Sunteți pe pagina 1din 70

Viorel Horea Ţânţaş

DIALOG
2 
ÎN PROVERBE,
MAXIME ŞI
2 ETĂRI - ANTOLOIE -

{ itura RISOPRINT Cluj-Napoca ‡ 2004 © 2004 RISOPRINT

V  
     

{ 
          
!"#   $"""
Toate repturile rezervate. Tipărit în România. Nici o parte in această lucrare nu poate fi repro usă sub nici o formă, prin nici un mijloc
mecanic sau electronic, sau stocată într-o bază e ate fără acor ul în prealabil, în scris, al autonilui.
All rights reserve . Printe in Romania. No parts of this publication may be repro uce or istribute in any form or by any means, or
store
in a ata base or retrieval system, without the ! prior permission of the author.

ŢÂNŢAŞ, VIOR{L HOR{A


DIALOG CU VIAŢA / Viorel Horea Ţânţaş - Cluj-Napoca; Risoprint, 2004
132 p.i'10,5 x 14,5 cm.
ISBN 973-656-074-0
821.135.1-53.2
Director: GH{ORGH{ POP Consilier e itorial: NICOLA{ OPR{A Coperta: CR1STINA TĂMAŞ

_ Tiparul cxecutat la: ²


S.C. ROPRINT S.R.L.
3400 Cluj-Napoca ‡ Str. Horea nr. 82 Tel./Fax: 0264-432384 ‡ roprintcluj@xnet.ro
4800 Baia Mare ‡ Piaţa Revoluţiei nr. 5/1 Tel./Fax: 0262-212290 MOTTO
Avem un co civil, un co penal şi chiar un co comercial - e ce nu am avea şi un co etic? {u l-aş constitui pe
bază e proverbe, acă aş fi un cercetător al Moralei.

CUPRINS

< uvftnt înainte al autorului ..................... pag. 7


( AI'ITOLUL I - Importanţa prestării unei munci
e utilitate socială .................... pag.9
( AI'I TOLUL II - Importanţa însuşirii unei profesiuni, a perfecţionării profesionale şi a lărgirii orizontului informaţional prin
învăţătură
a)YMeserie profesiune ............... pag. 17

b)YCarte ................................... pag. 18

c)Yînvăţătură - ştiinţă ................ pag. 20

I AI'ITOLUL III - Valori ale emnităţii umane


a)YDemnitate ............................. pag. 23

b)YPatrie, patriotism ................. pag. 25

c)YDemocraţie ........................... pag. 28

)YLibertate ............................... pag. 30

('AI'ITOLUL IV - Comportament social


a)YA evăr - Minciună ............... pag. 36
b)YFamilia ......................... ..... pag. 40
c)YAnturaj - prietenie ............... pag. 50

)YCalităţi - efecte ................... pag. 53

e)YSfaturi iverse ..................... pag. 71

('AI'ITOLUL V-Necesitatea respectării legilor pag. 99


INDIC{ T{MATIC.............................. pag. 103
INDIC{ D{ P{RSONALITĂŢI ........... pag. 117
IIIU1.IOGRAFI{ .................................. pag 129

2

  

Vă propun o carte utilă pentru toate vârstele.
Vă propun o carte utilă pentru elevi, stu enţi şi ascălii lor.
Vă propun o carte utilă pentru stu iu şi ezbateri în închisorile lumii.
Vă propun o carte utilă în călătoriile umneavoastră.
Vă propun o carte utilă care vă poate ajuta să căutaţi calea vieţii într-o lume atât e agitată, ebusolată, aflată într-o continuă
egra are morală.
Cartea aceasta oferă o multitu ine e răspunsuri oricui oreşte să poarte un ialog cu viaţa espre utilitatea muncii şi a învăţăturii,
espre emnitate, patrie, patriotism, emocraţie, libertate, a evăr, minciună, familie, anturaj, prietenie, calităţi, efecte, nevoia
respectării legii, nevoia respectării normelor morale.
Dăruiţi iscipolilor, prietenilor şi uşmanilor umneavoastră această carte acă oriţi schimbări pozitive în vieţile lor.
Deschi eţi cu încre ere această carte, ar mai presus e acest gest eschi eţi-vă ferestrele minţii şi ale sufletului şi lăsaţi-vă scăl aţi
în lumina cal ă, binefăcătoare, ătătoare e viaţă a evărată, gân urilor ce răzbat in vremuri apuse către noi, luminân u-ne calea.
Mulţumesc { iturii RISOPRINT pentru că a înţeles nevoia emersului nostru spre o lume mai curată in punct e ve ere moral,
publicân această antologie într-o vreme cân majoritatea e iturilor aflate într-o goană nebună upă bani, se întrec să ofere cititorului
cărţi şi publicaţii care în eamnă omul la egra are morală.
Mulţumesc celor care s-au alăturat emersului nostru, susţinân cu multă bunăvoinţă prin iferite mo alităţi publicarea acestei
antologii.
CAPITOLUL I

Importanţa prestării unei munci e utilitate socială.

"Munca epărtează e la noi trei rele mari: plictiseala, viciul şi lipsa".


VOLTAIR{
I Lipsa e ocupaţie favorizează toate viciile.
Proverb arab
' Cine munceşte in greu, va cina cu plăcere.
Proverb chinez
l întâi munca şi apoi o ihna.
I Mai bine acă muncim alături e cei vre nici şi cinstiţi ecât să
petrecem cu cei ce ne pot uce la pieire. '. M unea cinstită are o faţă fermecătoare. (i, I .eneşii găsesc întot eauna scuze. / l'ără treabă,
epravare.
Proverbe engleze
K Oamenii care nu vor să facă absolut nimic, nu progresează nimic ;i nu sunt buni e nimic. '». Trebuie să semeni ca să culegi.
1(1.Munca n-a ezonorat nicio ată pe nimeni. I I Cine iubeşte munca ajunge la cinstire. I .'.Munca e libertatea.
I l Marea formulă mo ernă este: muncă, muncă şi iar muncă. I <\.('ine vrea să mănânce trebuie să muncească. I VNefăcân nimic, faci
atorii.
Proverbe franceze
I r> Hărnicia e cea mai bună loterie. Loteria la care toate numerele mint câştigătoare.
c
 V

17.Su oarea muncii pe mână merită mai multă cinste, ecât un inel e aur pe eget.
18,Omul cinsteşte locul, nu locul pe om.
10 Proverbe germane
19.Y Cine se ruşinează e muncă, să-i fie ruşine să şi mănânce.
20.Y Cine munceşte greşeşte, cine nu munceşte greşeşte şi mai vîrtos.
Proverbe italiene 21 .Inactivitatea îi învaţă pe oameni să se poarte urât...
Proverbe latine
22.Y Dacă ai suit munca în pat, oarme şi câştigul.
Proverb maghiar
23.Y Aurul în foc îl cunoşti, iar omul în muncă. 24,Omul îl ju eci upă roa e.
Proverbe persane
25 .Munca e brăţară e aur. 26.0mul muncitor, ca un pom ro itor.
27.Munca ne scapă e trei mari rele: e urât, e fapte rele, e nevoie. 28 .Cine nu face nimic, învaţă să facă rău.
29.Y Foamea se uită la poarta omului muncitor şi nu în răzneşte să intre.
30.Y Cine munceşte, Hrană agoniseşte.
31.Y Munca e blagoslovită, Cân te ţii e ea ai pită.
32,Omul harnic, muncitor. De pâine nu uce or.
33.Y Mare ruşine să-ţi fie ţie, altul a te hrăni, cân tu poţi munci.
34.Y De lene ajungi golan, Prin purtare grosolan.
35,Orice nu e bun, in lene s-a născut. 36.Lucrul lungeşte viaţa, iar lenea o scurtează. 37.Sărăcia e recompensa lenei. 38.Leneşul e frate
cu cerşetorul.

W.lenevia e sora bună cu sărăcia; cîn te apucă una te ţine întot eauna şi cealaltă.
‡10. Lenea e la om ca şi rugina la fier.
‡II Nici un lucru fără muncă nu are vreun gust că, cu cât mai mult munceşti, cu atât acel lucru mai mult îl iubeşti.
Ŷ1.' Munca cu silinţă preface orice fiinţă.
I ( Viaţa fără muncă la răutăţi te aruncă. Vezi să nu o păţi.
Ŷ14.Virtutea se obân eşte cu muncă, cu stră ania, cu chinurile cele mai grele, şi-apoi te-nveseleşti e ea.
4 5. Vremea muncii să n-o pierzi la băutură şi jocuri, ca nu cumva să ajungi pe alocuri.
Proverbe româneşti
4(>.Trân avul e întot eauna sărac.
Proverb spaniol
47.Un om harnic nu moare în lumea asta, oricît ar fi e rea.
Agârbiceanu
4K.Nu se poate ajunge fericit fără tru ă.
Asa i Tusi
4").Omul îşi obân eşte rangul prin tru a lui.
Bachtyar-Name
"¡0. Munca puţină ă mult amor propriu, în timp ce multă muncă trezeşte o neţărmurită mo estie.
Balzac
51 .Trân ăvia este mama tuturor viciilor.
Cato cel Bătrân
V.'.Dacă-n faţa casei sale face orice om, curat, peste-un ceas ar fi tot satul ca oglin a măturat.
*i Î.Fiecare se gân eşte cum să-şi facă atoria, ar acel ce-o face bine, oar el, află bucuria.
S4.Cel ce-şi face atoria numai pentru că-i silit încă n-a ajuns să aibă cugetul esăvârşit; numai cel care şi-o face fericit
şi bucuros ove eşte-un cuget mare, înţelept şi luminos.

c
 V

17.Su oarea muncii pe mână merită mai multă cinste ecât un inel e aur pe eget.
18-Omul cinsteşte locul, nu locul pe om.
Proverbe germane
19.Y Cine se ruşinează e muncă, să-i fie ruşine să şi mănânce.
20.Y Cine munceşte greşeşte, cine nu munceşte greşeşte şi mai vîrtos.
Proverbe italiene 21.Inactivitatea îi învaţă pe oameni să se poarte urât...
Proverbe latine
10 22.Dacă ai suit munca în pat, oarme şi câştigul.
Proverb maghiar
23 .Aurul în foc îl cunoşti, iar omul în muncă. 24,Omul îl ju eci upă roa e.
Proverbe persane
25.Munca e brăţară e aur. 26.0mul muncitor, ca un pom ro itor.
27.Y Munca ne scapă e trei mari rele: e urât, e fapte rele, e nevoie.
28.Y Cine nu face nimic, învaţă să facă rău.
29.Y Foamea se uită la poarta omului muncitor şi nu în răzneşte să intre.
30.Y Cine munceşte, Hrană agoniseşte.
31.Y Munca e blagoslovită, Cân te ţii e ea ai pită.
32,Omul harnic, muncitor, De pâine nu uce or.
33.Y Mare ruşine să-ţi fie ţie, altul a te hrăni, cân tu poţi munci.
34.Y De lene ajungi golan, Prin purtare grosolan.
35,Orice nu e bun, in lene s-a născut. 36.Lucrul lungeşte viaţa, iar lenea o scurtează. 37.Sărăcia e recompensa lenei. 38.Leneşul e frate
cu cerşetorul.
l'J.lenevia e sora bună cu sărăcia; cîn te apucă una te ţine întot eauna şi cealaltă.
‡10.1 x-nea e la om ca şi rugina la fier.
ŶII Nici un lucru fără muncă nu are vreun gust că, cu cât mai mult munceşti, cu atât acel lucru mai mult îl iubeşti.
11 Munca cu silinţă preface orice fiinţă.
ŶI ( Viaţa fără muncă la răutăţi te aruncă. Vezi să nu o păţi.
I I Virtutea se obân eşte cu muncă, cu stră ania, cu chinurile cele mai grele, şi-apoi te-nveseleşti e ea.
‡IV Vremea muncii să n-o pierzi la băutură şi jocuri, ca nu cumva să ¡ijungi pe alocuri.
Proverbe româneşti
Ui Trân avul e întot eauna sărac.
Proverb spaniol
I / lin om harnic nu moare în lumea asta, oricît ar fi e rea.
Agârbiceanu
IH Nu se poate ajunge fericit fără tru ă.
Asa i Tuşi
T» Omul îşi obân eşte rangul prin tru a lui.
Bachtyar-Name
Ml.Munca puţină ă mult amor propriu, în timp ce multă muncă trezeşte o neţărmurită mo estie.
Balzac
‡ I Trân ăvia este mama tuturor viciilor.
Cato cel Bătrân
‡' I )acă-n faţa casei sale face orice om, curat, peste-un ceas ar fi tot satul ca oglin a măturat, l l iecare se gân eşte cum să-şi facă atoria,
ar acel ce-o face bine, oar el, află bucuria.
vf( 'el ce-şi face atoria numai pentru că-i silit încă n-a ajuns să aibă cugetul esăvârşit; numai cel care şi-o face fericit
şi bucuros ilovc eşte-un cuget mare, înţelept şi luminos.
55,Omul harnic nu se-apucă e cinci fapte intr-o ată ci e una,
ar n-o lasă pâif n-o ve e-ncununată.
56.Y Plugu-i pasărea ce cântă primăvara mai frumos- upă el întreaga lume strânge pâine şi folos.
57.Y Dacă stai şi leneveşti în curân ai să cerşeşti; e eşti harnic şi munceşti ăruin te-mbogăţeşti.
58.Y Nu-i nimic mai ruşinos ca un leneş sănătos; nu-i nimic mai vinovat ca un tânăr elăsat.
59.Să iubeşti cu bucurie munca in copilărie: leneşul in tinereţe va cerşi la bătrâneţe.
60.Y Nu-ţi a lenei nicio ată trupul că te ruinezi, nu-ţi a poftei rele viaţa, că e cazi te şi-ntinezi.
61.Y Munceşte orişicân , lucrează, nu sta, că acă nu munceşti satan găseşte el e lucru
să-ţi ea atunci cân leneveşti.
62.Y Bucuria-i nu a celor care ştiu frumos vorbi,
ci-i a celor care-n viaţă ştiu frumos şi mult munci.
63.Y Fii voios, muncin , şi-arată-ţi bucuria că trăieşti: nu ştii ce nenorocire e să nu poţi să munceşti.
64.Y Dacă-i uneori grea munca, tu să ştii iubitul meu că a nu munci nimica e e mii e ori mai greu.
65.Y { primej ioasă munca, uneori şi-anevoioasă? Lenea însă tot eauna este mai primej ioasă!

66.Y Munca, noi cu rugăciunea vrem să ne-o unim la plug, căci numai cân sunt unite le ă Dumnezeii /.Munca fără
rugăciune-i ca ogorul sămănat peste care nu mai plouă: sterp rămâne, şi uscat; rugăciunea fără muncă este ca al ploii har peste
glii nesămănate: fără roa ă-i şi-n za ar.
(iK.Nu fi leneş - tot eauna fă ceva acă trăieşti: le-osân eşte chiar şi pâinea ce-o mănânci, e nu munceşti.
(Ŷ'M«nea-i nu numai ruşine, ci-i şi furt, căci se hrăneşte ilintr-o pâine pentru care ea n-asu ă, nici nici tru eşte.
70 Tot eauna numai munca şi cre inţa au putut l<irui în omul harnic teama e necunoscut frica lipsei şi n oiala, ce cu chinul
lor cumplit vor munci întot eauna pe cel leneş şi zgârcit.
/1 Munca liberă-i lumina ce te face fericiţii psa ei într-o viaţă e e neînlocuit.
/','. Munca e mijlocul sigur cel mai bun e ajutor e oriun e, spre oriun e, la-n emâna tuturor.
/1 ('alea cea mai scurtă către- n estulare i-ste-n hărnicie şi în cumpătare.
/‡I I lărnicia-ntot eauna află ceva să lucreze, n im ăvia-ntot eauna află un e să se-aşeze.
Dorz
/' Trân ăvia uce la boală, la viţiu şi la egra are.
/(i l^nea naşte viţiul şi îmbol eşte a esea la crimă.
P. Doumer
/ /.Munca e comoara oamenilor.
{sop
IH Munca e părintele gloriei şi al fericirii.
{uripi e
/') Temeiul unui stat e munca şi nu legile.
( A1MTOLUL
Importanţa însuşirii unei profesiuni, şi a perfecţionării profesionale şi a lărgirii orizontului informaţional prin învăţătură.
È  popor care ar rămâe statorc  cuoştele sale, ar f u popor al căru vtor este comproms. Exstea lu
s-ar perclta  tot mometul îtocma ca reputauea de îvăat a uu om, care u ar urma progresul
descoperrlor ş delor umatăÈ.
I.ca
ii) M{S{RI{ - PROF{SIUN{
116.Y Meseria este cea mai bună armă împotriva sărăciei.
Proverb arab
117.Y Cine are meserie are venit.
IIH.Nu este meserie atât e neînsemnată care să nu-şi hrănească meseriaşul.
Proverbe franceze
I l9.Meseriaşii buni pun mâna, cei leneşi fluieră.
Proverb german
120.Y Un bun meseriaş nu uce lipsă e lucru.
Proverb italian
121.Y Bunurile au valoarea lor, ar meseria e mai folositoare; acă bunurile ispar, rămâne meseria.
122.Y Cine învaţă meserie, întâlneşte rar sărăcia.
Proverbe latine
123,Omul fără meserie e ca omul fără ro .
Proverb persan
124.Y Meşterul se cunoaşte la lucru.
125.Y Mâna meşteşugarului e suflată cu aur.
126.Y Meşteşugarul e întot eauna cu banul în pungă.
127.Y Decât un cărturar prost, mai bine un muncitor bun.
128.Y După unelte se cunoaşte meşterul.
129.Y Lucrarea-l lau ă pe meşter.
Proverbe româneşti
130.Y Meseria nu cere e băut şi e mâncare, ar a uce pâine.
Proverb rusesc
131.Y Dac-ar cheltui mulţi oameni ca să-nveţe-o meserie oar puţin in tru a care-o pun spre înşelătorie
şi spre-a învăţa atâtea lucruri rele şi stricate- multe case-ar fi frumoase, multe feţe-ar fi curate i-ar fi plină lumea asta e
frumuseţi şi e palate.
Dorz
132.Y Piscurile cele înalte pot fi cucerite e către orice om în primul rân pe tărâmul profesiei sale.
Kuhn
133.0mul care întin e mâna la tinereţe la meşteşug, nu va întin e mâna la bătrâneţe la cerut.
Moise
134.Y Nu înveţi meseria e olar pe un ulcior e vin. (Beţivii nu învaţă bine meseria)
18 Platon
b) CART{
135.Y Nu e vorba să citeşti mult, ci să citeşti cu folos.
Proverb grecesc
136.Y { mai bună o carte instructivă ecât una frumoasă.

