BAZA DE ÎNTREBĂRI Prof. ŢÂŢAN MIHAELA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i 3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat

2

b) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria: a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

3

22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. 27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa

4

c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, grilaje, calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune b) repecursiune c) repercusiune d) repercuziune 35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:

literal. acceptabil . actual . face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58. prefaţă. bárem .arbitral.imigrant 51. Cuvintele "concesie" şi "concesiune". Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros . Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust .inactual.necinstit b) ilizibil . făget. Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 56. casă. lizibil . herghelie. siringă 44. obsesiv.inabil. colónie . seringă c) căptuşală. "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 54. copac. operă b) limbă. Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic 53. claritate. meritos. ridicol. Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă.comedíe. localitate d) masă.familiar. loc c) casă. zece 55. inegal. termen c) avea. stol c) muncitorime. merituos. ridicol. copil. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil . masă. caligrafic.imobíl.incompatibil c) comédie . emigrant . din. meritos. Nu este derivat în limba română cuvântul: . Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş 47. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime 48. siringă b) căptuşeală.neglijenţă 49. frunziş.ilizibil d) compánie . emigrant. binom b) halva.clar c) bulimie . literar . vis. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag. mărăciniş b) pietriş. compatibil . compánie .companíe. floare. ridicol.barém. Cuvântul 'licenţios' înseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios 57. abil . brădet d) studenţime. poetic. adaptare 59. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca 45. arbitrar .neciteţ c) copt – necopt d) tot .companíe b) imóbil .coloníe. roi 46.5 a) căptuşală.inacceptabil.netot 52. onest. Dintre cele patru cuvinte sinonime. dicţionar d) funcţie. familial . Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50. seringă d) căptuşală. sclifosit.august. ridicul. merituos. rămuriş.dezgust d) acribie .

N. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63. hipersensibil. d) T. dezmoşteni. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi. război b) conductor. Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr. nu-mă-uita.C. b) prim-plan. feminin 67. supraaglomerat b) sud-vest. clătinare. barabulă.D. casă de cultură.U. câţiva 70. zi . clarobscur c) sfecla roşie. cocostârc.O. colb d) sabău. miazănoapte 69. Ştefan cel Mare.6 a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60. dezarticula.A. Baia Mare 71. clasificare c) evidenţă. cu noaptea-n cap. Făt-Frumos c) O.R. construcţie. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală. Cuvintele "brădet. . Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66. desuet. baie. brădet. înspre. perjă. pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi. a dura. redactor-şef. tustrei. birău. stolnic 62. pietriş" sunt: a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68. destăinui d) destoinic. zgârie-brânză. copilaş. prudenţă d) chimie. blănărie. prim-ministru. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru. Vălenii de Munte. ultramodern. rochie de ocazie. curechi. tehnico-ştiinţific. învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece. inginer-şef. părere de rău. luare-aminte. o dată cu găinile b) gură-cască. dicţionar. Ministerul de Interne b) lirica erotică. B. destitui.muncă. arhiplin. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan. după-amiază. a alinta 64. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă. cumsecade d) verde de Paris.M. facere de bine.V.T. castel. dezmierda c) desprinde. jurisconsult c) enciclopedie. Cuibul Dorului. Conţine numai neologisme seria: a) a estima. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă. dor de ţară.I. caracteristic b) a aranja. limbă b) a săpuni.. paharnic.N. rânduială d) flintă. maistru. B. ţinere de minte.R.O. a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65.R. păpuşoi c) cucuruz. floarea-soarelui c) aducere-aminte. despot b) destinaţie. izmă creaţă. pantofi de damă 61.S. A.. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre. untdelemn.R. amândoi. cravată de mătase. astă-seară.

În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase.locuţiune adverbială.adjective. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât.adjectiv d) 1 . bucurii.locuţiune adverbială. aşa şi aşa. cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1. cu privire la 74.substantiv c) pronume d) 1 . bucurii. "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 .7 d) drum-de-fier.adjectiv d) ambele adjective 76. cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75. în afară de. de-a dura. cuvintele articulate sunt: a) concedii.adverb. 2 . b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii. pasăre-liră.pronume 81. al doilea .adverb c) primul .adverbe b) primul . În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion". din ce în ce. 3 .adverb 78. 2 . În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă". al doilea .adjectiv d) 1.adjectiv. cu toptanul.adverb. aşa că. 2 . 2 . 2 . 2. alături de. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur. În propoziţiile: "Aşa e firea lui". cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic .balmeş c) an de an. în faţă c) dimpreună cu. ici şi colo. 3 . cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 . cuvintele "pe nimic". În exemplul: "astfel de oameni". cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele . chiar dacă.adjectiv. în afară 73.adverbe. la bucurii familiale şi la anii de odinioară". în locul.adverb 77. de voie de nevoie. pe neaşteptate d) zi de zi.pronume. talmeş . 3 . În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic". în scopul b) în vederea. în caz că. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit". cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbială 79. "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic". mâine-seara 72. anii 80. pe dinăuntrul. de-a binelea. din cauza b) în urmă. "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui". "Mi-l omorâră păgânii". 3 .

cât c) cât. ce. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. fiindcă 88. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea. dar. cât b) deci. b) Copilul este în camera lui. înapoia. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde. dar. c) Zi-i înainte. căci. Să fi venit mai devreme. oricine. ci. există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1. conform. Aş fi mâncat nişte fructe. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care. Era să piardă trenul. Aş fi mers şi eu în excursie. când. cine 91. deci. deşi. datorită . În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul. dacă. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. cine d) ce. Este greu de abordat aceasta problemă. unde d) cum. însă c) sau. nici altul nu se interesează". Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. c) Striga de se auzea în stradă. unde c) cum. pronume nehotărât în exemplul 3 84. Poate voi fi făcut bine. ori d) dacă. când. când b) cine. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. ce. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89.8 d) pronume personal 82. cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. adverb în exemplul 2. căci. 87. căci 90. încât. care. care. asemenea. ce. cât b) când. nu acum. o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E. ci. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu.Gârleanu). Problema este dificilă. cine. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr. iar. lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83.

99. feroce 96. altul. împrejurul. ecosez. cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei". datorită 92.9 b) înaintea. treaz. asemenea. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine". bej d) dens. precoce. însuşi. cumsecade c) nou. cuminte. înapoia. roşu. perspicace.i b) Vă trimit salutări. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş. verde. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale. mulţumită d) înapoia. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură. eu c) sie. limpede b) gri. deasupra c) înaintea. pepit. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs. expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97. ai mei. seria: a) fiecare. Sintagma care conţine viitorul anterior este: a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind . continuu. nici unul b) ce. asupra. d) Poftim de intră ! 100. cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. În exemplul: "Drumul era tot mai greu". ferice.". b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre. cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. bordo. noi 98. oricine. tot d) unul. asupra. d) Vă doresc numai bine. c) Vă restitui cartea. Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea. tulbure. împotriva.

b) Am mâncat un măr şi două piersici. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film. 108. termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie d) interjecţie 111. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează". Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106. sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109. cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110. "pe de rost". "rând pe rând". trăgător de elită d) pe nesimţite. În exemplul "Vinde pe nimic". În expresia "calcă a popă". are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv . a ţine seama b) aducere-aminte. d) Un individ suspect mă urmărea.". este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectivală 104.10 102. c) Am zburat cu un planor. băgare de seamă c) băgător de seamă. expresia "pe nimic". În exemplul: "Uite ce ai făcut !". În exemplul "L-am întrebat care este problema. Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte. nedus la biserică 105. cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. Expresiile: "în veci". Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107.

Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât: a) Părerea unuia nu contează. asemenea. forma inversă: a) vedea-l-ar. scrie-lar. altul ieşea. graţie. cheltuie. în faţa 118. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?". aidoma. agrează. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra. cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. rânduie. pentru verbele : a. închina-ar. verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121.optativ prezent. luaşi-ar c) vede-al-ar. d) Copilul a luat-o la fugă. îşi arogă. Identifică verbul care poate fi.11 d) locuţiune adjectivală 113. b) Unora dintre ei nu le spusese. în afară de. se îmbarcă. creează. înaintea. impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123. lua-şi-ar . cheltuieşte. de pe lângă. 125. lua-şi-ar b) vedea-l-ar. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari. se îmbarcă. în funcţie de context: tranzitiv. persoana a III-a singular. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături". scrie-lar. contrar c) în centrul. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent. c) Un om intra. venii-ar. scrie-l-ar. conform. b) Nu se mai ajunge cu banii. agreează c. predicativ. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă.rânduieşte. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. veni-ar. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă. persoana a III-a singular. conform cu d) împotriva. b. veni-i-ar. pe lângă b) potrivit. cheltuieli. d) Un copil citea şi doi ascultau. împrejurul. personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. creează. se îmbarchează. alta zi poate fi mai bună. agreiază 124. copulativ. îşi arogă. închina-s-ar. 117. c) O zi e mai rea. crează. În enunţul "Are şi el un ce profit". rânduie. 122. închinas-ar. îşi aroghează. copulativ. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional . "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ 115.

": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129.împrejur erau flori.". În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii. În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină". închina-ar. scriel-ar.". există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131. revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite. este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) beletristic 128. În propoziţia: "Ajunge în două ore.". În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu.". Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.".". În propoziţiile : "Vorbim de examen".complemente indirecte . complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134. venii-ar. cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130.complemente circumstanţiale de scop c) ambele . În propoziţia: "De jur . aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrativ 127.complemente circumstanţiale de mod b) ambele . Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei.".12 d) vede-l-ar. cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133. În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită. "Ne pregătim de examen. cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132. lua-şi-ar 126. cuvintele "de examen" sunt: a) ambele .

În propoziţia "Neînvăţând.". În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit". a doua .completivă indirectă. În propoziţia "Umbla după câstig". a doua . propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă . căci e totuna de stai pe loc".13 d) (vorbim) de examen . propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142.completive directe b) prima . În frazele: "Nu-i place cum lucrează. propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140. nu vei avea şansă de reuşită. a treia .. cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136. a doua . În fraza: "Cui place să roşească. a doua ."..subiectivă.completivă directă .".completivă directă.subiective d) prima ..completive directe 141. În propoziţia "Se cunoşteau de mici. În fraza: "Fugim.circumstanţială de mod d) amândouă .subiective b) toate trei . Procedează cum poate. Nu ştie cum lucrează.subiectivă. cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139.circumstanţiale de mod c) toate trei . roşească". (ne pregătim) de examen .complement indirect.completive directe d) primele două . subordonatele sunt: a) amândouă .circumstanţiale de mod. În frazele: "E bine cum lucrează.subiective. propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei .circumstanţială de mod c) prima . citit" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138.completivă directă 143.subiectivă c) amândouă .complement circumstanţial de scop 135.".. cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137. b) prima . Nu se ştie cum lucrează. În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează". cuvântul "de .

În textul de mai sus.completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) . Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi".circumstanţială condiţională.circumstanţială de scop. dom' ne. numai semn de ortografie.". cinci semne de punctuaţie. şapte semne de punctuaţie. (dialogul. d. 2) completivă indirectă 149. să mă lase în pace. a doua . ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a.14 144. c. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie. 2) . În fraza "Când ai mâncat atâta. la Timişul-de-Sus. În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă". 2) "M-aş mira să-l văd venind". virgula. 151. propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. semnul exclamării) c.subiective 145. . b. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie. sigur că ţi-a fost rău. numai semn de punctuaţie. 150. trei greşeli de scriere. subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) . c. şase semne de punctuaţie. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit". coordonarea a două părţi de vorbire. subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor. propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă . b. din sudestul ţării. În perioada 2 septembrie-7 septembrie. d. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel. virgula.subiectivă d) amândouă .circumstanţiale de mod c) prima .". patru semne de punctuaţie b. "Spune-i. virgula." În textul de mai sus există: a. cratima este: a.predicativă. În fraza: "Mergi până oboseşti. d. ortografie: ultimele două) 152.predicative b) amândouă . că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a. coordonarea a două părţi de propoziţie. propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147. pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă. (punctuţie: primele două. evitarea unei cacofonii.

b.a se cuminţi. . (al) dóisprezecelea. femeie. Academia Română. ortografie îngrijită. Şcoala numărul 2. ideie. scânteie. că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. lin-gvist.boţit. Muzeul literaturii române. azalee. câine-lup. întors pe dos . d. . a-si pune pofta în cui . azaleie. reportér. Câmpia-de-Vest. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a. ling-vist. prim-ministru. paş-opt-ist. coadă de topor . iarbă. 155. Şcoala Numărul 2. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. vrând-nevrând. b. mujdei. fuior. Sfarmă-Piatră. reportér. a se da pe brazdă . a-tlet. domnule.a renunţa. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. ideie. d. matúr. d. ortografie îngrijtă. Excelenţa voastră. véveriţă. Şcoala Numărul 2. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. femee. c. Câmpia de Vest. d. soare. b. (al) doisprezécelea. femeie. (al) doisprezécelea. Editura Humanitas. c. d. epopee. azalee. ac-ru. cereale.a renunţa. cinci greşeli de scriere. Academia Română. Şcoala Numărul 2. alocuţiune. dureri nevralgice. câine-lup. firesc şi natural. mujdei de usturoi. ortografie corectă. Excelenţa voastră. zeróuri. Academia română. paş-opt-ist. etetera. Academia Română. i-mail. d.a se cuminţi. Muzeul Literaturii Române. c.băţ. matúr. Sfarmă-Piatră. ideie. tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii. Excelenţa Voastră. domnule tot ce doreşti. femeie. scânteie. c. curriculum vitae. ling-vist. firesc şi natural. patru greşeli de scriere.Întreabă. . 154. articulaţie. c. alocuţiune. Identifică seria corectă: a. domnule. întors pe dos . Sfarmă-Piatră. nuia. că. coadă de topor . b. c. ast-ma-tic. Sfarmă Piatră. fuior. a-şi pune pofta în cui . Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a. Câmpia-de-Vest. ast-ma-tic. 153. epopeie.a se cuminţi. cereale. scânteie. câine-lup. mátur. b. a-cru. pa-şop-tist. soare. . a se da pe brazdă . fair-play. 157. 162. idee. iarbă. veveríţă. d. Muzeul Literaturii Române.Întreabă.supărăt. întors pe dos . alee. véveriţă. prim-ministru. zeróuri. paş-opt-ist. repórter. a-tlet. epopee. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. întors pe dos supărat. c. epopee. véveriţă. scânteie. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. a-şi pune pofta în cui . a se da pe brazdă . Editura Humanitas. 158. vrând-nevrând. câine-lup. fuior. scurtă alocuţiune. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a. firesc şi prietenos. tot ce doreşti. ling-vist. cooperaţie. zeróuri. Excelenţa Voastră. azalee. a-tlet. a-si pune pofta în cui . 159. dureri musculare. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. b. d. coadă de topor . tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. matúr.a renunţa. c. Muzeul literaturii române. b. şase greşeli de scriere. tot ce doreşti. reportér. Editura Humanitas. a-cru. b. at-let. nuia. roi. ac-ru. mujdei de usturoi. (al) dóisprezecelea. roi. că. prim-ministru. 160. ast-ma-tic.inversat.a pofti.15 b. dureri musculare. 161. a se da pe brazdă . Câmpia de Vest.a se cuminţi. prim ministru. c.Întreabă. b. c.băţ. as-tma-tic. zeróuri.trădător. Editura-Humanitas.trădător. 156. coadă de topor .

mâhnire. locul al optulea. a alerga .microcosmos. curcubeu . Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a. a gândi. judecată.a intui. b.paie.amar. curriculum vitae. d.nevăzător. fair-play.hidrante.leşuri.mofturos. ipohondru. leah . ispravnic. el mi-a devenit afín. Preotul respecta típicul slujbei religioase. truver. trist. alergător. Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a.curcubee. feregea.leşuri. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. adevăr . 167.alerg. a întrezări.a obosi. Fructele de áfin sunt amărui. Fructele de áfin sunt amarui. e-mail. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. orgolios. polcovnic. sătul . douăsprezece octombrie. 168. inimă albastră . a prevedea.fiinţă. a fi . d.a dezmoşteni. macrocosmios . b. etcetera. a se sfătui. 166. nou-veniţi. c.concentrat. voluptuos. el mi-a devenit afín. a fi cu nasul de ceară . A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. alergare.curcubee. ordonanţă. nefiinţă.leşuri.a chibzui. voluptuos. c. a apărea. voi trebuia (să plecaţi). hidrant . 165. c.chipeş. a cugeta. b. Prin căsăatorie cu sora mea.atunci. curiculum vitae. Fructele de áfin sunt amărui. c. .16 b. b. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a. tristeţe. leş . fiu. Prin casatorie cu sora mea. locul al optulea. bun . leş . etcetera. etcetera.hidranţi. părete. crenel. d. 169. căluţ.cerebral.ură. c. a vedea . trufaş. amic .melancolie. nevăzut. a prevedea.leşi. b. paisprezece.prieten. preocupat. curcubeu . căluţi. a apărea. c. mândru . 163. c. d. chezaş. înşeală. c. b. noi-veniţi. mic . mesa . Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a.acolo. două septembrie. a merge .nesătul. a apărea. amor . patrusprezece.mediu.absorbit.leşi. Preotul respectă típicul slujbei religioase. leş . pai . d.curcubeie. armaş. două septembrie. doi septembrie. doi septembrie. gândire. curcubeu . Identifică seria în care există numai arhaisme: a. c.călăreţ. diluat . hidrant . el mi-a devenit afín. 170. 164. Identifică seria care conţine forme corecte: a. Prin căsătorie cu sora mea. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. postelnic. douăsprezece octombrie. locul al optalea. leah . supărăcios. d. b. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. fair-play. nou-veniţi. paisprezece. Identifică seria în care acordul este corect realizat: a. dus pe gânduri .mese. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. Fructele de afín sunt amărui. Identifică seria în care există numai antonime: a. greşale. a moşteni . intelect . a condamna. a pune la cale . Prin căsătorie cu sora mea.a îndruma. fair play. 171. cal . cetate. el mi-a devenit afín. a judeca . înşală. b. c. a apăre. neatent. voluptuos. curriculum vitae. voi trebuiaţi (să plecaţi). voluptos. a ghici . cneaz. d. înşală. aici .minciună. e-mail. pârău. douăsprezece octombrie. înşală. b. e-mail. acum . irod. paisprezece. d. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. voi trebuia (să plecaţi).

. în ordine: a. articol. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate. copulativ. numeral. c. 175. conjuncţie şi conjuncţie. b." sunt. ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot. două pronume. b. mândrul. verbul "a fost" este: a. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese. pronume posesiv. În fraza : "Stăpâne. superlativ relativ. complement direct. b. c. auxiliar.". 182. b. întuneric. d. 174. există: a. prietene".. fără funcţie sintactică. b. 178. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie. b. superlativ absolut. pronume. o locuţiune adverbială. c. există: a. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el". b. numai subiecte neexprimate subînţelese. 179.17 172.". o locuţiune prepoziţională. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit". c. 181. c. În propoziţia : "A fost odată un împărat". numai subiecte neexprimate incluse. c. cuvântul "o" este: a. un pronume. 180. articol hotărât. c. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară. b. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă". cuvântul "prietene " este: a. 173. cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a. prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a. numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. pronume personal. d. adverb şi adverb. cuvintele "în spatele" formează: a. un complement. c. există: a. al pădurii. În propoziţia : " Se vede venind o maşină". adverb şi conjuncţie. trei pronume. . două complemente. ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat". este: a. b. 177. comparativ de superioritate. conjuncţie şi adverb. 176. c. c. b. predicativ. o propoziţie compusă. b. subiect. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci". În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine.

cuvântul "a telefona" este: a. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor. c. cinci propoziţii. de parcă-l zghihuia dracul" sunt. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul. b. b. 189. un atribut şi două complemente. 193. 185. b. 187. d. circumstanţială de cauză. cuvântul "Mihai" este: a. circumstanţială de cauză. c. c. fără funcţie sintactică. 183. În propoziţia : "Mai taci din gură. că aşa tremura de tare. complement. subiect. atribut adjectival. principală şi atributivă. patru propoziţii. consecutivă. c. 186. principală. subiectivă. principală. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. 191. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună". patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică. c. b. b. subiectivă . circumstanţială de mod. două atribute şi un complement. c. c. apoziţie. 188. principală. b. subiectivă. complement indirect. 184. ce-i şi cum se nimereşte" este: a. principală. c. predicativă. există: a. un atribut şi trei complemente.18 c. b. neexprimat inclus. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică. b. omule!". există: a. b. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică. tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei". În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală". trei propoziţii. exprimat simplu. c. complement direct. există: a. două atribute şi două complemente. d. subiectivă şi atributivă. c. c. b. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte. Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament". 190. subiect. subiectivă. complement direct. neexprimat subînţeles. În propoziţia : "În acea zi. în ordine: a. complement circumstanţial de mod. fără funcţie sintactică. 192. consecutivă. principală şi subiectivă. atribut pronominal. o parte de vorbire fără funcţie sintactică. subiectul este: a. trei complemente. b. În structura : "Mă gândesc a telefona". d. consecutivă. circumstanţială de cauză.

". adverb de mod c. coordonare prin juxtapunere. raporturile dintre propozitii sunt. nu poti s-o întorci. dativ d. "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta". b. trei propoziţii. există: a. b. s-a simţit minunat". mam'mare. circumstanţială de timp. pronume reflexiv d. b. o propoziţie subordonată circumstanţială. de nu îţi fi uitat. un complement circumstanţial de scop. în ordine: a. d. coordonare conclusivă. nominativ b. adjectiv b. În fraza : "V-am spus. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii". 198. b. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. un complement circumstanţial de mod. c. însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. prepoziţie b. 195. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa". o propoziţie completivă directă. 200. o propoziţie subiectivă. cinci propoziţii. patru propoziţii. c. două propoziţii subordonate circumstanţiale. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare. 199. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta. conjuncţie c. circumstanţială de cauză. se obţine: a. din textul . c. cum mi se pare. există: a. prima propoziţie este: a. coordonare copulativă. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. cuvântul “noastră" este în cazul : a. o propoziţie completivă indirectă. măcar să te pui în ruptul capului". genitiv 202. c. La marginea acestui sat este un stadion mare. verb la participiu . În fraza : "Aşa e lumea asta şi.19 194. 196. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. c. coordonare prin juxtapunere. b. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. acuzativ c. coordonare adversativă. 197. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai". b. un complement circumstanţial de cauză." (M. În fraza :Cum a ajuns pe plajă. trei propoziţii subordonate circumstanţiale. că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat". circumstanţială de mod. c. rămâne cum este ea. b. de-ai face ce-ai face. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine. coordonare adversativă. adverb 203. se obţine: a.

