BAZA DE ÎNTREBĂRI Prof. ŢÂŢAN MIHAELA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i 3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat

2

b) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria: a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

3

22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. 27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa

4

c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, grilaje, calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune b) repecursiune c) repercusiune d) repercuziune 35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:

frunziş. floare. ridicol.inacceptabil.august. bárem .neciteţ c) copt – necopt d) tot . colónie . Cuvântul 'licenţios' înseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios 57.necinstit b) ilizibil . familial .imobíl. seringă d) căptuşală. copac.arbitral.imigrant 51. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust . sclifosit.clar c) bulimie . emigrant. roi 46. obsesiv. literar . dicţionar d) funcţie. brădet d) studenţime.inactual. ridicol. herghelie.companíe b) imóbil .5 a) căptuşală. termen c) avea.coloníe. siringă 44. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil . mărăciniş b) pietriş.netot 52. meritos. masă. claritate.neglijenţă 49. Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic 53.comedíe. compánie .inabil. rămuriş. localitate d) masă. copil. merituos. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag.ilizibil d) compánie . poetic.incompatibil c) comédie . casă. din. "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 54. actual . acceptabil . ridicol. abil . stol c) muncitorime. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş 47. prefaţă. caligrafic. operă b) limbă.companíe. siringă b) căptuşeală. meritos. binom b) halva.barém. inegal. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă. onest. arbitrar .familiar. adaptare 59. compatibil . emigrant . Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă. ridicul. Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 56. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50. Cuvintele "concesie" şi "concesiune". Dintre cele patru cuvinte sinonime. seringă c) căptuşală. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime 48. Nu este derivat în limba română cuvântul: .dezgust d) acribie . vis. loc c) casă. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca 45. merituos. făget. zece 55. lizibil . Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros .literal. face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58.

blănărie. nu-mă-uita.D. clătinare. construcţie. tustrei. maistru. prudenţă d) chimie. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru. redactor-şef.U. b) prim-plan. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă. război b) conductor. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre. clasificare c) evidenţă.N. . a alinta 64. N. dezmoşteni.M. ultramodern. Făt-Frumos c) O. Ministerul de Interne b) lirica erotică.S. astă-seară. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63. o dată cu găinile b) gură-cască. B. curechi. floarea-soarelui c) aducere-aminte. prim-ministru. brădet.O. dicţionar. feminin 67. cu noaptea-n cap. stolnic 62. părere de rău. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi. a dura. rochie de ocazie. untdelemn. cravată de mătase.R. ţinere de minte..muncă.C. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală.R.. miazănoapte 69. pantofi de damă 61. d) T. dor de ţară. supraaglomerat b) sud-vest. facere de bine. destitui. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan.6 a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60.I. dezmierda c) desprinde. păpuşoi c) cucuruz. jurisconsult c) enciclopedie. pietriş" sunt: a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68. rânduială d) flintă. colb d) sabău. caracteristic b) a aranja. Vălenii de Munte. zgârie-brânză. despot b) destinaţie. casă de cultură. cocostârc. clarobscur c) sfecla roşie.R. A.V. a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65. Conţine numai neologisme seria: a) a estima. baie. inginer-şef. limbă b) a săpuni. castel. copilaş. barabulă. înspre. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66. câţiva 70. Ştefan cel Mare.O.T. Cuvintele "brădet. izmă creaţă. învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece. zi . pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi.A. luare-aminte. după-amiază. Baia Mare 71. birău. Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr. dezarticula. Cuibul Dorului. amândoi. destăinui d) destoinic. B. cumsecade d) verde de Paris. arhiplin. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă. hipersensibil. desuet. paharnic.R. perjă. tehnico-ştiinţific.

anii 80. b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii. alături de. 3 .pronume 81. cu toptanul.adjectiv d) 1 .adverb 77.adverbe b) primul . cu privire la 74. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă". ici şi colo. în locul. în caz că.adjectiv. cuvintele articulate sunt: a) concedii.adjectiv d) ambele adjective 76. În exemplul: "astfel de oameni". aşa că. bucurii.adverb 78. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât. de-a dura. 3 .adjectiv.adverbe. "Mi-l omorâră păgânii". mâine-seara 72. din ce în ce. cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele . pe dinăuntrul. În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic". 2 .balmeş c) an de an. în scopul b) în vederea. În propoziţiile: "Aşa e firea lui". aşa şi aşa.adjectiv d) 1. cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75. de-a binelea.7 d) drum-de-fier. cuvintele "pe nimic". bucurii.locuţiune adverbială. în afară 73. cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1. din cauza b) în urmă. "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 . în afară de. 3 . 2. cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 . Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur.pronume. 2 .locuţiune adverbială. cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbială 79. "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui". în faţă c) dimpreună cu. 2 . de voie de nevoie. la bucurii familiale şi la anii de odinioară".adjective. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion". "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic". al doilea .adverb. chiar dacă.adverb c) primul . pe neaşteptate d) zi de zi. talmeş . În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit". 2 . pasăre-liră.substantiv c) pronume d) 1 . În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase. al doilea . 3 . cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic . 2 .adverb.

În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul. care. nu acum. datorită . când b) cine. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89. căci. pronume nehotărât în exemplul 3 84. nici altul nu se interesează". Este greu de abordat aceasta problemă. când. o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi.8 d) pronume personal 82. conform. Aş fi mâncat nişte fructe. ci. c) Zi-i înainte. cât b) deci. există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1. cine 91. deci. încât. unde c) cum. Problema este dificilă. ci. însă c) sau. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care. înapoia. 87. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. când. fiindcă 88. b) Copilul este în camera lui. lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83. Era să piardă trenul. Aş fi mers şi eu în excursie. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea. ce. oricine. ce. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat.Gârleanu). ce. dar. Poate voi fi făcut bine. cât c) cât. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde. deşi. cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. unde d) cum. dacă. căci 90. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. Să fi venit mai devreme. iar. asemenea. dar. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu. ori d) dacă. cine d) ce. c) Striga de se auzea în stradă. cât b) când. căci. cine. care. adverb în exemplul 2.

9 b) înaintea. limpede b) gri. cumsecade c) nou. continuu. cuminte. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93. d) Vă doresc numai bine. perspicace. bordo. asemenea. cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. treaz. tot d) unul. împotriva. nici unul b) ce. mulţumită d) înapoia.". cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. datorită 92. roşu. precoce. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş. înapoia. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură. oricine. însuşi. ai mei. ecosez. c) Vă restitui cartea. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei". deasupra c) înaintea. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine". eu c) sie. seria: a) fiecare. pepit. expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97.i b) Vă trimit salutări. Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea. împrejurul. noi 98. altul. tulbure. cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale. feroce 96. bej d) dens. Sintagma care conţine viitorul anterior este: a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind . În exemplul: "Drumul era tot mai greu". d) Poftim de intră ! 100. ferice. verde. b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre. asupra. 99. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs. asupra.

sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106. Expresiile: "în veci". Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte. Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107. "rând pe rând". cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110.10 102. b) Am mâncat un măr şi două piersici. c) Am zburat cu un planor. are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv . În exemplul "Vinde pe nimic". Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează". 108. este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectivală 104. băgare de seamă c) băgător de seamă. a ţine seama b) aducere-aminte. În expresia "calcă a popă". trăgător de elită d) pe nesimţite. În exemplul "L-am întrebat care este problema. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film. termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie d) interjecţie 111. "pe de rost". expresia "pe nimic". Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103. d) Un individ suspect mă urmărea. nedus la biserică 105. În exemplul: "Uite ce ai făcut !".".

rânduieşte. cheltuieli. 117. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?". rânduie. persoana a III-a singular. rânduie. luaşi-ar c) vede-al-ar. scrie-l-ar. în faţa 118. 125. îşi arogă. agrează. În enunţul "Are şi el un ce profit". verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar. b) Unora dintre ei nu le spusese. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional . Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât: a) Părerea unuia nu contează. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. închinas-ar. îşi arogă. c) Un om intra. închina-s-ar. veni-i-ar.optativ prezent. crează. se îmbarcă. copulativ. cheltuie. altul ieşea. d) Copilul a luat-o la fugă. se îmbarchează. se îmbarcă. în funcţie de context: tranzitiv. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra. conform cu d) împotriva. 122. termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121. "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ 115. creează. lua-şi-ar b) vedea-l-ar. alta zi poate fi mai bună. aidoma. în afară de. pe lângă b) potrivit. personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. contrar c) în centrul. pentru verbele : a. impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123. veni-ar. lua-şi-ar . Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari. agreiază 124. predicativ. venii-ar. Identifică verbul care poate fi. copulativ. forma inversă: a) vedea-l-ar. cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă. agreează c.11 d) locuţiune adjectivală 113. cheltuieşte. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi. conform. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături". graţie. de pe lângă. b) Nu se mai ajunge cu banii. scrie-lar. înaintea. b. creează. asemenea. c) O zi e mai rea. scrie-lar. închina-ar. împrejurul. îşi aroghează. d) Un copil citea şi doi ascultau. persoana a III-a singular. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent.

