L.

9 Tehnologia prelucrării canalelor de pană interioare prin mortezare

Obiectivele lucrării
• Cunoaşterea şi însuşirea tehnologiei de prelucrare a canalelor de pană prin mortezare;
• Cunoaşterea şi aplicarea modului de elaborare a documentaţiei tehnologice pentru
operaţia de prelucrare prin mortezare.

Noţiuni explicative
Canalele de pană sunt suprafeţe poliforme complexe utilizate pentru realizarea
asamblărilor demontabile cu pene longitudinale, de regulă între o piesă de tip arbore şi un butuc
(piesă de tip disc sau bucşă).
Forma canalelor de pană depinde de forma penelor utilizate pentru asamblare (paralele,
disc, inclinate) şi influenţează tehnologia de prelucrare a acestora.
Prelucrarea canalelor de pană pe suprafeţe interioare (alezaje) este posibilă prin broşare
sau mortezare. Broşarea se aplică la fabricaţia de serie mijlocie în sus, pentru piese netratate
termic, cu alezaj de dimensiuni mici si medii, asigurând o precizie ridicată, rugozitate bună a
suprafeţei prelucrate ( Ra = 1,6... 3,2 µm ) şi o productivitate mare.

Prelucrarea canalelor de pană prin mortezare

Prin mortezare se prelucrează, mai ales, canalele de pană ale alezajelor, caneluri
interioare si exterioare dispuse la pas constant sau variabil.
Canalele de pană interioare se prelucrează prin mortezare în cadrul unei fabricaţii de serie
mică şi unicate sau atunci când dimensiunea alezajului este oarte mare sau duritatea materialului
piesei este ridicată, indiferent de tipul producţiei. De asemenea, la acest procedeu se apelează
atunci când piesa are o configuraţie ce împiedică aplicarea broşării. Schema mortezării canalelor
de pană interioare este prezentată în figura 1.
Parametrii regimului de aşchiere sunt:
• adâncimea de aşchiere „t”
• numărul de treceri „i”.
Adâncimea de aşchiere este dată de mărimea adaosului total de prelucrare şi de forma
cuţitului de mortezat. De regulă, adâncimea de aşchiere este egală cu lăţimea b a canalului de
pană. Dacă această lăţime este prea mare şi puterea maşinii unelte este insuficientă sau rigiditatea
sistemului tehnologic este prea mică, îndepărtarea adaosului de prelucrare este realizată în mai
multe treceri:
Ap
i=
t
• avansul de pătrundere „ S p ”.
Acest avans se realizează la sfârşitul cursei duble a cuţitului şi depinde de proprietăţile
materialului prelucrat, adâncimea de aşchiere şi rigiditatea sistemului tehnologic. Valoarea
minimă a acestuia este de 0,04 ... 0,06 mm/cd, valoare sub care, datorită grosimii foarte mică a

1 /6
aşchiei, aşchierea este înlocuită cu tasarea stratului superficial (mai ales dacă raza la vârf a
cuţitului este mare).

Fig. 1

• viteza de aşchiere „V”.

Aceasta depinde de proprietăţile materialului piesei şi de valorile adâncimii de aşhiere şi a
avansului de pătrundere. Cu viteza de aşchiere calculată/adoptată, se determină numărul de curse
duble pe minut, ncd :
1000 Vk
ncd =
L(1 + k )
L – lungimea curesei sculei aşchietoare [mm];
k – este raportul dintre viteza principală în cursa pasivă (de retragere) şi viteza principală
în cursa activă (de lucru). Acest raport este dat în cartea maşinii.

Aspecte privind prelucrarea canalelor de pană prin mortezare

• prelucrarea prin mortezare a canalelor de pană necesită existenţa posibilităţii de ieşire a
sculei. De aceea, în cazul canalelor înfundate este obligatorie prevederea unei degajări
(fig. 2.).
• reglarea poziţiei reciproce sculă-semifabricat, care urmăreşte:
 obţinerea simetriei canalului de pană faţă de axa piesei;
 realizarea paralelismului fundului canalului cu axa piesei (în cazul canalelor
drepte).
Primul reglaj poate fi obţinut astfel:
 prin trasaj;
 prin aducerea sculei (cuţitului de mortezat) în contact cu o suprafaţă a piesei (deja
prelucrată) şi deplasarea sculei în raport cu aceasta;
 cu ajutorul unui şablon montat în dispozitivul de orientare-fixare a piesei.