matrice d. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte.20 d. elev c. caz. vocativ 207. trebuie să-ţi spun ca exagerezi. personal. substantivul “copilului" este în cazul : a. persoană d. hoteluri. unghi 209. îţi dau dreptate. plaje. acuzativ b. foc. hârtie. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. Ajunge cât ai vorbit ! c. persoană 213. vulpoi. tranzitiv în enunţul : a. accidenţi.". număr. nominativ b. creştinism. sore b. creion c. aur. căpşune. căpşune. ochelari. hoteluri." este : a. lup. bebe. cuvântul “contrar" este în cazul : a. Se pot forma substantive de genul feminin. articol nehotărât b. plăji. prin adăugarea desinenţei “a". suedez d. sânge. bunic. elefant. genitiv c. caz b. pe de alta. represalii d. prieten. pronume nehotărât c. tei. Au luptat cu îndârjire împotriva lui d. şcolar. timp. genitiv sau dativ. accidenţi. sore 212. catană 210. curaj. surori c. b. plaje. În enunţul “Dau cartea copilului. nazuri c. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. vineri. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. Va ajunge la timp d. dativ d. var b. substantiv 204. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. Te ajung eu mai târziu ! 208. stejar 211. gen. învăţătoare. gen. În enunţul “Contrar voinţei voastre. căpşuni. unt. număr. hoteluri. unchi. muşeţel b. căpşune. secerătoare. la toate substantivele din seria : a. hoteluri. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. cicatrice. adjectiv pronominal nehotărât d. aprilie. băiat. copil. accidenţi. atletism. surori d. numeral cardinal 205. gen. carte b. accidente. lup. Verbul “a ajunge" este predicativ. nor. mod. b. timp c. cal. genitiv c. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. topica menţinând ambiguitatea . am venit aici". Împotriva noastră nu a fost nimeni c. eroism. moravuri. soare. inginer. urs. dativ d. plăji.

b. pasivă d. Cosbuc). există : a. codrul minunat dormita. reflexiv d. adjectivul “simplu" înseamnă : a. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a. 8 articole 216. genitiv 222." (M. posesiv 223. Sadoveanu). activă b. contextul menţinând ambiguitatea 215. de întărire c. sintagma “pe faţa" este : . Băieţii au jucat fotbal toata ziua. În versurile : “Copilo. 220. al ciocănitorii celei mari. doar d. tu inima ne-o frângi. 7 articole d. Doino. rudimentar 217. nu au funcţie sintactică c. c. reflexivă c. sunt subiecte b. primitiv c. personal b. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna. ascultam duruitul scurt. În textul : “În pacea iernii. pronumele personal în dativ “-i" : a.". verbul “va fi văzut" este la diateza : a. nominativ b. dativ d. nu are funcţie sintactică b. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban. neevoluat b. este complement indirect c. Ion te va fi văzut şi pe tine". Are să înveţe mai mult pentru examen. După o tăcere lungă. cuvântul “noastră" este în cazul: a. În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi. primul are funcţie de subiect. acuzativ c. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată. are funcţia sintactică de atribut pronominald. băiete !". adjectiv pronominal nehotărât c. d. numai. 5 articole b.". numeral colectiv 221.". Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. adjectiv propriu-zis d.21 214.". 6 articole c. este complement direct 219. sunt atribute substantivale apoziţionale d. substantivele “copilo" şi "Doino" : a." (G. poetul avea să vină la Bucureşti. În enunţul : “Dă-i bătaie. iar al doilea nu are funcţie sintactică 218. tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează. activă sau pasivă. În anul următor. În enunţul “Plimbându-se prin parc. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace. cuvântul “tuturor" este : a. pronume nehotărât b. un cioban ca atâţia alţii. de darabană.

locuţiune prepoziţională 224. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari. adjectiv c. pustiisem c. a vorbi. complement indirect în dativ b.". lenei. numeral adverbial d. cinstii. “o dată" este : a. gărzii 226. numeral colectiv 232.şi somnul. a se mira. vameş vieţii. substantiv cu prepoziţie b. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv. a face b. lenii. timpul perfect simplu. a se mândri. substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a." (M. complement direct c. persoane nou-venite 227. Este corectă expresia : a. atribut substantival în genitiv c. cinstei. atribut 228. În versul : “. În propoziţia : “Mă doare capul. gardei b. a gândi. cinstii.22 a. oameni grei de pornit b. cuvântul “ieri" este : a. cinstei. numeral multiplicativ c. Eminescu). lenii. Nu au aceeaşi formă. onoarei. Verbul “a pustii" la modul indicativ. adjectivele pronominale de întărire de : . onorii. a avea. directorii noi-aleşi c. gardei c. atribut substantival în dativ d.". pustiam b. nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. Eminescu). nu vrea să-mi ieie vamă. a citi. pustiii 225. a scrie. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. locuţiune adverbială d. pustii d. a fi 230. substantiv precedat de articol nehotărât 231. tineri liberi-cugetători d. cuvântul “câteşitrei" este : a. gărzii d. atribut substantival apoziţional 233. a se teme c. adverb d. cu articol nehotărât din seria : a. la toate cazurile. numeral fracţionar c. onorii. persoana I. a pleca d. numărul singular. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră. numeral distributiv b.". singular. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a. numeral adverbial b. subiect b. substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a. onoarei. substantiv b. nume predicativ d. adverb precedat de o prepoziţie c. lenei. are forma : a. locuţiune adverbială d. a se bucura.

S. Să fi învăţat. următoarele funcţii sintactice . verb la participiu 235. Am plantat în curte zece pomi. Hainele tale erau ude. “pentru aceea" este : a. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. Ar fi fost lăudat. predicat nominal d./ Albă ca zăpada iernii. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat. a. Le-a adus celor doi copii câte o minge. genul masculin. b. 236. Cl. adverb de mod b. Este locuţiune adverbială construcţia : a. numărul plural b. ai fi ştiut. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât. locuţiune pronominală b. Cl. dulce ca o zi de vară" (M. complement circumstanţial de mod 242. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite.". cuvântul “-i" este : a. verb la gerunziu acordat c. S. în jurul d. As gen d. NP. genul feminin. substantivele au. Ci. Florile vor fi scumpite în perioada ierni. numărul plural 234. Erau geamurile unor cafenele boiereşti. Ci. în veci b. c. numărul singular d. d. predicat verbal c." a. Ci. genul masculin. Părintii sunt plecaţi la mare. în ordine. Ci b. adjectiv propriu-zis d.23 a. Tinerii au fost într-o excursie la munte. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. c. As gen 239. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina. d. d. mâine-seară c. NP.". locuţiune adverbială de scop d. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. genul feminin. As gen c. locuţiune adverbială de cauză c. S. As prep. dacă ar fi meritat. Cd. “surâzândă" este : a. As prep. Cl. c. pronume posesiv . Ci. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. pronume personal b. As gen.i b. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă. de acolo 241. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. 240. 237. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. Cd. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului.". numărul singular c. S. Eminescu). ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută. Cl. Era bine să fi certat copilul la timp. nu are funcţie sintactică b. b.

Verbul “privii" este la modul indicativ. d. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. subiect d. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii : a. c. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele. expresie verbală impersonală d. cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. mai mult ca perfectul d. pentru. graţie.24 c. atribut 246. complement indirect c. a. pronume demonstrativ de identitate d.". imperfect c. asemenea d. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ. cuvântul “cel" este . contrar. imperativ c. lângă 245. verb la diateza activă b. peste. asupra b. 248. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri. Drumul era tot mai greu. contra. conform. verb copulativ 243. 251. prezent b. complement direct b. cuvântul “a cărei" determină : a. infinitiv 250. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a. verbul “a umplut" d. substantivul “pâine" b. verb la diateza pasivă c. b.". În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri. b. verb predicativ d. împotrivă. conjunctiv b. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia. A cazut în apă cu tot cu bagaje. perfectul simplu 252. indicativ d.". În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun. De vreme ce n-ai înţeles. Cutreierasem tot ţinutul. potrivit c. timpul : a. nu are rost să reiau discuţia. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa. timpul : . Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. c. propoziţia 1 244. d. predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a. substantivul “mireasmă" c. articol demonstrativ (adjectival) b. multumită. Un tot se compune din mai multe părţi. locuţiune verbală 247.". pronume demonstrativ de depărtare c. Există locuţiune adverbială în enunţul : a.

pronume posesiv în cazul genitiv b. următoarele valori : a. conjunţtie coordonatoare copulativă. cuvântul “dar" este : a. În enunţul : “Cartea mea-i.".". timpul prezent b. posesiv b. imperativ 256. persoana a III-a 253. copulativă 254. adverb b. substantiv 261. colective d. conclusivă d. mai mult ca perfectul. cuvântul “mea" este : a. perfect simplu. posibilă sau dorită modul : a. pronume reflexiv. ordinale b. negativ 257. persoana I c. adverbiale c. nehotărât d. o treaptă. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d.25 a. În enunţul : “Am greşit. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. verbul “a veni" este la : a. disjunctivă c. persoana I d. indicativ b. pronume reflexiv c. spune-i să rămână. o locuţiune substantivală c. Arghezi). Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : ." (T. conjunctiv d. pronume reflexi 259. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. imperfect. conjuncţie c. modul infinitiv. pronume posesiv în cazul nominativ c." exsită : a. timpul prezent d. pronume reflexiv 260. Exprimă o acţiune realizabilă. adverb de mod. o locuţiune adverbială d. pronume reflexiv b. modul indicativ. adversativă b. În enunţul : “De-a veni pe aici. o locuţiune adjectivală b. fiule. timpul viitor 258. conjuncţie coordonatoare copulativă d. modul condiţional optativ. condiţional-optativ c. perfect simplu. dar nu m-a certat. timpul perfect compus c.". adverb de mod. prepoziţie d. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă. persoana a III-a b. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a. relativ c. cuvântul “şi" are. conjuncţie coordonatoare copulativă. pronume posesiv în cazul acuzativ d. multiplicative 262. modul indicativ. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă. adverb de mod. un substantiv cu prepoziţie 255. în ordinea apariţiei.

d. conjuncie subordonatoare 263. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. b. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. genitiv 265. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe". d. o bomboană ! b. aşa vei dormi. “Cât" este adverb în enunţul : a. adjectiv pronominal interogativ 264. împotriva alcoolului şi a tutunului c. Copiii află care este câtul a două numere. acuzativ c. zi !. sunt defective de numărul singular d. c. pronume relativ d. Cât lemn s-a exportat ? c. nu ziceţi ! c. nu zi !. graţie disciplinei şi a efortului d. “potasiu" : a. ziceţi !. nu au gen c. pronume interogativ b. chit că. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul : a. în afară de. zii !. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. ziceţi !. dativ d. nu zice !. cuvântul “ale cărei" este : a. zi !. ziceţi !. prepoziţie b."aur". Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. a luat o nota mică. Ia. ziceţi !. sunt cu variabile b. Elevul ia cartea şi citeşte. nu ziceţi ! 271. Cât de frumoasă eşti ! 270. cu condiţia să. zi !. adjectiv interogativ c. conform legilor şi a normelor în vigoare 268. în faţa. sunt defective de numărul plural 267. în caz că. nu zii !. nu ziceţi ! d.26 a. b. adverb c. înainte să 266. Este corectă construcţia : a. Cum nu şi-a repetat. la un loc cu. te rog. conjuncţie coordonatoare d. nu zi !. în susul d. . împotriva alcoolului şi tutunului b. nu ziceţi ! b. nominativ b. în locul unde b. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. Cum îţi aşterni. în loc să. în jurul. Ia vino la mine ! c. Imperativul verbului “ a zice" este : a. Substantivele “atletism". în momentul când.

d.". Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. adjectiv pronominal nehotărât d. Există un atribut pronominal în enunţul : a. complement direct 280. articol nehotărât 274. complement direct c.". complement indirect b. predicat verbal 281. [ . 279. subiect b. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. predicat verbal şi complement direct b.". 272. c. Îi este milă şi de un gândăcel. verbul “a scrie" este : a. cuvântul “celorlalţi" este : a. numeral cardinal cu valoare adjectivală b. atribut adjectival d. d. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu. [ ? ]. ]. M-am dus să-mi văd feciorul. “ (M. 278. Nu ia nimic de la străini. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. [ . c. b. cuvântul “indiscreţie" este : a.". În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri. Mi-am cumpărat nişte cărţi. [ : ] c. atribut pronominal c.27 d. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos. complement circumstanţial de loc c. atribut substantival prepoziţional b.". cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a. complement indirect c. subiect b. [ ? ]. cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. ]. numeral cardinal cu valoare substantivală c. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. atribut pronominal d. cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. complement direct c. Mi ţi-l ia la scărmănat. [ “ ] b. predicat verbal . [ ! ].. În enunţul : “E uşor a scrie versuri . [ . [ . În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră. În enunţul : “O alee îngustă. atribut d. ] d. ]. mărginită de trandafiri roşii. nume predicativ 276. cuvântul “un" este : a. complement indirect d. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie. ]. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. Există un predicat verbal în enunţul : a. complement de agent 277. duce spre casă". [ . [ ! ] 273. atribut adjectival 275. b. Eminescu). nume predicativ d.

cuvintele “din faţă" sunt : a. complement circumstanţial de loc d. adverbe d. adjectiv precedat de articol demonstrativ d. are funcţia sintactică de : a. substantiv c. complement circumstanţial de loc . complemente directe c. adjectiv b. atribute d. Se ştie ce a scris Eminescu d. atribut adjectival d. subiectul este exprimat prin : a. complement indirect 285. substantiv b. complement indirect c. Ce faci aici ? c. complemente circumstanţiale 288. nume predicativ c. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. predicat nominal 282. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. atribut adverbial c. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a. complement direct b. pronume d.". verb tranzitiv b. un verb intranzitiv 290. un verb tranzitiv b. atribut substantival prepoziţional b.". verb la gerunziu 286. verbe la participiu b. atribut pronominal b.". În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea. cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. substantiv c. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori. substantive 287. un adjectiv d. complemente de orice fel şi atribute b.28 d. pronume c. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" . Complementul direct poate determina : a. un substantiv c. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a. verbe la gerunziu şi la infinitiv c. verb la supin d. interjecţie 289.

În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor. verbe predicative. c. atribut. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza. În enunţul : "Poetul adevărat. nu moare niciodată. deoarece este articol 300. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă. adverb relativ c. nu poţi munci bine. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?". era vese. Fără a te odihni bine. subiect. nu are funcţie sintactică. subiect b.". atribut. subiectul este : a.". un predicat nominal şi două predicate verbale d. numai predicate verbale b. predicat verbal c.". numai predicate nominale c. atribut. disjunctivă 299. un predicat verbal şi două predicate nominale 295. pronume relativ b. locuţiuni verbale d. înainte de a pleca la drum. inclus b. complement direct b. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz. atribut. predicat nominal . complement indirect c. atribut. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a. cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. dacă va fi ger în iarna aceasta. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta. verbe copulative şi nume predicative 294. verbe predicative. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini. nu are funţie sintactică 293. atribut pronominal apoziţional c. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. complement indirect.". ştirea 297. nedeterminat c.l 296. atribut. complement circumstanţial de scop 292. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine. în ordine. următoarele funcţii sintactice : a. b. subiect. cuvântul "oricând" este : a. impersonale c. atribut. atribut. subiect. adversativă c. complement de agent. complement de mod d. cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale. Odihnit. complement indirect. conjuncţie subordonatoare 298. subiect d. au. predicat verbal b. atribut adjectival d. conclusivă d. atribut. atribut. copulativă b. atribut.".29 d. predicat verbal.". elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a. subînţeles d. subiect. d. există : a. personale b. complement de agent. predicatele sunt exprimate prin : a. adverb nehotărât d. atribut.

în cazul : a.". ori foarte slab. genitiv 304. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b.".".". Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine. copulativă b. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. un atribut pronominal şi un atribut substantival b. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza. un predicat verbal şi unul nominal . predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c. dativ d. cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a.t" se analizează astfel : a. cuvântul "poate" este : a. cuvântul "pe carte" este : a. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. complement direct d. există : a. două atribute adjectivale 303. complement indirect 305. cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a. acuzativ c. atribut verbal b. atribut pronominal d. adversativă c. două predicate verbale b. complement circumstanţial de mod d. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. atribut adjectival c. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?". În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. subiect c. disjunctivă d. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b. conclusivă 306. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles. forme neaccentuate.30 301. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302. atribut adjectival 309. două predicate nominale d. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani. atribut adverbial c. nominativ b." (T. predicat verbal 307. numai un atribut substantival d. patru predicate verbale c. complement circumstanţial de mod b. Arghezi). un atribut adjectival şi un atribut substantival c. există : a." a. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d. complement circumstanţial de loc b.

