BAZA DE ÎNTREBĂRI Prof. ŢÂŢAN MIHAELA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i 3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat

2

b) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria: a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

3

22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. 27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa

4

c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, grilaje, calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune b) repecursiune c) repercusiune d) repercuziune 35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:

comedíe. abil . adaptare 59. claritate.familiar. din. literar .clar c) bulimie . brădet d) studenţime.imobíl.inabil. Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic 53.incompatibil c) comédie .necinstit b) ilizibil .5 a) căptuşală.august. vis. siringă 44. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50. ridicul. merituos. Cuvântul 'licenţios' înseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios 57. meritos.dezgust d) acribie . Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 56. bárem . emigrant.imigrant 51. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime 48. ridicol.inacceptabil. frunziş. inegal. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag. face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58. Dintre cele patru cuvinte sinonime. compánie . compatibil . seringă c) căptuşală.companíe b) imóbil . Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros . emigrant . stol c) muncitorime. herghelie.netot 52.neglijenţă 49. floare.arbitral. caligrafic. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca 45. obsesiv. familial . masă.literal. colónie . Nu este derivat în limba română cuvântul: . făget.barém. dicţionar d) funcţie.inactual. copac.neciteţ c) copt – necopt d) tot . poetic.coloníe. onest. acceptabil . rămuriş. localitate d) masă. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust . ridicol. actual . Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă. merituos. zece 55. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil . siringă b) căptuşeală. Cuvintele "concesie" şi "concesiune". ridicol. meritos.companíe. arbitrar . binom b) halva. seringă d) căptuşală. prefaţă. operă b) limbă. copil. sclifosit. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş 47. casă. loc c) casă.ilizibil d) compánie . lizibil . "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 54. roi 46. mărăciniş b) pietriş. termen c) avea.

rânduială d) flintă. câţiva 70. floarea-soarelui c) aducere-aminte. pantofi de damă 61. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală. supraaglomerat b) sud-vest. destăinui d) destoinic. Conţine numai neologisme seria: a) a estima.muncă. război b) conductor. Cuibul Dorului. blănărie. d) T. luare-aminte. a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65. dezarticula. cu noaptea-n cap.O. părere de rău. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre. dezmierda c) desprinde. paharnic. casă de cultură. Ministerul de Interne b) lirica erotică. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi.R. stolnic 62. cumsecade d) verde de Paris. tustrei. castel.6 a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60. Ştefan cel Mare. Baia Mare 71. desuet. dor de ţară. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru. prim-ministru. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63. b) prim-plan. clasificare c) evidenţă. redactor-şef. B. limbă b) a săpuni. rochie de ocazie. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă. cocostârc. caracteristic b) a aranja. a dura. destitui.U.A. dezmoşteni. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66. după-amiază. clarobscur c) sfecla roşie. pietriş" sunt: a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68. amândoi. facere de bine. colb d) sabău. hipersensibil.C. construcţie.M. Cuvintele "brădet. untdelemn. ultramodern. jurisconsult c) enciclopedie. arhiplin. . birău. a alinta 64. prudenţă d) chimie. A. Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr. despot b) destinaţie.T.. izmă creaţă. cravată de mătase. N. inginer-şef.D. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă.O.R. astă-seară.S. pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi. dicţionar. Vălenii de Munte. nu-mă-uita.N.R. ţinere de minte. zi . curechi. Făt-Frumos c) O. clătinare. feminin 67.R.. tehnico-ştiinţific. miazănoapte 69. maistru. copilaş.I. B.V. brădet. păpuşoi c) cucuruz. înspre. baie. zgârie-brânză. învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece. perjă. barabulă. o dată cu găinile b) gură-cască.

bucurii.locuţiune adverbială. cu toptanul. în caz că. de-a binelea.adjectiv. b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii.7 d) drum-de-fier. al doilea . "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui". În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit". În exemplul: "astfel de oameni". cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele .adverb 77. de voie de nevoie.adjectiv d) 1 .adverb c) primul . de-a dura. 2 . 2 . pe dinăuntrul. 3 . cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75.substantiv c) pronume d) 1 .balmeş c) an de an. cuvintele articulate sunt: a) concedii. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă".locuţiune adverbială. aşa că. chiar dacă. 3 . În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase.adverb 78. mâine-seara 72. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur. cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic . la bucurii familiale şi la anii de odinioară".adjectiv. alături de. "Mi-l omorâră păgânii". din ce în ce. cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1. din cauza b) în urmă. cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbială 79. cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 . în scopul b) în vederea. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât. în afară 73. bucurii. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion". 2 . în faţă c) dimpreună cu.adjective. "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic". al doilea . cu privire la 74. 3 . 2 . 3 . cuvintele "pe nimic". 2. pe neaşteptate d) zi de zi.adverbe. În propoziţiile: "Aşa e firea lui". talmeş . aşa şi aşa.adjectiv d) ambele adjective 76. în afară de. pasăre-liră. 2 . ici şi colo.pronume 81.adjectiv d) 1.adverbe b) primul .adverb.adverb. anii 80. în locul.pronume. În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic". "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 .

87. nici altul nu se interesează". căci. fiindcă 88. Poate voi fi făcut bine.8 d) pronume personal 82. ci. ori d) dacă. Aş fi mers şi eu în excursie. care. deci.Gârleanu). încât. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi. ci. pronume nehotărât în exemplul 3 84. unde d) cum. căci. ce. când b) cine. nu acum. însă c) sau. În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul. c) Striga de se auzea în stradă. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu. dacă. conform. cât b) când. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. cât c) cât. c) Zi-i înainte. înapoia. dar. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. cine d) ce. b) Copilul este în camera lui. cât b) deci. Era să piardă trenul. când. există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1. care. Problema este dificilă. asemenea. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea. cine 91. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89. iar. Este greu de abordat aceasta problemă. adverb în exemplul 2. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care. Să fi venit mai devreme. deşi. unde c) cum. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. dar. ce. lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. când. cine. Aş fi mâncat nişte fructe. datorită . o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde. cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. ce. căci 90. oricine. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr.

bej d) dens. ai mei. tot d) unul. Sintagma care conţine viitorul anterior este: a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind . noi 98.i b) Vă trimit salutări. cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. deasupra c) înaintea. împrejurul. Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea. cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. feroce 96. În exemplul: "Drumul era tot mai greu". mulţumită d) înapoia. limpede b) gri. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93. precoce. seria: a) fiecare. asemenea. continuu. 99. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură.9 b) înaintea. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei". bordo. oricine. d) Poftim de intră ! 100. pepit. înapoia. ecosez. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs. eu c) sie. verde. c) Vă restitui cartea. datorită 92. cumsecade c) nou. cuminte. tulbure. b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre. ferice. asupra. treaz. însuşi. d) Vă doresc numai bine. expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş. perspicace. roşu.". împotriva. cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine". asupra. nici unul b) ce. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale. altul.

