Sunteți pe pagina 1din 11

Proiect didactic

Unitatea de învãţãmânt: S08 Bulz


Profesor: Silaghi Antonia
Clasa: a VIII -a
Data: 14.02.2011
Unitatea de învãţare: Constituirea României moderne
Lecţia: Revoluţia de la 1848-1849
Tipul lecţiei: mixtă
Competenţe generale:

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.


3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice

Competenţe specifice:
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în diferite
situaţii de comunicare scrisă sau orală
3.6. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe
baza surselor istorice
3.9 Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-
lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza
surselor istorice

Concepte operaţionale:
Cognitive
C1: Definirea noţiunilor şi conceptelor gardă civică, locotenenţă domenască
C2: Prezentarea situaţiei Principatelor Române anterioare revoluţiei din 1848
C3: Identificarea cauzelor care au dus la această mişcare
C4: Descrierea mişcărilor revoluţionare din cele trei Principate
C5: Prezentarea consecinţelor revoluţiei de la 1848-1849
• Formative:
C6: Utilizarea tehnicii de lucru cu textul istoric şi suportul cartographic
C7: Compararea şi interpretarea datelor referitoare la mişcările din cele trei Principate
• Atitudinale:
C8: Formularea aprecierilor obiective, argumentate, cu privire la importanţa revoluţiei
Evaluarea : formative-ameliorativã
Obiective ale evaluãrii:
• Cognitive:
Oe1: operarea cu noţiunile şi conceptele Partidă naţională, locotenenţă domnească
• Formative:
Oe2: competenţa de a analiza şi de a interpreta un fapt istoric conform algoritmului cauzã-efect
Oe3: competenţa de a utilize tehnici de lucru cu textul şi imaginea istoricã
• Atitudinale:
Oe4: capacitatea de a formula şi susţine opinii personale
Valori şi atitudini vizate:
- Gândire criticã şi flexibilã
- Relaţionare pozitivã cu ceilalţi
Strategii: inductiv-deductivã, explicativ-conversativã
Metode:
 Expozitiv-euristice: M1-expunerea; M2- explicaţia, M3-conversaţia euristicã
 Interactive: M4-modelul graphic, M5-comparaţia, M6-problematizarea, M7-conversaţia examinatoare,
Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fisã de lucru, fişã de personaj
Forme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã
Resurse:
- Umane- clasa a VIII-a
- De timp- 50’
- Materiale: oficiale- m1: Programa şcolarã
- m2: Macroproiectarea didacticã
- Manuale: Istoria clasa aVIII -a, Ed.Humanitas
Istoria României, Serban Papacostea şi colab, Ed. Corint
- izvoare cartografice: m3: Atlas istoric şcolar
m4: Harta istoricã
- izvoare narative: m5: Programul revoluţiei de la 1848-1849, Studiu, p. 107
m6: Programul revoluţiei din Tara Românească, manual, p. 122
m7: Petiţia Naţională, Istoria României, Ed. Corint

Demers didactic
Secvenţele Conţinuturi Concepte Activitatea profesorului Activitatea elevului Res. Res. Evaluare
didactice vizate operaţio- mat Proc
nale
Moment -absenţe -rãspund cerinţelor
organizator -organizeazã materialele şi clasa -pregãtesc materialele
ic -creeazã un climat cooperant solicitate
-se aşeazã la locurile
indicate
Reactualiza -noţiuni şi Oe1 -solicitã explicarea următoarelor -elaboreazã rãspunsuri m3 M3 frontalã
rea concepte: noţiuni, concepte: modernizare -autoevalueazã
cunoştinţel articol Oe2 instituţională, separarea puterilor
or/evaluare adiţional, în stat, buget, capitaţie, articol m4 M6 obs.
buget, Oe3 adiţional sistematicã
separarea -solicită elevilor opinii cu privire
puterilor în la importanţa regulamentelor
stat, Oe4 organice în modernizarea M7
modernizare instituţiilor româneşti
instituţională, -evaluează răspunsuri
capitaţie -mediază opinii
-conţinuturi
Regulamentel
e organice
Evocare Titlul lecţiei -solicitã elevilor sã identifice -identificã mişcările care m4 M1
Revoluţia de situaţia politică la nivel european au loc în toată Europa pe
la 1848-1849 -noteazã pe tablã titlul lecţiei baza Hărţii istorice
-precizeazã ce vor afla, ce vor şti
sã facã la sfârşitul orei, de ce -noteazã în caiete titlul
este important sã cunoaştem lecţiei
această Revoluţie
-organizeazã învãţarea m3

Dobândirea -titlul lecţiei a) -fişe de


de noi -noţiuni: cunoaşterea/receptarea/învãţarea lucru
cunoştinţe gardă civică, C1 -solicită elevilor consultarea - consultă dicţionarul din M1
locotenenţă dicţionarului şi definirea manual şi definesc
domenască C2 termenilor gardă civică, termenii M2
-conţinuturi Oe2 locotenenţă domnească exerciţiul
Revoluţia din C3 -conduce elevii spre identificarea
Tara cauzele care duc la izbucnirea -investigheazã sursele M3
Românească, mişcări istorice şi identificã
Moldova, -solicită elevilor investigarea cauzele mişcărilor m5
Transilvania C6 hărţii şi plasarea în timp şi spaţiu - precizează pe baza hărţii
a evenimentelor cele solicitate
C7 -solicită elevilor investigarea m6 obs
documentelor “ Proclamaţia de -investighează sursele M5 sistematicã
Oe1 la Islaz”, “Petiţia Naţională” şi istorice şi identifică m7 M7
Oe3 “Petiţia proclamaţiune” şi principalele revendicări
solicită elevilor să identifice -identifică caracterul verificare
revendicările revoluţionarilor moderat în Moldova, cel frontala
C5 b) înţelegerea noilor conţinuturi naţional în Transilvania orala
Oe2 -explică elevilor şi argumentează
importanţa revoluţiilor în -corelează importanţa şi
evoluţia politică şi culturala amploarea acestei mişcări
C6 ulterioară a Principatelor cu altele învăţate M4
c) analiza ( Revoluţia de la 1821)
-solicită elevilor să compare M5
modul de desfăşurare a -compară mişcările din cele
mişcărilor în cele trei Principate trei Principate şi identifică M6
Oe2 şi revendicările acestora asemănările şi deosebirile
-distinge diferenţele -demonstrază prin
revendicative naţionale ale prezentarea rezultatelor
C8 mişcării din Transilvania investigaţiei, revendicările
naţionale care se găsesc în
Oe4 d) sinteza plus în programul
-formuleazã opinii cu privire la revoluţionar transilvănenan
consecinţele revoluţiei şi la
influenţa acesteia supra vieţii -formulează opinii cu
politice şi culturale a privire la influenţa acestei
Principatelor mişcări asupra vieţii
- imagineazã situaţia politice şi culturale a
Principatelor dacă nu ar fi avut României după acest
loc această mişcare moment
Asigurarea -treceţi în fişa de lucru -formuleazã opinii privind M4 exerciţiul,
retenţiei şi asemănările şi deosebirile dintre asemanãri, deosebiri verificare
a cele trei revoluţii
transferului
Tema Redactaţi un Recomandã: aprofundarea -noteazã
pentru eseu cu titlul cunoştinţelor asimilate prin
acasã “Poziţia citirea lecţiei acasã
puterilor
vecine faţă de
revoluţia
română”.
Evaluarea -Analizeazã critic, laudã, -se raporteazã la aprecieri
ierarhizeazã, decide/noteazã
Schiţa lecţiei

-1848-1849-evenimentele revoluţionare în toată Europa :


Cauze generale:
- dominaţia străină ;
- Lipsa de drepturi şi libertăţi democratice;
- regimuri absolutiste.
Cauze specifice:
a) sociale:
- absenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
- problema agrară
- existenţa privilegiilor feudale
b) politice:
- existenţa regimului politic bazat pe Regulamentele Organice în Ţara Românească şi Moldova;
c) naţionale:
- apariţia pericolului anexării Transilvaniei la Ungaria
- asuprirea străină în cele trei ţări româneşti;

Revoluţia în Moldova:
-27 martie 1848- hotel Petesburg Iaşi
- personalităţi: Mihail Kogălniceanu; Vasile Alecsandri; Grigore Cuza; Alexandru Ioan Cuza;
- Petiţiunea Proclamaţiune prevedea:
-libertatea persoanei şi desfiinţarea cenzurii ;
- măsuri pentru dezvoltarea agriculturii şi a comerţului.
-mişcarea este înnăbuşită de domnitorul Sturdza
-Caracter moderat
Revoluţia în Tara Românească
- 9 iunie Islaz
- personalităţi: Nicolae Bălcescu; Ion Heliade Rădulescu; Ion Ghica; fraţii Golescu; fraţii Brătianu, etc.
Proclamaţia de la Islaz ce prevedea:
- egalitatea politica, votul universal şi alegerea domnitorului pe 5 ani, desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor.
- Domnitorul Ghe. Bibescu acceptă cererile, apoi abdică
- conducerea preluată de locotenenţa domnească
- turcii intervin => confruntarea din Dealul Spirii, sfârşitul revoluţiei
Revoluţia în Transilvania
- Blaj 3 mai
- personalităti: Avram Iancu; Simion Bărnuţiu; Andrei Şaguna; Al. Papiu Ilarian, Ioan Buteanu.
- Petiţia Naţională prevedea :
- libertatea persoanei, a cuvântului, eliminarea cenzurii
- desfiintarea iobăgiei şi a privilegiilor feudale
- drepturi politice pt. naţiunea română=> caracter naţional
- Revoluţia română în contradiţie cu cea maghiară- Avram Iancu- mişcarea din Apuseni
- revoluţia este înfrăntă de trupele imperiale
Consecinţe:
- program de dezvoltare în sens democratic, capitalist şi naţional
- rol în evoluţia ulterioară a principatelor
Fişă de lucru
Tara Romaneasca

Deosebiri
Transilvania
Asemanari
Deosebiri

Moldova

Deosebiri
PETIȚIA NAȚIONALĂ ADOPTATĂ DE ADUNAREA DE LA BLAJ PRIN CARE SUNT EXPRIMATE REVENDICĂRILE
ROMÂNILOR TRANSILVANI

Punturile naţiunii române transilvane votate în Adunarea Naţională de la Blaj în 15-17 Mai c.n. 1848

1. Națiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde independenţa sa naţională în respectul
politic ca să figureze în numele său ca națiune română, să-și aibă reprezentanții săi la dieta țării în proporțiune cu numărul său,
să-și aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătorești și militare în aceeași proporțiune, să se servească cu
limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislățiune, cât și în administrațiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare
națională generală. La acestea s-au adaos că de aici înainte în lucrările legale ale celorlalte națiuni transilvane și în limbile lor
românii să se numească români, iar nu ólah, walach și bloch.
2. Națiunea română pretinde ca beserica română, fără distințiune de confesiune, să fie și să rămână liberă, independintă de la
oricare altă biserică, egală în drepturi și foloase cu celelalte biserici ale Transilvaniei. Ea cere restabilirea mitropoliei române și
a sinodului general anual după vechiul drept, în care sinod să fie deputați bisericești și mirenești. În aleași sinod să se aleagă și
episcopii români, liber, prin maioritatea voturilor fără candidație. (La aducerea-aminte despre vechiul drept al românilor de a
avea mitropolie și sinod general anual s-a proclamat de popor mitropolia română transilvană cu aplaus unanim. Dacă episcopii
celorlalte națiuni și confesiuni vor avea pe venitoriu scaun în dietă ca reprezentanți ai bisericii lor și dacă capitulurile lor vor fi
reprezentate, națiunea română cere aceleași drepturi pentru episcopii și capitulurile lor).
3. Națiunea română, ajungând la conștiința drepturilor individuale, cere fără întârziere desființarea de iobăgie fără nici o
despăgubire din partea țăranilor iobagi atât în comitate, cât și în districte, scaune și granița militară. Ea cere tot deodată și
desființarea dijmelor ca a unui mijloc de contribuire împedecătoriu economiei.
4. Națiunea română poftește libertatea industrială și comercială cu ridicarea țehurilor și a privilegiurilor și a tuturor pedecelor și
stavilelor cu țările convecine de care se ține desființarea vămilor la graniță.
5. Națiunea română poftește ca dajdea ce s-a pus de la un timp încoace asupra vitelor - care din pricina strimtorii hotarelor
greminale se țin și se pasc în țările vecine cu mari cheltuieli și nespusă greutate și însuși cu periculul vieței - , ca o vederată
pedecă a industriei și a comerciului activ, să se șteargă cu totul, și tractatele care s-au încheiat între înalta Casă austriacă,
Poarta otomană și Principatele Române pentru economia vitelor să se păzească cu toată scumpătatea.
6. Națiunea română cere desființarea dijmei, adică a zeciuielei (Zehend) metalelor create în patria aceasta, care zeciuială e o
adevărată pedecă pentru lucrarea minelor. La toți proprietarii de fodine să li se dea același drept în privința măsurei hotarului
fodinei.
7. Națiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie și a tipări fără nici o censură, prin urmare pretinde libertatea tipariului
pentru orice publicare de cărți, de jurnale și de altele, fără sarcina cea grea a cauțiunii, care să nu se ceară nici de la jurnaliști,
nici de la tipografi.
8. Națiunea română cere asigurarea libertăței personale; niminea să nu se poată prinde supt vreun pretest politic. Cu acestea
dinpreună cere libertatea adunărilor ca oamenii să nu cadă la nici un prepus dacă se adună numai ca să vorbiască și să se
înțeleagă în pace.
9. Națiunea română cere tribunale de jurați (Jurye) cu publicitate, în care procesele să se facă verbale.
10. Națiunea română cere înarmarea poporului sau gardă națională spre apărarea țărei în lăuntru și din afară. Miliția română să-și
aibă ofițerii săi români.
11. Națiunea română cere denumirea unei comisiuni mixte compusă din români și alte națiuni transilvane pentru cercetarea
causelor de mezuine ale moșiilor și pădurilor, de ocuparea pământului comun și a sesiunilor colonicale și altele câte se țin de
categoria aceasta.
12. Națiunea română cere dotarea clerului român întreg din casa statului, întocma cu clerurile celorlalte națiuni.
13. Națiunea română cere înființarea școalelor române pe la toate satele și orașele, a gimnasiilor române, a institutelor militare și
tehnice și a seminarelor preoțești, precum și a unei universități române dotate din casa statului în proporțiunea poporului
contribuent, în dreptul deplin de a-și alege directori și profesori și de a-și sistemiza învățăturele după un plan școlastic și cu
libertate de a învăța (docere).
14. Națiunea română pretinde purtarea comună a sarcinelor publice după starea și averea fiecăruia și ștergerea privilegiurilor.
15. Națiunea română poftește ca să se facă o Constituțiune noă pentru Transilvania prin o adunare constituentă din națiunile țărei,
care Constituțiune să se întemeieze pe principiile dreptății, libertății, egalității și fraternității, să se lucreze codici noă de legi
civile, criminale, comerciale ș.c.l. tot după acelea principii.
16. Națiunea română cere ca conlocuitoarele națiuni nicidecum să nu ia la dezbatere cauza uniunii Transilvaniei cu Ungaria, până
când națiunea română nu va fi națiune constituită și organisată cu vot deliberativ și decisiv, reprezentată în Camera legislativă;
iar din contră, dacă dieta Transilvaniei ar voi totuși a se slobozi la pertractarea aceleiași uniuni de noi fără noi, atunci națiunea
română protestează cu solemnitate.