BAZA DE ÎNTREBĂRI Prof. ŢÂŢAN MIHAELA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i 3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat

2

b) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria: a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

3

22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. 27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa

4

c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, grilaje, calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune b) repecursiune c) repercusiune d) repercuziune 35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:

făget. adaptare 59. loc c) casă. obsesiv. colónie . Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic 53. siringă b) căptuşeală. ridicul. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros .imobíl. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca 45.inacceptabil. emigrant. Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 56. copac. Cuvintele "concesie" şi "concesiune". floare. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust . seringă d) căptuşală.barém. bárem . onest. prefaţă.neglijenţă 49.august. meritos.5 a) căptuşală. casă.inabil. arbitrar . masă.familiar. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50. roi 46. merituos.necinstit b) ilizibil .imigrant 51.comedíe. siringă 44. ridicol. compatibil . copil.ilizibil d) compánie . compánie . "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 54. rămuriş. literar . meritos. brădet d) studenţime.neciteţ c) copt – necopt d) tot .clar c) bulimie . Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil . din. frunziş. ridicol.dezgust d) acribie . ridicol. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş 47. merituos.arbitral. Nu este derivat în limba română cuvântul: .companíe b) imóbil . Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime 48. familial . inegal. abil . Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă. herghelie. mărăciniş b) pietriş. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă. caligrafic. seringă c) căptuşală. zece 55. vis. emigrant . actual . claritate. operă b) limbă. lizibil .companíe.netot 52. face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58. Cuvântul 'licenţios' înseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios 57. sclifosit. localitate d) masă.incompatibil c) comédie . termen c) avea. Dintre cele patru cuvinte sinonime.coloníe.literal. acceptabil . binom b) halva. poetic. dicţionar d) funcţie. stol c) muncitorime.inactual.

U. colb d) sabău. destăinui d) destoinic. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă. construcţie. despot b) destinaţie. cu noaptea-n cap. Cuibul Dorului. nu-mă-uita. astă-seară. arhiplin. dor de ţară. Ministerul de Interne b) lirica erotică..D. părere de rău. hipersensibil. cravată de mătase. untdelemn.S. Vălenii de Munte. inginer-şef. b) prim-plan. paharnic. prim-ministru. rânduială d) flintă. caracteristic b) a aranja. copilaş. a alinta 64. casă de cultură. dezmoşteni.I. supraaglomerat b) sud-vest. brădet. înspre.O. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre. Făt-Frumos c) O. N.A. barabulă. izmă creaţă. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi. jurisconsult c) enciclopedie. păpuşoi c) cucuruz.muncă.T. maistru. rochie de ocazie. cumsecade d) verde de Paris. Cuvintele "brădet. Baia Mare 71. floarea-soarelui c) aducere-aminte. după-amiază. perjă.V.6 a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60.C. pietriş" sunt: a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68. facere de bine. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63. tehnico-ştiinţific. A. ultramodern. câţiva 70. Ştefan cel Mare. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66. destitui. stolnic 62. limbă b) a săpuni.M. B. Conţine numai neologisme seria: a) a estima. miazănoapte 69. pantofi de damă 61.O. clătinare. zi . Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr. . prudenţă d) chimie. feminin 67. învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece.R. luare-aminte. dezarticula. desuet. amândoi. a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65. birău.R. d) T. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală.. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru. castel. blănărie. dicţionar. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă. cocostârc. curechi. redactor-şef.R. ţinere de minte.R. zgârie-brânză. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan. pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi. o dată cu găinile b) gură-cască. B. clasificare c) evidenţă. clarobscur c) sfecla roşie. baie.N. tustrei. dezmierda c) desprinde. război b) conductor. a dura.

în faţă c) dimpreună cu. "Mi-l omorâră păgânii". cu privire la 74.adverb. 2 .substantiv c) pronume d) 1 .7 d) drum-de-fier. mâine-seara 72. de-a binelea. 2 . cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbială 79. 2 . cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion".adverbe. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit". 2 . pe neaşteptate d) zi de zi. "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui". "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic". alături de. talmeş . în scopul b) în vederea. al doilea .adjectiv.adverbe b) primul . În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă". b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii.balmeş c) an de an. bucurii. cuvintele articulate sunt: a) concedii. de voie de nevoie. pe dinăuntrul. 3 . chiar dacă. În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase.adjectiv. 3 . bucurii. cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic .adjectiv d) 1. în afară 73.pronume.adverb c) primul . al doilea . cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele . În exemplul: "astfel de oameni". "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 .pronume 81. în afară de. cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 . Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât. 2. În propoziţiile: "Aşa e firea lui".locuţiune adverbială.adverb 77. 3 . cuvintele "pe nimic". aşa şi aşa.locuţiune adverbială.adjectiv d) 1 . anii 80. ici şi colo. 2 . aşa că. din cauza b) în urmă. 3 . În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic". Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur. cu toptanul. în locul.adverb.adjective.adverb 78. în caz că. de-a dura. cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1. pasăre-liră.adjectiv d) ambele adjective 76. din ce în ce. la bucurii familiale şi la anii de odinioară".

înapoia. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi. 87. ci. asemenea. cine. Aş fi mâncat nişte fructe. deci. cine 91. unde d) cum. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea. datorită . cine d) ce. căci 90. conform. dar. ci.Gârleanu). căci. nici altul nu se interesează". fiindcă 88. căci. când. adverb în exemplul 2. iar. încât. oricine. dar. cât b) deci. cât b) când. c) Zi-i înainte. Aş fi mers şi eu în excursie. Era să piardă trenul. ce. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E. nu acum. pronume nehotărât în exemplul 3 84. dacă. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. c) Striga de se auzea în stradă. cât c) cât. ce. când. Problema este dificilă. lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83. Este greu de abordat aceasta problemă. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89. Să fi venit mai devreme. însă c) sau. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu. Poate voi fi făcut bine. b) Copilul este în camera lui. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde. deşi.8 d) pronume personal 82. ori d) dacă. În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul. unde c) cum. când b) cine. ce. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr. care. care. există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1.

însuşi. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş. perspicace. continuu. bej d) dens. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură.9 b) înaintea. d) Poftim de intră ! 100. înapoia. altul. limpede b) gri. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei". cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. eu c) sie. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93. noi 98. împrejurul. tot d) unul.". feroce 96. oricine. ai mei. b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre. ferice. mulţumită d) înapoia. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale. asupra. verde. d) Vă doresc numai bine. împotriva. În exemplul: "Drumul era tot mai greu". seria: a) fiecare. asemenea. cumsecade c) nou. cuminte. Sintagma care conţine viitorul anterior este: a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind . cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. treaz. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs. tulbure. bordo. precoce. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine". roşu. deasupra c) înaintea. nici unul b) ce. pepit. asupra. Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea. 99. c) Vă restitui cartea. expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97.i b) Vă trimit salutări. datorită 92. cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. ecosez.

Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106. c) Am zburat cu un planor. a ţine seama b) aducere-aminte. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film. termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie d) interjecţie 111.". În exemplul: "Uite ce ai făcut !". expresia "pe nimic". "rând pe rând". cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează". băgare de seamă c) băgător de seamă. b) Am mâncat un măr şi două piersici. sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109. În exemplul "L-am întrebat care este problema. are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv . Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107. este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectivală 104. cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110. Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte. d) Un individ suspect mă urmărea. 108. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103. În exemplul "Vinde pe nimic". Expresiile: "în veci". nedus la biserică 105. În expresia "calcă a popă". trăgător de elită d) pe nesimţite.10 102. "pe de rost".

persoana a III-a singular. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent. 125. închina-ar. luaşi-ar c) vede-al-ar. pe lângă b) potrivit. cheltuieli. înaintea. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari. Identifică verbul care poate fi. se îmbarchează. copulativ. d) Copilul a luat-o la fugă. lua-şi-ar . veni-ar. în faţa 118. termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121. cheltuieşte. impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123.optativ prezent.rânduieşte. În enunţul "Are şi el un ce profit". conform cu d) împotriva. alta zi poate fi mai bună. altul ieşea. rânduie. se îmbarcă. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături". b. scrie-lar. verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. de pe lângă. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. persoana a III-a singular. închina-s-ar. aidoma. graţie. 117. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. cheltuie. personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. b) Unora dintre ei nu le spusese. lua-şi-ar b) vedea-l-ar. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar. b) Nu se mai ajunge cu banii. 122.11 d) locuţiune adjectivală 113. c) Un om intra. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă. agreiază 124. scrie-l-ar. împrejurul. îşi arogă. contrar c) în centrul. "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ 115. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?". creează. îşi arogă. se îmbarcă. veni-i-ar. copulativ. pentru verbele : a. închinas-ar. venii-ar. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât: a) Părerea unuia nu contează. creează. îşi aroghează. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional . conform. crează. predicativ. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi. forma inversă: a) vedea-l-ar. asemenea. în funcţie de context: tranzitiv. în afară de. rânduie. scrie-lar. cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. agreează c. c) O zi e mai rea. d) Un copil citea şi doi ascultau. agrează.

".complemente circumstanţiale de mod b) ambele . revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite.". cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130.". Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei. venii-ar.". În propoziţiile : "Vorbim de examen". cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133. lua-şi-ar 126. este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) beletristic 128. cuvintele "de examen" sunt: a) ambele . cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132. scriel-ar.": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129.12 d) vede-l-ar.".complemente indirecte .". "Ne pregătim de examen. aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrativ 127. există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131. complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu. În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii. În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită.împrejur erau flori.complemente circumstanţiale de scop c) ambele . În propoziţia: "Ajunge în două ore. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.". În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină". În propoziţia: "De jur . închina-ar.

completivă directă 143. a doua . nu vei avea şansă de reuşită. propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140. b) prima . cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137. Procedează cum poate.completivă directă. subordonatele sunt: a) amândouă . cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136.circumstanţiale de mod.13 d) (vorbim) de examen .subiectivă. cuvântul "de .".circumstanţială de mod d) amândouă .completivă indirectă. În propoziţia "Se cunoşteau de mici.circumstanţiale de mod c) toate trei . În propoziţia "Neînvăţând.completivă directă . a treia . Nu se ştie cum lucrează. propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă . (ne pregătim) de examen ..completive directe 141. propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142. căci e totuna de stai pe loc".". a doua .subiective. În propoziţia "Umbla după câstig".subiectivă.completive directe d) primele două . a doua .. În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit".complement indirect. În frazele: "E bine cum lucrează..completive directe b) prima . cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139. În fraza: "Cui place să roşească. În fraza: "Fugim.subiectivă c) amândouă .. a doua . roşească". În frazele: "Nu-i place cum lucrează.".complement circumstanţial de scop 135. citit" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138. propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei .subiective b) toate trei .".circumstanţială de mod c) prima . În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează". Nu ştie cum lucrează.subiective d) prima .

subiectivă d) amândouă . coordonarea a două părţi de propoziţie. (dialogul. cinci semne de punctuaţie. la Timişul-de-Sus.circumstanţială de scop. SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor. dom' ne. coordonarea a două părţi de vorbire.subiective 145.completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) . de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie.predicativă. şapte semne de punctuaţie. 150.". enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel. patru semne de punctuaţie b. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi". 2) "M-aş mira să-l văd venind". În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă". numai semn de ortografie." În textul de mai sus există: a.". că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a. d. propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. cratima este: a. şase semne de punctuaţie. ortografie: ultimele două) 152. evitarea unei cacofonii. virgula. "Spune-i.circumstanţiale de mod c) prima . Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă. trei greşeli de scriere. virgula. 2) completivă indirectă 149. virgula. În fraza "Când ai mâncat atâta. b. d. (punctuţie: primele două. semnul exclamării) c.predicative b) amândouă . c. d.circumstanţială condiţională. 151. să mă lase în pace. subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) . din sudestul ţării. . pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă. ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a. 2) . În fraza: "Mergi până oboseşti. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie. b.14 144. În textul de mai sus. a doua . propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă . c. În perioada 2 septembrie-7 septembrie. numai semn de punctuaţie. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010. sigur că ţi-a fost rău. subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit".

c. 153. reportér. ortografie îngrijită. reportér. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a. Excelenţa voastră. a-cru.Întreabă. ling-vist. reportér.a renunţa. cooperaţie. curriculum vitae. mujdei de usturoi. a-şi pune pofta în cui . d. (al) doisprezécelea. tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii. vrând-nevrând. prim ministru. a-si pune pofta în cui . b. şase greşeli de scriere. câine-lup. véveriţă. fair-play.a se cuminţi. firesc şi natural. Academia Română. idee. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. coadă de topor . zeróuri. fuior. vrând-nevrând. ling-vist. scurtă alocuţiune. Şcoala Numărul 2.băţ. b. pa-şop-tist. Sfarmă-Piatră. ast-ma-tic. Editura Humanitas. epopee. Identifică seria corectă: a. . a-tlet. (al) doisprezécelea. paş-opt-ist. prim-ministru. femeie. întors pe dos . d. a-şi pune pofta în cui .a renunţa. firesc şi natural. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a. 156.a renunţa. paş-opt-ist. roi. femeie. coadă de topor . (al) dóisprezecelea. ast-ma-tic. iarbă.a se cuminţi. ideie. Sfarmă-Piatră.a se cuminţi. scânteie. scânteie. femeie. 158. matúr. zeróuri. c. ling-vist. cereale. ideie. c. scânteie. întors pe dos . Şcoala numărul 2. soare. c. tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. iarbă.Întreabă. nuia.a se cuminţi. 155. coadă de topor . azalee. Câmpia-de-Vest. firesc şi prietenos. mujdei de usturoi. 161. a se da pe brazdă . b. epopee. că. 160. nuia. b. ast-ma-tic. că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. 162. zeróuri. Câmpia-de-Vest. articulaţie. d. Academia Română. roi.băţ. . Academia Română. zeróuri. alee. d. Excelenţa voastră. matúr. Muzeul Literaturii Române. Editura Humanitas. soare. coadă de topor . paş-opt-ist. lin-gvist. azalee. 159. alocuţiune. mujdei. a-tlet. ac-ru. (al) dóisprezecelea. as-tma-tic. dureri nevralgice. cinci greşeli de scriere. veveríţă. a se da pe brazdă . d. că.trădător. . întors pe dos supărat. domnule. a se da pe brazdă . c. a se da pe brazdă . etetera. ac-ru. at-let. femee. patru greşeli de scriere. ortografie corectă. Sfarmă-Piatră. alocuţiune. c. întors pe dos .boţit. Sfarmă Piatră. mátur. câine-lup. . fuior. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a.15 b. 154.Întreabă. Câmpia de Vest. câine-lup.inversat. tot ce doreşti. i-mail. Muzeul Literaturii Române.trădător. dureri musculare. a-cru. d. Excelenţa Voastră. a-tlet. c. c. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. 157. ideie. prim-ministru. domnule tot ce doreşti. fuior. Şcoala Numărul 2. véveriţă. Excelenţa Voastră. Muzeul literaturii române. Şcoala Numărul 2. c. Editura-Humanitas. a-si pune pofta în cui . d. dureri musculare. b. domnule. b. azalee. repórter. tot ce doreşti. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. c. b.supărăt. Academia română. véveriţă. cereale. scânteie. Editura Humanitas. Muzeul literaturii române. epopeie. ortografie îngrijtă. matúr. câine-lup. d.a pofti. azaleie. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. b. prim-ministru. Câmpia de Vest. epopee. b.

ipohondru. 165. macrocosmios . b. d. a vedea . Prin căsătorie cu sora mea. voluptuos. el mi-a devenit afín. hidrant . doi septembrie. 169. doi septembrie. diluat . fair-play. curriculum vitae. c. înşală. voi trebuiaţi (să plecaţi). supărăcios. 164. douăsprezece octombrie. Preotul respectă típicul slujbei religioase. fair play. a prevedea.concentrat. e-mail. c. noi-veniţi. a merge . el mi-a devenit afín. b. el mi-a devenit afín. hidrant . etcetera.fiinţă. voluptos. b. c.mese. d. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. d. 171. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. curcubeu . a condamna. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale.leşuri. Identifică seria în care există numai antonime: a. Prin casatorie cu sora mea.leşuri.călăreţ. aici . pârău. voluptuos. c.hidranţi. nevăzut. douăsprezece octombrie. c.leşuri. amic . mic . Identifică seria care conţine forme corecte: a. Prin căsăatorie cu sora mea. leah . greşale. orgolios. d. tristeţe. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. Identifică seria în care există numai arhaisme: a. b. nou-veniţi.16 b. paisprezece. irod. feregea. Identifică seria în care acordul este corect realizat: a. cetate.ură. d. a apărea. truver. cneaz.mediu. trist.minciună.nesătul. el mi-a devenit afín. paisprezece. b. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. două septembrie.curcubee.curcubee. intelect . locul al optulea. leah . paisprezece. Prin căsătorie cu sora mea. adevăr . leş . nefiinţă. a ghici . 163. a apărea.leşi. postelnic. a pune la cale . mâhnire. trufaş. locul al optalea.hidrante. bun . a moşteni . e-mail.a obosi. a apăre. 170. 166. dus pe gânduri .a îndruma. a fi .nevăzător. gândire. etcetera. c. a alerga . Fructele de afín sunt amărui. d.cerebral. leş . c. pai .chipeş. b. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. douăsprezece octombrie.mofturos. locul al optulea. Fructele de áfin sunt amărui. mândru . Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. amor . a apărea. mesa . judecată. cal . 167. .prieten.microcosmos. alergător. curiculum vitae. etcetera. d. căluţ. nou-veniţi. două septembrie.curcubeie. înşală. b.absorbit. a judeca . Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a. curcubeu . Fructele de áfin sunt amărui. voi trebuia (să plecaţi). voluptuos. chezaş. ispravnic. Fructele de áfin sunt amarui. acum . polcovnic. ordonanţă. leş . preocupat. înşeală.melancolie. alergare.leşi. 168. a fi cu nasul de ceară . curcubeu .atunci. căluţi. armaş.a chibzui. b. Preotul respecta típicul slujbei religioase. inimă albastră . Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a. a cugeta. e-mail. curriculum vitae. fair-play. b. a se sfătui. a întrezări.a intui. a gândi. c. sătul . a prevedea. neatent. fiu. c. părete. d.alerg. crenel.a dezmoşteni.paie.amar.acolo. c. patrusprezece. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a. înşală. voi trebuia (să plecaţi).

conjuncţie şi conjuncţie. 174. În propoziţia : "A fost odată un împărat". pronume personal. d. b. o locuţiune adverbială. b. b. există: a. c. în ordine: a. există: a. 178. b. superlativ relativ. comparativ de superioritate. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie. cuvântul "prietene " este: a. există: a. cuvintele "în spatele" formează: a. c. b. ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot. c. întuneric. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă". verbul "a fost" este: a. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci". trei pronume. .. cuvântul "o" este: a. prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a. prietene". c. numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. adverb şi adverb. b. numai subiecte neexprimate subînţelese. b. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese. o propoziţie compusă. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el". b. este: a.17 172. 173. 179. În propoziţia : " Se vede venind o maşină". două complemente. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine." sunt. predicativ. două pronume. 182. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit". copulativ. b. b. 176. c. conjuncţie şi adverb. ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat". 181. o locuţiune prepoziţională. b. superlativ absolut. 177. un pronume. numeral. fără funcţie sintactică. articol. mândrul. c. În fraza : "Stăpâne. cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a. auxiliar. numai subiecte neexprimate incluse. pronume. d. subiect. pronume posesiv. c. c. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară. un complement. al pădurii.". c. c. 175. complement direct. 180. adverb şi conjuncţie. articol hotărât..".

subiect. două atribute şi două complemente. omule!". complement direct. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor. cinci propoziţii. c. 192. fără funcţie sintactică. c. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună". în ordine: a. patru propoziţii. există: a. principală şi subiectivă. 183. 189. trei complemente. cuvântul "a telefona" este: a. 190. că aşa tremura de tare. există: a. În propoziţia : "Mai taci din gură. 193. tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei". d. c. subiect. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală". complement indirect. consecutivă. predicativă. b. consecutivă. circumstanţială de cauză. b. c. În propoziţia : "În acea zi. c. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică. subiectivă. exprimat simplu. b. circumstanţială de cauză. două atribute şi un complement.18 c. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul. 185. consecutivă. b. b. fără funcţie sintactică. există: a. c. circumstanţială de mod. de parcă-l zghihuia dracul" sunt. c. c. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte. c. neexprimat inclus. un atribut şi trei complemente. Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament". Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. b. În structura : "Mă gândesc a telefona". Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. principală. trei propoziţii. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică. c. b. neexprimat subînţeles. atribut adjectival. b. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică. complement. o parte de vorbire fără funcţie sintactică. subiectivă . atribut pronominal. ce-i şi cum se nimereşte" este: a. principală şi atributivă. d. b. c. complement direct. b. complement circumstanţial de mod. un atribut şi două complemente. b. principală. 186. 188. subiectivă şi atributivă. principală. principală. cuvântul "Mihai" este: a. subiectul este: a. 187. subiectivă. 184. subiectivă. apoziţie. circumstanţială de cauză. 191. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a. d.

circumstanţială de cauză. s-a simţit minunat". există: a. din textul . Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. dativ d. conjuncţie c. coordonare prin juxtapunere. trei propoziţii.". În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare. verb la participiu . În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. 200. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. c. adverb de mod c. nu poti s-o întorci. 197. coordonare adversativă. raporturile dintre propozitii sunt. o propoziţie completivă indirectă. c. În fraza : "V-am spus. circumstanţială de mod. c. se obţine: a. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. genitiv 202. "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta". două propoziţii subordonate circumstanţiale. b. fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii". d. există: a. că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat". c. b. coordonare adversativă. În fraza : "Aşa e lumea asta şi. un complement circumstanţial de scop. adverb 203. În fraza :Cum a ajuns pe plajă. cum mi se pare. măcar să te pui în ruptul capului". acuzativ c. coordonare copulativă. cuvântul “noastră" este în cazul : a. mam'mare. însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei. circumstanţială de timp.19 194. 199. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. o propoziţie completivă directă. o propoziţie subordonată circumstanţială. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta. b. coordonare prin juxtapunere. în ordine: a. un complement circumstanţial de mod. prepoziţie b. La marginea acestui sat este un stadion mare. 196. b. c. cinci propoziţii. c. un complement circumstanţial de cauză. adjectiv b. de nu îţi fi uitat. pronume reflexiv d. coordonare conclusivă. b. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa". Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. de-ai face ce-ai face. b. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. rămâne cum este ea. nominativ b. o propoziţie subiectivă. se obţine: a. patru propoziţii. 198. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai". prima propoziţie este: a." (M. 195. trei propoziţii subordonate circumstanţiale. b.

adjectiv pronominal nehotărât d. sore b. timp. Se pot forma substantive de genul feminin. moravuri. ochelari. nazuri c. genitiv c. Ajunge cât ai vorbit ! c. b. prieten. carte b. inginer. băiat. substantiv 204. căpşune. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. elefant. copil. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. număr. caz. lup. cuvântul “contrar" este în cazul : a.20 d. unghi 209. Va ajunge la timp d. genitiv sau dativ. substantivul “copilului" este în cazul : a. var b. Te ajung eu mai târziu ! 208. atletism. stejar 211. vulpoi. curaj. catană 210. bebe. Împotriva noastră nu a fost nimeni c. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. suedez d. hoteluri. personal. numeral cardinal 205. muşeţel b. vineri. represalii d. gen. îţi dau dreptate. creion c. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206. plaje. dativ d. Verbul “a ajunge" este predicativ. căpşune. şcolar. pe de alta. hoteluri. învăţătoare. mod. plăji. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. căpşune. cicatrice. dativ d. matrice d. pronume nehotărât c. cal. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. la toate substantivele din seria : a. tei. genitiv c. prin adăugarea desinenţei “a". creştinism. surori d. secerătoare. urs. caz b. aur. vocativ 207. În enunţul “Contrar voinţei voastre. eroism. acuzativ b. nominativ b. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte. plăji. accidente. persoană d. accidenţi. gen. aprilie. soare. elev c. lup. articol nehotărât b. unt. timp c. unchi. Au luptat cu îndârjire împotriva lui d. persoană 213. am venit aici". accidenţi.". hoteluri. nor. sore 212. topica menţinând ambiguitatea . Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. număr. trebuie să-ţi spun ca exagerezi. foc." este : a. b. În enunţul “Dau cartea copilului. plaje. bunic. sânge. accidenţi. gen. hârtie. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. hoteluri. căpşuni. tranzitiv în enunţul : a. surori c.

un cioban ca atâţia alţii. adjectivul “simplu" înseamnă : a. numeral colectiv 221. numai. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a. sunt subiecte b. adjectiv pronominal nehotărât c. primitiv c. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace. acuzativ c. 8 articole 216. În textul : “În pacea iernii. Ion te va fi văzut şi pe tine". dativ d. sunt atribute substantivale apoziţionale d. Doino. adjectiv propriu-zis d. primul are funcţie de subiect. este complement indirect c. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată." (G. După o tăcere lungă. pronume nehotărât b. În anul următor. c.". este complement direct 219. iar al doilea nu are funcţie sintactică 218. substantivele “copilo" şi "Doino" : a. contextul menţinând ambiguitatea 215. genitiv 222. reflexivă c. pasivă d. pronumele personal în dativ “-i" : a. posesiv 223. nominativ b. are funcţia sintactică de atribut pronominald. codrul minunat dormita. reflexiv d. personal b. 220. În enunţul : “Dă-i bătaie. cuvântul “noastră" este în cazul: a. al ciocănitorii celei mari. poetul avea să vină la Bucureşti. Are să înveţe mai mult pentru examen. nu au funcţie sintactică c. nu are funcţie sintactică b. 7 articole d. 5 articole b. b.". Băieţii au jucat fotbal toata ziua. activă sau pasivă.". verbul “va fi văzut" este la diateza : a. tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează. În enunţul “Plimbându-se prin parc. d. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban. doar d. În versurile : “Copilo. 6 articole c. Sadoveanu). sintagma “pe faţa" este : .". băiete !". rudimentar 217." (M. neevoluat b. de întărire c. tu inima ne-o frângi. În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna. ascultam duruitul scurt.21 214. Cosbuc). există : a. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. activă b. de darabană. cuvântul “tuturor" este : a.

Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv. locuţiune adverbială d. complement direct c. gărzii 226. atribut substantival în genitiv c. pustiam b. a vorbi. cinstei. adverb d. lenei.". persoane nou-venite 227. pustiii 225. atribut substantival apoziţional 233. nu vrea să-mi ieie vamă. vameş vieţii. a se teme c. numeral colectiv 232. gardei c. locuţiune adverbială d. gardei b. a citi. atribut substantival în dativ d. Eminescu). nume predicativ d. numeral adverbial b. Verbul “a pustii" la modul indicativ. la toate cazurile. cinstii. numeral fracţionar c. pustiisem c. pustii d. substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a. lenii. complement indirect în dativ b. tineri liberi-cugetători d. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. substantiv precedat de articol nehotărât 231. a scrie. a se bucura. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră. substantiv b. a se mândri. a se mira. Eminescu). a pleca d. În propoziţia : “Mă doare capul. timpul perfect simplu. onoarei. substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a. numărul singular. lenei. lenii. onoarei. substantiv cu prepoziţie b. “o dată" este : a. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a. cuvântul “ieri" este : a.22 a.şi somnul. adjectiv c. directorii noi-aleşi c.". subiect b. locuţiune prepoziţională 224. a fi 230. a gândi. oameni grei de pornit b. adverb precedat de o prepoziţie c. singular." (M. gărzii d. numeral distributiv b. numeral adverbial d. cu articol nehotărât din seria : a. onorii. adjectivele pronominale de întărire de : . nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. persoana I. onorii. a avea. cuvântul “câteşitrei" este : a. are forma : a. Este corectă expresia : a. Nu au aceeaşi formă. atribut 228. numeral multiplicativ c. cinstei. În versul : “. cinstii. a face b.".

în jurul d./ Albă ca zăpada iernii.S. Le-a adus celor doi copii câte o minge. complement circumstanţial de mod 242. predicat verbal c. Cl. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina. verb la participiu 235." a. genul feminin. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat. Tinerii au fost într-o excursie la munte. d. pronume posesiv . Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. Cl. dulce ca o zi de vară" (M. Ci. numărul singular d. Ci. adjectiv propriu-zis d. b. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului. nu are funcţie sintactică b. Ar fi fost lăudat. Cd. c. următoarele funcţii sintactice . genul masculin. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. dacă ar fi meritat. b. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. Este locuţiune adverbială construcţia : a. ai fi ştiut. pronume personal b. d.". As gen d. Cl. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. Eminescu). Erau geamurile unor cafenele boiereşti. As gen. Cl. genul feminin. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. S. “pentru aceea" este : a. în ordine. Să fi învăţat. 237.". c. As prep. Florile vor fi scumpite în perioada ierni. adverb de mod b. c. numărul plural b. a. substantivele au. NP. Ci. Ci b.". d. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât. S. locuţiune pronominală b. “surâzândă" este : a. cuvântul “-i" este : a. Părintii sunt plecaţi la mare. de acolo 241.23 a. S. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. verb la gerunziu acordat c. NP. Hainele tale erau ude. Era bine să fi certat copilul la timp. mâine-seară c. numărul plural 234. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă. locuţiune adverbială de scop d. 240. As gen c. numărul singular c.i b. As prep. locuţiune adverbială de cauză c. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. Am plantat în curte zece pomi. Cd. Ci. ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută. genul masculin. în veci b. 236. predicat nominal d. As gen 239.

prezent b. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. mai mult ca perfectul d. b. verbul “a umplut" d. complement direct b. potrivit c.". În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri. 248. asupra b. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a. infinitiv 250. substantivul “pâine" b. pronume demonstrativ de depărtare c. conform. verb predicativ d. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii : a. Un tot se compune din mai multe părţi. cuvântul “a cărei" determină : a.". pronume demonstrativ de identitate d. conjunctiv b. substantivul “mireasmă" c. imperfect c. contrar. a. d.24 c. perfectul simplu 252. imperativ c. timpul : . b. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ. expresie verbală impersonală d. cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. locuţiune verbală 247. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri. graţie. c. c. articol demonstrativ (adjectival) b.". verb la diateza pasivă c. Cutreierasem tot ţinutul. Drumul era tot mai greu. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele. subiect d. indicativ d. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia. propoziţia 1 244. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa. cuvântul “cel" este . lângă 245. verb la diateza activă b. De vreme ce n-ai înţeles. nu are rost să reiau discuţia. multumită. împotrivă. pentru. d. peste. complement indirect c. verb copulativ 243. contra. atribut 246. A cazut în apă cu tot cu bagaje. În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun. Există locuţiune adverbială în enunţul : a. predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a.". timpul : a. asemenea d. 251. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. Verbul “privii" este la modul indicativ.

timpul viitor 258. posibilă sau dorită modul : a. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d. adverb b. adverb de mod.". conjunţtie coordonatoare copulativă. imperativ 256. imperfect. cuvântul “şi" are. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă. conjuncţie c. conclusivă d. o locuţiune adverbială d. timpul prezent d. adverb de mod. modul condiţional optativ. ordinale b." exsită : a. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă. modul indicativ. cuvântul “dar" este : a." (T. posesiv b.". conjuncţie coordonatoare copulativă d. următoarele valori : a. perfect simplu. prepoziţie d. o locuţiune adjectivală b. verbul “a veni" este la : a. În enunţul : “Cartea mea-i. modul indicativ. copulativă 254. persoana a III-a 253.". cuvântul “mea" este : a. pronume reflexiv. un substantiv cu prepoziţie 255. pronume reflexiv c. timpul perfect compus c. persoana I c. În enunţul : “De-a veni pe aici. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. adverbiale c. perfect simplu. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. pronume posesiv în cazul genitiv b. fiule. mai mult ca perfectul. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : . pronume reflexiv 260. persoana I d. pronume reflexiv b. Exprimă o acţiune realizabilă. condiţional-optativ c. adverb de mod. conjuncţie coordonatoare copulativă. în ordinea apariţiei. indicativ b.25 a. timpul prezent b. o locuţiune substantivală c. pronume posesiv în cazul acuzativ d. adversativă b. spune-i să rămână. o treaptă. modul infinitiv. Arghezi). persoana a III-a b. pronume reflexi 259. colective d. substantiv 261. conjunctiv d. În enunţul : “Am greşit. multiplicative 262. negativ 257. relativ c. dar nu m-a certat. disjunctivă c. nehotărât d. pronume posesiv în cazul nominativ c.

a luat o nota mică. aşa vei dormi. pronume relativ d. . zi !. adjectiv pronominal interogativ 264. împotriva alcoolului şi a tutunului c. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. cuvântul “ale cărei" este : a.26 a. Substantivele “atletism". zi !. o bomboană ! b. nu zii !."aur". zi !. b. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul : a. în faţa. Copiii află care este câtul a două numere. în susul d. acuzativ c. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. b. d. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. adverb c. sunt defective de numărul plural 267. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a. “Cât" este adverb în enunţul : a. dativ d. la un loc cu. nu ziceţi ! c. pronume interogativ b. adjectiv interogativ c. Ia. împotriva alcoolului şi tutunului b. Cât de frumoasă eşti ! 270. zii !. nu ziceţi ! d. c. ziceţi !. ziceţi !. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe". te rog. nu zice !. în momentul când. Cum îţi aşterni. conjuncie subordonatoare 263. “potasiu" : a. Cum nu şi-a repetat. genitiv 265. nu zi !. conform legilor şi a normelor în vigoare 268. nu zi !. sunt defective de numărul singular d. Elevul ia cartea şi citeşte. în afară de. Imperativul verbului “ a zice" este : a. sunt cu variabile b. cu condiţia să. Este corectă construcţia : a. nominativ b. nu ziceţi ! b. graţie disciplinei şi a efortului d. d. ziceţi !. chit că. prepoziţie b. ziceţi !. în loc să. nu au gen c. nu ziceţi ! 271. Ia vino la mine ! c. în locul unde b. Cât lemn s-a exportat ? c. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. conjuncţie coordonatoare d. înainte să 266. în caz că. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. în jurul.

complement circumstanţial de loc c. Eminescu). ] d. 278. [ : ] c. ]. nume predicativ d. 279. duce spre casă". 272. atribut d. Îi este milă şi de un gândăcel. cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. atribut substantival prepoziţional b.. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie. articol nehotărât 274. Există un atribut pronominal în enunţul : a. [ ? ]. [ . În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. [ . ]. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. c. cuvântul “un" este : a. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu. adjectiv pronominal nehotărât d. cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a. Mi-am cumpărat nişte cărţi. complement indirect b. M-am dus să-mi văd feciorul. Mi ţi-l ia la scărmănat. complement indirect c. [ ? ].". ]. predicat verbal 281. [ . atribut pronominal c.". b. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. cuvântul “indiscreţie" este : a. subiect b.". d. [ . Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. subiect b. predicat verbal .27 d. “ (M. [ . nume predicativ 276. complement direct c. complement indirect d. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. [ ! ] 273. [ ! ]. complement direct 280.". d. predicat verbal şi complement direct b. c. ]. numeral cardinal cu valoare substantivală c. Există un predicat verbal în enunţul : a. cuvântul “celorlalţi" este : a. mărginită de trandafiri roşii. În enunţul : “E uşor a scrie versuri . complement direct c. b. cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. complement de agent 277. Nu ia nimic de la străini. [ “ ] b. atribut adjectival 275. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti.". atribut adjectival d. numeral cardinal cu valoare adjectivală b. În enunţul : “O alee îngustă. atribut pronominal d. verbul “a scrie" este : a.

predicat nominal 282. Complementul direct poate determina : a. atribut substantival prepoziţional b. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. complemente directe c. atribut adverbial c. un verb intranzitiv 290.". pronume d.".". un substantiv c. un verb tranzitiv b. complement circumstanţial de loc . În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. complement circumstanţial de loc d. complement indirect 285. are funcţia sintactică de : a. verb tranzitiv b. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a. complement indirect c. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a. adverbe d. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a. verbe la gerunziu şi la infinitiv c. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291. complement direct b. atribute d. un adjectiv d. atribut pronominal b. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori. complemente de orice fel şi atribute b. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea. verbe la participiu b. verb la gerunziu 286. substantive 287. complemente circumstanţiale 288. interjecţie 289. adjectiv b. adjectiv precedat de articol demonstrativ d. atribut adjectival d. subiectul este exprimat prin : a. substantiv c. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" .28 d. nume predicativ c. pronume c. substantiv c. verb la supin d. substantiv b. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. Ce faci aici ? c. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. cuvintele “din faţă" sunt : a. Se ştie ce a scris Eminescu d.

complement de agent. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă. nu are funcţie sintactică. subiect b. adverb nehotărât d. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a. un predicat nominal şi două predicate verbale d. verbe predicative. copulativă b. atribut. Fără a te odihni bine. personale b.". subiect. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine.". complement direct b. complement de mod d. subiectul este : a. subiect. atribut. predicatele sunt exprimate prin : a. b. atribut. atribut. inclus b.29 d. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta. c. ştirea 297. impersonale c. nu poţi munci bine. un predicat verbal şi două predicate nominale 295. subînţeles d. d.". atribut. atribut pronominal apoziţional c. elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a. cuvântul "oricând" este : a. complement indirect.l 296. Odihnit. predicat verbal b. cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. dacă va fi ger în iarna aceasta. verbe copulative şi nume predicative 294. cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale. nu moare niciodată. verbe predicative. complement de agent. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini.". complement indirect c. În enunţul : "Poetul adevărat. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?". înainte de a pleca la drum. au. atribut. atribut. subiect d.". complement circumstanţial de scop 292. există : a. atribut. conjuncţie subordonatoare 298. subiect. atribut adjectival d. conclusivă d. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz. predicat verbal. deoarece este articol 300. următoarele funcţii sintactice : a. numai predicate verbale b. nedeterminat c. locuţiuni verbale d. atribut. adverb relativ c. complement indirect. atribut. subiect. era vese. disjunctivă 299. predicat nominal . nu are funţie sintactică 293. adversativă c. atribut. atribut. pronume relativ b.". numai predicate nominale c. în ordine. predicat verbal c.

un atribut pronominal şi un atribut substantival b. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. Arghezi). atribut verbal b.t" se analizează astfel : a. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d. copulativă b. dativ d.". disjunctivă d. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c. atribut adjectival 309. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. cuvântul "pe carte" este : a. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?"." (T. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302. ori foarte slab. există : a. complement indirect 305. forme neaccentuate. adversativă c. genitiv 304.30 301. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b. cuvântul "poate" este : a. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza. numai un atribut substantival d. două atribute adjectivale 303. acuzativ c. atribut pronominal d. două predicate nominale d. subiect c.". cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a. un predicat verbal şi unul nominal . nominativ b. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. complement circumstanţial de loc b.". atribut adjectival c. există : a. în cazul : a. patru predicate verbale c. predicat verbal 307. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani.". În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles. complement circumstanţial de mod b. complement circumstanţial de mod d. atribut adverbial c. complement direct d. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. două predicate verbale b. cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a. conclusivă 306." a. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame. un atribut adjectival şi un atribut substantival c.

atribut substantival d. încă o dată şi pentru atâţia ani. substantiv. Eliade). pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. articol. dacă ar fi izbutit" (N. conjuncţie. atribut adjectival c. creativitatea românească.". verb. participiu c. pronume. care avea să paralizeze. locuţiune verbală b. 2 predicate nominale incomplete. conjuncţie coordonatoare d. substantivul "ramuri" d. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. complement indirect d. 1 predicat nominal incomplet. subiect b. n-a fost situaţie. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945. adverb. verb copulativ 317. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. infinitiv b. adjectiv.". există : a. Iorga). 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313. subiect b. adverb relativ c. 5 predicate nominale b. 3 predicate verbale. adjectiv. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a.31 310. 3 predicate verbale. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. atribut pronominal c. atribut pronominal d. numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. 1 predicat nominal d. complement indirect c. gerunziu neacordat d. 2 predicate nominale incomplete c. locuţiune adverbială c. pronume relativ b. n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316. numai predicate verbale 318. substantiv. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă." (M. În fraza "N-a fost problemă. propoziţia 1 b. numeral. prepoziţie 314. atribut adjectival 315. interjecţie. 5 predicate verbale c. Sebastian). nu are funcţie sintactică 312. supin . Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. În propoziţia : "Ţi-a fost foame. cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. 1 predicat nominal b. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. 3 predicate verbale. adverb. verb predicativ d. sunt : a. substantivul "sălciile" c. complement circumstanţial de timp b.

lacul b. Există două predicate verbale în enunţul : a. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d. "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. nuferi c. 2 predicate verbale 325. b. În construcţiile "E ger" .. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? . adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c." (Al. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. propoziţia atributivă este introdusă prin : a. Auzind vestea. "e" este predicat verbal. există : a. toate căpeteniile ţării. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă. 1 predicat verbal şi un predicat nominal b.. 5 atribute adjectivale b. 7 atribute adjectivale d. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia). Gârleanu). copilul s-a bucurat mult. pe lângă alte feluri de atribute există : a. "e ger" .. "e ger". d. complement circumstanţial de loc 323. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. 6 atribute adjectivale c. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d. "Mi-e frică" . Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. 328. al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate.". stau cu o cucernică smerenie. "frică" şi "dor" sunt subiecte c. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli." (M. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate. În fraza " Sus. 2 predicate nominale d. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c. este : a. "e" este predicat verbal. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d. în casele domneşti. "e frică". subînţeles d. se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane. iar "ger". Odobescu). Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr." (O. "e frică" . "Mi-e dor" : a. Goga). 7 predicate 321. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b.. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal c. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324. Mi se pare că el va ajunge campion. inclus 326. există : a. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă.".. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b. Eminescu). c..32 319. iar "mi-e" predicat nominal d. "e dor" sunt predicate nominale b. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b. 8 atribute adjectivale 322. împrejurul trupului împodobit al răposatului. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin. subiectul este : a. o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E. cuvântul "ta" este : a. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa.

substantiv provenit din adjectiv 334. atributul de substantivul determinat b. se văd câteva sate de munte.verb la infinitiv c. Cui îi este sete ? 335. Există un complement direct în enunţul : a. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. Uneori. predicatul de subiect 333. Cine-i lăudat ? d. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. numai predicate nominale b. pronume de întărire în cazul dativ 330. Cine-i omul acela ? b. atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a. elocinţă-pălăvrăgeală. copulativă b. 331. în nici un caz. adverb 336. d. Nu vă bizuiţi pe acest băiat. adjectiv 329. încet codrul Paşcanilor. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c. apoziţia simplă de substantivul determinat d. copii îi supără pe profesori. de pe Moldova. Cine-i acolo ? c. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical. pronume posesiv b. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală. există : a. Călinescu). complement circumstanţial de loc + complement indirect b. dărnicia-risipă. conclusivă 337. învăţătura-fleac" (Cugetări personale). În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti. complement circumstanţial de loc d. "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic 332. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a. pronume demonstrativ în cazul nominativ b." (I. Complementul nu poate determina : a. Eminescu). nu au funcţie sintactică. substantiv în cazul vocativ d. adjectiv b. complementul direct de verbul determinat c. adversativă c. pronume posesiv b. prin virgulă : a. c. Nu se desparte." (G. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită. pronume reflexiv în cazul dativ d. Există predicat nominal în enunţul : a. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. Creangă).33 a. verb d. disjunctivă d. În depărtare. pronume personal în cazul genitiv c. pronume c. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. există : . pornim înainte spre Moţca şi suim încet. nobleţea-desfrâu. numeral cardinal c. b. verb la supin d. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338.

Du-te de te culcă ! 344. subiectivă şi predicativă c. modală c. 6 complemente circumstanţiale d. completivă indirectă d. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a. De-l cerţi toată ziua. A scris aşa de bine. (2)" (Emil Cioran). completivă directă c. completivă indirectă d. cauzală d. condiţională c. de va lua nota 10. 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. propoziţiile subordonate sunt : a. propoziţia 1 este : a. circumstanţială de mod 341. 5 complemente circumstanţiale c. propoziţia subordonată este : a. În fraza : "Cum au plecat părinţii. temporală 343. subiectivă b. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/". Slavici). principală . (1)/ fuga la joacă. caauzală d. circumstanţială de loc 347. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/". În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte. 6 subiecte exprimate. propoziţia 1 este : . gros. cauzală şi completivă directă 342. predicativă 345. completivă indirectă d.(2)". subiectivă b. Veţi reuşi. 7 complemente circumstanţiale 339. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)". 4 complemente circumstanţiale b. 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. condiţională şi completivă directă b. (1)/ o dovedeşte frica de moarte. şchiop de piciorul stâng. completivă directă b. condiţională şi predicativă d. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. propoziţia subordonată este : a. atributivă 346. atributivă c. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340. propoziţia subordonată este : a. c. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/". completivă directă c. subiectivă b. d. propoziţia P2 este : a. b. de veţi fi mai silitori. propoziţia 2 este : a. 3 subiecte exprimate. (2)/". rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. condiţională b. care e un om scurt. predicativă d. şi tot nu ascultă. subiectivă 348.34 a. completivă directă c. există : a. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. (1)/ te-aş fi aşteptat. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)".

conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. 1 subiectivă. 2 completive direct.(3)" (P.35 a.". subiectivă b. subiective . atributivă d. 1 propoziţie principală. subiectivă b. din cauză că 352. completivă directă c. subiectivă 354. i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. completivă directă b. subiectivă 355. completivă directă b. 1 atributivă. Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a. există : a. atributivă 357. predicativă c. 1 propoziţie principală. numai pentru predicativă c. completivă indirectă d. circumstanţială de scop 351.". Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. numai pentru subiectivă b. circumstanţială de cauză b. completivă indirectă c. circumstanţială de mod c. 1 propoziţie principală. circumstanţială de mod b. pentru orice subordonată. cauzală 349. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă. (4)". 1 cauzală c. Picasso). cu excepţia atributivei 356. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu. 2 atributive. în caz că b. circumstanţială de loc d. circumstanţială de timp 353. propoziţia 2 este : a. propoziţia 3 este : a. 1 condiţională 350. R.". subordonata este : a. 1 conditională b. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că. Patapievici). propoziţia subordonată este : a. 2 completive directe. 1 completivăa directă. 2 completive indirecte. În fraza : " Cum îl vede. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)". fuge către el. şi tot nu ar fi zis nimic. imediat ce d. numai pentru completivă directă d. completivă indirectă d. 1 completivă directă. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. 1 condiţională d. 1 subiectivă. subordonatele sunt : a. 1 predicativă. chiar dacă c. 1 propoziţie principală. atributivă c. 2 atributive. 1 atributivă. completivă directă d. atributivă c. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul. dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine. 2 subiective.

pentru legea creştinească . atributivă 7.propozţtie principală. condiţională şi modală 363. completivă indirectă 5 atributivă 6. există o greşeală c. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea.subiectivă. 1..finală. 1 subiectivă.subiectivă. subiectivă şi completivă directă b. propoziţia 2 este : a. 5. nu există nici o greşeală b.propoziţie principală. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister. are urmatoarea structură : a. modală 361.36 b. atributive 358.completivă indirectă. 1. bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă. propoziţiile P1 şi P2 sunt : a. predicativă d. completive directe d. circumstantială de scop 8. (6)". la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi. 2. 1. cauzală.propoziţie principală. 4.completivă directă. există mai multe greşeli 362. principală b. concesivă şi consecutivă c. 5. fie măcar pentru o clipă. predicativă d.propoziţie principală. cauzală. condiţională 2. completivă directă 359. există două greşeli d. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a.. 2 predicative c. (2)/ o veţi face voi acolo. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc.completivă directă. Davila). 2 principale. 3. 2 principale. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească. cauzală. 6. principală regentă 3. (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. există : a. 2. 4. 5. subiectivă c.completivă indirectă. 6. 4.completivă indirectă." (Al. 2. atributivă În structura propusă : a. 3. predicativă 4. 2. 4.subiectivă. 3. predicative c. modală b.completivă directă. subiective .". 1 predicativă d. atributivă şi completivă indirectă d. predicativă. 1 principală: 2 predicative. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)".. 5. 3. modală c. 2 principale. 2 suniective 360. consecutivă. 1 subiectivă b.completivă indirectă.cauzală. 6. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica . 6. 1. 1." (N.

. dacă regenta ei ar fi : a.. c..." 372.. Au rămas în clasă. o predicativă şi o completivă indirectă c. (2)". (2)". Azi au plecat copiii la munte. finală b.. subordonatele sunt : a. sunt completive directe : a.. "L-a întrebat . cauzală şi completivă directă d. subordonata este : a..încotro se duce mingea. subiectivă b. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit. d. cauzale b.....". o subiectivă şi o completivă directă b. completivă indirectă c... 370.. cauzală şi completivă indirectă 373.. consecutivă b. În fraza : "A plecat devreme de acasă... cauzală d." (Folclor)... o atributivă şi o predicativă d. subiectivă b. predicativă c. completive directe c." c.. finale c.. P2 şi P6 b. consecutivă ." d.. concesivă c.. cauzală 371. Rămân aşa cum au fost întotdeauna. propoziţia 2 este : a. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a. Propoziţia : ". (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile". P2. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul. P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d.../ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele." b.. "Problema este . P5 şi P6 c. propoziţia 2este a.. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi. (6)" (Ion Creangă). propoziţia subordonată este : a. o subiectivă şi o predicativă 367. completivă directă 369. pentru ca nu cumva să scape trenul. "Aleargă . cauzală d. "Se ştie ..(2)". Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a.. indirectă c.. b... Unele păsări rămân iarna în ţara noastră .37 b.. rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare. În versurile : "Aşa cântă de cu jele.. consecutivă 366. subordonata este : a.. P5 şi P6 365. circumstanţială de loc b. cauzală d." ar fi completivă directă."... P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364.. completivă indirectă 368. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc. P2 d. modală d.

completivă directă b. (2)". iar P7 şi P8 sunt completive directe d. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă.(2)". Este subiectivă subordonata din fraza : a. modală d. c. d. s-a făcut o greşeală c. c. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei. vorbitorul insistă asupra cauzalei. s-a pus virgulă între P1 şi P2. subiectivă şi cauzală 379. b. (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură. deoarece : . încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma. Este corect construită fraza : a. propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a. propoziţia circumstanţială este : a. 377. circumstanţială de scop 374. nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei. A avut de rezumat romanul care l-a citit. completivă directă şi cauzală c. A studiat mult să nu aibă surprize la examen. P4 este subiectivă. 376. concesivă d. subiective c. Mi-a ordonat ca să trec pe la el. d. c." (Geo Bogza). 375. subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. (2)/ căci acest surâs îi umileşte. consecutivă c." (V. b." (M. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8). d. în ordinea apariţiei : a. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. (3)" (Vintilă Horia). Este completivă indirectă subordonata din fraza : a. subiectivă şi completivă indirectă d. Adevărul este că n-am fost atentă. Nu observasem că în urma lor mergea un câine. nu se insistă asupra cauzalei 382. Sadoveanu). În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie. Horia). atributivă 380. (1)/ n-o să-ţi spun. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b. Zice că nu dorea nimic acum. În fraza : " Ceea ce am aflat. condiţională 381. completivă directă b. A notat ceea ce e important. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare.38 c. b. prima subordonată necircumstanţială este : a. completivă directă şi completivă indirectă b. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. finale 378. temporală c. completive directe b. S-a procedat cum am stabilit. deoarece : a. completivă indirectă d. propoziţiile subordonate sunt.

mai multe greşeli 385. 1 principală. cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale. de obicei. 3 atributive. sau. există : a." (L. (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale. 1 cauzală. (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie. 1 subiectivă. fie. purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383. 4 atributive c. prima propoziţie este : a. 1 principală. 1 concesivă b. să d. principală 387. cui. condiţională b. dacă. deoarece. 3 subiective. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare.principală regentă pentru P2 si P3 P2 . sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !". 2 cauzale. 2 indirecte. 1 principală. 1 consecutivă d. 2 subiective. 2 subiective. cine 388. cel mai nobil avânt naţional. două greşeli c. 1 modală d. 1 finală c." (N." (M. iar c. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă. 2 subiective. deci. fiindcă. 1 consecutivă 384. în seria : a. 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu. 1 atributivă. s-a făcut o greşeală b. 2 subiective. 2 principale.subiectivă subordonată la P3 P5 . 1 consecutivă c. 2 principale. o greşeală b. Blaga). 1 consecutivă b. În fraza : “De d. ci şi viaţa celorlalţi.39 a. 2 completive directe. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal. 1 indirectă. de aceasta prin virgulă c. 2 finale d.completivă directă subordonată la P5 a. 2 atributive. concesivă d. 1 cauzală. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni. nu se cădea să vorbim. când. 2 subiective. 2 subiective. finală c. dar. pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine. există : a. deşi. cum b. acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său. 2 principale. Sebastian). 1 concesivă . Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 . că. 2 principale.atributivă subordonată la P1 P4 . 1 indirectă b. 1 subiectivă. Maiorescu). încât. 1 subiectivă. 2 principale. ori. 2 principale. 1 principală. 2 principale." (T. 2 principale.atributivă subordonată la P1 P6 . fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte. cu cele mai frumoase realizări estetice. nici.atributivă subordonată la P1 P3 . unde. 3 subiective. (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări. Alexandru Marghiloman. 1 subiectivă. există : a. către ceilalţi.

urmatoarele locuţiuni : a. cauzală 396. în ordine. 1 finală b. a. merele începură a se pârgui. dacă e în topică normală c. Buga)." (I. principală b. 1 principală. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)"." (Folclor). între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a. adverbială. verbală. 2 completive indirecte d. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii. disjunctivă prin "ori" c. 1 completivă directă. 2 subiective. adjectivală. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b. Creangă). completivă directă c. 1 subiectivă. 1 principală. conjunctivală c. condiţională b. 2 completive directe c. de vreme ce d. verbală. adversativă . subiectivă 390. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a. În fraza : " Numai în grădina ursului. există : a. se pot identifica. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni.40 389. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român. propoziţia 1 este : a.". adjectivală. în timp ce b câtă vreme ce c. 1 principală. Nu se desparte prin virgulă : a. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun. 4 completive directe. copulativă prin "şi" b. copulativă b. 1 principală. ci e nebun cine se pune cu nebunul. adverbială. prepozţională 392. disjunctivă prin "sau" d. completivă indirectă d. adjectivală." (Simion Mehedinţi). concesivă c. completivă directă c. până 393. se află salăţi de aceste. se poate dezvolta într-o subordonată : a. 3 completive directe. pronominală. predicativă 391. (I. adverbială. prin juxtapunere 394. verbală. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare . prepoziţională b. conjuncţională d. pronominală. incidentă d. completivă indirectă d. 1 predicativă. 1 finală 395. subiectivă b. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit. 1 predicativă. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a. dac-a fi auzit de dânsa. adverbială. 1 predicativă. complementul direct de verbul determinmat. adjectivală.

verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a. puhav d. Geta. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. ninge.41 c. caracter. limbă b. rucsac 402. geam. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului. forme ale aceluiaşi cuvânt. geantă. jaguar. conclusivă 398. oacheş. facsimil. geamantan. 399. completivă şi auxiliară b.barbar. a rămas corigent. paronime c. inspector c. 407. copulativă şi auxiliară 400. dar una e greşită . Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a. fiinţă c. sinonime b. predicativă şi auxiliară d. coafor. b. predicativă." (M. iguană. a depăşi d. antonime 404. omonime d. barem b. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. înfiera. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. bolnav. gelatină b. trage. gingaş. genunchi. ger. Pentru că elevul Costache nu a învăţat. ponei d. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei. bariton. Isanos). coşcogeamite c. c./ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram. ingenios d. fiică 401. aghiotant. lingual b. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. d. b. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a. predicativă şi copulativă c. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. d. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. leandru. rabin. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a. ager. gheaţă. degete 403. Este neologism cuvântul : a. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa. infam. mesteacăn. îngăima c. radar. E corect construită fraza : a. lornion. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. disjunctivă d. buhăit c. hoge. degerat. ibidem. infim. regizor. impiegat. paronime c. dublete lexicale diferenţiate semantic b. foileton d. umflat 406. gentuţă. inaugura. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a. c./ eram cea care poartă viaţa şi cântă. Ştie ca să scrie. ispravnic 405.

profesori şi învăţători. pălărioară. pipernicit c. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. ieşite. 418.". b. cu capul în nori b. aborigen 409. aparţine stilului : a. antonime b. convenţional 410. răsfirat c. îndoit. a învia amintiri c. înverşunat c. au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi. discordie c. conflict d. ţeapăn. lăcrămioară. băţos d. cu scaun la cap d. degenerat d. paronime c. strâmb. corăbiilor. a implora o forţă în clipele grele b. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. chircit b. indolent d. necinstit. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . pretenţios b. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. socoteală. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. d. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a. omonime 408. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic. vivacitate 412. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. Cadrele didactice. sinonime d.42 d. corăbii. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. rigid. sprânceană c. aspru. c. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. ardent d. insolent b. afectat c. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. beletristic b. nedrept. care se ocupă succesiv cu electroni. publicistic . a invita 415. curbat. ştiinţific c. stâng 411. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul. şerpoaică 417. zâzanie b. oricărei. mereu d. de vază 414. coerct b. pirpiriu 416. omonime 413. eu. mea b. tobă de carte c. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a.

d. calm c. elementar c. insipid c. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. românesc. frăţeşte c. bunăvoinţă. 427. româneşte. din alte părţi de vorbire. dezlănţuit b. inodor d. ghiveci. rezistenţă. plug d. prost b. a o băga pe mânecă c. mahalagiu c. fiinţă. invectivă 433. oraş c. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. activitatea de conducere a unei firme c. pasibil de pedeapsă b. Cuvântul "manej" înseamnă : a. injustiţie b. elogiu c. administrativ 419. b. fiabilitate d. perspicace. rămăşag. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. jiglor 421. albatros 420. bun. activitatea unei gospodine 424. c. fiindcă. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a. cartaginez c. "Efemere" este sinonim cu : a. ridat b. semn b. apă. repejor d. a trece. injurie d. cucernicie c. a lua (cuiva) capul 422. locuitor de la periferia oraşului 432. apetisant 431. "Fad" este antonimul cuvântului : a. calitate c. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt". soacră. arhicunoscut. omagiu d. sublocotenent. Nu există greşeală în enunţul : a. fiecare. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. azot. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. ruşinos 425. sală în care au loc şedinţele d.43 d. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. vremelnic d. pietate b. depărtişor. totdeauna 426. Cuvântul "punic" înseamnă : a. Sunt adverbe provenite prin derivare. a face (cuiva) zile fripte d. cumsecade b. prieten. bagatelizare b. binişor. veşnic c. omeneşte. cazma 428.. etern 429. ambreiaj. toate cuvintele din seria : a. omenesc. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. dragoste. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. carburator. abnegaţie d. a băga (pe cineva) în răcori b. discreditare . niciodată. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. năvalnic d. a binevoi d. altfel. evlavie 423. locuitor al unui mitoc d. magiun. este sinonimă cu : a. beteşug. frunte b. preşcolar. casă. amper. problematic d. a cunoaşte. frăţesc b. Am dăruit flori dragii mele prietene. injusteţe c. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. mândru 430. efervescent b.

glorificare b. hidrogen d. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct. postelnic. care nu poate fi pretins d. hiperbolă. Conţine numai neologisme seria : a. noră c. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. Trebuie ca să vii pe la mine. viezure. Cum e corect ? a. comparaţie b. care nu poate fi corupt 438. expatriere 435. soacră. apoteoză d. c. caimacan. mamii soacre c. decizie arbitrară c. există : a. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. işlic b. reuniune familială b. mai multe greşeli 436. c. "Emulaţie" este sinonim cu : a. destin. trei greşeli d. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei. cinovnic. perceptorul copiilor 440. meşteşugar. variante ale aceluiaşi cuvânt b. merindare. chezaş. duhan c. care nu poate fi ales b. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi. savant eminent d. b. 443. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. copilul a fost frustat de iubirea a lor săi. b. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult. Este incorectă construcţia : a.44 434. frate. barză. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară 437. d. c. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită. Deşi n-avea o dicţiune bună. lui mama-soacră 444. mamei-soacră d. azot. literar. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. 441.". care nu poate fi înţeles c. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă. pisar 442. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. b. d. o greşală b. competiţie c. fidel. d. dublete lexicale diferenţiate semantic c. . În copilărie. brânză d. a decide 439. dezidenţii manifestă în faţa Guvernului. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. Există greşeli în enunţul : a. oxigen. două greşeli c. mamei-soacre b. una din forme este învechită d. Nu există nici o greşeală în enunţul : a.

bun-preţios. Russó. 2. ma-chi-aj b. Sunt sinonime totale : a. coréctor. Péru. coloană vertebrală. obligatorie în 1. coréctor. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria : a. Ori l-ai chemat. Míron. Râşnóv 451. 4. statucvo. butélie. virgula între propoziţii : a. ad litteram. ma-chiaj d. radár. 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. Míron. ori nu l-ai chemat. tipíc 448. ma-chiaj 449. ca-ni-on. ca-nion. cer-no-zi-om. 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5 . rádar. Rússo. sondaj de opinie c. butelíe d. statu-quo. ma-ghiar. deci a venit. puzzle b. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria : a. iubire-foc d. lobi. corectór. Stéfan. 3. cer-no-ziom. ca-ni-on. lobby c. lichid cefalorahidian d. ca-nion. ma-chi-aj c. păpuşoi-porumb b. cer-no-ziom. Stéfan.45 445. În frazele : 1. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?. tărie-fermitate c. Stefán. dalac-antrax. butélie b. radár. L-am chemat dar nu a venit. asfixíe. chemping 450. ma-ghiar. ma-ghi-ar. chewing-gumm. Perú. hamburger. Péru. corectór. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. piţa. curriculum vitae 446. asfíxie. Rússo. Stéfan. este interzisă în toate situaţiile c. Râşnov c. trimis special. 5. rádar. Perú. a bate apa în piuă. leassing. lobby d. ásfixie. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria : a. viguros-energic.statuquo. copcă-cuibar de ape. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. L-am chemat. Russó. L-am chemat şi a venit. happy-end. leasing. Míron. este obligatorie în toate situaţiile b. cer-no-zi-om. asfíxie. ma-ghiar. obligatorie în frazele 2. Râşnóv b. loess. a-şi lua inima în dinţi b. butelíe c. Râşnov d. emoţie-afect 447. scienceifiction. Mirón.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful