Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. Consideratii generale:
Bila este formata de catre hepatocite [2] (celulele hepatice) in ficat [1], cel mai mare organ
unic al corpului [1]. Ficatul indeplineste roluri precum: intervine in metabolismul glucidelor
al lipidelor, rezervor in circulatia sangelui, coagulare si participa la digestie prin functia
biligenetica (producerea bilei) [1].
Bila este acumulata interprandial (intre mese) in vezica biliara [1], epiteliul mucoasei acesteia
extrage apa si sarurile minerale din bila stocata in vezica realizand o concentratie de pana la
20 ori [2]. Dupa alimentatie bila este eliminata in intestin unde contribuie la digestia si
absorbtia lipidelor [1]. Pe zi se secreta intre 250 si 1500 ml bila [2].
B. Structura ficatului:
Ficatul este inconjurat de o capsula fibroasa formata din tesut conjunctiv [1].
Hepatocitele (celulele hepatice):
- sunt grupate sub forma unor lame, formand o masa tisulara continua, asemanatoare unui
burete in ochiurile careia se gasesc retele vasculare, biliare si venoase [2].
- sunt dispuse in jurul unui ax complex alcatuit din:
Arteriola hepatica
Venula porta
Canaliculi biliari
Vase limfatice
Ramuri nervoase [2]
- in centrul formatiunilor mai sus mentionate se gaseste o ramura a venei porte, iar la periferie
se gaseste vena centrolobulara [2].
- aceste structuri formeaza Acinul hepatic ce reprezinta unitatea secretorie a ficatului [2].
- bila elaborata de catre Acin este descarcata in canaliculele biliare si drenata in canaliculul
biliar terminal, sublobular, lobular si apoi in canalele biliare ce insotesc vasele [2].
Sinusoidul hepatic este un capilar cu endoteliu (perete) discontinuu, a carui structura este
adaptata unor schimburi metabolice (de substante). Lumenul sinusoidului are forma rotunda
sau ovalara, peretele fiind foarte permeabil, este traversat usor de catre substantele continute
in plasma sangvina, ceea ce explica schimburile facile cu celula hepatica [2].
In jurul capilarului sinusoid, respectiv intre peretele acestuia si celulele hepatice vecine, se
gaseste spatiul perisinusoidal descris de Disse. Acest spatiu este ocupat de o retea fina de fibre
de colagen si de plasma transvazata, formand un spatiu interstitial care reprezinta locul de
origine al limfei hepatice [2].
Functia biligenetica a ficatului (de formare a bilei) rezulta din deosebirile importante dintre
compozitia plasmei si a bilei. Plasma este filtrata la nivelul vasului sinusoid prin porii mari ai
endoteliului capilar, trecand astfel in spatiul Disse (spatiul dintre peretele sinusoidului si
hepatocitele invecinate). Printre celulele plate ale endoteliului se afla si celule Kupffer, ce
apartin sistemului reticulohistiocitar.
Hepatocitul vine in contact cu spatiul Disse prin membrana bazo-laterala. In hepatocit trec
diferite substante continute in plasma, dar hepatocitul va si secreta in plasma produsi de
sinteza precum: albumina, fibrinogen, lipoproteine.
Din hepatocit, unele substante ajung in bila, strabatand polul excretor reprezentat de
canaliculul biliar. Prin concentratia mare de acizi biliari (continuti in bila) se creeaza un
gradient osmotic favorabil pentru acumularea bilei. Astfel se explica efectul coleretic al
acizilor biliari: cu cat cantitatea lor este mai mare cu atat apare mai multa bila in canaliculi.
Canaliculii biliari intercelulari conflueaza si formeaza ductele biliare. Datorita unei reabsorbtii
de apa si de electroliti, in ducte ramane bila in cantitate mai mica. Fluxul in canaliculi in 24
ore de cca 450 ml la care se adauga si bicarbonati. Circulatia in ductele biliare are loc prin
forta hidrostatica si prin miscarile unor proteine contractile.
Bila hepatica:
97% Apa
3% Rezuduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu,
- substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina.
Bila veziculara:
89% Apa
11% Reziduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu,
- substante organice; acizi biliari, mucina, pigmenti biliari, colesterol, lecitina.
1. Acizii biliari:
- Rata intoarcerii acizilor biliari in ficat reprezinta un factor principal care influenteaza rata
sintezei si secretiei de acizi biliari.
- Acizii biliari din sangele portal stimuleaza secretia de acizi biliari din hepatocite dar inhiba
sinteza de acizi biliari, acesta este numit efectul coleretic al acizilor biliari. Substante
coleretice = agenti care stimuleaza secretia bilei de catre ficat si prin aceasta crescand fluxul
biliar [3];
- dupa o masa, cand acizii biliari au avut destul timp sa se intoarca la ficat, nivelul acizilor
biliari din sangele portal este scazut.
- ca urmare sinteza de noi acizi biliari nu este inhibata si se efectueaza la rata maximala.
- dupa mese, prezenta produsilor de secretie lipidica in duoden produce eliberarea unei
substante numite colecistokinina (hormon secretat de celulele duodenale, ca raspuns la
prezenta de alimente partial digerate in duoden; produce contractia vezicii biliare si expulzia
bilei in intestin, determinand stimularea producerii de enzime digestive de catre pancreas [3])
care realizeaza evacuarea continutului vezicii biliare in duoden si stimuleaza puternic secretia
de acizi biliari de catre hepatocite.
- acum ficatul continua sa sintetizeze acizi biliari la o rata crescuta si sa-i secrete in
canaliculele biliare ca raspuns la stimularea cu colecistokinina.
- procesul continua pana cand acizii biliari sunt absorbiti in portiunea terminala a ileonului si
se reintorc la ficat prin sangele portal.
- acizii biliari reintorsi la ficat inhiba sinteza de noi acizi biliari dar stimuleaza mult secretia
lor.
- acizii biliari care sunt extrasi din sangele portal sunt rapid reconjugati si resecretati aproape
imediat.
2. Pigmentii biliari:
- Nu indeplinesc o functie digestiva aparte [1];
- sunt produsi de descompunere si de eliminare biliara a hemoglobinei [1];
- cand eritrocitele imbatranite sunt degradate in celulele reticuloendoteliale, porfirina din
componenta hemoglobinei este convertita in bilirubina [2];
- pigmentii biliari sunt bilirubina si biliverdina [1];
4. Mucusul:
- este secretat de epiteliul mucoasei vezicii biliare [1];
- intre mese sfincterul ODDI este contractat si de aceea fluxul biliar este deviat spre vezica
biliara [2];
- vezica biliara este un organ mic cu o capacitate de 15 pana la 60 ml [2];
- colecistul concentreaza bila prin absorbtia Na+, Cl-, HCO3- si apei din bila, astfel incat
acizii biliari se pot concentra de 5 pana la 20 ori [2];
- K+ este concentrat in bila cand apa se absoarbe si apoi este absorbit prin difuziune, fara
consum de energie [2];
- absorbtia Na+ este principalul proces in concentrarea bilei [2];
- Cl-, HCO3- se absorb pentru a mentine electroneutralitatea solutiei [2];
- bila contine concentratii importante de Ca2+ si HCO3- [2];
- epiteliul vezicii biliare secreta H+ in bila, astfel prin reactia H+ cu HCO3- se va forma
H2CO3 (bicarbonat) [2];
- calciul si bicarbonatul sunt absorbite de catre celulele mucoasei colecistului, acest proces
impiedica formarea CaCO3 in lumenul colecistului, atata timp cat bila este concentrata [2];
- bila este secretata continuu, dar este eliminata in intestin doar in perioadele digestive [1];
- intre mese, bila ajunge in canalul hepatic si coledoc si se acumuleaza prin canalul cistic in
vezicula biliara sub influenta presiunii cauzata de mentinerea inchisa a sfincterului Oddi [1];
- debitul biliar pe 24 ore este in jur de 450 ml pe zi, dar vezica are o capacitate de
inmagazinare limitata la 100 ml, fiind insa suficienta, deoarece apa si sarurile minerale sunt
reabsorbite intens prin mucoasa vezicii biliare, ceea ce determina o concentratie
corespunzatoare a unor componente (acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol) de 3 – 10 ori
mai mare [1];
- culoarea inchisa a bilei veziculare se datoreaza cresterii concentratiei pigmentilor biliari [1];
- vascozitatea mare este data de prezenta mucusului [1];
- contractiile intermitente ale vezicii biliare forteaza patrunderea bilei prin sfincterul Oddi
partial relaxat
- stimulul cel mai puternic care realizeaza evacuarea bilei este reprezentat de colecistikinina.
Colecistokinina este eliberata de mucoasa duodenala ca raspuns la prezenta produsilor de
digestie lipidica in duoden [2];
- colecistokinina ajunge la nivelul vezicii biliare prin sange si produce contractia puternica a
vezicii si relaxarea sfincterului Oddi [2];
- substantele care produc evacuarea vezicii biliare poarta denumirea de substante colagoge
[2];
Factori coleretici = agent care stimuleaza secretia bilei de catre ficat si prin aceasta crescand
fluxul biliar [3];
- mecanismul nervos este de importanta redusa si influenteaza in special irigatia hepatica
astfel:
Parasimpaticul – creste usor fluxul biliar [2];
Simpaticul – are efecte inhibitoare [2];
- mecanismul umoral influenteaza fluxul biliar si compozitia bilei [2];
- acizii biliari au efect coleretic actionand la nivelul canaliculilor si ductelor intrahepatice [2];
- secretina (hormon secretat de mucoasa intestinului subtire (douden) sub influenta
continutului gastric acid [3]) stimuleaza secretia de apa si electroliti in continutul bilei [2];
- gastrina (hormon digestiv secretat de mucoasa gastrica din regiunea pilorica a stomacului;
secretia sa este stimulata de prezenta alimentelor; are rol important in procesul de secretie
gastrica, determinand producerea de acid clorhidric in urma excitarii celulelor parietale ale
glandelor fundice gastrice [3]) stimuleaza secretia de acizi biliari prin stimularea secretiei de
secretina [2];
Factori colagogi = agent care stimuleaza eliminarea secretiilor biliare din colecist si din caile
biliare extrahepatice in duoden [3];
- mecanismul nervos este de importanta redusa:
Parasimpaticul – stimuleaza contractia vezicii biliare, relaxand sfincterul Oddi [2];
Simpaticul – relaxeaza vezica biliara, contracta sfinterul Oddi [2];
- mecanismul umoral – colecistokinina actioneaza direct asupra musculaturii netede a vezicii
biliare [2];
- gastrina – are actiune colecistokinetica redusa [2];
- secretina – potenteaza actiunea colecistokininei [2];
- evacuarea optima a bilei se face daca sfincterul Oddi se relaxeaza inaintea contractiei vezicii
biliare [2];
BIBLIOGRAFIE:
[2] Badarau, Anca-Ioana. Digestia si absorbtia. Note de curs. Coordonator: Prof. dr. Radu
Carmaciu.
[3] Oxford Dictionar de Medicina. Editia a 6-a. Bucuresti, Editura BIC ALL, 2005.