fise romana

BAZA DE ÎNTREBĂRI Prof. ŢÂŢAN MIHAELA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i 3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat

2

b) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria: a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

3

22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. 27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa

4

c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, grilaje, calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune b) repecursiune c) repercusiune d) repercuziune 35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:

neciteţ c) copt – necopt d) tot . colónie . sclifosit. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50. localitate d) masă. prefaţă. Dintre cele patru cuvinte sinonime. compatibil . adaptare 59. siringă b) căptuşeală.barém. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros . claritate.literal. meritos. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime 48. zece 55. frunziş. Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă. siringă 44. copac. Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic 53. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca 45. obsesiv. binom b) halva. herghelie. emigrant.comedíe.ilizibil d) compánie .imobíl. roi 46. dicţionar d) funcţie. acceptabil . seringă c) căptuşală.clar c) bulimie . vis. compánie . onest. loc c) casă. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust . arbitrar . floare. abil .inactual. operă b) limbă.august.netot 52. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil . Cuvintele "concesie" şi "concesiune". brădet d) studenţime. ridicul. ridicol. bárem . merituos.dezgust d) acribie . ridicol. rămuriş. Cuvântul 'licenţios' înseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios 57.familiar.incompatibil c) comédie .neglijenţă 49. seringă d) căptuşală. mărăciniş b) pietriş. casă.arbitral. Nu este derivat în limba română cuvântul: . stol c) muncitorime. poetic.companíe.imigrant 51.companíe b) imóbil . făget. familial .inabil. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag. ridicol.necinstit b) ilizibil . din. actual . literar . Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 56. meritos.coloníe. emigrant . Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă. copil.5 a) căptuşală. masă. termen c) avea. "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 54. lizibil .inacceptabil. caligrafic. face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş 47. merituos. inegal.

o dată cu găinile b) gură-cască. înspre. N. destitui. tehnico-ştiinţific. redactor-şef. astă-seară. destăinui d) destoinic.O. miazănoapte 69. untdelemn..R. învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece. facere de bine. a dura. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi. Cuvintele "brădet. ţinere de minte.D. b) prim-plan. cumsecade d) verde de Paris. tustrei. prudenţă d) chimie. clasificare c) evidenţă. cocostârc.U. floarea-soarelui c) aducere-aminte. birău. după-amiază. despot b) destinaţie.muncă. zi .R. pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi. luare-aminte. rochie de ocazie.O. Ştefan cel Mare. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre.T. barabulă. inginer-şef. dezarticula. castel. război b) conductor. dezmoşteni.C. părere de rău. caracteristic b) a aranja. baie. clarobscur c) sfecla roşie.. izmă creaţă. curechi.M. blănărie. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă. supraaglomerat b) sud-vest. jurisconsult c) enciclopedie. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63. Ministerul de Interne b) lirica erotică. copilaş. clătinare. cu noaptea-n cap. paharnic. colb d) sabău. B.I. brădet. a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65. maistru.R. desuet. dicţionar. dor de ţară. păpuşoi c) cucuruz. B. nu-mă-uita. A. limbă b) a săpuni. a alinta 64. rânduială d) flintă. Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr. zgârie-brânză. pantofi de damă 61. d) T.V.R.6 a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60. stolnic 62.S. dezmierda c) desprinde. Cuibul Dorului.A. perjă. prim-ministru. pietriş" sunt: a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68. Conţine numai neologisme seria: a) a estima. ultramodern. câţiva 70. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală. Făt-Frumos c) O. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă. cravată de mătase. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru. construcţie. hipersensibil.N. Vălenii de Munte. . Baia Mare 71. casă de cultură. feminin 67. amândoi. arhiplin.

din cauza b) în urmă. 2 .pronume. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă".adverb. bucurii.adjectiv.pronume 81. pe dinăuntrul.adverbe. în afară de. în scopul b) în vederea. în locul. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion". În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase. al doilea . în faţă c) dimpreună cu. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât.adverb 77. anii 80. "Mi-l omorâră păgânii". În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic". cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 .locuţiune adverbială.balmeş c) an de an. la bucurii familiale şi la anii de odinioară".adverbe b) primul . Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur. cu privire la 74. talmeş . cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1.locuţiune adverbială. În exemplul: "astfel de oameni". cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele . ici şi colo. 2 . aşa şi aşa. cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbială 79.adjectiv. alături de. 3 . de voie de nevoie.adjective. bucurii. 2.7 d) drum-de-fier. în caz că. mâine-seara 72. 3 . pasăre-liră.adjectiv d) 1 . al doilea .adjectiv d) ambele adjective 76. din ce în ce. cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75. de-a binelea. 3 . b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit". aşa că. cuvintele articulate sunt: a) concedii.adverb c) primul . "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 . de-a dura. 2 . 3 . 2 .substantiv c) pronume d) 1 . În propoziţiile: "Aşa e firea lui".adverb.adjectiv d) 1. cu toptanul. în afară 73. chiar dacă. cuvintele "pe nimic". pe neaşteptate d) zi de zi. "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui". 2 .adverb 78. "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic". cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic .

cât b) deci. conform. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. Aş fi mers şi eu în excursie. însă c) sau. datorită . iar. ori d) dacă. Aş fi mâncat nişte fructe. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. când b) cine. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. ci. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. dacă. unde c) cum. cine d) ce. căci. Este greu de abordat aceasta problemă. există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1.8 d) pronume personal 82. când. În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr. ce. asemenea. cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. dar. care. b) Copilul este în camera lui. ce. căci 90. căci. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea. deci. Era să piardă trenul. cine. oricine. unde d) cum. cine 91. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89. deşi. când. cât b) când. fiindcă 88. Să fi venit mai devreme. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care. o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E. c) Striga de se auzea în stradă. care. pronume nehotărât în exemplul 3 84. nici altul nu se interesează". 87. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde. nu acum. Problema este dificilă. ce. încât. adverb în exemplul 2. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. înapoia. c) Zi-i înainte.Gârleanu). cât c) cât. ci. dar. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi. Poate voi fi făcut bine. lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83.

altul. ecosez. nici unul b) ce. precoce. continuu. cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. asupra. d) Poftim de intră ! 100. treaz. împotriva. cumsecade c) nou. mulţumită d) înapoia. limpede b) gri. verde. Sintagma care conţine viitorul anterior este: a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind . eu c) sie. datorită 92. înapoia. tot d) unul. cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. 99. deasupra c) înaintea.i b) Vă trimit salutări. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei". ferice.9 b) înaintea. ai mei. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93. bej d) dens. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale. feroce 96. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs. pepit. d) Vă doresc numai bine. b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre. asupra. asemenea. împrejurul. expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97. roşu. cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. noi 98. însuşi. seria: a) fiecare. perspicace. bordo. tulbure. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine". Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea. În exemplul: "Drumul era tot mai greu". oricine. c) Vă restitui cartea. cuminte. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş.".

băgare de seamă c) băgător de seamă. Expresiile: "în veci". Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează". a ţine seama b) aducere-aminte. "pe de rost". d) Un individ suspect mă urmărea. trăgător de elită d) pe nesimţite. c) Am zburat cu un planor. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103.". În exemplul "L-am întrebat care este problema. sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109. este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectivală 104. În exemplul: "Uite ce ai făcut !". cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110. 108.10 102. cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. expresia "pe nimic". "rând pe rând". are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv . Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film. nedus la biserică 105. Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte. b) Am mâncat un măr şi două piersici. În exemplul "Vinde pe nimic". termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie d) interjecţie 111. În expresia "calcă a popă".

În enunţul "Are şi el un ce profit". copulativ. c) O zi e mai rea. îşi arogă. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. 117. graţie. veni-ar. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra. Identifică verbul care poate fi. cheltuie. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. în faţa 118. veni-i-ar. asemenea. îşi arogă. cheltuieli. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional . cheltuieşte.11 d) locuţiune adjectivală 113. c) Un om intra. crează. copulativ. contrar c) în centrul. conform. lua-şi-ar b) vedea-l-ar. 122. în funcţie de context: tranzitiv. scrie-lar. forma inversă: a) vedea-l-ar. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături". d) Un copil citea şi doi ascultau. persoana a III-a singular. înaintea. persoana a III-a singular. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă. îşi aroghează. se îmbarcă. se îmbarchează. scrie-l-ar. agreează c. se îmbarcă. scrie-lar. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă. aidoma. b) Unora dintre ei nu le spusese. predicativ. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar. împrejurul. "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ 115. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?". termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121. rânduie. pe lângă b) potrivit. închina-ar. venii-ar. închina-s-ar. b. cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari.optativ prezent. creează. în afară de. luaşi-ar c) vede-al-ar. alta zi poate fi mai bună. verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. rânduie. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi. de pe lângă. 125. personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. închinas-ar. impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123. agreiază 124. creează. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât: a) Părerea unuia nu contează. altul ieşea. b) Nu se mai ajunge cu banii. d) Copilul a luat-o la fugă. pentru verbele : a. lua-şi-ar . conform cu d) împotriva. agrează.rânduieşte.

revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite. În propoziţia: "Ajunge în două ore.complemente indirecte . Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei.".". închina-ar. În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii. scriel-ar.".". cuvintele "de examen" sunt: a) ambele . Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit. cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133. cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132. cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130. există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131.12 d) vede-l-ar. În propoziţia: "De jur . venii-ar.complemente circumstanţiale de mod b) ambele .".". lua-şi-ar 126. "Ne pregătim de examen. În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină". În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită. aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrativ 127.complemente circumstanţiale de scop c) ambele .": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu. este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) beletristic 128. complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134.". În propoziţiile : "Vorbim de examen".împrejur erau flori.

În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit". În propoziţia "Umbla după câstig". cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139. Nu se ştie cum lucrează.". roşească".. propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142.subiectivă. a doua ..circumstanţială de mod c) prima .subiectivă c) amândouă .circumstanţiale de mod. Nu ştie cum lucrează. citit" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138. În frazele: "E bine cum lucrează. În propoziţia "Neînvăţând. a doua . În propoziţia "Se cunoşteau de mici. cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137.completivă directă . propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140. propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei .".completive directe b) prima . cuvântul "de .completive directe 141. Procedează cum poate. subordonatele sunt: a) amândouă . a treia . a doua .circumstanţială de mod d) amândouă .completivă directă.. În fraza: "Fugim. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. b) prima .13 d) (vorbim) de examen . propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă .".completivă indirectă.completive directe d) primele două . (ne pregătim) de examen . În fraza: "Cui place să roşească.subiective d) prima ..".completivă directă 143. În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează".subiective.subiective b) toate trei .complement indirect. nu vei avea şansă de reuşită. căci e totuna de stai pe loc".subiectivă.complement circumstanţial de scop 135.circumstanţiale de mod c) toate trei . cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136. a doua .

din sudestul ţării. să mă lase în pace. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie.circumstanţială condiţională.". subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) . "Spune-i. numai semn de ortografie. la Timişul-de-Sus. evitarea unei cacofonii. Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă. a doua . virgula. c. cratima este: a. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit". 151. coordonarea a două părţi de propoziţie. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie. d. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi".predicativă.". 2) . c.14 144." În textul de mai sus există: a. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010. şase semne de punctuaţie. b. (punctuţie: primele două. numai semn de punctuaţie. 150. ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a. subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. d.circumstanţială de scop. dom' ne. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel. patru semne de punctuaţie b. ortografie: ultimele două) 152. că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a.predicative b) amândouă . 2) completivă indirectă 149. sigur că ţi-a fost rău. pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă. (dialogul. cinci semne de punctuaţie. propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. În fraza: "Mergi până oboseşti. În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă". virgula. propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147.subiectivă d) amândouă . virgula.subiective 145. În textul de mai sus.circumstanţiale de mod c) prima . b.completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) . 2) "M-aş mira să-l văd venind". SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor. şapte semne de punctuaţie. În perioada 2 septembrie-7 septembrie. propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă . semnul exclamării) c. În fraza "Când ai mâncat atâta. trei greşeli de scriere. . coordonarea a două părţi de vorbire. d.

Întreabă. d. domnule. (al) dóisprezecelea. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. firesc şi prietenos. d. tot ce doreşti. c. cooperaţie. vrând-nevrând. etetera. coadă de topor . Excelenţa voastră. b. tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii. zeróuri. Câmpia de Vest. azalee. c. Excelenţa Voastră.supărăt. femeie. (al) doisprezécelea.trădător. a-si pune pofta în cui .a renunţa. Şcoala Numărul 2. ling-vist. cinci greşeli de scriere. mujdei de usturoi. ac-ru. domnule tot ce doreşti. 153. reportér. dureri musculare. b. i-mail. a-şi pune pofta în cui . ast-ma-tic. a-tlet. Muzeul Literaturii Române. matúr. roi. c. scurtă alocuţiune. femee. firesc şi natural. Sfarmă-Piatră. Muzeul Literaturii Române. . b. c. matúr. 162.a se cuminţi. câine-lup. articulaţie. a-tlet. ideie. Editura Humanitas. 155. c. prim ministru. véveriţă. întors pe dos . nuia. scânteie. întors pe dos . d. nuia. zeróuri. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a. repórter.a pofti.băţ. ast-ma-tic. întors pe dos . azaleie. a-şi pune pofta în cui . câine-lup. dureri musculare. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. curriculum vitae.15 b.trădător. (al) doisprezécelea. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. (al) dóisprezecelea. 159. d. matúr. azalee. Muzeul literaturii române. a-cru. femeie. a se da pe brazdă . Identifică seria corectă: a. prim-ministru. scânteie. a se da pe brazdă . Câmpia-de-Vest. d. c. alocuţiune.boţit. . reportér. azalee. d. alee. Câmpia-de-Vest. a-cru. c. b. prim-ministru. tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. b. Sfarmă Piatră. at-let. b. Academia Română. soare.a renunţa. c. cereale. ortografie îngrijtă. idee. paş-opt-ist. pa-şop-tist. coadă de topor . Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. scânteie. câine-lup. dureri nevralgice. mujdei. femeie. Excelenţa voastră. c. véveriţă.a se cuminţi. că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. iarbă.băţ. zeróuri. vrând-nevrând. ideie. . d. paş-opt-ist. zeróuri. fair-play. epopee. mujdei de usturoi. veveríţă. fuior. soare. 160. Şcoala Numărul 2. as-tma-tic. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a. alocuţiune. d. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a. ast-ma-tic. fuior. lin-gvist. b. c. întors pe dos supărat.Întreabă. Academia română. 154. epopee. . reportér. Academia Română. că. b. tot ce doreşti.Întreabă. ac-ru. Excelenţa Voastră. Muzeul literaturii române. ideie. ortografie corectă. a-si pune pofta în cui . domnule. Sfarmă-Piatră. Editura Humanitas. scânteie. patru greşeli de scriere. ling-vist. câine-lup. firesc şi natural. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. paş-opt-ist. 157. a-tlet. coadă de topor . Academia Română. iarbă.a se cuminţi. epopeie. Şcoala numărul 2.a renunţa. Şcoala Numărul 2. 156. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. fuior.inversat. ling-vist. şase greşeli de scriere. Câmpia de Vest. a se da pe brazdă . véveriţă. Editura-Humanitas. coadă de topor .a se cuminţi. prim-ministru. 158. mátur. cereale. 161. Sfarmă-Piatră. a se da pe brazdă . ortografie îngrijită. b. epopee. că. roi. Editura Humanitas.

166. 171. voluptuos. dus pe gânduri . a apărea. crenel. irod. înşală. leş .a chibzui. înşală. 164. curriculum vitae. leş .minciună. e-mail. a judeca . 169. c. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale.hidrante. a apărea.amar.alerg. voluptos.absorbit. ispravnic. judecată. tristeţe. nou-veniţi. Fructele de áfin sunt amărui. d. douăsprezece octombrie. amic . trist. d.melancolie. curcubeu . c.a intui. c. voi trebuiaţi (să plecaţi). polcovnic.cerebral. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a.leşuri. b.curcubeie.nevăzător. paisprezece. paisprezece. truver. b. trufaş. sătul . c. nou-veniţi. curcubeu . b. Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. voluptuos. neatent. a apărea. etcetera. 163. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. c.ură. părete. c. fair play. Prin căsătorie cu sora mea. armaş. căluţ.chipeş.leşuri. voi trebuia (să plecaţi). el mi-a devenit afín. locul al optulea. a prevedea.prieten. chezaş. amor . Identifică seria care conţine forme corecte: a.atunci. postelnic. aici . adevăr . hidrant . 170. căluţi. intelect .fiinţă. douăsprezece octombrie. d. Prin casatorie cu sora mea. doi septembrie. d. alergare.nesătul. curriculum vitae. supărăcios.mediu. Fructele de áfin sunt amărui. el mi-a devenit afín. e-mail. mândru .leşi. c.curcubee. înşală. inimă albastră . d. el mi-a devenit afín. nevăzut. a condamna. noi-veniţi. orgolios. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. Fructele de afín sunt amărui. două septembrie. 167. locul al optulea. Identifică seria în care acordul este corect realizat: a.paie. a cugeta.concentrat. fair-play. c. înşeală. leş . c. mesa .curcubee.mofturos. Identifică seria în care există numai antonime: a. douăsprezece octombrie. etcetera. Prin căsătorie cu sora mea. Fructele de áfin sunt amarui. nefiinţă.a îndruma.microcosmos. a apăre. alergător. Identifică seria în care există numai arhaisme: a. leah . e-mail. a fi . a gândi. el mi-a devenit afín. curcubeu . b. curiculum vitae.leşuri.leşi. c. a fi cu nasul de ceară . Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a. b. gândire. d. fair-play. Preotul respecta típicul slujbei religioase. doi septembrie. feregea.16 b. etcetera. greşale. cetate.hidranţi. paisprezece. pai . bun . Preotul respectă tipícul slujbei religioase. hidrant . a se sfătui. . d. a ghici . A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. a prevedea. a alerga . Preotul respectă típicul slujbei religioase. macrocosmios . cal . Prin căsăatorie cu sora mea.mese. a moşteni . mic . acum . mâhnire. ipohondru. b. 168.a dezmoşteni. a merge . voi trebuia (să plecaţi).călăreţ. pârău. fiu. 165. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. b. a pune la cale .a obosi. patrusprezece. a întrezări. preocupat. locul al optalea. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. voluptuos. a vedea . b. diluat . cneaz. două septembrie. leah . d. ordonanţă.acolo. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a. b.

c. adverb şi adverb. subiect. numeral. adverb şi conjuncţie. două complemente. numai subiecte neexprimate subînţelese. b. pronume personal. c. c. d. b. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el".". În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit". În fraza : "Stăpâne. b. trei pronume. c. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă". superlativ relativ. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate. conjuncţie şi adverb. există: a. mândrul. c. articol hotărât. 181. articol. pronume posesiv. b. b. prietene". o propoziţie compusă. un complement. auxiliar. 179. c. 182. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie. întuneric. pronume. cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a. 174. 173. c. c. b. c. prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a. verbul "a fost" este: a. ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat". două pronume. fără funcţie sintactică. superlativ absolut. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese. copulativ. 180. conjuncţie şi conjuncţie. un pronume. ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot. cuvintele "în spatele" formează: a.". în ordine: a. c. . 176. În propoziţia : " Se vede venind o maşină". b. b.17 172. b. b. comparativ de superioritate. În propoziţia : "A fost odată un împărat". există: a. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară. este: a. 177. complement direct. d.. al pădurii. b. 178. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine.. cuvântul "prietene " este: a." sunt. cuvântul "o" este: a. o locuţiune prepoziţională. numai subiecte neexprimate incluse. 175. predicativ. o locuţiune adverbială. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci". numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. există: a.

d. omule!". consecutivă. complement direct. b. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul. atribut adjectival. principală. 187. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor. 188. principală. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică. de parcă-l zghihuia dracul" sunt. c. circumstanţială de cauză. circumstanţială de cauză. trei complemente. principală. cuvântul "a telefona" este: a. subiectivă. 186. Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament". c. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a. c. fără funcţie sintactică. două atribute şi un complement. d. circumstanţială de cauză. tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei". c. complement direct. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte. trei propoziţii. c. o parte de vorbire fără funcţie sintactică. b. atribut pronominal. apoziţie. complement circumstanţial de mod. c. patru propoziţii. c. b. subiect. complement indirect. subiectul este: a. consecutivă. subiectivă. c. neexprimat subînţeles. un atribut şi trei complemente. principală. neexprimat inclus. În structura : "Mă gândesc a telefona". c. b. că aşa tremura de tare. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. În propoziţia : "Mai taci din gură. 193. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. 184. d. circumstanţială de mod.18 c. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică. b. subiectivă . fără funcţie sintactică. 192. predicativă. exprimat simplu. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună". principală şi atributivă. 183. 185. complement. consecutivă. principală şi subiectivă. două atribute şi două complemente. există: a. un atribut şi două complemente. ce-i şi cum se nimereşte" este: a. cinci propoziţii. b. 189. c. subiect. b. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală". b. b. c. b. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică. în ordine: a. cuvântul "Mihai" este: a. 190. În propoziţia : "În acea zi. există: a. b. există: a. subiectivă şi atributivă. subiectivă. 191.

În fraza : "V-am spus. La marginea acestui sat este un stadion mare. o propoziţie subordonată circumstanţială. adverb 203. În fraza :Cum a ajuns pe plajă. două propoziţii subordonate circumstanţiale. fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii". patru propoziţii. verb la participiu . circumstanţială de cauză. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. se obţine: a. b.". coordonare adversativă. o propoziţie completivă indirectă. adverb de mod c. dativ d. 198. de-ai face ce-ai face. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. prima propoziţie este: a. b. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta. c. b. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. 197. o propoziţie subiectivă. nu poti s-o întorci. cuvântul “noastră" este în cazul : a. conjuncţie c. pronume reflexiv d. însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei. măcar să te pui în ruptul capului". rămâne cum este ea. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare. b. s-a simţit minunat". coordonare adversativă. există: a. c. se obţine: a. adjectiv b. 200. o propoziţie completivă directă. d. trei propoziţii.19 194. c. nominativ b. genitiv 202. un complement circumstanţial de cauză. că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat". coordonare conclusivă. c. circumstanţială de timp. coordonare copulativă. mam'mare. raporturile dintre propozitii sunt. cinci propoziţii." (M. un complement circumstanţial de scop. b. b. există: a. cum mi se pare. un complement circumstanţial de mod. din textul . În fraza : "Aşa e lumea asta şi. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine. b. prepoziţie b. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. c. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai". c. în ordine: a. 195. coordonare prin juxtapunere. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa". de nu îţi fi uitat. coordonare prin juxtapunere. circumstanţială de mod. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta". 199. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. 196. acuzativ c. trei propoziţii subordonate circumstanţiale.

tei.20 d. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. muşeţel b. sânge. lup. am venit aici". mod. catană 210. accidenţi. surori d. soare. sore 212. represalii d. urs. Va ajunge la timp d. nor. cal. Te ajung eu mai târziu ! 208. eroism. numeral cardinal 205. număr. şcolar. stejar 211. genitiv c. Împotriva noastră nu a fost nimeni c. sore b. topica menţinând ambiguitatea . surori c. substantiv 204. caz b. unchi. atletism. învăţătoare. caz. elefant. aur. plăji. substantivul “copilului" este în cazul : a. nominativ b. creion c. prieten. acuzativ b. copil. băiat. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. foc. timp. pronume nehotărât c. prin adăugarea desinenţei “a". ochelari. vulpoi. Ajunge cât ai vorbit ! c. aprilie. plaje. var b. În enunţul “Contrar voinţei voastre. b. cicatrice. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte. hoteluri. persoană 213. unt. Verbul “a ajunge" este predicativ. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. Se pot forma substantive de genul feminin. Au luptat cu îndârjire împotriva lui d. creştinism. hoteluri. pe de alta. genitiv sau dativ. hârtie. bebe. moravuri. plăji. personal. căpşune. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. gen. adjectiv pronominal nehotărât d. elev c. carte b. număr. lup. hoteluri. unghi 209. căpşune. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206. suedez d. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. dativ d. gen. hoteluri. bunic. vineri. timp c. accidente. În enunţul “Dau cartea copilului. accidenţi. dativ d. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. nazuri c. b. matrice d. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. articol nehotărât b. curaj." este : a. persoană d. accidenţi. genitiv c. plaje. secerătoare. la toate substantivele din seria : a. gen. tranzitiv în enunţul : a. îţi dau dreptate. cuvântul “contrar" este în cazul : a. trebuie să-ţi spun ca exagerezi. vocativ 207. inginer.". căpşune. căpşuni.

6 articole c." (M. primitiv c. activă b. 5 articole b. d. poetul avea să vină la Bucureşti. reflexivă c. sintagma “pe faţa" este : . În enunţul “Plimbându-se prin parc. cuvântul “tuturor" este : a. codrul minunat dormita. doar d. contextul menţinând ambiguitatea 215. există : a. Ion te va fi văzut şi pe tine". 8 articole 216. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna. reflexiv d. ascultam duruitul scurt. posesiv 223. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată. este complement indirect c. de darabană. 220. În anul următor. este complement direct 219. Cosbuc). Doino. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban. activă sau pasivă. primul are funcţie de subiect. dativ d. personal b.". substantivele “copilo" şi "Doino" : a. are funcţia sintactică de atribut pronominald. nu au funcţie sintactică c. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace. cuvântul “noastră" este în cazul: a. Are să înveţe mai mult pentru examen. numai. adjectivul “simplu" înseamnă : a.". băiete !". În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi. În versurile : “Copilo. iar al doilea nu are funcţie sintactică 218.21 214. numeral colectiv 221. un cioban ca atâţia alţii. sunt subiecte b. verbul “va fi văzut" este la diateza : a. nu are funcţie sintactică b. Sadoveanu). neevoluat b. al ciocănitorii celei mari. pasivă d." (G. acuzativ c. tu inima ne-o frângi. pronumele personal în dativ “-i" : a. După o tăcere lungă. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a. genitiv 222.". Băieţii au jucat fotbal toata ziua. În textul : “În pacea iernii. sunt atribute substantivale apoziţionale d.". rudimentar 217. nominativ b. b. În enunţul : “Dă-i bătaie. 7 articole d. pronume nehotărât b. c. adjectiv pronominal nehotărât c. tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează. de întărire c. adjectiv propriu-zis d.

a se mira. substantiv precedat de articol nehotărât 231. a se teme c. a se mândri. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră. onorii. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a. a vorbi. locuţiune adverbială d. nu vrea să-mi ieie vamă. cuvântul “câteşitrei" este : a. atribut substantival în dativ d. tineri liberi-cugetători d. În versul : “. a avea. Verbul “a pustii" la modul indicativ. substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a. persoane nou-venite 227. onoarei. gardei c. onoarei. Este corectă expresia : a. nume predicativ d. “o dată" este : a. cinstii. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari. substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a. pustiam b. nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. la toate cazurile. subiect b. a face b. locuţiune prepoziţională 224. complement indirect în dativ b. cu articol nehotărât din seria : a. Eminescu). persoana I. cinstii. Eminescu). a gândi. are forma : a. onorii. adjectivele pronominale de întărire de : . a pleca d. adverb d. a fi 230. lenii. atribut substantival apoziţional 233." (M. numeral colectiv 232. vameş vieţii. adverb precedat de o prepoziţie c.şi somnul. complement direct c.". oameni grei de pornit b. gardei b. numeral distributiv b. În propoziţia : “Mă doare capul. numeral multiplicativ c. a se bucura.22 a. substantiv cu prepoziţie b. adjectiv c. lenii. lenei. substantiv b. cinstei.". pustiisem c. locuţiune adverbială d. atribut substantival în genitiv c. numeral adverbial b. singular. pustiii 225. cuvântul “ieri" este : a. gărzii d. atribut 228. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv. lenei. pustii d. numărul singular. gărzii 226. numeral adverbial d. Nu au aceeaşi formă. a citi. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. timpul perfect simplu. a scrie. directorii noi-aleşi c. cinstei.". numeral fracţionar c.

c. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât. Cl. c. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat. dulce ca o zi de vară" (M. d. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. 237. genul feminin. Tinerii au fost într-o excursie la munte. Cd. Era bine să fi certat copilul la timp. 240. Este locuţiune adverbială construcţia : a. următoarele funcţii sintactice . S. Ci. As gen 239. numărul plural b. 236. S.S.". Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. Ci. Florile vor fi scumpite în perioada ierni. NP. As prep.23 a. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. Erau geamurile unor cafenele boiereşti. în veci b. ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută. în jurul d. Hainele tale erau ude. d. genul masculin.". în ordine. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. “pentru aceea" este : a. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. locuţiune adverbială de cauză c. Părintii sunt plecaţi la mare. locuţiune pronominală b. c. As gen d. S. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina. numărul plural 234. Ci. b. Să fi învăţat. complement circumstanţial de mod 242. verb la gerunziu acordat c. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă. pronume posesiv . genul feminin. “surâzândă" este : a. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. Eminescu). verb la participiu 235. cuvântul “-i" este : a. predicat verbal c. Cl. Ar fi fost lăudat./ Albă ca zăpada iernii. As gen. ai fi ştiut. numărul singular c. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului. nu are funcţie sintactică b. As gen c. Le-a adus celor doi copii câte o minge. Ci b. genul masculin. Am plantat în curte zece pomi. NP. adverb de mod b. Cd. adjectiv propriu-zis d.i b. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. Cl. numărul singular d. d. pronume personal b. substantivele au.". b. locuţiune adverbială de scop d. As prep. Ci. Cl. predicat nominal d. mâine-seară c. de acolo 241." a. a. dacă ar fi meritat.

pronume demonstrativ de depărtare c. împotrivă. 251.". cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. locuţiune verbală 247. prezent b.". articol demonstrativ (adjectival) b. expresie verbală impersonală d. peste. De vreme ce n-ai înţeles. verb la diateza pasivă c. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. propoziţia 1 244. asupra b. asemenea d. Verbul “privii" este la modul indicativ. Drumul era tot mai greu. cuvântul “cel" este . b. infinitiv 250. lângă 245. perfectul simplu 252. b. pentru. graţie. a. c. atribut 246. timpul : a. contra.". În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun. predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a. mai mult ca perfectul d. complement indirect c.24 c. subiect d. substantivul “pâine" b. verb predicativ d. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa. indicativ d. d. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a. Cutreierasem tot ţinutul. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri. conform. nu are rost să reiau discuţia. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele. Un tot se compune din mai multe părţi. multumită. 248. A cazut în apă cu tot cu bagaje. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii : a. complement direct b. potrivit c. pronume demonstrativ de identitate d. d. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ.". verbul “a umplut" d. imperfect c. Există locuţiune adverbială în enunţul : a. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. cuvântul “a cărei" determină : a. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. imperativ c. substantivul “mireasmă" c. timpul : . c. contrar. verb copulativ 243. conjunctiv b. verb la diateza activă b. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia.

modul indicativ. cuvântul “şi" are. persoana I d. posibilă sau dorită modul : a. conjunctiv d." (T. o locuţiune adjectivală b. colective d. perfect simplu. relativ c. conjunţtie coordonatoare copulativă. persoana I c. timpul perfect compus c. modul infinitiv. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d. timpul viitor 258. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : . modul condiţional optativ. o locuţiune substantivală c. un substantiv cu prepoziţie 255. imperfect. nehotărât d. persoana a III-a b. următoarele valori : a.". persoana a III-a 253. perfect simplu. adversativă b. posesiv b. copulativă 254. multiplicative 262. În enunţul : “Am greşit. indicativ b. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. negativ 257. o treaptă. pronume reflexiv c. conjuncţie coordonatoare copulativă d. o locuţiune adverbială d. pronume posesiv în cazul genitiv b. spune-i să rămână. mai mult ca perfectul. Arghezi). pronume posesiv în cazul acuzativ d. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă." exsită : a. disjunctivă c. adverbiale c. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. pronume reflexiv 260. În enunţul : “Cartea mea-i. conjuncţie c. fiule. pronume reflexiv. conjuncţie coordonatoare copulativă. pronume reflexiv b. adverb de mod. pronume posesiv în cazul nominativ c. modul indicativ. adverb de mod. ordinale b. adverb b. În enunţul : “De-a veni pe aici.". în ordinea apariţiei. adverb de mod. imperativ 256. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a. dar nu m-a certat. timpul prezent b.25 a. condiţional-optativ c. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă. verbul “a veni" este la : a. substantiv 261. Exprimă o acţiune realizabilă. cuvântul “mea" este : a. conclusivă d. timpul prezent d. cuvântul “dar" este : a. prepoziţie d. pronume reflexi 259.".

nominativ b. la un loc cu. conjuncţie coordonatoare d. b. zi !. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. Cât de frumoasă eşti ! 270. în afară de. chit că. pronume interogativ b. a luat o nota mică. adjectiv pronominal interogativ 264. genitiv 265. “potasiu" : a. b. zi !. acuzativ c. în caz că. graţie disciplinei şi a efortului d. zii !. “Cât" este adverb în enunţul : a. conjuncie subordonatoare 263. prepoziţie b. nu ziceţi ! b. împotriva alcoolului şi a tutunului c. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. în locul unde b. Elevul ia cartea şi citeşte. nu zi !. te rog. nu zice !. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. Cum nu şi-a repetat. d. ziceţi !. o bomboană ! b. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul : a. aşa vei dormi. Este corectă construcţia : a. Copiii află care este câtul a două numere. nu zi !. adverb c. nu ziceţi ! 271. adjectiv interogativ c. sunt defective de numărul plural 267. în susul d. d. înainte să 266. dativ d. Ia vino la mine ! c. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. Ia. Imperativul verbului “ a zice" este : a. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. ziceţi !. în jurul. . În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe". Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a."aur".26 a. Substantivele “atletism". în faţa. zi !. cuvântul “ale cărei" este : a. sunt defective de numărul singular d. în loc să. sunt cu variabile b. conform legilor şi a normelor în vigoare 268. cu condiţia să. în momentul când. împotriva alcoolului şi tutunului b. nu au gen c. c. nu ziceţi ! d. ziceţi !. ziceţi !. nu zii !. Cât lemn s-a exportat ? c. pronume relativ d. nu ziceţi ! c. Cum îţi aşterni.

numeral cardinal cu valoare substantivală c. atribut pronominal c. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos. cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a.27 d. complement de agent 277. Eminescu). cuvântul “un" este : a. [ ? ]. atribut adjectival d. c. cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. mărginită de trandafiri roşii. numeral cardinal cu valoare adjectivală b. d. ]. ]. Îi este milă şi de un gândăcel. [ . complement circumstanţial de loc c. Mi ţi-l ia la scărmănat. complement direct 280. ]. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. În enunţul : “O alee îngustă. b. nume predicativ d. Există un atribut pronominal în enunţul : a. predicat verbal 281.". [ ! ] 273.". [ ! ]. atribut d. Mi-am cumpărat nişte cărţi. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c. predicat verbal . În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri. b. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. complement direct c. 272. atribut substantival prepoziţional b. atribut pronominal d. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. subiect b. ] d. subiect b. [ . complement indirect d.". predicat verbal şi complement direct b. duce spre casă". În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie. cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. [ ? ]. Există un predicat verbal în enunţul : a. nume predicativ 276. M-am dus să-mi văd feciorul. adjectiv pronominal nehotărât d. Nu ia nimic de la străini. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. [ : ] c. c. [ .. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti. d. [ “ ] b. [ . complement indirect c. verbul “a scrie" este : a. complement direct c. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu. atribut adjectival 275. ]. articol nehotărât 274.". În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră. complement indirect b. “ (M. 279. cuvântul “indiscreţie" este : a.". cuvântul “celorlalţi" este : a. [ . În enunţul : “E uşor a scrie versuri . Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. 278.

Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" . un verb intranzitiv 290. complemente directe c. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291. verb tranzitiv b. Ce faci aici ? c. substantiv c. complement indirect 285. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui. complement circumstanţial de loc . adjectiv precedat de articol demonstrativ d.". substantive 287. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. adverbe d. atribut pronominal b. interjecţie 289. pronume d. verbe la participiu b. complement direct b. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea. cuvintele “din faţă" sunt : a. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. atribut adjectival d. complemente de orice fel şi atribute b. complement circumstanţial de loc d.". un substantiv c.". subiectul este exprimat prin : a. un adjectiv d. pronume c. complemente circumstanţiale 288. Se ştie ce a scris Eminescu d. verbe la gerunziu şi la infinitiv c. atribut substantival prepoziţional b. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a. verb la gerunziu 286. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. un verb tranzitiv b. nume predicativ c. atribute d. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. verb la supin d. complement indirect c. predicat nominal 282. cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a.28 d. Complementul direct poate determina : a. adjectiv b. substantiv b. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a. substantiv c. atribut adverbial c. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. are funcţia sintactică de : a.

complement de agent. conjuncţie subordonatoare 298. ştirea 297. Fără a te odihni bine.". impersonale c. nu moare niciodată. deoarece este articol 300.". În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine.l 296. complement direct b. există : a. cuvântul "oricând" este : a. în ordine. subiect. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza. atribut. locuţiuni verbale d. înainte de a pleca la drum. numai predicate verbale b. subiectul este : a. atribut. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. atribut. complement indirect c. elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a. conclusivă d. subiect. nu poţi munci bine. subiect. atribut. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta. dacă va fi ger în iarna aceasta. nedeterminat c.". adverb nehotărât d. În enunţul : "Poetul adevărat. personale b. c. cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. complement de agent. atribut. atribut. atribut. d. atribut pronominal apoziţional c. predicat verbal b. subiect b. atribut. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?". În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini. atribut. adverb relativ c. disjunctivă 299. nu are funcţie sintactică. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz.". b. atribut. verbe predicative. copulativă b. predicat verbal. predicat nominal . nu are funţie sintactică 293. complement indirect. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă. subiect d. următoarele funcţii sintactice : a. predicat verbal c. subînţeles d. cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale. un predicat verbal şi două predicate nominale 295. Odihnit. numai predicate nominale c. predicatele sunt exprimate prin : a. atribut. un predicat nominal şi două predicate verbale d. complement de mod d. verbe copulative şi nume predicative 294. pronume relativ b. complement indirect. atribut. complement circumstanţial de scop 292. subiect. atribut adjectival d.29 d. au.". era vese.". inclus b. verbe predicative. adversativă c.

există : a. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c. adversativă c. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani. conclusivă 306. genitiv 304. complement circumstanţial de mod d. un atribut adjectival şi un atribut substantival c. un atribut pronominal şi un atribut substantival b. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. două atribute adjectivale 303. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. patru predicate verbale c. atribut adjectival c. există : a. dativ d. complement circumstanţial de loc b. cuvântul "pe carte" este : a. cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a. Arghezi).30 301. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b.". complement indirect 305. disjunctivă d. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302. două predicate nominale d. numai un atribut substantival d.". cuvântul "poate" este : a.". în cazul : a.". atribut adjectival 309. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?". un predicat verbal şi unul nominal . atribut adverbial c. forme neaccentuate. acuzativ c. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d. complement direct d. subiect c. ori foarte slab. cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a.t" se analizează astfel : a. complement circumstanţial de mod b. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles. două predicate verbale b." (T. nominativ b." a. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. atribut verbal b. atribut pronominal d. copulativă b. predicat verbal 307.

atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. creativitatea românească. locuţiune verbală b. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă. atribut pronominal c. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a. prepoziţie 314. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. 5 predicate nominale b. 1 predicat nominal b. atribut adjectival 315. 1 predicat nominal incomplet. nu are funcţie sintactică 312. complement circumstanţial de timp b.31 310.". propoziţia 1 b. subiect b. 3 predicate verbale. adverb relativ c. care avea să paralizeze. 5 predicate verbale c. supin . infinitiv b. sunt : a. Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. adverb. adjectiv. participiu c. pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. 1 predicat nominal d. gerunziu neacordat d. există : a. atribut substantival d. substantiv. substantivul "ramuri" d. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316. numai predicate verbale 318. numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. locuţiune adverbială c. dacă ar fi izbutit" (N. cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. adverb. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. numeral. atribut adjectival c. verb copulativ 317. pronume.". n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a. 2 predicate nominale incomplete. încă o dată şi pentru atâţia ani. substantivul "sălciile" c." (M. adjectiv. substantiv. interjecţie. Eliade). atribut pronominal d. complement indirect c. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945. În fraza "N-a fost problemă. Iorga). n-a fost situaţie. 3 predicate verbale. subiect b. pronume relativ b. conjuncţie coordonatoare d. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. articol. Sebastian). complement indirect d. conjuncţie. 3 predicate verbale. verb. 2 predicate nominale incomplete c. verb predicativ d. În propoziţia : "Ţi-a fost foame.

"e" este predicat verbal. "e dor" sunt predicate nominale b. iar "ger". pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. Auzind vestea. există : a. 7 atribute adjectivale d. "Mi-e dor" : a." (O.. "e ger" . Mi se pare că el va ajunge campion. împrejurul trupului împodobit al răposatului. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate. Odobescu). 2 predicate verbale 325. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. 5 atribute adjectivale b. b. iar "mi-e" predicat nominal d. adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă. complement circumstanţial de loc 323. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. 2 predicate nominale d. se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane. c. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d. lacul b. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d. d. al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate. "e" este predicat verbal. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? ." (M... propoziţia atributivă este introdusă prin : a. În construcţiile "E ger" . îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa. "e ger"." (Al. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b. nuferi c. Există două predicate verbale în enunţul : a. cuvântul "ta" este : a."..". 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324. subînţeles d. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat. care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia). pe lângă alte feluri de atribute există : a. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli. există : a. Gârleanu). "e frică" . Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. 328. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b. este : a. 6 atribute adjectivale c. Goga).32 319. În fraza " Sus. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c.. subiectul este : a. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr. "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin. Eminescu). stau cu o cucernică smerenie. "e frică". 1 predicat verbal şi un predicat nominal b. toate căpeteniile ţării. "frică" şi "dor" sunt subiecte c.. 8 atribute adjectivale 322. 7 predicate 321. "Mi-e frică" . în casele domneşti. inclus 326. copilul s-a bucurat mult. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal c. o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E.

În depărtare. adjectiv b. Există predicat nominal în enunţul : a. substantiv provenit din adjectiv 334. în nici un caz. copii îi supără pe profesori. pronume c. adversativă c." (I. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită. încet codrul Paşcanilor. complement circumstanţial de loc + complement indirect b. copulativă b. pronume demonstrativ în cazul nominativ b. există : a.33 a. de pe Moldova. adverb 336. numeral cardinal c. Cine-i omul acela ? b. pronume personal în cazul genitiv c. există : . Eminescu). predicatul de subiect 333. se văd câteva sate de munte." (G. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti. atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a.verb la infinitiv c. elocinţă-pălăvrăgeală. Călinescu). pronume de întărire în cazul dativ 330. nobleţea-desfrâu. atributul de substantivul determinat b. prin virgulă : a. substantiv în cazul vocativ d. Cui îi este sete ? 335. verb la supin d. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. Există un complement direct în enunţul : a. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c. Uneori. 331. disjunctivă d. pronume posesiv b. Nu se desparte. numai predicate nominale b. verb d. complement circumstanţial de loc d. dărnicia-risipă. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338. c. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. nu au funcţie sintactică. Cine-i acolo ? c. atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală. învăţătura-fleac" (Cugetări personale). Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. conclusivă 337. complementul direct de verbul determinat c. Nu vă bizuiţi pe acest băiat. pornim înainte spre Moţca şi suim încet. "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic 332. adjectiv 329. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical. pronume reflexiv în cazul dativ d. apoziţia simplă de substantivul determinat d. cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a. Complementul nu poate determina : a. b. pronume posesiv b. Creangă). d. Cine-i lăudat ? d.

(2)" (Emil Cioran). temporală 343. propoziţia 1 este : . cauzală şi completivă directă 342. 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. predicativă 345. d. condiţională şi predicativă d. modală c. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. condiţională b. atributivă c. propoziţia 2 este : a. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp. gros. În fraza : "Cum au plecat părinţii. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/". b. 3 subiecte exprimate. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte. predicativă d. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. subiectivă b. subiectivă b. 6 complemente circumstanţiale d. condiţională şi completivă directă b. şi tot nu ascultă. propoziţia subordonată este : a. propoziţia subordonată este : a. şchiop de piciorul stâng. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)". (1)/ o dovedeşte frica de moarte. 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. propoziţiile subordonate sunt : a. principală . (2)/". Du-te de te culcă ! 344. 5 complemente circumstanţiale c.34 a. Veţi reuşi. există : a. c. de veţi fi mai silitori. propoziţia P2 este : a. subiectivă şi predicativă c. (1)/ fuga la joacă. circumstanţială de loc 347. Slavici). completivă directă c. De-l cerţi toată ziua. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/". subiectivă 348. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/". completivă directă b. (1)/ te-aş fi aşteptat. caauzală d. completivă indirectă d. completivă indirectă d. 6 subiecte exprimate. 4 complemente circumstanţiale b. atributivă 346. completivă directă c. care e un om scurt. 7 complemente circumstanţiale 339. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a.(2)". În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)". propoziţia subordonată este : a. condiţională c. subiectivă b. propoziţia 1 este : a. A scris aşa de bine. de va lua nota 10. circumstanţială de mod 341. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340. cauzală d. rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. completivă indirectă d. completivă directă c.

propoziţia 3 este : a. 2 atributive. în caz că b. completivă directă d. completivă directă b. subordonata este : a. 1 condiţională d. numai pentru predicativă c. 1 cauzală c. (4)". conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. propoziţia 2 este : a. atributivă d. pentru orice subordonată. subiectivă 354. atributivă c. subiectivă 355.(3)" (P. circumstanţială de scop 351. 1 completivăa directă. Patapievici). În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că. Picasso). 1 predicativă. cauzală 349. numai pentru subiectivă b. atributivă c. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. R. 1 atributivă. i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. fuge către el. 1 atributivă. cu excepţia atributivei 356. 1 propoziţie principală. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. În fraza : " Cum îl vede. 2 completive direct. circumstanţială de mod b. completivă directă c. chiar dacă c. 1 conditională b. dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine. propoziţia subordonată este : a. subiectivă b. 1 propoziţie principală. 1 propoziţie principală. există : a. completivă indirectă c. atributivă 357. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)". completivă directă b. subiectivă b. 1 subiectivă.". 2 completive directe. circumstanţială de loc d. 1 subiectivă. circumstanţială de mod c. din cauză că 352. 1 completivă directă. 1 propoziţie principală. 2 subiective. 1 condiţională 350. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul. 2 completive indirecte. circumstanţială de cauză b. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă. completivă indirectă d. subiective . subordonatele sunt : a. numai pentru completivă directă d. completivă indirectă d. 2 atributive. Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a.".". predicativă c. şi tot nu ar fi zis nimic. imediat ce d. circumstanţială de timp 353.35 a.

(6)". atributivă şi completivă indirectă d. atributive 358. 2. nu există nici o greşeală b. consecutivă. circumstantială de scop 8. completivă directă 359. bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă. 1.completivă indirectă. 2. 1 subiectivă b. cauzală. atributivă În structura propusă : a. 6. subiectivă c. Davila). În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a. (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. 1 subiectivă. 1. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica . concesivă şi consecutivă c. 5.completivă indirectă. predicativă. atributivă 7. 6. 2 principale. 1 predicativă d. cauzală. predicative c.propozţtie principală. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister. 2 principale.completivă indirectă.propoziţie principală.completivă directă. 2 principale. 4. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)". completive directe d. 5. 2. există o greşeală c.cauzală. există două greşeli d. (2)/ o veţi face voi acolo. 2 suniective 360. 3. modală b. predicativă d. principală regentă 3. 4. 3. există mai multe greşeli 362. 2. 4. condiţională şi modală 363. 6. subiective .completivă directă.subiectivă. modală c. 1. principală b. există : a. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc.subiectivă. fie măcar pentru o clipă.completivă indirectă. condiţională 2.propoziţie principală." (Al.".completivă directă. completivă indirectă 5 atributivă 6..subiectivă. predicativă d. la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi. 4. 2 predicative c. 1 principală: 2 predicative. 3." (N. cauzală. modală 361. 3. 1. 5.propoziţie principală. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea.finală.36 b. 1. 5. are urmatoarea structură : a. predicativă 4. pentru legea creştinească . subiectivă şi completivă directă b. 6. propoziţia 2 este : a... propoziţiile P1 şi P2 sunt : a.

În versurile : "Aşa cântă de cu jele.. cauzală d.. cauzale b. propoziţia 2 este : a. subordonata este : a. subordonata este : a. Propoziţia : ". finală b. o subiectivă şi o predicativă 367. subordonatele sunt : a.. În fraza : "A plecat devreme de acasă. o atributivă şi o predicativă d.. 370.. d.. P2 şi P6 b. (2)"." 372.. c.... (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile"." (Folclor). "Se ştie .. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul." d.. completivă directă 369. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit.. Unele păsări rămân iarna în ţara noastră .. circumstanţială de loc b.. finale c. Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a."." b... concesivă c. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a. completivă indirectă c.. completive directe c. predicativă c. Azi au plecat copiii la munte... completivă indirectă 368. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364. indirectă c. cauzală d. consecutivă b.. cauzală d.".37 b.. P2 d.." c.. P2. propoziţia 2este a.. dacă regenta ei ar fi : a..încotro se duce mingea.. rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare. subiectivă b. modală d. propoziţia subordonată este : a. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele.. pentru ca nu cumva să scape trenul../ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele. cauzală şi completivă directă d. sunt completive directe : a. b. o predicativă şi o completivă indirectă c.." ar fi completivă directă. "Aleargă .. o subiectivă şi o completivă directă b.. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi. (2)".. P5 şi P6 365. consecutivă . cauzală 371.. subiectivă b. (6)" (Ion Creangă). P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d. consecutivă 366. Rămân aşa cum au fost întotdeauna. cauzală şi completivă indirectă 373... "Problema este .... P5 şi P6 c. "L-a întrebat . Au rămas în clasă.(2)".

atributivă 380. completive directe b. deoarece : . s-a făcut o greşeală c. nu se insistă asupra cauzalei 382. finale 378. completivă directă b. consecutivă c. Sadoveanu). completivă indirectă d. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. subiectivă şi completivă indirectă d. concesivă d. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie. d. completivă directă b. vorbitorul insistă asupra cauzalei. Este completivă indirectă subordonata din fraza : a." (M. propoziţiile subordonate sunt. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare. În fraza : " Ceea ce am aflat. (2)/ căci acest surâs îi umileşte. (1)/ n-o să-ţi spun. propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a. subiectivă şi cauzală 379. subiective c. b. S-a procedat cum am stabilit. completivă directă şi cauzală c." (Geo Bogza)." (V. condiţională 381. c. completivă directă şi completivă indirectă b. Adevărul este că n-am fost atentă. modală d. d. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei. c. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b.38 c. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8). prima subordonată necircumstanţială este : a. iar P7 şi P8 sunt completive directe d.(2)". Mi-a ordonat ca să trec pe la el. nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei. Este subiectivă subordonata din fraza : a. încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma. A studiat mult să nu aibă surprize la examen. d. Este corect construită fraza : a. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război. (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură. s-a pus virgulă între P1 şi P2. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere. A notat ceea ce e important. 377. (2)". c. circumstanţială de scop 374. Zice că nu dorea nimic acum. 376.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. P4 este subiectivă. A avut de rezumat romanul care l-a citit. b. în ordinea apariţiei : a. temporală c. 375. deoarece : a. propoziţia circumstanţială este : a. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. (3)" (Vintilă Horia). Nu observasem că în urma lor mergea un câine. b. subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. Horia).

către ceilalţi. 2 subiective. 1 indirectă. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !". 2 subiective. s-a făcut o greşeală b. cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale. 1 consecutivă b. două greşeli c. În fraza : “De d. să d. cel mai nobil avânt naţional. unde. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383. 1 consecutivă d. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu. (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 . finală c. concesivă d. există : a. deşi.atributivă subordonată la P1 P3 ." (N. 3 subiective. 1 consecutivă 384. 1 principală. ci şi viaţa celorlalţi.subiectivă subordonată la P3 P5 . 1 modală d. cu cele mai frumoase realizări estetice." (M. 1 indirectă b.39 a. 1 subiectivă.atributivă subordonată la P1 P4 . completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte. există : a. 1 principală. în seria : a. cum b. 2 cauzale. acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său. dacă. 1 subiectivă. 3 subiective. există : a. 2 principale. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. deoarece. (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări. dar. 1 subiectivă. 2 indirecte. de aceasta prin virgulă c. condiţională b. 1 concesivă b. 2 principale. pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine. că. 2 atributive. ori. cui. deci. când. sau. 2 principale." (T. 1 cauzală. 1 atributivă. iar c. nu se cădea să vorbim. 2 subiective. 2 principale. trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni. fie.principală regentă pentru P2 si P3 P2 . (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie. 2 principale. 1 consecutivă c. fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate. 1 principală. 2 subiective. purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă. 2 principale. de obicei. încât. Alexandru Marghiloman. mai multe greşeli 385. 2 subiective. 1 finală c. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal. 2 subiective. 1 principală. Maiorescu). Blaga). principală 387. 3 atributive. 2 principale. o greşeală b. 1 concesivă . 1 cauzală. prima propoziţie este : a. 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386.completivă directă subordonată la P5 a. 2 finale d. 2 completive directe. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă. cine 388.atributivă subordonată la P1 P6 . 2 principale. 4 atributive c. nici. 1 subiectivă. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. Sebastian)." (L. fiindcă.

verbală. 2 subiective. urmatoarele locuţiuni : a. adverbială. propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a. adjectivală. până 393. 1 principală. condiţională b. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b. adverbială. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d. 1 principală. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a. 1 predicativă. adjectivală. 1 principală. 1 subiectivă. copulativă b. prepozţională 392." (Folclor). În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)". prepoziţională b. conjuncţională d. 1 principală. concesivă c. dac-a fi auzit de dânsa. de vreme ce d. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni. pronominală. a. Creangă). predicativă 391. (I. pronominală. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare . între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a. se află salăţi de aceste. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. propoziţia 1 este : a. 1 predicativă." (I. dacă e în topică normală c. verbală. disjunctivă prin "ori" c. subiectivă b. Buga)." (Simion Mehedinţi). se poate dezvolta într-o subordonată : a. în timp ce b câtă vreme ce c. complementul direct de verbul determinmat. 1 predicativă. există : a. În fraza : " Numai în grădina ursului. ci e nebun cine se pune cu nebunul. cauzală 396. 4 completive directe. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român. 1 finală 395. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit. disjunctivă prin "sau" d. adverbială. verbală. 1 finală b. adversativă . se pot identifica. 2 completive directe c. 2 completive indirecte d. conjunctivală c. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii. completivă indirectă d. 3 completive directe. merele începură a se pârgui. Nu se desparte prin virgulă : a. subiectivă 390. adjectivală. completivă directă c. completivă indirectă d. adverbială. copulativă prin "şi" b. în ordine. adjectivală. incidentă d. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun.". principală b. 1 completivă directă. completivă directă c.40 389. prin juxtapunere 394.

c. rabin. predicativă. oacheş. bariton. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului. hoge. gelatină b. înfiera. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. Pentru că elevul Costache nu a învăţat. 407. ibidem. coşcogeamite c. Geta. b. mesteacăn. inaugura. lingual b. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a. bolnav. ponei d. Ştie ca să scrie. ispravnic 405. fiinţă c. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei./ eram cea care poartă viaţa şi cântă. ingenios d. radar. predicativă şi copulativă c. predicativă şi auxiliară d. aghiotant.barbar. iguană. regizor.41 c. d. barem b. d. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. degerat. limbă b. c. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. ger. caracter. ager. facsimil. Este neologism cuvântul : a. jaguar. infam. buhăit c. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a. coafor. completivă şi auxiliară b. îngăima c. genunchi. dar una e greşită . gingaş. 399. inspector c." (M. lornion. antonime 404. geantă. gheaţă. infim. E corect construită fraza : a. geamantan. fiică 401. copulativă şi auxiliară 400. omonime d. b. a rămas corigent. umflat 406. puhav d. paronime c. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. gentuţă. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. forme ale aceluiaşi cuvânt. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. impiegat. verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a. disjunctivă d. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. geam. conclusivă 398. rucsac 402. sinonime b. leandru. degete 403. foileton d. dublete lexicale diferenţiate semantic b. a depăşi d. ninge. Isanos). trage. paronime c. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a./ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram.

418. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. pălărioară. şerpoaică 417. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. paronime c. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. pretenţios b. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic. de vază 414. mea b. c. conflict d. b. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. necinstit. stâng 411. convenţional 410. publicistic . afectat c. mereu d. care se ocupă succesiv cu electroni. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. zâzanie b. sinonime d. ardent d. insolent b. aborigen 409. Cadrele didactice. răsfirat c. ieşite. corăbii. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi. oricărei. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. cu capul în nori b. nedrept. aparţine stilului : a. vivacitate 412. pirpiriu 416. cu scaun la cap d. socoteală. înverşunat c. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul.". eu. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. beletristic b. profesori şi învăţători. ştiinţific c. indolent d. a învia amintiri c. lăcrămioară. strâmb. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. aspru. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a. curbat. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a.42 d. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . băţos d. a implora o forţă în clipele grele b. corăbiilor. tobă de carte c. a invita 415. discordie c. omonime 413. sprânceană c. chircit b. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. îndoit. degenerat d. ţeapăn. omonime 408. au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. rigid. antonime b. d. coerct b. pipernicit c.

perspicace. ghiveci. prost b. veşnic c. toate cuvintele din seria : a. c. frăţesc b. bunăvoinţă. injustiţie b. rezistenţă. sală în care au loc şedinţele d. abnegaţie d. locuitor de la periferia oraşului 432. calm c.. semn b. mahalagiu c.43 d. carburator. casă. bun. administrativ 419. a face (cuiva) zile fripte d. a cunoaşte. niciodată. dragoste. omenesc. frunte b. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. omagiu d. locuitor al unui mitoc d. d. fiindcă. amper. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. albatros 420. injusteţe c. vremelnic d. fiabilitate d. bagatelizare b. b. omeneşte. etern 429. cumsecade b. depărtişor. inodor d. activitatea de conducere a unei firme c. mândru 430. jiglor 421. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. elementar c. preşcolar. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. româneşte. a binevoi d. totdeauna 426. Am dăruit flori dragii mele prietene. calitate c. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. soacră. apetisant 431. apă. problematic d. azot. cucernicie c. dezlănţuit b. magiun. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. Cuvântul "manej" înseamnă : a. evlavie 423. Nu există greşeală în enunţul : a. ruşinos 425. ridat b. românesc. cazma 428. prieten. este sinonimă cu : a. discreditare . frăţeşte c. insipid c. pietate b. a o băga pe mânecă c. a lua (cuiva) capul 422. activitatea unei gospodine 424. "Efemere" este sinonim cu : a. repejor d. binişor. oraş c. Sunt adverbe provenite prin derivare. pasibil de pedeapsă b. arhicunoscut. 427. din alte părţi de vorbire. beteşug. Cuvântul "punic" înseamnă : a. a băga (pe cineva) în răcori b. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. rămăşag. plug d. sublocotenent. a trece. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a. altfel. efervescent b. ambreiaj. fiinţă. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. fiecare. injurie d. năvalnic d. invectivă 433. cartaginez c. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. elogiu c. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt". "Fad" este antonimul cuvântului : a.

mamii soacre c. disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. brânză d. care nu poate fi ales b. b. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. două greşeli c.44 434. meşteşugar. care nu poate fi înţeles c. Conţine numai neologisme seria : a. frate. "Emulaţie" este sinonim cu : a. Este incorectă construcţia : a. În copilărie. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei. trei greşeli d. 441. destin. hidrogen d. mamei-soacre b. literar. lui mama-soacră 444. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct. competiţie c. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. dublete lexicale diferenţiate semantic c. fidel. postelnic. 443. o greşală b. dezidenţii manifestă în faţa Guvernului. hiperbolă. glorificare b. c. variante ale aceluiaşi cuvânt b. reuniune familială b. . Trebuie ca să vii pe la mine. b. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. oxigen. decizie arbitrară c. apoteoză d. mai multe greşeli 436. Cum e corect ? a. noră c. işlic b. c. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi. pisar 442. copilul a fost frustat de iubirea a lor săi.". expatriere 435. care nu poate fi corupt 438. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită. merindare. Deşi n-avea o dicţiune bună. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă. savant eminent d. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult. una din forme este învechită d. mamei-soacră d. cinovnic. d. azot. a decide 439. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. barză. b. soacră. d. caimacan. Există greşeli în enunţul : a. care nu poate fi pretins d. există : a. c. viezure. d. comparaţie b. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 437. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. duhan c. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. chezaş. perceptorul copiilor 440.

piţa. chewing-gumm. butelíe c. Míron. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria : a. viguros-energic. rádar. rádar. Râşnov c. lichid cefalorahidian d. L-am chemat şi a venit. Perú. lobby d. Stéfan. L-am chemat dar nu a venit. ad litteram. ca-ni-on. trimis special. ca-nion. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria : a. 3. Râşnov d. Míron. ma-chi-aj b.45 445. virgula între propoziţii : a. 5. scienceifiction. ma-chiaj d. a-şi lua inima în dinţi b. Râşnóv 451. cer-no-ziom. În frazele : 1. este obligatorie în toate situaţiile b. ma-ghiar. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. ásfixie. radár. Stéfan. obligatorie în frazele 2. curriculum vitae 446. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. tipíc 448. Perú. este interzisă în toate situaţiile c. hamburger. Rússo. Sunt sinonime totale : a. Russó. Stéfan. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria : a. asfíxie. leasing. Ori l-ai chemat. Russó. tărie-fermitate c. Râşnóv b. Mirón. L-am chemat. loess. puzzle b. statucvo. radár. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?. Péru. ma-ghiar. lobby c. ma-ghiar. ca-ni-on. ma-ghi-ar. emoţie-afect 447. ma-chi-aj c. dalac-antrax. 4. ori nu l-ai chemat. copcă-cuibar de ape. 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5 . statu-quo. happy-end.statuquo. a bate apa în piuă. chemping 450. ca-nion. bun-preţios. coréctor. Stefán. cer-no-zi-om. 2. sondaj de opinie c. butélie. 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. iubire-foc d. păpuşoi-porumb b. obligatorie în 1. butélie b. leassing. Míron. deci a venit. butelíe d. asfíxie. coréctor. cer-no-ziom. coloană vertebrală. Rússo. corectór. ma-chiaj 449. corectór. Péru. cer-no-zi-om. asfixíe. lobi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful