Sunteți pe pagina 1din 2

Problema etnogenezei romaneºti reprezintã problema

fundamentala a istoriei romanilor , caracterizare valabila , de


altfel , pentru geneza oricãrui popor.
Pana la sfârºitul secolului al XVIII-lea , când romanii din
Transilvania au cerat drepturi politice egale cu celelalte popoare ale
Imperiului Habsburgic , istoricii strãini au recunoscut originea latina
a limbii si poporului roman , fãrã sa nege continuitatea lui in
spaþiul carpato-danubiano-pontic . Pentru a le contesta cererile
lor indreptatite , in secolul al XVIII-lea , Eder ,'Sulzer , Engei, si
dupã aceea o pleiada intreaga de istorici sau oameni politici , au
contestat formarea romanilor pe teritoriul vechii Dacii
Este cunoscuta teoria formulata cu mai bine de un secol in urma , potrivit
cãreia cucerirea unei pãrþi a Daciei de cãtre romani si apoi
retragerea aureliana din anii 271-275 ar fi pus capãt
continuitãþii istorice pe teritoriul nord-dunarean , mai intai prin
exterminarea totala a dacilor , iar in al doilea rând prin retragerea intregii
populaþii de la nord de Dunãre la sudul bãtrânului fluviu ,
eveniment cu mari consecinþe demografice , golul din acest
spaþiu geografic constitiuind un punct de plecare pentru
negarea etnogenezei romaneºti la nordul bãtrânului Danubius.
Aceasta teorie , "Teoria imigrationista" sau "Teoria roesleriana" , a fost
elaborata de Robert Roesler (de unde vine si numele ei ), filolog si istoric
german din Moravi a 3 in lucrarea " Studii romaneºti . Cercetãri asupra
istoriei vechi a romanilor " , din 1871 . Teoria a fost formulata pentru a servi
interesele politice ale stapanitorilor strãini , care cãutau sa-si
justifice pretenþiile de dominaþie asupra Transilvaniei .
Argumentele acestei teorii erau urmãtoarele : dacii au fost
exterminaþi in urma celor doua rãzboaie de cucerire , 165-169
de ani de stãpânire romana nu au fost suficienþi pentru o
romanizare ireversibila , dupã 271-274 Dacia a rãmas pustie , si
asemãnarea unor cuvinte din limbile romana si albaneza . Aceste
argumente sunt nefondate , nu pot fi demonstrate ºtiinþific . Ele au fost
combãtute cu argumente logice , de descoperiri
arheologice , epigrafîce , numismatice si de cercetãrile
lingvistice .
Cu toate acestea , exista autori care contesta autohtonia romanilor ,
continuitata acestora in spaþiul carpato-danubiano-pontic ,
predecesori ai lui Roesler . Unul dintre aceºtia este Szamoskozy
, umanist maghiar , care iniþial , intr-o lucrare din anul 1593 ,
susþine ca romanii sunt urmaºii coloniºtilor latinofoni . Dupã
unirea înfãptuita de Mihai Viteazul , Szamoskozy afirma insaca
romanii nu sunt urmaºii coloniºtilor aduºi de Traian in Dacia ,
intrucat Gallienus ii muta pe romani la sud de Dunãre.
F. I. Sulzer, sas de origine si ofiþer de " justiþie " al armatei
habsburgice , publica la Viena o lucrare intitulata "Istoria Daciei Transalpine"( in
trei volume , 1781-1782 ) susþinând ca romanii s-au format in
Peninsula Balcanica, de unde trec fluviul in secolul al XIII -lea.
I.C. Eder este alt cãrturar sas care, in 1791 , contesta romanilor
dreptul de emancipare politica , reluând si îmbogãþind afirmaþiile
lui Sulzer . El ataca si respinge Supplex-ul interpretând in mod eronat
izvoarele istorice . Exemplul sau este urmat si de alþii . Izvoarele
narative , documentele , sunt rãstãlmãcite in mod grosolan , se
fac interpretãri absurde numai din dorinþa de a nu se face nici o
concesie romanilor pe plan social sau poliþe . O observaþie
fãcuta de Eder si care avea sa fie mereu reluata de adversarii continuitãþii
poporului roman , este in legãtura cu limba romana . El afirma ca
romanii au venit de la sudul Dunãrii pentru ca limba lor este
aceeaºi cu a romanilor din Pind , pentru ca limba romana are multe
cuvinte de origine slava , deci romanii s-au format ca popor la sud de Dunãre.
Bolla Marton , profesor maghiar din Cluj , încearcã sa demonstreze
in 1791 ca romanii sunt de origine ... bulgara si de aceea li se spune volohi.
Dar atacurilor lui Eder si Sulzer li se adaugã acelea din istoria
apãruta la Halle in 1804 , a lui I.Chr. Engel , german din
Transilvania . Gheorghe Sincai polemizeazã cu Engel de-a lungul
intregii sale lucrãri , dar neputandu-si tipãri opera , demonstraþia
si rãspunsurile sale sunt ca si inexistente . Fãrã sa aducã dovezi ,
teoria lui Engel se dovedeºte a fi o construcþie ºubreda ,
neîntemeiata documentar , pe baza cãreia nu se poate contesta
existenta romanilor la sud de Dunãre inainte de secolul IX .
Corifeii Scolii Ardelene (Samuil Micu , Gheorghe Sincai, Petru Maior ) dar
si mitropolitul sârb ªtefan Stratimirovici , istoricii eleni Dimitrie
Philippide si Dionisie Fotino , stabiliþi in Tara Romaneasca la
inceputul secolului al XIX-lea , apoi francezul J.A. Vaillant, Aron Florian ,
Alexandru Treboniu Laurian sau Mihail Kogalniceanu respig ideile lui Sulzer ,
Eder , Bolla Marton , Engel, afirmând autohtonia si continuitatea romanilor .