2 /6
 Cel de al doilea reglaj este asigurat de regulă prin construcţia maşinii, iar verificarea lui
se face cu ajutorul unui ceas comparator montat pe un dorn în locul cuţitului, al cărui palpator
vine în contact cu generatoarea alezajului. Corectarea paralelismului poate fi realizată prin
refacerea aşezării piesei sau/şi dispozitivului sau prin înclinarea corespunzătoare a berbecului
port-cuţit.

a. greşit b. corect
Fig. 2

• prelucrarea mai multor canale de pană dispuse pe un acelaşi alezaj este posibilă prin
utilizarea meselor rotative divizoare pentru orientarea-fixarea semifabricatului. Executarea
canalelor are loc succesiv , după indexarea corespunzătoare a capului divizor.

Echipamente şi mijloace de lucru

• maşina de frezat universală pentru sculărie FUS 22, echipată cu capul de mortezat;
• cap divizor;
• cuţit de mortezat Rp3, STAS 360-67;
• semifabricat fig. 3, material OLC 45;
• şubler cu Vdiv=0.05mm şi ceas comparator cu Vdiv=0.01mm, prevăzur cu suportul cu talpă
magnetică.

Fig. 3 Schiţa semifabricatului

3 /6
Efectuarea lucrării
Se consideră operaţia de prelucrare prin mortezare a canalului de pană, conform fig. 4, pe
piesa „butuc” executată ca unicat.

Fig. 4

Operaţia a fost prevăzută a se realiza pe o maşină de frezat universală pentru sculărie,

echipată cu un sipozitiv autocentrant (cap divizor cu universal).
După parcurgerea noţiunilor explicative ale lucrării se vor realiza următoarele:.
• se va întocmi documentaţia tehnologică specifică operaţiei considerate;
• se va regla sistemul tehnologic şi se va executa canalul de pană.
În vederea întocmirii documentaţiei tehnologice (fişa tehnologică a operaţiei) trebuie
stabilite următoarele:
• fazele operaţiei: se au în vedere maşina unealtă şi schiţa operaţiei;
• valorile parametrilor regimului de aşchiere (t, Sp şi V): se au în vedere precizările din
partea de „Noţiuni explicative” şi recomandările din Anexa 1 a lucrării;
• valorile parametrilor de reglare a sistemului tehnologic (Sp, ncd): se au in vedere valorile
parametrilor regimului de aşchiere stabilite anterior, relaţiile de calcul şi posibilităţile
tehnice ale maşinii-unelte. Totodată, se verifică puterea maşinii-unelte.
• Componentele normei de timp pe operaţie (timpul opreativ incomplet, timpul de
prindere-desprindere, etc.): se au în vedere faptul ca tipul producţiei este unicat şi
recomandările din Anexa 2.
La reglarea sistemului tehnologic şi executarea canalului de pană se vor realiza
următoarele:

4 /6
 • echiparea maşInii-unelte cu accesoriile necesare;
• reglarea poziţiei reciproce sculă-semifabricat;
• realizarea prelucrării;
• cronometrarea timpului de pregătire-închidereşi a timpului operativ;
• verificarea (controlul) canalului prelucrat.

Interpretarea rezultatelor şi concluzii

Fişa cu rezultatele lucrării trebuie să conţină concluzii referitoare la:
• concordantă dintre valorile timpilor adoptaţi şi cei cronometraţi;
• precizia canalului de pană prelucrat;
• posibilităţi de mărire a productivităţii operaţiei.

5 /6
 Fişa cu rezultatele lucrării

1. Documentaţia tehnologică pentru executarea operaţiei: „mortezare canal de

pană”.
Fazele Norma
Regimul de lucru
operaţiei Utilaj şi de
Schiţa operaţiei
Nr. Denumire SDV-uri t i Sp V ncd timp
NT

2. Concluzii

6 /6