PROGRAMELE ANALITICE

ANUL II
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

Semestrul 3

GEOMORFOLOGIE GENERALĂ I
– GENERAL GEOMORPHOLOGY I –

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 lucrări

practice; total ore semestru 56; 6 credite; examen

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Relieful petrografic: pe granite, conglomerate, gresii, argile, nisip, loess, carstul.

Reliefosfera: formele de relief şi procesele; noţiuni şi concepte.
Geomorfologia planetară şi structural tectonică; teoria geosinclinalelor şi teoria tectonicii
globale.
Relieful erozivo-acumulativ: agenţi, procese, legi, asocierea proceselor în sisteme.
Procesele geomorfologice actuale
Versanţii: specificul şi rolul acestora; glacis, pediment, pediplenă.
Relieful fluviatil: procese, profil longitudinal, nivel de bază, albie, luncă, terase, captări,
bazinul morfohidrografic, formele de acumulare.

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Analiza hărţii topografice în cercetarea reliefului, tipuri de forme.

Interpretarea morfologică a reliefului pe hartă (interfluvii tipuri de versanţi).
Cartarea văilor, versanţilor şi interfluviilor; raportul dintre suprafeţele orizontale şi înclinate;
orientare, tipuri.
Harta hipsometrică; Întocmirea hărţii şi a curbei hipsometrice.
Harta densităţii fragmentării reliefului (definiţie, scop, metode de calcul pe bazine
hidrografice şi pe pătrate module) – importanţă practică.
Harta energiei de relief – definiţie, întocmirea hărţii energiei reliefului pe bazine.
Harta pantelor – definiţie, scop, metode de calcul, scara pantelor, realizare, repartiţie,
importanţă practică. Cartarea fenomenelor de risc geomorfologic.
Profilul geomorfologic: Realizarea profilelor transversale de vale şi de interfluviu; profilele
geomorfologice mixte; interpretare generală şi particulară.
Blocdiagrama: blocdiagrama demonstrativă.
Metodologia analizelor granulometrice. Prezentarea metodologiei realizării analizelor
morfometrice.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Posea Gr., Cruceru N. (2005), Geomorfologie, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti.
2. Posea Gr., Cioacă A. (2003) – Cartografierea geomorfologică Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti.
 POTENŢIALUL TURISTIC ŞI VALORIFICAREA LUI
– TOURISTIC POTENTIAL AND ITS PUTTING INTO VALUE –

Disciplină de specializare obligatorie (DSO); sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi:

2 curs; 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 6 credite; examen.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Potenţialul turistic, consideraţii generale: definiţie, concepte, structură.

Analiza structurală a potenţialului turistic: Potenţialul turistic natural (al reliefului şi
structurilor geologice, climei, apelor de suprafaţă şi subterane, învelişului biogeografic, peisajului
geografic). Potenţialul turistic antropic (cultural-istoric, tehnico-economic, social şi demografic).
Categorii de potenţial turistic şi valorificarea turistică: Potenţialul turistic montan.
Potenţialul turistic de litoral. Potenţialul turistic balnear. Potenţialul turistic al ariilor naturale
protejate. Potenţialul turistic al ariilor deşertice. Potenţialul turistic al spaţiului rural. Potenţialul
turistic al spaţiilor urbane.
Forme de turism în valorificarea potenţialului turistic.
Valorificarea potenţialului şi protecţia mediului înconjurător.

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Proiecte şi dezbateri privind:

Potenţialul turistic, consideraţii generale: definiţie, concepte, structură.
Potenţialul turistic natural – definiţie şi structură.
Potenţialul turistic antropic – definiţie şi structură.
Comparaţii între potenţialul turistic şi patrimoniul turistic, între resurse şi atracţii turistice.
Forme şi caracteristici ale potenţialului turistic în România şi pe Glob.
Analiza formelor de turism specifice fiecărui tip de potenţial turistic.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Cocean Pompei (1996), Geografia Turismului, Editura Carro, Bucureşti.

