BANCA COMERCIALĂ

Oleg STRATULAT,
Prof.univ.dr.
 CUPRINS

 I. Banca comercială – veriga de bază a

sistemului bancar.

 II. Operaţiunile de bază ale băncii

comerciale.

 III. Operaţiuni şi servicii conexe ale băncii

comerciale.
 BIBLIOGRAFIE

Acte normative şi reglementorii:

 Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.56-
57/624 din 12.10.1995
 Legea institutiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1/2 din 01.01.1996
 Regulament cu privire la transferul de credit nr.373 din 15 decembrie 2005 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr.176-
181/643 din 30 decembrie 2005
 Regulament cu privire la debitarea directă nr.374 din 15 decembrie 2005 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr.176-
181/644 din 30 decembrie 2005

Lucrări ştiinţifice şi didactice:

 Basno, C., Dardac, N., Floricel C. Monedă. Credit. Bănci, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., 2003. –
P. 3 – 23.
 Kiriţescu, C., Dobrescu, E. Moneda: mică enciclopedie. -Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. –294p.
 Manolescu, Gh. Monedă şi credit. -Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. - P.9-15.
 Monedă şi credit / Turliuc V., Boariu A., Stoica O. - Bucureşti: Editura Economică, Bucureşti, 2005. – P.11-36, 41-63.
 Stratulat, Oleg. Monedă şi credit.(Manual). (Manuscris).
 Stoica, Victor; Diaconu, P. Bani şi credit : banii, teoriile monetare, administrarea banilor şi politica monetară. -
Bucureşti : Editura Economică, 2003. – P.19-64.
 Деньги. Кредит. Банки: Учебник для вузов / Е.Ф.Жуков, Л.М.Макимова, А.В. Печников и др.; Под ред. академ.
РАЕН Е.Ф.Жукова. -2.е изд., перераб. и доп. –М.: ЮНИТИ-ДАНА, 2003. -C.
 Деньги. Кредит. Банки: учебник / Лаврушин O. И. (ред.), - 2-e изд. -Москва: Финансы и Статистика, 2004. – C.
 Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2-e изд. - Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2001. –
C.8-13.
 I. BANCA COMERCIALĂ – VERIGA DE
BAZĂ A SISTEMULUI BANCAR

1. Caracteristica generală a băncii

comerciale.
2. Principiile de activitate ale băncii
comerciale.
3. Tipurile (clasificarea) băncilor
comerciale.
 1. CARACTERISTICA GENERALĂ
A BĂNCII COMERCIALE

Caracteristica băncilor comerciale este aceea că au

posibilitatea ca prin desfăşurarea şi dezvoltarea
activelor lor să-şi dezvolte simultan pasivele.
 NECESITATEA APARIŢIEI BĂNCILOR COMERCIALE

 existenţa comerţului cu banii practicat de zarafi şi

cămătari;
 evoluţia şi dezvoltarea mijloacelor de plată
(moneda metalică este înlocuită treptat cu banii
de hârtie, la care se alătură moneda de cont);
 dezvoltarea comerţului;
 acumularea de capitaluri băneşti considerabile;
 internaţionalizarea schimburilor etc.
 ACCEPŢII PRIVIND BĂNCILE COMERCIALE

 „Banca este instituţia financiară ce-şi axează activitatea pe atragerea

depozitelor şi acordarea creditelor, acceptarea de depuneri de la populaţie,
firme sau alte bănci, operaţiuni valutare pentru persoane fizice şi juridice,
plasamentul fondurilor, finanţarea schimburilor comerciale”. (Lucian C.
Ionescu. Băncile şi operaţiunile bancare. Institutul Bancar Român– Bucureşti:
Editura Economică, 1996.-P.30)

 “Banca este o instituţie financiară care atrage de la persoane fizice sau

juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite
instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace integral sau parţial
pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc".
(Legea institutiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.1/2 din 01.01.1996)
 FUNCŢIILE BĂNCII

 De depozitare – băncile atrag depozite de la

persoane fizice, juridice cu obligaţia de a le rambursa
în anumite condiţii prestabilite şi cu plata unei
dobânzi.
 De investire – băncile plasează mijloace proprii şi
atrase atât pe piaţa monetară, cât şi pe piaţa de
capital cu scopul de a obţine profit pe propriul cont şi
risc.
 Comercială – băncile acordă diferite servicii sau
execută anumite operaţiuni în favoarea clienţilor săi,
având ca recompensă un comision.
 ROLUL BĂNCII COMERCIALE ÎN ECONOMIE

 favorizează tranzacţiile comerciale în interiorul şi

exteriorul unei ţări;
 asigură efectuarea plăţilor şi schimbul valutar;
 permite realizarea investiţiilor, fie participând direct la
finanţarea acestora, fie prin plasamentul şi gestiunea
economiilor băneşti;
 creează posibilităţi de economisire şi stocare a
mijloacelor băneşti;
 realizează politica monetară a băncii centrale.
 3. PRINCIPIILE DE ACTIVITATE ALE
BĂNCII COMERCIALE

