BAZA DE ÎNTREBĂRI Prof. ŢÂŢAN MIHAELA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i 3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat

2

b) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria: a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

3

22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. 27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa

4

c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, grilaje, calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune b) repecursiune c) repercusiune d) repercuziune 35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:

siringă 44. Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic 53. Dintre cele patru cuvinte sinonime.literal.ilizibil d) compánie .dezgust d) acribie . seringă c) căptuşală. compatibil . claritate. meritos. Cuvântul 'licenţios' înseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios 57. termen c) avea. ridicol. lizibil .necinstit b) ilizibil .august.comedíe. sclifosit.arbitral.companíe.clar c) bulimie . Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag. Nu este derivat în limba română cuvântul: . Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă.neglijenţă 49. din. ridicul. actual . Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust . siringă b) căptuşeală. acceptabil . Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 56. merituos. floare. seringă d) căptuşală. inegal. Cuvintele "concesie" şi "concesiune". operă b) limbă. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil . mărăciniş b) pietriş. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros . Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca 45. rămuriş. obsesiv. colónie . loc c) casă.inacceptabil. arbitrar . face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50. prefaţă. roi 46. casă. compánie . binom b) halva.imobíl.imigrant 51.familiar. adaptare 59. făget. masă. localitate d) masă.inactual.incompatibil c) comédie . merituos. frunziş. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş 47. familial . vis.barém. abil . Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă. literar . ridicol. caligrafic. emigrant. stol c) muncitorime. ridicol. "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 54. copil.5 a) căptuşală. brădet d) studenţime.companíe b) imóbil . copac. meritos.neciteţ c) copt – necopt d) tot . emigrant . herghelie.coloníe. bárem . poetic. onest. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime 48. dicţionar d) funcţie.netot 52.inabil. zece 55.

clasificare c) evidenţă. dezarticula.6 a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60.R. miazănoapte 69. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66. ultramodern. perjă.muncă. Cuibul Dorului. supraaglomerat b) sud-vest. facere de bine. copilaş. . despot b) destinaţie. părere de rău. destitui. Făt-Frumos c) O. prudenţă d) chimie. Ştefan cel Mare.S. prim-ministru. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan. clătinare.O. brădet. cu noaptea-n cap. război b) conductor. pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi. Conţine numai neologisme seria: a) a estima. Vălenii de Munte. curechi.. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă. Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr. o dată cu găinile b) gură-cască. dicţionar. după-amiază.A.U.I. Baia Mare 71. nu-mă-uita. limbă b) a săpuni. stolnic 62. învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece. pantofi de damă 61. zgârie-brânză. maistru. tehnico-ştiinţific.T. rânduială d) flintă.M.N.R. cocostârc. destăinui d) destoinic.C. ţinere de minte. d) T. baie. tustrei.R. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală. clarobscur c) sfecla roşie. redactor-şef. izmă creaţă. desuet. caracteristic b) a aranja. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63.R. luare-aminte. pietriş" sunt: a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68. Cuvintele "brădet. untdelemn. hipersensibil. rochie de ocazie.V. paharnic. barabulă. dor de ţară. B. inginer-şef. a alinta 64. a dura.O. cravată de mătase. jurisconsult c) enciclopedie. floarea-soarelui c) aducere-aminte. A. câţiva 70. dezmoşteni. N. construcţie. B. casă de cultură.. colb d) sabău. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi. păpuşoi c) cucuruz. b) prim-plan. înspre. blănărie. zi . castel. a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65. feminin 67. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă. birău. dezmierda c) desprinde. Ministerul de Interne b) lirica erotică.D. arhiplin. cumsecade d) verde de Paris. amândoi. astă-seară.

2 .adjectiv.adverbe. 2.adverb c) primul . cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 . "Mi-l omorâră păgânii".locuţiune adverbială. cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic . în afară de. În exemplul: "astfel de oameni". cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75. În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă".adverb.adverbe b) primul . 2 .adverb.adjectiv d) ambele adjective 76. b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii. "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 . "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui". talmeş .adjective. de-a binelea. al doilea . În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit". din cauza b) în urmă. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion". 3 . ici şi colo. bucurii.adverb 77. 3 . aşa şi aşa.adjectiv.7 d) drum-de-fier. alături de. În propoziţiile: "Aşa e firea lui". pasăre-liră. 2 . cuvintele articulate sunt: a) concedii. în scopul b) în vederea. al doilea . cu toptanul. cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1.pronume 81. în faţă c) dimpreună cu. cu privire la 74.adverb 78. cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele .balmeş c) an de an. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur.adjectiv d) 1.adjectiv d) 1 . în locul. cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbială 79. pe neaşteptate d) zi de zi. mâine-seara 72.pronume. chiar dacă. aşa că. În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic".substantiv c) pronume d) 1 . Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât. de voie de nevoie. 3 .locuţiune adverbială. pe dinăuntrul. în caz că. bucurii. 2 . anii 80. 3 . de-a dura. 2 . din ce în ce. la bucurii familiale şi la anii de odinioară". cuvintele "pe nimic". "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic". în afară 73.

nu acum. când. cine 91. dacă. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea. datorită . ci. conform. asemenea. ori d) dacă. deşi. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr. lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83. ci. există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1. când b) cine.8 d) pronume personal 82. cât c) cât. deci. cât b) deci. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89. unde d) cum. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care. Să fi venit mai devreme. Problema este dificilă. înapoia. fiindcă 88. ce. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi. nici altul nu se interesează". Era să piardă trenul. Aş fi mâncat nişte fructe. În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul. ce. adverb în exemplul 2. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. oricine. Aş fi mers şi eu în excursie. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde. căci. căci 90. cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. încât. c) Striga de se auzea în stradă. care. Poate voi fi făcut bine. când. cine. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. însă c) sau. dar. o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E. iar. unde c) cum. pronume nehotărât în exemplul 3 84.Gârleanu). c) Zi-i înainte. cât b) când. care. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. 87. căci. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. dar. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu. ce. cine d) ce. Este greu de abordat aceasta problemă. b) Copilul este în camera lui.

Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea. asupra. cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. mulţumită d) înapoia. tulbure. bej d) dens. împrejurul. c) Vă restitui cartea. cumsecade c) nou. tot d) unul. d) Poftim de intră ! 100. noi 98. nici unul b) ce.9 b) înaintea. precoce. înapoia. expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97. bordo. cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. eu c) sie. limpede b) gri. deasupra c) înaintea. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine". împotriva. însuşi. roşu. asemenea. pepit. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei". ferice. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş. ai mei. seria: a) fiecare. altul. Sintagma care conţine viitorul anterior este: a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind . cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs. treaz. verde.". ecosez. b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre. feroce 96. asupra. oricine. perspicace. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale. continuu.i b) Vă trimit salutări. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură. cuminte. datorită 92. În exemplul: "Drumul era tot mai greu". 99. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93. d) Vă doresc numai bine.

b) Am mâncat un măr şi două piersici. cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106. "rând pe rând". Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107. băgare de seamă c) băgător de seamă. 108. nedus la biserică 105. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează". a ţine seama b) aducere-aminte. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film.". termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie d) interjecţie 111. d) Un individ suspect mă urmărea. În exemplul "Vinde pe nimic". Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte. expresia "pe nimic". sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109.10 102. c) Am zburat cu un planor. este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectivală 104. cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110. trăgător de elită d) pe nesimţite. are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv . În expresia "calcă a popă". În exemplul: "Uite ce ai făcut !". "pe de rost". În exemplul "L-am întrebat care este problema. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103. Expresiile: "în veci".

impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123. graţie. luaşi-ar c) vede-al-ar. 125. conform cu d) împotriva. b) Nu se mai ajunge cu banii. conform. cheltuie. cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?". c) O zi e mai rea. contrar c) în centrul. scrie-lar. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi. îşi arogă. personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar. se îmbarchează. aidoma. închina-s-ar. predicativ. de pe lângă. agreiază 124. b) Unora dintre ei nu le spusese. veni-i-ar. agreează c. d) Un copil citea şi doi ascultau. se îmbarcă. crează. "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ 115. agrează. îşi aroghează. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât: a) Părerea unuia nu contează. c) Un om intra. scrie-lar. persoana a III-a singular. copulativ. forma inversă: a) vedea-l-ar. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari. creează. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă. în faţa 118. b. altul ieşea. scrie-l-ar.11 d) locuţiune adjectivală 113. copulativ. asemenea. venii-ar. cheltuieli. creează. cheltuieşte. pentru verbele : a. persoana a III-a singular. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături". rânduie. în afară de. închina-ar. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent. lua-şi-ar b) vedea-l-ar. alta zi poate fi mai bună. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă.optativ prezent. lua-şi-ar . Identifică verbul care poate fi. În enunţul "Are şi el un ce profit". împrejurul. verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. închinas-ar. îşi arogă. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional . rânduie. în funcţie de context: tranzitiv. 122. pe lângă b) potrivit. se îmbarcă. 117. d) Copilul a luat-o la fugă. înaintea.rânduieşte. veni-ar.

"Ne pregătim de examen. există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131. cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130. aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrativ 127. cuvintele "de examen" sunt: a) ambele .": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129.complemente circumstanţiale de scop c) ambele .".". În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină". În propoziţia: "De jur . închina-ar.". este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) beletristic 128. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu.". Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei. În propoziţia: "Ajunge în două ore. În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii. cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133. revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite.complemente circumstanţiale de mod b) ambele . cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132. În propoziţiile : "Vorbim de examen".". scriel-ar.împrejur erau flori.complemente indirecte . complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit. lua-şi-ar 126.". În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită.".12 d) vede-l-ar. venii-ar.

nu vei avea şansă de reuşită. roşească". Nu ştie cum lucrează.subiectivă.circumstanţială de mod d) amândouă . În propoziţia "Umbla după câstig". a doua . a treia . a doua .".complement indirect.complement circumstanţial de scop 135. În frazele: "Nu-i place cum lucrează.". propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142.completivă directă 143. În propoziţia "Se cunoşteau de mici.subiective b) toate trei . În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit".subiective d) prima .. cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137.".subiectivă c) amândouă .subiective. propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140. a doua .completivă directă.. În fraza: "Cui place să roşească.. În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează". cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139. (ne pregătim) de examen .completive directe d) primele două .completivă indirectă.".subiectivă. cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136. În fraza: "Fugim. subordonatele sunt: a) amândouă . b) prima . propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă . Procedează cum poate. citit" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138.13 d) (vorbim) de examen .completivă directă ..completive directe b) prima .circumstanţiale de mod. Nu se ştie cum lucrează. căci e totuna de stai pe loc".completive directe 141. propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei . În propoziţia "Neînvăţând. În frazele: "E bine cum lucrează. a doua . cuvântul "de .circumstanţială de mod c) prima .circumstanţiale de mod c) toate trei .

a doua . b. sigur că ţi-a fost rău. ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a. În fraza "Când ai mâncat atâta. "Spune-i. numai semn de punctuaţie. virgula. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi". În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă". În fraza: "Mergi până oboseşti.". d. 2) completivă indirectă 149. d. . cinci semne de punctuaţie.circumstanţiale de mod c) prima . enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel.circumstanţială condiţională. c. c. 2) . 151. (punctuţie: primele două. subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. trei greşeli de scriere. b. şapte semne de punctuaţie. şase semne de punctuaţie.circumstanţială de scop. 2) "M-aş mira să-l văd venind". numai semn de ortografie.predicativă. dom' ne. ortografie: ultimele două) 152. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit". patru semne de punctuaţie b.subiective 145." În textul de mai sus există: a.completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) . la Timişul-de-Sus. pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă. Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă. În perioada 2 septembrie-7 septembrie. În textul de mai sus. cratima este: a. (dialogul. SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor.". virgula. coordonarea a două părţi de propoziţie. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010. să mă lase în pace. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie.predicative b) amândouă . că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a. d. din sudestul ţării. propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147.subiectivă d) amândouă . propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. 150. subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) .14 144. semnul exclamării) c. propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă . virgula. evitarea unei cacofonii. coordonarea a două părţi de vorbire.

c. a-şi pune pofta în cui . as-tma-tic. azalee. zeróuri. tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. Excelenţa Voastră. nuia. soare. a-tlet. curriculum vitae. firesc şi natural.băţ. Academia Română. reportér. scânteie. (al) doisprezécelea. paş-opt-ist.a se cuminţi. Academia Română. . mujdei de usturoi. c. a se da pe brazdă . azalee. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. 156. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. 153. Câmpia-de-Vest. . Sfarmă-Piatră. c. întors pe dos . b. (al) dóisprezecelea. 159. vrând-nevrând. véveriţă. reportér. 158. şase greşeli de scriere. b. idee.Întreabă. 161.a se cuminţi. paş-opt-ist. reportér. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a.a se cuminţi. articulaţie. at-let.inversat. întors pe dos . (al) dóisprezecelea. 160. domnule. firesc şi natural. ast-ma-tic. Muzeul Literaturii Române. c. epopeie. ideie. ast-ma-tic.a renunţa. Sfarmă-Piatră. b. a-si pune pofta în cui . zeróuri. a-cru. prim-ministru. Excelenţa Voastră. mujdei. d. c. d. 155. fuior. véveriţă. femeie. matúr. pa-şop-tist. cereale. Şcoala Numărul 2. Excelenţa voastră. a-tlet. prim-ministru. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. lin-gvist. roi. alee. tot ce doreşti. patru greşeli de scriere. mujdei de usturoi. ortografie corectă. Şcoala numărul 2. domnule. fair-play. Câmpia-de-Vest. b.a pofti. b. d. . . ortografie îngrijită. Şcoala Numărul 2. veveríţă.a se cuminţi. b. câine-lup. dureri nevralgice. a-si pune pofta în cui . vrând-nevrând. d.trădător. cinci greşeli de scriere. ideie. câine-lup. iarbă. femeie. firesc şi prietenos. iarbă. femee. b. ortografie îngrijtă. Muzeul literaturii române. zeróuri.trădător. fuior. matúr. Editura Humanitas. epopee. paş-opt-ist. fuior. ac-ru. epopee. Muzeul Literaturii Române.Întreabă. ast-ma-tic. a se da pe brazdă . Editura Humanitas. tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii.supărăt. coadă de topor . femeie.Întreabă. d. 154. Sfarmă Piatră. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a. Sfarmă-Piatră. a-cru. a se da pe brazdă . câine-lup. b. Identifică seria corectă: a. ling-vist. mátur. dureri musculare. scânteie. c. 162. Şcoala Numărul 2. nuia. i-mail. d. véveriţă. matúr. d. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. alocuţiune. Editura-Humanitas. c. ac-ru. coadă de topor . coadă de topor . întors pe dos . Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a. coadă de topor . câine-lup.15 b. c. azaleie. c. domnule tot ce doreşti. b. Câmpia de Vest. Muzeul literaturii române. că. etetera. roi. ling-vist. alocuţiune. dureri musculare. întors pe dos supărat. c. epopee. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. a-şi pune pofta în cui . ideie. d. a-tlet. azalee. prim-ministru. Editura Humanitas. zeróuri. cooperaţie. repórter.boţit. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a.a renunţa.băţ. 157. că. Academia română.a renunţa. Excelenţa voastră. Academia Română. Câmpia de Vest. (al) doisprezécelea. că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. cereale. scurtă alocuţiune. prim ministru. scânteie. a se da pe brazdă . scânteie. soare. ling-vist. tot ce doreşti.

leş .mofturos. Prin căsăatorie cu sora mea. Prin căsătorie cu sora mea. Preotul respectă típicul slujbei religioase.minciună. truver. e-mail.absorbit. b. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. b. mândru . 167. ordonanţă. el mi-a devenit afín. Fructele de áfin sunt amărui. b. noi-veniţi.leşuri. macrocosmios .ură. el mi-a devenit afín. două septembrie. c. fair play. cal . curcubeu .leşi. douăsprezece octombrie. voi trebuiaţi (să plecaţi).mese.amar. adevăr . a judeca . curriculum vitae. a alerga .leşi.prieten. d. el mi-a devenit afín. înşală.a chibzui. Fructele de áfin sunt amarui. armaş. d. c. c. polcovnic. alergare. a gândi. Identifică seria în care acordul este corect realizat: a.curcubee. supărăcios. înşeală. a condamna. . voluptos.alerg. e-mail. ispravnic. crenel. d. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Identifică seria care conţine forme corecte: a. a ghici .a obosi.chipeş.a intui. Fructele de afín sunt amărui. Identifică seria în care există numai arhaisme: a. a cugeta. 168.concentrat. c. 164. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a. el mi-a devenit afín. c. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. Identifică seria în care există numai antonime: a. 169. 166. curcubeu .acolo. postelnic. e-mail.nevăzător.16 b. nou-veniţi. a merge .nesătul. 165. 170. fair-play. a se sfătui. a apărea. gândire. doi septembrie. neatent. nevăzut. c. inimă albastră . hidrant .curcubeie. b.fiinţă. dus pe gânduri . a moşteni . A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. locul al optulea. d. înşală. curriculum vitae. diluat .atunci.a îndruma. b. b. b. fair-play. Prin casatorie cu sora mea. cneaz. patrusprezece. paisprezece. tristeţe. b. locul al optulea. căluţ. d. irod. amor . fiu. orgolios. a pune la cale . voi trebuia (să plecaţi). voi trebuia (să plecaţi). c. a întrezări. alergător. a apăre. Fructele de áfin sunt amărui. amic . d. douăsprezece octombrie.a dezmoşteni. trist. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. c.călăreţ. sătul . leş . a fi cu nasul de ceară . mic . trufaş. acum .hidrante. chezaş. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. ipohondru. etcetera. d.paie.curcubee. mesa . a fi . douăsprezece octombrie. locul al optalea. d. doi septembrie. curcubeu . paisprezece. b. înşală. 163. Preotul respectă tipícul slujbei religioase.melancolie. leah . c. două septembrie. feregea. paisprezece. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a. căluţi. Prin căsătorie cu sora mea. intelect . pai .mediu. etcetera. nefiinţă. leş . curiculum vitae. a vedea . preocupat. etcetera. voluptuos. hidrant . a apărea. Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a. greşale. leah . aici .cerebral. a prevedea. a apărea.leşuri. Preotul respecta típicul slujbei religioase. c. 171.leşuri.microcosmos.hidranţi. Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. cetate. nou-veniţi. a prevedea. părete. bun . pârău. judecată. voluptuos. voluptuos. mâhnire.

fără funcţie sintactică. este: a. auxiliar. pronume posesiv. În propoziţia : " Se vede venind o maşină". b. b. b.". . adverb şi conjuncţie. subiect. un pronume." sunt. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit". adverb şi adverb. verbul "a fost" este: a. c.". două complemente. o locuţiune prepoziţională. b. conjuncţie şi adverb. b. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă". 181. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci". există: a. c. c. copulativ. predicativ. articol. numeral.17 172. articol hotărât. c. numai subiecte neexprimate incluse. c. d. c. pronume. 176. prietene". ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat". prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a. conjuncţie şi conjuncţie. două pronume. d. superlativ relativ. al pădurii. În propoziţia : "A fost odată un împărat". b. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie. b. complement direct. un complement. b. b. o locuţiune adverbială. întuneric. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate. c. c. ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot. numai subiecte neexprimate subînţelese. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine. 177. cuvintele "în spatele" formează: a. în ordine: a. trei pronume. cuvântul "prietene " este: a. mândrul. cuvântul "o" este: a. 180. 179. c. există: a. b. o propoziţie compusă. există: a. 173. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară. 182. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el". numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a. c. 174. 178. comparativ de superioritate. În fraza : "Stăpâne. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese... pronume personal. 175. superlativ absolut. b.

În propoziţia : "În acea zi. exprimat simplu. 191.18 c. În structura : "Mă gândesc a telefona". 190. b. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună". b. neexprimat subînţeles. c. complement direct. trei complemente. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a. Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament". subiect. trei propoziţii. un atribut şi trei complemente. b. principală. d. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul. complement. există: a. consecutivă. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor. b. c. b. circumstanţială de mod. 188. c. 189. tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei". complement direct. complement indirect. există: a. circumstanţială de cauză. subiectivă. 184. c. c. 193. subiectivă. fără funcţie sintactică. 185. omule!". atribut adjectival. c. neexprimat inclus. consecutivă. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică. subiectivă . ce-i şi cum se nimereşte" este: a. b. c. circumstanţială de cauză. există: a. principală şi subiectivă. 183. consecutivă. că aşa tremura de tare. subiect. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. 192. fără funcţie sintactică. principală şi atributivă. atribut pronominal. un atribut şi două complemente. subiectul este: a. cinci propoziţii. două atribute şi un complement. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală". c. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. subiectivă. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică. două atribute şi două complemente. În propoziţia : "Mai taci din gură. principală. complement circumstanţial de mod. b. 187. patru propoziţii. b. circumstanţială de cauză. în ordine: a. predicativă. c. b. apoziţie. de parcă-l zghihuia dracul" sunt. principală. cuvântul "Mihai" este: a. cuvântul "a telefona" este: a. o parte de vorbire fără funcţie sintactică. c. principală. subiectivă şi atributivă. d. d. b. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte. c. b. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică. 186.

" (M.19 194. conjuncţie c. b. 196. b.". trei propoziţii. mam'mare. fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii". patru propoziţii. că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat". Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. în ordine: a. b. genitiv 202. La marginea acestui sat este un stadion mare. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. o propoziţie subiectivă. adjectiv b. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare. dativ d. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. c. două propoziţii subordonate circumstanţiale. trei propoziţii subordonate circumstanţiale. coordonare adversativă. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. c. coordonare prin juxtapunere. circumstanţială de timp. pronume reflexiv d. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine. cum mi se pare. un complement circumstanţial de cauză. 197. nominativ b. cinci propoziţii. 200. acuzativ c. În fraza : "Aşa e lumea asta şi. În fraza : "V-am spus. "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta". circumstanţială de mod. În fraza :Cum a ajuns pe plajă. adverb 203. măcar să te pui în ruptul capului". b. c. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta. există: a. circumstanţială de cauză. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. de nu îţi fi uitat. c. un complement circumstanţial de scop. însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei. 195. există: a. verb la participiu . adverb de mod c. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. un complement circumstanţial de mod. coordonare prin juxtapunere. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai". nu poti s-o întorci. b. 198. b. se obţine: a. prepoziţie b. coordonare conclusivă. cuvântul “noastră" este în cazul : a. b. coordonare copulativă. o propoziţie completivă directă. c. d. s-a simţit minunat". o propoziţie completivă indirectă. se obţine: a. c. coordonare adversativă. de-ai face ce-ai face. prima propoziţie este: a. 199. raporturile dintre propozitii sunt. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa". o propoziţie subordonată circumstanţială. rămâne cum este ea. din textul .

timp. accidenţi. numeral cardinal 205. acuzativ b. inginer. creion c. căpşune." este : a. hârtie. prieten.". nazuri c. număr. var b. stejar 211. vocativ 207. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206. la toate substantivele din seria : a. sânge. ochelari. elev c. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. elefant. caz. Se pot forma substantive de genul feminin. plaje. am venit aici". unchi. plăji. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. carte b. hoteluri. foc. genitiv c. matrice d. În enunţul “Dau cartea copilului. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. accidenţi. băiat. eroism. b. represalii d. pe de alta. trebuie să-ţi spun ca exagerezi. tei. genitiv sau dativ. învăţătoare. urs. articol nehotărât b. substantiv 204. adjectiv pronominal nehotărât d. şcolar. timp c. În enunţul “Contrar voinţei voastre. dativ d. număr. Te ajung eu mai târziu ! 208.20 d. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. căpşuni. moravuri. sore b. b. vulpoi. substantivul “copilului" este în cazul : a. caz b. muşeţel b. bebe. unghi 209. mod. Împotriva noastră nu a fost nimeni c. persoană 213. genitiv c. căpşune. topica menţinând ambiguitatea . tranzitiv în enunţul : a. lup. aprilie. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. soare. nor. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. bunic. îţi dau dreptate. gen. căpşune. Verbul “a ajunge" este predicativ. creştinism. hoteluri. nominativ b. plăji. Va ajunge la timp d. surori c. lup. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte. hoteluri. gen. aur. dativ d. accidenţi. plaje. accidente. secerătoare. cuvântul “contrar" este în cazul : a. cicatrice. hoteluri. Au luptat cu îndârjire împotriva lui d. personal. persoană d. suedez d. copil. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. surori d. atletism. sore 212. unt. vineri. gen. pronume nehotărât c. prin adăugarea desinenţei “a". catană 210. Ajunge cât ai vorbit ! c. cal. curaj.

iar al doilea nu are funcţie sintactică 218." (M. c. ascultam duruitul scurt. al ciocănitorii celei mari. Doino. 7 articole d. Cosbuc). există : a. Sadoveanu). cuvântul “tuturor" este : a. nu au funcţie sintactică c. reflexivă c. rudimentar 217. sintagma “pe faţa" este : . 8 articole 216. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban. codrul minunat dormita.". pronume nehotărât b. activă b.". sunt subiecte b. adjectiv propriu-zis d. doar d. În enunţul : “Dă-i bătaie. sunt atribute substantivale apoziţionale d. personal b. este complement direct 219. 6 articole c. are funcţia sintactică de atribut pronominald. cuvântul “noastră" este în cazul: a. pronumele personal în dativ “-i" : a. Are să înveţe mai mult pentru examen. 5 articole b. După o tăcere lungă. adjectivul “simplu" înseamnă : a. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. de întărire c. În versurile : “Copilo. substantivele “copilo" şi "Doino" : a. b. contextul menţinând ambiguitatea 215. primul are funcţie de subiect.21 214. tu inima ne-o frângi. nominativ b. neevoluat b. de darabană. verbul “va fi văzut" este la diateza : a. acuzativ c. pasivă d.". În enunţul “Plimbându-se prin parc. Băieţii au jucat fotbal toata ziua. primitiv c. adjectiv pronominal nehotărât c. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna. genitiv 222. posesiv 223. Ion te va fi văzut şi pe tine". reflexiv d. În textul : “În pacea iernii. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată. este complement indirect c. 220. nu are funcţie sintactică b. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a.". tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează. dativ d. băiete !". În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi. un cioban ca atâţia alţii. activă sau pasivă. numai. numeral colectiv 221." (G. d. poetul avea să vină la Bucureşti. În anul următor.

numărul singular. timpul perfect simplu. substantiv b. atribut substantival în genitiv c. Eminescu). cinstii. adjectiv c.". numeral fracţionar c. pustiam b. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari. directorii noi-aleşi c. substantiv precedat de articol nehotărât 231. la toate cazurile. Este corectă expresia : a. gărzii d. nu vrea să-mi ieie vamă. tineri liberi-cugetători d. locuţiune adverbială d. În versul : “. adverb d. locuţiune adverbială d.". În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră. lenii.22 a. gardei c. onorii. subiect b. a scrie. cuvântul “câteşitrei" este : a. locuţiune prepoziţională 224. nume predicativ d. onorii. complement direct c. Verbul “a pustii" la modul indicativ. persoane nou-venite 227. oameni grei de pornit b. numeral colectiv 232. cuvântul “ieri" este : a. a pleca d. numeral multiplicativ c. a se mira. numeral adverbial b. Eminescu). În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. Nu au aceeaşi formă. adjectivele pronominale de întărire de : . “o dată" este : a. cu articol nehotărât din seria : a. atribut 228. pustiii 225. a gândi. În propoziţia : “Mă doare capul. atribut substantival în dativ d. lenii. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv. cinstei. lenei. a fi 230. atribut substantival apoziţional 233. nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. numeral distributiv b. a se teme c." (M. lenei. a avea. cinstii. substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a. singular. adverb precedat de o prepoziţie c. substantiv cu prepoziţie b. onoarei. persoana I. a vorbi. numeral adverbial d. complement indirect în dativ b.şi somnul. a se mândri. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a. substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a. a se bucura. a face b. cinstei. pustii d. are forma : a. a citi. pustiisem c. gardei b.". vameş vieţii. gărzii 226. onoarei.

pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. verb la participiu 235. predicat verbal c. Ar fi fost lăudat. NP. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului. d. genul feminin. Le-a adus celor doi copii câte o minge. Este locuţiune adverbială construcţia : a. Cd. genul masculin. c. c. următoarele funcţii sintactice . “surâzândă" este : a. As gen c.". “pentru aceea" este : a. cuvântul “-i" este : a.23 a. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina.S. numărul singular d. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. pronume posesiv . Hainele tale erau ude. 237. S. genul feminin. c. d. în ordine. predicat nominal d. dulce ca o zi de vară" (M. As gen.". mâine-seară c. S. complement circumstanţial de mod 242. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât. Tinerii au fost într-o excursie la munte. Cl. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. locuţiune adverbială de scop d. Cl. în jurul d. numărul singular c. Eminescu). locuţiune pronominală b. în veci b. Cd. Ci. 236. As prep. Cl. locuţiune adverbială de cauză c. b." a. As gen 239. 240. Ci b.i b. ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută. Părintii sunt plecaţi la mare. a. Florile vor fi scumpite în perioada ierni. NP. nu are funcţie sintactică b. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă. Să fi învăţat. adverb de mod b. Am plantat în curte zece pomi. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. adjectiv propriu-zis d. As gen d. b. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. genul masculin. substantivele au. Era bine să fi certat copilul la timp. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. ai fi ştiut. Ci. numărul plural b. Ci. Cl./ Albă ca zăpada iernii.". pronume personal b. verb la gerunziu acordat c. dacă ar fi meritat. S. Erau geamurile unor cafenele boiereşti. d. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat. de acolo 241. As prep. numărul plural 234. Ci.

verb la diateza activă b. substantivul “mireasmă" c. A cazut în apă cu tot cu bagaje. asupra b. peste. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ. verb predicativ d. De vreme ce n-ai înţeles. predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a. pentru. Un tot se compune din mai multe părţi. c.". cuvântul “a cărei" determină : a. b. atribut 246. potrivit c. indicativ d. locuţiune verbală 247. conform. articol demonstrativ (adjectival) b. c. verbul “a umplut" d. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia. imperativ c.". lângă 245. complement indirect c. a. contrar. conjunctiv b. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri. Drumul era tot mai greu. perfectul simplu 252. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele. graţie. 248. contra. complement direct b. mai mult ca perfectul d. 251. nu are rost să reiau discuţia. cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. multumită.". timpul : . Există locuţiune adverbială în enunţul : a. împotrivă. pronume demonstrativ de depărtare c.24 c. imperfect c. propoziţia 1 244. În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun. infinitiv 250. timpul : a. d. cuvântul “cel" este . asemenea d. b. verb la diateza pasivă c. Cutreierasem tot ţinutul. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. prezent b. d.". verb copulativ 243. expresie verbală impersonală d. substantivul “pâine" b. subiect d. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii : a. pronume demonstrativ de identitate d. Verbul “privii" este la modul indicativ. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a.

modul condiţional optativ. conjuncţie coordonatoare copulativă d. posesiv b. timpul prezent b. timpul prezent d. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d. relativ c. În enunţul : “Cartea mea-i. conjunctiv d. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă. timpul perfect compus c. cuvântul “mea" este : a. pronume reflexi 259. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. cuvântul “dar" este : a. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a. În enunţul : “Am greşit. multiplicative 262. persoana a III-a 253. prepoziţie d. colective d. perfect simplu. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. cuvântul “şi" are. un substantiv cu prepoziţie 255. conjuncţie c. o locuţiune adjectivală b. dar nu m-a certat. negativ 257. modul indicativ. pronume reflexiv 260. Arghezi). În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă. conjunţtie coordonatoare copulativă. copulativă 254. pronume posesiv în cazul acuzativ d." (T. adverb de mod. conclusivă d.". perfect simplu. substantiv 261. pronume reflexiv c. persoana I c. o locuţiune adverbială d. Exprimă o acţiune realizabilă. imperativ 256. conjuncţie coordonatoare copulativă. pronume posesiv în cazul genitiv b. nehotărât d. condiţional-optativ c.25 a. mai mult ca perfectul. adverb de mod. adverb b. pronume reflexiv b. imperfect. În enunţul : “De-a veni pe aici. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : . pronume reflexiv.". o treaptă. ordinale b. disjunctivă c. posibilă sau dorită modul : a. în ordinea apariţiei. adverb de mod. o locuţiune substantivală c.". fiule. timpul viitor 258. indicativ b." exsită : a. verbul “a veni" este la : a. persoana a III-a b. adverbiale c. modul infinitiv. următoarele valori : a. modul indicativ. spune-i să rămână. persoana I d. adversativă b. pronume posesiv în cazul nominativ c.

a luat o nota mică. “potasiu" : a. sunt defective de numărul singular d. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. ziceţi !. în jurul. adverb c. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe"."aur". în momentul când. zii !. c. d. Elevul ia cartea şi citeşte. sunt cu variabile b. nominativ b. conjuncţie coordonatoare d. împotriva alcoolului şi tutunului b. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. genitiv 265. în caz că. ziceţi !. graţie disciplinei şi a efortului d. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. nu ziceţi ! 271. b.26 a. Cât lemn s-a exportat ? c. în susul d. cu condiţia să. Ia vino la mine ! c. în locul unde b. ziceţi !. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul : a. adjectiv pronominal interogativ 264. “Cât" este adverb în enunţul : a. pronume interogativ b. Substantivele “atletism". zi !. o bomboană ! b. Cum nu şi-a repetat. b. chit că. dativ d. te rog. aşa vei dormi. Copiii află care este câtul a două numere. prepoziţie b. în afară de. nu zii !. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a. nu zice !. nu zi !. zi !. nu au gen c. în faţa. Imperativul verbului “ a zice" este : a. acuzativ c. ziceţi !. . Ia. conjuncie subordonatoare 263. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. Cât de frumoasă eşti ! 270. cuvântul “ale cărei" este : a. nu ziceţi ! c. nu zi !. împotriva alcoolului şi a tutunului c. Este corectă construcţia : a. înainte să 266. pronume relativ d. Cum îţi aşterni. la un loc cu. zi !. nu ziceţi ! d. sunt defective de numărul plural 267. adjectiv interogativ c. conform legilor şi a normelor în vigoare 268. în loc să. nu ziceţi ! b. d.

predicat verbal 281. [ ? ]. predicat verbal . complement de agent 277. subiect b. [ . Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. numeral cardinal cu valoare substantivală c. atribut adjectival 275.".27 d. Eminescu). 278. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. [ .". verbul “a scrie" este : a. [ ? ]. b. predicat verbal şi complement direct b. complement indirect b. ]. articol nehotărât 274. [ ! ]. 279. cuvântul “indiscreţie" este : a. d. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti. cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a. În enunţul : “O alee îngustă. [ . [ ! ] 273. complement direct c. Există un atribut pronominal în enunţul : a. b. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos. atribut d. ] d. 272.. complement indirect c. nume predicativ d.". În enunţul : “E uşor a scrie versuri . complement direct c. Îi este milă şi de un gândăcel. [ “ ] b. d. Mi-am cumpărat nişte cărţi. cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. Există un predicat verbal în enunţul : a. atribut substantival prepoziţional b. atribut adjectival d. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c. cuvântul “un" este : a. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. ]. ]. complement circumstanţial de loc c. nume predicativ 276. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu. Nu ia nimic de la străini. atribut pronominal c. Mi ţi-l ia la scărmănat. M-am dus să-mi văd feciorul. ]. cuvântul “celorlalţi" este : a. “ (M. complement indirect d. c. [ : ] c. mărginită de trandafiri roşii. [ . c. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri.". adjectiv pronominal nehotărât d. subiect b. complement direct 280. numeral cardinal cu valoare adjectivală b. [ . atribut pronominal d.". duce spre casă". În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie.

adjectiv b. complement indirect 285. cuvintele “din faţă" sunt : a. complemente directe c. verbe la participiu b. verb tranzitiv b. pronume d. interjecţie 289. nume predicativ c. atribut pronominal b. predicat nominal 282. Ce faci aici ? c. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" . atribut adverbial c. complemente circumstanţiale 288. are funcţia sintactică de : a. un verb tranzitiv b.". Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. substantiv b. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. subiectul este exprimat prin : a. verb la supin d. Se ştie ce a scris Eminescu d. un adjectiv d. pronume c. atribut adjectival d. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. un substantiv c. complement circumstanţial de loc d. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a. atribute d. adverbe d. complemente de orice fel şi atribute b.". verb la gerunziu 286. atribut substantival prepoziţional b. substantive 287.". În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori. verbe la gerunziu şi la infinitiv c. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291.28 d. complement direct b. Complementul direct poate determina : a. substantiv c. cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. un verb intranzitiv 290. substantiv c. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a. adjectiv precedat de articol demonstrativ d. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea. complement circumstanţial de loc . complement indirect c.

deoarece este articol 300. atribut.". cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale. predicatele sunt exprimate prin : a. pronume relativ b. complement de mod d. atribut. subiect. disjunctivă 299. inclus b. copulativă b. atribut adjectival d. subiect. atribut. atribut. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini. nu moare niciodată. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă. conjuncţie subordonatoare 298. atribut. adverb relativ c. nu poţi munci bine. impersonale c. în ordine. următoarele funcţii sintactice : a. numai predicate nominale c. complement de agent. predicat verbal. complement circumstanţial de scop 292. subiect b. atribut. conclusivă d. un predicat nominal şi două predicate verbale d. b. un predicat verbal şi două predicate nominale 295.29 d. predicat nominal . predicat verbal b. verbe predicative. Fără a te odihni bine. În enunţul : "Poetul adevărat. subiect. atribut. complement direct b. verbe copulative şi nume predicative 294. adverb nehotărât d. verbe predicative. ştirea 297. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a. subiect. există : a.". Odihnit. subînţeles d. atribut. era vese. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza. atribut pronominal apoziţional c. nu are funţie sintactică 293. dacă va fi ger în iarna aceasta. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz. înainte de a pleca la drum. complement indirect. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. atribut. c. numai predicate verbale b. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta.". atribut. complement indirect c. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?". locuţiuni verbale d.". adversativă c. au. subiect d. atribut. atribut. complement de agent.". elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a. cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor. d.l 296. cuvântul "oricând" este : a.". personale b. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine. complement indirect. nedeterminat c. nu are funcţie sintactică. subiectul este : a. predicat verbal c.

nominativ b. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?".". există : a. dativ d.". adversativă c. ori foarte slab. complement circumstanţial de mod d. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine. un predicat verbal şi unul nominal .30 301. un atribut pronominal şi un atribut substantival b.". atribut adverbial c. două atribute adjectivale 303. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza.t" se analizează astfel : a. forme neaccentuate. complement indirect 305. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. în cazul : a. două predicate nominale d.". disjunctivă d. atribut verbal b. acuzativ c. există : a. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. un atribut adjectival şi un atribut substantival c. numai un atribut substantival d." a. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame. subiect c. cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. două predicate verbale b. complement direct d. Arghezi). În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c. predicat verbal 307. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. conclusivă 306. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d. cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a. genitiv 304. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles. complement circumstanţial de loc b. atribut pronominal d. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. atribut adjectival c. complement circumstanţial de mod b." (T. cuvântul "pe carte" este : a. cuvântul "poate" este : a. patru predicate verbale c. atribut adjectival 309. copulativă b.

În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945. creativitatea românească. infinitiv b. complement indirect d. adverb. Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. adjectiv. pronume relativ b. care avea să paralizeze. locuţiune verbală b. substantiv. atribut substantival d. subiect b. locuţiune adverbială c. 1 predicat nominal b. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. 3 predicate verbale.". substantiv. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316. pronume. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313." (M. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a. pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. propoziţia 1 b. complement indirect c.31 310. supin . numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. numeral. există : a. conjuncţie coordonatoare d. verb copulativ 317. 1 predicat nominal d. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă. 3 predicate verbale. subiect b. n-a fost situaţie. atribut adjectival 315. verb predicativ d. atribut pronominal c. 1 predicat nominal incomplet. 5 predicate nominale b. atribut pronominal d. participiu c. 5 predicate verbale c. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. prepoziţie 314. Sebastian). complement circumstanţial de timp b. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a. conjuncţie. interjecţie. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. adjectiv. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. substantivul "ramuri" d. articol. verb. Iorga).". n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. Eliade). nu are funcţie sintactică 312. În fraza "N-a fost problemă. încă o dată şi pentru atâţia ani. 2 predicate nominale incomplete. adverb. sunt : a. adverb relativ c. substantivul "sălciile" c. atribut adjectival c. 2 predicate nominale incomplete c. În propoziţia : "Ţi-a fost foame. cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. numai predicate verbale 318. gerunziu neacordat d. 3 predicate verbale. dacă ar fi izbutit" (N.

"e frică". "e dor" sunt predicate nominale b. subînţeles d. subiectul este : a. iar "mi-e" predicat nominal d. "frică" şi "dor" sunt subiecte c. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d. În construcţiile "E ger" . "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324. în casele domneşti. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c.. "Mi-e dor" : a. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b. b. inclus 326.". pe lângă alte feluri de atribute există : a. există : a... Mi se pare că el va ajunge campion. "e frică" . În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate. se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa. iar "ger". împrejurul trupului împodobit al răposatului.".." (Al. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b. c. Auzind vestea. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli.. 1 predicat verbal şi un predicat nominal b. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? . Goga). 328. nuferi c. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin. există : a. "e ger" . Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă. "e" este predicat verbal. copilul s-a bucurat mult. stau cu o cucernică smerenie. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. 2 predicate nominale d. Odobescu). cuvântul "ta" este : a.32 319. "e ger". "Mi-e frică" . 5 atribute adjectivale b. Există două predicate verbale în enunţul : a." (O. lacul b." (M. 7 predicate 321. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat. 6 atribute adjectivale c. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b. adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c. 7 atribute adjectivale d. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d. 2 predicate verbale 325. "e" este predicat verbal. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. complement circumstanţial de loc 323. Gârleanu). care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia). toate căpeteniile ţării. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă. al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate. Eminescu). propoziţia atributivă este introdusă prin : a. În fraza " Sus. este : a. d. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal c. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c.. 8 atribute adjectivale 322.

Există un complement direct în enunţul : a. atributul de substantivul determinat b. pronume c. complementul direct de verbul determinat c. există : a. pronume posesiv b. copulativă b. pornim înainte spre Moţca şi suim încet. numeral cardinal c. Nu vă bizuiţi pe acest băiat. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. substantiv în cazul vocativ d. adversativă c. de pe Moldova. verb d. "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic 332. Uneori. complement circumstanţial de loc d. pronume demonstrativ în cazul nominativ b. Există predicat nominal în enunţul : a.verb la infinitiv c. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti. numai predicate nominale b. disjunctivă d. există : . b. predicatul de subiect 333. pronume personal în cazul genitiv c. Cine-i lăudat ? d. conclusivă 337. în nici un caz. adjectiv 329. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical. În depărtare. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită. se văd câteva sate de munte. Eminescu). d. 331. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. complement circumstanţial de loc + complement indirect b. nobleţea-desfrâu. elocinţă-pălăvrăgeală. verb la supin d.33 a. Cine-i omul acela ? b. c. pronume posesiv b. Nu se desparte. Cui îi este sete ? 335. încet codrul Paşcanilor. atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a. pronume de întărire în cazul dativ 330. învăţătura-fleac" (Cugetări personale)." (I." (G. Creangă). copii îi supără pe profesori. pronume reflexiv în cazul dativ d. atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. prin virgulă : a. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c. adverb 336. dărnicia-risipă. adjectiv b. nu au funcţie sintactică. substantiv provenit din adjectiv 334. cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. apoziţia simplă de substantivul determinat d. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338. Complementul nu poate determina : a. Călinescu). Cine-i acolo ? c.

circumstanţială de loc 347. completivă indirectă d. predicativă d. Slavici). principală . 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340. subiectivă b. (1)/ te-aş fi aşteptat. propoziţia 1 este : a. 3 subiecte exprimate. completivă directă c. Du-te de te culcă ! 344. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. d. propoziţia subordonată este : a. propoziţia 2 este : a. subiectivă 348. 4 complemente circumstanţiale b. 6 complemente circumstanţiale d. propoziţia subordonată este : a. cauzală şi completivă directă 342. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/". cauzală d. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. care e un om scurt. completivă directă b. Veţi reuşi. condiţională b. circumstanţială de mod 341. modală c. În fraza : "Cum au plecat părinţii. 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. şchiop de piciorul stâng. b. (2)" (Emil Cioran). 7 complemente circumstanţiale 339. atributivă c. şi tot nu ascultă. de va lua nota 10. 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. De-l cerţi toată ziua. completivă directă c. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/". caauzală d. propoziţiile subordonate sunt : a. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)". A scris aşa de bine. 5 complemente circumstanţiale c. completivă indirectă d. atributivă 346. propoziţia 1 este : . completivă directă c. completivă indirectă d. (1)/ fuga la joacă. condiţională c. temporală 343. (1)/ o dovedeşte frica de moarte. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/". (2)/". 6 subiecte exprimate. subiectivă b.(2)". propoziţia subordonată este : a. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a. subiectivă b.34 a. propoziţia P2 este : a. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp. condiţională şi predicativă d. predicativă 345. condiţională şi completivă directă b. gros. rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. subiectivă şi predicativă c. de veţi fi mai silitori. c. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)". există : a.

subiectivă 355. 2 atributive. fuge către el.". completivă directă c. propoziţia 2 este : a. 1 propoziţie principală. 2 atributive. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu. circumstanţială de mod b. 1 atributivă. numai pentru predicativă c. completivă directă b. atributivă c. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul. 1 completivă directă. completivă indirectă d. Picasso). cauzală 349. 2 subiective. 1 propoziţie principală. completivă indirectă c. subordonata este : a. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. din cauză că 352. predicativă c. 1 predicativă. 1 condiţională 350. 2 completive directe. atributivă 357. completivă directă d. conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. subordonatele sunt : a. completivă directă b. i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că. Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a. dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine. 1 propoziţie principală. Patapievici). circumstanţială de loc d. propoziţia 3 este : a. imediat ce d. există : a. 2 completive indirecte. cu excepţia atributivei 356.". În fraza : "Să-l fi gonit de acasă. atributivă c. completivă indirectă d. numai pentru completivă directă d. subiectivă b. (4)". 1 atributivă. şi tot nu ar fi zis nimic. subiectivă 354. chiar dacă c. În fraza : " Cum îl vede. 1 subiectivă. 1 condiţională d. 1 propoziţie principală. R. 1 completivăa directă. circumstanţială de scop 351.". subiective . numai pentru subiectivă b. pentru orice subordonată. propoziţia subordonată este : a. în caz că b. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)". circumstanţială de timp 353. 1 cauzală c. circumstanţială de cauză b. atributivă d. 1 conditională b.(3)" (P.35 a. circumstanţială de mod c. subiectivă b. 1 subiectivă. 2 completive direct.

6. predicativă d.completivă directă. principală regentă 3. subiectivă şi completivă directă b. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea. la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi. consecutivă. atributive 358. 2 principale. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească. 4. 1. (2)/ o veţi face voi acolo. 6. 3. nu există nici o greşeală b.propozţtie principală. 1. 1. cauzală. subiective . 4.completivă directă. 3. atributivă În structura propusă : a. 5.propoziţie principală. modală 361.completivă indirectă.subiectivă. bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă. 1 principală: 2 predicative. are urmatoarea structură : a. predicativă d. 6.completivă indirectă.completivă indirectă." (N. pentru legea creştinească . 2 suniective 360. (6)". concesivă şi consecutivă c. 2 predicative c. 2. modală b." (Al. 1 predicativă d. completivă indirectă 5 atributivă 6.36 b.. cauzală. 2. 1 subiectivă b. 5. 1.cauzală. propoziţiile P1 şi P2 sunt : a.subiectivă.propoziţie principală. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a.. 6. există două greşeli d. atributivă şi completivă indirectă d. propoziţia 2 este : a. 3. 1. predicativă. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)".completivă directă.finală. 4.completivă indirectă. 4. subiectivă c.propoziţie principală.. 3. există o greşeală c. 5. 2. modală c. fie măcar pentru o clipă. 2 principale. principală b. completive directe d. există : a. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister. 1 subiectivă. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica . există mai multe greşeli 362. circumstantială de scop 8. 2 principale. atributivă 7. condiţională 2.". (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. cauzală. 5.subiectivă. Davila). predicative c. completivă directă 359. 2. condiţională şi modală 363. predicativă 4.

. d.. (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile".. subordonata este : a... Azi au plecat copiii la munte. P2 d. În versurile : "Aşa cântă de cu jele. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare.." b. pentru ca nu cumva să scape trenul. subiectivă b.. (2)". propoziţia subordonată este : a... "Se ştie . Au rămas în clasă. consecutivă 366. În fraza : "A plecat devreme de acasă.. completivă indirectă 368. dacă regenta ei ar fi : a. modală d." (Folclor). o subiectivă şi o completivă directă b.. completive directe c. subiectivă b.. subordonatele sunt : a. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi. circumstanţială de loc b. consecutivă . 370. P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d.. cauzală şi completivă directă d. (2)"... cauzală 371. o predicativă şi o completivă indirectă c. concesivă c.." 372.. P2 şi P6 b... Propoziţia : "..." c. c.. cauzală şi completivă indirectă 373." d.. propoziţia 2 este : a. cauzale b.... subordonata este : a.. cauzală d.(2)"./ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364. P5 şi P6 365. predicativă c..37 b. completivă directă 369. o subiectivă şi o predicativă 367.." ar fi completivă directă. "Problema este . indirectă c. "Aleargă . finale c... propoziţia 2este a. "L-a întrebat ... b.. completivă indirectă c. Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a.. cauzală d. P2. sunt completive directe : a. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul.. cauzală d. consecutivă b.". (6)" (Ion Creangă). Rămân aşa cum au fost întotdeauna.încotro se duce mingea. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit. o atributivă şi o predicativă d. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a..". Unele păsări rămân iarna în ţara noastră . finală b... P5 şi P6 c.

În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8). condiţională 381. c. propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a. completivă directă b. În fraza : " Ceea ce am aflat. încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma. propoziţiile subordonate sunt. A studiat mult să nu aibă surprize la examen. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare. (1)/ n-o să-ţi spun. Este subiectivă subordonata din fraza : a. subiectivă şi cauzală 379. concesivă d. completivă indirectă d. (3)" (Vintilă Horia). cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b. atributivă 380. în ordinea apariţiei : a. 377.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. c. b. Este corect construită fraza : a.38 c." (M. S-a procedat cum am stabilit. Sadoveanu). Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. (2)". modală d. deoarece : . completivă directă b. Zice că nu dorea nimic acum. finale 378. completivă directă şi completivă indirectă b. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie. completivă directă şi cauzală c. b. Este completivă indirectă subordonata din fraza : a. nu se insistă asupra cauzalei 382. subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. s-a făcut o greşeală c." (V. completive directe b. 375. subiectivă şi completivă indirectă d. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război. temporală c. A avut de rezumat romanul care l-a citit. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. c. prima subordonată necircumstanţială este : a. d. nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei. vorbitorul insistă asupra cauzalei. subiective c. Mi-a ordonat ca să trec pe la el. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei. propoziţia circumstanţială este : a. circumstanţială de scop 374. iar P7 şi P8 sunt completive directe d. (2)/ căci acest surâs îi umileşte. Horia). (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură. deoarece : a. A notat ceea ce e important.(2)". d. Adevărul este că n-am fost atentă. P4 este subiectivă. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere. Nu observasem că în urma lor mergea un câine. s-a pus virgulă între P1 şi P2. b. consecutivă c. 376. d." (Geo Bogza).

În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !". de aceasta prin virgulă c. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 . 1 modală d. către ceilalţi. de obicei. fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate. 2 subiective." (N. 2 subiective. 1 subiectivă. cine 388. 1 cauzală. 1 principală. ci şi viaţa celorlalţi. 2 subiective. (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări. Sebastian). Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare. 2 principale. (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale. 4 atributive c. cu cele mai frumoase realizări estetice. 1 atributivă. există : a. 1 indirectă. principală 387. 1 principală. 3 atributive. s-a făcut o greşeală b. Maiorescu).completivă directă subordonată la P5 a. 1 subiectivă. iar c. 1 consecutivă b.subiectivă subordonată la P3 P5 . 1 indirectă b. 2 principale. În fraza : “De d. 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386. 2 principale. 1 principală. acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383. ori. 2 finale d. concesivă d. 1 principală. 1 subiectivă. 3 subiective. 2 subiective. cel mai nobil avânt naţional. 2 principale.39 a. nici. 1 consecutivă 384. condiţională b. 2 completive directe. fiindcă. dacă." (T. 1 concesivă b. 1 consecutivă c." (L. dar.atributivă subordonată la P1 P3 . unde. nu se cădea să vorbim. 1 finală c. mai multe greşeli 385. 2 principale. (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie. trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni. o greşeală b. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. încât. există : a. în seria : a. 3 subiective. două greşeli c.atributivă subordonată la P1 P6 . fie. 2 cauzale. 1 subiectivă. deoarece. Alexandru Marghiloman. să d. cui. 2 atributive. finală c. că. purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte. 2 principale." (M. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal. deci. 2 indirecte.atributivă subordonată la P1 P4 . există : a. 1 cauzală. Blaga).principală regentă pentru P2 si P3 P2 . 2 principale. prima propoziţie este : a. sau. 2 principale. cum b. deşi. 2 subiective. 1 concesivă . când. cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale. 1 consecutivă d. pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. 2 subiective.

1 principală. completivă indirectă d. 2 completive directe c. adjectivală. 1 principală. până 393. se pot identifica. adjectivală. 1 principală. 2 subiective. 3 completive directe. 1 finală b. 1 completivă directă. pronominală. conjunctivală c. cauzală 396. adverbială. pronominală. se poate dezvolta într-o subordonată : a. dacă e în topică normală c. incidentă d. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit. verbală. disjunctivă prin "ori" c. copulativă b. 4 completive directe. predicativă 391.40 389. există : a. adversativă . principală b. completivă indirectă d. 1 predicativă. propoziţia 1 este : a. între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a. adverbială. Nu se desparte prin virgulă : a. ci e nebun cine se pune cu nebunul. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare . conjuncţională d. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a. Buga). completivă directă c. verbală. se află salăţi de aceste. concesivă c. (I. 1 subiectivă. 2 completive indirecte d. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b. copulativă prin "şi" b. completivă directă c. În fraza : " Numai în grădina ursului. adverbială. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d." (Simion Mehedinţi)." (I. Creangă). verbală. 1 finală 395. 1 principală. disjunctivă prin "sau" d." (Folclor). 1 predicativă. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român. prin juxtapunere 394. 1 predicativă. subiectivă b. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni. în timp ce b câtă vreme ce c. prepozţională 392. merele începură a se pârgui. condiţională b. a. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun. subiectivă 390.". urmatoarele locuţiuni : a. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)". dac-a fi auzit de dânsa. de vreme ce d. propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a. adverbială. în ordine. prepoziţională b. complementul direct de verbul determinmat. adjectivală. adjectivală.

S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. înfiera. dublete lexicale diferenţiate semantic b. umflat 406.41 c. predicativă. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. puhav d. inspector c. radar. Ştie ca să scrie. predicativă şi auxiliară d. ingenios d. trage. degerat. hoge." (M. geam. d. caracter. forme ale aceluiaşi cuvânt. Pentru că elevul Costache nu a învăţat. sinonime b. gentuţă. mesteacăn. 399. omonime d. Este neologism cuvântul : a. leandru. ager./ eram cea care poartă viaţa şi cântă. aghiotant. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. paronime c. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. facsimil. antonime 404. Isanos). fiinţă c. conclusivă 398. c. rabin. foileton d. ibidem. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a.barbar. limbă b. c. Geta. a depăşi d. b. gingaş. geantă. copulativă şi auxiliară 400. gheaţă. d. predicativă şi copulativă c. impiegat. genunchi. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a. verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a. paronime c. jaguar. infam. gelatină b. fiică 401. ninge. E corect construită fraza : a. bariton. a rămas corigent./ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. coafor. completivă şi auxiliară b. iguană. regizor. b. lingual b. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. lornion. disjunctivă d. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa. buhăit c. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a. dar una e greşită . rucsac 402. degete 403. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a. inaugura. infim. geamantan. coşcogeamite c. ponei d. oacheş. bolnav. îngăima c. ger. ispravnic 405. barem b. 407.

Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . mea b. d. stâng 411. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. oricărei. beletristic b. a învia amintiri c. 418. a invita 415. discordie c. a implora o forţă în clipele grele b. coerct b. b. aparţine stilului : a. de vază 414. răsfirat c. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a. băţos d. profesori şi învăţători. paronime c. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a. şerpoaică 417. socoteală. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. îndoit. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi. pipernicit c. tobă de carte c. au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. curbat. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. strâmb. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. necinstit. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic. care se ocupă succesiv cu electroni.". pălărioară. chircit b. sprânceană c. conflict d. zâzanie b. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. mereu d. ardent d. lăcrămioară. Cadrele didactice. ieşite. înverşunat c. eu. pretenţios b. ţeapăn. cu scaun la cap d. aborigen 409. degenerat d. antonime b. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. rigid. c. ştiinţific c. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. corăbiilor. omonime 408. insolent b. sinonime d. cu capul în nori b. corăbii. convenţional 410.42 d. omonime 413. vivacitate 412. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul. nedrept. pirpiriu 416. indolent d. publicistic . afectat c. aspru.

activitatea unei gospodine 424. niciodată. sală în care au loc şedinţele d. Cuvântul "punic" înseamnă : a. a binevoi d. a trece. "Fad" este antonimul cuvântului : a. cartaginez c. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt". Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. bun. d. magiun. b. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. mândru 430. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. Cuvântul "manej" înseamnă : a. invectivă 433. carburator. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. cazma 428. bagatelizare b. altfel. evlavie 423. prost b. cucernicie c. fiindcă. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. rezistenţă. fiecare. elementar c. pasibil de pedeapsă b. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. cumsecade b. totdeauna 426. ridat b. perspicace. problematic d. beteşug. prieten. a o băga pe mânecă c. ambreiaj. Am dăruit flori dragii mele prietene. apetisant 431. semn b. toate cuvintele din seria : a. c. albatros 420. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. amper. dragoste. 427. pietate b. abnegaţie d. administrativ 419. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. apă. omeneşte. Nu există greşeală în enunţul : a.. ghiveci. fiabilitate d. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. locuitor de la periferia oraşului 432. preşcolar. ruşinos 425. veşnic c. năvalnic d. casă. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a.43 d. depărtişor. locuitor al unui mitoc d. din alte părţi de vorbire. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. frăţesc b. azot. Sunt adverbe provenite prin derivare. sublocotenent. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. bunăvoinţă. dezlănţuit b. calitate c. omagiu d. injustiţie b. arhicunoscut. a face (cuiva) zile fripte d. calm c. injurie d. româneşte. omenesc. frăţeşte c. elogiu c. soacră. a băga (pe cineva) în răcori b. este sinonimă cu : a. etern 429. a cunoaşte. fiinţă. mahalagiu c. injusteţe c. rămăşag. repejor d. efervescent b. jiglor 421. românesc. "Efemere" este sinonim cu : a. activitatea de conducere a unei firme c. inodor d. vremelnic d. insipid c. discreditare . frunte b. binişor. oraş c. plug d. a lua (cuiva) capul 422.

44 434. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 437. disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. Conţine numai neologisme seria : a. pisar 442. d. oxigen. o greşală b. comparaţie b. c. lui mama-soacră 444. două greşeli c. b. există : a. brânză d. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. dezidenţii manifestă în faţa Guvernului. meşteşugar. hiperbolă. expatriere 435. perceptorul copiilor 440. Este incorectă construcţia : a. variante ale aceluiaşi cuvânt b. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. copilul a fost frustat de iubirea a lor săi. care nu poate fi corupt 438. soacră. fidel. azot. duhan c. b. noră c. mamei-soacre b. literar. chezaş. mamii soacre c. b. frate. care nu poate fi pretins d. Deşi n-avea o dicţiune bună. Există greşeli în enunţul : a. reuniune familială b. 443. trei greşeli d. glorificare b. care nu poate fi ales b. Cum e corect ? a. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi. merindare. viezure. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. Trebuie ca să vii pe la mine. . care nu poate fi înţeles c. În copilărie. apoteoză d. d. c. postelnic. "Emulaţie" este sinonim cu : a. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită. c. cinovnic. savant eminent d. decizie arbitrară c. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult. işlic b. mamei-soacră d. a decide 439. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei. hidrogen d. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. mai multe greşeli 436. dublete lexicale diferenţiate semantic c. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. d. destin. competiţie c.". barză. 441. una din forme este învechită d. caimacan. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă.

deci a venit. radár. 3. lichid cefalorahidian d. Sunt sinonime totale : a. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. este interzisă în toate situaţiile c. a-şi lua inima în dinţi b. a bate apa în piuă. asfíxie. L-am chemat şi a venit. Perú. ma-chi-aj b. rádar. Stéfan. ca-nion. Míron. virgula între propoziţii : a. Míron. butélie. leassing. cer-no-ziom. corectór. hamburger. Râşnov d. Russó. Russó. Rússo. sondaj de opinie c. Râşnov c. corectór. ad litteram. cer-no-zi-om. ma-chiaj d. happy-end. Rússo. iubire-foc d. Stefán. Péru. asfixíe. bun-preţios. chewing-gumm. loess. ma-chiaj 449. L-am chemat dar nu a venit. asfíxie.statuquo. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. 5. chemping 450. radár. ma-ghi-ar. Râşnóv b. ma-ghiar. piţa. În frazele : 1. Mirón. Râşnóv 451. ca-ni-on. 2. lobi. lobby c. rádar. viguros-energic. butelíe c. copcă-cuibar de ape. Péru. ca-ni-on.45 445. păpuşoi-porumb b. 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. tipíc 448. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria : a. ma-ghiar. ca-nion. coréctor. statu-quo. leasing. tărie-fermitate c. ori nu l-ai chemat. statucvo. Stéfan. 4. butélie b. cer-no-ziom. coréctor. puzzle b. 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5 . obligatorie în 1. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria : a. butelíe d. lobby d. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria : a. ásfixie. obligatorie în frazele 2. emoţie-afect 447. Ori l-ai chemat. este obligatorie în toate situaţiile b. Míron. Perú. ma-ghiar. coloană vertebrală. Stéfan. dalac-antrax. curriculum vitae 446. trimis special. ma-chi-aj c. L-am chemat. cer-no-zi-om. scienceifiction.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful