BAZA DE ÎNTREBĂRI Prof. ŢÂŢAN MIHAELA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i 3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat

2

b) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria: a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

3

22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. 27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa

4

c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, grilaje, calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune b) repecursiune c) repercusiune d) repercuziune 35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:

compatibil . brădet d) studenţime. colónie . floare. seringă c) căptuşală. caligrafic.comedíe. herghelie. sclifosit.inabil. copac. Cuvântul 'licenţios' înseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios 57. "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 54. operă b) limbă.inacceptabil. siringă 44. meritos. adaptare 59.companíe b) imóbil . Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust . poetic. localitate d) masă. actual .5 a) căptuşală.clar c) bulimie . loc c) casă.netot 52. obsesiv. Nu este derivat în limba română cuvântul: . merituos.neciteţ c) copt – necopt d) tot . lizibil . Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil . copil. din. rămuriş. Cuvintele "concesie" şi "concesiune". Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime 48. merituos. termen c) avea. ridicul. literar . claritate. bárem . emigrant. masă. ridicol. emigrant . onest.literal. siringă b) căptuşeală. mărăciniş b) pietriş. frunziş. ridicol. Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic 53.dezgust d) acribie . casă. acceptabil . Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş 47. vis.imigrant 51. face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58. Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă.familiar.inactual.neglijenţă 49. arbitrar .companíe. roi 46. dicţionar d) funcţie. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag.barém. făget. abil .imobíl. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca 45.august. binom b) halva. ridicol. Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 56.necinstit b) ilizibil . meritos.incompatibil c) comédie . Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50. inegal. compánie .arbitral.ilizibil d) compánie . seringă d) căptuşală. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă. Dintre cele patru cuvinte sinonime. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros . zece 55. stol c) muncitorime. familial . prefaţă.coloníe.

maistru. despot b) destinaţie. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63. supraaglomerat b) sud-vest. B. Ştefan cel Mare.M. câţiva 70. stolnic 62. feminin 67.R. Vălenii de Munte.R. limbă b) a săpuni.I. curechi. nu-mă-uita. tustrei.. . prim-ministru. arhiplin. inginer-şef. cocostârc. Cuibul Dorului. untdelemn. Baia Mare 71. a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65. colb d) sabău. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă. baie. părere de rău. facere de bine. dor de ţară. tehnico-ştiinţific. astă-seară. cumsecade d) verde de Paris. birău.. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă. caracteristic b) a aranja. clarobscur c) sfecla roşie. zgârie-brânză. cravată de mătase. pietriş" sunt: a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68.V. a alinta 64. redactor-şef. destăinui d) destoinic. zi . d) T. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre. jurisconsult c) enciclopedie.O. rânduială d) flintă. A. păpuşoi c) cucuruz. izmă creaţă. construcţie. destitui. desuet. pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi. B.R. brădet. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66.muncă. rochie de ocazie. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi. o dată cu găinile b) gură-cască. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan.6 a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60.C. blănărie. luare-aminte. pantofi de damă 61. dezmierda c) desprinde.N. Ministerul de Interne b) lirica erotică. Făt-Frumos c) O.O. hipersensibil. a dura. N. castel. Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală. clasificare c) evidenţă.S. Cuvintele "brădet. casă de cultură. înspre.T. copilaş. prudenţă d) chimie. învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece. b) prim-plan. clătinare.D. Conţine numai neologisme seria: a) a estima. cu noaptea-n cap. dezmoşteni. amândoi. ultramodern. război b) conductor. floarea-soarelui c) aducere-aminte. miazănoapte 69.U. dezarticula. paharnic. după-amiază. ţinere de minte. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru.A. dicţionar. perjă.R. barabulă.

"Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic". al doilea . aşa şi aşa. în caz că. chiar dacă. 2. 3 .adjectiv. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă". În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic".substantiv c) pronume d) 1 . cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic . cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75. de voie de nevoie.adverbe. din ce în ce. "Mi-l omorâră păgânii".pronume 81. la bucurii familiale şi la anii de odinioară". cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele .adverb. 3 .7 d) drum-de-fier. bucurii. în afară 73.balmeş c) an de an. 3 . În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase. 2 . cuvintele articulate sunt: a) concedii.adverb 77. cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbială 79. mâine-seara 72. cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 . aşa că.adjective. 2 . ici şi colo.pronume. alături de. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât. 2 .adjectiv d) 1. în afară de. cu toptanul. b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii. cuvintele "pe nimic".locuţiune adverbială.locuţiune adverbială. În propoziţiile: "Aşa e firea lui". În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion". cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1. cu privire la 74. al doilea . pasăre-liră. talmeş . pe dinăuntrul.adverb. 3 . de-a binelea.adverb c) primul . bucurii. "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui". în scopul b) în vederea. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit".adverbe b) primul . anii 80. "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 . de-a dura. 2 . din cauza b) în urmă.adverb 78. pe neaşteptate d) zi de zi.adjectiv d) 1 . Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur. 2 . în locul. în faţă c) dimpreună cu. În exemplul: "astfel de oameni".adjectiv.adjectiv d) ambele adjective 76.

Să fi venit mai devreme. există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. b) Copilul este în camera lui. când. cât c) cât. nu acum. când. Aş fi mâncat nişte fructe. cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. nici altul nu se interesează". ce. Aş fi mers şi eu în excursie. cine. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89. ori d) dacă. oricine. când b) cine. conform. căci. adverb în exemplul 2. datorită . cine 91. cât b) când. care. ci. Poate voi fi făcut bine. 87. însă c) sau.Gârleanu). Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi. ce. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde. Problema este dificilă. Este greu de abordat aceasta problemă. dacă. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. Era să piardă trenul. o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E. căci 90. iar. ci. înapoia. asemenea. unde d) cum. cine d) ce. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care. În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul. ce.8 d) pronume personal 82. unde c) cum. cât b) deci. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. pronume nehotărât în exemplul 3 84. încât. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. deci. lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83. deşi. fiindcă 88. c) Striga de se auzea în stradă. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea. dar. care. căci. c) Zi-i înainte. dar.

oricine. În exemplul: "Drumul era tot mai greu". împotriva. 99. perspicace.9 b) înaintea. cumsecade c) nou. cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. limpede b) gri. însuşi. asemenea. Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea. d) Poftim de intră ! 100. ecosez. mulţumită d) înapoia. pepit. bordo. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei". tot d) unul. expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97. ai mei. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş. împrejurul. d) Vă doresc numai bine. precoce.". tulbure. cuminte. feroce 96. ferice. asupra. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine". Sintagma care conţine viitorul anterior este: a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind . eu c) sie. continuu. înapoia. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93.i b) Vă trimit salutări. bej d) dens. noi 98. verde. deasupra c) înaintea. roşu. c) Vă restitui cartea. cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. asupra. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură. seria: a) fiecare. nici unul b) ce. treaz. altul. datorită 92. cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs. b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre.

băgare de seamă c) băgător de seamă. trăgător de elită d) pe nesimţite. În exemplul "L-am întrebat care este problema. d) Un individ suspect mă urmărea. nedus la biserică 105. Expresiile: "în veci". a ţine seama b) aducere-aminte. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează". sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109. cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106. are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv .". este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectivală 104. În expresia "calcă a popă". În exemplul: "Uite ce ai făcut !". 108. "pe de rost". "rând pe rând". c) Am zburat cu un planor. expresia "pe nimic".10 102. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103. termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie d) interjecţie 111. În exemplul "Vinde pe nimic". Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film. Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte. cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110. b) Am mâncat un măr şi două piersici. Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107.

se îmbarchează. în faţa 118. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent. altul ieşea. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari. veni-i-ar. crează. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional . c) Un om intra. agrează. se îmbarcă. graţie. rânduie. pe lângă b) potrivit. îşi aroghează. scrie-l-ar. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi. închinas-ar. b) Unora dintre ei nu le spusese. agreiază 124. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă.rânduieşte. agreează c. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar. luaşi-ar c) vede-al-ar. pentru verbele : a. forma inversă: a) vedea-l-ar. înaintea. conform. aidoma. creează. termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121. veni-ar. Identifică verbul care poate fi. îşi arogă. predicativ. rânduie.optativ prezent. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra. scrie-lar. scrie-lar. 117. închina-ar. se îmbarcă. de pe lângă. verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. alta zi poate fi mai bună. În enunţul "Are şi el un ce profit". copulativ. asemenea. cheltuie. în afară de. creează. b. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături". În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?". 122. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât: a) Părerea unuia nu contează. persoana a III-a singular. lua-şi-ar . cheltuieli. d) Un copil citea şi doi ascultau. personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. împrejurul. cheltuieşte. copulativ. b) Nu se mai ajunge cu banii. persoana a III-a singular. venii-ar.11 d) locuţiune adjectivală 113. "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ 115. c) O zi e mai rea. conform cu d) împotriva. 125. contrar c) în centrul. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă. în funcţie de context: tranzitiv. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. închina-s-ar. îşi arogă. impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123. lua-şi-ar b) vedea-l-ar. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. d) Copilul a luat-o la fugă.

". În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu.12 d) vede-l-ar. În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.complemente circumstanţiale de scop c) ambele . cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132.". este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) beletristic 128. lua-şi-ar 126.complemente indirecte . cuvintele "de examen" sunt: a) ambele . În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină".": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129.".". aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrativ 127. În propoziţia: "Ajunge în două ore.împrejur erau flori.". complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134. scriel-ar.". În propoziţia: "De jur . În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii. revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite. Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei.complemente circumstanţiale de mod b) ambele . închina-ar. "Ne pregătim de examen. venii-ar. există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131. cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133.". cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130. În propoziţiile : "Vorbim de examen".

".complement indirect. În propoziţia "Umbla după câstig". cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139. căci e totuna de stai pe loc". În fraza: "Cui place să roşească. b) prima . În frazele: "E bine cum lucrează.circumstanţială de mod d) amândouă .circumstanţială de mod c) prima . În propoziţia "Se cunoşteau de mici. În fraza: "Fugim.completivă indirectă. roşească". propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142. În propoziţia "Neînvăţând. În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit".complement circumstanţial de scop 135. propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă .completivă directă. cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137.completivă directă . citit" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138.13 d) (vorbim) de examen . a doua .".. subordonatele sunt: a) amândouă .subiective d) prima . propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei . propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140."..circumstanţiale de mod c) toate trei . În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează".. a treia . a doua .subiective b) toate trei . a doua .subiectivă. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. Procedează cum poate. Nu se ştie cum lucrează. nu vei avea şansă de reuşită.. cuvântul "de . Nu ştie cum lucrează.completive directe 141. a doua . cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136. (ne pregătim) de examen .subiectivă.subiectivă c) amândouă .completivă directă 143.subiective.circumstanţiale de mod.".completive directe b) prima .completive directe d) primele două .

propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă . coordonarea a două părţi de vorbire. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie. d.predicative b) amândouă . sigur că ţi-a fost rău. 2) completivă indirectă 149. dom' ne. virgula.". ortografie: ultimele două) 152. În fraza "Când ai mâncat atâta. a doua . În perioada 2 septembrie-7 septembrie. virgula. patru semne de punctuaţie b. b.circumstanţiale de mod c) prima . (punctuţie: primele două. În fraza: "Mergi până oboseşti. subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) .predicativă.circumstanţială de scop. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie. numai semn de punctuaţie. şase semne de punctuaţie.circumstanţială condiţională.". "Spune-i. propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147. 2) "M-aş mira să-l văd venind".subiectivă d) amândouă . (dialogul." În textul de mai sus există: a. 150. ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi". virgula. trei greşeli de scriere. d. să mă lase în pace. coordonarea a două părţi de propoziţie.completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) . evitarea unei cacofonii.14 144. numai semn de ortografie. 151. că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a. b. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit". c. subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010. d. la Timişul-de-Sus. . pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă. SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor. propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. şapte semne de punctuaţie. cinci semne de punctuaţie.subiective 145. În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă". În textul de mai sus. cratima este: a. Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă. 2) . din sudestul ţării. semnul exclamării) c. c. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel.

reportér. că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. 153. (al) doisprezécelea. etetera.a renunţa. Excelenţa Voastră. c. câine-lup. roi. b. scânteie. a-tlet. articulaţie.boţit. 159. a-cru.a renunţa.supărăt. ling-vist. scânteie. matúr.a se cuminţi. soare. Identifică seria corectă: a. 160. matúr. a-si pune pofta în cui . vrând-nevrând. véveriţă. a-cru. ling-vist. a-şi pune pofta în cui . firesc şi natural. azalee. iarbă. repórter.a pofti. soare. (al) dóisprezecelea. nuia. d. întors pe dos supărat. c. . paş-opt-ist. scânteie.băţ. ortografie corectă. ideie. b. b. lin-gvist. véveriţă. b. femeie. ast-ma-tic. vrând-nevrând. 155. Editura Humanitas. Excelenţa Voastră. d. fuior. scânteie. scurtă alocuţiune. fair-play. Câmpia de Vest. ortografie îngrijtă. tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. (al) dóisprezecelea. mujdei de usturoi. femee. întors pe dos . câine-lup. . Editura-Humanitas. a se da pe brazdă . ortografie îngrijită. Editura Humanitas. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a. epopee. şase greşeli de scriere. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a. prim ministru. c. zeróuri.a se cuminţi. coadă de topor . b. reportér.a renunţa. d. ast-ma-tic. c. mátur. c. d. coadă de topor . Şcoala Numărul 2. tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. Excelenţa voastră. Sfarmă-Piatră. Şcoala numărul 2. b. iarbă. roi. Academia română.Întreabă. c. idee. femeie. c. câine-lup. coadă de topor . ac-ru. epopee. Editura Humanitas. prim-ministru. Câmpia-de-Vest. Academia Română. coadă de topor . (al) doisprezécelea. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. dureri musculare. Şcoala Numărul 2. cereale. pa-şop-tist. mujdei. alocuţiune. ling-vist. azalee. d. a-tlet. paş-opt-ist. că. 158. 156. a se da pe brazdă . domnule.băţ. . câine-lup.Întreabă. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. zeróuri. . Academia Română.a se cuminţi. că.Întreabă. nuia. ideie. d. firesc şi prietenos. a-tlet. a-şi pune pofta în cui . firesc şi natural. dureri musculare. i-mail. a se da pe brazdă . domnule.trădător. b. zeróuri. cereale. Şcoala Numărul 2. prim-ministru. Sfarmă Piatră. b. mujdei de usturoi. fuior. azaleie. 157. femeie. d. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. tot ce doreşti.a se cuminţi. c. domnule tot ce doreşti. Sfarmă-Piatră. ideie. ac-ru. Academia Română.trădător. curriculum vitae. reportér. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. alocuţiune. as-tma-tic. c. at-let. Muzeul literaturii române. ast-ma-tic. întors pe dos . prim-ministru. cooperaţie. Câmpia-de-Vest. întors pe dos . d.inversat. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a. 161. cinci greşeli de scriere. Sfarmă-Piatră. a-si pune pofta în cui . epopee. c. matúr. zeróuri. véveriţă. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. tot ce doreşti. 162. Muzeul Literaturii Române. a se da pe brazdă . Câmpia de Vest. azalee. epopeie. 154. Muzeul Literaturii Române. dureri nevralgice. paş-opt-ist. veveríţă. Excelenţa voastră. patru greşeli de scriere. alee. Muzeul literaturii române.15 b. fuior. b.

167. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. c. 169.absorbit. el mi-a devenit afín. voi trebuia (să plecaţi).leşi. tristeţe. a fi cu nasul de ceară . bun . Identifică seria în care există numai antonime: a. polcovnic. mic . c. b. c. feregea.hidrante. a apăre.melancolie. a vedea . pai . cal . locul al optulea. Fructele de áfin sunt amărui. a prevedea.prieten. d. nou-veniţi. crenel. ipohondru. b. supărăcios. a fi . căluţ. cetate. părete. diluat . d.curcubee. macrocosmios . trufaş.microcosmos. Identifică seria în care există numai arhaisme: a. Preotul respecta típicul slujbei religioase. a moşteni .fiinţă.a obosi. d. adevăr . alergător. leş . a prevedea.leşi.leşuri. a apărea. două septembrie. a întrezări. d. 165. nou-veniţi. noi-veniţi. a merge . etcetera. alergare. două septembrie.curcubee.alerg.hidranţi. curiculum vitae. c. b. nevăzut. mâhnire.călăreţ. greşale. Prin căsătorie cu sora mea. Preotul respectă típicul slujbei religioase. înşală. leş . b. d. paisprezece. pârău. dus pe gânduri . Identifică seria în care acordul este corect realizat: a.minciună. neatent. etcetera.nevăzător. c. a apărea. el mi-a devenit afín. a alerga . el mi-a devenit afín. acum . cneaz. a gândi. hidrant . c. paisprezece. gândire. Prin casatorie cu sora mea. locul al optalea. douăsprezece octombrie. curcubeu . fair-play.a chibzui.amar. înşeală. 168. etcetera. voluptuos. a pune la cale . Fructele de áfin sunt amarui. Fructele de áfin sunt amărui.acolo. b. a apărea. b. voluptuos. a ghici . leah . curriculum vitae.curcubeie. voi trebuia (să plecaţi). voluptuos. orgolios. a condamna. Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a. douăsprezece octombrie. b. nefiinţă. curriculum vitae. 171.mediu. c. b. doi septembrie.concentrat. chezaş. a se sfătui. preocupat. d.mese. 170. leah .paie.a intui. e-mail.ură. intelect . A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. amor . e-mail. Identifică seria care conţine forme corecte: a. judecată. patrusprezece. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale.nesătul. a judeca . aici . doi septembrie.mofturos. curcubeu . douăsprezece octombrie. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. mândru . 166. irod. amic . Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a. armaş. curcubeu .16 b. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. fiu. inimă albastră . mesa . Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. 164. fair play. căluţi. el mi-a devenit afín. c. fair-play.cerebral. c. a cugeta. truver. e-mail. d. ordonanţă. sătul . paisprezece. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a. înşală.chipeş. Prin căsătorie cu sora mea. Preotul respectă tipícul slujbei religioase.atunci. hidrant . Prin căsăatorie cu sora mea. 163. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. leş . voi trebuiaţi (să plecaţi). locul al optulea. d. . b.leşuri. înşală. Fructele de afín sunt amărui. ispravnic. trist.a dezmoşteni.leşuri. c.a îndruma. postelnic. voluptos.

adverb şi adverb. b. copulativ. mândrul. o propoziţie compusă. 174. c. c. c.17 172. pronume. este: a. prietene". Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie. 175.". c. b. există: a. pronume posesiv. două complemente. articol. prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a. predicativ. b. . fără funcţie sintactică. o locuţiune adverbială. există: a. c. numeral. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit". c. o locuţiune prepoziţională. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă". întuneric. d. b. conjuncţie şi adverb. subiect. articol hotărât. numai subiecte neexprimate subînţelese. 179. 176. c. comparativ de superioritate. ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat". un pronume. În propoziţia : " Se vede venind o maşină". În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese. 182. cuvântul "prietene " este: a.. există: a. adverb şi conjuncţie. În fraza : "Stăpâne. 178." sunt. b. 181. b. conjuncţie şi conjuncţie. superlativ absolut.. c. 180. al pădurii. numai subiecte neexprimate incluse. b. ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot. 177. pronume personal. cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a. În propoziţia : "A fost odată un împărat". c. cuvântul "o" este: a. 173. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine. b. un complement. verbul "a fost" este: a. superlativ relativ. trei pronume. b. d.". În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci". auxiliar. în ordine: a. c. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate. complement direct. b. b. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el". numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. două pronume. cuvintele "în spatele" formează: a.

trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală". b. 183. 184. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor. b. predicativă. că aşa tremura de tare. fără funcţie sintactică. b. subiectivă . b. principală şi subiectivă. b. principală. c. c. neexprimat inclus. c. În structura : "Mă gândesc a telefona". principală şi atributivă. complement indirect. omule!". în ordine: a. 187. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. 188. circumstanţială de cauză. principală. o parte de vorbire fără funcţie sintactică.18 c. un atribut şi două complemente. există: a. 189. circumstanţială de cauză. circumstanţială de mod. cinci propoziţii. 193. d. c. subiect. complement direct. c. b. b. două atribute şi două complemente. d. b. subiectivă. circumstanţială de cauză. subiectivă. există: a. În propoziţia : "În acea zi. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună". complement circumstanţial de mod. consecutivă. 191. patru propoziţii. atribut pronominal. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică. În propoziţia : "Mai taci din gură. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte. atribut adjectival. b. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul. c. c. subiectul este: a. neexprimat subînţeles. cuvântul "Mihai" este: a. un atribut şi trei complemente. 185. principală. b. există: a. de parcă-l zghihuia dracul" sunt. apoziţie. Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament". Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. ce-i şi cum se nimereşte" este: a. 186. c. complement. exprimat simplu. principală. consecutivă. 190. c. tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei". c. complement direct. două atribute şi un complement. subiectivă şi atributivă. trei complemente. 192. subiect. cuvântul "a telefona" este: a. trei propoziţii. consecutivă. c. fără funcţie sintactică. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică. subiectivă. d. b. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a.

din textul . mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai". La marginea acestui sat este un stadion mare. coordonare adversativă. adjectiv b. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare. b. trei propoziţii.". 195. rămâne cum este ea. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. c. 199. de-ai face ce-ai face. c. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. mam'mare. de nu îţi fi uitat. coordonare prin juxtapunere. genitiv 202. 196. adverb de mod c. c. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. 200. o propoziţie completivă directă. c. există: a. 197. fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii". În fraza : "V-am spus. d. prima propoziţie este: a. b. prepoziţie b. un complement circumstanţial de mod. două propoziţii subordonate circumstanţiale. adverb 203. b. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine. coordonare copulativă. "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta". circumstanţială de mod. În fraza : "Aşa e lumea asta şi. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. trei propoziţii subordonate circumstanţiale." (M. dativ d. se obţine: a. se obţine: a. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta. 198. însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei. circumstanţială de timp. acuzativ c. în ordine: a. cum mi se pare. coordonare conclusivă. raporturile dintre propozitii sunt. pronume reflexiv d. un complement circumstanţial de cauză. o propoziţie completivă indirectă. coordonare prin juxtapunere. un complement circumstanţial de scop. o propoziţie subiectivă. b. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa". b.19 194. coordonare adversativă. că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat". există: a. cuvântul “noastră" este în cazul : a. c. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. verb la participiu . cinci propoziţii. circumstanţială de cauză. În fraza :Cum a ajuns pe plajă. nominativ b. s-a simţit minunat". I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. conjuncţie c. c. b. măcar să te pui în ruptul capului". patru propoziţii. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. b. o propoziţie subordonată circumstanţială. nu poti s-o întorci.

topica menţinând ambiguitatea . Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. mod. elev c. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. unghi 209. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. tranzitiv în enunţul : a. vocativ 207. creştinism. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. articol nehotărât b. În enunţul “Dau cartea copilului. unchi. căpşune. plăji.20 d. Se pot forma substantive de genul feminin. genitiv sau dativ. sore 212. lup. căpşune. b. var b. moravuri. urs. eroism. gen. În enunţul “Contrar voinţei voastre. unt. plăji. substantivul “copilului" este în cazul : a. personal. îţi dau dreptate. inginer. Verbul “a ajunge" este predicativ.". persoană d. copil. Ajunge cât ai vorbit ! c. represalii d. persoană 213. vulpoi. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206. şcolar. hoteluri. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. număr. elefant. soare. muşeţel b. dativ d. numeral cardinal 205. am venit aici". Au luptat cu îndârjire împotriva lui d. accidenţi. cicatrice. la toate substantivele din seria : a." este : a. suedez d. caz. căpşuni. prin adăugarea desinenţei “a". secerătoare. carte b. aur. timp. accidenţi. număr. căpşune. adjectiv pronominal nehotărât d. învăţătoare. băiat. genitiv c. creion c. Împotriva noastră nu a fost nimeni c. Te ajung eu mai târziu ! 208. aprilie. genitiv c. lup. foc. acuzativ b. bebe. sânge. substantiv 204. nor. hoteluri. timp c. prieten. plaje. caz b. cal. gen. hoteluri. matrice d. accidenţi. b. pronume nehotărât c. catană 210. trebuie să-ţi spun ca exagerezi. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. Va ajunge la timp d. atletism. accidente. surori d. tei. hârtie. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. surori c. cuvântul “contrar" este în cazul : a. plaje. gen. dativ d. bunic. curaj. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte. sore b. nazuri c. hoteluri. vineri. nominativ b. pe de alta. ochelari. stejar 211.

doar d. d. Cosbuc). În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi. Are să înveţe mai mult pentru examen. contextul menţinând ambiguitatea 215.". verbul “va fi văzut" este la diateza : a. ascultam duruitul scurt. 6 articole c. acuzativ c. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată. numai. În textul : “În pacea iernii. al ciocănitorii celei mari. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace. b. c. primul are funcţie de subiect. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban. de darabană. În anul următor. 5 articole b. sunt atribute substantivale apoziţionale d. pronumele personal în dativ “-i" : a. băiete !". activă sau pasivă. Sadoveanu). 8 articole 216. Ion te va fi văzut şi pe tine". reflexiv d. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a. codrul minunat dormita. posesiv 223." (M. nu are funcţie sintactică b. nu au funcţie sintactică c. reflexivă c. este complement direct 219. rudimentar 217. Băieţii au jucat fotbal toata ziua. poetul avea să vină la Bucureşti. cuvântul “tuturor" este : a. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna. un cioban ca atâţia alţii. 7 articole d. 220. substantivele “copilo" şi "Doino" : a. pronume nehotărât b.". există : a. adjectiv propriu-zis d. Doino. În enunţul “Plimbându-se prin parc. neevoluat b. genitiv 222. adjectivul “simplu" înseamnă : a. tu inima ne-o frângi. pasivă d. tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. cuvântul “noastră" este în cazul: a.". activă b. sunt subiecte b. adjectiv pronominal nehotărât c. primitiv c." (G. nominativ b. În enunţul : “Dă-i bătaie. are funcţia sintactică de atribut pronominald. iar al doilea nu are funcţie sintactică 218. sintagma “pe faţa" este : . de întărire c.". După o tăcere lungă. este complement indirect c. personal b.21 214. numeral colectiv 221. În versurile : “Copilo. dativ d.

numeral distributiv b. adjectiv c. lenii. gărzii d. a gândi. numeral fracţionar c. singular. timpul perfect simplu. numeral adverbial b. substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a. cinstii. la toate cazurile.". complement indirect în dativ b. adverb precedat de o prepoziţie c. pustii d. atribut substantival în genitiv c. numeral multiplicativ c. adverb d. gardei c. a se teme c. a se mândri. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră. “o dată" este : a. cinstei. tineri liberi-cugetători d. locuţiune adverbială d. substantiv cu prepoziţie b. atribut substantival apoziţional 233. gărzii 226. lenii. locuţiune prepoziţională 224. Nu au aceeaşi formă. gardei b. onoarei. a face b. onoarei. persoana I. În propoziţia : “Mă doare capul. lenei. substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a. directorii noi-aleşi c. subiect b. a avea. numeral adverbial d. a se mira. cinstei. nume predicativ d.". persoane nou-venite 227. numărul singular. Eminescu). are forma : a. Eminescu). onorii. atribut substantival în dativ d. cinstii. cuvântul “ieri" este : a. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv. atribut 228. În versul : “. cuvântul “câteşitrei" este : a. a fi 230. complement direct c. a se bucura. pustiii 225. oameni grei de pornit b." (M. onorii. Verbul “a pustii" la modul indicativ. a scrie. a vorbi. substantiv precedat de articol nehotărât 231. lenei. numeral colectiv 232. locuţiune adverbială d. pustiisem c. vameş vieţii.şi somnul. pustiam b. a pleca d. nu vrea să-mi ieie vamă. nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. Este corectă expresia : a. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. adjectivele pronominale de întărire de : . a citi. cu articol nehotărât din seria : a.22 a.". substantiv b.

NP. genul masculin. cuvântul “-i" este : a. numărul plural 234. Ci b. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. verb la participiu 235. genul feminin. Cl. Ci. Ci. mâine-seară c. Cd. As prep. nu are funcţie sintactică b. As gen d. Eminescu). Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina. Am plantat în curte zece pomi. c. pronume posesiv . adjectiv propriu-zis d. As prep. Cl. “pentru aceea" este : a. locuţiune adverbială de cauză c. pronume personal b. genul feminin. Cl.S. c. Cl. a. Să fi învăţat. substantivele au.23 a. Ci. Este locuţiune adverbială construcţia : a. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă. Ci. Hainele tale erau ude./ Albă ca zăpada iernii. c. ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută. Florile vor fi scumpite în perioada ierni. ai fi ştiut. genul masculin. dulce ca o zi de vară" (M. de acolo 241. d. în ordine. Tinerii au fost într-o excursie la munte.". Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. complement circumstanţial de mod 242. adverb de mod b. 237. As gen c. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. locuţiune pronominală b. locuţiune adverbială de scop d. d. Era bine să fi certat copilul la timp. dacă ar fi meritat. As gen 239. verb la gerunziu acordat c. b. predicat nominal d. S. predicat verbal c. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. Cd. în veci b." a. 236.". As gen.i b. Le-a adus celor doi copii câte o minge. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat. numărul singular c. următoarele funcţii sintactice . Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât. NP. b. Erau geamurile unor cafenele boiereşti. Părintii sunt plecaţi la mare. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. numărul singular d. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. Ar fi fost lăudat. 240. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului. în jurul d.". S. S. “surâzândă" este : a. numărul plural b. d.

predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a. pronume demonstrativ de depărtare c. asupra b. d. prezent b. peste. pentru. Un tot se compune din mai multe părţi. locuţiune verbală 247. verb la diateza pasivă c. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. 251. a. infinitiv 250. perfectul simplu 252. graţie. d. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. conjunctiv b. verb la diateza activă b. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa.24 c. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia.". Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. pronume demonstrativ de identitate d.". complement indirect c. Drumul era tot mai greu. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii : a. verbul “a umplut" d. timpul : a. potrivit c. articol demonstrativ (adjectival) b. conform. expresie verbală impersonală d. multumită. lângă 245. De vreme ce n-ai înţeles. cuvântul “cel" este . imperativ c. b. imperfect c.". În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri. cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. b. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ. c. A cazut în apă cu tot cu bagaje. mai mult ca perfectul d. propoziţia 1 244. atribut 246. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a. contra.". substantivul “mireasmă" c. 248. cuvântul “a cărei" determină : a. c. Verbul “privii" este la modul indicativ. asemenea d. indicativ d. substantivul “pâine" b. contrar. nu are rost să reiau discuţia. subiect d. complement direct b. împotrivă. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele. verb copulativ 243. timpul : . Există locuţiune adverbială în enunţul : a. verb predicativ d. Cutreierasem tot ţinutul. În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun.

cuvântul “mea" este : a. adverbiale c. o locuţiune adverbială d. cuvântul “şi" are. pronume reflexi 259. fiule. modul infinitiv. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d. adverb de mod.". dar nu m-a certat. negativ 257. imperfect. indicativ b. timpul perfect compus c. copulativă 254. conjunctiv d. timpul prezent d. persoana I c. persoana I d. verbul “a veni" este la : a. disjunctivă c. o treaptă. conjunţtie coordonatoare copulativă. un substantiv cu prepoziţie 255. mai mult ca perfectul. conjuncţie coordonatoare copulativă. imperativ 256. modul condiţional optativ. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă. pronume reflexiv c. pronume posesiv în cazul nominativ c. timpul prezent b.25 a. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : . posesiv b. perfect simplu. o locuţiune adjectivală b. spune-i să rămână. adversativă b. nehotărât d. în ordinea apariţiei. ordinale b. persoana a III-a b. o locuţiune substantivală c. pronume reflexiv. multiplicative 262. timpul viitor 258. modul indicativ. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă. condiţional-optativ c.". substantiv 261. În enunţul : “Cartea mea-i. conjuncţie c. posibilă sau dorită modul : a. colective d." exsită : a. pronume reflexiv b. cuvântul “dar" este : a." (T. conclusivă d. Arghezi). persoana a III-a 253. modul indicativ. adverb de mod. prepoziţie d. următoarele valori : a. În enunţul : “De-a veni pe aici. relativ c. adverb b. Exprimă o acţiune realizabilă. pronume posesiv în cazul genitiv b. adverb de mod.". Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. perfect simplu. În enunţul : “Am greşit. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. conjuncţie coordonatoare copulativă d. pronume posesiv în cazul acuzativ d. pronume reflexiv 260.

pronume interogativ b. te rog. acuzativ c. c. Cât lemn s-a exportat ? c. la un loc cu. în susul d. sunt cu variabile b. nominativ b. Imperativul verbului “ a zice" este : a. nu ziceţi ! b. în jurul. d. “potasiu" : a. cuvântul “ale cărei" este : a. ziceţi !. ziceţi !. zi !. Substantivele “atletism". Copiii află care este câtul a două numere. graţie disciplinei şi a efortului d. ziceţi !. nu zice !. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe". în loc să. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a. în caz că. în faţa. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. conjuncţie coordonatoare d. conform legilor şi a normelor în vigoare 268. în locul unde b. în afară de. sunt defective de numărul singular d. prepoziţie b. adjectiv pronominal interogativ 264. Cum îţi aşterni. Ia vino la mine ! c. adjectiv interogativ c. ziceţi !. nu zii !. b. genitiv 265. . “Cât" este adverb în enunţul : a. chit că. nu ziceţi ! c. zii !. Cât de frumoasă eşti ! 270. dativ d. d. nu zi !. Cum nu şi-a repetat. Ia. zi !. pronume relativ d. în momentul când. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. b. împotriva alcoolului şi tutunului b. o bomboană ! b. împotriva alcoolului şi a tutunului c. înainte să 266. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. zi !. a luat o nota mică. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. aşa vei dormi. conjuncie subordonatoare 263. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul : a. cu condiţia să."aur". sunt defective de numărul plural 267. nu zi !. adverb c. Elevul ia cartea şi citeşte. nu ziceţi ! d. Este corectă construcţia : a. nu au gen c. nu ziceţi ! 271.26 a.

. [ ? ]. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c. În enunţul : “E uşor a scrie versuri . ]. atribut adjectival 275. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. complement de agent 277.". În enunţul : “O alee îngustă. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. numeral cardinal cu valoare substantivală c. 272.". b.". În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră. Mi-am cumpărat nişte cărţi. [ ! ] 273. nume predicativ 276. [ “ ] b. complement direct c. atribut d. [ : ] c. 278. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu. ]. articol nehotărât 274. b. Eminescu). Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti. atribut pronominal c. c. predicat verbal şi complement direct b. [ . [ . complement direct 280. numeral cardinal cu valoare adjectivală b. M-am dus să-mi văd feciorul. ] d.27 d. [ . cuvântul “celorlalţi" este : a. Există un atribut pronominal în enunţul : a. complement indirect d. d. mărginită de trandafiri roşii. ]. c. duce spre casă". nume predicativ d. predicat verbal . Mi ţi-l ia la scărmănat. cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. atribut adjectival d. Există un predicat verbal în enunţul : a. [ ? ]. [ . Îi este milă şi de un gândăcel. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie.". complement direct c. “ (M. subiect b. d. Nu ia nimic de la străini. atribut pronominal d. complement circumstanţial de loc c. subiect b. complement indirect b. adjectiv pronominal nehotărât d. cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. complement indirect c. cuvântul “un" este : a. cuvântul “indiscreţie" este : a. verbul “a scrie" este : a. [ ! ]. cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a. predicat verbal 281. atribut substantival prepoziţional b. [ .". ]. 279. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos.

atribut adjectival d. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea. complemente circumstanţiale 288. complement indirect 285. adverbe d. cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. Ce faci aici ? c. predicat nominal 282. atribute d. substantiv b.". cuvintele “din faţă" sunt : a. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291. interjecţie 289. atribut substantival prepoziţional b. atribut adverbial c. verb la supin d. substantiv c. nume predicativ c.". complemente directe c. verb la gerunziu 286. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. un adjectiv d. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. verbe la participiu b. complement circumstanţial de loc . complement circumstanţial de loc d. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a. Complementul direct poate determina : a. un verb intranzitiv 290. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" . substantiv c. are funcţia sintactică de : a.28 d.". complement direct b. atribut pronominal b. verbe la gerunziu şi la infinitiv c. complement indirect c. pronume d. verb tranzitiv b. complemente de orice fel şi atribute b. Se ştie ce a scris Eminescu d. pronume c. substantive 287. un substantiv c. adjectiv precedat de articol demonstrativ d. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a. adjectiv b. un verb tranzitiv b. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori. subiectul este exprimat prin : a. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a.

subiect b. În enunţul : "Poetul adevărat. predicat verbal. atribut. cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale. în ordine. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine. un predicat verbal şi două predicate nominale 295. Fără a te odihni bine. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?". următoarele funcţii sintactice : a. complement indirect c. b. era vese. atribut. complement circumstanţial de scop 292. deoarece este articol 300. atribut. nu are funţie sintactică 293. nu moare niciodată. numai predicate nominale c.". numai predicate verbale b. dacă va fi ger în iarna aceasta. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. atribut. cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. atribut. copulativă b. conjuncţie subordonatoare 298. complement indirect. ştirea 297. verbe copulative şi nume predicative 294. subiect. subiectul este : a. predicat verbal b. locuţiuni verbale d.l 296.". subînţeles d. personale b. au. Odihnit. subiect. d. complement de mod d.". nu poţi munci bine. atribut. atribut. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă.". predicat nominal . subiect. complement de agent. pronume relativ b. adverb nehotărât d. atribut. atribut. disjunctivă 299. subiect. atribut. nu are funcţie sintactică. un predicat nominal şi două predicate verbale d. nedeterminat c. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor. verbe predicative. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a. complement de agent. complement direct b. c. impersonale c.29 d.". predicatele sunt exprimate prin : a.". complement indirect. cuvântul "oricând" este : a. atribut pronominal apoziţional c. inclus b. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz. adverb relativ c. atribut adjectival d. atribut. adversativă c. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini. subiect d. atribut. elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a. există : a. înainte de a pleca la drum. verbe predicative. predicat verbal c. conclusivă d. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza.

". În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani. dativ d." (T. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?". disjunctivă d. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. numai un atribut substantival d. predicat verbal 307. conclusivă 306. două predicate verbale b. un atribut adjectival şi un atribut substantival c. atribut verbal b. adversativă c. acuzativ c. atribut adjectival c. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b.30 301. cuvântul "pe carte" este : a. atribut adverbial c. complement circumstanţial de mod d. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302."." a. forme neaccentuate. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine.". atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza. complement indirect 305. nominativ b. există : a. un atribut pronominal şi un atribut substantival b. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită. atribut adjectival 309.". un predicat verbal şi unul nominal . predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c. atribut pronominal d. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d. există : a. patru predicate verbale c. complement circumstanţial de mod b. complement direct d. subiect c. ori foarte slab. complement circumstanţial de loc b. copulativă b. cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. Arghezi).t" se analizează astfel : a. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. în cazul : a. cuvântul "poate" este : a. genitiv 304. două atribute adjectivale 303. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles. două predicate nominale d. cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a.

În fraza "N-a fost problemă. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a.". 5 predicate nominale b. locuţiune adverbială c. dacă ar fi izbutit" (N. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. Eliade). sunt : a. adverb. prepoziţie 314. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă. subiect b. cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. substantivul "ramuri" d. complement indirect d. 2 predicate nominale incomplete. n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316." (M. atribut pronominal d. există : a. complement indirect c. n-a fost situaţie. verb predicativ d. adjectiv. În propoziţia : "Ţi-a fost foame.31 310. locuţiune verbală b. care avea să paralizeze. 2 predicate nominale incomplete c. numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a.". 3 predicate verbale. 3 predicate verbale. atribut pronominal c. adverb. atribut substantival d. conjuncţie coordonatoare d. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. 1 predicat nominal incomplet. nu are funcţie sintactică 312. pronume relativ b. substantiv. pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. 1 predicat nominal b. supin . 5 predicate verbale c. creativitatea românească. interjecţie. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. încă o dată şi pentru atâţia ani. numeral. verb copulativ 317. substantivul "sălciile" c. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a. infinitiv b. conjuncţie. atribut adjectival c. numai predicate verbale 318. gerunziu neacordat d. atribut adjectival 315. articol. complement circumstanţial de timp b. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. participiu c. substantiv. 1 predicat nominal d. subiect b. adverb relativ c. propoziţia 1 b. Sebastian). verb. 3 predicate verbale. Iorga). pronume. adjectiv.

5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b. "e frică". adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b. stau cu o cucernică smerenie. 1 predicat verbal şi un predicat nominal b. Goga). Gârleanu). atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b. 5 atribute adjectivale b. 2 predicate verbale 325. Odobescu). iar "mi-e" predicat nominal d. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? . "e" este predicat verbal. pe lângă alte feluri de atribute există : a. "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E." (Al. al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate. b. nuferi c. iar "ger". "Mi-e frică" . care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia). 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c. 328.. "frică" şi "dor" sunt subiecte c. Eminescu). este : a. inclus 326. există : a. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. propoziţia atributivă este introdusă prin : a. "e ger" . subînţeles d. Mi se pare că el va ajunge campion. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă. 2 predicate nominale d. împrejurul trupului împodobit al răposatului. există : a.. complement circumstanţial de loc 323. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. "e ger". Auzind vestea. cuvântul "ta" este : a. "e" este predicat verbal. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d. în casele domneşti. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal c. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr. 6 atribute adjectivale c. subiectul este : a. "e frică" . toate căpeteniile ţării. c. Există două predicate verbale în enunţul : a.32 319.. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d."." (M. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate.. "Mi-e dor" : a. 7 atribute adjectivale d. adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c.". d. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c. 7 predicate 321. lacul b. copilul s-a bucurat mult." (O. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d. 8 atribute adjectivale 322. "e dor" sunt predicate nominale b. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324.. În construcţiile "E ger" .. În fraza " Sus. se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane.

complement circumstanţial de loc + complement indirect b. pronume personal în cazul genitiv c. Nu vă bizuiţi pe acest băiat. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical. Există un complement direct în enunţul : a. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338. conclusivă 337. prin virgulă : a. dărnicia-risipă. Creangă). 331. substantiv în cazul vocativ d.verb la infinitiv c. Călinescu). atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a. disjunctivă d. verb la supin d. predicatul de subiect 333. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti. Eminescu). se văd câteva sate de munte. verb d. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. În depărtare. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. există : a. d. încet codrul Paşcanilor. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c. c. "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic 332. Cine-i omul acela ? b. în nici un caz. învăţătura-fleac" (Cugetări personale). există : . nobleţea-desfrâu. numai predicate nominale b. Complementul nu poate determina : a. copii îi supără pe profesori. de pe Moldova. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. nu au funcţie sintactică. pronume demonstrativ în cazul nominativ b." (I. Cine-i acolo ? c. cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a. adjectiv 329. pronume posesiv b. Nu se desparte. b. Există predicat nominal în enunţul : a. adversativă c.33 a. Cui îi este sete ? 335. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită. adjectiv b. Uneori. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M." (G. numeral cardinal c. complementul direct de verbul determinat c. apoziţia simplă de substantivul determinat d. pronume reflexiv în cazul dativ d. substantiv provenit din adjectiv 334. pronume posesiv b. copulativă b. elocinţă-pălăvrăgeală. adverb 336. pronume de întărire în cazul dativ 330. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. pornim înainte spre Moţca şi suim încet. Cine-i lăudat ? d. pronume c. atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. atributul de substantivul determinat b. complement circumstanţial de loc d.

propoziţia 1 este : . 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. Slavici). condiţională şi completivă directă b. completivă indirectă d. completivă directă c. c. (1)/ te-aş fi aşteptat. b. şi tot nu ascultă. (1)/ fuga la joacă. propoziţiile subordonate sunt : a. 7 complemente circumstanţiale 339. propoziţia subordonată este : a. caauzală d. subiectivă b. există : a. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. completivă directă b. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/". completivă indirectă d. principală . completivă indirectă d. propoziţia P2 este : a. propoziţia subordonată este : a. completivă directă c. de veţi fi mai silitori. care e un om scurt. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340. 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. De-l cerţi toată ziua. modală c. 6 complemente circumstanţiale d. Du-te de te culcă ! 344. de va lua nota 10. (2)/". 6 subiecte exprimate. cauzală d. predicativă d. În fraza : "Cum au plecat părinţii. propoziţia 2 este : a. gros. completivă directă c. propoziţia subordonată este : a. subiectivă b. (1)/ o dovedeşte frica de moarte. Veţi reuşi. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)". circumstanţială de mod 341. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/". atributivă 346. predicativă 345. rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. circumstanţială de loc 347. propoziţia 1 este : a. şchiop de piciorul stâng. 4 complemente circumstanţiale b. subiectivă şi predicativă c.34 a. 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. d. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp. (2)" (Emil Cioran). condiţională c. cauzală şi completivă directă 342. condiţională şi predicativă d. subiectivă b. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)". subiectivă 348. condiţională b. temporală 343. atributivă c.(2)". 3 subiecte exprimate. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a. A scris aşa de bine. 5 complemente circumstanţiale c. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/".

circumstanţială de mod b. subiective . 1 propoziţie principală. există : a.(3)" (P. 2 completive indirecte. completivă indirectă d. 1 cauzală c. 2 completive direct. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. subiectivă 355. subiectivă b. atributivă c. 1 predicativă. cu excepţia atributivei 356. completivă directă b. dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine. circumstanţială de loc d. completivă directă b. cauzală 349. subiectivă 354. imediat ce d. circumstanţială de timp 353. i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. Patapievici).". propoziţia 3 este : a. În fraza : " Cum îl vede. atributivă d. 1 propoziţie principală. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă. în caz că b. 2 atributive. 1 subiectivă. subiectivă b. atributivă 357. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)". (4)". Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a. şi tot nu ar fi zis nimic. numai pentru completivă directă d. 1 condiţională 350. 1 condiţională d. atributivă c. 1 propoziţie principală. R. 1 subiectivă. circumstanţială de scop 351. numai pentru subiectivă b. 1 completivăa directă. 1 conditională b.35 a. subordonatele sunt : a. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul. 1 atributivă. circumstanţială de cauză b. 2 atributive. completivă directă c. completivă indirectă d. 1 completivă directă. 1 propoziţie principală. conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. subordonata este : a. Picasso). 1 atributivă. 2 completive directe. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. completivă directă d. numai pentru predicativă c. propoziţia 2 este : a. completivă indirectă c. din cauză că 352. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că. 2 subiective. chiar dacă c. circumstanţială de mod c.". pentru orice subordonată. predicativă c. fuge către el. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu. propoziţia subordonată este : a.".

propoziţia 2 este : a. cauzală.subiectivă. propoziţiile P1 şi P2 sunt : a. modală b. 5.finală. bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă. principală regentă 3. are urmatoarea structură : a. atributivă şi completivă indirectă d. la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi. 5.completivă directă. 1 subiectivă. (2)/ o veţi face voi acolo. 1. 4. predicativă d. principală b. 3. circumstantială de scop 8. subiectivă c. atributive 358. 1. completivă indirectă 5 atributivă 6. consecutivă. 2 predicative c.36 b. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister.completivă directă.subiectivă.propozţtie principală. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a.completivă indirectă. fie măcar pentru o clipă. (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. 6. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)". În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească. 4. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea. 1.completivă indirectă.. 1 principală: 2 predicative. 2. există două greşeli d.cauzală. Davila)." (N. 4. 5. 2. predicative c. nu există nici o greşeală b. (6)". 1. 2. condiţională şi modală 363. cauzală. 3. predicativă. cauzală.". 6. condiţională 2.completivă indirectă. modală 361.subiectivă. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica . 5. subiectivă şi completivă directă b.propoziţie principală. completive directe d. 1. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc. 4. pentru legea creştinească . 2 principale. 6. 3. concesivă şi consecutivă c. există mai multe greşeli 362.. predicativă 4. predicativă d. atributivă 7." (Al. 2 principale. subiective .propoziţie principală.completivă directă. 3.propoziţie principală. 1 predicativă d. 1 subiectivă b. 2. completivă directă 359. modală c. există o greşeală c. 6.. atributivă În structura propusă : a. există : a.completivă indirectă. 2 principale. 2 suniective 360.

În versurile : "Aşa cântă de cu jele.. În fraza : "A plecat devreme de acasă.. subordonata este : a. completive directe c. completivă directă 369.". "L-a întrebat .... concesivă c. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a.." ar fi completivă directă. circumstanţială de loc b. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi...". P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d. P2 d. consecutivă 366. sunt completive directe : a. consecutivă .încotro se duce mingea. cauzală d..." 372. finală b.. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364. (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile".. cauzală şi completivă directă d. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. P5 şi P6 c. "Se ştie . rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare.. o predicativă şi o completivă indirectă c. cauzale b. pentru ca nu cumva să scape trenul. dacă regenta ei ar fi : a.(2)"." c. Rămân aşa cum au fost întotdeauna.." b./ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele... (2)". cauzală d. consecutivă b. predicativă c. completivă indirectă c.. indirectă c. Azi au plecat copiii la munte.. b.. (2)". În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc. Au rămas în clasă. "Aleargă .... c.37 b. completivă indirectă 368. P2 şi P6 b. subiectivă b. cauzală d. o atributivă şi o predicativă d. Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a.." (Folclor).. propoziţia 2este a. subordonatele sunt : a.. (6)" (Ion Creangă). finale c.. d. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit... modală d.... propoziţia subordonată este : a. subiectivă b. cauzală şi completivă indirectă 373.." d. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul. 370.. P2.. Unele păsări rămân iarna în ţara noastră . "Problema este .... P5 şi P6 365.. propoziţia 2 este : a. Propoziţia : ". o subiectivă şi o predicativă 367. subordonata este : a.. o subiectivă şi o completivă directă b. cauzală 371.

A studiat mult să nu aibă surprize la examen. d. modală d. c. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. circumstanţială de scop 374. în ordinea apariţiei : a. Zice că nu dorea nimic acum. b. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie. Sadoveanu). d. s-a pus virgulă între P1 şi P2. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei. completivă indirectă d. S-a procedat cum am stabilit. propoziţia circumstanţială este : a. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război. subiective c. subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare. (3)" (Vintilă Horia). temporală c. vorbitorul insistă asupra cauzalei. completivă directă şi completivă indirectă b. completive directe b. condiţională 381. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere. Nu observasem că în urma lor mergea un câine. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. A avut de rezumat romanul care l-a citit. Mi-a ordonat ca să trec pe la el." (M. consecutivă c. completivă directă b. concesivă d. s-a făcut o greşeală c.38 c. (2)".(2)". 375. propoziţiile subordonate sunt. c. Horia). nu se insistă asupra cauzalei 382. completivă directă b. deoarece : . Este completivă indirectă subordonata din fraza : a. Este subiectivă subordonata din fraza : a. deoarece : a. A notat ceea ce e important.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. subiectivă şi completivă indirectă d. b. (1)/ n-o să-ţi spun. iar P7 şi P8 sunt completive directe d. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b. nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei. 377. (2)/ căci acest surâs îi umileşte. b. prima subordonată necircumstanţială este : a. completivă directă şi cauzală c. Este corect construită fraza : a. În fraza : " Ceea ce am aflat. atributivă 380." (Geo Bogza). finale 378. 376. propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a. Adevărul este că n-am fost atentă. c. P4 este subiectivă. subiectivă şi cauzală 379." (V. (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură. încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8). d.

Sebastian). propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383. 3 subiective. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 . de aceasta prin virgulă c. 2 atributive. condiţională b. deci. 2 principale.subiectivă subordonată la P3 P5 . 2 subiective. 2 cauzale.atributivă subordonată la P1 P3 ." (M.39 a. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare. acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său. încât. s-a făcut o greşeală b." (L. Blaga). 4 atributive c. o greşeală b. mai multe greşeli 385. purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă. pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine.atributivă subordonată la P1 P6 . În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !".principală regentă pentru P2 si P3 P2 . 1 principală. nici. 1 indirectă. În fraza : “De d. nu se cădea să vorbim. 1 cauzală. 1 indirectă b. 1 principală. în seria : a. dar. fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate. 1 consecutivă d." (T. 2 principale. 2 finale d. deoarece. 2 subiective. (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie. dacă. 1 finală c. către ceilalţi. 1 subiectivă. Maiorescu). 2 subiective." (N. 1 consecutivă c. (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări. cu cele mai frumoase realizări estetice. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. 2 subiective.completivă directă subordonată la P5 a. 2 principale. 2 principale. 1 concesivă . 2 principale. 1 concesivă b. prima propoziţie este : a. 1 modală d. să d. 1 subiectivă. 1 cauzală. 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386. cine 388. Alexandru Marghiloman. cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale. 1 principală. deşi. 1 subiectivă. finală c. 2 principale. 1 atributivă. fie. sau. cui. 3 atributive. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. două greşeli c. 2 subiective. 2 completive directe. 1 subiectivă. (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale. iar c. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă. 2 principale. 1 consecutivă b. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte. fiindcă. de obicei. ci şi viaţa celorlalţi. 2 subiective. cel mai nobil avânt naţional. principală 387. când. concesivă d. 1 consecutivă 384. că. există : a. ori. există : a.atributivă subordonată la P1 P4 . În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal. 3 subiective. trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni. există : a. 2 indirecte. unde. 2 principale. cum b. 1 principală.

". incidentă d. dacă e în topică normală c. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare . În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român. predicativă 391. adverbială. ci e nebun cine se pune cu nebunul. adjectivală. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d. completivă indirectă d. completivă directă c. adverbială. 4 completive directe. conjunctivală c. adjectivală. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b. 3 completive directe. subiectivă 390. În fraza : " Numai în grădina ursului. Buga). 2 completive indirecte d. Nu se desparte prin virgulă : a." (I. se află salăţi de aceste. adverbială. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii. copulativă prin "şi" b. 1 principală. în ordine. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni. se pot identifica. există : a. completivă indirectă d. adjectivală. pronominală. 1 principală. pronominală. cauzală 396. condiţională b. 1 finală b. se poate dezvolta într-o subordonată : a. 1 finală 395. verbală." (Folclor). În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit. urmatoarele locuţiuni : a. 1 principală. 1 principală. a. adversativă . concesivă c. completivă directă c. prepoziţională b. dac-a fi auzit de dânsa. prepozţională 392. subiectivă b. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. în timp ce b câtă vreme ce c. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)". (I. propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a. copulativă b.40 389." (Simion Mehedinţi). verbală. conjuncţională d. 1 predicativă. între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a. prin juxtapunere 394. complementul direct de verbul determinmat. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a. merele începură a se pârgui. verbală. până 393. principală b. disjunctivă prin "sau" d. disjunctivă prin "ori" c. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun. propoziţia 1 este : a. 2 subiective. 1 predicativă. 1 subiectivă. adjectivală. 2 completive directe c. 1 completivă directă. adverbială. Creangă). 1 predicativă. de vreme ce d.

ager. facsimil. impiegat. barem b. înfiera. ger. limbă b. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei. trage. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. paronime c. geantă. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. dar una e greşită . degerat. fiinţă c. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a. infim. antonime 404. paronime c. omonime d. iguană. mesteacăn. fiică 401./ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram. b. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. a rămas corigent. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. ibidem. leandru." (M. predicativă. bolnav. d. inaugura. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a. ninge. umflat 406. puhav d. lornion. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. ponei d. Geta. rabin. disjunctivă d. caracter. gelatină b. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. dublete lexicale diferenţiate semantic b. predicativă şi copulativă c.41 c. a depăşi d. lingual b. rucsac 402. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa. Pentru că elevul Costache nu a învăţat. gingaş. regizor. d. geamantan. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului. predicativă şi auxiliară d. ispravnic 405. b. degete 403.barbar. infam. c. foileton d. E corect construită fraza : a. jaguar. gentuţă. ingenios d. buhăit c. genunchi. geam. copulativă şi auxiliară 400. conclusivă 398. gheaţă. hoge. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. Este neologism cuvântul : a. radar. 407. aghiotant. Ştie ca să scrie. sinonime b. coşcogeamite c. 399. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a. oacheş. bariton. c. inspector c. îngăima c. completivă şi auxiliară b. coafor. verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a. Isanos)./ eram cea care poartă viaţa şi cântă. forme ale aceluiaşi cuvânt.

Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic. sprânceană c. publicistic . de vază 414. antonime b. profesori şi învăţători. convenţional 410. corăbiilor. indolent d. c. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. nedrept. d. zâzanie b. ţeapăn. răsfirat c. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a. socoteală. lăcrămioară. şerpoaică 417. ştiinţific c. mereu d. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . ardent d. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. Cadrele didactice. cu capul în nori b. stâng 411. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a. vivacitate 412. aborigen 409. strâmb. ieşite. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. cu scaun la cap d. înverşunat c. tobă de carte c.42 d. rigid. omonime 408. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul. conflict d. b. afectat c. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. eu. aspru. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi. omonime 413. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. curbat. coerct b. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. pretenţios b. pipernicit c. 418. pălărioară. băţos d. a implora o forţă în clipele grele b. au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. beletristic b. oricărei. a învia amintiri c. degenerat d. paronime c. chircit b. îndoit. discordie c. necinstit. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. mea b. insolent b. sinonime d.". pirpiriu 416. corăbii. care se ocupă succesiv cu electroni. aparţine stilului : a. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. a invita 415.

Cuvântul "manej" înseamnă : a. c. albatros 420. etern 429. "Efemere" este sinonim cu : a. soacră. locuitor de la periferia oraşului 432. injurie d. apă. pietate b. casă. insipid c. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. apetisant 431. românesc. repejor d. fiindcă. Cuvântul "punic" înseamnă : a. b. frunte b. binişor. problematic d. amper. fiabilitate d. a face (cuiva) zile fripte d. injusteţe c. arhicunoscut. cucernicie c. prost b. dragoste.. ambreiaj.43 d. 427. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a. calitate c. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. bagatelizare b. jiglor 421. injustiţie b. cartaginez c. carburator. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. vremelnic d. toate cuvintele din seria : a. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. a binevoi d. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. totdeauna 426. magiun. cumsecade b. omeneşte. oraş c. fiecare. pasibil de pedeapsă b. din alte părţi de vorbire. bun. cazma 428. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. discreditare . ridat b. preşcolar. rezistenţă. plug d. altfel. omenesc. inodor d. beteşug. locuitor al unui mitoc d. activitatea unei gospodine 424. elementar c. efervescent b. năvalnic d. dezlănţuit b. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. mândru 430. "Fad" este antonimul cuvântului : a. Sunt adverbe provenite prin derivare. omagiu d. mahalagiu c. niciodată. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt". Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. frăţesc b. elogiu c. Nu există greşeală în enunţul : a. frăţeşte c. perspicace. invectivă 433. a o băga pe mânecă c. administrativ 419. d. prieten. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. a cunoaşte. Am dăruit flori dragii mele prietene. a băga (pe cineva) în răcori b. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. azot. este sinonimă cu : a. româneşte. a trece. abnegaţie d. semn b. a lua (cuiva) capul 422. veşnic c. bunăvoinţă. calm c. rămăşag. depărtişor. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. evlavie 423. activitatea de conducere a unei firme c. ruşinos 425. sală în care au loc şedinţele d. sublocotenent. fiinţă. ghiveci.

Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. reuniune familială b. cinovnic. În copilărie. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. dublete lexicale diferenţiate semantic c. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct. disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. Trebuie ca să vii pe la mine. c. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă. brânză d. savant eminent d. merindare. variante ale aceluiaşi cuvânt b. decizie arbitrară c. mamii soacre c. una din forme este învechită d. azot. expatriere 435. soacră. hiperbolă. mamei-soacre b. frate.". apoteoză d. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. dezidenţii manifestă în faţa Guvernului. mai multe greşeli 436. d. d. perceptorul copiilor 440. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. chezaş. Există greşeli în enunţul : a. Conţine numai neologisme seria : a. lui mama-soacră 444. copilul a fost frustat de iubirea a lor săi. c. b. barză. 441. noră c. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult. trei greşeli d. . pisar 442. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. glorificare b. c. caimacan. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. viezure. Este incorectă construcţia : a. o greşală b. care nu poate fi ales b. duhan c. destin. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. care nu poate fi înţeles c. oxigen. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 437. "Emulaţie" este sinonim cu : a. competiţie c. literar. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi. işlic b. Cum e corect ? a. meşteşugar. care nu poate fi pretins d. a decide 439.44 434. fidel. hidrogen d. comparaţie b. mamei-soacră d. care nu poate fi corupt 438. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei. b. postelnic. d. există : a. b. două greşeli c. 443. Deşi n-avea o dicţiune bună.

obligatorie în 1. Russó. ma-chiaj 449. este interzisă în toate situaţiile c. asfixíe. Perú. Rússo. ma-ghiar. În frazele : 1. tărie-fermitate c. emoţie-afect 447. 2. L-am chemat şi a venit. ma-ghiar. ma-chiaj d. L-am chemat dar nu a venit. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?. lobby d. statucvo. este obligatorie în toate situaţiile b. butelíe d. 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. happy-end. bun-preţios. butélie b. ma-chi-aj c.statuquo. coréctor. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria : a. rádar. rádar. leassing. puzzle b. sondaj de opinie c. viguros-energic. butélie. lobby c. Péru. dalac-antrax. Míron.45 445. scienceifiction. radár. a bate apa în piuă. Mirón. iubire-foc d. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria : a. Râşnov c. ma-chi-aj b. ca-nion. Russó. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. curriculum vitae 446. Sunt sinonime totale : a. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. ad litteram. coloană vertebrală. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria : a. obligatorie în frazele 2. piţa. asfíxie. ca-ni-on. loess. coréctor. cer-no-zi-om. ca-ni-on. cer-no-ziom. chewing-gumm. corectór. asfíxie. virgula între propoziţii : a. copcă-cuibar de ape. păpuşoi-porumb b. Stéfan. L-am chemat. Stéfan. deci a venit. Râşnóv b. 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5 . statu-quo. Rússo. a-şi lua inima în dinţi b. Râşnóv 451. leasing. ori nu l-ai chemat. lichid cefalorahidian d. radár. corectór. lobi. Râşnov d. Míron. chemping 450. butelíe c. cer-no-zi-om. ca-nion. hamburger. Míron. ma-ghi-ar. tipíc 448. Péru. Stefán. cer-no-ziom. ma-ghiar. 4. ásfixie. 3. Stéfan. Ori l-ai chemat. trimis special. 5. Perú.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful