadelor reci, incapacit
atea de a
produce un produs secundar folositor, cum este gazul metan din procesele anaerob
e si
rezultate variate obtinute în timpul deshidratarii mecanice a namolului stabilizat
anaerob16.
16 16 Xxx - Normativ Pentru Proiectarea Constructiilor Si Instalatiilor De Epura
re A Apelor Uzate Orasenesti
Partea A V- A : Prelucrarea Namolurilor, Indicativ NP 118-06.
9.5.2.2. Teoria stabilizarii aerobe
Stabilizarea aeroba se bazeaza pe principiul biologic al respiratiei endogene.
Respiratia endogena are loc atunci când nu se mai face aprovizionare cu hranasi
microorganismele încep sa consume propria lor protoplasma pentru a obtine energia
necesara
mentinerii reactiilor din interiorul celulei.
În timpul proceselor de stabilizare, tesutul celular este oxidat aerob în dioxid de
carbon, apasi amoniac sau nitrati. Deoarece procesele de oxidare aeroba sunt exo
terme, în
timpul reactiilor are loc o eliberare de caldura. Desi procesele de stabilizare
teoretic ar trebui
realizate în totalitate, de fapt doar 75-80% din tesutul celular este oxidat. Ce r
amâne, în
proportie de 20-25%, este compus din componente inerte si componente organice ce
nu sunt
biodegradabile.
Procesul de stabilizare aerob, de fapt, implica doi pasi: oxidarea directa a mat
eriei
biodegradabile si oxidarea materialului celular. Aceste procese sunt descrise de
ecuatiile de
mai jos:
Substante organice + NH4+ + O2 .
material celular + CO2 + H2O (9.3)
Material celular + O2 . namol fermentat + CO2 + H2O + NO3 (9.4)
Reactia din cea de-a doua ecuatie este în mod normal un proces de respiratie endog
ena
si este reactia predominanta
ce are loc în sistemul de stabilizare aerob.
Datorita necesitatii mentinerii procesului în faza de respiratie endogena, namolul
activat în exces se stabilizeaza. Includerea namolurilor primare în proces poate inf
luenta
reactia totala, deoarece ele contin putin material celular. Majoritatea material
ului organic din
namolul primar constituie o sursa de hrana externa
pentru biomasa activa continuta în
namolul biologic. De aceea, este necesar un timp de retentie cât mai mare pentru a
se
acomoda metabolismul si dezvoltarea celulara
ce trebuie sa se petreaca
înaintea de atingerea
conditiilor de respiratie endogena17.
9.5.2.3. Dimensionarea stabilizarii aerobe
Numeroase variabile guverneaza dimensionarea unui sistem de stabilizare aerob
conventional aceste sisteme functioneaza la o temperatura cuprinsa între 20 si 30ºC
si
folosesc aerul ca sursa de oxigen pentru activitatea biologica18.
16·Lt
(9.11)
în care :
St reprezinta suprafata de filtrare necesara, în m2;
Q - debitul de namol, în m3/zi;
.n - densitatea namolului, în gr/cm3;
Wi - umiditatea initiala a namolului, în%;
Lt - productivitatea (încarcarea) vacuum-filtrului, în kg/m2h.
Productivitatea vacuum-filtrului se poate stabili pe baza determinarilor de labo
rator -
rezistenta specifica la filtrare si coeficientul de compresibilitate - sau pe ba
za încercarilor pe
instalatii pilot.
Pm.f (100 -Wi)·(100 -Wf)
L=0, 25 ··
K
···
(-)
.RMW W
if (9.12)
în care:
L este productivitatea, în kg substanta uscata/m2h;
P - presiunea de lucru, în mmHg;
R= r x 10-10 - rezistenta specifica conventionala la filtrare a namolului, în cm/g
;
. - vâscozitatea filtratului, în c.p.;
m - fractiunea de imersare, în %;
M - durata de rotatie a tamburului, în min;
K - factor de corectie (0,75);
.f - densitatea filtratului, în g/cm3;
Wi - umiditatea initiala a namolului, în %;
Wf - umiditatea finala a namolului, în %.
Productivitatea vacuum-filtrelor la deshidratarea namolurilor provenite din epur
area
apelor variaza în limite largi: 5 - 10 kg /m2 h pentru namol activ proaspat si fer
mentat, 20 - 25
kg / m2 h pentru namol amestecat fermentat si circa 30 kg / m2 h pentru namolul
primar
fermentat.
Deshidratarea namolurilor pe vacuum-filtre prezinta avantajul functionarii cont
inue
(spre deosebire de filtrele presa) si a capacitatii mari d filtrare. Dintre avan
taje se pot semnala
degradarea relativ rapida
a pânzelor filtrante, umiditatea destul de ridicata a turtei (70-80% si
consum de energie mai mare decât al filtrelor presa.
Deshidratarea mecanica
pe filtre presa
Caracteristica principala a acestor utilaje este concentrarea unei mari suprafe
te de
filtrare într-un echipament de dimensiuni reduse.
Filtrele presa
pot fi adaptate pentru o gama larga
de suspensii. Exista multe variante
constructive de filtre presa, deosebirile principale constând în forma si modul de f
unctionare a
elementelor filtrante.
În aceste instalatii, namolul îngrosat sau conditionat este pompat cu pompe special
e
în camerele filtrului presa. Dupa umplerea camerelor se face deshidratarea prin cr
esterea
presiunii, în final ramânând în camera o turta
cu umiditate redusa, chiar sub 40%. Consumul
de energie electrica este de circa 3 kWh/m3 namol.
Un filtru presa contine un numar de panouri fixate pe un cadru ce asigura alinia
mentul
si sunt presate între capatul fix si cel mobil (fig. 9.14). Un dispozitiv preseaza
si mentine
închise panourile (fig.9.15), în timp ce influentul este pompat în interiorul presei p
rintr-un
orificiu de admisie la o presiune cuprinsa între 700 si 2.100 kPa.
Conditionarea materiilor solide necesara
în general pentru producerea unor turte cu
umiditate scazuta, implica adaugarea de var si clorura ferica, polimer sau polim
er combinat cu
componente anorganice, înainte de filtrare. Folosirea doar a polimerului pentru co
nditionarea
materiilor solide reduce performanta, dar aceasta reduce costurile pentru reacti
vii chimici,
reduce mirosul de azot si reduce surplusul de volum a turtelor produse. Una dint
re problemele
folosirii unui singur polimer este îndepartarea turtelor de pe material în timpul ci
clului de
descarcare si clorura ferica poate fi folosita pentru a usura îndepartarea turtelo
r de pe
material21,22.
ic (9.14)
în care:
E reprezinta
randamentul de recuperare, în %;
St - continutul de solide în turta, în %;
Si - continutul de solide la alimente, în %;
Sc - continutul de solide în centrat, în %.
Randamentul de recuperare atinge valori de peste 90%, iar umiditatea turtelor es
te
variabila în functie de provenienta namolului si gradul de conditionare. În tabelul
9.10 se
indica performantele obtinute la deshidratarea unor namoluri din industria texti
la pe
23 Weiner Ruth E si Robin A. Matthews Environmental Engineering, Elsevier Scienc
e, USA, 2003;
centrifuga cilindro-conica, cu namol conditionat cu polielectroliti organici.
Tabelul 9.10.
Performante la deshidratarea prin centrifugare
Tipul de namol Umiditatea
initiala, %
Debit de
alimentare,
m3/h
Grad de
recuperare, %
Concentratia
de solide în
turta, %
Namol de
precipitare
chimica
94,4 3,5 95,0 25,2
Namol biologic
în exces
97,9 3,0 89,1 -
Namol primar
brut
93,2 3,5 96,1 26,8
Deshidratarea mecanica
pe filtru presa cu banda
Conditionarea chimica
cu ajutorul polimerilor organici este metoda cea mai des
utilizata, pentru deshidratarea gravitationalasi deshidratarea sub presiune de c
atre filtrele cu
banda. Polimerul este adaudat într-un bazin separat, localizat în amonte de presa sa
u este
injectat direct în conducta de alimentare. Amestecarea corespunzatoare a namolului
influent
cu polimerul este esentiala în functionarea filtrelor cu banda.
Exercitarea fortelor de presiune si comprimare se petrece între doua benzi filtran
te.
Multe variabile influenteaza eficienta filtrelor cu banda, incluzând caracteristic
ile namolului,
metoda si tipul conditionarii chimice, presiunea desfasurata, configuratia utila
jelor, incluzând
drenarea gravitationalasi viteza benzilor.
Desi rezultatele eficientei presarii cu filtre cu banda
indica variatii semnificative în
capacitatea de deshidratare a diferitelor tipuri de namoluri, presarea, în mod nor
mal, este
capabila sa produca deshidratarea turtelor la un continut al materiilor solide d
e 18-25% pentru
amestecul de namol primar cu cel biologic.
Metoda cea mai buna
pentru evaluarea eficientei filtrului cu banda pe un anumit tip de
namol este folosirea unei unitati pilot. Datele colectate, ce fac parte din test
ele pilot, includ
încarcarea hidraulicasi încarcarea cu materii solide, tipul polimerului si consumul,
procentul
de materii solide si retinerea materiilor solide.
Dozarea polimerului si regimul de alimentare trebuie sa fie optime procesului. T
estele
rezistentei specifice si a timpului de suctiune capilara
pot fi folosite pentru a compara
caracteristicile filtrarii a diferitelor tipuri de namol si pentru a determina o
ptimul necesar în
coagulare.
Când se evalueaza performantele filtrelor cu banda, ca la oricare alte procese de
deshidratare, trebuiesc luate în considerare cantitatea si calitatea filtratului s
i a apei de filtrare
si efectele lor asupra sistemului de epurare a apelor uzate.
Cantitatea de namol ce trebuie trecuta
prin filtrele cu banda
este un prim criteriu de
dimensionare a utilajelor de deshidratare.
Pentru aprecieri comparative asupra celor patru tipuri de utilaje de deshidratar
e, se
indica
în fig.9.12 valorile medii ale concentratiei în substanta uscata în turta pentru difer
ite
24 Xxx - Normativ Pentru Proiectarea Constructiilor Si Instalatiilor De Epurare
A Apelor Uzate Orasenesti
Partea A V- A : Prelucrarea Namolurilor, Indicativ NP 118-06.
25 Weiner Ruth E si Robin A. Matthews Environmental Engineering, Elsevier Scienc
e, USA, 2003;
tipuri de namol.
Legenda:
CENI - centrifuga
P -namol primar
VF - vacuum filtru FP - filtru presa
FPB - filtru presa cu banda
AE - namol activ în exces
Fig. 9.17. Umiditati si solide în namol
Comparând datele ce se pot obtine la deshidratarea mecanica a namolurilor pe cele
patru tipuri de echipamente, se poate conclude:
-deshidratarea prin centrifugare sau vacuum-filtru produce turte cu umiditate
comparabila;
-deshidratarea cu filtru presa cu banda
produce turte cu umiditate mai redusa;
-deshidratarea namolului primar fermentat se realizeaza cu eficienta mai buna
decât a celui fermentat provenit din amestecul namolului primar si în exces.
9.8. USCAREA
Reducerea avansata a umiditatii namolului se poate realiza prin evaporarea forta
ta a
apei, pâna la o umiditate de 10-15%, în instalatii speciale si cu aport de energie e
xterioara.
Principalele tipuri de instalatii utilizate pentru uscarea termica a namolului s
unt:
uscatoare cu vetre etajate, uscatoare rotative si uscatoare prin atomizare. Pent
ru calcului
necesarului de caldura
ce trebuie furnizata sistemului trebuie sa se tina seama, în principal, de
necesarul pentru evaporarea apei din namol, preîncalzirea materialului, dezodoriza
rea gazelor
rezultate etc. Întrucât randamentul termic al instalatiilor nu depaseste, de regula,
50%, s-a
calculat ca pentru uscarea unui namol cu umiditate d circa 80%, pâna
la umiditate de circa
10%, sunt necesare circa 4500 kcal/kg substanta uscata. Pentru reducerea necesar
ului de
caldura se recomanda deshidratarea prealabila a namolului, preîncalzirea aerului a
dmis în
sistem si recuperarea caldurii reziduale. Desi procedeul este costisitor si puti
n aplicat, are
totusi o serie de avantaje legate, mai ales, de valorificarea agricola a namolul
ui: produce
namol steril, reduce considerabil volumul de materialului datorita îndepartarii ap
ei, necesita
suprafete de depozitare mici, este practic neinfluentat de prezenta substantelor
toxice sau
inhibatoare.
Cercetari recente vizând utilizarea energiilor neconventionale în deshidratarea
namolului au pus în evidenta posibilitatea utilizarii energiei solare, mai ales pe
ntru surse de
namol cu emisie intermitenta (de exemplu din industrializarea sfeclei de zahar)
si zone cu
insolatie prelungita. Captatorii solari (realizati de ICPGA în colaborare cu Insti
tutul
Politehnic Cluj), de tip aer-aer, furnizeaza aer încalzit la temperatura de 75...8
5 0C, ce se
trimite pe un uscator tip banda (acoperit), pe care circula namolul în prealabil d
eshidratat.
Experimentarile efectuate pentru namol de la fabricile de zahar au condus la
obtinerea unui materila uscat cu umiditate finala de 10-12%, alimenatrea bandei
facându-se
cu namol cu umiditatea de circa 60%. Materialul uscat poate fi omogenizat (sau g
ranulat),
însacuit si transportat în conditii similare cu îngrasamintele chimice minerale.
Pentru cantitati mici de namoluri cu continut de metale, pentru reintroducerea în
circuitul economic, prinîntreprinderile de prelucrarea minereurilor, s-a utilizat
tehnologia de
uscare cu energie solara cu instalatie de uscare cu platouri suprapuse. Aerul ca
ld obtinut de la
captatorii solari poate fi utilizat pentru uscarea namolului si pe platforme de
uscarea
namolului închise si cu ventilatie fortata.
9.8.1. Fazele procesului
Cele trei faze importante ale deshidratarii termice includ faza de încalzire, o fa
za
constantasi una de descrestere. În timpul fazei de încalzire, temperatura namolului
si eficienta
uscarii cresc pâna la conditiile stationare ale fazei constante. Faza de încalzire în
mod normal
este scurta, si are ca rezultat o uscare redusa. În timpul fazei constante, umidit
atea interioara
se înlocuieste cu umiditatea exterioara deoarece se evapora de la suprafata satura
ta a
namolului. Transferul caldurii la suprafata de evaporare controleaza eficienta d
e uscare
similar cu evaporarea apei dintr-un lac. Faza constanta
care în general este faza cu perioada de
desfasurare cea mai lunga, este faza cea mai importanta din procesul de uscare.
Eficienta de uscare, independenta de mecanismul intern precum debitul de lichid,
depinde de urmatorii trei factori externi: coeficientul de transfer al caldurii
sau transferul de
masa, suprafata expusa mediului de uscare, diferentele de temperaturasi de umidi
tate dintre
mediul uscat si suprafata umeda a namolului. În final, în timpul fazei de descrester
e,
umiditatea externa se evapora rapid si este înlocuita de umiditatea interna. Ca re
zultat,
suprafata expusa
nu mai este saturata, caldura latenta nu este transferata la fel de repede ca si
caldura sensibila
ce vine de la suprafata de încalzire, temperatura namolului creste si eficienta
uscarii scade. Punctul de trecere de la faza constanta
la cea de descrestere este numit
umiditate critica.
9.8.2 Teoria uscarii namolului
Clasificarea utilajelor de uscare este bazata pe o metoda predominanta
de transfer a
caldurii la materiile solide umede. Aceste metode sunt: convectia, conductia, ra
dierea sau o
combinatie a acestora.
În sistemele de uscare prin convectie (uscare directa), namolul umed intra în contac
t
direct cu mecanisme de transfer a caldurii, de obicei gaze fierbinti.
În sistemele de uscare prin conductie (uscare indirecta), peretele ce retine mater
iile
solide separa namolul umed de suprafata de transfer a caldurii, în mod normal abur
i sau un
fluid fierbinte.
În sistemele de uscare prin radiere, sistemele cu lampi cu infrarosu, sistemele cu
rezistente electrice sau energia radianta
de alimentare a refractorilor încalziti cu gaz ce se
transfera la namolul umed si evapora umezeala.
9.8.3. Principalele sisteme de uscare a namolului
Utilajele de uscarea namolului sunt grupate în patru categorii: directe, indirecte
,
combinate si cu infrarosu.
Utilaje directe
Utilajele directe (prin convectie) ce au fost folosite cu succes în deshidratarea
namolului rezultat de la epurarea apelor uzate, includ utilaje de uscare prin pu
lverizare, utilaje
de uscare rotative, utilaje de uscare cu pat fluidizat.
Utilajele cu pat fluidizat, sau utilajele cu transportor pneumatic se compun din
tr-un
cuptor de ardere, mixer, dezintegrator, separator tip ciclon, ventilator pentru îm
prastierea
vaporilor. Mixerul are rolul de a amesteca namolul umed cu turtele uscate pentru
a realiza un
amestec de alimentare cu 40-50% umiditate.
Uscatoarele rotative (fig. 9.18) sunt folosite pentru uscarea namolului primar,
a
namolului în exces si a namolului fermentat.
Un utilaj de uscare rotativ este alcatuit dintr-o carcasa din otel ce se roteste
pe un lagar
si este montat în mod normal cu axa înclinata usor fata de orizontala. Namolul influ
ent este
amestecat împreuna cu turtele de namol deshidratate într-un malaxor localizat la un
capat al
utilajului de uscare rotativ. Amestecul are o umiditate de aproximativ 65%, ceea
ce îl face
capabil sa se miste fara sa se lipeasca de utilaj. Produsul, amestecat continuu,
intra
pe la
capatul superior al utilajului de uscare, împreuna cu gazul, la o temperatura ce v
ariaza intre
260 si 482ºC. Amestecul si gazele fierbinti sunt transportate spre capatul de evac
uare al
utilajului. În timpul transportului, trecerea axiala împreuna
cu rotirea usoara a peretelui
interior a utilajului evacuaeaza namolul în exterior. Aceasta creaza
un strat subtire de
particule tasate, ce iau contact direct cu gazele fierbinti si se usuca rapid. G
azele evacuate ies
din utilaj la temperaturi ce variaza între 66 si 105ºC si trec printr-un echipament
de control,
pentru îndepartarea mirosului si a particulelor în suspensie. Produsul rezultat în urm
a uscarii
are un continut în materii solide cuprins între 90 si 95% si este usor de manipulat,
de
depozitat si de valorificat ca fertilizator sau ca material de îmbunatatire calita
tiva a solului.
Fig. 9.18. Uscator rotativ
Utilajul de uscare cu pat fluidizat (fig. 9.19) contine o camera verticala fixa,
perforata
la partea inferioara prin care sunt fortate sa treaca gazele fierbinti de catre
un grup de suflante.
Uscatorul produce un namol granulat similar cu cel obtinut în sistemele de uscare
rotative. În
interiorul patului fluidizat se mentine o temperatura de aproxiamtiv 120ºC.
În figura 9.20 se prezinta o schema clasica
a unui sistem de uscare cu pat fluidizat. Un
transportor cu snec alimenteaza namolul umed printr-o închidere pneumatica. În utila
j, gazul
încalzit face ca namolul sa devina
fluid sau îl transforma în namol în suspensie odata cu patul
de nisip. Gazele încalzite de la sistemul de ardere intra în camera de refulare si o
placa
perforata asezata la baza distribuie uniform gazele prin utilaj. Aceasta produce
un amestec la
nivel ridicat si un contact intim între particulele solide si gazul fierbinte având
ca rezultat un
transfer de caldura între faza solidasi cea gazoasa. Turtele uscate ies din utilaj
prin deversare
printr-o conducta
sau peste un prag ajustabil cu închidere pneumatica. Orificiile de evacuare
insufla gazele într-un separator tip ciclon sau la alte echipamente de control a a
erului poluat.
Fig. 9.19. Schema de principiu a unui sistem de deshidratare cu pat fluidizat
285
Fig. 10.1. Schema generala a unui incinerator:
1 zona de descarcare; 2 buncar deseuri; 3 put de încarcare deseuri; 4 camera de
incinerare; 5 gratar de ardere; 6- eliminare cenusa; 7 generator aburi; 8 precip
itator
electrostatic; 9 filtru de curatare gaze; 10 cos.
287
Fig. 10.5. Dispozitiv de maruntire a deseurilor voluminoase amplasat în rampa de
descarcare.
La maruntirea deseurilor voluminoase se pot utiliza mori cu ciocane sau mori de
taiere, care pot fi prevazute la nevoie cu instalatii de aspirare. Maruntirea po
ate avea loc într-o
zona a buncarului rezervata în acest scop sau chiar înaintea intrarii deseurilor în bu
ncar. Aici
pot fi tratate pe de o parte materialele care trebuie excluse din deseuri, pe de
alta se pot soita
deseurile declarate ca fiind voluminoase la preluare.
În hala de descarcare si în buncarul de deseuri trebuie mentinuta
o presiune mai joasa
comparativ cu zona învecinata, pentru a evita împrastierea emisiilor si a prafului.
Aerul
aspirat ori se incinereaza
ori se dezodorizeaza printr-un filtru biologic.
Alimentarea in camera de incinerare
Pâlniile de umplere sunt de regula astfel gradate, încât sa asigure o functionare
continua prin preluarea capacitatii de productie pe ora a unitatii de incinerare
. Deseurile din
pâlnia de umplere ajung printr-un put de umplere în instalatia de alimentare (fig. 1
0.5).
Putul de umplere este prevazut cu o clapeta ce închide pâlnia de umplere, pentru a
evita pâlpâirea flacarii din camera de incinerare. Instalatiile de alimentare sunt s
upuse unei
presiuni mecanice puternice prin transportul de deseuri si unei presiuni termice
prin alinierea
directa la gratarul de incinerare7.
14 Xxx - www.volund.dk/content/download/698/4350/file/CFD%20brochure.pdf
15 Xxx Metode si tehnici de gestionare a deseurilor. Metode de tratare termica,
Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Protectia Muncii, ICIM Bucuresti;
16 Xxx - www.volund.dk/content/download/698/4350/file/CFD%20brochure.pdf
292
Fig. 10.14. Distributia temperaturii într-un incinerator cu vetre multiple.
