Sunteți pe pagina 1din 68

SISTEMUL NERVOS

NOŢIUNI GENERALE 7. SN periferic este format din:


a. nervi spinali;
b. nervi cranieni;
c. maduva spinării;
COMPLEMENT SIMPLU d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
1. Majoritatea funcţiilor organismului sunt reglate 8. Centrii nervoşi:
de: a. prelucrează informaţiile primite;
a. sistemul nervos; b. elaborează comenzi pentru receptori;
b. sistemul endocrin; c. prezintă trei compartimente;
c. aparatul cardio-vascular; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
9. Emisferele cerebrale au urmatoarele funcţii:
2. SN are rol în special în reglarea activităţii: a. senzitivă;
a. musculaturii; b. motorie;
b. glandelor exocrine; c. psihică;
c. glandelor endocrine; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
10. Actul reflex se caracterizează prin:
3. Sistemul endocrin reglează în principal a. este mecanismul fundamental de funţionare a SN;
funcţiile: b. reprezinta reacţia de răspuns a receptorilor la un
a. metabolice; stimul;
b. glandelor rndocrine; c. este un termen introdus de către Demostene;
c. glandelor exocrine; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. musculaturii netede; e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
11. Arcul reflex reprezintă:
4. SN somatic reglează activitatea: a. reactia de răspuns a receptorilor la un stimul;
a. musculaturii scheletice; b. reactia de răspuns a centrilor nervoşi la un stimul;
b. glandelor exocrine; c. baza anatomică a actului reflex;
c. musculaturii netede; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. glandelor endocrine; e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
12. Arcul reflex este format din următoarele, cu o
5. SN vegetativ reglează activitatea: EXCEPŢIE:
a. musculaturii viscerale; a. receptor;
b. musculaturii netede; b. cale aferentă spre receptor;
c. glandelor endocrine; c. centru nervos;
d. glandelor exocrine; d. cale eferentă;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. efector.
6. SN central este format din: 13. Receptorul se caracterizează prin:
a. encefal; a. este o structură excitabilă;
b. maduva spinării; b. răspunde la stimuli prin variaţii de potential
c. ganglionii extranevraxiali; gradate;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. trimite comenzi spre efector;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.

1
14. Receptorii pot fi reprezentaţi de urmatoarele c. detectează leziuni tisulare de natură chimică;
structuri, cu o EXCEPŢIE: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. celule epiteliale diferenţiate în celule senzoriale; e. sunt corecte numai răspunsurile a si c.
b. celule epiteliale specializate în celule senzoriale;
c. celule conjunctive; 22. Receptorii electromagnetici detectează:
d. corpusculi senzitivi; a. lumina la nivelul retinei;
e. terminaţii nervoase libere. b. deformări mecanice ale retinei;
c. leziuni fizice retiniene;
15. Corpusculii senzitivi se caracterizează prin: d. leziuni chimice ale retinei;
a. sunt mici organe pluricelulare; e. toate răspunsurile sunt corecte.
b. sunt formaţi din celule;
c. contin fibre conjunctive; 23. Chemoreceptorii detectează urmatoarele, cu o
d. contin terminaţii nervoase dendritice; EXCEPŢIE:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. gustul;
b. mirosul;
16. Receptori reprezentaţi prin terminaţii c. nivelul oxigenului din aer;
nervoase dendritice se întâlnesc în: d. concentraţia dioxidului de carbon;
a. receptorii tegumentari; e. concentraţia unor substanţe importante în
b. proprioreceptori; biochimia organismului.
c. receptorii retinieni;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 24. La nivelul receptorului are loc traducerea
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. informaţiei purtate de stimul în:
a. informaţie nervoasă;
17. Uneori, rolul de receptori îl îndeplinesc: b. impuls nervos;
a. terminaţiile butonate ale dendritelor receptorilor c. răspuns;
olfactivi; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. terminaţiile butonate ale dendritelor receptorilor e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
durerosi;
c. terminaţiile butonate ale dendritelor receptorilor 25. În funcţie de provenienţa stimulului, receptorii
vizuali; pot fi:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. exteroreceptori;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. b. interoreceptori;
c. visceroreceptori;
18. În funcţie de tipul excitantului receptorii pot fi d. toate răspunsurile sunt corecte;
următorii, cu o EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
a. mecanoreceptori;
b. termoreceptori; 26. În funcţie de tipul de senzaţie, receptorii pot
c. proprioreceptori fi:
d. receptori electromagnetici; a. proprioreceptori;
e. chemoreceptori. b. receptori cutanaţi;
c. receptori ai simţurilor speciale;
19. Mecanoreceptorii se caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. detectează deformările chimice ale receptorului; e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
b. detectează deformările mecanice ale celulelor
vecine receptorului; 27. Proprioreceptorii:
c. intră şi în categoria receptorilor clasificaţi în funcţie a. informează despre poziţia corpului;
de tipul de energie pe care o prelucrează; b. permit controlul mişcării;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. sunt receptori electromagnetici;
e. sunt corecte numai răspunsurile b si c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
20. Termoreceptorii:
a. sesizează schimbările de temperatură; 28. Receptorii cutanati includ urmatorii receptori,
b. unii sunt specializaţi pentru senzaţia de cald; cu o EXCEPŢIE:
c. altii sunt specializaţi pentru senzaţia de rece; a. presionali;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. osmoreceptori;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si c. c. tactili;
d. pentru cald;
21. Nociceptorii: e. pentru vibraţii.
a. sunt receptori ai durerii;
b. detectează leziuni tisulare de natură fizică;
2
29. În funcţie de tipul de energie pe care o 36. Receptorii tonici se caracterizează prin:
prelucrează, receptorii pot fi următorii, cu o a. prezintă o activitate variabilă pe durata aplicării
EXCEPŢIE: stimulului;
a. baroreceptori; b. sunt reprezentaţi de către receptorii vizuali;
b. chemoreceptori; c. sunt reprezentaţi de către celulele cu conuri;
c. fotoreceptori; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. termoreceptori; e. sunt corecte numai răspunsurile b si c.
e. mecanoreceptori.
37. Receptorii vin în contact sinaptic cu:
30. Chemoreceptorii au următoarele a. terminaţiile dendritice ale neuronilor motori din
caracteristici: ganglionii spinali;
a. sunt stimulaţi fizic; b. terminaţiile dendritice ale neuronilor din ganglionii
b. pot fi situaţi în cavitatea nazală; de pe traseul unor nervi cranieni;
c. sunt situaţi în retina; c. terminaţiile axonice ale neuronilor din ganglionii de
d. toate răspunsurile sunt corecte; pe traseul unor nervi cranieni;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b si c.
31. Chemoreceptorii sunt reprezentaţi de catre
următorii receptori, cu o EXCEPŢIE: 38. Distribuţia căii aferente în centrii nervoşi se
a. mugurii gustativi; poate face:
b. nociceptori; a. convergent;
c. epiteliul glandular; b. divergent;
d. epiteliul olfactiv; c. în mai mult de două moduri;
e. corpii carotidieni. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
32. Fotoreceptorii se caracterizează prin:
a. sunt stimulaţi de lumină; 39. Distribuţia căii aferente în centrii nervoşi se
b. sunt reprezentaţi de celulele cu conuri; poate face:
c. sunt reprezentaţi de celulele cu bastonaşe; a. un singur neuron central poate primi contacte
d. toate răspunsurile sunt corecte; sinaptice de la mai multe fibre aferente;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. b. o singură fibră eferentă se poate termina pe mai
mulţi neuroni centrali;
33. Mecanoreceptorii au următoarele c. mai multe fibre eferente se pot termina pe mai
caracteristici: mulţi neuroni centrali;
a. sunt stimulaţi de deformarea membranei; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. sunt reprezentaţi de către receptorii tactili; e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
c. sunt reprezentaţi de către receptorii pentru vibraţii;
d. sunt reprezentaţi de către receptorii pentru 40. Potenţialele de acţiune dendritice ajunse la
presiune; neuronul senzitiv se propagă mai departe:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. celulifug, de-a lungul dendritei acestuia;
b. centripet, de-a lungul axonului acestuia;
34. În funcţie de viteza de adaptare receptorii pot c. pâna la prima sinapsă;
fi: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. fazici; e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
b. tonici;
c. lenţi; 41. Reflexul monosinaptic prezintă următoarele
d. toate răspunsurile sunt corecte; caracteristici:
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. a. este format din cel putin doi neuroni;
b. este un reflex elementar;
35. Receptorii fazici se caracterizeaza prin: c. are doi neuroni senzitivi;
a. raspund cu o crestere a activităţii la aplicarea d. are doi neuroni motori;
stimulului; e. nici un răspuns nu este corect.
b. desi stimulul se mentine, activitatea receptorilor
scade; 42. Reflexul polisinaptic se caracterizează prin:
c. sunt reprezentaţi de catre receptorii olfactivi; a. se întâlneşte într-o activitate reflexă complexă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. calea aferentă este formată din cel mult trei
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. neuroni;
c. centrul reflex elaborează răspunsul senzitiv;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b.
3
43. Prin centrul nervos se înţelege 3. secretia glandelor exocrine;
a. totalitatea structurilor din SNC care participă la 4. funcţiile metabolice.
actul reflex respectiv;
b. totalitatea receptorior; 3. SN se caracterizează prin:
c. calea aferentă; 1. activitatea musculaturii scheletice este realizată de
d. calea eferentă; SN somatic;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 2. reglarea activităţii musculaturii viscerale este
realizată de SNV;
44. SNC are trei nivele: 3. reglarea activităţii glandelor exocrine este realizată
a. măduva spinării; de SNV;
b. nivelul subcortical; 4. reglarea activităţii glandelor endocrine este
c. nivelul cortical; realizată de SNV;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b si c. 4. Centrii nervoşi:
1. prelucrează informaţiile primite;
45. Calea eferentă reprezintă: 2. elaborează comenzi care sunt transmise
a. axonii neuronilor motori somatici; receptorilor;
b. axonii neuronilor motori vegetativi; 3. pot fi separaţi în două compartimente funcţionale;
c. axonii neuronilor somato-senzitivi; 4. pot fi situaţi pe traiectul nervilor.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. 5. Compartimentele funcţionale ale centrilor
nervoşi se caracterizează prin:
46. Cea mai simplă cale eferentă: 1. compartimentul senzitiv, primeşte informaţiile de la
a. se întâlneşte la reflexele somatice; nivelul receptorilor;
b. este formată din axonul motoneuronului alfa; 2. cele două compartimente funcţionează
c. este formată din axonii neuronilor din coarnele independent unul de celalalt;
anterioare medulare; 3. compartimentul motor transmite comenzile la
d. toate răspunsurile sunt corecte; efectori;
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. 4. cele două compartimente funcţionale sunt situate
la nivele diferite ale SNC.
47. În cazul SN vegetativ, calea eferentă este
formată din: 6. Emisferele cerebrale au următoarele funcţii:
a. doi neuroni; 1. senzitivă;
b. un neuron preganglionar din coarnele anterioare; 2. motorie;
c. un neuron postganglionar din coarnele laterale; 3. psihică;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.
e. sunt corecte numai răspunsurile a si c.
7. Reflexul se caracterizează prin:
48. Principalii efectori sunt: 1. reprezintă mecanismul fundamental de funcţionare
a. muschii striaţi; a SN;
b. muschii netezi; 2. reprezintă reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la
c. glandele exocrine; stimularea unei zone efectoare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. termenul a fost introdus de de către fiziologul
e. sunt corecte numai răspunsurile a si b. englez Descartes;
4. raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.

COMPLEMENT MULTIPLU 8. Arcul reflex se caracterizează prin:


1. reprezintă baza anatomică a actului reflex;
2. prezintă receptor;
1. Sistemul nervos are următoarele roluri: 3. prezintă cale aferentă, centru nervos şi cale
1. împreună cu sistemul endocrin controlează eferentă;
majoritatea funcţiilor organismului; 4. prezintă efector.
2. reglarea activităţii musculaturii;
3. reglarea activităţii glandelor endocrine; 9. Receptorul:
4. reglarea activităţii glandelor exocrine. 1. primeşte comenzi;
2. este o structură excitabilă;
2. Sistemul endocrin reglează în principal 3. este stimulat de centrul nervos;
următoarele funcţii; cu unele EXCEPŢII: 4. raspunde la stimuli prin variaţii de potenţial.
1. majoritatea funcţiilor organismului;
2. activitatea musculaturii striate;
4
10. Receptorii pot fi: 19. Nociceptorii se caracterizează prin:
1. celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule 1. sunt receptori ai durerii;
senzoriale; 2. detectează leziuni tisulare;
2. corpusculi senzitivi; 3. detectează leziuni de natură fizică sau chimică;
3. terminaţii butonate ale dendritelor; 4. sunt consideraţi chemoreceptori, deoarece sunt
4. celule conjunctive. stimulaţi de substanţe chimice eliberate de celulele
distruse.
11. Corpusculii senzitivi se caracterizează prin:
1. sunt mici organe pluricelulare; 20. Receptorii electromagnetici se caracterizează
2. sunt formaţi din fibre conjunctive; prin urmatoarele, cu unele EXCEPŢII:
3. sunt formaţi din terminaţii nervoase dendritice; 1. percep caldura;
4. nu sunt vascularizaţi. 2. percep senzaţia de rece;
3. la nivelul lor se elaborează senzaţia;
12. În funcţie de tipul excitantului, receptorii pot 4. detectează lumina la nivelul retinei.
fi:
1. exteroreceptori; 21. Chemoreceptorii pot detecta:
2. mecanoreceptori; 1. gustul (cavitatea bucală);
3. interoreceptori; 2. mirosul (cavitatea bucală);
4. termoreceptori. 3. nivelul oxigenului atmosferic;
4. concentraţia unor substanţe importante în
13. În funcţie de tipul de senzaţie receptorii pot fi: biochimia organismului.
1. proprioreceptori;
2. receptorii simţurilor speciale; 22. Interoreceptorii:
3. receptori cutanaţi; 1. primesc stimuli din interiorul oganismului;
4. receptori fazici. 2. se mai numesc visceroreceptori;
3. includ baroreceptorii;
14. În funcţie de provenienţa stimulului receptorii 4. includ chemoreceptorii.
pot fi:
1. exteroreceptori; 23. Proprioreceptorii se caracterizează prin:
2. tonici; 1. informează despre poziţia corpului;
3. fazici; 2. includ baroreceptorii;
4. interoreceptori. 3. permit controlul mişcării;
4. detectează variaţiile presionale.
15. În funcţie de tipul de energie pe care o
prelucrează receptorii pot fi: 24. Receptorii cutanaţi includ următorii receptori:
1. chemoreceptori; 1. presionali;
2. fotoreceptori; 2. tactili;
3. termoreceptori; 3. vibratili;
4. mecanoreceptori. 4. pentru cald.

16. În funcţie de viteza de adaptare receptorii pot 25. Receptorii simţurilor speciale sunt pentru:
fi: 1. văz;
1. rapizi; 2. auz;
2. fazici; 3. echilibru;
3. lenţi; 4. rece.
4. tonici.
26. Chemoreceptorii sunt reprezentaţi de către
17. Mecanoreceptorii detectează: următorii receptori:
1. deformările mecanice ale receptorului; 1. mugurii gustativi;
2. leziuni tisulare; 2. epiteliul olfactiv;
3. deformările celulelor vecine receptorului; 3. corpii carotidieni;
4. informează despre poziţia corpului. 4. corpii aortici.

18. Termoreceptorii se caracterizează prin: 27. Fotoreceptorii se caracterizează prin:


1. sesizează schimbările de temperatură; 1. sunt stimulaţi de lumină;
2. unii receptori sunt specializaţi pentru senzaţia de 2. sunt reprezentaţi de către celulele cu bastonaş;
cald; 3. sunt reprezentaţi de către celulele cu con;
3. alti receptori sunt specializaţi pentru senzaţia de 4. sunt reprezentaţi de către celulele bipolare.
rece;
4. sunt receptori chimici.
5
28. Mecanoreceptorii sunt reprezentaţi de către 35. Calea eferentă se caracterizează prin:
receptorii pentru: 1. este formată din axonii neuronilor somatici şi
1. tact; vegetativi prin care se transmite comanda către
2. presiune; organul efector;
3. vibraţii; 2. cea mai simplă cale eferentă se întâlneşte la
4. temperatură. reflexele somatice;
3. la reflexele somatice calea eferentă este formată
29. Receptorii fazici se caracterizează prin: din axonul motoneuronului alfa din coarnele
1. răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea anterioare ale măduvei spinării;
stimulului; 4. în cazul SNV calea eferentă este formată dintr-un
2. activitatea lor creşte ulterior; lanţ de doi neuroni motori.
3. sunt reprezentaţi prin receptorii olfactivi;
4. sunt cei mai mici receptori. 36. Principalii efectori sunt:
1. muşchii striaţi;
30. Receptorii tonici: 2. muşchii netezi;
1. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata 3. glandele exocrine;
aplicării stimulului; 4. glandele endocrine.
2. sunt reprezentaţi de receptorii olfactivi;
3. sunt reprezentaţi de receptorii tactili;
4. sunt reprezentaţi de receptorii vizuali.

31. Calea aferentă a arcului reflex se MĂDUVA SPINĂRII


caracterizează prin:
1. convergentă: un singur neuron central primeşte
contacte sinaptice de la mai multe fibre aferente;
2. impulsul este condus centrifug; COMPLEMENT SIMPLU
3. divergentă: ramificarea unei singure fibre aferente
la mai mulţi neuroni centrali;
4. multiple sinapse pe căile specifice monosinaptice. 1. Măduva spinării are forma unui cordon:
a. cilindric;
32. Centrul unui reflex se caracterizează prin: b. turtit antero-posterior;
1. reprezintă totalitatea structurilor din SNC care c. care are diametrul transversal mai mare;
participă la actul reflex respectiv; d. care are diametrul antero-posterior mai mic;
2. în cazul unui reflex monosinaptic, centrul nervos e. toate răspunsurile sunt corecte.
este reprezentat de către sinapsa dintre axonul
neuronului senzitiv şi corpul celular al neuronului 2. Limita superioară a măduvei corespunde:
motor; a. găurii occipitale mici;
3. calea aferentă este formată dintr-un lanţ de trei b. emergenţei primului nerv cranian;
sau mai multi neuroni; c. vertebrei cervicale C1;
4. în cazul unor reflexe mai complexe centrii reflecşi d. toate răspunsurile sunt corecte;
sunt reprezentaţi de totalitatea sinapselor care se e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
realizează în ariile corticale sau nucleii subcorticali.
3. Limita inferioară a măduvei este la nivelul
33. Centrii nervoşi au următoarele roluri: vertebrei:
1. primesc informaţia receptionaţa la periferie; a. L1;
2. prelucrează informaţia receptionaţa la periferie; b. L2;
3. elaborează răspunsul efector; c. L3;
4. recepţionează şi transformă în influx nervos d. L4;
stimulul periferic. e. nici un răspuns nu este corect.

34. SN are următoarele nivele majore cu atribute 4. Măduva spinării are următoarele proprietăţi:
funcţionale specifice: a. nu ocupă toată grosimea canalului vertebral;
1. nivelul măduvei spinării; b. între peretele osos al vertebrelor şi măduvă se
2. nivelul subcortical; află trei membrane;
3. nivelul cortical; c. între peretele osos al vertebrelor şi măduvă se
4. talamusul. află meningele spinal;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

6
5. Sub L2 măduva se prelungeşte cu: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. filum terminale; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. coada de cal;
c. nervii lombari şi sacrali; 13. Prin şanţurile ventrolaterale ale măduvei:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. ies rădăcinile anterioare ale nervilor spinali;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. intră rădăcinile anterioare ale nervilor spinali;
c. ies rădăcinile posterioare ale nervilor spinali;
6. Filum terminale se caracterizează prin: d. intră rădăcinile posterioare ale nervilor spinali;
a. continuă măduva lombară; e. nici un răspuns nu este corect.
b. ajunge la nivelul celei de a doua vertebre
coccigiene; 14. Prin şanţurile dorsolaterale ale măduvei:
c. formează cu nervii cervicali “coada de cal”; a. ies rădăcinile anterioare ale nervilor spinali;
d. formează cu nervii toracali “coada de cal”; b. intră rădăcinile anterioare ale nervilor spinali;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. ies rădăcinile posterioare ale nervilor spinali;
d. intră rădăcinile posterioare ale nervilor spinali;
7. Măduva prezintă două regiuni mai e. nici un răspuns nu este corect.
voluminoase la nivel:
a. cervical; 15. Structural, măduva spinării este formată din:
b. toracal; a. substanţă cenuşie;
c. lombar; b. substanţă albă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. substanţa cenuşie are aspectul literei H;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. substanţa albă este dipusă sub formă de
cordoane;
8. Fisura mediană a măduvei se caracterizează e. toate răspunsurile sunt corecte.
prin:
a. este situată pe faţa anterioară a măduvei; 16.Substanţa cenuşie se caracterizează prin:
b. este mai adâncă decât şanţul posterior; a. este formată din corpi neuronali;
c. corespunde dilatării brahiale; b. bara laterală a H-ului formează comisura cenuşie;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. bara transversală formează coarnele;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
9. Lateral de fisura mediană se află şanţurile:
a. ventrolaterale; 17. Canalul ependimar se caracterizează prin:
b. dorsolaterale; a. este situat în centrul comisurii cenuşii;
c. prin care ies rădăcinile dorsale ale nervilor b. canalul ependimar conţine LCR;
spinali; c. se continuă în sus cu o dilataţie;
d. prin care intră rădăcinile ventrale ale nervilor d. se continuă în sus cu ventriculul IV;
spinali; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
18. Coarnele anterioare ale măduvei au
10. Lateral de şanţul median posterior se află următoarele caracteristici, cu o EXCEPŢIE:
şanţurile: a. se mai numesc ventrale;
a. ventrolaterale; b. conţin neuroni somatomotori;
b.intermediare; c. dispozitivul somatomotor este mai slab dezvoltat
c.prin care ies rădăcinile dorsale ale nervilor spinali; în regiunea umflăturilor;
d.prin care intră rădăcinile ventrale ale nervilor d. sunt mai late decât cele posterioare;
spinali; e. sunt mai scurte decât cele posterioare.
e.toate răspunsurile sunt corecte.
19. Coarnele anterioare ale măduvei se
11. Lateral de şanţul intermediar se află şanţul: caracterizează prin:
a. dorsoventral; a. conţin neuroni somatomotori alfa;
b. ventrolateral; b. conţin neuroni somatomotori gama;
c. dorsolateral; c. axonii neuronilor somatomotori intră în constituţia
d. toate răspunsurile sunt corecte; rădăcinii ventrale a nervilor spinali;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
12. Şanţurile intermediare delimitează fasciculele:
a. spinobulbare;
b. Goll şi Burdach;
c. spinotalamice;
7
20. Axonul neuronilor alfa se caracterizează prin: 27. Substanţa albă a măduvei se caracterizează
a. ajunge la muşchiul striat; prin:
b. formează cu neurilema o sinapsă neuroefectorie; a. este situată la periferia măduvei;
c. formează cu neurilema placa motorie; b. este dispusă sub formă de coloane;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. în coloane găsim fascicule ascendente;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. în coloane găsim fascicule descendente;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
21. Axonul neuronului gama se caracterizează
prin: 28. Cordoanele de substanţă albă sunt:
a. ajunge la porţiunea periferică a fusului a. anterioare;
neuromuscular; b. posterioare;
b. ajunge la porţiunea contractilă a fusului c. laterale;
neuromuscular; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. se termină pe fibrele musculare din structura e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
fusului neuromuscular;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 29. În interiorul cordoanelor se delimitează:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. fascicule;
b. tractusuri;
22. Coarnele posterioare ale măduvei se c. ganglioni;
caracterizează prin următoarele, cu o d. toate răspunsurile sunt corecte;
EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. se mai numesc coarne dorsale;
b. sunt mai scurte decât cele anterioare; 30. Fasciculele scurte din substanţa albă a
c. conţin neuroni ai căilor senzitive; măduvei:
d. conţin deutoneuronul; a. sunt fascicule de asociaţie;
e. sunt mai subţiri decât cele anterioare. b. fac legătura dintre diferite segmente medulare;
c. sunt fascicule intersegmentare;
23. Coarnele laterale ale măduvei conţin neuroni: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. vegetativi; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. viscerosenzitivi;
c. visceromotori; 31. Nervii spinali:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. conectează măduva spinării cu receptorii;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. conectează măduva spinării cu efectorii;
c. sunt în număr de 32 perechi;
24. Substanţa reticulată a măduvei se d. toate răspunsurile sunt corecte;
caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. se află situată între coarnele laterale şi
posterioare; 32. Numărul nervilor spinali este următorul, cu o
b. se află situată în substanţa cenuşie; EXCEPŢIE:
c. este mai bine individualizată în regiunea a. 7 cervicali;
occipitală; b. 12 toracali;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. 5 lombari;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. 5 sacrali;
e. 1 coccigian.
25. Substanţa cenuşie a măduvei spinării:
a. este formată din coarne; 33. Rădăcina anterioară a nervilor spinali:
b. porţiunea mijlocie formează comisura cenuşie; a. este motorie;
c. comisura cenuşie are funcţie vegetativă; b. conţine axonii neuronilor din cornul anterior al
d. toate răspunsurile sunt corecte; măduvei;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. conduce impulsul medulofug;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
26. Coarnele substanţei cenuşii sunt: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. anterioare;
b. posterioare; 34. Rădăcina posterioară a nervilor spinali:
c. intermediare; a. prezintă pe traiectul său un ganglion limfatic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. conduce impulsul medulopet;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. este formată din axonii şi dendritele neuronilor
pseudounipolari din ganglionii limfatici;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
8
35. Dendritele neuronilor somatosenzitivi ajung la 43. Ramura comunicantă albă a nervului spinal:
următoarele structuri, cu o EXCEPŢIE a. prin ea trece fibra postganglionară mielinică;
a. receptorii din piele; b. are originea în neuronul visceromotor din cornul
b. exteroreceptori; lateral;
c. viscere; c. se distribuie musculaturii viscerale;
d. receptorii somatici profunzi din aparatul d. toate răspunsurile sunt corecte;
locomotor; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. proprioceptori.
44. Ramura comunicantă cenuşie a nervului
36. Axonul neuronilor viscerosenzitivi se spinal:
caracterizează prin: a. este fibră preganglionară amielinică;
a. merge cu rădăcina anterioară a nervilor spinali; b. reprezintă axonul neuronului din ganglionul
b. ajunge în cornul anterior al măduvei; laterovertebral;
c. ajunge în zona visceromotorie a măduvei; c. are originea în cornul dorsal medular;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

37. Trunchiul nervului spinal: 45. Nervii spinali formează următoarele plexuri:
a. este format prin unirea celor două rădăcini; a. cervical;
b. este numai senzitiv; b; brahial;
c. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin canalul c. toracal;
vertebral; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
46. Nervii spinali formează următoarele plexuri:
38. Ramurile nervului spinal sunt: a. toracal;
a. ventrală; b. lombar;
b. dorsală; c. intercostal;
c. meningeală; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. comunicantă albă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
47. Nervii spinali formează următoarele plexuri:
39. Ramurile ventrale ale nervilor spinali: a. sacral;
a. se anastomozează între ele; b. coccigian;
b. formează plexul cervical; c. intercostal;
c. formează plexul lombar; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
48. Nervii spinali se caracterizează prin:
40. Nervii intercostali sunt formaţi din ramurile a. se desprind din măduva spinării;
anterioare ale nervilor spinali: b. sunt constituiţi din fibre nervoase;
a. cervicali; c. sunt constituiţi din vase sanguine;
b. toracali; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. lombari; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. sacrali;
e. cocigieni. 49. Nervii spinali prezintă:
a. 4 rădăcini;
41. Ramura dorsală a nervului spinal: b. un trunchi;
a. conţine fibre motorii; c. 4 ramuri;
b. conţine fibre senzitive; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. se distribuie la pielea spatelui; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. se distribuie muşchilor jgheaburilor vertebrale;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 50. În regiunea toracală nervii spinali formează:
a. plexul toracal;
42. Ramura meningeală a nervului spinal: b. plexul brahial;
a. conţine fibre senzitive; c. nervii intercostali;
b. conţine fibre vasomotorii; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. se distribuie meningelui; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
d toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
9
51. Funcţiile măduvei spinării sunt: 59. În cordoanele anterioare se află următoarele
a. reflexă; fascicule, cu o EXCEPŢIE:
b. de conducere; a. fundamental încrucişat;
c. psihică; b. spino-talamic anterior;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. piramidal direct;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. cortico-spinal anterior;
e. tectospinal.
52. Funcţia de conducere a măduvei are ca
substrat substanţa: 60. Fasciculul spinotalamic lateral:
a. albă; a. străbate măduva şi trunchiul cerebral;
b. cenuşie; b. se îndreaptă spre corpii geniculaţi;
c. neagră; c. are traiect descendent;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. al treilea neuron este situat în scoarţa cerebrală;
e. nici un răspuns nu este corect. e. nici un răspuns nu este corect.

53.Căile ascendente: 61. Axonul celui de al treilea neuron al căii


a. sunt căi ale sensibilităţii; sensibilităţii termice proiectează în:
b. conduc impulsul la periferie; a. aria somestezică II;
c. sunt căi motorii; b. lobul parietal;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. lobul frontal;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
54. Căile sensibilităţii exteroceptive:
a. sunt căi specifice; 62. Sensibilitatea dureroasă are următoarele
b. sunt căi lungi; caracteristici:
c. au proiecţie corticală; a. receptorii sunt terminaţii nervoase libere;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. protoneuronul este situat în cornul dorsal;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. dendrita protoneuronului este lungă şi ajunge în
talamus;
55. Căile sensibilităţii exteroceptive conduc d. axonul protoneuronului trece în cornul lateral de
sensibilitatea: partea opusă;
a. tactilă grosieră; e. sunt corecte răspunsurile a şi d.
b. tactilă fină;
c. termică; 63. Calea sensibilităţii dureroase se
d. toate răspunsurile sunt corecte; caracterizează prin:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. este reprezentată de fasciculul spinotalamic
lateral;
56. Căile sensibilităţii exteroceptive conduc b. străbate măduva;
sensibilitatea: c. străbate trunchiul cerebral;
a. tactilă grosieră (epicritică); d. are al treilea neuron în talamus;
b. tactilă fină (protopatică); e. toate răspunsurile sunt corecte.
c. dureroasă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 64. Sensibilitatea tactilă grosieră se
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. caracterizează prin:
a. se mai numeşte epicritică;
57. În cordoanele posterioare se află următoarele b. are ca receptori terminaţii nervoase libere;
fascicule; c. protoneuronul este situat în cornul dorsal;
a. Burdach; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. Goll; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c
c. spinobulbare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 65. Sensibilitatea tactilă grosieră are următoarele
e. nici un răspuns nu este corect. caracteristici:
a. are ca receptori corpusculii Merkel;
58. În cordoanele anterioare se află fascicule: b. dendrita receptorului ajunge la deutoneuron;
a. de asociaţie; c. dendrita este scurtă;
b. ascendente; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. descendente; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

10
66. Axonul deutoneuronului căii sensibilităţii c. se îndreaptă spre talamus;
tactile grosiere se caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. trece în cordonul lateral de partea opusă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. are traiect ascendent;
c. face sinapsă în scoarţa cerebrală; 74. Proiecţia sensibilităţii kinestezice se face în:
d. face sinapsă în aria somestezică I; a. lobul parietal;
e. toate răspunsurile sunt corecte. b. aria somestezică I;
c. girusul postcentral;
67. Sensibilitatea tactilă fină se caracterizează d. girusul postrolandic;
prin: e. toate răspunsurile sunt corecte.
a. se mai numeşte protopatică;
b. calea sa este situată în cornul posterior; 75. Calea sensibilităţii interoceptive se
c. calea sa este comună cu cea a sensibilităţii caracterizează prin:
proprioceptive conştiente; a. protoneuronul este situat în ganglionul spinal;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. deutoneuronul se găseşte în talamus;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. este o cale multisinaptică şi multineuronală;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
68. Sensibilitatea proprioceptivă include e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
următoarele sensibilităţi:
a. conştientă; 76. Căile descendente ale măduvei spinării:
b. inconştientă; a. sunt căi ale motricităţii;
c. interoceptivă; b. sunt reprezentate prin căile piramidale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. sunt reprezentate prin căile extrapiramidale;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
69. Sensibilitatea kinestezică se caracterizează
prin: 77. Căile sistemului piramidal:
a. este calea simţului poziţiei; a. îşi au originea în măduvă;
b. este calea mişcării în spaţiu; b. conduc motilitatea automată;
c. utilizează calea coarnelor posterioare; c. se mai numesc encefalo-spinale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. au originea în aceeaşi arie;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. nici unrăspuns nu este corect.

70. Receptorii sensibilităţii tactile fine sunt: 78. Originea căilor piramidale este situată în
a. corpusculii Meissner; următoarele arii, cu o EXCEPŢIE:
b. corpusculii Merkel; a. postcentrală;
c. corpusculii Ruffini; b. motorie;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. premotorie;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. motorie secundară;
e. motorie suplimentară;
71. Receptorii sensibilităţii kinestezice sunt
corpusculii: 79. Sistemul piramidal se caracterizează prin
a. neuro-musculari Golgi; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
b. Pacini; a. este format din trei neuroni;
c. Merkel; b. este format dintr-un neuron cortical;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. are un neuron de comandă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. are un neuron periferic;
e. are un neuron situat în măduvă.
72. Fasciculele sensibilităţii kinestezice prezintă
următoarele caracteristici, cu o EXCEPŢIE: 80. Calea sistemului extrapiramidal se
a. se numesc fascicule spinotalamice; caracterizează prin:
b. unul se numeşte Goll; a. controlează motilitatea involuntară;
c. altul se numeşte Burdach; b. controlează motilitatea semiautomată;
d. urcă spre bulb; c. trece prin piramidele bulbare;
e. sunt situate în cordonul posterior. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
73. Axonii deutoneuronilor căii sensibilităţii
kinestezice se caracterizează prin:
a. în punte devin ascendenţi;
b. sunt situaţi în substanţa reticulată;
11
81. Căile extrapiramidale au următoarele 88. În cordonul lateral se află următoarele tipuri
caracteristici: de fascicule:
a. îşi au originea în etajele corticale; a. piramidal încrucişat;
b. îşi au originea în etajele subcorticale; b. care controlează motilitatea voluntară;
c. ajung la neuronii motori din cornul anterior c. corticospinal anterior;
medular; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
89. Fasciculul rubrospinal prezintă următoarele
82. Căile extrapiramidale cu origine corticală caracteristici:
ajung la: a. are originea în nucleul roşu;
a. corpii striaţi; b. face parte din căile piramidale;
b. nucleii bazali; c. are originea în mezencefal;
c. talamus; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
90. Fasciculul olivospinal se caracterizează prin:
83. Aferenţele nucleilor bazali sunt reprezentate a. are originea în oliva pontină;
prin fibrele: b. face parte din căile extrapiramidale;
a. strionigrice; c. este situat în cordonul anterior;
b. striorubrice; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. strioreticulate; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 91. Fasciculul reticulospinal se caracterizează
prin:
84. Aferenţele nucleilor bazali ajung la nucleii a. este situat în cordonul anterior;
mezencefalici: b. face parte din căile piramidale;
a. nucleul roşu; c. are originea în formaţia reticulată a trunchiului
b. substanţa neagră; cerebral;
c. formaţia reticulată; d. se termină în ganglionii spinali;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. nici un răspuns nu este corect.
92. Fasciculul nigrospinal are următoarele
85. Din căile extrapiramidale fac parte caracteristici:
următoarele fascicule, cu o EXCEPŢIE: a. are originea în subatanţa neagră;
a. rubrospinal; b. are originea subcortical;
b. nigrospinal; c. este situat în cordonul posterior;
c. corticospinal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. vestibulospinal; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. olivospinal.
93. Fasciculele vestibulospinale:
86. Fasciculele piramidale se caracterizează prin: a. sunt fascicule extrapiramidale;
a. controlează motilitatea involuntară b. sunt situate în cordonul posterior;
b. îşi au originea în formaţiunile motorii subcorticale; c. contolează motilitatea voluntară;
c. sunt reprezentate prin fasciculul cortico-spinal d. toate răspunsurile sunt corecte;
anterior; e. nici un răspuns nu este corect.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 94. Motilitatea automată are rol în:
a. activitatea reflexă medulară;
87. Fasciculele extrapiramidale controlează b. mers;
motilitatea: c. scris;
a. involuntară; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. automată; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. semiautomată;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 95. Motilitatea automată are rol în:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. a. înot;
b. condusul maşinii;
c. cântatul la instrumente;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
12
96.Funcţia reflexă este îndeplinită de către d. toate răspunsurile sunt corecte;
neuronii: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. somatici;
b. vegetativi; 104. În funcţie de tipul excitantului receptorii pot
c. intercalari; fi următorii, cu o excepţie:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. mecanoreceptori;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. termoreceptori;
c. proprioreceptori
97. Actul reflex se caracterizează prin: d. receptori electromagnetici;
a. este mecanismul fundamental de funţionare a e. chemoreceptori.
SN;
b. reprezintă reacţia de răspuns a receptorilor la un 105. Mecanoreceptorii se caracterizează prin:
stimul; a. detectează deformările chimice ale receptorului;
c. este un termen introdus de către Demostene; b. detectează deformările mecanice ale celulelor
d. toate răspunsurile sunt corecte; vecine receptorului;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. intră şi în categoria receptorilor clasificaţi iîn
funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează;
98. Arcul reflex reprezintă: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. reacţia de răspuns a receptorilor la un stimul; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
b. reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la un stimul;
c. baza anatomică a actului reflex; 106. Termoreceptorii:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. sesizează schimbările de temperatură;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. unii sunt specializaţi pentru senzaţia de cald;
c. alţii sunt specializaţi pentru senzaţia de rece;
99. Arcul reflex este format din următoarele, cu o d. toate răspunsurile sunt corecte;
EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
a. receptor;
b. cale aferentă spre receptor; 107. Algoreceptorii:
c. centru nervos; a. sunt receptori ai durerii;
d. cale eferentă; b. detectează leziuni tisulare de natură fizică;
e. efector. c. detectează leziuni tisulare de natură chimică;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
100. Receptorul se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
a. este o structură excitabilă;
b. răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial 108. Chemoreceptorii detectează următoarele, cu
gradate; o excepţie:
c. trimite comenzi spre efector; a. gustul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. mirosul;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. nivelul oxigenului din aer;
d. concentraţia dioxidului de carbon;
101. Receptorii pot fi reprezentaţi de următoarele e. concentraţia unor substanţe importante în
structuri, cu o excepţie: biochimia organismului.
a. celule epiteliale diferenţiate în celule senzoriale;
b. celule epiteliale specializate în celule senzoriale; 109. În funcţie de provenienţa stimulului,
c. celule conjunctive; receptorii pot fi:
d. corpusculi senzitivi; a. exteroreceptori;
e. terminaţii nervoase libere. b. interoreceptori;
c. visceroreceptori;
102. Corpusculii senzitivi se caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. sunt mici organe pluricelulare; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. sunt formaţi din celule;
c. conţin fibre conjunctive; 110. Receptorii cutanaţi includ următorii
d. conţin terminaţii nervoase dendritice; receptori, cu o excepţie:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. presionali;
b. osmoreceptori;
103. Receptori reprezentaţi prin terminaţii c. tactili;
nervoase dendritice se întâlnesc în: d. pentru cald;
a. receptorii tegumentari; e. pentru vibraţii.
b. proprioreceptori;
c. receptorii retinieni;
13
111. Chemoreceptorii au următoarele d. toate răspunsurile sunt corecte;
caracteristici: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. sunt stimulaţi fizic;
b. pot fi situaţi în cavitatea nazală; 119. Principalii efectori sunt:
c. sunt situaţi în retină; a. muşchii striaţi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. muşchii netezi;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. glandele exocrine;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
112. Chemoreceptorii sunt reprezentaţi de către e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
următorii receptori, cu o EXCEPŢIE:
a. mugurii gustativi; 120. Reflexele spinale somatice principale sunt:
b. nociceptori; a. monosinaptice;
c. epiteliul glandular; b. polisinaptice;
d. epiteliul olfactiv; c. interoceptive;
e. corpii carotidieni. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
113. Fotoreceptorii se caracterizează prin:
a. sunt stimulaţi de lumină; 121.Reflexul monosinaptic prezintă următoarele
b. sunt reprezentaţi de celulele cu conuri; caracteristici:
c. sunt reprezentaţi de celulele cu bastonaşe; a. este format din cel puţin trei neuroni;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. este un reflex miotatic;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. are doi neuroni senzitivi;
d. are doi neuroni motori;
114. Receptorii vin în contact sinaptic cu: e. nici un răspuns nu este corect.
a. terminaţiile dendritice ale neuronilor motori din
ganglionii spinali; 122. Reflexele miotatice prezintă următoarele
b. terminaţiile dendritice ale neuronilor din ganglionii caracteristici:
de pe traseul unor nervi cranieni; a. centrul reflexului este sinapsa dintre neuronul
c. terminaţiile axonice ale neuronilor din ganglionii senzitiv şi cel motor;
de pe traseul unor nervi cranieni; b. calea eferentă este axonul neuronului motor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. efectorul este fibra musculară striată;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
115. Calea aferentă a arcului reflex:
a. are originea în ganglionul spinal; 123. Din reflexele monosinaptice fac parte
b. este reprezentată de prelungiri ale neuronilor reflexele:
pseudounipolari; a. osteotendinoase;
c. conduce impulsul centripet; b. rotulian;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. ahilean;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
116. Prin centrul nervos se înţelege:
a. totalitatea structurilor din SNC care participă la 124.Reflexul polisinaptic se caracterizează prin:
arcul reflex respectiv; a. se întâlneşte într-o activitate nociceptivă;
b. totalitatea receptorior; b. calea aferentă este formată din cel mult trei
c. calea aferentă; neuroni;
d. calea eferentă; c. centrul reflex elaborează răspunsul senzitiv;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
117. Centrul reflex este reprezentat prin:
a. neuronii senzitivi care recepţionează senzaţia; 125. Reflexele polisinaptice:
b. neuronii de asociaţie care elaborează răspunsul; a. se mai numesc de flexie;
c. neuronii motori care elaborează răspunsul; b. sunt reflexe de apărare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. receptorii sunt localizaţi în tegument;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. receptorii sunt terminaţii nervoase libere;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
118. Calea eferentă reprezintă:
a. axonii neuronilor motori somatici;
b. axonii neuronilor motori vegetativi;
c. axonii neuronilor somato-senzitivi;
14
126. Reflexele nociceptive se caracterizează prin: d. sudorale;
a. calea aferentă este dendrita neuronului din e. cardioacceleratoare.
ganglionii spinali;
b. sunt reflexe polisinaptice; 134. Reflexele spinale vegetative se
c. prezintă şi neuroni de asociaţie; caracterizează prin următoarele, cu o EXCEPŢIE:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. au receptori localizaţi şi la nivelul muşchilor striaţi;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. sunt reprezentate prin reflexul de defecaţie;
c. sunt reprezentate prin reflexul pupilodilatator;
127. Calea eferentă a reflexelor nociceptive: d. sunt reprezentate prin reflexul de micţiune;
a. este reprezentată de dendritele neuronilor motori; e. sunt reprezentate prin reflexele sexuale.
b. se termină pe receptorul muscular;
c. receptorul muscular retrage mâna sau piciorul din 135. Receptorii reflexelor spinale vegetative sunt
faţa agentului cauzator al durerii; reprezentaţi de către următorii, cu o EXCEPŢIE:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. receptori localizaţi la nivelul pielii;
e. nici unrăspuns nu este corect. b. receptori localizaţi la nivelul vaselor;
c. receptori localizaţi la nivelul măduvei spinării;
128. Legile reflexelor sunt următoarele, cu o d. interoreceptori;
EXCEPŢIE: e. exteroreceptori.
a. localizării;
b. tot sau nimic; 136. Reflexele spinale vegetative au următoarele
c. simetriei; caracteristici:
d. unilateralităţii; a. căile aferente sunt fibre ale neuronilor
e. iradierii. somatosenzitivi din ganglionii spinali;
b. sunt reflexe polisinaptice;
129. Legile reflexelor se studiază pe o broască: c. centrii nervoşi sunt localizaţi cortical;
a. cerebrală; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. decerebrată; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. căreia i se stimulează planşeul bucal;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 137.Efectorul reflexelor vegetative poate fi:
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. a. fibra musculară netedă;
b. miocardul;
130. Legea localizării: c. celula epitelială secretoare;
a. se observă o uşoară mişcare a labei piciorului; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. se contractă numai gamba; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. se contactă gamba şi laba piciorului;
d. se contractă întreg membrul inferior;
e. nici un răspuns nu este corect. COMPLEMENT MULTIPLU

131. Legea simetriei se caracterizează prin:


a. flectarea uşoară a membrului inferior respectiv; 1. Măduva spinării are forma unui cordon:
b. se extinde membrul; 1. cilindric;
c. se flectează şi membrul superior de aceeaşi 2. turtit antero-posterior;
parte; 3. care are diametrul transversal mai mare;
d. se flectează şi membrul superior de partea 4. care are diametrul antero-posterior mai mic;
opusă;
e. nici un răspuns nu este corect. 2. Limita superioară a măduvei corespunde:
1. emergenţei primului nerv spinal;
132. Legea iradierii se caracterizează prin 2. găurii occipitale mici;
obţinerea contracţiilor la nivelul membrului: 3. primei vertebre cervicale;
a. superior de aceeaşi parte; 4. emergenţei primului nerv cranian.
b. superior de partea opusă;
c. inferior de partea opusă; 3. Măduva spinării are următoarele proprietăţi:
d. inferior de aceeaşi parte; 1.nu ocupă toată grosimea canalului vertebral;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 2.între peretele osos al vertebrelor şi măduvă se află
trei membrane;
133. Reflexele spinale vegetative sunt 3.între peretele osos al vertebrelor şi măduvă se află
reprezentate prin următoarele, cu o EXCEPŢIE: meningele spinal;
a. rotulian; 4. ocupă toată lungimea canalului vertebral.
b. vasoconstrictoare;
c. vasodilatatoare;
15
4. Sub vertebra L2 se găsesc: 13. Prin şanţurile dorsolaterale ale măduvei:
1, centri medulare vegetativi; 1. intră rădăcinile senzitive ale nervilor spinali;
2. filum terminale; 2. intră rădăcinile anterioare ale nervilor spinali;
3. nervii lombari şi sacrali; 3. ies rădăcinile posterioare ale nervilor spinali;
4.coada de cal; 4. intră rădăcinile posterioare ale nervilor spinali;

5. Filum terminale se caracterizează prin: 14. Structural, măduva spinării este formată din:
1. continuă măduva sacrală; 1. substanţă cenuşie;
2. formează cu nervii cervicali “coada de cal”; 2. substanţă albă;
3. ajunge la nivelul celei de a doua vertebre 3. substanţa cenuşie are aspectul literei H;
coccigiene; 4. substanţa albă este dipusă sub formă de
4. formează cu nervii toracali “coada de cal”; cordoane;

6. Măduva prezintă două regiuni mai voluminoase 15. Substanţa cenuşie a măduvei se
la nivel: caracterizează prin:
1.cervical; 1.este formată din corpi neuronali;
2.toracal; 2.bara laterală a H-ului formează coarnele medulare;
3.lombar; 3.bara transversală formează comisura cenuşie;
4. sacral. 4. este formată din fibre mielinizate.

7. Fisura mediană a măduvei se caracterizează 16. Canalul ependimar se caracterizează prin:


prin: 1. este situat în centrul comisurii cenuşii;
1.este situată pe faţa anterioară a măduvei; 2. canalul ependimar conţine LCR;
2.corespunde dilatării cervicale; 3. se continuă în sus cu o dilataţie;
3.este mai adâncă decât şanţul posterior; 4. se continuă în sus cu ventriculul IV;
4. este mai puţin adâncă decât şanţurile colaterale.
17. Coarnele anterioare ale măduvei au
8. Lateral de fisura mediană se află şanţul: următoarele caracteristici:
1. ventrolateral; 1. se mai numesc ventrale;
2. dorsolateral; 2. conţin neuroni somatomotori;
3.prin care iese rădăcina dorsală a nervulului spinal; 3. sunt mai late decât cele posterioare;
4.prin care iese rădăcina ventrală a nervului spinal; 4. sunt mai scurte decât cele posterioare.

9. Lateral de şanţul median posterior se află 18. Coarnele anterioare ale măduvei se
şanţurile: caracterizează prin:
1. ventrolaterale; 1. conţin neuroni somatomotori alfa;
2. intermediar drept; 2. conţin neuroni somatomotori gama;
3.prin care ies rădăcinile dorsale ale nervilor spinali; 3. axonii neuronilor somatomotori intră în constituţia
4. intermediar stâng. rădăcinii ventrale a nervilor spinali;
4. conţin neuroni visceromotori.
10. Lateral de şanţul intermediar se află şanţul:
1. dorsoventral; 19. Axonul neuronilor alfa se caracterizează prin:
2. prin care intră rădăcina dorsală a nervului spinal; 1. ajunge la muşchiul striat;
3. ventrolateral; 2. formează cu neurilema o sinapsă neuroefectorie;
4. dorsolateral; 3. formează cu sarcolema placa motorie;
4. se termină în fusul neuromuscular.
11. Şanţurile intermediare delimitează fasciculele:
1. spinobulbare; 20. Axonul neuronului gama se caracterizează
2. spinotalamice; prin:
3. spinocerebeloase; 1. ajunge la porţiunea periferică a fusului
4. Goll şi Burdach; neuromuscular;
2. se termină pe fibrele musculare din structura
12. Prin şanţurile ventrolaterale ale măduvei: fusului neuromuscular;
1. ies rădăcinile anterioare ale nervilor spinali; 3. este mai gros decât axonul neuronului alfa.
2. intră rădăcinile anterioare ale nervilor spinali; 4. ajunge la porţiunea contractilă a fusului
3. intră rădăcinile posterioare ale nervilor spinali neuromuscular;
4. ies rădăcinile motorii ale nervilor spinali;

16
21. Coarnele posterioare ale măduvei se 30. Nervii spinali:
caracterizează prin următoarele: 1. conectează măduva spinării cu receptorii;
1. se mai numesc coarne dorsale; 2. sunt numai nervi motori;
2. conţin neuroni ai căilor senzitive; 3. conectează măduva spinării cu efectorii;
3. conţin deutoneuronul; 4. sunt în număr de 32 perechi.
4. sunt mai subţiri decât cele anterioare.
31. Numărul nervilor spinali este următorul:
22. Coarnele laterale ale măduvei conţin neuroni: 1. 12 toracali;
1.vegetativi; 2. 5 lombari;
2.viscerosenzitivi; 3. 5 sacrali;
3.visceromotori; 4. 1 coccigian.
4. somatomotori.
32. Rădăcina anterioară a nervilor spinali:
23. Substanţa reticulată a măduvei se 1. este motorie;
caracterizează prin: 2. conţine axonii neuronilor din cornul anterior al
1. se află situată între coarnele laterale şi măduvei;
posterioare; 3. conduce impulsul medulofug;
2. se află situată în substanţa cenuşie; 4. conţine axonii neuronilor visceromotori.
3. este formată din neuroni anastomozaţi în reţea;
4. este mai bine individualizată în regiunea occipitală; 33. Rădăcina posterioară a nervilor spinali:
1. este formată din axonii şi dendritele neuronilor
24. Substanţa cenuşie a măduvei spinării: pseudounipolari din ganglionii limfatici;
1. este formată din coarne; 2. prezintă pe traiectul său un ganglion spinal;
2. porţiunea mijlocie formează comisura cenuşie; 3. este mixtă;;
3. comisura cenuşie are funcţie vegetativă; 4. conduce impulsul medulopet
4. conţine centrii respiratori.
34. Dendritele neuronilor somatosenzitivi ajung la
25. Coarnele substanţei cenuşii sunt: următoarele structuri:
1. anterioare; 1. receptorii din piele;
2. laterale; 2. exteroreceptori;
3. posterioare; 3. receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor;
4. intermediare. 4. proprioceptori.

26. Substanţa albă a măduvei se caracterizează 35. Axonul neuronilor viscerosenzitivi se


prin: caracterizează prin:
1. este situată la periferia măduvei; 1.merge cu rădăcina posterioară a nervilor spinali;
2. este dispusă sub formă de cordoane; 2.ajunge în cornul posterior al măduvei;
3. în cordoane găsim fascicule ascendente; 3.ajunge în zona viscerosenzitivă a măduvei;
4. în cordoane găsim fascicule descendente; 4. ajunge în cornul anterior medular.

27. Cordoanele de substanţă albă sunt: 36. Trunchiul nervului spinal:


1. anterioare; 1. este format prin unirea celor două rădăcini;
2. posterioare; 2. are fibre senzitive;
3. laterale; 3. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin canalul
4. intermediare. vertebral;
4. este mixt.
28. În interiorul cordoanelor se delimitează:
1. fascicule; 37. Ramurile nervului spinal sunt:
2. centri nervoşi; 1. ventrală;
3. substanţa reticulată; 2. dorsală;
4. tractusuri. 3. meningeală;
4. comunicantă albă;
29. Fasciculele scurte din substanţa albă a
măduvei: 38. Ramurile ventrale ale nervilor spinali:
1. sunt fascicule de asociaţie; 1. se anastomozează între ele;
2. fac legătura dintre diferite segmente medulare; 2. formează plexul cervical;
3. sunt fascicule intersegmentare; 3. formează plexul lombar;
4. proiectează pe scoarţa cerebrală. 4. formează plexul celiac.

17
39. Nervii intercostali sunt formaţi din ramurile 48. În regiunea toracală nervii spinali formează
anterioare ale nervilor spinali, cu unele EXCEPŢII: următoarele, cu unele EXCEPŢII:
1.cervicali; 1. plexul toracal;
2. lombari; 2. plexul brahial;
3. sacrali; 3. plexul lombar;
4. toracali. 4. nervii intercostali.

40. Ramura dorsală a nervului spinal: 49. Funcţiile măduvei spinării sunt:
1. conţine fibre motorii; 1.reflexă;
2. conţine fibre senzitive; 2. psihică;
3. se distribuie pielii spatelui; 3. de conducere;
4. se distribuie muşchilor jgheaburilor vertebrale; 4. memorizare.

41. Ramura meningeală a nervului spinal: 50. Funcţia de conducere a măduvei are ca
1. conţine fibre senzitive; substrat substanţa:
2. conţine fibre vasomotorii; 1. albă;
3. se distribuie meningelui; 2. cenuşie;
4. are fibre motorii. 3. neagră;
4. din constituţia cordoanelor medulare.
42. Ramura comunicantă albă a nervului spinal:
1. conţine fibre mielinice; 51.Căile ascendente:
2. are originea în neuronul visceromotor din cornul 1. sunt căi ale sensibilităţii;
anterior; 2. la centrul nervos;
3. se distribuie musculaturii viscerale; 3. conduc impulsul centripet;
4. este senzitivă. 4. sunt nespecifice.

43. Ramura comunicantă cenuşie a nervului 52. Căile sensibilităţii exteroceptive:


spinal: 1. sunt căi specifice;
1. conţine fibre amielinice; 2. sunt căi lungi;
2. reprezintă axonul neuronului din ganglionul 3. au proiecţie corticală;
limfatic; 4. au al treilea neuron în talamus.
3. are numai fibre motorii;
4. are originea în cornul dorsal medular; 53. Căile sensibilităţii exteroceptive conduc
sensibilitatea:
44. Nervii spinali formează următoarele plexuri: 1. tactilă grosieră;
1. toracal 2. tactilă fină;
2. cervical; 3. termică;
3. hipogastric; 4. proprioceptivă.
4. brahial.
54. Căile sensibilităţii exteroceptive conduc
45. Nervii spinali formează următoarele plexuri: sensibilitatea:
1. toracal; 1. tactilă grosieră (epicritică);
2. lombar; 2. termică;
3. intercostal; 3. tactilă fină (protopatică);
4. sacral. 4. dureroasă;

46. Nervii spinali se caracterizează prin: 55. În cordoanele posterioare se află următoarele
1. se desprind din măduva spinării; fascicul:
2. sunt constituiţi din fibre nervoase; 1. Burdach;
3. sunt constituiţi din vase sanguine; 2. Goll;
4. ramurile lor posterioare formează plexuri 3. spinobulbare;
nervoase. 4. spinocerebelos dorsal.

47. Nervii spinali prezintă: 56. În cordoanele anterioare se află fascicule:


1. 2 rădăcini; 1.de asociaţie;
2. un trunchi; 2.ascendente;
3. 5 ramuri; 3.descendente;
4. un ganglion spinal. 4. spinocerebelos anterior.

18
57. În cordoanele anterioare se află următoarele 65. Sensibilitatea tactilă fină se caracterizează
fascicule, cu unele EXCEPŢII: prin:
1. fundamental încrucişat; 1. se mai numeşte epicritică;
2. spino-talamic anterior; 2. calea sa este situată în cornul posterior;
3. piramidal direct; 3. calea sa este comună cu cea a sensibilităţii
4. cortico-spinal Incrucişat. proprioceptive conştiente;
4. este o sensibilitate proprioceptivă.
58. Fasciculul spinotalamic lateral:
1. străbate măduva şi trunchiul cerebral; 66. Sensibilitatea proprioceptivă include
2. se îndreaptă spre talamus; următoarele sensibilităţi:
3. are traiect ascendent; 1.conştientă;
4. proiectează în scoarţa cerebrală. 2. interoceptivă;
3. visceroceptivă
59. Axonul celui de al treilea neuron al căii 4. inconştientă.
sensibilităţii termice proiectează în:
1. aria somestezică primară 67. Sensibilitatea kinestezică se caracterizează
2. lobul parietal; prin:
3. girusul postcentral; 1. este calea simţului poziţiei;
4. girusul postrolandic. 2. este calea mişcării în spaţiu;
3. utilizează calea coarnelor posterioare;
60. Sensibilitatea dureroasă are următoarele 4. este declanşată de stimularea receptorilor
caracteristici: viscerali.
1. receptorii sunt terminaţii nervoase libere;
2. protoneuronul este situat în ganglionul spinal; 68. Receptorii sensibilităţii tactile sunt
3. dendrita protoneuronului este lungă şi ajunge la corpusculii:
receptor; 1. Meissner;
4. axonul protoneuronului trece în cornul lateral de 2. Merkel;
partea opusă 3. Ruffini;
4. Pacini.
61. Calea sensibilităţii dureroase se
caracterizează prin: 69. Receptorii sensibilităţii kinestezice sunt:
1. este reprezentată de fasciculul spinotalamic 1. neuro-musculari Golgi;
lateral; 2. corpusculii Pacini;
2. străbate măduva; 3. corpusculii Merkel;
3. străbate trunchiul cerebral; 4. fusurile neuromuscuare.
4. are al treilea neuron în talamus;
70. Fasciculele sensibilităţii kinestezice prezintă
62. Sensibilitatea tactilă grosieră se următoarele caracteristici, cu unele EXCEPŢII:
caracterizează prin: 1. se numesc fascicule spinotalamice;
1. se mai numeşte epicritică; 2. unul se numeşte Goll;
2. are ca receptori terminaţii nervoase libere; 3. au al doilea neuron în cornul medular posterior;
3. protoneuronul este situat în cornul dorsal; 4. altul se numeşte Burdach.
4. este condusă prin fasciculul spinotalamic anterior.
71. Axonii deutoneuronilor căii sensibilităţii
63. Sensibilitatea tactilă grosieră are următoarele kinestezice se caracterizează prin următoarele,
caracteristici: cu unele EXCEPŢII:
1. are ca receptori corpusculii Golgi; 1. în punte devin ascendenţi;
2. dendrita protoneuronului ajunge la receptor; 2. sunt situaţi în substanţa reticulată;
3. dendrita este scurtă; 3. pornesc din cornul medular posterior;
4. axonul face sinapsă cu deutoneuronul. 4. se îndreaptă spre talamus.

64. Axonul deutoneuronului căii sensibilităţii 72. Proiecţia sensibilităţii kinestezice se face în:
tactile grosiere se caracterizează prin: 1. lobul parietal;
1. trece în cordonul anterior de partea opusă; 2. aria somestezică I;
2. are traiect ascendent; 3. girusul postcentral;
3. face sinapsă în scoarţa talamus; 4. girusul postrolandic;
4. face sinapsă în aria somestezică I.

19
73. Calea sensibilităţii interoceptive se 4. striomedulare.
caracterizează prin:
1. protoneuronul este situat în ganglionul spinal; 82. Eferenţele nucleilor bazali ajung la nucleii
2. are doi neuroni; mezencefalici:
3. deutoneuronul se găseşte în talamus; 1. nucleul roşu;
4. este o cale multisinaptică şi multineuronală; 2. substanţa neagră;
3. formaţia reticulată;
74. Căile descendente ale măduvei spinării: 4. măduvă.
1. sunt căi ale motricităţii;
2. sunt reprezentate prin căile piramidale; 83. Din căile extrapiramidale fac parte
3. sunt reprezentate prin căile extrapiramidale; următoarele fascicule, cu unele EXCEPŢII:
4. conduc sensibilitatea exteroceptivă. 1. corticospinal direct;
2. rubrospinal;
75. Căile sistemului piramidal: 3. nigrospinal;
1.îşi au originea în măduvă; 4. corticospinal încrucişat.
2.conduc motilitatea voluntară;
3.se mai numesc encefalo-spinale; 84. Fasciculele piramidale se caracterizează prin:
4.au primul neuron în scoarţa cerebrală. 1.controlează motilitatea voluntară
2.îşi au originea în formaţiunile motorii subcorticale;
76. Originea căilor piramidale este situată în 3.sunt reprezentate prin fasciculul cortico-spinal
următoarele arii, cu unele EXCEPŢII: anterior;
1. motorie 4. au al doilea neuron în corpii striaţi.
2. postcentrală;
3. premotorie; 85. Fasciculele extrapiramidale controlează
4. postrolandică. motilitatea:
1.involuntară;
77. Sistemul piramidal se caracterizează prin 2.automată;
următoarele, cu unele EXCEPŢII: 3semiautomată;
1. este format din trei neuroni; 4. asociată cu unele mişcări voluntare.
2. este format dintr-un neuron cortical;
3. are primul neuron medular; 86. În cordonul lateral se află următoarele tipuri
4. are un neuron periferic; de fascicule:
1. corticospinal anterior;
78. Calea sistemului extrapiramidal se 2. piramidal încrucişat;
caracterizează prin: 3. piramidal direct;
1. controlează motilitatea involuntară; 4. care controlează motilitatea voluntară;
2. controlează motilitatea semiautomată;
3. trece în afara piramidelor bulbare; 87. Fasciculul rubrospinal prezintă următoarele
4. nu are origine corticală. caracteristici:
1. are originea în nucleul roşu;
79. Căile extrapiramidale au următoarele 2. face parte din căile piramidale;
caracteristici: 3. are originea în mezencefal;
1. îşi au originea în etajele corticale; 4. conduce motilitatea voluntară.
2. îşi au originea în etajele subcorticale;
3. ajung la neuronii motori din cornul anterior 88. Fasciculul olivospinal se caracterizează prin:
medular; 1.are originea în oliva bulbară;
4. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral 2. conduce motilitatea involuntară;
3. face parte din căile extrapiramidale;
80. Căile extrapiramidale cu origine corticală 4. este situat în cordonul anterior
ajung la:
1. corpii striaţi; 89. Fasciculul reticulospinal se caracterizează
2. bulb; prin:
3. nucleii bazali; 1. este situat în cordonul anterior;
4. talamus. 2. face parte din căile extrapiramidale;
3. se termină în ganglionii spinali;
81. Eferenţele nucleilor bazali sunt reprezentate 4. are originea în formaţia reticulată a trunchiului
prin fibrele: cerebral.
1. strionigrice;
2. striorubrice;
3. strioreticulate;
20
90. Fasciculul nigrospinal are următoarele 99. Receptorii pot fi reprezentaţi de următoarele
caracteristici: structuri, cu unele EXCEPŢII:
1.are originea în subatanţa neagră; 1. celule conjunctive;
2. are originea subcortical; 2. celule epiteliale diferenţiate în celule senzoriale;
3. este un fascicul extrapiramidal; 3. celule epiteliale specializate în celule senzoriale;
4. este situat în cordonul posterior; 4. celule sanguine.

91. Fasciculele vestibulospinale: 100. Corpusculii senzitivi se caracterizează prin:


1.sunt fascicule extrapiramidale; 1. sunt mici organe pluricelulare;
2.sunt situate în cordonul posterior; 2. sunt formaţi din celule;
3.contolează motilitatea involuntară; 3. conţin fibre conjunctive;
4. se termină în cornul medular posterior. 4. conţin terminaţii nervoase dendritice;

92. Motilitatea automată are rol în: 101. Receptori reprezentaţi prin terminaţii
a. activitatea reflexă medulară; nervoase dendritice se întâlnesc în:
b. mers; 1. receptorii tegumentari;
c. scris; 2. mucoasa olfactivă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. proprioreceptori;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. receptorii retinieni.

93. Motilitatea automată are rol în: 102. În funcţie de tipul excitantului receptorii pot
1. înot; fi următorii, cu unele EXCEPŢII:
2. condusul maşinii; 1. receptori efectori;
3. cântatul la instrumente; 2. termoreceptori;
4. scris. 3. proprioreceptori;
4. receptori electromagnetici;
94. Funcţia reflexă este îndeplinită de către
neuronii: 103. Mecanoreceptorii se caracterizează prin:
1. somatici; 1. detectează deformările mecanice ale celulelor
2. de asociaţie; vecine receptorului;
3. vegetativi; 2. detectează deformările chimice ale receptorului;
4. intercalari. 3. intră şi în categoria receptorilor clasificaţi iîn
funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează;
95. Actul reflex se caracterizează prin: 4. sunt localizaţi numai în tegument.
1. este mecanismul fundamental de funţionare a SN;
2. reprezintă reacţia de răspuns a receptorilor la un 104. Termoreceptorii:
stimul; 1. sesizează schimbările de temperatură;
3. este un termen introdus de către Demostene; 2. unii sunt specializaţi pentru senzaţia de cald;
4. reprezintă reacţia de răspuns la acţiunea unui 3. alţii sunt specializaţi pentru senzaţia de rece;
excitant. 4. nu recepţionează sensibilitatea presională.

96. Arcul reflex reprezintă: 105. Algoreceptorii:


1. reacţia de răspuns a receptorilor la un stimul; 1. sunt receptori ai durerii;
2. baza anatomică a actului reflex; 2. detectează leziuni tisulare de natură fizică;
3. reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la un stimul; 3. detectează leziuni tisulare de natură chimică;
4. suportul anatomic al actului reflex 4. recepţionează şi calitatea alimentelor.

97. Arcul reflex este format din următoarele, cu 106. Chemoreceptorii detectează următoarele:
unele EXCEPŢII: 1. gustul;
1.receptor; 2. mirosul;
2.cale aferentă spre receptor; 3. concentraţia dioxidului de carbon;
3.centru nervos; 4. concentraţia unor substanţe importante în
4. calea eferentă spre centrul nervos. biochimia organismului.

98. Receptorul se caracterizează prin: 107. În funcţie de provenienţa stimulului,


1. este o structură excitabilă; receptorii pot fi:
2. trimite comenzi spre efector; 1. exteroreceptori;
3. răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial 2. interoreceptori;
gradate; 3. visceroreceptori;
4. primeşte informaţii de la centrul nervos. 4. proprioceptori.
21
108. Receptorii cutanaţi includ următorii 116. Calea eferentă reprezintă:
receptori, cu unele EXCEPŢII: 1. dendritele neuronilor motori somatici;
1.presionali; 2. axonii neuronilor motori vegetativi;
2.osmoreceptori; 3. axonii neuronilor somato-senzitivi;
3.tactili; 4. axonii neuronilor motori somatici.
4.visceroceptori.
117. Principalii efectori sunt:
109. Chemoreceptorii au următoarele 1. muşchii striaţi;
caracteristici: 2. muşchii netezi;
1.sunt stimulaţi fizic; 3. glandele exocrine;
2.pot fi situaţi în cavitatea nazală; 4. neuronii.
3.sunt situaţi în retină;
4. pot aprecia calităţile alimentelor. 118. Reflexele spinale somatice principale sunt:
1. monosinaptice;
110. Chemoreceptorii sunt reprezentaţi de către 2. interoceptive;
următorii receptori, cu unele EXCEPŢII: 3. mixte;
1. epiteliul glandular; 4. polisinaptice.
2. mugurii gustativi;
3. corpusculii Merkel; 119. Reflexul monosinaptic prezintă următoarele
4. epiteliul olfactiv; caracteristici:
1.este format din doi neuroni;
111. Fotoreceptorii se caracterizează prin: 2. are doi neuroni motori;
1. sunt stimulaţi de lumină; 3. este un reflex miotatic;
2. sunt reprezentaţi de celulele cu conuri; 4. are doi neuroni senzitivi.
3. sunt reprezentaţi de celulele cu bastonaşe;
4. pot fi stimulaţi şi de sunete. 120. Reflexele miotatice prezintă următoarele
caracteristici:
112. Receptorii vin în contact sinaptic cu: 1.centrul reflexului este sinapsa dintre neuronul
1.terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din senzitiv şi cel motor;
ganglionii spinali; 2.calea eferentă este axonul neuronului motor;
2. terminaţiile axonice ale neuronilor din ganglionii de 3.efectorul este fibra musculară striată;
pe traseul unor nervi cranieni; 4. au cel puţin trei neuroni.
3. terminaţiile dendritice ale neuronilor din ganglionii
de pe traseul unor nervi cranieni; 121. Din reflexele monosinaptice fac parte
4. terminaţiile axonice ale neuronilor senzitivi din reflexele:
ganglionii spinali. 1. osteotendinoase;
2. rotulian;
113. Calea aferentă a arcului reflex: 3. ahilean;
1. are originea în ganglionul spinal; 4. de flexie.
2. este reprezentată de prelungiri ale neuronilor
pseudounipolari; 122. Reflexul polisinaptic se caracterizează prin:
3. conduce impulsul centripet; 1.se întâlneşte într-o activitate nociceptivă;
4. se termină la receptor. 2.calea aferentă este formată din cel mult trei
neuroni;
114. Prin centrul nervos se înţelege: 3.centrul reflex elaborează răspunsul senzitiv;
1. totalitatea structurilor din SNC care participă la 4. are un neuron intercalar.
arcul reflex respectiv;
2. totalitatea receptorior; 123. Reflexele polisinaptice:
3. calea aferentă; 1. se mai numesc de flexie;
4. totalitatea structurilor din SNC care elaborează un 2. sunt reflexe de apărare;
răspuns. 3. receptorii sunt localizaţi în tegument;
4. receptorii sunt terminaţii nervoase libere.
115. Centrul reflex este reprezentat prin:
1. neuronii senzitivi care recepţionează senzaţia; 124. Reflexele nociceptive se caracterizează prin:
2. neuronii de asociaţie; 1. calea aferentă este dendrita neuronului din
3. neuronii din ganglionul spunal; ganglionii spinali;
4. neuronii motori care elaborează răspunsul. 2. sunt reflexe polisinaptice;
3. prezintă şi neuroni de asociaţie;
4. au arcul reflex constituit din mai mult de trei
neuroni.
22
125. Calea eferentă a reflexelor nociceptive: 133. Reflexele spinale vegetative au următoarele
1. este reprezentată de axonii neuronilor motori; caracteristici:
2. se termină pe efectorul muscular; 1. centrii nervoşi sunt localizaţi cortical;
3. efectorul muscular retrage mâna din faţa agentului 2. căile aferente sunt fibre ale neuronilor
cauzator al durerii; pseudounipolari din ganglionii spinali;
4. efectorul muscular retrage piciorul din faţa 3. sunt voluntare;
agentului cauzator al durerii. 4. sunt reflexe polisinaptice;

126. Legile reflexelor sunt următoarele, cu unele 134. Efectorul reflexelor vegetative poate fi:
EXCEPŢII: 1. fibra musculară netedă;
1. localizării; 2. miocardul;
2. tot sau nimic; 3. celula epitelială secretoare;
3. simetriei; 4. musculatura circulară a stomacului.
4. timpului util.

127. Legile reflexelor se studiază pe o broască


1. cerebrală;
2. decerebrată; TRUNCHIUL CEREBRAL
3. căreia i se stimulează planşeul bucal;
4. căreia i se stimulează un deget de la picior.

128. Legea localizării se caracterizează prin


COMPLEMENT SIMPLU
următoarele, cu unele EXCEPŢII:
1. se contractă numai gamba;
1. Trunchiul cerebral este format din trei etaje:
2. se contactă gamba şi laba piciorului;
a. bulbul sau protuberanţa;
3. se contractă întreg membrul inferior;
b. puntea sau măduva prelungită;
4. se observă o uşoară mişcare a labei piciorului.
c. pedunculii cerebrali sau mezencefalul;
d. sunt corecte numai răspunsurile b şi c;
129. Legea iradierii se caracterizează prin
e. nici un răspuns nu este corect.
obţinerea contracţiilor la nivelul membrului:
1. superior de aceeaşi parte;
2. Bulbul şi puntea se caracterizează prin:
2. superior de partea opusă;
a. au o porţiune ventrală;
3. inferior de partea opusă;
b. în porţiunea ventrală predomină substanţa
4. inferior de aceeaşi parte.
cenuşie;
c. în porţiunea dorsală predomină substanţa albă;
130. Reflexele spinale vegetative sunt
d. toate răspunsurile sunt corecte;
reprezentate prin următoarele, cu unele
e. nici un răspuns nu este corect.
EXCEPŢII:
1. sudorale;
3. Mezencefalul prezintă următoarele porţiuni:
2. vasoconstrictoare;
a. anterioară, reprezentată de pedunculii cerebrali;
3. vasodilatatoare;
b. posterioară, reprezentată de coliculii
4. rotulian.
cvadrigemeni picioarele;
c. mijlocie unde se află substanţa neagră;
131.Reflexele spinale vegetative se
d. toate răspunsurile sunt corecte;
caracterizează prin următoarele, cu unele
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
EXCEPŢII:
1. au receptori localizaţi şi la nivelul muşchilor striaţi;
4. Etajul bulbar al feţei anterioare a trunchiului
2. sunt reprezentate prin reflexul de defecaţie;
cerebral prezintă:
3. sunt reprezentate prin reflexul pupilodilatator;
a. limita inferioară: marginea caudală a decusaţiei
4. au receptori localizaţi şi la nivelul articulaţiilor.
piramidale;
b. limita superioară: şanţul bulbo-cvadrigeminal;
132. Receptorii reflexelor spinale vegetative sunt
c. fisura mediană anterioară, ce conţine fasciculul
reprezentaţi de către următorii:
piramidal;
1. receptori localizaţi la nivelul pielii;
d. lateral de fisura mediană se află cordoanele
2. receptori localizaţi la nivelul vaselor;
laterale;
3. interoreceptori;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
4. exteroreceptori.

23
5. Faţa anterioară a etajului bulbar se 12. Pe faţa posterioară a trunchiului cerebral se
caracterizează prin: observă:
a. în şanţul bulbo-protuberanţial îşi au originea a. doi coliculi cvadrigemeni superiori;
aparentă nervii V, VI, VII. b. doi coliculi cvadrigemeni inferiori;
b. piramidele bulbare sunt delimitate între fisura c. lama cvadrigemina;
mediană anterioară şi şanţul lateral dorsal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. anterior de oliva bulbară este originea aparentă a e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
nervului XII;
d. este mai lată decât înaltă; 13. Faţa posterioară a etajului bulbar se
e. toate răspunsurile sunt corecte. caracterizează prin următoarele, cu o excepţie:
a. în partea inferioară este mai lată;
6. Pe faţa ventrală a etajului bulbar se observă: b. în partea inferioară prezintă şanţul median dorsal;
a. şanţul preolivar; c. în acest şanţ se află fasciculul Goll;
b. în partea superioară a cordonului lateral, oliva d. medial de fasciculul Goll se află fasciculul
bulbară; Burdach;
c. şanţul preolivar cu originea aparentă a nervului e. în partea superioară se află oliva bulbară.
XII;
d. cordoanele bulbare laterale; 14. Pe faţa posterioară a etajului peduncular se
e. toate răspunsurile sunt corecte. observă:
a. deasupra coliculilor superiori este glanda pineală;
7. Faţa ventrală a etajului pontin prezintă: b. originea aparentă a nervului IV;
a. forma unei benzi transversale; c. spaţiul interpeduncular;
b. şanţul situat pe linia mediană; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. piramidele pontine; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 15. Coliculii cvadrigemeni se caracterizează prin:
a. cei superiori sunt legaţi de corpii geniculaţi
8. Pe faţa ventrală a etajului pontin se observă: laterali;
a. şanţul ponto-protuberanţial; b. cei inferiori sunt legaţi de corpii geniculaţi mediali;
b. lateral de piramidele pontine, originea aparentă a c. sub cei inferiori se află originea aparentă a
nervului V; nervului IV;
c. medial de originea aparentă a nervului V se d. toate răspunsurile sunt corecte;
găsesc pedunculii cerebeloşi inferiori; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 16. Structural, trunchiul cerebral se
caracterizează prin:
9. Faţa ventrală a etajului peduncular: a. la exterior prezintă substanţă albă;
a. este delimitată superior de chiasma optică; b. pe faţa dorsală a mezencefalului are la exterior
b. prezintă pedunculii cerebrali: două cordoane de substanţă cenuşie;
substanţă cenuşie divergente caudal; c. substanţa cenuşie este localizată central;
c. între pedunculi se află nucleul talamic; d. substanţa cenuşie apare formată din nuclei.
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
17. Nucleii trunchiului cerebral pot fi:
10. În spaţiul interpeduncular se găsesc: a. proprii;
a. două perechi de corpi mamilari; b. echivalenţi coarnelor din măduvă;
b. originea aparentă a nervului III; c. nuclei echivalenţi cordoanelor din măduvă;
c. pedunculii cerebeloşi superiori; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
18.Trunchiul cerebral este străbătut de
11. Faţa dorsală a trunchiului cerebral: următoarele căi:
a. se poate vedea după îndepărtarea emisferelor a. ascendente;
cerebrale; b. ale sensibilităţii;
b. între ea şi cerebel este ventriculul IV; c. descendente;
c. limitele dintre bulb, punte şi mezencefal sunt d. ale motricităţii;
foarte evidente; e. toate răspunsurile sunt corecte.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

24
19. Din căile ascendente ale trunchiului cerebral e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
fac parte următoarele fascicule, cu o EXCEPŢIE:
a. spinotalamic lateral; 26. Nucleii bulbari pot fi următorii, cu o
b. spinocerebelos direct (Flechsig); EXCEPŢIE:
c. spinotalamic anterior; a. echivalenţi cornului anterior;
d. spinocerebelos încrucişat; b. echivalenţi cordonului posterior;
e. spinobulbar. c. parasimpatici;
d. proprii;
20.Căile descendente ale truchiului cerebral sunt e. echivalenţi cornului ventral.
reprezentate prin căile:
a. piramidale; 27. Nucleii bulbari echivalenţi cornului anterior
b. corticospinale; sunt reprezentaţi prin nucleii:
c. extrapiramidale; a. ambiguu;
d. motricităţii; b. hipoglosului;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. motor al trigemenului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
21. Căile piramidale se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. se încrucişează în partea superioară a bulbului;
b. sunt fibre care nu se încrucişează la nici un nivel; 28. De la nivelul nucleului ambiguu pleacă fibrele
c. cele încrucişate formează fasciculul corticospinal senzitive ale nervilor:
lateral; a. IX;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. X;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. XI;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
22. Pe traiectul prin trunchiul cerebral din fibrele e. nici un răspuns nu este corect.
fasciculului piramidal se desprind fibre:
a. corticonucleare; 29. Nucleii bulbari echivalenţi cornului dorsal
b. care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni din sunt:
bulb; a. nuclei terminali ai fibrelor senzitive;
c. care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni din b. nuclei ce conţin deutoneuronul;
punte; c. absenţi în bulb;
d. care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni din d. toate răspunsurile sunt corecte;
mezencefal; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
30. Nucleii bulbari echivalenţi cornului dorsal
23. Căile extrapiramidale care străbat toate sunt reprezentaţi de către următorii nuclei:
etajele trunchiului cerebral sunt reprezentate de a. senzitiv al trigemenului;
către fasciculele: b. vestibulari;
a, rubrospinale; c. salivator inferior;
b. nigrospinale; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. reticulospinale; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. tectospinale;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 31. Nucleii vestibulari se caracterizează prin:
a. sunt în număr de patru;
24. Căile extrapiramidale care străbat numai b. sunt reprezentaţi prin nucleii: superior, inferior,
bulbul sunt reprezentate de către fasciculele: medial şi lateral;
a. olivospinal; c. la nivelul lor se termină ramura vestibulară a
b. vestibulospinal; nervului VIII;
c. pontocerebeloase; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
32. Nucleul solitar se caracterizează prin
25. Fibrele de asociaţie ale trunchiului cerebral următoarele, cu o EXCEPŢIE:
leagă: a. este situat în bulb;
a. nucleii trunchiului cerebral între ei; b. face parte din nucleii bulbari echivalenţi cornului
b. nucleii trunchiului cerebral de formaţiuni posterior;
supraiacente; c. la nivelul său încep fibrele gustative;
c. nucleii trunchiului cerebral de formaţiuni d. la nivelul său fac sinapsă fibrele gustative ale
subiacente; nervului VII;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
25
e. la nivelul său fac sinapsă fibrele gustative ale 40. Nucleii mezencefalici echivalenţi cornului
nervului IX. posterior sunt:
a. nuclei terminali pentru fibrele senzitive;
33. Nucleii vegetativi parasimpatici ai bulbului b. nucleul mezencefalic al oculomotorului;
sunt reprezentaţi prin următorii nuclei: c. nuclei care conţin protoneuronul;
a. salivator superior; d..toate răspunsurile sunt corecte;
b. dorsal al vagului; e. nici un răspuns nu este corect.
c. lacrimal;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 41. Nucleii mezencefalici parasimpatici:
e. nici un răspuns nu este corect. a. sunt reprezentaţi prin nucleul accesor al
trigemenului;
34. Nucleii bulbari proprii sunt următorii, cu o b. sunt nuclei terminali;
EXCEPŢIE: c. conţin deutoneuronul;
a. oliva bulbară; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. salivator inferior; e. nici un răspuns nu este corect.
c. gracilis;
d. cuneat; 42. Nucleii mezencefalici proprii sunt:
e. nucleii substanţei reticulate. a. nucleul roşu;
b. substanţa neagră;
35. Nucleii pontini echivalenţi cornului anterior c. nucleii formaţiei reticulate;
sunt nucleii senzitivi ai următorilor nervi cranieni: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. trigemen; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. abducens;
c. facial; 43. Nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. conţin deutoneuroni;
e. nici un răspuns nu este corect. b. sunt dispuşi pe căile sensibilităţii generale a
capului;
36. Nucleii pontini echivalenţi cornului posterior c. sunt echivalenţi coarnelor posterioare medulare;
se caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. conţin protoneuronul; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. sunt reprezentaţi prin nucleul pontin al facialului;
c. sunt reprezentaţi prin nucleii cohleari; 44. Nucleii motori ai trunchiului cerebral:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. reprezintă originea reală a fibrelor motorii ale unor
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. nervi cranieni;
b. transformă impulsurile în senzaţii;
37. Nucleii pontini vegetativi parasimpatici sunt: c. sunt echivalenţi coarnelor anterioare medulare;
a. lacrimal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. salivator inferior; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
c. cohleari;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 45. Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. reprezintă originea reală a fibrelor parasimpatice
ale unor nervi spinali;
38. Nucleii pontini proprii sunt: b. sunt centrii unor reflexe vegetative;
a. nucleii pontini interpuşi pe calea cortico- c. reprezintă originea reală a fibrelor simpatice ale
pedunculo-cerebeloasă; unor nervi cranieni;
b. nucleii respiratori; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. nucleii cardiaci; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 46. Nucleii proprii ai trunchiului cerebral:
a. sunt echivalenţi coarnelor laterale medulare;
39. Nucleii mezencefalici echivalenţi cornului b. sunt proprii fiecărui segment al trunchiului
anterior sunt: cerebral;
a. nucleul oculomotorului; c. se găsesc numai în bulb;
b. nucleul abducensului; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. nucleul nervului optic; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

26
47. Substanţa reticulată a trunchiului cerebral: 54. Reflexul gastrosecretor este coordonat de
a. are funcţii somatice; către:
b. la nivelul său se închid reflexe osteotendinoase; a. nucleul salivator superior;
c. are funcţii vegetative; b. nucleul salivator inferior;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. nucleul dorsal al vagului;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. substanţa reticulată bulbară;
e. nici un răspuns nu este corect.
48. Funcţiile trunchiului cerebral se
caracterizează prin: 55. Reflexele bulbare care reglează activitatea
a. unele dintre ele sunt vitale; cardiovasculară sunt:
b. unele se desfăşoară la nivelul componentelor sale; a. cardioinhibitorii;
c. altele sunt realizate de ansamblul elementelor care b. oculocardiac;
îl formează; c. cardioacceleratorii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

49. Bulbul rahidian are următoarele funcţii 56. Reflexele bulbare care reglează activitatea
fundamentale: aparatului respirator sunt:
a. reflexă; a. inspiratorii;
b. de conducere; b. tuse;
c. coordonare a activităţii corticale; c. expiratorii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

50. Distrugerea bulbului: 57. Funcţia de conducere a bulbului:


a. este compatibilă cu supravieţuirea; a. prin bulb trec toate căile ascendente şi
b. duce la moarte după câţiva ani; descendente descrise la măduvă;
c. duce la moarte imediată; b. bulbul are căi de conducere care leagă
d. funcţiile sale sunt preluate de către scoarţa bidirecţional nucleii săi proprii de cerebel;
cerebrală; c. bulbul are căi de conducere care leagă
e. sunt corecte numai răspunsurile c şi d. bidirecţional nucleii săi proprii de măduva spinării;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
51. Principalele reflexe bulbare asigură reglarea e. nici un răspuns nu este corect.
următoarelor funcţii cardinale ale organismului:
a. circulaţia; 58. La nivelul punţii se realizează următoarele
b. respiraţia; funcţii:
c. digestia; a. reflexă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. de conducere;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. respiratorie;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
52. La nivelul bulbului se închid următoarele e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
reflexe care reglează secreţia şi motilitatea la
nivelul tubului digestiv: 59. La nivelul punţii se închid următoarele reflexe,
a. salivator al glandei paratiroide; cu o EXCEPŢIE:
b. gastrosecretor; a. de clipire;
c. salivator al glandei sublinguale; b. pupilar fotomotor;
d. salivator al glandei submandibulare; c. respirator;
e. lacrimal. d. masticator;
e. lacrimal.
53. La nivelul bulbului se închid următoarele
reflexe care reglează secreţia şi motilitatea la 60. La nivelul punţii se închid următoarele reflexe
nivelul tubului digestiv: cu o EXCEPŢIE:
a. ale motilităţii gastrice; a. salivator pentru parotidă;
b. de excreţie a sucului gastric; b. salivator pentru glanda sublinguală;
c. de sughiţ; c. salivator pentru glanda submaxilară;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. de supt;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. maseterin.

27
61. La nivelul mezencefalului se închid COMPLEMENT MULTIPLU
următoarele reflexe:
a. de clipire;
b. de acomodare la distanţă; 1. Trunchiul cerebral se caracterizează prin:
c. masetero-oculo-cefalogir; 1. este format din trei etaje;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 2. are o faţă ventrală;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. are o faţă dorsală;
4. are în interiorul său un ventricul.
62. Reflexul pupilar fotomor se caracterizează
prin următoarele, cu o excepţie: 2. Etajele trunchiului cerebral sunt:
a. are ca stimul proiectarea luminii pe retină; 1. bulbul;
b. efectul este micşorarea pupilei; 2. puntea sau măduva prelungită;
c. efectul este midriaza; 3. mezencefalul;
d. centrul nervos este nucleul vegetativ accesor al 4. cerebelul.
oculomotorului;
e. se închide la nivelul mezencefalului. 3. Mezencefalul se caracterizează prin:
1. are două feţe:
63. Reflexul pupilar de acomodare la distanţă se 2. este format din pedunculii cerebrali:
caracterizează prin următoarele: 3. posterior prezintă coliculii cvadrigemeni superiori;
a. are ca stimul privirea unui obiect aflat la peste 6 m 4. posterior prezintă coliculii cvadrigemeni inferiori.
de ochi;
b. are ca rezultat midriaza; 4. Faţa anterioară a etajului bulbar :
c. are ca rezultat aplatizarea cristalinului; 1. are ca limită inferioară marginea cranială a
d. toate răspunsurile sunt corecte; decusaţiei piramidale;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. limita superioară este şanţul bulbo-pontin;
3. se leagă de cerebel prin pedunculul cerebral
64. La nivelul mezencefalului sunt căi proprii ale inferior;
trunchiului cerebral, care se caracterizează prin: 4. prezintă unele elemente descrise la măduvă.
a. unesc nucleii extrapiramidali subcorticali cu
nucleii motori ai trunchiului cerebral; 5. Pe faţa sa anterioară bulbul prezintă:
b. unesc hipotalamusul cu nucleii vegetativi ai 1. originea aparentă a nervilor VI, VII, VIII în şanţul
trunchiului cerebral; bulbo-pontin;
c. unesc talamusul cu hipotalamusul; 2. fisura mediană anterioară;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. piramidele bulbare;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. lateral de piramidele bulbare se află şanţurile
antero-laterale.
65. Nucleii extrapiramidali ai trunchiului cerebral:
a. sunt staţii de întrerupere a căilor extrapiramidale 6. Faţa anterioară a bulbului se caracterizează
pornite de la cortexul cerebral; prin:
b. sunt staţii de întrerupere a căilor extrapiramidale 1. are cordoane laterale;
pornite de la cortexul cerebelos; 2. în partea inferioară a cordoanelor laterale se află
c. sunt staţii de întrerupere a căilor extrapiramidale oliva;
pornite de la talamus; 3. în şanţul retroolivar se află originea aparentă a
d. toate răspunsurile sunt corecte; nervilor IX, X, XI.
e.sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. în şanţul dinapoia olivei pontine se află originea
aparentă a nervului XII.
66. Rolurile nucleilor extrapiramidali ai
trunchiului cerebral sunt în reglarea 7. Puntea se caracterizează prin:
următoarelor, cu o EXCEPŢIE: 1. are forma unei benzi transversale;
a. mişcărilor comandate voluntar; 2. este mai lată vertical;
b. mişcărilor automate; 3. central prezintă şanţul median;
c. tonusului muscular; 4. se mai numeşte puntea lui Willis.
d. reflexelor medulare;
e. echilibrului. 8. Faţa anterioară a etajului pontin:
1. este limitată inferior de către şanţul bulbo-pontin;
2. se prezintă sub forma unei benzi longitudinale;
3. superior este limitată de către şanţul ponto-
mezencefalic;
4. pe linia laterală prezintă şanţul arterei bazilare.

28
9. Faţa anterioară a punţii se caracterizează prin: 17. Nucleii substanţei cenuşii sunt reprezentaţi
1. lateral de linia mediană se văd piramidele prin următorii nuclei:
pontine; 1. proprii;
2. medial de piramidele pontine este originea 2. echivalenţi cornului dorsal;
aparentă a nervului V; 3. echivalenţi cornului anterior;
3. medial de nervul V sunt pedunculii cerebeloşi 4. corticali.
mijlocii;
4. pedunculii leagă puntea de cerebel. 18. Nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral:
1. conţin deutoneuroni;
10. Faţa anterioară a etajului mezencefalic: 2. sunt dispuşi pe căile sensibilităţii generale a
1. este limitată superior de şanţul ponto-peduncular; capului;
2. superior este limitată de chiasma optică; 3. sunt echivalenţi coarnelor posterioare medulare;
3. chiasma optică se continuă lateral cu nervii optici; 4. se găsesc numai în bulb.
4. este legat de cerebel prin pedunculii cerebeloşi
superiori. 19. Nucleii motori ai trunchiului cerebral:
1. reprezintă originea reală a fibrelor motorii ale unor
11. Faţa anterioară a pedunculilor se nervi cranieni;
caracterizează prin: 2. transformă impulsurile în senzaţii;
1. se observă pedunculii cerebrali; 3. sunt echivalenţi coarnelor anterioare medulare;
2. în spaţiul dintre pedunculi se găseşte glanda 4. se găsesc numai în punte.
epifiză;
3. în spaţiul dintre pedunculi se găsesc cei 4 corpi 20. Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral:
mamilari; 1. reprezintă originea reală a fibrelor parasimpatice
4. sub corpii mamilari se află originea aparentă a ale unor nervi cranieni;
nervului III. 2. reprezintă originea reală a fibrelor simpatice ale
unor nervi cranieni;
12. Faţa dorsală a trunchiului cerebral: 3. reprezintă originea reală a fibrelor parasimpatice
1. se observă după îndepărtarea talamusului; ale unor nervi spinali;
2. este separată de cerebel prin ventriculul IV; 4. sunt centrii unor reflexe vegetative.
3. are limitele dintre bulb şi punte mai evidente;
4. are 6 pedunculi cerebeloşi. 21. Nucleii proprii ai trunchiului cerebral:
1. sunt echivalenţi coarnelor laterale medulare;
13. Faţa posterioară a etajului peduncular se 2. sunt proprii fiecărui segment al trunchiului
caracterizează prin: cerebral;
1. prezintă patru coliculi; 3. se găsesc numai în bulb;
2.coliculii formează planşeul corpilor mamilari; 4. nu au echivalent meduar;
3.coliculii superiori şi inferiori au funcţii diferite;
4.sub coliculi se află bulbul. 22. Substanţa reticulată a trunchiului cerebral:
1. are funcţii somatice;
14. Coliculii cvadrigemeni se caracterizează prin: 2. la nivelul său se închid reflexe osteotendinoase;
1. cei superiori sunt legaţi de corpii geniculaţi 3. are funcţii vegetative;
laterali; 4. la nivelul său se închid reflexe de apărare.
2. deasupra celor superiori se află glanda epifiză;
3. cei inferiori sunt legaţi de corpii geniculaţi mediali; 23. Trunchiul cerebral are următoarele funcţii:
4. sub cei inferiori este originea aparentă a nervului 1. intervine în memorie;
IV. 2. de conducere;
3. întervine în gândire;
15. Trunchiul cerebral este format din: 4. reflexă.
1. substanţă cenuşie dispusă la interior;
2. substanţă albă dispusă la exterior; 24. Funcţia de conducere a trunchiului cerebral:
3. la nivelul feţei dorsale a mezencefalului substanţa 1. aparţine substanţei albe;
cenuşie este la exterior; 2. conduce impulsuri de la măduvă la cortex;
4. substanţa cenuşie este sub formă de nuclei. 3. conduce impulsuri de la cortex la măduvă;
4. conduce impulsuri între nucleii trunchiului cerebral.
16. Substanţa cenuşie a trunchiului cerebral:
1. se află dispusă atât la exterior, cât şi la interior;
2. are aceeaşi funcţie în totalitate;
3. este formată din fibre nervoase;
4. este dispersată sub formă de nuclei.

29
25. Fibrele trunchiului cerebral conduc impulsuri 4. de la nucleul nervului hipoglos pleacă fibrele
de la: senzitive ale nervului XII.
1. nuclei la măduvă;
2. nuclei la scoarţa cerebrală; 34. Nucleii pontini motori ai trunchiului cerebral
3. măduvă la nuclei; sunt ai nervilor:
4. scoarţă la nuclei. 1. V;
2. VI;
26. Trunchiul cerebral este străbătut de căi: 3. VII;
1. ascendente; 4. IX.
2. ale motricităţii;
3. descendente; 35. Nucleii mezencefalici motori ai trunchiului
4. ale sensibilităţii. cerebral sunt ai nervilor:
1. III;
27. Căile ascendente ale trunchiului cerebral 2. VI;
sunt: 3. VII;
1. fasciculul spinotalamic lateral; 4. IV.
2. fasciculul spinotalamic anterior;
3. fasciculul spinocerebelos direct; 36. Nucleii bulbari echivalenţi cornului posterior
4. fasciculul spinocerebelos încrucişat (Flechsig). se caracterizează prin:
1. sunt nuclei terminali;
28. Căile descendente ale trunchiului cerebral: 2. sunt nuclei senzitivi;
1. sunt căi piramidale; 3. conţin deutoneuronul;
2. sunt căi senzitive; 4. de la ei pleacă fascicule descendente.
3. au al doilea neuron în talamus;
4. sunt căi extrapiramidale. 37. Nucleii bulbari echivalenţi cornului posterior
sunt reprezentaţi prin:
29.Căile piramidale se caracterizează prin: 1. nucleul senzitiv al trigemenului;
1. la nivel pontin se încrucişează 75% din fibre; 2. nucleii vestibulari;
2. fibrele încrucişate ajung în cordonul lateral; 3. nucleul solitar;
3. trec pe părţile laterale ale piramidelor bulbare; 4. nucleul salivator superior.
4. sunt fibre care se încrucişează la nivel medular.
38. În nucleul solitar se termină fibrele nervilor:
30. Căile extrapiramidale care străbat toate 1. VII;
etajele trunchiului cerebral sunt reprezentate 2. IX;
prin fascicolele: 3. X;
1. rubrospinal; 4. XI.
2. nigrospinal;
3. reticulospinal; 39. Nucleii vegetativi parasimpatici bulbari sunt:
4. tectospinal. 1. salivator inferior;
2. lacrimal;
31.Căile extrapiramidale care străbat numai 3. accesor al oculomotorului;
bulbul sunt reprezentate de către fasciculele: 4. dorsal al vagului.
1. olivospinal;
2. nigrospinal; 40. Nucleii bulbari proprii sunt:
3. tectospinal; 1. oliva bulbară;
4. vestibulospinal. 2. gracilis;
3. cuneat;
32. Fasciculele de asociaţie ale trunchiului 4. ai formaţiei reticulate.
cerebral:
1. sunt cele mai numeroase; 41. Nucleii pontini echivalenţi cornului anterior
2. leagă între ei nuclei ai trunchiului cerebal; sunt:
3. au al treilea neuron în talamus; 1. nucleul senzitiv al nervului V;
4. leagă nucleii de formaţiuni supra şi subiacente. 2. nucleul motor al nervului abducens;
3. nucleul senzitiv al nervului VIII;
33. Nucleii bulbari echivalenţi cornului anterior 4. nucleul motor al nervului VII.
medular se caracterizează prin:
1. sunt reprezentaţi de nucleul ambiguu;
2. de la nucleul ambiguu pleacă fibrele senzitive ale
nervilor IX, X, XI;
3. sunt reprezentaţi de nucleul nervului hipoglos;
30
42. Nucleii pontini echivalenţi cornului posterior 51.Reflexele bulbare care reglează secreţia
sunt: tubului digestiv sunt:
1. nuclei terminali; 1. salivator al glandei parotide;
2. conţin deutoneuronul; 2. colonosecretor;
3. reprezentaţi de nucleul pontin al trigemenului; 3. gastrosecretor;
4. reprezentaţi de nucleii cohleari. 4. splenosecretor.

43. Nervul trigemen are următorii nuclei senzitivi: 52. Reflexele bulbare care reglează motilitatea
1. senzitiv al trigemenului în bulb; tubului diestiv sunt:
2. principal al trigemenului în punte; 1. de deglutiţie;
3. mezemcefalic al trigemenului; 2. de vomă;
4. cortical al trigemenului. 3. ale motilităţii gastro-intestinale;
4. de masticaţie.
44. Nucleii pontini vegetativi parasimpatici sunt:
1. salivator superior; 53. Reflexele bulbare care reglează activitatea
2. oliva pontină; cardio-vasculară sunt:
3. lacrimal; 1. cardioinhibitorii;
4. gracilis. 2. oculocefalogir;
3. cardioacceleratorii;
45. Nucleii proprii ai punţii sunt: 4. sinoparotidiene.
1. nucleii pontini;
2. lacrimal; 54. Reflexele bulbare care reglează activitatea
3. salivator superior; aparatului respirator sunt:
4. nucleii formaţiei reticulate. 1. inspiratorii;
2. expiratorii;
46. Nucleii mezencefalici echivalenţi cornului 3. de tuse;
anterior sunt: 4. de strănut.
1. nucleul oculomotorului;
2. nucleul nervului III; 55. Funcţia de conducere a bulbului se
3. nucleul trohlearului; caracterizează prin:
4. nucleul nervului IV. 1. prin bulb trec toate căile ascendente;
2. prin bulb trec toate căile descendente;
47. Nucleii mezencefalici echivalenţi cornului 3. bulbul conţine căi de conducere ce leagă
posterior sunt: bidirecţional nucleii săi proprii de cerebel;
1. nuclei senzitivi; 4. bulbul conţine căi de conducere ce leagă
2. nuclei terminali; bidirecţional nucleii săi proprii de măduva spinării.
3. conţin deutoneuronul;
4. sunt reprezentaţi prin nucleul mezencefalic al 56. Puntea îndeplineşte următoarele funcţii:
trigemenului. 1. reflexă;
2. de conducere;
48. Nucleii mezencefalici proprii sunt: 3. funcţii legate de formaţia reticulată pontină;
1. nucleul roşu; 4. coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.
2. substanţa neagră;
3. nuclei ai formaţiei reticulate; 57.Puntea este sediul următoarelor reflexe:
4. nucleii pedunculari anteriori. 1. de clipire;
2. supt;
49. Funcţiile trunchiului cerebral se desfăşoară: 3. masticator;
1. unele, la nivelul componentelor sale; 4. lacrimal.
2. unele, la nivel medular;
3. altele, sunt realizate de ansamblul elementelor 58. La nivelul punţii se închid următoarele
care îl formează; reflexe:
4. altele, sunt realizate de cerebel. 1. salivator al glandei parotide;
2. de supt;
50.Funcţia reflexă a bulbului se caracterizează 3. motilitatea tubului digestiv;
prin: 4. masticaţie.
1. în bulb se închid reflexe de importanţă vitală;
2. distrugerea bulbului duce la moarte subită;
3. reflexele bulbare asigură reglarea digestiei,
circulaţiei şi respiraţiei;
4. în nucleii bulbari se închid reflexe somatice.
31
59. Referitor la funcţia de conducere a punţii: 3. cortexul pontin;
1. puntea are căi de trecere ascendente; 4. cortexul cerebelos.
2. conţine deutoneuronul unor căi senzitive;
3. conţine protoneuronul pentru unele fibre 67. În punte se închid următoarele reflexe
piramidale; salivare:
4. puntea are căi de trecere descendente. 1. pentru glanda parotidă;
2. pentru glanda sublinguală;
60. La nivelul mezencefalului se întâlnesc 3. pentru glanda paratiroidă;
următoarele funcţii: 4. pentru glanda submandibulară.
1. reflexă;
2. cognitive; 68. În substanţa neagră se închid reflexele:
3. de conducere; 1. de reglare a mişcărilor;
4. psihice. 2. de diminuare a tonusului muscular;
3. de alternanţă somn-veghe;
61. Funcţia reflexă a mezencefalului: 4. de acomodare la distanţă.
1. este asigurată de către nucleii mezencefalici;
2. la acest nivel se închid reflexe pupilare
fotomotorii;
3. la acest nivel se închide reflexul de acomodare la
distanţă; NERVII CRANIENI
4. participă la elaborarea sentimentelor.

62. Reflexul fotomotor:


1. are ca stimul proiectarea luminii pe retină; COMPLEMENT SIMPLU
2. efectul său este micşorarea pupilei;
3. efectul său este mioza;
4. centrul nervos este nucleul vegetativ accesor al 1. Nervii cranieni:
oculomotorului. a. fac parte din SN periferic;
b. sunt în număr de 12 perechi;
63. Reflexul pupilar de acomodare la distanţă: c. au o dispoziţie metamerică;
1. are ca stimul privirea unui obiect aflat la mai puţin d. toate răspunsurile sunt corecte;
de 6 m de ochi; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
2. are ca efect mioză;
3. centrul nervos este în coliculii cvadrigemeni 2. Nervii senzoriali sunt:
superiori; a. I;
4. are ca efect midriaza. b. II;
c. VIII;
64. Funcţia de conducere a mezencefalului se d. toate răspunsurile sunt corecte;
caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
1. pedunculii sunt străbătuţi de căi ascendente;
2. pedunculii sunt străbătuţi de căi descendente; 3. Nervii motori sunt următorii, cu o EXCEPŢIE:
3. pedunculii sunt străbătuţi de căi proprii; a. V;
4. mezencefalul conduce informaţiile senzitive către b. III;
efectori. c. IV;
d. VI;
65. Funcţiile de ansamblu ale trunchiului e. XII.
cerebral:
1. trunchiul cerebral conţine formaţiuni cenuşii care 4. Nervii micşti sunt următorii, cu o EXCEPŢIE:
alcătuiesc două sisteme funcţionale; a. VII;
2. un sistem este reprezentat de nucleii căilor b. VIII;
piramidale; c. V;
3. celălalt sistem este reprezentat de nucleii d. IX;
extrapiramidali; e. X.
4. coordonează activitatea hipotalamusului.

66. Nucleii extrapiramidali ai truchiului cerebral


sunt staţii de întrerupere a căilor extrapiramidale
pornite de la:
1. cortexul cerebral;
2. bulb;
32
5. Următorii nervi au în structura lor fibre 12. Nervul trohlear inervează muşchiul:
nervoase simpatice preganglionare: a. oblic inferior;
a. III; b. drept inferior;
b. VII; c. oblic superior;
c. X; d. drept extern;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. drept superior.
e. nici un răspuns nu este corect.
13. Nervii trigemeni:
6. Nervii olfactivi: a. sunt nervi micşti;
a. au în structura lor fibre parasimpatice; b. reprezintă a treia pereche de nervi cranieni, de
b. au originea reală în celulele pseudounipolare din unde le vine şi numele;
mucoasa olfactivă; c.originea reală a fibrelor senzitive este în bulb;
c. conduc informaţii legate de miros; d. fibrele motorii îşi au originea reală în bulb;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
14. Nervul trigemen se caracterizează prin:
7. Nervii optici: a. conţine deutoneuronul în nucleii trigeminali din
a. sunt nervi micşti; trunchiul cerebral;
b. conduc impulsuri descendente spre efectori; b. fibrele senzitive se distribuie pielii feţei;
c. sunt compuşi din axonii celulelor multipolare; c. fibrele motorii inervează muşchii masticatori;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

8. Nervii oculomotori: 15. Cele trei ramuri principale ale trigemenului se


a. au fibre parasimpatice; caracterizează prin:
b. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul a. ramura oftalmică este motorie;
motor pontin; b. ramura maxilară este mixtă;
c. originea reală a fibrelor vegetative se află în c. ramura mandibulară este senzitivă;
nucleul accesor din punte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
16. Nervii abducens:
9. Nervii oculomotori se caracterizeaă prin a. reprezintă a cincea pereche de nervi cranieni;
următoarele, cu o EXCEPŢIE: b. sunt nervi motori;
a. originea aparentă se află în spaţiul dintre c. au originea reală în mezencefal;
picioarele pedunculilor cerebrali; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. inervează muşchiul oblic intern; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
c. inervează muşchiul drept superior;
d. inervează muşchiul drept inferior; 17. Nervii abducens se caracterizează prin:
e. inervează muşchiul oblic inferior. a. au originea aparentă în şanţul bulbo-mezencefalic;
b. reprezintă a IV a pereche de nervi cranieni;
10. Fibrele parasimpatice ale nervului oculomotor c. inervează muşchiul drept extern;
ajung la: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. fibrele musculare radiare ale irisului; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
b. muşchiul dilatator al irisului;
c. muşchiul drept intern; 18. Nervii faciali prezintă următoarele
d. fibrele circulare ale muşchiului ciliar; caracteristici, cu o EXCEPŢIE:
e. muşchiul drept intern. a. reprezintă a VII a pereche de nervi cranieni;
b. sunt nervi micşti;
11. Nervii trohleari: c. au fibre simpatice;
a. au originea reală în mezencefal; d. au originea reală în punte;
b.originea aparentă este pe faţa posterioară a e. are fibre gustative.
trunchiului cerebral;
c. originea aparentă este sub coliculii inferiori; 19. Nervul facial se caracterizează prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. fibrele senzitive îşi au originea reală în ganglionul
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. de pe traseul nervului;
b. deutoneuronul se află în nucleul solitar din punte;
c. originea aparentă este în şanţul preolivar;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
33
20. Nervul facial prezintă următoarele c. fibrele senzoriale culeg excitaţii gustative de la
caracteristici, cu o EXCEPŢIE: corpul limbii;
a. fibrele parasimpatice provin din nucleul lacrimal d. toate răspunsurile sunt corecte;
din punte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator
superior din punte; 27. Nervii vagi:
c. fibrele senzitive inervează tegumentele feţei; a. se mai numesc nervi pneumointestinali;
d. fibrele motorii inervează muşchii mimicii; b. sunt nervi micşti;
e. fibrele senzoriale culeg excitaţii gustative de la c. au fibre simpatice;
corpul limbii. d. originea aparentă este în şanţul preolivar;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
21. Fibrele parasimpatiece ale facialului inervează
glandele: 28. Nervul vag se caracterizează prin;
a. paratiroidă; a. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul
b. sublinguală; ambiguu;
c. submandibulară; b. fibrele senzoriale au protoneuronul în ganglionii
d. toate răspunsurile sunt corecte; de pe traiectul nervului;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. fibrele senzoriale au deutoneuronul în nucleul
solitar din bulb;
22. Nervii vestibulocohleari: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. sunt nervi micşti; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. componentă vestibulară prezintă ganglionul Corti;
c. componentă cohleară prezintă ganglionul Scarpa; 29. Nervul vag prezintă următoarele caracteristici,
d. toate răspunsurile sunt corecte; cu o excepţie:
e. nici un răspuns nu este corect. a. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al
vagului din punte;
23. Nervul vestibulocohlear se caracterizează b. fibrele motorii inervează musculatura faringelui;
prin: c. fibrele motorii inervează musculatura laringelui;
a. ramura cohleară se îndreaptă spre nucleii d. fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativă de
cohleari din bulb; la baza rădăcinii limbii;
b. ramura vestibulară se indreaptă spre nucleii e. fibrele parasimpatice se distribuie organelor din
vestibulari din punte; torace şi abdomen.
c. originea aparentă a nervului este în şanţul bulbo-
pontin; 30. Nervii accesori:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. se mai numesc şi nervi subspinali;
e. nici un răspuns nu este corect. b. sunt nervi motori;
c. au două rădăcini;
24. Nervii glosofaringieni: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. reprezintă a IX a pereche de nervi cranieni; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
b. sunt nervi micşti;
c. au fibre parasimpatice; 31. Nervii accesori se caracterizează prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. rădăcina bulbară are originea în nucleul solitar;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. rădăcina spinală are originea în cornul anterior al
măduvei cervicale;
25. Nervii glosofaringieni se caracterizează prin c. ramura sa internă pătrunde în nervul IX;
următoarele, cu o EXCEPŢIE: d. ramura internă inervează muşchii
a. fibrele motorii îşi au originea în nucleul ambiguu sternocleidomastoidian şi trapez;
din punte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
b. fibrele senzoriale sunt gustative;
c. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionii 32. Nervul hipoglos:
de pe traiectul nervului; a. este nerv motor;
d. fibrele senzoriale au deutoneuronul în nucleul b. are originea reală în nucleul motor din bulb;
solitar din bulb; c. inervează musculatura limbii;
e. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator d. toate răspunsurile sunt corecte;
infeior din bulb. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

26. Nervul glosofaringian:


a. are originea aparentă în şanţul preolivar;
b. fibrele motorii inervează muşchii faringelui;

34
COMPLEMENT MULTIPLU 3. originea reală a fibrelor motorii este în nucleul
motor din mezencefal;
4. originea reală a fibrelor parasimpatice este în
1. Nervii cranieni: nucleul accesor din punte.
1. fac parte din sistemul nervos periferic;
2. sunt în număr de 12 perechi; 10. Nervii oculomotori se caracterizează prin:
3. nu au dispoziţie metamerică; 1. au originea aparentă în spaţiul dintre picioarele
4. au două rădăcini: dorsală şi ventrală. pedunculilor cerebrali;
2. fibrele motorii merg la muşchii extrinseci ai globului
2. Nervii cranieni senzoriali sunt: ocular;
1. olfactiv; 3. fibrele parasimpatice ajung la muşchiul sfincter al
2. optic; irisului;
3. vestibulocohleari; 4. fibrele parasimpatice ajung la fibrele circulare ale
4. abducens. muşchiului ciliar.

3. Nervii cranieni motori sunt: 11. Nervii trohleari:


1. oculomotor; 1. sunt nervi motori;
2. trohlear; 2. au originea reală în mezencefal;
3. accesor; 3. au originea aparentă pe faţa posterioară a
4. hipoglos. trunchiului cerebral;
4. inervează muşchiul oblic superior.
4. Nervii cranieni micşti sunt:
1. trigemen; 12. Nervii trigemeni:
2. facial; 1. sunt nervi micşti;
3. glosofaringian; 2. fibrele senzitive îşi au originea reală în ganglionul
4. vag. trigeminal situat pe traseul nervului;
3. deutoneuronul fibrelor senzitive se află în nucleii
5. Nervii cranieni care au în structura lor fibre trigeminali din trunchiul cerebral;
parasimpatice sunt 4. originea aparentă este pe faţa anterioară a punţii.
1. oculomotorul;
2. trohlearul; 13. Nervii trigemeni se caracterizează prin:
3. accesorul; 1. fibrele senzitive se distribuie la pielea feţei;
4. facialul. 2. fibrele motorii inervează muşchii masticatori;
3. au trei ramuri;
6. Fibrele parasimpatice din structura nervilor 4. ajung până în torace.
cranieni se caracterizează prin:
1. sunt foarte subţiri; 14. Cele trei ramuri ale trigemenului se
2. sunt fibre mielinice; caracterizează prin:
3. fac sinapsă cu neuroni preganglionari; 1. ramura oftalmică este senzitivă;
4. au originea în nucleii vegetativi ai trunchiului 2. ramura maxilară este motorie;
cerebral. 3. ramura mandibulară este mixtă;
4. toate iau naştere în bulb.
7. Nervii olfactivi se caracterizează prin:
1. au originea reală în neuronii bipolari din mucoasa 15. Nervii abducens:
olfactivă; 1. sunt nervi motori;
2. conduc informaţii legate de gust; 2. au originea reală în nucleul motor din bulb;
3. sunt nervi senzoriali; 3. originea aparentă este în şanţul ponto-peduncular;
4. au fibre parasimpatice. 4. inervează muşchiul drept extern al globului ocular.

8. Nervii optici se caracterizează prin: 16. Nervii faciali:


1. reprezintă prima pereche de nervi cranieni; 1. sunt nervi motori;
2. sunt nervi senzoriali; 2. au fibre parasimpatice;
3. au primul neuron în celulele cu conuri şi 3. fibrele motorii au originea reală în nucleul motor
bastonaşe; bulbar;
4. sunt compuşi din axonii celulelor multipolare din 4. au fibre gustative.
retină.
17. Fibrele gustative ale nervului facial:
9. Nervii oculomotori: 1. îşi au originea în ganglionul geniculat;
1. sunt nervi motori; 2. ganglionul conţine protoneuronul;
2. conţin fibre parasimpatice; 3. deutoneuronul este situat în nucleul solitar;
35
4. culeg excitaţii de la nivelul mucoase esofagiene. 25. Nervii vagi:
1. se mai numesc nervi pneumogastrici;
18. Nervii faciali se caracterizează prin: 2. sunt nervi micşti;
1. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal şi 3. reprezintă perechea X de nervi cranieni;
salivator superior din punte; 4. au fibre parasimpatice;
2. originea aparentă este în şanţul bulbo-pontin;
3. fibrele motorii inervează muşchii mimicii; 26. Nervii vagi se caracterizează prin:
4. reprezintă perechea VIII de nervi cranieni. 1. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul
solitar;
19. Fibrele nervului facial se caracterizează prin: 2. fibrele senzitive au primul neuron în ganglionul de
1. cele senzoriale culeg excitaţii de la corpul limbii; pe traseul nervului;
2. fibrele parasimpatice inervează glanda 3. deutoneuronul fibrelor senzitive este în nucleul
submandibulară; ambiguu;
3. fibrele parasimpatice inervează glanda lacrimală; 4. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al
4. fibrele parasimpatice inervează glanda nervului vag.
sublinguală.
27. Nervii vagi prezintă următoarele caracteristici:
20. Nervii vestibulocohleari: 1. originea aparentă se află în şanţul retroolivar;
1. reprezintă perechea VII de nervi cranieni; 2. fibrele motorii inervează musculatura faringelui şi
2. sunt nervi senzoriali; laringelui;
3. au protoneuronul în ganglionii spinali; 3. fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativă de
4. sunt formaţi din două componente. la baza limbii;
4. fibrele parasimpatice se distribuie organelor
21. Nervii vestibulocohleari au următoarele toracice şi abdominale.
caracteristici:
1. componenta cohleară are pe traiectul său 28. Nervii accesori:
ganglionul Scarpa; 1. se mai numesc şi nervi medulari;
2. ramura cohleară se îndreaptă spre nucleii cohleari 2. sunt nervi motori;
din punte; 3. au trei ramuri;
3. componenta vestibulară are pe traiectul său 4. au două rădăcini.
ganglionul Corti;
4. ramura vestibulară se îndreaptă spre nucleii 29. Nervii accesori se caracterizează prin:
vestibulari bulbari. 1. rădăcina bulbară are originea în nucleul ambiguu;
2. rădăcina spinală are originea în cornul anterior al
22. Nervii glosofaringieni: măduvei cervicale;
1. sunt nervi micşti; 3. ramura internă pătrunde în nervii vagi;
2. au fibre parasimpatice; 4. ramura externă pătrunde în nervii IX;
3. au fibre motorii;
4. au fibre senzitive. 30. Ramurile nervului accesor se caracterizează
prin:
23. Nervii glosofaringieni se caracterizează prin: 1. fibrele ramurii interne ajung la muşchii laringelui;
1. originea reală a fibrelor motorii se găseşte în 2. fibrele ramurii externe ajung la muşchiul
nucleul ambiguu din bulb; sternocleidomastoidian;
2. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionii de 3. fibrele ramurii externe ajung la muşchiul trapez;
pe traseul nervului; 4. fibrele ramurii interne ajung la muşchii cefei.
3. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator
inferior din bulb; 31. Nervul hipoglos:
4. fibrele olfactive au primul neuron în ganglionii de 1. este un nerv motor;
pe traseul nervului. 2. are originea reală în nucleul motor bulbar;
3. originea aparentă este în şanţul preolivar;
24. Nervul glosofaringian prezintă următoarele 4. inervează musculatura limbii.
caracteristici:
1. originea aparentă este în şanţul retrooloivar;
2. fibrele motorii se distribuie muşchilor faringelui;
3. fibrele senzoriale culeg excitaţii gustative de la
baza limbii;
4.fibrele parasimpatice ajung la glanda paratiroidă.

36
CEREBELUL e. dinţat.

8. Straturile scoarţei cerebeloase sunt:


a. molecular;
COMPLEMENT SIMPLU
b. intermediar;
c. piramidal;
1. Cerebelul este situat astfel: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. ocupă fosa posterioară a craniului; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. este separat de emisferele cerebrale prin cortul
cerebral; 9. Stratul molecular al scoarţei cerebeloase se
c. delimitează cu faţa anterioară a bulbului şi a caracterizează prin următoarele:
punţii cavitatea ventriculului IV; a. este format din neuroni granulari;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. este stratul superficial;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. este situat sub meninge;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
2. Cerebelul prezintă: e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
a. o porţiune mediană;
b. vermis; 10. Stratul intermediar al scoarţei cerebeloase:
c. două porţiuni laterale voluminoase, emisferele a. conţine corpurile celulelor Purkinje;
cerebrale; b. are celule piriforme;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. se află deasupra stratului granular;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
3. Cerebelul se leagă prin pedunculii cerebrali
cu: 11. Axonii neuronilor Purkinje:
a. bulbul; a. părăsesc scoarţa cerebelului;
b. puntea; b. intră în contact cu nucleii cerebeloşi;
c. mezencefalul; c. urcă în stratul molecular;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este exact. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

4. Pedunculii cerebeloşi conţin fibre: 12. Stratul profund al acoarţei cerebelului este
a. aferente; format din:
b. eferente; a. neuroni granulari;
c. comisurale; b. neuroni de talie mică (40-80 mm);
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. se află imediat sub stratul molecular;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
5. Lobii cerebelului sunt:
a. anterior; 13. Aferenţele cerebelului prin pedunculii
b. posterior; cerebeloşi inferiori sunt reprezentate prin:
c. floculonodular; a. fasciculul spinocerelos Gowers;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. fibrele olivo-cerebeloase, de la nivelul olivei
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. pontine;
c. fibrele vestibulo-cerebeloase, de la nucleii
6. Structural, cerebelul prezintă: vestibulari;
a. la exterior substanţa cenuşie formează scoarţa d. toate răspunsurile sunt corecte;
cerebeloasă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. la interior substanţa albă formează nucleii
cerebeloşi; 14. Prin pedunculii cerebeloşi superiori sosesc la
c. la interior substanţa cenuşie formează “arborele cerebel fibrele:
vieţii”; a. cortico-ponto-cerebeloase;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. tecto-cerebeloase;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. spino-cerebelos dorsal;
d. vestibulo-cerebelos;
7. Nucleii profunzi ai cerebelului sunt următorii: e. nici un răspuns nu este corect.
a. gliali;
b. globoliform;
c. vermian;
d. embrionar;
37
15. Eferenţele cerebelului de la nivelul nucleului 23. Astazia înseamnă:
dinţat sunt reprezentate prin fasciculele: a. lipsa tonusului muscular;
a. dentocorpuscular; b. incapacitatea de a păstra poziţia verticală;
b. dento-rubric; c. diminuarea capacităţii de efort fizic;
c. dento hipotalamic; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
24. Astenia înseamnă:
16. Cerebelul este conectat în paralel la căile: a. lipsa tonusului muscular;
a. care leagă periferia de scoarţa cerebrală; b. incapacitatea de a păstra poziţia verticală;
b. senzitive; c. diminuarea capacităţii de efort fizic;
c. motorii; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
25. Din punct de vedere filogenetic, la nivelul
17. Cerebelul controlează permanent următoarele, cerebelului se descriu următoarele componente:
cu o EXCEPŢIE: a. arhicerebelul;
a. echilibrul; b. paleocerebelul;
b. tonusul muscular; c. neocerebelul;
c. starea de alertă corticală; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. coordonarea mişcărilor voluntare; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. coordonarea mişcărilor automate şi reflexe.
26. Arhicerebelul se caracterizează prin
18. Principalele conexiuni ale cerebelului sunt cu următoarele:
următoarele formaţiuni, cu o EXCEPŢIE: a. este localizat în lobul posterior;
a. talamusul; b. are conexiuni cu măduva spinării;
b. corpii Nissl; c. are rol în menţinerea echilibrului;
c. cortexul; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. trunchiul cerebral e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
e. măduva spinării.
27. Arhicerebelul se caracterizează prin
19. Fibrele eferente ale cerebelului merg la: următoarele:
a. nucleii vestibulari; a. este format din lobul floculonodular;
b. substanţa reticulată a trunchiului cerebral; b. este formaţiunea cea mai veche;
c. cortexul motor; c. primeşte aferenţe medulare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

20. Extirparea totală a cerebelului produce: 28. Lezarea arhicerebelului produce următoarele:
a. astazie; a. mers sigur;
b. afonie; b. pierderea echilibrului;
c. astenie; c. afectează mişcările comandate de scoarţă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

21. Extirparea totală a cerebelului: 29. Paleocerebelul se caracterizează prin


a. este compatibilă cu supravieţuirea; următoarele:
b. funcţiile cerebelului sunt preluate de către bulb; a. este format din nuclei cerebeloşi;
c. funcţiile cerebelului sunt preluate de către b. are conexiuni cu cortexul motor cerebral;
hipotalamus; c. are rol în menţinerea echilibrului;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.

22. Atonia îseamnă: 30. Paleocerebelul se caracterizează prin


a. lipsa tonusului muscular; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
b. incapacitatea de a păstra poziţia verticală; a. are rol în menţinerea tonusului muscular;
c. diminuarea capacităţii de efort fizic; b. conlucrează cu nucleul roşu;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. conlucrează cu hipotalamusul;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. conlucrează cu formaţia reticulată;
e. acţionează prin fasciculul rubrospinal.
38
31. Extirparea paleocerebelului produce: 3. mezencefalul;
a. hipotonie; 4. puntea.
b. hipertonie;
c. dereglări ale memoriei; 3. Cerebelul prezintă:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. o porţiune mediană;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 2. vermisul;
3. două emisfere cerebeloase.
32. Excitarea paleocerebelului produce: 4. forma literei H.
a. hipotonie;
b. hipertonie; 4. Pedunculii cerebeloşi:
c. dereglări ale memoriei; 1. leagă cerebelul de trunchiul cerebral;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 2. conţin fibre aferente;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 3. conţin fibre eferente;
4. sunt în număr de şase.
33. Neocerebelul se caracterizează prin:
a. este constituit din emisferele cerebeloase; 5. Lobii cerebelului sunt:
b. are conexiuni cu cortexul motor cerebral; 1. anterior;
c. are rol în coordonarea mişcărilor comandate de 2. posterior;
scoarţă; 3. floculonodular;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. vermisul.
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
6. Substanţa cenuşie a cerebelului:
34. Neocerebelul se caracterizează prin: 1. este dispusă la exterior;
a. este formaţiune nouă filogenetic; 2. la interior formează nucleii cerebeloşi;
b. este constituit din nucleul dinţat; 3. este dispusă la interior;
c. cortexul său are trei straturi celulare; 4. la exterior formează scoarţa cerebrală.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 7. Substanţa albă a cerebelului este formată din:
1. fibre de asociaţie;
35. Neocerebelul asigură: 2. fibre comisurale;
a. coordonarea mişcărilor fine comandate de3 3. fibre de proiecţie;
scoarţă; 4. nuclei cerebeloşi.
b. diminuă aceste comenzi;
c. întăreşte aceste comenzi; 8. Nucleii cerebelului sunt următorii, cu unele
d. determină armonizarea activităţii diferitelor grupe EXCEPŢII;
musculare; 1. vestigiali;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 2. globoliform;
3. embbrionar;
36. Extirparea neocerebelului produce 4. dinţat.
următoarele:
a. pierderea capacităţii de execuţie a mişcărilor fine; 9. Straturile scoarţei cerebeloase sunt:
b. tulburări în mers; 1. molecular;
c. atonie; 2. intermediar;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. granular.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. superficial;

10. Stratul molecular al scoarţei cerebeloase:


COMPLEMENT MULTIPLU 1. este situat imediat sub dura mater;
2. este bogat în celule;
3. la nivelul său se găsesc nuceii cerebelului;
1. Cerebelul este situat: 4. este superficial.
1. în fosa posterioară a craniului;
2. anterior trunchiulul cerebral; 11. Stratul intermediar al scoarţei cerebeloase:
3. sub emisferele cerebrale; 1. conţine celule;
4. deasupra diencefalului. 2. conţine celulele piniforme ale lui Purkinje;
3. se mai numeşte strat profund;
2. Cerebelul delimitează cavitatea ventriculului 4. axonii celulelor sale părăsesc scoarţa şi intră în
IV cerebral împreună cu: contact cu nucleii cerebelului.
1. bulbul;
2. diencefalul;
39
12. Prin pedunculii cerebeloşi inferiori sosesc 21. Arhicerebelul se caracterizează prin
fibrele: următoarele:
1. spinocerebeloase directe; 1. primeşte aferenţe proprioceptive inconştiente;
2. vestibulocerebeloase; 2. are conexiuni cu măduva spinării;
3. olivocerebeloase; 3. are rol în menţinerea echilibrului;
4. ponto-cerebeloase. 4. excitarea lui determină scăderea tonusului
muscular.
13. Prin pedunculii cerebeloşi superiori sosesc
fibrele: 22. Arhicerebelul se caracterizează prin
1. spinocerebeloase încrucişate; următoarele:
2. rubrocerebeloase; 1. este format din lobul floculonodular;
3. cerebelocerebral; 2. primeşte aferenţe medulare;
4. nigro-cerebeloase. 3. excitarea lui determină creşterea tonusului
muscular;
14. De la nucleul dinţat pleacă fascicullele, cu 4. este formaţiunea cea mai veche.
unele EXCEPŢII:
1. dentotalamic Nissl; 23. Lezarea arhicerebelului produce următoarele:
2. dentonigriform; 1. mers sigur;
3. dentocortical; 2. pierderea echilibrului;
4. dentorubric. 3. afectează mişcările comandate de scoarţă;
4. nu afectează precizia mişcările comandate de
15. Cerebelul controlează: scoarţă.
1. echilibrul;
2. tonusul muscular; 24. Paleocerebelul se caracterizează prin
3. coordonează mişcările voluntare; următoarele:
4. coordonează mişcările automate. 1. este format din nuclei cerebeloşi;
2. are conexiuni cu cortexul motor cerebral;
16. Principalele conexiuni ale cerebelului sunt cu 3. are rol în menţinerea tonusului muscular;
următoarele formaţiuni: 4. are rol în menţinerea echilibrului;
1. talamusul;
2. cortexul; 25. Paleocerebelul se caracterizează prin
3. trunchiul cerebral următoarele:
4. măduva spinării. 1. conlucrează cu nucleul roşu;
2. conlucrează cu formaţia reticulată;
17. Fibrele eferente ale cerebelului merg la: 3. acţionează prin fasciculul rubrospinal.
1.nucleii vestibulari; 4. este formaţiunea cea mai veche filogenetic.
2. substanţa reticulată a trunchiului cerebral;
3. cortexul motor; 26. Extirparea şi excitarea paleocerebelului
4. corpii Nissl. produc:
1. hipertonie;
18. Extirparea totală a cerebelului produce: 2. dereglări ale memoriei;
1. astazie; 3. tulburări ale reţinerii momentane;
2. afonie; 4. hipotonie;
3. astenie;
4. afazie 27. Neocerebelul se caracterizează prin:
1. este constituit din emisferele cerebeloase;
19. Extirparea totală a cerebelului: 2. are conexiuni cu cortexul motor cerebral;
1.este compatibilă cu supravieţuirea; 3. are rol în coordonarea mişcărilor comandate de
2.funcţiile cerebelului sunt preluate de către bulb; scoarţă;
3.funcţiile cerebelului sunt preluate de către 4. reglează echilibrul.
hipotalamus;
4. funcţiile cerebelului sunt preluate de către scoarţa 28. Neocerebelul se caracterizează prin:
cerebrală. 1. este formaţiune nouă filogenetic;
2. este constituit din nucleul dinţat;
20. Din punct de vedere filogenetic, la nivelul 3. cortexul său are trei straturi celulare;
cerebelului se descriu următoarele componente: 4. are rol în menţinerea tonusului muscular.
1. arhicerebelul;
2. paleocerebelul;
3. neocerebelul;
4. sistemul limbic.
40
29. Neocerebelul asigură: c. are şi funcţii motorii;
1. coordonarea mişcărilor fine comandate de3 d. controlează activitatea corticală;
scoarţă; e. nici un răspuns nu este corect’
2. diminuă aceste comenzi;
3. întăreşte aceste comenzi; 6. Talamusul are legături cu:
4. determină armonizarea activităţii diferitelor grupe a. trunchiul cerebral;
musculare; b. cerebelul;
c. hipotalamusul;
30. Extirparea neocerebelului produce d. toate răspunsurile sunt corecte;
următoarele: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
1. pierderea capacităţii de execuţie a mişcărilor fine;
2. tulburări în mers; 7. Talamusul are următoarele funcţii:
3. atonie; a. de releu;
4. hipertonie. b. de asociaţie;
c. de sistem reticulat;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

DIENCEFALUL 8. Funcţia de releu a talamusului constă în


întreruperea sinaptică a următoarelor
sensibilităţi:
a. exteroceptivă;
COMPLEMENT SIMPLU b. proprioceptivă conştientă;
c. interoceptivă;
4. visceroceptivă.
1. Diencefalul se caracterizează prin:
a. este situat între mezencefal şi emisferele 9. Talamusul este o staţie de releu pentru fibrele
cerebrale; ascendente provenite de la:
b. este aşezat deasupra nucleilor bazali; a. măduvă;
c. este aşezat sub emisferele cerebeloase; b. bulb;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. cerebel;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
2. Diencefalul se caracterizează prin:
a. are o faţă bazală care corespunde nucleilor 10. În talamus nu fac sinapsă fibrele
bazali; următoarelor sensibilităţi:
b. are două feţe laterale; a. vizuală;
c. are o faţă dorsală care corespunde spaţiului b. auditivă;
interpeduncular; c. olfactivă;
d. este situat în prelungirea trunchiului cerebral; d. proprioceptivă inconştientă.
e. toate răspunsurile sunt corecte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
3. În centrul diencefalului se află: 11. Talamusul prezintă următoarele conexiuni:
a. o proeminenţă; a. talamocorticale;
b. un tubercul; b. talamostriate;
c. ventriculul III; c. talamocerebeloase;
d. un nucleu motor; d. talamobulbare.
e. nici un răspuns nu este corect. e. toate răspunsurile sunt corecte.
4. Ventriculul III comunică: 12. Talamusul prezintă următoarele caracteristici:
a. inferior cu ventriculul IV; a. este format din nuclei;
b. inferior cu ventriculii laterali; b. este cea mai mică formaţiune diencefalică;
c. comunicarea cu ventriculul lateral se face prin c. are scoarţă;
apeductul lui Sylvius; d. reprezintă un centru de integrare a impulsurilor
d. toate răspunsurile sunt corecte; nervoase ascendente în drumul lor spre scoarţa
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. cerebrală.
5. Talamusul:
a. este format din trei mase de substanţă cenuşie;
b. este un centru senzitiv;

41
13. Metatalamusul: 21. Hipotalamusul este partea din diencefal
a. este format din 4 corpi geniculaţi mediali şi 4 conectată la:
laterali; a. reglarea activităţii viscerale;
b. este situat înaintea talamusului; b. activitatea SNV;
c. are funcţie motorie; c. funcţiile endocrine;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

14. Corpul geniculat medial: 22. Hipotalamusul este situat:


a. reprezintă un centru motor; a. sub talamus;
b. este legat cu coliculul superior; b. deasupra talamusului;
c. este releu talamic al căii auditive; c. deasupra corpilor striaţi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. lateral de talamus;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. lateral de ventriculul IV.

15. Corpul geniculat lateral: 23. Hipotalamusul secretă:


a. este centru de releu al căii vizuale; a. hormonul antidiuretic;
b. este legat de coliculul inferior; b. oxitocina;
c. reprezintă un centru motor; c. AND;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

16. Metatalamusul este staţie de releu pe calea 24. Hormonii secretaţi de hipotalamus se
fibrelor: caracterizează prin:
a. optice; a. ajung în hipofiza anterioară;
b. gustative; b. ajung în hipofiza posterioară;
c. olfactive; c. ajung în adenohipofiză;
d. auditive. d. sunt transportaţi prin sistemul venos port;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. nici un răspuns nu este corect.

17. Din corpii geniculaţi fibrele nervoase se 25. Hipotalamusul prezintă următoarele:
îndreaptă spre: a. patru corpi mamilari;
a. cortex; b. nucleii bazali;
b. măduvă; c. trei grupe de nuclei;
c. coliculii cvadrigemeni; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. bulb. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
26. Nucleii hipotalamusului sunt:
18. Epitalamusul: a. anteriori;
a. este situat posterior de ventriculul IV; b. posteriori;
b. cuprinde în structura sa glanda pituitară; c. mijlocii;
c. cuprinde în structura sa nucleul habenular; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
27. Nucleii anteriori ai hipotalamusului:
19. Epitalamusul este legat de: a. produc hormoni;
a. centri olfactivi; b. au rol de integrare parasimpatică;
b. măduvă; c. hormonii produşi se depozitează în hipofiza
c. bulb; anterioară;
d. centrii olfactivi; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

20. Nucleul habenular intervine în: 28. Nucleii mijlocii ai hipotalamusului:


a. orientarea capului în funcţie de sursa odorantă; a. au rol de integrare parasimpatică;
b. orientarea capului în funcţie de sursa gustativă; b. secretă hormoni;
c. orientarea capului în funcţie de sursa auditivă; c. secretă factori de eliberare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

42
29. Hormonii secretaţi de nucleii mijlocii ai b. stimularea hipotalamusului posterior produce
hipotalamusului efecte simpatice;
intervin în reglarea secreţiei: c. stimularea hipotalamusului mijlociu nu produce
a. lobului anterior hipofizar; nici un efect;
b. de tiroxină; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. de hormon epifizar; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 37. Hipotalamusul intervine în reglarea
echilibrului hidric prin:
30. Nucleii posteriori ai hipotalamusului: a. centri setei;
a. au rol de integrare simpatică; b. stimularea secreţiei de ADH;
b. determină reacţii adaptative de termoreglare; c. centrii foamei;
c. secretă hormoni; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
38. Alte roluri ale hipotalamusului:
31. Legăturile hipotalamusului cu hipofiza: a. reglarea hematopoiezei;
a. sunt legături vasculare şi nervoase; b. potenţează funcţia de apărare;
b. legăturile nervoase se realizează prin tractul c. reglarea unor acte comportamentale;
hipotalamo-hipofizar; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. legăturile vasculare se realizează prin sistemul e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
porthipofizar;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 39. Hipotalamusul se caracterizează prin:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. este cea mai importantă regiune a diencefalului;
b. împreună cu sistemul limbic constitiue o unitate
32. Hipotalamusului este conectat cu următoarele funcţională;
formaţiuni, cu o EXCEPŢIE: c. are rol de integrare şi control a funcţiilor
a. trunchiul cerebral; vegetative;
b. talamusul; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. mucoasa gustativă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. paleocortexul;
e. neocortexul. 40. Hipotalamusului i s-a dat numele de:
a. creier vegetativ;
33. Hipotalamusul participă la: b. creier olfactiv;
a. integrarea vegetativo-somatică; c. glandă nervoasă;
b. elaborarea reacţiilor instinctive; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. elaborarea reacţiilor emoţionale; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
COMPLEMENT MULTIPLU
34. Hipotalamusul are următoarele funcţii, cu o
EXCEPŢIE:
a. coordonarea SNV; 1. Diencefalul se caracterizează prin:
b. coordonarea sistemului endocrin; 1. este situat între mezencefal şi emisferele
c. controlul reflexelor medulare; cerebrale;
d. reglarea metabolismului intermediar; 2. este aşezat deasupra nucleilor bazali;
e. reglarea echilibrului osmotic al organismului. 3. este situat în prelungirea trunchiului cerebral;
4. are o faţă bazală care corespunde nucleilor bazali.
35. Hipotalamusul intervine în:
a. termoreglare; 2.În centrul diencefalului se află:
b. reglarea echilibrului energetic prin controlul 1.o proeminenţă;
mecanismului somn-veghe; 2. o cavitate;
c. reglarea majorităţii actelor voluntare; 3. un nucleu motor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. ventriculul III;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

36. Coordonarea SNV se realizează astfel:


a. stimularea hipotalamusului anterior produce
efecte parasimpatice;

43
3. Ventriculul III comunică: 12. Metatalamusul:
1. inferior cu ventriculul IV; 1. este format din 2 corpi geniculaţi mediali şi 2
2. lateral, cu ventriculul dincefalic; laterali;
3. superior cu ventriculii laterali; 2. este situat înaintea talamusului;
4. comunicarea cu ventriculul lateral se face prin 3. are funcţie motorie;
apeductul lui Sylvius; 4. intervine în orientarea în spaţiu.

4.Talamusul: 13. Corpul geniculat medial:


1.este format din mase de substanţă cenuşie; 1. reprezintă un centru motor;
2. are şi funcţii motorii; 2. este legat cu coliculul inferior;
3. controlează activitatea corticală; 3. reprezintă un centru cortical;
4. este un centru senzitiv; 4. este releu talamic al căii auditive;

5. Talamusul are legături cu: 14. Corpul geniculat lateral:


1. trunchiul cerebral; 1. este centru de releu al căii vizuale;
2. cerebelul; 2. este legat de coliculul superior;
3. hipotalamusul; 3. reprezintă un centru senzorial;
4. corpii Nissl. 4. reprezintă un centru motor.

6. Talamusul are următoarele funcţii: 15. Metatalamusul este staţie de releu pe calea
1. de releu; fibrelor:
2. superioare de memorizare; 1. optice;
3. de asociaţie; 2. gustative;
4. secreţie de hormoni. 3. olfactive;
4. auditive.
7. Funcţia de releu a talamusului constă în
întreruperea sinaptică a următoarelor 16. Din corpii geniculaţi fibrele nervoase se
sensibilităţi: îndreaptă spre:
1. exteroceptivă; 1. cortex;
2. proprioceptivă conştientă; 2. măduvă;
3. interoceptivă; 3. coliculii cvadrigemeni;
4. visceroceptivă. 4. bulb.

8. Talamusul este o staţie de releu pentru fibrele 17. Epitalamusul:


ascendente provenite de la: 1. este situat posterior de ventriculul IV;
1. măduvă; 2. cuprinde în structura sa glanda pineală;
2. bulb; 3. are rol în
3. cerebel; 4. cuprinde în structura sa nucleul habenular.
4. scoarţa cerebrală.
18. Epitalamusul este legat de următoarele
9. În talamus nu fac sinapsă fibrele următoarelor formaţiuni, cu unele EXCEPŢII:
sensibilităţi: 1. centri olfactivi;
1. vizuală; 2. măduvă.
2. auditivă; 3. bulb;
3. olfactivă; 4. centrii olfactivi;
4. proprioceptivă inconştientă.
19. Nucleul habenular intervine în orientarea
10. Talamusul prezintă următoarele conexiuni: capului în funcţie de sursa:
1 .talamocorticale; 1. odorantă;
2. talamostriate; 2. gustativă;
3. talamocerebeloase; 3. mirositoare;
4. talamobulbare. 4. orientarea capului în funcţie de sursa auditivă;

11. Talamusul prezintă următoarele caracteristici: 20. Hipotalamusul este partea din diencefal
1.este format din nuclei; conectată la:
2. are scoarţă; 1. reglarea activităţii viscerale;
3. este cea mai mică formaţiune diencefalică; 2. activitatea SNV;
4. reprezintă un centru de integrare a impulsurilor 3. funcţiile endocrine;
nervoase ascendente în drumul lor spre scoarţa 4. sistemul limbic.
cerebrală.
44
21. Hipotalamusul este situat: 30. Legăturile hipotalamusului cu hipofiza:
1. sub talamus; 1. sunt legături vasculare şi nervoase;
2. deasupra talamusului; 2. legăturile nervoase se realizează prin tractul
3.deasupra corpilor striaţi; hipotalamo-hpofizar;
4. în diencefal. 3. legăturile vasculare se realizează prin sistemul
porthipofizar;
22. Hipotalamusul secretă: 4. sunt numai într-un singur sens: dinspre hipofiză
1. hormonul antidiuretic; spre hipotalamus.
2. ocitocina;
3. ADH; 31. Hipotalamusului este conectat cu următoarele
4. AND. formaţiuni:
1. trunchiul cerebral;
23. Hormonii secretaţi de hipotalamus ajung în: 2. talamusul;
1. hipofiza anterioară; 3. paleocortexul;
2. hipofiza posterioară; 4. neocortexul.
3. neurohipofiză;
4. adenohipofiză. 32. Hipotalamusul participă la:
1. integrarea vegetativo-somatică;
24. Hipotalamusul prezintă următoarele: 2. elaborarea reacţiilor instinctive;
1. patru corpi mamilari; 3. elaborarea reacţiilor emoţionale;
2. trei grupe de nuclei; 4. gândire.
3. nucleii bazali;
4. celule secretoare de hormoni. 33. Hipotalamusul are următoarele funcţii:
1. coordonarea SNV;
25. Nucleii hipotalamusului sunt: 2. coordonarea sistemului endocrin;
1. anteriori; 3. reglarea metabolismului intermediar;
2. posteriori; 4. reglarea echilibrului osmotic al organismului.
3. mijlocii;
4. bazali. 34. Hipotalamusul intervine în:
1. termoreglare;
26. Nucleii anteriori ai hipotalamusului: 2. reglarea echilibrului energetic;
1. produc hormoni; 3. reglarea secreţiei endocrine;
2. au rol de integrare parasimpatică; 4. masticaţie
3. hormonii produşi se depozitează în hipofiza
anterioară; 35. Coordonarea SNV se realizează astfel:
4. au rol de integrare parasimpatică. 1.stimularea hipotalamusului anterior produce efecte
parasimpatice;
27. Nucleii mijlocii ai hipotalamusului: 2. stimularea hipotalamusului mijlociu nu produce nici
1. au rol de integrare parasimpatică; un efect;
2. secretă hormoni; 3. stimularea hipotalamusului posterior produce
3. secretă factori de eliberare; efecte simpatice;
4. se stochează în hipofiza posterioară. 4. asigurarea antagonismului simpaticului şi para
simpaticului.
28. Hormonii secretaţi de nucleii mijlocii ai
hipotalamusului 36. Hipotalamusul intervine în reglarea
intervin în reglarea secreţiei: echilibrului hidric prin:
1. lobului anterior hipofizar; 1. centrii foamei;
2. de hormon epifizar; 2. centri setei;
3. de tiroxină; 3. centri saţietăţii;
4. de parathormon. 4. secreţia de ADH;

29. Nucleii posteriori ai hipotalamusului: 37. Alte roluri ale hipotalamusului:


1. au rol de integrare simpatică; 1. reglarea hematopoiezei;
2. întervin în metabolismul glucudic; 2. potenţează funcţia de apărare;
3. secretă hormoni; 3. reglarea unor acte comportamentale;
4. determină reacţii adaptative de termoreglare. 4. reglarea funcţiilor sexuale.

45
38. Hipotalamusul se caracterizează prin: 6. Nucleii bazali au rol în:
1. este cea mai importantă regiune a diencefalului; a. mers;
2. împreună cu sistemul limbic constitiue o unitate b. fugă;
funcţională; c. schimbarea direcţiei;
3. are rol de integrare şi control a funcţiilor d. controlul mişcărilor automate;
vegetative; e. toate răspunsurile sunt corecte
4. are în subordine neocortexul efector.
7. Emisferele cerebrale reprezintă:
a. partea cea mai voluminoasă a SNC;
b. partea anterioară a SNC;
c. partea inferioară a SNC;
EMISFERELE CEREBRALE d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

COMPLEMENT SIMPLU 8. Emisferele cerebrale se caracterizează prin:


a. sunt legate între ele prin comisurile creierului;
b. conţin în interior ventriculii laterali I şi II;
1. Nucleii bazali prezintă următoarele c. emisfera stângă este mai dezvoltată la dreptaci;
caracteristici, cu o EXCEPŢIE: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. se mai numesc corpi striaţi; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. sunt situaţi lateral de talamus;
c. sunt formaţi din substanţă albă; 9. Emisferele cerebrale prezintă următoarele feţe:
d. reprezintă un nucleu important al sistemului a. laterală;
extrapiramidal; b. medială;
e. primesc aferenţe de la talamus şi substanţa c. inferioară (internă);
neagră. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
2. Nucleii bazali prezintă următoarele
caracteristici 10. Pe faţa laterală se văd şanţuri mai adânci:
a. sunt mase de substanţă cenuşie; a. fisura laterală Sylvius;
b. sunt situaţi deasupra talamusului; b. şanţul central Rolando;
c. se mai numesc corpii lui Nissl; c. scizura calcarină;
a. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

3. Nucleii bazali prezintă următoarele 11. Pe faţa laterală şanţurile delimitează următorii
caracteristici: lobi, cu o EXCEPŢIE:
a. sunt situaţi pe traseul căilor extrapiramidale; a. frontal;
b. sunt conectaţi între ei; b. parietal;
c. sunt cectaţi cu nucleii mezencefalici; c. calcarin;
c. toate răspunsurile sunt corecte; d. temporal;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. occipital.

4. Nucleii bazali sunt conectaţi cu: 12. Lobul frontal este situat:
a. aria vizuală; a. anterior şanţului Sylvius;
b. nucleii diencefalici; b. anterior lobului parietal;
c. aria auditivă; c. deasupra şanţului Rolando;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. deasupra lobului occipital;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sub lobul parietal.

5. Nucleii bazali au rol în: 13. Lobul frontal prezintă:


a. reglarea motilităţii automate comandate de a. girusul frontal superior (F1);
scoarţă; b. girusul frontal inferior (F3);
b. controlul mişcărilor inconştiente; c. girusul frontal mijlociu (F2);
c. controlul mişcărilor complexe semivoluntare; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

46
14. În lobul frontal se delimitează următorii giri, 22. Structural emisferele cerebrale prezintă:
cu o EXCEPŢIE: a. substanţă cenuşie la exterior;
a. intermediar; b. substanţă albă la interior;
b. superior; c. substanţă albă la exterior, formând scoarţa
c. mijlociu; cerebrală;
d. inferior; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. precentral (FA). e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

15. Lobul parietal este situat: 23. Substanţa albă este formată din fibre;
a. anterior lobului temporal; a. de asociaţie;
b. deasupra lobului frontal; b. comisurale;
c. posterior girului precentral; c. de proiecţie ascendente;
d. deasupra şanţului central; d. de proiecţie descendente;
e. posterior şanţului Sylvius. e. toate răspunsurile sunt corecte.

16. Lobul parietal prezintă: 24. Substanţa cenuşie se caracterizează prin:


a. girusul parietal superior (P1); a. la exterior formează scoarţa cerebrală:
b. girusul parietal inferior (P2); b. este dispusă şi la baza emisferelor cerebrale;
c. girusul postcentral (Pa); c. la baza emisferelor formează corpii striaţi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

17. Lobul occipital este situat: 25. În fiecare emisferă se găseşte:


a. posterior lobului parietal; a. câte un ventricul lateral;
b. posterior lobului temporal; b. ventriculul III;
c. inferior lobului frontal; c. ventriculul diencefalic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

18. Lobul occipital prezintă: 26. Ventriculul emisferei cerebrale conţine:


a. girusul occipital superior (O1); a. sânge arterial;
b. girusul occipital mijlociu (O2); b. lichid cefalorahidian;
c. girusul occipital inferior (O3); c. limfă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

19. Lobul temporal este situat: 27. Ventriculul emisferei cerebrale comunică cu:
a. inferior lobului frontal; a. sistemul arterial;
b. inferior lobului parietal; b. sistemul limfatic;
c. inferior şanţului Sylvius; c. ventriculul III;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

20. Lobul temporal prezintă: 28. Scoarţa cerebrală conţine următoarele tipuri
a. girusul temporal superior (T1); de neuroni:
b. girusul temporal mijlociu (T2); a. piramidali;
c. girusul temporal inferior (T3); b. granulari;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. fusiformi;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
21. Faţa mediană a emisferei cerebrale prezintă
următoarele, cu o EXCEPŢIE: 29. Scoarţa cerebrală:
a. girusul corpului calos; a. este segmentul cel mai evoluat al nevraxului;
b. lobul orbital; b. cuprinde două formaţiuni distincte;
c. şanţul calcarin; c. este formată din sistemul limbic;
d. arii olfactive; d. este centrul integrator al senzaţiilor;
e. corpul calos. e. toate răspunsurile sunt corecte.

47
30. Scoarţa cerebrală este centrul integrator al: 38. Arhicortexul:
a. motricităţii; a. este centrul de reglare a unor reacţii vegetative;
b. conştiinţei; b. este în corelaţie cu hipotalamusul;
c. voinţei; c. intervine în comportamentul emoţional;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

31. Scoarţa cerebrală este centrul integrator al: 39. În corelaţie cu hipotalamusul, arhicortexul
a. învăţării; intervine în:
b. memoriei; a. comportamentul instinctual;
c. stărilor emoţionale; b. reglarea aportului alimentar;
d. stărilor comportamentale; c. reglarea activităţii sexuale;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
32. Sistemul limbic:
a. este o formaţiune veche filogenetic; 40. Arhicortexul intervine în reglarea unor mişcări
b. este constituit din şase straturi; legate de actul alimentaţiei:
c. structural este format din paleocortex şi arhicortex; a. supt;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. deglutiţie;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. masticaţie;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
33. Din straturile de celule nervoase ale e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
sistemului limbic fac parte:
a. stratul granular; 41. Arhicortexul intervine în:
b. stratul piramidal (senzitiv); a. simţul gustului;
c. stratul hexagonal; b. menţinerea atenţiei;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. simţul mirosului;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
34. Paleocortexul:
a. este creierul gustativ; 42. Neocortexul:
b. este format din bulbul olfactiv; a. este o formătiune veche filogenetic;
c. este creier de comportament; b. este constituit din două straturi celulare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. cuprinde trei feluri de zone;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
35. Paleocortexul este constituit din:
a. tracturile olfactive; 43. Din punct de vedere fiziologic, neocortexul
b. trigonul olfactiv; cuprinde zone:
c. bulbul gustativ; a. senzitive (neocortexul efector);
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. de asociaţie;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. motorii (neocortexul receptor);
d. toate răspunsurile sunt corecte;
36. Paleocortexul are următoarele funcţii: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
a. legate de simţul gustului;
b. în gândire; 44. Zonele senzitive sunt arii:
c. este zonă olfactivă primară; a. senzitive;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. senzoriale;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. în care predomină celulele granulare;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
37. Arhicortexul: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
a. este creier de comportament;
b. este constituit din corpul calos; 45. Ariile senzitive sunt:
c. este constituit mai ales din formaţiunile a. somestezice;
hipocampice; b. sunt situate în girusul postcentral;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. sunt situate în lobul parietal;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

48
46. În zonele senzitive predomină celulele: d. gustativă;
a. granulare; e. olfactivă.
b. piramidale;
c. fuziforme; 54. Aria vizuală se află în lobul:
d. d. toate răspunsurile sunt corecte; a. temporal;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. b. frontal;
c. occipital;
47. În ariile senzitive se proiectează fibrele d. toate răspunsurile sunt corecte;
sensibilităţilor: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. cutanate;
b. proprioceptive conştiente; 55. Aria auditivă se află în lobul:
c. proprioceptive inconştiente; a. temporal;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. frontal;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. occipital;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
48. Fibrele sensibilităţii cutanate care se e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
proiectează în ariile senzitive sunt
următoarele: 56. Aria somestezică primară se află în lobul:
a. tactile; a. temporal;
b. termice; b. frontal;
c. dureroase; c. occipital;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. parietal;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

49. Fibrele de proiecţie se caracterizează prin: 57. Aria olfactivă se află pe faţa ......................
a. leagă cele două emisfere; emisferului cerebral:
b. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii a. laterală;
subcorticali; b. mediană;
c. leagă regiuni din aceeaşi emisferă; c. bazală;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. mijlocie;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c e. nici un răspuns nu este corect.

50. Fibrele de asociaţie se caracterizează prin: 58. Zonele motorii cuprind ariile:
a. leagă cele două emisfere; a. motricităţii voluntare;
b. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii b. premotorie;
subcorticali; c. postmotorie;
c. leagă regiuni din aceeaşi emisferă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
59. Aria motricităţii voluntare:
51. Reprezentarea corticală se caracterizează prin a. este localizată în lobul parietal;
următoarele: b. este situată în girusul precentral;
a. se prezintă sub forma unui homunculus; c. de aici pleacă fibrele extrapiramidale;
b. are componentele deformate; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. se prezintă sub forma homunculusului motor; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 60. Aria premotorie:
a. repzintă originea fibrelor care fac sinapsă în corpii
52. Reprezentarea corticală se face în: striaţi;
a. aria somestezică primară; b. este localizată în lobul frontal;
b. lobul frontal; c. nu are neuroni piramidali;
c. girusul precentral; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
61. Fibrele din aria premotorie ajung la:
53. Ariile senzoriale sunt următoarele, cu o a. talamus;
EXCEPŢIE: b. hipotalamus;
a. vizuală; c. nucleii trunchiului cerebral;
b. cognitivă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. auditivă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
49
62. Reprezentarea grafică a proiecţiei diferitelor d. toate răspunsurile sunt corecte;
regiuni ale corpului pe suprafaţa ariei motorii se e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
face:
a. în funcţie de densitatea fibrelor motorii; 70. Legăturile dintre zonele corticale motorie şi
b. în funcţie de mărimea suprafeţei de proiecţie; senzitivă determină:
c. sub forma homunculusului motor; a. o unitate senzitivo-motorie;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. iradierea subcorticală;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. inhibiţia subcorticală;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
63. Zonele de asociaţie sunt situate în: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. lobul frontal;
b. lobul temporal; 71. La baza activităţii sistemului nervos stau:
c. zona parieto-occipitală; a. nervii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. neuronii;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. actele reflexe;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
64. Zona de asociaţie temporală este e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
răspunzătoare de:
a. reacţii emoţionale; 72. Reflexele necondiţionate sunt:
b. memoria auditivă; a. innăscute;
c. activitate sexuală; b. comune tuturor indivizilor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. constante;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. invariabile;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
65. Zona de asociaţie frontală este răspunzătoare
de: 73. Reflexele necondiţionate se caracterizează
a. funcţii psihice; prin:
b. memoria auditivă; a. arcurile lor rflexe există de la naştere;
c. activitate sexuală; b. se închid la nivele inferioare ale nevraxului;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. se epuizează după o scurtă perioadă de timp;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
66. Zona de asociaţie frontală este răspunzătoare
de: 74. Reflexele necondiţionate simple sunt:
a. comportament; a. clipit;
b. integrare superioară a activităţii somatice; b. tuse;
c. activitatea motorie; c. secreţie salivară;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

67. Zona de asociaţie parieto-occipitală este 75. Reflexele necondiţionate complexe se


răspunzătoare de: caracterizează prin:
a. comportament; a. stau la baza formării instinctelor;
b. integrare superioară a activităţii somatice; b. sunt lanţuri de reflexe;
c. activitatea motorie; c. din ele face parte strănutul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

68. Aferenţele şi eferenţele vegetative proiectează 76. Reflexe necondiţionate complexe


în: a. alimentar;
a. ariile somestezice; b. de reproducere;
b. aria premotorie; c. de apărare;
c. ariile vizuală şi auditivă; d. matern;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
77. Reflexele condiţionate sunt:
69. Stimularea zonelor senzitive determină: a. dobândite în cursul vieţii;
a. răspunsuri motorii; b. temporare;
b. răspunsuri vegetative; c. individuale;
c. comportament paradoxal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
50
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 85. Inhibiţia internă se caracterizează prin:
a. apare după pregătirea scoarţei cerebrale;
78. Reflexele condiţionate se caracterizează prin: b. este provocată de acelaşi excitant care a produs
a. arcurile lor reflexe se închid în etajele inferioare reflexul condiţionat;
ale nevraxului; c. intensifică activitatea nervoasă;
b. se formează pe baza celor necondiţionate; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. se formează pe baza a doi excitanţi condiţionaţi; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 86. Formele inhibiţiei interne sunt:
a. de stingere;
79. Mecanismul formării unui reflex condiţionat b. de diferenţiere;
constă în: c. de întârziere;
a. stabilirea unei legături funcţionale temporare între d. toate răspunsurile sunt corecte;
focarele de excitaţie ale excitantului condiţionat şi e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
cel necondiţionat;
b. stabilirea unor legături permanente; 87. Inhibiţia de stingere se produce când:
c. stabilirea unor legături organice; a. EC nu mai este asociat cu EN;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. intervalul de timp dintre EC şi EN se măreşte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. sunt asociaţi mai mulţi excitanţi de aceeaşi natură,
dar de intensităţi diferite;
80. Excitaţia este procesul nervos care se d. toate răspunsurile sunt corecte;
manifestă prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. iniţierea unei activităţi nervoase;
b. amplificarea o activitate nervoasă; 88. Inhibiţia de întârziere se produce când:
c. menţine activitatea nervoasă; a. EC nu mai este asociat cu EN;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. intervalul de timp dintre EC şi EN se măreşte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. sunt asociaţi mai mulţi excitanţi de aceeaşi natură,
dar de intensităţi diferite;
81. Inhibiţia se caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. este un proces pasiv; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. se manifestă prin diminuarea sau sistarea unei
activităţi corticalee; 89. Inhibiţia de diferenţiere se produce când:
c. există inhibiţie externă sau condiţionată; a. EC nu mai este asociat cu EN;
d. există inhibiţie internă sau necondiţionată; b. intervalul de timp dintre EC şi EN se măreşte;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. sunt asociaţi mai mulţi excitanţi de aceeaşi natură,
dar de intensităţi diferite;
82. Inhibiţia externă este: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. necondiţionată; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. înnăscută;
c. caracteristică reflexelor necondiţionate; 90. Procesul de dinamică corticală înseamnă:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. excitaţia se transformă în inhibiţie;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. înhibiţia se transformă în excitaţie;
c. înhibiţia se transformă în răspuns motor;
83. Inhibiţia externă se caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. apare sub acţiunea unui excitant extern; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. apare fără o pregătire prealabilă a scoarţei;
c. intensifică activitatea nervoasă; 91. În cadrul dinamicii corticale deosebim:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. iradierea;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. concentrarea;
c. inducţia reciprocă;
87. Inhibiţia internă este: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. condiţionată; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. dobândită;
c. caracteristică scoarţei cerebrale; 92. Iradierea se caracterizează prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. constă în extinderea excitaţiei;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. mărimea procesului de iradiere nu depinde de
intensitatea stimulului;
c. este procesul invers inducţiei reciproce;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
51
93. Activităţile cerebrale se grupează în activităţi: 101. Modificările somatice din timpul somnului
a. de cunoaştere; sunt:
b. afective; a. încetarea activităţii locomotorii;
c. volitive; b. creşterea tonusului muscular;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. creşterea excreţiei;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
94. Învăţarea reprezintă procesul de:
a. acumulare conştientă de informaţii; 102. Somnul este influenţat de:
b. dobândire de experienţă; a. linişte;
c. înţelegere; b. întuneric;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. zgomot;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
95. Acumulările de noi cunoştinţe:
a. sunt ereditare; 103. Somnul nu este influenţat de:
b. se dobândesc în timpul vieţii; a. poziţia culcat;
c. nu necesită activitatea SAA; b. închiderea ochilor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. ambianţă; E
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. zgomot;
e. nici un răspuns nu este corect.
96. Învăţarea:
a. se desfăşoară şi în timpul somnului; 104. Somnul paradoxal se caracterizează prin:
b. nu necesită activitatea diencefalului; a. este superficial;
c. necesită activitatea neocortexului; b. mişcări rapide ale globilor oculari;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. nu apar visele;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
97. Somnul este o pierdere a relaţiilor senzitivo-
senzoriale cu mediul exterior: 105. Somnul lent se caracterizează prin:
a. naturală; a. mişcări oclare rapide;
b. periodică; b. apariţia viselor;
c. reversibilă; c. sforăit;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

98. Ritmul nictemeral se caracterizează prin: 106. Somnul se datorează:


a. alternanţa somn-veghe; a. oboselii neuronilor;
b. coincide cu ciclul zi-noapte; b. stării de excitaţie a majorităţii neuronilor;
c. este o stare de excitaţie ce durează 10-12 ore; c. sinapselor excitatorii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

99. În somn se produc modificări: 107. Privarea de somn provoacă:


a. vegetative; a. modificări metabolice;
b. somatice; b. tulburări funcţionale la nivelul SNC;
c. bioelectrice; c. scăderea eficienţei în activitate;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

100. Modificările vegetative din timpul somnului 108. Condiţionarea clasică se caracterizează prin
sunt: următoarele:
a. modificări EEG; a. este pavlovistă;
b. scăderea frecvenţei cardiace; b. are la bază asocierea cunoştinţelor cu stimularea
c. creşterea debitului ventilator; unor centri din sistemul limbic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. are la bază asocierea deprinderilor cu stimularea
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. unor centri diencefalici;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

52
109. Condiţionarea operantă constă în: 117. Memoria de scurtă durată:
a. stimularea centrului recompensei; a. asigură conservarea informaţiilor pe durată de ore;
b. stimularea centrului pedepsei; b. asigură conservarea informaţiilor pe durată de zile;
c. este pavlovistă; c. poate fi permanentă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

110. Centru recompensei este stimulat când 118. Memoria instantanee:


animalul de experiment: a. reproduce evenimente imediat după ce au avut
a. execută corect actul învăţat; loc;
b. are unele ezitări; b. asigură conservarea informaţiilor pe durată de ore;
c. nu a învăţat comanda; c. asigură conservarea informaţiilor pe durată de zile;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

111. Centru pedepsei este stimulat când animalul 119. Memoria de lungă durată:
de experiment: a. poate fi permanentă;
a. refuză să înveţe; b. asigură depozitarea îndelungată a informaţiei;
b. greşeşte; c. asigură conservarea informaţiilor numai câteva
c. grăbeşte procesul de însuşire de noi cunoştinţe; ore;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

112. Substratul elementar al învăţării este 120. În memorie sunt implicate următoarele
reprezentat de: formaţiuni, cu o EXCEPŢIE:
a. conexiunile sinaptice; a. ariile de asociaţie prefrontale;
b. numărul sinapselor creşte prin acumularea de b. ariile de asociaţie parieto-occipitale;
noţiuni noi; c. bulbul;
c. numărul sinapselor scade o dată cu vârsta; d. sistemul limbic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. diencefalul.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
121. Inteligenţa este capacitatea intelectuală:
113. Învăţarea este influenţată de: a. dobândită;
a. factorii ambianţi; b. de înţelegere;
b. prezenţa unor stimuli suplimentari; c. nu implică factori de mediu socio-cultural;
c. motivaţie corespunzătoare; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
122. Gândirea umană:
114. În cazul învăţării un rol important îl are: a. este forma cea mai înaltă a cunoaşterii;
a. întărirea; b. oferă posibilitatea proiectării acţiunilor viitoare;
b. repetiţia; c. oferă posibilitatea reflectării realităţii;
c. inhibiţia; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
123. Gândirea implică următoarele, cu o
115. Memoria reprezintă capacitatea sistemului EXCEPŢIE:
nervos de a: a. voinţa;
a. reţine activ informaţii; b. integritatea morfofuncţională a SNC;
b. recunoaşte experienţe anterioare; c. numeroase procese nervoase;
c. evoca selectiv informaţii; d. excitaţia;
d. reţine activ experienţe anterioare; e. iradierea.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
124. Emoţiile:
116. Memoria poate fi: a. sunt activităţi volitive;
a. instantanee; b. reprezintă forma cea mai înaltă a cunoaşterii;
b. de scurtă durată; c. sunt procese afective de scurtă durată;
c. de lungă durată; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
53
125. Modificările vegetative din timpul emoţiilor d. sistematiza excitanţii care acţionează ssuccesiv;
sunt: e. toate răspunsurile sunt corecte.
a. mimică;
b. plâns; 133. Emisferele cerebrale se caracterizează prin
c. gesturi; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
d. voce; a. controlează întreaga activitate motorie somatică;
e. nici un răspuns nu este corect. b. coordonează reflexele osteo-tendinoase;
c. controlează întreaga activitate motorie voluntară;
126. Modificările somatice din timpul emoţiilor d. controlează întreaga activitate motorie involuntară;
sunt: e. principalele structuri implicate în acest control sunt
a. tahicardia; cortexul motor şi nucleii bazali.
b. bradicardia;
c. secreţie sudorală; 134. La baza tuturor activităţilor nervoase stau
d. toate răspunsurile sunt corecte; procesele de:
e. nici un răspuns nu este corect. a. excitaţie;
b. inhibiţie;
127. Substratul fiziologic al emoţiilor cuprinde: c. lezare;
a. lobul temporal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. sistemul limbic; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. talamusul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 135. Procesele de excitaţie şi inhibiţie se
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. caracterizează prin:
a. sunt extrem de mobile;
128. Motivaţia se caracterizează prin următoarele, b. pot iradia pe suprafaţa corticală;
cu o EXCEPŢIE: c. se pot concentra într-o zonă limitată;
a. este un proces nervos complex; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. este un proces afectiv; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. stă la baza actelor de comportament;
d. motivează un anumit tip de comportament;
e. direcţionează un anumit tip de comportament. COMPLEMENT MULTIPLU

129. Motivăţiile de ordin alimentar determină:


a. comportamentul alimentar; 1. Nucleii bazali prezintă următoarele
b. conservarea induividului; caracteristici:
c. comportamentul sexual; 1. se mai numesc corpi striaţi;
d. comportamentul de îngrijire a urmaşilor; 2. sunt situaţi lateral de talamus;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 3. reprezintă un nucleu important al sistemului
extrapiramidal;
130. Voinţa reprezintă: 4. primesc aferenţe de la talamus şi substanţa
a. o formă de activitate nervoasă inconştientă; neagră.
b. puterea de a lua o decizie;
c. perseverenţa de a le duce la indeplinire; 2. Nucleii bazali se caracterizează prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. sunt mase de substanţă cenuşie;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 2. se mai numesc corpii lui Nissl;
3. sunt situaţi deasupra talamusului;
131. Prin funcţia de analiză, scoarţa este capabilă 4. sunt în număr de 4.
să:
a. separe numai acei excitanţi care sunt importanţi 3. Nucleii bazali prezintă următoarele
pentru viaţă; caracteristici:
b. să realizeze o adaptare fină a organismului la 1. sunt situaţi pe traseul căilor extrapiramidale;
mediu; 2. sunt conectaţi între ei;
c. grupeze excitanţii; 3. sunt cectaţi cu nucleii mezencefalici;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. fac parte din diencefal.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
4. Nucleii bazali sunt conectaţi cu:
132. Funcţia de sinteză este capacitatea scoarţei 1. aria vizuală;
cerebrale de a: 2. nucleii diencefalici;
a. grupa excitanţii care acţionează simultan; 3. aria auditivă;
b. sistematiza excitanţii care acţionează simultan; 4. cortexul.
c. grupa excitanţii care acţionează succesiv;
54
5. Nucleii bazali au rol în: 3. inferior;
1. reglarea motilităţii automate comandate de 4. precentral (FA).
scoarţă;
2. controlul mişcărilor inconştiente; 15. Lobul parietal este situat:
3. controlul mişcărilor complexe semivoluntare; 1. anterior lobului occipital;
4. gândire. 2. deasupra lobului frontal;
3. deasupra şanţului central;
6. Nucleii bazali au rol în: 4. posterior girului precentral.
1. mers;
2. fugă; 16. Lobul parietal prezintă. girusurile parietale:
3. schimbarea direcţiei; 1. superior (P1);
4. controlul mişcărilor automate; 2. inferior (P2);
3. postcentral (Pa);
7. Emisferele cerebrale reprezintă: 4. descendent.
1. partea cea mai voluminoasă a SNC;
2. partea anterioară a SNC; 17. Lobul occipital este situat:
3. partea inferioară a SNC; 1. posterior lobului parietal;
4.. partea superioară a SNC 2. inferior lobului frontal;
3. posterior lobului temporal;
8. Emisferele cerebrale se caracterizează prin: 4. superior lobului temporal
1. sunt legate între ele prin comisurile creierului;
2. conţin în interior ventriculii laterali I şi II; 18. Lobul occipital prezintă girusurile occipitale:
3. emisfera stângă este mai dezvoltată la dreptaci; 1. superior (O1);
4. au trei feţe. 2. mijlociu (O2);
3. inferior (O3);
9. Emisferele cerebrale prezintă următoarele feţe: 4. postcentral.
1. laterală;
2. inferioară; 19. Lobul temporal este situat inferior:
3. medială; 1. lobului frontal;
4. mezencefalică. 2. lobului parietal;
3. şanţului Sylvius;
10. Pe faţa laterală se văd şanţuri mai adânci: 4. şanţului Rolando.
1. fisura laterală Sylvius;
2. scizura calcarină; 20. Lobul temporal prezintă girusurile temporale:
3. scizura corpului calos; 1. superior (T1);
4. şanţul central Rolando; 2. mijlociu (T2);
3. inferior (T3);
11. Pe faţa laterală şanţurile delimitează următorii 4. precentral.
lobi:
1. frontal; 21. Faţa mediană a emisferei cerebrale prezintă
2. parietal; următoarele:
3. temporal; 1. girusul corpului calos;
4. occipital. 2. şanţul calcarin;
3. arii olfactive;
12. Lobul frontal este situat: 4. corpul calos.
1. anterior şanţului Sylvius;
2. anterior lobului parietal; 22. Structural emisferele cerebrale prezintă:
3. deasupra şanţului Rolando; 1. substanţa albă cu şase straturi;
4. deasupra lobului temporal; 2. substanţă cenuşie la exterior;
3. substanţă albă la exterior, formând scoarţa
13. Lobul frontal prezintă girusul frontal: cerebrală;
1. superior (F1); 4. substanţă albă la interior.
2. inferior (F3);
3. mijlociu (F2); 23. Substanţa albă este formată din fibre:
4. descendent. 1. de asociaţie;
2. comisurale;
14. În lobul frontal se delimitează următorii 3. de proiecţie ascendente;
girusuri: 4. de proiecţie descendente.
1. superior;
2. mijlociu;
55
24. Substanţa cenuşie se caracterizează prin: 4. zona olfactivă primară.
1. la exterior formează scoarţa cerebrală:
2. este dispusă şi la baza emisferelor cerebrale; 34. Paleocortexul este constituit din:
3. la baza emisferelor formează corpii striaţi; 1. tracturile olfactive;
4. are fibre nervoase mielinice. 2. şase straturi celulare;
3. trigonul olfactiv;
25. În fiecare emisfer se găseşte: 4. bulbul gustativ.
1. câte un ventricul lateral;
2. ventriculul I; 35. Paleocortexul are următoarele funcţii:
c. ventriculul II; 1. legate de simţul primar al mirosului;
4. ventriculul diencefalic. 2. în gândire;
3. este zonă olfactivă primară;
26. Ventriculul emisferei cerebrale: 4. în vorbire.
1. conţine sânge arterial;
2. conţine lichid cefalorahidian; 36. Arhicortexul:
3. comunică cu sistemul limfatic 1. este creier de comportament;
4. comunică cu ventriculul III. 2. este constituit din corpul calos;
3. este constituit mai ales din formaţiunile
27. Scoarţa cerebrală conţine următoarele tipuri hipocampice;
de neuroni: 4. are şase straturi celulare.
1. piramidali;
2. granulari; 37. Arhicortexul:
3. fusiformi; 1. este centrul de reglare a unor reacţii vegetative;
4. piriformi. 2. este în corelaţie cu hipotalamusul;
3. intervine în comportamentul emoţional;
28. Scoarţa cerebrală: 4. nu are strat piramidal.
1. este segmentul cel mai evoluat al nevraxului;
2. cuprinde două formaţiuni distincte; 38. În corelaţie cu hipotalamusul, arhicortexul
3. este formată din sistemul limbic; intervine în:
4. este centrul integrator al senzaţiilor. 1. comportamentul instinctual;
2. reglarea aportului alimentar;
29. Scoarţa cerebrală este centrul integrator al: 3. reglarea activităţii sexuale;
1. motricităţii; 4. memorie.
2. conştiinţei;
3. voinţei; 39. Arhicortexul intervine în reglarea unor mişcări
4. senzaţiilor. legate de actul alimentaţiei:
1. supt;
30. Scoarţa cerebrală este centrul integrator al: 2. deglutiţie;
1. învăţării; 3. masticaţie;
2. memoriei; 4. secreţia gastrică.
3. stărilor emoţionale;
4. stărilor comportamentale. 40. Arhicortexul intervine în:
1. simţul gustului;
31. Sistemul limbic: 2. menţinerea atenţiei;
1. este o formaţiune veche filogenetic; 3. simţul mirosului;
2. este constituit din şase straturi; 4. comportamentul emoţional.
3. structural este format din paleocortex şi arhicortex;
4. are strat granular. 41. Neocortexul:
1. este o formătiune nouă filogenetic;
32. Din straturile de celule nervoase ale 2. este constituit din două straturi celulare;
sistemului limbic fac parte straturile: 3. cuprinde trei feluri de zone;
1. granular; 4. nu are strat fusiform.
2. piriform;
3. piramidal; 42. Din punct de vedere fiziologic, neocortexul
4. hexagonal. cuprinde zone:
1. senzitive (neocortexul receptor);
33. Paleocortexul este: 2. de asociaţie;
1. creierul gustativ; 3. motorii (neocortexul efector);
2. format din bulbul olfactiv; 4. mixte.
3. creier de comportament;
56
43. Zonele senzitive sunt arii: 52. Aria vizuală se află în următorul lob, cu unele
1. senzitive; EXCEPŢII:
2. senzoriale; 1. temporal;
3. în care predomină celulele granulare; 2. frontal;
4. în care predomină celulele piramidale. 3. parietal;
4. occipital;
44. Ariile senzitive sunt:
1. somestezice; 53. Aria auditivă se află în următorul lob, cu unele
2. situate în girusul postcentral; EXCEPŢII:
3. situate în lobul parietal; 1. occipital;
4. receptoare. 2. frontal;
3. parietal;
45. În ariile senzitive se proiectează fibrele 4. temporal.
sensibilităţilor:
1. cutanate; 54. Aria somestezică primară se află în următorul
2. proprioceptive inconştiente; lob, cu unele EXCEPŢII:
3. motorii; 1. temporal;
4. proprioceptive conştiente; 2. frontal;
3. occipital;
46. Fibrele sensibilităţii cutanate care se 4. parietal;
proiectează în ariile senzitive sunt
următoarele: 55. Aria olfactivă se află pe faţa ......................
1. tactile; emisferului cerebral, cu unele EXCEPŢII:
2. termice; 1. laterală;
3. dureroase; 2. bazală;
4. kinestezice. 3. mijlocie;
4. mediană.
47. Fibrele de proiecţie se caracterizează prin:
1. leagă emisferele de formaţiunile subiacente; 56. Zonele motorii cuprind ariile:
2. leagă regiuni din aceeaşi emisferă; 1. motricităţii voluntare;
3. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii 2. somestezică primară;
subcorticali; 3. premotorie;
4. leagă emisferele între ele. 4. postmotorie.

48. Fibrele de asociaţie se caracterizează prin: 57. Aria motricităţii voluntare:


1. leagă între ele regiuni din emisferul drept; 1. este localizată în lobul parietal;
2. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii 2. este situată în girusul precentral;
subcorticali; 3. de aici pleacă fibrele extrapiramidale;
3. leagă între ele regiuni din emisferul stâng; 4. este situată în girusul posrrolandic.
4. leagă emisferele de formaţiunile subiacente.
58. Aria premotorie:
49. Reprezentarea corticală In aria somestezică 1. repzintă originea fibrelor care fac sinapsă în corpii
se caracterizează prin următoarele: striaţi;
1. se prezintă sub forma unui homunculus; 2. nu are neuroni piramidali;
2. se prezintă sub forma homunculusului motor; 3. este localizată în lobul frontal;
3. se face în lobul frontal; 4. are şi funcţie senzitivă.
4. are componentele deformate.
59. Fibrele din aria premotorie ajung la:
50. Reprezentarea corticală se face în: 1. nucleii bulbari;
1. aria somestezică primară; 2. hipotalamus;
2. lobul frontal; 3. nucleii trunchiului cerebral;
3. girusul postcentral; 4. talamus.
4. girusul precentral.
60. Reprezentarea grafică a proiecţiei diferitelor
51. Ariile senzoriale sunt următoarele: regiuni ale corpului pe suprafaţa ariei motorii se
1. vizuală; face:
2. cognitivă; 1. în funcţie de densitatea fibrelor motorii;
3. gustativă; 2. în funcţie de mărimea suprafeţei de proiecţie;
4. olfactivă. 3. sub forma homunculusului motor;
4. proporţional cu mărimea suprafeţei corporale.
57
61. Zonele de asociaţie sunt situate în: 70. Reflexe necondiţionate complexe
1. lobul frontal; 1. alimentar;
2. lobul temporal; 2. de reproducere;
3. zona parieto-occipitală; 3. de apărare;
4. lobul etmoidal. 4. matern.

62. Zona de asociaţie temporală este 71. Reflexele condiţionate sunt:


răspunzătoare de: 1. dobândite în cursul vieţii;
1. reacţii emoţionale; 2. temporare;
2. memoria auditivă; 3. individuale;
3. activitatea sexuală; 4. din ele face parte strănutul.
4. vedere.
72. Reflexele condiţionate se caracterizează prin:
63. Zona de asociaţie frontală este răspunzătoare 1. arcurile lor reflexe se închid în etajele inferioare
de: ale nevraxului;
1. funcţii psihice; 2. se formează pe baza celor necondiţionate;
2. memoria auditivă; 3. se formează pe baza a doi excitanţi condiţionaţi;
3. activitate sexuală; 4. pot fi moştenite.
4. comportament.
73. Excitaţia este procesul nervos care se
64. Aferenţele şi eferenţele vegetative proiectează manifestă prin:
în: 1. iniţierea unei activităţi nervoase;
1. ariile somestezice; 2. amplificarea o activitate nervoasă;
2. aria premotorie; 3. menţine activitatea nervoasă;
3. lobul frontal; 4. scăderea activităţii corticale.
4. lobul parietal.
74. Inhibiţia se caracterizează prin:
65. Stimularea zonelor senzitive determină: 1. este un proces activ;
1. răspunsuri adecvate; 2. există inhibiţie externă sau condiţionată;
2. comportament paradoxal; 3. se manifestă prin diminuarea sau sistarea unei
3. răspunsuri vegetative; activităţi corticalee;
4. vizuale. 4. există inhibiţie internă sau necondiţionată.

66. Reflexele necondiţionate sunt: 75. Inhibiţia externă este:


1. innăscute; 1. necondiţionată;
2. comune tuturor indivizilor; 2. înnăscută;
3. constante; 3. caracteristică reflexelor necondiţionate;
4. invariabile. 4. este mai puternică decât cea internă.

67. Reflexele necondiţionate se caracterizează 76. Inhibiţia externă se caracterizează prin:


prin: 1. apare sub acţiunea unui excitant extern;
1. arcurile lor rflexe există de la naştere; 2. intensifică activitatea nervoasă;
2. se epuizează după o scurtă perioadă de timp; 3. apare fără o pregătire prealabilă a scoarţei;
3. se închid numai în bulb; 4. poate fi dobândită.
4. se închid la nivele inferioare ale nevraxului.
77. Inhibiţia internă este:
68. Reflexele necondiţionate simple sunt: 1. condiţionată;
1. clipit; 2. dobândită;
2. tuse; 3. caracteristică scoarţei cerebrale;
3. secreţie salivară; 4. este înnăscută.
4. alimentar.
78. Inhibiţia internă se caracterizează prin:
69. Reflexele necondiţionate complexe se 1. apare după pregătirea scoarţei cerebrale;
caracterizează prin: 2. intensifică activitatea nervoasă;
1. stau la baza formării instinctelor; 3. este mai puternică decât cea externă.
2. din ele face parte strănutul; 4. este provocată de acelaşi excitant care a produs
3. sunt lanţuri de reflexe; reflexul condiţionat;
4. din ele face parte clipitul.

58
79. Formele inhibiţiei interne sunt: 88. Somnul este o pierdere a relaţiilor senzitivo-
1. de stingere; senzoriale cu mediul exterior:
2. de diferenţiere; 1. naturală;
3. de întârziere; 2. periodică;
4. de iniţiere. 3. reversibilă;
4. permanentă.
80. Inhibiţia de întârziere se produce când:
1. sunt asociaţi mai mulţi excitanţi de aceeaşi natură, 89. Ritmul nictemeral se caracterizează prin:
dar de intensităţi diferite; 1. alternanţa somn-veghe;
2. reflexul condiţionat apare după o perioadă de 2. este o stare de excitaţie;
latenţă; 3. este o stare de inhibiţie ce durează 24 ore;
3. EC este asociat cu EN; 4. coincide cu ciclul zi-noapte.
4. intervalul de timp dintre EC şi EN se măreşte.
90. În somn se produc modificări:
81. Procesul de dinamică corticală înseamnă: 1. vegetative;
1. excitaţia se transformă în inhibiţie; 2. somatice;
2. înhibiţia se transformă în răspuns motor; 3. bioelectrice;
3. înhibiţia se transformă în excitaţie; 4. ireversibile.
4. inhibiţia şi excitaţia nu se intercondiţionează.
91. Modificările vegetative din timpul somnului
82. În cadrul dinamicii corticale deosebim: sunt:
1. iradierea; 1. modificări EEG;
2. concentrarea; 2. scăderea frecvenţei cardiace;
3. inducţia reciprocă; 3. creşterea debitului ventilator;
4. inhibiţia. 4. scăderea activităţilor digestive.

83. Iradierea se caracterizează prin: 92. Modificările somatice din timpul somnului
1. constă în extinderea excitaţiei; sunt:
2. mărimea procesului de iradiere nu depinde de 1. încetarea activităţii locomotorii;
intensitatea stimulului; 2. creşterea tonusului muscular;
3. este procesul invers inducţiei reciproce; 3. creşterea excreţiei;
4. constă în extinderea inhibiţiei. 4. scăderea tonusului muscular.

84. Activităţile cerebrale se grupează în activităţi: 93. Somnul este influenţat de:
1. de cunoaştere; 1. linişte;
2. afective; 2. întuneric;
3. volitive; 3. zgomot;
4. viitoare. 4. frig.

85. Învăţarea reprezintă procesul de: 94. Somnul este influenţat de:
1. acumulare conştientă de informaţii; 1. poziţia culcat;
2. înţelegere; 2. închiderea ochilor;
3. dobândire de experienţă; 3. ambianţă;
4. gândire. 4. zgomot.

86. Acumulările de noi cunoştinţe: 95. Somnul paradoxal se caracterizează prin:


1. nu necesită activitatea SAA; 1. este profund;
2. sunt dobândite; 2. mişcări rapide ale globilor oculari;
3. sunt ereditare; 3. apar visele;
4. apar în urma interacţiunii cu factorii de mediu. 4. nu a dispărut activitatea locomotorie.

87. Învăţarea: 96. Somnul lent se caracterizează prin:


1. necesită activitatea neocortexului; 1. mişcări oculare lente;
2. se desfăşoară şi în timpul somnului; 2. apariţia viselor;
3. nu necesită activitatea diencefalului; 3. sforăit;
4. necesită activitatea sistemului limbic. 4. creşterea tonusului muscular.

59
97. Privarea de somn provoacă: 105. Memoria reprezintă capacitatea sistemului
1. modificări metabolice; nervos de a:
2. tulburări funcţionale la nivelul SNC; 1. reţine activ informaţii;
3. scăderea eficienţei în activitate; 2. recunoaşte experienţe anterioare;
4. mărirea atenţiei. 3. evoca selectiv informaţii;
4. reţine activ experienţe anterioare.
98. Condiţionarea clasică se caracterizează prin
următoarele: 106. Memoria poate fi:
1. este pavlovistă; 1. instantanee;
2. are la bază asocierea cunoştinţelor cu stimularea 2. de scurtă durată;
unor centri din sistemul limbic; 3. de lungă durată;
3. are la bază asocierea deprinderilor cu stimularea 4. paralelă.
unor centri diencefalici;
4. stimularea centrului recompensei. 107. Memoria de scurtă durată:
1. asigură conservarea informaţiilor pe durată de ore;
99. Condiţionarea operantă constă în: 2. poate fi permanentă;
1. stimularea centrului recompensei; 3. asigură conservarea informaţiilor pe durată de zile;
2. este pavlovistă; 4. poate dura ani.
3. stimularea centrului pedepsei;
4. asocierea cunoştinţelor cu stimularea unor centri 108. Memoria instantanee:
din sistemul limbic. 1. poate dura zile;
2.; reproduce evenimente imediat după ce au avut
100. Centrul recompensei este stimulat când loc
animalul de experiment: 3. asigură conservarea informaţiilor pe durată de ore;
1. greşeşte; 4. reproduce impresii imediat după ce au avut loc.
2. execută corect actul învăţat;
3. are unele ezitări; 109. Memoria de lungă durată:
4. nu refuză să înveţe. 1. poate fi permanentă;
2. asigură conservarea informaţiilor numai câteva
101. Centru pedepsei este stimulat când animalul ore;
de experiment: 3. asigură conservarea informaţiilor numai câteva
1. refuză să înveţe; zile;
2. greşeşte; 4. asigură depozitarea îndelungată a informaţiei.
3. grăbeşte procesul de însuşire de noi cunoştinţe;
4. execută corect comanda. 110. În memorie sunt implicate următoarele
formaţiuni:
102. Substratul elementar al învăţării este 1. ariile de asociaţie prefrontale;
reprezentat de: 2. ariile de asociaţie parieto-occipitale;
1. conexiunile sinaptice; 3. sistemul limbic;
2. numărul sinapselor scade o dată cu vârsta; 4. diencefalul.
3. procesul învăţării diminuă începând cu
adolescenţa; 111. Inteligenţa este capacitatea intelectuală:
4. numărul sinapselor creşte prin acumularea de 1. înnăscută;
noţiuni noi. 2. care nu implică factori socio-culturali;
3. de înţelegere;
103. Învăţarea este influenţată de: 4. care nu implică factori de mediu.
1. factorii ambianţi;
2. prezenţa unor stimuli suplimentari; 112. Gândirea umană:
3. motivaţie corespunzătoare; 1. este forma cea mai înaltă a cunoaşterii;
4. starea de oboseală. 2. oferă posibilitatea proiectării acţiunilor viitoare;
3. oferă posibilitatea reflectării realităţii;
104. În cazul învăţării un rol important îl are: 4. este ereditară.
1. odihna;
2. întărirea; 113. Gândirea implică următoarele:
3. repetiţia; 1. integritatea morfofuncţională a SNC;
4. inhibiţia. 2. numeroase procese nervoase;
3. excitaţia;
4. iradierea.

60
114. Emoţiile: 123. Emisferele cerebrale se caracterizează prin
1. sunt activităţi afective; următoarele:
2. reprezintă forma cea mai înaltă a cunoaşterii; 1. controlează întreaga activitate motorie somatică;
3. sunt procese afective de scurtă durată; 2. controlează întreaga activitate motorie voluntară;
4. lipsesc la animale. 3. controlează întreaga activitate motorie involuntară;
4. principalele structuri implicate în acest control sunt
115. Manifestările afective sunt: cortexul motor şi nucleii bazali.
1. mimică;
2. plâns; 124. La baza tuturor activităţilor nervoase stau
3. gesturi; procesele de:
4. voce. 1. excitaţie;
2. voinţă;
116. Modificările vegetative din timpul emoţiilor 3. gândire;
sunt: 4. inhibiţie.
1. tahicardia;
2. bradicardia; 125. Procesele de excitaţie şi inhibiţie se
3. secreţie sudorală; caracterizează prin:
4. mimica. 1. sunt extrem de mobile;
2. pot iradia pe suprafaţa corticală;
117. Substratul fiziologic al emoţiilor cuprinde: 3. se pot concentra într-o zonă limitată;
1. lobul frontal; 4. nu se influenţează reciproc.
2. lobul temporal;
3. sistemul limbic;
4. talamusul.

118. Motivaţia se caracterizează prin următoarele: SISTEMUL NERVOS VEGETATIV


1. este un proces nervos complex;
2. stă la baza actelor de comportament;
3. motivează un anumit tip de comportament;
4. direcţionează un anumit tip de comportament. COMPLEMENT SIMPLU

119. Motivăţiile de ordin alimentar determină:


1. comportamentul alimentar; 1. Sistemul nervos vegetativ se caracterizează
2. conservarea induividului; prin:
3. comportamentul sexual; a. coordonează funcţiile organelor interne;
4. comportamentul de îngrijire a urmaşilor. b. reglează funcţiile organelor interne;
c. este constituit din două componente;
120. Voinţa reprezintă: d. toate răspunsurile sunt corecte;
1. o formă de activitate nervoasă inconştientă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
2. puterea de a lua o decizie;
3. o activitate bulbară; 2. Cele mai multe organe primesc o inervaţie:
4. perseverenţa de a le duce la indeplinire. a. dublă;
b. antagonică;
121. Prin funcţia de analiză, scoarţa este capabilă c. numai parasimpatică;
să: d. toate răspunsurile sunt corecte;
1. separe numai acei excitanţi care sunt importanţi e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
pentru viaţă;
2. grupeze excitanţii; 3. În unele organe, simpaticul şi parasimpaticul:
3. să realizeze o adaptare fină a organismului la a. au aceleaşi efecte;
mediu; b. efectele sunt identice calitativ;
4. producă inhibiţie. c. efectele sunt identice cantitav;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
122. Funcţia de sinteză este capacitatea scoarţei e. nici un răspuns nu este corect.
cerebrale de a:
1. grupa excitanţii care acţionează simultan; 4. La baza activităţii SNV stă:
2. grupa excitanţii care acţionează succesiv; a. mediatorul chimic;
3. sistematiza excitanţii care acţionează simultan; b. actul reflex;
4. sistematiza excitanţii care acţionează ssuccesiv. c. neurotransmiţătorul;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

61
5. Axonii neuronilor preganglionari: 13. Fibrele nucleului dorsal al vagului se
a. sunt mielinici; distribuie:
b. fac sinapsă cu axonul neuronului postganglionar; a. aparatului cardiovascular;
c. nu au teacă Schwann; b. aparatului respirator;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. organelor genitale interne;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
6. Axonii neuronilor postganglionari:
a. sunt mielinici; 14. Căile SNV:
b. ajung la organul receptor; a. simpaticul are căile sale proprii;
c. se termină pe muşchiul striat; b. simpaticul foloseşte calea nervului III;
d. se termină pe glandă; c. simpaticul foloseşte calea nervului IV;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. simpaticul foloseşte calea nervului VI;
e. nici unrăspuns nu este corect.
7. Centrii sistemului simpatic se află în:
a. măduva toracală; 15. Parasimpaticul cranian foloseşte calea
b. sacrată; următorilor nervi cranieni, cu o excepţie:
c. lombară inferioară; a. III;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. IV;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. VII:
d. IX;
8. Centrii sistemului parasimpatic se află situaţi e. X.
în:
a. nucleii parasimpatici din hipotalamus; 16. Lanţurile simpatice paravertebrale se
b. nucleii parasimpatici din diencefal; caracterizează prin următoarele, cu o excepţie:
c. măduva sacrală; a. se mai numesc laterovertebrale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. sunt în număr de două;
e. nici un răspuns nu este corect. c. sunt situate la stânga liniei mediane;
d. sunt legate cu nervii spinali;
9. Nucleii parasimpatici sunt următorii, cu o e. la nivelul ganglionilor paravertebrali are loc
excepţie: sinapsa între fibra preganglionară şi cea
a. nucleul accesor al nervului III situat în postganglionară.
mezencefal;
b. nucleul lacrimal din bulb; 17. În cazul simpaticului fibrele preganglionare
c. nucleul salivator inferior din bulb; sunt
d. nucleul dorsal al vagului din bulb; a. scurte;
e. nucleul salivator superior din punte. b. mielinice;
c. groase;
10. Fibrele nucleului salivator superior: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. se distribuie pe calea nervului VIII; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. se distribuie glandei endocrine sublinguale;
c. se distribuie glandei submaxilare; 18. În cazul parasimpaticului fibrele
d. toate răspunsurile sunt corecte; preganglionare sunt:
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. a. mielinice;
b. scurte;
11. Fibrele nucleului accesor al nervului III: c. subţiri;
a. se distribuie fibrelor radiare ale irisului; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. se distribuie fibrelor circulare ale muşchiului ciliar; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. merg la ridicătorul pleoapei superioare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 19. În cazul parasimpaticului sinapsa între fibra
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. preganglionară şi cea postganglionară se face în
ganglionii:
12. Fibrele nucleului salivator superior: a. juxtaviscerali;
a. merg pe calea nervului XI; b. intramurali;
b. se distribuie glandei parotide; c. juxtavertebrali;
c. se distribuie muşchilor faringieni; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. nici un răspuns nu este corect.

62
20. În cazul parasimpaticului fibrele e.sudorali.
postganglionare sunt:
a. scurte; 28. Componenta periferică simpatică este
b. amielinice; reprezentată de:
c. subţiri; a. lanţurile ganglionare paravertebrale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. plexurile viscerale;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b c. plexurile intramurale;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
21. În cazul simpaticului fibrele postganglionare e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
sunt:
a. scurte; 29. Plexurile nervoase viscerale sunt
b. subţiri; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
c. mielinice; a. interiliac;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. celiac;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c c. mezenteric superior;
d. mezenteric inferior;
22.La nivelul simpaticului, între fibra e. hipogastric.
preganglionară şi cea postganglionară, se
eliberează: 30. Parasimpaticul are două componente centrale
a. acetilcolină; situate în;
b. adrenalină; a. trunchiul cerebral;
c. serotonină; b. măduva sacrată,
d. noradrenalină; c. diencefal;
e. dopamină. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
23. SNV coordonează activitatea :
a. viscerelor; 31. Parasimpaticul sacrat îşi are originea în
b. vaselor sanguine; segmentele medulare:
c. efectorilor care nu sunt sub control voluntar; a. S1-S2;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. S2-S5;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. S2-S4;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
24. Primul neuron se caracterizează prin: e. nici un răspuns nu este corect.
a. este situat în măduva toracală pentru simpatic;
b. se mai numeşte preganglionar; 32. La parasimpatic neuronul preganglionar face
c. este situat în măduva lombară superioară în sinapsă cu neuronul postganglionar în:
cazul simpaticului; a. pereţii organelor inervate;
d. d. toate răspunsurile sunt corecte; b. în apropierea organelor inrvate;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. lanţurile paravertebrale sacrate;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
25. SNV poate acţiona: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. antagonist: reglarea diametrului pupilar;
b. complementar: la nivelul aparatului reproducător; 33. La nivelul globilor oculari simpaticul produce:
c. complementar, în micţiune; a. contracţia muşchilor radiari;
d. cooperant, în reglarea secreţiei salivare; b. dilatarea pupilei;
e. nici un răspuns nu este corect. c. relaxarea muşchiului ciliar;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
26. Centri nervoşi simpatici: e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
a. se află situaţi în coarnele laterale medulare;
b. se află situaţi în comisura cenuşie medulară; 34. La nivelul ochilor simpaticul produce:
c. sunt sediul reflexelor osteotendinoase; a. dilatarea pupilei;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. midriază;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. relaxarea muşchilor ciliari radiari, pentru vederea
la distanţă;
27. Centri nervoşi simpatici sunt următorii, cu o d. toate răspunsurile sunt corecte;
EXCEPŢIE: e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
a. pupilodilatator;
b. ahilean;
c. vasomotori;
d. pilomotori;
63
35. La nivelul ochilor, parasimpaticul produce: 43. La nivelul vaselor sanguine simpaticul
a. constricţia pupilei; produce următoarele, cu o EXCEPŢIE:
b. mioză; a. vasoconstricţie pe vasele arteriale din tegument;
c. contracţia muşchilor ciliari circulari pentru b. vasodilataţie pe vasele arteriale din viscere;
vederea de aproape; c. vasoconstricţie pe vasele din muşchi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. coronaroconstricţie;
e. sunt corecte răspunsurile a şi c. e. hipertensiune arterială.

36. La nivel glandular simpaticul produce 44. La nivelul vaselor sanguine simpaticul
următoarele, cu o EXCEPŢIE: produce următoarele:
a. creşterea secreţiei glandei lacrimale; a. vasodilataţie pe vasele arteriale din tegument;
b. creşterea secreţiei glandelor sudoripare; b. vasodilataţie pe vasele din muşchi;
c. scade secreţia gastrică; c. coronaroconstricţie;
d. creşte secreţia medulosuprarenalei; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. secreţie salivară vâscoasă. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

37. La nivel glandular parasimpaticul produce 45. La nivelul stomacului şi intestinului


următoarele, cu o EXCEPŢIE: simpaticul produce:
a. creşte secreţia lacrimală; a. scăderea motilităţii;
b. creşte secreţia sudorală la nivel palmar; b. constricţia sfincterelor striate;
c. scade secreţia salivară; c. contracţia musculaturii striate a căilor biliare;
d. creşte secreţia gastrică; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. creşte secreţia intestinală. e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

38. Simpaticul nu are efect asupra: 46. La nivelul stomacului şi intestinului


a. muşchiului circular al irisului; simpaticul produce diminuarea:
b. muşchiului circular al corpului ciliar; a. tonusului;
c. glandei lacrimale; b. motilităţii ,
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. secreţiilor;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
39. La nivelul bronhiilor simpaticul produce:
a. bronhodilataţie; 47. La nivelul tractului gastrointestinal
b. bronhoconstricţie; parasimpaticul produce următoarele:
c. dilatarea bronhiilor; a. creşterea motilităţii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. relaxarea sfincterelor;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. dreşterea tonusului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
40. La nivelul bronhiilor parasimpaticul produce: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. bronhodilataţie;
b. bronhoconstricţie; 48. La nivelul vezicii urinare simpaticul produce
c. dilatarea bronhiilor; următoarele:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. relaxarea muşchiului vezical;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. contracţia sfincterului vezical intern;
c. măreşte diureza;
41. Asupra cordului simpaticul produce: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. creşterea frecvenţei cardiace; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. scăderea vitezei de conducere;
c. scăderea forţei de contracţie a cordului; 49. La nivelul vezicii urinare parasimpaticul
d. toate răspunsurile sunt corecte; produce:
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. a. contracţia muşchiulu vezical;
b. relaxarea sfincterului vezical intern;
42. Asupra cordului parasimpaticul produce: c. relaxarea sfincterului extern;
a. scăderea frecvenţei cardiace; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. creşterea vitezei de conducere; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
c. creşterea forţei de contracţie a cordului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

64
50. La nivelul glandelor salivare simpaticul 7. Centrii sistemului parasimpatic se află situaţi
produce: în:
a. secreţie redusă; 1. nucleii parasimpatici din hipotalamus;
b. salivă vâscoasă; 2. S2-S4;
c. nu are acţiune; 3. nucleii parasimpatici din diencefal;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. măduva sacrală;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
8. Nucleii parasimpatici sunt următorii:
51. La nivelul glandelor salivare parasimpaticul 1. nucleul accesor al nervului III situat în mezencefal;
produce: 2. nucleul lacrimal din bulb;
a. secreţie abundentă; 3. nucleul dorsal al vagului din bulb;
b. vasodilataţie; 4. nucleul salivator superior din punte.
c. nu are acţiune;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 9. Fibrele nucleului salivator superior se
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. distribuie:
1. pe calea nervului VII;
2. glandei sublinguale;
COMPLEMENT MULTIPLU 3. glandei submaxilare;
4. glandei salivare parotide.

1. Sistemul nervos vegetativ se caracterizează 10. Fibrele nucleului accesor al nervului III:
prin: 1.se distribuie fibrelor circulare ale irisului;
1. coordonează funcţiile organelor interne; 2. merg la ridicătorul pleoapei superioare;
2. reglează funcţiile organelor interne; 3. se distribuie fibrelor circulare ale muşchiului ciliar;
3. este constituit din două componente; 4. se distribuie fibrelor muşchiului orbicular al
4. coordonează activitatea musculară striată. ochiului.

2. Cele mai multe organe primesc o inervaţie: 11. Fibrele nucleului salivator superior:
1. dublă; 1. se distribuie glandei paratiroide;
2. numai parasimpatică; 2. se distribuie muşchilor faringieni;
3. antagonică; 3. merg pe calea nervului IX;
4. numai simpatică. 4. se distribuie glandei salivare sublinguale.

3. În unele organe, simpaticul şi parasimpaticul: 12. Fibrele nucleului dorsal al vagului se


1. au aceleaşi efecte; distribuie:
2. efectele sunt diferite calitativ; 1. aparatului cardiovascular;
3. efectele sunt diferite cantitav; 2. organelor genitale interne;
4. au efecte diferite. 3. uterului;
4. aparatului respirator.
4. Axonii neuronilor preganglionari:
1. sunt mielinici; 13. Căile SNV:
2. nu au teacă Schwann; 1. simpaticul foloseşte calea nervului III;
3. nu au teacă Henle ; 2. simpaticul are căile sale proprii;
4. fac sinapsă cu dendrita neuronului postganglionar; 3. simpaticul foloseşte calea nervului IV;
4. parasimpaticul foloseşte calea nervului VII.
5. Axonii neuronilor postganglionari:
1. sunt amielinici; 14. Parasimpaticul cranian foloseşte calea
2. ajung la organul efector; următorilor nervi cranieni:
3. se termină pe muşchiul neted; 1. III;
4. se termină pe glandă; 2. VII;
3. IX;
6. Centrii sistemului simpatic se află în măduva 4. X.
toracală:
1. cervicală inferioară;
2. sacrală;
3. lombară superioară;
4. lombară inferioară.

65
15. Lanţurile simpatice paravertebrale se 23. Primul neuron se caracterizează prin:
caracterizează prin următoarele, cu o excepţie: 1. este situat în măduva toracală pentru simpatic;
1. se mai numesc laterovertebrale; 2. se mai numeşte preganglionar;
2. sunt în număr de două; 3. este situat în măduva lombară superioară în cazul
3. sunt legate cu nervii spinali; simpaticului;
4. la nivelul ganglionilor paravertebrali are loc 4. este situat în măduva sacrală în cazul
sinapsa între fibra preganglionară şi cea parasimpaticului
postganglionară.
24. SNV poate acţiona:
16. În cazul simpaticului fibrele preganglionare 1. antagonist: reglarea diametrului pupilar;
sunt 2. complementar la nivelul aparatului reproducător;
1. scurte; 3. antagonist în micţiune;
2. mielinice; 4. complementar, în reglarea secreţiei salivare;
3. groase;
4. amielinice. 25. Centri nervoşi simpatici:
1. se află situaţi în coarnele laterale medulare;
17. În cazul parasimpaticului fibrele 2. sunt sediul reflexelor osteotendinoase;
preganglionare sunt: 3. sunt situaţi în coarnele laterale medulare;
1. mielinice; 4. sunt sediul reflexelor de apărare.
2. lungi;
3. groase; 26. Centri nervoşi simpatici sunt următorii:
4. fără teacă Henle. 1. pupilodilatator;
2. vasomotori;
18. În cazul parasimpaticului sinapsa între fibra 3. pilomotori;
preganglionară şi cea postganglionară se face în 4. sudorali.
ganglionii:
1. juxtavertebrali; 27. Componenta periferică simpatică este
2. juxtaviscerali; reprezentată de:
3. intraviscerali; 1. lanţurile ganglionare paravertebrale;
4. intramurali. 2. plexurile viscerale;
3. plexurile intramurale;
19. În cazul parasimpaticului fibrele 4. neuronii medulari.
postganglionare sunt:
1. scurte; 28. Plexurile nervoase viscerale sunt
2. amielinice; următoarele:
3. subţiri; 1. celiac;
4. fără teacă Henle. 2. mezenteric superior;
3. mezenteric inferior;
20. În cazul simpaticului fibrele postganglionare 4. hipogastric.
sunt:
1. lungi; 29. Parasimpaticul are două componente centrale
2. subţiri; situate în:
3. amielinice; 1. trunchiul cerebral;
4. fără teci. 2. diencefal;
3. hipotalamus;
21. La nivelul simpaticului, între fibra 4. măduva sacrală.
preganglionară şi cea postganglionară, se
eliberează: 30. La parasimpatic neuronul preganglionar face
1. acetilcolină; sinapsă cu neuronul postganglionar în:
2. adrenalină; 1. pereţii organelor inervate;
3. mediator chimic; 2. lanţurile paravertebrale sacrale;
4. noradrenalină. 3. în apropierea organelor inrvate;
4. lanţurile laterovertebrale sacrale
22. SNV coordonează activitatea :
1. viscerelor; 31. La nivelul globilor oculari simpaticul produce:
2. vaselor sanguine; 1. contracţia muşchilor radiari ai irisului;
3. efectorilor care nu sunt sub control voluntar; 2. dilatarea pupilei;
4. muşchilor laringelui. 3. relaxarea muşchilor ciliari radiari;
4. contracţia muşchilor circulari ciliari.

66
32. La nivelul ochilor simpaticul produce: 41. La nivelul vaselor sanguine simpaticul
1. dilatarea pupilei; produce următoarele:
2. midriază; 1. vasoconstricţie pe vasele arteriale din tegument;
3. relaxarea muşchilor ciliari radiari, pentru vederea 2. vasoconstricţie pe vasele din muşchi;
la distanţă; 3. coronaroconstricţie;
4. contracţia muşchilor circulari ciliari. 4. hipertensiune arterială.

33. La nivelul ochilor, parasimpaticul produce: 42. La nivelul vaselor sanguine parasimpaticul
1.constricţia pupilei; produce următoarele:
2.mioză; 1. vasodilataţie pe vasele arteriale din tegument;
3. contracţia muşchilor ciliari circulari pentru vederea 2. vasodilataţie pe vasele din muşchi;
de aproape; 3. coronarodilataţie;
4. relaxarea muşchilor ciliari radiari, pentru vederea 4. hipertensiune arterială.
la distanţă.
43. La nivelul stomacului şi intestinului
34. La nivel glandular simpaticul produce simpaticul produce:
următoarele: 1. scăderea motilităţii;
1. creşterea secreţiei glandelor sudoripare; 2. contracţia musculaturii striate a căilor biliare;
2. scade secreţia gastrică; 3. constricţia sfincterelor netede;
3. creşte secreţia medulosuprarenalei; 4. relaxarea sfincterelor striate.
4. secreţie salivară vâscoasă.
44. La nivelul stomacului şi intestinului
35. La nivel glandular parasimpaticul produce simpaticul produce diminuarea:
următoarele: 1. tonusului;
1. creşte secreţia lacrimală; 2. motilităţii;
2. creşte secreţia sudorală la nivel palmar; 3. secreţiilor;
3. creşte secreţia gastrică; 4. tonusului muscular striat.
4. creşte secreţia intestinală.
45. La nivelul tractului gastrointestinal
36. Simpaticul nu are efect asupra: parasimpaticul produce următoarele:
1.muşchiului circular al irisului; 1. creşterea motilităţii;
2. glandei lacrimale; 2. relaxarea sfincterelor;
3. muşchiului circular al corpului ciliar; 3. creşterea tonusului;
4. inimii. 4. eliminarea conţinutului.

37. La nivelul bronhiilor simpaticul produce: 46. La nivelul vezicii urinare simpaticul produce
1. bronhodilataţie; următoarele:
2. bronhoconstricţie; 1. relaxarea muşchiului vezical;
3. creşterea lumenului bronhiilor; 2. măreşte diureza;
4. micşorarea diametrului bronhiilor. 3. contracţia sfincterului vezical intern;
4. scade diureza.
38. La nivelul bronhiilor parasimpaticul produce:
1. bronhodilataţie; 47. La nivelul vezicii urinare parasimpaticul
2. bronhoconstricţie; produce:
3. dilatarea bronhiilor; 1. relaxarea sfincterului extern;
4. micşorarea lumenului bronhiilor. 2. contracţia muşchiulu vezical;
3. scade reabsorbţia apei;
39. Asupra cordului simpaticul produce: 4. relaxarea sfincterului vezical intern;
1. creşterea frecvenţei cardiace;
2. creştera vitezei de conducere; 48. La nivelul glandelor salivare simpaticul
3. tahicardie; produce:
4. creşterea tensiunii. 1. secreţie redusă;
2. nu are acţiune;
40. Asupra cordului parasimpaticul produce: 3. secreţie abundentă;
1. scăderea frecvenţei cardiace; 4. salivă vâscoasă.
2. creşterea vitezei de conducere;
3. creşterea forţei de contracţie a cordului;
4. bradicardie.

67
49. La nivelul glandelor salivare parasimpaticul
produce:
1. nu are acţiune;
2. secreţie abundentă;
3. salivă vâscoasă.
4. vasodilataţie;

68