Băncile comerciale funcţionează având la baza

anumite principii de activitate.
 PRINCIPIILE DE ACTIVITATE ALE BĂNCII
COMERCIALE

 liberalismul în decizii;
 relaţiile cu clientela se formează ca relaţii de
piaţă;
 banca îşi autofinanţează integral activitatea;
 banca se supune cerinţelor de reglementare
a băncii centrale;
 principiul rentabilităţii;
 principiul lichidităţii;
 principiul speculativ.
 4. TIPURILE (CLASIFICAREA) BĂNCILOR
COMERCIALE

Cunoscând diversitatea de bănci care operează

într-un sistem bancar modern şi performant,
este interesant de cunoscut care sunt
criteriile conform cărora acestea sunt
clasificate şi tipurile în care sunt împărţite.

Trebuie de menţionat faptul că fiecare criteriu

de clasificare reflectă o anumită specializare.
 I. POTRIVIT FORMEI DE PROPRIETATE

 bănci de stat – caz în care capitalul băncilor comerciale aparţine

statului.
 bănci acţionare –capitalul propriu se formează în urma realizării
acţiunilor emise. Băncile comerciale pe acţiuni se împart în:
 BCA de tip închis;
 BCA de tip deschis.
 bănci cooperative – capitalul lor se formează din contul participaţiilor
fondatorilor;
 bănci municipale – se formează în baza proprietăţii municipale.
Scopul principal a acestor bănci este deservirea oraşului cu servicii
bancare;
 bănci mixte – capitalul băncii aparţine investitorilor străini sau filialelor
băncilor din alte ţări.
 II. ÎN FUNCŢIE DE GAMA OPERAŢIUNILOR
EFECTUATE

 bănci universale – efectuează

diverse operaţiuni bancare,
deservind clienţi din diferite ramuri
ale economiei naţionale;
 bănci specializate – se
specializează în anumite operaţiuni
în dependenţă de domeniul şi
ramura în care activează.
 III. POTRIVIT APARTENENŢEI NAŢIONALE

 Bănci autohtone – capitalul aparţine

persoanelor fizice şi juridice din statul unde
acestea funcţionează;
 Bănci străine – sunt constituite prin aportul
de capital străin, care funcţionează pe
teritoriul altor ţări de origine;
 Bănci mixte – sunt constituite prin aportul de
capital a doi sau mai mulţi parteneri din ţări
diferite şi se supun legislaţiei din ţara unde îşi
au sediul.
 II. OPERAŢIUNILE DE BAZĂ ALE BĂNCII
COMERCIALE

1. Particularităţile operaţiunilor bancare.

2. Clasificarea operaţiunilor bancare.
3. Depozitarea - principala operaţiune
bancară pasivă.
4. Creditarea – principala operaţiunea
bancară activă.
 1. PARTICULARITĂŢILE
OPERAŢIUNILOR BANCARE

Operaţiunile bancare sunt determinate de activităţile care se desfăşoară

în cadrul băncii privind relaţiile cu clienţii.

Operațiunile bancare reprezintă efectuarea unor tranzacții financiare

sau comerciale reflectate în registrele bancare.
 CRITERII DE CLASIFICARE
A OPERAȚIUNILOR BANCARE

Operațiunile bancare se clasifică potrivit

diferitor criterii, cele mai frecvent
întâlnite fiind:
 potrivit misiunii băncii,
 în funcţie de reflectarea în bilanţul băncii,
 potrivit scopului operațiunii.
 CLASIFICAREA OPERAȚIUNILOR
POTRIVIT MISIUNII BĂNCII

Potrivit misiunii (meniri) băncii operaţiunile sunt:

 de bază - operaţiuni proprii, de apartenenţă

exlusivă domeniului bancar;

 secundare – operaţiuni financiare și comerciale

permise, însă netipice băncii.
 CLASIFICAREA OPERAȚIUNILOR ÎN FUNCŢIE
DE REFLECTAREA ÎN BILANŢUL BĂNCII

În funcţie de reflectarea în bilanţul băncii

operaţiunile bancare sunt:

 operaţiuni bilanţiere – provoacă modificări de

bilanţ;
 operaţiuni extrabilanţiere – nu provoacă
modificări de bilanţ
 CLASIFICAREA OPERAȚIUNILOR POTRIVIT
SCOPULUI OPERAȚIUNII

Potrivit scopului operaţiunile bancare

sunt:

 pasive – de atragere a mijloacelor bănești,

 active – de plasament a mijloacelor.

 3. DEPOZITAREA - PRINCIPALA
OPERAŢIUNE BANCARĂ PASIVĂ

Operaţiunile pasive sunt operaţiuni

de formare a resurselor bancare,
având o însemnătate mare pentru
băncile comerciale şi constau în:
 formarea capitalului propriu;
 formarea capitalului împrumutat.
 FUNCŢIILE CAPITALULUI PROPRIU

 Funcţia de protecţie înseamnă protecţia

deponenţilor şi a creditorilor băncii.
 Funcţia operativă rezidă în asigurarea băncii cu
mijloace financiare care constituie baza activităţii
bancare.
 Funcţia de reglementare a capitalului propriu se
raportează neapărat şi la interesul populaţiei şi al
altor clienţi ai băncii pentru o funcţionare cu succes a
băncii, la legile şi normele în vigoare care îi permit
Băncii Naţionale a Moldovei de a efectua controlul
asupra activităţii băncilor comerciale.
 CARACTERISTICA CAPITALULUI ÎMPRUMUTAT

Resursele atrase reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti

care sunt utilizate de bancă în procesul desfăşurării
activităţii, dar care nu-i aparţine şi necesită rambursare.
 Resursele atrase de bancă constituie aproximativ 80%-
90% din resursele totale ale băncii.
 Aceste resurse băneşti sunt necesare pentru realizarea
operaţiunilor active, adică mobilizarea pe un anumit
termen a mijloacelor băneşti temporar disponibile de la
persoanele fizice şi juridice îi permite băncii să
folosească aceste mijloace pentru creditarea agenţilor
economici, populaţiei, statului, etc.
 CLASIFICAREA RESURSELOR ATRASE

 Potrivit sursei de provenienţă:

 resurse depozitare – formate din depozitele persoanelor fizice şi
juridice;
 resurse nedepozitare - sunt acele resurse pe care banca le poate
procura în situaţii dificile, cum ar fi lipsa de lichidităţi şi care pot fi
procurate de la BNM, de la alte bănci comerciale, organisme
internaţionale, prin emiterea certificatelor de depozit şi a obligaţiunilor;
 În funcţie de termen:
 la termen – se stabileşte data rambursării;
 la vedere – nu se cunoaşte data rambursării

 Potrivit costului:
 resurse plătibile – bonificate cu dobândă
 resurse neplătibile – banca nu achită dobândă (contul de decontări)
 ROLUL RESURSELOR ATRASE

 finanţează activitatea băncii;

 stau la baza exercitării funcţiei de depozitare;
 formează imaginea băncii.
 CLASIFICAREA DEPOZITELOR (1)

Depozitul bancar constituie mijloacele băneşti încredinţate unei bănci spre păstrare, fără specificarea unui
termen sau până la un termen anumit fixat, deponentul având dreptul să-şi retragă conform termenului
stabilit mijloacele băneşti cu o dobândă stabilită.

I. În dependenţă de condiţiile de depunere, utilizare şi retragere:

 Depozite la vedere - se caracterizează printr-o stare de flexibilitate, în sensul că depunătorii
pot dispune oricând utilizarea lor sub forma plăţilor sau retragerilor din cont.
 Depozite la termen - se constituie potrivit unei convenţii încheiate între deponent şi bancă
privind durata şi condiţiile de depunere, în special, privind nivelul dobânzilor bonificate,
constituind o modalitate sigură de justificare în procesul de creditare.
 Depozite de economii - sunt nişte depozite de asemenea la termen. Particularitatea
acestor depozite constă în faptul că pe parcursul termenului acestui depozit pot fi efectuate
noi depuneri.

II. În funcţie de deponenţi:

 depozite a persoanelor fizice – 6000 MDL sumă garantată în rambursare
 depozite a persoanelor juridice;
 depozite interbancare
 depozite ale statului
 CLASIFICAREA DEPOZITELOR (2)

III. În funcţie de termenul acordării:

 pe termen scurt – până la un an;
 pe termen mediu – de la 1 până la 5;
 pe termen lung - de la 5 ani
IV. În funcţie de moneda depozitată:
 depozite în monedă naţională;
 depozite în valute străine.
V. Din punct de vedere a încasării mijloacelor:
 depozite nominative – când în adeverinţa de depunere a depozitului
este indicat numele persoanei care va ridica mijloacele;
 depozitele la purtător – când nu este indicat numele persoanei.
VI. Din punct de vedere al costului
 Depozite plătibile
 Depozite neachitate – gratuite (conturi curente, depozite fără dobândă)
 4. CREDITAREA – PRINCIPALA
OPERAŢIUNE BANCARĂ ACTIVĂ

Operaţiunile active ale băncilor comerciale sunt

operaţiuni de creditare şi de plasament pe baza
depozitelor bancare constituite, ele asigurând venitul
şi lichiditatea băncii, la care se referă:
 Operaţiuni de trezorerie – de formare a lichidităţilor
bancare;
 Operaţiuni de plasamente – constituie sume
cheltuite de bancă în scopul obţinerii de profituri. La
ele se referă:
 Operaţiuni de creditare – pe piaţa monetară
 Operaţiuni investiţionale – pe piaţa VM
 OPERAŢIUNILE INVESTIŢIONALE SE REFERĂ LA
PLASAREA:

 în VMS (valori mobiliare de stat)

 În VM corporative
Motivele plasamentului bancar în VM
 Portofoliul VM generează venituri sub formă de dobânzi sau
dividende;
 VM pot fi vândute de bancă înainte de scadenţă astfel banca
majorează lichiditatea activelor sale
 VMS pot fi utilizate ca gaj pentru contractarea creditelor de la
banca centrală;
 Banca prin portofoliul VM îşi diversifică riscul pe teritoriu;
 VM permit băncii să utilizeze toate fondurile de care dispune la
momentul dat.
 OPERAŢIUNILE DE CREDITARE

Operaţiunile de creditare se referă la:

 creditarea agenţilor economici;
 creditarea populaţiei;
 creditarea statului.
III. OPERAŢIUNI ŞI SERVICII CONEXE ALE
BĂNCII COMERCIALE

1. Esenţa şi tipurile operaţiunilor şi

serviciilor conexe ale băncii
comerciale.
2. Decontările prin virament.
3. Caracteristica unor operaţiuni şi
servicii conexe.
 3.1. ESENŢA ŞI TIPURILE
OPERAŢIUNILOR ŞI SERVICIILOR
CONEXE ALE BĂNCII COMERCIALE
Operaţiuni conexe (accesorii) – operaţiuni efectuate de către
bancă în virtutea funcţiilor sale care nu pot fi declarate strict
active sau pasive şi care sunt efectuate atât din nume propriu,
cât şi din numele clientului.
Ele pot fi:
 operaţiuni de decontare;

 operaţiuni valutare;

 operaţiuni de leasing;

 operaţiuni factoring etc;

 3.2. DECONTĂRILE PRIN VIRAMENT

Decontarea bancară – reprezintă modificarea

dreptului de proprietate asupra unui flux de
mijloace băneşti sau a formei de existenţă.
Tipuri:
 Decontare intrabancară reprezintă transferul de
fonduri între clienţii unei bănci sau extragerea de
numerar;
 Decontare interbancară reprezintă transferul de
fonduri în care sunt implicate 2 sau mai multe
bănci.
 AVANTAJELE DECONTĂRILOR BANCARE

 nu e nevoie a transporta numerarul de la o instituţie

economică la alta, de la un agent economic la altul
etc.;
 efectuarea plăţilor într-un timp scurt;
 se reduce riscul de a fi sustras numerarul;
 sporeşte gradul de asigurare şi de confirmare a
decontărilor în baza documentelor de plată.
 PRINCIPIILE DECONTĂRILOR BANCARE

 decontările bancare se efectuează doar în cadrul sistemului

bancar prin intermediul mecanismelor existente în cadrul acestui
sistem. În cazul decontărilor internaţionale se utilizează
mecanismele adoptate de toate ţările participante la decontări;
 decontările bancare se efectuează în exclusivitate prin conturi
bancare. Prin intermediul contului bancar mijloacele băneşti aflate
în transfer se personifică, astfel se micşorează riscul de pierdere
a lor;
 decontările pot fi efectuate doar în limita soldului existent în cont
sau a plafonului stabilit de bancă sau în mărimea creditului;
 plata se efectuează doar din acordul scris al posesorului contului;
 decontările bancare se vor efectua nu mai târziu decât termenul
impus de fiecare tip de decontare.
 3.3. CARACTERISTICA UNOR OPERAŢIUNI ŞI
SERVICII CONEXE

Tipuri:
OPERAŢIUNI VALUTARE,
OPERAŢIUNI DE TRUST,
 OPERAŢIUNI DE LEASING,
 SERVICII PE PIAŢA DE
CAPITAL.
 OPERAŢIUNI CU VALUTA

 Operaţiunile valutare efectuate de băncile comerciale sunt:

a) operaţiuni pasive
b) operaţiuni active
c) operaţiuni extrabilanţiere
d) operaţiuni de transfer valutar.