Prin recircularea aerului cald rezultat în urma arderii se constata o distributie
mai mare
a caldurii în interiorul incineratorului (fig. 10.15), aceasta ajutând la uscarea si
degazarea
deseurilor. 17
a)
b)
Fig. 10.15. Variatia temperaturii în interiorul incineratorului cu vetre multiple:
a) fara recircularea aerului cald; b) cu recircularea aerului cald;
Incineratorul rotativ
Cuptorul rotativ este întâlnit în industria cimentului, de aici fiind preluat si pentr
u
incinerarea deseurilor (fig. 10.16). În cazul incinerarii cu cuptor rotativ temper
atura atinsa în
camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu gratar.
17 Xxx - www.volund.dk/content/download/698/4350/file/CFD%20brochure.pdf
293
Fig. 10.16. Cuptor rotativ.
Principalele componente ale unui incinerator rotativ sunt prezentate în figura 10.
17.
Fig. 10.17. Principalele parti componente ale unui incinerator rotativ.
Datorita rotirii continue si înclinarii usoare a cuptorului, transferul deseurilo
r dintr-un
capat în altul a cuptorului este realizat usor. În functie de temperatura de ardere,
dispozitivul
de ardere a cenusei poate fi necesar sau nu. În cazul unor temperaturi de 1150 0C
cenusa este
aglomerata, iar la temperaturi de 1300 0C cenusa este topitasi vitrifiata. De as
emenea, cenusa
de fund si cenusa de recuperare din filtre pot fi reintroduse în cuptorul rotativ
pentru
aglomerare sau vitrifiere.
.
În figura 10.18 este prezentata distributia caldurii în interiorul incineratorului r
otativ18
Fig. 10.18. Distributia temperaturii într-un incinerator rotativ.
18 Yang Yongxiang, Pijnenborg J.A. Marc, Reuter Markus A. Modelling of the fuel
stream and combustion ina
rotary-kiln hazardous waste incinerator, Thrird International Conference on CFD
in the Minerals and Process
Industries, CSIRO, Melbourne, Australia, 2003, pag. 25-34;
294
În urma procesului de ardere rezulta o serie de noxe (fig. 10.19, fig. 10.20 si fi
g.
10.21)19 care difera la rândul lor, cantitativ, de:
-tipul de deseu supus procesului de ardere;
-tipul incineratorului utilizat;
-tipul combustibilului folosit pentru întretinerea arderii.
Fig. 10.19. Noxele rezultate în urma arderii deseurilor.
Fig. 10.20. Distributia gazelor rezultate în urma arderii deseurilor într-un inciner
ator rotativ.
19 Xxx - http://www.pollutionissues.com/Ho-Li/Incineration.html
20 Xxx - www.volund.dk/content/download/698/4350/file/CFD%20brochure.pdf
Fig. 10.21. Concentratia de CO2 la arderea deseurilor la cuptorul cu vetre multi
ple. 20
295
10.5. TRATAREA SI ELIMINAREA CENUSEI REZIDUALE
Cenusa reziduala rezulta în urma incinerarii si consta în principal din material
neincinerabil cum ar fi silicati nedizolvati în apa, oxizi de aluminiu si oxizi de
fier.
Cenusa reziduala pura contine, în general, urmatoarele:
-3 5 % material neincinerabil;
-7 10 % metale feroase si neferoase;
-5 7 % granule mari;
-80 83 % granule fine.
La incinerarea deseurilor apar diverse reziduuri solide si lichide. Cenusa rezid
uala se
elimina la capatul gratarului de incinerare si trebuie transportata. Cele mai im
portante cerinte
de la aceasta instalatie de eliminare sunt evitarea dopurilor la eliminarea cenu
sei reziduale
precum si împiedicarea infiltrarii de aer fals (fig. 10.22). În acest scop sunt ofer
ite mai multe
sisteme de eliminarea cenusei reziduale, dependente în parte de sistemul de tevi f
olosit.
Eliminarea prin gratar are loc exclusiv prin intermediul fortei gravitationale în
puturi de
cadere, ce duc direct la instalatiile de eliminare a cenusei reziduale21.
296
Fig. 10.23. Dispozitiv de eliminare a cenusei.
Metodele de tratare ale cenusei reziduale depind de componenta deseurilor incine
rate,
de legislatie în vigoare si posibilitatile economice (fig. 10.24). Principalele me
tode de tratare a
cenusei reziduale sunt:
-îmbatrânirea cenusei reziduale;
-separarea materialului fin;
-vitrificare.
c)
d)
e)
Fig. 11.1. Tipuri de depozite în functie de modul de fermentare al deseurilor. 5
Pentru aceste tipuri de depozite, în figura 11.2. este prezentata canditatea de
BOD obtinuta
în depozit, pe parcusul unui an jumatate.
5 Xxx - http://www.menlh.go.id/apec_vc/osaka/eastjava/wst_mng_en/page1.html
BOD (mg/l)
105
104
103
102
101
100
Depozit cu fermentare aeroba
Depozit sanitare cu fermentare aerDepozit sanitare cu fermentare
semi-aeroba
Depozit fermentare an(laborator) Depozit fermentare anaeroba
(câmp)
oba
aeroba
00.5 11.5 2
An
Fig. 11.2. Concentratia de BOD în functie de tipul de depozit utilizat.
Principiile metodei de depozitare controlata:
-alegerea amplasamentului rampei, se face de comun acord cu
organele:
sanitare;
pentru protectia mediului;
agricole.
-studii de teren la care se vor tine seama de:
distanta fata
de periferia centrelor populate 1000 m;
pozitia fata de vânturile dominante;
evitarea zonelor în care se pot produce inundatii;
stabilirea modului de depozitare a reziduurilor în rampelor
de depozitare controlata
se pot utiliza urmatoarele procedee:
rampe de depozitare obisnuite;
rampe de depozitare controlata compactate;
rampe de depozitare controlata
a reziduurilor, în prealabil
macinate;
-precizarea succesiunii în timp a straturilor;
-compostarea reziduurilor;
-protectia depozitului prin acoperirea cu pamânt;
Rampele de depozitare controlata obisnuite:
-înainte de începerea depozitarii se decupeaza stratul vegetal, care
sa fie folosit la acoperirea finala
a unui depozit mai vechi sau sa
fie depozitat în
apropiere pentru acoperirea finala a depozitului.
-aducerea reziduurilor si descarcarea pe teren, depozitul urmat sa
ocupe o suprafata mica, strict necesara pentru operatiile de împrastiere (repartiz
area pe
zone), eventual compactate.
-umplerea locului de depozitare prin înaintarea frontala sau inelara,
fiecare nou strat de reziduuri de 0,25 0,3 m, urmând sa fie început din acelasi loc
ca si
precedentul.
-se vor efectua amenajarile indicate în studiul hidrogeologic
privind protectia apelor subterane si de suprafata
si santuri de garda pentru protectia
reziduurilor împotriva scurgerii apelor meteorice care ar putea veni din amonte, d
e pe
versanti si eventual îndiguiri ale rampei de depozitare.
-suprafata de teren sa fie împartita în parcele de 1000 10000 m2,
în functie de cantitatea zilnica de reziduuri care se depoziteaza.
-reziduurile sa fie depozitate în straturi d 1,5 2 m, înaltime
separate prin straturi intermediare de material inert, în grosime de 0,2 0,3 m.
-reziduurile sa fie descarcate cât mai aproape de locul de
depozitare de unde sa fie împrastiate si compactate cu buldozerul zilnic, atingând
înaltimea de 1,5 2 m, dupa care se acopera cu material; inert 0,2 0,3 m. zilnic se
va
amenaja ca depozit o suprafata corespunzatoare înaltimii de 1,5 2 m, strat de
reziduuri.
-dupa depozitarea ultimului strat de reziduuri se face acoperirea
finala
cu un strat de pamânt vegetal de 0,6 1,2 m, grosime împrastiat si compactat cu
aceleasi mijloace care sunt folosite pentru reziduuri.
-rampele de depozitare ale reziduurilor trebuie sa fie împrejmuite
cu garduri demontabile care trebuie sa limiteze, de regula, suprafetele pe care
se face
depozitarea pe o perioada de 1 2 ani.
-depozitul trebuie sa fie dotat cu tractoare pe senile echipate cu
lama cu buldozer pentru împrastiat si compactat zilnic.
-pentru o buna
exploatare a rampelor de depozitare controlate este
necesar sa se realizeze drumuri de acces corespunzatoare si grupuri de exploatar
e.
Depozitarea deseurilor pe teren descoperit reprezinta calea cea mai importanta
pentru eliminarea deseurilor industriale în România, peste 80% din deseurile generat
e
fiind depozitate în fiecare an. Astfel, în decursul anilor, s-a acumulat o cantitate
foarte
mare de deseuri în depozitele existente.
În prezent, în România sunt înregistrate 951 depozite industriale care ocupa
peste 11000 ha.
Cele mai numeroase depozite de deseuri industriale (354) sunt simple (de obicei,
platforme betonate); de asemenea, exista un numar mare de halde de steril minier
(251)
si iazuri de decantare/bataluri (209). Cea mai mare parte a depozitelor industri
ale
(aproximativ 76%) ocupa suprafete relativ mici de teren (pâna în 5 ha).
Tabelul 11.1 prezinta situatia depozitelor de deseuri industriale, pe categorii
precum si suprafetele ocupate.
Tabelul 11.1
Situatia depozitelor de deseuri industriale
Depozite
industriale
Iazuri de
decantare
Halde de
steril
Halde de
zgura si
cenusa
Depozite
simple
Depozite
subterane
Total
Numar 209 251 108 354 29 951
Suprafata
ocupata
(ha)
2466 5932 2823 748 17 11986
(Date furnizate de MAPM)
Doar 30% din depozitele industriale detin autorizatie de functionare. Restul
functioneaza fara autorizatie, desi multe dintre acestea sunt amplasate necoresp
unzator
si nu sunt depozite controlate. De exemplu, 34% din depozitele industriale sunt
amplasate intravilan, iar 6% din depozitele industriale sunt amplasate pe malul
unor
cursuri de apa. Doar 60% din depozite sunt în afara localitatilor.
Din totalul depozitelor de deseuri industriale, cel putin 50 nu dispun de nici u
n
fel de amenajare pentru protectia mediului, iar cele mai multe sunt doar împrejmui
te.
Unele dintre depozite au una sau mai multe amenajari speciale (impermeabilizare,
drenuri, canal de garda, foraj de monitorizare), dar foarte putine dispun de toa
te
amenajarile astfel încât sa îndeplineasca conditiile necesare pentru protectia calitat
ii
mediului.
Haldele de zgurasi cenusa de termocentrala sunt depozitele cu cele mai
numeroase amenajari: impermeabilizare cu substrat mineral, sistem de drenuri pen
tru
colectarea levigatului, diguri pentru stabilitate, foraje de urmarire a apei fre
atice,
sisteme de stropire a suprafetei. De asemenea, exista unele depozite de deseuri
chimice
si metalurgice, paturi de uscare sau bataluri pentru diferite tipuri de namoluri
, care sunt
proiectate cu amenajari pentru protectia apelor.
În anul 1999 au fost înregistrate 83 depozite industriale pentru deseuri
periculoase în 30 de judete, ocupând o suprafata totala de aproximativ 450 ha.
Judetele cu cele mai numeroase depozite de deseuri industriale periculoase sunt:
Prahova (7 depozite), Alba, Argessi Vaslui (cate 6 depozite) si Timis (5 depozit
e).
Cele mai mari suprafete sunt ocupate de urmatoarele depozite de deseuri
periculoase6:
-iazurile de decantare de la Uzinele Sodice Govora (168 ha);
-halda de zgura/cenusa de la Sidex Galati (100 ha);
-iazurile de decantare de la Upsom Ocna Mures (92 ha);
-depozitul industrial Turnu Tr. Magurele (62,3 ha);
-iazurile de decantare de la Doljchim Craiova (15,8 ha).
Orice depozit de deseuri trebuie sa asigure:
-fluxuri tehnologice bine organizate si igienice, atât în interior cât
si în afara amplasamentului;
-colectarea / drenarea infiltratiilor provenite din umiditatea proprie
si a precipitatiilor atmosferice pentru a împiedica patrunderea lor în pânzele freatic
e;
6 Xxx - http://enrin.grida.no/htmls/romania/soe2000/rom/cap7/supr.htm
-colectarea si arderea gazelor rezultate din procesul de
descompunere a deseurilor cu pondere de materiale organice;
-daca suprafata depozitului permite se va asigura preluarea si
evacuarea precipitatiilor la nivelul partii superioare a depozitului (acoperisul
ui),
evitându-se cresterea volumului de infiltratii catre corpul depozitului;
-încadrarea civilizata
în contextul general al mediului ambiant.
Dupa încheierea exploatarii depozitelor de deseuri, adica
atingerea cotelor finale
ale depunerilor de materiale reziduale, acestea sunt în continuare obiectul unele
supravegheri complete si atente, pâna se constata ca sunt complet stabilizate si n
u mai
prezinta nici un pericol de contaminare a mediului, adica, de la câtiva ani pâna la
zeci de
ani.
11.2. DEPOZITAREA DESCHISA
Depozitele deschise comporta cele mai scazute costuri de investitie si de
exploatare (costurile de acest fel pot cuprinde achizitia amplasamentului si une
le
activitati efectuate de functionarii municipali). în afara de aceasta, multe depoz
ite
deschise încep ca depozite controlate si apoi se degradeaza
din lipsa de gospodarire si
de alte resurse. În aceste cazuri resursele cheltuite pe o groapa controlata condu
ce doar
la o groapa deschisa.
Datorita costurilor initiale scazute ale depozitelor deschise din cauza lipsei
de
competente si utilaje, aceste amplasamente sunt obisnuite în tarile în curs de dezvo
ltare.
Ele comporta riscuri semnificative pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu, m
ai ales
pe masura ce compozitia deseurilor devine mai complexa în tarile în curs de
industrializare.
Costurile de remediere ale acestor amplasamente pot depasi cu usurinta costurile
lor totale de investitii si exploatare pe toata
durata de serviciu. Apele subterane
impurificate nu mai pot fi readuse vreodata la starea lor initiala pentru a pute
a fi
utilizate, iar alte efecte daunatoare asupra mediului pot necesita decenii pentr
u a fi
reduse. Depozitele deschise atrag numeroase pasari care se hranesc din deseuri,
aceste
pasari devenind vectori de boli mai importanti decât mustele si rozatoarele.
Practica depozitelor deschise de gunoaie constituie o dilema pentru orasele si
localitatile mai sarace si mai mici din tarile în curs de dezvoltare: neîndoielnic,
aceasta
metoda nu este o practica sanatoasa (de mentionat, totusi, ca pentru tarile foar
te sarace,
unde orasele sunt situate în preajma deserturilor - de ex. Africa de Nord si Orien
tul
Mijlociu - depozitele deschise, neamenajate, pot fi considerate eventual sanatoa
se, cu
conditia ca economiile rezultate din neîmbunatatirea depozitelor sa
fie folosite pentru
ameliorarea costurilor serviciilor de colectare).
11.3. DEPOZITAREA ÎNCHISA
La proiectarea unui depozit închis este indicat ca amenajarea sa fie vazuta prin
prisma a patru faze cheie, începând de la conceperea initiala pâna la închiderea finala.
Aceste faze sunt7:
-amplasarea
-proiectarea
-constructia, exploatarea si monitorizarea mediului
-închiderea si post-închiderea
în care:
Cd - capacitatea rampei de depozitare controlata necesara pentru "n" ani, m3;
Qo = Qm+Qs+Ql - cantitatea totala de deseuri din primul an de calcul, m3/an;
Om - cantitatea medie de deseuri menajere din anul de baza, m3/an;
Qs - cantitatea medie de deseuri stradale, m3/an;
Ql - cantitatea medie de deseuri industriale, m3/an; '
k0 - coeficient de crestere în timp a cantitatii de reziduuri menajere, stradale s
i
industriale (de aceeasi categorie) pentru care se poate lua o crestere anuala de
cca. 5%
adica ko = 0,05;
n - numarul de ani pentru care se intentioneaza sa se prevada depozitarea
controlata, n = 10-25 ani;
m - coeficient care tine seama de gradul de compactare în depozit, m = 2 - 4 ani, în
functie de greutatea specifica a deseurilor;
În calculul capacitatii necesare rampelor de depozitare controlata trebuie sa se
tina
seama si de cantitatile de reziduuri rezultate în urma altor metode de tratare a d
eseurilor:
-de la statiile de incinerare cca. 10 - 15% m3/an din capacitatea
totala a statiei de incinerare;
-de la statiile de compostare cca. 25 - 40% m3/an din întreaga
capacitate a statiei de compostare.
Pentru calcule aproximative se poate estima suprafata terenului necesara pentru
o
rampa de depozitare controlata a deseurilor cu indicatorii:
0,6.5 - 0,75 m2 teren pentru fiecare tona de deseu evacuat si depozitat
într-un singur strat de 1,5 - 2,0 m înaltime;
0,15 - 0,25 m2 teren pentru fiecare m3 de deseu evacuat si depozitat în
straturi cu aceeasi înaltime (1,5 - 2,0 m).
Daca deseurile au fost în prealabil macinate, capacitatea rampei de depozitare
creste cu 40 - 50% si deci este necesara o suprafata de teren redusa Ia aproxima
tiv la
jumatate.
Standardele de mediu mai exigente maresc costurile de constructie, exploatare si
închidere ale depozitelor de deseuri. Suprapunându-se cu o criza de capacitate a
gropilor de gunoi din anumite tari, acesti factori conduc la constructia depozite
regionale care pot satisface cerintele legate de mediu în conditii de eficienta ec
onomica.
Astfel de depozite regionale, deservesc o regiune mai mare decât ar deservi în
mod normal o groapa de gunoi municipala. Aceste considerente sunt aplicabile atât în
tarile în curs de dezvoltare cât si în cele industrializate. Constructia si utilizarea
statiilor
de transfer micsoreaza costurile de transport, atunci când se folosesc depozite re
gionale,
mai îndepartate.
b). Implicarea publica
Proiectantul trebuie sa fie pregatit pentru implicarea comunitatilor potential a
fectate în
procesul de amplasare. El trebuie sa stabileasca un dialog si relatii de lucru c
u
reprezentantii comunitatilor afectate, pentru ca acestea sa-si exprime preocupar
ile legate
de proiectarea si implementarea planului depozitului de deseuri.
c) Hidrogeologia:
Este de dorit sa se profite de geologia unui amplasament. În mod particular,
tipurile de soluri si de roci situate sub depozitul de deseuri si grosimea fieca
rui strat de
sol pot limita migrarea scurgerilor spre apele subterane si pot reduce concentra
tia
poluantilor. De exemplu, solurile argiloase încetinesc semnificativ migrarea scurg
erii si
pot reduce concentratia metalelor grele.
Un asternut de roci vulcanice serveste de asemenea la oprirea scurgerii. Pe de
alta
parte, nisipul va avea un efect slab de încetinire a migrarii scurgerilor si are o
capacitate
scazuta de îndepartare a poluantilor.
d) Materialul de acoperire:
Disponibilitatea materialului de acoperire este de asemenea un considerent
important în decizia de amplasare. Deseurile compactate trebuie acoperite zilnic,
la
sfârsitul operatiilor, cu 15-30 cm de sol. Aceasta creeaza o nevoie importanta de
material de acoperire si poate conduce la costuri prohibitive în cazul în care acest
sol
trebuie transportat de la distante mari de amplasamentul gropii.
e) Accesul:
Pentru limitarea costurilor de manipulare si pentru descurajarea folosirii de
amplasamente de depozitare ilegale, este important ca depozitul de deseuri sa fi
e
amplasat destul de aproape de zona pe care trebuie sa o deserveasca.
Dat fiind ca
zonele urbane se extind cu repeziciune, o amenajare situata la
periferia unei localitatii existente, se va afla în viitorul previzibil, prea apro
ape de
zonele populate. De aceea, o amenajare ideala va fi suficient de departe de oras
, pentru a
nu perturba viitoarea dezvoltare urbana, dar destul de aproape pentru un acces r
ezonabil.
Deseori, folosirea statiilor de transfer într-un oras poate permite amplasarea
depozitului la o distanta
mai mare de centrele populate.
Drumurile de acces la un depozit de deseu trebuie sa
fie adecvate tipurilor si
numarului de vehicule care vor fi folosite.
La estimarea capacitatii si a factorilor NIMBY proiectantul trebuie sa aiba în
vedere cresterea prognozata a populatiei si tendintele viitoare de dezvoltare a
teritoriului
în zona. Nu este ceva neobisnuit ca un amplasament initial izolat amplasat pe o zo
na
întinsa sa se pomeneasca restrâns de o dezvoltare urbana intensa, sa fie confruntat
cu
rezidenti vecini ostili si împiedicat sa se extinda la capacitatea sa proiectata.
Restrictiile
de folosire a terenurilor si zonarea efectuata de departamentul municipal de pla
nificare a
amenajarii teritoriului pot fi de ajutor în evitarea unor astfel de conflicte. Aut
oritatile
municipale trebuie sa
integreze ori de câte ori este posibil, aceste angajamente în planul
initial al amplasamentului depozitului de deseuri.
Dupa alegerea amplasamentului final trebuie facuta o evaluare a riscului privin
d
mediul (EnRA). Aceasta
evaluare trebuie sa
analizeze în mod riguros atât aspectele de
mediu cât si cele umane ale proiectului depozitului. Continutul efectiv al unei as
tfel de
EnRA va depinde de reglementarile locale. Totusi, ca un minimum, EnRA trebuie sa
detalieze riscurile posibile ale amenajarii privind apele subterane si de supraf
ata,
riscurile legate de emisiile de gaze, impactul vietuitoarelor daunatoare, trafic
ul,
murdariile si zgomotul din zonasi posibilitatile de recuperare a terenului dupa
încheierea perioadei de post-închidere.
Aceste directive generale se aplica în egala masura gropilor controlate si celor
amenajate. În cazul în care un depozit deschis existent trebuie reamenajat într-o groa
pa
controlata sau o groapa de gunoi amenajata, decizia de amplasare este deja luata
. În
acest caz proiectantul aplica procedura de mai sus zonelor propuse pentru extind
erea
amplasamentului existent.
11.3.2. Proiectarea
Proiectarea unui depozit de deseuri afecteaza semnificativ securitatea, costul s
i
eficienta sa în cursul perioadei de serviciu a amenajarii. Aspectele cheie care ne
cesita
atentie în faza de proiectare sunt: capacitatea, proprietatea exploatarii (publica
sau
privata), monitorizarea controlului scurgerilor si gazelor emise, zona de acces
si
descarcare, pre -prelucrarea si politica fata
de centrele de colectare, documentatia de
exploatare si de protectie a mediului, planurile de închidere si post - închidere, p
recum
si programul relatiilor comunitare.
Aceste considerente pot avea diverse implicatii pentru amenajarile de gropi
controlate si pentru gropile amenajate.
a) Capacitatea:
În cazul depozitelor controlate, capacitatea planificata nu poate fi protejata pri
n
zonare si garantii de restrângere a folosirii terenurilor, asigurate de autoritati
le
municipale. De aceea proiectantul depozitului trebuie sa foloseasca în mod strateg
ic
amplasamentul desemnat pentru a minimiza influentele viitoare datorate dezvoltar
ii
municipale si sa maximizeze suprafata totala disponibila pentru depozitarea de g
unoi în
cursul duratei de serviciu a amenajarii. Strategiile pot consta în achizitia de pr
oprietati
din jurul amplasamentului gropii sau lucrând spre interior pornind de ia limita
considerata
ca cea mai susceptibila pentru dezvoltarea urbana.
Pentru depozitele de deseuri deja amenajate, capacitatea este stabilita adesea p
rin
autorizatiile de functionare pe baza de crestere etapizata. Astfel, în loc de a de
clara
capacitatea întregului amplasament în faza initiala de proiectare, proiectul o elabo
reaza
în etape pe doi - trei ani în conditiile în care amplasamentul în ansamblu satisface
cerintele de zonare si de utilizare a terenurilor.
Aceasta practica permite proprietarului depozitului sa dezvolte proprietatea în m
od
selectiv, cu flexibilitatea de a o converti în variante mai profitabile ale terenu
lui care pot
fi realizate în timp. Aceasta se poate aplica mai ales în cazul proprietarilor priva
ti de
astfel de depozite de deseuri. În cazul proprietarilor de amenajari municipale, cr
esterea
etapizata poate fi de asemenea recomandabila pentru aceleasi motive. La nivel
municipal, proiectantii, trebuie sa
asigure în orice caz, existenta permanenta a unor
amplasamente adecvate cu capacitatea necesara pentru nevoile de extindere în viito
r ale
depozitelor de deseuri.
b) Proprietatea si exploatarea publica /privata:
În majoritatea tarilor în curs de dezvoltare depozitele de deseuri sunt detinute si
exploatate de administratiile locale sau alte agentii publice. De felul propriet
atii depind
adesea fondurile de investitii necesare pentru a construi astfel de amenajari sa
u de a le
moderniza pe cele existente.
Acolo unde exista competente confirmate în sectorul privat, proiectantii
(planificatorii) municipali trebuie sa exploreze varianta privatizarii pe baza
de contract a
exploatarii depozitului.
Aceasta varianta trebuie studiata cu atentie pentru ca ea comporta probleme de
recuperare de costuri si de plati de taxe pentru privilegiile de descarcare la "
groapa de
gunoi".
11.3.3. Monitorizarea si controlul scurgerilor
Controlul scurgerilor constituie un factor cheie în proiectarea si exploatarea sig
ura
a depozitului controlat de deseuri. Descompunerea naturala a deseurilor, cantona
te în
corpul depozitului, în combinatie cu infiltratiile pluviale din amplasament determ
ina
scurgerea spre fundul gropii a unor poluanti potentiali toxici. Cu cât climatul es
te mai
umed, cu atât sunt mai mari riscurile potentiale de poluare a apelor subterane din
cauza
depozitului de deseuri.
Asa cum s-a aratat mai sus, geologia unui amplasament poate exacerba sau reduce
cantitatea de scurgeri care patrund în mediu.
La formarea scurgerilor pot contribui diverse deseuri. Pigmentii din vopsele si
bateriile din gospodarii pot degaja poluanti pe baza de metale grele. Deseurile
gospodaresti vatamatoare (adica produse pentru vopsit, pesticide pentru gradinar
it,
produse legate de automobile) si deseurile vatamatoare de la generatorii comerci
ali si
industriali pot degaja poluanti chimici organici.
Un depozit amenajat contine elemente tehnice destinate împiedicarii degajarii în
mediu a unor substante vatamatoare. Adesea sunt folosite materiale naturale sau
sintetice pentru a captusi fundul si partile laterale ale gropilor cu scopul de
a împiedica
migrarea scurgerilor în apele subterane sau de suprafata învecinate.
La multe gropi de gunoi se folosesc captuseli care constau din straturi de argil
a
compactata, cu grosimi de 0,6 m sau mai mult. Alte captuseli constau din folii r
elativ
subtiri din plastic, confectionate dintr-o varietate de materiale sintetice. În or
ice caz,
oricare tip de captuseala poate sa nu reuseasca sa retina scurgerea,
Captuselile naturale sau sintetice se pot fisura, mai ales daca sunt instalate
incorect, sau pot sa-si piarda în timp rezistenta. În eforturile de îmbunatatire a izo
larii
scurgerii, este recomandata o alternativa care utilizeaza
în locui unui singur material de
captusire, o combinatie de materiale de captusire naturale si sintetice numita c
aptuseala
compozita(fig. 11.9.)11.
11 Rushbrook Philip si Pugh Michael Solid waste landfills in Middle and Lower-In
come Countries,
The World Bank, New Zork, S.U.A., 1999;
a) b)
Fig. 11.9. Tipuri de captuseli pentru depozite de deseuri:
a) captuseala simpla; b) captuseala dubla.
Pentru depozitele de deseuri, etansarea de baza minerala este formata în general
din unul sau mai multe straturi de material argilos, compactate astfel încât sa asig
ure o
permeabilitate cât mai redusa la apa sau la alti agenti lichizi contaminati, cât si
o
capacitate portanta care sa diminueze deformatiile provocate de materialele soli
de si sau
lichide depozitate (Fig. 11.10 11.13)12.
12 Xxx Monitorul Oficial al României, Ordinul ministrului mediului si gospodaririi
apelor nr. 757/5004
pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;
a) b) a) b)
Fig. 11.10. Tipuri de baze impermeabile pentru depozite de deseuri:
a) deseuri periculoase clasa a; b) deseuri nepericuloase clasa b; c) deseuri nep
ericuloase clasa b.
13
Fig. 11.11. Modul de asezare a membranelor.
14
Fig. 11.12. Asezarea membranei.
Desi aceste solutii constructive sunt utilizate destul de frecvent, informatiile
asupra
comportarii în timp a straturilor de etansare argiloase sunt destul de reduse sau
incomplete.