10 102. 108. În exemplul "Vinde pe nimic". c) Am zburat cu un planor. băgare de seamă c) băgător de seamă. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106. Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107. "pe de rost". termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie d) interjecţie 111. "rând pe rând". Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte. b) Am mâncat un măr şi două piersici. d) Un individ suspect mă urmărea.". Expresiile: "în veci". trăgător de elită d) pe nesimţite. În exemplul "L-am întrebat care este problema. În exemplul: "Uite ce ai făcut !". cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film. cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. expresia "pe nimic". În expresia "calcă a popă". Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează". Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103. a ţine seama b) aducere-aminte. nedus la biserică 105. are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv . sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109. este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectivală 104.

d) Un copil citea şi doi ascultau. "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ 115. conform cu d) împotriva.11 d) locuţiune adjectivală 113. îşi arogă. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi. cheltuieli. graţie. de pe lângă. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari. altul ieşea. închinas-ar. c) Un om intra. persoana a III-a singular. 125. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături". asemenea. se îmbarchează. lua-şi-ar b) vedea-l-ar. predicativ. b) Nu se mai ajunge cu banii. forma inversă: a) vedea-l-ar. împrejurul. d) Copilul a luat-o la fugă. înaintea. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional . crează. închina-ar. aidoma. Identifică verbul care poate fi. verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă. cheltuie. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar. cheltuieşte. termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121. în faţa 118. impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123. contrar c) în centrul. alta zi poate fi mai bună. veni-i-ar. agrează. scrie-lar. se îmbarcă. În enunţul "Are şi el un ce profit". lua-şi-ar . c) O zi e mai rea. pentru verbele : a. conform. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. rânduie. scrie-lar. creează. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. b. închina-s-ar. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent. venii-ar.rânduieşte. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra. îşi aroghează. creează. rânduie. persoana a III-a singular. veni-ar.optativ prezent. b) Unora dintre ei nu le spusese. îşi arogă. copulativ. agreează c. se îmbarcă. scrie-l-ar. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?". 122. copulativ. luaşi-ar c) vede-al-ar. 117. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât: a) Părerea unuia nu contează. în funcţie de context: tranzitiv. în afară de. cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. pe lângă b) potrivit. agreiază 124.

"Ne pregătim de examen.".". În propoziţiile : "Vorbim de examen". scriel-ar. venii-ar.". În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii. aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrativ 127. cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133.complemente circumstanţiale de mod b) ambele . Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei.complemente indirecte . cuvintele "de examen" sunt: a) ambele . există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131. revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu.împrejur erau flori.complemente circumstanţiale de scop c) ambele . cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.12 d) vede-l-ar. În propoziţia: "De jur . este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) beletristic 128.". În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită.".". În propoziţia: "Ajunge în două ore. În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină". lua-şi-ar 126.".": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129. complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134. închina-ar. cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130.

completive directe 141.complement circumstanţial de scop 135.. a doua .completivă indirectă. nu vei avea şansă de reuşită.". În fraza: "Fugim.complement indirect.completivă directă.. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136. În fraza: "Cui place să roşească.completivă directă 143..circumstanţiale de mod. În propoziţia "Umbla după câstig".subiective d) prima . propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei . căci e totuna de stai pe loc". În propoziţia "Neînvăţând. a doua . cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139.".completive directe d) primele două .".subiectivă. roşească". a doua . propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă . În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit".circumstanţiale de mod c) toate trei . Procedează cum poate. Nu ştie cum lucrează. propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142. Nu se ştie cum lucrează. subordonatele sunt: a) amândouă ..completive directe b) prima .subiective. propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140.subiectivă c) amândouă . citit" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138.". În frazele: "E bine cum lucrează. În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează".circumstanţială de mod c) prima .circumstanţială de mod d) amândouă . cuvântul "de . a doua . a treia .completivă directă .subiective b) toate trei .13 d) (vorbim) de examen . (ne pregătim) de examen . b) prima . În propoziţia "Se cunoşteau de mici.subiectivă. cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137.

În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit". virgula.". coordonarea a două părţi de propoziţie. propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. numai semn de punctuaţie. semnul exclamării) c. propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147. să mă lase în pace. că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a. (dialogul. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie.". În fraza "Când ai mâncat atâta.subiectivă d) amândouă . virgula. cratima este: a. Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă. În textul de mai sus. pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă. "Spune-i. d. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie.subiective 145. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi". În fraza: "Mergi până oboseşti.14 144." În textul de mai sus există: a. coordonarea a două părţi de vorbire. a doua .predicativă. din sudestul ţării. cinci semne de punctuaţie. 2) completivă indirectă 149.circumstanţială condiţională. evitarea unei cacofonii. 151. În perioada 2 septembrie-7 septembrie. virgula. ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a. subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. la Timişul-de-Sus.completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) . c. dom' ne. propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă . 150. şase semne de punctuaţie. subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) . b. d. ortografie: ultimele două) 152. 2) .circumstanţiale de mod c) prima . patru semne de punctuaţie b. şapte semne de punctuaţie. c. În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă". enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel. d. sigur că ţi-a fost rău.circumstanţială de scop. (punctuţie: primele două. b. SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor. numai semn de ortografie. .predicative b) amândouă . 2) "M-aş mira să-l văd venind". trei greşeli de scriere.

162.a se cuminţi. azalee. Academia Română. femeie. epopee. lin-gvist. femeie. paş-opt-ist. câine-lup. d. ac-ru. zeróuri. Excelenţa Voastră. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. a-cru.a renunţa. d. Sfarmă-Piatră. b. şase greşeli de scriere.a se cuminţi.supărăt. Câmpia de Vest. roi. Şcoala Numărul 2. véveriţă. ast-ma-tic. epopee. domnule.inversat.Întreabă. epopee. Editura Humanitas. soare. 156. că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. mujdei de usturoi.Întreabă. curriculum vitae. zeróuri. . cooperaţie. azaleie. alee. d. a-şi pune pofta în cui . 159. a se da pe brazdă . întors pe dos . matúr. paş-opt-ist. domnule tot ce doreşti. că. dureri nevralgice. a-si pune pofta în cui . matúr. d. coadă de topor .băţ. ideie. Şcoala Numărul 2. a-tlet. femeie. Şcoala Numărul 2. paş-opt-ist. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a. fuior. c. idee. firesc şi prietenos. coadă de topor .trădător. d. a se da pe brazdă . . iarbă. at-let. c.trădător. cinci greşeli de scriere. 154. azalee. tot ce doreşti.boţit. b.a renunţa. câine-lup. mátur. alocuţiune. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. b. Excelenţa Voastră.15 b. as-tma-tic. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. Muzeul Literaturii Române. fuior. firesc şi natural. a se da pe brazdă . Excelenţa voastră. ling-vist. b. pa-şop-tist. tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. véveriţă. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a. femee. 155. matúr. mujdei. dureri musculare. (al) doisprezécelea. c. prim-ministru. a-si pune pofta în cui . scurtă alocuţiune.a se cuminţi. ideie. a-cru. Câmpia-de-Vest. c. 161. a-şi pune pofta în cui . scânteie. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. Academia română. Editura Humanitas. coadă de topor . Editura Humanitas. c. Muzeul literaturii române. b. scânteie. ideie. veveríţă. scânteie. întors pe dos . Academia Română. Excelenţa voastră. Identifică seria corectă: a. domnule. (al) doisprezécelea. (al) dóisprezecelea. întors pe dos . c. a-tlet. soare. Muzeul literaturii române. ling-vist. Sfarmă-Piatră. zeróuri.a pofti. firesc şi natural. b. prim ministru. mujdei de usturoi. Academia Română. scânteie. 157. că. nuia. fair-play. nuia. câine-lup. b. alocuţiune. 158. etetera. a-tlet. b. ast-ma-tic. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. cereale. dureri musculare. epopeie. prim-ministru. b.a se cuminţi. tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii. repórter. c. reportér. véveriţă. ortografie îngrijită. ling-vist.băţ. c. 153. d. 160. patru greşeli de scriere. articulaţie. d. Editura-Humanitas. vrând-nevrând. Sfarmă-Piatră. reportér.Întreabă. d. fuior. ast-ma-tic. cereale. Câmpia de Vest. câine-lup. . Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. coadă de topor . prim-ministru. azalee. c. Câmpia-de-Vest. a se da pe brazdă . vrând-nevrând. Muzeul Literaturii Române. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a.a renunţa. ortografie corectă. tot ce doreşti. Sfarmă Piatră. roi. ac-ru. (al) dóisprezecelea. . c. Şcoala numărul 2. întors pe dos supărat. iarbă. i-mail. zeróuri. ortografie îngrijtă. reportér.

a ghici .chipeş. nou-veniţi. mesa . curiculum vitae. Fructele de afín sunt amărui. voi trebuia (să plecaţi). etcetera. curcubeu . hidrant . A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Prin casatorie cu sora mea. 163. două septembrie. macrocosmios . paisprezece.microcosmos. nou-veniţi.a intui. Fructele de áfin sunt amărui. c. înşală. a prevedea. locul al optulea. el mi-a devenit afín. e-mail. a judeca . patrusprezece. 168. mic . înşală.nesătul. feregea. douăsprezece octombrie. c. el mi-a devenit afín. bun . cal . pârău. Preotul respecta típicul slujbei religioase. e-mail. e-mail. nefiinţă. a apărea. 167. a fi cu nasul de ceară . d. 169.amar. a apărea.alerg. Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. douăsprezece octombrie. intelect . aici . a vedea . voluptos. a fi . leş . d. Prin căsătorie cu sora mea. a apărea. alergător. a se sfătui. dus pe gânduri . Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. el mi-a devenit afín. el mi-a devenit afín. inimă albastră . Preotul respectă típicul slujbei religioase. . amor . leah . A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. c. cneaz.a obosi. tristeţe. 164. etcetera. alergare. înşeală. 170. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. înşală. Prin căsăatorie cu sora mea.paie. Identifică seria în care acordul este corect realizat: a. b.absorbit.cerebral. c. curcubeu .călăreţ. Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a. orgolios. Prin căsătorie cu sora mea. a merge . trist. b.leşuri. ispravnic.minciună. 165. curriculum vitae. judecată. paisprezece. fair play. Fructele de áfin sunt amarui. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a.leşi. gândire. armaş. d. preocupat. leah . leş . 171. acum . trufaş. c. d.curcubee.curcubeie.leşi.fiinţă. postelnic. b. locul al optulea.prieten. Identifică seria în care există numai arhaisme: a. curcubeu . Identifică seria care conţine forme corecte: a. ordonanţă. voluptuos. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a. b. ipohondru. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. leş . mâhnire. polcovnic. supărăcios. a moşteni . b. voi trebuia (să plecaţi). cetate. c.nevăzător. părete. b.hidranţi. locul al optalea.leşuri. fiu. căluţ. curriculum vitae. a alerga . fair-play. voi trebuiaţi (să plecaţi). c. două septembrie.a îndruma. b.atunci. doi septembrie. a întrezări.mofturos.acolo. Fructele de áfin sunt amărui.hidrante. pai . a gândi. voluptuos. Identifică seria în care există numai antonime: a. b. d. d. a condamna. căluţi. a cugeta. noi-veniţi. b. chezaş. irod. fair-play. nevăzut. paisprezece.mese. douăsprezece octombrie. c.mediu. c.leşuri. d. mândru . adevăr . neatent.a dezmoşteni. hidrant .concentrat.a chibzui. sătul . crenel. a apăre. truver. voluptuos.ură.curcubee. c. greşale. a pune la cale . doi septembrie.16 b. a prevedea. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. d. diluat .melancolie. etcetera. amic . 166.

adverb şi conjuncţie. numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. două complemente. b. articol hotărât. b. b. auxiliar. b. superlativ relativ. pronume. . 175. o locuţiune adverbială. c. c. 177. verbul "a fost" este: a. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el". în ordine: a. o locuţiune prepoziţională. c. numeral. b. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară. b. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă". Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie. cuvântul "o" este: a. mândrul. un pronume. 176. 179. pronume posesiv. c. 181. c. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine. există: a. b. c. ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot. prietene". În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate. c.17 172. trei pronume. superlativ absolut. adverb şi adverb. există: a. conjuncţie şi conjuncţie. cuvântul "prietene " este: a. În fraza : "Stăpâne. întuneric.". b. 178. cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a.". fără funcţie sintactică. o propoziţie compusă. c. b. două pronume. b. pronume personal. subiect.. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci". c. un complement. există: a. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit". 182. complement direct. al pădurii. numai subiecte neexprimate incluse. comparativ de superioritate. copulativ. d. 180. numai subiecte neexprimate subînţelese. În propoziţia : "A fost odată un împărat". 174." sunt. b. În propoziţia : " Se vede venind o maşină". predicativ.. ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat". cuvintele "în spatele" formează: a. d. 173. conjuncţie şi adverb. este: a. c. articol. prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a.

b. în ordine: a. c. În propoziţia : "Mai taci din gură. ce-i şi cum se nimereşte" este: a. 193. neexprimat subînţeles. b. principală. un atribut şi trei complemente. c. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală". Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. cuvântul "a telefona" este: a. subiectivă . două atribute şi un complement. predicativă. neexprimat inclus. b. două atribute şi două complemente. c. c. 190. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. 186. 191. complement indirect. c. atribut adjectival. 183. b. c. 184. c. consecutivă. c. există: a. subiect. În propoziţia : "În acea zi. 185. subiectivă. consecutivă. subiectivă. subiectul este: a. b. d. există: a. un atribut şi două complemente. atribut pronominal. principală. de parcă-l zghihuia dracul" sunt. există: a. b. o parte de vorbire fără funcţie sintactică. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică. d. d. b. patru propoziţii. subiect. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a. Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament". b. 189. b. circumstanţială de cauză. circumstanţială de cauză. principală. apoziţie. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică. complement circumstanţial de mod. circumstanţială de cauză. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică. 192. cuvântul "Mihai" este: a. principală. complement direct. trei propoziţii. complement direct. În structura : "Mă gândesc a telefona". b. că aşa tremura de tare. cinci propoziţii. c.18 c. principală şi subiectivă. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul. omule!". trei complemente. b. fără funcţie sintactică. c. tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei". subiectivă. subiectivă şi atributivă. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună". exprimat simplu. 187. fără funcţie sintactică. consecutivă. complement. c. 188. circumstanţială de mod. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor. principală şi atributivă.

La marginea acestui sat este un stadion mare. 197. b. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. coordonare adversativă. c. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. o propoziţie completivă indirectă. patru propoziţii. se obţine: a. două propoziţii subordonate circumstanţiale. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. coordonare adversativă. în ordine: a. "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta". o propoziţie subordonată circumstanţială. raporturile dintre propozitii sunt. nu poti s-o întorci. trei propoziţii. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai". prepoziţie b. o propoziţie subiectivă. c. pronume reflexiv d. 200. 198. din textul . c. 196. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta. de-ai face ce-ai face. fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii". cum mi se pare. b. În fraza : "Aşa e lumea asta şi. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. b. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. circumstanţială de cauză. b. un complement circumstanţial de scop.". mam'mare. coordonare conclusivă. acuzativ c. dativ d. există: a. circumstanţială de mod. adverb de mod c. un complement circumstanţial de cauză. conjuncţie c. măcar să te pui în ruptul capului". 195. coordonare copulativă. c. că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat". cuvântul “noastră" este în cazul : a. un complement circumstanţial de mod. circumstanţială de timp. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. b. 199. rămâne cum este ea. există: a. o propoziţie completivă directă. b. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei. trei propoziţii subordonate circumstanţiale. cinci propoziţii. se obţine: a. prima propoziţie este: a. coordonare prin juxtapunere. verb la participiu . c." (M. În fraza :Cum a ajuns pe plajă. coordonare prin juxtapunere. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa". genitiv 202. nominativ b. c.19 194. d. adjectiv b. adverb 203. b. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine. de nu îţi fi uitat. În fraza : "V-am spus. s-a simţit minunat".

surori d. cicatrice.". tranzitiv în enunţul : a. plaje. personal. plaje. surori c. unghi 209. genitiv c. topica menţinând ambiguitatea . accidenţi. şcolar. gen. substantiv 204. căpşune. copil. băiat. pe de alta. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. număr.20 d. bunic. timp c. represalii d. am venit aici". accidenţi. hoteluri. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. mod. bebe. sore 212. unchi. nor. var b. dativ d. vineri. lup. inginer. nazuri c. tei. plăji. prin adăugarea desinenţei “a". hârtie. cuvântul “contrar" este în cazul : a. soare. aprilie. muşeţel b. b. Verbul “a ajunge" este predicativ. Va ajunge la timp d. hoteluri. acuzativ b. Te ajung eu mai târziu ! 208. elev c. trebuie să-ţi spun ca exagerezi. persoană 213. vulpoi. secerătoare. căpşune. timp. hoteluri. numeral cardinal 205. moravuri." este : a. hoteluri. creion c. aur. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206. căpşuni. Ajunge cât ai vorbit ! c. În enunţul “Contrar voinţei voastre. Se pot forma substantive de genul feminin. plăji. la toate substantivele din seria : a. genitiv c. prieten. nominativ b. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. curaj. accidenţi. persoană d. sore b. articol nehotărât b. caz. unt. căpşune. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. vocativ 207. ochelari. număr. b. dativ d. învăţătoare. foc. eroism. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte. îţi dau dreptate. catană 210. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. Împotriva noastră nu a fost nimeni c. gen. genitiv sau dativ. gen. În enunţul “Dau cartea copilului. lup. creştinism. stejar 211. elefant. substantivul “copilului" este în cazul : a. sânge. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. suedez d. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. carte b. matrice d. cal. atletism. adjectiv pronominal nehotărât d. accidente. pronume nehotărât c. caz b. urs. Au luptat cu îndârjire împotriva lui d.

posesiv 223. numai. pronume nehotărât b. În versurile : “Copilo. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban. adjectivul “simplu" înseamnă : a. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna. nu are funcţie sintactică b. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. verbul “va fi văzut" este la diateza : a.21 214. primul are funcţie de subiect. 7 articole d. dativ d. al ciocănitorii celei mari. tu inima ne-o frângi. 8 articole 216. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată. pasivă d. primitiv c. neevoluat b. iar al doilea nu are funcţie sintactică 218. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace. de întărire c. poetul avea să vină la Bucureşti. Are să înveţe mai mult pentru examen. cuvântul “tuturor" este : a. Cosbuc). personal b. are funcţia sintactică de atribut pronominald." (G. numeral colectiv 221. este complement indirect c. După o tăcere lungă. 220. nu au funcţie sintactică c. sunt atribute substantivale apoziţionale d. de darabană. cuvântul “noastră" este în cazul: a. sunt subiecte b. Băieţii au jucat fotbal toata ziua. reflexivă c. băiete !". activă b. Ion te va fi văzut şi pe tine". În textul : “În pacea iernii. 6 articole c. reflexiv d. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a. În anul următor. rudimentar 217. În enunţul “Plimbându-se prin parc.". nominativ b. În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi. În enunţul : “Dă-i bătaie." (M. d. adjectiv pronominal nehotărât c. doar d. contextul menţinând ambiguitatea 215. Doino. genitiv 222. tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează. Sadoveanu).". pronumele personal în dativ “-i" : a. 5 articole b. este complement direct 219. c. un cioban ca atâţia alţii. există : a. substantivele “copilo" şi "Doino" : a. sintagma “pe faţa" este : . acuzativ c. adjectiv propriu-zis d. activă sau pasivă.". codrul minunat dormita.". ascultam duruitul scurt. b.

nume predicativ d. a face b. În versul : “. timpul perfect simplu. a fi 230. nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari. adjectivele pronominale de întărire de : . onorii. cinstei. Este corectă expresia : a. Verbul “a pustii" la modul indicativ.". a avea. a se mândri. pustii d. Nu au aceeaşi formă. a se teme c. gărzii 226. a scrie. onoarei. substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a. numeral adverbial b. numeral multiplicativ c. locuţiune adverbială d. adverb precedat de o prepoziţie c. vameş vieţii.şi somnul. nu vrea să-mi ieie vamă. substantiv cu prepoziţie b. substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a. a vorbi." (M. la toate cazurile. persoana I. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a. singular. pustiisem c. pustiam b. pustiii 225. persoane nou-venite 227. oameni grei de pornit b. cinstii. a se mira. gardei c. complement indirect în dativ b. cinstii.". complement direct c. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv. adjectiv c. atribut 228. substantiv precedat de articol nehotărât 231. Eminescu). a pleca d.22 a. substantiv b. onoarei. atribut substantival în dativ d. lenei. locuţiune adverbială d. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. numărul singular. lenii. cuvântul “câteşitrei" este : a. cinstei. numeral distributiv b. a gândi. atribut substantival apoziţional 233. lenei. are forma : a. Eminescu). numeral fracţionar c. numeral adverbial d. onorii. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră. atribut substantival în genitiv c. a se bucura. directorii noi-aleşi c. tineri liberi-cugetători d.". cu articol nehotărât din seria : a. lenii. În propoziţia : “Mă doare capul. cuvântul “ieri" este : a. numeral colectiv 232. gărzii d. subiect b. adverb d. “o dată" este : a. locuţiune prepoziţională 224. a citi. gardei b.

Erau geamurile unor cafenele boiereşti. Ci. Ci b. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat. S. genul masculin. Este locuţiune adverbială construcţia : a. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. As prep. a. Cl. Ci. S. Ci. c. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina. cuvântul “-i" este : a. dulce ca o zi de vară" (M. Hainele tale erau ude. “pentru aceea" este : a. d. ai fi ştiut.i b. numărul singular c. genul masculin. Să fi învăţat. locuţiune adverbială de cauză c. Cl. Părintii sunt plecaţi la mare. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. As gen 239. în veci b. locuţiune pronominală b. în ordine. nu are funcţie sintactică b. următoarele funcţii sintactice . predicat verbal c. predicat nominal d.S.". Eminescu). “surâzândă" este : a." a. mâine-seară c. complement circumstanţial de mod 242. Florile vor fi scumpite în perioada ierni. b. Ci. d. 237. numărul singular d. în jurul d. adjectiv propriu-zis d. Ar fi fost lăudat. Cd. Am plantat în curte zece pomi. genul feminin. Era bine să fi certat copilul la timp. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă. NP. Cl. adverb de mod b. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. pronume personal b. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută. verb la participiu 235. As prep. d. numărul plural b.". de acolo 241./ Albă ca zăpada iernii. b. Cl. Cd. NP.23 a. locuţiune adverbială de scop d. As gen. numărul plural 234. verb la gerunziu acordat c. As gen d. Le-a adus celor doi copii câte o minge. 236. 240. S. pronume posesiv . Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. c. dacă ar fi meritat. genul feminin. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului. Tinerii au fost într-o excursie la munte.". As gen c. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât. substantivele au. c.

În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun. mai mult ca perfectul d. substantivul “mireasmă" c. Există locuţiune adverbială în enunţul : a. timpul : . a. cuvântul “a cărei" determină : a. b. Verbul “privii" este la modul indicativ. locuţiune verbală 247. b. complement indirect c. substantivul “pâine" b. A cazut în apă cu tot cu bagaje. atribut 246. prezent b.24 c. Drumul era tot mai greu. imperfect c. verb la diateza pasivă c. contra. asemenea d. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a. pronume demonstrativ de identitate d. verb la diateza activă b. 248. expresie verbală impersonală d. d. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii : a. articol demonstrativ (adjectival) b. verbul “a umplut" d. peste.". Un tot se compune din mai multe părţi. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele. indicativ d. d. imperativ c.". Cutreierasem tot ţinutul. verb predicativ d. infinitiv 250. graţie. lângă 245.". În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. pronume demonstrativ de depărtare c. perfectul simplu 252. conform. potrivit c. De vreme ce n-ai înţeles. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. cuvântul “cel" este . predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a. c. asupra b. multumită. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. împotrivă. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri. cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia. pentru. nu are rost să reiau discuţia. c. subiect d. timpul : a. contrar. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri. complement direct b. propoziţia 1 244. verb copulativ 243. conjunctiv b.". 251.

modul indicativ. pronume reflexiv. cuvântul “mea" este : a. colective d. o locuţiune adjectivală b. multiplicative 262. persoana a III-a b. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă. disjunctivă c. timpul prezent b. mai mult ca perfectul. condiţional-optativ c. adverb b. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a. cuvântul “şi" are. o locuţiune substantivală c. În enunţul : “De-a veni pe aici. substantiv 261. conjuncţie coordonatoare copulativă. conjuncţie coordonatoare copulativă d. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă. persoana a III-a 253. pronume posesiv în cazul nominativ c. verbul “a veni" este la : a. pronume reflexi 259. persoana I c. în ordinea apariţiei. ordinale b. pronume reflexiv 260. posibilă sau dorită modul : a. posesiv b.". modul condiţional optativ. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : .". adverb de mod. Exprimă o acţiune realizabilă. timpul perfect compus c. adverb de mod. modul infinitiv. perfect simplu. timpul viitor 258. modul indicativ. o locuţiune adverbială d. prepoziţie d. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. pronume posesiv în cazul genitiv b. conjuncţie c. pronume posesiv în cazul acuzativ d. următoarele valori : a. un substantiv cu prepoziţie 255. pronume reflexiv c. adverbiale c. În enunţul : “Am greşit.". pronume reflexiv b. Arghezi). spune-i să rămână. relativ c. perfect simplu. conjunţtie coordonatoare copulativă. fiule. În enunţul : “Cartea mea-i.25 a. dar nu m-a certat." (T. negativ 257." exsită : a. adverb de mod. copulativă 254. imperativ 256. o treaptă. cuvântul “dar" este : a. nehotărât d. persoana I d. conjunctiv d. imperfect. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d. adversativă b. indicativ b. conclusivă d. timpul prezent d.

zi !. c. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. nu ziceţi ! b. cu condiţia să. nu zice !. sunt cu variabile b. nu ziceţi ! c. conjuncie subordonatoare 263. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. cuvântul “ale cărei" este : a. Copiii află care este câtul a două numere. acuzativ c. prepoziţie b. “potasiu" : a. în jurul. “Cât" este adverb în enunţul : a. Elevul ia cartea şi citeşte. nominativ b. zi !. Cum îţi aşterni. în loc să. pronume relativ d. nu zi !. în caz că. a luat o nota mică. ziceţi !. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. adjectiv pronominal interogativ 264. în faţa. în locul unde b. adjectiv interogativ c. aşa vei dormi. Ia. Cum nu şi-a repetat. Cât de frumoasă eşti ! 270. te rog. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe". Cât lemn s-a exportat ? c. în afară de. genitiv 265. Este corectă construcţia : a. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. zi !. nu au gen c. d. Substantivele “atletism". conform legilor şi a normelor în vigoare 268.26 a. b. împotriva alcoolului şi tutunului b. Ia vino la mine ! c. adverb c."aur". graţie disciplinei şi a efortului d. . împotriva alcoolului şi a tutunului c. sunt defective de numărul plural 267. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a. nu zii !. dativ d. înainte să 266. o bomboană ! b. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. nu ziceţi ! d. ziceţi !. la un loc cu. în susul d. ziceţi !. sunt defective de numărul singular d. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul : a. conjuncţie coordonatoare d. în momentul când. chit că. zii !. Imperativul verbului “ a zice" este : a. ziceţi !. nu ziceţi ! 271. b. nu zi !. d. pronume interogativ b.

Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. complement direct c. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. ].". atribut d. ] d. [ . c. subiect b.". atribut pronominal c. b. Îi este milă şi de un gândăcel. [ “ ] b.". numeral cardinal cu valoare adjectivală b. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. [ .. c.". [ ! ] 273. complement indirect b. Există un atribut pronominal în enunţul : a. atribut substantival prepoziţional b. articol nehotărât 274. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie. atribut pronominal d. Mi-am cumpărat nişte cărţi. ]. verbul “a scrie" este : a. ]. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti.27 d. adjectiv pronominal nehotărât d. complement direct c. cuvântul “indiscreţie" este : a. atribut adjectival 275. cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos. complement de agent 277. Mi ţi-l ia la scărmănat. complement circumstanţial de loc c. [ ? ]. M-am dus să-mi văd feciorul.". [ . Eminescu). nume predicativ d. 278. [ ? ]. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c. cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a. predicat verbal 281. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. complement indirect c. Există un predicat verbal în enunţul : a. 272. atribut adjectival d. predicat verbal şi complement direct b. b. [ : ] c. nume predicativ 276. d. În enunţul : “O alee îngustă. complement indirect d. complement direct 280. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu. numeral cardinal cu valoare substantivală c. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră. În enunţul : “E uşor a scrie versuri . cuvântul “celorlalţi" este : a. mărginită de trandafiri roşii. d. [ . 279. predicat verbal . “ (M. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. subiect b. ]. duce spre casă". cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. cuvântul “un" este : a. [ . [ ! ]. Nu ia nimic de la străini.

Complementul direct poate determina : a. un verb intranzitiv 290. subiectul este exprimat prin : a. complement circumstanţial de loc . Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" . Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. complemente circumstanţiale 288. verb la gerunziu 286. interjecţie 289. pronume c. substantiv c. verbe la gerunziu şi la infinitiv c. adverbe d. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori. cuvintele “din faţă" sunt : a. atribut adverbial c. Se ştie ce a scris Eminescu d. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a.". un adjectiv d.28 d. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. atribut substantival prepoziţional b. complement indirect 285. nume predicativ c. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea. complement indirect c. complement direct b. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a.". Ce faci aici ? c. verb tranzitiv b. cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. complemente directe c. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. complemente de orice fel şi atribute b.". un substantiv c. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291. atribut adjectival d. atribute d. complement circumstanţial de loc d. substantiv c. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. un verb tranzitiv b. substantiv b. predicat nominal 282. substantive 287. are funcţia sintactică de : a. atribut pronominal b. verbe la participiu b. adjectiv b. adjectiv precedat de articol demonstrativ d. pronume d. verb la supin d.

Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a.". conclusivă d. era vese. nu moare niciodată. complement indirect c. inclus b. atribut.". c. adverb nehotărât d. atribut. disjunctivă 299. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz. dacă va fi ger în iarna aceasta. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza. înainte de a pleca la drum. numai predicate verbale b. următoarele funcţii sintactice : a. verbe predicative. un predicat verbal şi două predicate nominale 295. subînţeles d. cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă. nu are funţie sintactică 293. atribut. atribut. complement direct b.l 296. complement indirect. subiect. nu are funcţie sintactică. deoarece este articol 300. atribut. conjuncţie subordonatoare 298. subiect. adversativă c. locuţiuni verbale d. atribut. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor. complement de mod d. nu poţi munci bine. ştirea 297.29 d. complement circumstanţial de scop 292. b. predicat verbal. predicat nominal . subiect. în ordine. predicat verbal c.". verbe predicative. atribut pronominal apoziţional c. atribut. există : a. În enunţul : "Poetul adevărat. predicat verbal b. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine. cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini. complement indirect. subiect. complement de agent. atribut. atribut. elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a. nedeterminat c. personale b. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. complement de agent. verbe copulative şi nume predicative 294. Odihnit. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?". În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta. subiect b. atribut. impersonale c. Fără a te odihni bine. numai predicate nominale c. cuvântul "oricând" este : a. atribut.". d. pronume relativ b. au. copulativă b. atribut adjectival d. predicatele sunt exprimate prin : a.". subiectul este : a.". un predicat nominal şi două predicate verbale d. atribut. adverb relativ c. subiect d.

predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302." a. complement circumstanţial de loc b. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b. nominativ b. un predicat verbal şi unul nominal . adversativă c. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d. complement circumstanţial de mod d. predicat verbal 307.". două atribute adjectivale 303. cuvântul "poate" este : a. cuvântul "pe carte" este : a. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?". Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine.". acuzativ c. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe.". atribut adjectival 309." (T. atribut adjectival c. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b. complement indirect 305. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza. există : a. subiect c. genitiv 304. Arghezi). în cazul : a. copulativă b. cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a. atribut verbal b. patru predicate verbale c. dativ d. un atribut pronominal şi un atribut substantival b. un atribut adjectival şi un atribut substantival c.30 301.t" se analizează astfel : a. două predicate nominale d. complement direct d.". ori foarte slab. există : a. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. conclusivă 306. două predicate verbale b. complement circumstanţial de mod b. numai un atribut substantival d. disjunctivă d. atribut pronominal d. atribut adverbial c. forme neaccentuate. cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c.