În general, băncile în operaţiunile valutare se află pe două poziţii:

Din nume propriu (bilanţier) Din numele clientului (extrabilanţier)

1. atragerea de resurse în valută sub formă de depozite; 1. gestiunea operaţiunilor de export-import a clientului;
2. acordarea de credite în valută; 2. vânzarea-cumpărarea de valută în numele şi pe contul
3. cumpărarea vânzarea de valută pe piaţa interbancară clientului;
pentru necesităţi proprii; 3. efectuarea plăţilor internaţionale la necesitatea
4. efectuarea de transferuri valutare din numele şi pe cont clientului;
propriu; 4. consultanţă cu privire la vânzarea - cumpărarea de
5. operaţiuni de speculaţie valutară valută, cu privire la cursul valutar;
5. garantarea şi emisiunea documentelor de plată
internaţionale în favoarea clientului;
6. serviciul de dealing valutar
 OPERAŢIUNI DE TRUST

Avantaje Dezavantaje
 obţinerea unor venituri  este costisitor, deoarece
suplimentare; necesită personal calificat;
 nu necesită investiţii din partea  poate servi ca sursă de
băncii; cheltuieli neaşteptate în caz
 nu necesită un surplus de când contractul prevede
cont; compensarea clientului unor
 nu este riscantă, deoarece pierderi neaşteptate sau
banca nu investeşte fiind o profituri neîncasate din
operaţiune bilanţieră. patrimoniul lui.

Trust - operaţiune bancară prin care banca preia în gestiune patrimoniul

clienţilor săi pentru un comision.
 OPERAŢIUNI DE LEASING

Leasingul este o formă specifică de creditare a maşinilor şi utilajelor, cumpărate de către locator
pentru locatar în scopul utilizării lor în sfera de producţie, cu deţinerea dreptului de proprietate
de către locator pe toată perioada contractată.
Obiecte ale leasingului
 mijloacele de transport, televizoarele, complexele tehnologice şi echipamentele, calculatoarele,
liniile de fabricaţie, congelatoarele de producţie etc.
Subiecţii
 Locatorul este persoana fizică sau juridică care practică activitate de întreprinzător şi care
procură cu titlu de proprietate echipament de la un anumit vânzător (furnizor), pentru a-l da în
chirie. Ca locatori pot fi companiile de leasing şi băncile comerciale.
 Locatarul este persoana fizică sau juridică care practică activitate de întreprinzător şi care ia în
posesiune şi în folosinţă temporară, în bază de contract de leasing, echipamentul comandat la
alegerea sa direct de la vânzătorul (furnizorul) indicat de el.
Participanţi indirecţi
 băncile, care au rolul de creditor al companiilor de leasing şi totodată joacă rolul unui garant al
afacerilor de leasing;
 companiile de asigurare, care asigură creditele acordate pentru procurarea utilajelor contra
riscurilor posibile de nerambursare a plăţilor către locatar locatorului şi, de asemenea, pot să
efectueze asigurarea obiectului leasingului;
 firmele de brokeri (dealeri) şi alte firme ce oferă servicii de intermediere.
 SERVICII ALE BĂNCILOR COMERCIALE PE PIAŢA DE
CAPITAL

I. Comerţul cu VM, poate fi:

 servicii de broker – se realizează operaţiuni din numele şi pe contul clientului;
 servicii de dealer – se realizează din numele şi pe cont propriu.
II. Underwriting - serviciu de intermediere în procesul de emisiune a valorilor mobiliare a
clientului.
III. Depozitare - stocarea informaţiei cu privire la VM aflate în posesia clientului, dar depuse la
păstrare pe numele băncii.
IV. Serviciul de consultanţă:
 evaluarea HV şi consultanţă cu privire la cumpărarea şi vânzarea lor;
 consultanţă în ceea ce priveşte prognoza faţă de modul de evoluţie a pieţei de capital;
 consultanţă cu privire la gestiunea HV a clientului;
Condiţiile de acordare a serviciilor de consultanţă:
 Banca e obligată să furnizeze consultaţie în scris, nefiind scrisă consultanţa se consideră
neacordată;
 Banca nu poartă răspundere materială pentru rezultatele financiare obţinute de client în
urma executării consultaţiilor furnizate de ea. Există excepţia când se poate demonstra că
banca a furnizat conştient informaţie eronată, în acest caz ea va acoperi pierderea
materială a clientului.