2. Glăvan Vasile (2006), Potenţialul turistic şi valorificarea sa, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti.
3. Glăvan Vasile (2005), Geografia turismului, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti
4. Glăvan Vasile (2000), Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, Bucureşti.
5. Guran Liliana, Dragomir Marilena (2006), Geografie umană generală (capitolul de turism),
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
6. Iordan Ion (2006), Geografia Umană şi Economică a României (capitolul de turism),
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
 GEOGRAFIA FIZICĂ A ROMÂNIEI
– PHYSICAL GEOGRAPGY OF ROMANIA –

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi; 2 curs, 1 seminar; 1

lucrări practice; total ore semestru 56; 6 credite; examen

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul Geografiei fizice a României.

Date geografice generale.
Aşezare şi aspecte introductive. Aşezare geografică şi consecinţe
Studiul fizico-geografic al pământului românesc: autori, lucrări de bază, reviste.
Scheletul geografic al teritoriului României: relief, râuri, oraşe.
Regiunile morfostructurale: Scara morfocronologică.
Sistemul geomorfologic românesc. Tipuri şi subtipuri de relief major
Relieful structural, petrografic şi vulcanic
Relieful de nivelare (suprafeţe şi nivele de eroziune, piemonturi, pedimente, glacisuri).
Relieful fluviatil. Relieful glaciar şi periglaciar. Relieful litoral
Procese geomorfologice actuale. Regionarea geomorfologică
Sistemul geomorfologic românesc şi raportul cu celelalte elemente de mediu
Clima. Factorii genetici ai climei. Elementele climatice. Regionarea climatică.
Apele. Tipuri geografice de ape. Râurile. Dunărea. Lacurile. Apele subterane. Marea Neagră.
Vegetaţia şi fauna. Zonalitate, regionalism, etajarea vegetaţiei. Tipuri de vegetaţie şi fauna
specifică.
Solurile. Factori pedogenetici. Clase şi tipuri de soluri. Repartiţie şi tipuri specifice etajelor de
relief.

II. LUCRĂRI PRACTICE ŞI SEMINARII

Fiecare student va întocmi un referat care va avea ca temă analiza unui anumit spaţiu
geografic din punct de vedere fizico-geografic complex. Planul lucrării şi bibliografia vor fi
întocmite cu conducătorul de lucrări. Referatele se notează.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Posea, Gr. (2003), Geografia fizică a României, Partea I, Date generale. Poziţie
geografică. Relief. Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti
2. Posea, Gr. (2004), Geografia fizică a României, Partea a II-a. Clima. Apele.
Biogeografia. Solurile. Hazardele naturale, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti
3. Posea, Gr., (1997), Câmpia de Vest a României, Editura Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti
4. *** Geografia fizică a României, vol. I, III, IV, V, Editura Academiei, Bucureşti
5. *** (1982) Enciclopedia geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti
 GEOGRAFIA MEDIULUI
– GEOGRAPHY OF ENVIRONMENT –

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; 1

lucrări practice; total ore semestru 56; 6 credite; colocviu

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Noţiuni fundamentale
Tipuri de medii
Biosfera (Biotop şi biocenoză; Componentele ecosistemelor)
Limitele naturii şi capacitatea de suport a ecosistemelor
Activitatea umană şi degradarea mediului
Supravegherea poluării mediului (sisteme globale, regionale şi locale)
Mediul înconjurător, resursă de bază pentru turism
Relaţiile reciproce dintre turism şi calitatea mediului înconjurător
Protecţia mediului ca activitate educaţională
Indicatorii de mediu
Capacitatea de suport a mediului pentru turism
Coduri etice şi norme de conduită în promovarea turismului

II. LUCRĂRI PRACTICE ŞI SEMINARII

Noţiuni fundamentale
Peisajul geografic (scurt istoric al noţiunii de peisaj; componentele peisajului)
Metode de investigare a unui peisaj. Mediul înconjurător şi geografia
Evaluarea stării de echilibru a unui peisaj (pe baza hărţii topo)
Evaluarea poluării cu deşeuri (cartarea arealelor poluate pe baza investigării în teren)
Limitele naturii şi capacitatea de suport a ecosistemelor (exploatarea resurselor biologice)
Mediul înconjurător, resursă de bază pentru turism. Forme de amenajare turistică a peisajelor
Relaţiile dintre turism şi calitatea mediului înconjurător (studii de caz)
Capacitatea de suport a mediului pentru turism. Turismul şi dezvoltarea durabilă
Coduri etice în practicarea turismului. Norme de conduită în promovarea turismului