1 predicat nominal incomplet.31 310. 3 predicate verbale. dacă ar fi izbutit" (N. adjectiv. creativitatea românească. Eliade). verb copulativ 317. subiect b.". sunt : a. complement circumstanţial de timp b. Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. complement indirect c. numai predicate verbale 318. 3 predicate verbale. subiect b. În propoziţia : "Ţi-a fost foame. infinitiv b. conjuncţie. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. atribut adjectival 315. cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă. n-a fost situaţie. 5 predicate verbale c. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316. Iorga). adverb relativ c. numeral. În fraza "N-a fost problemă. substantiv. supin . 5 predicate nominale b. participiu c. 1 predicat nominal d. adverb. atribut adjectival c."." (M. nu are funcţie sintactică 312. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. atribut substantival d. adjectiv. verb. verb predicativ d. 2 predicate nominale incomplete c. 3 predicate verbale. Sebastian). există : a. gerunziu neacordat d. atribut pronominal d. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a. articol. substantivul "sălciile" c. încă o dată şi pentru atâţia ani. pronume relativ b. substantivul "ramuri" d. conjuncţie coordonatoare d. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313. complement indirect d. substantiv. locuţiune verbală b. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. care avea să paralizeze. 2 predicate nominale incomplete. pronume. adverb. 1 predicat nominal b. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945. pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. interjecţie. propoziţia 1 b. locuţiune adverbială c. atribut pronominal c. prepoziţie 314. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a.

lacul b. pe lângă alte feluri de atribute există : a. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b. copilul s-a bucurat mult.. În construcţiile "E ger" . pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal c. o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c. "e ger" . Auzind vestea.. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă. c. Odobescu). toate căpeteniile ţării. iar "mi-e" predicat nominal d. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă. al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate. există : a. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d. d. "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. Există două predicate verbale în enunţul : a. Mi se pare că el va ajunge campion.. Gârleanu). Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr. 2 predicate nominale d. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d. "e dor" sunt predicate nominale b. 6 atribute adjectivale c. "e" este predicat verbal. 5 atribute adjectivale b. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin. propoziţia atributivă este introdusă prin : a. 7 predicate 321. 2 predicate verbale 325. în casele domneşti.32 319. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b.. care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia). iar "ger". nuferi c. "e" este predicat verbal. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. 7 atribute adjectivale d. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. există : a. "Mi-e frică" . Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? . Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli. subînţeles d. b. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane." (M. inclus 326. Eminescu). 328. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b." (Al. În fraza " Sus. este : a. "e ger". În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate.". "Mi-e dor" : a. "frică" şi "dor" sunt subiecte c. stau cu o cucernică smerenie. 1 predicat verbal şi un predicat nominal b. Goga). subiectul este : a. împrejurul trupului împodobit al răposatului. cuvântul "ta" este : a. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa." (O..". 8 atribute adjectivale 322. "e frică". "e frică" . adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c. complement circumstanţial de loc 323.. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b.

2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. complement circumstanţial de loc d. pronume de întărire în cazul dativ 330. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic 332. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338. adjectiv 329. verb d. b. apoziţia simplă de substantivul determinat d. cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a. pronume posesiv b. atributul de substantivul determinat b. pronume posesiv b. învăţătura-fleac" (Cugetări personale). nobleţea-desfrâu. de pe Moldova. adjectiv b. pronume demonstrativ în cazul nominativ b. substantiv în cazul vocativ d. pronume reflexiv în cazul dativ d. c. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c." (I. adverb 336. se văd câteva sate de munte. Cui îi este sete ? 335. Creangă). numeral cardinal c. Uneori. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. verb la supin d. Cine-i omul acela ? b. atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. d. 331. Există un complement direct în enunţul : a. complement circumstanţial de loc + complement indirect b. disjunctivă d. Călinescu). există : a. adversativă c. Cine-i lăudat ? d. numai predicate nominale b. Există predicat nominal în enunţul : a.verb la infinitiv c. substantiv provenit din adjectiv 334. pronume personal în cazul genitiv c. Nu vă bizuiţi pe acest băiat. atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a. predicatul de subiect 333. Cine-i acolo ? c. copulativă b. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită. pronume c." (G. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical. complementul direct de verbul determinat c. Complementul nu poate determina : a.33 a. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. elocinţă-pălăvrăgeală. există : . dărnicia-risipă. Nu se desparte. în nici un caz. nu au funcţie sintactică. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. conclusivă 337. copii îi supără pe profesori. prin virgulă : a. Eminescu). încet codrul Paşcanilor. pornim înainte spre Moţca şi suim încet. În depărtare.

(2)/". propoziţia 1 este : . c. de va lua nota 10. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/". condiţională şi completivă directă b. atributivă 346. d. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)". completivă directă c. există : a. propoziţia 2 este : a. (1)/ o dovedeşte frica de moarte. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/". predicativă d. şi tot nu ascultă. cauzală şi completivă directă 342. şchiop de piciorul stâng. subiectivă b. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340. propoziţia subordonată este : a. subiectivă b. cauzală d. propoziţia 1 este : a. 4 complemente circumstanţiale b. Slavici).(2)". propoziţia P2 este : a. A scris aşa de bine. completivă indirectă d. propoziţia subordonată este : a. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)". completivă directă c. completivă indirectă d. În fraza : "Cum au plecat părinţii. (1)/ te-aş fi aşteptat. (2)" (Emil Cioran). propoziţia subordonată este : a.34 a. temporală 343. condiţională şi predicativă d. care e un om scurt. predicativă 345. condiţională c. 3 subiecte exprimate. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/". subiectivă 348. completivă directă c. 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. 7 complemente circumstanţiale 339. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. (1)/ fuga la joacă. completivă indirectă d. principală . b. propoziţiile subordonate sunt : a. circumstanţială de loc 347. 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. condiţională b. De-l cerţi toată ziua. subiectivă şi predicativă c. subiectivă b. circumstanţială de mod 341. 6 complemente circumstanţiale d. atributivă c. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp. de veţi fi mai silitori. rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. 5 complemente circumstanţiale c. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a. Du-te de te culcă ! 344. gros. completivă directă b. modală c. Veţi reuşi. caauzală d. 6 subiecte exprimate.

1 condiţională 350. numai pentru predicativă c. atributivă c. 1 propoziţie principală. 1 condiţională d. 2 subiective. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)". completivă directă d. circumstanţială de loc d. propoziţia subordonată este : a. Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a. predicativă c.". cu excepţia atributivei 356. 2 atributive. completivă indirectă c. conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. 1 predicativă. În fraza : " Cum îl vede. atributivă 357. Patapievici). subordonata este : a. completivă indirectă d. atributivă d. subiectivă 354. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. subiectivă 355. 1 propoziţie principală. 2 atributive. circumstanţială de cauză b. 1 completivă directă. 1 propoziţie principală. (4)". completivă directă b. circumstanţială de mod c. propoziţia 2 este : a. 1 atributivă. 2 completive direct. circumstanţială de mod b.". atributivă c. i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. 1 atributivă. 1 cauzală c. 1 subiectivă. 1 conditională b. fuge către el. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. Picasso). pentru orice subordonată.35 a. subordonatele sunt : a.". completivă indirectă d. numai pentru completivă directă d.(3)" (P. subiectivă b. există : a. imediat ce d. chiar dacă c. subiectivă b. cauzală 349. circumstanţială de scop 351. 1 propoziţie principală. 1 completivăa directă. dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine. şi tot nu ar fi zis nimic. 1 subiectivă. completivă directă c. din cauză că 352. R. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul. subiective . În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că. numai pentru subiectivă b. 2 completive indirecte. circumstanţială de timp 353. completivă directă b. propoziţia 3 este : a. 2 completive directe. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă. în caz că b.

2 predicative c.completivă indirectă. (2)/ o veţi face voi acolo. 4.completivă indirectă. 3. 2.36 b. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister. 5. predicativă 4. principală b. condiţională 2.subiectivă. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea.". Davila)..completivă directă. atributive 358. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)".cauzală. 2. la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc. subiective . bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă. 1 predicativă d. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica . 2 principale. condiţională şi modală 363. modală 361. 3. atributivă şi completivă indirectă d. (6)". 2. 1. 5. completivă directă 359. 4. 3.propoziţie principală. 1.. 3. subiectivă c. fie măcar pentru o clipă. predicativă.completivă directă. modală c.completivă indirectă.propoziţie principală. 6. (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. concesivă şi consecutivă c. predicativă d.subiectivă. completivă indirectă 5 atributivă 6. 6. completive directe d. 1 subiectivă b. 1 subiectivă. principală regentă 3. pentru legea creştinească . 5.propoziţie principală. 1 principală: 2 predicative. atributivă 7. 2 suniective 360. propoziţia 2 este : a. are urmatoarea structură : a.subiectivă. 1.propozţtie principală. modală b. 1. 2 principale. predicativă d. 6. 5.finală." (N. circumstantială de scop 8..completivă directă. 4. există două greşeli d. există o greşeală c. 2 principale. consecutivă. 2. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească. propoziţiile P1 şi P2 sunt : a. cauzală. cauzală. 6. 4. predicative c.completivă indirectă. cauzală. 1. există mai multe greşeli 362. atributivă În structura propusă : a." (Al. nu există nici o greşeală b. există : a. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a. subiectivă şi completivă directă b.

propoziţia 2 este : a. subordonata este : a. Azi au plecat copiii la munte.".. propoziţia subordonată este : a.(2)". Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a.. circumstanţială de loc b. consecutivă . (6)" (Ion Creangă). P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364.. cauzală d. "Aleargă . subiectivă b." c.. P5 şi P6 365. o predicativă şi o completivă indirectă c. (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile". În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul.../ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele..încotro se duce mingea. indirectă c. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi. "L-a întrebat ." b. cauzală d. 370." 372. P2 şi P6 b. o subiectivă şi o completivă directă b.... (2)". finale c. Rămân aşa cum au fost întotdeauna... P5 şi P6 c..37 b.... pentru ca nu cumva să scape trenul. "Se ştie . consecutivă 366.. consecutivă b.. c.. cauzală şi completivă indirectă 373..... subordonata este : a.. completivă indirectă 368. În versurile : "Aşa cântă de cu jele. P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d. Propoziţia : ". În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit. cauzală şi completivă directă d.. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele.. finală b. concesivă c... subordonatele sunt : a." d. (2)".. cauzală 371. Au rămas în clasă.." (Folclor). Unele păsări rămân iarna în ţara noastră ." ar fi completivă directă.. În fraza : "A plecat devreme de acasă. o subiectivă şi o predicativă 367. dacă regenta ei ar fi : a. rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare. o atributivă şi o predicativă d. modală d. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc. sunt completive directe : a. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a.. completive directe c. b... completivă directă 369. P2...". subiectivă b. cauzală d.. predicativă c. "Problema este . completivă indirectă c... d. P2 d. cauzale b. propoziţia 2este a.

(2)/ căci acest surâs îi umileşte. subiectivă şi cauzală 379. completivă directă şi completivă indirectă b. consecutivă c. circumstanţială de scop 374. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. completive directe b. condiţională 381. propoziţia circumstanţială este : a. Horia)." (M. S-a procedat cum am stabilit. Adevărul este că n-am fost atentă." (V. propoziţiile subordonate sunt. (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei. d. P4 este subiectivă. temporală c. c. deoarece : a. nu se insistă asupra cauzalei 382. 375. A studiat mult să nu aibă surprize la examen. În fraza : " Ceea ce am aflat. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război. A notat ceea ce e important. 377. subiective c. 376. completivă directă şi cauzală c. d. Sadoveanu). (1)/ n-o să-ţi spun. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b. atributivă 380. b. completivă indirectă d. c. completivă directă b. c. Mi-a ordonat ca să trec pe la el. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie.38 c.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. vorbitorul insistă asupra cauzalei. (2)". deoarece : . finale 378. propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a. subiectivă şi completivă indirectă d. A avut de rezumat romanul care l-a citit." (Geo Bogza). În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. Nu observasem că în urma lor mergea un câine.(2)". completivă directă b. concesivă d. d. modală d. s-a pus virgulă între P1 şi P2. Este completivă indirectă subordonata din fraza : a. Este subiectivă subordonata din fraza : a. (3)" (Vintilă Horia). Zice că nu dorea nimic acum. prima subordonată necircumstanţială este : a. s-a făcut o greşeală c. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere. b. iar P7 şi P8 sunt completive directe d. Este corect construită fraza : a. nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei. b. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8). în ordinea apariţiei : a. încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma.

(6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări. 2 completive directe. 2 subiective. cum b. prima propoziţie este : a. 1 consecutivă d. deci.atributivă subordonată la P1 P6 . să d." (T. 1 concesivă . cui. 1 principală. ci şi viaţa celorlalţi. 1 concesivă b. cine 388. 2 principale. 1 principală. fiindcă.atributivă subordonată la P1 P4 . 2 principale. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !". concesivă d. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. finală c. în seria : a. condiţională b.atributivă subordonată la P1 P3 . 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386. există : a. încât. 2 principale.subiectivă subordonată la P3 P5 . 1 principală. dacă. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal. 1 modală d. o greşeală b. nici. 1 finală c. 3 subiective. mai multe greşeli 385. 1 subiectivă.completivă directă subordonată la P5 a. că. s-a făcut o greşeală b. Sebastian). trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni. (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie. nu se cădea să vorbim. 2 subiective. de aceasta prin virgulă c. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă." (L. 3 subiective. cu cele mai frumoase realizări estetice.39 a." (M. principală 387. 3 atributive. 2 principale. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu. purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă. dar. iar c. fie. În fraza : “De d. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. 1 consecutivă 384. 2 subiective. 2 principale. fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate. acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său. 2 finale d. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte. 2 principale. 1 subiectivă. două greşeli c.principală regentă pentru P2 si P3 P2 . 1 indirectă b. deoarece. Alexandru Marghiloman. 4 atributive c. deşi. când. către ceilalţi. 1 atributivă. 2 indirecte. 1 subiectivă. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383. 2 atributive. unde. pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine. 1 indirectă. există : a. cel mai nobil avânt naţional. există : a." (N. Blaga). 2 principale. 1 consecutivă b. Maiorescu). 1 cauzală. (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale. de obicei. sau. 2 subiective. 1 cauzală. 2 principale. ori. 2 subiective. 1 subiectivă. 1 consecutivă c. 1 principală. 2 subiective. 2 cauzale. cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 .

2 completive indirecte d. între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a. adjectivală. adjectivală. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii. verbală. 4 completive directe. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)". 1 finală b. merele începură a se pârgui. 1 principală. ci e nebun cine se pune cu nebunul. concesivă c. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d. complementul direct de verbul determinmat. 1 principală. adjectivală. 1 principală. pronominală. 1 completivă directă. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni. Buga). de vreme ce d. Creangă). 1 finală 395. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a.". 1 principală. în ordine. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun. disjunctivă prin "ori" c. se pot identifica. 1 predicativă. incidentă d. disjunctivă prin "sau" d. completivă directă c.40 389. subiectivă b. În fraza : " Numai în grădina ursului. propoziţia 1 este : a. a. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român. dacă e în topică normală c. prepozţională 392. adverbială. copulativă b. 1 predicativă." (I. (I. completivă directă c. conjuncţională d. verbală. există : a. 2 subiective. adjectivală." (Simion Mehedinţi). predicativă 391. condiţională b. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. adverbială. până 393. 1 predicativă. subiectivă 390. adverbială. în timp ce b câtă vreme ce c. verbală. prin juxtapunere 394. se află salăţi de aceste. Nu se desparte prin virgulă : a. dac-a fi auzit de dânsa. 2 completive directe c. 1 subiectivă. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare . conjunctivală c. principală b. se poate dezvolta într-o subordonată : a. completivă indirectă d. cauzală 396. adversativă . urmatoarele locuţiuni : a. copulativă prin "şi" b. prepoziţională b. pronominală. 3 completive directe. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b." (Folclor). adverbială. completivă indirectă d. propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a.

dublete lexicale diferenţiate semantic b. b. caracter. gingaş. degete 403. jaguar. geamantan. c. coşcogeamite c. completivă şi auxiliară b. forme ale aceluiaşi cuvânt. bolnav. foileton d. facsimil. trage. degerat. d. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a. coafor. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului. c. ingenios d. geam. barem b. 399. radar. predicativă şi copulativă c. bariton. gheaţă. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a. hoge. paronime c. dar una e greşită . geantă. iguană. b. ager. inspector c. fiinţă c. buhăit c. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. aghiotant. predicativă şi auxiliară d. regizor. umflat 406. 407. Este neologism cuvântul : a. E corect construită fraza : a. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa. rucsac 402." (M. ninge. ponei d. rabin. ibidem. limbă b. genunchi. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei. gentuţă. oacheş. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. Ştie ca să scrie. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a.barbar. Pentru că elevul Costache nu a învăţat./ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram. lingual b. disjunctivă d. d.41 c. omonime d. infim. copulativă şi auxiliară 400. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. ger. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. a rămas corigent. gelatină b. paronime c./ eram cea care poartă viaţa şi cântă. verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a. îngăima c. Isanos). conclusivă 398. infam. impiegat. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. lornion. ispravnic 405. Geta. mesteacăn. leandru. sinonime b. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. predicativă. antonime 404. puhav d. inaugura. a depăşi d. înfiera. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a. fiică 401.

stâng 411. a implora o forţă în clipele grele b. d. profesori şi învăţători. convenţional 410. cu capul în nori b. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. discordie c. 418. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi. strâmb. c. necinstit. ţeapăn. chircit b. înverşunat c. insolent b. ardent d. zâzanie b. a învia amintiri c. lăcrămioară. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. curbat. coerct b. corăbiilor. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. degenerat d. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. vivacitate 412. beletristic b. a invita 415. ieşite. băţos d. paronime c. pretenţios b. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul. b. eu. pipernicit c. au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. conflict d. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . îndoit. afectat c. corăbii. Cadrele didactice. sprânceană c. cu scaun la cap d. şerpoaică 417. omonime 413. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a. mereu d. socoteală. mea b.42 d. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. răsfirat c. pălărioară. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. indolent d. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a. tobă de carte c. omonime 408. antonime b. rigid. aspru. nedrept. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. sinonime d.". ştiinţific c. de vază 414. pirpiriu 416. publicistic . oricărei. aborigen 409. aparţine stilului : a. care se ocupă succesiv cu electroni.

locuitor al unui mitoc d. cucernicie c. mândru 430. evlavie 423. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. bagatelizare b.. totdeauna 426. prost b. injustiţie b. invectivă 433. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. calitate c. cumsecade b. "Fad" este antonimul cuvântului : a. rezistenţă. activitatea unei gospodine 424. a face (cuiva) zile fripte d. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. discreditare . dezlănţuit b. apetisant 431. fiecare. injurie d. administrativ 419. omagiu d. ruşinos 425. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. bunăvoinţă. depărtişor. azot. preşcolar. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a. calm c. plug d. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. casă. soacră. toate cuvintele din seria : a. beteşug. elementar c. fiinţă. pietate b. semn b. Sunt adverbe provenite prin derivare. frăţeşte c. pasibil de pedeapsă b. albatros 420. Nu există greşeală în enunţul : a. românesc. locuitor de la periferia oraşului 432. bun. cartaginez c. rămăşag. binişor. a lua (cuiva) capul 422. inodor d. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. efervescent b. este sinonimă cu : a. magiun. repejor d. apă. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. c.43 d. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. arhicunoscut. jiglor 421. năvalnic d. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt". cazma 428. insipid c. oraş c. abnegaţie d. sală în care au loc şedinţele d. activitatea de conducere a unei firme c. niciodată. omeneşte. elogiu c. ridat b. dragoste. a băga (pe cineva) în răcori b. ghiveci. mahalagiu c. frunte b. etern 429. altfel. fiindcă. amper. fiabilitate d. vremelnic d. prieten. româneşte. b. a cunoaşte. ambreiaj. a o băga pe mânecă c. omenesc. perspicace. d. veşnic c. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. a binevoi d. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. frăţesc b. 427. din alte părţi de vorbire. Cuvântul "manej" înseamnă : a. "Efemere" este sinonim cu : a. problematic d. a trece. sublocotenent. Am dăruit flori dragii mele prietene. Cuvântul "punic" înseamnă : a. carburator. injusteţe c.

disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. Deşi n-avea o dicţiune bună. mai multe greşeli 436. c. care nu poate fi corupt 438. reuniune familială b. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 437. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct. duhan c. 441. hidrogen d. una din forme este învechită d. b. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. mamei-soacră d. care nu poate fi pretins d. dezidenţii manifestă în faţa Guvernului.". d. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită. perceptorul copiilor 440. b. merindare. expatriere 435. brânză d. a decide 439. comparaţie b. c. c. oxigen. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. pisar 442. fidel.44 434. 443. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. azot. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. cinovnic. frate. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei. destin. care nu poate fi înţeles c. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. savant eminent d. Conţine numai neologisme seria : a. mamei-soacre b. soacră. d. viezure. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult. În copilărie. variante ale aceluiaşi cuvânt b. Există greşeli în enunţul : a. care nu poate fi ales b. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi. . trei greşeli d. lui mama-soacră 444. b. Trebuie ca să vii pe la mine. o greşală b. barză. copilul a fost frustat de iubirea a lor săi. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. două greşeli c. noră c. postelnic. Este incorectă construcţia : a. competiţie c. meşteşugar. glorificare b. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă. decizie arbitrară c. dublete lexicale diferenţiate semantic c. caimacan. Cum e corect ? a. d. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. mamii soacre c. chezaş. există : a. apoteoză d. hiperbolă. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. "Emulaţie" este sinonim cu : a. işlic b. literar.

asfíxie. sondaj de opinie c. chewing-gumm. coréctor. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria : a. asfíxie. coréctor. asfixíe. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria : a. cer-no-ziom. viguros-energic. leassing. obligatorie în 1. este obligatorie în toate situaţiile b.45 445. loess. leasing. lobi. corectór. tipíc 448. ca-ni-on. rádar. ma-ghiar. tărie-fermitate c. ma-chi-aj b. statucvo. statu-quo. Râşnóv 451. Ori l-ai chemat. butelíe c. ca-ni-on. cer-no-zi-om. lichid cefalorahidian d. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. ma-ghiar. Râşnov d. lobby c. 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. butélie. Péru. radár. Russó. ad litteram. păpuşoi-porumb b. 2. scienceifiction. L-am chemat şi a venit. butélie b. piţa. virgula între propoziţii : a. 5. Míron. trimis special. hamburger. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. L-am chemat dar nu a venit. Râşnov c. happy-end. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria : a. Stefán. ori nu l-ai chemat. Stéfan. deci a venit. Russó. Perú. butelíe d.statuquo. obligatorie în frazele 2. este interzisă în toate situaţiile c. Rússo. Mirón. curriculum vitae 446. Stéfan. copcă-cuibar de ape. lobby d. ma-chi-aj c. coloană vertebrală. 4. În frazele : 1. cer-no-ziom. Stéfan. bun-preţios. Râşnóv b. ásfixie. ca-nion. dalac-antrax. Míron. ma-ghi-ar. ca-nion. a-şi lua inima în dinţi b. ma-ghiar. Rússo. Péru. rádar. iubire-foc d. ma-chiaj 449. ma-chiaj d. a bate apa în piuă. Sunt sinonime totale : a. Perú. radár. puzzle b. L-am chemat. 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5 . L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?. 3. emoţie-afect 447. corectór. Míron. cer-no-zi-om. chemping 450.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful