P. 1
fise romana

fise romana

|Views: 885|Likes:
Published by christabel_aug86

More info:

Published by: christabel_aug86 on Mar 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

BAZA DE ÎNTREBĂRI Prof. ŢÂŢAN MIHAELA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i 3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat

2

b) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria: a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

3

22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. 27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa

4

c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, grilaje, calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune b) repecursiune c) repercusiune d) repercuziune 35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:

abil . arbitrar . ridicul. vis. Nu este derivat în limba română cuvântul: .arbitral. Dintre cele patru cuvinte sinonime. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime 48.5 a) căptuşală.clar c) bulimie . loc c) casă.barém.dezgust d) acribie .august. Cuvintele "concesie" şi "concesiune". copil. sclifosit.ilizibil d) compánie . ridicol. binom b) halva. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50.neglijenţă 49. casă. caligrafic. obsesiv. brădet d) studenţime. inegal. seringă d) căptuşală.incompatibil c) comédie . acceptabil . stol c) muncitorime. onest. Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic 53. siringă b) căptuşeală. ridicol. adaptare 59. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca 45. lizibil . din. ridicol. colónie .necinstit b) ilizibil .companíe b) imóbil .coloníe. "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 54. merituos. compatibil . literar . zece 55.neciteţ c) copt – necopt d) tot . Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă. compánie . actual .imobíl.netot 52. masă. termen c) avea. bárem . mărăciniş b) pietriş. face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58. siringă 44. floare. roi 46.imigrant 51. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust . meritos.inabil. meritos. copac. localitate d) masă. familial . emigrant. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş 47. operă b) limbă.inacceptabil. claritate. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros . seringă c) căptuşală. prefaţă.literal. poetic. dicţionar d) funcţie.inactual. rămuriş. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag. Cuvântul 'licenţios' înseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios 57.familiar. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil . herghelie. emigrant . făget.comedíe. Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 56. frunziş.companíe. merituos.

a alinta 64. luare-aminte. izmă creaţă. Vălenii de Munte.M. cocostârc. jurisconsult c) enciclopedie. tehnico-ştiinţific. rochie de ocazie. b) prim-plan. dezarticula. Conţine numai neologisme seria: a) a estima.V. birău. paharnic. pietriş" sunt: a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68.R. copilaş. prudenţă d) chimie. baie. supraaglomerat b) sud-vest.I. câţiva 70. nu-mă-uita.. a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65. păpuşoi c) cucuruz. casă de cultură. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi. Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr.C. floarea-soarelui c) aducere-aminte. ultramodern. pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi.U. dor de ţară. desuet. cumsecade d) verde de Paris. caracteristic b) a aranja. prim-ministru. zgârie-brânză. curechi. clasificare c) evidenţă. astă-seară. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă. castel. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală. dezmoşteni. o dată cu găinile b) gură-cască.6 a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60.R. a dura. miazănoapte 69. facere de bine. hipersensibil.D. ţinere de minte. colb d) sabău. Baia Mare 71. stolnic 62. arhiplin.S. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan. tustrei. B. zi .R. brădet. Cuvintele "brădet. război b) conductor. după-amiază. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru. despot b) destinaţie.muncă. blănărie. Cuibul Dorului. cravată de mătase. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66. dezmierda c) desprinde. pantofi de damă 61. rânduială d) flintă. clarobscur c) sfecla roşie. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63.O. N.T.R. maistru. B.N. Ministerul de Interne b) lirica erotică. Ştefan cel Mare. . Făt-Frumos c) O. învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece.. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă. construcţie.A. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre. destitui. A. dicţionar. feminin 67. d) T. cu noaptea-n cap. părere de rău. inginer-şef. limbă b) a săpuni. destăinui d) destoinic. redactor-şef. înspre. perjă.O. clătinare. untdelemn. barabulă. amândoi.

adjective. 3 . cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 . 3 . 3 . 2 . din ce în ce. 2 . În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase. de-a dura. la bucurii familiale şi la anii de odinioară". "Mi-l omorâră păgânii". 2 . 2 . "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 . talmeş . în afară 73. pasăre-liră. de-a binelea. cuvintele articulate sunt: a) concedii. În exemplul: "astfel de oameni". în caz că. în faţă c) dimpreună cu.pronume.adverb.adjectiv d) ambele adjective 76. alături de.adjectiv d) 1 .balmeş c) an de an. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât. 3 . de voie de nevoie. în scopul b) în vederea.adverbe. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă". cuvintele "pe nimic".adverb 77.7 d) drum-de-fier.pronume 81.adjectiv.locuţiune adverbială. ici şi colo. cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1. cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele . al doilea . cu privire la 74. al doilea . mâine-seara 72.adverbe b) primul . "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui".adverb. În propoziţiile: "Aşa e firea lui".adverb c) primul . în afară de. anii 80. "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic". 2 .substantiv c) pronume d) 1 . cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbială 79. pe dinăuntrul. cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic . cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75. pe neaşteptate d) zi de zi. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur.adverb 78. aşa şi aşa. bucurii. În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic". În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion".adjectiv d) 1. 2. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit". bucurii. chiar dacă. în locul.adjectiv. aşa că. cu toptanul.locuţiune adverbială. din cauza b) în urmă. b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii.

cât b) deci. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi. încât. ce. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. conform. oricine. nu acum. iar. Aş fi mers şi eu în excursie. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1. lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83. înapoia. căci 90. cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care. când. ori d) dacă. nici altul nu se interesează". Problema este dificilă. deşi. însă c) sau. ci. ce. Este greu de abordat aceasta problemă. care. când. c) Zi-i înainte. cât b) când. c) Striga de se auzea în stradă. b) Copilul este în camera lui. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu. cine 91. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde. deci. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89.Gârleanu). În exemplul: "Pe frunza unui nufăr. cât c) cât. ci. dacă. ce. când b) cine. căci. unde c) cum. dar. unde d) cum. asemenea. Să fi venit mai devreme.8 d) pronume personal 82. 87. dar. fiindcă 88. pronume nehotărât în exemplul 3 84. cine d) ce. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea. o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E. căci. adverb în exemplul 2. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul. Poate voi fi făcut bine. cine. datorită . care. Aş fi mâncat nişte fructe. Era să piardă trenul.

expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97. perspicace. limpede b) gri. 99. oricine.9 b) înaintea. precoce. verde. roşu. asupra.". În exemplul: "Drumul era tot mai greu". bej d) dens.i b) Vă trimit salutări. tulbure. d) Poftim de intră ! 100. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs. asemenea. cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş. cumsecade c) nou. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine". cuminte. c) Vă restitui cartea. continuu. ecosez. eu c) sie. Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea. altul. mulţumită d) înapoia. bordo. tot d) unul. b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură. datorită 92. însuşi. Sintagma care conţine viitorul anterior este: a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind . pepit. nici unul b) ce. feroce 96. treaz. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei". cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. deasupra c) înaintea. ai mei. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale. cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. asupra. înapoia. seria: a) fiecare. împrejurul. ferice. noi 98. împotriva. d) Vă doresc numai bine.

nedus la biserică 105. a ţine seama b) aducere-aminte. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103. cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. b) Am mâncat un măr şi două piersici. Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte. În exemplul "Vinde pe nimic". 108. Expresiile: "în veci". "pe de rost". În exemplul: "Uite ce ai făcut !". trăgător de elită d) pe nesimţite.10 102. expresia "pe nimic". În exemplul "L-am întrebat care este problema. băgare de seamă c) băgător de seamă. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film. este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectivală 104.". termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie d) interjecţie 111. cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110. Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează". c) Am zburat cu un planor. are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv . "rând pe rând". În expresia "calcă a popă". sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109. d) Un individ suspect mă urmărea. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106.

Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă. închinas-ar. d) Copilul a luat-o la fugă. b) Unora dintre ei nu le spusese. impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123. În enunţul "Are şi el un ce profit". 122. îşi arogă. conform cu d) împotriva. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât: a) Părerea unuia nu contează. în afară de. 125.optativ prezent. conform. contrar c) în centrul. se îmbarcă. Identifică verbul care poate fi. veni-ar. îşi aroghează. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. d) Un copil citea şi doi ascultau. în faţa 118. graţie. agreiază 124. b) Nu se mai ajunge cu banii. persoana a III-a singular. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi. luaşi-ar c) vede-al-ar. închina-ar. asemenea. lua-şi-ar b) vedea-l-ar. rânduie. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra. de pe lângă. c) Un om intra. se îmbarchează. îşi arogă. agreează c. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar. forma inversă: a) vedea-l-ar. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. alta zi poate fi mai bună. scrie-lar. înaintea. termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121. 117. personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. cheltuieşte. "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ 115. pentru verbele : a. aidoma. împrejurul.rânduieşte. venii-ar. persoana a III-a singular. altul ieşea. predicativ. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături". creează. copulativ. rânduie. lua-şi-ar . scrie-l-ar. închina-s-ar. creează. veni-i-ar. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional . În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?".11 d) locuţiune adjectivală 113. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă. cheltuieli. cheltuie. pe lângă b) potrivit. agrează. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari. verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. se îmbarcă. în funcţie de context: tranzitiv. cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. c) O zi e mai rea. scrie-lar. crează. copulativ. b.

În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită.". În propoziţia: "De jur .": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu. În propoziţia: "Ajunge în două ore. revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite. cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133.". În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină". "Ne pregătim de examen.". cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130. scriel-ar. cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132. există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131. aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrativ 127.12 d) vede-l-ar. În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit. este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) beletristic 128. închina-ar.".".complemente circumstanţiale de mod b) ambele . cuvintele "de examen" sunt: a) ambele . venii-ar.complemente circumstanţiale de scop c) ambele . În propoziţiile : "Vorbim de examen". Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei.împrejur erau flori.complemente indirecte .".". complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134. lua-şi-ar 126.

În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează". nu vei avea şansă de reuşită. roşească". În propoziţia "Se cunoşteau de mici. În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit".completive directe b) prima .. propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140. cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139.subiectivă. cuvântul "de .completive directe d) primele două ..circumstanţială de mod c) prima .". subordonatele sunt: a) amândouă .subiective d) prima . În fraza: "Fugim.".circumstanţială de mod d) amândouă . b) prima . cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136..".subiective b) toate trei . Procedează cum poate.completivă directă . cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137. citit" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă .complement circumstanţial de scop 135. Nu se ştie cum lucrează.complement indirect.subiective. În frazele: "E bine cum lucrează. căci e totuna de stai pe loc".".13 d) (vorbim) de examen .circumstanţiale de mod. În fraza: "Cui place să roşească.subiectivă c) amândouă . a doua . a treia . propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142. (ne pregătim) de examen .completivă indirectă. a doua .. a doua . În propoziţia "Neînvăţând.circumstanţiale de mod c) toate trei . propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei .completive directe 141.subiectivă. a doua . În propoziţia "Umbla după câstig".completivă directă 143.completivă directă. Nu ştie cum lucrează.

coordonarea a două părţi de vorbire. dom' ne. "Spune-i. să mă lase în pace. virgula. c. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie. semnul exclamării) c. d. a doua . propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. În perioada 2 septembrie-7 septembrie. (dialogul. virgula.". o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie. În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă". Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă. virgula. propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147.circumstanţială condiţională. ortografie: ultimele două) 152.". 151. patru semne de punctuaţie b. din sudestul ţării. d.predicativă. la Timişul-de-Sus.14 144. sigur că ţi-a fost rău. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel. 2) completivă indirectă 149. 2) . subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) .subiective 145. trei greşeli de scriere. numai semn de punctuaţie. În fraza "Când ai mâncat atâta.subiectivă d) amândouă . b. În fraza: "Mergi până oboseşti. În textul de mai sus. numai semn de ortografie. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit". b." În textul de mai sus există: a. pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă. evitarea unei cacofonii.predicative b) amândouă . cratima este: a. şase semne de punctuaţie. 150. propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă . SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor. (punctuţie: primele două.circumstanţială de scop. 2) "M-aş mira să-l văd venind". În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi". "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010. coordonarea a două părţi de propoziţie. cinci semne de punctuaţie. . şapte semne de punctuaţie. ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a.circumstanţiale de mod c) prima . d. că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a.completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) . subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. c.

ideie. 160.Întreabă. b. că. paş-opt-ist. câine-lup. reportér. firesc şi prietenos. a se da pe brazdă . (al) dóisprezecelea. Excelenţa Voastră. d. domnule. Excelenţa Voastră. a se da pe brazdă . câine-lup. cinci greşeli de scriere. d. soare. întors pe dos . ideie. véveriţă. c. ast-ma-tic. Academia Română. a-cru. prim-ministru. nuia. b. prim-ministru. c. Academia Română. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. femee. paş-opt-ist. 162.băţ. at-let.trădător. alocuţiune. Şcoala Numărul 2. veveríţă. Editura Humanitas. as-tma-tic. 156. Sfarmă Piatră. b. alee.a pofti. femeie. b. ortografie corectă. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. a-si pune pofta în cui . mujdei de usturoi. a-tlet. epopee. Editura Humanitas. fair-play. ling-vist. (al) doisprezécelea. ast-ma-tic. Academia Română. c. tot ce doreşti. . curriculum vitae.a renunţa. ling-vist. Muzeul literaturii române. scurtă alocuţiune. 155.boţit. dureri musculare.a renunţa. tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii. iarbă. Excelenţa voastră.băţ. matúr. b. cereale. ideie. prim-ministru. d. . întors pe dos . iarbă. roi. articulaţie. prim ministru. coadă de topor . Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a.a se cuminţi. a-cru. c. Câmpia-de-Vest. mujdei de usturoi. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a.a se cuminţi. fuior. coadă de topor . scânteie. b. Şcoala Numărul 2. ortografie îngrijtă. cooperaţie. . şase greşeli de scriere. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. c. Academia română. coadă de topor . tot ce doreşti. patru greşeli de scriere.a se cuminţi.inversat. vrând-nevrând. epopee. a-si pune pofta în cui . Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. d. c. d. azalee. b. domnule. Excelenţa voastră. azalee. lin-gvist.a se cuminţi. câine-lup. ac-ru. scânteie. întors pe dos supărat. d. azaleie. a se da pe brazdă .trădător. pa-şop-tist. reportér. a-şi pune pofta în cui . ling-vist. scânteie. matúr. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. a-tlet. alocuţiune. firesc şi natural. Muzeul literaturii române. Câmpia de Vest. zeróuri. firesc şi natural. ast-ma-tic. mujdei. nuia. b. repórter. c.Întreabă. i-mail. 158. întors pe dos . Câmpia-de-Vest. domnule tot ce doreşti. Muzeul Literaturii Române. Identifică seria corectă: a. 157. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a. epopee. zeróuri. mátur. fuior. Sfarmă-Piatră. Editura Humanitas. femeie. ortografie îngrijită.supărăt. fuior. b. a-tlet. c. 159. 154. epopeie. zeróuri. ac-ru. Muzeul Literaturii Române. idee. matúr. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a.a renunţa. a se da pe brazdă . reportér.15 b. dureri musculare. paş-opt-ist.Întreabă. Editura-Humanitas. 161. că. Sfarmă-Piatră. coadă de topor . 153. zeróuri. roi. femeie. Şcoala Numărul 2. (al) dóisprezecelea. . Şcoala numărul 2. azalee. soare. véveriţă. Câmpia de Vest. scânteie. vrând-nevrând. véveriţă. c. câine-lup. (al) doisprezécelea. c. că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. d. etetera. a-şi pune pofta în cui . d. cereale. Sfarmă-Piatră. tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. dureri nevralgice.

leşuri.curcubeie. b.amar.chipeş.melancolie. irod.nevăzător. d.cerebral.absorbit. cal . douăsprezece octombrie. locul al optulea. voluptos. curriculum vitae. truver. a ghici . mic . Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a.fiinţă. leah . curiculum vitae. a prevedea. curcubeu . d. adevăr . etcetera. a judeca . nou-veniţi. mâhnire. Prin casatorie cu sora mea. voi trebuiaţi (să plecaţi). douăsprezece octombrie. sătul . b. noi-veniţi.hidrante. b. 171.atunci. leş . diluat . a apăre. b.călăreţ. 165. e-mail. ipohondru. bun . hidrant .a chibzui. el mi-a devenit afín. b.paie.16 b. c. supărăcios. a cugeta. b. a se sfătui. paisprezece. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. greşale. hidrant . fair-play. 168. Prin căsătorie cu sora mea. c. Fructele de áfin sunt amărui. aici . a apărea. a prevedea. paisprezece. cneaz. pai . d.hidranţi. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. alergare.minciună. doi septembrie. e-mail.a îndruma.mediu. Identifică seria în care există numai antonime: a. feregea. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. a pune la cale . înşală. amor . amic . crenel. trist. neatent. armaş. douăsprezece octombrie. 169. el mi-a devenit afín. voi trebuia (să plecaţi). a gândi. gândire. 167. a condamna.a intui. Fructele de áfin sunt amărui. d. a merge . el mi-a devenit afín. a apărea. Prin căsăatorie cu sora mea. b. ispravnic. Preotul respectă típicul slujbei religioase.leşuri. orgolios. fair play. fair-play. nou-veniţi. 170. tristeţe. curcubeu . c. Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a. doi septembrie. a vedea .prieten. Prin căsătorie cu sora mea. judecată. voluptuos. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. 163. d. etcetera. curcubeu . a fi cu nasul de ceară . Identifică seria care conţine forme corecte: a. căluţi. c. locul al optalea. leş . .a obosi. alergător. inimă albastră . polcovnic. locul al optulea. chezaş. două septembrie. leah . acum . două septembrie. c. Identifică seria în care acordul este corect realizat: a.leşi. macrocosmios .mese. nevăzut.curcubee. a alerga . Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a. a întrezări. Fructele de afín sunt amărui. d. leş . c. Identifică seria în care există numai arhaisme: a. fiu. Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. e-mail.ură. Preotul respecta típicul slujbei religioase. voluptuos. a moşteni . curriculum vitae. intelect .concentrat. preocupat. Fructele de áfin sunt amarui.curcubee.leşuri. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. trufaş. mândru . părete.acolo. etcetera. el mi-a devenit afín. patrusprezece. 164. d. înşală. c. ordonanţă. paisprezece. mesa . dus pe gânduri . postelnic. Preotul respectă tipícul slujbei religioase.nesătul. voi trebuia (să plecaţi). nefiinţă. b. voluptuos.leşi.a dezmoşteni. d. 166. înşală. înşeală. a fi .mofturos. c. c. a apărea.alerg. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. cetate. căluţ.microcosmos. pârău. b. c.

b. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine. b. c. 176. numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. conjuncţie şi adverb. cuvântul "o" este: a. conjuncţie şi conjuncţie. complement direct. subiect. 179. 182. auxiliar.".. 181. În propoziţia : "A fost odată un împărat". al pădurii. fără funcţie sintactică. ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat". o propoziţie compusă. un pronume. d. d." sunt. . c. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese. două pronume. b. b. o locuţiune prepoziţională. există: a. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară. b. cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a. ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă". 177. b. cuvântul "prietene " este: a. este: a. mândrul.17 172. o locuţiune adverbială. pronume posesiv. c. întuneric. superlativ relativ. c. pronume. copulativ. c. prietene". prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a. numai subiecte neexprimate subînţelese. În fraza : "Stăpâne. superlativ absolut. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el". c. există: a. adverb şi conjuncţie. în ordine: a. În propoziţia : " Se vede venind o maşină". predicativ. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit". numeral. 178. 173. un complement. cuvintele "în spatele" formează: a. articol hotărât. c. c. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate. b. 175.. verbul "a fost" este: a. numai subiecte neexprimate incluse. există: a. b. b. 180. comparativ de superioritate. c. trei pronume. c. două complemente. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci". b. 174. adverb şi adverb. b.". articol. pronume personal. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie.

c. complement direct. neexprimat subînţeles. c. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor. fără funcţie sintactică. b. b. principală şi atributivă. 187. subiectivă şi atributivă. subiectivă. omule!". Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul. c. d. 183. patru propoziţii. În structura : "Mă gândesc a telefona".18 c. b. b. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică. c. principală şi subiectivă. 185. Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament". c. b. subiectul este: a. 189. b. b. ce-i şi cum se nimereşte" este: a. c. 186. un atribut şi trei complemente. un atribut şi două complemente. d. circumstanţială de cauză. cinci propoziţii. circumstanţială de mod. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. atribut pronominal. b. o parte de vorbire fără funcţie sintactică. cuvântul "Mihai" este: a. complement direct. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală". consecutivă. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică. subiect. apoziţie. principală. principală. b. consecutivă. în ordine: a. că aşa tremura de tare. c. complement. două atribute şi două complemente. c. c. tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei". principală. c. 193. de parcă-l zghihuia dracul" sunt. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. 190. exprimat simplu. subiect. În propoziţia : "În acea zi. două atribute şi un complement. 191. În propoziţia : "Mai taci din gură. neexprimat inclus. subiectivă . cuvântul "a telefona" este: a. atribut adjectival. circumstanţială de cauză. trei propoziţii. complement circumstanţial de mod. c. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte. există: a. principală. trei complemente. b. există: a. consecutivă. circumstanţială de cauză. b. fără funcţie sintactică. subiectivă. 192. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică. subiectivă. 184. d. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a. predicativă. există: a. complement indirect. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună". 188.

198. conjuncţie c. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare. o propoziţie completivă directă.". 197. În fraza :Cum a ajuns pe plajă. adverb 203. circumstanţială de mod. circumstanţială de timp. din textul . 196. prima propoziţie este: a. b. "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta". coordonare prin juxtapunere. 200. c. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine. acuzativ c. patru propoziţii.19 194. b. s-a simţit minunat". mam'mare. un complement circumstanţial de mod. circumstanţială de cauză. coordonare prin juxtapunere. rămâne cum este ea. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii". trei propoziţii subordonate circumstanţiale. însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei. adverb de mod c. d. că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat". coordonare adversativă. prepoziţie b. b. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. dativ d. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai". La marginea acestui sat este un stadion mare. o propoziţie completivă indirectă. există: a. În fraza : "V-am spus. cinci propoziţii. un complement circumstanţial de cauză. trei propoziţii. două propoziţii subordonate circumstanţiale. o propoziţie subordonată circumstanţială. pronume reflexiv d. măcar să te pui în ruptul capului". Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa". c. nu poti s-o întorci. b. se obţine: a. coordonare adversativă. cum mi se pare. b. nominativ b. de-ai face ce-ai face. În fraza : "Aşa e lumea asta şi." (M. un complement circumstanţial de scop. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. cuvântul “noastră" este în cazul : a. c. se obţine: a. b. coordonare copulativă. b. 195. în ordine: a. genitiv 202. raporturile dintre propozitii sunt. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta. 199. coordonare conclusivă. adjectiv b. c. o propoziţie subiectivă. c. c. de nu îţi fi uitat. verb la participiu . există: a.

creştinism. accidenţi. cuvântul “contrar" este în cazul : a. b. nazuri c.20 d. Va ajunge la timp d. stejar 211. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. copil. căpşune. genitiv sau dativ. căpşune. am venit aici". aur. Se pot forma substantive de genul feminin. caz b. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. unchi. gen. muşeţel b. numeral cardinal 205. vulpoi. topica menţinând ambiguitatea . hoteluri. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. căpşuni. catană 210. accidenţi. plăji. bebe. bunic. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte. hoteluri. aprilie. îţi dau dreptate. personal. lup. ochelari. cal. lup. sore 212. timp. accidente. substantiv 204. În enunţul “Contrar voinţei voastre. la toate substantivele din seria : a. sânge. prieten. gen. var b. vineri. învăţătoare. moravuri. inginer. genitiv c. cicatrice. curaj. suedez d. urs. surori d. număr. gen. caz. vocativ 207. mod. dativ d. secerătoare. plaje. nominativ b. carte b. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. dativ d. hârtie. nor. Au luptat cu îndârjire împotriva lui d. şcolar. foc. hoteluri. Împotriva noastră nu a fost nimeni c. Verbul “a ajunge" este predicativ. accidenţi. Ajunge cât ai vorbit ! c. substantivul “copilului" este în cazul : a. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. unt. număr. plăji. persoană 213. băiat. atletism. b. genitiv c. matrice d. acuzativ b. pe de alta. unghi 209.". creion c. soare. hoteluri. elefant. surori c. represalii d. eroism. pronume nehotărât c. tei. prin adăugarea desinenţei “a". timp c. articol nehotărât b. elev c. trebuie să-ţi spun ca exagerezi. tranzitiv în enunţul : a. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. persoană d. În enunţul “Dau cartea copilului. Te ajung eu mai târziu ! 208. căpşune. plaje. adjectiv pronominal nehotărât d. sore b." este : a. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206.

contextul menţinând ambiguitatea 215. un cioban ca atâţia alţii. este complement indirect c. este complement direct 219. primul are funcţie de subiect. 8 articole 216. are funcţia sintactică de atribut pronominald. primitiv c. pronume nehotărât b. b. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna. 6 articole c. reflexivă c. dativ d. Are să înveţe mai mult pentru examen. genitiv 222. Ion te va fi văzut şi pe tine". verbul “va fi văzut" este la diateza : a. nominativ b. acuzativ c. Băieţii au jucat fotbal toata ziua. sunt atribute substantivale apoziţionale d. nu au funcţie sintactică c. substantivele “copilo" şi "Doino" : a. 7 articole d. activă b. cuvântul “noastră" este în cazul: a." (M. adjectiv propriu-zis d. poetul avea să vină la Bucureşti. neevoluat b. există : a. posesiv 223. activă sau pasivă. În anul următor. sunt subiecte b. ascultam duruitul scurt. Cosbuc). În enunţul “Plimbându-se prin parc. numai. pasivă d.21 214. codrul minunat dormita. reflexiv d. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban. adjectiv pronominal nehotărât c. 220. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a. rudimentar 217. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată." (G.". adjectivul “simplu" înseamnă : a.". În textul : “În pacea iernii. În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi.". nu are funcţie sintactică b. iar al doilea nu are funcţie sintactică 218. de întărire c. Doino. În versurile : “Copilo. În enunţul : “Dă-i bătaie. tu inima ne-o frângi. personal b. tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează. băiete !". sintagma “pe faţa" este : . de darabană. cuvântul “tuturor" este : a. d. doar d. După o tăcere lungă. 5 articole b.". numeral colectiv 221. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace. c. pronumele personal în dativ “-i" : a. al ciocănitorii celei mari. Sadoveanu).

a citi. a vorbi. adverb d. locuţiune prepoziţională 224. numeral colectiv 232. cinstii. cuvântul “câteşitrei" este : a. adverb precedat de o prepoziţie c. directorii noi-aleşi c." (M. a scrie. a se mândri. a se bucura. substantiv precedat de articol nehotărât 231. atribut substantival apoziţional 233. În versul : “. vameş vieţii. locuţiune adverbială d. persoane nou-venite 227. adjectiv c. Verbul “a pustii" la modul indicativ. persoana I. atribut substantival în genitiv c. În propoziţia : “Mă doare capul. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a.". a gândi. pustiisem c. gărzii d. Eminescu). În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. a face b. gardei c. pustiam b.22 a. cinstei. onoarei. nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. “o dată" este : a. lenii. gărzii 226. Nu au aceeaşi formă. subiect b. adjectivele pronominale de întărire de : . a se mira. onoarei. substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a. numeral adverbial d. lenei. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv. locuţiune adverbială d. numeral distributiv b. pustii d. substantiv cu prepoziţie b. tineri liberi-cugetători d. substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a.şi somnul. atribut 228. complement indirect în dativ b. oameni grei de pornit b. pustiii 225. a avea. numărul singular. nume predicativ d.". cu articol nehotărât din seria : a. la toate cazurile. a fi 230.". lenei. Este corectă expresia : a. numeral adverbial b. onorii. nu vrea să-mi ieie vamă. timpul perfect simplu. numeral multiplicativ c. complement direct c. Eminescu). lenii. cinstei. substantiv b. atribut substantival în dativ d. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră. cinstii. a se teme c. singular. are forma : a. cuvântul “ieri" este : a. numeral fracţionar c. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari. gardei b. a pleca d. onorii.

Era bine să fi certat copilul la timp. Erau geamurile unor cafenele boiereşti. “surâzândă" este : a. în jurul d. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă. genul feminin. 240. predicat nominal d. 236.i b. dacă ar fi meritat. As gen. Eminescu). Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina. d. Cl. Cd. 237. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. Am plantat în curte zece pomi. verb la gerunziu acordat c. complement circumstanţial de mod 242. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. Este locuţiune adverbială construcţia : a. Hainele tale erau ude. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât. pronume personal b. predicat verbal c. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. adverb de mod b. Să fi învăţat. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului. b. Florile vor fi scumpite în perioada ierni. Le-a adus celor doi copii câte o minge. în ordine." a.". As prep. NP. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. cuvântul “-i" este : a. c. substantivele au. Ar fi fost lăudat. în veci b. genul feminin. NP. pronume posesiv . c. Cl. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat./ Albă ca zăpada iernii.". S. verb la participiu 235. Ci b. Părintii sunt plecaţi la mare. S. mâine-seară c. Tinerii au fost într-o excursie la munte. ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută. Cl. locuţiune adverbială de scop d. Ci. As gen d. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. numărul singular c. As prep. genul masculin. c. numărul singular d.S. de acolo 241. “pentru aceea" este : a. Cl. As gen c. nu are funcţie sintactică b. As gen 239. dulce ca o zi de vară" (M. ai fi ştiut.23 a. Cd. numărul plural 234. Ci. numărul plural b. următoarele funcţii sintactice . genul masculin. a. locuţiune pronominală b. b. d. Ci. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. S. adjectiv propriu-zis d.". În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. locuţiune adverbială de cauză c. Ci. d.

expresie verbală impersonală d. substantivul “pâine" b. subiect d. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii : a. complement direct b. conform. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a. locuţiune verbală 247. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ. Drumul era tot mai greu. articol demonstrativ (adjectival) b. asemenea d. imperfect c. peste. împotrivă. substantivul “mireasmă" c. Există locuţiune adverbială în enunţul : a.". În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa. contra. verb la diateza activă b. b. d. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri. b. a.". infinitiv 250. cuvântul “cel" este . În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. contrar. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia. c. cuvântul “a cărei" determină : a. verbul “a umplut" d. Un tot se compune din mai multe părţi. predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a. multumită. pronume demonstrativ de identitate d. De vreme ce n-ai înţeles. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele. complement indirect c. În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun. asupra b. conjunctiv b. 248.". propoziţia 1 244. nu are rost să reiau discuţia. pentru. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. c. Cutreierasem tot ţinutul. graţie.". timpul : . prezent b. cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. atribut 246. d. timpul : a. verb copulativ 243. perfectul simplu 252. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri.24 c. verb la diateza pasivă c. 251. A cazut în apă cu tot cu bagaje. mai mult ca perfectul d. potrivit c. pronume demonstrativ de depărtare c. verb predicativ d. Verbul “privii" este la modul indicativ. indicativ d. lângă 245. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. imperativ c.

25 a. imperfect. cuvântul “mea" este : a. o locuţiune adverbială d. timpul prezent b. următoarele valori : a. adverb de mod. pronume reflexiv c. conjunctiv d. relativ c. negativ 257. În enunţul : “Am greşit. pronume posesiv în cazul acuzativ d. În enunţul : “De-a veni pe aici. copulativă 254. disjunctivă c. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : . pronume reflexiv b. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă. perfect simplu. persoana I c. mai mult ca perfectul. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. modul condiţional optativ. verbul “a veni" este la : a. prepoziţie d. în ordinea apariţiei. adverb de mod. dar nu m-a certat. posesiv b. perfect simplu. indicativ b. Exprimă o acţiune realizabilă. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă. conjuncţie coordonatoare copulativă. conjuncţie c. pronume posesiv în cazul nominativ c. Arghezi). persoana a III-a b. persoana I d. pronume reflexiv 260. conclusivă d. fiule. timpul viitor 258. posibilă sau dorită modul : a. pronume reflexiv."." (T. modul indicativ. pronume reflexi 259.". conjuncţie coordonatoare copulativă d. spune-i să rămână. modul indicativ. În enunţul : “Cartea mea-i. cuvântul “şi" are. imperativ 256. nehotărât d. adversativă b. o locuţiune adjectivală b. un substantiv cu prepoziţie 255. condiţional-optativ c." exsită : a. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a. adverbiale c. adverb b. cuvântul “dar" este : a. timpul prezent d. modul infinitiv. persoana a III-a 253. pronume posesiv în cazul genitiv b. conjunţtie coordonatoare copulativă. adverb de mod. colective d.". timpul perfect compus c. o treaptă. ordinale b. substantiv 261. multiplicative 262. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. o locuţiune substantivală c.

ziceţi !. o bomboană ! b. adverb c. a luat o nota mică. conjuncţie coordonatoare d. Elevul ia cartea şi citeşte. pronume relativ d. zi !. zi !. graţie disciplinei şi a efortului d. nu ziceţi ! c. Cum nu şi-a repetat. în caz că. “Cât" este adverb în enunţul : a. b. cu condiţia să. ziceţi !. chit că."aur". sunt defective de numărul plural 267. împotriva alcoolului şi a tutunului c. în locul unde b. conform legilor şi a normelor în vigoare 268. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. Cât lemn s-a exportat ? c. c. Substantivele “atletism". În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe". nu ziceţi ! d. dativ d. ziceţi !. zii !. în faţa. genitiv 265. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. în susul d. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. sunt cu variabile b. Ia. Este corectă construcţia : a. în afară de. pronume interogativ b. nu ziceţi ! b. . nu zi !. cuvântul “ale cărei" este : a. sunt defective de numărul singular d. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. “potasiu" : a. Cât de frumoasă eşti ! 270. d. în loc să. Cum îţi aşterni. zi !.26 a. te rog. Ia vino la mine ! c. nominativ b. b. Imperativul verbului “ a zice" este : a. în momentul când. nu zi !. la un loc cu. împotriva alcoolului şi tutunului b. conjuncie subordonatoare 263. d. prepoziţie b. înainte să 266. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul : a. adjectiv interogativ c. nu ziceţi ! 271. nu zii !. adjectiv pronominal interogativ 264. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a. ziceţi !. nu zice !. în jurul. nu au gen c. aşa vei dormi. Copiii află care este câtul a două numere. acuzativ c.

". [ . cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a. În enunţul : “O alee îngustă. atribut adjectival 275. cuvântul “un" este : a. atribut pronominal c. c. d. Îi este milă şi de un gândăcel. mărginită de trandafiri roşii. 278.".27 d. În enunţul : “E uşor a scrie versuri . ]. b. subiect b. numeral cardinal cu valoare adjectivală b.. Mi ţi-l ia la scărmănat. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie. [ ! ] 273.". ] d. cuvântul “celorlalţi" este : a. b. [ . [ ? ]. complement circumstanţial de loc c. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. [ .". M-am dus să-mi văd feciorul. complement indirect c. atribut pronominal d. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră. [ : ] c. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri. ]. [ . predicat verbal 281. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu. Există un predicat verbal în enunţul : a. numeral cardinal cu valoare substantivală c. articol nehotărât 274. subiect b. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c. ]. complement indirect b. ]. 272. c. nume predicativ d. verbul “a scrie" este : a. complement de agent 277. Eminescu). Mi-am cumpărat nişte cărţi.". predicat verbal şi complement direct b. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos. cuvântul “indiscreţie" este : a. duce spre casă". [ “ ] b. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. complement direct 280. “ (M. atribut adjectival d. complement direct c. [ ? ]. 279. predicat verbal . Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. [ ! ]. complement direct c. complement indirect d. cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. [ . Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. atribut substantival prepoziţional b. adjectiv pronominal nehotărât d. d. cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. atribut d. nume predicativ 276. Nu ia nimic de la străini. Există un atribut pronominal în enunţul : a.

". verbe la gerunziu şi la infinitiv c. atribute d. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a. complemente circumstanţiale 288. atribut adverbial c. verb tranzitiv b. substantiv c. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. nume predicativ c. adjectiv b. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui. complement indirect 285. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" . interjecţie 289. are funcţia sintactică de : a. complement circumstanţial de loc d. verb la gerunziu 286. atribut substantival prepoziţional b. un verb tranzitiv b. atribut adjectival d. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori. cuvintele “din faţă" sunt : a. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291. pronume d. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. complemente de orice fel şi atribute b. Complementul direct poate determina : a. predicat nominal 282. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a. pronume c. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. subiectul este exprimat prin : a.28 d. un verb intranzitiv 290. adverbe d. adjectiv precedat de articol demonstrativ d. complement direct b. complement circumstanţial de loc . atribut pronominal b. complement indirect c. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea. Ce faci aici ? c. Se ştie ce a scris Eminescu d. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. substantive 287. verbe la participiu b. cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. complemente directe c. verb la supin d. substantiv c.". substantiv b. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a.". un substantiv c. un adjectiv d.

29 d. subiect b. nu poţi munci bine. copulativă b. nu are funţie sintactică 293. verbe predicative. nedeterminat c. atribut. verbe copulative şi nume predicative 294. atribut. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz. predicatele sunt exprimate prin : a. atribut adjectival d. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă. atribut. d. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a. subiect. numai predicate nominale c. complement indirect. complement circumstanţial de scop 292. Fără a te odihni bine. subiect d. predicat verbal c. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta. atribut. subiect. complement indirect c.l 296. atribut. conclusivă d. predicat verbal. atribut. subiect. pronume relativ b. subînţeles d. atribut. predicat verbal b. subiect.". nu are funcţie sintactică. cuvântul "oricând" este : a. complement indirect. adversativă c. atribut pronominal apoziţional c. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor. au. disjunctivă 299. inclus b. subiectul este : a. complement de agent. atribut. atribut. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. personale b. locuţiuni verbale d.". în ordine. Odihnit. b.". înainte de a pleca la drum. nu moare niciodată. adverb nehotărât d. În enunţul : "Poetul adevărat. există : a. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza. numai predicate verbale b. un predicat verbal şi două predicate nominale 295. dacă va fi ger în iarna aceasta. complement direct b. adverb relativ c. cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale. elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a.". atribut. conjuncţie subordonatoare 298.". c. complement de mod d. deoarece este articol 300. un predicat nominal şi două predicate verbale d. cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. ştirea 297. verbe predicative. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?". complement de agent. predicat nominal .". atribut. următoarele funcţii sintactice : a. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini. era vese. impersonale c. atribut.

" (T. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame."." a. cuvântul "poate" este : a. un atribut adjectival şi un atribut substantival c. cuvântul "pe carte" este : a. predicat verbal 307. numai un atribut substantival d. două predicate nominale d. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani. complement indirect 305. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302. copulativă b. subiect c. conclusivă 306. Arghezi). atribut adverbial c. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b. un atribut pronominal şi un atribut substantival b. genitiv 304. cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a. complement circumstanţial de mod d. complement direct d. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?".". forme neaccentuate. două atribute adjectivale 303.t" se analizează astfel : a. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine.".30 301. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza. atribut adjectival c. nominativ b. există : a. un predicat verbal şi unul nominal . ori foarte slab. două predicate verbale b. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c. dativ d.". patru predicate verbale c. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită. există : a. cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a. disjunctivă d. acuzativ c. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d. atribut adjectival 309. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. complement circumstanţial de mod b. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. în cazul : a. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. atribut verbal b. adversativă c. atribut pronominal d. complement circumstanţial de loc b.

substantivul "ramuri" d." (M. Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. pronume. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. pronume relativ b. creativitatea românească. subiect b. sunt : a. adjectiv. verb. subiect b. 3 predicate verbale. numai predicate verbale 318. 3 predicate verbale. În propoziţia : "Ţi-a fost foame. adverb. locuţiune adverbială c. Iorga). substantiv. prepoziţie 314. propoziţia 1 b. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945. În fraza "N-a fost problemă. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a. cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. 2 predicate nominale incomplete c. 2 predicate nominale incomplete. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. încă o dată şi pentru atâţia ani. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a.31 310. participiu c. nu are funcţie sintactică 312. atribut pronominal c. supin . 1 predicat nominal d. conjuncţie. complement circumstanţial de timp b. atribut pronominal d. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. substantiv.". 5 predicate verbale c. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. adverb. atribut substantival d. pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. complement indirect d. 5 predicate nominale b. gerunziu neacordat d. numeral. 3 predicate verbale. substantivul "sălciile" c. verb copulativ 317. complement indirect c. atribut adjectival c. numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. atribut adjectival 315. locuţiune verbală b. conjuncţie coordonatoare d. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă. articol. care avea să paralizeze. Eliade). adjectiv. infinitiv b. adverb relativ c. 1 predicat nominal b. există : a. 1 predicat nominal incomplet.". 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313. n-a fost situaţie. verb predicativ d. interjecţie. Sebastian). dacă ar fi izbutit" (N.

este : a.". În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă. Există două predicate verbale în enunţul : a. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d. Gârleanu). Odobescu). Eminescu). 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d." (M. "e" este predicat verbal. complement circumstanţial de loc 323. există : a. În construcţiile "E ger" . copilul s-a bucurat mult. "e ger" . atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c. 7 atribute adjectivale d. propoziţia atributivă este introdusă prin : a. iar "ger". pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal c. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia).". al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate. stau cu o cucernică smerenie. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c. subînţeles d. 6 atribute adjectivale c. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate.. "e frică" . În fraza " Sus. cuvântul "ta" este : a. Mi se pare că el va ajunge campion..32 319. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324. se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane. "Mi-e dor" : a. 328.. "e frică". "e ger". În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin.. există : a. lacul b. "Mi-e frică" . Goga). adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? . pe lângă alte feluri de atribute există : a. b. inclus 326. Auzind vestea. "e" este predicat verbal. "frică" şi "dor" sunt subiecte c. toate căpeteniile ţării. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr. în casele domneşti. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. 2 predicate nominale d.. d. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli. 8 atribute adjectivale 322. nuferi c." (Al.. 5 atribute adjectivale b. c. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b. împrejurul trupului împodobit al răposatului. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b. 7 predicate 321. "e dor" sunt predicate nominale b. iar "mi-e" predicat nominal d. o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b. 2 predicate verbale 325. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat. 1 predicat verbal şi un predicat nominal b. subiectul este : a." (O.

1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. copii îi supără pe profesori. c. Cine-i acolo ? c. complementul direct de verbul determinat c. pronume reflexiv în cazul dativ d. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. predicatul de subiect 333. adversativă c. pronume posesiv b." (G. conclusivă 337. numai predicate nominale b. atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a. numeral cardinal c. Călinescu). dărnicia-risipă. complement circumstanţial de loc d. cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a. Complementul nu poate determina : a. se văd câteva sate de munte.33 a. În depărtare. în nici un caz. adjectiv b. nobleţea-desfrâu. verb d. Există un complement direct în enunţul : a. Creangă). pronume demonstrativ în cazul nominativ b. nu au funcţie sintactică. Uneori. adjectiv 329. substantiv în cazul vocativ d. există : a. pornim înainte spre Moţca şi suim încet.verb la infinitiv c. disjunctivă d. elocinţă-pălăvrăgeală. pronume personal în cazul genitiv c. Cui îi este sete ? 335. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. pronume de întărire în cazul dativ 330. d. verb la supin d. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti. Nu se desparte. complement circumstanţial de loc + complement indirect b. atributul de substantivul determinat b. pronume posesiv b. copulativă b. Cine-i lăudat ? d. substantiv provenit din adjectiv 334. pronume c." (I. atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită. prin virgulă : a. "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic 332. învăţătura-fleac" (Cugetări personale). încet codrul Paşcanilor. Cine-i omul acela ? b. b. există : . adverb 336. apoziţia simplă de substantivul determinat d. Nu vă bizuiţi pe acest băiat. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. Eminescu). Există predicat nominal în enunţul : a. de pe Moldova. 331.

circumstanţială de loc 347.(2)". caauzală d. de va lua nota 10. (1)/ fuga la joacă. 7 complemente circumstanţiale 339. completivă directă c. completivă directă c. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp. subiectivă b. subiectivă şi predicativă c. Du-te de te culcă ! 344. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)". 6 complemente circumstanţiale d. există : a. d. 6 subiecte exprimate. cauzală şi completivă directă 342. condiţională şi predicativă d. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340. Veţi reuşi. circumstanţială de mod 341. De-l cerţi toată ziua. completivă indirectă d. (2)/". condiţională b. condiţională şi completivă directă b. atributivă c. predicativă 345. c. care e un om scurt. 4 complemente circumstanţiale b. propoziţiile subordonate sunt : a. propoziţia 1 este : a. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)". Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a. (2)" (Emil Cioran). 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. şi tot nu ascultă. propoziţia 2 este : a. subiectivă b. completivă indirectă d. propoziţia subordonată este : a. propoziţia subordonată este : a. predicativă d. b. rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. 3 subiecte exprimate. completivă directă c. subiectivă b. şchiop de piciorul stâng. Slavici). A scris aşa de bine. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/". În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/". 5 complemente circumstanţiale c. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. atributivă 346. (1)/ o dovedeşte frica de moarte. În fraza : "Cum au plecat părinţii. (1)/ te-aş fi aşteptat. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte. propoziţia 1 este : . propoziţia subordonată este : a. condiţională c.34 a. gros. cauzală d. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/". de veţi fi mai silitori. modală c. principală . propoziţia P2 este : a. 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. completivă directă b. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. subiectivă 348. completivă indirectă d. temporală 343.

numai pentru predicativă c. chiar dacă c. circumstanţială de scop 351.35 a. şi tot nu ar fi zis nimic. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul. (4)". 1 atributivă.". subiectivă 354. completivă indirectă d. propoziţia subordonată este : a. subordonatele sunt : a. completivă directă b. completivă directă d. circumstanţială de timp 353. atributivă 357. numai pentru subiectivă b. completivă directă b. Patapievici). Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. subiectivă b. 1 propoziţie principală. i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. completivă directă c. circumstanţială de loc d. 1 condiţională d. 2 completive indirecte. 1 cauzală c. 2 completive direct. cauzală 349. circumstanţială de mod c. subiective . 1 conditională b. 1 completivăa directă. circumstanţială de cauză b. conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. propoziţia 2 este : a. 2 subiective. atributivă d. pentru orice subordonată.(3)" (P. completivă indirectă d.". În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)". atributivă c. există : a.". 1 predicativă. 2 atributive. din cauză că 352. 1 condiţională 350. 1 propoziţie principală. 1 subiectivă. imediat ce d. fuge către el. 1 completivă directă. cu excepţia atributivei 356. subiectivă b. 1 subiectivă. predicativă c. atributivă c. Picasso). 2 completive directe. propoziţia 3 este : a. R. 1 atributivă. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. completivă indirectă c. 2 atributive. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu. circumstanţială de mod b. în caz că b. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă. 1 propoziţie principală. subiectivă 355. dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine. numai pentru completivă directă d. În fraza : " Cum îl vede. 1 propoziţie principală. Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a. subordonata este : a.

predicative c. 6. 2 principale. 2 principale.finală. subiective . principală b. Davila). (2)/ o veţi face voi acolo. 4.subiectivă. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a. la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi. concesivă şi consecutivă c. 1. 3. nu există nici o greşeală b.36 b. fie măcar pentru o clipă. atributivă În structura propusă : a. completive directe d. condiţională şi modală 363. 1. predicativă d. 1.propoziţie principală. pentru legea creştinească .completivă directă. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister.. există mai multe greşeli 362. 3. 4. are urmatoarea structură : a. completivă directă 359. consecutivă. 2 principale. modală 361. principală regentă 3. (6)". 1 subiectivă. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească.propoziţie principală. 5. condiţională 2. 6. propoziţia 2 este : a. predicativă d..completivă indirectă. 1 predicativă d. atributivă 7. cauzală. 2." (N. atributivă şi completivă indirectă d.completivă directă. 1 principală: 2 predicative. circumstantială de scop 8. 2 suniective 360. completivă indirectă 5 atributivă 6. 4. (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. 6. 3. există două greşeli d. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)".propozţtie principală. subiectivă şi completivă directă b.completivă indirectă. modală b. există : a. 2. 2 predicative c. 1 subiectivă b. există o greşeală c. 5. 2. atributive 358. cauzală.". 1.completivă indirectă.cauzală. 5. propoziţiile P1 şi P2 sunt : a. 4. predicativă. 2. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica .propoziţie principală. modală c.completivă indirectă.." (Al.completivă directă. 3. predicativă 4. subiectivă c. 5. bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă.subiectivă. cauzală. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc. 1. 6.subiectivă.

consecutivă 366. "L-a întrebat ... cauzală d. Au rămas în clasă.. (2)".." 372. P2. c.. finală b. cauzală şi completivă directă d... completivă directă 369..".. "Problema este . o subiectivă şi o predicativă 367. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364. b. circumstanţială de loc b..încotro se duce mingea. Rămân aşa cum au fost întotdeauna. pentru ca nu cumva să scape trenul... În fraza : "A plecat devreme de acasă. propoziţia 2 este : a. (2)". completivă indirectă c. completivă indirectă 368... subordonata este : a.." ar fi completivă directă.. finale c. consecutivă . P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d. o subiectivă şi o completivă directă b. modală d. sunt completive directe : a. P2 şi P6 b. (6)" (Ion Creangă).. cauzală d. predicativă c. rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare... În versurile : "Aşa cântă de cu jele.. "Se ştie ... "Aleargă . subordonatele sunt : a. completive directe c. propoziţia 2este a. Unele păsări rămân iarna în ţara noastră ...." (Folclor). În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi. P5 şi P6 365." b.".. P5 şi P6 c. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit... P2 d. propoziţia subordonată este : a. indirectă c.(2)". (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile". Azi au plecat copiii la munte.. cauzală şi completivă indirectă 373." d..... subiectivă b./ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele. subordonata este : a.. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc. concesivă c. Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a. d... cauzale b. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a. dacă regenta ei ar fi : a. subiectivă b. cauzală d. consecutivă b. cauzală 371. 370. o atributivă şi o predicativă d.. o predicativă şi o completivă indirectă c.. Propoziţia : ".." c.37 b.

În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8). Zice că nu dorea nimic acum. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere. s-a făcut o greşeală c. b. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război. propoziţiile subordonate sunt." (V. Horia). 377. consecutivă c. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei. d. completivă directă b. deoarece : a. 376. s-a pus virgulă între P1 şi P2. A studiat mult să nu aibă surprize la examen. nu se insistă asupra cauzalei 382. (3)" (Vintilă Horia). condiţională 381. Este subiectivă subordonata din fraza : a. propoziţia circumstanţială este : a. completivă directă şi completivă indirectă b.(2)". circumstanţială de scop 374. subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. b. Mi-a ordonat ca să trec pe la el. (2)". Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie. propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a." (Geo Bogza). Nu observasem că în urma lor mergea un câine. P4 este subiectivă. încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma. finale 378. d. concesivă d. d. în ordinea apariţiei : a. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b. Sadoveanu). 375." (M. subiectivă şi cauzală 379. (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură. deoarece : . b.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. completive directe b. completivă directă b. Este corect construită fraza : a. completivă directă şi cauzală c. vorbitorul insistă asupra cauzalei. temporală c. Adevărul este că n-am fost atentă. subiectivă şi completivă indirectă d. prima subordonată necircumstanţială este : a.38 c. S-a procedat cum am stabilit. c. nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. completivă indirectă d. A avut de rezumat romanul care l-a citit. modală d. În fraza : " Ceea ce am aflat. iar P7 şi P8 sunt completive directe d. subiective c. atributivă 380. c. (2)/ căci acest surâs îi umileşte. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. (1)/ n-o să-ţi spun. c. A notat ceea ce e important. Este completivă indirectă subordonata din fraza : a.

2 indirecte. cum b. 1 principală. cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. deşi. purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă. deoarece. 1 consecutivă c. 3 subiective.atributivă subordonată la P1 P3 .atributivă subordonată la P1 P4 . 2 subiective. principală 387. când. 1 concesivă b. 2 principale. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu. fie. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 . sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. două greşeli c. 1 concesivă .39 a. 2 subiective.atributivă subordonată la P1 P6 . 2 principale." (T. o greşeală b. acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său. prima propoziţie este : a. cine 388. 2 subiective. cui. 1 cauzală. nici. 2 subiective. condiţională b. 1 consecutivă d. 2 principale. Sebastian). 1 subiectivă. iar c. 1 subiectivă. 1 subiectivă. deci. 2 principale. fiindcă. cu cele mai frumoase realizări estetice. 1 indirectă. există : a. 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386. finală c. 1 principală. (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări. cel mai nobil avânt naţional. există : a." (L. (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale." (M." (N. s-a făcut o greşeală b. 2 finale d. 1 principală. Maiorescu). dacă. 1 consecutivă 384. 1 atributivă.subiectivă subordonată la P3 P5 . sau. există : a. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal. unde. trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni. 1 indirectă b. către ceilalţi. dar. în seria : a. 1 cauzală. concesivă d. 1 finală c. 1 consecutivă b.principală regentă pentru P2 si P3 P2 . fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare. (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie. să d. Blaga). 1 modală d. nu se cădea să vorbim. 2 principale. încât. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383. 1 principală. 3 atributive. 2 subiective. 2 cauzale. că. Alexandru Marghiloman. 1 subiectivă. mai multe greşeli 385. 2 atributive. ci şi viaţa celorlalţi. 2 completive directe. În fraza : “De d. 3 subiective. 2 subiective. ori. 2 principale. de aceasta prin virgulă c. de obicei. 2 principale. 2 principale. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !".completivă directă subordonată la P5 a. 4 atributive c. pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine.

" (I. se pot identifica. în ordine. adjectivală. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)". Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare . 1 subiectivă. 1 principală. copulativă prin "şi" b. până 393. 2 subiective. 1 completivă directă. există : a. 2 completive indirecte d. dac-a fi auzit de dânsa. principală b. adjectivală. pronominală. (I. pronominală. adjectivală. verbală. ci e nebun cine se pune cu nebunul. Creangă). În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit." (Simion Mehedinţi). Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a. completivă indirectă d. În fraza : " Numai în grădina ursului. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. a. completivă directă c. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii. adverbială. în timp ce b câtă vreme ce c.". 3 completive directe. complementul direct de verbul determinmat. 1 principală. 1 finală 395. incidentă d. 1 predicativă. conjunctivală c. subiectivă 390. prepozţională 392. de vreme ce d. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b. condiţională b. propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a. completivă indirectă d. prepoziţională b. adjectivală. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d. adverbială. disjunctivă prin "sau" d. dacă e în topică normală c. subiectivă b. urmatoarele locuţiuni : a. completivă directă c. adversativă ." (Folclor). 1 principală. cauzală 396. merele începură a se pârgui. propoziţia 1 este : a. verbală. 1 predicativă. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român. se poate dezvolta într-o subordonată : a. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni. 1 predicativă. 2 completive directe c.40 389. Buga). adverbială. concesivă c. 1 principală. se află salăţi de aceste. disjunctivă prin "ori" c. predicativă 391. Nu se desparte prin virgulă : a. între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a. copulativă b. 4 completive directe. adverbială. verbală. 1 finală b. prin juxtapunere 394. conjuncţională d.

inaugura. paronime c. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a. verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a.barbar. Este neologism cuvântul : a. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului. puhav d. ninge. 399. caracter. gentuţă./ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram. buhăit c. Isanos). lingual b. E corect construită fraza : a. geam. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. disjunctivă d. gingaş. predicativă şi auxiliară d. coafor. omonime d. iguană. infam. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a. predicativă. c. antonime 404. degerat. limbă b. inspector c. predicativă şi copulativă c. completivă şi auxiliară b. rucsac 402. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. geantă. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. ibidem. bariton. hoge. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei. jaguar. paronime c. geamantan. foileton d. mesteacăn. ger. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. rabin. oacheş. coşcogeamite c. aghiotant. regizor. gheaţă. d." (M. umflat 406. a rămas corigent. ispravnic 405. trage. radar. genunchi. infim. conclusivă 398. fiică 401. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. copulativă şi auxiliară 400. fiinţă c. îngăima c. b. dar una e greşită . c. ponei d. barem b. forme ale aceluiaşi cuvânt. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. d. b. ingenios d. facsimil. ager. Pentru că elevul Costache nu a învăţat. înfiera. sinonime b. 407. lornion. Geta. gelatină b. leandru.41 c. Ştie ca să scrie. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. bolnav./ eram cea care poartă viaţa şi cântă. degete 403. impiegat. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a. a depăşi d. dublete lexicale diferenţiate semantic b. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a.

îndoit. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. beletristic b. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . cu scaun la cap d. băţos d. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a. afectat c. publicistic . zâzanie b. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. strâmb. au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. omonime 413. şerpoaică 417. oricărei. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a. sinonime d. omonime 408. eu. sprânceană c.". tobă de carte c. pălărioară. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a.42 d. cu capul în nori b. a învia amintiri c. pretenţios b. convenţional 410. care se ocupă succesiv cu electroni. c. curbat. insolent b. aborigen 409. stâng 411. profesori şi învăţători. socoteală. aparţine stilului : a. antonime b. a invita 415. d. paronime c. chircit b. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic. pirpiriu 416. Cadrele didactice. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul. rigid. nedrept. a implora o forţă în clipele grele b. vivacitate 412. b. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. ştiinţific c. înverşunat c. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. indolent d. aspru. răsfirat c. mea b. necinstit. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. 418. corăbiilor. de vază 414. coerct b. conflict d. mereu d. pipernicit c. corăbii. ieşite. degenerat d. discordie c. ţeapăn. ardent d. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. lăcrămioară.

Cuvântul "punic" înseamnă : a. Am dăruit flori dragii mele prietene. mahalagiu c. carburator. din alte părţi de vorbire. toate cuvintele din seria : a. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a. omeneşte. ghiveci. prieten. amper. româneşte. fiabilitate d. altfel. cartaginez c. a lua (cuiva) capul 422. preşcolar. a cunoaşte. 427. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. "Efemere" este sinonim cu : a. albatros 420. dragoste. efervescent b. calm c. abnegaţie d. azot. frăţesc b. semn b. binişor. vremelnic d. a face (cuiva) zile fripte d. jiglor 421. oraş c. rezistenţă. beteşug. fiecare. "Fad" este antonimul cuvântului : a. ruşinos 425. elogiu c. bun.43 d. Sunt adverbe provenite prin derivare. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. pasibil de pedeapsă b. etern 429. casă. cumsecade b. mândru 430. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. insipid c. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. rămăşag. ridat b. totdeauna 426. invectivă 433. locuitor al unui mitoc d. problematic d. frunte b. activitatea de conducere a unei firme c. românesc. magiun. cazma 428. bagatelizare b. năvalnic d. a o băga pe mânecă c. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. cucernicie c. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt". evlavie 423. veşnic c. perspicace. fiindcă. inodor d. Cuvântul "manej" înseamnă : a. calitate c. pietate b. a băga (pe cineva) în răcori b. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. apă. fiinţă. a binevoi d. depărtişor. ambreiaj. plug d. omenesc. sublocotenent. repejor d. activitatea unei gospodine 424.. b. frăţeşte c. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. elementar c. locuitor de la periferia oraşului 432. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. Nu există greşeală în enunţul : a. c. soacră. apetisant 431. dezlănţuit b. omagiu d. discreditare . sală în care au loc şedinţele d. injusteţe c. bunăvoinţă. injurie d. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. d. prost b. injustiţie b. administrativ 419. niciodată. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. este sinonimă cu : a. a trece. arhicunoscut.

caimacan. destin. b. copilul a fost frustat de iubirea a lor săi. care nu poate fi înţeles c. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. cinovnic. decizie arbitrară c. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei.44 434. perceptorul copiilor 440. . mai multe greşeli 436. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 437. hidrogen d. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. Cum e corect ? a. mamii soacre c. işlic b. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. care nu poate fi corupt 438. duhan c. "Emulaţie" este sinonim cu : a. fidel. reuniune familială b. expatriere 435. soacră. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. două greşeli c. azot. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. Este incorectă construcţia : a. mamei-soacră d. frate. Deşi n-avea o dicţiune bună. c. d. o greşală b. trei greşeli d. c. postelnic. a decide 439. literar. b. hiperbolă. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi. viezure. Există greşeli în enunţul : a. b. noră c. În copilărie. mamei-soacre b. pisar 442. una din forme este învechită d. glorificare b. dublete lexicale diferenţiate semantic c. variante ale aceluiaşi cuvânt b. oxigen.". competiţie c. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. dezidenţii manifestă în faţa Guvernului. care nu poate fi pretins d. d. Trebuie ca să vii pe la mine. meşteşugar. 443. savant eminent d. d. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. c. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. există : a. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă. care nu poate fi ales b. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. comparaţie b. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult. apoteoză d. Conţine numai neologisme seria : a. brânză d. 441. merindare. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct. barză. lui mama-soacră 444. chezaş.

a bate apa în piuă. obligatorie în frazele 2. Râşnov d. ma-ghiar. piţa. Stéfan. chewing-gumm. Râşnóv 451. Ori l-ai chemat. bun-preţios. cer-no-zi-om. corectór. butélie. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria : a. este interzisă în toate situaţiile c. este obligatorie în toate situaţiile b. Stéfan. loess. ori nu l-ai chemat. ad litteram. coréctor. coréctor. lichid cefalorahidian d. tipíc 448. hamburger. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. corectór. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?. Râşnóv b. curriculum vitae 446. 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. Stéfan. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria : a. coloană vertebrală. 2. ma-chi-aj b. chemping 450. lobby c. ca-nion. trimis special. Perú. Perú. iubire-foc d. lobby d. 5. În frazele : 1. obligatorie în 1. deci a venit. Rússo. happy-end. Mirón. copcă-cuibar de ape. sondaj de opinie c. asfixíe. a-şi lua inima în dinţi b. dalac-antrax. Râşnov c. leassing. radár. tărie-fermitate c. Péru. lobi. 3. Míron. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria : a. viguros-energic. statucvo. puzzle b. cer-no-ziom. Rússo. ma-chiaj 449. Péru. rádar. ma-chiaj d. ca-ni-on. ca-ni-on. ca-nion. 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5 . L-am chemat. emoţie-afect 447. butelíe d. 4. cer-no-ziom.statuquo. asfíxie. cer-no-zi-om. Sunt sinonime totale : a. Stefán. păpuşoi-porumb b. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. ma-ghiar. Russó. rádar. Russó. virgula între propoziţii : a. asfíxie. Míron. radár. butelíe c.45 445. Míron. L-am chemat şi a venit. ma-ghi-ar. scienceifiction. leasing. butélie b. ma-ghiar. L-am chemat dar nu a venit. ásfixie. ma-chi-aj c. statu-quo.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->