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Dinu Mihaela (coordonator) (2005), Impactul turismului asupra mediului. Indicatori si

măsurători, Editura Universitară, Bucureşti.
2. Dinu, Mihaela, (2005), Ecoturism. Coduri etice şi norme de conduită, Editura CD Press,
Bucureşti
3. Posea, Gr., Armaş, Iuliana (1998), Geografia fizică. Terra – câmin al omenirii şi sistemul
solar, Editura Enciclopedică Bucureşti, p. 331-387.
4. Povară, Ioan (2007), Geografia mediului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
5. Ungureanu, Irina Brînduşa (2005) Geografia mediului, Editura Universităţii “Al. I.
Cuza” Iaşi
 GEOGRAFIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA
– GEOGRAPHY OF TOURISM IN ROMANIA –

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; 1

lucrări practice; total ore semestru 42; 6 credite; examen

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Consideraţii generale (definiţii, concepte, principii, factori); Etape în dezvoltarea

turismului în România
Potenţialul turistic al României
Căile de comunicaţie şi dezvoltarea turismului în România
Regiunile turistice din România: Carpaţii Orientali, Meridionali şi Occidentali; Dealurile
şi Câmpia de Vest; Depresiunea Colinară a Transilvaniei; Subcarpaţii Moldovei, Getici şi de
Curbură; Podişul şi Câmpia Moldovei; Câmpia Română; Dobrogea; Litoralul românesc al Mării
Negre şi Delta Dunării
Tipuri şi forme de turism practicate în România şi valorificarea bazei tehnico-materiale
Turismul în contextul dezvoltării durabile

II. LUCRĂRI PRACTICE ŞI SEMINARII

Analiza premiselor de dezvoltare a tursimului în România

Analiza principalelor forme de potenţial turistic al României şi valorificarea lor: potenţialul
turistic montan; potenţialul balnear din zone carpatice; potenţialul turistic-balnear din subcarpaţi,
zone de podiş şi de câmpie; potenţialul turistic al Deltei Dunării şi litoralului românesc la Marea
Neagră; potenţialul cultural-istoric din Moldova, Transilvania, Oltenia şi Muntenia
Baza tehnico-materială a turismului din România (întocmirea de cartograme cu capacităţile
de cazare pe principalele unităţi teritoriale: Moldova, Muntenia şi Oltenia, Transilvania şi Banat,
Dobrogea)
Analiza principalelor destinaţii turistice din România
Turismul şi protecţia mediului înconjurător

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Glăvan, V., (1996), Geografia turismului în România, Editura Institutului de

Management-Turism Eden Bucureşti
2. Glăvan, V., (2000), Turismul în România), Editura Economică Bucureşti
3. Glăvan, V., (2005), Geografia turismului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
4. Ceangă, N., (2002), România, Geografia tursimului, Editura Presa Universitară, Cluj-
Napoca
5. Dinu, Mihaela, (2002), Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A
Bucureşti
 CLIMATOLOGIE BALNEO–TURISTICA
– BALNEARY AND TOURISTIC CLIMATOLOGY –

Disciplină opţional: sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 lucrări

practice; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Vremea şi clima: apropieri şi diferenţieri

Cauzele manifestărilor de vreme şi climă (abordare fizică): soarele, sursa de energie a
motorului atmosferic, efectul rotaţiei pământului în jurul axei asupra circulaţiei generale a
atmosferei, frontul polar, efectul neuniformităţii suprafeţei terestre şi al activităţii vulcanice,
ascendenta aerului, norii si circuitul apei.
Mase de aer: factorii care afecteaza caracteristicile maselor de aer, clasificarea maselor de
aer, parametri conservativi ai masei de aer, cicloni si anticicloni, fronturi atmosferice şi vremea
asociată.
Mărimi climatologice: climatele Terrei, clima României, etaje climatice
Microclimate: factori determinanţi, microclimatul urban, microclimatul marin,
microclimatul în depresiunile intramontane, microclimatul în saline, influienţe ale altor climate,
microclimate pe teritoriul României (depresiunile Carpaţilor, influienţe mediteraneene,
microclimatul litoralului şi al Deltei Dunării)
Bioclimatologie: clasificarea climatelor din punct de vedere medical, factori climatici şi
influienţa asupra vieţii (atmosferici, cosmici, telurici), indici de confort, staţiuni balneare în
România şi potenţialul climatic curativ.

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Analiza hărţii de presiune atmosferică la sol, exemplificări mase de aer, ciloni atmosferici de
latitudini temperate, fronturi atmosferice, tipuri de vreme
Câmpul mediu global al presiunii atmosferice la suprafaţa mării
Circulaţii atmosferice locale (briza de mare şi munte)
Indici folosiţi în relaţia vremea şi confortul uman
Aplicaţii ale statisticii matematice în climatologie, medii, abateri
Ciclul anual al temperaturii aerului la suprafaţa pamântului şi al precipitaţiilor medii lunare
Ciclul anual al temperaturii medii lunare a apei oceanului

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Bordei I. N., (1988), Fenomene meteorologice induse de configuraţia Carpaţilor în

Câmpia Română, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.
2. Teodoreanu Elena şi colab., (1984), Bioclima staţiunilor balneoclimaterice din România,
Editura Sport-Turism, Bucureşti.
3. Berlescu Elena, Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei (ed. a II-a), Editura All
4. Ciulache S. (2004) Meteorologie şi climatologie, Editura Universitară, Bucureşti.
Semestrul 4

GEOMORFOLOGIE GENERALĂ II
– GENERAL GEOMORPHOLOGY II –

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 lucrări

practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Relieful structural: pe structuri tabulare, monoclinale, domuri, cutate, discordante, faliate,

apalaşian şi relieful pânzelor tectonice.
Relieful vulcanic: de acumulare, de explozie, de eroziune, pseudovulcani.
Relieful glaciar: cauzele glaciaţiunilor, tipuri de gheţari, forme glaciare montane şi de
calotă.
Relieful periglaciar: procese, structuri, forme de versant, pe suprafeţe plane, depozite.
Relieful domeniului temperat.
Relieful regiunilor aride şi semiaride.
Relieful litoral. Relieful submarin: şelf, abrupt, glacis, dorsale, platouri, fose.
Geomorfologia antropică: eroziunea antropică şi fenomene geomorfologice de risc.
Funcţiile şi rolul reliefului în cadrul mediului terestru şi al societăţii omeneşti.
Regionarea geomorfologică: principii şi operaţiuni de regionare.

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Harta proceselor geomorfologice.

Relieful fluviatil. Relieful petrografic.
Relieful structural interpretat şi reprezentat pe baza hărţii topografice (1:50 000).
Relieful glaciar interpretat şi reprezentat pe baza hărţii topografice (1:50 000).
Relieful litoral interpretat şi reprezentat pe baza hărţii topografice (1:50 000).
Cartografierea versanţilor şi a proceselor geomorfologice specifice;
Realizarea hărţii de risc geomorfologic (la diferite scări).
Hărţile geomorfologice la scară medie (1:50 000 – 1:100 000).
Regionarea geomorfologică. Legenda hărţii regionării geomorfologice (1:750 000).
Planul unei lucrări de geomorfologie regională.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Posea, Gr., Cruceru, N. (2005), Geomorfologie, Editura Fundaţiei România de Mâine.

2. Posea, Gr., Grigore, M., Popescu, N., Ielenicz, M. (1976), Geomorfologie, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
 FENOMENE SI FORME DE RELIEF CU IMPORTANŢA PENTRU TURISM
– PHENOMENA AND RELIEF FORMS WITH TOURISTIC IMPORTANCE –

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 lucrări

practice; total ore semestru 56; 6 credite; examen

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Potenţialul turistic al reliefului în general.

Tipuri de relief şi potenţialul lor turistic
Fondul morfoturistic al României – Carpaţi, Subcarpaţi, podişuri, câmpii
Potenţialul turistic al reliefului petrografic
Potenţialul turistic al reliefului structural
Văile carpatice, tipuri şi particularităţile acestora în diversitatea peisajului montan
Potenţialul turistic al reliefului glaciar şi periglaciar din România
Potenţialul turistic al reliefului vulcanic din România
Relieful litoral, delta şi potenţialul turistic
Relieful şi amplasarea obiectivelor turistice
Traseele turistice
Echipamente turistice pentru munte

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Analiza unor masive montane în funcţie de alcătuirea lor geologică, elemente morfografice
şi morfometrice. Gradul de atractivitate turistică. Posibilităţi de valorificare.
Modalităţi de întocmire a unor trasee turistice în România şi în exterior în funcţie de relief

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Posea Gr., Cruceru N. (2005), Geomorfologie, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti.
2. Posea Gr. (2002), Geomorfologia României, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti.
 GEOGRAFIA UMANĂ ŞI ECONOMICĂ A ROMÂNIEI
– HUMAN AND ECONOMIC GEOGRAPHY OF ROMANIA –

Disciplină de specialitate obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăţământ de zi: 2 curs, 1

seminar, 1 lucrări practice, total ore semestru 56; 5 credite; examen.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Poziţia geografică a României; Caractere generale şi particulare ale spaţiului geografic românesc
(Poziţia central-sud-estică în cadrul Europei şi poziţia carpato-danubiano-pontică; Semnificaţii
fizico- şi economico-geografice ale spaţiului geografic românesc în cadrul continentului european;
România, ţară carpatică, dunăreană şi pontică). Rolul cadrului geografic în viaţa şi istoria
poporului român (Fazele de populare a teritoriului românesc; Autohtonia, permanenţa şi
continuitatea populaţiilor dacice, daco-romane şi româneşti; populaţia românească de peste
fruntariile ţării).
Forme de organizare teritorial-administrativă a României (Evoluţia structurilor teritorial-
administrative; Structurile actuale şi cele posibile pentru viitor, în legătură cu structurile turistice).
Geografia populaţiei (Evoluţie numerică şi densitate; Mişcarea naturală şi mobilitatea populaţiei,
Structurile geodemografice - şi rolul lor în activităţile turistice). Geografia aşezărilor (Aşezările
rurale şi urbane – caracteristici generale şi rolul lor în activităţile turistice). Geografia social-
economică - Rolul componentelor geografice (naturale şi social-economice) în dezvoltarea
turismului în România; Geografia turismului; taxonomia turistică; zonele turistice.
Regionarea economico-geografică în legătură directă cu structurile turistice (Criterii
geografice de regionare economică a teritoriului românesc, Marile regiuni economico-geografice,
Probleme ale dezvoltării durabile privind turismul)

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Prezenţa şi semnificaţiile geografice ale toponimiei şi legăturile cu aspectele turistice.
Metode de analiză şi reprezentare grafică şi cartografică privind populaţia României (evoluţia
numerică a populaţiei României; densitatea populaţiei; mişcarea naturală, structurile
geodemografice → locul şi importanţa în activităţile turistice)
Metode de analiză şi interpretare, de reprezentare grafică şi cartografică referitoare la: potenţialul
turistic, taxonomia turistică / formele de organizare turistică, fluxurile turistice / marile regiuni şi
centre turistice

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Iordan, I. (2006), Geografia umană şi Economică a României, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti
2. Iordan, I (2001), Structuri administrativ-teritoriale în România, Editura C.D. Press,
Bucureşti.
3. Iordan, I. (1997), România turistică, Editura Garamond, Bucureşti
4. Giurescu, C.C., Giurescu, D.C. (1974), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri, până
astăzi, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
5.*** (1984 – 2005), Geografia României, tratat, vol. II, III, IV, V, Editura Academiei
Române, Bucureşti.
 ORGANIZAREA ŞI AMENAJAREA TURISTICĂ
A SPAŢIULUI GEOGRAFIC
– TOURISTIC ORGANIZING AND MANAGEMENT
OF THE GEOGRAPHIC ENVIRONMENT –

Disciplină de specializare obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2

lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Considerente teoretice: conceptul de amenajare generală şi turistică a teritoriului, scurt istoric,

structură, principii generale şi specifice, metode de cercetare şi evaluare; rolul şi
particularităţile resurselor turistice, a economiei turismului în amenajarea generală şi
turistică a teritoriului.
Tipurile de amenajare generală a teritoriului: prezentarea principalelor planuri de
amenajare a teritoriului şi de urbanism – conţinut, tipuri, scop, utilizare; prezentarea principalelor
tipuri de amenajare turistică – după resurse şi forme de turism, caracteristici, funcţionalitate cu
aplicarea de indicatori generali şi specifici.
Modalităţi de realizare a amenajărilor generale şi turistice: noile tendinţe mondiale şi
europene în regimul de utilizare a terenurilor şi de construcţie; realizarea unei amenajări turistice –
capacitatea de suport, etapele de planificare, tipurile de acţiuni necesare, rolul documentaţiilor
legislative şi a normelor juridice.
Cerinţe actuale în domeniul amenajării turistice a teritoriului (probleme de gestionare a
terenurilor şi de realizarea construcţiilor cu utilitate turistică).

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Prezentarea şi analiza directă a unor studii de caz privind amenajarea generală şi turistică,
planuri de urbanism care să reflecte modul de gestionare al terenurilor şi patrimoniului construit.
Realizarea unui set de discuţii tematice privind relaţia dintre componentele mediului
geografic şi problematica amenajărilor teritoriale.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Simon Tamara (2006) Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Fundaţiei România de

Mâine
2. Cândea Melinda, Simon Tamara şi colab. (2004) Potenţialul turistic al României şi
amenajarea turistică, Editura Universitară, Bucureşti
3. Erdeli, G., Istrate I., (1996) Amenajări turistice, Editura Universităţii Bucureşti
4. Berbecaru I, Botez M, (1977), Teoria şi practica amenajării teritoriului, Editura Sport
Turism, Bucureşti
5. *** Strategia de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a reţelei de localităţi, 2004–
2010, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Bucureşti (prefecturi).
 GEOGRAFIA CONTINENTELOR (EUROPA; ŢĂRI EXTRAEUROPENE)
– GEOGRAPHY OF CONTINENTS (EUROPE; NON EUROPEAN COUNTRIES) –

Disciplină obligatorie: sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 lucrări

practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Condiţii naturale, resurse naturale, cadrul socio-economic şi aspecte geodemografice:

Europa (de Vest, Central-Nordică, de Sud, Central-Estică);
Canada şi Statele Unite ale Americii;
America Latină (Mexic, Venezuela, Brazilia şi Argentina);
Asia (Statele din zona Golfului Persic, India, China; Statele din sud-estul Asiei, Japonia),
Africa (Egiptul, Ţările Magrebului, Republica Sud Africană),
Australia şi Noua Zeelandă

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Analiză comparativă asupra resurselor naturale, aspectelor economice şi geodemografice din:

Europa de Vest (Franţa, Marea Britanie, Benelux); Europa Central-Nordică (Germania, Danemarca,
Ţările Scandinave); Europa Sudică (Spania, Italia, Grecia); Europa Central-Estică (Austria, Cehia,
Slovacia, Ungaria, România, Polonia, Ucraina şi Federaţia Rusă (diagrame).
Analiză comparativă asupra resurselor naturale, aspectelor economice şi geodemografice din
Statele Unite şi Canada şi ţări din America Latină (diagrame).
Analiză comparativă asupra resurselor naturale, aspectelor geodemografice şi economice din
China, Statele din Sud-Estul Asiei şi Japonia (diagrame); Ţările din zona Golfului Persic, Ţările
Magrebului şi Egipt (diagrame); Republica Sud Africană, Australia.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Dumitraşcu , C., (2008), Europa, Geografie fizică, umană şi economică, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti
2. Gherasim, C., (2007), Continentele-Regiuni geoeconomice, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti
3. Negoiescu, B., Vlăsceanu, Gh., (2004), Geografie economică, Meteora Press, Bucureşti
4. Teodorescu, V., Alexandrescu Valeria, (2004), Terra-Geografia resurselor, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
 SUBSTANŢELE HIDROMINERALE TERAPEUTICE
ŞI UTILIZAREA ACESTORA
– THERAPEUTIC HYDROMINERAL SUBSTANCES AND THEIR USE –

Disciplină de specializare obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs;

1 lucrări practice; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Noţiuni hidrogeologice generale legate de apele minerale (ape de adâncime, ape freatice).
Substanţele hidrominerale: caractere, structuri, cunoaşterea şi evoluţia folosirii acestora pe
teritoriul României.
Apele minerale şi terapeutice: geneză, caracteristici, tipologie, răspândire, indicaţii
terapeutice, recomandări pentru diverse afecţiuni, staţiuni balneare.
Nămolurile terapeutice asociate: geneză, tipologie, răspândire, indicaţii terapeutice.
Gazele terapeutice asociate: geneză, tipologie, răspândire, indicaţii terapeutice.
Exploatarea raţională şi protecţia substanţelor minerale terapeutice; principii de utilizare
a acestora.
Zăcămintele de substanţe hidrominerale exploatate în România: zăcămintele din zonele de
câmpie, din zonele de deal şi podiş şi din zonele montane.
Valorificarea turistică, balneară şi industrială a substanţelor hidromi-nerale terapeutice.
Protecţia mediului şi a resurselor hidrominerale terapeutice.

II. LUCRĂRI ŞI APLICAŢII PRACTICE

Analiza substanţelor hidrominerale din anumite zone ale ţării.

Analiza substanţelor hidrominerale terapeutice din staţiuni.
Clasificarea staţiunilor după tipurile de ape minerale şi termale.
Clasificarea staţiunilor după tipurile de afecţiuni tratate.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Glăvan, V., (2003), Amenajarea turistică a teritoriului, Editura „Alma Mater”, Sibiu
2. Teleki, N., Munteanu, L., Bibicioiu, S., (2004), România balneară, Ghid pentru medicii de
familie şi pentru medicii specialişti, Bucureşti
* * * (1960), Indicaţii şi contraindicaţii pentru tratamente în staţiunile balneoclimaterice din
R.P.Română, Bucureşti
 METODICA PREDĂRI GEOGRAFIEI
– METHODOLOGY OF GEOGRAPHY TEACHING –

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar;

total ore semestru 56; 5 credite; examen

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Geografia ca obiect de învăţământ

Programele de geografie
Obiectivele procesului de învăţământ geografic şi operaţionalizarea lor
Metode de instruire şi autoinstruire în activităţile didactice geografice
Mijloace de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geografiei
Utilizarea unor suporturi de instruire de tip curricular
Proiectul didactic
Tipuri şi forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice geografice
Evaluarea rezultatelor învăţării
Activităţi extraşcolare

II. LUCRĂRI PRACTICE ŞI SEMINARII

Aplicarea principiilor didactice în predarea – învăţarea geografiei. Utilizarea manualelor ca

resurse de instruire.
Macroproiectarea instruirii la geografie - obiective cadru şi de referinţă.
Proiectul didactic, stabilirea obiectivelor operaţionale pentru lecţiile de geografie la clasele
gimnaziale.
Utilizarea mijloacelor moderne în predarea geografiei – la clasele V-VIII.
Întocmirea fişelor de observaţie în orizontul local, în cadrul activităţilor desfăşurate de elevi
în expediţiile şcolare.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Dulamă, Maria Eliza (1996), Didactica geografică, Casa de editură „Atlas – Clusium”
S.R.L., Cluj-Napoca.
2. Dulamă, Maria Eliza (2000), Metodele, strategii şi tehnici didactice activizate, cu
aplicaţii în geografie, Casa de editură „Atlas – Clusium” S.R.L., Cluj-Napoca.
3. Ionescu, M., Radu I. (1995), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
4. Ilinca Nicolae (1999), Didactica geografică, Editura Corint, Bucureşti.
5. Mândruţ, O., Apostol, Gabriela (1998), Curriculum şcolar, clasele IV-IX, Ghid
metodologic, Editura Corint, Bucureşti.
6. Schoumaker, Bernadette, Mérenne (1999), Didactica Geografiei, vol. I, Editura „All
Educaţional”, Bucureşti.