". lua-şi-ar 126. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.". În propoziţia: "De jur .complemente circumstanţiale de mod b) ambele . "Ne pregătim de examen. În propoziţiile : "Vorbim de examen". este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) beletristic 128. În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină". aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrativ 127. În propoziţia: "Ajunge în două ore. venii-ar.complemente circumstanţiale de scop c) ambele .".". există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131. În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită. cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130. revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite. cuvintele "de examen" sunt: a) ambele .". În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu.".12 d) vede-l-ar.împrejur erau flori.". scriel-ar.complemente indirecte . cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133. În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii. complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134.": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129. cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132. Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei. închina-ar.

completivă directă. căci e totuna de stai pe loc".subiectivă.".circumstanţială de mod d) amândouă . (ne pregătim) de examen . a doua . subordonatele sunt: a) amândouă . cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136. propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140. a doua .".subiectivă c) amândouă ... cuvântul "de .subiectivă. propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei .circumstanţiale de mod c) toate trei . Nu ştie cum lucrează. Procedează cum poate. În fraza: "Fugim.complement indirect.complement circumstanţial de scop 135..". cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139.completivă indirectă. În fraza: "Cui place să roşească. În propoziţia "Se cunoşteau de mici.subiective b) toate trei .completivă directă 143.completive directe d) primele două . În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit". În propoziţia "Umbla după câstig". b) prima .completive directe b) prima .completive directe 141.circumstanţiale de mod. a doua .. cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137.completivă directă . În frazele: "E bine cum lucrează. În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează".subiective.circumstanţială de mod c) prima . roşească". În propoziţia "Neînvăţând.13 d) (vorbim) de examen . propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă . Nu se ştie cum lucrează. citit" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. a doua . a treia . propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142. nu vei avea şansă de reuşită.subiective d) prima .".

În perioada 2 septembrie-7 septembrie. cratima este: a. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie. (punctuţie: primele două. În fraza "Când ai mâncat atâta. din sudestul ţării.predicative b) amândouă . de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie. la Timişul-de-Sus. În fraza: "Mergi până oboseşti. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit".completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) . c. SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor. şase semne de punctuaţie.predicativă. 150.". "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010. "Spune-i. În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă". 151. b. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel. numai semn de ortografie. dom' ne. d. 2) completivă indirectă 149.circumstanţială condiţională. 2) . evitarea unei cacofonii. d. (dialogul. c. patru semne de punctuaţie b. . subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a. propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi".circumstanţială de scop. În textul de mai sus. şapte semne de punctuaţie. trei greşeli de scriere. a doua . Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă. să mă lase în pace. virgula. coordonarea a două părţi de propoziţie." În textul de mai sus există: a.subiective 145. coordonarea a două părţi de vorbire.subiectivă d) amândouă . virgula.14 144. propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă . semnul exclamării) c. 2) "M-aş mira să-l văd venind". subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) . că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a.circumstanţiale de mod c) prima . numai semn de punctuaţie. pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă. d. sigur că ţi-a fost rău. cinci semne de punctuaţie.". virgula. b. ortografie: ultimele două) 152.

tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii.15 b. domnule tot ce doreşti. Şcoala numărul 2.băţ. roi.boţit. femeie. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. cereale. tot ce doreşti.a se cuminţi. Muzeul literaturii române. 157. 161. a se da pe brazdă . alocuţiune. c. ortografie corectă. Excelenţa voastră. cereale. Sfarmă Piatră. b. ac-ru. a-şi pune pofta în cui . a-cru. iarbă. a-si pune pofta în cui . mujdei de usturoi. scânteie.trădător. lin-gvist. prim ministru. cooperaţie. c. c. Editura Humanitas. azalee. véveriţă. b. Academia Română. că. epopee. coadă de topor . ast-ma-tic. (al) doisprezécelea. repórter. Editura Humanitas. ling-vist. întors pe dos . Câmpia-de-Vest. c. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. ac-ru. Şcoala Numărul 2.a se cuminţi. ast-ma-tic. Identifică seria corectă: a. zeróuri. matúr. Excelenţa Voastră. d. vrând-nevrând. dureri nevralgice. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a. Câmpia de Vest. . a-si pune pofta în cui . Excelenţa Voastră. a se da pe brazdă . epopee. Editura Humanitas. alocuţiune. (al) dóisprezecelea.a se cuminţi. ortografie îngrijtă. câine-lup. paş-opt-ist. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. etetera. b. 158. prim-ministru. vrând-nevrând. domnule. a-tlet. ideie. mujdei. a-şi pune pofta în cui . dureri musculare. firesc şi natural. Sfarmă-Piatră. coadă de topor . tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii. Excelenţa voastră. azalee.Întreabă. nuia. Şcoala Numărul 2. dureri musculare. mujdei de usturoi. scânteie.a renunţa. domnule. d. d. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a. d. ast-ma-tic. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. 160.Întreabă. . femeie. soare. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. c. zeróuri. tot ce doreşti. 156. Muzeul Literaturii Române. nuia. veveríţă. b. matúr.Întreabă.a renunţa. 155. Editura-Humanitas. fair-play. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a. articulaţie. Sfarmă-Piatră. soare. Academia română. Muzeul literaturii române. véveriţă. pa-şop-tist. . 154. mátur. întors pe dos . a-cru. Câmpia de Vest. 159. c. b. i-mail. câine-lup. prim-ministru. b.băţ. coadă de topor . epopeie. Muzeul Literaturii Române. matúr.a se cuminţi. scânteie.a pofti. c. Academia Română. reportér. firesc şi prietenos. idee. reportér. firesc şi natural. epopee. a se da pe brazdă . scânteie. Sfarmă-Piatră. b. Academia Română. c. iarbă. zeróuri. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. fuior. patru greşeli de scriere. paş-opt-ist. d. d. azalee. 153. (al) doisprezécelea. scurtă alocuţiune. b. prim-ministru. véveriţă. at-let. ortografie îngrijită.a renunţa. Câmpia-de-Vest. cinci greşeli de scriere. ideie. . întors pe dos supărat. că. zeróuri. c. femee. paş-opt-ist.trădător.supărăt. a-tlet. c. reportér. femeie. şase greşeli de scriere. fuior.inversat. d. Şcoala Numărul 2. d. câine-lup. ling-vist. ling-vist. (al) dóisprezecelea. azaleie. fuior. întors pe dos . câine-lup. roi. b. curriculum vitae. alee. ideie. a se da pe brazdă . as-tma-tic. coadă de topor . a-tlet. 162.

169. a cugeta. leah . diluat . locul al optulea. ordonanţă.absorbit.curcubeie. a vedea . c. voi trebuia (să plecaţi). patrusprezece. b. b. .leşuri. căluţi. 163. Prin căsăatorie cu sora mea. b. b.a chibzui. el mi-a devenit afín.leşi.mofturos. curriculum vitae. 165. pârău. sătul . c. etcetera. Preotul respectă típicul slujbei religioase. înşeală. amic . d. douăsprezece octombrie. etcetera. 171. voi trebuiaţi (să plecaţi). ipohondru. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale.prieten.minciună. fair-play. curcubeu . Identifică seria în care există numai antonime: a. cetate. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale.acolo. douăsprezece octombrie. gândire. bun .melancolie. Prin casatorie cu sora mea. b. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. tristeţe.leşuri.atunci. hidrant . alergător. Fructele de áfin sunt amărui. el mi-a devenit afín. irod. a condamna. cal .mese. a alerga . trufaş. amor . b. ispravnic. paisprezece. polcovnic. e-mail. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. leş . Preotul respecta típicul slujbei religioase. două septembrie. a merge . Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. înşală. d.hidrante. noi-veniţi. d.cerebral. a ghici . mesa .a obosi. a întrezări. intelect . e-mail. voluptuos. orgolios. postelnic. 170. alergare. d. aici . c. paisprezece.paie. d. adevăr . două septembrie. a gândi.microcosmos. a prevedea. 168. judecată. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a.leşi. doi septembrie. macrocosmios . fair play.mediu. b. Identifică seria în care există numai arhaisme: a. c. Identifică seria în care acordul este corect realizat: a. hidrant . pai . 164. c.a dezmoşteni.curcubee. crenel. a apărea.hidranţi.leşuri.16 b. Identifică seria care conţine forme corecte: a. trist. c. părete.a îndruma.alerg. mic . Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a.călăreţ. Fructele de afín sunt amărui. c. a apăre.nevăzător. c. Prin căsătorie cu sora mea. voluptuos. Fructele de áfin sunt amarui. d. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. Prin căsătorie cu sora mea. doi septembrie. leah . douăsprezece octombrie. feregea. voi trebuia (să plecaţi). fiu. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. preocupat. inimă albastră . voluptuos. greşale. paisprezece. fair-play. a apărea. a fi . neatent. voluptos.curcubee. curriculum vitae. a apărea. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Fructele de áfin sunt amărui. 166. căluţ. locul al optulea. dus pe gânduri . înşală. chezaş. curcubeu .ură. d. c. a moşteni . mândru . a judeca . curcubeu . cneaz. leş . nefiinţă. supărăcios.nesătul. locul al optalea.a intui.chipeş. nou-veniţi. a se sfătui. d. nevăzut. a pune la cale . e-mail. b. acum .concentrat. etcetera. c.amar. nou-veniţi. mâhnire. el mi-a devenit afín. leş . armaş. înşală. curiculum vitae. el mi-a devenit afín. b. 167.fiinţă. a prevedea. truver. a fi cu nasul de ceară .

. d. c. auxiliar. conjuncţie şi adverb. prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a. 173.". b. o locuţiune prepoziţională. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit". b. trei pronume. articol hotărât. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese. conjuncţie şi conjuncţie. numai subiecte neexprimate subînţelese. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară.. b. d. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el". superlativ absolut. complement direct. copulativ. adverb şi adverb. pronume posesiv. două pronume. pronume personal. există: a. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate. c. mândrul. c. 174. c. două complemente. 175. b. fără funcţie sintactică.". prietene". adverb şi conjuncţie. 177.17 172. există: a. numai subiecte neexprimate incluse. . verbul "a fost" este: a. o locuţiune adverbială. numeral. 179. În propoziţia : "A fost odată un împărat". al pădurii. un pronume. 180. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci". numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. 182. b. b. întuneric. În propoziţia : " Se vede venind o maşină". 178. b. pronume. b. în ordine: a. există: a. c. b. c. În fraza : "Stăpâne. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă". ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot. 176. este: a. cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a. o propoziţie compusă. cuvântul "prietene " este: a. cuvântul "o" este: a. superlativ relativ. c. b. predicativ. 181." sunt. comparativ de superioritate. articol. c. b. cuvintele "în spatele" formează: a. ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat". c. un complement. c. subiect.

un atribut şi două complemente. c. b. cuvântul "a telefona" este: a. c. subiect. subiectivă. c. tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei". complement direct. c. principală. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a. consecutivă. b. Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament". trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică. subiectivă şi atributivă. 185. d. două atribute şi două complemente. principală şi atributivă. neexprimat inclus. principală şi subiectivă. circumstanţială de cauză. ce-i şi cum se nimereşte" este: a. c. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor. atribut pronominal. cuvântul "Mihai" este: a. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. 187. b. două atribute şi un complement. trei propoziţii. circumstanţială de mod. b. consecutivă. subiectivă . c. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică. d. circumstanţială de cauză. trei complemente. 189. d. b. 188. b.18 c. atribut adjectival. 191. 192. 183. c. principală. complement circumstanţial de mod. b. c. predicativă. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte. omule!". Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. fără funcţie sintactică. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală". consecutivă. b. circumstanţială de cauză. un atribut şi trei complemente. subiect. cinci propoziţii. complement. o parte de vorbire fără funcţie sintactică. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul. b. subiectivă. c. subiectul este: a. complement direct. b. principală. subiectivă. că aşa tremura de tare. 186. principală. în ordine: a. există: a. fără funcţie sintactică. 184. exprimat simplu. există: a. neexprimat subînţeles. c. de parcă-l zghihuia dracul" sunt. apoziţie. există: a. 193. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună". În structura : "Mă gândesc a telefona". b. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică. În propoziţia : "În acea zi. complement indirect. patru propoziţii. 190. c. În propoziţia : "Mai taci din gură.

nu poti s-o întorci. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai". trei propoziţii subordonate circumstanţiale. c. În fraza :Cum a ajuns pe plajă. circumstanţială de timp. verb la participiu . coordonare prin juxtapunere. mam'mare. adverb 203. coordonare conclusivă. că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat". c. o propoziţie completivă directă. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. cuvântul “noastră" este în cazul : a. de-ai face ce-ai face. cum mi se pare. c. pronume reflexiv d. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. un complement circumstanţial de mod. se obţine: a. de nu îţi fi uitat. patru propoziţii. 199. un complement circumstanţial de cauză. s-a simţit minunat". b. c. o propoziţie subiectivă. rămâne cum este ea. din textul .". 200. "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta". acuzativ c. coordonare prin juxtapunere. 195. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. b. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. adverb de mod c. d. însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei. coordonare copulativă. două propoziţii subordonate circumstanţiale. prepoziţie b. adjectiv b. c.19 194. b. genitiv 202. b. c. se obţine: a. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare. dativ d. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. coordonare adversativă. În fraza : "Aşa e lumea asta şi. b. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta. fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii". La marginea acestui sat este un stadion mare. cinci propoziţii. 198. b. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. trei propoziţii. o propoziţie completivă indirectă. un complement circumstanţial de scop. raporturile dintre propozitii sunt. există: a. prima propoziţie este: a. există: a. o propoziţie subordonată circumstanţială. măcar să te pui în ruptul capului". coordonare adversativă. circumstanţială de cauză. circumstanţială de mod." (M. În fraza : "V-am spus. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa". conjuncţie c. nominativ b. 197. 196. b. în ordine: a.

Au luptat cu îndârjire împotriva lui d. secerătoare. şcolar. hoteluri. carte b. bebe. hoteluri. surori d. elev c. În enunţul “Dau cartea copilului. caz. cuvântul “contrar" este în cazul : a. elefant. persoană d. plăji. vineri. sânge. aprilie. genitiv c. trebuie să-ţi spun ca exagerezi. numeral cardinal 205. dativ d. var b. caz b. accidenţi." este : a. represalii d. inginer. foc. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. număr. atletism. pronume nehotărât c. hârtie. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. moravuri. căpşune. gen. unt. În enunţul “Contrar voinţei voastre. matrice d. la toate substantivele din seria : a. număr. urs. Se pot forma substantive de genul feminin. accidenţi. timp. hoteluri. catană 210. mod. lup. prieten. articol nehotărât b. accidente.20 d. vulpoi. adjectiv pronominal nehotărât d. prin adăugarea desinenţei “a". băiat. nominativ b. creştinism. Ajunge cât ai vorbit ! c. dativ d. vocativ 207. bunic. hoteluri. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte. căpşune. pe de alta. genitiv c. învăţătoare. acuzativ b. stejar 211. soare. timp c. cicatrice. tranzitiv în enunţul : a. suedez d. am venit aici". nazuri c. curaj. b. genitiv sau dativ. căpşune. tei. persoană 213. unchi.". creion c. Va ajunge la timp d. personal. îţi dau dreptate. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. cal. nor. substantivul “copilului" este în cazul : a. plaje. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. topica menţinând ambiguitatea . sore b. căpşuni. copil. plaje. Te ajung eu mai târziu ! 208. accidenţi. unghi 209. plăji. b. gen. Împotriva noastră nu a fost nimeni c. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. muşeţel b. aur. gen. lup. substantiv 204. eroism. sore 212. Verbul “a ajunge" este predicativ. surori c. ochelari.

reflexivă c. neevoluat b. activă sau pasivă. După o tăcere lungă. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. adjectiv pronominal nehotărât c. primitiv c. de întărire c. adjectiv propriu-zis d." (G. tu inima ne-o frângi. nominativ b. cuvântul “tuturor" este : a. Cosbuc). numeral colectiv 221. genitiv 222. doar d. b. Sadoveanu). În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi. băiete !". contextul menţinând ambiguitatea 215. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace.". activă b. d. 220. personal b. 5 articole b. poetul avea să vină la Bucureşti. Are să înveţe mai mult pentru examen. sintagma “pe faţa" este : . adjectivul “simplu" înseamnă : a. sunt atribute substantivale apoziţionale d. reflexiv d. posesiv 223. are funcţia sintactică de atribut pronominald. Băieţii au jucat fotbal toata ziua. cuvântul “noastră" este în cazul: a.". este complement indirect c. sunt subiecte b. de darabană. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată. verbul “va fi văzut" este la diateza : a. al ciocănitorii celei mari. nu are funcţie sintactică b. În enunţul : “Dă-i bătaie. ascultam duruitul scurt. primul are funcţie de subiect. 7 articole d. dativ d.". 6 articole c. un cioban ca atâţia alţii. substantivele “copilo" şi "Doino" : a. rudimentar 217. acuzativ c. numai. pasivă d. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna.". nu au funcţie sintactică c. este complement direct 219. pronume nehotărât b. există : a. În enunţul “Plimbându-se prin parc. c. tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a.21 214. pronumele personal în dativ “-i" : a." (M. În textul : “În pacea iernii. iar al doilea nu are funcţie sintactică 218. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban. În versurile : “Copilo. În anul următor. Ion te va fi văzut şi pe tine". Doino. codrul minunat dormita. 8 articole 216.

În versul : “. Eminescu). În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. numeral distributiv b. cuvântul “câteşitrei" este : a. nu vrea să-mi ieie vamă. gardei b. pustiisem c. adjectivele pronominale de întărire de : . a fi 230. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari. timpul perfect simplu. lenii. locuţiune adverbială d. substantiv precedat de articol nehotărât 231. pustii d. singular. are forma : a. pustiam b. numărul singular. atribut substantival în genitiv c. directorii noi-aleşi c. nume predicativ d. lenii. atribut substantival apoziţional 233. substantiv cu prepoziţie b. la toate cazurile. a se mira. locuţiune adverbială d. substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a. a scrie. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră. substantiv b. Verbul “a pustii" la modul indicativ. pustiii 225. adjectiv c. cinstii. adverb precedat de o prepoziţie c. locuţiune prepoziţională 224. vameş vieţii. numeral colectiv 232. Eminescu). tineri liberi-cugetători d. numeral adverbial d. cinstei. a avea.". onoarei.". a vorbi. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv." (M. cu articol nehotărât din seria : a. numeral multiplicativ c. substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a. Este corectă expresia : a. a gândi. onorii. a se teme c. nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. atribut substantival în dativ d.şi somnul. subiect b. a citi. persoane nou-venite 227. onoarei. cuvântul “ieri" este : a. cinstii.22 a. a pleca d. În propoziţia : “Mă doare capul. gărzii d. a se mândri. persoana I. onorii.". lenei. cinstei. gărzii 226. Nu au aceeaşi formă. lenei. oameni grei de pornit b. numeral fracţionar c. gardei c. a face b. a se bucura. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a. complement indirect în dativ b. complement direct c. “o dată" este : a. numeral adverbial b. adverb d. atribut 228.

Era bine să fi certat copilul la timp. Ci. Cl. locuţiune adverbială de cauză c. As prep. ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută. verb la participiu 235. As gen 239. Este locuţiune adverbială construcţia : a. “pentru aceea" este : a. locuţiune adverbială de scop d. S. b. Florile vor fi scumpite în perioada ierni.S. genul masculin. dacă ar fi meritat. d.".". Ci. S. numărul plural 234. S. pronume personal b.i b. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. As prep. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. Eminescu).23 a. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. 236. Ci. genul feminin. în jurul d. de acolo 241. numărul singular d. pronume posesiv . Tinerii au fost într-o excursie la munte. substantivele au. a. Să fi învăţat. următoarele funcţii sintactice . Cd. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului. 237. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina. Cl. Cl. numărul singular c." a. c. în veci b. c. locuţiune pronominală b. NP. verb la gerunziu acordat c. ai fi ştiut. Erau geamurile unor cafenele boiereşti. adjectiv propriu-zis d. NP. numărul plural b. b. As gen. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât. Am plantat în curte zece pomi. genul feminin. nu are funcţie sintactică b. Părintii sunt plecaţi la mare. d. Cd. As gen d. Hainele tale erau ude. mâine-seară c. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. “surâzândă" este : a. predicat nominal d. 240. în ordine. Ci b. complement circumstanţial de mod 242. dulce ca o zi de vară" (M. d. Le-a adus celor doi copii câte o minge. Ci./ Albă ca zăpada iernii. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. Ar fi fost lăudat. adverb de mod b. c. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. cuvântul “-i" este : a.". predicat verbal c. genul masculin. Cl. As gen c.

asupra b. complement indirect c. b. potrivit c. complement direct b. imperativ c. predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a. c. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa. Un tot se compune din mai multe părţi.". nu are rost să reiau discuţia. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ. verbul “a umplut" d. substantivul “pâine" b. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele. indicativ d. conform. A cazut în apă cu tot cu bagaje. De vreme ce n-ai înţeles. contra. infinitiv 250. expresie verbală impersonală d. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii : a. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia. Există locuţiune adverbială în enunţul : a. multumită. împotrivă. a. subiect d. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri.". conjunctiv b. Cutreierasem tot ţinutul. timpul : a.24 c. verb predicativ d. b. pronume demonstrativ de identitate d. verb la diateza pasivă c. 251. perfectul simplu 252.". peste. verb la diateza activă b. cuvântul “cel" este . cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. substantivul “mireasmă" c. cuvântul “a cărei" determină : a. d. mai mult ca perfectul d. timpul : .". d. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri. Drumul era tot mai greu. asemenea d. imperfect c. În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. prezent b. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. contrar. Verbul “privii" este la modul indicativ. atribut 246. locuţiune verbală 247. 248. c. pentru. articol demonstrativ (adjectival) b. verb copulativ 243. propoziţia 1 244. graţie. pronume demonstrativ de depărtare c. lângă 245. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a.

următoarele valori : a.". spune-i să rămână.25 a. timpul perfect compus c. Exprimă o acţiune realizabilă. substantiv 261.". Arghezi). modul indicativ. disjunctivă c. În enunţul : “De-a veni pe aici. adverb de mod. timpul prezent d. mai mult ca perfectul. multiplicative 262. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. pronume posesiv în cazul acuzativ d. o locuţiune adjectivală b. timpul prezent b. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d. adverbiale c." exsită : a. timpul viitor 258. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă. În enunţul : “Am greşit. dar nu m-a certat. persoana a III-a b. pronume reflexiv. conclusivă d. conjuncţie coordonatoare copulativă. pronume reflexiv b. modul infinitiv. ordinale b. fiule. copulativă 254. persoana I d. persoana I c. pronume reflexiv 260. modul condiţional optativ. În enunţul : “Cartea mea-i. adverb b. în ordinea apariţiei. persoana a III-a 253. conjuncţie coordonatoare copulativă d. modul indicativ. adverb de mod. conjunctiv d. o locuţiune adverbială d. nehotărât d. verbul “a veni" este la : a. un substantiv cu prepoziţie 255. o locuţiune substantivală c. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : . pronume reflexi 259. conjuncţie c. negativ 257. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. adverb de mod. perfect simplu. relativ c. imperativ 256. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a.". condiţional-optativ c. prepoziţie d. conjunţtie coordonatoare copulativă. pronume reflexiv c. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă. pronume posesiv în cazul nominativ c. cuvântul “dar" este : a. posibilă sau dorită modul : a. colective d. perfect simplu. cuvântul “şi" are." (T. adversativă b. o treaptă. imperfect. pronume posesiv în cazul genitiv b. posesiv b. indicativ b. cuvântul “mea" este : a.

nu zii !. dativ d. pronume interogativ b. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe". nominativ b. adverb c. în momentul când. în faţa. graţie disciplinei şi a efortului d. nu ziceţi ! d. sunt cu variabile b. prepoziţie b. aşa vei dormi. în loc să. Cât de frumoasă eşti ! 270. a luat o nota mică. Substantivele “atletism". în caz că. Ia vino la mine ! c. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a. Cum îţi aşterni. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. la un loc cu. acuzativ c. Copiii află care este câtul a două numere. în susul d. nu ziceţi ! c. te rog. nu zi !. împotriva alcoolului şi a tutunului c. genitiv 265. cuvântul “ale cărei" este : a. . sunt defective de numărul plural 267. ziceţi !. nu zi !. adjectiv pronominal interogativ 264. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. pronume relativ d. zi !. chit că. Elevul ia cartea şi citeşte.26 a. ziceţi !. nu ziceţi ! 271. b. d. d. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. în locul unde b. zi !."aur". Imperativul verbului “ a zice" este : a. b. zii !. împotriva alcoolului şi tutunului b. adjectiv interogativ c. zi !. “Cât" este adverb în enunţul : a. cu condiţia să. nu ziceţi ! b. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. Ia. conjuncie subordonatoare 263. “potasiu" : a. înainte să 266. sunt defective de numărul singular d. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul : a. o bomboană ! b. ziceţi !. Cum nu şi-a repetat. Cât lemn s-a exportat ? c. în jurul. ziceţi !. conjuncţie coordonatoare d. nu zice !. conform legilor şi a normelor în vigoare 268. în afară de. nu au gen c. c. Este corectă construcţia : a.

]. Eminescu). cuvântul “indiscreţie" este : a. complement indirect d.". [ . [ ? ]. Există un predicat verbal în enunţul : a. numeral cardinal cu valoare adjectivală b. adjectiv pronominal nehotărât d. [ . cuvântul “un" este : a. atribut pronominal d. [ . nume predicativ d. [ ! ] 273. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti. [ “ ] b. ].27 d. complement direct c. c. atribut adjectival 275. atribut pronominal c. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu. cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. articol nehotărât 274. [ . predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. M-am dus să-mi văd feciorul. Mi-am cumpărat nişte cărţi.". [ ! ].". [ : ] c. complement indirect c. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. d. mărginită de trandafiri roşii.. c. complement indirect b. atribut adjectival d. b. 278. numeral cardinal cu valoare substantivală c. complement de agent 277. verbul “a scrie" este : a. [ ? ]. atribut d. predicat verbal şi complement direct b. complement circumstanţial de loc c. subiect b. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri. ]. cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. ]. atribut substantival prepoziţional b. d. predicat verbal . complement direct c. Îi este milă şi de un gândăcel. cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a. “ (M. Mi ţi-l ia la scărmănat. Nu ia nimic de la străini. În enunţul : “E uşor a scrie versuri . cuvântul “celorlalţi" este : a. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie. 272. [ . Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. b. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos. duce spre casă".". În enunţul : “O alee îngustă. complement direct 280. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. ] d. nume predicativ 276. 279. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră. Există un atribut pronominal în enunţul : a. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c.". predicat verbal 281. subiect b.

pronume d. atribut substantival prepoziţional b. subiectul este exprimat prin : a. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a. complemente circumstanţiale 288. complemente de orice fel şi atribute b. atribut pronominal b. substantiv b. are funcţia sintactică de : a. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui.". complement indirect c. complement indirect 285. Complementul direct poate determina : a. adverbe d. atribut adverbial c.". complement circumstanţial de loc . interjecţie 289. adjectiv b. Se ştie ce a scris Eminescu d. cuvintele “din faţă" sunt : a. substantive 287. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. nume predicativ c. verb tranzitiv b. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291. substantiv c. verbe la gerunziu şi la infinitiv c. adjectiv precedat de articol demonstrativ d. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a. predicat nominal 282. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a. complement circumstanţial de loc d. complemente directe c. atribut adjectival d. verb la gerunziu 286. un substantiv c. complement direct b. verbe la participiu b. un verb tranzitiv b.28 d.". Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" . În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea. substantiv c. verb la supin d. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. un verb intranzitiv 290. atribute d. Ce faci aici ? c. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori. pronume c. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. un adjectiv d.

Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?". există : a. cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. nu are funcţie sintactică. Fără a te odihni bine. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă. atribut. pronume relativ b. adversativă c. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine. atribut pronominal apoziţional c. numai predicate nominale c. complement de agent.". un predicat nominal şi două predicate verbale d. predicat nominal . atribut. complement circumstanţial de scop 292. predicatele sunt exprimate prin : a. subiect. nedeterminat c. atribut. atribut. atribut. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza. predicat verbal c. complement indirect c.l 296. verbe predicative. atribut. Odihnit. în ordine. inclus b. complement indirect. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta. atribut. d. subiect b. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini.". personale b. ştirea 297. complement indirect. atribut. locuţiuni verbale d. deoarece este articol 300. c. următoarele funcţii sintactice : a. subiect. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor. au. nu poţi munci bine. un predicat verbal şi două predicate nominale 295. predicat verbal b. subiect d.29 d. complement de agent. predicat verbal. atribut. nu are funţie sintactică 293. subînţeles d. atribut. dacă va fi ger în iarna aceasta. adverb nehotărât d. complement direct b. cuvântul "oricând" este : a. În enunţul : "Poetul adevărat. numai predicate verbale b. subiect. subiect. b. elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz. complement de mod d. conclusivă d. înainte de a pleca la drum. atribut adjectival d.". subiectul este : a. era vese.". verbe copulative şi nume predicative 294. nu moare niciodată. verbe predicative. cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale. atribut. adverb relativ c. conjuncţie subordonatoare 298. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a. atribut. copulativă b. impersonale c. disjunctivă 299.".".

". complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d.". Arghezi). dativ d. două atribute adjectivale 303. complement circumstanţial de mod d. complement circumstanţial de loc b. cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a. numai un atribut substantival d. copulativă b. predicat verbal 307. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. două predicate nominale d. forme neaccentuate. complement direct d. atribut pronominal d. cuvântul "pe carte" este : a. atribut verbal b. un atribut pronominal şi un atribut substantival b. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?". subiect c. complement circumstanţial de mod b. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani. disjunctivă d. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame." (T. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită.". atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b. există : a. atribut adjectival c. cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. conclusivă 306. cuvântul "poate" este : a. acuzativ c.30 301.t" se analizează astfel : a. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine. există : a. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. complement indirect 305. atribut adjectival 309. atribut adverbial c. ori foarte slab. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles. un predicat verbal şi unul nominal ." a. un atribut adjectival şi un atribut substantival c. patru predicate verbale c. în cazul : a. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b.". nominativ b. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c. genitiv 304. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza. adversativă c. două predicate verbale b.

1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313. atribut adjectival c. nu are funcţie sintactică 312." (M. 5 predicate verbale c. adjectiv.31 310. 2 predicate nominale incomplete. articol. locuţiune verbală b. adverb. complement indirect d. substantivul "ramuri" d. Eliade). atribut pronominal c. participiu c. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. Sebastian). conjuncţie. 1 predicat nominal incomplet. verb. interjecţie. 1 predicat nominal b.". prepoziţie 314. propoziţia 1 b. verb predicativ d. gerunziu neacordat d. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. creativitatea românească. Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. locuţiune adverbială c. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945. 2 predicate nominale incomplete c. sunt : a. numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. substantiv. subiect b. În fraza "N-a fost problemă. cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. atribut adjectival 315. există : a. Iorga). substantiv. n-a fost situaţie. supin . 3 predicate verbale. conjuncţie coordonatoare d. adverb. atribut pronominal d. subiect b. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316. 1 predicat nominal d. infinitiv b. 3 predicate verbale. numeral. atribut substantival d. substantivul "sălciile" c. pronume. 5 predicate nominale b. pronume relativ b. numai predicate verbale 318. complement circumstanţial de timp b. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. În propoziţia : "Ţi-a fost foame. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a. adverb relativ c. complement indirect c. care avea să paralizeze. 3 predicate verbale. adjectiv. dacă ar fi izbutit" (N. încă o dată şi pentru atâţia ani.". verb copulativ 317.

pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal c. Eminescu). există : a. stau cu o cucernică smerenie. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa." (Al. 6 atribute adjectivale c. lacul b." (O. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b.. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr. complement circumstanţial de loc 323. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă. subînţeles d. care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia). Există două predicate verbale în enunţul : a. propoziţia atributivă este introdusă prin : a. "e frică" . 7 atribute adjectivale d. 8 atribute adjectivale 322. nuferi c. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d. cuvântul "ta" este : a. Auzind vestea.. toate căpeteniile ţării. subiectul este : a. d.". Gârleanu). inclus 326. adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c. se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c. "Mi-e dor" : a. o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? . În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă.. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b.32 319. al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. b. pe lângă alte feluri de atribute există : a. "e" este predicat verbal. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat.. împrejurul trupului împodobit al răposatului. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin.. iar "mi-e" predicat nominal d. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b." (M. în casele domneşti. 2 predicate verbale 325. "Mi-e frică" . În construcţiile "E ger" . 2 predicate nominale d. "e" este predicat verbal. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b. 7 predicate 321. este : a. 328. În fraza " Sus. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. "e ger" . "e frică". atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. Odobescu). 1 predicat verbal şi un predicat nominal b. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate. iar "ger". 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d. Goga).". copilul s-a bucurat mult. 5 atribute adjectivale b. "e ger". "e dor" sunt predicate nominale b. "frică" şi "dor" sunt subiecte c. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d.. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324. c. "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. Mi se pare că el va ajunge campion. există : a.

conclusivă 337. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. învăţătura-fleac" (Cugetări personale). pornim înainte spre Moţca şi suim încet. dărnicia-risipă." (I. pronume reflexiv în cazul dativ d. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. pronume demonstrativ în cazul nominativ b. 331. încet codrul Paşcanilor. Cui îi este sete ? 335. Există predicat nominal în enunţul : a. verb la supin d. nobleţea-desfrâu. complement circumstanţial de loc + complement indirect b. complement circumstanţial de loc d.verb la infinitiv c. disjunctivă d. apoziţia simplă de substantivul determinat d." (G. elocinţă-pălăvrăgeală. c. pronume c. adversativă c. nu au funcţie sintactică. substantiv provenit din adjectiv 334. "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic 332. În depărtare. complementul direct de verbul determinat c. pronume posesiv b. pronume posesiv b. copii îi supără pe profesori. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită. atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a. prin virgulă : a. copulativă b. substantiv în cazul vocativ d. există : . Uneori. adjectiv 329. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338. pronume personal în cazul genitiv c. b. Complementul nu poate determina : a. adjectiv b. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. Există un complement direct în enunţul : a. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c. adverb 336. în nici un caz. Cine-i lăudat ? d. predicatul de subiect 333. se văd câteva sate de munte. pronume de întărire în cazul dativ 330. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. Cine-i omul acela ? b. numai predicate nominale b. Nu se desparte. de pe Moldova. Eminescu). există : a. cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a. d. Cine-i acolo ? c. verb d. Călinescu). Creangă).33 a. Nu vă bizuiţi pe acest băiat. atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală. atributul de substantivul determinat b. numeral cardinal c. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti.

completivă directă c. În fraza : "Cum au plecat părinţii. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp. completivă directă c. completivă indirectă d. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/". de va lua nota 10. circumstanţială de loc 347. atributivă 346. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340. şchiop de piciorul stâng. condiţională c. 4 complemente circumstanţiale b. b. 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)". propoziţia 1 este : a. (2)" (Emil Cioran). cauzală şi completivă directă 342.34 a. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/". 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)". 6 subiecte exprimate. subiectivă b. circumstanţială de mod 341. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a. subiectivă b. Slavici). propoziţiile subordonate sunt : a. temporală 343. de veţi fi mai silitori. (2)/". 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. modală c. subiectivă 348. Veţi reuşi. predicativă d. predicativă 345. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/". d. atributivă c. propoziţia subordonată este : a. (1)/ o dovedeşte frica de moarte.(2)". subiectivă b. subiectivă şi predicativă c. A scris aşa de bine. propoziţia subordonată este : a. completivă directă c. cauzală d. propoziţia 1 este : . caauzală d. există : a. 5 complemente circumstanţiale c. 3 subiecte exprimate. (1)/ fuga la joacă. 7 complemente circumstanţiale 339. gros. propoziţia subordonată este : a. (1)/ te-aş fi aşteptat. completivă indirectă d. rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. principală . şi tot nu ascultă. condiţională b. De-l cerţi toată ziua. propoziţia P2 este : a. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte. Du-te de te culcă ! 344. completivă indirectă d. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. care e un om scurt. condiţională şi completivă directă b. c. completivă directă b. condiţională şi predicativă d. propoziţia 2 este : a. 6 complemente circumstanţiale d.

Picasso). subiectivă 355. în caz că b. 1 propoziţie principală. 1 subiectivă. Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a. 1 propoziţie principală. Patapievici). Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. 1 cauzală c. 2 completive direct. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. completivă indirectă c. 2 atributive. În fraza : " Cum îl vede.". În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu. şi tot nu ar fi zis nimic. fuge către el. i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. atributivă 357.(3)" (P. subiectivă b. 1 propoziţie principală. numai pentru predicativă c. completivă directă b. propoziţia subordonată este : a. circumstanţială de mod c.". În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)". 1 conditională b. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că. 1 predicativă. circumstanţială de scop 351. din cauză că 352. cu excepţia atributivei 356. circumstanţială de loc d. numai pentru completivă directă d. circumstanţială de mod b. subordonatele sunt : a. 2 atributive. 2 completive directe. circumstanţială de cauză b. chiar dacă c. 1 condiţională 350. conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. completivă directă d. predicativă c. 1 subiectivă. 1 atributivă. propoziţia 2 este : a. completivă indirectă d. subiective . 2 subiective. completivă directă b. atributivă c.". propoziţia 3 este : a. atributivă c.35 a. completivă directă c. completivă indirectă d. pentru orice subordonată. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă. imediat ce d. circumstanţială de timp 353. 1 atributivă. 1 condiţională d. dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine. 2 completive indirecte. R. subiectivă b. există : a. cauzală 349. subordonata este : a. (4)". 1 propoziţie principală. atributivă d. 1 completivă directă. 1 completivăa directă. subiectivă 354. numai pentru subiectivă b.

predicativă 4. 1. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea. 5. atributivă 7. 2. (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea." (N. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc. bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă. completivă indirectă 5 atributivă 6. propoziţia 2 este : a. 3. cauzală. 2 suniective 360. consecutivă. propoziţiile P1 şi P2 sunt : a. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister..completivă indirectă..36 b. subiectivă şi completivă directă b.completivă directă. condiţională 2. 4. 3. 1. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a.". 1 principală: 2 predicative. principală regentă 3. 2 principale.subiectivă. atributivă şi completivă indirectă d. 5. 1. 4. atributivă În structura propusă : a. circumstantială de scop 8. modală 361. 3. subiective . 4.subiectivă. fie măcar pentru o clipă. există : a.. există mai multe greşeli 362. predicative c. există o greşeală c. 6. predicativă d. 1. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)". are urmatoarea structură : a.subiectivă. 2 principale. 1 subiectivă b. (6)".completivă indirectă.propoziţie principală. condiţională şi modală 363.cauzală. pentru legea creştinească . subiectivă c. 2. atributive 358. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească.completivă directă. la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi. completive directe d." (Al. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica . 2. 1 subiectivă. modală c.propoziţie principală. principală b. concesivă şi consecutivă c. 6. 2. cauzală. 1 predicativă d. modală b. 1. 2 predicative c. 2 principale. completivă directă 359. 6. 3.propoziţie principală.finală.completivă indirectă.completivă indirectă. (2)/ o veţi face voi acolo. predicativă. 5. 6. 5. Davila). există două greşeli d.completivă directă.propozţtie principală. cauzală. predicativă d. 4. nu există nici o greşeală b.

subiectivă b. (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile".37 b. propoziţia 2 este : a. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul. În versurile : "Aşa cântă de cu jele. o atributivă şi o predicativă d. o subiectivă şi o predicativă 367..(2)"." d... În fraza : "A plecat devreme de acasă... subiectivă b." b. P5 şi P6 365... P5 şi P6 c.... P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364. cauzală 371. Azi au plecat copiii la munte..." c. "Se ştie .. propoziţia 2este a.. completivă indirectă c.."." (Folclor)... Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a. cauzală d. sunt completive directe : a..... "L-a întrebat . cauzală şi completivă indirectă 373.. Rămân aşa cum au fost întotdeauna. b. o predicativă şi o completivă indirectă c. subordonata este : a. completivă directă 369.. (2)". În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. (6)" (Ion Creangă).. rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare... "Problema este . cauzală d. Au rămas în clasă.. consecutivă . predicativă c. cauzală d. modală d..... cauzale b. consecutivă 366.. o subiectivă şi o completivă directă b. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit. Unele păsări rămân iarna în ţara noastră . pentru ca nu cumva să scape trenul.." 372. P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d. concesivă c. dacă regenta ei ar fi : a.". cauzală şi completivă directă d. P2 şi P6 b.încotro se duce mingea. 370.. indirectă c. consecutivă b... În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc. completivă indirectă 368.. P2. c. finală b.. finale c. Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a. subordonata este : a. "Aleargă ." ar fi completivă directă. (2)".. completive directe c. circumstanţială de loc b. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi. Propoziţia : ". propoziţia subordonată este : a. subordonatele sunt : a./ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele. d. P2 d.

În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8). modală d. iar P7 şi P8 sunt completive directe d. circumstanţială de scop 374. subiectivă şi completivă indirectă d. Nu observasem că în urma lor mergea un câine. (2)". Horia). temporală c. subiective c. A avut de rezumat romanul care l-a citit. Adevărul este că n-am fost atentă. În fraza : " Ceea ce am aflat. (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură. completivă directă şi cauzală c. propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a. 376. concesivă d. propoziţiile subordonate sunt. b. b. completivă directă b. 375." (M. în ordinea apariţiei : a. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei. Zice că nu dorea nimic acum. c. deoarece : a. A studiat mult să nu aibă surprize la examen. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere. b. completivă indirectă d. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie. vorbitorul insistă asupra cauzalei. prima subordonată necircumstanţială este : a. P4 este subiectivă. propoziţia circumstanţială este : a. Este completivă indirectă subordonata din fraza : a. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război. s-a făcut o greşeală c. atributivă 380. 377. finale 378. c. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b. completivă directă şi completivă indirectă b. Este corect construită fraza : a. subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. condiţională 381. (2)/ căci acest surâs îi umileşte. (3)" (Vintilă Horia). deoarece : . S-a procedat cum am stabilit. d. s-a pus virgulă între P1 şi P2. consecutivă c. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare." (Geo Bogza). nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei. încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma. d. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. A notat ceea ce e important. subiectivă şi cauzală 379. completive directe b. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. Mi-a ordonat ca să trec pe la el. Sadoveanu).38 c." (V.(2)". nu se insistă asupra cauzalei 382. (1)/ n-o să-ţi spun.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. completivă directă b. Este subiectivă subordonata din fraza : a. c. d.

În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. 2 completive directe. s-a făcut o greşeală b. 1 principală. 1 modală d. când. principală 387. 2 indirecte. 2 subiective. 1 atributivă. Alexandru Marghiloman. 3 atributive. 2 principale. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu. (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie.atributivă subordonată la P1 P3 . există : a. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare. 3 subiective. în seria : a. condiţională b. finală c. 1 subiectivă. nu se cădea să vorbim. 2 principale. 1 cauzală. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte. cum b. 2 subiective. cui. 2 principale. 1 consecutivă c. 1 concesivă . 1 concesivă b. fiindcă. (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale.subiectivă subordonată la P3 P5 . sau. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383. 4 atributive c. 3 subiective. 2 subiective. două greşeli c. Sebastian). să d. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal. fie. 2 principale. trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni. deşi." (N. concesivă d. cu cele mai frumoase realizări estetice. 1 consecutivă b. 2 principale. cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale. fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate. unde. 2 principale. 2 principale." (T. 1 principală. există : a. ci şi viaţa celorlalţi.completivă directă subordonată la P5 a." (M. 2 subiective. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă. 2 subiective. există : a. încât. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său. 2 cauzale. 1 principală. 1 subiectivă. 2 atributive. 2 principale. (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări.principală regentă pentru P2 si P3 P2 . mai multe greşeli 385.atributivă subordonată la P1 P4 . prima propoziţie este : a. 2 finale d. 1 finală c. 1 consecutivă 384. În fraza : “De d. ori. de obicei. 2 subiective. Blaga). 1 cauzală." (L. iar c. că. 1 subiectivă.atributivă subordonată la P1 P6 . 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386. purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă. nici. deoarece. dacă. 1 indirectă b.39 a. Maiorescu). către ceilalţi. 1 subiectivă. 1 consecutivă d. de aceasta prin virgulă c. 1 principală. cel mai nobil avânt naţional. 1 indirectă. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 . cine 388. o greşeală b. pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine. dar. deci. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !".

condiţională b. completivă directă c. 1 principală. 1 predicativă. subiectivă 390. propoziţia 1 este : a. de vreme ce d. prepoziţională b." (Simion Mehedinţi). Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a. în timp ce b câtă vreme ce c. principală b. 1 completivă directă. 1 predicativă. 1 subiectivă. 1 principală. adversativă . Buga). verbală. În fraza : " Numai în grădina ursului. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d. concesivă c. 1 predicativă. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b. copulativă prin "şi" b. copulativă b. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun. merele începură a se pârgui. dacă e în topică normală c. verbală. adverbială. 4 completive directe. în ordine. Creangă). Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare . 2 subiective. urmatoarele locuţiuni : a." (I. adverbială. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)". adverbială. incidentă d. predicativă 391. până 393. 2 completive indirecte d. ci e nebun cine se pune cu nebunul. completivă indirectă d. a. adjectivală. Nu se desparte prin virgulă : a.". se află salăţi de aceste. completivă directă c. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii. propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a. prin juxtapunere 394. disjunctivă prin "ori" c. (I. se poate dezvolta într-o subordonată : a. prepozţională 392.40 389. disjunctivă prin "sau" d. 1 principală. pronominală. verbală. conjunctivală c. 1 finală 395. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. adjectivală. conjuncţională d. dac-a fi auzit de dânsa. 3 completive directe. se pot identifica. 2 completive directe c. 1 principală. adverbială. adjectivală. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român. există : a. complementul direct de verbul determinmat. completivă indirectă d. 1 finală b." (Folclor). pronominală. subiectivă b. cauzală 396. adjectivală. între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a.

Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a. d. impiegat. Pentru că elevul Costache nu a învăţat. facsimil. rucsac 402. gingaş. copulativă şi auxiliară 400. leandru. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. dublete lexicale diferenţiate semantic b. oacheş. inaugura. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. umflat 406. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei. coafor. coşcogeamite c. hoge. infim. gheaţă. ager. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. mesteacăn. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. sinonime b. verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a. b. fiică 401. gelatină b. lornion. ponei d. predicativă. c. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. E corect construită fraza : a. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. conclusivă 398. radar. gentuţă. inspector c. genunchi. dar una e greşită . foileton d. Este neologism cuvântul : a. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. fiinţă c. trage. 399. îngăima c. ibidem. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a. geamantan. d. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. rabin. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa.barbar. omonime d. geam. buhăit c. predicativă şi auxiliară d. caracter. ninge. completivă şi auxiliară b. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a. ingenios d. infam. disjunctivă d. c. regizor. antonime 404./ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram. degete 403. puhav d. bolnav. a rămas corigent. limbă b. aghiotant./ eram cea care poartă viaţa şi cântă. înfiera. lingual b. predicativă şi copulativă c. degerat.41 c. b. iguană. ger. paronime c. Ştie ca să scrie." (M. a depăşi d. 407. Geta. Isanos). bariton. paronime c. jaguar. ispravnic 405. barem b. geantă. forme ale aceluiaşi cuvânt.

publicistic . mereu d. pretenţios b. eu. chircit b. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi.42 d. c. rigid. beletristic b. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. necinstit. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. a implora o forţă în clipele grele b. paronime c. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. indolent d. sinonime d. ardent d. băţos d. şerpoaică 417. conflict d. ţeapăn. discordie c. a învia amintiri c. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . mea b. oricărei. sprânceană c. coerct b. aparţine stilului : a. lăcrămioară. de vază 414. pirpiriu 416. a invita 415. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. strâmb. d. înverşunat c. omonime 408. insolent b. corăbiilor. cu capul în nori b. afectat c. răsfirat c. curbat. antonime b. pipernicit c. cu scaun la cap d. profesori şi învăţători. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic. degenerat d. 418. socoteală. au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. îndoit. aspru. tobă de carte c. vivacitate 412. pălărioară. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a. Cadrele didactice. care se ocupă succesiv cu electroni. omonime 413. stâng 411. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. aborigen 409. b. ştiinţific c. nedrept. corăbii. ieşite. zâzanie b. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. convenţional 410. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul.".

a lua (cuiva) capul 422.43 d. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. sublocotenent. toate cuvintele din seria : a. repejor d. insipid c. ambreiaj. etern 429. pasibil de pedeapsă b. inodor d. omagiu d. cazma 428. rezistenţă. ghiveci. calm c. a face (cuiva) zile fripte d. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt". jiglor 421. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. carburator. apă. administrativ 419.. veşnic c. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. injustiţie b. evlavie 423. fiindcă. a trece. cucernicie c. magiun. româneşte. d. fiinţă. din alte părţi de vorbire. Am dăruit flori dragii mele prietene. niciodată. frăţeşte c. dragoste. prieten. ridat b. dezlănţuit b. activitatea de conducere a unei firme c. semn b. omenesc. locuitor al unui mitoc d. oraş c. "Fad" este antonimul cuvântului : a. mândru 430. a băga (pe cineva) în răcori b. plug d. Nu există greşeală în enunţul : a. soacră. vremelnic d. Cuvântul "manej" înseamnă : a. mahalagiu c. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. năvalnic d. activitatea unei gospodine 424. albatros 420. altfel. a cunoaşte. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. fiecare. calitate c. preşcolar. este sinonimă cu : a. 427. ruşinos 425. abnegaţie d. invectivă 433. fiabilitate d. problematic d. totdeauna 426. Sunt adverbe provenite prin derivare. rămăşag. pietate b. a o băga pe mânecă c. locuitor de la periferia oraşului 432. bagatelizare b. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. casă. efervescent b. cartaginez c. omeneşte. depărtişor. bun. elogiu c. românesc. injusteţe c. beteşug. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. perspicace. binişor. injurie d. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. discreditare . sală în care au loc şedinţele d. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. cumsecade b. elementar c. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. c. frunte b. azot. a binevoi d. apetisant 431. "Efemere" este sinonim cu : a. Cuvântul "punic" înseamnă : a. arhicunoscut. frăţesc b. prost b. bunăvoinţă. amper. b.

savant eminent d. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. d. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. cinovnic. merindare. mamei-soacre b. Trebuie ca să vii pe la mine. care nu poate fi pretins d. decizie arbitrară c. d. c. c. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct.44 434. o greşală b. caimacan. frate. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită. barză. dublete lexicale diferenţiate semantic c. În copilărie. hiperbolă. Este incorectă construcţia : a. pisar 442. c. perceptorul copiilor 440. lui mama-soacră 444. disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. care nu poate fi înţeles c. comparaţie b. care nu poate fi corupt 438. viezure. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 437. expatriere 435. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. trei greşeli d. destin. chezaş. variante ale aceluiaşi cuvânt b. mamei-soacră d.". două greşeli c. Deşi n-avea o dicţiune bună. azot. a decide 439. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. noră c. literar. mai multe greşeli 436. fidel. 441. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult. reuniune familială b. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă. meşteşugar. b. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei. . brânză d. b. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. mamii soacre c. care nu poate fi ales b. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. dezidenţii manifestă în faţa Guvernului. glorificare b. Cum e corect ? a. competiţie c. una din forme este învechită d. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. hidrogen d. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. "Emulaţie" este sinonim cu : a. duhan c. 443. Conţine numai neologisme seria : a. copilul a fost frustat de iubirea a lor săi. există : a. apoteoză d. b. oxigen. Există greşeli în enunţul : a. soacră. işlic b. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi. d. postelnic.

Péru. chemping 450. păpuşoi-porumb b. tărie-fermitate c. deci a venit. asfíxie. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria : a. butélie b. Sunt sinonime totale : a. obligatorie în frazele 2. ma-ghi-ar. ma-chi-aj b. L-am chemat şi a venit. asfixíe. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. chewing-gumm. Stéfan. obligatorie în 1. happy-end. coloană vertebrală. ori nu l-ai chemat. ca-nion. Ori l-ai chemat. butelíe c. cer-no-zi-om. cer-no-ziom. Míron. Russó. lobby c. Míron. scienceifiction. Râşnóv 451. Stéfan. cer-no-ziom. iubire-foc d. ma-chi-aj c. L-am chemat dar nu a venit. coréctor. Rússo. 3. radár. În frazele : 1. ca-ni-on. Perú. radár. lichid cefalorahidian d. 5. 2. asfíxie. sondaj de opinie c. Stefán.statuquo. Míron. bun-preţios. este interzisă în toate situaţiile c. rádar. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria : a. lobi. Râşnov d. este obligatorie în toate situaţiile b. corectór. trimis special. puzzle b.45 445. viguros-energic. emoţie-afect 447. rádar. a-şi lua inima în dinţi b. leassing. statucvo. ca-nion. 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5 . corectór. coréctor. ad litteram. statu-quo. 4. Rússo. ma-chiaj 449. 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. tipíc 448. cer-no-zi-om. ma-chiaj d. ásfixie. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. virgula între propoziţii : a. curriculum vitae 446. Perú. ma-ghiar. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?. Râşnóv b. piţa. ca-ni-on. a bate apa în piuă. Russó. loess. Râşnov c. hamburger. copcă-cuibar de ape. Stéfan. lobby d. Péru. butelíe d. leasing. dalac-antrax. butélie. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria : a. ma-ghiar. L-am chemat. ma-ghiar. Mirón.