Sociologia - ca disciplina de studiu, institutie si profesie (O perspectiva romaneasca)

Etichetata abuziv drept "pseudo-stiinta burgheza" alaturi de cibernetica, genetica s.a., sociologia a fost exclusa
programatic din campul preocuparilor teoretice si practice proprii transformarilor declansate de august 1944, din tara
noastra. Perioada de ocupatie spirituala care a urmat, a facut posibila importarea proletcultismului pe valuta liber
convertibila a ignorantei in a carei raza medie de actiune sociologiei i s-a interzis orice forma de manifestare n timod
estul de indelungat.

Afirmarea europeana a sociologiei romtnesti a inceput prin aportul lui Spiru Haret (1851 - 1912). A fost unul dintre
cei dintti sociologi care au intrevazut posibilitatea aplicarii matematicii la studiul societaþilor moderne. El a propus,
pentru aceasta, un model matematic ("spaþiu social") bazat pe ideea izomorfismului sistemelor mecanice si al celor
sociale si pe raþionamentul analogic, elabortnd, astfel, o teorie de mecanica sociala. S-a dedicat organizarii scolilor
si cooperaþiilor satesti pe baza unor principii liberale de nuanþa poporanista. Opere principale: Asupra
invariabilitaþii axelor mari a orbitelor planetare (Paris, 1878), Chestia þaraneasca (Bucuresti, 1905), Mecanica
sociala (Paris, 1910, reeditata in romtna in 1969).

Dimitrie Draghicescu (1870 - 1945), a dezvoltat filosofia sociala vest europeana, in special franceza, depasindu-I in
anumite privinþe attt pe Durkheim, ctt si pe G. Tarde. A subliniat specificitatea determinismului social, considertnd
ca evoluþia sociala, determinata de "idealul creator" se infaptuieste in direcþia transformarii omului in personalitate
morala, spiritual prin eliberareapolitica si ecconomica a societaþii, prin democratizarea vieþii sociale. Opere
principale: Problema determinismului social. Determinism biologic si determinism social (1903), Din psihologia
poporului romtn (1907), Idealul creator (1914), Partidele politice si clasele sociale (1922), Realitatea spiritului
(1928), Noua cetate a lui Dumnezeu (1929), Adevar si revelaþie (1934), Ontologia umana (1987).

Dimitrie Gusti (1880 - 1955), profesor la Universitaþile din Iasi si Bucuresti, a fondat Institutul Social Banat –
Crisana, pe care l-a si coordonat. Este fondatorul Scolii Sociologice (monografice) de la Bucuresti. A iniþiat si
indrumat acþiunea de cercetare monografica a satelor din Romtnia (1925 - 1948) pe baza unor tehnici mai
performante dectt ale lui Fr. LePlay si Tourville. A fondat si condus: Asociaþia pentru Stiinþa si Reforma Sociala
(1919 - 1921), Institutul Social Romtn (1921 – 1939, 1944 - 1948), Institutul de Stiinþe Sociale al Romtniei (1939 -
1944), Consiliul Naþional de Cercetari Stiinþifice (1939 - 1948). A creat impreuna cu Victor Ion Pop, Henri H. Stahl
si G. Focsa Muzeul Satului (1936) ca prioritate mondial in domeniu. Opere principale: Cunoastere si acþiune in
serviciul naþiunii (1939), Egoismus und altruismus (1904), Cosmologia elena, Die soziologieschen Betrehungen in
der neuen Ethik (1908), Sociologia militans (vol. I – 1935, vol. I+II - 1946), Problema sociologiei (1940), La
science de la realite sociale (1941).

Serge Moscovici (1925 - ...) sociolog si psiholog de origine romtna. In prezent este cea mai reputata autoritate in
psihologia sociala europeana. Opere principale: Comunitaþile tradiþionale si schimabarile sociale (1961),
Psihanaliza, imaginea si publicul sau (1961), Eseu despre istoria umana a naturii (1968), Societatea contra naturii
(1972). A coordonat tratatele de Psihologie sociala, vol II din anul 1972/1973 si Psihologia comunicarii din 1972.

Petre Andrei (1891 - 1940), student si apoi succesor al lui Dimitrie Gusti la catedra de sociologie de la
Universitatea din Iasi, Ministru al Invaþamtntului Public la sftrsitul anilor '30, victima a extremei de drepta legionare
(asemeni profesorului Virgil Madgearu si lui Nicolae Iorga). Petre Andrei a reusit o sinteza a marii sociologii a
timpului sau, reconciliind ideile lui Durkheim cu cele ale lui Simmel, Max Weber si L. Von Wiese, si este,
concomitent, pionier al unei direcþii de mare viitor: sociologia cunoasterii. S-a impus in domeniul sociologiei prin
urmatoarele lucrari: Sociologia revoluþiei (1921), Die Soziologische Auffasung der Erkenntnis (1923), Probleme de
sociologie (1927), Sociologie generala (1936).

Stefan Zeletin (1882 - 1934). Relutnd schema utilizata de W. Sombart pentru analiza capitalismului occidental,
Zeletin ne-a lasat una din capodoperele sociologiei romtnesti, de mare interes si astazi: Burghezia romtna: originea
si rolul ei istoric (1925), cea mai serioasa lucrare asupra nasterii si volumului capitalismului in Romtnia. Sociologia
romtneasca reþine numele lui Zeletin si pentru incercarea sociologului de a construi un model de dezvoltare al
naþiunii romtne pe schema unui model economic. Este, de asemenea, autorul unei lucrari de pioneriat nerefitoare la
noile orientari liberale: Neoliberalismul (1927).

Mihai Ralea (1896 - 1964). Ralea nu a fost doar un sociolog, el a fost si psiholog si totodata un important estetician
si critic literar. Consacrarea in domeniul sociologiei este data de teza sa de doctorat susþinuta la Paris: Ideea de
revoluþie in doctrinele socialiste (1923), publicata la noi in þara in 1930. Este si autorul unei Introduceri in
sociologie a carui forma definitiva este data in 1974. Ideea care l-a preocupat intreaga viaþa a fost aceea a elaborarii
unei Sociologii a succesului. Si-a realizat ideea, parþial, impreuna cu un alt sociolog romtn - Traian Herseni -
publictnd in 1962: Sociologia succesului, de fapt o psihologie a succesului.

Eugenio Sperantia (1888 - 1972). Cea mai substanþiala contribuþie sociologica a scolii universitare clujene in
perioada interbelica este datorata profesorului Eugenio Sperantia. Lucrarea sa fundamentala, lucrare de sinteza,
folosita si astazi este Introducere in sociologie (2 vol., 1938 si 1939). Primul volum este de istorie a sociologiei, iar
al doilea, de sociologie generala. Pornind de la principiul amtnarii, Sperantia realizeaza o ampla sinteza a istoriei
devenirii umane care probeaza o informaþie enciclopedica si racordata permanent la ultimele rezultate ale
cercetarilor stiinþifice in domeniul psihologiei, pedagogiei, sociologiei si filosofiei.

Jacob Levy Moreno (1892, Bucuresti - 1975), sociolog si psihiatru stabilit in 1927 in S.U.A., este fondatorul
sociometriei. A studiat relaþiile preferenþiale in interiorul grupurilor mici, elabortnd si tehnici de masurare a acestor
relaþii: "starea sociometrica", "sociograma", "matricea sociometrica". A dezvoltat tehnici ale teoriei de grup:
psihodrama, sociodrama care s-au probat a fi extrem de utile pentru sociologie si pentru psihologie. Cele mai
renumite dintre lucrarile stiinþifice ale lui J.L. Moreno sunt: Sociologia si stiinþa despre om (1956), Culegere de
sociometrie (1960), Psihodrama (3 vol., 1959 - 1969).