Dintre problemele generate de folosirea argilelor se pot aminti:
-defecte de calitate a materialului de împrumut - datorate fie zonelor cu argila
de dimensiuni mai mari (argila grosiera) si mai putin plastica, fie problemelor
de control la livrare
pe santier,
-bulgari de material argilos a caror suprafata este uscatasi care nu mai pot fi
dispusi corect în straturile respective;
-grosimi ale straturilor prost controlate, dupa
compactare, la partea inferioara a
stratului de etansare;
13 Xxx - http://www.tenax.net/geosynthetics/drainage/landfill.htm
14 Xxx - http://www.wtl.ca/geomembrances/fire_water_storage.htm
-racordarea defectuoasa a unei portiuni compactate cu alta sau de la o zona
noua cu alta deja realizata (aparitia unor portiuni de pamânt natural permeabil într
e cele doua zone);
-controlul insuficient sau neadecvat al masei volumice uscate si a continutului
de apa
în timpul procesului de compactare;
-protectie neadecvata sau insuficienta
a procesului de uscare a straturilor
realizate;
-grad de saturare insuficient a materialului din componenta straturilor de
protectie;
-eroziunea interna
a argilei în exploatarea depozitului;
-eroziunea argilei de-a lungul structurii si de-a lungul tuburilor de drenaj ce
traverseaza
stratul de etanseitate;
-forfecarea stratului prin tasari localizate diferit daca capacitatea portanta a
soiului suport este mica;
-alunecarea stratului pe panta;
-probleme diverse: gauri provenite de la picheti sau de la prelevari de probe de
control acoperite defectuos, s.a.
În figura 11.14. se prezinta schema de realizare a unui depozit modern, cu radier
etanssi
drenuri orizontale. Din vechiul depozit se pot transborda unele deseuri în noul de
pozit, urmarind
realizarea unei cote pentru vechiul depozit încadrat în peisajul natural.
Q 330
F ==
=
660
q 0.5 2
m
Tinând seama de suprafetele necesare pentru treceri precum si o eventuala marire a
productivitatii morii, se majoreaza suprafata de depozitare cu 25 %. În consecinta
, suprafata de
depozitare va fi:
F1 = 1,25 xF = 1,25 x 660 = 825 m2
11.5. DEPOZITAREA MATERIALELOR NEFEROASE
11.5.1. Depozitarea materialelor refolosibile din hârtie
Materialele refolosibile se vor livra în baloturi sau legaturi având masa între 50 200
kg.
Pe baza întelegerii dintre parti, materialele refolosibile s pot livra prin balotu
ri cu alta masa,
îndeosebi cele folosite ca atare, când se folosesc si legaturi cu masa de minimum 10
kg.
Pâna la stabilirea ambalajelor si materialelor de ambalare pentru materialele ref
olosibile
prin normativul de ambalare, pe produse si grupuri de produse destinate consumul
ui intern, aprobat
de organul coordonator, acestea se vor ambala sub forma de baloturi (sau legatur
i în cazul sortului
3) bine presate, care se vor lega cu min. doua legaturi în cruce, dintr-un materia
l rezistent pentru a
asigura integritatea balotului si legaturii în timpul manipularii transportului.
De legatura fiecarui balot se prinde cu o sârma o eticheta pe care se marcheaza c
u tus sau
cu vopsea urmatoarele specificatii: denumirea întreprinderii furnizoare, sortul, m
asa bruta în kg,
STAS 4527/1 - 81
Baloturile sau legaturile cu materiale refolosibile se vor depozita în încaperi închis
e, sub
soproane în stive acoperite.
Transportul materialelor refolosibile se va face cu mijloace de transport acope
rite sau
protejate împotriva intemperiilor. În acelasi mijloc de transport nu trebuie sa se t
ransporte decât
materialele din maximum doua sorturi separate între ele.
Manipularea baloturilor sau a legaturilor se face cu grija, astfel încât legaturile
de prindere
a etichetelor si etichetele sa nu se rupa.
Fiecare lot de livrare va fi însotit de documentul de certificare a calitatii întocm
it conform
dispozitiilor legale în vigoare.
11.5.2. Depozitarea materialelor refolosibile din sticla
Cioburile de sticla se livreaza în continuare, camioane deschise sau vagoane.
Cioburile de sticla se repartizeazasi transporta pe sorturi
Expedierea se face prin autoreceptie, însotita de datele:
-sortul de cioburi si culoare;
-cantitatea de impuritati si corpuri straine.
11.5.3. Depozitarea materialelor refolosibile din mase plastice
Materialele refolosibile din plastic se depoziteaza în platforme curate, separate
pe sorturi
sau articole.
Transportul se efectueaza cu mijloace de transport adecvate, câte un sort în mijloc
ul de
transport respectiv.
Livrarea se face în vrac sau în baloturi. Materialele refolosibile maruntite, macina
te, sau
granulate se vor livra în saci etichetati cu denumirea produsului, grupa de clasif
icare, tipul
materialului si greutatea.
11.5.4. Depozitarea materialelor refolosibile din textile
Ambalarea materialelor textile refolosibile se face pe grupa, categorie, tip si
culoare, în
baloturi bine presate, cu masa de la 50 la 150 kg, legate cu sârma, asigurându-se in
tegritatea
cantitativasi calitativa a continutului.
Materialele folosite pentru ambalare nu trebuie sa depaseasca 5 % din masa mater
ialelor
refolosibile ambalate.
Depozitarea se face în magazii curate, aerisite, uscate, ferite de umezealasi lips
ite de
rozatoare.
Transportul baloturilor se face cu mijloace de transport acoperite.
11.5.5. Depozitarea materialelor refolosibile din cauciuc
Dupa efectuarea receptiei, fiecare anvelopa apta pentru resapare se cântareste si
se
marcheaza
sortul cu vopsea alba, pe ambele flancari. În cazul anvelopelor de autoturisme ace
stea
sunt numai din Sortul I.
Depozitarea anvelopelor apte pentru resapare se face în pozitie verticala, pe
tipodimensiuni si sorturi si se acopera împotriva intemperiilor.
Se admite si depozitarea în stiva cu înaltimea de maxim 2 m pe o perioada de maximu
m o
luna, pentru anvelopele de autocamioane, autobuze, troleibuze si remorci auto.
Depozitarea anvelopelor la centrele de colectare se face pe o perioada
de cel mult 3 luni.
Se va urmari ca anvelopele apte pentru resapare sa fie ferite de contactul cu d
iferite
materiale ce le-ar putea degrada (metale, materiale pulverulente, lichide, mater
iale semisolide sau
cu vaporii acestora, oxigen, ozon, produse petroliere si alti subsolventi).
Fiind un material combustibil, anvelopele nu se vor manipula si depozita în apropi
erea
surselor de foc deschis sau a unor produse inflamabile.
Transportul anvelopelor apte pentru resapare se face cu mijloace auto, tren sau
alte
mijloace, la unitatile de resapare.
Anvelopele neresapabile si nereparabile se trimit pentru alte valorificari în baz
a
contractelor încheiate, dar din pacate nu prea sunt valorificate si se regasesc st
ivuite în depozite
extinse pe mari suprafete de teren, cu cheltuieli de depozitare neamortizate.
La documentele de transport se va anexa un borderou cu urmatoarele date:
-tipodimensiunea si sortul anvelopelor;
-numarul de bucati;
-greutatea totala, kg.
Anvelopele corespunzatoare pentru recuperare se vor depozita la bazele centrelo
r de
colectare si unitatile beneficiare pe platforme în stive, pe tipodimensiuni si se
vor livra ca atare.
Camerele corespunzatoare pentru regenerare se vor depozita si pe platforme în sti
ve de:
-camere de cauciuc natural si sintetic CAROM;
-camere de cauciuc butilic (simbol B).
Stivele vor fi acoperite contra intemperiilor.