Universitatea “Politehnica” din Bucureşti

Facultatea de Transporturi
Catedra Autovehicule Rutiere

PROIECT
Sistem de tracţiune electrică pentru autovehicul

Student: ing. Oana Alexandra Mocian

Coordonator ştiinţific: prof dr. ing. Grigore Danciu
 Tema proiect

Să se proiecteze un sistem de tracţiune electrică pentru:

Vehicul moped

Viteză maximă 50 km/h

Autonomie 120 km
Capitolul 1 Analiza modelelor similare vehiculului impus prin temǎ

S-au ales 5 modele similare vehiculului impus prin temǎ. De pe internet([1],[2],[3])

având în vedere tema impusa prin proiect s-au gǎsit urmǎtoarele modele similare

1.1 Modelele similare

M1 - XM-300

Figura 1.1 XM-300 [1]

M2 - EVD LFP

Figura 1.2 EVD LFP [3]

M3 - EVD VRLA

Figura 1.3 EVD VRLA [3]

M4 - XM 3500 Li

Figura 1.4 XM 3500 Li [1]

M5 - Vectrix

Figura 1.5 Vectrix [2]

1.2 Caracteristicile modelelor similare

În tabelul 1.1 şi 1.2.s-au centralizat caracteristicile modelelor similare([1],[2],[3]) de mai sus

Tabel 1.1 Caracteristicile modelelor similare

Nr. Vitezǎ Putere Capacitate

Autonomie Tip
crt maximǎ maximǎ acumulatori
[km] acumulatori
. [km/h] [kW] [Ah]
M1 65 80 3 SLA 35
M2 80 80 3 LiFePO4 60
M3 80 80 3 SLA 50
M4 88,5 121 3,5 LiFePO4 40
M5 99,8 109 21 NiMh 30

Tabel 1.2 Caracteristicile modelelor similare

Mas
Nr. Lungim Lǎţim Înǎlţim
Masǎ proprie ǎ
crt e e e
[kg] utilǎ
. [mm] [mm] [mm]
[kg]
M1 160 80 1867 562 1067
M2 172 80 2025 575 1160
M3 169 80 2025 575 1160
M4 180 80 2032 585 1194
M5 225 80 2060 670 1215

1.3 Adoptarea mǎrimilor necesare pentru calculul puterii motorului electric

Având în vedere caracteristicile modelelor similare s-au adoptat urmǎtoarele mǎrimi

centralizate în tabelul 1.3
 Tabel 1.3 Mǎrimi adoptate pentru calculul puterii motorului electric
Masǎ
Masǎ utilǎ Lungime Lǎţime Înǎlţime
proprie
[kg] [mm] [mm] [mm]
[kg]
150 80 1800 560 1050

Bibliografie capitolul 1

[1] http://www.x-tremescooters.com/electric_mopeds/;
[2] www.vectrix.com;
[3] www.greenoptions.com/products/rmartin-evd-moto;

Capitolul 2 Calculul puterii motorului electric, alegerea acestuia şi a celorlalte

componente electronice

2.1 Calculul puterii motorului electric

 Puterea motorului electric trebuie să fie mai mare sau egală decât puterea necesară
învingerii rezistenţelor la înaintare şi se calculează după următoarele criterii:
- atingerea vitezei maxime în palier;
- se renunţă la cutia de viteze atâta timp cât motorul are o putere adecvată;
- urcarea unei pante de 9% cu cel puţin 20 km/h;
- atingerea ½ din Vmax în 15 s.

2.1.1 Calculul puterii necesare atingerii vitezei maxime în palier

Prin tema de proiect se impune o valoare a vitezei maxime a automobilului (Vmax), la

deplasarea acestuia in treapta de viteze cea mai rapida (priza directa sau echivalentul ei), in
palier.
Bilantul de putere este, conform [1]:
Pr   t  P  Prul  Pp  Pa  Pd

(2.1)
unde:
- Pr – puterea la roată [kW];
- P – puterea motorului electric [kW];
- Prul – puterea necesară învingerii rezistenţei la rulare [kW];
- Pp – puterea necesară învingerii rezistenţei la pantă [kW];
- Pa – puterea necesară învingerii rezistenţei aerului [kW];
- Pd – puterea necesară învingerii rezistenţei la accelerare [kW].
-
Pentru V=Vmax , rezulta ca derivata vitezei in raport cu timpul este nula si deci Pd=0.
Atunci relatia (2.1) devine:

1  k  A Vmax
3

t  PVmax    f  Vmax   Ga  cos  p0  Vmax  Ga  sin  p0  Vmax  
360  13 
(2.2)
unde:
- PVmax – puterea necesară atingerii vitezei maxime în palier [kW];
 - f(Vmax) – coeficientul rezistenţei la rulare la viteza maximă [-];
- Ga – sarcina maximă admisă a automobilului [daN];
- αp0 – unghiul pantei drumului (0 ... 1º);
- k – coeficientul rezistenţei aerodinamice [-];
- A – aria maxima secţiunii transversale a automobilului [m2].
- ηt=0,97 – randamentul reductrului şi diferenţialului.

Se determina puterea motorului corespunzatoare vitezei maxime din relatia (2.2),

2
V K⋅A⋅V max
max [
PV = max ¿ f ( V max ) ¿ G a ¿ cosα p +G a ¿ sin α p +
360⋅ηt 0 0 13 ]
(2.3)
Pentru a calcula puterea necesară atingerii vitezei maxime în palier este necesară cunoaşterea
următoarelor mărimi:

- f(Vmax)

Din [2] s-a ales f(Vmax)=0,0055.

- Ga
Sarcina maximă admisă se calculează conform relaţiei:

Ga  ma  g /10  230  9,81/10  225, 63daN

 (2.4)
- Cx şi A

Din [3] s-a alex Cx=0,7

Rezultǎ k conform relaţiei 2.5 [1];

k  0, 06125  C x  0, 06125  0, 7  0, 043daN  s 2  m 4

(2.5)

Figura 2.1 Planimetrarea ariei transversale

Conform figurii 2.1 aria transversalǎ planimetratǎ cu ajutorul programului AutoCAD 2009
A=0,9 m2.

Astfel se poate calcula având toate mărimile cunoscute, puterea necesară atingerii vitezei
maxime în palier conform relaţiei 2.3:
 50  0, 043  0,9  502 
PV max    0, 0055  225, 63    2,3kW
360  0,97  13 

2.1.2 Calculul puterii necesare urcării pantei cu o vitezǎ constante impuse prin temă

Panta impusa in tema pentru un astfel de vehicul este de 9% la 20 km/h.

Puterea necesara pentru urcarea unei astfel de rampe se compune din puterea necesara
invingerii rezistentei la rulare si mai ales invingerii rezistentei la urcarea rapmei.
Viteza maximă de urcare a pantei este de 20 km/h.
Forta rezistentă se compune din rezistenta la rulare si rezistenta la urcarea rampei.
Frez  Rrul  R p

(2.8)
unde:
- Rrul – rezistenţa la rulare [daN];
- Rp – rezistenţa la pantă [daN].

Rezistenţa la rulare se calculează cu relaţia [1]:

Rrul  f (V )  Ga  cos  p  0, 0055  225, 63  cos(arctg 0, 09)  1, 24daN

(2.9)

Rezistenţa la pantă se calculează cu relaţia [1]:

R p  Ga  sin  p  225, 63  sin( arctg 0, 09)  3,53daN

(2.10)
Rezultă forţa rezistentă este conform relaţiei 2.8:
Frez  Rrul  R p  1, 24  3, 53  4, 77 daN

Puterea rezistentă la aceasta viteză este:

  Prez  Frez  V/360  4, 77  20 / 360  0, 27kW

(2.11)

Analizând cele de mai sus puterea maximǎ necesarǎ învingerii rezistenţelor la înaintare este de
2,3 kW.

2.2 Alegerea motorului electric

Luându-se în considerare caracteristicile modelelor similare se alege un motor electric

BRUSHLESS DC (cu curent alternativ sincron fǎrǎ perii).
Din [4] s-a ales motorul electric produs de Taian Taishan New Power Electrical
Machinery Limited Company modelul XDL.

Figura 2.2 Motorul electric sincron fǎrǎ perii XDL

Caracteristicile motorului electric sunt centralizate în tabelul 2.1

Tabel 2.1 Caracteristicile motorului electric ales

 Curent Curent
Putere Tensiune Turaţie Moment Moment Putere Randament
nominal absorbit Masǎ
nominalǎ nominalǎ nominalǎ nominal de vârf de energetic
absorbit de vǎrf [kg]
[kW] [V] [min-1] [Nm] [Nm] vârf [%]
[A] [A]
3 48-72 3500 8,2 20 7 63 130 93,1 26

Caracteristica mecanica a motorului electric ales

10 3.5

9
3
8

7 2.5

6 momentul
2 continuu
5
M [Nm] P [kW] putere
1.5 continua
4

3 1

2
0.5
1

0 0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000
n rot/min]

Figura 2.3 Caracteristica mecanicǎ a motorului electric

2.3 Alegerea variatorului de turaţie

 Variatorul de turaţie trebuie ales în conformitate cu motorul autovehiculului. Astfel că,
pentru motorul ales, se va folosi un controller digital fabricat de Kelly Controllers [5], modelul
KEB48300, controller special pentru controlul acestuia (figura 2.4)

Figura 2.4 Variatorul de turaţie KEB48300

Caracteristicile variatorului de turaţie ales sunt redate în tabelul 2.2

Tabel 2.2 Caracteristicile variatorului de turaţie ales

Tensiune nominală 18-90V
Putere suportată 3 KW
Curentul nominal 75A
Curentul maxim
150A
suportat
Tensiunea regulatorului 0-5 V

2.4 Stabilirea tipului de acumulatori

 Tensiunea nominala a motorului XDL este 72 V care va fi şi tensiune nominala a bateriei
de acumulatori.
După un studiu a ofertelor diverşilor producători, s-a optat pentru pachetele de
acumulatori TS-LFP160AHA de tip LiFePO4 de la producatorul Everspring Global Limited. [6]

Figura 2.5 Pachet de acumulatori LiFe Everspring Global Limited [6]

Caracteristicile pachetului de acumulatori ales sunt centralizate în tabelul urmǎtor:

Tabel 2.3 Caracteristicile pachetului de acumulatori

Tensiunea nominală 3,2 V
Capacitatea nominală 160 Ah
Curentul continuu de descărcare 3CA
Cicluri de încărcare-descǎrcare > 3000
Masa 5,6 kg
Dimensiuni 209x280x65 mm

2.4.1 Stabilirea numărului de acumulatori

Pentru a asigura necesarul de energie, bateria de acumulatori trebuie să îndeplinească

următoarea condiţie:
 Pmec 0,34
Pbat    0,35kW
mec  el 0,99  0,99

(2.12)
unde:
- Pbat este puterea electrică;
- Pmec este puterea rezistentă la viteza de 30km/h.

30  0, 043  0,9  302 

Pmec    0, 0055  225, 63    0,34kW
360  0,97  13 
Energia necesară pentru a se îndeplini această condiţie este:

Wnec  Pbat  t  0,35  4  1, 4 KWh

(2.13)
unde:
- t este timpul de funcţionare t=4 h (autonomie/30 km/h).

Energia reală necesară tinand cont de faptul că acumulatorii cu lithiu nu trebuie

descărcaţi mai mult de 80% este:

Wreal  Wnec / 0,8  1,75kWh

(2.14)
Pentru acumulatorii aleşi, cu tensiunea Ubat=3,2V , vor fi necesari Umotor/Ubat=23
acumulatori legaţi în serie.
Capacitatea bateriei de acumulatori necesară se determină din relaţia:

C bat  Wreal / U bat  1750 / 72  24,3 Ah

(2.14)

2.5 Alegerea încărcătorului

 Singura sursă de energie pentru vehiculul proiectat o reprezintă energia electrică. Dar,
deoarece nu există nici o metodă de a produce energie electrica la bordul vehiculului, aceasta va
trebui luată de la reţeaua electrică prin intermediul unui încărcător. Încărcătorul necesar pentru
pachetul de acumulatori ales va trebui sa îndeplinească următoarea condiţie:
Pbat=Pinc·ηinc ,
unde:
- Pbat – puterea electrica a pachetului de acumulatori;
- Pinc – puterea furnizată de încărcător ;
Tensiunea de încărcare va trebui sa fie minim egală cu tensiunea de 156V a pachetului de
acumulatori, dar apropiată ca valoare, în limita tensiunii maxime de încărcare a acumulatorilor.
La bordul autovehiculului se va folosi un încărcător ElCon 72 V si 1,5 kW putere electrică de
încărcare.
Timpul necesar de încărcare cu acest tip de charger va fi
tinc= Wbat/Pinc=1,75/1,5=1,17 h

Figura 2.6 Incǎrcǎtor ElCon

2.6 Echipamentul electronic suplimentar

 Pentru o bună funcţionare şi o siguranţă sporită în ceea ce priveşte pachetul de
acumulatori, autovehiculul va fi echipat cu un sistem elctronic de monitorizare. Se va utiliza un
sistem de monitorizare produs de PowerStream care are următoarele caracteristici:
- indică valoarea tensiunii pachetului de acumulatori
- indică autonomia pachetului de acumulatori
- indică valoarea curentului în celulele pachetului de acumulatori
- indica temperatura în diferite puncte ale pachetului de acumulatori
- reduce curentul de încărcare la un nivel sufucient de scăzut, care nu va deteriora celulele
complet încărcate, în timp ce celulele mai puţin încărcate se pot încărca în continuare
- are rolul de a asigura în mod activ că toate celulele care compun bateria sunt păstrate la aceeaşi
stare de încărcare

Figura 2.7 Interfața unui sistem de management al bateriilor de tracțiune

Deasemenea, la autovehiculele electrice, este specific să se monteze un cadran care să

conţină instrumente specifice autovehiculelor electrice, cum ar fi:
- ampermetru
- voltmetru
- indicator pentru autonomie
- alarme pentru tensiune şi intensitatea curentului
- vitezometru.
S-a ales un sistem de management al bateriei produs de Saw Try Tech [8].

Bibliografie capitolul 2

[1] Andreescu C., “Dinamica Autovehiculelor – curs”, format electronic, Universitatea

“Politehnica” din Bucureşti, 2009;
[2] http://en.wikipedia.org/wiki/Rolling_resistance;
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Drag_coefficient;
[4] http://www.alibaba.com/product-gs/249864238/2_5KW_4KW_brushless_dc_motor.html;
[5] http://kellycontroller.com/keb48300-150a-48v-3kw-bike-brushless-controller-p-60.html;
[6] http://www.everspring.net/product-battery.htm;
[7] http://www.elconchargers.com/catalog/item/7344653/7638003.htm;
[8] http://www.sawtrytech.com/.