Proverb italian
I I / I >c-schi e cartea, ca să înveţi ce-au gân it alţii.
Proverb latin
i m ('nrtca nu a uce numai leac la suflet, ar şi vin ecă e lene şi
Inşitatc.
Arghezi
I l'K) carte bună e aceea care ne cultivă spiritul sau ne inspiră i iilimente frumoase. Aceea pe care cân o citim, ne simţim mai luminaţi
sau mai buni.
Aslan
140.1 artea este tovarăşul care nu te copleşeşte cu lau e, e un prieten i arc nu te a emeneşte, partener care nu te plictiseşte... este
prietenul care nu vrea să obţină ceva e la tine linguşin u-te, care nu umblă să te viclenească sau să te mintă, voin să te înşele.
Djahiz
I '11.('ine nu-şi vorbeşte bine meseria care-o face este semn că n-o cunoaşte îi mai bine lese-o-n pace.
Dorz
M.'.Cartea-i mai scumpă ecât o comoară.
Fer ousi
143 .în singurătate, cartea e cel mai bun prieten; cartea e făclia luminoasă a cunoaşterii.
Giami
144.Alegerea cărţilor, ca şi alegerea prietenilor, e o atorie însemnată. Suntem tot atât e răspunzători e ce citim, cât suntem e cele ce
facem.
Lubbock
14 5.Cărţile pe care le vezi că strică obiceiurile şi năravurile cele bune şi sunt spurcate şi fără ruşine, să nu le iei în mână, în locul
acestora citeşte altele in care poţi să înveţi ceva bun.
Micu
146.Sunt ouă feluri e cărţi: cărţi e citit care pe om îl eşteaptă şi cărţi care pe om îl sărăcesc.
Moise
147.Cine ştie carte are patru ochi.
A. Pann

c) ÎNVĂŢĂTURĂ - STIINTĂ

148.Y Neştiutorul e carte, la fel ca orbul pe rum.


Proverb arab
149.Y Nu e satisfacţie mai mare ecât aceea e a învăţa şi o cauză mai onorabilă ca aceea e a-ţi învăţa copiii.
150.Y Neştiinţa e noaptea spiritului, şi această noapte nu are nici lumină nici stele.
Proverbe chineze
151.Y Pentru a învăţa nu este nimeni prea tânăr sau prea bătrân.
Proverb german
152.Y Neştiinţa ă naştere la înfumurare, iar ştiinţa la mo estie.
Proverb grecesc
153.Y Nu învăţăm pentru şcoală ci pentru viaţă.
154.Y Toată viaţa trebuie să înveţi cum să trăieşti.
Proverbe latine
155.Y Nu haina omului, ci ştiinţa lui să te uimească.
Proverb mongol
156.Y Ai carte, ai parte.
157.Y învăţătura bună fără moravuri bune, ca o floare frumoasă fără nici un miros.
158.Y Şcoala face omul om şi altoiul pomul pom.
159.Y La o mână e învăţătură se cere un car e purtare bună.
Proverbe româneşti
160.Y Ră ăcinile învăţăturii sunt amare, ar fructele ei sunt ulci.
Proverb rusescIM I i jţca învăţăturii a fost stabilită la începutul lumii; prin învăţă- iiii î cel slab îl
biruie pe cel puternic.
Abu Sokur Balkhi
l f. Ŷ I vştcptăciunea nu ţi-o au anii, ci e ucaţia şi învăţătura.
Cehov
IM S a spus că nimic nu e mai absur , ecât a învăţa şi a şti multe I fu ă să a ucă vreun folos.
J. Comenius
I <i4.( VI ce a obân it lumina cunoştinţei e frumos .1 nvăţat ceea ce-n lume este cel mai preţios.
I f>">.C'ei ce recunosc lumina şi in lucruri şi in fiinţe
;iu ajuns pe treapta celei mai înalte cunoştinţe.
Uifi.Zici că-i fericit acela ce cunoaşte multe azi? I )ar aceasta e unită eseori cu mult necaz!
I Ci7 Celui ce cunoaşte multe tot atâtea i se cer şi e cei ce-1 vă in lume şi e cei ce-1 vă in cer.
UiK.Mulţi ştiu astăzi să citească, ar puţini să a âncească; acă n-a ânceşti trăin în za ar orbeşti citin !
I ii').Cine vrea să ştie multe trebuie-a ormi puţin: cunoştinţele cu muncă, nu cu lenevie vin.
I /((.Cunoştinţa fără fapte nu ă roa e, chiar e-i bună; ro itoare-i oar cân umblă cu iubirea împreună.
171 .Dacă-n fiecare ţară ar fi oar un înţelept, el ar fi e-ajuns să-nveţe ţara-ntreagă ce e rept.
172.Buna-nvăţătură care numai în urechi rămâne
este ca flămân ul care numa-n vis mănâncă pâine.
Dorz
173.Hrana învăţăturii face să crească mintea la fel e repe e cum mâncarea face să crească trupul.
174.1nstrucţia nu are scopul să facă avocaţi, preoţi, sol aţi, ci oameni.
Lubbock
175.Y Câştigul învăţăturii noastre este să fii bun şi mai cuminte.
De Montaigne
176.Y Ţi-e ruşine să înveţi? Nu ţi-e ruşine e această ruşine?
177.Y Ţi-e ruşine e neştiinţa ta? Atunci e ce ţi-e ruşine să înveţi?
Naser Khosrou
178.Y Şcoala e factorul cel mai important al e ucaţiei unui popor, spre activitatea or onată. Prin această activitate, cultura unui
popor se intensifică.
Petrescu ( M'ITOLUL III
V; 11 < iri ale emnităţii umane
Ŷn D{MNITAT{
l a n-ajungi un linguşitor nesuferit, căci linguşitorul se face e
rin.
Abu Sokur Balkhi
1 HO Nu i viaţă aceea care e lipsită e emnitate.
Casanova
IHI 1 >cmnitatea omului constă în a fi erou, iar eroul, ca şi Prometeu, întâmpină rezistenţe.
III.1 Popoarele care aruncă cu pietre în câini, stau jos pe scara umanităţii.
Călinescu
IH I Dacă anumite lau e ţi se par prea mari, socoteşte-le linguşiri.
Democrit
IK4. Bşti om emn
cân orice faptă eşti atent s-o faci aşa
ca ceva să fie-n lume mai frumos şi bun prin ea.
Dorz
IH'> Dobân irea emnităţii se săvârşeşte pe calea în urării tru ei, iar păstrarea renumelui pe calea stăruinţei spre fapte înalte.
Ghambus Name
IM6.Sentimentul onoarei face pe om să-şi conserve în toate împrejurările, în toate locurile şi în orice timp emnitatea sa personală,
bucurân u-se întot eauna e stima şi consi eraţia tuturor.
Jiteanu
187.YA te mulţumi cu un os, întocmai ca jivina e mai bine ecât să fi linge-bli e la oameni mârşavi.

188.Y Cu a evărat e mai bine să mănânci pâinea ta ecât să te mânjeşt cu terciul e orez al oamenilor e nimic.
Khayyart
189.Y Dacă ţi-ai cucerit o ată epitetele: mo est, bun, corect, cuminte, voios, inimos, bagă e seamă să nu te faci vre nic e
calificării! contrare şi acă o fi să pierzi numele acestea vreo ată caută e ţi le recapătă iarăşi fără întârziere.
Marc Aurelii
190.Y {mai bine să ai o bucată e pâine e la masa ta ecât să mănânci halva e la masa nemernicilor.
191-Fii cu luare aminte şi n-ajunge câinele nimănui pentru ( o bucată e ) pâine, nu fi pisica celui care stă la masă. Asemeni făcliei
hrăneşte-te cu ce-ai obân it in tru a mâinilor tale.
Nezami
192.Nu fi linguşitor şi nu fi obraznic în orice loc te-ai găsi in pricina ragostei faţă e pântecele tău.
Papirus Insinger
193.Oţelul şi prazul obân ite prin tru a mâinilor tale sunt mai e preţ ecât pâinea şi mielul fript la mai marele peste sat.
194.Nu-ţi încovoia spinarea, asemeni cercului în faţa oricărui netrebnic; asemeni porţilor, nu primi pe orice mişel.
195,Omul cumpătat nu e linguşitor; linguşitoare e pisica şi asta in pricina lăcomiei ei.
Sana'i
196.I ealul moral cel mai înalt pentru care luptăm este să rămânem în armonie cu lumea fizică, acee« care ne asigură fericirea, fără să
rupem cu lumea morală, aceea care ne stabileşte emnitatea.
Fr. Schiller
Ŷ I I A I"K11 ² PATRIOTISM
"Munca cinstită, viaţa curată, iubirea e semeni, ŶŶŶŶplinirea atoriilor pe care Ie avem - a ică faptele - acestea iiiM'iuiină
patriotism şi nu vorbe eşarte."
Sa oveanu

" A fi patriot nu e un merit, e o atorie. Numai cine nu .ocoteşte iubirea e ţară rept o atorie e în stare să se lau e «‡ii ea."
Topârceanu
l / Aparţii patriei tale la fel ca mamei tale.
Proverb armean
l'iH liii buni sunt luminile neamului.
Proverb bengalez
Cel ce numai la al său interes se opreşte, iar în folos obştesc nicicum mai gân eşte, cumplit om se socoteşte.
,'1)0.Neunire în ţară, O face să piară.
Proverbe româneşti
.'01 Curajul se ve e în apărarea patriei.
Proverb turcesc
02.înţeleptul a zis: DRAGOST{A şi CINST{A sunt temeliile ţării.
Abu Sokur Balkhi
.'() ( Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-1 moştencsc copiii e l.i părinţi, epozitul cel mai sacru lăsat e generaţiile trecute şi
care merită e a fi păstrate cu sfinţenie e generaţiile ce-1 primesc.

Alecsan ri
¿04....Firea ne-a aşezat într-o patrie ca împreună să asu ăm cultivân -o, împreună să gustăm ulceaţa fructelor ei.
Avram Iancu205.Iubirea e patrie începe in familie.
206.Mai există o onoare, care poate fi pusă printre cele mai mari şi care se întâlneşte rareori, anume cea a oamenilor care se expun
morţii şi primej iilor pentru binele patriei lor...
Fr. Bacon
207.0 naţiune trebuie să facă sacrificii pentru interesele generale, să iubească limba, literatura, istoria sa, gloria sa, neatârnarea sa, să
onoreze trecutul, să lucreze pentru viitor.
Bolintineanu
208.Y Naţiunea este o familie mai mare.
209.Y Patriot nu e acela ce priveşte spre trecut, ci omul care, respectân trecutul, înlesneşte creşterea viitorului.
Călinescu
210.YDorinţa e-a contribui la prosperitatea generală trebuie să fie o necesitate a sufletului, o con iţie a fericirii personale.

Cehov
211.Y Cel mai preţios capital al unei naţiuni îl constituie calităţile morale ale poporului.
212.Y Acela care îşi apără ţara, chiar cân îl aşteaptă ura, moartea, pe eapsa, acela trebuie socotit într-a evăr om.
Cicero
213.Y {roismul este arta e a sluji neamul prin sacrificarea ta.
Crainic
214,Orice bun cetăţean are atoria e a se ocupa e viitorul patriei sale.
{minescu
215.Oricât ai fi e tânăr nu te abate e la rumul înţelepciunii, măreţiei şi bunei cuviinţe, ca ţara să nu aibă e suferit e pe urma ta.
Ghabus Name
216.Cân omul nu se gân eşte la folosul Patriei nici ea nu are atorie . pentru el.
D. Golescu
i i ii ii r om trebuie în calitatea sa e cetăţean să contribuie in i' mir |iulcrile la fericirea compatrioţilor săi.
Helvetius
i i ii ii iiic arc reptul să fie mân ru e strămoşii săi acă e în stare
¡1 .1 în eplinească atoria e a-i imita.  Valoarea unui om se preţuieşte în ce lasă upă ânsul ca un ulmis la viaţa neamului său.
0Y | .un noastră suntem noi toţi, noi toţi şi ceva mai mult: toată i ilnria teribilă e la cei care au întemeiat-o.

Iorga
M- rspectă patria oricărui om ar pe a ta iubeşte-o !
Keller
' * Aşa ar concetăţenii mei, nu întrebaţi ce poate face ţara voastră
1Y »-iitru voi- întrebaţi ce puteţi face voi pentru ţara voastră.
F.Kenne y
" l l ) i agostea e patrie este cea intâi virtute a omului civilizat.
Napoleon I Bonaparte I l'ntria mea este lumea şi religia mea este să fac bine.
Th. Paine
‡ l .i lot ce-ţi stă în putinţă să fii un cetăţean folositor societăţii şi I convingi şi pe alţii să facă la fel. După aceasta lasă lucrurile să meargă
înainte.
Platon
'(‡ I )cspre ragostea e patrie nu pălăvrăgi.
Rumi
' / Aslupaţi-vă urechile la glasul falşilor patrioţi. Astfel ţara va fi Ŷcăpătă e tră ători şi călăi.
Al. Russo
: . ţara nu se serveşte cu eclaraţii e ragoste ci numai cu muncă < uistită şi, la nevoie, cu jertfa. Nu înseamnă ură împotriva altor
neamuri, ci atorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţie că Ŷuntem cel mai vre nic popor in lume , ci în emnul să evenim un
popor vre nic şi conştient.

Y Munca cinstită, viaţa curată, iubirea e semeni, împliniri atoriilor pe care le avem - a ică faptele - acestea înseamr patriotism şi
nu vorbe eşarte.
Y Cân întreg poporul se ri ică să-şi facă atoria, nu-1 poate bin nimeni.
Sa oveani
Y Omul cel mai fericit este acela care munceşte. Familia cea ma fericită este aceea a cărei membri îşi întrebuinţează timpul în moi
folositor. Naţiunea cea mai fericită este aceea în care sunt cât ma puţini care nu muncesc. Omenirea s-ar bucura e toată fericirea li care
poate pretin e acă nu ar exista trân avi...
Saint Simoi
Y Fiecare om va fi cu atât mai fericit cu cât va înţelege mai bin( scopul omenirii care constă în a jertfi viaţa pentru fericirei
celorlalţi.
Toisto
Y Toată albina îşi apără căscioara cu acele şi cu veninul său.
Urechi
234,Oricine, chiar omul cel mai mo est, poate a uce contribuţie li înălţarea şi perfecţionarea me iului său apropiat, a ţării sale.
Viam
235.Suntem atori să ne jertfim pentru patria noastră.
Vla imirescu
236. Se ştie că binele obştesc trebuie să treacă înaintea oricărui interes particular.
Voltain

c) D{MOCRAŢI{
237.Sărăcia într-un stat emocrat este tot atât e preferată pretinse fericiri a espotismului, pe cât e libertatea robiei.
Democri
I Jn slăpân fără reptate este un tâlhar tiranii e cei siliţi s-asculte e-acest fiu al lui satan.
i'M .nul omnesc răzbunătorii, multe vieţi se nimicesc; i .lu sc-nalţă bunătatea multe inimi înfloresc.
Dorz
1
UI A evăratul leac pentru bolile emocraţiei este şi mai multă emocraţie.
K. La Follette
IIIiemocraţia se bazează pe convingerea că există posibilităţi i xlraor inare în oamenii obişnuiţi.
H. Fos ick
I C a r e cârmuire este cea mai reaptă ? Aceea care ne învaţă să ne con ucem singuri.
Goethe
11 Nici unul in repturile poporului nu trebuie a fi înstrăinat unei castei unei familii sau unui in ivi .
H. Ră ulescu
.'14, Democrat înseamnă cineva care vrea să-şi înalţe poporul pe umerii săi, nu cineva care vrea să se înalţe el pe umerii poporului.
Iorga
MV.Să avem convingerea că reptatea face puterea şi cu această cre inţă să ne facem atoria până la capăt, aşa cum o înţelegem.
'46.Nu aş vrea să fiu sclav, eci nu aş vrea să fiu stăpân e sclavi. Aceasta este i eea mea espre emocraţie.
17.Dacă nici sclavia nu e rea, atunci nimic nu e rău.
Lincoln
.'18.Democraţia, oricare ar fi părerea ei espre oameni, oreşte binele oamenilor.Doreşte să-i înalţe, să-i înveţe să gân ească şi să-i
elibereze.
Th. Mann
.'49.1nsuccesele finale ale ictaturii costă umanitatea mult mai mult ecât insuccesele temporare ale emocraţiei. A guverna înseamnă
a menţine balanţa justiţiei egală pentru toţi.
F. Roosevelt
250.Y {cu neputinţă ca într-un stat liber autoritatea publică să se lipsească e a evăratul consimţământ al cetăţenilor pe care-i
guvernează.
L. G. De Stael
251.Y Tirania este o mască a ne reptăţii.
Tagore
252.Y Civilizaţia emocraţiei - iată o constantă a progresului.
253.Y Democraţia culturii şi cultura emocraţiei sunt complementare.
254.Y Democraţia se măsoară prin gra ele libertăţii, iar acestea îi conferă ei vitalitatea.
Voiculescu
255.Y Cre în emocraţie pentru că eliberează energiile fiecărui om.
Wilson
) LIB{RTAT{
257.1n iferent un e ar zbura pasărea in colivie pretutin eni i se va părea răi.
Proverb persan
258.0mul începe să trăiască upă ce îşi capătă libertatea.
Proverb turcesc
259.Y Nicio ată şi nici într-un loc libertatea nu s-a putut întemeia prin călcarea reptăţii şi prin cârmuirea groazei. Libertatea nu se
ţine şi nu se întemeiază prin tiranie, ci numai prin libertate.
Băicescu
260.Y Nu cre că există împlinire mai mare ecât aceea e a-i ajuta pe oameni să se exprime, să fie liberi.
Blan iana
261.0 naţiune nu ca e nicio ată în robie cât ea are sentimentul libertăţii. Nu permite a fi espuiată e reptate cât ea are sentimentul
reptăţii.
Boliutineanu
l i i. A nu eşti liber n-ai chef e nimic. 1 I ilicrtatea e un bun e nepreţuit, eşi uneori nu ne ăm seama e
Ŷli
>Ŷ i ..iiiAlatea şi libertatea sunt bunuri e nepreţuit. >‡ llucurân u-se e libertate, omul nu trebuie să crea ă că e slobo i Iacă tot ce
vrea, căci evine propriu-i sclav acă, în acţiunile iii-, sc lasă pra ă înflăcăratelor patimi
Casanova
'<‡(> I In caracter care nu e liber, nu trăieşte. <i / < 'rcaţia este e fapt un act e libertate.
'(>ll O ată cu libertatea spiritului se pro uce şi o rectificare a liupului, până atunci contorsionat e mizerie şi umilinţe.
Călinescu
ii') în libertate şi în acor ul libertăţii cu naţiunea şi reptatea găsim |ie omul a evărat. Omul nu e o persoană ecât numai pentru că e o
I iinţă liberă şi luminată e raţiune.
Cousin
J / ( ) Nu poate fi nenorocire mai mare pentru oamenii liberi ecât pier erea libertăţii cuvântului.
Demostene
' /1 Apăraţi cu înverşunare libertatea; respectaţi libertatea altuia.
P.Doumer
) I: I ibertatea constă în a voi ca lucrurile să se întâmple nu cum vrei Iu, ci cum e rept să se întâmple.
{pictet
' /1. Nu există libertate a evărată fără emocraţie.
Garson
1 M.Libertatea ! Frumos cuvânt pentru cine-1 înţelege bine ! Ce libertate vreţi ? Ce e libertatea celui mai liber ? Să faci cum e
bine.Goethe275.Sunt liber cân sunt cu mine însumi... upă cum greutate formează substanţa materiei, tot aşa libertatea este substanţ
spiritului.
W. G. Hege
276.Y Poporul liber este curajos, eschis, uman, loial.
Helvetiu
277.Y Libertatea este facultatea e a face pentru fericirea proprie tot c nu strică fericirii asociaţilor.
H. D. Holbacl
278.Y Puteţi îngrămă i munţi e mâncare şi mări e băuturi, fâr libertate e gân ire omenirea nu va fi ecât o turmă ghiftuită
foarte puţin interesată.
Ibrăileam
279,Omul liber este acela care n-are nevoie să spună nici-o minciună
Iorg
280.YCeea ce este lumina pentru ochi - aerul pentru plămâni - ceea c este ragostea pentru inimă, libertatea este pentru sufletul omului.

R. Ingersol
281.Y Libertatea nu înseamnă trân ăvie, ci o folosire liberă a timpului alegerea muncii şi a exerciţiului; a fi liber într-un cuvânt, ni
înseamnă să nu faci nimic, ci a fi tu însuţi arbitrul a ceea ce fac sau a ceea ce nu faci.
La Bruyer
282.Y Libertatea este un element necesar oricărei societăţi bini orân uite, fiin că fără ea nu se poate vorbi e moral, nici <
responsabilitate.
Littr
283.Y Un popor care nu are libertate interioară, nu merită pe cea i afară.
Th. Mani
i >.ii .1 o naţiune ţine la ceva mai mult ecât la libertate îşi va | nr i e libertatea.
W. Maugham
i Irrt libertate nu există morală, fiin că neexistân libera alegere mtie bine şi rău, între ăruirea pentru progresul comun şi spiritul I'1
'ist, nu poate exista nici responsabilitate. Fără libertate nu este l"'.ibilă a evărata societate.
1
' I .ibertatea vă conferă facultatea e a alege între bine şi rău, a ică mire atorie şi egoism. { ucaţia este însă aceea care vă învaţă să
I mc ţ i alegerea.
Mazzini
i ' I ibertatea este temelia tuturor principiilor morale.
C. Meyer
'HH I ibertatea este reptul e a face tot ceea ce legile permit.
Ch. Montesquieu M ihertatea trebuie ju ecată upă libertatea celor mai e jos.
Nchru
"J0,O ată salvată libertatea, vai e cei ce nu ştiu cum să se
Inlosească e ea.
Pavese
"Jl.l .ibertatea are limitele pe care i le impune justiţia.
Renar
')} I ibertatea este mai ales forţa e-a înlătura înrâurirea altora, e-a înlătura interesul şi instinctul şi e a întrebuinţa inteligenţa ta
‡Ŷingur, în chip nobil.
Sa oveanu
."M Noi însă nu căutăm nici puterea nici bogăţia, cărora li se atoresc toate războaiele şi rivalităţile intre oameni, ci libertatea, pe care
nici un om ales n-o pier e ecât o ată în viaţă.
Sallustius
'<4.întrebi ce e libertatea ? A nu fi sclavul nici unui lucru, nici unei necesităţi, nici unei întâmplări, a cobori soarta până la tine.
SenecaLibertatea înseamnă responsabilitate.
B.Shaw
295.Y Am căpătat astăzi reptul e comunicare între noi, a ică reptul e a nu minţi, reptul e a fi sinceri pe care înainte nu-1
avean nici măcar între părinţi şi copii. Libertatea are eci şi acest fon atât e intim şi atât e simplu.
Vittorini
296.Y Conştiinţa apropie omul e libertate.
297.Y Libertatea vine cân munca te atrage, nu cân te trage.
298.Y Libertatea nu are numai valoare e întrebuinţare, ci şi valoare e înălţare.
299.Y Libertatea are nevoie e vocabularul omeniei, nu al constituţiilor.
300.Y Libertatea unora nu se clă eşte pe a altora.
301.Y Libertatea şi reptatea sunt complementare.
302.Y Libertatea se clă eşte şi pe ştiinţă şi pe conştiinţă.
303.Y Drumul spre libertate e rumul spre a evăr.
304.Y Libertatea apare upă ealul progresului şi în aceeaşi măsură îl şi luminează.
305.YSupremul gest e libertate; cântul păsărilor în crâng.

306.Y Z runcinarea libertăţii semnifică z runcinarea omeniei.


Voiculescu
307.Y Doar libertatea este în stare să cunoască a evărul şi să-1 rostească.
308.Y Ce înseamnă în efinitiv, a fi liber ? înseamna a raţiona corect, a cunoaşte repturile omului şi cunoscân u-le a le apăra în
acelaşi fel.
Voltaire
309.Y Libertatea, o ată ce a prins ră ăcini, este o plantă care creşte repe e.
G.Washington
i i l Ihrrtatea este singurul lucru pe care nu îl poţi avea afară e i/ u l că eşti ispus să o acorzi şi altora.
A. White
H ' I .ihcrtatea este a evăratul scop şi obiect al autorităţii şi libertatea .ii iiuniai pentru ce este bun, rept şi cinstit.
Winthrop
CAPITOLUL IV
Comportament social

" Omul nu upă haine ci upă fapte cinste obîn eşte."


Proverb românesc.

a) AD{VĂR - MINCIUNĂ

313.Y A evărul iese la suprafaţă ca unt elemnul.


314.Y A evărul poate fi prigonit, ar nu poate fi înăbuşit.
315.Y A evărul te salvează in apa şi in foc.
316.Y De a evăr n-ai un e să te ascunzi.
Proverbe africai
317.Y A evărul este lucrul cel mai bun care se poate spune.
318.Y Mărturisirea a evărului îţi ă linişte.
319.Y { mai bine să spui brutal a evărul ecât să minţi politicos.

Proverbe arab
320.Y Minciuna e o săritura e la înălţimea acoperişului (ea îţi rup gâtul).
Proverb chine
321.Y Mai bine să suferi pentru a evăr ecât să prosperi prin minciuna
Proverb an«
322,Omul ignorant eformează a evărul.
Proverb in ia
323.Y Cu o minciună se merge eparte, ar fără speranţa întoarcerii.
Proverb israelis
324.Y Cea intâi intre în atoririle noastre e ragostea e a evăr cre inţa în el.
325.Y A spune o minciună este începutul unui furt.

Proverbe japone: 1 '< > Minciuna e ca nisipul: ni se pare moale cân ne culcăm pe el, ar
<nii- cân ne sculăm.
Proverb in Ma agascar
Ŷ '/ M i ncinosul se face singur e râs. 'ii i m casa mincinosului ar e, nimeni nu-1 cre e.
Proverbe persane 1 Iubeşte a evărul, eprin e-te cu el, ca să scapi e minciună. 0 Minciuna are
picioare scurte. ' I < ii minciuna prînzeşti ar e cinat ba. ' Minciuna te ă e gol.
H.1.C iura mincinoasă, cea mai ticaloasă. Fereşte-te e-o asemenea ticăloşie.
1
1 IV copii să-i fereşti e orice minciună, fie şi în glumă, ca să nu se ilii ca cu ea toata viaţa.
Proverbe româneşti
Hi,Nu a u mărturie cu cuvinte mincinoase.
Amenhotep
i Hi Sufletul care cunoaşte A evărul Cel mai sfânt e eliberat in toate
lanţurile e pământ. M / C e i ce află A evărul cel mai "nalt şi mai Ascuns au atins ilesăvârşirea- vcşnicia au ajuns, i iH Oamenii cei
mari a esea întinează ce ating, curăţiţi sunt numai cei ce, e-A evăr învinşi, înving.
l'oţi cei ce iubesc păcatul şi trăiesc necurăţia, c-A cvăr îi epărtează neascultarea şi trufia. 10.Numai Curăţia poate
A evărul să-1 pătrun ă, numai ochiul ei pătrun e a âncimea lui profun ă. ! 11 .Potrivit cu a evărul, oar atunci vorbeşti tu
bine: ‡in e tine spui ca e-alţii, iar e alţii ca e tine. 1 i.' Din vecii până-n vecii rept e-un a evăr să ştii:
i I Nii înşeală nimeni e ragul e a face bine cuiva; înşelătoria îi nliiiigă minciunii răutatea.
La Bruyere
ŶY Nu trebuie să ne jucăm cu a evărul.
Locke
i li  există un alt mo e a te apăra e linguşitori ecât acela e a- i fiice pe oameni să înţeleagă că nu te vor supăra spunân u-ţi
mlcvărul.
Machiavelli
117.1 )rumul a evărului e unul, ar minciuna are mai multe. ' >K A evărul nu-i povară pentru inimă.
Mas'u S'a Salman
1
'' I )e la minciună o să cazi spre nimic şi nimicnicie...
Nezami
u,0 A evărul este începutul marii virtuţi.
Plutarh
Ui I îu minciună zace numai răutate şi înşelăciune.
i<i.' Dintre toate viciile, minciuna este cel mai josnic viciu. In unele
ŶYizuri este provocată e stricăciunea in ivi ului, iar în alte cazuri ilin laşitatea morală.

Smiles
w. l Omul e nimica, omul necinstit şi viclean umblă cu minciuna pe
buze.
W. l Izgoneşte nea evărul in gura ta; şi epărtează viclenia e pe buzele tale!
'<Ŷ'> Omul e nimic, omul nelegiuit, umblă cu nea evărul în gură, clipeşte in ochi, ă in picior, şi face semne cu egetele. KAutatea
este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într-una, şi lirneşte certuri. De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi z robit eo ată, şi
fără leac. w,(i Martorul care spune a evărul scapă suflete, ar cel înşelător «pune minciuni. Martorul mincinos nu rămâne
nepe epsit, şi cel ce spui minciuni nu va scăpa.
367.Y Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mu preţuieşte un sărac ecît nu mincinos.
368.Y Pâinea minciunii este ulce omului, ar mai pe urmă gura îi plină e pietriş.
369.Y Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sunt o eşertăciu| care fuge, şi ele uc la moarte.
370.Y Cumpără a evărul, şi nu-1 vin e, înţelepciunea, învăţătural priceperea.
371.Y Cân cel ce stăpâneşte ă ascultare cuvintelor mincinoase, t(| slujitorii lui sunt nişte răi.
372.Y Depărtează e la mine nea evărul şi cuvântul mincinos; nu-ţ a nici sărăcie, nici bogăţie, ă-mi pâinea care-mi
trebuie. Ca cumva, în belşug, să mă lepă e Tine, şi să zic: ÄCine e! Domnul? Sau ca nu cumva în sărăcie, »să fur, şi să iau în aeş^
Numele Dumnezeului Meu.
Solomj
373.Y Minciuna este singura sursă la în emâna slăbiciunii.
375.0 minciună trage upă sine alta.
bl FAMILI{



376.Y Cine a refuzat să înţeleagă ce i-a spus mama sa, va înţelej ceea ce-i spune nenorocirea.
Sten hiProverb africii
377.Y Uşor a te însura, ar greu a face o familie.
Proverb ani
378.Y Copiii upă părinţi, ca poamele upă pom.
379.Y Pe copii e mici să-i înveţi să urască minciunile, ne reptăţiţ moliciunea, lenevirea.
ii r. copii la bărbăţie, la muncă şi înfrânare, iar nu la moliciune, Ŷ I. lâtări şi lenevie să-i eprinzi. i ( 'c a făcut mama şi tata i) să facă fiul
şi fata. 1 ' 11 cbuie să-i eprin em pe copii cu ascultarea, căci ea este baza virtuţii.
' ( instea şi grija ce vrei să ţi-o ea copiii tăi, aceea şi tu să ai pArinţilor tăi. i' i Nevasta nu e cârpă să o escoăi şi să o laşi. Inbeşte-ţi
nevasta şi pentru ea să te jertfeşti.
Proverbe româneşti
' Hi. Prietenia între copii şi părinţi trebuie să fie o prietenie bună, inceră şi atunci se vor putea înţelege întot eauna unii cu alţii.
Alexin
' / A u-ţi aminte e tatăl tău şi e mama ta cân şezi în mijlocul i clor mari.
Ben Sirah
mi:Orice tineri care se căsătoresc, el şi ea, ar trebui să intre în căsătorie cu cre inţa că in toată omenirea numai urmaşii lor sunt
estinaţi să ucă mai eparte viaţa pe pământ.
Biaga
' K'i ('ine nu este supus faţă e părinţii săi nu este cinstit la suflet nici I aţă e prieteni.
"«) Bărbaţii trebuie să ocrotească femeia fără a-i răpi libertatea şi
viuţa.
Călinescu
"H Nu trebuie să-ţi mângâi sau să-ţi cerţi soţia în faţa străinilor, una i sie prostie, cealaltă este nebunie.
Cleobul in Lin os
i'i ' A eprin e pe copii cu seriozitatea nu este greu, căci ei singuri ii bucurie se apucă e orice li se oferă.
l li bine să învăţăm pe copii buna purtare; cum să şa ă cuviincios, -.,1 stea rept ( fără a fi ghebosi sau a se clătina, legăna, a sta
cupicioarele crăcănate ); cân oresc ceva, să ştie a cere cuviincios, cân primesc ceva, să mulţumească, cân întâlnesc pe cineva să-1
salute etc.
J. Comenius
394.Y Cuminţenia tatălui este cea mai frumoasă pil ă pentru copii.
Democrit
395.Y {ste cumplit pentru copii să piar ă ajutorul unui părinte, ar este frumos să moştenească renumele părinţilor.
Demostene
396.Y Bunătatea este temeiul liniştei şi înţelegerii in familii, este izvorul păcii şi fericirii omeneşti.
Diaconescu
397 .Fiul meu, în toată viaţa ta să cauţi să umbli-aşa să nu sufere pe lume nimeni e pe urma ta.
398.Fiica mea, priveşte totul, însă nu ve ea nicicân ecât ce-i curat in toate pentru inimă şi gân .
399,Orişicum ar fi copilul, el părinţilor li-e rag chiar şi-atunci cân upă ânsul multe suferinţe trag.
ac-ar cunoaşte fiul cât e mult e el ator celor care pentru ânsul şi-au ars toată viaţa lor!
400.Y Fiica mea, cu cât pe scara umilinţei urci mai sus cu atâta învaţa-vei să-L cunoşti pe Cel Nespus; iar cu cât îl vei
cunoaşte mai a ânc pe {l, cu-atât vei primi in strălucirea care-mbracă Faţa Sa- şi-atunci lumea o să va ă ceva sfânt în
viaţa ta.
401.Y Fiul meu, prin rugăciune, prin a Cărţilor citire
şi prin fapta celor bune caută viaţa e sfinţire.
IO.',Fiii mei, să ştiţi că gân ul ce sfinţenia iubeşte poale sta într-un suflet ce spre-aceasta se sileşte, năzuin esăvârşirea, starea"naltă
şi slăvită un e nu mai stăpâneşte vreun păcat sau vreo ispită.
401.Fiul meu, acă-ţi ai seama cât e mare lucru-i viaţa, ce l ăspun ere-i aceasta- îmi vei asculta povaţa: ă-ţi silinţa pân-la moarte să
uci viaţa luminoasă, s.1 fii altora o pil ă fericită şi frumoasă.
404.Fiii mei, trăiţi Cuvântul, nu numai să-l pre icaţi, nllfel ce zi iţi c-o mână cu cealaltă ărâmaţi; cei ce trăiesc cu fapta ceea ce cu
gura spun vor zi i cu amân ouă şi 43vor face lucru bun.
'lOJ.Fiul, meu, mai bine este să rămâi sărac, ar rept, ecât plin e .strâmbătate s-ajungi "mare" şi-"nţelept".
ŶKKi.Să-ţi iubeşti copiii, însă, orişicât ai să-i iubeşti, ragostea să nu te facă ce e rău să făptuieşti; e-i hrăneşti cu-nşelăciune şi-i
îmbraci in jefuit chiar e ei vei fi o ată ju ecat şi osân it.
40/.Nu poţi merge rept în viaţă, fiul meu, pe rumul tău, «Iacă nu cunoşti ce-i bine şi nu-ţi pasă e ce-i rău. Trebuie să stii acestea ca
să stii cum să trăieşti: e ce-i rău să-ţi fie groaza şi ce-i bine să iubeşti.
I0H.Pomul cân e jos se strâmbă anevoie rept îl vezi, omul cân e mic se strică anevoie-1 în reptezi. De aceea fii cu grijă cum ţi-1
creşti pe fiul tău, căci pe urmă plângi za arnic: greu în repţi ce creşte rău.
4()9.în oaie lemnul cât e frage , jupoaie teiul cât se ia şi n reaptă-ţi fiul cât e tânăr: târziu, za arnic vei cerca.
'I lO.Casa-n care se-mplineşte tot ce s-a promis frumos o să aibă cel mai mare şi mai fericit folos 411 .Fiul meu, cân tu în suflet
mulţumit cu toate eşti, altă bogăţie-n lume nici să cauţi, nici să oreşti; a ăugân la roa e bune pe-al vieţii rum cinstit şi trăin în
curăţie, Vei ajunge fericit.
412.Y Fiii mei, viaţa-ntreagă să munciţi şi să luptaţi- mulţumire, nu avere, pe pământ să câştigaţi; bogăţia nu va poate face-n lume
fericiţi,
însă sunt bogaţi aceia care pot fi mulţumiţi.
413.Y Fericirea în afară, nu există, fiica mea, acă ea nu-i înăuntru, acă nu-i în viaţa ta.
414.Y Fericirea-i i ealul upă care-aleargă toţi,
ar tu, fiul meu, te luptă binele să-1 faci cât poţi; oar căutân să-i faci pe alţii fericiţi şi mângâiaţi, fericirea ta o afli, căci pe-a
altora o caţi.
415.Y Casa-n care oar se cântă şi se bea
şi esfrânează în curân ori se aprin e, ori e-un vânt se ruinează.
416.Y Fiul meu, fii harnic puţuri ca şi harnica albină, hol a ta să fie hol ă şi gră ina ta gră ină, casa ta mereu curată, faţa ta mereu
senină- munca binecuvântată ţi-umple viaţa e lumină.
417.Y Fiica mea, fii muncitoare, harnică şi-n curăţie- casa ta întot eauna ca un stup e-albine fie.
418.Y Fiul meu, cu hărnicie să faci munca ta-nţeleaptă, şi estoinic în oricare lucru bun şi cale reaptă.
419.Y Fiul meu, iubeşte-ţi munca, e-ar fi orişicât e grea- munca-i binecuvântare şi-i un bine-n viaţa ta.
420.Y Ura, fiica mea, e nimeni nu lăsa să te espartă; caută tot eauna pacea, iar ca s-o găseşti, tu iartă.
421.Y Fiii mei, iubiţi e-a pururi şi cu sufletul curat, iară prefăcătorie, sincer şi cu-a evărat.
I '.' Fericirea e-n Iubire, şi iubirea-i semnul sfânt upă care-i recunoaşte ea pe-ai săi e pe pământ.
i .' I. Fiica mea, chiar şi pe-aceia ce-ţi fac răul să-i iubeşti; i fiul lor cât poţi cu bine să-1 plăteşti, i ilci pe-acela-n care ar e o
iubire-a evărată omenia îl numeşte fiul Veşnicului Tată.
I '4 . Fiica mea şi fiii mei, ragostea ştiţi voi in ce-i? Iar e Cer apropia poate numai ragostea.
I "i l iul meu, e ai iubire, nu căuta al tău folos: I i i o jertfă pentru alţii, ca Stăpânul tău frumoşii ue-aprinsă-n al tău suflet ragostea in
focul Lui: cu ă totul ar nu cere nicio ată nimănui.
I 'ii.Fiica mea, aşa iubire pentru A evăr să ai, fii gata la nevoie chiar viaţa să i-o ai, căci iubirea-a evărată este zilnică jertfire: numai cel
ce ă viaţă ă ova ă e iubire.
I ' /.l 'iul meu, să ştii că-n suflet ragostea pe care-o ai i ste-un bun ceresc, talantul ce-i primit irect in rai; Iu o ai nu pentru tine ca-n
plăceri s-o cheltuieşti, prin cal e binefaceri, s-o împărţi şi s-o mulţeşti.
I 'K.Pe toţi oamenii in lume să-i iubeşti, copile rag: ragostea e ei e rumul către-al cerurilor prag.
I "'.Fiii mei, păziţi iubirea şi cre inţa v-o păziţi: e le pier eţi, nicio ată altele nu mai găsiţi; :i apoi gol rămâne veşnic locul lor şi-n
piept şi-n glas. Ah, priviţi pe-aceia care le-au pier ut, cu ce-au rămas?
1« i Cruţă fraţii şi grijeşte-i cum grijeşti comoara rară: i agostea-ntre voi cân moare, cum a fost nu-nvie iară; ac-aşa e greu se naşte
şi aşa e iute moare, ragostea e fraţi grijeşte-o ca pe-averea cea mai mare
431.Y Pe părinţii tăi iubeşte-i pân-la moartea lor şi-a ta nimeni ca şi ei pe lume nu te-a mai iubit aşa mulţumeşte-le, ajută-i,
îngrijeşte-i cu temei către nimeni n-ai pe lume atorie ca-nspre ei.
Dorz
432.Y Ai un tată. {şti ator a-1 îngriji, a-i asculta cuvântul.
433.Y Mai bine să laşi copiilor creşterea bună ecât aur.
{pictet
434.Y { bine cân copilul are ruşine, acea ruşine care însoţeste şi păzeşte bunele obiceiuri.
{rasm in Rotter am
435.Y Feciorul care n-a moştenit e la tatăl minciuna şi firea rea, nu merită răutatea altora.
Fer ousi
436.SiIeşte-te in răsputeri să fii tu însuţi ceea ce ai vrea să fie copilul tău.
Fr. Foerster
437.Y Fii pentru părinţii tăi ceea ce ai ori să fie copiii tăi pentru tine.
Franklin
438.Y Calităţile pe care trebuie să le în eplinească o căsătorie sunt: bunul simţ, ragostea, armonia gân urilor, frumuseţea, igiena
şi economia casnică.
Fr. Guicciar ini
439.Y Va pătimi... cel ce îşi va ocări cu grele cuvinte pe un vârstnic tată, ce-n al bătrâneţii prag necăjit se găseşte.
Hesio
440.Y Copiiivor face în viaţă ceea ce au văzut lâ părinţii lor.
Hrisostom
441.Y Copilul nu atorează părintelui viaţa, ci creşterea.
Iorga
442.Y Nu trebuie să alegi ca soţie ecât femeia pe care ai alege-o ca prieten, acă ar fi bărbat.
Jouberti 11 Din cauza greşelilor comise e copii, reproşurile şi mustrările evin inevitabile;
este e ajuns insă ca acestea să fie făcute şi în cea mai strictă intimitate, cân nu este nimeni e
faţă.
14.Dacă un copil îşi mărturiseşte greşeala fără înconjur, lău aţi-1 pentru sinceritatea e care a at ova ă şi iertaţi-i greşelile, oricât e
amare ar fi ele.
I T> Dintre toate mijloacele folosite pentru instrucţia copiilor şi pentru formarea bunelor maniere, cel mai simplu, cel mai uşor şi cel
mai eficace este acela e a pune în faţa ochilor exemple care oriţi ca să le execute sau să le evite.
11(> l'uteţi să vă stră uiţi oricât ţinân fiului vostru cât e multe iscursuri espre politeţe, manierele lui vor fi aşa cum va fi societatea
pe care o frecventează.
Locke
II/.Relele apucături ale tinerilor vin in reaua e ucaţie ată e părinţii lor.
B. J. Moliere
I IK.Să ştii că nicio ată fiul viteaz n-a vărsat sângele tatălui.
Nezami
(49,Cân vei vrea să te însori eschi e ochii- n patru, ca să nu uci pe racu cu lăutari în casă.
A. Pann
IMI.Arată-te vre nic e părinţii tăi.
Perian ru
T> I Trebuie să-1 e uci pe fiul tău să fie ascultător, şi el va fi un om
esăvârşit.
Ptahhotep
I '‡.'..Un tată are ouă vieţi, pe a sa şi pe a fiului său.
Renar
l'i ( Toate popoarele civilizate au respectat femeia.
J J. RousseauUşile bucuriei sunt închise pentru acea casă in care răzba ţipetele nevestei.

454.Y Trebuie să formăm la copii un simţ al obligaţiilor, să le inoculăn i eea e a plăti societăţii pentru tot ce consumă şi e ceea
ce Si bucură. Aceasta să le fie atorie e onoare.
’ 
455.YCel ce se poarta rău cu tatăl său şi goneşte in casa pe mama sa este fecior a ucător e ocară şi e ruşine.

456.Y Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepă a în rumărilf mamei tale! Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău, şi un
lanţ in aur la gîtul tău.
457.Y Fiule, acă vei primi cuvintele mele, acă vei păstra cu tine învăţăturile mele, acă vei lua aminte la înţelepciune, şi acă-ţi vei
pleca inima la pricepere; acă vei cere înţelepciune, şi acă te vei ruga pentru pricepere, acă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla upă
ea ca upă o comoară, atunci vei înţelege frica e Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu. Căci Domnul ă înţelepciune; in gura
Lui iese cunoştinţă şi pricepere. {l ă izbîn ă celor fără prihană, ă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
458.Y Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepă a învăţătura mamei tale: leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le e gît. {le te vor
însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la eşteptare! Căci sfatul este o can elă, învăţătura este o lumină, iar în emnul şi
mustrarea sunt calea vieţii.
459.Y Un fiu înţelept este bucuria tatălui, ar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
460.Y Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel in aur pus în râtul unui porc.
462.0 femeie cinstită este cununa bărbatului ei, ar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui.
Y Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, ar batjocoritorul n- ascultă mustrarea.
Y Femeia înţeleaptă îşi zi eşte casa, iar femeia nebună o ărâmă cu înseşi mîinile ei.
Y Nesocotitul ispreţuieşte învăţătura tatălui său, ar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept.
Y Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, ar un om nesocotit ispreţuieşte pe mamă-sa.
Y Un fiu nebun a uce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce 1-a născut.
Y Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care-1 capătă e la Domnul.
Y Pe epseşte-ţi fiul, căci tot mai este nă ej e, ar nu ori să-1 omori.
Y Cine jefuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care a uce ruşine şi ocară.
Y Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice e copiii lui upă
el!
472.0chii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, ar înfruntă cuvintele celui stricat.
473.Y Ascultă, fiule, şi fii înţelept; în reaptă-ţi inima pe calea cea reaptă.
474.Y Asculă pe tatăl tău, care te-a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cîn a îmbătrânit.
475.Y Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce ă naştere unui înţelept se bucură. Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească
cea care te-a născut.
476.Y Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul.
   
477.Y Cum tu îţi tratezi părinţii, aşa şi copiii tăi te vor trata pe tine
Tales in Milet478.Cei ce nu-şi cinstesc părinţii ajunşi către sfârşitul vârstei nu se bucură e stimă.
Teognis
479.1n limita puterilor să acţionăm asupra copiilor cu întreaga noastră viaţă, molipsin u-i prin exemplul binelui.
Tolstoi
480.Y Nerecunoştinţa cea mai mârşavă, ar cea mai obişnuită şi cea mai veche, este nerecunoştinţa copiilor faţă e părinţii lor.
Vauvernargues

c) ANTURAJ - PRI{T{NI{
481.Y Mai bine fără prieteni ecât cu prieteni răi.
Proverb albanez
482.Omul este apreciat upă prietenii săi.
Proverb arab
483.Y Cine se a ună cu necinstiţii, necinstit ajunge.
Proverb persan
484.Y Fugi e cei răi
Ca să nu te faci ca ei.
485.Y A unările cele rele, strică eprin erile cele bune.
486.Y De vrei să ai nume bun,nu te uni cu cei răi.
487.Y Fugi e a unarea celor obraznici şi răi.
488.Y Fugi e a unările cu chiote şi băuturi până a nu te îmbăta ca în urmă urât vei juca.
Proverbe româneşti
489.1nţeleptul îşi aminteşte e prieteni întot eauna, omul prost numai la nevoie.
490.Y Nu te împrieteni cu omul rău, ia pil a e la cei buni.
Proverbe turceşti
491.Y Prietenia între oamenii răi evine o comunitate în rele.
Aristotel
492.Y Prietenia se întemeiază pe aprecierea unor anumite însuşiri morale ale tovarăşilor, cum ar fi cinstea, mo estia, curajul,
in epen enţa în opinii.
Chircev
493.Y Cine se aseamănă, se a ună.
Cicero
494.Spune-mi cu cine te a uni ca să-ţi spun cine eşti.
Dauli
495.{ supărător cân te iei upă cei răi şi nu vrei să auzi e cei buni.
Democrit
496,Oricât e curat ai fi in fire, acă ai a face cu oameni mur ari te pătezi şi tu fără voia ta.
{pictet
497.Societăţile cele mai plăcute sunt acelea un e omneşte între membri o stimă reciprocă.
498.Spune-mi cu cine te a uni ca să-ţi spun cine eşti; căci acă ştiu cu cine-ţi strici vremea, aflu şi ce poţi ajunge.
Goethe
499.Y Cel care se întovărăşeşte cu cei răi ştiin u-i cum sunt, îşi face singur rău.
tbn al Muqaffa
500.Y Prietenia subînţelege ragostea e om, bunătatea, blân eţea, curajul, altruismul. Fără aceste sentimente reciproc
manifestate prietenia nu funcţionează şi nici nu poate exista.
S. King
501.Y Prietenia cu cei netrebnici ove eşte înclinare către stricăciune.
La Bruyere
502.Y Dacă te vei însoţi cu cei răi, vei eveni şi tu rău.
Menan ru
503.Y Alege-ţi prieten care să fie mai bun ecât tine ca să te schimbi (şi să ajungi) asemeni lui.
504.Socoteşte pe cel mai rău intre uşmanii tăi pe acela, care te-aj împins spre răutate.
Naser Khosrou
505.Y Cine se aseamănă e bună voie cu cei răi, este ca ei.
Pubiiui
506.Y Nu te însoţi cu cei răi !
507.Y Fiule, acă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigai e ei!
508.Y Dacă-fi vor zice: ÄVino cu noi! Hai e să întin em curse ca să vărsăm sânge, să întin em fără temei laţuri celui nevinovat;
hai em să-i înghiţim e vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca p< cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul e lucruri scumpe şi ne
vom umple casele cu pra ă; vei avea şi tu partea ta la fel ci noi, o pungă vom avea cu toţii! Fiule, să nu porneşti la rum cu ei; abate-ţi
piciorul e pe cărarea lor! Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.
509.0croteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea cre incioşilor Lui. Atunci vei înţelege reptatea, ju ecata, nepărtinirea, toate căile
care uc la bine. Căci înţelepciunea va vefii în inima ta, şi cunoştinţa va fi esfătarea sufletului tău; chibzuinţă va veghea asupra ta,
priceperea te va păzi, ca să te scape e calea cea rea, e omul care ţine cuvântări stricate e cei ce părăsesc cărările a evărate, ca să
umble pe rumuri întunecoase; care se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate, care umblă pe cărări strâmbe, şi apucă pe
rumuri sucite;
510.Y Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea cclor nelegiuiţi!
511.Y Calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu vă e ce se vor poticni.
512.Y Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, ar calea celor răi îi uce în rătăcire.
513.Y Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, ar cui îi place să se însoţească cu nebunii o uce rău. Prietenul a evărat
iubeşte oricân , şi în nenorocire ajunge ca un frate.
514.Y Nu te împrieteni cu omul mânios, şi nu te însoţi cu omul iute la mânie, ca nu cumva să te eprinzi cu cărările lui, şi să-ţi
ajungă o cursă pentru suflet.
515.Y Mai bine o mustrare pe faţă ecît o prietenie ascunsă.
516.Y Rănile făcute e un prieten ove esc cre incioşia lui, ar sărutările unui vrăjmaş mincinoase.
517.Y Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, ar cine umblă cu curvele risipeşte averea.
Solomon
518.Y Fii sincer, fii om e omenie, pentru că cel ce are nume bun nu rărtiâne singur.
Suzani
519.Y Cei răi nu sunt toţi răi in naştere, ci legân prietenie cu răii, au învăţat e la ei lipsa e curaj, ocara şi lipsa e măsură.
520.Y De la cei buni vei învăţa lucruri bune; acă însă te vei amesteca cu cei răi, vei pier e şi mintea pe care o ai.
Teognis
521.Y Asociază-te numai cu oamenii e calitate, acă ai respect pentru propia ta reputaţie, căci e mai bine să fii singur ecât
în companie proastă.
Washington

) CALITĂŢI - D{F{CT{
522.Y Viclenia se întoarce împotriva autorului ei.
Proverb afgan
524.0mul înţelept se ju ecă singur.
Proverb albanez
525.Y Nu eschi e uşa unui viciu mic, ca să nu intre cu el şi unul mare.
526.Y Alungă lăcomia e la tine şi vei scăpa e cătuşe.
527.Y Dorinţa e a fi lău at este începutul pieirii.
528.Y Cununa bărbăţiei este mo estia.
529.Y Nu există însuşire mai frumoasă ecât mo estia. 530.Struneşte-ţi limba şi las-o slobo ă oar în patru situaţii: pentru a
spune a evărul, a ezvălui minciuna, a mulţumi pentru binefacere şi a exprima înţelepciune.
531.Y Cel care vorbeşte cu blân eţe este iubit e toţi.
Proverbe arabe
532.Y Tu însuţi trebuie să ai grijă e onorea ta.
Proveb bengalez
533.Se cer patru calităţi unei femei: virtutea să-i îmbrace inima, mo estia să-i lumineze fruntea, blân eţea să-i stea pe buze şi munca
să-i ocupe mâinile. 534.Cine îşi ascun e greşeala vrea să comită alta.
Provrbe chinezeşti 535.Singura întrecere emnă e un înţelept e întrecerea cu el însuşi.
536.1nţeleptul nu se lasă la iscreţia norocului.
Proverbe engleze
Y Nu valorăm în această lume ecât ceea ce vrem să valorăm.
Y Nu valorează nimic cel care e nefolositor nimănui.
Proverbe franceze
Y Cine se lau ă cu faptele lui rele este e ouă ori vinovat.
Y Nu e nobil omul prin originea sa; nobil este omul prin faptele sale e virtute şi înţelepciune.
541 .înţelepţii învaţă lucruri bune e la uşmanii lor.
Proverbe greceşti 542.0mul se cunoaşte în trei împrejurări: la mânie, la bani, la pahar.
Proverb italian
543.Y Mulţi primesc sfaturi ar numai cei înţelepţi profită e ele.
544.Y Cine ju ecă pripit va regreta.
545.Y Cum e omul asa e şi vorba.
Proverbe latine
546,Oamenii virtuoşi nu se ţin e viclenii.
"¡47.OmuJ mo est şi muncitor preţuieşte mai mult ecât omul
puternic şi primej ios. "¡48.Puternic e acela care la mânie nu-şi pier e firea.
Proverbe persane V49.înţeleptul învaţă in păţania altora, nesocotitul nici in a sa. "i SO.Cugetul cel
bun, cea mai moale pernă.
V51 .Cu furnica la muncă, cu iepurele la somn, cu câinele la cre inţă, mult, mult să te asemeni.
VÎ2.Cu iuţeala greşeşti, cu răb area te-n repţi şi cu blân eţea te
cinsteşti. Alege care-ţi place. Vi3,Nu e estul a lău a pe cei cinstiţi, trebuie să te iei pururea upă
ci şi să te slujesti cu ei. '<S4.în timpul mâniei, gân eşte-te la pericolul ce poate urma. ‡>S5.Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi în repta.
VS6.Cân te mânii să te păzeşti, ca nu cumva cu mânia la orice să greşeşti.
'i*i7.Mânia pe nesimţite, în primej ii te trimite.
VîX.Omul învăţat şi necinstit e ca belciugul e aur la râtul porcului.
"i59.Cinstea să nu ţi-o pierzi nici la cea mai mare nevoie şi necaz că
cine-şi pier e cinstea, viaţa şi-a pier ut-o. ViO.Lucrul cel mai scump e cinstea, ar, ce folos, unii o vân prea ieftin.
'>61 .Cinstea valorează mai mult ecât banul.
M>2.Dacă proce ezi cinstit să nu te temi e nimeni.
S63. Cinstea se obţine cu multa tru ă.
S(>4.Pururea să te păzeşti, cinstea să nu ţi-o mânjeşti.
">65.Beţia strica omenia.
Vift.Cine bea pân-la-mbătare
Nume bun în lume n-are. 0 ">67.Cân mân ria merge înainte, ruşinea upă ea se ţine. vA8.Fu ulul are oi tovaraşi: prostia şi sărăcia.
569.Mân ria vine înaintea că erii.
570.Deprin e-te a stăpâni lăcomia, somnul, esfrânarea şi mânia c să scapi e mari necazuri:
571.Omul fără ruşine, ruşinea oamenilor.
572.Y Cine se lau ă singur se ocăreşte pe sine.
573.Y Cel cu suflet mare se cunoaşte in facerea e bine către cei ce j au supărat.
574.Y Mai vinovat cel ce în eamnă pe alţii la răutăţi, ca omul lesne & înşală.
Proverbe româneşt
575.Y Cine face tot eauna numai ce vrea, face rar ceea ce trebuie.
Proverb scan inav
576.Y Firea rea e cel mai aprig uşman al omului; in pricina ei suferi şi sufletul şi trupul.
Abu Sokur Brilkhl
577.Y Curajul răspun erii este, în zilele noastre un mo e exprimare ! emnităţii cetăţeanului, a simţului său civic, a stăpânirii
e sine, este o trăsătură a unei personalităţi integre.
G.Antoniu
578.Y Deşi îţi stă în putere să faci rău unui om, acă eşti bun ove eşte acest lucru.
Asa i Tus
579.0mul care nu ştie să facă bine nu este om.
Lubbock
580.Y Cel care nu are nici o virtute invi iază tot eauna virtutea altora.
Fr. Bacon
581.Y Am fost încre inţat toată viaţa, şi cre în continuare, că prima formă a civilizaţiei a început prin respectul pentru fiinţa
apropiată.
” Baranga
582.1nteligenţa oricât e vie, oricât e scăpărătoare nu este emnă e preţuit ecât atâta timp cât se în reaptă spe i ei nobile şi
folositoare.
Buricescu
583.0mul lăsat în voia pasiunilor e un sălbatic.
.'î84.Din cumpătare răsare esăvârşirea însuşirilor.
Călinescu
585.Cân cineva e în rumat e stăpânirea e sine, ajunge să urască rumul stricăciunii şi se va pregăti ca om pentru o neîncetată
cumpătare.
Clement (Alexan rinul)
586.0noarea se găseşte în munca cinstită.
Clevan
587.Y Felurile curajului, care sunt necesare în eosebi tineretului sunt: sinceritatea morală şi stăruinţa în muncă.
J. Comenius
588.Y Altruismul, capacitatea e a te ărui altora, este o virtute a unor mari entuziaşti, a unor mari iubitori e oameni.
Conception
589.Y Laşitatea tin e să arunce asupra altora răspun erea.
Cortazar
590.YVoinţa reprezintă e fapt învingerea obstacolelor prin interme iul efortului voluntar.

Demetrescu
591-Cân uiţi e propriile tale efecte, ajungi mân ru.
592.Să ne ferim e greşeli, nu in teamă, ci in simţ e răspun ere.
Democrit
593.Y După caracterul moral al omului se poate cunoaşte preţul lui.
Diaconescu
594.Y A evărata înţelepciune a fost şi va fi întot eauna incompatibilă cu viciul şi cu esfrâul: preceptele sale nu pot nicio ată să fie
în opoziţie cu acelea ale moralei.
Di erot
595.Y Bunul simţ e ca un aur preţios şi minunat, ar e prea puţini se ve e cunoscut şi a unat.
596.Y Tare-i firea păcătoasă, slab e omul muritor.
Nu te socoti prea tare,ca să nu cazi prea uşor, ci priveşte orice lucru şi in faţă şi in os; şi la mijloc te aşează, nici prea sus - ar
nici prea jos.
597.Y Bunul-simţ la cel cuminte e şi-n fapte şi-n cuvinte, cum cel prost-crescut se-arată şi-n grai, şi-n purtări eo ată.
598.Y Datorită chibzuinţei mult rău este ocolit; mare lucru-i orişiun e un om bun şi chibzuit.
599.Y Aurul în foc se cearcă, şi-n ispite cel curat, numai astfel se alege ce e bun in ce-i stricat.
600.Y Dacă n-ar fi încercarea, cum s-ar ove i altfel ca e aur într-un suflet sau că e gunoi în el?
601.Y Mai plăcută e mireasma unui nume preţuit ecât tot parfumul lumii pus pe chipul necinstit.
602.Y Fericit e omul care e curat, chiar e-i lipsit, că nici lipsa grea nu-1 face să ajungă necinstit.
603.Y Cugetă a ânc la Cinste câtă vreme-i mintea trează; numele curat şi vre nic ţi-este cea mai sfânta pază.
604.Y Cea mai moale pernă-n lume este cugetul curat; numai cel ce şi-1 păstrează este binecuvântat.
605.Y Cân a înflorit gră ina- şi albinele s-arată; şi virtuţile-s acolo un e-i inima curată.
606.Y N-aştepta s-auzi un cântec intr-o gură e măgar, nici bun-simţ e la o brută n-aştepta, că e-n za ar.
607.Y Umple-te pe inlăuntru cu bun simţ şi gân uri sfinte.
Omul gol pe inlăuntru este-un orb şi-un iară minte!
M)8.Cel cu un talent mai mare n-are rept să o ihnească. Anii-i trec şi rar mai vine altul să-1 înlocuiască. Va veni şi-a lui o ihnă upă
ce-şi ă tot ce are, astăzi, însă, să muncească! Datoria lui e mare!
(>09.Nu-s ispite ca acelea ce-1 pân esc pe-un om cinstit, ar nici bucurii n-au nimeni ca acei ce-au biruit.
MO.Precum cerul fără neguri e senin şi e curat, astfel Cinstea curăţeste pururi sufletul iertat e primeşte şi păzeşte tot ce-i bun
şi-a evărat.
M l.Nu ori ce nu se poate să ajungi prin curăţie- numai ce-ţi ă curăţia îţi va fi spre bucurie.
M2.Sufletul bolnav e oruri tot greşeşte şi greşeşte: el nici rab ă, nici aşteaptă, nici renunţă- el oreşte. Ŷ
fi 13.Vinovată e orinţa care vrea cu nerăb are ceea ce-i oprit şi ce e osân it e înfrânare.
614.YOmul cel a evărat are or e ce-i curat şi şi-1 cântă-ncununat. Omul cel nechibzuit are or nelegiuit

şi şi-1 plânge pe epsit.


615.Y Frumuseţea cea trupească este-un ar in cele rare ar in cele mai cu grijuri şi mai nefolositoare!
616.Y Cine este intre oameni omul cel mai prost şi rău? Cel ce lasă gân uri rele să-ncolţească-n uhul său!
617.Y Cel mai înţelept e-acela ce socoate câte pier un nimic pe lângă cele ce sunt veşnice în cer.
618.Y Un om harnic, fără carte, preţuieşte înmiit ca un învăţat, ar leneş, vagabon şi parazit.
619.Y Fii încet în chibzuinţă, iar în hotărâri cinstit, ca să nu fii e ruşine în nimic in ce-ai pornit
620.Y Dragostea o poţi cunoaşte upă jertfa care-o-n ură: pentru ragoste pe lume numai jertfa e măsură.
621.Y Numai sufletele gata e-orice jertfă pot avea o iubire-a evărată şi oar ele-o pot păstra.
622.Y Nu e greu să ierţi a esea, ar e greu să uiţi eplin; cel ce iartă ar nu uită n-are sufletul senin.
623.Y Fiecărei ciori îi pare c-al ei pui e mai frumos, ragostei a evărate totu-i pare luminos, ragostei a evărate nu-i nimic
să-i pară greu, e aceea cel ce-o are e născut in Dumnezeu.
624.Y Toate relele in lume oar in esfătare vin- lipsa înfrânării umple trup şi suflet cu venin, înfrânarea este bunul cel mai
preţios în viaţă; cine-o are tot eauna merge cu lumina-n faţă.
625.Y Mai presus e împlinirea oricăror orinţe rele, este înfrânarea care face să renunţi la ele.
626.1n neprihănire toate sfintele virtuţi s-arat- cel neprihănit e omul rept şi bun şi înfrânat.
Don
627,Omul e bine, omul e caracter este tot eauna gata să-şi faci atoria.
P. Doumer
628.Y { ucaţia este ceea ce rămâne cân tot ceea ce ai învăţat în şcoali se uită.
W.R.{mersoi|
629.Y Aşti să asculţi este o artă.

{pictet
630.0amenii înţelepţi, cân au scăpat intr-o primej ie, se păzesc e ea pe toată viaţa.
{so|
631 .Sunt foarte vre nici e lau ă copiii care ascultă e părinţi.
Fe ru
632.Y CeI care are mintea rept stăpân nu-şi va în ruma sufletul pe calea patimei.
633.Y Fapta rea e la omul rău vine.
Fer ousi
634.Y Numai cine se stăpâneşte pe sine însuşi acela este stăpân şi asupra vieţii şi poate s-o în repte spre bine.
Fr.Foerster
635.Y Pentru reuşita unui tânăr, în afară e activitate şi economie nici o altă însuşire nu e aşa e preţioasa ca punctualitatea şi
cinstea în toate treburile sale.
636.Y Caută virtuţile la alţii şi viciile la tine.
Franklin
637.Y { bun omul ce nu şi-a pier ut cinstea, care s-a în reptat spre bunătate şi a întors spatele răutăţii.

638.1a om curat - vorbă curată.


639.Să nu-ţi mai fie gân ul la lăcomie; uită-te la pasăre şi vei înţelege că lăcomia a us-o în laţ.
640.Y Cel ce are ca ajutor înţelepciunea, cum să se învoiască e a se apuca e o treabă necinstită ?
Giami
641.Y Animalul este instruit e organele sale; omul îşi instruieşte el
însuşi organele şi le stăpâneşte.
Goethe
642.Y Plecarea spre fapte bune, semn e înţelepciune.
643.Y Cei înţelepţi pururea o bună măsură la toate păzesc, -aceea nu se prea poticnesc.
644.Y Cel înţelept mai întâi poftele şi le înfrânează. Aşa şi tu să le urmezi.
645.Y La orice întâmplare să-ţi araţi virtutea ta, iar nu răutatea ta.
646.Y Cel ce nu-şi înfrânează nici ochii, nici gura, nici pofta, ticălos om se înţelege. Fereşte-te e-o asemenea numire.
647.Y Cu cei repţi şi cinstiţi pururea să te întreci, ca mai rept şi mai cinstit ecât ei să te araţi.
648.Cei mai mari vrăjmaşi ai omenirii se înţeleg: lenea, lăcomia, esfătarea, esfirânarea, beţia şi iubirea e slavă. Fereşte-te e aceste
numiri.
649.0mul, cân lau ă faptele cele rele arată că are şi el o parte in ele. Păzeşte-te să nu cazi într-această osân ă.
I.Golescu
650.Cel ce urăşte nu cunoaşte ragostea ce este.
Al. A. Golescu
65¡.Neruşinatul face ce pofteşte, fără să-i fie teamă că-şi mur ăreşte cinstea.
Y Nu merită să te foloseşti e nefericirea lumii pentru a obân i comori.
Gorgan!
Y Dragostea faţă e oameni constituie aripile cu ajutorul cărora omul se înalţă.
AI. M. Gorki
Y Dacă există cineva care prin înclinaţie naturală să fie tentat a face mai egrabă rău ecât bine, fiţi sigur că acela nu-i o fiinţă
omenească, ci o bestie sau un mostru, fiin că-i lipseşte acea înclinare spre bine, firească tuturor oamenilor.
Fr. Guicciar ini
655...îngâmfarea e şi ea o ova ă e me iocritate.
Guşti
656.Cine nu cugetă singur şi nu ascultă sfatul bun venit e la altul este ca un om e nimic.
Hesio
657.Să ai mân ria cuvenită meritelor.
658.Prea multe făgă uieli trezesc neîncre erea.
Horaţiu
659.0mul bun îşi recunoaşte greşeala, iar acă a săvârşit o greşeală nu se sfieşte s-o în repte, căci este sincer în ceea ce face şi spune.
660.Y Dacă te-ai gân it la un lucru bun, ia-o înaintea pasiunilor tale ca să nu ţi-o ia ele înainte. Dacă te-ai gân it la un lucru rău,
amână-ţi pasiunile, căci şi ceasurile care trec sunt un câştig.
661.Y Nu caută să facă rău oamenilor ecât cei proşti, care nu vă urmările faptelor lor.
Ibn Al - Muqaffa
662,.Omul vorba e nu şi-o poate struni, nimic altceva nu poate nicio ată stăpâni.
Imru Al - Qays
663 .Tu însuţi ? Un vechi şi bun prieten căruia totuşi să-i refuzi orice concesie.
664.Y Cea mai mare ruşine este cea pe care n-o ve e nimeni: ruşinea ta e tine însuţi.
665.Y Cine murin e foame nu fură, e unul in cei mai mari ucenici ai virtuţii omeneşti.
666.Y Viciile sunt călăi care te omoară încet, ca sabia neascuţită.
Iorga

667,Omului îi face cinste să fie bun şi rept.




668.Y Pentru a obţine stima oamenilor, trebuie să fii mai vre nic ecât
ei.
Th. Jouffroy
669.Y Beţia nu e în firea bărbaţilor cinstiţi.
Kamal Khugian i
670.0mul lipsit e e ucaţie nu ştie să se servească e libertatea sa.
ß
671.Y Politeţea face ca omul să apară în exterior aşa cum ar trebui să fie în interior.
672.Y {şti mare, eşti puternic, ar nu e e ajuns. Fă-mă să te stimez.
673.Y înşelătoria este un meşteşug mur ar şi ne emn.
La Bruyere
674.YJu ecata sănătoasă şi bunul simţ sunt sfetnicii buni într-o casă.

La Fontain«
675.Y Ruşinea e a fi făcut un lucru reprobabil şi e a fi merita pe eapsa, iată singura isciplină care ţine e virtute.
Locki
676.Y Caracterul nu e un ar, ci o sumă e eprin eri tari, obân it prin muncă. Puterea caracterului stă în ragoste.
Mehe inţi
677,Omul prost în maniere se cunoaşte şi în haine e sărbătoare.
678.Y Cheltuieşte cu cumpătare şi vei fi fără grijă.
679.Y Cel intâi pas al virtuţii este e a nu face rău.
680.Y întot timpul, ruşinea să nu-ţi lipsească.

681.Y Cel care nu se opune poftelor lui, rău sfârşit va avea.


682,Omul care nu este stăpân pe trupul său, păcat că-1 poartă.
683.Stăpânirea e sine este cea mai mare in stăpâniri.
684.Y Precum molia strică haina, aşa şi pizma pe om.
Moise
685.Y Voinţa nu numai că trebuie ri icată la acelaşi gra e perfecţionare ca şi celelalte puteri sufleteşti ar se cere să fie o
voinţă energică, constantă şi în rumată numai pe calea binelui.
686.Y { laş acela care n-are curaj să spună a evărul e frica pe epsei ce şi-ar trage-o.

Moisescu
687.Y Nu bate rumul vicleniei şi pizmei; oricine merge pe rumul pizmei va că ea în cap.
688.Y Nu lăsa invi ia să-ţi ajungă la suflet, că omul pizmaş n-are nici un preţ.
689.Y Cinstea cu lăcomia nu se pot împreuna; eu e o sută e ori am făcut încercarea.
690.Y Dacă toate lipsurile ce le am vin e la mine însumi, cui mă pot plânge.
691.Y Mo estia te face iubit, îngâmfarea o să te faca e ocară.
Naser Khosrou
692.Cine-i sincer, aceluia i se cuvine mai mult respect.
Nezami
693.Obraznicul primeşte palma lumii.
Oukha i
694.Y Plăcuta pace e potrivită oamenilor; mânia salbatică aparţine fiarelor.
Ovi iu
695.Y Celui ce-ţi va vorbi cu asprime, tu să-i răspunzi cu blân eţe.
696.Y Făcătorul e rele
' Cân cu gân ul nu visează {! în cursă o să cază.
A.Pann
697.Y Cel căruia îi place să trăiască în rele găseşte că o crimă este poruncită e lege.
698.Y Furtul şi lăcomia uc la crimă.
Papirus Insinger

699.1nvi ia este oarbă.


Pascal
700.A invi ia înseamnă a te recunoaşte inferior.
Pliniu cel Tânăr
701 .Fii în pace cu oamenii, în război cu viciile. 702.0 limbă bârfitoare este semnul unei inimi rele.
703.Y Defectele altora învaţă pe înţelept să şi le în repte pe ale sale.
Publius
704.Y întot eauna în emnul înţeleptului e spre bine şi pace, întot eauna în emnul neghiobului e spre război, intrigă,
încăierare.
705.Omului îi trebuie minte şi nu putere. 706.Sfârşitul beţiei e ecă erea.
Ru aki
707.Y Prostului îi place lau a e sine.
708.Y Fii curat frate, şi nu te teme e nimeni; spălătoresele izbesc în piatră numai hainele mur are.
709.Y Fii cinstit, ca cel ce-ţi vrea răul să n-aibă e ce pomeni păcatele tale.
710.Y Dezgustătoare e mâncarea căpătată cu înjosire; oala-i pe foc, ar în ea fierbe cinstea.


711.Y Nu cunosc tâlhar mai vinovat ca acela care face rău omului cinstit.


712,Onoarea nu epin e ecât e ceea ce zice şi face omul însuşi.
  
Y Ce nu opreşte legea opreşte buna cuviinţa.
Y Un viciu a uce pe un altul.
’ 
715-Omul e onoare trăieşte mo est şi plăteşte cinstit. Nu merită să cheltuiască mai mult ecât câştigă în realitate şi nici nu se ruinează
făcân atorii.
716.Y Cu cât te vei cunoaşte mai bine pe tine, cu atât vei fi mai mo est şi vei căpăta o mare încre ere în puterile tale.
717.Y Cine vrea să fie respectat, trebuie să respecte la rân u-i in ivi ualitatea celor in jur.
718,Orice om poate să capete bune maniere şi aceasta epin e în cea mai mare măsură, e noi înşine. Depin e e noi să fim politicoşi
şi în atoritori, pentru aceasta nu-i nevoie e nici un ban...Bunele maniere sunt po oaba faptei.
719.Y Un om cumpătat nu se împrieteneşte cu un beţiv.


720.Y Aceasta este soarta tuturor celor lacomi e câştig: lăcomia a uce pier erea celor ce se e au la ea.
721 .Ura stîrneşte certuri, ar ragostea acoperă toate greşelile.
722.Y Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.
723.Y Gura celui neprihănit este un izvor e viaţă, ar gura celor răi ascun e silnicie.
724.Y Cum trece vârtejul, aşa piere cel rău; ar cel neprihănit are temelii veşnice.
725.Y Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, ar gura celor răi spune răutăţi.
726.Y Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, ar cei ce umblă iară prihană îi sunt plăcuţi.
727,Omul e bine capătă bunăvoinţa Domnului, ar Domnul osîn eşte pe cel plin e răutate.
728.Y Un om este preţuit upă măsura priceperii lui, ar cel cu inima stricată este ispreţuit.
729.Y înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, ar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.
730.Y Buzele mincinoase sunt urîte Domnului, ar cei ce lucrează cu a evăr îi sunt plăcuţi.
731.Y Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, ar cel rău se face urît şi se acoperă e ruşine.
732.Y Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, ar răutatea a uce pierzarea păcătosului.
733.Y Cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pier e, ar cine se teme e poruncă este răsplătit.
734.Y Un martor cre incios nu minte, ar un martor mincinos spune minciuni.
735.Y înţeleptul se teme şi se abate e la rău, ar nesocotitul este îngîmfat şi fără fiică.
736.Y Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin e răutate se face urît.
737.Y în a evăr cei ce gân esc răul se rătăcesc, ar cei ce gân esc binele lucrează cu bunătate şi cre incioşie.
738.Y Cine este încet la mânie are multă pricepere, ar cine se aprin e iute, face multe prostii.
Y739.0 inimă liniştită este viaţa trupului, ar pizma este putrezirea oaselor. Neprihănirea înalţă pe un popor, ar păcatul este
ruşine; popoarelor.
740.Y Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, e aceea nu se uce 1 cei înţelepţi.
741.Y Un om iute la mânie stârneşte certuri, ar cine este încet la mânie \ potoleşte neînţelegerile.
742.Y Cel lacom e câştig îşi turbură casa, ar cel ce urăşte mita va trăi.
744.1nima celui neprihănit se gân eşte ce să răspun ă, ar gura celor 1
răi împroaşcă răutăţi.
745.0 privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele.
746,Orice inimă trufaşă este o scârbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămîne nepe epsită.
747.Y Prin ragoste şi cre incioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin j frica e Domnul se abate e la rău.
748.Y Mîn ria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte că erii.
749.Y Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, ecît să împărţi pra a cu cei mîn ri.
750.0mul neastâmpărat stîrneşte certuri, şi pârâtorul esbină pe cei mai buni prieteni.
751.Y Cel încet la mânie preţuieşte mai mult ecât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult ecât cine cucereşte
cetăţi.
752.Y Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
753.Y Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată ca e în nenorocire.
754.Y Cine îşi înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are uhul potolit este un om priceput.
755.Y Cîn vine cel rău, vine şi ispreţul; şi o ată cu ruşinea, vine şi ocara.
756.Y Cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă pînă în fun ul măruntaielor.
757.Y înainte e pieire, inima omului se îngâmfă, ar smerenia merge înaintea slavei.
758.Y Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, ecât un bogat cu buze stricate şi nebun.
759.Y Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această can elă a celor răi, nu este ecât păcat.
760.Sufletul celui rău oreşte răul, semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui.
761.Y Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi ve e ce repe e sunt aruncaţi cei răi în nenorocire.
762.Y Cel mân ru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprin erea îngâmfării.
763.Y Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, ar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea.
764,Omul chibzuit ve e nenorocirea şi se ascun e, ar cei proşti merg înainte şi sunt pe epsiţi.
765.Spini şi curse sunt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se epărtează e ele.
766 Omul milostiv va fi binecuvântat, pentru că ă săracului in pâinea lui.
7(>7.Leneşul zice: ÄAfară este un leu, care m-ar putea uci e pe uliţă!
768.Y Cine se gân eşte să facă rău, se cheamă un om plin e răutate.
769.Y Cum se învârteşte uşa pe ţâţânile ei, aşa se învârteşte leneşul în palul lui.
770.Y Leneşul îşi vâră mâna în bli şi-i vine greu s-o ucă iarăşi la gură.
7 /1 .Leneşul se cre e mai înţelept ecât şapte oameni care răspun cu
ju ecată.
/ / .'..Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare, aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ÄAm vrut oar să
glumesc!:
11 ( Omul chibzuit ve e răul şi se ascun e; ar proştii merg spre el şi suni pe epsiţi.
774.Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.
775,Oamenii e aţi la rău nu înţeleg ce este rept, ar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul.
Y Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, ecât bogatul care umblă pe căi sucite.
Y Cel lacom stârneşte certuri, ar cel ce se încre e în Domnul este săturat in belşug.
Y Celbun pricepe pricina săracilor, ar cel rău nu poate s-o priceapă.
Y Cîn se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, ar cei buni le vor ve ea că erea.
Y Un om mânios stârneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate.
Y Mân ria unui om îl scoboară, ar cine este smerit cu uhul capătă cinste.
Solomon
Y Un răspuns blân omoleşte mânia, iar un cuvânt aspru aţâţă mânia.
Teofrast
Y Lăcomia a nenorocit mulţi oameni fără ju ecată şi aceasta pentru că le-a fost greu să păstreze măsura cân li s-au oferit bunătăţi.
Teognis
Y Pentru lăcomie sunt furtişagurile, uci erile, războaiele, jurământurile cu strâmbul.
Varlaam
Y Ccl mai marc rău e eprin erea cu răul.
 c 
Y înseamnă să nu fii bun e nimic, acă izbuteşti să fii bun oar pentru tine.
Voltaire
7X7.Dacă pătrunzi în istoria vieţii bărbaţilor e seamă in trecut, poţi ve ea că în vremurile e-atunci ei socoteau mo estia una intre
cele patru virtuţi şi o întemeiau pe curăţenia morală.
Zakani

  !"c
7K8. învaţă in nenorocirea altora, pentru ca alţii să nu înveţe in nenorocirea ta.
7K9.Nu este stăpân pe acţiunile sale acela care nu le ştie şi umările.
/'IO.Cine se gân eşte la urmări este ferit e nenorociri.
I') I .Cum semeni aşa vei culege.
7<)2.învaţă să te învingi pe tine însuţi şi vei avea linişte.
# $$
/'M.Prima greşeală pregăteşte patul pentru a oua.
# $
794 înşelân pe alţii, te înşeli pe tine.
# $
 
/ G r e ş e l i l e cele mici fac loc celor mari.
'''<> Cine se împie ică e ouă ori e aceeaşi piatră merită să-şi rupă piciorul.
i'i / {ste mult mai costisitoare răzbunarea injuriilor ecât uitarea.
# $% '¡ : Cine nu vrea să asculte sfatul nimănui, va învăţa pe seama lui. "i'i Cine ve e
binele şi ia răul, comite o nebunie cu bună ştiinţă. ' 00 I'. mai bine să te în repţi ecât să fii în reptat.
# $& 
ni Fericit cel ce-şi măsoară fiecare pas şi priveşte către sfârşitul
.ii 11 ii ni î sale. '1 i ine nu se lasă sfătuit nu poate fi ajutat, " i N u c ruşine să cazi în noroi; e ruşine să nu vrei să te ri ici. 111 A 11
justifica greşeala înseamnă altă greşeală.
# $

'
$
%!
 !
 

  
Proverb japonez
805.Y Ce nu vrei să ţi se facă ţie, nu face nici tu altuia.
806.Y Toată viaţa trebuie să înveţi cum să trăieşti.
A greşi e omenesc; a persista în greşeală e iabolic.
807.Y

Proverbe latine.
808.Y De nu te gân eşti la rău, bine nu va fi.
809.Y Azi vorbele te supără, mâine te fac om.
81 l.Nu trage pisica e coa ă ca te zgârie pe mâini.
812.Y Răzbunarea sângeroasă ouă case păgubeşte.
Proverbe persane
813.Y Nu trebuie să-i imităm ecât pe cei ce-i ve em făcân bine.
814.Y Nu e estul să ştii să faci bine, ci trebuie să şi faci.
815.Y Nu face rău, şi nu te va vorbi nimeni e rău.
816.Y Fereşte-te e fapte e ruşine.
817.Y Nu ju eca pe om upă graiul lui ci upă faptele lui.
818.Y Cine se joacă cu focul se frige.
819.Y Urmează celui înţelept şi te ia upă cel rept.
820.Y Greşelile în reptare aşteaptă.
821.Y Până a nu păţi ruşine epărtează e la tine orice greşeală ce îţi a uce ruşine.
822.Y Cea mai mare greşeală - a nu se căi oricine e greşeala sa, şi a nu se ruşina e ea, ci în ea a se făli.
823.Y Nu-ţi băga lingura un e nu-ţi fierbe oala.
824.Y Cine vorbeşte ce-i place, acela să au ă şi ce-1 supără.
825.Y Nu vorbi neîntrebat.
826.Y Gân eşte-te întâi, apoi vorbeşte.
827.Să fugi e năravuri rele, ca e cele mai rele boale. 828.1ubiţi sfaturile, nu lau ele.
829.Y A nu că ea nu se poate, ar cinste îţi faci, cân cazi, să te scoli.
830.Y Mai bine să întrebi ecât să te rătăceşti.
831.Y Nu umbla cu mâţa-n sac, că i se vă ghiarele.
832.Vor veni bătrâneţile să-1 întrebe un e sunt tinereţile.
833.0ricine se poate înşela, ar pe altul nu se cuvine a înşela.
834.Y Cân poţi ajuta, ajuta tu cât poţi, ajutor e la altul nicicum să aştepţi.
835.Y Beţia e sărăcie grozavă.
836.Y Bine faci, bine găseşti.
837.Y De faci bine, nu trâmbiţa în lume.
838.Y Aruncă binele tău în reapta şi-n stânga şi la nevoie ai să-1 găseşti.
839.Y Răul nu rămâne nepe epsit.
840.Y Mai mari sunt necazurile ce noi înşine ni le pricinuim, ecât cele ce e la alţii pătimim.
841 .Tu însuţi să nu faci ceea ce consi eri greşeala la alţii.
842.Y Ce ţie nu-ţi place Altuia nu-i face.
843.Y Cine upă ce umblă capătă.
# $ 

844.Y Mai bine să petreci noaptea în supărarea insultei ecât în căinţa răzbunării.
# $

845.Y Nu călca în noroi că sare pe tine.
846.Y întreaga lume coalizată împotriva ta nu-ţi poate face nici un sfert in răul pe care ţi²1 poţi face singur.
# $ 

847.Y Nu trebuie să treci iarăşi pe rumul pe care te-ai poticnit.
$  ( ’(

848.Y Dacă vrei să nu cunoşti teama, nu face rău.
849.Y Mai bine să mori e foame ecât să te saturi cu pâinea obân ită înjosin u-te.
 
 
850.Y Priveşte în urmă ce fapte bune ai făcut; aceeaşi răsplată vei
ve ea.

 

851 .De vrei să te ocolească primej ia, u-te şi fă bine tuturor.

852.Y De la viaţă să nu aştepţi nimic, impotrivă, tu trebuie să-i ai totul. Numai aşa vei fi scutit e eziluzii şi te poţi bucura e
tine, e lupta, e in epen enţa şi puterea ta creatoare.
Blaga
853.Y {liberează-te e pasiuni, eliberează-te e pofte, eliberează-te e greşeli, - acestea sunt trei precepte, zale şi
scut, pentru orice spirit. Purtân această armură, eşti puternic în contra răului, evii invulnerabil.
74 Brâncuşi
854.Y Pru enţa constă în a eosebi binele e rău.
Cicero
855.Y Din greşeli înveţi, ar te costă scump.
856.Y Nu ţi se iartă greşelile oar pentru o faptă bună.
857,Omul cel mai fericit este acela care face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.
Di erot
858.Y Cine-i prea cheltuitor e atornic tuturor.
859.Y Cine-n vremea avuţiei nu gân eşte la păstrare va ajunge ori să ceară, ori să fure-n strâmtorare.
860.Y Ce nenorocit e-acela cărui i se ă avere însă el o foloseşte spre păcat şi spre urere, ar ce fericit e-acela care
ştie, cât o are,
a o folosi spre bine pentru viaţa viitoare.
861.Y Dragostea ne-a at viaţă, apoi ne-a at chibzuinţă,
ca prin ea să ne cunoaştem şi esăvârşim fiinţa. Prin ea ne putem învinge relele porniri in fire şi putem primi-a evărul şi
lucra spre mântuire.
862.Y N-are rost a-fi plânge laptele vărsat ci să-nveţi mai bine cum să-1 fi păstrat. Poartă pururi curăţia în a âncul tău subtil;
fii mereu bătrân la faptă, iar la rele fii copil.
863.Y Trupul tău e templul sacru un e Cerul locuieşte. Dacă vrei să stea în tine, tu-n lumină te păzeşte.
865 .Fiica mea, păstrează-ţi pururi vasul trupului curat, ca să nu ţi-1 întineze nici o pată său păcat; oar un trup curat e vasul cel e preţ
şi cel sfinţit care poartă în lumină sufletul neprihănit. Pentru asta cere pururi Duhului sfinţirea Sa- arul Său cel bun şi mare cu
plăcere ţi-o va a.
866.Dac-ai vrea să-n repţi e astăzi viaţa ta pe-un rum frumos, peste câţiva ani avea-vei un trecut străluminos, plin e amintiri
curate, plin e bucurii cereşti, peste care cu plăcere, fericit, ai să priveşti.
867.Suferinţa ce pe lume altuia-i pricinuieşti te va urmări ca umbra ori pe un e-ai să trăieşti.
868.Y Palmele ce-ai at la alţii, sângele ce l-ai vărsat, ne reptatea ce-ai Scut-o vreunui om nevinovat, faptele e lăcomie, e
minciună - orice rău- apăsa-vor greu şi veşnic sufletul şi gân ul tău.
869.Y Precum focul nu stă-n apă ci se stinge biruit, nici orinţa rea nu poate sta-ntr-un suflet curăţit.
870.Sufletul e ca fântâna: ţine în a âncul său tot ce a primit acolo fie bine, fie rău. Dacă vrei să ai curată apa in fântâna ta, numai ce-i
curat primeşte, ce-i rău nu primi în ea.
871.N-asculta e vreo ispită care-ţi cere curăţia. Apăraţi neprihănirea, scapă-ţi nevinovăţia, fugi in braţele ispitei, fugi chiar acă te
sfâşie: up-o clipă poate este prea târziu, pe veşnicie.
872.Y Nu umbla-n nechibzuinţă, nu u şarpe-n sânul tău, nu săpa o groapă-n cale, căci tu poţi să cazi mai rău.
873.Y Un e totul merge bine e uşor să sfătuieşti;
e mai greu să-n repţi acolo un e numai rău găseşti; e aceea tu  să te uci cu bunul sfat un e răul nimiceşte, un e piere cel
curat.
874.Y Ţine seama-ntot eauna e folosul   )nu numai e-al unor prieteni.
Griji, aceasta eşti *Faţă e acel ce-ţi spune "nu-mi eşti cu nimic ator" eşti atornic cel mai tare: el e-un binefăcător.
875.Y Nu vrea lau e şi plata cân îţi faci oar atoria; pentru este omul,
pentru!
omenia!
876.Y Da-i cezarului atâta cât îi este-al lui mereu,
ar ce Dumnezeu îţi cere, ă-1 numai lui Dumnezeu. Azi cezarii cer atâta, că acă le-ai a cât zic, nicio ată n-ar rămâne pentru
Dumnezeu nimic.
877.Y Chiar şi arul cel mai simplu te arată-un om ales; cine seamănă prin milă, va avea slăvit cules.
878.Y Rob fiin neprihănirii trăieşti pururea-n lumină, în Cre inţă, în Nă ej e şi în Dragoste eplină;
şi, crescân în roa a sfânta in mai bine în mai bine, tot mai esluşit se ve e chipul Celui Sfânt în tine.
879.Y Cân urerea sau iubirea sufletul ţi-1 chinuieşte, bucură-te: suferinţa curăţeşte şi sfinţeşte.
880.0stenin să tot răsufle aerul in lume, greu, a ta inima oreşte aerul ceresc, mereu; cân îl simte al tău cât e fericit petreci! Fugi
e ce e rău, fă bine şi-1 vei respira în veci.
Y Fericit e-acela care poate-n viaţă renunţa
la un rept al său cân asta e-n folosul altuia.
Y Pleavă şi eşertăciune se alege-aşa curân
e tot ce-şi câştigă lumea, fără ragoste lucrân .
Y Fum şi spuză-s toate-n lume: astăzi sunt iar mâine nu-s;
e ciu at ce mulţi in oameni, totuşi, nu se uită-n Sus.
Y Nu te cre e că eşti ascăl până n-ai fost ucenic; cel ce n-a-nvăţat temeinic
nu va şti cinstit nimic.
Y Dacă n-ai orinţe multe, chiar puţinul- mult îţi pare:
mulţumirea sufletească este-averea cea mai mare.
Y Nu căuta să-ţi creşti averea, ci să-ţi micşorezi orinţa;
una singură să-ţi crească, una singură: cre inţa!
Y Multor răi li se-mplineşte tot ce vor şi cer mereu, numai pentru că-i apasă blestemul lui Dumnezeu, căci orinţele-mplinite uc
pe răi la nebunie,
la păcat şi esfrânare- şi la moarte pe vecie.
Y Cu orinţa rea te chinui mult până ţi-o împlineşti, însă upă împlinire înmiit te chinuieşti. înfrânează-ţi lăcomia upă patimi şi
orinţi ce-mbuibân u-te pe tine uc pe alţii-n suferinţi,
că nu-i mult şi vine plata şi cân nici nu te gân eşti- cu cât mai târziu soseşte mai in greu ai să plăteşti.
Y Nu ori ce nu-i permis, nu forţa ce nu-i eschis- c-ai să te loveşti apoi ca ulciorul e pietroi.
890.0mul cel a evărat are or e ce-i curat şi şi-1 cântă-ncununat.
891.Omul cel nechibzuit are or nelegiuit şi şi-1 plânge pe epsit.
892.Ca să nu-ţi răstorni căruţa, ţine-ţi calul strâns în hăţ- ar mai strâns ţine-ţi orinţa ca să n-ajungi la ezmăţ.
893.Omul înfrânat la minte, la orinţe şi la grai n-o să fie nicio ată alungat in nici un rai.
894.Y Cân îţi cauţi binele tău, altuia nu-i face rău; cân usuci cămaşa ta, n-o u a pe-a altuia.
895.Y Pentru nici o ne reptate tu să nu cauţi răzbunare, că nu stinge focul urii, ci-1 aprin e şi mai tare.
896.Y Trebuie nespus e tare ce e bine să iubim, pentru ca s-avem putere e ce-i rău să ne ferim.
897.Y Numai focul în reptează lemnul care-i strâmb crescut, numai suferinţa-n reaptă pe un om a ânc căzut-
e aceea tot eauna e un bine-n orice rău acă omul înţelege şi-şi în reaptă rumul său.
898.Y Dacă suferi ne reptate pentru-un i eal frumos nu ţi-e spre nefericire, ci spre-un fericit folos; cân va triumfa i eea
sfântă pentru care-ai tras vei cunoaşte ce răsplată este-n al Dreptăţii ceas.
899.Y Din orice greu înveţi ceva cân vrei să-n repţi cărarea ta, ar orice sfat nesocoteşti atunci cân răul ţi²1
voieşti.
900.Y Nimic nu poate să oprească reptatea ca să nu sosească. Cân vine vreme plăţii sale nimic nu-i poate sta în cale.
901.Orice faptă preţuieşte upă gân ul care-o naşte- upă el se răsplăteşte, upă el se recunoaşte.
902.Y Nu în fiecare clipă se întâmplă vreo minune: nu te bizui pe ele- ci trăieşte-n fapte bune!
903.Y Temelia faptei bune stă-n Cuvânt şi-n rugăciune; începutul faptei rele este-n ruperea e ele.
904.Y A-i sluji pe oameni ca pe Dumnezeu- a evăru-acesta sâ-1 înveţi mereu!
905.0rice om plăteşte-o ată preţul celor făptuite, e aceea nu te-abate in cărările cinstite.
906.Y Cât e greu, tot faci o ată- acă vrei şi nu-ncetezi,
ar n-ai să ajungi niciun e, cân nu vrei şi cân nu crezi.
907.Y De cre inţă şi voinţă va epin e tot ce caţi: şi e Ceruri şi e vremuri oar aceia-s ajutaţi.
908.Y Primeşte sfatul tuturora, ar hotărârea tu s-o iei:
asupra ta rămâne fapta şi tu ai să răspunzi, nu ei.
909.Y Fă mereu o faptă bună, fie cât e mică
să nu faci nimic e rumul spre-a nu fi nimică.
910.Y Nicicăn tu nu-ţi pier e vremea fără-a face ceva bine,
căci e-ţi pierzi tu astăzi vremea mâine-ai să te pierzi pe tine. 91 l.Şi-un gân bun, la Ceruri este socotit ca fapta bună gân ul rău e ca
păcatul- gân şi faptă se-mpreună. 912.Ţine minte promisiunea şi-mplineste-o neapărat: promisiunea ne- mplinită -nume şi cuvânt
pătat
913.0 făgă uinţă bună împlineşte-ţi-o pe loc; una rea, fii treaz, n-o face- e-ai făcut, arunc-o-n foc.
914.Y Nu făgă ui cu graba nimănui mărinimos, ar, ac-ai promis, fă totul
şi la vreme şi frumos.
915.Y Fericirea e-mplinirea atoriei care-o ai;
cân o ştii plătita-aceasta, poţi să te simţesti ca-n rai.
916.Y De rămâi pe tot eauna pe cărarea cea curată, fericirea ta nu sca e şi nu piere nicio ată.
917.Y Numai cân pierzi curăţia şi te-abaţi in calea bună, pierzi şi fericirea vieţii- ele umblă împreună.
918.Y N-0 să poată nicio ată fi pe lume fericit cela ce nefericirea altora a pregătit.
919.Y N-0 să-şi poată-afla vreo ată fericirea lui, acel ce-a nefericit pe alţii, chinuin u-i în vreun fel.
920.Y Fericirea nu stă-n locul, ci în starea-n care eşti, nu e-mprejurări atârnă, ci e felul cum trăieşti, nu e locul un e
te-afli, ci e umbletul frumos, nu-n afară, ci-nlăuntrul sufletului cre incios.
921.Y Fericirea-a evarată nu stă-n mult, ci stă-n puţin, iar puţinul nu-i lipseste omului cu gân senin.
922.Y Cel mai fericit e-acela ce oreşte mai puţin; multul, fără mulţumire, e-un izvor e griji şi chin.
923.Y Fericirea ce-o ă lumea e ca apa cea sărată: cu cât bei mai mult intr-însa,
nu-ţi vezi setea astâmpărată.
924.Singur binele e sigur, nu averea, nici norocul; fericit cel ce pe Bine îşi întemeiază locul, fericit cel ce pe Bine îşi întemeiază
starea- nu-1 va clătina nici vântul, nu-1 va îneca nici mareaFericirea nu se află ecât pe-al cre inţei rum nici în veacul care
vine nici în veacul e acum, ar pe rumul ascultării şi cre inţei, mai frumos, fericirea tot eauna e-un tovarăş cre incios.
925.Y Ferice milostivii ce milă pururi fac, căci ei avea-vor parte e milă până n veac.
926.Y Ferice făcătorii e pace, căci ei sunt chemaţi e-a pururi fiii lui Dumnezeu Cel Sfânt.
927.Y Ferice-acei ce pentru reptate vor răb a, căci ei împărăţia cerească vor lua.
928.Y Ferice va fi vouă cân fi-veţi prigoniţi şi-n lume, pentru Domnul, veţi fi batjocoriţi, cân vorbe mincinoase şi rele vor căuta
să spună contra voastră fiin că-L veţi urma; fiţi bucuroşi şi veseli atunci precum v-a spus, căci mare e răsplata ce vă
aşteaptă Sus.
929.Y Fericit e-acela care, cunoscân pe Dumnezeu, biruieşte orice teamă, pentru a-L sluji mereu.
930.Y Fericirea vieţii taîe, te înşeli; în veac nu vine in urerea şi-osân irea altuia e către tine; ci in chinul şi
urerea ce-o faci lui
- pe orice cale -
va veni nefericirea ta şi-a căsniciei tale. 932.Să ne mulţumim întruna cu ce câştigăm cinstit şi să nu ne chinuiască ce au
alţii nemuncit. Nu e fericit acela care-i chinuit mereu că la alţii-i cel mai bine, iar la el e cel mai greu. 933.Fericire
trecătoare poţi să afli-n multe, jos, ar eterna fericire afli numai în Hristos; fericire mărginită poţi să afli şi-n alt fel,
fericire fără margini este, însă, numa-n {l. Dacă ăm atâta cinste unui escoperitor, câtă oare se cuvine Unicului
Creator? Cân ne luminăm atâta e ceva " escoperit", cât să ne mirăm e-Acela
care-acestea le-a-ntocmit.
934.Y Nu-i e-ajuns să lauzi omul cel cinstit şi priceput- trebuie să faci ca ânsul tot ce vezi şi vrei făcut.
935.Y Fii purtat mereu e-n emnul ragostei pentru frumos-
pururea urân păcatul să-1 iubeşti pe păcătos. 937.0, gân eşte la urmare! Orice faptă are plată-
nebunia ve e-n urmă, chibzuinţă ve e-n ată!
938.Y Ce greu se pot gân ii la alţii cei ce gân esc numai la ei-
la alţii pot gân i oar sfinţii, pe cân la ei, orice mişei.
939.Y Numai upă chibzuinţă în elungă şi-nţeleaptă spune-ţi hotărât cuvântul celui care ţi-1 aşteaptă, căci cuvântul, ca şi
fapta, este-n lume mai e preţ ecât orişice avere ori comoară-a unei vieţi.
940.Y Nu lovi cu biciul caii până nu eşti în căruţă: graba tot eauna pier e-
şi prostia nu te cruţă. 941 .Mai egrabă să faci$
 ecât treabă; eseori în loc e cinste iei ruşine upă grabă.
942.Y Pierzi şi "multul", acă astăzi nu bagi seama pe "puţin"-
ţine la economie e pe cân e sacul plin!
943.Y Con u-ţi gura upă pungă, cumpănin să ţi se-ajungă, căci mâncân pe atorie
nu mai scapi e sărăcie.
944.Y Aurul pier ut se poate să-1 mai afli câteo ată, însă vremea ta pier ută n-o mai afli nicio ată. Griji e timp mai mult ca
e-aur, foloseşte-1 cât mai bine:
uită-te cum fuge timpul - aurul ce nu mai vine.
945.Y Pâinea binecuvântată este numai pâinea care o câştigi cu-a frunţii tale,
nu cu-a altora, su oare!
946.Y Nicio ată nu răspun e greutăţii: "nu mai pot", ci răspun e: " pot "-
şi-n ată vei ve ea că birui tot.
947.Y Cân îţi faci cuptoru-n cale, ai sfătuitori estui, ar tu nu urma orbeşte sfaturile nimănui,
ci in toate cele spuse, mestecate împreună, ia-ţi tu singur hotărârea cea mai reaptă şi mai bună. 948,Omul cel cu suflet mare uită
pururea şi iartă, numai cel mişel la suflet se răzbună şi se ceartă.
949.Y Nu te ruşina cân ierţi, ruşină-te cân te cerţi, căci aşa cum te-ai rugat: precum ierţi vei fi iertat.
950.Y Pentru rău să nu-ntorci rău pururi te fereşte, lasă-ntoarcă cel curat,
căci el greşeşte.
951.Y Dacă poţi ierta, iubite, porţi în tine suflet mare- numai sufletele-alese ca să ierte pot fi-n stare.
952.Y Ura, fiica mea, e nimeni nu lăsa să te espartă: caută tot eauna pacea, iar ca s-o găseşti, tu iartă.
953.Y Nu ţinea cu nimeni ceartă: e ai vină, sau n-ai, iartă.
954.Y Nu ţinea la cinstea lumii şi la slava ei eşartă: pe uşman sau pe prieten in tot sufletul îl iartăNu te supăra pe cel rău
nicio ată, ori e câte ori îl vei ve ea-mplinin u-şi planurile lui urâte, nici cân vei ve ea că-n toate izbuteşte la tot pasul- Sus e Cel
in Cer şi-1 ve e şi-i a uce şi lui ceasul.
955.Y Nu te răzbuna pe-acela care-ţi face ne reptate, nici cân îţi răpeşte reptul,
ori cu pietre-o să te-mproaşte: lasă tu să Se răzbune Cel e Sus, căci {l cân bate se cunoaşte. 957 .Cel cuminte se arată printr-o
aspră ju ecată- pentru sine viaţa toată, pentru altul nicio ată.
Y Ceamai mare răzbunare e să-ţi ierţi vrăjmaşul tău
astfel el va recunoaşte că eşti bun şi el e rău.
Y De loveşti, tu simţi 
 satisfacţia eşartă; acă ierţi,
  vei fi fericit - eci iartă.
Y Dcă vei voi vreo ată
să-ţi răzbuni pc-ai tăi vrăjmaşi, stăpâneşte-te, mâniei frâul slobo să nu-1 laşi; stai întâi, gân eşte bine înainte e-a lovi: acă vei
porni prea grabnic, prea târziu te vei opri.
Y Nimeni nu e bun ca Cerul, nici milos, in câţi trăiesc, ar nici el nu iartă celor care nu se pocăiesc.
Deci e vrei şi tu vreo ată pe eplin să fii iertat, ţi se cere o eplină pocăinţă e păcat.
Y Până cân mereu pe alţii aruncăm a noastră vină, nu ajungem la iertarea şi la pacea cea eplină.
Y Nu-i alt semn s-arate-n lume că un suflet este mare
ecât semnul bunătăţii ce s-arată prin iertare. Prieteni buni sau prieteni răi nu-i ştii pe senine căi-
se vă numai prin furtuni care-s răi şi care-s buni.
Y Cre incios e omul care nu se bucură e rău nici e moartea celui care
este-un vechi uşman al său.
Y Toată legea-i o poruncă, una numai: să iubeşti; e-o-mpiineşti te mântuieşte, acă nu - nimic nu eşti.
Y Celui ce-ţi vorbeşte rece, plin e ură şi mânie, cal vorbeşte-i tot eauna fără nici-o uşmănie,
căci mereu în foc ţinân u-1, chiar şi fierul se în oaie- şi nu-i suflet ca iubirea în elungă să nu-1 moaie.
Y Dacă vrei în lume bine, u iubire-n calea ta: cele mici cresc prin iubire, cele mari pier fără ea.
Y Ce vrei alţii ca să-ţi facă, mai întâi le fă tu lor; acă vrei să te iubească ă iubire tuturor.
Y împart.e-n jurul tău iubirea cum soarele iubirea-mparte şi cum izvoru-mparte apă- aşa vei străluci şi-n moarte.
/1 .Cu iubire-nflăcărată espre A evăr vorbeşte: uhul ragostei a ună, uhul urii risipeşte.
'< 72.în iubirea cea lumească te iubeşti întâi pe tine:
rar pe-ai tăi, mai rar pe alţii, ar nicicân pe Dumnezeu, a r în cea uhovnicească 11 iubeşti pe {l mai bine, apoi pe-alţii, iar în urmă
e te mai gân eşti la "eu".Ră ăcinile iubirii e-s în inimă curată, roa a ei întot eauna-i roa ă binecuvântată, ar cân ele sunt
în pofte, sau ajung să fie-n ea, roa a ei e blestemată;
smulge-o cân ajunge-aşa.,
973.Y După ce-ai căzut în groapă, mulţi îţi spun ce trebuia să nu fi făcut "nainte ca să fi-ajuns în ea,
ar puţini sunt cei ce grabnic ţi-ntin mâna iubitor; nu a sfaturi, nici mustrare cân e lipsă e-ajutor. 975.Să-l ajuţi pe om în
valuri, nu cân a ajuns la mal; nu cân este lângă casă, ci pe rum să-1 iei pe cal; nu cân e sfârşitul muncii să vii şi tu să ajuţi,
că aşa fac cei leneşi şi zgârciţi şi prefăcuţi!
976.Y Uşor poţi face-o rană, ar s-o închizi, mai greu, e-aceea fii cu grijă în tot ce faci mereu;
cu ragoste şi vorba şi fapta să ţi-o-mbraci, a semenilor rană s-o-nchizi, iar nu s-o faci.
977.Y Dacă vrei să afli pacea şi lumina mântuirii, a ă-ţi focul la fântână, a ă-ţi inima iubirii.
978.Stăpânirea-n curăţie şi umblarea-n înfrânare te feresc e multe rele şi e multe zile-amare.
979.Y Petrecerile lumii nu-mbogăţesc nicicân ; acel ce nu le lasă, va plânge şi flămân .
980.Y Bună-i calea înfrânării şi cuminte-i cine-o ţine, cine-a mers pe ea-n viaţă a mers rept
şi-a ajuns bine.
"  
981.Y Nu prin hrană, haină sau aparenţe exterioare te vei impune, ci prin onestitate şi fapte bune.
982.Y Fixează-ţi în minte o regulă şi un i eal e purtare, cărora să te conformezi riguros atât în singurătate cât şi între oameni.
983.Y L,a toate greutăţile vieţii tale caută în tine puterea cu care să le poţi ţine piept.
984.Y De la vorbă treci la fapta bună şi în curân vei ajunge să auzi bine e tine.


985.Y Răzbunarea atrage upă sine răzbunare.

 
986.Y Nu-i înţelept a persista în greşeala.


987 .Pentru mulţi oameni propriile hotărâri sunt pricina nenorocirii lor.
 
988.Y {ste înţelept a cugeta cele ce trebuie chiar şi în nenorocire.
 


989.Y Cine a căzut in vina lui, nu trebuie să se plângă.
 (

990.Y Dacă vrei să rupi tran afirul, atunci nu uita că el are şi spini.
991.YAcel ce n-a învăţat e la viaţa trăită, nu va învaţa e la nici un ascăl.
 

992.Y Primul pas spre bine este acela e a nu face rău.
(

993.Y Principiul omenesc e e a nu supăra pe altul.
994.Y Nu învăţa pe nimeni lucruri rele, fiin că aceasta e la fel cu a face rău.
995.Y în toate cele fii rept, fiin că cel rept n-are nevoie e ju ecător.

u$ 
996.Y Către respectul faţă e noi înşine ne în rumă moralitatea; la slima faţă e alţii ne obligă e ucaţia.
997.Y {roarea e îngă uită în tinereţe numai să n-o târâm cu noi în bătrâneţe.
998.Nu eşti nicio ată înşelat, te înşeli singur.
u 
999,Omul se schimbă pe tot ceasul, upă vârstă, upă vreme şi upă întâmplări. Ferice e cine se schimbă e rău spre mai bine, ca
gân acul e mătase.
1000.YVai e cei ce nu învaţă in câte au păţit.

1001.Y Buna economie a casei, temelia casei. O asemenea temelie să faci şi tu casei tale.
1002.1ubirea e argint, izvorul răutăţilor. Departe -un asemenea izvor, ca să nu te îneci el.
 u  
1003.Y Dispreţul este forma cea mai fină a răzbunării.
u

1004.Y Te faci respectat, respectân pe alţii, iată în ce constă poUteţea.
u

1005.Y Cui nu se poate salva in propria sa putere, nimeni nu-i poate veni în ajutor.
1006.Y Cine seamănă vânt, culege furtună.
1007.Y Dacă norocul vă ăruie bogăţii, folosiţi-le în scopuri măreţe şi cinstite.
 u




1008.Y Dacă vrei să afli o cale spre mai bine, e nevoie să priveşti în elung tot ce este mai rău.
 +
1009.Y Păţaniile mele neplăcute, au evenit pentru mine învăţături.


&
1010.Y Cel care are minte să ia oua oglinzi; una să-şi va ă faptele rele, să se ruşineze şi să încerce să în repte atât cât poate in ele,
iar în cealaltă să va ă faptele cele bune ale semenilor săi, să-i împo obească oar pe ei şi să facă asemenea lor.
1011.Y Mintea bună şi nefolosită este ca pământul bun lăsat în paragină. Vorba bună nu este întreagă ecât acă este însoţită
e fapte bune.
$!, -&&
1012.Y Nu aştepta binele acă faci rău, fiin că acă să eşti ghimpe nu culegi iasomie.
$.

1013.Y Vai e acela care ţine minte pe eapsa şi uita greşeala.
1014.Y Gân urile rele se alungă prin fapte bune.
1015.Y Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tăi. Măcar atât ar trebui să te în emne a le face.
1016.Y Moralitatea se reazemă pe respectul e alţii şi pe respectul e sine.
1017.Y Beţivul îşi îneacă întâi necazurile şi apoi viaţa.
 %
1018.Y Copiii au mai multă nevoie e mo ele ecât e critici.
— $
1019.Y Cân pui piciorul pe floare, gân eşte-te la ghimpi.
ßß %


1020.Y Ce îţi uce viitorul epin e, în primul rân e tine.
, /
1021.Y Mo ul cel mai bun e a te răzbuna pe cineva este acela e a nu răsplăti răul cu rău. Şi binele şi răul stau în puterea
noastră.
, 

!023.Noaptea s-a făcut pentru ca să-şi ju ece omul faptele pe care le face ziua.
1024.Y Nu fi cuminte oar în vorbele tale, ci prin faptele tale.
1025.Y A u-ţi aminte e un e vii, un e te afli şi un e o să te uci. l()26.Beţia este poarta prin care intră omul la toate
blestemăţiile.
,

1027 .Cân vezi un om căzut în rum, nu este frumos să ai pinteni calului.
1028.Y Aminteşte-ţi-l întot eauna pe cel care, măcar o ată, ţi-a făcut bine.
1029.Y Prietenul nu-ţi poartă e grijă, cân tu însuţi nu-ţi porţi. 1030.1n orice treabă, cân vrei să intri, priveşte-i e la început
sfârşitul.
1031.Y De nu-ţi oreşti nenorocirea, e cei răi să te fereşti.
ß  
1032.Y Fiule, nu te arăta viteaz în băutură şi nici nu te lău a cu ea, căci pe mulţi i-a prăpă it vinul şi multe rele a pricinuit.
% c ’$1033.Stră uieşte-te să fii folositor oamenilor, ca firea ta să înfrumuseţeze lumea;
să ai o fire bună şi asemeni tran afirului, parfumul tău să se răspân ească pentru întreaga lume.
Y Goana upă înavuţire uce la pier erea şi a ceea ce ai.
 

Y Fapta prin care se atrage ruşinea să nu fie săvârşită.
#

Y Nu trebuie să imităm ecât pe acei ce-i ve em făcân bine.
Y Cine face bine, bine găseşte. Cine face rău, răul îl însoţeşte.
Y Răul ce şi-1 face omul singur, nimeni altul n-ar putea să i-1 facă.
Y Nu face, să nu ţi se facă.
 #
Y Nu te încre e în omul rău ca să nu cazi în nenorocire.
#
 
%
Y Arată-te pe tine, în toate, pil ă e fapte bune.
# 

Y Răzbunarea nu vin ecă răul.
Y Cine mereu chefuieşte Tot mai prost se înţoleşte.
Y Nu strângi baierele pungii, repe e sărăceşti.
#
 
Y Faptelor urâte le urmează ca sancţiune ruşinea; celor frumoase râvna pentru cinstire.
Platon
Y Fii în pace cu oamenii, în război cu viciile.
# $

Y Cine noaptea bea vin şi ziua oarme îşi ărâmă casa fericirii.
 (

Y Dacă oreşti ceva, atunci caută în tine însuţi.
Y Păcatul caută-1 în tine însuţi, iar acă l-ai găsit, recunoaşte că eşti vinovat că te-au pe epsit pe bună reptate, iar pe ceilalţi
ju ecă-i mai puţin.
 

Y N-aiştiut oare că ai să-ţi vezi picioarele în lanţuri atunci cân n-ai vrut să asculţi poveţele oamenilor ?


Y Viaţa noastră este legată e a tuturor. Nu poate fi fericit cineva care se uită numai la el şi care a uce toate lucrurile spre interesul
lui; trebuie să trăieşti şi pentru altul acă vrei să trăieşti pentru tine.
1052.Să ne ăm silinţa să nu supărăm pe nimeni.
1053.Y Cunoaşte-te pe tine însuţi.

1054.Y Păzeşte-te e certuri.
(
1055.Y în reptarea prin sine însuşi e scopul pe epsei.



1056.Y Un exemplu e mai mult ecât o regulă. {ste o învăţătură prin faptă. {ste o lecţie fără cuvinte, care explică a eseori mai bine
ecât o poate face limba. Cân se ă un exemplu rău, regulile chiar şi cele bune sunt e foarte mică însemnătate. Pil ei, nu poruncii i se
ă ascultare.

 $
     
 !
    

  $
) 
    

0  
 
1057.Y Ca cel ce prin e un câine e urechi, aşa este cel ce se vâră într-o ceartă, în care nu este amestecat.
1058.Y Ascultă sfatul şi primeşte povaţa, ca să fii înţelept toata viaţa.
1060.Să nu te părăsească bunătatea şi cre incioşia: leagă-ţi-le la gît,
scrie-le pe tăbliţa inimii tale. Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
1061.Y încre e-te în Domnul in toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi {l îţi va
netezi cărările. Nu te socoti singur înţelept; teme-te e Domnul, şi abate- te e la rău! Aceasta va a uce sănătate trupului tău, şi răcorite
oaselor tale.
1062.Y Fiule, nu ispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mâhni e pe epsele Lui. Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un
părinte pe copilul pe care-1 iubeşte!
1063.Y Ferice e omul care găseşte înţelepciunea, şi e omul care capătă pricepere! Căci câştigul pe care-1 a uce ea este mai
bun ecât al argintului, şi venitul a us e ea este mai e preţ ecît aurul;
1064.Y Nu opri o binefacere celui ce are nevoie e ea, cân poţi s-o faci.
1065.Y Nu zice aproapelui tău: ÄDu-te şi vino iarăşi; îţi voi a mâine! cân ai e un e să ai.
1066.Y Nu gân i rău împotriva aproapelui tău, cân locuieşte liniştit lângă tine.
1067.Y NU te certa fără pricină cu cineva, cîn nu ţi-a făcut nici un rău.
1068.Y Păzeşte-ţi inima mai mult ecât orice, căci in ea ies izvoarele vieţii.
1069.Y Cărarea pe care mergi să fie nete ă, şi toate căile tale să fie hotărâte: nu te abate nici la reapta nici la stânga, şi fereşte-te
e rău.
1070.Y Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat e legăturile păcatului lui. {l va muri in lipsă e înfrânare, se va
poticni in prea multa lui nebunie.
1071.Y Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte îi sunt urîte: ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,
inima care urzeşte pianuri nelegiuite, picioarele care aleargă repe e la rău, martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stârneşte
certuri între fraţi.
1072.Y Zi înţelepciunii: ÄTu eşti sora mea! Şi numeşte priceperea prietena ta, ca să te ferească e nevasta altuia, e străina care
întrebuinţează cuvinte a emenitoare.
1073.Y Primiţi mai egrabă învăţăturile mele ecât argintul şi mai egrabă ştiinţa ecât aurul scump. Căci înţelepciunea
preţuieşte mai mult ecât mărgăritarele şi nici un lucru e preţ nu se poate asemui cu ea.
1074.Y {u umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii, ca să au o a evărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să
le umplu visteriile.
1075.Y Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice e cei ce păzesc căile mele! Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu
lepă aţi sfatul meu. Ferice e omul care m-ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele. Căci cel ce mă
găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului. Dai' cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi cei ce mă
urăsc pe mine, iubesc moartea.
1076.Y Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; acă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
1077.Y ÄCine este prost, să vină încoace!"Celor lipsiţi e pricepere le zice: ÄVeniţi e mâncaţi in pâinea mea, şi beţi in vinul pe care
1- am amestecat!"
l()78.Comorile câştigate pe ne rept nu folosesc, ar neprihănirea izbăveşte e la moarte.
1079.Y Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări, ar gura celor răi ascun e silnicie.
1080.Y Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, ar cine apucă pe căi strâmbe se ă singur e gol.
1081.Y Cine îşi a uce aminte e certare apucă pe calea vieţii; ar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite.
1082.Y Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, ar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit.
1083.Y Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, ar cine are o gură nesocotită se prăpă eşte singur.
1084.Y Cân vine mîn ria, vine şi ruşinea; ar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
1085.Y Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă, ar vicleniile celor stricaţi le a uc pieirea.
1086.Y Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, ar cel rău ca e prin însăşi răutatea lui.
1087.Y Cel rău obân eşte un câştig înşelător, ar cel ce seamănă neprihănirea are o a evărată plată.
1088.Y A evărataneprihănire uce la viaţă, ar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea.
1089.Y Hotărât: cei rău nu va rămâne nepe epsit, ar sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată.
1090.Y Cine se teme e Domnul are un sprijin tare în {l, şi copiii lui au un loc e a ăpost la {l.
1091.Y Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Zi itorul său, ar cine are milă e cel lipsit, cinsteşte pe Zi itorul său.
1092.Y Un răspuns blân potoleşte mînia, ar o vorbă aspră aţâţă mânia!
1093.Ochii Domnului sunt în orice loc, ei vă pe cei răi şi pe cei buni.
1094.Limba ulce este un pom e viaţă, ar limba stricată z robeşte sufletul. Calea celui rău este urâtă Domnului, ar {l iubeşte
pe cel ce umblă upă neprihănire.
1095.Y Mai bine un prânz e ver eţuri şi ragoste, ecît un bou îngrăşat şi ură.
1096.Y Gân urile rele sunt urâte Domnului, ar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui.
1097.Y Domnul Se epărtează e cei răi, ar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi.
1098.Y Frica e Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei.
1099.Y Încre inţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile.
1100.Y Cân sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.
1101.Y Calea oamenilor fără prihană este să se ferească e rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale.
1102.Y Cine cugetă la Cuvântul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încre e în Domnul este fericit.
1103.Y Cine îşi bate joc e sărac, îşi bate joc e Cel ce 1-a făcut; cine se bucură e o nenorocire, nu va rămâne nepe epsit.
1104.Y Celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa.
1105.Y Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zi eşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea.
1106.Y Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri.
1107.Y Cinc are milă e sărac, împrumută pe Domnul, şi {l îi va răsplăti binefacerea.
1108.Y Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor!
11 lO.Frica e Domnul uce la viaţă, şi cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat e nenorocire.
1111.încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, acă ea te epărtează e învăţăturile înţelepte.
1112.Y Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept.
1113.Y {ste o cinste pentru om să se ferească e certuri; ar orice nebun se lasă stăpânit e aprin ere.
1114.Y Nu zice: Äîi voi întoarce eu răul! Nă ăj uieşte în Domnul, şi {l te va ajuta.
1115.Y Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cân va striga.
1116.Y Cine iubeşte petrecerile va uce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi unt elemnul resurilor nu se îmbogăţeşte.
1117.Y Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă.
1118.Y Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul e multe necazuri.
1119.Y Un nume bun este mai e orit ecât o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult ecât argintul şi aurul.
1120.Y Cine semenă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata.
1121.Y Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să ea şi el altuia mai bogat şi va uce lipsă.
1122.Y Nu espuia pe sărac, pentru că este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă! Căci Domnul le va apăra pricina lor,
şi va espuia viaţa celor ce-i espoaie.
1123.Y Nu muta hotarul vă uvei, şi nu intra în ogorul orfanilor, căci răzbunătorul lor este puternic: {l le va apăra pricina împotriva
ta.
1124.Y Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne. Căci beţivul şi cel ce se e ă la îmbuibare sărăcesc,
şi aţipirea te face să porţi z renţe.
îl25.Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai
cui sunt ochii roşii? Ale celor ce întârzie la vin, şi se uc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin cân curge roşu şi face
mărgăritare în pahar; el alunecă uşor, ar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc. Ochii ţi se vor uita upă femeile altora,
şi inima îţi va vorbi prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg.
1126.Y Nu pizmui pe oamenii cei răi, şi nu ori să fii cu ei; căci inima lor se gîn eşte la prăpă , şi buzele lor vorbesc nelegiuiri.
1127.Y Dacă zici: ÄAh! n-am ştiut!... Crezi Că nu ve e Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va
răsplăti {i fiecăruia upă faptele lui?
1128.Y Nu întin e curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu-i tulbura o ihna. Căci cel neprihănit e şapte ori ca e, şi se
ri ică, ar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
1129.Y Nu te mânia in pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi! Căci cel ce face răul n-are nici un viitor, şi lumina celor răi se
stinge.
1130.Y Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? Nu zice: ÄCum mi-a făcut el aşa am
să-i fac şi eu, îi vor răsplăti upă faptele lui!
1131.Y Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lângă via unui om Iară minte. Şi era numai spini, acoperit e mărăcini, şi zi ul in
piatră era prăbuşit. M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură in ce am văzut. ÄSă mai orm puţin, să mai aţipesc puţin,
să mai încrucişez mîinile puţin ca să mă o ihnesc!... Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
1132.Y Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cîn te va lua la ocări aproapele tău.
1133.Y Ca un inte stricat şi ca un picior care şchiopătează, aşa este încre erea într-un stricat la ziua necazului.
1134.Y Dacă este flămîn vrăjmaşul tău, ă-i pâine să mănânce, acă-i este sete, ă-i apă să bea. Căci făcân aşa, a uni cărbuni aprinşi
pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti.
1135.Y Cîn îţi vorbeşte cu glas ulce, nu-1 cre e, căci şapte urâciuni sunt în inima lui.
1136.Y Cine sapă groapa altuia ca e el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
1137.Y Nu te făli cu ziua e mâine, căci nu ştii ce poate a uce o zi.
1138.Săte lau e altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
1139.Y După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om.
1140.Y Cine îşi ascun e fără elegile, nu propăşeşte, ar cine le mărturiseşte şi se lasă e ele, capătă în urare.
1141.Y Un om cre incios este năpă it e binecuvântări, ar cel ce vrea să se îmbogăţească repe e nu rămâne nepe epsit.
1142.Y Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el.
1143.Y Cine ă săracului, nu uce lipsă, ar cine închi e ochii, este încărcat cu blesteme.
1144.Y Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi z robit eo ată şi fără leac.
   
1145.Y Lumea nu-ţi poate ărui ceea ce nu primeşte e la tine.
 

1146.Y Cel care 1-a luat pe omul bun rept pil ă, Ie-a închis gura uşmanilor îngrozitori pentru toata viaţa.
1147 .Numai prin fapte bune vei putea ajunge bărbat.
 
!
1148.Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt.
c
 '#/ /c
Necesitatea respectării legii

1'
% 
)&% 1
# $  

1149.Y închină-te legii, acă vrei să te ocrotească.


# $$
1150.YAi ştiut să furi, să ştii să ai şi socoteală.

# $
 
 
1151.Y Cine legea nu cinsteşte, fără lege se numeşte.
1152.Y Legea, voinţa obştei şi folosul ei.
# $ 

1153.Y La păcat nou, pe eapsă nouă.
# $

1154.Se cuvine ca ju ecătorii să aibă în mâini cartea legii, iar în inimă spiritul legii.
 ’ 
]155.Nimic nu e mai puţin cunoscut ecât tocmai ce ar trebui să cunoască toata lumea: legea.
’ 
1156.Y Cetăţeanul trebuie a a ascultare legii, căci legea arată voinţa poporului...
’ 
1157.Y Binele public trebuie să fie cea intâi şi cea mai însemnată lege.
'
 
1158.0ratorul Demostene spusese că legile sunt sufletul statului; căci upă cum corpul lipsit e suflet ca e tot astfel şi un stat se
prăbuşeşte acă nu are legi.
" 

Y Fă-te prieten cu Dreptatea şi cu Cinstea fii amic, căci atunci ju ecătorul nu-ţi va ăuna nimic,
ar e nu iubeşti reptatea, teme-te e faţa lui- vinovatul n-are prieten: cân s-ar plânge n-are cui.
Y Ne reptate nicio ată tu să nu-i faci nimănui, căci asupra ta se-ntoarce tot ce-arunei asupra lui.
1161 .Cân reptatea e reptate, ea-i aceeaşi pentru toţi, cât e jos ar fi cei vre nici, cât e sus ar fi cei hoţi.
1162.După cum respectă legea, vezi pe rept sau pe ne rept,
upă cum vorbesc e Cinste, vezi pe prost sau pe-nţelept.
1163.Să nu păgubeşti vreo ată pe vreun semen cu nimic, nici cân tu eşti cel mai mare şi-al tău semen cel mai mic.
1164.Y Coaja cea muncită e mai ulce-n gură ecât cozonacul cel in furătură.
"  
1165.Y Legile sunt făcute pentru cei înţelepţi nu ca să facă rău, ci ca să nu se facă.

 
1166.Y Nu in ură şi nici in razbunare, ci in necesitatea socială se pe epseşte pentru în reptarea celor greşite, acă se poate şi
pentru prevenirea altor încălcări culpabile, acă s-ar ivi ispita pentru alţii.
u  
1167.Y La toate upă lege să te sileşti a urma, şi nici măcar una greşeală vei avea.
 u  
1168.Y Preceptele reptului sunt: să trăieşti cinstit, să nu vatămi altuia, să ai fiecăruia ce i se cuvine.
— 


1169.Y A te împotrivi legii, înseamnă a a lovitură patriei rept în inimă. Trebuie să respectăm legea, care-i ocrotirea patriei, in
iubirea pentru patrie şi in respect pentru reptate.
1170.Y Legea este însăşi patria, poruncin fiecăruia in noi, în numele său, să respecte viaţa, bunurile, libertatea, conştiinţa şi
cre inţa fiecăruia, ca şi a obştei în general.
' — / - 
1171 .Legea morală loveşte, cân e lovită.
,$
1172.Cine respectă legea rar face rău.
,

1173.Scopul legii este e a înfăptui în societate, cel puţin în parte, or inea morală.
, -
 
1174.Y De n-ar fi hoţii, n-ar fi nici puşcării.
 #
1175.Y Cel ce nu ia seama la legi primeşte osân a.
# 
1176.Y Cuvântul  

 e cel mai frumos cuvânt in limbajul oamenilor şi e vai e ei cân ajung să nu-1 mai înţeleagă.

1177.Y Mai bine puţin, cu reptate, ecât mari venituri, cu strâmbătate.
1178.Y Cel ce păzeşte legea, este un fiu priceput, ar cel ce umblă cu cei esfrânaţi face ruşine tatălui său.
1179.Y Dacâ cineva îşi întoarce urcchca ca să n-asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scârbă.
llSO.Un împărat întăreşte ţara prin reptate, ar cine ia mită, o nimiceşte.
YY Y

Y Y 
Y
 Y Y YYYY
YY Y Y  YY
   
1181.YAcela ce nu respectă legea, nu-şi iubeşte nici patria.

1182.Y Nici o colectivitate umană nu poate supravieţui nici o singură zi fără legi.
c