atribut adjectival 315. numeral. adverb. încă o dată şi pentru atâţia ani. complement indirect c. adjectiv. Eliade). Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a. adverb. 5 predicate nominale b.31 310. care avea să paralizeze."." (M. pronume relativ b. articol. În fraza "N-a fost problemă. subiect b. verb. 5 predicate verbale c. Iorga). verb copulativ 317. 2 predicate nominale incomplete c. subiect b. 2 predicate nominale incomplete. propoziţia 1 b. nu are funcţie sintactică 312. conjuncţie. infinitiv b. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a. există : a. n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M.". 1 predicat nominal d. 1 predicat nominal b. În propoziţia : "Ţi-a fost foame. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313. Sebastian). complement circumstanţial de timp b. cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. participiu c. substantiv. interjecţie. numai predicate verbale 318. pronume. atribut pronominal c. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă. substantivul "ramuri" d. atribut substantival d. locuţiune adverbială c. atribut adjectival c. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945. substantivul "sălciile" c. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. creativitatea românească. substantiv. prepoziţie 314. complement indirect d. n-a fost situaţie. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. 3 predicate verbale. sunt : a. atribut pronominal d. conjuncţie coordonatoare d. adverb relativ c. gerunziu neacordat d. locuţiune verbală b. 3 predicate verbale. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316. numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. dacă ar fi izbutit" (N. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. verb predicativ d. adjectiv. supin . 3 predicate verbale. 1 predicat nominal incomplet.

c. 6 atribute adjectivale c... d. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? . 7 atribute adjectivale d. Odobescu). pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. există : a.. pe lângă alte feluri de atribute există : a. b. al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate. 2 predicate verbale 325. "e" este predicat verbal. 328. "e frică". Gârleanu). "e dor" sunt predicate nominale b. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin." (O.32 319. "e" este predicat verbal. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c. "frică" şi "dor" sunt subiecte c. copilul s-a bucurat mult." (M. "Mi-e frică" . împrejurul trupului împodobit al răposatului. 1 predicat verbal şi un predicat nominal b. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d." (Al. "e ger".. "e ger" . care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia). 5 atribute adjectivale b. lacul b. stau cu o cucernică smerenie. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate. este : a. În fraza " Sus. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă. iar "ger". în casele domneşti. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa. În construcţiile "E ger" . Mi se pare că el va ajunge campion. Goga). atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal c. o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E. iar "mi-e" predicat nominal d. nuferi c.". 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. "Mi-e dor" : a. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d. toate căpeteniile ţării. subiectul este : a. Auzind vestea. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. Eminescu). cuvântul "ta" este : a. 2 predicate nominale d.". "e frică" . adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c. se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane. 8 atribute adjectivale 322. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b. "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. 7 predicate 321. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat. inclus 326. Există două predicate verbale în enunţul : a. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d. există : a.. subînţeles d.. complement circumstanţial de loc 323. propoziţia atributivă este introdusă prin : a. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b.

complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. Complementul nu poate determina : a. pronume de întărire în cazul dativ 330. Uneori. se văd câteva sate de munte. elocinţă-pălăvrăgeală. copii îi supără pe profesori. substantiv în cazul vocativ d. "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic 332. b. c. atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti. în nici un caz. verb la supin d. pronume personal în cazul genitiv c. dărnicia-risipă. nu au funcţie sintactică. În depărtare. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a.verb la infinitiv c. substantiv provenit din adjectiv 334. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338. pronume posesiv b. pornim înainte spre Moţca şi suim încet. d. Cine-i omul acela ? b. Cui îi este sete ? 335. nobleţea-desfrâu. pronume c. 331. adjectiv b. numai predicate nominale b. copulativă b. Există un complement direct în enunţul : a. complementul direct de verbul determinat c. disjunctivă d. Creangă). Cine-i acolo ? c. pronume posesiv b. adjectiv 329. apoziţia simplă de substantivul determinat d. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d." (I. predicatul de subiect 333. prin virgulă : a. adverb 336. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită." (G. verb d.33 a. există : . 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c. există : a. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. Călinescu). numeral cardinal c. Cine-i lăudat ? d. conclusivă 337. Eminescu). Nu vă bizuiţi pe acest băiat. pronume reflexiv în cazul dativ d. complement circumstanţial de loc d. complement circumstanţial de loc + complement indirect b. pronume demonstrativ în cazul nominativ b. adversativă c. Există predicat nominal în enunţul : a. atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a. Nu se desparte. de pe Moldova. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical. încet codrul Paşcanilor. atributul de substantivul determinat b. învăţătura-fleac" (Cugetări personale).

În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/". circumstanţială de loc 347. În fraza : "Cum au plecat părinţii. condiţională c. completivă directă b. şchiop de piciorul stâng. 4 complemente circumstanţiale b. b. 7 complemente circumstanţiale 339. A scris aşa de bine. principală . atributivă c. propoziţia subordonată este : a. 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. subiectivă b. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. propoziţia 2 este : a. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/". În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte. subiectivă şi predicativă c. 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)". completivă directă c. temporală 343. cauzală d. modală c. rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. propoziţiile subordonate sunt : a. subiectivă b. 5 complemente circumstanţiale c. de veţi fi mai silitori. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a. condiţională şi completivă directă b. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)". completivă directă c. Slavici). 6 complemente circumstanţiale d. condiţională şi predicativă d. atributivă 346. (2)" (Emil Cioran). de va lua nota 10. d. Du-te de te culcă ! 344. (1)/ fuga la joacă.34 a. c. completivă indirectă d. propoziţia P2 este : a. propoziţia 1 este : . propoziţia 1 este : a. şi tot nu ascultă. completivă indirectă d. 3 subiecte exprimate. (2)/". predicativă 345. completivă directă c. există : a. care e un om scurt. subiectivă 348. predicativă d. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/". propoziţia subordonată este : a. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. condiţională b. circumstanţială de mod 341. gros. De-l cerţi toată ziua. Veţi reuşi. cauzală şi completivă directă 342. caauzală d. (1)/ te-aş fi aşteptat. subiectivă b. 6 subiecte exprimate.(2)". (1)/ o dovedeşte frica de moarte. completivă indirectă d. propoziţia subordonată este : a. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340.

numai pentru completivă directă d. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că. atributivă d. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. 1 conditională b. 2 completive indirecte.". subiective . pentru orice subordonată. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă. circumstanţială de timp 353. subiectivă 354. 1 propoziţie principală. numai pentru subiectivă b.35 a. 1 condiţională 350. circumstanţială de scop 351. 1 atributivă. imediat ce d. 1 propoziţie principală. propoziţia subordonată este : a. subiectivă b. completivă directă b. completivă directă d. circumstanţială de loc d. există : a. 2 subiective. Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a. subiectivă 355. Picasso). 1 subiectivă. conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. R. 1 subiectivă. 1 completivă directă. 1 atributivă. 2 atributive. completivă indirectă c. în caz că b. circumstanţială de mod b. completivă directă c. completivă directă b. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. 1 predicativă. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul. i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. circumstanţială de cauză b. 1 completivăa directă. dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine. atributivă c. propoziţia 2 este : a. predicativă c. 2 completive directe. subiectivă b. atributivă c. propoziţia 3 este : a. atributivă 357. 1 condiţională d. 2 completive direct. (4)".". subordonata este : a. 1 cauzală c. chiar dacă c. completivă indirectă d. În fraza : " Cum îl vede. subordonatele sunt : a. din cauză că 352.". În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)". circumstanţială de mod c. fuge către el. cauzală 349.(3)" (P. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu. 1 propoziţie principală. 1 propoziţie principală. completivă indirectă d. Patapievici). cu excepţia atributivei 356. numai pentru predicativă c. 2 atributive. şi tot nu ar fi zis nimic.

1 subiectivă. fie măcar pentru o clipă. completive directe d. subiectivă şi completivă directă b. 2. 3. 6. subiective . predicativă d..completivă directă. 2 principale. există două greşeli d. 2 principale. concesivă şi consecutivă c. subiectivă c.". 6. nu există nici o greşeală b. 4. completivă indirectă 5 atributivă 6. (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. 1 subiectivă b. 1.propoziţie principală. cauzală. atributivă În structura propusă : a. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica . principală regentă 3. predicativă.completivă indirectă. 1. cauzală. modală 361. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)". 3. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister.propozţtie principală. atributive 358. atributivă 7. modală b. completivă directă 359. 3. 2. există mai multe greşeli 362.completivă indirectă. 1.finală. 3. 5. modală c. predicativă d. 4. 1 predicativă d.propoziţie principală. există o greşeală c. 2 principale. 4. cauzală. 5. 1. 2. principală b.cauzală.subiectivă. propoziţiile P1 şi P2 sunt : a. există : a. bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă.subiectivă.completivă indirectă.propoziţie principală. condiţională 2. atributivă şi completivă indirectă d. predicativă 4.completivă indirectă. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea.completivă directă. 1. 4. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească." (Al. 2 predicative c. Davila).completivă directă. propoziţia 2 este : a. 5. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a. are urmatoarea structură : a. 2 suniective 360.subiectivă. 6. pentru legea creştinească . 5.. circumstantială de scop 8.. 1 principală: 2 predicative. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc. 6. condiţională şi modală 363. (6)". (2)/ o veţi face voi acolo. consecutivă. 2." (N. la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi. predicative c.36 b.

. cauzală şi completivă indirectă 373.. În versurile : "Aşa cântă de cu jele. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele... cauzale b.37 b./ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele. "Se ştie .." c..... În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul." d. P2. Rămân aşa cum au fost întotdeauna. completivă indirectă c. consecutivă 366.. sunt completive directe : a. modală d. o subiectivă şi o completivă directă b. consecutivă . dacă regenta ei ar fi : a.. "Aleargă ." (Folclor).. consecutivă b. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc.. Azi au plecat copiii la munte. completivă indirectă 368.... circumstanţială de loc b.. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364. 370.. cauzală d. finală b. propoziţia 2este a.." 372.. o predicativă şi o completivă indirectă c.încotro se duce mingea. (2)". În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi. propoziţia subordonată este : a. Au rămas în clasă. subordonata este : a. subordonata este : a.(2)".. Unele păsări rămân iarna în ţara noastră . rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare. cauzală d. finale c.. (6)" (Ion Creangă). o subiectivă şi o predicativă 367. b. subiectivă b. (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile".. o atributivă şi o predicativă d.".".." ar fi completivă directă. P5 şi P6 c. concesivă c... Propoziţia : ". completive directe c. cauzală 371.. c.." b. P2 şi P6 b. Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a. propoziţia 2 este : a..... "L-a întrebat . "Problema este ..... P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d. completivă directă 369. În fraza : "A plecat devreme de acasă.. predicativă c.. P5 şi P6 365. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit.. d. subiectivă b. cauzală d. P2 d. (2)". cauzală şi completivă directă d. pentru ca nu cumva să scape trenul. indirectă c. subordonatele sunt : a.

În fraza : " Ceea ce am aflat. Este subiectivă subordonata din fraza : a. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere. prima subordonată necircumstanţială este : a. Zice că nu dorea nimic acum. (2)/ căci acest surâs îi umileşte. iar P7 şi P8 sunt completive directe d. Mi-a ordonat ca să trec pe la el. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă.38 c. (2)". cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b. atributivă 380. nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei. s-a pus virgulă între P1 şi P2. completivă directă b." (Geo Bogza). (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură. Horia).(2)". A avut de rezumat romanul care l-a citit. concesivă d. s-a făcut o greşeală c. Nu observasem că în urma lor mergea un câine. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. modală d. completive directe b. deoarece : ." (V. 375. propoziţia circumstanţială este : a. A notat ceea ce e important. Sadoveanu). finale 378. subiective c. Este completivă indirectă subordonata din fraza : a. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie. d. c.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. (1)/ n-o să-ţi spun. propoziţiile subordonate sunt. 377. nu se insistă asupra cauzalei 382. (3)" (Vintilă Horia). În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei. subiectivă şi completivă indirectă d. consecutivă c. d. d. încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma. A studiat mult să nu aibă surprize la examen. b. temporală c. Este corect construită fraza : a. 376. în ordinea apariţiei : a. P4 este subiectivă. Adevărul este că n-am fost atentă. completivă indirectă d. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare. propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8). circumstanţială de scop 374. completivă directă şi cauzală c." (M. b. vorbitorul insistă asupra cauzalei. subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. deoarece : a. condiţională 381. completivă directă b. b. completivă directă şi completivă indirectă b. c. subiectivă şi cauzală 379. c. S-a procedat cum am stabilit.

două greşeli c. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. 1 subiectivă. 2 subiective. fiindcă. cum b. când.subiectivă subordonată la P3 P5 . (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări. ci şi viaţa celorlalţi. cine 388. dar. 1 principală. finală c. 1 cauzală. s-a făcut o greşeală b. 2 principale. 3 subiective.39 a. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !". iar c.completivă directă subordonată la P5 a. 1 concesivă . 1 concesivă b. 2 subiective. încât." (L.principală regentă pentru P2 si P3 P2 . Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu." (M. 1 subiectivă. acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său. 2 indirecte. 1 principală. 1 indirectă b. să d. 3 atributive. sau. 1 consecutivă b. cui. condiţională b. în seria : a. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383." (T. 1 principală. cu cele mai frumoase realizări estetice. 1 consecutivă 384. 2 principale. prima propoziţie este : a. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte. 1 principală.atributivă subordonată la P1 P4 . Blaga). 1 modală d. cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale.atributivă subordonată la P1 P3 . nu se cădea să vorbim. 1 consecutivă c. 2 atributive. 2 subiective. În fraza : “De d. unde. 3 subiective. de aceasta prin virgulă c. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal. există : a. 1 atributivă. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 . 2 principale. există : a. (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale. Alexandru Marghiloman. pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine. 1 subiectivă. o greşeală b. fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate. 2 principale. 2 principale. că. 1 finală c. ori. Sebastian). 2 principale. 1 subiectivă. deşi. 2 principale. există : a. concesivă d. dacă. 2 subiective. către ceilalţi. 2 subiective. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare. 4 atributive c. cel mai nobil avânt naţional. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă. 2 cauzale. 1 indirectă. 2 principale. deci. principală 387. trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni. 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386. 1 cauzală. 2 subiective. 2 completive directe. 2 finale d. (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie. mai multe greşeli 385. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. deoarece. de obicei.atributivă subordonată la P1 P6 . Maiorescu). nici. fie. purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă. 1 consecutivă d." (N.

până 393. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român. dacă e în topică normală c.". ci e nebun cine se pune cu nebunul. completivă directă c. propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a. de vreme ce d. adjectivală." (Folclor)." (I. incidentă d. copulativă prin "şi" b. pronominală. se află salăţi de aceste. 1 principală. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a. adverbială. verbală. adversativă . există : a. prepozţională 392. 2 completive directe c. principală b. adverbială. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit. 1 predicativă. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)". pronominală. subiectivă 390.40 389. completivă indirectă d. 1 subiectivă. se poate dezvolta într-o subordonată : a. condiţională b." (Simion Mehedinţi). 1 finală 395. adjectivală. Creangă). 1 principală. completivă directă c. verbală. 1 principală. complementul direct de verbul determinmat. în timp ce b câtă vreme ce c. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii. prin juxtapunere 394. (I. predicativă 391. 1 completivă directă. disjunctivă prin "ori" c. se pot identifica. 2 completive indirecte d. dac-a fi auzit de dânsa. adjectivală. În fraza : " Numai în grădina ursului. conjunctivală c. completivă indirectă d. între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a. subiectivă b. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. disjunctivă prin "sau" d. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b. concesivă c. adjectivală. verbală. merele începură a se pârgui. conjuncţională d. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d. 2 subiective. adverbială. urmatoarele locuţiuni : a. copulativă b. propoziţia 1 este : a. Buga). 4 completive directe. Nu se desparte prin virgulă : a. adverbială. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare . 1 finală b. 3 completive directe. prepoziţională b. 1 predicativă. a. 1 principală. cauzală 396. în ordine. 1 predicativă.

gheaţă. d. lornion. fiinţă c. ninge. lingual b. paronime c. dar una e greşită . Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. puhav d. aghiotant. b. infam. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei. geantă. înfiera. predicativă. inspector c. îngăima c. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. a depăşi d. geamantan. umflat 406." (M. sinonime b. copulativă şi auxiliară 400. facsimil. genunchi. degete 403. Este neologism cuvântul : a. gentuţă. bariton. infim. forme ale aceluiaşi cuvânt. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului. conclusivă 398. c. antonime 404. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a. Ştie ca să scrie. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a. paronime c. ager./ eram cea care poartă viaţa şi cântă. impiegat. 399. mesteacăn./ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa. a rămas corigent. predicativă şi copulativă c. regizor. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. inaugura. ibidem. foileton d. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. hoge. rabin. Pentru că elevul Costache nu a învăţat. buhăit c. gelatină b. Isanos). oacheş. verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a. ponei d. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. c. dublete lexicale diferenţiate semantic b. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. ispravnic 405. gingaş. limbă b. caracter. d. ingenios d. fiică 401. iguană. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a. coşcogeamite c. degerat. bolnav. b. 407. disjunctivă d. ger. geam. barem b. coafor. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. omonime d. E corect construită fraza : a. completivă şi auxiliară b. Geta. trage. jaguar. radar.barbar. leandru. predicativă şi auxiliară d.41 c. rucsac 402.

a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. chircit b. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. nedrept. rigid. cu capul în nori b. şerpoaică 417. corăbii. mea b. cu scaun la cap d. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . convenţional 410. c. afectat c. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic. profesori şi învăţători. paronime c. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. degenerat d. coerct b. antonime b. a implora o forţă în clipele grele b. sinonime d. eu. pipernicit c. ştiinţific c. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. stâng 411. a învia amintiri c. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi. discordie c. necinstit. curbat. omonime 413. pretenţios b. îndoit. conflict d. tobă de carte c. aborigen 409. d. Cadrele didactice. care se ocupă succesiv cu electroni. ieşite. pălărioară. zâzanie b. a invita 415. vivacitate 412. au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. strâmb. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a. indolent d.". lăcrămioară. oricărei. socoteală. pirpiriu 416. 418. înverşunat c. insolent b.42 d. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. publicistic . ţeapăn. sprânceană c. mereu d. omonime 408. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. ardent d. corăbiilor. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. beletristic b. de vază 414. aparţine stilului : a. b. băţos d. aspru. răsfirat c.

dragoste. româneşte. fiecare. veşnic c. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. inodor d. fiindcă. locuitor al unui mitoc d. a trece. cucernicie c. Am dăruit flori dragii mele prietene. oraş c. binişor. etern 429. frăţeşte c. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. omenesc. omeneşte. injusteţe c. niciodată. bunăvoinţă. elementar c. a o băga pe mânecă c. bun. năvalnic d. cartaginez c. ghiveci. casă. omagiu d. apă. b. Sunt adverbe provenite prin derivare. sală în care au loc şedinţele d. elogiu c. ridat b. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. apetisant 431. problematic d. 427. frunte b. arhicunoscut. soacră. administrativ 419. magiun.. calitate c. Cuvântul "punic" înseamnă : a. perspicace. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. d. din alte părţi de vorbire. activitatea de conducere a unei firme c. Nu există greşeală în enunţul : a. efervescent b. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. mândru 430. calm c. cumsecade b. insipid c. prost b. totdeauna 426. românesc. albatros 420. evlavie 423. plug d. a cunoaşte. abnegaţie d. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. a binevoi d. "Efemere" este sinonim cu : a. bagatelizare b. activitatea unei gospodine 424. preşcolar. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt". pasibil de pedeapsă b. locuitor de la periferia oraşului 432. altfel. repejor d. invectivă 433. injustiţie b. fiinţă. a lua (cuiva) capul 422. discreditare . Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a. rămăşag. sublocotenent. frăţesc b.43 d. a face (cuiva) zile fripte d. ruşinos 425. cazma 428. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. carburator. azot. vremelnic d. depărtişor. rezistenţă. mahalagiu c. "Fad" este antonimul cuvântului : a. ambreiaj. injurie d. este sinonimă cu : a. jiglor 421. beteşug. semn b. a băga (pe cineva) în răcori b. amper. prieten. fiabilitate d. c. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. toate cuvintele din seria : a. Cuvântul "manej" înseamnă : a. pietate b. dezlănţuit b.

d. oxigen. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct. chezaş. apoteoză d. copilul a fost frustat de iubirea a lor săi. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. În copilărie. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. Trebuie ca să vii pe la mine. d. Este incorectă construcţia : a. literar. azot. care nu poate fi pretins d. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. mamii soacre c. pisar 442. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. Cum e corect ? a. postelnic. 443. 441. perceptorul copiilor 440. destin. meşteşugar. mamei-soacre b. frate. disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. variante ale aceluiaşi cuvânt b. Conţine numai neologisme seria : a. c. hidrogen d. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult.". Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită. duhan c.44 434. fidel. dezidenţii manifestă în faţa Guvernului. există : a. b. b. işlic b. reuniune familială b. merindare. barză. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. expatriere 435. "Emulaţie" este sinonim cu : a. brânză d. două greşeli c. viezure. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă. care nu poate fi înţeles c. lui mama-soacră 444. hiperbolă. . glorificare b. savant eminent d. decizie arbitrară c. a decide 439. competiţie c. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi. dublete lexicale diferenţiate semantic c. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. caimacan. care nu poate fi ales b. mai multe greşeli 436. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. care nu poate fi corupt 438. noră c. trei greşeli d. d. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 437. Există greşeli în enunţul : a. c. comparaţie b. mamei-soacră d. cinovnic. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. o greşală b. una din forme este învechită d. c. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. soacră. Deşi n-avea o dicţiune bună. b.

deci a venit. corectór. Râşnóv b. Stéfan.45 445. a-şi lua inima în dinţi b. butélie. radár. trimis special. ca-nion. lobi. Mirón. este obligatorie în toate situaţiile b. sondaj de opinie c. emoţie-afect 447. Perú. ca-ni-on. asfíxie. tărie-fermitate c. butelíe c. tipíc 448. Ori l-ai chemat. Stéfan. ma-chiaj 449. este interzisă în toate situaţiile c. Russó. obligatorie în frazele 2. 3. Sunt sinonime totale : a. statucvo. 5. ma-ghiar. Râşnóv 451. Russó. puzzle b. asfixíe. bun-preţios. ma-chiaj d. chewing-gumm. ásfixie. păpuşoi-porumb b. copcă-cuibar de ape. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?. dalac-antrax. lobby c. coloană vertebrală. statu-quo. butelíe d. coréctor. Péru. curriculum vitae 446. obligatorie în 1. L-am chemat. Perú. 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. ori nu l-ai chemat. asfíxie. loess. Míron. Râşnov d. În frazele : 1. cer-no-zi-om. Péru. leasing.statuquo. butélie b. cer-no-ziom. viguros-energic. Râşnov c. 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5 . cer-no-ziom. coréctor. radár. rádar. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. happy-end. lobby d. Rússo. leassing. corectór. Míron. L-am chemat dar nu a venit. ca-nion. Stefán. lichid cefalorahidian d. ma-ghiar. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria : a. a bate apa în piuă. ma-ghi-ar. 4. 2. Stéfan. rádar. ma-chi-aj c. scienceifiction. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. ca-ni-on. ma-chi-aj b. Rússo. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria : a. ad litteram. virgula între propoziţii : a. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria : a. Míron. L-am chemat şi a venit. hamburger. iubire-foc d. cer-no-zi-om. piţa. chemping 450. ma-ghiar.