P. 1
Stefan_Boncu_-_Psihologie_Sociala_Aplicata

Stefan_Boncu_-_Psihologie_Sociala_Aplicata

|Views: 137|Likes:
Published by Andreea Alexandra

More info:

Published by: Andreea Alexandra on Mar 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

pdf

text

original

-=-1!

.~.

Stefan

BOnCL

Corina llln
Coralla Sulea

sociala aplicata
Editor: Adrian Bodnaru Coperra: Loredana Tirzioru Paginare: Dragos Croitcru

siho] ogt e

manual

de

Prefata: Zoltan Bogathy

ISBN (10) 973-125-051-4 ISBN (13) 978-973-125-051-9

© Copyright, 2007, Editura Universitatii de Vest
Toate dreprurile asupra acestei editii sunr rezervare,

Reproducerca inregrala sau partialii, pe orice tara acordul scris al editurii, esce inrerzisa,

su'~Ort,

ruV,j

Editura Universitiitii de Vest

300223 - Tirnisoara, Bd. V. Piirvan nr. 4, BCUT, 010 B, tel./fax: 0256 592253

i?j

Editura Universitatii de Vest ID Tirnisoara, 2007 .

r
Cuprins
PREFATA Zoitan Bogathy INTRODUCERE Carine! Ilin 1. CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA ~tefan Boncu 1.1. Sratutul §tiin~ific al psihologiei sociale . . . . . . . 1. 2. Domenii ale psihologiei sociale .. . . . . . . . . . . 1.3. Distinctia dintre psihologia sociala fundamentals aplicata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.4. Perspectiva istorica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. 5. Modelul §tiinsei Naturale (M§N) 1.6. Modelul §tiinsei Sociale (M§S) 9

13

19
. . . . .. . . . . .. §i cea . . . . .. . . . . .. 20 21 22 23 -25 27 31 . . . . .. .. .. .. 31 33 35 38

2. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §I METODOLOGIE. ~tefan Bones 2.1. Elemente de merodologie a aplicariilor . . . . . . . . . 2.2. Evaluarea programelor ........ 2.3. Cvasi-experirnentul ........................ 2.4. Erica aplicanilor ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE . . . . .. ~tefan Boncu 3.1. Domenii de aplicatie ale teoriei inviisiirii sociale 3.2. Eficienta personala 3.2.l. Dimensiuni ale eficientei personale . . . . . . . . . . 3.2.2. Surse ale inforrnatiilor privind eficienta personals 3.2.3. Eficienta personaia §i problemele de adaptare .. 3.3. Aplicatii ale teoriei atentiei auto-focalizare 1 3.3.1. Consecinte ale atentiei auto-focalizate 3.3.2. Constiinta de sine §i auto-regiare . 3.3.3. Constiinta de sine §i problemele psihologice . ..

41 42 50 53 54 S5 59 61 64 65

5

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIALA

APLICATA

CUPRINS

4. PSIHOLOGIA SOCIAL'\. APLICATA IN DOMENIUL SANATATII FIZICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~tefan Boncu Igiena denrara Varsta a III-a §i instiru~ionalizarea . . . . . . . . . .. Inrerverini asupra fumatului '. Intervenrji asupra preadolescen~ilor §i adolescenIilor " G:reutatea corporala ca 0 forma de devianra fizica voluntara 4.6. Mentinerea unei greutaIi ideale 4.l. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. SOCIAL~ ORGANIZATIONAL Corina Ilin, Coralia Sulea

73 76 79 81 85 88 94

7.4. Abordare cornparativa Gandirea de grup 7.5. Ignoranta pluralista

intre paradoxul

Abilene §i . . 178 180

5. PSIHOLOG1A

APLICATA ,

IN DOMENIUL " .......

97 98 99 101 102 107 110 113 114 116 117 135 137 141 143 149 154 156 160 169 170 172 175

5. 1. De ce srudiern organizana? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 5.2. Subiecte tipice de psihologie sociala aplicata in organizatii 5. 3. Paradigme principale in management: de la relatii umane la resurse umane §i la conducerea bazata pe principii 5.3.1. Paradigma managementului §tiin~ific . . . . . . .. 5.3.2. Paradigma relatiilor umane 5.3.3. Paradigm a resurselor umane . . . . . . . . . . . 5.3.4. Paradigm a conducerii bazate pe principii ..... 5. 4. Aplicalii ale purerii §i influenrei sociale in organizatii 5.4.1. Influerita inter-organizationala 5.4.2. Influenra intra-organizaIionala . . . . . . . . . . . ..
-" ........ ;0

8. PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA IN DOMENIUL JUDICIAR . Coralia Sulea 8.1. Aplicabilitatea psihologiei sociale in domeniul judiciar .. 8.2. Procesu] sugesriei §i sugestibilitarea . 8.2.1. Factori implicati in procesul sugestiei . 8.2.2. Irnplicarii ale sugestiei §i sugesrihilitatii . 8.3. Intervievarea suspectilor . 8.3.~. Tehnici de interviu folosite pemru obtinerea rnarturiilor 8.3.2. Intervievarea pentru a detecta inselarea . 8.3.3. Modelul PEACE §i alte modele de interogare a suspectilor . 8.4. Intervievarea martorilor , 8.4.1. Analiza interviurilor cu rnartori . 8.4.2. Reducerea erorilor in interviurile cu rnartori . 8.4.3. Imerogarea martorilor: .Interviul cognitiv . 8.5. Alee tipuri de influente din procesele judiciare . 9. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN MASS-MEDIA Coralia Sulea 9.1. Teorii ale psihologiei sociale aplicate in dorneniul mass-medici 9.1.1. Abordarea social ccgnitiva §i teo ria invasarii sociale 9.1. 2. Teoriile arnorsarii §i a cadrarii 9.2. Efecte ale mass-mediei asupra cornporramentului social, ernotiilor §i cogniriilor 9.2.1. Impactul sexualitatii explicite 9.2.2. Mediatizarea sinuciderilor: Efectul Werther 9.2.3. Violenta din mass-media

189 188 194 196 198 204 205 208 . 2~3 216 218 220 221 223 231

6. PSIHOLOG1A ~tefan Bonet! 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. 6.5. 6.6. 6.7.

SOC1ALi\. APLICATA

IN EDUCATIE

. . . ..

. 233 . 233 . 237 . 242 . 244 247 '" . 251

Clasa §colara ca grup " Omogenitate §i eterogenitate in aicatuirea dasei " Cooperare §i cornperitie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. Idemitate socials §i stirna de sine .. Atribuirea succesului §i esecuiui §colar Efectele expectanIelor profesorului (, . . . . . . Status socio-economic §i reusita §colara . . . . . . . . .

7.PSIHOLOG1A SOCIAL/\.. APLICATA S1 PROCESE DE GRUP ~tefan Bones, Coralia Sule« ' 7.1. Paradoxul Abilene. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.2. Gandirea de grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.3. Explicarii pemru criza acordului . . . . . . . . . . . . . .

J.O. PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR .

Corina

261 263 . 270

10.1. Ce fac psiholcgii 'in domeniul consumului? 10.2. Conceprui de ccmportament de consum

.

6

7

de problematiea diversa a creditelor transferabile etc. . Acum.~ . Factori exogeni ai comportamentului cumparare §i consum 10.1. irevocabil §i ireversibil. ..3. I 8 I ! I I I Curslfl de Psihologie sociala aplicatii are propria istorie Ii.. in luncJie de modul in care gandesc §i actioneazd. . Ceea cepentru allii va fi 0 problema de "sehimbari radieale" pentru noi va fi doar 0 problema de continuitate. . : : : : : : 12..2.. . . deoareee am fost Ii continzeim sa jim preocttPali de compatibilizarea planurilor de invaJamant cu cerintele piefei de maned. acest curs universitar a benefiaat de un tratament special.. ... Voi expiica in aeeasta Prefa~a ce inleleg prin special. 271 274 287 APLICATA: AFACERI Carina Ilin' . de etica. APLICATA. . .3. . Factorii care formeaza §i influenteaza comportamentele de cumparare §i consum 1O.. de . . in ceea ce ma priieste. .•• . . .4. . '. Ce fac psihologii? 11. .pentru. 301 'c~~fl.. .. Ten~inIe actuale in psihologia envitonment~l~' INCHElERE "envIronment" . in cei 11 ani de eand este indus in planurile de fnvalamant ale spec:ializarii Psihologie de la Universitatea de Vest din Timisoar«.. . .3..1.. . . .confirma laptul ca Seqia de Psibologie din Uniuersitatea de Vest din Timisoara a urmat directia cea buna.1. Conflictul 303 304 309 309 1l. Prec~zari necesare. . Ceea ce gasim in paginile Documentului Programatiepublieat in 2004 .2....t~i~i' ... Introducere §i '~~~~~~~~~t'ui 11.••••••••••• Corina !lin BIBLIOGRAFIE 331 . de inouare.. 11... .MANUAL DE PSIHOLO<SIE SOCIALA APLICATA 10.2. merita lmpartaIita.. de responsabilizarea resurselor umane Ii de promovarea cercetiirii sniversitare. . PSIHOLOGIA SOCIAL~ INTERNATIONALE 11. publicarea Manualului de psihologie socials aplicata imi olera 0 noua posibilitate de bilan]. .. fuscul asurnar al termenului 12. 12. .3. .. . Conflict §i percep~i~ 'i~~r~'~t~~~'ri : : : : : : : : : : 311 .. PSIHOLOGIE SOCIAL-\.{ .. Prezentul Catedrei de Psibologie din Unioersitatea de Vest din Timisoar« atesta laptul c:a schimbarile majore care determina viitorul ei s-au petrecut deja.J.a institui in viitorii 10 ani prioritatile ji direcliile de aCliune asumate ca obligalie de cafre toate Imiversitalile din Romania . . .. Factori endogeni ai comportamentului cumparare §i consum 11.••••••••• # •••••••••••••. . 9 . . IN PROBLEMATlCA ENVIRONMENTALA. Programul GRIT .1.... de .2. .. Relatia psihologi~~~'ed. mi-am exprimat explicit voinla sehimbarii inca din 1993 ji am reafirmat-o de cate ori a fost necesar sau oportun. 317 L Corina Ilt'n 12... ::::: 318 321 325 326 _'h. •••. . 3. lntroducere in psihologia environrnenmlg 12. . . . . ca multe alte istorii. : . 333 . persoanele impiicate in managemmtul invalamantului superior romanese pot ji 'imparJite in doua eategorii: persoane care se ghideaza dupa legea prudenlei Ji investesc 'in perjormanla trecuta li persoane dornice Sa investeasca in viitor.3.. de imp/ementarea managementului calitalii totale in uniuersitate.

autorii manualului de fafa. Pe langafaptu! ca este 0 adevarata enciclopedie in domerJiu!psibologiei sociale. ci Ii practicienilor din toate domentzle psibologie. intr-un cuvant.. totull) Ii psibologie environmentala. Sunt foarte mandru de acest lucru.. . incor. ~tefan are J2 un stil ineonfundabil: prezinta cele mat' complicate lucruri in modul eel mai simplu. ! . rejlectata in toate carfile sale. volumu! de informaJie pe care tl prezinta fiind impresionant. radierea profesiei de psibolog din nomenclatorul de meserii Ii anularea. li .PREFAl MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'" }. . 23 ianuarie 2007 I I • 10 11 ._ _. 1viztunea 1 d e Desc zae -fi'te tttu~aracursu Ut e . consecuent Ii ferm ca Psihologia socials aplicata eJle domeniul de permanenta actualitate in situaJia de }}recuperare din mers" a handicapului format in Romania prin desfiinJarea psibologiei. ~ pAd fi eni eea mai imhortanta ramura de psibologie aptteata. in sinteza. Asumarea riscurilor schirnbarii organizationale §i invesritia in viicor. dar mai ales prin coniinu: Ji abordare. Astazi el este 0 eertitudine. d sa h . scoaterea ei din universitaJi.-~ . treeeste aceasta echipa de succes. mi-am dat seama ca este 0 mare promisiune a psihologiei sociale romaneIti. iar din 2003. . excelenfa. l' -. acceptarea scbimbarilor. Apreeiez mult fa Cora za slmJu orga~mb' ~ . ala cum ii place lui sa se numeascd. intre 2000 Ji 2003 i s-a alaturat Corina Ilin. care a avut ea obieetiv major introdueerea unor noi direeJii in aplicarea psihologiei sociale in stransa raportare La cerintele economiei de piafa. in acest fel. a orioiror Ianse de afirmare profesionaia onestd. dar nu simplist. t· . _ Despre zambetul Coraliei imi place sa sptm ca valoreaza ~at 0 dzP!o. in 1995. "'a. . z'-am shtts de la Incehutul colaborarii noastre. ttntverst a" ". . Nucleu! tare a! acestui modul este ima disciplina intitulata Psihologie socialii aplicata. toleranJa Ji respect. APLICATA Eu sunt din eea de-a doua categorie.~ . oran ~wev d 'I: ~ / ' . Aeum 11 ani. it.ii Ii respects! pentru lucrurile facute In mod prOfeszontst. un teoretieian. Studenti: care Ji-au finalizat studiiLe de psibologie fa Universitatea de Mist din Timisoara in promotiile iunie 2000-2006 au beneficiat de oportunitafile acestei schimbari. IlZtre 1996 Ii 2000 titularuldisciplinei a fost ~tefan Boncu. probabil unul dintre eei mai straluetji psihologi sociali din Romania eontemporana. desehidere spre nou. . tn unoarteoP tr . Dar un motiu de Ii mai mare mandrie este pentru mine echipa de psibologi atalafi de aceasta disciplina. Incepand cu anul1997 am beneficiat de caltigarea Imui grant finanJat de EM Ii CNFIS. .dar: dincolo de el descoperim 0 tlmara foarte bine pregattta. De 15 ani afirm constant. aproare . Sub aceasta denumire.. Zoltan Bogathy Timisoer«. ntzar Cred ea valoarea practica a acestui manual il va face tttil n~ doar studentilor pentru care este scris.!. Ma bucu« ca m-a aseu tat. orientare spre per/ormanJa. atitudinea mea Ji }}stilul" Catedrei de Psibologie. 1i Coralia Sulea. J rea sa pentru abordarile inter J1 transdlSczp mare. ei teoreticianul eel mai uti! praetieienilor din domeniul psibologiei sociale. fac din ~tefan nu doar. stil care incepe sa fie recunoscut de la distanta: munca in echipa. ansamblu asupra fenomenelor soeiafe 0 tndreptaJesc sa A •• A psihofogie sociala apfieata. este. ca este 'I: 'I: Corme! ivitapentru a alege disciplinele psihologie economici (care. Orientarea sa moderna. sodale aplieate. eand l-am tunoscut pe ~tefan Ji l-am auzit pentru prima data la 0 conferinfa internaJionaia.h. aceasta disciplina este singulara in planurile de invafamant de psihologie din Romania. preeum Ii in manualu! de faJa. viziunea pragmatica asspra psibologiei sociale. Proieaul acesta ne-a permis sa concreiizdm schimbarile prevazute. prin acordarea de incredere tinerilor. .

iar pe de aId parte. Usor de spus. In aceasta perioada de timp a devenit evident ca £l1ul~idinrre studentii nosrri sunt interesati de partea practid a psihologiei sociale. greu de mcut. autorii lucrarii Applied Social Psychology. dad vrem sa avem un text util studentilor nostri. sanatatea. cursuri de psihologie sociala aplicata. nu se obrine peste noapte! In al doilea rand. sesizarn un dezechilibru: pe de 0 parte. justitia. adica doresc sa in~eleaga modul in care psihologia sociala se aplica in lumea reala. A devenit dar pentrunoi. Initial. din diverse motive. trebuie sa cunosti §i sa In~elegi afacerile. ca. va trebui sa-l scriem noi insine. McCreary. foarte putine. In primul rand. Aceasta cunoastere §i intelegere necesita timp. sanatatea. psihologi care au contracte de cercetare §i/sau proiecte de interventie. . justitia. daciivrei sa aplici psihologia sociala in domenii precum afacerile. acest curs a fost unul de InfluenJa sociald. §i nu dear teoriile §i metodele psihologiei sociale. reviste excelente §i un nurnar din ce in ce mai mare de psihologi care Iucreaza in domenii non-academice. acest curs a fosr mereu adaptat nevoilor de formare a srudentilor nostri §i sincronizat in continutui sau cu evolutia Planurilor de 1nvasamant ale specializarii Psibologie. iar Coralia Sulea este partenerul nosrru la serninarii de peste cinci ani.Introducere §tefan Boncu §i cu mine am predat §i predam cursuri de psihologie sociala fundamentala de peste zece ani. asa cum a fost §i pentru profesorii Stanley W Sadava §i Donald R. Un an de psiho- 11. extrem de purine ciir~i. I". Dar dad ne uitam literatura de specialitate a domeniului. 1997. manuale.

studii de ps~ a ogle apiicatii In domeniul organiza~ional este ofent de leadership. hologiei sociale clinice este abordatii de noi 111 d?ua trepte: sanatat. . 1 .§l peotru di cele mai vechi aplicatii ale pSlh. de exemplu. D Vace anga] atii sunt alesi (seleetza personalului). ih 1 . teoriile §i cunostintele psihologiei sociale: educarie. cursul a accentuataspectele experimentale ale psihologiei sociale. A gia consumatorului. de la societate spre individ. problematica edueationala.n ta po.. ceea ~e . neajutorare §i depresie etc. 1~ r tal este rezervat metodologiei cercetarilor de ps 0 ogle socia a ap 1v v cata. organizarii. cum Imbunatii~esc abiliratile de comunicare ale medicilor. efiC1. Astfel. facem altfel! Pornim de Ia global spre local.en~a persona~ Hi. afacerilor internationale. cele mai populare §i mai inreresanre arii de. . lini deja domeniul psihologiei sociale pentru psiho O~l~ c mica. sa indraznim sa abordarn terne dificile. ~espe~t1v._ ~ .' . se trece in alta ~ar~ ~r1e a pSl~ hologiei aplicate in munca: evaluarea performanfelor §l gaslrea Cel~l . nimtc nu e mat prac speram ca v :. Una din mal potnVl l' . mass-media Ii comunicarea. mediu.pun in evidenta doua a~pec~ ~ de importante: maniera in care conceptele. v • • 14 15 . cum evalueaza un program social. justitiei.. r~ s 'fica~conceptele prezind de/inztzz jZ istmctu. :s . anul III din Universitatea de Vest din Timisoara. Vede~i.' Studentii nostri trebuie sa in~eIeaga cum psihologii realizesza a cercetare pentru un client. .. sanatate. sport etc. mediuIui. sa abordarn intr-o maniera noua de fiecare data temele pe care le cuno~tem bine. '. Dupa doi ani. sportului. de la individ spre societate. sanatatea mentala §i sanatatea /izica . exp tea per tru c1an l' I d ·t .§lefuim" cursurile. sa-i accepdm §i sa-i promovarnpe cei mai buni! ~ In 1986._ . de ani buni psihologie sociald clznzca. sa ne . dar altfel.ologlel . problematica legala.I .e mentala §i sanatate fizica. it feed back privind succesul sau e§ecul lor. Acest mod de lucru reflects foarte bine ceea ce am inva~at de la dl. ~ or lnrelege~i sfatul lui Kurt Lewin. . reoriile §l ce extrern • 1 metodele psihologiei sociale (de exemplu. dedito buna t eorte: ~ tic Manualul tiparit de Psihologie sociala a~lic~~a pastreaza struc. din 1999 tratam la disciplina Psihologie sociala aplicata ceea ce trateaza toare rnanualele cu acest titlu: domeniile in care se aplicii. interven~iile psihologilor sociali a~u~r~ fum~tulU1.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA INTRODUCERE logie sociala nu era suficient pentru a include §i aceasta problematid in formarea de baza a studentilor nosrri. Asrfel. Aceste domenii continua sa fie irnporcante §i astazi. Oskamp sugera §ase domenii importance pentru viitorul psihologiei sociale aplicate: afacerile internaiionale. de la individ spre grup §i orga01Za~ll. ~~ d~a~ pentru a oferi a contrabalansare primului . f . orga11lza~11. dar lor Ii se adauga inca trei arii majore: psihologia sanatatii. devlan~a toler ae rcie :s' '~'1 d' V) t fi aplicate 10 domeniul clinic §i valoarea mterpretan or 1. .). profesor Bogathy: sa facem acelasi lucru. . In capitolul cinci abordam domenzul organzz~tzonal. so~iala .~. eel de-a in ea captpectlve e 1 :s. cum pregaresc 0 campanie de marketing sau cum conduc un program de sensibilizare in vederea reducerii poluarii.' . l-am continuat cu sanatatea fizica §i cea mentala. . In ultimii trei ani. obezltatea ca forma de devian~a fizica voluntara §l s111guratatea . '. t~oria mva~arn socie e. I d la specific spre general. cum rezolva conflictele in organizatii. comportamentul organizational Ii psibolo- casiile cuno§tioselor d~ psihologi~. ~ ru -. structur~ mal ba.c. pentru a trata apoi problemele specifice organizatiilor. . in fiecare an mai bine.psihologia socials aplicara in educatie. de la local spre glotura c1 aszc"" . economie. Problematlca pstse curries te . ilat la lectura. Dar dupa alti doi ani Psihologia sociala experimentala a devenit curs autonom sub titulatura lui Stefan Boncu. up :s anrrenati si li se dezvolta abilita~ile.perspectiva psihosociologicii. mass-rnediei.soClale sunc ~n .. Pe de a parte. preble- CUM' Sigur dupa ce vor In~elege roate acestea accentU. ce~citm. . cum ofera consult ansa.Pt ) Primele domenii abordate (capitolttl trei §l.. massmedia. Trei ani la rand am inceput cursul Psihologie sociali'aplicata la specializarea Psihologie.1a prob~emele chll1c~ specifice (aplicatii ale reoriei coo§tlln~el de Sl11e. relatiile de famiNe. cu problemele educatiei .' . de fa general spre specific. stil de explica~ie. justitie. 1 isrorice si provoad la reflectii etice. de . di . sublecte cum sunt ~~ltA ~ ~ •• • v A v • ~ v matiea environmentafa.dome~l~. iar ~e de ~lta parte. primul capitol al manualulUl nosu§or e aSlm . cornunicarii. . . Cl . ih 1 .. nta personala teo ria atentiei auto-focahzate. sa nu ne fie frid sa riscam.1 este pe . .

de aceea psihologia consumatorului este prin excelensa psihologie aplicata. forta economici'i a actului decizional individual. perceptia incertirudinii. dar Razboiul este actualitate. luarea deciziiIor de curnparare.Atunci "plana" team~ razboiului nuclear dintre superputeri. abordarn problematica terorismului. dar figura centrala din domeniu a fost §i continua sa fie Morton Deutsch. "Lumea anului 2002 pare acum a fi un loc foarte diferit fa~a de eel al anului 2000. Analizam doua fenomene irnportante pentru exemplificarea crizei acordului: paradoxul Abilene si gan. Manifestari anti-capitalism §i anti-globalizare au loc 'in toata lurnea. precum factorii subiecrivi ai consumului. APLICATA INTRODUCERE organizatie. fenomen responsabil pentru cele doua tipuri de criza a acordului. . vor fi analizate efectele pe care massmedia le poate avea asupra modului in care oamenii interpreteaza ceea ce se indmpla in lumea reala. mene au §i vat continua sa aiba 0 semnificatie mult rnai mare decat impactul lor imediat: arnbele au schimbat ideea d trairn intr-o lume consensuaHi. la nivel privat.. psihologia educatiei descrie dinamicile psihice ale individului angajat in activitatea de invasare. Psihologia sociala aplictlta in justiJie (capitolulopt) ofera cu siguranSa remele cele rnai susceptibile ale interesului studentilor de pretutindeni. Principalele aspecte carora le subliniem dimensiunile psihologice §i sociale pe care le discuram in cadrul psihologiei sociale aplicate in afaceri interna~ionale sunt spirala interactisnilor ostile. In mod traditional. programul GRIT. asupra modului in care i§i pot amplifica emosiile ca urmare a unor stimuli din mass-media §i modul'in care comportamentul social este influentat de acestia. el presupune inva~area norrnelor ce guverneaza comportamentele acceptate in grupurile de elevi §i in organizatia care este ?. rnarturiile copiilor. disonanta cognitiva postcumparare.MANUAL DE PSIHOLOGIE 0 SOCIALI. Asraai. In 1?86. procesul corect . In acest capitol ne propunem a trecere in revista a problemelor educatiei din puncrul de vedere al psihologiei sociale. falsa confesiune. falsa memorie. cercetari privind credibilitatea martorilor. indoiala fasa de deciziile grupului sau procesele din cadrul acestuia. expectantele §i profetia care se auro-indeplineste. aritudini. Studiul consumului este relevant doar in contextul economic dat. Atunci cand mai multi indivizi din cadrul unui grup nutresc. tehnicile de interviu. educatia este un proces social. in timp ce le sustin la nivel public. intentia de cumparare. procesele cognitive ale consumatorului ca premise ce duc la con§tientizarea actelor de curnparare. Torusi. "imagine a du§manului in oglinda". Psibologia sociala ap/icata 'in educaJie (capitolul lase) pune in evidenta acest aspect. iar evenimentele din 11 Septembrie din New York §i Washington ne yin imediat In minte.Psihologia sociala aplicata in mass-media. cel care §i-a consacrat intreaga cariera §tiinSifid proceselor de cooperare §i cornpetitie di~tre indivizi. concret. a acelorasi valori 'impartii§ite §i au subliniat ceea ce lntotdeauna §tiam. " U rrnatoarea rernatica abordata este cea a psihologiei sociale aplicate in afaceri internalionale (capitolul unsprezece). dupa 20 de am. Astfel. grupuri §i nasiuni. deprinderi §i obiceiuri de consum.raliste. conduita consumatorului. in capitolul al zecelea tratam terne inci-anre. Cea mai mare parte a timpului Cat se afla la §coala el este membru al unui grup §i aceastii apartenenra 'ii marcheaza in mod decisiv perforrnantele. In cadrul capitolului urrnator (capitolul nouCi). dar am ales sa ignoram. izolarea sociala. Ambele feno-. Oskamp deschidea lista domeniilor import ante in care se aplica psihologia sociala cu afacerile internaiionale. Numerosi §i prestigio§i psihologi au e1aborat volume pe aceasta rerna. Succesul §colar nu se obtine numai in urma eforrului de asimilare a rnarerialului predat de profesor. sugestibilitatea. Separat. motivatii speciale ale consumului. §coala este §i ea In capitolul lapte ne ocupam de situaJiile de criza a acordului.sunt doar cateva din temele pentru cele mai aprinse discutii ale domeniului.direa de grup §i vorn face 0 scurra expunere asupra ignoranJei pl. apare 0 situatie de criza a acordului §i asrfel ajung sa ia decizii defecruoase. Cu toate 1(. Desi scopul §colarizaruAil constituie progresul individual. experienta de via~a §i stilul de via~a etc. §i sunt constienti ca rezervele lor pot fi imparra§ite de mai multi sau de roti membrii grupului. numai rareori elevul inva~a singur. avern alte temeri. integrarea lege-psihologie.coala. consecintele gandirii de grup.

. . Nu mai este nici un dubiu ca exista serioase probleme de mediu. ve~i fi in masura: • sa definiti psihologia sociala aplicata. idenritatea §i valorile lor. chiar drastice schimbari de comportament.zeme restante". I.2. pe care nu am reusit sa le includern aici. • sa explicati de ce psihologia social~ es:e~ §t1lnsa ~1de ~e psihologia sociala aplicata este diferita de psihologia sociala fundamenrala. Perspectiva isrorica 1. istonc §1modele.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALli. Unele rerne sunt fie cornplerari ale celor tratate in manualul de fasa. Psihologia environrnentala. Chiar de Ia inceputul ei ca disciplina a staruir asupra pasrrarii balantei intre teoretic §i munca aplicativa. din lips a de timp §i spatiu. ." ~ . este un domeniu in care se depune un mareefort interdisciplinar de unificare §i legare a rnai multor discipline. Domenii ale psihologieisociale 1. 1. In incheiere incerdim sa esrimarn viitorul psihologiei sociale aplicate Iansand terne de reflectie §i srabilind careva directii de studiu. Modelul §tiinsei Naturale (M§N) 1. psih?lo?ie sociala aplicata. credintelor §i comportarnenrelor care distrug mediul §i ne pun viata in pericol. Psihologia environrnentala nu este un exercitiu academic de publicare in reviste esoterice. Distinctia dintre psihologia sociala fundamentala aplicata 1. domenii ale psihologiei sociale aplicate. oarnenii obisnuiti sunt foarte constienti de faptul ca tehnologia. Cuza" Ia§i Nu exista nimic mai practic dedit buna teorie. altele sunr rerne aparute recent in atenria cercerarorilor ca urmare a presiunii venire din partea realiratii in care rraim. fie . Urnanitatea are dear recent dar dureros consriinta modului in care a abuzat de mediul natural. este eel de-al doisprezecelea capitol al manualului. locuri §i spatiu §i ce efecte a~upra dezvoltarii durabile §i calitasii vietii?" (Uzzell.1. iar peni>o tru protejarea calitatii lui vor fi necesare schimbari de comportament. Srarutul §tiinSific al psihologie sOClale 1. eel de-al doilea domeniu identificat de Oskamp pentru aplicatiile psihologiei sociale.. Ne raman rnulre rerne de tratat in viitor. rnult rnai mult dedt 0 arie specializata a psihologiei. Modelul §tiinsei Sociale (M§S) §i cea Corina Ilin Tirnisoara 7 ianuarie 2007 lQ j I s Cuvinte-cheie: psihologie sociala vs. . Ce efecr vor avea aceste forte asupra relatiilor dintre oameni. Psihologia environmentaia. APLICATA di guvernanrilor §i oarnenilor de afaceri le place sa creada ca diferentele culrurale sunt rnai putin importante as razi .5.4. 2002).3. ~ . .6. • sa diferen~iasi intre modelul Itiinleior naturale §1 modelul • sa exernplificeti cum anurnrte teoru ale psihologiei sociale pot fi aplicate in domenii diverse. 1.. in lumea in care trairn acum. . Ce este psihologia sociala aplicata STEFAN BONCD ~niversitatea "AI. Cuprins . Cu acesr punct de vedere in minte trecerea de la problematica terorismului la cea environmenrala pare logica. ea sinte§te spre schimbareaatitudinilor. media §i managementul global erodeaza 0 parte importanta din patrimoniul. 1 I ~. Itiinlelor sociale. 0 Kurt Lewin Obiective de invasare Studiind acest capitol.

atorni. Ultirnul tip de influenta este deosebit de cornplexa §i ~ine de natura sociala a trairilor noastre ca fiinte umane. De exemplu. cuante pentru a exphca fenomene fizice. 0 activitate interiorizata §i intima. gandirea insa§i. La fel cum fiz~ca folose§te concepte. iar cuvintele deriva din limbaj §i comunicare. pe prezenta implicata a altora. a defini psihologia socials in functie de fenomenele pe care le studiaza nu 0 diferentiaza suficient de alte discipline. sentimentele §i comportamentele oamenilor sunt influen1ate de prezenta reala sau imaginata a celorlalti (definitia apartine lui Gordon. categoriile sociale. De exemplu. Cei mii multi indivizi nu arunca hartii pe strada chiar daca nu exista nimeni in preajma §i chiar dad §tiu bine d nu exista posibilirarea de a fi surprinsi. nici 0 reorie . comportamentul sexual. dragostea. leadershipul. Ea implica existenta chiar §i in conditiile absentel fizice a acestora. schimbarea sociala. Statutul §tiin~ifical psihologiei sociale Psihologia sociala a fost definita ca studiul felului in care gandurile. .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCTALA APLICATA 1. Astfel. ci §i de sentirnente. in dmpul psihologiei sociale au aparut concepte. Exista. ernotiile. teoria devine v~lida pe baza coresponden~ei cu faprele.. comportamentul altruist etc. rela~iile intergrupuri. . CE ESTE PSIHOLOGIA 0 SOCIAL . formarea impresiei. multiple antecedente ori repercusiuni ale comporramentului uman la nivelul proceselor ce se produc in creier. Psihologii sociali construresc teorii din date le despre realitare §i/sau din reoriile anterioare §i apoi efectueaza eereetiiri empirice in cadrul carora sunt colecrate §i analizate date pentru a-§i testa teoriile. influenta. numai in psihologia sociala. sexismul. prietenia.ca pentru a construi §i testa reorii. Psihologii sociali nu se intereseaza numai de comportarnenre. Ceea ce face ca psihologia sociala sa funqioneze ca 0 disciplina dis tin eta este rezultatul a ceea ce ea srudiaza.omene: persuasiunea. identitatea. ganduri. ca electroni. stereotipul. face. aritudinile. disonan~a. rasismul.. Psihologia sociala este §tiin~a intrucat utilizeaza metoda §tiin~ifi. In special in cadrul cognitiei sociale. grupurile mici. se bazeaza. atractia interpersonala. purerea. identitate. Potrivit rnetodei §tiin~ifice. Cercetarea Iegaturii dintre atitudini §i comportamente a format obiectul rnultor demersuri experiment ale §i s-a bazat tocmai pe aceasta presupunere. 0 privire rapida asupra lor ne poate forma o idee despre scopul disciplinei.Allport). relatiile intre grupuri sunt cercetate nu . discriminarea. credinte. Domenii ale psihologiei sociale o manied simpla de a defini psihologia sociala este aceea de Ceea ce face ca disciplina aceasta sa fie socials este faptul ca ea trateaza despre felul in care indivizii umani sunt afectati de ceilalti prezenti fizic (un public intr-o sala de spectacole). APLICATA 1. precum §i a nivelului de analiza la care 0 norma sociala ce condamna altor persoane astfel de cornporta§i derermina compor- mente. conflietul social. caci ele pot dirija comportamentui observabil. scopuri etc. ca atitudine. Dirnpotriva. anricipand evo- Iutia sa in fata unui public) sau a carer prezenra este implicata.nu este adevarara numai pentru ca are coerenta inrerna §1se SUs~l11e din punct de vedere logic. agresivitatea. des pre care individul isi imagineaza ca ar fi prezenti (de pilda. §i aceasta pentru ca in comunitates-a construit 0 conventie foarte puternica rarnentul sau 0 a preciza tara echivoc ce anurne srudiaza psihologii sociali. Astfel de procese non-observabiie au 0 mare irnportanta. conformismul. de asemenea.2. Psihologii sociali studiaza 0 gama extrem de larga de fen.1. atitudini... limbajul. dar pot fi inferaredin comporrarnent cu rnai rnulta sau rnai purina cerritudine. srereotip pentru a explica fenomenele psiho-sociale. prejudecata. comunicarea. de fapt. psihologii sociali incearca sa puna in relatie aspecte ale comportamentului social cu structurile §i procesele cognitive. auto-prezentarea. 1. dar §i in sociologie §i politologie. a manierei in care 0 face. gandirea se folosesre de cuvinte. sfera psihologiei sociale poate fi conruratii mentionand continutul principalelor manuale. Toate acestea nu sunt direct observabile. obedien~a. 'Iotusi. comportamentul in conditii de densitate. negocierea. intenrii. luarea deciziilor. Astfel. ce n-ar exist a in lips a interactiunii sociale.

cunoa§ 1 . §i alta e sa folosesri in pracrica aceasra intelegere. ca §i cercetarile ce stau la baza lor. pe lang a psihologia sociala fundamentala. d "I 1 4-lea grat 'in Statele Unite Kurt Lewin (foarte actrv 1D ecenll e a Al n compar v A §i al 5 -lea). d pSl'hologiei sociale aplicate. exista 0 psihologie socials aplicata. ~f ~ aju 1 . desi cercetarea fundamentala se realizeaza eel mai adesea in laboratoare. rnulte aplicatii psiho-sociale sunr . pca pro avem asupra acescor probleme.Dls. ca raspuns la poluarea excesiva.1. tern rata imp1icaSiile lui 'in mod strict cercetare fun amema~.. iar rezultatele studiilor sunt integrate in reorii. apu eya. De pilda.. e. Interventiile sunt proiecrare pentru a influenta in mod direct comportamentul indivizilor. PU rezolvarii probleme. apli. putem trece peste foarte departat de lumea .. 1984. dintre psihologia sociala fundamentaHi §i cea.~tlve. Al~ii. " ca apar~tna[l . fOAart~8s. A§adar. indlC~ l~ m~lmate violence asupra agresivitaSii copiilor. f me or so~ta . ~~ d necesar so US11. .. cata nu este .. ~ . D pilda studiile asupra impactu ui . I. pe care am enun~at-o mai sus. ~ u ra unui aspect al psiho1ogiei socia1e §l ca focalizarea excluslva as P ducri Considerand un proiect ignorarea celuilalt sunt con~rapro u. d iholo~ Pri I expenment e PSl h?logie. Distinctia dintre psihologia sociala fundamentala §i cea aplicata Celebra definitie a Lui Allport. ~ . Scopul psihologiei sociale fundamentale este acela de a in~elege maniera In care indivizii sunt influentati de altii. In acord cu traditia §tiin~ificii a disciplinei. . ble stu d 11 •• lvarii propnu-ZlSe a pro termenul de aphcat nurnar rezo rezerva ·1 . ' obleme poate sa aca desta§urad 'in vederea r~zo. tn. 1q15 si 1935) sau c iar cu g publidi lucran e mtre. dad scopul este acela de a in~elege. multe cercetari asu~' 'intotdeauna toar te c ara. U stu diu de laborator ce pare retlce. 1986). De pilda. Cel mai adesea. . Trebuie SPU$ ca. ~ A' d a cu Floyd Allport (ce-§i psihologia sociala §t1ln~lfica incepe 0 at hi ermanul emi'1 A .1 d 'A di activitatea pS. atunci cercetarea este fundamentala (Weyant. W nt 1986) a averrizat M ton Deutsch (1980. de cercetare al disciplinei.4.. Perspectiva istorica atie cu istoria alter discipline §tiinSifice. ea poate fi realizata §i in reren. . .atenr testate pe teren pentru a se stab ili gradullor de eficienta.~ rea so U~l or. . C1sa 0 §i schimbe. Teoriile §i principiile. Psihologia socials aplicara incearca sa foloseasca reoriile §i principiile discipliner pentru a rezolva probleme din lumea reala. In masur~ imagml or bl ma poate fi primul pas spre descopene 'in care a In~elege 0 pro . cele doua demersuri sunt diferite: una e sa intelegi ceva. . s-au facuc mai multe incercari de a folosi cunostintele de psihologie sociala pentru a deterrnina oamenii sa controleze evacuarea deseurilor de orice fel.I 1~ destinate sa consohdeze blemelor dm umea rea a. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA 1.' e aceasta distinqie nu trebuie dusa prea demersunlor §tltn~lfic ... dimpotrlva. ' . apud Weyant. se refera la aspecrul fundamental.. Dar. gle sooa1a a avut o~. Penrru a obtine aceasta Intelegere. A· v v A A v 1. e\~ ori aplicad ne ajuta sa stabilim cu precizie sco~pun e damenta ~ . dinari sa priveasca astfel de I iil unii cercetatorl sunt in ~ . tOrul caruia va fi rezo vata 0 pr. departe: or . 0 forma mai putin directa de aplicare esre folosirea inforrnatiei psiho-sociale de'catre cei ce iau decizii in diferitele dornenii ale vietii sociale.3. Cele doua scopuri §i.t1nCva 1: 1 ~ Exisd.' iu de comportament cu la poate sa puna 'in evidenta un pnnclp rea '1 ~ ob1ema iar 0 cercetare . n . Dar §tiin~ele nu-si propun numai sa in~eleaga.::~i cercedi. d.. decizia Curtii Supreme a Statelor Unite din 1954 privind desegregarea §colilor s-a bazat in parte pe date din psihologia sociala (Oskamp.ihologilor sOC1allca unD 1 faptu eagan '1 . 1986). §l con potensialele contribuSll teolor din 1umea reala.1pirice. sunr expuse in manualele de psihologie sociala. deci sa explice lumea. corespondent. ' centrandu-ne nurnai asu pra " apitcatlve. aplicatiile folosesc cunoasrerea psiho-sociala pentru a dezvolta interventii menite sa amelioreze functionarea institutiilor. vaw ~nel pr lumina asupra unei chestlunt teOretlCe.tori considera ca .i s~ciale est. se fac cercerari el!. dar care nu terea pe care 0 . Psihologia sociala nu face exceptie. isroria psi:s . . le (Sadava 1997).r~~r .

in laborator. Cu alte cuvinte. Sub influenta lui. Asadar. Mentinand un angajament ferm pentru metoda §tiin~ifica. Multi cercetatori se intrebau daca inclinatia pentru in§elarea ingenioasa a subiectilor nu descalifica psihologia sociala. Torusi. psihologia sociala aplicata esre net diferita de cea fundament ala. psihologii sociali critica practicile prin care institutiile §i reprezenrantii lor 'in societate incearca sa implernenteze aceste obiective. Asadar. Initial. In felul acesta. 1986). pentru cateva decenii. ca scopurile politice §i sociale sa fie explicite §i acceptabile. Functia acest. in psihologia sociala s-a declansar 0 criza puternica (Weyant. de fapt. tendinta catre cercetarea de teren nu a fost. psihologii sociali sunt consultanti tehnici. ci 0 modalitate de a testa teoriile din psihologia sociala fundamentalain medii sociale reale. a face propaganda anti-tabac mai eficienta) este urmarit cerandu-se psihologilor sociali sa sugereze strategii adecvate (de pilda. Stuart Oskamp vede psihologia sociala aplicata ca 0 forma de inginerie socials: . Leon Festinger. Modificarile propuse de psihologii sociali pot fi acceptate sau nu. Aceasta subordonare presupune. psihologia sociala ia obiectivele sociale §i politice ca date. chestiunea relevantei sociale a cercetarilor i-a facut sa iasa din laborator §i sa realizeze tot mai multe cercetari in mediile sociale reale. mangeri.. Modelul ~tiin!ei N aturale (M~N) Aparand propnetatea psihologiei sociale experimentale de a fi generalizabila. §i. La sfar§itul anilor '70. 1986). Cercetarile lui au fost in egala masura teoretice §i practice. succesul studiilor realizate in mediul social real §i ameliorarea metodelor de cercetare in teren au pregatit dezvoltarea psihologiei sociale aplicate. 31). iar cea aplicata rarnane in urma. deci le accepta fara sa se pronunte in vreun fel asupra lor. e de la sine inteles. ci se subordoneaza in mod inevitabil acesteia in termeni de obiective fezabile. In timp ce aplicatiile presupun munca de teren §i judeca~l de valoare. psihologii sociali au ignorat irnplicatiile sociale ale muncii lor.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA r ------------------------------------------------~ii. cercetarea fundarnentala in laborator permite un control foarte strict asupra variabilelor. In modelul §tiin~ei naturale. cu siruatii pe care le-au aranjat dinainte.Psihologia sociala aplicata nu poate uzurpa roiul politicii. politicieni. a manifestar 0 preferin~a speciala pentru experimentul de laboraror §i pentru cercetarea fundamenrala. Ei s-au concentrat aproape exclusiv asupra dezvoltarii §i testarii de teorii. facand din ea:'un joc mai curand decat 0 §tiin~a. 1. Cea mai citata fraza a lui este: "Nu exists nimic mai practic decat 0 buna teorie". 1984. CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCAT J. principalul continuator allui Lewin. in virtute a expertizei de care dispun. Psihologii sociali pot functions in calitate de consultanti pe langa medici. rnodelul §t[in~ei naturale afirrna ca practicile prin care scopurile institutionale sunt transpuse in practica.:i domeniu este sa optirnizeze institutiile §i practicile sociale folosind teoriile psiho-sociale" (Oskarnp.. profesionisti in halate albe care confrunta subiectii. Preocuparea aproape exclusiva penrru cercetarea fundamenrala se explica prin necesitatea de a ca§tiga credibilirate pentru tanara disciplina. dupa Lewin psihologia sociala fundamenrala se dezvolta vertigines. In esenta. psihologii sociali au devenit. ~ 1. cat §i pe cea aplicara. esre suprinzator ca dupa moartea lui Lewin in 1947 psihologii sociali au abandon at treptat rezolvarea problemelor din lumea reala (Weyant. In aceasta perioada s-a pus la 'indoiala insu§i statutul §tiin~ific al disciplinei. psihologii sociali s-au intrebar daca fenomenele observate In mediul de laborator au vreo relevanta pentru lumea reala. p. arhitecti etc. In astfel de cercetari. un obiecriv (de pilda. La sfarsitul anilor '60. Lewin a promovat atat psihologia socials fundamenrala.5. Dat fiind ca psihologia sociala a manifestat la inceput 0 puternica Inclina~ie catre aplicatii. M§N este un modella care adera multi psihologi sociali comemporani §i care se afla la baza mulror cercetari contemporane indreptate catre solutionarea unor probleme sociale specifice. 0 intoarcere la aplica- I i . el a insistat pentru initierea §i desfasurarea de cercetari invederea arneliorarii conditiilor de via~a. §i nu scopurile insele. pot fi contesrate de psihologii sociali ca fiind ineficiente sau inadecvate. sa colaboreze la turnarea filmelor publicitare implicand teoriile din domeniul schimba- < . Tot acum.

§i nu asupra calitatilor persuasive ale ofiterilor de control al infeqiilor. tOt mai multi psihologi sociali care atribuie aplica~iilor un rol mai important atilt 'in dezvolrarea teoriei din psihologia sociala. organizatiilor §i instirutiilor. In psihologia sociala. Aceasta a fost motivatia ce a stat la baza multora din descoperirile import ante ale disciplinei. psiho1ogului social i se cere sa lucreze In co1aborare cu cercedtorii din alte §tiinse sociale pentru a asigura o intelegere coni: plexa asupra functionarii insritutiilor sociale. infirmierii §i medicii sa se supuna strict regulilor formale. de aceea.agresori §i victime. cat §i in aportul psihologiei sociale la teoria §i cercetarea din alre discipline sociale. limitat 1a a da sfaturi pentru ca altii. aprecia sernnificatia sratisticilor criminalitatii rara a cunoaste percepsiile actorilor implicati . sa accepte definitii eronate ale problemelor. Solutia la problema infectiilor dobandite in spitale era. A§adar. hotarand ca trebuie actionar asupra relatiilor de rol 'in general. In acest caz. Teoria disonantei cognitive. Teoria atribuirii. Potrivit M§S. ce are sensul de spital). §i ea extrern de irnportanta. Exista. psihologul social aplicat trebuie 'in mod frecvent 1. 'in tratamentul psihic a1femeilor violate §i'in rnulte alre forme de interventie. APLICATA. de fapt. se estirnase d 1.6. se intereseaza de dificultatile §i prob1emele ce apar Ia nivel individual. psiho1ogia sociala apare ca 0 disciplina ce reactioneaza imediat Laproblemele sociale. psihologii sociali nu ajung sa consolideze capacitatea societacii de a face faSa schimbarii. grupa1. proba- * . medici etc. schimbarea structurii relatiilor de rol. psihologul social actioneaza ca un consultant al grupurilor. Peate fi urilizata. dezvoldnd teorii capabile sa puna In evidensa dimensiuni inedite ale problemelor sociale In cauza. social §i au initiative de interventie concretizate In programe sociale. Psihologii sociali au dreptul sa aprecieze critic perforrnanta insritutiilor taSii §ijustitiei sa se concentreze. In M§S. de asemenea. ca ostilitatea intergrupuri sau cornplezenta la ordinele autoritatii. Rolul psihologiei sociale aplicare nu este. rii de atirudine). manageri. Cei doi au descoperit insa foarte repede ale medicilor. Mai curand. APLICATA 1. sa-§i indeplineascii sarciniie profesionale cu mai multa eficienta. CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA. din care 15000 rnurisera.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA. Problema prezentata lui Raven §i Haley era una de obedienta: cum pot ofiterii insarcinati cu centrolul infectiilor sa determine surorile medicale. Un astfel de rol are §i aspecre negative: de pilda. Raven §i Haley (1982) au fest solicitati sa rezolve problema infeqiilor pe caFepacientii Ie contracteaza in spitale (U§anumitele infeqii nosocomice. 0 problema deosebit de grava: In 1981. po1iticieni.6 milioane de persoane dobandisera astfel de infectii. Expresia celebra a lui Lewin privitoare la aspectul practic al teoriilor solide trebuie luata In serios. M§N nu permite psihologiei sociale sa contribuie la analiza problemelor sociale. de fapt. Modelul §tiintei Sociale (M§S) Exista. In programele de 51abire. prin faptul ca cer~ din domeniul sana§i sa stabileasca problemele asupra carora merits ca nu caura 'in mod activ probleme care trebuie rezolvate §i care ar putea sa le ghideze interesele teoretice. Cei ce adopta modelul §tiinsei sociale argumenteaza cii psihologia sociala ofera 0 perspectiva indispensabila pentru inselegerea societii~ii §i a instirutiilor sale.. psihologii sociali au prin excelenta vocatie practica. . de pilda. poate fi aplicata faci1'in mediul organizational pentru a rezolva probleme legate de inechitatea salariilor sau lipsa de cooperare. numeroase teorii cu vocatie aplicariva.1nSratele Unite. una din cele mai importance ale disciplinei. Nu putern. ca in spirale relatiile ierarhice In aceste nu erau stabilite adec- vat: surorile medicale nu erau dispuse sa dea curs oricaror cornenzi conditii Raven §i Haley au redefinit problema. comunirar. personal nou introdus 'in spitale ce se ocupa cu implernentarea neabatuta a regulilor de igiena. Sarcina celor doi psihologi sociali era de a 'intari eficienta ofiterilor de control al infectiilor. de la cuvantul grecesc nosokomas. In plus. Ia care cercetatorii au lucrat decenii 'in §ir.

'in general. In sport. pe Hinga psihologia socials fundamenrala. rezolva probleme din lumea reala.. Cel mai adesea. 1.. Terne de reflectie • Pomind de la problema pe care trebuiau s-o rezolve 'i~ 198~ Raven §i Haley. . "'h 1. de autoevaluare .. De [apt. Dar.. Dati exemple de domenii ale psihologiei sociale aplicate.2. aplicapentru a . deci sa explice lumea. 1986). ca §i cercerarile ce stau l~ baza lor. 'in spitale. se refera la aspectul fundamental. Pentru a obtine aceasta inselegere. .5. • In ce domenii a~i dori sa aplicati cunostintele de PSl 0 ogle sociala? Intrebiiri 1. Dad scopul este acela de a 'lnselege. Care este avertismentullui Morton Deutch? . Noi vorn incerca sa descriem felul in care cunostintele de psihologie sociala pot fi utilizare de catre cei ce intervin prin programe sociale. sunt expuse in manualele de psihologie socials. sentimenrele §i cornportamentele oamenilor sunt influentare de prezenta reala sau imaginata a celorlalti. CE . sa prezenram 'in acest volum partea practica a psihologiei sociale. .acesta este proiectul §tiinselor sociale. . ci sa 0 §i schimbe.4. se fac cercetari empirice. 1. ) Care este sratutul §tiinSific al pSlhologlel socialei . §i al societatii. . ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA bil teoria reprezentativa pentru psihologia sociala. pe care am enunrat-o anterior. alegeti 0 situatie similara §l analizati-o. corespondent. Care sunt domeniile 'in care pbate fi aplicata teona disonan- 1 I I I sei cognitive? . acesta este proiectul psihologiei sociale teoretice. Psihologia sociala nu face exceptie.'MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 1. Dar §tiinsele nu-si propun numai sa inteleaga. Care sunt domeniile 'In care poate fi aplicata teona atribuiriii "De retinut" Psihologia sociala a fost definita ca studiul felului 'in care gandurile. aceste probleme se cuvin mai intai studiate .1. "1 menite sa amelioreze functionarea mstitutn or.3. sunt rafinate 'in Iaborator §i sunt utilizate apoi 'in rezolvarea preblemelor cotidiene. Psihologia sociala esre 0 §tiin~a.. iar rezultarele studiilor sunt integrate in teorii.de folosesc cunoasterea psiho-sociala pentru a dezvolta mterventu Sll . Cele doua scopuri §i. utilizat pentru a desemna rezolvarea problemelor din viata de zi cu zi.aplicat" din expresia "psihologie aplicad" trebuie._ . Termenul . In organizatii etc. atunci cercetarea este fundamenrala (Weyant. de catre cei ce produc schimbari la nivelul individului dar. exista 0 psihologie sociala aplicata. 'i§i gase§te u§or aplicatii In domeniul educatiei. Ne propunern. In relatiile interpersonale. Psihologia socials aplicara incearca sa foloseasca reoriile §i principiile disciplinei 1 I I Ji I i . 'in opinia noastra.. Celebra definitie a lui Allport.. dar §i 0 practica a unor profesionisti ce ajuta oameni §i comunitati sa-§i aringa scopurile. ) 1. Evident.. Scopul psihologiei sociale fundamentale este acela de a Inselege maniera in care indivizii sunt influentati de altii. Teoriile §i principiile. de cercetare al disciplinei. multe din teoriile psihologiei sociale sunt ins pirate de viata de zi cu zi. 1.. . asadar. cele doua demersuri sunt diferite: una e sa inrelegi ceva §i alta e sa folosesti 'in practica aceasta 'lnselegere.. 'in sanatatea rnenrala §i psihica.

2. 1.2. Obiective de inva!are Srudiind acest capitol. Cuprins 2. Cuza" Iasi Adevarul este rareort pur Ii niciodata simple. psihologii sociali au perfectionat merodele de cercetare in vederea dezvoltarii §tiin~ei fundamentale. Oscar Wilde 2. Intr-un . 2. • sa prezentati tipurile de cvasi-experiment.4. veti fi in masura: • sa enumerati dificultarile ce intervin 'in derularea progra~ melor de interventie. Elemente de metodologie Evaluarea programelor Cvasi-experirnentul Etica aplicatiilor a aplicatiilor Cuvinte-cheie: studii experimentale tipice. evaluarea unor programe de interventie. Elemente de metodologie a aplicatiilor In anii '50 ~i '60. • sa evaluati programele de evaluare socials. controlul experimental. 2.Psihologia sociala aplicata §i metodologie §TEFAN BONCU Universitatea "AI. etica aplicatiilor.3. • sa analizati etica aplicariilor din domeniul psihologiei sociale.1. 2.1.

experimentatorul rnanipuleaza 0 variabila independent a (de pilda. controlul experimental devine mult mai dificil in aprecierea eficienrei aplicatiilo. De pilda. In plus. Avandu-se in vedere d subiectii ignora adevaratul scop al studiului. 0 alta problema este d intervenriile §i cercerariie aplicare se desTa§oara in condirii reale.r l~ vine foarte gre~ sa controleze variabilele ce pot influenta variabila dependenra. Totusi. daca nu s-ar face repartizarea la inramplare. put em inselege ezitarile psihologilor sociali de a se implica in demersuri de psihologie sociala aplicata. Scopul acestei proceduri este de a izola influenta variabilei independente (in masura in care aceasta influenra exista) asupra variabilei dependente. Date fiind deficientele ce apar in controlul experimental cand se rrece de la cercetarea fundarnentala la cea aplicata. Evaluarea programelor i i I II Programele sociale sunt demersuri complexe §i extrem de costisitoare. Dad participansii la o cercetare de laborator sunr u§or de repartizar in grupurile experimentale. temperatura camerei). 2003). e greu de spus care parte sau parsi ale ei sunt suficiente pentru a produce efectul. agresivitarea) in tirnp ce conrroleaza variabilele parazite (de exemplu. s-ar putea spune ca subiectii din conditia "frustrare" sunt mai indinasi spre acre violence din nastere). Chelcea. . Cercetarea de evaluare (sau evaluarea programelor) poate juca un rol deosebit de important in 0 ~2 . 2001). un efect sisternaric (de pilda. conduce la conduzii dare asupra efectului. Explicatiile alternative pentru acest efect nu pot fi sustinure. in cercetarea aplicata variabila independentii este adesea foarte cornplexa. subiectii. se poate imagina un program social avand drept obiectiv diminuarea numarului indivizilor cu boli cardiovasculare. de aceea. de obicei studenti.""CAT' "MeTODOWG" ::abila independenta e sirnpla §i. Intr-un experiment bine control at. In sfar§it. subiectii din conditia "frustrare" se cornporra mai agresiv decar cei din condisia nonfrustrare) poate fi atribuit influenrei cauzale a variabilei independente. Pentru acest motiv. Experimentul de laborator desfasurar cu inselarea subiecrilor reprezinra un instrument valoros peritru descoperirea principiilor comportamentului (vezi. Repartizarea randomizara a subiectilor pe conditii descalifica explicatiils bazate pe caracteristicile personale ale subieqilor (de pildii. ea are 0 valoare sociala deosebita. temperatura camerei). nu se poate afirma d efectul observat ar putea fi dear rezultatul reactiei subiectilor la ipoteza (motivatia de a ajuta experimentatorul sa-§i confirme ipoteza). dad in cercetarea fundarnentaia I j . APLICATA studiu experimental tipic. In afara cazurilor cand variabilele parazite neconrrolate se schimba in mod sistematic odata cu variabila independent a. exista §i motive de a avea incredere in rezultatele unei cercetari aplicate. unde evenimentele apar spontan. Curelaru. pentru metodologia psihologiei sociale. In general. 2. Yin la laborator §i sunt repartizasi la inramplare in diferitele condirii experimentale.psiho-sociale. 2001. In fie care stadiu al dezvoltarii unui program. se po ate imagina §i implementa un program social vizand schimbarea atitudinii oamenilor fasa de §ofatul sub influenta alcoolului.2. incat cercetarorilo. cei ce intervin se confrunra cu dificulrati de rezolvarea carora depinde atingerea scopului principal al programului. Controlul asupra variabilelor externe face improbabila producerea efectului de catre un alt factor (de pilda. tehnicile cvasi-experimentale. ele redue probabilitatea de a demonstra d 0 variabila independentaare un efect cauzal asupra variabilei dependente. operatiile de reparrizare in conditii experimentale §i de manipulare devin rnult rnai dificile in mediul social real.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'i. De aceea. frustrare §i non-frustrare) §i masoara 0 variabila dependent a (de pilda.ee permit concluzii cauzale.1 r. pot fi folosite in dernersurile de teren cand nu se poate asigura controlul experimental (Chelcea. Fad sa dezvaluie adevararu] scop al studiului. f "'HOWG" SOUAe. plecand de la constatarea numarului mare de accidenre de circulatie cauzate de consumul de alcool. a dernonstra eficienta unei interventii intr-un context necontrolat din lumea reala poate sa confirme puterea variabilei independenre. In primul rand. Plecand de la observatia ca in Romania proportia bolnavilor hipertensivi este mai mare decat in orice Sara europeana.

1997. eficienta alocarii fondurilor. modul in care asrfel de programe sunr proiectate §i implernenrate §i eficienta lor in a produce (Pancer. in acest caz. pro- Porrivit lui Mark Pancer. . relatii tensionate intre grupurile violenta ernice ori rasiale. Pentru a realiza ulrirnul tip de evaluare se·foloseste. aceea In care programul produce rezultate. dificultatiior ce apar 'in procesul ca §i In masurarea de dezvoltare irnpactului §i Cercerarea de evaluare utilizeaza rnulte din rehnicile §i rneto- a programelor. ca activitiisile sa fie coerente §i bine articulate §i ca argumentarea Iegaturii cauzale dintre activitati §i scopuri sa fie solids). Cvasi-experimentele au variabile independente §i variabile dependente. 1n Statele Unite. ca scopurile programului sa fie clare. Vom utiliza. Evaluarea iar managerilor prograrnelor ingaduie sa verifice cele mai multe guvernamentale. El colaboreaza strans cu cei ce implementeaza programul pentru a amplifica la maximum impactul interventiei §i a obtine cat rnai multe beneficii pentru sodetate. 1997. duie sa dovedeasca faptul la costuri rezonabile. mai cu seama cand facem evalua- §i in implement area propriu-zisaa 0 fel incar eficienta lor sa creased. asistenta programele legate a sunt extrem de diverse. consum de droguri. nu avem posibilitatea de a . cvasi-experimentul. programelor cercetarea §i laluarea de evaluare cercetarilor se pot face ajustari 'in in a§a 2. un cvasi-experiment. Ea a aparut in anii '60. programelor "Aplicarea De asemenea. de rnulte ori. programul opereaza a§a cum a fost planificat). repartiza participantii la intamplare in grupuri. In sfaqit. dar nu folosesc repartizarea rando- 1 !.3. practic. astfel incat ele sa aiba efecte maxime la C05ruri moderate. ca urmare a Inmul~irii programelor ra~ii. In stadiul de implementare se poate realiza 0 evaluare a procesului (daca. alcoolism. cercetarea de evaluate are drept scop sa ghideze dezvoltarea programelor sociale. donarea de organe. de pilda. 49). Cele mai importante evaluari sunt cele ce privesc nevoile comunitatii §i rezultatele. In primul stadiu se faceo evaluare a nevoilor cornunitatii (potensia: lilor beneficiari). in etapa finala. fumat. se poate face 0 evaluare a adecvarii Cseurrnareste. Sechrest §i Figueredo. sociale In dorneniile calitatii vierii. accidente pe care §i Ie propun. spre deosebire de acestea. 1993). Caracteristica principals a unui program 0 'reprezinta. sanaetc. In stadiul de proiectare a programului. bunastarea. un consultant In domeniul schimbarii sociale. stima de sine etc. t I dele din cercetiirile sociale aplicate. sa consolideze satisfactia in §coala etc. "programul este un set de activita~i ce au ca principal obiectiv produce rea unei schirnbari la cei ce vor beneficia de program sau In mediul acestora" (Pancer. ce face parte din grupul §tiinselor sociale. specifice §i ~asurabile. prin urmare. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA ~I METODOLOGIE solutionarea implemenrare gramelor. fericirea. definitie a evaluarii programelor: unei game largi de metode de cercetare sociala pentru a aprecia nevoia deprograme sodale. Cel ce face evaluarea programelor e. In functie de schimbarile de criminalitate. Unele ~inresc sa rezolve probleme rutiere. p. care 'insa poate avea 0 validitate interna indoielnica. Cei ce realizeaza evaluarea programelor privesc asrfel de schimbari ca rezultate ale programelor. 1994. buie la ameliorarea baza rezultatelor proiectele lata ca programele de programe le Ingalor §i-au atins scopurile de evaluare contriPe deciziilor potrrvite. 49). schimbarea sociala. schimbarile do rite la un cost rezonabil" rea unor programe de interventie. 'Iotusi. educatiei. evaziune fiscala. §tiin~a independenta.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL\ APLICATA I ~ 2. Altele vizeaza muncii. se fac doua tipuri de evaluari: 0 evaluare a rezultatelor propriu-zise (are programul efectele scontater) §i 0 evaluate cost-beneficiu (rezultatele au fost produse la costurile planificate?). locuintei agentiilor finantatoare. ca §i sociologia sau antropologia.odatii pus in aplicare. ' Fiedrui stadiu de dezvoltare a unui program 'ii corespunde socials a varstei III-a. Evaluarea programelor este 0 un tip de evaluare (Pancer. Cvasi-experimentul In multe contexte de reren. de aceea. p.

Daca decide1I1 sa facem pretestul cu mult timp inainte (de exemplu. cu atilt concluzia este mai valida. In acest plan. pilda. Planul cu pretest §i cu grupuri echivalent. nerea unui grup la rnasurarea zeaza 0 a variabilei variabilei dependente. cu un an). prin expunerea para grupuri pe niveluri ale variabilei independence In cadrul cvasi-experirnentului. Aceeasi participanti sunt selectaSi pentru turbatori. atunci este posibil sa nu fi intervenit maturizarea §i evenimentele parazite. Evident. la valori diferite din domeniul recapitularea ale variabilei (pe Inexemplul cu Holocaustul. Planul cu observasii multiple inainte §i dupa rratament este reprezentativ ori inainte pentru a doua clasa de planuri tratamentului experimental cvasi-experi§i de mai mentale. in modelul clasic al cu recapitulare deja existenta 0 experirnentului. Acest plan este extrern sociale. Dad exista scoruri apropiate rile sunt relativ apropiate. cu pretest §i posttest. ca un canal de televiziune difuinteresati de Holocaust experimental §i cii suntern §i incercarn Cons ide ram d difuzarea ernisa masurarn unui trirnitern chestionare siunii a fost tratamentul esantion de subiecti. caci petmite deraspandit in srudiile de terendin §tiinsele anihilarea unora din factorii ce arneninta valila pretest. cu pretest §i posttest. b. in acest rastimp. S-ar putea produce. dar §i diferentelor de selectie intre grupuri. un singur grup este observat de mai rnulte de aplicarea rnulte ori dupa. e. De pilda. Ambelor grupuri li se aplica pre. neexpus la emisiune. Selectam un grup de subiecti din rnediul non-echivalente §i acestea POt sa difere intre ele nu rural §iii comparam cu grupul expus la tratament.§i post-testari. plat in timpul regimului dad emisiunea asupra Holocaustului. sa presupunern impactul impactul acesteia asupra populatiei. Planul cu un singur grup §i cu post-test. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §I METODOLOGIE mizata a participantilor grupuri numai experimentale). intelegern non-echivalente. c. e greu de raspuns. In acest caz. dar §i prin alre variabile. caci ambele grupuri primesc aceleasi testari. mecanism menr. Totusi. la intamplare sa folosim cel putin de exemplu. . descoperim ca in mediul rural se comindepen- nu s-a difuzat emisiunea. un cercetator propune sa determine performanra trebuie independence dad amelioreaza variabilei §tiinselor educatiei i§i la finalul fiecarui curs doua ~iveluri ale studentilor.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 2. inrre membrii celor doua grupuri exista diferente: forrnanta independent 0 se pot gasi dimensiuni de tratamentul valoare care sa afecteze perConsta in expu§i apoi posttestul ar putea masura efectul pretestului. evenimente parazite care sa influenseze atitudinile populasiei faSa de Holocaust . Grupul de control nu este echivalent §i nu este expus tratamentului. apar §i aici factori perdad rrimitem chestionare subiectii. Constararn. Cu cat grupurile sunt mai echivalente. Planul cu un grup. Efecrele restarii sunt §i ele anihilate. variabilei independente: hitlerist. Folosindu-ne inainte de ambele observatii. inseamna §i posttestul d grupugrupului de experimental. El reprezinta un progres in raport cu planurile anterioare. recapirulare. orice diferenta dintre grupuri se poate datora tratamentului. 0 §i fara de Din pacate. - Stim ca. faptul d al doilea grup a fost ales printr-un expus la trata- de selectie diferit in raport cu grupul . acest plan se Prin non- ditatea interna. emisiune despre De exemplu. independente a. cii 76% §tiu ce s-a intarnDar ne purern pune intrebarea constiinta populatiei sau un alt grup fel. Daca pretestul sau a diminuat nu avem un ptetest control sunt echivalente.prinderea §i judecarea unui criminal de razboi sau difuzarea de catre alt canal a unor emisiuni asemanatoare. cercetatorul §i va profit a de 0 nu poate repartiza studentii din anul III cu grupa repartizare de acelasi exemplu. apar alte probleme. d. Planul cu un grup de control non-echivalent. emisiunii. dente. va compara grupa de psihologie difuzarea ele vorinfluensa de sociologie din anul III. a amplificat Dad astfel. Intr-un apropie de studiul de caz. Acest plan este ext rem de raspandit in studiile aplicate de reren.

ce anume e bine pentru altii.TOtU§. ar fi inutil sa deterrninarn un subiect sa se lase de fumat 0 zi . Grupul de control ne ajuta sa detectam efectele evenimentelor parazite. Fara tier sun~ d. conduce la conduzii clare asupra efectului. evaluarea programelor inrerventie in social.l. dad in cercetarea fundamentala variabila independentii e simpla §i. Erica aplicatiiloiCercetarea fundamenrala din psihologia sociala a fost cririUnii cri- c. In sfar§it. De pilda.a~apentru folosirea tehnicilor de in§elare wsubieqilor.cvasi-experimentele sunt instrumente indispensabile pentru pSlhologii inreresarj in chestiunile aplicare.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 2.atunci cand facem cercerari de teren sau cand explorarn rezultatele unor aplica~ii. evaluarea eli~ica. Desigur. 2. Discu~ia asupra cvasi-experimentului este oarecurn des cur ajatoare . apar probleme ce par insurmontabile ~i~i unul . unde evenirncntele apar spontan. E dificil §i uneori periculos de stabilit.4. o varianra care intare§te considerabil validitatea inrerna a acesrui plan este introducerea unui grup de control _ un al doi~eagrup. educationaie sau a alto. de obicei.. De pilda. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §I METODOLOGIE Un astfel de plan surprinde schimbarea perrnanenra in rnasura in care aceasta exista. In acest plan. sa adrnitem. e greu de spus care parte sau parSi ale ei sunt sufi- 20 .scopul unui asemeneademers este. a abandona aplicatiile ar constitui probabil un rau §i mai mare: ar insernna sa renuntarn sa-i ajuram pe oameni In conditiile In care avem toate mijloacele sa 0 facem (Weyant. de aceea. Evident. non-echivalent. s~op~lU1§l procedurilor experimentului ~amantul pentru participare. dad dorim sa introducem o noua grila de salarizare §i imediat dupa introducerea ~am 0 lor - subieqii nu vor mai reactiona spontan la rnanipularile ei obser- crestere cu 10 % a venitului care se rnentine. faptul de a oferi inforrnarii complete la incepurul expenmentului are impiicarii drastice asupra rezulrare.din planurile prezentate nu elimina total factorii para~ Zl~1.e parere d subiecrii ar trebui informati complet asupra inainre de a-si da consirnacesr cdnsim~amant In cuno§tin~a de cauza. Controlul experimental este dificil in aprecierea eficientei aplicatiilor psiho-sociale. purern avea Inc~e~~re d aceasra cre§tere se datoreaza noii grile. un control deplin. dar nu apiica nici un tratament. subiectul este implicat intr-o situatie pe care ~l ar fi ocolir-o . Pentru a se evita reprosurile de incalcare a eticii. incac cercetarorilor le vine foarte greu sii controleze variabilele ce pot influenta variabila dependenta. rela~i~ subiectilor nu introduce distorsiuni. operatiile de repartizare in conditii experimentale §i de manipulare devin rnult mai dificile in mediul social real. Totusi. Dad parricipanrii la 0 cercetare de laborator sunt u§or de repartizat in grupurile experimentale. exista poslbl~t~tea ca un eveniment parazit sa fi coincis cuintervenria noasrra (mtroducerea grilei) §i el sa produca acest efecf. 1:e este rnasurat la aceleasi intervale. Consecin~ele aplicatiilor psihologiei sociale pot fi foarte insemnate §i de aceea preocuparile etice in acest domeniu sunt eel pu~in la fel de irnportante ca §i in psihologia sociala fundameritala. e nevoie ca orice demers de aplicare sa fie evaluat inainte de a-I demara de 0 comisie de experti. Exista critici ai psihologiei sociale aplicare care privesc aceste influente pe termen lung ca manipulari nejustificate §i incorecte ale comport amentului indivizilor. Nu avem tre~uie. scopul principal al aplicatiilor este acela de a produce schirnbari permanente (Weyant. mult mai arnbitios. caci avem de-a face cu acelasi grup. 1986). 0 alta problema este ca intervensiile §i cercetarile aplicate se desfasoara in conditii reale . in cercerarea aplicatii variabila independenta este adesea foarte cornplexa. programe de experimentatorului. Pentru acest motiv. Dad in cercerarile de psihologie socials fundamentala se indue schimbari de scurta durata in comportamentul indivizilor (manipularile nu sunt decat schirnbari comportamentale induse de experimentator). 1986).

Consecintele aplicatiilor psihologiei sociale POt fi foarte insernnate §i de aceea preocuparile etice In acest domeniu sunt cel putin la fel de irnporranre ca §i In psihologia sociala fundarnentala. Cele mai import ante evaluari sunt cele ce privesc nevoile cornunitatii §i rezultatele... Constiinta de sine §i auro-reglare 3. APLICATA ciente pentru a produce efectul. veri fi In masura: • sa 'inselegesi principalele aplicatii ale teoriei 1nvasarii sociale in acest domeniu. Domenii de aplicatie ale reoriei 'invasari sociale 3. cavsi-experimentul. Dirnensiuni ale eficientei personale 3. de multe ori. . In functie de schirnbarile pe care §i Ie propun.3. Eficienta personals §i probleme de adaptare 3. Vergiliu Obiective de invasare Studiind acest capitol. Cuza 3~.3. • Irnaginati un cvasi-experimenr pe 0 terna aleasa de dvs.2. 2. Aplicatii ale reoriei arentiei focalizate 3.2. 1. 1986). Pentru a realiza ultimul tip de evaluare se foloseste. • sa inselegesi principalele aplicatii ale atentiei auto-focalizate. putern inrelege ezirarile psihologilor sociali de a se implica in dernersuri de psihologie sociala aplicata.1. • sa analizati legsrura dintre eficienta personaHi §i problemele de adaptare. atentia auto-focalizatii.. Care sunt tipurile de cvasi-experiment utilizate 'in domeniile psihologiei sociale aplicate? 2. ca §i In rnasurarea impactului prograrnelor. Surse ale informasiilor privind eficienta personala 3. 1997)? 2. scopul principal al aplicatiilor este acela de a produce schimbari permanence (Weyant. Cum se realizeaza evaluarea programelor sociale (dupa Pancer.3..2. . 40 . Ia§l Pot aceia care cred c<i pot.2. compottamentul de evitare. Daca In cercerarile de psihologie sociala fundamentala se indue schirnbari de scurta durata In comportamentul indivizilor (rnanipularile nu sunt decar schimbari comportarnentale induse de experirnentator).3.~ Psihologia socials aplicata in domeniul sanata~ii mentale §TEFAN BONeu U niversitatea "AI.2.. Programele sociale sunt demersuri complexe §i extrern de costisitoare.3. Teme de reflectie • Scopul principal al aplicatiilor este aceia de a produce schimbari perrnanenre. irnitatie.1.3. comportament agresiv. Cercetarea de evaluate (sau evaluarea programelor) poate juca un rol deosebir de important In solutionarea dificulratilor ce apar In procesul de dezvoltare §i implement ate a programelor. Date fiind . Cuprins 3.1. eficienta personala. Care suntcriticile aduse din perspectiva erica aplicatiilor psihologiei sociale? . Constiinta de sine §i probleme psihologice Cuvinte-cheie: 'inviisarea sociala. Intrebiiri de autoevaluare 2. programele sunt extrern de diverse. I. 3.2.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL}. Eficienta personals 3. Irnaginati un exemplu .deficientele ce apar in controlul experimental cand se trece de la cercetarea fundarnenrala la cea aplicara. Consecinte ale atentiei auto-focalizate 3. ~~~~~ " . judecata rnorala.

pedepsit sau. intitulata Judecata morala la copil (editia romaneasca a aparut in 1980). §i nu numai recompensa materiala stimuleaza imita~ia sau d subiectii ignora sanqiunea aplicata modelului dad adultul ce a sanctionat modeluI nu esre prezent in faza de perforrnanta irnitativa.: De pilda. S:a rnanif~s~a: ca u. Modelulll agresa pe Bobo. Urmarind modelele. lara genul de povestire pe care-I ascultau copiii. APLICATA 3.cuno§tin~eIe sau personajele eralare in mass-media. cop iii sub §apte ani 11vor gasi vinovat pe Jean. A~rAesivitatea a constiruir una din preocuparile lui teoretice ~e . Modele POt fi ~embrii propriei familii. M?d~lul vevolua intr-o camera in care se gaseau diverse jucarii. l-a atacat pe Piaget care.bAaza~ :n. Maestrul genevez a identificat hotarul dintre cele doua sradiicu varsra de §apte ani. Procedura standard in acesre studu implica observarea de catre subieqii-copii a unui model adult. Bandura a inchegat un discurs abstract despre imirarea comportamentelor celorlal~i dar a §i explicar achizi~ionarea unor comportamente specifice. Bandura §j-a aplicat ideile in domeniul judecatii morale.50 m. Angajand un astfel de demers. Indivizii cantaresc beneficiile §i costurile agresivitatii.t n~mele de Bobo. Pe baza acestei conceptii despre achizisionarea cornportamentelor agresive. arc uri §i pistoale un ciocan n:ar~ ~i. In stadiul subiecriv. iar pe scaun 0 tava cu 15 cesti. pe baza careia ei faceau judeca~i morale: "Jean se afla in camera sa atunci cand a fosr chemat la cina. l~ Inc~putul anilor '60. Do~enii de aplica!ie ale teoriei inva!arii sociale ~. S-a di~arat pe un scaun. emlsan~ ~aspunsun onginaie: 1I lovea in cap cu ciocanul. apr~b~ c~eavce ~cuse §i Ii intindea 0 ciocolara). EI a deschis u§a. copilul sine searna de consecintele actului. prietenii. Aceasta procedura a permis srrangerea unui mare volum de dare. 11izbea de perete etc. 2002). copilul ajunge sa in~eleaga care comportamente sunt valoriza~'e in societate §i care dezaprobate ori pedepsite.)ne c~ m~V12l1 aC~lzi~ioneaza comportamente sociale prin experienra direcra sau prin experien~a indirecra. calcule sunt nerealiste. Bandura §i colaboratOrii sai au demonstrat ca modelul agresiv film at obtine acelea§i efecte ca §i cel in carne §i case. manifestandu-se violent atunci cand primele le depasesc pe cele din urma. Jean nu §tia de cesrile din spatele usii. cauza principals a comportamentului agresiv 0 reprezinta anriciparea de catre individ a consecintelor pozitive. put~a sa ramana rara <onsecinte sociale.~97~ a publicat 0 carte in care a aplicat principiile teonel. a lovit 0 ceasca. rmngi. In primul stadiu. Subieqii erau apoi verificari dad retinusera comportamentul modelului sau daca Ie reproduceau arunci dnd erau inrrodusi in camera in care se afla dovnul Bobo. dar 1:n spatele u§ii era un scaun. car~l: 11 e~a atribui. aratand ca indivizii expusi la modele agresive l~~~sa c~mportamente agresive. cea de-a doua modalitate corespunzapd observarii modelelor (vezi §i Boncu. El a deschis u§a sufrageriei. mai multe srudii compor:ame~tulUl agresrv.1. Potrivit autorului american. ~e~r~~ inv~~arii sociale dezvoitara de Albert Bandura sus1. dar tot nu reu§ea sa ajunga La borcanul cu bomboane. Alaturi de dtiva colaboraton. Fireste.Intr-o zi. In funqie de condi~ia experimentala. a descris evolutia rnorala a individului ca fiind marcata de doua stadii: stadiul responsabilitatii obiective §i stadiul responsabilitatii subiective.. inalt'de 1. Potrivit lui Piaget. nazuind sa puna teo ria psihologica III sluJba rezolvarii unor probleme concrete. comportamentul modelului putea fi recompensat (cineva intra in camera. Sau: .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL1. . Bandura (1973) a construit o teorie cognitiva asupra agresivitatii. adesea astfel de. s~a descoperit ca laud a. 1I apasa pe nas. tava s-a rasturnar §i reate cele 15 cesri s-au sparr". carp de colorar §i creioane. Cercerarile corelationale aprofundate de mai tarziu au pus in evidenta contributia ins emnata . Piaget diagriostica orientarea morala punandu-si subiectii sa judece conduit a un or personaje. Tot la lnceputurile consrructiei sale teoretice. In timp ce incerca sa-l apuce. copilul [udeca gravitatea actului in functie de intentia persoanei.n plastic §i un clovn din acelasi material. intr-o carte celebra.n psiholog pragmatic. Henry a ram as singur acasa §i a incercat sa ia cateva bomboane din dulap. PSIHOLOGIA SOCIAlA APLICATA IN DOMENlUl SANATATII MENTAlE 3 . lll~asar~l sociale in acest domeniu. dimporriva. a 1nc~mat. iar aceasta a cazut §i s-a sparr".a violentei din mass-media La comporrarnenrul agresiv al copiilor §i adolescentilor. colegii. dar neglijeaza intentia.

Cuza Ia§l Pot aceia care cred Cet pot. comportamentul atentia auto-focalizatii.1. cavsi-experirnentul. scopul principal al aplicatiilor este acela de a produce schimbari permanente (Weyant.3. 1. Fentru a realiza ultimul tip de evaluare se folosesre. Frogramele sociale sunt demersuri complexe §i extrem de costisitoare. ca §i in masurarea irnpactului programelor. de multe ori. Teme de reflectie • Scopul principal al aplicariilcr este acela de a produce schimbari permanente.3. 40 J i .2.2. 1997)? 2. Cum se realizeaza evaluarea programelor sociale (dupa Fancer. Dad in cercerarile de psihologie sociala fundamentala se indue schimbari de scurtji durata in comportarnenrul indivizilor (rnanipularile nu sunt decat schimbari comportamentale induse de experimentator). In functie de schimbarile pe care §i le propun. 3:_. Con§tiin~a de sine §i auto-reglare 3. comportament morala. Domenii de aplica~ie ale reoriei inva~ari sociale 3. 2. Universitatea "Al.~---. Care sunt ripurile de cvasi-experirnent utilizare in domeniile psihologiei sociale aplicate? 2. Eficienta personala 3.' APLICATA ciente pentru a produce efectul.3. Care suntcriricile aduse din perspectiva etica aplicatiilor psihologiei sociale? / 3. 1. Dimensiuni ale eficientei personale 3.2. PSihologia sociala aplicata in domeniul sanata~ii mentale §TEFAN BONCU ".----::. Eficienta personala §i probleme de adaptare 3. de evitare. veti fi in masudi: • sa In~elegesi principalele aplicatii ale teoriei inva~arii sociale 'in acest domeniu.-. 3. Date fiind deficienrele ce apar in controlul experimental cand se trece de la cercetarea fundamentals la cea aplicata. Con§tiin~a de sine §i probleme psihologice Cuvinte-cheie: lnva~area sociala.1. • sa in~elege~i principalele aplicatii ale atentiei auto-focalizate. 1986).. putem 'in~elege ezitarile psihologilor sociali de a se implica in demersuri de psihologie sociala aplicata. Consecinrele aplicatiilor psihologiei sociale pot fi foarre ins em nate §i de aceea preocuparile etice in acest domeniu sunt eel putin la fel de importance ca §i in psihologia socials fundamentala.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL.3.2.3.3. Cercetarea de evaluate (sau evaluarea prograrnelor) poate juca un rol deosebit de important in solutionarea dificulrarilor ce apar in procesul de dezvoltare §i implementare a programelor.~ Vergiliu Obiective de invapre Studiind acest capitol. Consecin~e ale atentiei auto-focalizate 3. agresiv. • sa analizati legatura dintre eficienta personala §i problemele de adaptare. ~ • Imaginati un cvasi-experiment pe 0 tema aleasa de dvs. __ -----. programele sunr ext rem de diverse. irnitatie. Surse ale informa~iilor privind eficienta personala 3.2. Cuprins Intrebilri de autoevaluare 2.1. judecata eficienta personala. Aplicatii ale teoriei arentiei focalizate 3. Cele rnai import ante evaluari sunt cele ce privesc nevoile comunitatii §i rezultatele. Imaginati un exemplu.2.

Procedura era identica pentru copiii din al doilea grup experimental. . aceasta metoda presupune expunerea subiectului care triiie§te sentimentul de frica in prezenta unui stirnul condi~ionat anterior la un model curajos. Ipoteza lor. Existau. Stadiilede dezvoltare trebuie vazute ca aflandu~se nu numai sub . stingerea desemnand. una din cele mai spectaculoase apiicatii ale teoriei lui Bandura despre imitatie s-a realizat In domeniul comportamentului de evitare. de asernenea. Grusec §i Menlove (1967) au propus 0 metoda de stingere a comportamentului de evitare elaboratii pe baza teoriei invasarii sociale. "Excelent" etc. exclarnand de fiecare dad . comportamentul de evitare se mentine chiar dad nu exist a consecin~e negative asociate acestor obiecte. 0 conditie cu intarire vicarianta §i 0 conditie cu inrarire direcra. Ei au incercat sa arate c3. In sfar§it. evitarea condisionara a fost redusa sau chiar eradicata prin stingere.potrivit careia copiiidin prima §i a doua conditie l§i vor schirnba intr-o mai mare rnasura orientarea rnorala s-a adeverit. Experirnentatorul aproba aceste raspunsuri. Trebuie sa rernarcam. impactul intaririi vicariance conjugate cu lntiirirea directs este egal cu impactul intaririi vicariante tara 'intarire directa arata import ansa expunerii la/modele. la care luau parte subiectii). cu exceptia faptului ca acestia prirneau recompense verbale pentru acordarea raspunsului lor cu raspunsul modelului. este relativ rigida. In primul grup. La fel erau intarite §i raspunsurile copilului atunci cand acesta prelua judecatile adultului. indivizii evoluand implacabil §i ireversibil in directia responsabilitatii subiective. autorii au creat 0 condirie cu intarire vicarianta §i inrarire directa. Observarea unui model poate dezinhiba persoana. ! ! i Ii . expunerea ' ./. Pe scurt. A§adar. Au identificar stadiul moral in carese aflau subiec~ii-copii.1 socialullnseamna 'in ext rem de multe contexte. Cei trei autori au folosit drepr subiecti copii ce se rerneau de caini. Terapia de desensibilizare sistematica. fie intr-un context neutru. se apropia de animal §i 11mangaia fie intr-un context pozitiv (la 0 petrecere pentru cop ii. al carui contact cu stimulul respectiv nu are nici un fel de consecinte negative. Fadi lndoiaHi. /.Foarte bine". In esentii. una in care cainele aparea I 'II'. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN DOMENIUL SANATATII MENTALE controlul factorilor biologici. In limbajul teoriilor invasarii. incepe cu stimuli care seamana oarecum cu obiectele de care se terne persoana §i progreseaza cu stimuli tot mai asemanarori. Raspunsurile de evitare apar In prezen~a unui stimul avand proprietiisi negative ori neplacute pentru persoana. ce Ie fusese diagnosricara. Iar pentru . judecatile morale ale copiilor pot fi rnodificate prin imitarea unui model adult. 3. descresterea frecventei unui comportament pana la eliminarea lui din cauza I I I lipsei incaririlor. efectul foarte slab al intaririlor directe din conditia a treia. un copil de patru ani. Sarcina era aceea de a aprecia din punct de vedere moral comportamentul unor personaje ale un or povestiri alcaruite dupa Piaget. de exemplu. Bandura. apoi i-au repartizat la Intamplare In trei conditii experimentale. in viziunea lui Piaget. argumenrand In favoarea unei dererrninari sociale. formula judecaSi morale reprezentative pentru stadiul opus. MulSi cercetatcri sunt de parere c3. COpl. Printre cei mai studiati astfel de stimuli se numara cei anxiogeni. Stadialitatea. Faptul d. La sfaqitul anilor '50. a treia conditie nu presupunea prezenta unui model: subiectii erau Indiri~i de fiecare datil cand faceau 0 apreciere In conrradictie cu orientarea moral a. Asrfel. dar §i al celor sociali. Modelul. pana ce persoana poate accepta contactul cu obiectul. orientarea moral a a copiilor poate fi modificata prin manipularea intiiririlor sau prin expunerea la modele. cateva experirnente aratasera di expunerea gradatii a subiectului la srimulii negativi poate elimina efecrele condisionate ale acestora.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA I ~i iar cei peste §apte ani pe Henry. In acest caz. Bandura §i McDonald au izbutir sa clatine conceptia dupa care exista cornporrarnenre specificevarsteibiologice care au la baza factori ontogenetici. la modele. lipsa de contact a individului eu situatia reala reprezinta motivul cel mai important pentru care obiectele anxiogene continua sa-i provoace reflexe conditionate. pe de alta parte. Adultul. oferindu-i informasii des pre posibilitatile de abordare a obiectului de care se rerne. avand cuno§tin~a de stadiul in care se afla copilul. fiecare copil evolua irnpreuna cu un adult. Bandura §i McDonald (1963) au pus la 'indoiala dererrninarea judecatii morale de catre varsta biologica. douaconditii tara experientji vicarianta.

iaracest adevar. dar model area eu participate ghidara " . Ev~luya Tara consecinse negative a rnodelului Ii convinge pe subiecti ca tearna lor de contactul cu §erpii nu are nici 0 jusrificare .. Autorii recunosc totusi ca . scopul interventiei a fest tratarea fobiei provoeate de §erpi nevenincsi. gradata). eu varste cuprinse mtre 13 §i 59 de ani. Ei trebuiau sa-§i imagineze scene tot mai anxiogene cu §erpi. Un prim grup de subiectia fost supus terapiei de desensibilizare sistematica.. aproape un truism. in buna rnasura. Erau invasasi sa foloseasca relaxarea muscularii §i scenele imaginare pozitive pentru a-si diminua excitarea emotionala. p. chiar dacaIa venirea in laborator abia indrazneau. Al doilea grup experimental (conditia de modelare simbolica) urrnarea un film de 35 de minute in care copii. p. De data aceasta. studiul lui Meiehenbaum (1971). adaptandu-se ezirand situatiei.iPrin urmare. Personajele din film se confruntau mai intii cu reptile din material plastic. precum §i de tntaririle pe care individul le primeste pentru imitarea conduitelor caracteristice grupu- Ii I ~ . rnijloace vicariance. sub indrumarea experimenrarorului. Imirarea unui model ce abordeaza Tara frica §i Tara consecinte neplacute obiectul de care persoana se teme se dovedeste mal eficient decat contactul direct cu aces! obiect.cainelui. indiferent de tipul de context... Cercetarea efecruata de Bandura. un fenomen psihosocial". Grusec §i Menlove. sirnilaritate 'ce faciliteaza irnitatia.[ . autoriiau cerut subieqilor sa manipuleze doi §erpi eu rnainile goale §i au cons emnat di 92% din subiectii apartinand celui de-al rreilea grup experimental izbuteau aceastii perforrnanta. Acest autor rernarca faptul ca Bandura §i" eolaboratorii sai au folosit rnereu modele foarte cornpetente. In testul final. Copiii care urrnarisera modelul se puteau apropia atat de animalul experimental. Comportamentul fobie dispare (chi at daca anxietateamai persista) prin i'mbinarea rnodelarii eu participarea ghidata . Toate cele trei metode de vindecare a fobiei §i-. cornportamentul deevitare poate fi stins prin. 1967. in privinta irnplicarii teoriei invaSarii sociale in stingerea comportamentului de evitare. cat §i de un alt caine. In fine. purtand rnanusi. recrutati prin intermediul unui anunt publicat in ziarul local. Bandura §i Walters (1963) argumentasera ca dezvoltarea comportamentelor de rol de sex la copii depinde de identificarea cu un model de acelasi sex. 92). 23). la activitati presupunand contactul cu §erpi .: sa atinga un §arpe.rSubiectii... cat §i a. Subiectii din al treilea grup aveau posibilitatea sa observe un model real. adolescenti §iadulsi se angajau in inreractiuni tot mai dezinhibate cu §erpi." (Bandura. aparent gata sa abandoneze. in seria aplicatiilor teoriei lui Bandura asupra irnita~iei includem §i explicarea insu§irii de catre copii a rolurilor de sex. Testele efectuate de Bandura §i de colegele sale imediat dupa tratamentele experirnentale §i a doua zi au confirm at impactul modelului. ca sa sfar§easca prrn a accepta ca §erpi adevarari sa li se incoiaceasca in jurul gatului. fie in desfasurarea activitatilor cas nice ori recreationale. } odata ce comportarnentul de abordare a fost restaurat prin modelare.< J I a vindecat ehiar §i subiectii din primele doua conditii care rnentineau comportamentul de evitare. Tratamentul experimental aplicat lor prevedea §i parriciparea (evident. rnarturiseau ca teama de §erpi ii impiedica fie in exercitarea obligatiilor profesionale. Atributele §i rolurile sociaie legate de apartenerrta indivizilor la grupul de sex masculin ori la cel feminin trebuie distinse de diferentele biologice dintre sexe. este jusrificata de similaritatea sa eu subiectul. . apoi i§ilnvinge frica. fundamenteaza abordarea problemeidin perspectiva teoriei mod erne a imitatiei. U nele din cele mai importante aspecte ale participarii sociale sunt preserise de aceste roluri de sex. Meichenbaum dernonstreaza eli un model care exteriorizeazaIa inceput sentirnente de frica. arata Bandura (1986. Blanchard §i Ritter (1969) este mai cornplexa §i rnai solid fundarnenrata din punct de vedere teoretic.Dezvoltarea rolurilor de sex este. Utilizarea unui astfel de model.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA r-P"HOLOG<A iii SDCJALAAPLJCATAIN DOMPNJUL SANAT'''J MPNTALP in contextul poziriv §i cealalta in care copiii evoluau in contextul pozitiv In lipsa atilt a modelului. ee ini~iau tara urrna de ezitare eontactul eu obiectul de care se te~ea subiecrul.au probat eficienta. Merits arnintit. §i in eele din urrna realizeaza comportamentul de abordare la fel de sigur pe el ca §i modelul competent poate fi §i mai eficient. mentinerea §i generalizarea sa poate fi controlata in mod eficient prin intariri aplicate direct subiectului.

dar nu efectueaza aceste comportamente decat dad anticipeaza recompense pozitive. diferentele in achizirionarea comportamentelor desfasurate de modelele feminine sau masculine pot rezulta din focalizarea diferentiara a atentiei pe aceste modele ori din codarea diferita ca eficienra a comportamentului lor. Desi biiieSii §i fetele privesc cu aceeasi concenrrare a atensiei conduitele femeilor §i ale barbasiJor. cei doi psihologi n-au pus in evidenta mecanisrnul responsabil pentru acest efect. dar de data aceasta cercerarorii inregistrau rniscarile oculare ale fiecarui subiect. dar nu §i cei de sex feminin. Numai unul din aceste modele trebuia imitat §i copiii primeau recompense pentru repetarea comportamentelor lui. cand subiectii au fost recompensati pentru a-§i arninti tot ce-si puteau aminti des pre ce facusera ambele modele. 'in a§a fel incar s-a stabilit cu precizie cat timp petrece subiectul scrutand rniscarile barbarului lui sau sexual. dar datele experimentului lor i-au silit sa adrnita prioritatea diferentelor in codare. invasa cornportamentul adultilor din grupullor sexual mai mult decat al adultilor din grupul sexual opus. iar fetele pe cel al modelului feminin. Totusi. 1965b). jumatate fete. §i sa verbalizeze ceea ce vad. Asadar. Grusec §i Brinker au mizat pe prima alternativa. pe care l-am rezurnat in paginile anrerioare. pentru imitarea caruia fusese intarir §i cat timp il priveste pe celalalt adult. in ciuda faptului d i§i focalizeaza in mod identic atentia asupra celor doua modele. Se asteprau ca subiectii sa verbalizeze intr-o mai mare masura comportamentul modelului pentru imitarea caruia fusesera intiirisi in trecut . Fetitele participante La studiu au verbalizat a AQ 49 . este aceea potrivir careia copiii invasa (deci. Perry §i Perry (1975) au cornpletat demersul intreprins de Grusec §i Brinker (1972).deci. d la varste foarte mici copiii au convinger_ea ca parintii lor se asteapta ca ei sa se com porte "ca ceilalti baietei" ori "ca celelalte fetite". In urrnatoarea faza a studiului. oamenii achizitioneaza multe comporrarnente sociale codand simbolic raspunsurile modelelor pe care le observa. ce 0 cornpleteaza pe precedenta. Co~form lui Bandura (1972). in calitate de agenti socializatori. La experiment au luat parte 32 de copii. ca baiesii sa verbalizeze mai ales cornportamentul modelului masculin.rolul feminin interzicand. 'in principiu. sa priveasca un film in care apareau doua personaje. se proiecta un al doilea film cu aceleasi personaje. S-a ararat. 0 femeie §i un barbat. s-a ajuns la concluzia d tatii. achizitioneaza) intr-o mai mare rnasura comportamentele adecvate statusului lor sexual de cat comportamentele tipice pentru sexul opus.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 3. Ei au cerut subiectilor. subiectii sunt capabili sa reproduca cu 0 fidelitare semnificativ mai mare rasp unsurile modelului pentru irnitarea caruia primisera aprobari sociale. ei au redar mai rnulre cornportamente ale barbatului pe care-I imitasera. Ei au presupus numai d intarirea primita pentru imitare i-a facut pe subiecti sa proceseze mai profund comportarnenrul modelului imitat. manifestarile agresive. Contrar ipctezei lor inisiale. Grusec §i Brinker sugereaza d la fel trebuie sa stea lucrurile §i in privinta invasatii comportamentelor adecvate apartenentei sexuale. Rationand di verbalizarea constituie un element important al procesarii minutioase a informatiei.la baza codarea superioara a cornportamentelor modelelor de acelasi sex. Iar achizitionarea diferentiata are . Explicaria dezvoltarii rolurilor de sex pe baza invaSarii lor diferentiate §i-a giisit un suport empiric in cercetarea efectuata de Grusec §i Brinker (1972). Copiii. sunt mai afectati de stereotipurile asupra grupurilor de sex de cat mamele. De pilda. De asemenea. autorul american constatase di fetele imita intr-o rnasura mai redusa decat baiesii modelul agresiv §i interprerase acest rezultat prin prisma rolului de sex . autorii au consernnat faptul ca subiectii i§i imparreau atentia in mod egal 'intre cele doua modele. Teoretic. jumatate baieSi. de pilda. copii de ambele sexe. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE o alia interpret are. ei achizitioneaza in mod diferentiat aceste conduire. la sfar§itul celui de-al doilea film. avand varste cuprinse Intre 7 §i 9 ani. fiecare Tacand altceva. Subiectii urrnareau un film scurt in care apareau doi J)arbasi. in legatura cu administrarea intaririlor. Ipoteza s-a confirmat numai pe jumatate: copiiide sex masculin s-au comportat a§a cum anticipasera autorii. Rezultarul eel mai important al studiului este acela ca. potrivit lui Grusec §i Brinker. 'in studiu] principal asupra intaririi vicariante (Bandura.

In cercetarile experimentale s-a demonstrat importanta expecrantelor de \ <" . Expectanta cu privire la rezultate (expectantele privind eficienra anurnitor lljijloace comportamentale tn a produce aceste rezultate). Bandura a sustinut d "C. Careva teorii psihologice importante s-au aplecat asupra problemelor cornperentei percepute. Expecranra de eficienta personala.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA ). Trebuie mentionat ca contributia principala a teoriei eficientei personale la corpusul cunostintelor asupra eficientei personale §i controlului consra tocmai in distinctia dintre cele trei procese mediatoare. §i nu acele actiuni care ne depasesc posibilitarile. Teoria eficienrei personale mentio1 Am ~ I I I I I I urrnar eu fidclirare.2. Expecranta de eficienra personals are cea mai puternica influenta asupra cornportamentului. Aceea§i media tori cognitivi pot fi VaZUS!ca niste componente importance ale problerne1or psihologice §i ale inrerventiilor clinice eficiente: 1. persisrenra noastra In fa~a dificulta~ilor §i experientele noastre afective.care lnrampina dificulrati §i obstacole. a§a cum vern arata in paginile urrnatoare. Judecatile de auto-eficienta se refers la ceea ce individul poate sa fad cu abilitatile pe care le are sau la abilitatea individului de a executa actiuni ce fac fa~a in mod eficient situatiilor problerna-. face. iar mi§carile lui erau mai distincte). a eficientei personale §i a controlului. suscita tendintele imitative. ocupa mai mult spatiu pe ecran. valoarea subiectiva pe care individul 0 atribuie unor rezulrate sau seturi de rezultate. Expectantele de eficienta personala. Eficienra personala! Oamenii au tendinra de a se angaja in comportamente despre care cred ca Ie vor aduce ce-si doresc §i. de asemenea. 2.pe care cred ca le POt . Ea a generat in ultirnii 20 de ani rnai multe cercetari In dorneniile psihologiei sociale. trei procese cognitive de baza sunt fundamentale In explicarea §i prezicerea comportarnentelor pe care indivizii le ini~iaza §i a gradului in care ei persisra In actiunile . ca acesri factori joaca un rol important in adaptare §i in disfunctiile psihologice. Potrivit rnodelului eficientei personale. Esenta acestei teorii poare f exprirnata asrfel: ini~ierea §i persistenra In comportamente este determinata de: 1. 3.. } indivizii proceseaza. rice §i In urma carora sunt atinse scopurile dorite. In plus. conrroleaza resurse). PSIHOLOGIA SOCIAL~ APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE in aceeasi rnasura evolutia femeii din film ca §i a barbatului.. iar personajele cu putere. Alegem acele actiuni §i acele straregii despre care credem ca Ie vorn putea duce la bun sfar§it. Expectantele cu privire la rezultate. probabil. consecinte sau scopuri). de fa~ii. 3. barba~ii sunr perceputi ca dispunand de 0 mai mare put ere sociala (iau decizii importance. 3. Expectanteie privind eficienta deterrnina alegerea actiuniler. Sotii Perry au explicat acest rezulrar prin salienra mai mare a personajului mascuIin (era mai inalt. Teoria ericientei personale (Bandura 1977: 1982) se a§aza In aceasra traditie a teoriilor asupra cornpetenter personale. Exista exrrern de rnulre srudii care au ararat ca expecrantele de eficienta personala sunt predictori sarisfacatori pentru comportament. Modelele servesc ca 0 sursa de neinlocuir de inforrnarie despre comportamentele adecvate grupului sexual de apartenenta. Valoarea rezulrarelor (irnporranra anurnitor rezultare. cLinice §i a personaliratii decat alte teorii similare. expunerea din textu] lui neaza. precum §i in interventiile terapeutice eficiente In problernele ernotionale §i de conduits. 2. Valoarea rezultatelor. Expectants cu privire la auro-eficienta (judeca~ile §i expectanteie privind abilitii~ile comportamenrale §i probabilitatea de a fi capabil sa implementeze cu succes cursu] actiunii ales). ciintaresc §i integreaza diverse surse de inforrnatie cu privire la capacitatea lor §i l§i regleaza comportamentul ales §i efortul In consecin~a" (p. efortul pe care-l depunem. " Expunerea la modele reprezinta. Teoria eficientei personale sustine ca toate procesele de schimbare psihologicii §i cornportarnentala opereaza prin rnodificarea credintelor individului despre stapanirea rnediului §i eficiensa personala. 212). cel mai insernnar factor In dezvoltarea rolurilor de sex. credinrele privind propria capacitate de a executa un comportament. credintele privind probabilirarea ca acest comportament sa duca la anumite consecinte sau rezultate. In subcapirolul James Maddux (1990).

apro- . De exemplu. comportarnenrale. se refera la numarul de pasi de dificultate canda pe care persoana se crede capabila sa-i fad. Asrazi exista torus] studii care atesta d expectanta privind valoarea rezultatelor este un predictor inde- cele mai multe bazeaza pe masuri unidimensionale ale eficientei personale. el a adaugat cii cele doua sun t distincte din puncr de vedere se abtine in conditii de stres sau in prezenta alter fumatori. Desi efic~en~a personala este folosira pentru a ne referi la credin~ele despre competen~a §i eficien~a ale individului. operationalizar §i masurat ca 0 expectanta cu privire la un comportament specific sau la un set de comportamente modalitate intr-un context specific. din doi furnatori se absina de La fumat la 0 petrecere. vorn fi mai precisi dacii vorn masura expectantele fumarcrului cu privire la abtinerea de la fumar 'in conditii specifice (la 0 perre cere.2. Taria expectantelor ciensa personalase afla in legatura cu persistenta durerii §i a altor bariere in calea perforrnantei. . expectantele cu privire la rezultate sunr vazute ca mai putin importance §i ca dependente de expectantele de auto-eficienta. cea mai bun a de a prezice succesul unui individ 'in a se lasa deJumat I f 3.) Exectanra eu privire la rezultate. dupa ce a luar masa. Taria expectantei de eficienta personala se refera Lahorararea cu care 0 persoana crede di ea poate s~ efectueze comportamentul care cred cii sunt capabilisa unul are 0 in cauza. cu alti furnatori) poate sa-§i extinda credintele de eficienta personala carre alte contexte in care n-a avut inca succes. fumarorul se extind la alte cornportamente a ciirui expectanta conceptual. §i nu nivelul general al increderii in sine sau al srirnei de sine. cii valoarea rezultatelor tanta de eficienra personala trebuie sa fie mare pentru ca expec§i expectanra privind rezultatele sa de eficienta per- sonala in abstinenta a fosr arnplificata de un comportamentde abstinenta intr-o situatie cu multe tentatii (intr-un bar. In 1984. ca rnentinerea unui regim aLimentar §i mentinerea 0 de exercitii fizice dimineata. Generalitatea gradul intr-un domeniu expectantelor sau lirnitat. De pilda. a pendent alaturi de expectanta mite rezultate cii comportamentul va duce Laanu- §i expectan~a de eficienta personala. Dimensiuni Expectansele dimensiuni: cienrei personale magnitudine. Bandura a sugerat de la inceput cele doua tipuri de expectante sunt complet independence. De pilda. In plus. dar ca rezultatele pe care le anticipeaza indivizii sunt influenrare de expecrantele de eficienta personals (expectantele mele cu privire la consecinre sau rezultate depind de expectantele mele privind capacitarea mea de a executa comportamentul in cauza). terrnenul esre mai util atunci cand este definit. In conceptia lui Bandura. Relatia dintre eficienra personala §i expectanta cu privire la rezultare a fost subiect de controversa. analiza riguroasa a expec0 Desi Bandura (1977) a ararat cii de eficienta tariei personals magnitudinii. convingere mai ferrna decat celalalt in aceasta privinta.0 Valoarea rezultatelor. irnplica examinare deraliata studii a se influenreze comportamentul. Cei mai rnulri cercetarori asuma.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL" APLICATA 3· PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE eficienra personala cornportamentelo- in influentarea intentiilor §i a srarilor afective. ale eficientei personale de eficienta personala variaza de-a lungul a trei tarie §i generalitate. Valoarea rezultatelor sau importanra lor a fost putin srudiara. cand se afla 'in compania altora care fumeaza etc. in mod logic. poate abtine atunci cand se simte relaxata §i cand nu sunt prezenti alSii in jur care furneaza. sau dad tantele de eficienta personala contexte.1. Magnitudinea eficres0 Expectanrele de eficienta personala nu sunt trasaturi de personalirare. Ele sunt ccgnitii specifice ce POt fi intelese §i definite numai 'in raport cu cornportamenre specifice in situatii specifice. 'in care succesul esecul deefi- in fata frustrarii. succesul 'in abstinenta gramului tarrtelor se poate generaliza catre alte contexte de autoprocontrol. de eficienta personals se refera la influenteaza expectantele in expec§i schirnbarile ca: specific. §i generalitatii. De pilda. In plus. Ea se poate indoi de capacitatea persoana care incearca sa se lase de fumat poate sa creada ca se ei de a este de a rnasura expectanra sa de eficienta personals cu privire la abandonarea fumatului.

2.. Succesul intr-o sarcina sau comportament. Impactul persuasiunii . nefericiti sau anxiosi. Ca atare. atunci cand nu estirneaza coreet anumite rezultate sau consecinse. arunci cand cred cii nu poate fi facut nimic pentnr a eontrola evenimentele importance din via~a sau se cred incapabili sa fad ceva pentru a controla evenimentele §i a-si atinge secpurile (scopuri pe care altii par capabili sa le 1:ndeplineascii).. dar n-a reusit.. Excitarea fiziologid influenteaza expectantele de eficienta personala atunci cand indivizii asociaza srari ernotionale neplacure cu perforrnanra scazuta.:O~L::. modelare. p~rsuasiunea verbala §i excitarea fiziologid §iemo~ionala.. arractivitatea §i rnasura In care ea este dernna de incredere.S O..ferbale esre stabilit de gradul de expertiza a1 sursei. realizarea profesionala in cercetare §i mediul universitar.3.2. alcool. imitare) influenteaza astfel expectantele de eficienta personala: observarn cornportamentul altora. experientele vicariante. Experientele vicariante au efecte mai slabe ~supra expecranrelor de auto-eficienta decat experientele personale direcre..C=IA. de la premisa di. intra In conflict eu altii. in general. obezitate. Eficien~a personala §i problemele de adaptare Abordarea din perspectiva eficientei personale a problemelor sihologice §i a tratamentului lor plead. Efectele experientelor vicariante depind de similaritatea dintre subiect §i model. expectarrtele de eficienta personala scazute se afla in legatura cu depresia.. Multe din cercetiirile lui Bandura s-au focalizat pe 1nselegerea §i tratamentul fobiilor. mai ales cele de succes dar sau de e§ec dar. puterea perceputii a modelului.. au diverse probleme emotionale §i de adaptare atunci cand au expectanse nerealiste privind propriul comportament §i comportamenrul celorlalti. SenzaSiile fiziologice confortabile individ sa se sirnta increzator (sentimente de relax are) 11 fae pe sa. Chestiunile ceimplicii frica §i anxietatea au constituit un teren foarte fertil pentru dezvoltarea cercetiirilor asupra eficientei personale.A~PL_r:. Experientele vicariante (invatare observationala.. In primele studii 1n acest domeniu.. Bandura §i colaboratorii sai au facut apella subieqi cu frici specifice sau fobii pentru a testa ipotezele de baza ale teoriei §i pentru a-i proba urilitarea practica clinica. Modelul anxietasii din perspecriva eficientei personale include doua propozitii de baza: 1.::. De exemplu. sunt cele mai puternice surse de inforrnatie privind eficienta personala.I_I_M_E_N_T_A_L_E T_A_- piate de dimensiunea "drie" a lui Bandura tares proprie de a efectua un comportarnenr (increderea In capaciin anumite conditii). numarul §i varietarea modelelor etc. ea se va indoi de competenta ei 1:ntr-o mai mare rnasura decat atunci cand starea ei fiziologid este plikud ori neutra. 0 persoana care a incercat sa abandoneze practica fumatului pentru 0 zi. perforrnantele sportive etc. Situatiile de performanta.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA 3· _ P !'~SI:.:H::. Anxietatea. Surse ale inforrnatiilor privind eficienta personals Exista patru surse de informatie care pot influerita expectan~ele de auto-eficienta: situatiile de perforrnanta. se va indoi probabil de capacitatea sa de a lasa fumatul pentru 0 zi in vii tor. Eficienta petsoriala scazuta este un aspect Ins em nat a1 anxietatii §i al fricilor specifice.:O:::_G=IA. indivizii ~evin stresa~i. noram consecintele comportamentului lor. constatam ce sunt ei capabili sa faca. Perceptiile de e§ec diminueaza expectantele de eficienta personala. Persuasiunea verbala (sau persuasiunea sociala) constituie 0 sursa mai putin puternicii de schimbare durabila in expectantele de eficienta personals de cat experientele de perforrnanta sau experientele vicariance. Teoria eficien~ei personale a inspirat numeroase cercetari asupra etiologiei §i rratamenrului unor probleme·psihologice §i emotionale. 1:ncapacitatea 3.. apoi folosim aceastii inforrnatie pentru a ne forma expectan~e asupra propriului cornportament. neplacutii.:. Persoana anricipeaza (sau are expectanse) un perieol sau un rau I 1 .:.:. ca ei sunt mai putin eapabili decat altii sa realizeze anumite sarcini §i au un control perceput foarte slab asupra mediului. Eficienta personala e importantii in anxietatea sociala.::. abilitatea evidenta intaresc expectantele de eficienta personala pentru acea sarcina.A_T_A_I_N_D_O_M_E_N_I_U_L_S_A_N_A_-T. cu incornperenta §i esecul perceput.:::L=A::. Indivizii depresivi cred.. abilitate sau comportament.2. In fumat. cand 0 persoana devine constienra de exeitarea fiziologicii 3..:c:. orientarea profesionala (alegerea carierei).

anxietatea sociala apare cand individul e motivat sa faca 0 anume impresie asupra celorlalti. pentru alte reactii afective ce. Primele aplicatii ale teoriei eficientei personale la problemele clinice au avut in vedere diverse fobii. Potrivit lui Bandura (1986). vor ?uce la impresia dorita) §i expectanta de eficienta personala In auro-prezentare (credinta ca individul este sau nu capabil sa efectueze comportarnentul interpersonal cerut). eei ce au indoieli cu privire la capacitatile lor de a 0 duce eu bine la capat vor anticipa catastrofe §i vor genera 0 stare de excit~re afectiva care Ii va impiedica sa actioneze cu eficienta. Ambele modele le trateaza despre credintele sau expectantele cu privire la legatura din- 56 . Persoana nu se crede In stare sa previna sau sa faca fa~a cu succes acestui eveniment. anxietatea este rezultatul direct al expectantelor de eficienta personala foarte scazute._'~-if M_A_ __ __ P_S_IH __ _ N_U_A L_D E__ __O_L_O G~I~E~S~O~C~I~A~L~A~-~A~P~L~IC~A~T~A~ __ 3. Anxietatea socials. Teoria eficientei personale afirma ca elementul cheie comun tuturor interventiilor clinice de succes In anxietate 11 reprezinta amplificarea expectantelor de eficienta personala ale clientului In ceea ce priveste stapanirea situatiei care provoaca anxietate. au pus accentul pe perceptiile de control ale individului asupra propriului comportament §i asupra mediului. In acest model. modelul neajutorarii Inva~ate §i teoria cognitiva a lui Beck. anumite comportamente interpersonale. . Acest studiu a indus diferite niveluri de eficienta personala In a face fa~a unor evenimente imaginare (un examen dificil). ca §i pentru tratamentul anxieratii sociale.por lnso~i anxietatea sociala. Modelele ce s-au bucurat de atentie §i de suport empi.cel mai raspandit diagnostic In psihologia clinica §i psihiatrie.PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN DOMENIUL SANATATII MENTALE 1 ! I i 1 ! ca fiind iminent . pentru arribuirile pe care indivizii Ie fac cu privire la cauzele dificultatilor lor interpersonale. Depresia. De pilda. Anxietarea sau disconfortul in situatiile interpersonale sau sociale este una din cele mai raspandite probleme de adaptare emotionala §i cornportarnentala. Aceasta dinstinctie are implicatii pentru antecedentele situationale §i dispozi~ionale ale anxietatii sociale. (1988) au ararat ca probabilitatea subiectiva de a face impresia pe care 0 doreste individul poate fi inteleasa ca o combina~ie intre expectanta cuprivire la rezultat (credinta c3. ca §i pentru subiecti agorafobiIdesi exista 0 disputa cu privire la clasificarea agorafobiei ca 0 fobie). Potrivit modelului lui Schlenker §i Leary (1982) asupra auto-prezentarii. probabil mai importanta decat antrenamentul sistematic al abiliratilor sociale specifice. daca sunt facute cum trebuie. dar sa inteleaga. Masurile asupra expectantelor de (. Astfel deefecte au fost raportate pentru indivizi cu fobii de §erpi §i paianjeni. dar apreciaza ca probabilitatea de a reusi este foarte redusa. Depresia reprezinta. Un studiu allui Tilley §i Maddux (1989) a pus In evidenta legatura cauzala dintre expectantele de eficienta personala §i anxietate.• ric. Relatia dintre expectantele de eficienta personala §i apropierea de obiectul fobiei a fost raportad in urma unor tratamente diverse. siguri pe ei . ca alegerea scopurilor interpersonale realiste poate fi cruciala (focalizare asupra expectantelor cu privire la rezultate). 2.ficien~a personals dupa tratarnent s-au dovedit predictori mai buni ai abordarii de carre subiect a obiectului fobiei decat pericolul perceput sau rnasurile asupra anxietatii. S-a constatat di subiectii cu expectante de eficienra personala scazute anticipau anxietate. de asemenea. de intuneric. Fobiile. Din aceeasi analiza se desprinde §i ideea ca experientele sociale incununate cu sueces vor fi cea mai buna sursa de informatie cu privire la eficien~a pentru clientul anxios social. analiza din punctul de vedere al eficientei personale sugereaza ca antrenamentul abilita~ii sociale trebuie sa includa eforturi pentru a face ca clientii sa perceapa 0 imbunatatire a abilitatilor lor sociale (focalizare asupra expectantei de auto-eficienta). abordarile cognitive au dominat studierea §i tratarnentul depresiei. probabil. Maddux et al. anxietatea sociala apare din preocuparea indivizilor in legarura cu felul in care sunt perceputi §i evaluati de altii. de inal~ime. dimpotriva. In ultimele doua decenii. Indivizii care au incredere In capacitatea lor de a face fa~a In mod efieient unei situatii amenintatoare vor aborda siruatia calmi. Aceste cercetari au demonstrat ca expecrantele de eficienta personala sunt buni predictori ai capacitatii indivizilor cu fobii de a se apropia de srirnulii fobici.

paranoia.qionismul simbolic al lui Mead. Care este legatura dintre aceste cogni~ii §i dezvoltarea §i rraramentul neadaprarilor nale? psihologice. psihologia clinica sau patologica. 'in principal. perceptie care este imporranta in modelul neajutorarii tnvapte. Cercerarile asupra alegerii carierei au fost dominate de abordarile din psihologia personalitatii §i de eele din psihologia developrnentala. Mai precis. Cei care au actualizat ideile lui Mead. urrnstoarele intrebari : 1.at in buna m~sura J i expunerea din subcapitolul acesra. psihologia sanatiisii etc. dnd individul crede ca rezultate foarte valorizate pot fi obtinute prin realizarea unor comportamenre anurnite (expectanta cu privire la rezultate inalra) §i crede ca este incapabil sa realizeze comportamentele cerute (expectants de eficiensa personala scazuta). in general. Teoria atentiei auto-focalizate (sau a con§tiinsei de sine) l§i are originile in inter3.ele percepsiile asupra c~mpetensei §i consecintele asteptate ale comportamentului ? 3. Sunt §anse rnari ca acest concept sa se afle in continuare in arensia psihologilor interesati in rnedierea cognitiva a comportamentuiui §i a emo~iilor. cerceratorii din carnpul psihologiei confortul sociale au ararat ca simplul fapt de a-si tndrepta atentia catre sine.psihologia personalitatii. 'in special expectantele de control.personala influenteaza decisiv optiunile profesionale ale tinerelor femei. Cum sunt legate intre. De la publiearea eelebrului * articol al lui Albert Bandura tn : psychological Review 'in 1977. Cat de exact pot acesti factori sa prezica afectele §i comportamentul ? 4. care sunr importance in modelul cognitiv allui Beck. modelele sociocognitive au fost aplicare in explicarea. arentiei auro-focali- I I f carre propriul psihologic eu poate avea implicatii serioase pentru §i ferieirea persoanei. Reprezentarea foarte slaba a femeilor in domenii dominate de barbati. Desi luarea deciziei eu privire la cariera nu intereseaza. 'Ieoria eficientei personale pune aecentul atat pe perceptia lipsei de legatura dintre raspunsuri §i rezultate. Ac~ste expectanse de 3· P SIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE auto-efieiensa deriva din experierrteie de socializare diferite ale baie~ilor §i fetelor. comportamentale §i emetic- I " 3. eel rnai insernnat este cel propus din perspectiva conceptului de eficienta personals. Conceprul de eficienta personala ne ajutii sa intelegem doua chestiuni cu privirela dezvoltarea carierelor femeilor: 1. predictia §i modificarea comportamentului vocational. ca maternatica. se va evalua negativ pe sine §i va f afectat de depresie. De-a lungul anilor a~ elaborat de Pysczynski §i colegii §i (1990) a influen1. in depresie. Difer~nsele dintre sexe in ceea ce priveste expectantele de eficienta. depresia poate fi prezisa in conditii de valoare mare a rezultatelor. 2. anxietate. Perspectiva zate a fost aplicata la alcoolism.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'. Care este rolul abilirasii percepute in luarea de catre individ a deciziei de a se angaja §i de a insist a in fa~a obstaco1elor sau In anumite comportamente e§ecului ? 2. expectanta de eficienta personala scazura (Bandura. eficienta personala a devenit unul din cei rnai folosiSi rerrneni in dornenii foarte diverse ale psihologiei sociala. purine decizii pe care le ia individul au efecre. APLICATA tre comportamentul personal §i evenimenteie de via~a pozitive sau negative. In modelul eficientei personale. Alegerea carierei. cat §i pe perceptiile de incornpetenta personala. Cerceratorii din campul eficientei personale l§i pun. el va avea deficituri de perforrnanta (lipsa initiarivei comportamentale §i a persistentei). depresie. Suburilizarea talentelor §i abilitasilor femeilor. clinica. In ultimii 15 ani rnsa.arat de puternice asupra fericirii §i adaptarii sale psihologice ca alegerea domeniului in care va lucra. Prinrre aceste modele. le-au 'imbogasit §i le-au verificat experimental aparut 1 Textul 0 au fost Duv~l §i Wicklund serie de modele alternative. (1972). expectanta a rezultatelor mare §i. Aplicatii ale 'teoriei arentiei auro-focalizate ' In ultimele decenii. Aceasra perspectiva este cornpatibila cu celelalte modele ale depresiei. . 1982). _'Ieoria eficienrei personale ofera 0 perspectiva foarte potrivita asupra rolului cognitiilor.3. ingineria de orice fel etc.

una motiva~ionaHi. Aceeasi autori au demonstrat. Mai precis. In buna rnasura. Carver ~i Scheier (1981) au adoptat rnulre din ipotezele lui Duval ~i Wicklund. dar analiza lor se situeaza In contextul mai larg al proceselor de auto-reglare. Hull ~i Levy (1979) au propus un model al activarii schemelor prin procesul de concentrare a atentiei asupra eului. ea intervine numai in conditii specifice. ei au constatat ca atat constiinta de sine privata (rendinta dispozitionala de a se focaliza asupra aspectelor private ale eului). Teza funciara a teorrei I .: congtiin1_. Reducerea discrepantei. Teoria lui Duval ~i Wicklund este. Daca niei un standard nu este salient. ca manipularea constiintei de sine publice (tendinta dispozitionala de a se focaliza asupra sspectelor publice ale eului) se asociaza cu rendinta de a se angaja In comparare sociala pentru a facilita auto-evaluarea performantei. auto-focalizarea activeaza pur §i simplu schemele de sine ~i cre§te accesibilitatea infermatiei auto-referente. ~epa§irea standardului (deci. de asemenea.ei sine este ideea ca atentia concentratii pe eu ii deterde min a pe indivizi sa se compare cu un standard. auto-focalizarea esre parte a unui circuit de feedback auto-reglator care mentine organismul in stare de functionare §i-i perrnire sa-~i realizeze in mod eficient scopurile.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 3. Consecinte ale atentiei auto-foealizate Compararea eu standardele. Carver §i Scheier au preluat §i ei aceasta idee. compararea starii curente cu standardul nu este 0 consecinra normala a aten~iei auto-concentrate. acest comportament nu are la baza afectul ce rezulta din constiinta discrepantei. 'Iorusi. atentia constienta poate fi indreptata fie catre exterior (catre mediu). Scheier §i Carver (1980). de pilda. 3. Faptul de a se situa sub standard produce afect negativ. Focalizarea pe eu influenteaza comportamentul prin interrnediul afectului pe care 11genereaza constiinta discrepantei dintre eu ~i standard. Focalizarea atentiei pe eu (auto-focalizarea) declanseaza un proces de auto-evaluate In care aspectul eului pe care e concentrata atentia e cornparar cu un standard salient (pregnant) in situatie. renuntarea la scop §i incetarea concentrarii atentiei asupra eului.1. PSIHOLOGIA soeIAL~ APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE Potrivit lui Duval ~i Wicklund. Lucrul acesta se datoreaza. fie catre interior (catre eu). iar detectarea unei discrepan~e negative stirnuleaza cornportamentul destinat sa reduca discrepanta.srimuleaza eforturile de a scapa de starea de atentie concentrata asupra eului sau de a reduce discrepantele dintre starea curenta ~i standard. cat §i confruntarea cu propria imagine In oglinda duc la 0 mai frecventa inspectie a unui desen pe care subiectii incearca sa-l copieze. adrnitand ca auto-focalizarea conduce [a 0 comparare cu standardele numai daca un standard comportamental este salient in momentul respectiv. Dad probabiliratea de a reduce cu succes discrepanta e socotita mare. ceea ce . Ca atare. atitudinile ghideaza comportamentele numai at unci cand indivizii au scoruri mati pe 0 . Extrem de rnulte studii au oferit suport empiric ideii ca auto-focalizarea stimuleaza reducerea discrepantei. ca~ consriinta de sine Incurajeaza comportamentul consistent cu atitudinea. Auto-focalizarea declanseaza cornpararea cu standardele. Ei vad reducerea discrepantei ce urrneaza identificarii acestia ca 0 caracterisrica inerenta a oricarui proces de auto-reglare. in mod limpede. S-a ararat ca constiinta de sine 'incurajeaza conformismul la normele sociale salience. de asemenea. potrivit unor cercetari. exista putine cercetari care sa fi vesificat In mod direct aceasta teza. In mod ciudat. rezultatul pozitiv al comparatiei) produce afect pozitiv ~i tendinta de a mentine starea de atentie concentrata asupra eului (de con~tiin~a de sine). Ei cred ca urmarea concentrarii atentiei asupra eului este 0 cre§tere a accesi- bi1ita~iiinforma~iei auto-reference organizate schematic.3. apar. In conceptia acestor autori. De fapt. faptului di operatia de comparare cu un standard este un evenirnent intern dificil de masurat. afectele negative. Dad aceasta probabilitate e scazuta. individul persista In comportarnentul de reducere a ei. dupa parerea lor. au incercat sa demonstreze cornpararea cu standardul ararand ca auto-focalizarea duce la 0 intensificare a cautarii informatiei necesare pentru a evalua propria perforrnanta. Ei adauga d intreruperea diner-o cauza sau alta a comportamentului de reducere a discrepantei conduce la 0 evaluare a probabilitatii ca ea sa fie ~ redusa. S-a aratat.

de asemenea.Ipoteza di atunei cand probabilitatea perceputa e a re uce lscrepansa e mare. De asemenea. uzant. negatrva din parte a unei fete frumoase.n~s efec.' . .e:~~:~:fie din principiile morale este 1'ntaritii pri nere§Lerea constuntei de _. In acord cu acest comportament. Intensificarea af~ctelor. indie vidul va avea mai curand cuno§tinsa de semnele corporal ale ernotiilor arunci dnd esre auto-focalizat. In rnasura 'in care starile afective sunt determinate in parte de sehimbarile corporale interne.. APLICATA ~--------------------------------------~-------PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE scala a constiintei de sine. re d ucerea discrepantei este rasI punsu preferat pentru starea de auto-focalizare Dim ot . crierii. . Ei au manipulat apoi constiinta de sine privata pentru 0 parte din subieqi §i au constatat cii . Scheier (1976) a indus subiecsilor sai furie punand un complice sa-i provoace. d0". ~s am an . di .~e din normele sociale.. .. In ~ sfaqlt.. •.. independent de perceptie diserepanselor. s-a ~ d ~. unul din efectele manipuiarilor Potrivit lui con§tiinsei de men~ der~va~e . Unele din cele ~ai vechi studI.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL .i 11 ost atrv puna eomportam~ntul in acord cu standardele. . a A A' • ~ mcurajeaza raportarea acurata a propriilor caracteristici §i compOdrtamente . fa).' sine. influenta standardelor saliente de' A cou§tiinSa de sine este ocolita dupa e§ec numai dad subieqii percep discrepansa ea ireductibila.: 1~ ~omportament eontraatitudinal evita expunerea la 0 og in a §l. S-a sugerat. fie din atirudinile . v~ce d aca rnai Inaint~ au primit 0 evaluare e a . d auto-focalizarea poate intensifica srarile afective existente. In masura in care autO-focalizarea creste accesibilitatea surselor interne de informasie. au rea 1sala d xpen~ent 1D care reiese ca subiectii parasdsc mai repede e expenment dupa ce au avut un e§ec (li s-a comunicat un ~ i. 'in starea de con§tiinsa privata subieqii furnizeaza descrieri mai detaliate despre ei in§i§i §i au rirnpi de reaqie rnai mici atunci cand [udeca anumite adjective din punctul de vedere al capacicaSii lor auto-descriptive. Cei doi psihologi au cerut unor subieqi sa aprecieze adjective din punctul de vedere al auro-des-. Intr-un st d' roarte am ~.ucerea discrepantei in conditii de au t o-roca l'izare In fieeare ~ mie de ~€rcetilri.Toate aceste cercetari pot fi interpret ate ca dovedind re i: 1" .. Inrr-o a treia linie de cercetan.I asupra stam. 0 cre§tere a atensiei concentrate asupra acestor sdri va amplifica intensitatea subiectiva a stilrilor afective. focalizarea este evitata atunci cand ex'ISt~ 0 diiscrepanta~ negativa . §i Aderman (1979) a u pus m eviidensa 0 lirnita a ar§lt. rn plus. di I ornportaproanru lila cauta sa se priveasca in oglinda I fA' Steenberger . . Hull §i Levy (1979). A constatat ast. subiectii care s-au angaj at intr-un c ment . subieqii care au fost area persuadasi cii abilitatea de a sine un dis curs e srabila §i nu poate fi ameliorata au evitat auto~focalizarea.~vltarl. .. Greenberg si M h (1981) au extins aceste cercetari ararand ca su bi1tql1 care s-au :. Apoi. exista srudii care probeaza c~ con~tlln~a d e sme . Duval et al (1972) li zat un e . unuia din grupuri i-a oferir prilejul auto-focalizarii (a utilizat oglinzi).Ia asupra lor lD§I§i (oglinda sau camera video).u on sugereaza ~ ca le§lrea "' starea de auto-focalizare . Scheier §i (d1981) dau land~at . ~ cand ac easra~ pro b a biliirate este midi cei doi at' .ezu~~: fals la ~n ~test de competenta intelectuala) dad a ramane ~ sa a lDseamn~ s~ se confrunte cu stimuli care le focalizeaza aren. Carver §i Schei. ~ . di . Unii dintre ei au fost tacusi ativ sa creada eli exista 0 capacitate de a sine discursuri §i d aceasta se poate dezvolta prin antrenament: ace§ti subieqi n-au evitat autofocaliz (privitulin oglinda).: ~ ~ ~ i I r ~ I I I te 1or d e evrtare a auto-focalizarii . emonstrat ca con§t11nsa de sine stirn u 1 ~ comportamentul eaza moral.• fel cii cei auto-focalizaSi au raportat 'in mod mai acurat sentimenrele de furie §i actele de agresivitate (aplicarea de §ocuri electrice complicelui) decilt cei care nu se aflau in aeeasca stare. conform rezultarelor lui Turner (1978). A I '. toate aceste st U dii a D re lati u§or pentru subiecti sa. a mtre starea curenta §i stare a do rita.. Dimpotriva. Ei au constatar cit starea de \ .I'. Accesibilitatea informasiei auto-referente.ace§ti subieqi l§i aminteau mai bine cuvintele autO-descriptive decat cei care nu aveau arensia focalizad asupra eului privat. P nva ~ 1 . cercetarori arnericani au demonstrat U di su iectn masculi petrec mai putin timp ascultand 0 banda d magnetofon cu propna. .a A va fi reactia preferatii s~~ii de auto-focalizare. 1U bi .. Subieqii lor au primit feedback neg dupa ce au sinut un discurs. de con§tiinsa de sine au testat ipoteza ca auto-. ~.r ~ In sine este 0 crestere a accesibilitaSii informasiei auto-referente sau o activare a sehemelor de sine.

sa se auto-regleze). responsabilitatea pentru comportamente. ' intensificarea afectelor. . ~ i Ii: cura a atribuirilor. Apoi. acuraretea crescuta a auto-perceptiei pot fi utile in a-l face mai capabil pe individ sa-§i puna de acord starea curenta eu standardele (deci.•d d a. In legatura eu aceste studii. acuratetea auto-perceptiei pot fi vazute ca diferentiind functionarea normala de diferite /1. intensificarea afectelor poate fi vazuta ca stimuland comportamentul dereducere a discrepantei. Efectele auto-focalizarii se manifesta in cognitie. in motivatie. Daca utilitatea autoreglatorie a faptului de a compara starea curenra cu standarde §i de a se angaja in comportamente destinate sa reduca discrepan~ele e clara. 0 tendinta rnai mare de a-si asuma responsabilitatea pentru propriile comportsmente (asta insearnna. ea ar putea avea. gandirea auto-critica. potrivit careia au~o-focalizarea joaca un rol important m sisternul de auto-reglare. dedit di ar amplifica afecrele pozi. cu atilt mai mare va fi tendinra de a-I utiliza penrru a face inferente. Accesul mai mare la inform asia autoreferents este uril deoarece perrnite individului sa fad alegeri rnai bune cu privire la diferitele modalirati de a reduce discrepan~a. atribuirile pe care le vor face vor fi rnai degraba interne. inrernalitarea cres- t f fl I ~ Dad auto-focalizarea joaca un rol important in auto-reglarea adaptativa. Putem presupune ca intensificarea afectelor. trebuie spus ca exista mai multe i~tensifica afectelenegative trve. Exista rnulte rnodalitati in care atentia auto-focalizata poate contribui la aparitia problemelor psihologice. (1979) au luerat cu subiecri cu fobie la §erpi. 3.mod normal adaptative. Avand in vedere ca toate aceste efecte pot avea functii adaptative de auto-reglare. accesibilitatea crescuta a inforrnatiei autoreferente. PSJHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE Carver (980) au cerur subiectilor masculi sa priveasca fotografii cu nuduri feminine in timp ce se aflau in fasa oglinzii. In carrea lor din 1972 Duval §i Wicklund au tacut ipoteza d centrarea atentiei asupra eului va determina mai curand atribuiri interne pentru propriul comportame~t. De pilda. s-ar putea argument a ca tendinta de a-§i centra atentia asupra eului e rnotivata de nevoi de autoreglare.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLlCATA 3.~ Internalitatea atribuirilor. In masura in care consecintele afective ale comportamentului joaca un rol important In motivarea comportamentului viiror. Perturbarile psihologice 'inseamna adesea desfasurarea proceselor adaptative normale in situarii in care ele nu mai sunt adaptative.1981).tuno can in ivizii se afla in starea de con§tiinsa de sine. In cornparatie cu un grup de subiecti carora nu le fusese indusa starea de con§tiinSa de sine (nu se aflau In fasa oglinzii). de fapt. eu dit un stimul este mal s~ ~ent sau mai accesibil. Natura acesror efect: §i nurnarul lor ne fac sa acceptam afirmaSia lui Carver §i Sche~er (. Variatiile in consistensa comportamentului custarile interne. Dat fiind ca eul este salient . 3. in afectivitare. acesti subiecti au furnizat aprecieri mai pozitive asupra forografiilor. rolul pe care celelalte efecte ale auro-focalizani 11joaca in auto-reglare e mai putin clar.3. Carver et al. Multe problerne psihologice apar din aplicarea gre§ita a strategiilor care sunt In. ~I f ~ ~ " I • probe ernpirice d autO_focalizarea~~~I. a face atribuiri interne pentru propriile comportamente) faciliteaza atingerea scopurilor (autoreglarea) pentm di a-si asuma responsabilitatea pentru rezultate este prirnul pas In a crede ca rezultatele vii to are POt fi afectate (determinate de catre individul insusi). accesibilitatea inforrnatiei auto-referente. §i intensificarea starilor emo~ionale poate fi viizura ca avand functii de auto-reglare. de asernenea. toate aceste efecte se pot dovedi . uniidinrre ei au fost auro-focalizari §i s-a constatar ca acesria au raportar mai acurat anxietatea pe care le-a produs-o apropierea de §arpe dedit grupul non-auto-focalizat.utile in incercarile individului de' a-§i modifica comportamentul §l a-I aduce mai aproape de standarde. Con§tiin!a de sine §i auto-reglare . Constiinta de sine §i problemele psihologice Atenria auto-focalizaca pare sa fie implicata in procese psihologice foarte diverse. un rol in cazurile in care sistemul de auto-reglare nu functioneaza. Inrr-adevar. in memorie.2..3. Subiectii trebuiau sa incerce Sa se apropie §i sa atinga un §arpe.3. t0trivit unor eereetiiri eognitiviste.

lscrepansei. Dar dad individul nu poate face nimic pentru a acopen prapasna dintre starea do rid §i starea de fapt. pe sine pentru discrepanta.. Smith §i Greenberg (1981) au fost. atunci dnd individul a rnvestrt verarll au b. vorn descrie succint abordarile asupra depresiei. .eastii amplificare a auto-focalizarii duce la 0 con§t1ln~a crescu:~ ~ ~. standardele specifice la care se raporreaza cand sunt auto-focalizati etc.~ scopului. Scaderea §i din sensibilitatea de a se lnvinovali motivatiei ce rezultii atat din confruntarea consta~~a c~ discre- crescuta la startl~ mtern~. scop si nu are surse alternative din care ar putea a lme mu 1t in :.:O:::. Depresia reprezinta cea rnai irnportanta aplicare a analizei aurc-atenrionale. se poate afirma d indivizii depresivi au. stirnei de sine. . ~n mod cronic. ..:. Intenslficarea afecrenu poate fi atins. §i al~ii au rendinte de auto-evaluate crescute. el (sau ea) va ie§i din ciclul de auto-reglare._M=E_::_N:. I' a pro cese care vor culmina 1ntr-O stare de depresie. depresia apare cand individul nu poate sau nu vrea sa iasa dintr-un ciclu de auto-reglare in care reducerea cu succes a discrepantei e putin probabila. cat 2. Smith §i Greenberg au raportat 0 corelatie sernnificariva inrre depresie §i con§tiinla de sine privata (tendinta dispozitionala de a fi auto-focalizat). este probabil ca anumite rnaladii psihice sa fie caracrerizate ae patternuri specifice de auto-focalizare . dar evita in mod activ auto-focalizarea dupa un succes.. I . . Potrivit acesrei teorii. ~ Pyszczynski §i Greenberg (1986) au gasir totusi un tip de situatie in care depresivii nu-si centreaza atentia asupra eului: dupa un succes. .::A~L::A~A~P~L::I~C~A::T~A:_::iN:.:_T_II_M_E_N_T_A_L_E dard ~il~i va concentra arentia 'in exterior. . Individul urrnareste un scop ce . aceste consecinle ale auto-focalizarii sunt a. La astfel 66 . Pyszczynskt §l Greenber~ sus. concentrandu-se ~upra unei lscre~ .dap_tatlv~.. afecte negative intensificate. .. . conditiile in care se angajeaza in auto-focalizare. tendinra pronuntata de a face atribuiri interne pentru rezultatele negative.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA :. auto-focalizarea va creste. Autorii au notat ca §i unii. Perseverarea auto-reglatorie lor negative panta. fu~qla at~n. arentia focalizata asupra eului... Ac. de sine foarte in alte acurat~. d . d' intr-un ciclu auto-reglatoriu. auto-descrieri foarte acurate §i rendinra de a abandona sarcina dupa un e§ec. lId . d cribile Nivelul lnalt de auto-focahzare necesar unei panse Ire u.ortante e snrna de sine. Persoana va devem pnzomera roca I . 4. Teoria persesau Ia stan :. Perceptii §i a performan~ei Focalizarea persistenra asupra unei discrepante negat~v~ ireductibile este cauza directa a multor simptome ale depreSlel. Scaderea 5. anxieta~ii §i abuzului dealcool din perspectiva atentiei auto-focalizate. Amintim di potrivit lui Carver §i Scheier. In masura In care exist a raspunsuri instrument ale capabile sa red~d discrepanta. __ Ca at are a persoana care a pierdut 0 sursa centrala de reg 1are. cii arunci cind e detectatii 0 discrepan~a. srirna de sine coborata. Po mind de la aceste rezultare. Pyszczynski §i Greenberg (1987) au ptepus 0 teorie a perseverarii auto-reglatorii asupra depresiei reactive. . .' . auto-focahzarea ~l:e§te pentru a permite individului sa reduc~ di=crepan~:. In cele ce urrneaza.r: to-reglatorii sustine d. va renunta la scop 3.. ~ de sine §i are pu~ine surse de strrna de sme alrernarive lSA stlll1a 'b'l nu va vrea sa renunte la atingerea scopu UI rruna §I se v pOSl 1 e . .. . la intensificarea afeetelor. atunci cre§terea nivelului auto-focalizarii va duce la depresie. primii care au remarcat asernanarile dintre indivizii depresivi in conditii normale §i subiectii din experimentele de laborator asupra auro-focalizarii. Tendinta 3. Ei au pus in eviderita un asa-numir "stil depresiv de auto-focaiizare" care consta in faptul ca indivizii depresivi se angajeaza in auto-focalizare dupa un e§ec.:_:D:. .. dupa pierderea unei surse i~p. Ca arare. In condilii normale.. Ca arare. duce la: 1. Depresia. PSIHO~ L~O~G~I~A~S~O::C:::I'.--bali psihice. ~ . -' .1: liza asupra sursei pierdute.. dornenii.. dad individul isi da seama cii reduce rea discrepantei nu este posibila.::I_::_V_::_L_S_A_N_A_T_A. Diferite bali psihice sunt caracterizace de pattern-uri diferite devariabilitate pe dimensiunile de rnai sus. la cresterea r~sponsablhta~ll ~e~tru rezultat la un acces mai larg la informatia auto-referenta. feri scopul Ii vine foarte greu sa evadeze din ClC u e ceea ce l-ar 0. .~lel entrate pe eu este de a declan§a nrocese necesare in urmanrea conc . Acest sril a fost dernonsrrar in studii care au folosit verbalizarea gandurilor de carre subiecti. astfel de perseverari auto-reglatotll va pune in miscare 0 sene de A' • . di . a§a cum am men~ionat. Indivizii difera intre ei in functie de gradul in care sunt autofocalizati.

a§a cum 0 fac 'in cea maimare parte a timpului. dar evita auto-focalizarea dupa un succes. Starck er al. S-a ararat ca nivelurile inalte de auto-focalizare rnediaza cel putin in parte caracteristicile nori-adaptatrve asociare de obicei cu depresia. constiinta crescuta 'a anxietatii produsa de auto-focalizare cre§te probabilitatea ca reducerea discrepantei sa fie perturbata. Studiile au ararat ca indivizii cu anxietate mai mare in fasa testului raporteaza mai multe ganduri auto-referente §i auto-evaluative in timp ce sustin testul decat cei cu 0 anxietate scazuta in fata testului. au constatat astfel 0 cresterea afectelor negative §i 0 scadere a afectelor pozitive. Efectul acestei perturbari depinde de percepriile individului asupra posibilitatii ca discrepansa sa fie redusa. detectarea unei discrepante negative nu genereaza in sine afect: afectul negativ apare atunci cand individul percepe 0 . De. Toate aceste studii sugereaza cainterven~iile care-si propun sa schimbe tendintele de auto-focalizare ale depresivilor pot fi deosebit de eficiente in tratamentul depresiei. Gibbons et al. 0 serie de studii au probat rolul auro-focalizarii in depresie aratand ca rnulre din caracteristicile legate de depresie dispar arunci cand persoanele depresive sunt impiedicate sa-§i focalizeze atentia 'in interior. Anxietatea. Aceasra I I ~ relaSie e mai pronuntata cand testul se da in conditii evaluative sau stresante. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE de indivizi poate aparea §i stilul de auto-reglare rnentine §i va amplifica depresia. o alta legaturaintre auto-focalizare §i anxietate poate fi stabilita daca ne amintim ca auto-focalizarea il face pe individ sa fie mai constient de starile sale interne. Depresivii se afla intr-o stare de auro-focalizare in mod cronic . auto-focalizarea incurajeaza abandonarea sarcinii §i duce la performanta slaba.'" APLICATA 3. studiile atesta ca tendintele spre auto-focalizare ale indivizilor depresivi sunt diferite de cele ale' non-depresivilor. intrucat individul are mereu tendinta de a-§i modifica standardele dupa succes (de a alege unele mai inalte). S-a ararat. In plus. Din aceasta perspectiva. ea poate fi astfel echivalata cu anxietatea. (1985) au expus subiecti depresivi la 0 oglinda. Analizele anxietatii au folosit adesea conceptul de auto-focalizare sau de auro-preocupare. depresivii fiind cronic auto-focalizari. auto-focalizarea amplified tendinta de a persista in sarcina §i de a obtine 0 performanta buna. autofocalizarea este de cele mai multe ori asociata cu emotii negative. Potrivit lui Carver §i Scheier (1981). depresiv care va Exista astazi suficiente probe empirice 'in sprijinul ideii ca rnulte din caracteristicile depresiei sunt mediate de un nivel ridicat al atentiei auto-focalizate. 1:n conceptia celor doi autori. Totusi. Cand aceasta proba. Pyszczynski er al. Astfel de teorii afirma ca diminuarea performantei datorateanxietasii in fasa testului rezulra din gandurile auto-referente ce rnicsoreaza capacitate a atentionala disponibila pentru gandurile legate de sarcina. Putern presupune ca instruc~iunile de a se concentra pe sarcina i-au impiedicat pe subiecti sa se concentreze pe ei in§i§i. neplacuta din cauza ca releva discrepantele dintre standarde §i starile prezente ale individului. Sa ne arninrim ca. ca auto-focalizarea intensifica afectele negative la indivizii care privesc fotografii ce reprezinta atrocirati sau ca intensifica anxietatea la subiectii ce urrneaza sa atinga un §arpe. Una din ipotezele initiale ale lui Duval §i Wicklund (1972) a fost ca auto-focalizarea este 0 stare tensionata. 'in aceasra stare depresivii i§iamintesc foarte exact detalii despre spitalizarile (experiente neplacute) pe care le-au suportat. Wicklund a fost de parere ca astfel de situatii suntrare. teoriiie anxietatii in fasa testului sustin ca aceasta stare este caracterizara de niveluri inalte ale atentiei auto-concentrate. (1985) au observat d a-i incuraja pe subiectii depresivi sa se concentreze pe sarcina Ie faciliteaza performanra. (1987) au ararat ca pesimismul cu privire la propriul vii tor se reduce sirntitor atuncicand subiectii depresivi sunt tacu~i sa-§i concenrreze atentia spre exterior. Cand probabilitatea ca discrepanta sa fie redusa este inalta.individul atinge sau chiar depaseste standardele. Wicklund (1975) a modificat aceasta pozitie. In coricluzis. sussinand ca auto-focalizarea poate produce §i afect pozitiv atunci dnd . pentru a se sustine astfel de idei.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. pilda.• bilitare e mica. Auto-focalizarea ar trebui sa amplifice constiinta individului asupra sernnelor corporale ale anxietatii §i astfel sa intensifice experientele subiective de anxietate.

(981) au aratar ca auto-focalizarea intare§te tendin~a subieqilor fricosi de a renunra sa se apropie de obiectul de care Ie este frica (un§arpe). 1 ~ . PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE II I I discrepanra negativa ca extrern de dificil de redus. vidul e auto-focalizar. grupuri experimentale din subiecti cu scorun man p~ u formaL . u. .. 2.tim. iar constiinta de sine va duce la perseverare inutila §i dureroasa §i la afecte negative legate de ratarea reducerii discrepantei.n a uzu 1Ul §l a abuzului de alcool. s ar§lt. Hull §i colaboratorii . pOl . * ~ie alcoolicii au un nivel coborar al auro-focalizarii cu un grup de subiecn ce consumau cii subiectii cu intoxicain cornpararje alcool in cantitii~i moderate. rienta oricarei stariemo~ionale. . caci dis~r~p:~~ele produse ~.. consecinrels afective ale inroxicarii cu alcool sunr similare cu cele ce rezulta din diminuarea auto-focalizarii. Rezultatele au indicat ca su iectu cu scorun testu e 111 ~ 1d ~ alte la con§tiin~a de sine consumau mai mult alcoo . Rolul nuan~at pe care-I joacii auto-focalrza~ rea in psihopatologie nu poate fi inteles decat in co~t:xt~l rna: larg al auro-reglarii. abuzul de alcool devine posibil at unci dnd individul a ratar cu putin un standard important pentru el §i considers cii nu sunt sanse sa reducii discrepan~a in viiror. anxierati. ~ 1 §l . Consumul de alcool in exces reduce afectele negative ce rezulta din aparitia sau anticiparea evenimentelor negative.upa e§:c.. (979) au demonstrat ca auto-focalizarea ii face pe subieqii care se indoiesc de capacitatea lor de a trece cu bine un test (0 sarcina care produce anxietare) sa renunte rnai repede la sus~inerea .. rea cu. de vinuri explicandu-Ie ca aceasta nu biare . ta a treia a expe. discrepantele traite de indivizii . mul de alcool al subiectilor cu scorun d di I det dea de rezultatulla testul de inteligenta. Carver et al.a~t~~lta~l a~t~-reglat~ru. Mai mulr.~ . m pus. De pilda. Auto-focalizarea intensifica expe. . Cand ind].. auto-focalizarea afecteaza experien~a . rei de sine si din subiecti cu scorun mici pe aceea§ ala con§tl111~" de i li ~ sc ~ A . sc [e-au comum 'cat rezultate negative sau pozitrve fa se . ei au aplicat tuturor subiectilor un test e 111te1gen~a ala. purern face ipoteza ca auto-focalizarea este implicata in egala masura in consumul de alcool. ..entului.. . le-au cerut sa partlClpe ~a 0 In secven~. alcool se asociaza adesea cu evenimentele de via~a negative. in . Boala psihica poate rezulta din auto-focalizarea excesrva. nivel inalt al constiintei de sine nu conduce m sine la :ons~m~ e 1 1. Astfel e stu 11 nu epm . au observat cii relatia normala dintre con§tiin~a de Areea§l auton. I 01 ~ . 1 d . agreslv~tatea: §i impulsivitatea). d poate rezulta §i din lipsa auto-focalizarii (de pilda.. ca 1d A A A· A .. .sunt cele in care indivizii 1ncearca sa scape de starea de con§tiin~a de sine.• modeluj IuiCarver §i Scheier.. .~ . . auto-focalizarea poate sa intareasca rezistenta la bolile legate de stres. "1 AI fA . sine i:in~n. testeze acelasi gen de ipotez~. Relatia dinrre constiinta de sine §i psihopatolo~ie nu este ~~a 1· ~ meara.. Mai precis. 1 a . Dar fiind rolul foarre important pe care auto-focalizarea 11 joaca In depresie §i anxietate.egatura c~ . ~ull §iYou~g 0~83) Urm .~ ~ emnata ·. vltatea au 0~ at~sta" . n .. deci §i a anxiera~ii. Aceasra observa~ie l-a taCut pe Hull (981) sa presupuna cii alcoolul reduce consriinra de sine inhiband procesele cognitive superioare legate de codarea inforrnatiei in funqie de auro-relevanta sa.depreslvl pot fi lreductibile din diferite cauze. Studiile care atesra acesre ipoteze sunr numeroase. Scheier et al.e stres pot fi reduse in mod eficient prin .. perceptia ca 0 discrepanra negativa nu poate f redusa poare deterrnina anxierare.~ Hull (981) a ararat ca 1mprejurarile care favorizeaza abuzul de alcool.sai au constatat . 1~ degustare . in coborate Anvreme ce consu.. celigenta. Hull a precizat. t focao ~ desigur validitatea modelului lui Hu . 11 E . in doua moduri: 1. Acesta poate fi prezis atunci cand apare comb~na~la dintre nivelul inalt al consriintei de sine §i aparitia unui evemment ce are irnplicatii negative pentru eu.. 1izarn " ~ .. Ca at are.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 3. Dirnpotriva. Abuzul de alcool. testului. Observa~iile clinice sugereaza cii inroxica.• ietate nu apare la subiectii intoxicati cu a co . (a starii de constiinta de sine) reprezmta 0 cauza ms .. . Abuzul de alcool este riispandit In randurile indivizilor ce au probleme de depresie sau de anxierare.

1. 7'). carre propriul eu po ate avea implicatii senoase pentru conforrul psihologic §i fericirea persoanei. Care sunt principalele irnplicatii ale teoriei invasarii sociale In acest domeniu? 3..2. Pe de alta parte.-a-p111-. implicatiile teoriei invasarii sociale in eliminarea cornportamentului de evitare. Teme de reflectie • Analizati modaliratea prin care anumire tulburari sunt influentare de pattern-utile de auto-focalizare. Dr.MAN UAL DE PS I HOLOG IE SO CIALA APLICAT A "De retinue' y Teoria inva~arii sociale sustine ca indivizii achizitioneaza un i comportarnent social prin experienta directs sau indirecra. cea de-a doua rnodalirate corespunzand observarii modelelor (cum ar fi mem. Un rol important este §i cel definit de teoria eficienrei personale care presupune ca inirierea §i persistenta 'in comportament esre determinata de valoarea rezultarelor.-· c"'--a-:t-::aJ. PS-=-i-h-o-:-lo-g. Varsta a III-a §i institu~ionalizarea 4.). precum §i importantele legaturi ale acesteia cu problernele de adaptare pe care le poate avea un individ. ~ • sa definiti conceprul de medicina comportamentala. 4/. Aceasca teorie are implicatii importante 'in studiul §i explicarea comportarnenru. veti fi in rnasura: • sa explicati cum pattern-urile de comporrament aduc psihice prejudedisi sanat3. prieteni. Exereqi» jizie maderat Ji regulat 3. Analiza~i rolul pe care auto-focalizarea i1 are in procesu1 de -~ auto-reglare.-a-.3.i-=ndomeniul sanatatii fizice ' ~TEFAN BONCU Universitate~ "AI. expectants cu privire la acestea §i la auro-eficienta. se considera ca expunerea la modele reprezinra probabil cel rnai insernnar factor in dezvoltarea rolurilor de sex. Jurma P. bri ai familiei. Bandura constituind 'in acest sens §i 0 teorie cognitiva asupra' agresivitatii.-:-· a-so-c~i. arnintim §i modul In care cercetatorii din domeniul psihologie sociale au ararat cum simplul fapt de a orienta atentia catre sine. Cuprins 4. 2004 Obiective de lnva!are Studiind acest capitol. Identijiearea §i eliminarea sau diminuarea jactorilor de rise 2. modelele servind ca 0 sursa de neinlocuit' de informatie despre comportamentele adecvate grupurilor de sex de apartenenta.2. 7? . . Iasi Un stil de viala sanatos este responsabilitatea jieearuia dintre not' Ji presupune: " 1. De asemenea. personaje din mass-media etc.-la:.3. Igiena dentara 4. de asemenea. • sa enurnerati aplica~iile psihologiei sociale In domenlUl sanata~ii fizice. • sa preciza~i rolul jocului de rol 'in incerventiile pnvmd fumatul. prezentarea din acest capitol urmeaza expunerea lui James Weyant (1986). Octavian. L Cuza 1 ". Alimentalie ralionata.1. Care sunt mecanismele prin care auto-focalizarea are impact asupra sanatasii mentale? in buna masura. Interven~ii asupra fumatului l Intrebari de' auto-evaluare 3. lui agresiv. . Bandura §i McDonald au ararat ci'i judeca~ile morale ale copiilor pot fi modificate prin irnirarea unui model adult. 3. Sunt analizate.~ii fizice. • sa precizati rolul privatii senzoriale in Iasatul ~e f~~t.

Conceptul de rnedicina comportamentala. Colesterolul 5. Boli digestive 5. consumul de droguri. Boli de nutritie II. au realizat ca anumite patternuri de cornporramenr aduc serioase prejudicii sanatii~ii fizice a persoanei.adanc inradacinate in stilul nostru de vi~a. Diabet 8. asupra celor accidentati. 9. oamenii de §tiin~a. Sex neprotejat I . Lipsa fructelor rnentatie Din nefericire. jocul de rol §l pnvare senzoriala in interventiile privind fumatul. In plus. oamenii nu-si schimba comportarnentui nici atunci dnd au cunostinta de factorii de rise. 40 % din decese se detoreezi primilor 10 iectori de rise In timp ce urmstorii J 0 factor. . Tocmai In aceasta privinta conrributia psihologilor sociali poate deveni foarte importanta. Abordarea preventiva amplifica responsabilitatea individuala in adoptarea parrern-urilor de comportarnent sanatoase §i a unui sril de viasa lipsit de riscuri. HIV I AIDS 12. Odata cu aparitia rnedicinei comportarnentale._- In. Alte cornportamente auto-distructive recunoscute ca atare sunt cons~~ul de ~rana in exces §i consumul de hrana nepotrivita. munca stresanra pe o penoada indelungata. ~ J ~ f I < . In 1980. Obezitatea 6. Boli genitale ~i urinare 9. Greutatea corporals ca o forma de devianta fizica voluntara 4. Tuberculoza (TB) ~i endocrine asupra sanata~ii ale acestor practici. dandu-le sfaturi in privinta prevenirii §i controlului bolilor. Boli respiratorii 6. Spre 1970. Cancer malign cauze de deces: Principalii factori de rise: I. de la solicit area medicilor de a trata boala spre prevenirea balilor prin comportamente adecvate autoimpuse. Date fiind riscurile asociate stiluhri de via~a al multora din noi.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 4. mul~i oameni sunt convinsi ca a munci pe branci. raportul anual din 1964 al Asociatiei Medicilor Americani a pus in legatura furnatul cu cancerul §i bolile de inirna. De pilda. e gusto asa.Multe din aceste cornporramente sunt.ele patru decenii. §i chiar asupra celor sanatosi. e liinpede cii schimbarile comportamentale pot avea efecte benefice. Intrudt psihologii sociali au cornpecenta in dornenii ca influenta sociala §i comunicarea persuasiva. Noua abordare este inso~ita de 0 rniscare generala in domeniul ingrijirii sanata~ii. Boli cerebro-vasculare 4. Hipertensiunea 3. rolul medicilor n-a scazut. I . alcoolul.4. dar rolul alter specialisti (printre care §i pihologii sociali) s-a extins. Principalele 2. Boli neuro-psihiatrice 7. teo ria disonantei cognitive. ~i legumelor fizice din ali- 7. Fumatul 2. indt indivizii nu renunta 1a obiceiurile lor nici atunci dnd medicu11e spune ca ele sunt profund nocive pentru sana:: tate. Droguri 10. Medicii pot interveni asupra celor bolnavi cronici. Rezistenta la schimbare este atilt de mare. ideea ca fumatul constituie principala cauza care duce Lamoarte §i care r5~ate fi 'indeparrara prin eforturi de schimbare a cornportarnentelor era un lucru bine stabilit. Sinucidere 10. probabil.6. cum am mentionat deja. Lipsa exercitiilor 8. fumatul este un comportament acceptat §i care uneori confera distinctie. ca §i publicullarg. Astazi se considera ca §apte din cele zece principale cauze ale rnortii lnainte de batrane~ea inaintata pot fi diminuate sernnificativ prin schimbarea comportamentelor nesanatoase. Bolile cardiovasculare 3. in Statele Unite se considera cii jumatate din decesele din anul anterior se datorasera unor cauze comportamentale. ultin:. ' Conform OMS. l\1ancarea gatita repede.5. pana la surrnenare esre solutia de a-§i asigura 0 existenta tihnita.obeziratea ca devianta fizicii voluntara. teo ria controlului ~i varsta a treia.• ···1(·······. lipsa exerc:~l1lo: ?zlCe. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATkfII FIZICE 4. consumul de alcool esre un comportament social. ca ochiurile ori cartofii priiji~i. Dar. ei pot oferi sugestii care sa-i ajute pe oarneni sa fad schirnbarile comportamentale propuse de medici. Deficienta Ilegale de fier _". Interven~ii asupra preadolescentilor §i adolescentilor 4. multi ?ameni continua sa desfa§oare comportamente auto-destructive. se refera rocmai la induce rea acestor schimbari. Mentinerea unei greurati ideale Cuvinte-cheie: stil de via~a §i comportarnenre autodistrucrive: schi~b~rea de arirudine. Alcoolul 4. de rise conteezii doar pentru f 0 % din decese. in ciuda con§tientizarii consecintelor negative I. aparut in anii 'SO.

. s-a cornportat la fel inainte §i dupa interventie. Leventhal. §i in locul diapozitivelor cu infectii §i carii. Demersul lor a fost intreprins in cadrul Yale Communication and Attitude Change Program. Subiectii foarte speriati au ascultat in cea mai mica rnasura recomandarile de a-§i intari obisnuinta de a se spala pe dinti. Ei aveau prilejul sa vada imagini cu infectii grave ale cavita~ii bucale §i carii avansate. 4. ca infectia gingiilor §i infectii in alte par~i ale corpului. Au existat trei conditii de provocare a fricii. in conditia de control. Rozelle. consumul de alcool in exces. subiectii primeau un mesaj ire levant pentru igiena denrara . A§a cum era de a§teptat.era yorba despre structura ochiului.I MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 4. consumul de alimente in exces etc. toare continand aceeasi informa~ie factuala despre cauzele cariilor §i aceleasi instructiuni pentru practicile preventive de igiena. In condiva . 'Iotusi. ea mentinerea unei proaste igiene dentate. Subiectilor din aceasta conditie li s-a amintit in mod repetat di pot deveni victime ale acestor consecinte.Erica moderata" Ii s-a vorbit despre aceleasi pericole. condus de Carl Hovland. Singer §i Jones (1970) au lucrat pe necesitatea vaccinarii cu tetanus §i au demonstrat ca a ampli£lca specificitatea instructiunilor (a le face mai precise §i mai detaliate) ii deterrnina pe oameni sa se vaccineze. Concentrandu-se asupra caracteristicilor mesajului. dar folosirea inforrnatiei lnfricosaroare nu are un efect pozitiv asupra comportamentului. ei §i pe eea comportamentaHi. Igiena dentara Multe din aplicatiile psihologiei sociale in domeniul sanata~ii implica interverini menire sa schimbe cornportamente daunaroare pentru sanatate. Studennlor din condina .frica mare". dupa transrniterea mesajului. Cei doi aurori nu urrnareau numai schimbarea de atitudine. Sustinand §i ei aceasta concluzie. iar cei din conditia . PSIHOLOGIA SOCIAL . Care va motiva ~intele sa se conformeze recornandarii sursei de a evita consecintele neplacure ale faptului de a nu se spala regular pe dinti.. deci.frica mare" cel mai putin.§i incerca sa determine impactul acestor variatii asupra schimbarii de atitudine. Se pare. Lasater. In condi~ia "frica minima". care-i ameninta mai putin pe fiecare !n parte. exista foarte putina inforrnatie care putea starni frica. S-a constatat ca subiec~ii din conditia . care nu primise recornandari privind igiena den tara. Janis §i Feshbach au manipulat continurul de inforrnatie de natura sa provoace frica. Janis §i Feshbach. APLICATA IN DOMENIUL SANATATII FIZICE ". Pentru a raspunde la aceasra intrebare.Erica minima" s-au schimbat eel mai mult. Imaginile vizionate de ei erau mai putin infrico§atoare. Ei au testat.sursa. In sfar§it. La baza folosirii rnesajelor ce provocau frica statea ideea d astfel de mesaje vor provoca 0 tensiune emotionala neplacuta. Pentru a testa aceasta ipoteza. Desigur. sursa punea accentul. Ei incercau sa-i persuadeze pe studenti sa-§i amelioreze practica de a se spala pe dinti. iar a starni frica nu are efect. Ei au apreciat mesajul ca fiind interesant §i ca avand valoare educationala. au concluzionat ca marerialul destinat sa starneasca frica subiectilor nu a crescut eficienta mesajului despre igiena dentara. Dembroski §i Allen. mesajul §i ~inta . ins isrand asupra deraliilor. subieqii din conditia "frica mare" au fost foarte ingrijorati. Evans §i colegii sai (Evans. Grupul de la Yale varia in mod independent componentele procesului de comunicare persuasiva .. s-au cornparat rapoartele subiectilor cu privire la spalatul pe dinti inainte de experiment §i la 0 saptiimana dupa aceea. pe consecintele dureroase ale igienei dent are nesatisfacatoare. ei vedeau radiogra£li §i diagrame. fumatul. cel mai important aspect al acestui demers era de a §ti dad frica a motivat ameliorarea practicilor de igiena den tara. 1970) au extins studiile asupra efectelor mesajelor persuasive asupra practicilor de igiena denrara. ~i s-au plans de anumite aspecte ale mesajului ca insu£lcien~a inforrnatiilor despre prevenire §i caracterul neplacut al unor imagini. Grupul de control.1. di interactiunile privind ingrijirea sanata~ii pot induce schimbari comportamentale. program vast de cercetari. mai factuala. dar intr-o maniera mai impersonala. Irving Janis §i Seymour Feshbach (1953) au fost prirnii Care au aplicat psihologia sociala la 0 problema de sanatate. Janis §i Feshbach au repartizat subiectii-studenn in patru conditii experimentale. in afara ..

mesajul pozitiv sugera d sanatatea maxima §i stima celorlalti pot fi obtinute prinrr-o igiena desavaqita. Dupa rnestecarea tabletei.diferita. dupa 0 sapramana. Scopul acestor studii nu a fost acela de a induce complezenta ver- ba. Intr-o astfel de institutie. §i deloc de masurile obiective. a unor recomandari detaliate §i exprimate caracteristicilor inlimbaj simpLu. cele mai pronuntate intentii de a se conrorrna recornandarilor §i. A fi inrernat intr-o institutie pentru batrani amplifies pierderea controlului. Ca ~i in srudiile anrerioare. ci au facut apel la 0 rnasura obiectiva. ci de a ameliora sanatatea prin schimbari reale in cornporta- mente. Cand sunt pusi sa dea seama de propriul comportament. nevoia de aprobare socials poare falsifica rapoartele lor. In contrast. rapoartele verbale ale subiectilor indicau 0 influenta mai mare a mesajelor ce faceau apel la frica. se asteapta ca batdinii sa fie pasivi. Evans §i colegii sal au cerut subiectilor sa mestece 0 tabled special a. celelalre conditii au fost. de fapt. Varsta a lII-a Pierderea §i insrirutionalizaree asupra mediului sau numai perceptia comrolului . avut un efect pregnant. au handicapuri fizice serioase. mai cu seama Ladepresie §i la afectiuni fizice Lafel de grave. Subiectiierau cu to~ii studenti negri. Potrivit rapoartelor verbale ale subiectilor. dar nu 0 ameliorate a cura. Subiectii din conditiile cu rnesaj pOzitiv plus recornandari §i recornandari detaliate au retinut eel mai bine inforrnatia §i s-au dovedit a avea cei rnai curari dinti la 0 sapramana dupa rransrnirerea mesajelor.~eniei dintilor rnasurata cu tabletele speciale. Multi batrani au pensii ridicol de mici. mai eficiente.2.r~~~~ SOCIAL~ APLICATA iN DOMENIUL SANATA:PI ~ FIZICE _ mesajelor care starneau frica. Aceasra discrepanta arunca serioase indoieli asupra studiilor ce au explorat cornportamentele aflate in Iegatura cu sanatarea §i care s-au bazat in intregime pe rapoartele subiectilor. Uneori nu-si amintesc cu precizie deralii ale cornporramentului lor. I I pierderii controlului poate duce La probleme psihologice foarte grave. . batranii par adesea foarte blazati. Rezultatul experimentului a evidenriat necesitatea folosirii unei rnasuri subiective. precum ~intei. In mare. Meritoriu pentru dernersul aces tor cercerarori este faptul d nu s-aurnultumit cu masura dependents obisnuita. §i ei au construit rnesaje care starneau frica subieqilor. rapoartele verbale ale subiectilor. dantura fiecarui subiect era fotografiata §i judedtori care nu §tiau in ce conditie experirnentala se aflase fiecare subiecr erau pusi sa aprecieze gradul de curatenie al dintilor. Subiectii erau repartizati in una din urrnatoarele conditii: frid. luand masuri dependente atat prin intermediul rapoartelor subiectilor. Demersuri rnai promi~atoare constau in folosirea unor mesaje pozitive. §i in adecvarea sursei la caracterisricile l~:' l l t I ' I t t 4. mesaj pozitiv plus recornandari. mesajele folosite contineau un set de recornandari privind Ingrijirea dintilor. frica intensa a produ~ cea mai mare' anxietate. mai rnuit. Un aspect foarte important al barranetii este pierderea controlului. recomandari §i recomandari extrem de elaborate. cat §i prin intermediul rabletelor speciale. cea mai mare frecventa a perierii dintilor. insisrand asupra succesului social al subiectuLui. indivizii nu dau cele mai acurate raspunsuri. care Iasa pete rosii in locurile unde dintii nu fusesera adecvati periati. t ~ii dintre sursa §i ~inta in persuasiunea privind folosirea pastei §i a periu~ei de dinti. dar examinarea masurii obiecrive a tacut posibila 0 concluzie net . Eficienta fricii a 'fost atestata numai de rapoartele verbaleale subieqiLor. lor nu mai au nevoie de ei. mare plus recornandari. De§i1ngrijirea poate fi serioasa §i bine inrentionata. Lasater §i Ramirez (1978) au studiat rolul sirnilarita~ I'. rnesajele ce produceau frica au determinat raportarea de catre subiecti a anxietatii §i a schimbarii de atitudine. Cei ce au primit mesajul de la un dentist negru au dat ascultare mesajului intr-O rnai mare masura decat cei ce au audiat un dentist alb. §i efectele unui mesaj pozitiv. In loc sa sublinieze consecintele negative. Ca §i in studiile anterioare. testul cu tableta de care am pomenit a indicat d.frica redusa plus recornandari. se imbolna- I f I . Similaritatea de rasa dintre ~intii §i sursa a. Cercetarile asupra interven~iilot psiho-sociale destinate sa induca 0 buns sanatate den tara nu sustin eficienta mesajelor ce pro due frica. pierderea in greutate §i chiar moartea.la. jar copiii .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICAT A PSIBOLOGIA 4. Droski. ca ulcerul.

barranii puteau prezice. p. autorul unui grup de batrani sa stabileasca rnornenrul §i durata vizitelor srudentilor. Batranii din primele doua grupuri au fost apreciati ca fiind mai adaptati. Ii s-a dar 0 planta rara sa 0 fi ales ei In§i§i §i li s-a spus d infirrnierele vor avea grija de planta. astazi se considera dere a numarului neajunsuri pe care le creeaza fuma50% din populatie fumeaza.\ APLICATA 4. ambele grupuri vizioneaza un film). 1976. Schulz (1976) a imaginat 0 interventie ce presupunea rnai mult control exercitat de catre batranii insrirutionalizati. In aceste conditii. ascult a la radio. Sa observarn di batranii din cele doua grupuri se bucura de aproximativ aceeasi ingrijire (ambele grupuri primesc plante. Psihologii rrebuie sa imagineze. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN DOMENIUL SANATATII FIZICE . pot privi la televizor. dar rata tabagismului mentine torusi foarte ridicara. de catre personalul medical. iesea mai mult In ora§. asadar. In al doilea rand. Interventii asupra fumatului In ciuda binecunoscutelor tul. au luat mai putine medicamente. dar primul grup are un control mai bun. psihologii sociali au ararat Ga sanatatea rnentala §i fizica a batranilor poare fi imbunata~ira prin inrarirea controlului exercitat de ei asupra mediului. 197). In ultimul tirnp. In experimentul a dat posibilitatea ar putea fi foarte benefice. In contrast cu acesr grup. in plus. batranii au putut stabili dad §i cand sa vizioneze un film.3. comunica mai volubil. fiecare batran §i-a ales 0 planta §i s-a ocupat de ea. exist a un grup de control alcatuit din batrani care ou primeau deloc vizite. 16 au rnurit in primele zece saptamani dupa internare. crescut din cauza In Romania. mai ales 'in situatia In care batranii pot conrrola sau rnacar prezice de teren pe care l-a realizat. Cei ce avuseserii control se simteau mai fericiti §i erau mai activi decat batranii din grupul rara control. Intr-o alta conditie. ca pot sa-§i viziteze prietenii. "consecinsele negative afe Inaintarii In varsta pot fi intarziate sau prevenite dad li se reda barranilor dreptul de a lua decizii §i de a se simti competenti" (Langer §i Rodin.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. numai una a murit In aceeasi perioada. in§tiin~andu-i pe bat rani asadar. In societatea occidentala au aparur norme foarte stricre ce regleaza fumatul in locurile publice. n-au putut alege mornentul vizionarii filmului.: de bun a calitate. Exista sease de fumatori. furniirori! au tendinta de a se considera discriminati. 4. rata tabagismului accesibilitatii ggaretelor . dupa 1990. iar 0 ca peste 70% din furnatori consuma peste 10 rigarete pe zi. Eforturile psihologilor sociali de a gasi rehnici de control al consurnului de rigarete nu au dus la rezultate spectaculoase. citi. dar nu puteau controla ei nu controlau §i nici nu puteau vizitele. vesc §i chiar mor mai repede in astfel de institutii. vizitele srudentilor se efectuau rad ca batranii sa fie anuntati inainte anticipa vizitele. pre cum §i a cantitatii de ~igarete consurnate de fiecare fumator In parte. efectele benefice ale vizirelor centrolabile §i ale celor predictibile au disparut odata ce aceste vizite au incetat. cu rnai multa pofd de viara. In general. Intr-un studiu celebru s-a raportat ca din 17 batrane care nu voisera sa se interneze la azil. Perceptia controlului a fost Indrld rearninrindu-se acestor batrani ca POt iesi cand vor. Pentru a gasi rernedii la aceasra siruatie. Langer §i Rodin (1976) au cautat sa consrienrizeze un grup de barrani insritutionalizati despre irnportanta controlului. 'Iorusi. studentii stabileau cand se vor desra§ura vizitele §i cat vor dura. cat §i posibilitatea ca atat de a prezice vizitele erau benefice ca efecre psihologice §i somatice. Chestionarele administrate dupa trei saptarnani au evidentiar beneficiile controlului pentru starea generala a batranilor. s-a facut ipoteza d vizitele unor studenti aceste vizite. Aprecierile personalului medical aratau d primul grup petrecea mai putin timp privind pasiv la televizor. In sfar§it. Intrucat batranii se simt foarte singuri. ()(' . Conrrolul real a fost intarit in doua feluri: mai lndi. Rezultatele au ararat controlul. In conditia a treia. s-au declarat mai fericiti. Potrivit lui Langer §i Rodin. interventii de natura sa induca perceptii ale conrrolului care sa dureze.. unui alt grup de batrani nu i s-a vorbit deloc despre control. Inrr-o abordare sirnilara. iar din 38 care alesesera In cuno§tin~a de cauza azilul. scrie §i decide asupra dispunerii mobilei in propria camera.

I

MANUAL

DE PSIHOLOGIE

SOCIAL;;'

APLICATA

4, pSI HO

LOGIA

SOCIALA APLlCATA

iN DOMENIUL

SANATATII

FIZICE

interven~iile efieiente se soldeaza cu abandonul pe termen scurt, dar eu rate inalte de recidivism pe terrnen lung. Folosind ereativ 0 veehe strategie, Janis §i Mann (1965) au proieetat 0 interventie care sa-i ajute pe fumatorii inveterati §i pe cei rnoderati sa se lase de fumat. Ca §i 'in cercetarile asupra igienei dentare, straregia a constat In a face apella frica pentru a rnotiva schimbarea in atitudini §i comportamente. Dar, in loc de a prezenta mesaje unui public pasiv, noua abordare, nurnita joc de rol emotional, presupunea ca subiectii sa evolueze intr-un rol srressant. Iporeza era di jucand acest rol, subiectii (studente fumaroare in anul I la psihologie) vor trai 0 experienta dramatic a ce va avea un impact lnsemnat asupra lor. Pentru a testa aceasta iporeza, 0 parte din subiecti au fost pusi sa fad joc de rol, iar altii sa asculre numai jocul de rol inregistrar pe banda de magnetofon. In conditiile de joe de rol, fiecare subiect trebuia sa-§i imagineze cii e un pacienr ce interactioneaza cu un medic (experirnentatorul). Subiectul afla di e bolnav de cancer la plarnani §i ca urrneaza sa suporte 0 operatie care are 50% §anse de succes. Pentru a lntari empatia §i a facilita inrrarea 'in rol, subiectului i se cerea sa monologheze, exprirnandu-si gandurile §i sentimentele cu voce tare. In scena finala, discuta cu medicul Iegarura dinrre fumat §i canceml pulmonar. Intentia a fest de aprovoca subiectului 0 experienta realista, implicanra §i care sa-i starneasca frica. Rezulrarele au confirrnat eficienta tehnicii de joc de rol emotional, Subiectii care racuserii jocul de rol se temeau mai mult pentru sanatatea lor §i erau mai Ingrijorati cu privire la cancerul la plamani decar subieqii care numai ascultasera jocul de rol. Aceeasi subiecti au fost de acord Intr-o mai mare rnasura cii fumatul produce cancer la plamani, cii fumatul dauneaza In general sanatii~ii §i au fost rnai inclinati sa-§i declare intentia de a se lasa de fumat. Mai rnult, la doua saptamani dupa experiment, studentele din conditiile "joc de rol" fumau cu 10,5 ~igarete mai putin pe zi de cat Inainte de jocul de rol, 'in vrerne ce studentele care auzisera numai inreractiunea dinrre pacienr §i medic fumau cu 4,8 ~igarete mai putin. 0 rnasurare efectuara dupa 18 luni a ararat cii primele fumau In me die cu 13,6 ~igarete mai putin. Cu privire la aceasta

di urma rnjisura dependenta, trebuie sa mentionam ca s-a desesurat ca 0 ancheta independenra, creand subiectilor iluzia cii nu are nici 0 legatura cu jocul de rol pe care-l tacusera. Mann a continuat acesre studii §i a imaginat un joc de rol non-e morional , 'in care subiectul juca rolul unui acuzator al taba~ . impotriva practicii , fumatului. . Aurorul a glsmU lui , argumenrand . _ ca aceasta tehnica este mult mal pu~m efiClenta decat cons t a tat
A

~~

-

intrarea subiectului in rolul pacientului bolnav de cancer la pla,. maID. Se pare , deci , ca frica nu motiveaza schimbarea de cornpor-. tament la publicul pasiv, dar contribuie cii jocului de. rol. Peter Suedfeld (1973) a ales
0

decisiv la eficienta tehni-

abordare cu totul neobisnuita

I

pefltru a-i deterrnina pe subiecti sa se las~ de fu~at: el :- f~losit. teh.~ nica privarii senzoriale. Cercetarile an,tetlOare arat~sera ca ~Ubl~ql1 riva~i de stirnulare senzoriala §i-au schimbat mal u§or atitudinea ~a raspuns la mesajele persuasive decat subiectii din grupur!le de control. Suedfeld a identificat doua motive pentru care pnvarea senzoriala ar creste susceptibilitatea la persuasiune. Lipsa stimularii po ate induce 0 nevoie de stimuli ce-l deterrnina ~e subie~t sa recepteze mesaje pe care alrfel le-ar fi ignorat. Al doilea rnotrv se refera la faptul ca privarea senzoriala reduce capacitatea subiectului de a gandi complex.Suedfeld a sugerat ca din aceasta cauza subiectii privati senzorial vor fi mai putin capabili sa gaseasca contra-argumente la mesajele persuasive. EI a formulat iporeza ca privarea senzoriala 'lnso~ita de mesaje impotriva fuma.tulu.i :a produce atitudini negative fa~a de fumat §i ca aceste atitudini vor fi vizibile 1n reducerea nurnarului de ~igarete furnate zilnic. Pentru a-si testa ipoteza, Suedfeld a repartizat subiectii (studenti, masculi, fumatori) 'in patru conditii experimentale: privar~ senzoriala plus rnesaj, privare senzoriala, mesaj tara privare §1 control (nici privare, niei mesaj persuasiv). Privarea senzoriala presupunea ca subiectul sa stea 'lntins pe pat, in 1ntuneric, intr-o, camera izolata fonic, tara ~igarete sau al~i stimuli. Subieetul putea consuma hrana lichida dintr-un tub de plastic §i nu se putea ridica decat pentru a merge la 0 roaleta chimica aflara foarte aproape de pat. Subiectii din conditiile de non-private nu erau 'in nici unfel

Q'J

MANUAL

DE PSIHOLOGIE

SOCIALA

APLICATA

4. PSIHOLOGIA

SOCIALA. APLICATA

IN DOMENIUL

SANATATII

FIZICE

privati de stimulii obi§nui~i. Cei din conditia "non-privare plus rnesaj" trebuiau sa ramana acasa pentru a prirni mesajele prin telefon. Cei din conditiile care implicau mesaj persuasiv primeau in roral IO mesaje, din care unele le cere au sa se relaxeze §i sa se gandeasca la experientele emotionale trecure legate de nevoia de a fuma, iar altele ii felicitau pe subieqi pentru ca au hotarar sa se lase de furnat. Pentru a se aprecia efectele pe terrneri scurt §i pe terrnen lung ale diferitelor conditii experimentale, subiectii raspundeau la telefon la intrebari legate de numanil de ~igarete furnace. Rezultatele au fost oarecum surprinzatoare, Autorii s-au asteptat ca privarea senzoriala §i mesajele persuasive sa reduca fumatul. Totusi, darele au indicae ca privarea senzoriala, indiferenr daca a fosr sau nu cornbinara cu transmit ere a de mesaje persuasive, a condus la diminuarea drastica a nurnarului de ~igarete furnare zilnic de subiecri. Un an dupa privarea senzoriala de 24 de ore, subiecrii raportau cu 48% ~igarete mai putin de cat inainre de perioada de privare. Dupa doi ani, atat cei din conditia private cu mesaj, cat §i cei din conditia privare simpla raportau cu 52% mai purine ~igarete decat inainre de perioada de izolare. Mai mult, 39% din acesri subiecti se Iasasera complet de fumat. Numai 6% din g;upul de control a raportat abstinenta dupa doi ani. In afara faprului ca se bazeaza pe rapoartele subiectilor (care nu sunt nisre masuri dernne de incredere), srudiile asupra rolului privarii senzoriale in abandonarea fumatului raman un mister reoretic. Sa ne arnintim faptul ca iporeza fusese d privarea senzoriala cornbinata cu mesajele persuasive reduce fumarul, in tirnp ce rezultatele au facut responsabila pentru acest efect numai privarea senzoriala. Suedfeld a oferir cateva explicatii pentru aceasta stare de lucruri. Psihologul american observa clmasurile luate inainte de experiment §i intregul context al experimentului ar fi putut sensibiliza §i subiectii din conditia fara comunicare persuasiva la scopul antitabac al studiului. Combinarea acestei sugestii cu privarea senzoriala ar fi putur determina indivizii sa se schimbe. Apoi, privarea senzoriala a avut efect terapeutic pentru ca .a permis subiectilor sa traiasca 24 de ore de absen~anon-stressand a

I
I

indicilor care in mod normal declanseaza fumatul. In sfarsit, 0 alta explica~ie ar putea fi ca privarea induce disonanta cognitiva. Dupa ce au investit 24 de ore intr-o situatie foarte stranie, indivizii devin motiva~i sa-§i justifice participarea continuand sa se ab~ina de la fumat. Evident, aceste explicatii sunt neconfirmate §l vor trebui verificate empiric.

4.4. Interventii asupra preadolescentilor adolescentilor

§i

Cele doua tehnici de a controla fumatul care au fost examinate, jocul de rol emotional §i privarea senzoriala, au fost folosire pentru a determina adultii sa renunte. 'Iorusi, 0 interventie la nivelul copiilor §i adolescentilor pe cale sa se apuce de fumat este mai importanta, pentru ca s-a demonstrat ca fumatul duce la asimilarea nicotinei, ceea ce e imposibil de vindecat cu metode psihologice. In plus, furnatorii dezvolta 0 dependenta psihologica de practica fumatului, majoritatea dintre ei declara ca fumeaza de placere sau pentru a se relaxa. Aceasta dependenta explica de ce multe interventii care pareau la inceput eficiente n-au putut avea decat efecte pe scurta durara. Statisticile arata astazi 0 scadere a numarului de fumatori adulti in raport cu perioada anterioara, dar 0 crestere a numarului copiilor §i adolescentilor care furneaza. Evans (1976) a dezvolrat un program de interventie foarte vast cu scopul de a preveni fumatul la aceste varste, El s-a bazat in principal pe doua perspective psiho-sociale. Interviurile realizate cu elevi de liceu i-au aratat ca acestia resimt 0 presiune sociala foarte mare de a fuma, chiar atunci cand cred in mesajele educationale potrivir carora fumatul este foarte periculos pentru sanatate. Exista trei surse ale presiunii sociale exercitate asupra adolescentilor §i copiilor: colegii, parintii §i mass-media. Recunoscand ca aparitia furnatului la copii poate fi mai mult 0 chestiune de influenta socials decat un deficit de educatie sanitara, Evans a decis sa aplice teoria Inva~arii sociale a lui Bandura, porrivit careia rnulte din comportamentele

J

..

~

j~

,,

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIAL~

APLICATA

L~_:G~I~A_:S~O~C~I~A~L~A:__:A~P~L~I~C~A~T~A~iN~D:_:O::..:M=E::..:N .; U L_S_A_N_A_T_A_T,-I_I_F_IZ_I_C_E I 4 psIBO~O

copiilor se dezvolta ca urmare aobservarii §i imitarii altora. Pentru a contrabaLansa influenta modelelor negative, e necesar ca adolesceo£ii§i cop iii sa fie expusi la modele din randul lor care nu furneaza, A doua perspectiva la care a tacut apelEvans a fost conceptul de inoculare a aritudinii al lui McGuire (1964). McGuire a aratat ca oamenii pot construi rezistente la schimbarea de atitudine intr-un mod analog inocularilor medicale. In medicine, inocularea se refera la aplicarea de doze mici diner-o boala in a§a fel incat organismul sa invete sa se apere irnporriva dozelor rnari. Expunand indivizii unor argumente slabe care le contrazic atitudinile, ei pot construi aparari irnpotriva argumentelor puternice. Ca atare, in interventia antitabac, se va proceda la expunerea la presiuni in favoarea furnatului. Integrand cele doua perspective, invaprea sociala §i inocularea, Evans a ararat subiectilor sai adolescenti filme cu adoiescenri care erau renrati sa fumeze in urma conracrului cu parintii, colegii sau mass media, dar care rezistau aces tor presiuni, Expunerea la presiunile sociale servea ca inoculare, iar expunerea la rezistenta in fata presiunii sociale ofere a modele pozitive. Combinarea acestor doi factori ar fi trebuit sa ajute adolescentii sa reziste la presiunile de a fuma pe care le inralneau in viata de z1'cu zi. Evans §i-a luat §i 0 alta rnasura de prevedere. EI nu numai ca a modelat rezistenta la presiunile sociale exercitate asupra adolescentilor, dar a evidentiat §i consecintele negative irnediate ale fumatului (cresterea concentratiei de agenti toxici, ca monoxidul de carbon, In corp). Accentuarea consecintelor imediate in dauna efecrelor de durara a avut la baza ideea ca adolescentii sunt orientati catre prezent, §i nu catre viitor, _' Evans §i colegii sai au luerat cu subiecti de 14 ani din cateva §coli, considerand ca aceasra este varsta la care cei mai multi adolescenti incep sa fumeze. Unele clase au prirnir rraramenrul complet care consta in: trei filme ce intasi§au presiunile sociale in favoarea fumatului; doua filme despre rezistenta in fasa presiunilor sociale; un film despre faptul ca fumatul cre§te concenrraria de monoxid de carbon din organism; multiple rnasuratori perrtru a

~ nivelul practicii fumatului In fiecare clasa. Filmele erau determllla .. ditiil d -. au fost date roate in aceeasi Z1. In con ISHe e comcurte §1nu . I s biectii primeau numai unele din componente e trata~ d 1 se Parare, "su experimental cornplet, iar in con d" . l~la e contro ~~w I 1 ~ mai nivelu1 fumatului la momentul fina . ma5ura nu b1 I Cercetatorii n-au avut incredere In rapoartele ver a e .a e . rilor in masurarea variabilei dependente. De aceea, subiecsub lec, d li ~ '1 li e arara un film In care se recoltau mostre e sa ~a ce erau SI or 1 s . I' d . . ~ trU li ate din punctul de vedere al conSlllutu ui e nrconna pen ana 1Z ~ • • 1 D f t restul bili cate rigarete fumeaza pe Zl paClentu . e ap," a se sta 1 1 :; di li a nu este deloc concludent, Intrud1t nu poate isnnge liltr~ cu sa IV. . de ti ~ fa ~ ~ fu eze el f atori §i cei ce sunt expusi la fumul e Slgara ara sa m AU~. Subiecri10r li se recoltau §i mostre de saliva, dar acesteau nu 1O§1§1. :; bili .. · te Faptul ca ei credeau ca se poate sta 11 cu preclZle erau ana 1iza . '. 11 , . ete fumeaza pe zi ii taceau sa declare sincer consumu or care Slgar ." b1 1 . 'Iehnica de a 'inrari acuratetea rapoartelor ver a e a e b aglC. .1-'. ta . fi'fi subieqilor tacandu-i sa creada ca raspunsun1e ~or po~ 1 ve~l l=a~e prin masuri obiective a fost introdusa in psihologia socials m
A
A

<

1971. Rezulcatele

programului

. la si . bazat pe invasarea SOClaa §1 pe lilO:

culare au fost satistacatOare. Evans §i colegii sai a~ constata~ c: dupa 10 saptiimani 18% din grupul de control lllcepuse~a sa fumeze, in timp ce in grupul experimental acest procenta) era numai de 10%. McAlister, Perry §i Maccoby (1979) au continuat .a~est proram rafinandu-l. Ei au pastrat ideea de inoculare §1 ideea de fnflu~nsa a modelelor, dar au tacut trei modifidiri fundamentale:. 1. Au folosic, in locul modelelor filmate, modele reale,adol~scenSI stirnati de colegii lor; 2. Au pus fiecare subiect sa anunte ~n fas: ·1 .. . I l' de a nu mai fuma. Psihologia sociala a aratat ca c asel lllten~la u .. .. . . oamenii se pot comporta in discordance cu atltudlmle lor pnv~te,

of

dar ca se cornporta in concordansa cu angajamen:el: lor pu~lt~e. 3. Au cerut subiectilor sa joace rolul celui care rezista la pres1U~ll= sociale in favoarea fumatului. Din teo ria Inva~arii soci~le. r.ezulta. ca jocul de rol ofera subieqilor posibilitatea de a achizitiona §1 a

efectele accidentelor genetice sau ale accidentelor de na§tere. lndivizii obezi pot raspunde la simpla prezerita a rnancarii. De pilda. In acest experiment. Nisbett §i Kanouse (1969) au studiat felul in care fac cumparjituri indivizii norrnali din punct de vedere al greutiisii §i indivizii obezi. traume sau infirrnitati ce pot aparea odata cu varsta. stigrnarul fizic al persoanei este rratat ca un simptorn al deficientei morale. Greutatea corporala ca fizica voluntara/ 0 forma de devianta Cea mai mare parte din literatura asupra handicapului fizic s-a concentrat asupra unor defecte fizice independence de vointa indivizilor . unor subiecti normali §i unora obezi li s-a oferit posibilitatea de a. Aceasra ipoteza sustine di la indivizii obezi. §i nu (sau foarte putin) sub controlul indicilor somatici ce !. variabila dependenta este un index al cantid!. Comparate cu grupurile de adoiescenti ce primesc 0 educatie sanitara norrnala. obezii au consumat mai multe migdale in conditia in care li s-au oferit migdale tara coaja. Ipoteza exrernalitatii a insistat asupra "prioritiisii indicelui mancare". rnanca niste rnigdale. In cazul obezilor. a avut un accident pe §osea. Stanley Schachter (1971) a condus un program vast de cercedri asupra diferentelor dintre indivizii normali §i indivizii obezi. de mediu. Chiar dad persoana handicapata are oarecare culpabilitate 'in obtinerea infirrniratii (de pilda. devian!. acest rezulrar Pe parcursul acesrui subcapitol ne-arn ghidar dupa textul lui Dean Archer (1985).5. §i-a fracturat coloana vertebrala §i s-a ales cu 0 paralizie). Avem. Lireratura empiridi asupra ipotezei externalitii~ii consta in prirnul rand in experimente de laborator in care se cornpara comportamentul indivizilor normali cu cel al obezilor. tendinta de a atribui infirmitatile fizice unor cauze exterioare.III'II!I 'II"'. In rnulre cercetari.ii de mancare consumata . Ca atare. mai degraba decat la nevoia sornatica de hrana. obeziratea este privita ca 0 stare de 2 §i ontogenetice ale acestei conditii.tes cei obezi au format obiectul de interes al activitatilor medicale §i comerciale §i numai de curand au devenit obiect de investigare pentru psihologia sociala. §i nu dobandir independent de vointa persoanei. fie tara coaja. Probabil.in de nivelul senzatiei de foame. interactiunea cu persoana handicapata produce 'in indivizii normali un arnesrec srraniu de simpatie §i aversiune. cei asupra carora s-au aplicatprograme de genul celor descrise au incepur sa fumeze mai tarziu. In astfel de instante.a fizica. cel mai bun exemplu penrru acesre defecte fizice voiuntare este greuratea excesiva. cazul unui barbat care a condus beat. Cei normali care nu mancasera de mai rnulta vrerne au curnparat mai multa mancare decilt cei normali care rnancasera recent. In cele mai rnulte cazuri. 'in ceea ce priveste obezii. spre deosebire de cei norm ali. Handicapul a fost ales. Alte forme de devianta fizica sunr Intelese eel putin ca semivoluntare. Cel mai cunoscut studiu asupra accesibilitatii mancarii esre cel realizat de Schachter §i Friedman in 1971. gradulln care mancarea este accesibila pentru individ. aceste forme de devianta fizica nu sunt privire In general ca erori ale persoanei handicapate. Indivizii supraponderali §i mai a.~ii§i este interpretat 'in sensul ca obezii raspund la accesibiliratea rnancarii mai cur and decat la nevoia interna de hrana. Spre deosebire de indivizii cu greutate normala. exista 0 relatie foarte sl~ba intre starea interna de foarne §i comportamentul alirnentar. In functie de conditie. boli. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII FIZICE exersa abilira~ile sociale necesare penrru a rezista presiunilor specifice. Intregul program a avut la baza ideea sensibilitatii crescute a obezilor la indicii externi.. Acest rezultat esre citat in sprijinul iporezei externalitii. comportamentul alimentar se afla sub controlul unor indici externi. faptul de a fi mancat recent n-a avut nici un efect asupra canritatii de hrana curnparata. Dimporriva. " MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 4. QQ J .numarul de biscuiti mancati. Impactul acestor programe de influenta sociala este vizibil. de sandwich-uri etc. migdalele erau fie cu coaja. In astfel de studii. Pentru Schachter. Studiile s-au concentrat asupra aspectelor cauzale 4.

Sle Alte studii asupra obezilor au urmarit sa puna In evidenta factori intelectuali. numai In ceea ce priveste obezitatea acest discon- "" . R~di~ (~~7. anchetele au evidentiat auro-evaluari negative ale obezilor. perceptuali sau de personalitate. ~ Ipotezele bazate pe externalitate §i pe efort pun In evidenta variabile psihologice §i trasaturi individuale. ipoteza ex e:nalitii~ii obezilor. esre posibil ca obezii sa se fi ferit sa mearga la frigider pentru cii lucrul acesta facea evident pentru oricine faptul cii ei mananca foarte rnult. care joaciiun rol important In viata indivizilor stigrnatizati. precu~ §i variabile ce pot srirnula riispunsuri pozitive In progr~ele de ple~dere de greutate. Indivizii obezi sunt foarte sensibili la orice aspect al cornportamenrului alimentar. obezii vor fi·mai inclinati decat indivizii normali sa aleaga furculita §i nu betisoare. In afara cercerarilor asupra aspectelor clinice sau etiologice ale Ingra§arii sau slabirii. Cercetarile nu au indicat trasaturi de personah~ tate specifice obezilor. In experimentul lui Nisbett cu sandwich-urile. Intr-un studiu celebru apartinand lui Richardson (1971). t irelevante. obezitatea este In mod freevent privira ca voluntarii. De pilda. D~ pilda. Explicatia bazata pe faptul cii indivizii obezi irnt incurcati ~ In astfel de situatii l§i are originea 1ntr-o concepse 51 . Ipoteza bazata pe efort a fost foiosira §i pentru a interpreta studiul in care obezii au consumat mai multe migdale rara coaja. extinzand-o la situatii ce nu presupun cornporramenr alimentar. Indivizii obezi unt confruntati cu idealuri de Inra~i§are fizica de natura sa-i complexeze §i sa-i excluda. a stigmatului ca problematic pentru interactiune. indolenti etc. P~SI~~~~~~~~~~~ APLICATA IN DOMENlUL SANATATII ~ FIZICE _ indica faptul di migdalele au constituit un indice care a declansar comportamentul alimentar al obezilor numai atunci cand au fosr lipsire de coaja. poate sa-i opreascii pe obezisa-si procure rnancare prin mijloace foarte vizibile. Aceasta diferenta a' fost interpretata In termenii externalira~ii (hrana din frigider este un indice mai purin salient) §i al efortului (pentru a obtine sandwich-uri suplimentare. In fasa subiectilor). In experimenrul cu migdalele. pnn urmare. ca auro-indusa. Aceasra ipoteza pare sa reflecte concepria populara despre oamenii grasi ca lenesi. COP111 au dezvaluit mai rnulte prejudecati fasa de obezirare dedit fa~a de handicapuri fizice grave. In ultimele patru decenii. Fa~a de alre handicapuri fizice. Alte cornparatii inrre normali §i obezi au avut In vedere disponibilitatea de a depune efort pentru a obtine hrana. Nisbett (1972) a raportat un experiment In care unor subiecti normali sau obezi Ii s-a oferit ocazia sa rnanance niste sandwich-uri. Daca alte conditii fizice de deficienta Ii fac pe cei din jurul persoanei handicapate sa se sirnta tensionati. Nisbett a gasit ca obezii consurna mai multe sandwich-uri decat indivizii normali cand sandwich-utile sunt direct accesibile (se afla pe rnasa. la oarecare distanta de subiect.cat de multe mig dale au consumat ei. Ele pot fi corecte. Schachter a avansat ipoteza ca. Aceasra cercetare sustrne.. de exemplu. Un astfel de rezultat arata In mod limpede cii stereotipul persoanei obeze este negativ. ele au identificat totusi anumite patternun perceptuale §i intelectuale specifice. subieqii trebuiau sa mearga pana la frigider). este posibil ca obezii sa nu fi rnancat migdale ce trebuiau decojite pentru ca le-a fost teama cii cojile rezultate ar fi putut arara oricui. fotog~~?ile 1nrati§and copii obezi au fost cel mai putin preferate. dar la fel de corecra poate fi §i 0 inrerpretare mai interpersonala §i mai sociala a acestor rezultate. rezultate. Retinerea aceasta.. dar consurna mai putin dedit indivizii normali cand sandwich-urile se afla intr-un frigider. dar cii ei g uteau fi mal u§or distrasi cand erau expusi unei srirnulari ext erne p . dar nu mai rnulte migdale ce trebuiau decojite.. Probabil ca 0 consecinta a atitudinilor profund nefavorabile fasa de obezitate. intr-un restaurant chinezesc.~) a constatat cii obezii auperforrnante mal bune decat indivizii cu reutate norrnala In sarcini ca corectarea unor §palturi. La fel. Exista date care arata cii aparitia la matu~itate a obezitatii se asociaza cu un prognostic mai favorabil decat aparitia obezitatii In copilarie sau adolescenta. ce explora percep~iile copiilor asupra diferitelor handicapuri fizice. mass media s-a ararat tot mai nefavorabila In descrierile asupra obezilor.r MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA HOLOGIA SOCIAL~ 4. Cautarea predictorilor succesului In programele de slabire nu a dat In general. exista rnulte cercetari care at~stii cii obezii sunt victime ale prejudecarilor §i ale discriminarii.

Dejong (1980) a cerut unor subiecti (de sex feminin) sa apreeieze fie 0 femeie obeza. ferneia se referea la problemele pe care le are cu glanda tiroida (disfunctiile acesteia pot duee la obezitate). Cand se men~ionau disfunctia tiroidei sau regimul alimentar. 'in cele mai multe cazuri.Aceasta organizatie a adoptat 0 eu rotul alta strategie pentru a defini situatia obezilor. in cea de-a doua conditie. ele au aceeasi conceptie despre obezitate ca indezirabila social. Aceasra abordare diferii de abordarile clinice §i etiologice rin aceea cii examineaza consecintele obezitatii pentru interactiu. in Statele Unite s-au dezvoltat organizatii " ce militau pentru impartasirea experieritelor intre obezi §i pentru urmarea regimurilor alimentare . In prima conditie. NAAFA. dar ele au o alta orientare de cat cele realizate 'in laborator. NAAFA considera cii obezii au in comun "eariera de a fi gras". cii Jncearcii sa respecte normele". deficients din punctul de vedere al sanata~ii §i putand fi indreptata prin eforturile indivizilor afectati. la fotografia ferneii obeze se adauga inforrnatia ca ea urrneaza un regim alimentar care a ajutat-o deja sa slabeasca §apte kilograme. la perceptia cii obezitatea este un tip de devianta. adulrii. au aparut miscari sociale ce sustin interesele obezilor. in conditia a treia se rnentiona 0 inforrnarie care nu avea nici 0 legatura cu starea fizica a femeii: facuse de curand 0 scurta vizita in Belgia. Ca atare. Atunci cand li se ofera :ansa sa-§i exprime preferintele §i antipatiile. NAAFA crede ca dreprurile unei persoane n-ar trebui sa depinda de greutatea corporala. Explicatiile pentru obezitare marcau perceptiile subiectilor asupra femeilor din forografie.' Studiile realizate asupra persoanelor obeze in afara Iaboratorului sunt putine. spre deosebire de organizatiile ce-si propun sa-i ajute pe obezi sa slabeasca. tot a§a cum depind de culoarea pielii. de trei feluri de informatie biografica. In ambele cazuri. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN DOMENIUL SANATATII FIZICE fort se manifestii prin blamarea obezilor pentru stare a lor. In ciuda imenselor diferente in eeea ce priveste inteligenta. cii e constienta cii trebuie sa slabeasca. Acestea sunt modalitati de a arata celorlalti cii ea vede lucrurile a§a cum trebuie vazute. exprirna atitudini profund negative fa~a de formele corporale obeze. Astfel de studii s-au interesat in mod deosebit de natura interacriunilor dintre normali §i obezi. in fine. Dupa 1980. Ea este prima care face aluzie la greutatea ei. explicatiile pareau sa contracareze atribuirile obisnuite nefavorabile cu privire la caracterul individului supraponderal. in functie de conditie. Incii din anti '60. cautand sa contracareze discrirninarea la caresunt supusi acestia. Ele subscriu. interesele §i stilul de via~a. prejudecatile fa~a de obezi sunt larg rasandite §i apar foarte devreme in copilarie. Obezitatea este vazura ca necesirand 0 explicatie sau 0 scuza.ile dintre obezi §i normali §i pentru experientele psiho-scciale ale obezilor. dicta nu are succes. Ei imparta§esc 0 conditie fizicii ce este deosebit de stigmatizara §i de vizibila. putem deduce ca obezul poate resimti 0 puternica presiune sociala de aconstrui explicatii pentru conditia lui stigrnatizata. ca §i de imaginea de sine a obezilor.cea mai cunoscuta dintre aeestea este Weight Watchers. femeia obeza era perceputa rnai pozitiv. Femeia obeza a fost apreciata rnai negativ cand obezitatea ei nu a fost explicata in nici un fel. 0 astfel de presiune a iesit la iveala in interviurile realizate de Millman (1980) cu persoane obeze: . obezii sunt tratati de catre norrnali ca fiind roti la fel: deficienti din punct de . Fotografia femeii obeze a fost insotita. ca si copiii. personalitatea. Aceste organizatii privesc obezitatea ca pe 0 condi~ie rnedicala (0 starece presupune interventia medicilor) caracterizata prin dependenta de hrana. In mod limpede. . Multe din aceste organizatii s-au dezvoltat in directii clinice §i rerapeutice §i §i-au propus eliminarea obezita~ii prin programe individuale (self-help) §i prin sprijinul membrilor grupului. Intr-un srudiu experimental asupra formarii impresiei.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 4. 0 astfel de miscare este. Ele analizeaza obeziratea ca un caz interesant de devianta. de fapt. National Association to Aid Fat Americans (NAAFA). fie 0 femeie norrnala ca greutate dupa 0 forografie §i dupa anumite inforrnatii biografice. Spune ca incearca sa ~ina regim alimenrar. sustine cii persoanele obeze pot fi frumoase §i ca.Llneori persoana supraponderala resimte obligatia de a sparge gheata. in Statele Unite. Desi nu se bazeazape metodele rraditionale de inrerventie.

or d ezv~ urn intirne §i penibile. APLICATA iN DOMENlUL SANATkpr FIZICE APLICATA. multi oameni continua sa desta§oare comportamente auto-destructive.. os se aSOClaza terol diab t I O~ldense. cat §1 ~catre medici ca 0 e . PSIHOLOGIA MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA v SOCIALA. ca un prograrn de tratament ce presupune un efort intens va fi mai eficient in atingerea scopului terapeutic decat un program implicand rninimum de efort.ar~tan cu~ pot fi facuti indiviV ca slabitul e un proces neplacut. Justificarea dezvoldi 0 ativoie tu pozitiva fa~a de scop..e ':~~in~:~~: a~ "De re~inutH Din nefericire. 0 strategic potrivita va fi aceea de a admite 4.. E 1 a facut iporeza C x '.6.:~~e. v' abordare la problema obe. de la solicitarea medicil. S g re.:--4 A vedere fizic... . dandu-le sfaturi in privin1_Sa prevenirii §i controlului bolilor. ead~nps: oterapeut. Mentinerea unei greutati ideale Multi indivizi cred asrazi ca au bl corporals. ~ aceasta prrvinta. regirn alimentar §i Psihol.. tarzru pierderi zilnice m greutate. exercitii fizice regulate.aamta~ d . 2. Chiar daca .or de a rrata boala spre prevenirea bolilor prin comportamente adecvate auto-impuse. . Intr-o serie de studii J . care pers uasrva. V' v dezvru~~~e:.. Dimpotriva.. au .itiide 0 rniscare generala 'in domeniul. raspunde la dezvaluiri tru schimba d '. Medicii pot interveni asupra celor bolnavi cronici. in .. sunt in. aparut'in anii '80. sal au aplicat aceasta zii obezi sa se conformeze .:l ~~::. racur doua reco UUld~' . ce necesita efort sus~inut. ~~per:enslUne. cre§te motiva~ia de a atinge scopuI §i dine cre§te expectansa d scopul va fi atins.' cepe pnn a cere inforrnatie confidentiala despre problem simte perso "I v v a ce cu inseleger:~j~~rel:tur: cu ~rpul ei).~V1Z1 gasesc ca e foarte dificil sa an e comportamentale necesare .. Tocmai 'in aceasta privin1_Saontribu~ia psihologilor c . . Odatii cu aparitia medicinei comportamental. Astiizi se considera ca §apte din cele zece principale cauze ale mor~ii lnainte de batrane~ea lnaintata pot fi diminuate semnificativ prin schimbarea comportamentelor nesanaroase. Dar. ~ sau cel put'rstare lOtenSlOnata olD tiber sa depunem efort in vederea aringerii unui scop produce 0 ne psihologidi de a justifica efortul. oamenii d nu-si schimba comportamentul nici atunci dnd au cuno§tin~a de factorii de rise.. Rezultii. care este esentiala pentala . . in proiectarea unui program de pierdere a greut3. in ciuda con§tientizarii consecin~elor negative asupra sanatii~ii.pozitia de a-i . dar rolul altor speciali§ti (printre care §i psihologii sociali) s-a extins.~ ajuta pe oarnem sa ia decizia de a-si schimba u e vv .onfo~ma sfaturilcr psihoterapeutului ". . . asupra celor accidentati §i chiar asupra celor sanato§i. vla~a pentru a-si salva sanatatea. di punct de veder m fiziol ogree nu sunt pre a clare e . e : ~n ClU a constuntei problemelor de sanatate ce aparea datonta obezitatii multi indi .. d . 'ingrijirii sanarat. v. obezi. . ~ obezicarea este ~ d stra d a.~ii nu trebuie sa-i implicam pe clienti tntr-un tratarnent ce pune accentul pe facilitate.itii~~lS §lv~o ~gll. rolul medicilor n-a scazut. di . a ~ . cum am men1_Sionat eja. deci.I serm-vo untara. Teona disonantei a fo st §l ea Imp l'lCad in interventiile desti.e. rea e atitu me si pentru sc hiim b area comportamen:s a. A • deficilenSl. I . ~ ~ POt fad schimb v '1 . dadusera liber acorduI ori nu depusesera v ( • A • fost In'~rnja\i . 0 nate sa-l ajute pe obe Z1. :. Ca atare. niveluri inalte de coles~. Conceptul de medicina comportamentaEi. se cu surp usu~ l~r ~e greutate §i au fost priviti cu in ele e ura raportat mal .. m~nv "' psihorerapeutilor care stil 1 d . di pr~ eme cu greutatea lor a unn mtre acestia d obezi. buna masura ' moraL ~ De§l dovezile eriologice x si . A'ceasta teone face predicti:sla ca a a 1ege A V' • . se refera tocmai la inducerea acestor schimbari Noua abordare este 'insot." ..ogul social Irving Janis.ii. 1~>Z"" vor . §i. Abordarea preventiva amplifica responsabilitatea individuala in adopt area pattern-urilor de comportament sanatoaSe §i a unui stil de via~a lipsir de riscuri. d e accept area un . VI" depinde de incurajarea auro-dezval Ulf11 §l.tatea exista in societatea conte::puo::u~t~~u a ev~ra~ cu numero§l fact . analizand procesul de com . Danny Axsom aratat ca subieqii care au ales liber sa de sHibire presupunand efort au pierdut men~inut mai mult rirnp 0 greutate §i Joel Cooper (1983) au participe tntr-un program mai multe kilograme §i au sdizura decat cei ce nu-si mule efort. inteleasa atilt did omu in ~ e e 1"\e .

unei proasre igiene dentale.3. .. consumul de alcool In exces consurnul de alirnente In exces etc. Care este conrribuna lui Irving] anis In aplicarea psihologiei sociale In domeniul sanatii~ii fizice? 4. Paradigma conducerii bazata pe principii 5.. Paradigma relatiilor umane 5. ' Teme de reflectie • Care sunt comportarnenrele autodistrucrive In familia dvs. Aplicatii ale puterii §i influentei sociale In organizatii 5. giei sociale In domeniul sanatii~ii irnplica intervenrii menite sa schimbe comportamente daunatoare pentru sanatate. Explicati mecanismele psihologice care stau la baza comportamenrelor subiectilor dupa privarea senzoriala. Objective de invii~are Studiind acest capitol. iporeza accesibilitatii In explicarea obezitii~ii. Subiecte tipice de psihologie sociala aplicata In organizatii 5. Victor Hugo 0 • 4. conform reoriei conrrolului. De ce studiem organizaria? 5. Paradigma rnanagementuluisriintific 5.2.2. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA sociali poare deveni foarre irnportanta.4.3. la intrebarile: Ce obiceiuri alimentare avefi? Fumafi? Cate arepe zi /acefi exerciii« /izic? Cite are dormifi pe zi? Cate are muncifi pe zi? Intrebari de autoevaluare Psihologia sociala aplicata in domeniul organizational CORlNA rUN.4. 4. Explicari. Nimic nu e mai puternic dec/it idee careia i-a venit vremea.1. veri fi In masura: • sa descrieti subiectele tipice aplicariilor psihologiei sociale In organizatii. Intrucat psihologii sociali au cornpetenta In domenii ca influenta sociala §i comunicarea persua. Paradigma resurselor umane 5.3.3.5.1.3. fumatul. Cuprins 5. ca mentinere.• sa analizati impacrul fiecarei directii de studiu pentru psihologia organizationala.1.? • Raspundeti pentru dvs. Multe din aplicatiile psiholo. Discutati aplica!iile teoriei disonantei cognitive In mentinerea greutatii ideale.3.4. CORALIA SULEA Universitatea de Vest Timisoara 5. • sa identificati lirnirele teoriilor privind conducerea.4. Analizari ipoteza externalirarii vs.2. 4. Influenta inter-organizationala 97 .. Paradigrne principale In management: de la relatii umane la resurse umane la conducerea bazata pe principii 5. • sa recunoasteti sursele puterii In organizatii..1. ei pot oferi sugestii care sa-i ajute pe oameni sa fad schimbarilcomportamentale propuse de medici. siva.3. starea de sanatate fizica §i rnentala a batranilor institutionalizari 4.

1.i. 2007). Asrfel. Iasi: Editura Polirorn. Influenta intra-organizationala 5. 2. urrneaza trainingul de dezvoltare a abilitaJilor lor".J MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. intreprinderea. (2004).1. organizatie este intotdeauna specializat. poate nu pentru totdeauna. organizatiile jer" (Drucker. in perioada 1990-1995 (apud Sadava §i 1 ° Vezicapitolul 4. 2 Vezi capitolul 6.. educati penrru a fi eficientil Transformarile la nivel organizational au impus adoptarea unor stiluri manageriale noi care sunt rnult mai centrate pe profit §i productivitate. ea interpreteaza muzica.2. organizatia este destinata sa reziste. Societatea. ~ Desi e 0 creatie umaria. (2004). Conducerea organizatiilor.4. intluenta social a.2. Concise Oxford. in SUA sau oriunde altundeva in Iume. scris de Delia Virga in volumul coordonat de Bogathy. Manual de psihologia muncii §i organiza!ionala. nu cuprindea acest terrnen in intelesul sau actual nici 'in editia din 1950!. aspectele organiza~ionale sunt cruciale pentru studii §i pentru practica. Manual de psihologia muncii §i organizarionala. oricar de mare ar fi saracia acestora. Aprecierea performantelor. Tipuri de putere §i modele ale puterii 5. 2. Recrutare li seleqie. biserica. Z. interviuri. Z. Iasi: Editura Polirorn.0 orchestra sirnfonica nu incearca sa vindece bolnavii. Scoala se concentreaza asupra predarii §i inva~arii. Dar probabil d nici unul din subiectele anterioare nu a starnit atilt interes precum problematica leadersbipului4. cu atilt mai mult sa fie acceptata de cornunitatea erudita. Stilul de influen~a al managerilor Cuvinte cheie: principalele paradigme 'in management. §i eficienta numai dad se concentreaza asupra acestei unice sarcini. familia sunt. Ia§i: Editura Polirom. comunitatea. Z. . (2004). scris de Delia Virga in volumul coordonar de Bogathy. asupra convertirii pacatosilor §i salvarii sufletelor.3. Pregatirea profesionala: formare li dezvoltare. Odata antrenari. nu a vorbit de organizarii pana dupa eel de-Al Doilea Razboi Mondial. dar pentru 0 perioada considerabila de timp. armata. chiar cinzeci de ani ca noua realirate sa fie perceputa. neproducriv sau ineficient (Pitariu §i Virga.. asupra producerii §i vanzarii de bunuri §i servicii. jumatate sau chiar mai rnult din perioada In care sunt In stare de veghe la rnunca. De ce studiem organizatia? Societates actuala a devenit 0 societate a organizesiilor deoarece cele mai multe. oricat de evident pare acest aspect astazi. Asociatia Cardiologilor Americani. Manual de psihologia muncii §i organizationala. A fost nevoie de treizeci. tribunalele. PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA IN DOMENJUL ORGANIZATIONAL 5. scris de Ramona Palos in volumul coordonat de Bogathy. Totusi.:\. probe de [ucru. spune Peter Drucker (1999).2. 3 Vezi capitolul 7. un subiect inreresant devine raperrul succes vs. nimeni 'in Europa. caracteristicile §i comportamentele unui bun lider §i cum oameniipot fi pregariti. 4 Vezicapitolul 14. nemaifiind tolerat un surplus de personal nejustificat. urrneaza sa le fie evaluata perjormanJ(1 in munca3. asupra cercerarii §i prevenirii 5. De exemplu. In diverse organizatii.4. rimp de 40 de ani. Interesul pentru in~elegerea leadershipului nu este nici surprinzator ruci nou. Aparitia organizaJiei a fost 0 schimbare de paradigrna deoarece contrazicea ceea ce filozofii §i sociologii piatt a fi realitatea. Dupa ce angajatii au fost alesi. Un club de alpinisti organizat sa escaladeze varfurile himalayerfe nu are grija de cei ce dorm pe srrazi 'in Nepal. dar nu incearca sa cante Beethoven..4. asupra rezolvarii conflictelor. fiind definita prin sarcina ei. Manual de psihologia muncii §i organizationalii. Iasi: Editura Polirom. 1999).4.4. 5. Legatura dintre putere §i tactici de influenta 5. Spitalul are grija de bolnavi. (2004). QQ . Deoarece majoritatea oamenilor I§i perrec. eel mai autorizat dictionar englez. asupra purtarii razboaielor. APLICATA 5. tactici de influenta degenerarii cardiace §i a bolilor circulatorii. Subiecte tipice de psihologie sociala aplicata in organiza!ii Una din cele rnai vechi aplicatii ale psihologiei in organizatii este selecJiade personall prin teste psihometrice. Z. e§ec. puterea socials. scris de Catalina Zaborila In volumul coordonat de Bogathy. dad nu chiar reate sarcinile sociale sunt indeplinite de catre organizatii.

. Multe din aceste car~i ce descriu lideri-cheie sau manageri de corporatii au devenit best-seller-uri. administrative care furnizeaza cadrul legal-juridic de existenta al organiza~iilor. psihologia organizationala chiar daca nu neglijeaza rolul acestor relatii. se centreaza. iar In aceeasi perioada au fost publicare 592. In acest fel. Z. dar §i calitatea oieiii de mundi. 3. The Social Psychologyof Industry. Preocuparea societatiinoastre pentru lideri poate fi observata §i prin numarul de articole din reviste §i ziare foarte populare cu referire la liderii din industrie §i politica.leadership §i decizii participative etc. Iasi: Editura Polirom. psihologice. de exemplu: individ §i grup In organizatie. includ robleme care depa§esc cu mult sfera propriu-zisa a psihologiei p ciale fiind de fapt teme devenite dasice In psihologia organizatioso I. lumea grupurilor de rnunca. sa stabileasca disrinctiile §i similaritatile dintre celedoua arii ale psihologiei. antropologia. de pilda. 5.. A. filozofia. Michael Argyle. rnediile organizationale Ii erau cele mai accesibile...' 1972. Sunt multe discipline care 0 fae: sociologia. nala. sa arate cum psihologii sociali §i cei organizationali impartasesc aceleasi idei §i cum cercerarile lor asupra leadershipului se afla In beneficiul ambelor discipline. In introducere subliniam ideea ca acest curs doreste.ai r la preluarea apare cel pu~in In urrnatoarele directii (dupa Zlate. psihologia orgariizationala are prin excelenta 0 finalitate arneliorativa. iar pe de alta parte. d echipa Ii roiul ei in performanJa organizaJionalJ5.ology. . Comportementul in grup ta tom! de munca.340 car~i autobiografice sau biografii ale unor personalita~i importance din business sau politica. organizatiile fiind chiar definite ca grupuri mari. lumea muncii.ile regretatului profesor Mielu Zlate furnizeaza numeroase lucran argumente In favoarea acestei idei. The ~ocial Psych. istoria §i psihologia.3. 2. pe cand psihologia sociala accentueaza rolul relatiilor informale. (2004).624 caqi avand in titlu cuvintele lider sau manager. mult chiar. la randul lcr. psihologia organizationala nu s-a limitat niciodata 1966. 2004): 1. S. oficiale._ Din fericire. Difeten~a dintre psihologia organizationala §i cea socials . Kurt Lewin §i docroranzii sai.~ APLICATA. Institutului pentru conducerea bazara pe principii §i fondator al al if Vezi capitolul 13. dar extrern de bine valorificat de psihologia organizationala: dinamica grupurilor mici. IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL __ McCreary. In timp ce psihologia socials se centreaza cu precadere pe studiul grupurilor mici. pe de 0 parte. A. tratatele de psihologie socials. Universitarii sunt. Paradigme principale in management: de la relatii umane la resurse umane §i la conducerea bazata pe principii Fondator §i presedinte al Covey Leadership Centre. . ~~1 donatade Pierre De Visscher §i Adrian Neculau (2001). care are rnai ales 0 finalirare descriptiv-explicativ-interpretativa. 1997) au fost public ate 2. In speranta reechilibrarii balan~ei dintre rnunca §i familie. subiective In funqionarea grupurilor. structuri forma e §~ informale In organizatii. Manual de psihologia muncii §i organizarionala. 1954. Tannenbaum. spre deosebire de psihologia socials. ceea ce dernonstrasera In laborator. §i nici la simpla lor adaptare la mediile organizasi?nale.. Psihologia organizationala a fost mufra vreme 0 continuare fireasca a psihologiei sociale. erea de texte de baza referitoare la Dinamica grupurzlor coor. Atunci cand psihologia socials a incercat "sa iasa" din cadrul ingust §i artificial allaboratorului. precum §l . scris de Catalina Zaborilii In volumul coordonat de Bogathy. 5. 5 problemelor descoperite In laboratoarele de psihol~aie sociala. acum a venit vremea discutiilor In centrul carora se afla nu doar satisfaqi« in mundi. PS~I~H~~~~~==~~~ OLOGIA SOCIALA. Dupa ce decenii psihologii organizationali s-au focalizat pe stresul organizational §i alte minusuri. Social Psychology of Work Organisation. fapt demonstrat chiar de titlurile lucrarilor publicate: J. pe relatiile §i structurile formale. In ultima vreme a d§tigat tot mai rnult teren un subiect neglijat de psihologia sociala conternporana. psihologia organizationala se orienteaza spre studiul grupurilor mari. a putut fi aplicat In domeniul vietii reale. APLICATA. In general. interesati sa studieze leadershipul. de asemenea. .of Work. C Brown.\ MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL.

June 16. Education 7 and Weil/are. Cambridge. Singurele modalitati de a scapa de acest chin erau fie sa se declare bolnav. NEYOIE Fizica I econornica METAFORA Oameni priviti ca stomacuri Inirna PARADIGMA Autoritatea stiinti- dupa Covey. Covey propune in cartea sa. reprezentand cele rnai bune §coli de gandire in domeniul managementului.ton~ sa-§i .~ Marile realizari inseamna despartiri de vechile moduri de gandire. la sfar§itul anilor '70 care a durat pana la incem::u~ anilor '90. 5. PSIH~~~~~~~~~ SOCIALA. p. fie sa gaseascii altceva de facut. Aceasta schema surprinde. Desigur ca in aceste §i calitatea s-au deteriorat pana la punc. absenteismul ajunsese la cote de neimaginat. Aceastii criza a fost mai pronuntara in industria ~e automobile. PRINCIPIU Corectitudine fid Relatiile umane (Autoritatea binevoitoare) Resursele umane Sociala I afectiva Bunatate Folosirea ~i dezvoltarea talentului Sens Psihologlca Min~i Spirit . APLlCATA. A1C1oarnerep :s . au validat paradigm a condu.. rul in care inchiderea fabricii devenise unica solutie. §i evolutia conceprelor §i aplicatiiior din domeniul psihologiei sociale In domeniul organizational.*. a exist at 0 criza 'in manageautanta. ceea ce s-a §1 In ram plat in 19807. forSa ~e eve~lment~le de la n Fabrica Lordstown (Ohio) considerata a fi diarnantul Lor d S tow . ea deschide 0 zona complet noua de in~elegere §i cunoasrere.1.. Covey.6 .' . 1973. de fapt. respectrv sa . Managerul care opereaza pe baza acestei presupuneri manuiesre . nrc au tomatizatii . stilul sau fiind 6 Work in America: Report of special Task Force to the Secretory of Health. 182. paradigm a propusa de Stephen R. . Acelasi model de ac?~ne s-a Detat~i la Fabrica Mahwah a lui Ford (New Jersey).lntreaga persoana Spirituala Conduce rea bazata pe principii . dar a fost . m~~ obisnuite mijloace intrebuintate. 2001. grevele si distrugerea proprietatii companiei erau declansate ca reactie l~ cresterea dezurnanizarii naturii muncii. Lordstown nu a fost un caz izolat. descoperind "pe propria piele" ca repetarea la nesfarsit a acelorasi operatii §i plicriseala obositoare devin aproape insuportabile. Ea s-a angajat intr-o productie purercoroan ". rationale 'insa. Paradigma managementului ~tiin!ific Presupunerea despre natura umaria asociata acestei paradigme este cea a omttltti economic. MIT Press. furtunle.1.aeriseasca" mintea cu ceilalti muncitori din jur. Cand paradigrna se schirnba. Lucrul 'intr-o fabrica auto este 0 experienta foarre impersonala. atilt de plictisitoare cii s-au apucat sa fumeze marijuana. . : cerii bazate pe principii. prin care se protest~ c ~ de ritmul liniei de fabricatie §i de rnunca asemenea unui l~a l~ 'b t In rnulte aspecte aceasta greva a fost. prototipul industriei americane. A~est fapt a fost A ~ A demonstrat foarte dar §i cu multii. absenteismul agresrv. . In toate aceste cazuri. universitar §i cercetaror. Runcie. 1980. chiar dad banuim ca nu a fost aceasta intentia autorului.3. p. In ultimii 25 de ani peste 500 de aurori. impotriva managementului concentrat pe tehnologie .. era ca munC1. ei" General Motors . de exernplu sa "lupte" in fabrica. Patru paradigme de management. A ~ I Tabel.zdruncinata" de 0 greva dura. OlOGIA 5. A§a s-a intamplat §i In relatia dintre teoriile §i metodele psihologiei sociale aplicare In domeniul organiza~ional: s-a derulat Intr-o continuitare intrerupta interesant de permanentul conflict inrre producrivitatea §i umanizarea muncii. John F. din cauza muncu m 10ratar de plictisitoare.19. Mass. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA IN DOMENIUL ~ ORGANIZATIONAL___ revistei Exeaaiue Excelence. fi nii considerau fabrica drept un "cimitir". I?es1gur. Stephen R. ~-a descoperit d fluctua~ia ridicata.morcovul §i ba~ul". a petrecut §i a luerat cinci luni la 0 linie de asamblare auto. 4" . §i in mul~e altele. sa faca ceva irnpotriva ei. c onditii productivitatea ~. Etica liderttltti eficient sau conducerea bazatc'i pe principii. 0 revo ta ro 0 . Wall Street Journal. analiza celopatru paradigme fundament ale de management. avand ca rezulrar 0 uria§a diferenta in ce privesre perforrnantele.. 5. iar oarnenii furau pentru a-si alina traiul §i suferintele. :s ulamerican.3. Printre cele. folosind cele mai moderne capacitati de produc~ie. rAsa cum s-a recunoscut.

W Taylor. In cel mai bun caz.sabotaj §i vandalism (Runcie. Au rezultat patru cadrane. 197 4). nr. PSIHOLOGIA SOCIAL~. iar. prezentat In Fig. Surghiunita ca un factor secundar. §i pentru umanizarea muncii.1. In alpatrulea cadran este 0 orientare puternica pe urn anizarea muncii.1. descompunerea muncii In elementele componente §i masurarea timpului necesar pentru fiecare cornponenta. amuncii AI treilea cadran AI patrulea cadran Siabii Figura 5. sa practice diverse sporruri In echipe. §i 1:n cele ale patronilor (Taylor.3.1. In al treilea cadran este putina 8 dorinsa §i pentru productivirate. a§a cum este ea reflecrata in studii de teoreticienii de varf ai managementului american. Cu toate ca umanizarea muncii trebuie sa fie un obiectiv de baza al managementului modern. privind: studiul miscarilor. cu arat suntem mai sus pe axa). iar axa verricala indica accentuarea productivitatii (cu cat productivitatea este mai mare. a existat rotusi 0 schimbare ill caliratea muncitorilor §i in gandirea lor. rnuncitorii americani au devenit tot mai nesatisfacuri de munca lor. a pledar §i promovat ideea unei revolutii menrale.. rara \ lnA . §i prin alte activitii~i. munca istovitoare §i repetarea in aceeasi rnasura a acelorasi operatii la nesfarsit. de aici. 1981 apud Ionescu §1 Negrusa. Este. 5. prin maximizarea producrivitatii muncii §i. Ionescu (2003) modeleaza perceptia relatiei dintre umanizare §i productivitate. in toate privinteie. Axa orizontala indica gradul sau rnasura de accentuare a urnanizarii muncii (cu cat suntern mai la dreapta. cu mulr timp in urrna. Potrivit lui Daniel Yankilovich. In fig. June 4. Gh. umanizarea muncii nu a fost niciodata integrata in teoriile productivitatii (Ionescu.ii superioare '\. 1974).~ . muncitor §i patron. Cand aceste lucruri nu funcrionau. 2003). Ionescu §i Negrusa (2003) Desigur ca prima mare concentrare sau focalizare a teoriei managementului american a fost reprezentata de "Managementul §tiin~ific" al lui F. expertilor sai. . 1980). pentru a descoperi cele mai bune metode §i mijloace de indeplinire §i executie a lor (Taylor. §i In randurile muncitorilor.1. prerutindeni In ani '708. In sfaqit. desigur intrutotul natural ca aceste noi valori s-au ciocnit cu munca repetitiva care era in cre§tere §i locurile de rnunca autoritare. Desi factorii esentiali. gradul de umanizare este mai puternic). ~ Puternica AI doilea cad ran Primul cad ran " Taylor Siabii _-----------+---------_ Hayo Argyris Likert Has/ow HcGregor Herzberg '[Intires umanizirii puternice. a prevedea Business Week. A fost geniul lui Henry Ford de a vedea cum acestea pot fi aplicate §i implementate la linia moderna de asamblare. oarnenii sunt acum morivati de recompensele intrinseci pe care le obtin din munca insii§i (Yankilovich. Incercand sa introduca managementul §tiinSific. In cadranul 2. Conflietul inrre producrivitate §i umanizarea muneii dupa.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL:j_ APLICATA 5.' In primul cadran este 0 puternica directionare pe ambele axe: umanizarea muncii §i cresrerea productivitatii. droguri. Potrivit unui studiu efectuat de Centrul de Cercetari al Universitatii Michigan. APLlCATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL I vorbeasca. el In mod traditional a fost neglijat in favoarea productiviratii. au ramas neschimbati. Tindrea unei productivita. de asemenea. valorile americane au suferit 0 rapida schimbare.1. Managementul §tiinSific a impus cercetarile. dar slaba In privinta producriviratii. 5. Avansarea §i c~tigul material nu mai sunt de rnulr timp fortele motivatoare ~a cum erau odata. profesorul Gh. oamenii se intorceau catre bautura.3. 2003). Taylor a crezut d prosperitatea maxima poate fi atinsa de ambii actori. In al doilea cadran este 0 orient are puternica pe 0 productivitate ridicata §i un mai slab accent pe umanizarea muncii.157.1979 p.

valoarea de baza pentru teoreticienii care i-au umiat lui Taylor.de fapt. un de fluctuatia fortei de rnunca intr-una dintre sectii era de 250%. Cresterea productivitatii a fost.3. precum §i de efectele pauzelor de odihna §i ale conditiilor de rnunca asupra acestora (Pugh ~i Hickson. parte dintr-un intreg global.locuit cu altul. 1989). a atelierelor Hawthorne. Elton Mayo §i invesrigatia Hawthorne Elton Mayo (1880-1949) s-a nascur in Australia. cu teoria sisrernului managerial. ci sa fie tratati ca individualirati discrete. in cele din urma. Mayo a fost consilier in probleme industriale al guvernului britanic.salarii mai rnari conduc infailibilla dezumanizarea muncii. Deoarece munca a fost standardizata §i rupta in unitati simple. iar atunci cand muncitorii au participat la stabilirea frecventei ~i duratei pauzei s-a inregis- " 1976). Una din primele sale cercetiiri s-a desfasurar la 0 filatura din Philadelphia. ca 0 turma. dar §i-a petrecut cea mai mare parte a vietii sale active la Universitatea Harvard.. invita la activism militant.! !. cu teoria sa privind relatiile umane. psihologi §i econornisti deoporriva.2. De fapt. care accentua recompensele externe §i nu acordau multa atentie continutului muncii insa§i (Ionescu ~i Negrusa. ca oamenii nu sunt numai stomacuri. Mayo a fost solicirat pentru a rezolva aceasra problema. Cerinta managementului punea insa ~i problema unei mai bune judecati a unui rationamenr mai viguros §i a unor capacitati superioare. deoarece orice sarcina specificii este user de indeplinit §i oricare muncitor poate fi in. toti acestia influentand puternic teo ria §i practica manageriala. Constient de problemele create prin cresterea gradului derutina al muncii. In!elegem ca oarnenii au §i sentimente. Chris Argyris. accidence §i fluctuatia fortei de munca. In ultimii sai ani. managementul a fost reprezentat de un "stiipan" peste rnuncitori intr-un fel de darwinism social. §i Rensis Likert. catre sarcini mai cornplexesi mai sofisticate. 5.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 5. in contrast cu 0 medie de 6 % in celelalte. Inainte de Taylor. 2003). In procesul standardizarii deprinderilor.' de la compania Western Electric din Chicago. in acord cu cele ale conternporanilor sai. erau legate de oboseala. a raspuns de initierea §i coordonarea mai rnultor reme de cercerare. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL /I. procesul de alienare al rnuncirorilor ~i. Taylor a accentuat cii muncitorii nu trebuie sa fie priviti la gramada. aceasta a fost capacitatea pe care Frederick Herzberg a numir-o "oameni intersanjabili care. apoi. adica fiinte sociale. Elton Mayo este considerat fondatorul Milcarii pentru RelaJii Umane. fac piese inrersanjabile la 0 linie de asamblare inrersanjabila" (Herzberg. Taylor a crezut caproblemele se pot rezolva prin determinarea muncitorilor sa fie capabili sa invete noi meserii sau calificiiri §i sa se deplaseze. . ci §i inimi. . Taylor a demonstrat. respectiv Taylor cauta rnodalitatea §tiinsifica de a controla productia (Bendix. cea mai cunoscura fiind investigarea. Interesele sale initiale. devenind. Reinhard Bendix a explicat circumsranrele care au condus la aceasta ideologie de management. profesor de cercetare indusrriala la Graduate School of Business Administration.. cat §i starea de spirit s-au irnbunatatit. Paradigma relatiilor umane Sunrern deci de acord cu totii. 1963). 1{\t. precum §i a sociologiei industriale. este dar cii orientarea pentru 0 productivitate mai mare §i disponibilitatea de a recompensa rnuncitorii mai product~vi:cu . cu etica sa privind organizatia. pe parcursul a cinci ani. munca devine una din sarcinile cele ~ai rutiniere §i fiecare muncitor esre repartizat sa execute 0 foarte sirnpla sarcina. A introdus pauze de odihna §1 arfit productia. Putem adauga cii aceasta abordare a avut succes cu aprobarea tacita a sindicatelor. 2003). Printre acestia trebuie amintiti Elton Mayo. Oricare interpretare sau speculatie reoretica ar fi racuta. nu mai este 0 problema cine 0 face. Aparitia sindicarului a condus managernentul sa ceara garantia auroriratii absolute ~i 0 mai mare obedienta.: . U nul din conceptele cheie in aceasta abordare a fost ideea intersanjabilitatii muncii (Ionescu. de asemenea. salarii ridicate ~i alte recompense pentru salariati. Presupunerea despre natura umaria asociata acestei paradigme este a omului socio-eco: nomtc.. In acest post. totodata.

toata perioada experimentului cetare §i grupul dintre echipa de cerau crescut. In urma unor interviuri. au fost pauzele de odihn~. productia chiar a crescut in ambele grupuri. s-a constatat d programul a dezvaluit prea putin despre conditiile reale din fabricii §i mult mai mult despre atitudinile angaja~ilor. cu un total de48 de ore. cercetarorii au petre cut mult timp discutandu-le comunicarea de rnuncitoare fiind deschisa. Grupul era pe deplin integrat in propria sa strucrura sociala §i avea propriul cod de comporrare §i. 'Iotusi. un grup de ingineri a realizat 0 ancheta legara de efectele iluminarii asupra muncitorilor §i a activitatii lor: au fost izolate doua grupuri de muncitori. rezultatele . Descoperirea majora a acestei etape a fost cii multe probleme de cooperare §i de organizare ale muncitorilor sunt rezultatul atitudinilor. de mai multe feluri. Pentru a observa efectele diferirelor modificari ale conditiilor de lucru asupra productiei §i starii de spirit. fluctuatia fortei de rnunca in sectia respectiva a coborat sub media pe fabrica. nara~it conditia fizica §i psihica a muncitorilor activitatii.sala de conectare a bancii" (Pugh §i Hickson. Studiul principal care a condus la aceasta modificare §i care a stat la baza unui mare nurnar de cercerari ulterioare a fost investigatia Hawthorne. 1989). PSIHOLOGIA SOCIALA. Ce au observat ancheratorii: semnificative celalalt au fost mentinute nu s-au constatat diferente ce '\ in realizarile celor doua echipe. programul de lucru mai scurr §i gusrarile. APLICATA. Aceasta \. prin inrensificarea cooperarii §i conditionarii reciproce au fost constituite practici informale. Ezplicatia ini~iala pentru cele Intamplate peau mo~otonia Mayo a renuntat a fost ca pauzele de odihna au 'lmbudeoarece intreruulterioare. starea de spirit s-a imbunatatit in In iirrnatoarea etapa a experimentului s-a revenit la conditiile toata fabric a. cre§terea continua a productiei. pentru unul dintre ele conditiile de iluminare au fost variate. tad pauze. 5. iar pentru constance. Aiei grupul de muncitori era limit at dec norma de productie care nu trebuia depi'i§id de nici un muncitor. ini~iale:saptamana de lucru de §ase zile. De asemenea. astfel. De asemenea. a clevenit dar ca schirnbarile impuse experimental nu pot explica modificarea majora. Prima etapa a investigatiei este cunoscuta sub denumirea "Sala de testare a ansamblelor-releu". s-a schema specials de plata in grup - anterior muncitoapentru gruintroduse In rele fusesera platite In cadrul unei scheme stimulative puri de peste 0 suta de persoane. §i nu a dificultatilor obiective din situatia dad. producSia a crescut la cel mai inalt nivel inregistrat. prin indepartarea de la conditiile obisnuite de mund. etapa a devenit cunoscuta ca fiind .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA. iN DOMENlUL ORGANIZATIONAL trat un nou progres §i. Rolurile stabilite formalin organizatie erau pre a putin luate in seama. La sfar§itul primului an. La inceput. Ce explicatie a oferit Elton Mayo? Cele §ase muncitoare au devenit un grup social cu asteprari §i standarde proprii. dupa fiecare rnodificare efectuatii. inainte de interventia lui Elton Mayo. cu femeile. femeile intelegand ca cercetatorii urmaresc calitatea rezultarelor. Cu toate aces tea. APLlCATA. pe De fiecare data. §e£li de echipa au manifestat §i ei un interes individual fa~a de fiecare muncitoare in parte §i s-au ararat mandri de rezultatele grupului. -. In timpul celor cinci ani ai experimentului s-au introdus diferite modificari §i s-au inregistrar introdus 0 continuu rezuitatele. de fapt. Nu trebuia muncit prea mult pentru cii aceasta ar fi insemnat inselaciune. indiferent s-a intamplat cu lumina. dupa investigatiile la aceasta explicatie. Atitudinea membrilor grupului fa~a de schema de stimulate financiara a companiei a fost de indiferenta. in plus. diferite momente. de durata §i frecventa. In acest moment echipa de cercetare condusa de Elton Mayo a preluat investigatia. In acest moment. valori §i norme relatii sociale care au conferit grupului 0 mare coeziune. Celelalte schimbari. lnainte de introducerea acestora. au fost izolate §ase muncitoare. sisternul de comunicare dintre cercetatori §i muneitori a fost extrem de eficace. cercetatorii au analizat un grup de rnuncirori aflat intr-un cadru real. Continua crestere a productiei a fost considerata un mister §i a declan§at 0 cercetare a conditiilor din intreaga fabrica. rara gustiiri. au intrat in conflict cu conducerea. in total peste zece schimbari. rara stimulente. Aici. de la compania Western Electric din Chicago desfasurata intre 1927-1933. In urrnatoarea erapa a experimentului.

Avand 0 In~elegere mai cuprinzatoare a naturii umane. 1957). Cand oamenii sunt priviti ca fiinte economice. cu cat mai jos merge .5. A Dar Argyris a fost cel care a descopent ca incongruenta intre personalitatea mat~ra §i ~rganiza~ia f?rmala ca rezult~t a1 slab~i 'd ti£ldiri a muncitorului cu cornpanra a dus la 0 slaba productiI en . Irnpactul investigatiei Hawthorne coordonata de Elton Mayo a fost imens atilt 'in rnanagemenrul practic. cresre: 1. pentru a maximiza eficacitatea organiza~ionala forrnaia. sunt convinsi sa perfeqioneze §i sa pre~uiasca folosirea frecventa a catorva calificari sau deprinderi superficiale §l 5. parasirea organiza~iei. rea formals. 2001). mai conturata §i logic rnai bine legara. resursele. cu cat sunt inrrebuintate principiile liniei de asamblare). cu cat munca este mai mecanizata (adica. P~S~I~~~~~~~~ SOCIALA HOLOGIA MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA APLICATA IN DOMENIUL ~ ORGANIZATIONAL___ constiruia 0 confirm are a importantei ciale 'in dererrninarea rezultatelor. El i-a confirmat lui Mayo idee a sa mai cuprinzatoare. 2.nAs~ruc. intr-a mare mastJra. cu nevoi §i dorinte puternice de . 2003). l~ vitare (Ionescu §i Negrusa. incepern sa privim oarnenii ca pe principala noastra resursa: nu capitalul. deoarece a dus la inrelegerea mai profunda a facrorului uman in procesul muncii. In situaJiile ill care se instituie reguli de cooperareIi apar rezultate superioare datorita sentimentului importallJei activitaJii. de a-§i folosi talentele in mod creator §l c~. A muncitOrii rrebuie sa lucreze lntr-un mediu unde: 1. coexista in reate organizatiile. Luata ca intreg. ci §i rninti. 4. Managerii care opereaza pe baza acestei paradigrne vor vedea in oameni rezervele de talente §i capacirati Iatenre. Cu alre cuvinte. folosim mai bine talentul. creativitatea. Astfel. 2.icat si in mediile academice. nu proprieratile. pamenii sunt fiinte cognitive. ganditoare. este structura formals. Intrepersonalitatea matura §i organiza- Aceasta nepotrivire 5. 3. cu cat sunt mai maturi salariatii. care predispune la caderi psihologice: Toate acestecuracteristici stJntnepotrivite cu celeale unor jiinJe umane sanatoase. individul se poate adapta la acest conflict cu organizarea forrnala prin: 1. Studiul a dernonstrar importanta pentru individ a relatiilor sociale stabilite 'in procesul muncii. regruparilor sociale neofi.managementul de cornanda (supravegherea) §i 4. Srudiul a confirmat punctul de vedere conform caruia distrugerea valorilor traditionale ale socieratii poate fi contracarata In industrie prin crearea de situatii favorabile cooperarii spontane.3. De ce este atat de importantacercetarea lui Elton Mayo? Acesta a generaliza: astfel ceea ces-a intamplat: satisfaqia in mtJnca se bazeaza. 3.3. 111 . reclamate sat! postulate ca dorinJe. 'I irurea scopun or pune ~ organiza~iei (Covey. sunt evaluati ca avand 0 perspectiva de timp Ingustji. ci oamenii. consolidata. Paradigma resurselor umane A venit vremea sa In~elegem'ca oamenii au nu numai stomacuri §i inimi. §i anume ca a§a-numita "ipoteza a gloatei" privitoare la cornportamentul uman (conform careia fiecare individ 'i§i urrnaresre propriul interes rational ingust §i mediocru) era complet falsa. In timp ce organizarea forma a este com pus a din specializarea sarcinii §i un lant de co~anda tntr-o ordine ierarhica. conditiile fizice au un impact redus. sociale §i psihologice. In cenrrul ace~tuia a stat descoperirea echipei "neoficiale" ca debuseu pentru aspiratiile muncitorilor. la contributie toate talentele pentru in d ep li . dependen~i §i subordonati. managerii incearca sa creeze un mediu in care oamenu l§l pot nv. inevitabil. Ele sunt mai multpotrivite cu neooile copiilor din cultur« noastra (Argyris. iar daca aceste principii sunt ideal aplicare. inimile §i minrile lor. cu cat rnai precisa.a creste §i de a se dezvolta. pe tipartJl informal al comportnmentului social al grtJptJltJide lucr«. inreligenta §i imaginatia lor. . sunt apreciati ca fiind pasivi. semnificatia investigatiei Hawthorne a fosr descoperirea exisreritei organizatiei neoficiale care §i aceasta este unanirn acceptar. Cu alre cuvinte. ~. 1§i exercita un control minim asupra lumii muncii zilnice.

2001). 1967). Cand ne gandim la principii? De confruntiim cu probleme noastra pe care abordarile sau de supunerea obisnuite nu le pot noastra rezolva. Legile naturale bazate pe principii funqioneaza de cunoasrerea Singurullueru nealterat in timp sunt legile naturale. productivitatea §i moralul. Al doilea este principiul deciziei In grup. Ca 0 consecinta a studiilor sale asupra caracteristicilor functionale ale controlului managernenrului. Primul este principiul relatiilor de sprijin prin care individul din organizatie se simte sprijinit de relatiile interpersonale §i interactivitatile din organizatie §i. conducerea organizaobicei. PSIHOLOGIA MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~. APLICATA SOCIAL~ APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL 2. lui este in special important. deterrnina evolutia §i stabilitare. Ca un rezultat. ajusteaza mai puternic modul participativ al grupului. Gradul in care oamenii accepts §i traiesc In armonie cu principiile de baza precum cinstea. politica tara principii! 112 113 . integritatea. Sa nu uirarn avertismentului pacate de moarte sunt: avere tara munca. Principiile Eficiensa noastra se bazeaza pe principii ascunse -legi umane care sunt la fel de reale 'precum este legea gravitatiei ele fac parte de la nivelul dimensiunii §i constiinta drep§i dis- nu au fost invent ate de noi sau de societatea din condiSia. de asemenea. Paradigma conducerii rale la nivelul dimensiunii neschimbate contemporana. placere tara con§tiin~a. Acesta nu este modelul traditional de interactiune "om cu om" (adica superior. bazata pe principii introduce aceea de a ne axa vietile. IntrebuinSand unele mecanisme de aparare. scad cu cat managernentul organizeaza. consultativ §i participativ (Likert. Intr-o structura multipla §i suprapusa a grupului. ajusteaza mai puternic modelul exploatator §i creste cu cat managementul organizeazii. Ce sunt principiile? Conducerea o noua paradigma. '\. Likert a oferir un raspuns la intrebarile puse de Argyris. de loialitate fata de grup. Sunt trei concepte de baza care sprijina sau evidentiaza sistemul de management bazat pe participarea grupului. 2001). ele sunt inalui Mahatma Gandhi: Cele 7 ' lienabile (Covey. d~ar§. Leadershipul grupudeoarece el poare lucra la cresterea ei. 3. tate a. a descoperit ca ambele aspecte. constituie faptul cii muncitorii au atitudini comunicarea este buna §i este un favorabile fa~a de superiorii. el le-a numit: autorirar exploatator. §i nici una rnixta. ci este 0 srructura cornplexa in retea. pe principii natu§i preeum §i la restriqionarea bazate 5. Al treilea principiu este cii. religie tara sacrificiu. El. Intr-o structura suprapusa cu fiecare grup cu care se leaga.4. Ii sustine un sens de valoare §i importansa personala. Grupurile informale de rnunca sunt organizate pentru a perpetua acesre actiuni de adaptare individuale §i de a prevedea un feedback care sa intareasca aritudinile individuale. atunci cand ne indiferent fa~a de ele. sau prin 4. Cauza pentru care participarea 0 grupului la management In concordan~a cu aceste trei principii rezulta intr-un moral ridicat §i productivitii~i sporite puternic sentiment produqiei. organizarea nu este 0 organizare de cornanda traditionala (ierarhica). de asemenea. opririi §i incetinirii ale grupului. ~iilor §i a oamenilor pe principii. fizice. autorirar binevoitor. Likert a ararat d sunt patru sisteme posibile. cunoastere tara caracter. nici chiar una functionala. ci este unul in care deciziile sullt elaborate §i luate de un grup.3. 2003). rezultand In restrictionari ale productiei rezultate. onestitatea §i increderea lor fie spre supraviesuire echitatea.5. Consider and acesre patru sisterne 'in functie de caracteristicile lor organizationale. salariatii In§i§i stabilesc §i aspira la sarcini superioare de perforrnanta (Ionescu §i Negrusa. §tiin~a tara omenie. cu subordonat). mintea umana (Covey. fie spre dezintegrare trugere. coborarea propriilor standarde de munca §i prinrr-un cornporramenr apatic §i dezinteresat.ndu-se pe scara ierarhica a corporatiei. afaceri tara etica.

2003): • puterea relativa a par~iIor implicate In procesul influen~ei. In organizatii. liderii influenteaza angajatii A . nevoile §i/sau valorile unei persoane (P) ca §i consecinta a unei actiuni realizate de catre 0 alta persoana (0) (Peiro §i Melia. Dintr-o perspectiva incerpersonala.:. 1998). descendent. 2001). Yuki (1994. Puterea afecteaza influenta pe care 0 are opersoana asupra altora pentru d un comportament de influenta depinde de capacitatea sa de a realiza acest lucru. modul'ln care se iau deciziile in organiza~ii.0 rnai mare masura 'in cornparatie cu influen~a exercitata de lotr .ei. scopurile. tacticile de znjlttenta indica I tU.ri. apud Higgins. Liderii sunt in pozitia de a influenta comportamentul mernbrilor §i de a-I face conform a§teptarilor lor. Puterea este diferitii de influenta 'in sensul In care injluenta este comportamentul care cauzeaza.::'.. in ce situatie §i cat de ef1dente vor fi acestea. Anthony §l Gilmore. • abilitatea celui care influen~eaza.EN=---lU_L_O_R_G_A_N_IZ_A_T_I_O_N_A_L H'::O~L:::O~G=. Procesele de influenta sunt import ante pentru a m~elege modul 'in care managerii 'i§i rnotiveaza angajatii §i ce poate influenta efortul suplimentar pe care 11depun angajatii. 2003). Cu cat capacitatea este mai mare (adica cu cat 0 persoana detine mai multa put ere)." APLlCATA ~ . apud Orford. 1992). • directia 'incercarii de influenta (ascendent.4.T. cat §i angaja~ilor.Exists 0 serie de factori contextuali §i iferente in 1: . Puterea este definira In terrnenii abiliratii unei persoane intr-o inreractiune pentru a influenta evenimentele In directia preferata de sine. atirudinile. In timp ce puterea este capacitatea de a realiza ttn astfe! de comportament (Bass.:A~· 5. In ultimele doua decade teoria injlttentei interpersonale a fost licatii in cadrul organiza~ional pentru a in~elege comportamenap I" dif .-luale care determina ce tactici de influenta vor fi alese de catre . §i cercerarile s-au centrat mai ales pe depistarea .. 1992. cu atar mai influent va fi comportamentul sau. 1993. 1959. care este definita ca fiind abilitatea de a afecta rezultatele satt indeplinirea tenor sarcini (Bras §i Burkhardt.:A~i:.:P~L::1 C=A. influen~a. In organizatii sunt analizate toate aceste trei direqii . 1 oamenilor la locul de munca. Ace§t~ factori sunt reprezentati de (Falbe §i YukI..l de jnfl ~ A mod specific diferite tipuri de comportamente e in uenta.. In timp ce injlttenta este descrisa c~ ~ind ~ompor:~e. (persoana care exercira influenta) §i tinta: persoana sau persoanele care receptioneaza influenta. care induce schimbarea. PSI_ 5.. Judge §i Ferris.. 1998) considera ca puterea este potentialul unui agent de a avea influenta asupra atitudinilor §i cornportarnentului unei ~inte.:I~A:.. 1990..MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL.. -r: ticile de influenta sunt deseori folosite pentru a cornuruca §l . apud Soetjipto.:. 2001). m . 114 115 .N.S::O. apud Peiro §i Melia 2003). dif d ... Indivizii fo osesc strategu 1 ente tu de influen~a'. injluenJa managerial a se bazeaza pe exprirnarea puterii.:.Lac "1 exercita influenta cererilor agentului sau sarcrni or rnspre ~lllta A • influensei.A:. 1998). Puterea este abilitatea potentials a . Aplicatii ale puterii §i influentei sociale in organizatii Injlttenta conduce La 0 schimbare in comporrarnenrul. ti spre lideri 'insa ambele par~i detin strategn 1 ente e aogap~ . ca §i injluenpi sociala posentiala sau abilitatea de a-i influenra pe altii pentru a se cornporta in concordanta cu dorinrele noastre (Bouiding. • obiectivulincerdrii de a influerita..a~e influem. rnodul in care managerii obtin suport de la colegi sau din partea alter actori organizasionali asupra carora nu au putere formals §i modul In care managerii l§i influen~eaz~ superiorii pentru a ob~ine suport §i resursele necesare (YukI §l A 4 Falbe. apud Bennebroek Gravenhorst §i Boonstra. intr-un sens mai larg. d L • di lateral).:.:M:. 2000. opiniile.n= An general.. ~u un individ.. puterea a fost considerara. Avand mai rnulra put ere.. Definirea influentei irnplica rerrneni ca agent. 1999. dad strategiile §i politicile sunt implementate cu succes.:.tact1c~lor de influensa ce au succes §i sunt benefice atac organizatulor. §i nu de altii (Orford.ui agent de a influenta 0 ~intii in cadrul unui context (French §i Raven. apud Ward.::.:::C~IA~L::.=D~O:.:.

Acest tip de influenta depinde de modul in care este inseleasa put ere a pe care organizasia 0 are la dispozitie. • Atraqia pemru organizatia sind datorira eficientei acesreia. 5. • Puterea de recornpensa. Puterea expertului este influenta bazata pe credinta tintei ca cel < 116 I 117 . Daca sursa vrea sa foloseasca indivizi din organizasie care se bazeaza pe puterea expertului . care se realizeaza §i 'in functie de obiectivele influentei. Daca obiectivele agentului de influenta. 1991. Benjamin.2. 1994. Kaganoff §i Moini. Oliver. pe scurt.4. Puterea de coercitie reprezinta capacitatea de a ameninta sau pedepsi pe cei care nu sunt cornplianti cu cerintele formulate. Daley. La fel de importante sunt §i criteriile care trebuie indeplinite pentru un proces al influentei ce are succes.4.1. In continuare va fi prezentata. • Caracteristicile relevante ale organizatiei sinta §i ale membrilor acesteia. • Bazele puterii celui care influenteaza §i capacitatea acestora ca organizatie §i colectie de indivizi. 1965 apud Orford.este imporrant de luat 'in calcul puterea expertului la reprezentantii organizasiei sima. Agentul influentei realizeaza §i 0 evaluare a surselor proprii de putere. • Puterea referentului. adica ale organizariei. capacitatea de a fi cornplianta. in absenta unei autoritati ierarhice. Levy.1. Puterea legitima este definita ca fiind autoritatea care deriva din dreprul celui care de sine puterea sa solicite obedienta. Influenta intra-organizationala In cadrul acestui subcapitol vor fi analizate principalelemodele ale puterii §i tacticile de influenta folosite in cadrul organizatiei. cre§te probabilitatea unei influente reusite (Greening §i Gray. Gates.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA Influenta organizationala are eel putin doua dimensiuni: intra-organizationala §i inter-organizationala. Procesul influentei inter-organizationale depinde §i de evaluarea realizara asupra organizatiei sind care depinde de: scopu- rile §i valorile acesteia de a rezista.2. iar apoi accentul va fi pus pe tacticile de influen\a prezente 'in cadrul unei orgaoizatii.4. • Aspecte ale relatiei dintre organizatia care influenteaza §i organizatia sind. resursele acesteia. 2003): • Obiectivele organizatiei cu rolul de agent de influenta. • Consistentacu valorile §1puncrele de vedere ale persoanei din pozitiile de decizie ale organizariei sima. Puterea referentului este influenta bazata pe identificarea timei cu arractia fata de. • Puterea legirirna. Influenta inter-organizationala Cercetatorii din domeniul influentei la nivel organizational au analizat §i modalirarea prin care organizatiile pot influenta altele. 1998) au identificat 6 surse ale puterii: • Puterea de coercitie. Sunt implicati 5 facrori cheie (apud Augustine. 2003): • Congruenta cu normele §i valorile care se regasesc in mediul social al organizatiilor. Se bazeaza pe credinta simei ca agentul are un drept legitim de a exercita influenta §i ca sinta are obligatia de a accepta aceasta influenta. influenta intre organizatii. Tipuri de putere §i modele ale puterii French §i Raven (1959. • Puterea inforrnationala. Ambele tipuri de putere depind de abilitatea agentului de a recompensa sau constrange sima. apud Augustine et al. Influenta depinde §i de relatia sursei de influenta cu sinta. • Mediul in care organizatiile interactioneaza. indeplinesc unul sau mai multe din urmaroarele criterii. Bikson. Puterea de recompensii se refera la capacitatea de a controla distribuirea recompenselor date sau oferite sintei. sau respectul faSa de cel care detine puterea. • Congruenta cu valorile §i scopurile organizatiei sinta. 5. • Puterea expertului. Organizasia trebuie sa i§i aleaga agenti ai influentei care sa reprezinte cu succes aceste surse.. 5.

persuasiune sau date concrete.w:_ MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 5. • modelul actului de putere este propus de Kipnis (1976 apud Bruins. la nivel latent. in principal. Modelul propus sustine ca decizia de a aplica 0 sursa disponibil a a puterii este una rationals. complianta poate 6 legatii de puterea coercitiva pe care angajatul 0 percepe la §ef. puterea personala se refera la expertiza. Astfel cii puterea de recornpensa §i eea complezenJa. dar in practica influentei folosesre 0 alta sursa. Astfel. • modelul putere-interactiune al influentei interpersonale propus de Raven (apud Bruins. care reprezinta reperroriul disponibil pentru eel care detine purerea. Inrr-o organizarie. Aceasta depinde de atribuirile pe care le face ~inta cu referire 1a cunostintele sau expertiza detinute de agent. coercitiva §i cea informasionala. Sursele puterii §i folosirea acestora sunt influencate de variabile personale. cele mai relevante fiind prezentate in continuare. induzand argumentele rationale. cunostintele lui de specialitate (puterea expertului). Modelul este preocupat §i de analiza factorilor care motiveaza tinta sa fie cornplianta sau sa fie rezistenra. Acest tip de putere include puterea Iegitima. spresupune §i aici existenta unui proces rational: in primul rand agentul analizeaza motivele care pot sta tn spatele rezistentei sinrei §i apoi alege mijloacele de influenta. cat §i ca abilirate personals. Ia pozitiile din ierarhia organizationala exisrenta care confera managementului abilirarea de a controla comportamentul altora §i de a schimba structura §i procesele organizationale. in timp ce alte privata. d: exemplu. purerea referentului §i carisma unei persoane . Bruins (1999) propune 0 legatura Inrre tipurile de putere §i tipul de influenJa. Pe de alta parte. dar §i influentara de variabile personale §i situationale. raportand aceasta legarura la tipul de schimbare care apare la nivelu1 sintei. luand in considerate aceste tipuri de putere. insa. datorita puterii percepute a expertului. 1999) prin care este abordat studiul proceselor de influenta din punctul de vedere al agentului de influenta. cum a 6. PSIHOLOGIA SOCIAL1\. pe de-o parte. Un angajat se poate "supune" influentei la nivel social. In acest mod. coercitiva sunt asociate cu schirnbarii. Purerea poate 6 'inseleasa atat ca §i condirie socials. agenrul isi : \ 118 119 . inainte de a apela la vreuna pentru a influenta tinta. Modelul ofera 0 viziune dinarnica a purerii §i proceselor de influenta §i se cenrreaza in mod primar pe perspectiva §i morivatia agentului care influenteaza §i care face pregatiri pentru tentativele de influensa. iN DOMENIUL ORGANIZA1IONAL care detine puterea poseda abilirati superioare. §i tactici de influenJa. APLICAT1\. 0 situatie de conflict poate aparea cand §efu1 §i subordonarul nu sunt de acord cu referire la un anumit aspect. chiar dad aceasta nu este exercitata direct. Modelul propune ca alegerea de catre 0 persoana a unor mijloace de influenJa depinde in principal de resurselepe care aceasta le are disponibile (adica bazele purerii pe care persoana Ie poseda) §i rezisterq« anticipata din partea Jintei fa~a de care se realizeaza tentativa de influentare. pe de-alta parte. sau cea legata de pozitie. canrareste variate costuri §i beneficii ale bazelor puterii ce ii sunt disponibile. Important de precizar este faptul cii a avea anurnite surse ale puterii depinde de un anumir context. de recornpensa. un §ef poate avea potentialul sa recomande 0 promovare sau sa nu acorde 0 marire de salariu. Acest tip de putere . 2003) a realizat aceasta disrinctie §i considera ca puterea forma1aderiva din statutul formal al unei persoane §i irnplica autoritatea legirima de a folosi sanctiuni sau recompense. cu un nivel superficial a1 tipuri de putere conduc la 0 acceptare mecanismele prin care sunt exercitate ptlme formala. sau cca care depinde de calitatile §i abilitasile personale.adica include la sursele de purere bazate pe abilicati particulate. Se refera. se poate constata ca aceasta cornplianta a subordonatilor poare aparea ca rezultat al resurselor de putere reale sau imaginate chiar dad acestea nu sunt concrer folosite prin tactici de intluenta. care se refera 1a transpunerea in comportarnenr §i folosirea acestora intr-o situatie particulars. Astfel d put em distinge un anumit tip de §i puterea informala. Literatura de specialirare dis tinge inrre surse (sau baze).se bazeaza pe relevanra perceputa §i validitatea inforrnatie]. evaluand efectele posibile. §i a un or abilid~i personale. In literatura de specialitate se intalnesc mai multe modele deanaliza a purerii. Pornind de la aceste idei. Bass (apud Peiro §i Melia. 1999) descrie agentul ca fiind 0 persoana care ia decizii in mod rational. Puterea informaJionala este influenta bazata pe fo1osirea potentialului resurselor inforrnationale.

2001). Ejicienla unei tentative de influenta poare fi evaluata prin cele trei rezultate: angajament. ralionalitatea. acest model propune d agen~ii care considers ~inta ca fiind un membru al outgroup-ului· vor folosi tactici mai puternice de cat agentii care considera ~inta ca fiind un membru al ingroup-ului. • Persuasiunea rationala. echitatea §i reciprociratea (apud Koslovsky. schimbu/. cunoscute ca fiind tactici de influenla.4. iar in tipul hard de putere sunt induse coeteitia irnpersonala §i person ala. Important de precizat este faptul ca granitele grupului sunt definite la nivel psihologic §i astfel. eel al subalternilor (outgroup). legitim area. Acest model prezice alegerea de catre 0 persoana a unei tactici de influenta doar in terrnenii soft (usor) vs hard (purernic). Acest tip de rezultate depinde insa de abilitatea liderului de a dernonstra congruenta dintre sarcina sau cererea §i credintele §i valorile angajatilor. a referentului. Reprezinta disponibilitatea ~intei influentei (adica a angajatului) de a indeplini cererile §i sarcinile date de catre agentul influentei (ale liderului) peste asteptarile acestuia §i dincolo de termenii contractului de angajare. subalternii sai !acand parte aici din ingroup. insa doar dad este folosit intr-un mod impersonal §i manipulativ. Aceastii dimensiune se refera la cat de rnulta Iibertare anurnita tactica permite sintei sa decida. apud Soetjipto. depune un efort minim §i nu 120 121 . nile) lasa ~intei mai pu~ina libertate decat 0 tactica soft (de exern. In tipul soft de putere sunt induse: puterea expertului. 1994. sanctiu. Aici sunt induse presiunea. Esre ~iatii aici ideea existentei unei legaturi inrre bazele puterii §i mijloacele de influenta. tactica rationals). apelurile personale Ii formarea de coalilii." APLICATA 5. legitimitatea pozisiei. perceptia acestora va depinde de caracteristicile contextuale ale situ asiei. puterea transformara. vor fi folosite tacticile amintite mai sus. Astfel ca. sa cedeze sau sa reziste tentativei de influenta: tehnicile puternice (de exemplu. Schwarzwald & Koslowsky (1998) au ararat d aceste surse ale puterii pot fi subsumate In doua structuri [atente: surse hard §i surse soft.2:2. 2001). este enruziasrnata In legatura cu aceasta §i exists probabilitatea sa exercite initiativa. 1998.. • modelul folosirii puterii esre conceput de Brains 0996. 1992) au grupat tacticile de influenta in trei categorii: • Tactici hard: care implica folosirea autoritatii §i puterii pozitiei §i au tendinta de a fi folosite intr-un mod personal §i manipulativ. • Complianta se produce atunci cand ~inta indeplineste sarcina. intr-un anume context un manager poare apartine unui grup de manageri (ingroup) §i In acest caz un subordonat va fi perceput ca apartinsnd dintr-un alt grup. apud Bruins. consultarea. complianta §i rezistenta (yukI. 5. unele forme ale coalitiei §i schimbul. Intr-o alta situatie. dar cu indiferenta. sarcinilor sunt congruente cu credintele §i valorile lor. apelurile inspirationale §i apelurile personale. astfel incat putem considera d puterea pozitiei se bazeaza pe sursele hard ale puterii. iar puterea personala se bazeaza pe sursele soft. Raven. 1989. recompensa personala §i irnpersonala. Tepper et al.E PSIHOLOGIE SOCIAL. convertita In influenta reala. sa demonstreze un efort mai ridicat §i persistenta pentru a duce cu succes la bun sfaqit sarcina. de fapt. Exista 0 similaritate intre acest model §i eel allui Bass. plu. De asemenea. Acest lucru se poate produce pentru ca membrii percep ca ideile din spatele cererilor.. este important sa analizarn rnodalitatea In care puterea rezulta efediv in tactid de influenla concrete.Tacticile reprezinta. arnintit anterior. "gudu- rarea". • Angajamentul 'apare cand ~inta este de acord la nivel intern cu 0 actiune sau decizie. inforrnationala §i legitimitarea dependentei. apud Yukl §i Falbe. managerul poate face parte in mod direct din grupul de angajari subordonati in cazul realizarii unui proiect in echipa. Kipnis §i Schmidt (1985. categorie alaruri de care este indus §i schimbul. • Tactici soft: sunt reprezentate de "gudurarea". In functie de perceperea Sintei influentei ca apartinand la ingroup sau outgroup. PSIHOLOGIA SOCIAL. Legarura dintre putere §i tactici de influenta Daca puterea este potentialul de a-i influenta pe altii.A APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATI exercita influenta in functie de particularitatile sintei. Acestea includ: asertivitatea. 1999). Schwartzwald & Ashuri.

deoarece un angajat deseori are nevoie ceara favoruri egalilor ierarhici. Se argumenteaza d aceasta raetid este folosita cu mai putin succes in sens ascendent deoarece complimentele §i flatarea sunt mai credibile atunci dnd statutul §i puterea agentului sunt mai rnari decat cele ale ~intei.j_ APLICATA iN DOMENIUL ORGANIZATIONA centrate pe identificarea acelor tactici de influen~a care au cea mai mare probabilitate de a conduce spre angajamentul organizational. practicile sau traditiile organizationale. • Persuasiunea rafionala este folosita intr-o mai mare masura in direqie ascendenta. • Schimbul.1. Agentul cauta sa stabileasca legitimitatea unei cereri facand apel la autoritate sau ta dreptul de a realiza ace I lucru sau veriflcand dad este concordant cu politica. Tabel 5. Aceasta tehnica este mai adecvata in situa~iile in care agentul are autoritatea sa planifice 0 sarcina sau un proiect insa se bazeaza pe ~intii sa-l ajute sa implernenteze. Se recomanda folosirea acestei tactici cu alta eu care este cornpatibila. de exemplu. bazele puterii legitime asupra unui §ef de a-l influenta).. Falbe §i Youn. Apelurile inspiraiionaie sunt folosite mai degraba intr-o direqie descendents. sau asa Tactici de coali~ie Tactici de legitimare Presiunea In continuare vor fi prezentate 0 serie de tipare relevance care prezinti'f eficienta diferitelor tactici de influenta in functie de sensuI acestora de aplicare (Yukl et al. De asemenea. • "Gudurarea" (engl. de obicei. 1993. verlflcari frecvente reamintiri insistente pentru a influenta tinta sa procedeze cum doreste acesta. regulamentul. aspiratiile 1jintei sau prin cre~terea stimei de sine a 1jintei. • Consultarea este 0 tactica folosita mai mult in directie descendenta §i pe lateral. amenintari. acest fapt conduce la cresterea eficientei. activitati sau schirnbari pentru care sunt dorite suportul ~i asistenia tintei. Agentul cauta participarea tintei In planificarea unei strategii. apud Bennebroek Gravenhorst §i Boonstra. PSIHOLOGIA SOCIAL. asteptarile referitoare la rol. comportamentul prietenos sau de ajutorare pentru a asigura buna dispozitie a tintei sau pentru ca aceasta sa gandeasca favorabillnainte de a i se cere ceva. Agentul foloseste lauda. 1998) TACTICA Persuasiune rationala DEFINIRE Agentul foloseste argumente logice ~i dovezi concrete pentru a convinge tinta ca 0 propunere sau 0 cerere este viabila. Agentul realizeaza 0 cerere sau 0 propunere care sporesta entuziasmul pentru ca face apel la valorile. . Aceasta tactica presupune ca Sa 124 125 . Descrierea principalelor tactici de influenta (apud Yiikl. 1998). cat §ipentru angajati. au fost identificate 9 tactici de influenta in organizatii cu anumite caracteristici §i directii specifice de aplicare cu succes a acestora. Directiile pertinence de folosire a acestei tehnici sunt cele descendente §i laterale. ~i are 0 probabilitate crescuta de avea ca ~i consecinta atingerea obiectivelor legate de sarcina. insa ii lipseste autoritatea de a asigura complianta celorlalti in legatura cu 0 cerere formala. idealurile. este 0 practica cornuna consultarea colegilor de pe acelasi palier ierarhic pentru diferite planuri §i sarcini. Agentul este dispus sa modifice 0 propunere pentru a lua In considerare preocuparile ~i sugestiile tintei. acest efect fiind benefic atilt pentru organizatie. Aceasta ractica poate fi folosita in combinatie cu orice alta tactica §i. Se considera d sunt mai eficiente in cadrul aceluiasi palier ierarhic. indica disponibilitatea de a intoarce serviciul mal tarziu sau pro mite 6 parte din beneficii dad tinta II ajuta sa indeplineasca sarcina.4.2.. apud Bennebroek Gravenhorst §i Boonstra. flatarea. de loialitate ~i prietenie ale Apeluri tnsplrationale Consultarea "Gudurarea" Apeluri personale Schlrnbul Agentul ofera un schimb de favoruri. Se considera d aceste tactici sunt adecvate pentru a obtine angajamentul unui subordonat pentru a lucra la un nou proiect.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA j. Agentul face apel la sentimentele tintei atunci cand Ii cere ceva. Se argurnenteaza d acest lucru se intamphi pentru di persoana care foloseste tactica nu are baze ale puterii bine fundamentate §i. descurajeaza folosirea alter tactici (un subordonat nu are. 1990. Asrfel. Agentul cauta ajutorul altora pentru a convinge tinta sa fad ceva sau Ioloseste suportul altod ca motiv pentru a obtine acordul tintei. Agentul foloseste cerinta. ingratiation) este folosita mai rnult in direqie descendenta §i in lateral. • Apelurile personale sunt mai degraba folosite in directie laterala.2. cum ar persuasiunea rationala sau apelurile inspirationale.

Aceasta tactica este recornandata doar atunci cand exista 0 baza clara. Sunt considerate a fi cele mai adecvate pentru cereri neobisnuite sau care au 0 legitimitate indoielnica. ceea ce face redundant suporrul altora. obiectivele incercdrilor de influenJa §i diferenJele referitoare la direqie ale incercarilor de influensa realizate cu subordonatii. Eficienta tacticilordepinde. Sunt folosite in directie ascendenra §i Iaterala. Obiectivul este de a determina persoana sa furnizeze ceva care este in beneflciul agentului de influenta (0 marire de salariu. Aceste tactici sunt folosite inrr-o mai mare rnasura In directie laterala. Autorii au autentificat §i un set de.a. Aceasta ractica poate fi mai degraba folosira ca 0 continuare a procesului de influent a decat intr-o incercare de influenta ini~iala§i doar cand este justificata de importanta cererii. • Tacticile de coaliJie. se recornanda ca forme puternice ale presiunii sa nu fie folosite 'in cornbinatie cu tactici soft in care esre implicata increderea sau prietenia (gudurarea. Guinan §i Sottolano (1995) a analizat relaSia dintre tacticile de in/luenJa. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL agentul sa aiba ceva de oferit. Studiul realizat de YukI. care este necunoscuta pentru tinra. consultarea sau apelurile personale). Se recornanda a fi folositii cu alte tactici compatibile.caun favo. dar §idescendentii.a. promovare) sau sa determ. TabeIuI 5. 0 sugestie. De a ajuta agentul influentei la problemei. sa faca mai mult dintr-un anumit lucru.). APLICATA 5. tangibile pentru agentul influentei sau organizasia. Schimbarea comporcamentutui De a obtine asiscenFa De a obtine suport Obiectivul este de a determina persoana sa aprobe In mod formal 0 propunere. Sunt mai putin folosite in sens descendent pentru ca superiorii ierarhici au 0 putere substantial mai mare asupra subordonatilor. aplicate imediat dupa incercarea initials daca sinta a reactionar la prima incercare). ceva ce tinta considera ca fiind dezi. de proprieratile intrinseci ale acestora. un plan.~ 'in incercari ulterioare deinfluenta. ine persoan. sa explice cum functioneaza ceva ceva pentru agentul influentei. Obiectivul este de a determina persoana sa faca schimbari specifice In planurile de lucru sau In proceduri pentru 0 sarcina In care persoana este deja implicata (sa 0 faca In mod diferit. • Schimbul §i legitimarea sunt mai degraba folosite . • care De a obtine personate beneficii I 126 127 . sa 0 execute mai repede sau mai bine etc.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL . • Presiunea este folosita mai rnult In directie descendents. rabil sau adecvat. obiective posibile ale influentei care implicii beneficii specifice.4.2. Astfel: • Persuasiunea rationala. personal r . Obiectivele influentei (apud YukI. darsi de tipul de cerere pentru care sunt folo- site. cum ar fi persuasiunea rationala sau legitimarea. Obiectivul finalizarea rezolvarea sau sa faca este de a determina persoana sa ajute la unei sarcini. • 'Tacticile de legitimare. 1995) Rezultatele studiului au relevat urrnatoarele aspecte: Alocarea ssrcinilor de §i iucru Obiectivul este acela de determina persoana sa Indeplineasca 0 rrouasarcina care este concordanta cu responsabilltatile lui profesionale.. pe de-o parte.. un nou produs sau sa ajute agentul influentei sa lnfluanteze al~i oameni pentru a sustine 0 schimbare sau 0 inovatie propusa. Se argurnenreaza ca folosirea presiunii implies purerea coercitiva a unui agent care este mai mare in directie descendentii.2. Guinan Sottolano.sa f. colegii §i superiorii. • Coalitiasi presiunea sunt mai degraba tactici folosite In ultima instanta. sa I~i asume noi responsabilitati sau sa pregateasca 0 anurnita docurnentatie sau un raport. verificabila pentru 0 cerere. un orar mai bun de lucru. sa lucreze la un nou proiect. Eficienta acestor tactici mai depinde §i de faza din procesul de influenra. De asernenea. gudurarea §i apelurile personale sunt mai degraba folosite in incercari iniriale de influenta.2. nu este in mod direct legat de serviciu.

relalia dintre obiective Ii tactici nu a lost una puternica. Obiectivele au fosr mai variate in relatia cu colegii. • Schirnbul. consult area a fost mai des folosita pentru alocarea de sarcini. folosite pentru a obtine asistenta §i de a obtine suport pentru schimbari. Singurul obiectiv pentru care alegerea tacticilor a parut sa fie limitata a fost Incercarea de a obtine un beneficiu personal. 0 precizare irnporranta a autorilor a fost aceea ca.PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 5. Cu superiorii. alocarea unei sarcini sau pentru obsinerea de asistenta. Intre colegi consultarea a fost folosita pentru obtinerea de asistenrg §i suport pentru schirnbari. ractica a fost folosita mai des pentru a obtine asistenta §i suport pentru schimbari. dar mai frecvent a fosfolosita pentru a obtine resurse. • "Gudurarea" a fost mai des folosira pentru aloearea de sarcini sau pentru a obtine asistenta. Este folosira mai des pentru a schimba cornportamermi] decat pentru a obtine suport. Rezultatele au fosr mai puternice in directie laterala. Incercarile de influentare a superiorilor de obicei s-au referit la cereri pentru aprobari. iar In directie ascendenta. • Presiunea este tactica mai des folosita pentru a schimba cornportamenrul sintei sau alocarea de sarcini. de obicei. • Apelurile personale sunt folosite mai des pentru a obtine asisrenta sau beneficii personale. Incercarile de influenra cu subordonatii. dar §i alocarea de sarcini. Analiza acestora a evidentiar rezultate puterniee in directie descendenta d. de asemenea. Acesre tactici au fost. • Tactici de 1egitimare. desi anumite tactici au fost folosite mai degraba pentru anurnite obiective. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATI • Persuasiunea rationala este 0 tehnica folosira frecvent pentru toate cele 5 obiective . aprobari sau suporr. dar sarcinile de lucru §i cererile pentru asistenta au fosr cele mai comune obiecrive. Cu subordonatii. Rezultatele au fosr semnificative doar in directie descendenta.nd au fost foiosire eel mai des pentru sehimbarea cornportamentului sintei sau aloearea de sareini. s-au evidentiar rezultate puternicein directie Iarerala un de tacrica a fost folosita rnai des pentru a obtine asistenta. consultarea §i apelu- 128 129 . Rareori este folosita in sens ascendent. §i at unci doar pentru beneficiul personal. • Apelurile inspirationale sunt cel mai des folosite pentru alocarea de sarcini. aprobari sau suport §i au fost evidensiate doar In directie larerala sau ascendenra. Iar una dintre ideile principale desprinse din acest studiu este aceea ca majoritatea tacticilor pot fi folosite pentru orice obiectiv.sunt rnai des folosite pentru obtinerea de resurse.MANUAL DE . In directie ascendenta tactica a fost folosita doar in incercarea de a obtine un beneficiu personal. Srudiul releva cii managerii urrnaresc lucruri diferite in relasia cu subordonatii. In directie descendenra tactica a fost folosita pentru a obtine asistenta §i pentru a aloca sarcini de lucru. iar In directie ascendenta este folosita pentru obtinerea unui beneficiu personal. Tiparul de relatii dintre tactici §i obiective sugereaza idee a ca managerii variaza tacticile de influenra In functie de obiective. in sens descendent. suport sau beneficii personale. Rezultarele autorilor sunt consistente §i cu studiile anterioare care au ararat ca presiunea a fost cel mai des folosita penrru a schimba comportamentul unui subordonat §i capersuasiunea raJionala §i tacticile de coaliJie sunt folosite eel mai des pemru a obtine suport din partea colegilor §isuperiorilor in vederea realizarii unor schimbari majore in poiirici sau programe. resurse. • Consultarea a fost folosita pentru schimbarea comportarnentului. sunt eficiente doar pentru obtinerea benefieiilor personale. au presupus alocarea de sarcini sau schimbarea cornporramentului In sarcini aflate deja in derulare. In eeea ee priveste ateasta tehnica. colegi sau superiori. Rezultatele au ararat ca trei tactici pot fi folosite cu succes pentru 0 varietate de obiectivediferite: Astfel. • Tactici de coalitie . S-a evidentiat un tipar puternic in directie descendenta sau larerala.

care arata forme scazute ale activitii~ii de leadership. Studiul se centreaza pe tacticile ~e influe~~a folosite in sens ascendent. A 5.. Ansari §i Kapoor (1987. Rezulratele srudiului lor au relevat Eaptul c3. 2000) aargumen tat ca angajarul care are are un acces mai crescut la resursesi inforrnatii poate avea un avantaj mai mare §i se simte mai purernic. apud Cable §l Judge. departamentele non productive folosesc asertiviratea mai putin frecvent 1:ncornpararie cu departarnentele de productie. Aire incidente au aratar cumeonsultarea §i sehimbul pot fi eficiente 'in schimbarea comportamentului chiar dad aceste tactici au fort rareori folosite pentru acesre obiecrive. Vempati §i Krishnan (2000) asgumenteaza In srudiul lor ca rnotivaria. 2003). • liderii rranzactionali. 1985. ii srirnuleaza pe ceilalti sa acrioneze prin crearea §i comunicarea unei viziuni inspiratoare §i atragaroare (Bass. apud Cable §i Judge. atunci cand ~mta era part1c~pativa. 5. Studiul exarnineaza modul in care tacticile de influensa ale managerilor sunt legate de stilurile de leadership ale tintelor lor (in acest caz. in cadrul . ceea ce releva ideea ca oamenii care fac parte din departamente percepute ca fiind puternice se simt ei In§i§i mai puternici.acticile de influenta §i pentru a exarruna daca alegerile managerilor legate de tacticile de influenta depind de stilul de leadership al sinrei lor. Liderul rranzactional orienteaza angajatii in directia atingerii scopurilor srabilite. Cine folosesre una din aceste srrategii are mare probabilirare sale foloseascii §i pe celelaIte strategii din.ai 1:nclinasi s~~e afolosi tactici de influenta rationala. Rezultatele srudiului de rnai sus releva §i faptul cii strategiile hard sunt In mod sernnificativ legate unelede ce1elalte. perso ~ asertivitatea ca §l 0 strategie de inrluenta m mod frecvent. 200:>0 au descoperit cii indivizii care er. controlul sau adaprabilitatea unui angajat sunt in modprimar determinate de puterea pereeputa a departamentului dintr-o organizaiie. Higgins. cii derine mai rnulta putere. Managerii 1:§ipot lua indicii despre ce tactica de influe~~a sa f~lo= seascii pentru sinta lor urrnarind modul in care aceasta mcearca s~ ii influenseze pe altii. §i rnai dispusi sa foloseasca g~d~rarea. unei organizatii au rendinta de a folosi a ne centrale .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA. PSIBOLOGIA SOCIAL'\' APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL rile inspirationale pot fi foarte eficiente pentru a obtine suport §i resurse pentru noi programe §i proiecte chiar dad aceste tactici au fost rareori foLosite pentru acest obiectiv.au m. Aceste doua tactici coreleaza cel mai puternic cu rezulrarele profesionale. Pfeffer (1992. Rezulrarele acestui studiu au relevat urrnatoarele aspecte: • Indivizii care realizeaza comportamentele de "gudurare" §i care folosesc argumente logice {i date penrru a justifica cererile lor par a avea mai multe lanse de a avea succesin carierele lor decat indivizii care folosesc aceste tactici intr-o rnaniera mai scazuta. at~nci c~nd~int~ era autoritara (studiu Insa cu multe limite).2.3. . Stilul de influenta al rnanagerilor Alegerea de catre manageri a unor ractici de influenta in sens ascendent poate depinde de stilul de leadership al §efului lor. Indivizii care sunt vazuti ca cate go ~ '. de supervizoriilor) §i se centreaza pe doua extreme din punct de vedere al leadershipului: • liderii transforrnationaii . Studml lui Cable §l Judge (2003) folosesre modelul Big 5 pentru a furniz. cele mai scazute nivele de acrivirate fiind Inralnite la liderii laiseez-faire. Aceasta influenta mai este posibila §i pentru ca ~inta are mai mulr control asupra rezultatelor.4. o abordare interesanta esre §i aceea a analizei puterii percepure a departamenruiui dintr-o organizatie. Acesre tehnici coreleaza purernic cu evaluarile perforrnantelor pentru ca sunt mai direct influenrare de cornportamenrul angajatilor decat esre salariul sau prornovarile. apud Vempati §i ~rishnan. Judge §i Ferris (2003) analizeaza care dintre cacticile de influenra sunt mai eficiente pentru obtinerea unor rezultate dezirabile La locul de rnunca. prih clarificarea rolului acestora §i 1:nbaza solici- 130 131 .care folosesc rnotivatie inspirationala. aceeasi rie cu 0 frecventa mai ridicata. Bass (1999) descrie liderul rransformational ca personaiitarea capabila sa alinieze interesele organizatiei la cele ale membrilor ei. Stilul de leadership al sin tel poate fi mcerpretar ca un semnal al modului 'in care persoana respectiva relationeaza cu alte persoane.a un ~adru pentru studierea relatiei dintre tras~turile ~e pers~nalttate §1 t.

legitimarea sau presiunea. Pe de alta parte. §i acest lucru se intarnpla pentru d managerii care au 0 perceptie pozitiva va fi mai probabil sa ofere suport material §i non material subordonatilor §i acest lucru merge mai departe de fi§a postului. Cand indivizii incearca sa influenteze liderii laissez-faire.liderii inspirationali au fost mai degraba inclinaSi spre a folosi g~durarea. acestea fiind percepute mai provocatoare sau mai interesante. oferirea de oportunitati pentru comunicarea sugestiilor §i exprimarea preocuparilor §i oportunitatea de participate la decizii . pe de alta parte. a relatiilor umane. at unci simt d sunt de incredere.deschiderea spre experienta este coreiata cu folosirea tacticilor rationale. dad mai iau §i parte la luarea deciziilor. iar managerii cu scoruri inalre pe dimensiunea constiinciozita~ii coreleaza cu folosirea tacticilor rationale. /'.. aceste ractici fiind §i asociate cu suporrul oferit. Managerii cu scoruri lnalce pe dimensiunea stabilitate ernotionala au tendinta de a folosi racticile rationale §i mai putin apelurile inspirationale. apud Zaborila. aceste aspecte sporind angajamentul membrilor (Bass. . 1998. a resurselor umane §i a conducerii bazate pe principii.aces tea sunt forme ale consultarii. Analiza subiectelor tipice de psihologie sociala aplicata in organizatii este evidentiara prin abordarea comparativa dintre psihologia socials §i cea organizationala. le capteaza respecrul §i consideratia. Rezulratele srudiului arata ca managerii cu scoruri mari La extraversie au 0 probabilitate crescuta de a adopta tacrici de influen~a ascendenra care implied apelurile inspirationale §i gudurare. indivizii au 0 probabilitate mai mare sa foloseasca consult area §i apelurile inspirationale. legitimare §i presiunea directs.agreabiliratea cu 0 probabilitate scazuta de a folosi tacticile de schirnb. asociata cu folosirea de carre Iideri a tacticilor de schimb §i presiunea. Liderul transformational inspira. Influenta manifestara are §anse mari sa rezulte in forma angajamentului atunci cand tacticile folosite sunt reprezentate de consult are §i apeluri inspirationale. stimuleaza inrelectual. cre§te probabilitatea folosirii tacticilor care pun accent pe schimb. Percep~ia unei relatii slab calitative este. "De retinut" Principalele paradigme in management includ pe cea a managementului §tiinSific. Managerii care au incercat sa influenteze. In aplicarea strategiilor de influenta sunt irnportanti atilt factorii contextuali. . cat §i diferentele individuale in aplicarea strategiilor de influenta. coalitia sau tacticile de legitimare. Scorurile inalte pe dimensiunea agreabilitate coreleaza cu 0 probabilitate scazuta de a folosi legitimarea §i presiunea. Rezultatele arata ca: . Iar folosirea acestor tactici conduce la formarea de ditre angajati a unei perceptii pozitive asupra relatiei. tarilor imp use de sarcini. . Formele de suport pot fi reprezentate de: stirnularea intereselor subordonatilor §i incurajare . Liderii care percep 0 relatie de calitate inalt~ au tendinta de a folosi apelurile inspirarionale §i tacticileeeco~suitare. atat .managerul are nevoie sa formeze 0 perceptie de o cali tate crescuta referiroare la relatia sa cu subordonarii.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 5. Cunoasterea bazelor puterii. apelurile personale §i schimbul. Robbins. chiar prin insa§i natura tacticilor. 1999.constiinciozitatea cu 0 probabilitatecrescutii de a folosi apelurile inspirationale §i probabilitace scazuta de a folosi tacticile de schimb.. Angajatii care simt d primesc suport de la manager se simt luati in considerare.acestea pot fi forme ale apelurilor inspirationale. Cand se incearca influentarea liderilor rransforrnationali. 2004). 132 133 .stabilitatea ernotionala este corelata cu gudurarea. . §i. dad managerul sau supervizorul doreste ca subordonatul sa arate angajament organizational §i cornportament profesional extra-rol (cum ar fi acerdarea de suport altor angajati) . PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL . rezultatele studiului lui Soetjipto (2001) analizeaza modul in care perceptia liderilor asupra calitatii relatiei dintre lider §i subordonat influenteaza alegerea tacticilor de influenta. Acest [ucru se explica §i prin faptul d aceste tactici pot influenra modul in care sarcinile sunt percepute §i interpret ate de catre angajati. Irnplicatiile practice ale acestei cercetari releva faptul ca.

1997 Obiective de Invii~are Studiindacest capitol.1. Cercetarile au relevar §i faptul cii eficienta racticilor de influenta depindede sensul In care sunt aplicate. analizeaza resursele pe care le are disponibile §i anticipeaza rezis_ tensa potentiala a t. • sa discutati avantajele §i dezavantajele omogenitatii §1 eterogenitatii In clasa. 6.. . considerand cii agentul influenrei este 0 firma de resurse umane. iar organizatia t.1. • sa prezentati disputa cu privire la avanrajele pe care le ofera practicile educative competitive §i cooperative. Clasa §colara ca grup Omogenitate §i eterogenitate In alcatuirea clasei Cooperare §i competitie Identitate sociala §i stima de sine Atribuirea succesului §i eseculuiscolar 134 135 . veti fi In rnasura: • sa explicati legarura dintre psihologia educationala §i cea sociala.intii este 0 firma de IT. bile.M. • sa dezvoltari conceptele identitate sociala §i stima de sine.4. Cuprins 6. Imeligenla! E bine Ii mai sa Ji dotat cu ea. Teme de reflectie • Analizati posibilele procese de influenra inter-organizan-. Care sunt aspectele cheie ale principalelor paradigme din . 6. • sa prezentati srudiile deconfirmare cornportamentala §i mecanismele psihologice implicite.I MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA a celor proprii.2.intei. J. Cuza" Iasi 6.5. nala. Monteil. pun and accent pe gradul de libertate pe care agenrul 0 permite t. Intrebari de auto-evaluare 5.3. Care sunt diferentele §i asernanarile dintre cele trei modele ale puterii? 5. Care sunr caracteristicile principalelor tactici de influenta §i In ce sens au 0 eficienta mai mare? Psihologia sociala aplicata in educa~ie ~TEFAN BONCU Vniversitatea "AI. • sa enurnerati caracteristicile clasei ca grup primar. Modelele de analiza a puterii reieva faptul cii un agent poate "cantjiri" variate costuri §i beneficii ale bazelor puterii ce ii sunt dispon]. cat §i ale colegilor.2.intei sau modul in care un agent alege tactici de influenta in terrneni de soft sau hard. 6. 6.3. management? 5. superiorilor sau subordona~ilor ofera indicii importance in aplicarea eficienta atacticilor de . dar poate e bine sa Jim doar considerati dotali . 1.

Inreractiunea educativa trebuie dirijata in a§a fel incat sa provoace schimbari individuale in sensul progresului cognitiv. Srudiile de psihologie sociala au pus In evidenta importanta uria§a a clirnatului afecriv din grupul informal pentru participarea elevilor In §coala.studiul lui Rosenthal §i Jacobson asupra efeetelor expecrariilor profesorului esre una din acestea. aplicatiile in §coala ale studiilor lui Muzafer Sherif. caracterizate de 0 structura specifics de aqiune §i de un mediu fizic In care se desta§oara activitatea (Weinstein. 0 imensainfluenta asupra . de la cognitie §i inva~are. de§i ea s-a dovedit deosebit de utila pentru travaliul psihologilor soeiali.7. Foarte purine din cercetarile pe care levom evoca au avut drepr punet de plecare problemele educatiei . scoala ca organizatis. scopuri §i standarde de cornporramenr §i In care contactele interpersonale freevente sunt posibile): ~I 137 . in rnulte cazuri. in psihologia procesului edueativ a incepur sa fie abandonata ideea ca interactiunea profesor-elev este singura interactiune cu impact asupra progresului cognitiv al elevilor. numai rareori elevul 1nva~a singur. PSIHOlOGIA SOCIAL~ APlICATA IN EDUCATIE 6. §i ehiar a deseurajat eooperarea intre elevi. fiind compuse din sub-situatii. 6. Clasa §colara ca grup Odata eu dezvolrarea cercetarilor din domeniul dinamieii grupurilor. 0 astfel de concluzie nu este departe de adevar. 1991). in anii '50. deci opt ani) §i are. niei deserieri aprofundate ori evaluari ale unor experimente. el presupune Inva~area normelor ce guverneaza comportamentele acceptate in grupurile de elevi §i In organizatia care este §coala. 461). precurn §i eficienta inreractiunii dintre elevi pentru proeesul de Inva~are: Dad §coala traditionala a avut 0 atitudine reticenra. 1968. 1998). omogenitate §i eterogenitate in class. unii autori inc1ud In definitia grupului-clasa interactiunea profesor-elev.ca fenomenele psiho-sociale.prin aceea ca educatia poate fi vazuta ca un proces de interactiune.Este foarte evident . teo ria atribuirii. Perspectiva psiho-sociala in domeniul invararii in §coala se justifica. elevii raman irnpreuna ciclul primar §i cel gimnazial. plecand de la ideea ca. In aceasra prezentare nu ne propunem analize eoneeptuale amanun~ite. efecrele studiului Rosenthal. Acesrea sunt lipsite de omogenitate. ci 0 treeere in revisra a problemelor educatiei din punetul de vedere al psihologiei soeiale.r MANUAL DE PSIHOlOGIE SOCIAlA APLICATA 6. Status socio-economic §i reu§idi §colara Cuvinte-cheie: educatia ca proces social. Afirrnatia ca orice chestiune imporranta din cercetarea socials fundamentals l§i gase§te aplicatii in clasa sugereaza ideea cii psihologia §colara s-a constituit ca domeniu §tiin~ific pe baza unor demersuri deductive. Clasa poseda toate caracteristicile grupului primar. Perspeetiva sociologica este redusa la minimum. un grup foarte important pentru orice copil. In mod tradi~ional.mernbrilor sai. asadar. continutul proeesului de inva~amant §i influen~eaza motivatia elevilor de a se instrui. . Psihologia sociala §colara are in vedere in principal studiul interactiunii sociale intre profesor §i elevi sau intre elevi (Neculau §i Boncu. ~a cum este inteles acesta de dinamicienii de grup (grupul primar este un grup ai carui membri au aceleasi valori. Mentionam ca interactiunea nu este nicidecum identica in diferitele contexte §colar. caci se perpetueaza de-a lungul catorva ani (in multe cazuri.6. in bun a masura. Ele hotarase. cooperare §i cornpetitie in clasa. Psihologii au distins asa-numitele "segmente de activitate". Desi scopul §colarizarii 11consrituie progresul individual. strucrura socials a soeiera~ii §i strucrura organizationala a §eolilor afecteaza proeesul educational.Sta scris in cel mai cunoscur tratat american de psihologie sociala . Evident. Clasa de elevi este. pedagogii contemporani 0 favorizeaza. p. Efecrele expectantelor profesorului 6. De altfel.1. de la rol §i personalitate la rnotivatie §i nivel de aspiratie sunt foarte adecvate pentru analiza problemelor educatiei" (Getzels. educatia este un proces social. cum vorn vedea. Din pacate. Totu§i. diferite dupa comportamentele pe care Ie impun elevilor §i profesorilor. psihologia educatiei a descris dinamicile psihice ale individului angajat in activitatea de inva~are. grupul mediaza relatia elev-profesor. la leadership §i interactiune de grup §i conceptele acestei §tiin~e. Succesul §colar nu se obtine numai In urma efortului de asimilare a materialului predat de profesor. Cea mai mare parte a timpului dt se afla la §coala el este membru al unui grup §i aceasta apartenenta 1irnarcheaza In mod decisiv perforrnantele.

2. trei) din colegii lor irnpreuna cu care ar face sau nu 0 anurnita activitate. Interactiunea intensa. De asemenea. cei preferati de majoritatea mernbrilor grupului. in acelasi timp. la nivelul fiecarui membru. acest chestionar se transforrna inrr-un interviu. Toate acestea dezvaluie §i 0 a doua functie a grupului-clasa. similaritatea perceputa a celorlalti. la dorinra de a coopera §i contribuie la cre§terea nivelului de aspiratie. principalul instrument aflat la indernana profesorului. in general. Clasa §colara ofera din plin posibilitatea unor interactiuni de acest tip. care desta§oara acelasi tip de activitate. precum §i proximitatea fizica a eleviler in sanul clasei fac ca atractia inrerpersonala sa aiba un nivel foarte ridicat. De asemenea.MANUAL DEPSIHOLOGIE SOCIAL:t APLICATA. Ca orice grup mic. conractele frecvente. deci. Interactiunea faSa-ln-faSa a fost considerata Intotdeauna 0 caracteristica fundamenrala a grupului primar. Acestea au atata insernnatate. Membrii clasei se percep pe ei rn§i§i ca tadlnd parte din grup. 1976. sa atinga anurnite scopuri. Tesrul sociometric. p. "un grup angajat In activitati cu obiective comune. adica sa identifice elevii lideri. Profesorul are nevoie sa cunoascii reteaua relatiilor afective. PSrHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN EDUCATIE 1. Clasa §colarii este. Este evident ca arractia dintre membrii grupului-clasa constituie 0 conditie fundamentals a perforrnantelor §colare Inalte. se constituie intr-o forma de influenta sociala. din aceasta perspecrrva. Procesul de influenta din clasa de elevi asigura uniforrnitarea eomportamentelor. din clasa §i sa modeleze patternurile de arractie. 4. ce rnediaza de-a lungul anilor. S-a demonsrrar cii relariile arrnonioase cu ceilalti conduc la 0 stirna de sine ridicata. arneliorarea parriciparii lor in situatiile §colare. C1 inconjurat de colegi. comportament agresiv. 0 sursa de sarisfactie personala pentru mernbri §i un factor al coeziunii grupului. buna integrare in sanul sau asigurand individului confort psihologic. se constituie intr-un factor insernnat al atraqiei interpersonale. derivate din conceptia sociometries a lui Jacob Moreno. de atractie sau de respingere. implicit. Trebuie sa spunem ca: simpla prezenta a celorlalti. alcatuind un public. pentru a-i sprijini pe izolati sa reintre In grup §i sa evolueze multumiror in cadrullui. prezenta celorlalti in calitare de privitori. slaba stima de sine. faptul ca elevul intelege d ceilalti membri ai clasei au. el are la dispozitie un set de rehnici specifice. nurnita facilitare sociala. Ea este. schimbari cognitive fundamentale. mai eu seams in sarcinile simple.aceasta. S-a dernonstrat ca. contine intrebari care le cer elevilor sa precizeze In ordine pe diIiva (de regula. iar elevii din alre clase (grupuri) ii identifica pe baza acestei apartenente. integrarea sociala pare sa fie una din cele mai importance. clasa indeplineste mai rnulte funcSii. Ca grup social. Aplicat elevilor din clasele mici. dar §i izolatii. Testul perrnire profesorului sa stabileasca staturul sociometric al fiecarui elev. aceea de securitate ~ el se constiruie intr-un mediu prielnicde manifestare pentru elevi. pe care i-ar accept a sau nu ca ocupanti ai unui anume status in clasa etc. atitudini §i opinii sirnilare. oferind 0 radiografie afectiva a colectivului. 180). 138 139 . un grup social specific. clasa poseda structuri ce-i confera stabilitate. faptul d elevul nu InvaIa izolat. Pentru . Astfel de date se dovedesc deosebit de utile pentru proiectarea unei inrerventii care sa vizeze rearnenajarea interactiunilor dintre elevi §i. 6. fiecare. 3. de antipatie §i raporturile de indiferentji din class. In cadrul interactiunii membrilor se dezvolta norme ce modeleaza comportanientele §i le face previzibile. ce creeaza relatii de inrerdependenta functionala inrre membrii sai" (Radu. aritudini negative faSa de §coala. structura clasei este intarid de statusurile §i rolurile ce apar §i evolueaza in sanul ei. Clasa de elevi are un aport deosebit in procesul de socializare. incat unii psihologi sociali le-au inclus chiar in definitia grupului-clasa: clasa de elevi ar fi. Tehnicile sociometrice izbutesc sa puna in evidensa relatiile de simpatie. Clasa rinde. In vreme ce izolarea coreleaza cu anxietare. sentirnente/ostile faSa de colegi. ca grup. sau de co-actori (indeplinind.

deci. caci elevii. aratandu-se deosebit de conforrnisti fa~a de grupul informal. Totusi. Radu scrie: "Cand se instituie . dar §i de eficienta profesorului. care a preocupat pe multi pedagogi §i psihologi ai educatiei. echilibratii. e de dorit ca grupurile din care face parte elevul . In bun a masura. este aceea a influentei negative pe care 0 POt exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de invasare. M. grupul de prieteni aqiuni educative convergente. Capacitatea §i apartenenra sexuala a elevilor au constituit astfel de criterii. Cu privire la acesc aspect. Newcomb din deceniul al patrulea asupra atitudinilor studentilode la Colegiul Bennington a revel at tendinta indivizilor de a se arata foarte ascultatori In fap normelor grupului §colar. Primele incurajeaza e§ecul §colar. 1974. 0 cercetare celebra a lui T. Prezinca dasele omogene mai rnulte avantaje decar cele eterogene? Multa vreme profesorii au raspuns afirmativ la aceasta intrebare. de cat pe cele instituite de profesori. exist a calitati ale membrilor ce pot func~iona drept criterii pentru alcatuirea claselor. cu 0 orientare conservatoare in campul politic. care pare sa marcheze in mod funda~ental comportamentul elevilor. netransate. Problema fundamentala in aceasta privinta este Iegata de succesul sau esecul §colar al elevilor. Totusi. putandu-se astfel asigura omogenitatea sau ererogenirarea colectivelor de elevi. De aceea. Cei ce-§i meritineau conceptiile politice conservatoare nu puteau face parte din grupurile informale §i ramaneau izolari. evenimenrul nu apare ca 0 insumare de optiuni individuale. grupul educativ are 0 compozitie relativ omogena.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL1\. clasa. grupul informal poate la fel de bine sa valorizeze succesul §colar. elevii apartinand grupurilor din urrna obtineau perforrnante §colare incomparabil mai bune (Forsyth. Intr-unul din cele mai cunoscure studii din domeniu. eforturile de a obtine perforrnante §colare inalte §i conformismul in raport cu normele statuate de profesori sint valorizare pozitiv. Omogenitate §i eterogenitate in alcatuirea clasei a grupului §colar. cel putin din punctul de vedere al varstei. Irrtr-adevar.la inceput de ciclu scolar . are darul de a stimula motivatia §i. 0 astfel de situatie este prirnejdioasa. 1983). In cadrul grupurilor din a doua categoric. un sistem normativ aflat in conflict cu normele §colii. intereselor §i aspira~iilor. Dar studiile din acest domeniu au avut in vedere indeosebi impactul normelor grupului asupra participarii elevilor in §coala §i asupra procesului de Inva~are. de a ameliora perforrnanta.familia. iar rezultatele obtinure au format obiectul unor dispute ramase. spre deosebire de alte tipuri de grupuri sociale. APLICATA 6. 0 cercetare realizata In mediul §colilor gimnaziale britanice a ararat cii exista grupuri ce creeaza. p. care urrnaresre sa asigure 0 cornpozirie ornogena. Se cuvine sa rernarcam cii formarea unor clase §colare omogene sau eterogene din punctul de vedere al capacitatii elevilor are importance consecinte psihologice §i sociale. 0 constituie omogenitatea sa. in clase paralele" (Radu. Fireste. o problema conexa. Majoritatea covarsitoare a studentilor de la acest colegiu provenea din familii instarite. care au in plus §i alte trasaturi ce confera 0 omogenitate greu de regasit la alte grupuri. rezultatele cercetarilor realizate de psihologi §i pedagogi n-au confirmat niciodata In mod hotarat aceasta opinie. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE aceeasi sarcina individuala ca subiectul). In interactiune. lenea.2. violenta In clast §i au tendinta de a-i pedepsi pe cei ce sint obedienti fasa de profesori. In unele cazuri aceste grupuri adopta norme ce se opun celor dictate de autoritatile §colare. vor avea rendinra sa urmeze ?nai curand normele acestuia. ci mai curand ca 0 decizie administrariva. nevoilor. Grupul §colar este format din mernbri cu statute egale. Evident.173). realizat in deceniul al Vll-lea. trei cerceratori americaniau comparat o caracteristicii 140 141 . Newcomb a constatat ca in mediul de grup se faurise 0 norma care 'incuraja opiniile liberale §i ca foarte multi studenti renuntau treptat la atitudinea pe care le-o impunea norma grupului familial in favoarea atitudinii promovate de grupul informal. sa exercite 6.0 clasa de elevi. dupa cum exista altele care adopts norme consistence cu cerintele institutiei §colare. 1.

PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE rezultatele §colare ale unui esantion de 22000 de elevi obtinute in decursul a doi ani. Psihologia sociala clasica a pus accentul pe interactiunea de grup. cum vern putea constata. cat §i informal.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'" APLICATA 6. predarea §i. caci sint lasati in afara interac~iunii. existenta unor clase cuprinzand elevi foarte buni §i a altora cu elevi slabi sau foarte slabi. In generai. nu li se ofera acest prilej. atat in cadru formal. medii §i slabi. 0 astfel de organizare inlesneste. Pentru copii ea prezinta avantajul d expunerea profesorului §i discutiile din clasa au loc la un nivel accesibil tuturor. In clasele omogene aceasta esre prorejata. ce ar avea de suferit de pe urma cornparatiilor cu cei buni. buhi. Numai in ultimul sfert de veac cerceratorii au relevat eficienta deosebita a grupurilor de elevi ce indeplinesc 0 sarcina de invatare cornuna §i au trasat liniile dupa care poare fi proiectata functionarea. Dar. Structura indi- 142 143 . Aceasta ~resupune un nivel relativ redus de interactiune intre elevi §i 0 mdependensa a scopurilor fiecaruia dimre acestia. concluzia noastra este d ele nu devin eficiente decat pentru elevii foarre dorati. Un aspect ce nu poate fi neglijat in luarea deciziei cu privire la modalitatea de grupare a elevilor 11constituie stima de sine. §i numai dad se cornbina cu programe intensive de instruire. 0 'intrebare adresata altuia este mai probabil sa ramana tara raspuns decat in grupurile eterogene (Weinstein. fiecare din acestea prezentand atar avamaje. S-a ararat. d. in cazul claselor cu nivel superior. in general. Un tip de organizare pe care-l vorn discuta rnai putin incele ce urmeaza. Scopurile grupului-clasa pot fi structurate in mai rnulte maniere. desi. Elevilor li se stabilise coeficientul de inteligen~a §i fusesera repartizati in clase foarte omogene (0 singura categorie de elevi din punctul de vedere al inteligentei) sau foarte eterogene (patru sau cinci categorii). evident. Multi profesori considera d numai relatiile competitive dau nastere unei rnorivarii adecvate. cat §i dezavantaje cu privire la perforrnanrele obtinure de elevi. Cu privire la acestea din urrna. dar §i celor dintai. caci elevilor slabi. se poate transforma inrr-un handicap pentru clasele slabe .unor astfel de grupuri cooperative. e adevarat. Omogenitatea pare sa favorizeze clasele bune. in grupurile incluzand elevi cu acelasi nivel al rezultatelor ce rezolva probleme de maternatica. In ultimul timp gruparea in rnaniera ererogena a elevilor este inclusa in multe programe de reforms educationala. 6. 1991). comunicarea profesorului cu grupul elevilor. dar a facut foarte purine lucruri concrete pentru amenajarea grupului ca mediu de invasare. elevii cu rezultate medii au de pierdut. Din punctul de vedere al inreractiunii elevilor. ceea ce este un avantaj pentru clasele cuprinzand elevi cu succese §colare. Chiar dad efectele puse in evidenta ale cornpozitiei claselor au fost reduse. mediul §colar cunoasre. s-a putut dernonstra ca. desi s-a demonstrat ca profesorii prefera clasele omogene. Cooperare §i competitie Desi opinia potrivit careia climatul afectiv pozitiv din colectivele de elevi are 0 contributie hotaratoare la obrinerea unor performanse superioare este larg raspandira. multumindu-se sa studieze interactiunea elevilor in afara lectiei propriu-zise §i sa proclame influenta decisiva a clirnatului afectiv din clasa asupra performan~elor individuale. Pe de ald parte. ei pot ajunge sa inseleaga ca fac parte dintr-o clasa slaba §i d au fost repartizati astfel tocmai pentru ca nive1ul cunostintelor §i abilitii~ilor lor nu este suficiem pentru a fi rrimi§i intr-o clasa buna. in general. unii autori vor sustine ca interactiunea elevilor buni cu cei mai putin buni aduce foloase nu numai ultimilor. Organizarea omogena a colectivelor de elevi presupune.3.vcei din clasele eterogene au obtinut rezultate mai bune decat cei din clasele omogene. par ~a indice faptul d in grupurile cu elevi de trei nivele diferite. de exemplu. Aceleasi cercetari. dar care se inralneste relativ frecvem in §colile noastre este structurarea individualisra a scopurilor membrilor grupului-clasa. 0 organizare competiriva. clasele eterogene sunt in mod horarat mai eficiente.caci elevii din astfel de clase nu vor ajunge niciodara sa discute chesriuni dificile §i vor avea de pierdut in fata celor buni.

rrebuie rem arc at ca meritul cel mai insemnat al situatiilor de cornpetitie. Strucrura competitiva amplifica. incercari de a-i irnpiedica pe ceilalti sa obtina performance lnalte. 1983). ceilalri fiind notati in ordine descrescatoare. comperitiei i se po ate repro§a faptul d eel rnai adesea se constituie intr-un factor ce determina conflict §i comportamente agresive In grup. Alternativa recornandabila la aceasta modalitate de evaluare nu esre notarea individualizata (care se caracterizeaza prin . 1976. 1978). aceasta se intampla in principal din cauza manierei de not are practic ate de majoritatea inva~atorilor §i profesorilor. Studen~ii din primul grup au fost in§tiin~a~i d numai unul din ei poate obtine calificativul maxim. 19~i1. in functie de perforrnanta individuala. cellegat de rnotivatia elevilor. Dupa opinia noastra. 491). nu stirnn. primul este cel utilizat cu precadere. 192). micsoreaza distanta dintre capacitate §i realizari" (p.sepoate dsfrange neg a. durand sa-§i obstruqioneze colegii. Deutsch a consernnar. 1996.6% din rimpul pe care-l petrec in clasa. Irnplicarea ernotionalii intensa in activitatile de lnvatare nu se vadesre. El a repartizat subieqii studenti 'in doua grupuri experiment ale. potrivit calitatii rezultatelor grupului ca intreg. Torusi. "Competitia.' trv in sfera relatiilor interpersonale. a realizat un experiment in care a demonstrat beneficiile aprecierii elevilor 'insitua~ii de cooperare. Cu toate acestea. cornpetitia §i cooperarea. care are darul de a stimula competitia. deexemplu. promoveaza norme §i aspiratii mai inalte. elevii In~elegand cii nu pot obtine note rnari decat daca unora din colegii lor li se atribuie note rnici. p. caci succesul sau esecul unui elev nu are consecinte asupra perforrnantei celorlalti. lata ce scrie. aspecte ce nu pot fi contestate. in rimp'' (Cucos. continua aceiasi autori. Am semnalat deja ca in mod traditional §i. "Competitia esre 0 forma rnotivationala a afirrnarii de sine. El presupune 0 stransa interdependenra intre rezultatele elevilor §i acordarea notelor fiecaruia in functie de media grupului . stimuleaza efortul §i productivitarea individului. notarea prin raportare la grup §i notarea individualizata. psihologul social care a studiat timp indelungat relatiile competitive §i cele cooperative. p. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE vidualista echivaleaza cu 0 foarte slaba exploatare de catre invatator sau profesor a resurselor grupului.deci. lipsa cornunicarii. de fapt. leaza in nici un fel formarea la elevi a abilitatilor necesare cornu. mediul §colar se constituie ca un mediu cornpetitiv.. [ncluzand . mai ales pentru situatiile de comperitie moderara. faptul in grupul structurar competitiv studentii s-au cornporrar mai agresiv. ci una care sa incurajeze colaborarea. el nu a putut pune in evidenta diferente semnificative in ce priveste invatarea individuala (Deutsch §i Hornstein. Studii recente arata cii elevii lucreaza in conditii de cooperare. 0 astfel de definitie pune accentul pe aspectele pozitive ale structurarii competitive a clasei. In literatura rornaneasca de specialitate aceste neajunsuri au fost semnalare in mai rnulte randuri. egoism" (Radu. Morton Deutsch. Ea nu creeaza 0 rnotivatie deosebita ~i. decar la ele. a increderii reciproce. poate fi pus la indoiala. conflicte. realizate de aceiasi elevi.activitatea de afirmare proprie. ceea ce este mai grav.1ncercarea de Japortare a rezultatelor obtinure de elevi la alte rezultate individuale. In prezent. 109). natural. carora le-a aplicat modele de not are dife- rite.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 6. Ion Radu: "Sublinierea aspecrului competitiv al muncii §colare ~rin sisternul premia] §i de penalizare . resimtit ca atare de elevi. in care individul rivalizeaza cu ceilalti pentru dobandirea unei situatii sociale sau a superioritatii" (Ausubel §i Robinson. se creeaza rivalitati. nicarii ~i interactiunilor cu ceilalri. in pedagogie §i 'in psihologia educatiei exista 0 disputa cu privire la avantajele pe care le ofera alte doua practici educative folosite in proportii diferite in §coli.ii care au realmente §anse sa obtina rezultare deosebite. anxietatea elevilor §i teama lor ca 144 145 . 492). in functie de tori ceilalti. in general. p. dupa desfasurarea experimentului. Totusi. Acest model contribuie decisiv la crearea unor norme ce consacra comperitia. in grupuri ce au 0 sarcina de invatare cornuna. Cornpetitia aduce cu sine interactiune slaba inrre colegi. dinamicienii de grup ce au studiat aceasta modalitate de organizare a scopurilor clasei au remarcat ca elevii devin mai independenti §i mai responsabili cu privire la activitatile pe care le desta§oara (Forsyth. am spune. Dintre cele doua modele de apreciere. sentimente de invidie. numai 4. In schimb. Membrii celuilalt grup experimental urmau sa obtina cu totii aceea§i nota.

la utililarea resurselor. Intor§i in sanul grupului. pe care le vom descrie succint mai jos. In Iiterarura noastra. dirninuarea anxierarii pe care multi copii 0 resimt la conractul cu institu~ia educativa §i conrribuie la intensificarea atitudinilor pozitive fa~a de profesori (Cosmovici.in limba engleza jigsaw puzzle inseamna mozaic . 1983). geneA rand sentimente de acceptare §i simpatie. Foarte ~u~ini din elevii mari. caci au fost obi§nui~~ sa asculte numai explicatiile profesorului §i sa raspunda numai la intrebanle lui. in clasele organizate In maniera cooperativa elevii sint apreciati pozitiv §i ajung sa aiba rezultate bune in conditiile in care ceilal~i membri ai grupului au aceleasi rezultate. In final. experti in alte sub-teme. sa evalueze rezultate1e fiecaruia §i pe ale grupului in ansamblu nu este u§or pentru orice elev. Pe de alta parte. sa-§i asume responsabilitarea atit pentru rezultatele proprii cit §i pentru cele ale colegilor. de la ajutarea episodica a colegului de band de dtre elevul mai avansat. in care trebuie sa-i incurajeze §i sa-isustina pe ceilalti membri. poate exterioriza atitudini de resping ere a arrnosferei de cornpetirie instituita de profesori. Cooperarea Inseamna Inainte de reate un d§tig in planul interactiunii intre elevi. PSiHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE de esec. Cei ce urrneaza sa devina specialisri intr-un anume subiect parasescla un moment dat grupurile lor §i se reunesc pentru a dezbate subiectul respectiv §i a srabili modaliratile de a transmite informariile celorlalti rnembri ai grupului lor. fiecare dintre acestea revenind spre aprofundare unui mernbru al fiecarui grup. Profesorul stabileste tema §i 0 irnparte in sub-reme. nu roti copii profita in aceeasi rnasura de 0 interactiune cooperariva). mulre cercetari efectuate de psihologii sociali din sfera educariei atesta avantajele structurarii cooperative a claselor. incredere in foqele proprii. Ei simt nevoia sa dirijeze toate activitatile din clasa. a stilurilor de inva~are §i a provenientei sociale diferite a eleviler. Ele sint grupuri structurate in a§a fel incat inreractiunea membrilor sa facilireze inva~area fiecaruia. Aceste configura~ii organizationale standard rezolva in parte problemele ce pot aparea din cauza diferentelor individuale (in mod obisnuir. Esentiala pentru aceasta modalitare de structurare a travaliului clasei este interdependenta dintre membrii grupurilor. Sarcina 146 147 . De cele mai rnulre ori profesorul trebuie sa dea indicatii cu privire Ia diviziunea muncii.~ APLlCATA 6.. principiu ce sta La baza inva~arii cooperative.jucarie pe care-o reconstiruie copiii) se Iucreaza cu grupuri eterogene de 3-4 elevi. fiecaruia i se pun inrrebari din inrregul material. In metoda grupurilor interdependence (sau metoda Jigsaw . Forsyth. aceasta se intilmpla pentru d profesorii renunta foarte greu la rolullor traditional spre a §i-l asuma pe cel mai putin comod de facilitator §i consultant. in ciuda faprului ca In unele cazuri cooperarea po ate duce la pierderea rnotivatiei. incat cei mai multi 0 resping. Daca interactiunea elev-elev ia locul rareori inreractiunii profesor-elev in cadrul lectiei. §i elevii manifesta reticenta de a participa la situatii de inva~are cooperativa. la sprijinirea celor [eriti etc. A lua parte la indeplinirea uneisarcini de grup. Ea determinacre§terea stimei de sine. Astfel. convinsi cii numai a§a pot men~ine disciplina §i pot sa-§i atinga obiectivele didactice pe care §i le-au fixat. . Daca in clasele srructurate cornpetitiv elevii obtin note bune numai dad unii din colegii lor ob~in note slabe. subliniind importanta insusirii unui model colectiv de rnunca §i a acornodarii inrerpersonale a elevilor. Departe de a declansa conflicte. Gmpul-clasa insusi. ei se straduiesc sa-i invete pe ceilalri. retinand la randul lor cunostintele pe care le transmit colegii lor. in metoda Jigsaw oricare din grupurile formate din elevii clasei are "exper~i" in sub-rernele Iectiei. ea instaureaza buna in~elegere. §i chiar din srudenti stiu sa colaboreze cu altii la 0 sa~dna cornuna. arrnonie §i stirnuleaza comportamentele de facilitare a succesului celorlalri. pana la grupurile cooperative de inva~are organizate de profes~r dupa 0 anume rehnologie educationala. ca inrreg.care-i srirnuleaza sa coopereze.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. Ana Stoica §i Andrei Cosmovici (1972) au teoretizat activitatea §colara pe grupuri. Principiile inva~arii in conditii de cooperare fundeaza 0 larga varietate de forme de interactiune. psihologii sociali au propus in ulrirnii 20 de ani mal multe rnodalitati de structurare cooperativa a claselor. 1984. Pentru aplicarea in rnaniera sistematica a principiului interdependen~ei pozitive a scopurilor.~ In ciuda acestor "iner~ii de rol''.

constituie. de fapt. a tradisionalei intreceri intre randurile de banci. cum se mai numeste acest efect. cu totul nociv pentru invasare. rrebuie sa observam ca primele nu elirnina total competiria. in cornparatie cu situatia in care individul indeplineste sarcina aflandu-se singur. Makarenko ~ pledat III favoarea cornpetiriei inrre subgrupuri . Elevii. Oricum. Lenea sociala. de pilda. Metoda are meritul de a i:ncuraja elevii sa se sprijine unul pe altul in activitatea de invasare. Lenea sociala apare cu deosebire atunci d. elevii luandu-se la inrrecere cu cei din celelalte grupuri.nd individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie. rnetodele descrise mai sus izbutesc. pedagogul sovieric A. discutandu-l §i ascultandu-se unul pe altul pana cand sint convinsi ca-l stiipanesc cu totii. §i chiar dad Makarenko a sustinut d disensiunea dinrre randuri dispare in conditiile cornpetitiei dintre clase. iar scorul grupului se obtirre prin aprecierea progresului fiecarui membru in raport cu perforrnantele sale anterioare. 0 imbinare a cooperarii cu structura cornpetitiva: avem de-a face atilt cu arirudini §i comportamente de cooperate in interiorul echipelor. In acest fel. Metoda turneului intre echipe reprezinta. Cu mai multe decenii in urrna. Convingerea cercetiitorului american 149 141l . S.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA 6. stirnulandu-le interesul pentru succesul grupului din care fac parte. intr-adevaj. invasa un material stabilit de profesor. sa arne[ioreze considerabil rnotivatia elevilor. Profesorul le adreseaza inrrebari pentru a testa insusirea cunostintelor. Metoda i:nvasarii in grupuri mici (sau STAD Student Teams Achievement Divisions) arela baza acelasi principiu al intaririi coeziunii grupului de lucru §i al augrnentarii gradului de interactiune intre membri. In sfar§it. Desi concluzia generala este ca rnetodele cooperative se dovedesc de departe mai eficienre decat organizarea cornpeririva. Prin intermediul ei se anihileaza tendinta de instituire a unor ierarhii in grupuri.in favoarea. nu trebuie sa uitarn ca. inrrucac elevii cu status inalt §i cu abilitiiSi deosebite inva-g de la ceilalri in aceeasi masura in care ei i§i ajuta colegii sa inseleaga §i sa-§i insuseasca 0 sub-tema. Idenritate sociala §i stima de sine o situatie de competirie inrre grupuri a fost cercerara de Muzafer Sherif in anii '50. a celor cu probleme ernotionale. corecrandu-si reciproc greseiile. Metoda cuprinde activitiiSi ce vizeaza intarirea coeziu. Trebuie sa rernarcam calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann. metoda turneului intre echipe (TGT Teams/Games/Tournaments) prornoveaza proceduri similare cdor din STAD. evitand totodata neajunsurile ambelor. cat §i CU 0 comperitie intre grupuri. a§a cum atesta multe cercetari. ameliorarea cornunicarii §i dezvoltarea capacitaSii de a facilita achizitionarea cunostintelor de catre colegi. una din primejdiile ce arneninta cooperarea in grupuri. cu deosebirea esentiala ca la sfaqitul ciclului de inva- un turneu intre echipe. chiar §i elevii slabi au posibilitarea sa conrribuie la obtinerea unor rezulrate bune de catre grup. in incercarea de a ca§tiga puncte penrru propria echipa. Chiar dad aceasta prccedurapars sa conjuge avant ajele cooperarii §i competiriei. precum §i a celor provenind din rand utile minoriratilor etnice sau rasiale. in grupuri de 4 sau 5 membri. Ea corespunde unei pierderi a morivatiei §i unei reduceri a efortului indi.vidual in siruatia indeplinirii de catre grup a unei sarcini colective. cornpetitia da nastere unui climat de ostilitate §i tensiune. Interdependenta dintre membri §i individualizarea aporrului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur irnpotriva acestui efect. inclusiv cei mai putin dorati sa poara puncta penrru grup: echipde sint eterogene §i membrii nu intra in cornpetitie decar cu altii aflaSi la acelasi niveL Intre folosirea sporadica a unor astfel de metode §i restructurarea curriculum-uiui dupa principiile cooperatisre profesorul poate opta inrre programe variate de instruire. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE cornuna nu poate fi indeplinita decat daca fiecare elev i:§i aduce contributia. Ele conduc la rezultate deosebite in accept area copiilor mai putin avansati. v= se desfasoara 6. nii grupurilor.4. §i in TGT exista preocuparea ca toSi copii. oricat am interveni.

Ei au ararat c~ aceste atitudini negative fa~a de out-group sint foarte rezistente la schimbare: ele nu dispar dad ~e aplica strategia simplului contact . ci la orice comportament ce presupune interactiunea tntre doi sau mai multi reprezentanti din doua sau mai multe grupuri. 0 situatie experirnentala in care comportamentul subiectilor este ghidat doar de activitatea lor de caregorizare. Ele stau la baza inselegerii multor dinamici psihice.deja ob. El le-a cerut. 0 vreme. Doua sunt conceptele fundamentale din domeniul relatiilor intergrupuri: categorizarea socials §i identitatea sociala. fel de conflict in cadrul unui experiment desfasurat intr-o tahara de copii izolata §i a cautat solutii viabile pentru aplanarea lui.ra. Cornpetitia provoaca tensiune §i poate bloca evolutia pozitiva a elevilor. apare conflicrul.dupa intreruperea intrecerilor. precum §i pe cei din grupul celalalt pentru participarea la experiment. S-au format apoi doua grupuri. grupul caruia nu-i apartine subiectul) a crescut inrr-atat incat comportamentele agresive erau tasi§e §i in afara jocurilor competitive propriu-zise. Potrivit lui Sherif. una din cele rnai cunoscute teorii din dorneniul relatiilor intergrupuri. Cercetatorii au constatad osrilitarea fa~a de out-group (celalalt grup. Cat priveste notiunea de categorizare sociala. de exemplu grupuri constituite din copii cu succes §colar §i altele ce includ elevi in pragul e§ecului. copii au fost lasa~i sa se joace §i sa lege prietenii dupa pOfta inimii. relatiile se amelioreaza numai dad se instituie un scop supra-ordonat.ori indivizii aflati ininteractiune sinr constienti ca apartin unor grupuri diferite. cop iii sint pusi. iar relatiile dintre ele influenteaza perforrnantele §colare. nu numai cand este interpersonala. Acpta este un scop spre care tind ambele grupuri. apoi. Experimenrul descris in randurile de mai sus l-a condus pe Sherif la formularea reoriei conflictului real. Categorizarea sociala c. tacandu-i insa pe subiecti sa creada ca au fost inclusi in grupul . cooper area nu numai d intensifies §i consolideaza procesele de acceptare a celorlalti. cum vorn vedea. 150 151 .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'i. se p~tea . dar pe care nu-l pot atinge decat conlucrand. In campul §colar aceasta perspectiva este importanta nu numai pentru d [impezeste interactiunile cooperative sau competitive ale elevilor. In faza urrnatoare grupurile erau puse sa concureze unul impotriva celuilalt in diverse jocuri. Sherif §i colaboratorii sai au putut trage astfel concluzia ca favorizarea grupului de apartenenta §i discriminarea celuilalt grup apar ca urmare a conflictului deschis intre grupuri. Pentru a preveni violentele cu urrnari grave ei au trebuit sa puna capar intrecerilor §i sa separe din nou grupurile. Desi cele doua echipe nu aveau nici un fel de contacte. EI a provocat un asr. Psihologul social englez a repartizat elevii adolescenti in doua grupuri absolut la intamplare. APLICATA 6.-erau cazare in cladiri diferite §i desfasurau activitati diferite. Ea este 0 operatic cognitiva simpia. A§adar. de exemplu. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE era d ori de cate ori grupurile sunr nevoite sa-§i impart a resurse deci sa intre in cornperitie.:. iar aceasta identificare cu grupurile de apartenenta marcheaza schimburile lor. care-i ajuta pe indivizi sa puna ordine in perceptiile lor asupra mediului sociaL Tajfel a imaginat asa-numica paradigrna a grupului minimal. sa-§i recompen. comportamentul intergrupuri nu se refera doar la cooperare §i competi~ie.erva 0 anume partinire a copiilor in favoarea propriului grup.orespunde operatiei de clasificare a celorlalti ca membri ai unor grupuri sociale.Kandinsky+sau in grupul . sa asiste impreuna la un spectacoL Aceasta persistenta ar trebui sa ingrijoreze pe invasatorii §i profesorii adepti ai organizarii de concurs uri inrre randurile de banci. Av'em de-a face cu cornporrament intergrupuri ori de cate. aici apar §i alre grupuri. chiar §i atunci cand are loc intre grupuri in interiorul carora exista cooperare. Sperarn sa putem demonstra d cel de-al doilea are 0 deosebita relevanta pentru analiza interaqiunilor din clasa §cola. In psihologia sociala contemporana chestiunile legate de relatiile intre grupuri sint esentiale.Klee" potrivit preferintelor estetice pe care le. dar poate contribui la diminuarea respingerilor cauzate de cornpetitie. rnanifestasera inaintea alcaruirii grupurilor. ea a fost utilizata de Henri Tajfel pentru a contrazice asertiunile lui Sherif §i a arata ca discriminarea out-group-ului se produce in conditii sociale rmrume. ce erau separate unul de celaialt.' seze colegii de grup. §i a constatat ca subiectii favorizau in mod evident in acordarea recompenselor pe membrii grupului lor.

ei vor fi inclinati sa considere d situ asia de succes §colar are multe neajunsuri (presupune 0 munca sustinuta. §i cunoscand rnentine 0 subterfugiile de care se folosesc pentru a 0 stirna de sine ridicara in aceste conditii. instituita de practicile evaluative: elevii buni §i elevii slabi. §i deci satisfacaroare pentru individ. deterrnina pe indivizi sa se auto-defineasca in termenii caracteristicilor grupului respectiv. ridicandu-si deci sa migreze in grupul nivelul de pregatire. de a consuma alcool. Este de presupus di elevii cu perforrnante foarte slabe vor sirriti ca fo:meaza un grup. Dad aceasta identitate sociala este pozitiva. fie·sa lupte pentru d§tigarea de catre grup a unor caracteris- tici pozitive. acesti elevi vor incerca sa-§i identitate sociala pozitiva. Campul educational trebuie vazut ca fiind rnarcat de dihorornie funciara. dependents de parinsi. orice deteriorare a identitatii sociale avand impact asupra stimei de sine a individului. ale carer caracteristici le impiedica sa faca membrilor lor aceeasi oferta simbolica. mindu-l §i motivandu-l sa actioneze pentru ameliorarea ei. ea are drept condisi: -necesara perceperea grupului de apartenenta ca superior sau distinct in raport cu alte grupuri. se stabilesre prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. Potrivit acestei teorii. a doua. In esentji. dimensiuni noi de comparatie. Firesre. Stima de sine corespunde unor sentimente despre sine §i unor evaluari asupra propriului eu. pentru a intra intr-unul care poate conferi identitate sociala pozitiva. Mai curand. in a§a fel incat stima de sine ridicata sa derive din esecul §colar. In orice caz. strategii de a-i determina astfel de interventie ~ii individuale. Identitatea sociala pozitiva se bazeaza. Aceasta cu at at mai mult cu cit profesorii §i elevii cu rezultare bune ii vor percepe ca alcatuind un grup §i Ii vor discrimina. caci aceasta aduce cu sine 0 stirna de sine ridicata. ele se afla in legatura. Dar conrributia cea mai insernnata a grupului de cercetare condus de H. libertate Iimitata). schimbare sociala. In ultirnul caz. Prima dintre aceste strategii se numeste mobilitate sociala. grupul confers membrilor 0 anumira identitate sociala. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. indivizii au tendinta de a dobandi §i mentine 0 identit ate sociala pozitiva. nernulni. un grup valorizat negativ este grupul elevilor aflati in situatie de e§ec. in . sau negativa. Desi Tajfel §i colaboratorii sai l-au invocat rnai cu searna in explicatiile lor asupra relatiilor tensionate dintre grupurile etnice. Taylor §i Piolat. asadar. apartenenta la un grup social t. Porrivit teoriei identitatii ca§tige 0 sociale. este unul din cele mai puternice §i mai frecvente cese manifesta in viata sociala. Desigur. Potrivit lui Tajfel.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~. inrarindu-si stima de sine. ei vor prefera fie sa caute Dar este probabil d nu vor alege nici una din cele doua strategii pe care le-arn mentionat. Un grup nu confera identitate sociala pozitiva decat in raport cu alee grupuri. aparitia unui grup al elevilor ce nu intrunesc criteriile succesului este inevitabila. 152 153 . 1984). se pot imagina sa adere la vaIorile §colii. Cunoscand faptul di elevii cu rezultate siabe ajung sa se defineasca pe ei in§i§i ca adepti ai unor valori opuse celor prom ovate de §coala. fie sa schimbe radical criteriile de stabilire a identitiiSii sociale pozitive. in cazul in care identitatea socials devine nesatisfacaroare. de a incalca Iegea etc. este evident di el apare §i in campul educa~ional. Tajfel in acest domeniu 0 reprezinta teoria identira. vederea ca§tigarii unei identitati bune.) (Robinson. iar situatia lor prezinta rnulte avantaje (posibilitarea de a fum a. In cadrul §colii. sa-i deterrninam sociale pozitive. 1990). astfel. tara sa fie necesar conflicru] Efecrul acesta de favorizare a grupului de apartenenta. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE Tajfel a conchis di discriminarea intre grupuri poate aparea in conditiile simplei categorizari. solutia mobilitaelevilor cu rezultate ar presupune sa adopte. pe comparatiile favorabile intre in-group §i outgroup-urile relevante. Unii autori identifica chiar stima de sine ridicara cu identitatea socia1a pozitiva (Robinson. marirnea grupurilor de e§ec §colar depinde de criteriiIe folosite de autoritatile §colare in apreciere. bazat pe stabilirea de catre individ a asemanarilor §i deosebirilor in rapon cu altii. Sii sociale. care sa-i avantajeze in raporturile cu elevii buni. Cara vreme exista norme ale succesului §colar. APLICATA 6.

Indivizii 'cauta sa ln~eleaga lumea §i sa-i desluseasca determinismele. durand sa explice conduitele celorlaln.ordonare dupa doua dirnensiuni. asreptari slabe cu privire la posibiliratile sale de a obtine note foarte bune. al succesului §colar. a stabilit di. intern (personal)extern (situational) §i stabil-instabil. Fritz Heider. un elev inclinat sa fad mereu atribuiri interne pentru nereusitele sale din clasa va avea 0 stim a de sine slabs §i. cat §i pentru comportamentele umane (pentru manifesra-] de furie. interns §i instabila (efortul). dar §i auto-atribuiri. externa §i stabila (dificultatea sarcinii) §i extern a §i insrabila (§ansa). marinirnie sau pentru esec). Oamenii i§i fauresc explicatii atat pentru fenomenele lumii fizice (de exemplu. Trebuie sa observarn d performaritele sale §colare viiroare. Indivizii sint interesasi sa fad atribuiri interne (deci sa puna in corespondenta comportamente §i dispozitii) intrucat cauzele din interiorui persoanei sunt stabile §i-i fac conduita predictibila. Teoriile din acest domeniu descriu felul In care omul construieste explicatii cu privire la experienrele sale. §i dad este capabil de a produce aceste efecte. In cazul in care nu reu§esc sa ob~ina explicatii rnultumitoare cu privire la evenimentele mediului ce-i inconjoara. In cazul in care unul din cele doua elemente ale intentiei lipse§te. Pe de alta parte. Elementul central al unui astfel de demers este reperarea inrentiei actorului. psihologul social care a studiat acest gen de activirate cognitiva. de coerenta logica inrre motivele umane fundamentale. in sensul cii ele atribuie efectului observat o cauza. Jones §i Davis au rafinat modelullui Heider. El a a§ezat nevoia de inselegere.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL1\. in incercarea de a se in~elege pe sine. sentimentul pro~ priei eficiente (self-efficacy). 6. morivatia persoanei) §i factori exrerni (situatia. Atribuirile stabile ale reusitei sau esecului pot marca 0 dimensiune foarte irnportanta a personalitatii. interns §i stabila (capacitatea). 0 constituie studiul gandirii socialesau al arribuirii cauzaLe. definit ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacirati de a organiza §i duce la implinire actiuni necesare pentru atingerea unei perforrnante. Astfel. asrfel de explica~ii au 0 natura cauzaia. copii care au un sentiment al propriei eficiente foarte dezvoltatin ceea ce priveste 154 155 . atribuirea interna este cornpromisa. In general. caci numai astfel l§i pot duce la bun sfaqit actiunile. precum §i confortul sau psihic depind de atribuirea pe care 0 face. cauzele pe care le atribuim cornportamentelor celorlalti sint de doua feluri: factori interni (de pilda. de exemplu. Weiner obtine patru tipuri de cauze posibile. Self-efficacy este un factor cardinal . In conceptia lui. el a ararat d individul nu face numai herero-atribuiri. cu impact deosebit in rnediul §colar. observatorul trebuie sa §tie dad acrorui esre sau nu constienr cu privire La efectele actiunii sale. ei rraiesc 0 stare de disconfort psihic. insistand asupra atribuirilor interne. trebuie deosebit de stima de sine. Un elev poate sa explice nota proasta pe care tocrnai a primit-e punand-o pe seama uneia din acesre cauze. pentru un trasnet sau pentru eruptia unui vulcan). trebuie spus ca exista. Elevii care obtin scoruri rnari la scalele ce mascara aceasta caracteristica au rezulrate §colare mai bune. Totusi. a inferenrelor corespondente.5. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN EDUCATIE 6. Bernard Weiner. care se constituie ca 0 apreciere globala a valorii propriei personalitati. Acesta. in egala masura. Este evident ca el se va sirnti 'impacar cu sine §i stirna de sine Ii va fi menajata dad va invoca 0 cauza externa §i stabila. de ordine. cauzele pe care le invoca indivizii 1n incercarea de a explica reusita sau esecul proprii sau ale altora pot fi. descrie maniera in care individul inlereaza 0 dispozitie (0 trasatura) a actorului (persoana care desfasoara comportamentul §i asupra careia se face atribuirea) pe baza comportamenrului observat. Inauntrul teoriei atribuirii un camp de cercetari deosebit de interesant s-a dovedit eel al arribuirii succesului §i esecului. initiatorul teoriei atribuirii. De asemenea. APLICAT1\. a fost cel care a arras atentia cercetarorilor asupra irnporrantei inferentelor pe care le face simtul comun cu privire la evenirnenrele din rnediu. presiunea sociala). Atribuirea succesului §i esecului §colar Una din temele importance ale psihologiei sociale. Teoria propusa de ei. in general. iar pentru a stabili exisrenta intentiei.

59). APLICATA. in procesul de structurare a situatiei in care se gase§te §i in alegerea comportamentului ce va fi actualizat din repertoriul cornportamentelor sale potentiale" (Dafinoiu. aplicare irnediata in a fost realizat de unor elevi dintr-o profesorilor cii intelectuale Ideea autorealizarii profetiilor §i-a gasit mediul §colar. p. In §colile noasrre.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA. observatorul ca 0 6. a avut un ecou nemaipomenit. intr-adevar. iN EDUCATIE domeniullite~aturii. 6. Psihologia sociala a facut din acest fenomen una din temele ei cele mai incitante. §i opiniile pe care le exteriorizeaza cornportamentul 0 interpreteaza actorului confirmare a credintelor sale initiale. demonstrand influenta reprezentarilor asupra desfasurarii actiunii educative. Mecanismul descris astfel: ce genereaza auto-realizarea anumite profetiilor expectante a fost eronate 1. observatorul actioneaza ca §i cum aceste expectante schimbii conceptul de sine al ar fi adevarate §i 1:1 trateaza pe actor in consecinta. 157 . copiilor provenind ale profesorilor conduc ritii~ile etnice sau rasiale sau celor din familii sarace. 2. Cercetatorii din §tiin~ele cornportamentale au depus mari eforturi pentru a pune in evidenta calitatea credintelor §i expectantelor de a se auto-realiza. Evident. caci. este posibil ca in afara elevilor cu status socio-economic inferior. la elevii respectivi s-a constatat Cercetarea vilor. 4. In fapt. 1996. dar foarte importante raman obtinerea succeselor reale §i feed-back-ul profesorilor.q1~.. ~i psihologia procesului educational 11 trateaza. APLICATA.. opiniile observatorului actorului. observatorul dezvoltii despre actor. voluntar sau nu. copiii ~igani sa fie victime ale expectantelor profesorilor. Ei s-au preocupat mai cu searna de modaliratile in care preconcep~iile influenteaza evolutia §i rezultatele interactiunii. oamenii utilizeaza adesea credinte §i expectan~e (sau asreptari) despre ceilalti ca sa-§i ghideze conduirele. Sentirnentul propriei eficiente poate fi amplificat prin buiri interne ale succeselor §i prin auto-persuasiune.6. Efectele expectantelor profesorului Auto-indeplinirea proferiilor sau confirm area comportamentala reprezinta un fascinant complex de dinamici psiho-sociale ce subintinde. Actiunile lor pot face ca partenerii sa se comporte in a§a fel incat sa confirme expectantele initiale. lV. actorul i§i adapteaza comportamentul la atitudinile actorul. inreractiunea dintre indivizi. PSIHOLOGIA SOCIAL . reprezinta "probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita sau explicita. Studiul fundamental in aceasta privinta Robert Rosenthal §i Lenore Jacobson §i public at in 1968 sub titlul "Pygmalion in clasa". negative la perforrnante slabe. Fiecarui profesor i-a fest apoi lista cu nume de elevi din propria clasa (cam 20%) Examinati opt luni mai Ea demonstra inegalidin mino- identificati ca avand un potential intelectual deosebit. Astfel. 3. ca urmare a unui anume comportament: ea are 0 imporranta deosebita in organizarea campului cognitiv al subiectului. In interactiunile cotidiene. unul din ele. dernonstrand cii un observator ce a manifestat initial expectanre gresite des pre o alta persoana (actorul) va aqiona in a§a fel'in baza acestor expectante in cat va deterrnina actorul sa i le confirme prin comportarnentele sale. dar §i rolul foarte insemnar 0 cre§tere spectaculoasa. s-a considerat in epoca - al profesorilor in modelarea participarii elein perpetuarea efectele asteprarilor profesorilor tii~ilor sociale. Expectanta. Autorii au adrninisrrat §coala primarii teste de inteligenta. §i au rnult mai purina incredere in fortele lor cand e yorba de a infrunta 0 problema de marematica. explicand aceste teste pot prezice care elevi vor face progrese vizibile in urrnatoarele inrnanata 0 opt luni. privind aparitia unui rezultat. in multe cazuri.fltelefundamentale in aceste dinamici. elevii de pe lisra fusesera alesi la intarnplare. sint mai puternice expectaritele in cazul fetelor. tarziu.

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIALA

APLICATA

6.

PSIHOLOGIA

SOCIALA

APLlCATA.

IN

EDUCATIE

Intrebarile la care au incercat sa raspunda srudiile ulterioare au fost in rrumar de doua: 1. Ce factori influenteaza a§teprarile profesorilor? §i 2. Cum sint comunicate aceste asteptari? Unul din modelele avansate conceptualizeaza procesul de transrnitere a expectatiilor in termeni de comportamente observa_ bile: 1. Profesorul dezvolta asteptari ce prezic cornporm, mente specifice §i esecul sau succesul fiecarui elev. 2. Ghidat de aceste asteptari, profesorul se comp0rta diferit fa~a de fiecare elev. 3. Tratamentul profesorului furnizeaza inforrnatii elevului asupra nivelului perforrnantei asteptare de la el. 4. In cazul in care profesorul arata constanta in maniera sa de relationare, iar elevul este inclinar sa adere la normele §colii §i sa interiorizeze aprecierile profesorului, perforrnanta elevului va ajunge sa corespunda credintei profesorului. Cele doua elemente fundamentale ale situatiilor de confirmare cornportamentala sunt, potrivit acesrui model, constants conduitei profesorului §i tendinta elevului de a include in conceptul de sine evaluarile profesorului. Aceasra interiorizare a opiniei celuilalt pare sa fie veriga principala in procesul de auto-indeplinire a profetiilor, Inca G. H. Mead a ararat inee rnasura observatorul poate influenta conceptul de sine al actorului, rara sa-i influenteze mai intii comportamentul. Un alt model, faurit de R. Rosenthal insusi, indica dirnensiunile sociale ale cornportamentului profesorului ce sint implicate in acest proces. Rosenthal a stabilit patru factori determinanti pentru confirmarea comportamentala: atmosfera, output-ul (iesirile), input-ul (intrarile) §i feed-back-ul. .' ' Potrivit lui Rosenthal, profesorii creeaza un climat socio-afectiv mai cald pentru elevii pe care-i apreciaza. Atunci cand t§i imagineaza ca au de-a face cu elevi buni, le acorda mai multa incredere §i le zambesc mai rnult decat elevilor pe care-i cred slabi. In general, registrul non-verbal esre acela care exprirna atitudinea binevoitoare, ce are la baza expectante pozitive.

Din punctul de vedere al factorului input, Rosenthal arata ca elevilor slabi li se ofera mai putine ocazii de a Inva~a chestiuni noi si li se explica mai purin chestiunile dificile. , Al treilea factor, output-ul verbal se refera la doua cornportamente ale profesorilor: insistenta lor de a urrnari schimbul de replici pana se ajunge la concluzii satisfacatoare §i frecventa cu care se angajeaza in interaqiunile legate de sarcinile didactice. De exemplu, profesorii au tendinta de a prelungi discutia cu cei despre care au asteptari pozitive dupa ce acestia au raspuns gresit la intrebari, de a acorda mai rnulta atentie raspunsurilor lor §i de a repeta intrebarile, accenruand anurnite par~i ale lor ce pot sugera raspunsul. Ei -lasa acestor elevi mai rnult timp de.gsndire inainte de a adresa intrebarile rarnase rara raspuns restului clasei. In ce prive§te frecventa interactiunilor, elevii-tinta ai expectantelor pozitive ale profesorului cauta mai des contactele cu acesta, chiar in afara cadrului clasei, decat elevii de la care profesorul nu a§teapra prea mult. Feed-back-ul se refers, in principal, la urilizarea de catre profesor a laudei §i a criticii. Tendinta profesorilor este de a lauda pe cei despre care cred ca pot obtine perforrnante 'inalte, chiar cand dau raspunsuri inexacte, §i de a critica raspunsurile celorlalti, chiar cand sint corecte. Intr-un studiu realizat in 1991, Elisha Babad, Frank Bernieri §i Robert Rosenthal au cerut unor profesori de liceu sa vorbeasca tirnp de cateva minute ca §i cum s-ar afla In fa~a unui elevdespre Carese asteapta sa aiba perforrnante foarte bune la materia lor (in aId conditie, elevul imaginar era presupus a avea 0 perforrnanta foarte slaba), De asemenea, altor profesori li s-a cerut sa vorbeasca despre un elev in legatura cu care se asteapta sa fie foarte bun ori foarte slab. Teate discursurile subiectilor au fost filmate §i din fiecare s-a ales, absolur la intamplare, secvente de 10 secunde. Aceste clipuri au fost apoi vizionate de copii §i adulti care aveau drept sarcina sa aprecieze cat de bun esteelevul des pre care (sau 'in fasa caruia) vorbeste profesorul §i care sunt sentimentele profesorului pentru el. Rezulrarele au ararat ca evaluatorii nu numai ca apreciaza exact pe baza mini-clipului de 10 secunde, dar 0 pot face

158

159

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIALA

APLICATA

6.

PSIHOLOGIA

SOCIALA

APLICATA

IN

EDUCATIE

chiar §i In conditiile In care filmul ruleaza rara sonor. Desi profe_ sorii au convingerea ca-§i pot ascunde sentimentele pe care le au fa~a de elevii lor, se pare ca lucrurile nu stau deloc a§a. Elevii SUnt extrern de sensibili la expresia faciala §i la rniscarile corporale ale profesorilor. In sHlr§it, mai sernnalam ca un efect deosebit de interesanr apareatunci cand, ap cum, desigur, se intarnpla adesea in sirua_ tiile reale, expecrantele pozitive ale profesorului cu privire la perforrnanta unui elev se dezvolta §i se rnanifesta odata cu expecran, tele acestuia din urrna cu privire la propria sa performanrj Aceasta inreractiune se poate solda cu un rezultar nea§teptat: cele doua expectante pozitive actionand deodata duc la deteriorarea perforrnantei (Zanna, Sheras, Cooper §i Shaw, 1975). Explicasia autorilor experimentului ce a pus in evidenta acest efect are drept element principal presiunea sociala prea mare exercitata asupra elevului. In conditiile In care elevul se afla sub apasarea propriei expectante §i sub aceea a profesorului, impacrul unui e§ec, oricar de neinsernnat, se arnplifica, deterrninand anxietate §i scaderea performantei. In ultimul timp s-au public at mai multe studii care pledeaza pentru 0 In1;elegere mai nuantara a efectului expectantelor profesorului. Lee Jussim, un cercetator ce s-a afirrnat In acest doineniu, sustine ca perceptiile profesorilor sint mai e;c'~cte decat s-a considerat pana acum §i ca expectantele lor prezic perforrnantele elevilor pentru d sunt inrerneiate, nu pentru ca le-ar determina prin mecanismul auto-lndepliniriiprofetiilor, 'Iotusi, nirneni nu merge pana la a neg a acesr efect.

6.7. Status socio-economic

§i reu~1ta§colara

Peste tot in lume dreptul la educatie este indus in Constitutii. Guvernele proclarna educatia principalul mijloc de a obtine generatii de cetateni loiali §i in stare sa aduca contributii la propasirea tarilor. Educatia devine astfel 0 components ideologies a statului, Ideologia educatiei de rnasa prornoveaza ideea ca ori-

cine poate concura cu ceilalti pe picior de egalitate din punctul de vedere al §anselor de succes §i ca succesul depinde exclusiv de rneritele individului. Diferentele dintre clasele sociale in ceea ce prive§te reusita §colara n-ar exista. Torusi, §tiintele sociale au pus in eviden1;a de multa vreme relatia reala dintre reusita §colara §i stratificarea sociala: copii cu aptitudini egale provenind din medii sociale diferite pot obtine perforrnante §colare diferite. In cele ce urmeaza vorn considera societatea impar1;itii, in mod esential, in trei clase sau paturi socio-economice: superioara (minoritarii numeric), mijlocie §i inferioara (unde cea mijlocie nu este neaparat mai cuprinzatoare de cat cea inferioara, cel putin in cazul societiitii rornanesti conternporane). Ele se deosebesc prin prestigiu, avu~ie §i putere. Este.limpede, din acest punct de vedere, ca mernbrii clasei inferioare dis pun de cele mai reduse resurse §iau identitatea cea mai putin valorizata social. Cercetarile din perimetrul sociologiei au demonstrat in al treilea patrar al secolului 0 corelatie semnificativa intre sratusul socio-economic §i randamentul §colar. Copiii din clasele rnai putin avantajate economic au rezultare §colare inferioare; ei obtin note rnai mici la aproape reate materiile §i intra intr-o proportie rnai redusa la liceu §i la facultate. Ei l§i rerrnina mai repede studiile, iar rata abandonului §colar In randurile lor este mai mare. In cazul in care obtin rezultate slabe l§i pierd orice interes pentru activitatile din clasa; se plictisesc §i sint mai agresivi §i mai inclinati sa lipseasca nernotivat. Anchetele realizate au pus in evidenta faptul.ca ei au aspirasii §colare reduse §i ca socotesc 'intr-o masura mai mid frecventarea §colii ca 0 prernisa pentru implinirea profesionala, Mai rnult, s-a ararat ca aceasta relatie de determinare devine tot mai pregnanta pe masura ce cre§te nivelul de §colarizare. Ca sa arenuam gravitatea acesror constatari trebuie sa spun em d influenta apartenentei de clasa lncereaza sa se manifeste la elevii foarte dotati sau foarte morivati, U nele din primele explicatii pentru aceasta stare de lucruri, ' apropiate de intuitiile simrului comun, au invocat ereditatea. Dar o astfel de explicatie echivaleaza, In fond, cu afirrnatia ca diferitele paturi sociale ar fi Inzestrate cu niveluri de inteligenta diferite,

160

161

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIAL~

APLICATA

6.

PSIHOLOGIA

SOCIALA

APLICATA

IN

EDUCATIE

ceea ce e absurd. Cauzele performantelor §colare diferite ale copii, lor de origini: sociale diferite sunt mult mai complexe. In legatura cu aceasta merit a amintit faptul cit 'in anii '50 'in Statele Unite S-a iscat 0 disputa legata de diferentele in scorurile inreligenta pecare le obtineau copiii aparsinand diferitelor paturi sociale. Totusi, analize atente au revelat ca testele care discriminau intre copii cu status diferit erau mai cu seama cele verbale. Diferentele se datorau, asadar, culturii, mai curand de cat capacitatilor subiectilor testari De pilda, un item ce presupunea ca subiectii cunosc cuvantu] "sonata" nu putea decat sa-i dezavantajeze pe cei cu status socioeconomic inferior. Intrudt cei mai multi din parintii de astazi nu au posibilira, tea sa rransrnita copiilor lor un capital semnificativ, sau 0 fae numai cand acesria sint deja adulti, singura posibilitate de a-§i ajuta copii sa se implineasca este de a investi in educatia lor (Dornbush et al., 1996). Din pacate, cei din clasele mai putin avute investesc mai putin §i, astfel, copiii lor sint handicapati in raport cu cei din clasele superioare. Aceasta se lnrarnpla in condisiile in care tocmai indivizii cu status socio-economic coborat ar avea nevoie de 0 educatie deosebita, caci pentru ei singura modaIitate de mobilitate sociala 0 reprezinta frecventarea faculratilor prestigioase. Dar influenta mediului familial este cu mulr mai cornplexa decat 0 arata 0 simpla comparatie intre resursele materiale de care dis pun familiile din diferitele paturi sociale. Este foarre cunoscuta, de exernplu, teoria lui Basil Bernstein cu privire la relatia dintre limbaj §i structura sociala. In aceasta perspectiva, grupurile sociale s-ar deosebi, in cadrul aceleiasi cornunitati lingvistice, prin folosirea unor "coduri" diferite. Berns:ein ~isti~§e do~a cod~ri lingvis.~ rice fundament ale, ce caractenzeaza cele doua man categoru socio-economice ale societatii: un cod axat pe simbolismul concret, continand concepte insuficient conturate, cu sernnificatii 'in mare parte implicite, folosit mai degraba de indivizii din paturile inferioare, §i un cod elaborat, abstract, cu sernnificatii explicite, nuantat §i in stare sa trans mid idei din cele mai subtile, ce constituie modalitatea obisnuita de comunicare a celor din clasele

superioare. Prirnul cod nu numai ca intarzie achizitiile culturale ale copiilor din familiile defavorizate, dar este responsabil pentru e§ecullor scolar; profesorii §i reate activitatile desfasurate in institusia sducativa impun utilizarea codului elaborat. Ipoteza capitalului cultural, elaborara de P. Bourdieu §i A. Passeron reprezinta 0 alta incercare de a explica relatia dintre statusul socio-economic inferior §i esecul §colar pe baza diferentelor dintre sub-culturile asociate claselor sociale. Capitalul cultural, definit ca 0 surna de resurse simbolice cuprinzand dispozitii §i abilid~i ale elitelor, precum §i cunostinte despre elite, este transmis Intre generatii, iar aceasta transrnitere echivaleaza cu reproductia statusului superior. Copiii din clasele favorizate detin cunostinte valorizate de elite, ce nu se predau in §coli, dar pe care profesorii le apreciaza. Socializarea farniliala prescolara, axata pe inreractiunea parin~i-copii a format obiectul multor cercetari, fiind vazuta ca principala cauza a perforrnantelor mai slabe ale copiilor din familiile non-privilegiate. In esenta, se afirrna existenta unor diferente In functie de clasa social a in pregatirea copiilor pentru §coala. Copiii din clasele cu posibilitati econornice extinse au fost invasasi sa raspunda pozitiv la situatiile §colare; in cursul procesului de socializare ei i§i insusesc dispozitii cognitive §i afective congruente eu asreptarile §colii. In anii '50 s-a vorbit mult despre comportamentul autoritar al mamelordin paturile defavorizate §i rolul lui in aparitia unor atitudini ambivalence fasa de §coalii la copiii acestora. Ele s-ar afla la baza conflictului dintre elev §i autoritatea §colara. Astazi factorul acesta este considerat mai putin important, interventia lui fiind modelata de numeroase alte variabile. ~i in privinta atitudinilor parintilor fasa de §coala, 0 alta cauza posibila a diferentelor in perforrnantele §colare, cercerarile critice §i aprofundate au modificat ideile initiale. Este adevarat ca, in general, parintii din clasele favorizate au atitudini pozitive faSa de insritutia educativa, apreciaza funqiile ei de form are §i de instruire, pre cum §i potentialul ei de propulsare sociala. Ei au, in plus, asteptari foarte mari cu privire la perforrnantele §colare ale

162

163

MANUAL

DE

PSIHOlOGIE

SOCIAL'.

APLICATA.

6.

PSIHOlOGIA

SOCIAlA.

APLICATA.

iN

EDUCATIE

copiilor. Dar §i cei cu status socio-economic inferior l§i incurajeazj copiii sa obsina succese §colare, constienti ca aceasta este unica modalitate legitirna de ascensiune sociala pentru ei. Din pacate, parintii din cea de-a doua categoric au dificultati in a traduce ill comportamente specifice sprijinullor general penrru educatia copiilor. Unul din factorii a carui influenra s-a dovedit decisiva asupra participarii elevilor cu handicap economic este profesorul. In general, profesorii aparsi~ clasei mijlocii sau au aderat la valorile acesteia §i sint mai putin inclinati samanifeste simpatie §i inselegere pentru copiii din clasele defavorizate. S-a dernonstrat ca elevii provenind din aceste clase obtin rezultate mai slabe cu profesorii cu status inalt §i ca perforrnantele sunt cu atat mal nesatisfacatoare cu cat diferenta dintre statusul profesorului §i cel al elevului cre§te. Intr-adevar, evolutia elevului poare sa depinda de reactia profesorului la statusul sau, Profesorii sint pregatiti sa-i perceapa pe copiiin termenii apartenentei lor la 0 categorie socio-economica §i, mai mult, sa stabileasca trasaturile de personalitate ale lor relevante In situatiile educative pe baza acestei apartenente. Un studiu allui Seligman §i al colaboratorilor sai din 1972 a probat aceasta stare de lucruri. Cercetatorii au prezentat unui grup de profesori spre evaluare inregistrari ale lecturarii unui fragment de proza cu voce tare, compuneri §i desene apartiriand unor baieti de 9 ani, din care 0 parte erau elevi la 0 §coala dintr-o zona defavorizata, iar cealalta parte la 0 §coala diner-uri cartier rezidential. In plus, profesorilor le erau inra~i§ate §i fotografiile copiilor, pe care-i apreciau pe dirnensiuni ca inteligenr-non-inteligent, elev slabelev bun, dur-arnabil etc. Autorii au constatat ca profesorii,.in loc sa urilizeze informatiile furnizate de compuneri §i desene, fac apel .j la vocea elevului dnd apreciaza inreligenta, §i la voce §i inrasi§area fizica atunci cand evalueaza capacitatea §colara generala (dimensiunea elev buo-elev slab). Cat priveste scorurile la inteligenta, se pare ca evaluatorii au sinut seama de accentul copiilor §i, pe baza experientei lor ante rio are §i a unor indici de limbaj, au inferat de la un anumit accent un status socio-economic inferior, iar de la acesta 0 inteligenta maicurand medie sau inferioara,

Este in afara de orice indoiala ca procedand astfel profesorii gre§esc. Mai mult, ei au tendinta de a supraestima corelatia dinrre statusul socio-economic §i intelig enta medie sau inferioara §i au asteptari mari cu privire la esecul §colar al unor asrfel de copii. Con§tientizarea generalizarilor grabite §i a credintelor legate de randamentul slab al aces tor elevi poate constitui 0 prernisa pentru o aqiune educativa adecvata, sintind sa creeze conditii propice performanselor superioare ale lor. Esecul §colar al multor elevi din clasele defavorizate este din nefericire, 0 certitudine. El reprezinta una din problemele rnari cu care se confrunra institutia educativa. Este scoala un facilitator al mobilitiiSii sociale sau un mecanism pus in slujba perpetuarii inegalitasilor sociale? Suntern nevoiti sa admitern ca, in ciuda straduintei ei de a recompensa meritele personale ale indivizilor, i se poate reprosa d nu face destul pentru' a anihila efectele statusului socio-economic al elevilor.

Intr-o admirabila sinteza de psihologie sociala aplicata in sfera educatiei, aparuta de curand in limba roman a, J. M. Monteil (1997) afirma ca ramane inca un drum lung de parcurs pana la inchegarea unei abordari stiinriflce veritabile in acest domeniu. Spus mai brutal, nu exista 0 psihologie sociala a educatiei, Desi ne dam seama ca aceasta apreciere contine rnulre elemente de adevar, desistirn ca buna parte din .studiile de psihologie sociala sunt aride §i depart ate de reaiitate, credem d progresele cercetarii nu pot fi tagaduite. Ar fi nevoie poate ca §coala sa intinda 0 mana acestui domeniu pe cale sa se constituie. 0 psihologie sociala a educatiei riguros §tiinSifid §i, in acelasi timp, aplicabila nu poate sa se nasca decar din conlucrarea cercetatorilor CU profesorii, colaborare ce ar oferi acestora din urrna prilejul de a-§i marturisi dificultatile §i aspiratiile,

*

"De rerinut" . Desi scopul scolarizarii 11constituie progresul individual, educa~laeste un proces social. Perspectiva psiho-sociala in domeniul inva-

164

165

MANUAL

DE PSIHOLOGIE

SOCIAL~

APLICATA

6. PSIHOLOGIA

SOCIALA

APLICATA

iN

EDUCATIE

tarii In §coala se jusrifica prin aceea cit educatia po ate fi vazura ca un proces de interactiune, Succesul §colar nu se obtine numai in urma efortului de asimiiare a materialului predat de profesor; el presupune invatarea normelor ce guverneaza comportamentele acceptate in grupurile de elevi §i 'in organizatia care este §coala. Clasa §colara este un grup social specific, ce mediaza de-a lungul anilor, Ill. nivelul fiecarui membru, schimbari cognitive fundamentale. Ca grup social, clasa indeplineste mai mulre funqii. Integrarea sociala pare sa fie una din cele mai importante functii asigurate de acest grup. Clasa de elevi are un aport deosebit in proce, sul de socializare. Procesul de influenta din clasa de elevi asigura uniformitatea comportamentelor. 0 problema conexa, care a preocupape multi pedagogi §i psihologi ai educatiei, este aceea a influenre] negative pe care 0 POt exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de invatare. In prezent, in pedagogie §i in psihologia educatiei exista 0 dispura cu privire la avantajele pe care le ofera alre doua practici educative folosire in proportii diferite in §coli, cornpetitia §i cooperarea. Ideea aurorealizarii profetiilor si-a gasit 0 aplicare imediata in mediul §colar. Srudiul fundamental in aceasra privinta a fost realizat de Robert Rosenthal §i Lenore Jacobson §i publicae in 1968 sub titlul "Pygmalion in clasa", Peste tot in lume dreptul la educatie este indus in Constirutii, Guvernele proclarna educatia principalul mijloc de a. obrine generatii de cerateni loiali §i in stare sa aduca contributii la propasirea tarilor. Educatia devine, astfel, 0 componenta ideologica a statului. Ideologia educatiei de masa promoveaza ideea cii oricine poare concura cu ceilalti pe picior de egalitare din punctul de vedere al §anselor de succes §i ca succesul depinde exclusiv de meritele individului. Diferentele dintre clasele sociale in ceea ce priveste reusita §colara a-ar exista, Totusi, §tiintele sociale au pus In evidenta de multa vreme reiatia reala ~intre reusira §colara §i strarificarea sociala: copii cu aptitudini egale provenind din medii sociale diferite pot obtine perforrnante §colare diferite. 'Ierne de reflecrie • Care esre puncrul dvs. de vedere leg at de aspectul omogenitate vs. eterogenitate in grupele srudentesti? • Cum ar putea fi promovara cooperarea In §coalii?

Intrebari de autoevaluare 6. 1. Analizati studiullui Rosenthal §i Jacobson asupra efecrelor expectatiilor profesorului. 6.2. Cum se peace anihila efectul Ringelmann In §coalii? 6. 3. Care sunt conceptele fundamentale din domeniul relatiilor intergrupuri 'in clasa? 6. 4. Care este consecinta teoriei atribuirii pentru succesul §i esecul §colar? 6. 5. Care este .ecoul" in literarura de specialitate a srudiului "Pygmalion in clasa"?

166

167

beau limonada.2. Universitatea de Vest Timi§oara 7.Psihologia sociala aplicara §i procese de grup ~TEFAN BONCU §i CORALIA SULEA Universitatea "AI. ignoranra pluralists. Cuza" Iasi. veti fi in masura: • sa in~elege~i principalele fenornene care ilusrreaza criza acordului in cadrul unui grup. grup. e bine sa mai reflectezi 0 data. 7. • sa in~elege~i principalele aspecte psihologice care stau la baza acestora.4. la 50 de km de Abilene. Ignoranta Abilene de grup pentru criza acordului cornparativa intre paradoxul Abilene pluralisra §i gandirea de Cuvinte-cheie: criza acordului. i I Calld vezi ca ai aceeasiparere cu majoritatea.fili. 7. Cuprins 7. 1. Paradoxul Gdndirea Explicarii Abordare grup 7.1. Stau lini!.3. In Texas.5. privesc uen- 169 . 7. • sa analizari principalele strategii de prevenire a acestora. gandirea de Patru adulfi stau pe veranda intr-a zi cu 40° intr-un mic ora!" Coleman. paradoxul Abilene. Mark Twain Objective de inva~are Studiind acesr capitol.

• In situatii publice. Vom oferi detalii despre ignoranta pluralisra in subcapitolul final. se urca intr-un Buick fora aer amdqionat Ii conduc printr-o Jurtuna de praf pana fa Abilene . iritare. adica cu actiunile pe care le realizeaza in momentul respectiv. Personajele sun. §i astfel. indivizii sunt de acord cu situatia/starea • lor actuala. 2001) definesre criza acordului ca fiind 0 stare sau 0 situatie in care membrii unui grup de decizie sunt de acord eu 0 propunere. in timp ce le sustin la nivel public §i sunt consrienri ca rezervele lor pot fi irnparrasite de mai multi sau de toti membrii grupului. in general. Paradoxul Abilene Acest fenomen se bazeaza pe experienta pe care avut-o Jerry Harvey (1974. Intrebarea pe care ne-o putem pune este urrnatoarea: ce ii face pe indivizi rericenti in a§i exprima dezacordul chiar cand sunt constienti de ramificatiile negative ale tacerii lor? Golembiewski (apud Kim.~ decizii defectuoase. nemullumili de experienia. l Problema paradoxului a fost analizata §i in contextul crizelor organiza~ionale. Organizatia incepe sa experimenteze ceea ce Harvey denumea "conflict fals". membrii i§i ascund sentimentele personale §i permit celorlalti membri ai grupului sa creada ca deciziile sunt in mod unanim sustinute.stare caracterizata de convingerea di senrimentele §i comportamentele unui individ in cadru privat sunt diferite de cele ale celorlalti rin conditiile in care comportamentul public este identic.. Atunci cand mai multi indivizi din cadrul unui grup nutresc. 170 171 . Ratarea scopurilor colective se datoreaza. in legatura cu solutia necesara pentru a rezolva problema. De asemenea. Deiss (1990) precizeaza paradoxul Abilene: principalii indicarori pentru 7. Este important de adus in discutie conceptul de ignoranta pluralista . Ginerele considera ca eo idee nebuneascd insa nu vede de ce l-ar supara pe socrul sau. Ne propunem sa analizam doua fenomene importante pentru exemplificarea crizei acordului: paradoxul Abilene §i gandirea de grup. tatal Jetei sugereaza un drum pana la Abilene pentru a manca la un local de acolo. cum ar fi intalnirile grupului. reprezentate de un cuplu de tineri casatorili ~-jparinIii soiiei. amintita in povestioara de mai sus. Principalele caracteristici ale paradoxului Abilene considerate a fi urmatoarele (dupa Taras. bineinieles. vorn face 0 scurta expunere asupra ignorantei pluraliste. 1991): sunr • Deseori sunt de acord di exisra 0 problema. nu reu§esc sa ia in considerate mai multe alternative favorabile.:~~ . ajung sa ia -.a aborda situatia in care se afla. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA ~I PROCESE DE GRUP II I f tilatorul care se miIcCilenes Ii din cand In cand joaca Domino. conditiile care duc la aparitia acestora §i careva posibilitati de interventie pentru ameliorarea procesului decizional. 1988. apud Taras. Astfel. apare 0 situatie de criza a acordului. insa tara sa §tie unul de pozitia aurentica a celuilalt. furie §i sentimente de neputinta. membrii sunt de acord cu modalitarea de . • Grupul ia decizii defectuoase. Ei atribuie vina fie lor in§i§i. la Jel ca Ii cele doua Jemei. generand paradoxul. incaiziIi Ii. 1991) afirrna di organiza~iile realizeaza deseori actiuni in contradictie cu dorintele membrilor. La un moment dat. in buna masura. • Indivizii resimt frustrare. APLICATA 7. fiecare considerd ca aceasta problema in comunicare este problema celuilalt. Doar cdnd ajlmg acasa constata ca nici lmul dintre ei 111t vroia sa mearga la Abilene Ii ca au acceptat ideea Ii excursia pentru ca au crezut ca ceilalii erau nerabdatori sa mearga. fie grupului sau organizatiei ca inrreg. acestui fapt. la nivel privat. fenomen responsabil pentru cele doua tipuri de criza a acordului. Astfel. 1991) impreuna cu sotia §i socrii lui. apudTaras. • La nivelul privat. qa ca accepta ideea. Harvey (1971.J r MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'\. • Tot la nivel privat. Ii. indoiala fa~a de deciziile grupului sau procesele din cadrul acestuia.1. Iau un prdnz banal Ii se intorc epuizaii in Coleman. vor fi prezentate descrieri succinte.

§i. 7.acesti membri ai grupului protejeaza grupul de informatiile pe care acestia considera ca "ar putea deranja" grupul. PSIHOLOGIA SOCIAL.2. • Iluzia de moralitate . mernbrii iau decizii colective care ii conduc la actiune. • Daca membrii nu reu§esc sa inteleaga cauzele unui astfel de fenomen. Principalele premise ale gandirii de g~up sunt: • Grupul este coeziv.0 buna parte din unanimitatea la care se ajunge se datoreaza acestui fenomen. . 1999): ale gandirii de grup sunt consi- • Presiunea interpersonala dintre membrii grupului . • Iluzia de invulnerabilitate . Astfel. • Auto-cenzurarea .scopul actiunii poate fi oferit ca justificare pentru specificul acesteia. inerent moral sau superior. Deseori se ajunge la exprimarea furiei §i la acuze reciproce dupa implementarea deciziei. • Membrii nu reu§esc tnsa sa comunice dorinrele §i credin~ele lor autentice. • Membrii resimt frustrare. chiar daca in realitate nu se mtampla asta. APLlCATA 7. 19JH). ajung intr-un loc sau realizeaza ceva ce. Se intalne§te 0 toleranta scazuta pentru ceea ce nu este conformist.\. Faptul de a fi irnpreuna produce supraesrirnari ale grupuluiaceea ca este invulnerabil. Cele mai relevance simptome derate a fi (apud Forsyth. cu un angajament prernatur fa~a de 0 singura optiune §i inchiderea surselor alternative de inforrnatii §i posibile directii ale actiunii. 1972. • Unanimitatea aparenta. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL-\. i§i pastreaza parerile pentru sine. POt repeta acest comportament disfunqional.A §I PROCESE DE GRUP \. exprimarea publica a acordului nu este inrotdeauna reala sau bine analizara. cornunica opusul dorin_ ~elor • Bazandu-se pe perceptii §i presupuneri incorecte. pului §i decizii care irnplica aspecte legate de moralitateyln fata unui grad ridicat de incertitudine. 1982. va fi prezentat un alt fenomen reprezentativ pentru dinamica de grup §i luarea deciziilor in cadrul acestuia: gandirea de grup. cum ar fi factori stresori datorita arnenintarilor externe.Paznici ai rnintii" . de fapt. Chiar daca membrii simt nesiguranta in legatura cu planul. • Strategii defectuoase de Iuare a deciziilor ignorarea alternativelor potentiale §i a inforrnatiilor care indica lirnitele deciziei sau planului hotarat.A APLICAT. indivizii cauta un nivel mai ridicat de afiliere cu grupul considerandu-l protector.care conduce cu u§urin~a la acord §i face dezacordul prea dificil. Gandirea de grup Procedura de luare a deciziei este defectuoasa. In continuare. • . • Deciziile defecruoase sunt declansate de contexte situationale provocatoare. realizand noi acorduri. iar sentirnentul de incredere §i siguranta este evident la nive1ul grupului. nu era dorit de nimeni de la inceput. de asemenea. iar acestea depasesc motivatia lor de a evalua realist cursurile alternative de actiune (Janis. • Perceptii dis torsion ate asupra outgroup-ului . §i chiar. acorduri ce nu sunt autentice. Gandirea de grup este 0 modalitate rapidasi usoara de a face apella un mod de gandire atunci cand oamenii sunt profund implicati intr-un grup coeziv. \. furie §i insatisfactie in legatura cu grupul sau organizatia. sunt orientati spre obtinerea unanimitatii. In aqiuni insa devine evident ca decizia este contrara dorintelor indi·viduale. omogen §i nu a experirnentat un stil impartial de conducere sau norme care sa necesite 0 cautare sistematica de inforrnatii. izolat. stima de sine scazuta a membrilor gru- 172 173 .apare cand membrii simt ca i§i desta§oara bine activitatea.grupurile spre care este orienrara decizia pot fi subapreciate sau estimate in mod eronat. uneori. pot exercita presiuni asupra mernbrilor care nu sunt de acord cu ceea ce spune grupul. apud Taras.

de grup. De asemenea. de a avea rolul de .3. precum §i sus~inerea viziunilor private detinure.invitarea unor persoane din exteriorul grupului pentru furnizarea unor reactii cririce referitoare la presupunerile pe care Ie face grupul.fiecare sa lucreze la 0 alternariva. • Un lider care nu este prea directiv §i care nu i§i exprima de la inceput opiniile. Explicatii pentru criza acordului Dorinta de a fi membru in cadrul unui grup poate determina tacerea indivizilor pentru ca acestia se temde separarea de grup. Taras (1991) discuta noua conditii ce pot conduce la criza acordului in cadrul unui grup: • Coeziunea inisiala a grupului. prezenta unui lider autoritar. Forsyth (1994) prezinta careva sugestii pentru gandirii de grup: prevenirea 7. accent pe autodezvaluire §i feedback. apud Taras. insa aceasta mai tarziu se diminueaza ca rezultat al insarisfactiei membrilor grupului. 1989. • Leadership. fenomenul incepe cu coeziunea grupului ca variabila independenta. liderul sa aiba 0 pozitie neutra. este important ca gru'f. deseori tara a cauta consensul membrilor din grup. prezenta unui lider prestigios care §i-a facut cunoscute valorile §i preferintele faSa de grup §i care poare crea in mod imperceptibil un context in care este dificil pentru indivizii mai slabi sa-§i exprime dezacordul ' tara se le fie rearna sa piarda calitatea de membru (aceasta poate reprezenta 0 situatie tipica pentru gandirea de grup). Factori irnportanti de luat in considerare sunt dorinta §i presiunile unui grup de a mensine conforrnitatea §i posibilele sanctiuni cu care sunt confrunrati membrii care deviaza. 174 175 . luarea in considerare a alternarivelor nepopulare. In paradoxul Abilene se rernarca 0 mai mare centrare pe individ. iar.acesta va lua decizii pentru grup. Un grup coezive un grup foarte atractiv.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. intervenriile sunt centrate pe structurile §i procesele de grup. 2. suport §i afirmare (Golembiewski. Importanra este comunicarea pozitiei autentice. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §! PROCESE DE GRUP Gandirea de grup ii face pe oameni sa se sirnta bine in lega_ tura cu deciziile pub lice in timp ce paradoxul Abilene Ii face pe oameni sa se simta inadecvat in legatura cu deciziile lor neexprimate in fa~a grupului. sa fie incurajata exprimarea obiectilor. In paradoxul Abilene. De asemenea. in grupul mare discutia §i analiza sa porneasca de la inceput de la mai mulre directii de actiune. Janis considers coeziunea grupului cea mai puternica variabila independenta in gandirea de grup..ul sa fie consrient de cauzele §i consecintele gandirii de grup. 0 anxietate prirnara de separare este activata.avccat al diavolului". 1991).' APLICATA 7. ceea ce ne poate sugera interventii la nivel intrapersonal. poate reactions prin a se aga~a excesiv de un grup. in acest sens sunt indicate trei situatii in care stilul de conducere a unui grup poate contribui la 0 criza a acordului: 1. • Promovarea un climat deschis §i a unui stil deschis de conducere: discutii deschise. in special in conditii stresante . apoi. dividerea grupului in subgrupuri . dad 0' persoana se simte alienata in cadrul unei mari organizatii. • Desemnarea unor membri ai grupului pentru a avea rolul de evaluatori cririci. cand disonanta unui individ prezinta un anumit pericol pentru calitatea sa de membru. • Evitarea izolarii grupului . insa §i acest fapt presupune un rise: calcularea acestuia devine importand pentru asumarea responsabilitatii de a susrine propria pozitie sau de a rarnane tacut. in gandirea • Limitarea cautarii premature a acordului. In ambele situatii. Acesr factor se refera la gradul in care membrii doresc sa ramana intr-un grup. cautand prietenie. • Corectarea percepriilor §i distorsiunilor.

Foarte relevante sunt §i situatiile in care li se perrnite liderilor §i preferintelor acestora sa do mine deciziile grupului. Posibilitatile in acest sens indud 0 expertiza s. Tot in aceasta dimensiune este Incadrata lipsa unor proceduri care asigura cautarea aprofundata de inforrnatii. individul este orientat spre restabilirea echilibrului. individul poate incerca sa elimine dezacordul. Astfel cii individul incearca sa se convinga cii aria continutului in care exisra dezacordul nu are prea mare imporranta. Norme de tip "lipsa criticisrnului" §i "faxa conflicte". fie prin schimbarea propriei opinii sau sa incerce sa influenteze persoanele care sunt in dezacord sau sa i§i schimbe propria opinie in directia acordului cu altii. Nu in ultimul rand. in special dad se bucura de un prestigiu inalt in cadrul grupului. 0 asemenea situatie se regaseste dad grupul esre izolat de opinii discordante. . Pe de alta parte. Din variate motive. la aversiune fa~a de conflictul deschis. respe~ta~i sau cu energie crescuta intr-un grup pot prevala. nu numai atat. Tot aici este adusa in discutie regula minoritatii. fapt ce incurajeaza criza acordului. precum §i de propriul angajament al individului fata de pozitia sa. • Slaba diferentiere a rolurilor. asrfel in cat sa adauge mai multe cognirii care sunt consorianre cu propria opinie. In a~"'estsens. chiar poate incerca sa diminueze persoana sau grupul care esre in dezacord cu el. In aceasra directie sunt totusi aduse in discutie cateva caracteristici de personalirate care afecteaza conformismul 111 cadrul grupului: tendinta individului de a se supune autoritatii. atat in gandirea de grup. situatiile in care decizia de grup nu este in acord cu viziunile private ale indivizilor. incompetent sau ineficient poate conduce la 0 ruptura. Janis porne§te de la ipoteza ca oricine esre susceptibil la gandirea de grup.ii. membrii e§ueaza in a cauta surse alternative de inforrnatie sau sa evalueze in mod adecvat noi scenarii. individul poate cauta un suport suplimentar pentru opinia sa. APLICATA 7· PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §I PROCESE DE GRUP 3. • Lipsa de vigilenta. Folosirea strategiilor de reducere a disonantei depinde de magnitudinea acesteia §i este bazara in " parte pe prestigiul celor care detin pozirii diferite. sunt luate In considerare situariile in care decizia se ia prin lipsa de raspuns a unor membrii ai grupului §i unde tacerea este interpretata ca fiind raspuns afirmativ. • Caracteristicile indivizilor. de asemenea. astfel cii sarcinile nu sunt evaluate In mod sistematic §i pot aparea astfel decizii defectuoase (aceasta poate reprezenta 0 situatie tipica pentru paradoxul Abilene). §i in paradoxul Abilene.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL.lu un statut inalt al unor membrii ai grupului ale carer opinii sau chiar aprobari tacite sunt considerate suficiente. daca un individ este foarre angajat fasa de viziunile private chiar 176 177 . ci dorinta de a "men sine pacea in familie" deseori esre mai presus decat nevoia de a lua 0 decizie obiectiva sau rationala. Similaritatea intre valorile §i preferinsele membrilor grupului dirninueaza contrastul. Astfel cii apare 0 probabilitate crescuta de a eiirnina prematur alternativele. Oamenii expusi la un pericol ext rem aratii 0 crestere dramatica a solidaritarii grupului. ori poate datorita pozitiei acelui grup in ierarhia organizationalj sau naturii secrete a sarcinii. lenea sociala. reactii negative fa~a de criticism §i deseori sanctiuni indreptate spre cei care adopra roluri in dezacord POt contribui. in care un numar redus de indivizi persuasivi. a consonantei. • Metode de luare a deciziilor. Acest fapt se observa mai mult in grupurile rnari in care multi membri sunt utilizati in foarte mica rnasura §i raman cu neclaritati in legatura cu expectantele referitoare la propria participate. In aceasta situatie. Un factor important este.nd performanrels lor nu sunt foarte dar monitorizate sau tendinp membrilor de a transfera responsabilitatea de la un nivel individilalla un nivel de grup sau la rnembri mai activi ai grupului. insa a adaugar acesti factori in cornbinatia care explica virulenra anumitor crize ale acordului. • Natura deciziei. • Omogenitatea grupului. la modul in care indivizii i§i reduc dis- ponibilitatea de implicare in cadrul unui grup mai ales atunci d. leadership nonexistent. nevoia de eliminare a disonantei cognitive. In general.. Atunci cand disonanra apare. precum §i lipsa unor norme de grup care intaresc astfel de proceduri. intrerupere in funqiona_ rea grupului.

4. alaturi de alte variabile importante. Abordare cornparativa intre paradoxul Abilene §i gandirea de grup In continuare. . ~i nu de propriile puncte de vedere .1ecunoscut ~i evident. v • In PA indivizii merg inainte cu un curs de actiuns nepreferat avand atitudini pasive.a de grup. cre§te susceptibilitatea pentru gandirea de grup. Satisfactie . In GG coeziunea este un factor mai puternic. In situatia in care viziunile sale sunt doar usor divergente fa!a de cele ale grupului sau individului ii lipseste convingerea in propriile viziuni. iar figuri ale autorltatii pot acuzate pentru decizia nesatisfacatoare. Un lider prestigios care face cunoscute grupului valorile ~i preferintele in mod lnconstient crceaza un context i~ :a~e este dificil pentru indivizii mai slabi sa exprime dezacord fara sa Ie fie tearna de pierderea calitat. Voluntar SOCIALA APLICATA §I PROCESE DE GRUP in fa!a presiunilor grupului de a se conforma. In GT membrii pot sirnti d alegerea a fost Tacuta din vointa lor proprie. Atirudini active lnsstisisctie vs. Alaturi de un leadership impartial. Paznici ai mintii In PA apare incercarea de a-i acuza pe altl! pentru nesatisTacatoare.1. membrii exprlma insatisfactie ~i chiar apare confiictul intre membri. nu i~i exprima dorintele reale sau opiniile pentru care trebuie sa i~i asume responsabilitatea.'\ APLICATA 7.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. Acest factor nu este central in PA: coeziunea scade dupa luarea deciziei defectuoase. In PA indivizii de obicei percep d sunt constran~i In a lua decizii ~i raspunsul probabil al indivizilor este detasarea de decizie. fapt ce conduce la reactii de frustrare ~i iritare fat. Tabel 7. cum ar f greseli structurale ale unei organizatli (izolarea grupului. ~i. Abordare cornparativa (apud Kim. Acestia nu vor sa f~i asume nici 0 responsabilitate pentru acea decizie. 178 179 .simt euforia grupului ~i decizia ca avand efecte pozitive. In GG membrii sunt satisfacuti cu decizia ~i cu grupul din moment ce ~i ei sunt de acord cu ce au consimrlr sau au decis ca de fapt vor face. Se refera la gradul in care membrii individuali doresc sa ramana in grup. care este . rezulta insatisfactie cu decizia. fie exista un lider incompetent sau ineficlent. cum ar f invulnerabititatea sau unanirnitatea. Stilul de leadership Acuzator vs. PSIHOLOGIA Cons trans vs. In PA fie nu se intalneste un stil de leadership. uneori doar pentru a evita sa fie considerate acele persoane care strica bucuria celorlalti.ii de membru. insa sunt de acord cu realitatea prost conceputa partial pentru a evita 0 asemenea responsabilitate. Caracteristica considerata a fi mai puternica in cadrul GG. 2001) Dimensiuni Coeziunea grupului Gandlrea de grup (GG) ~i Paradoxul Abilene (PA) Atitudini pasive vs. Frica de separare vs.a de opiniile private.a de deciziile care se iau in cadul grupului. Viziuni private vs. deseori coeziunea creste ~i creste spiritul de echipa ~i loialitatea fat. in special seful.4. aceste stiluri pot f incilnite In GG. este foarte probabil sa devina un "dlator Abilene". Trebuie sa precizam ca ambele fenomene sunt legate de procese defectuoase de luare a deciziilor §i de criza acordului in organiza!ii (apud Kim. aceste decizii sunt vazute ca avand consecinte negative. libera ~i acest fapt conduce la faptul ca sunt mai dispusi sa sustina/suporrs decizia grupului. va fi realizata 0 cornparatie intre cele doua fenomene decizionale defectuoase in functie de noua dimensiuni. in general. lIuzia de grup In PA indivizii sunt relativ ferm angajati fat. 2001). In GG membrii sunt mai activ implicati in normele acordului la care au ajuns. deciziile In GG se desemneaza dintre membrii grupului asa-nurmpi paznici ai mintii pentru a proteja liderul ~i membrii grupului de inforrnatil adverse care ar putea rupe complacerea pe care acestia 0 impartasesc in legatura cu eficienta ~i moralitatea deciziei lor. lipsa normelor care necesita proceduri metodologice) ~i un context situational provocator (stres ridicat datorita arnenintarilor externe). Pentru ca in PA indivizii fac ceva cu care nu sunt de acord. situatie in care. In GG individul este preocupat de iluzia imparta~ita a grupului. . Coeziune In AP cel mai influent factor al procesului defectuos de luare a deciziei este frica de separare care se lntalne~te la membrii grupului. dupa luarea deciziei. 7.

APLICATA.5. el poate sa rraga concluzia ca situatia nu reprezinta 0 urgenta. 1996). socotind ca el reflecta atitudinea lor intima. 7. De pilda. Desi subiectul recunoaste ca nepasarea sa In aceasta situatie este rezultatul managementului impresiei. care a fast examinata de Latane §i Darley (1970). In interventia intr-o situatie de urgenta. dar evaluarea este cu totul distorsionata (nu exista urgenta) §i-i va afecta In mod hotaritor comport amentul. pot aparea distorsiuni colective . in conditiile 'in care comportamentul public este identic (vezi. Allport a propus acest concept pentru a da seama de faptul ca. fadndu-l sa-si arnane interventia. Intrucat nu gase§te criteriile obiective pentru a ajunge la aceste evaluari. dar. subiectul (cel ce asista la tragicul eveniment §i ar. Ell§i construiesre 0 "fasada". Potrivit celor doi cercetatori. Perpetuarea starii de fapt poate sa aiba lac chiar dad nimeni nu crede in ea. pozitie ce nu corespunde celei private. Aparenta devine realitate. In toate situatiile de ignoranta pluralista apare procesul de comparare sociald. sentimentele §i cornportamenrele sale in cadru privat sunt diferite de ale celorlalti. Floyd Allport este cel care a intro. ~I PROCESE DE GRUP 7. exista conformism manifest la normele de grup in absenta aderarii in plan intim la aceste norme. activ al congregatiei era Dornnisoara Salt. constatarn ca ea nu produce numai incertitudine §i anxietate. Atunci cand cautarea informatiei sociale este insotita de disimulare. ignoranta pluralista este pl. subiectul isi compara reactia cu reactiile celorlalti §i capata incredere In evaluarea lui revizuita asupra situatiei.trebui sa acorde ajutor victimelor)resimte situatia ca ambigua §i traieste 0 stare de anxietate: Ii Iipsesre claritarea cognitiva (expresia apartine lui Stanley Schachter) necesara pentru a face evaluari stabile asupra lui Insu§i §iasupra situatiei. APLICATA. In procesul de comparare sociala indivizii care cauta inforrnatie despre realitatea sociala. Ca atare. Una din aceste situatii este descrisa de Schanck (1932) In studiul sau asupra atitudinilor sociale din oraselul Elm Hollow. Biserica baptista era foarte puternica in aceasta cornunitare. De exemplu. privindu-i lnsa pe ceilalti care evita sa intervina. In plus. fiica 180 181 . in conditiile In care fiecare crede ca ceilalri credo Recent. o alta clasa de situatii in care poate sa apara ignoranta pluralisra este aceea In care indivizii adopta 0 pozitie publici asupra unei chestiuni sociale. Ignoranta pluralista Ignoranta pluralisra este 0 stare caracterizata de convingerea individului ca gandurile. el are convingerea ca nepasarea celorlalti este reala. ofera ei In§i§i astfel de inforrnatii. cum sunt paradoxul Abilene §i gandirea de grup. FSIHOLOGIA SOCIALA. iar membrul cel mai. avand convingerea ca toti ceilalti le accepta. 0 ilustrare foarte cunoscuta a ignoransei pluraliste a constituie interventia trecatorului In situatiile de urgenta. In astfel de contexte subiectuI este nesigur cu privire fa gradul de gravitate al situatiei. l. cercetatorii au leg at ignoranta pluralista de perpetuarea In cadru public a norrnelor lipsite de sprijin la nivel privat. dus terrnenul de ignoranta pluralista In psihologia socials in dece. Astfel. Evident. Daca examinam din nou situatia de interventie In accidentul de circulatie. putem aprecia ca in asrfel de contexte procesul de comparare sociala nu serve§te indivizilor la adecvarea comportamentului lor la situatie. pentru intregul subcapitol. el trebuie sa se sprijine pe inform asia des pre realitatea sociala oferita de reaqiile celorlalti.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA. Totusi. caci se terne ca exteriorizarea starii reale pe care 0 traieste l-ar face ridicol In ochii ceiorlalti. Aceste rnasti pe care indivizii le prezinta unii altora sunt arat de convingaroare.lzend In situatiile de decizie colectiva eronata. Incat fiecare crede In autenticitatea fatadei celorlalti.cum este ignoranta pluralista. Trecatorul l§i mascheaza confuzia §i incertitudinea atunci cind priveste la reactiile celorlalti. inform asia sociala obtinuta pe aceasta cale este deformad. niul al III-lea. aceasta este numai 0 fasera a ignorantei pluraliste. Dar In contextele de ignoranta pluralists. 'prentice §i Miller. in rnulte cazuri. pentru a descrie situatia in care toti membrii unui grup resping la nivel latent normele de grup. derermina participantii sa simuleze §i sa aqioneze In discordanta cu atitudinile lor intirne. fiecare din cei prezenti interpreteaza situatia dupa comporramentul manifest al celorlalti. in contextul de ignoranta pluralists dintr-un accident de automobil.

EI a consratat d membrii bisericii baptiste aparau principiile doctrinei lor rnulr mai convingator in public decat in cadru privat. Exista §i un al treilea tip de situatii in care indivizii afi§eaza alte opinii dedt cele la care adera in plan intim. se conforrneaza pozitiei pe care in mod eronat 0 percep ca fiind majoritara. care sunt constienti ca propriul lor comportament este 0 fa~ada. de exemplu. De ee nu este inteles. sentimente. dar jucau carSi seara in familie in mod frecvent. ce creaza impresia ca reprezinta majoritatea. dar numai 44% din ei au declarat ca au convingerea cii oricare din colegii lor gande§te la fel. in public ei se opuneau jocurilor de carSi. 3. se afla. 2. Gardienii. Schank a pus iri eviden~a §i astfel de situatii. inferentele lor nu ar fi. tn sine. Schanck a descoperit ca fiecare avea convingerea ca distanta dintre declara~iile publice §i actiunile private era mai mica in cazul celorlalti decat in cazul lui insusi. De pilda. Astfel.--7. Kauffman (981) a surprins 0 astfel de situatie de ignoranta pluralists in 'inchisorile din Statele Unite.neau sa-i iasa din cuvant. Dar ele participa activ in dinamica de grup. Ignoranta pluralista apare in acest context pentru ca fiecare gardian interpreteaza duritatea de fasada a celorlalti ca 0 duritate practicata din convingere. crezand ca se afla in minoritate. Adt gardienii. De pilda. care se afla la baza comportamentului lor. Majoritatea membrilor i§i declarau in public acordul. ele §tiu ca propriul lor comportament rnascheaza ceea ce gandesc eu adevarat. ternindu-se de izolare mai mulr decit de eroare. fiecare gardian crede ca el ii simpatizeaza mai rnult pe prizonieri dedt ceilalti gardieni.eideprizonieri sunt mai pozitive decat cele pe care ei le atribuiau colegilor lor. perceptii) sunt diferite de cele ale celorlalti. cornportamentul celorlalti ea 0 fatada? Dad victimele ignorantei pluralisre ar observa pur §i simplu cornportamentul grupului. Membrii rnajoritarii tacute. Ea apare atunci cand indivizii se cornpara cu alSii care actioneaza in mod similar §i dnd ei trag concluzia cii starile lor interne (eredinte. nu accepta d lucrul acesta este valabil §i pentru ceilalri. un fenomen care sa rnerite 0 analiza psihologica rninutioasa. Exprimarea aprobarii politicoase fa~a de opiniile unei persoane venerate in grup nu este. Al doilea tip de situatii in care indivizii adopta pozitii publice care nu corespund opiniilor lor private sunt acelea in care astfel de pozitii presupun valori esentiale pentru grup sau pentru o institutie. PSIHOlOGIA MANUAL DE PSIHOlOGIE SOCIAlA APLICATA SOCIAlA APLICATA §I PROCESE DE GRUP fostului pastor. atunci cand indivizii exteriorizeaza alte sentimente §i credinte decat sentirnenrele §i credintele lor intime. se prefaceau ca au acelesi sentimente ca toti ceilalti. in astfel de siruatii. D-ra Salt se bucura de multa influenta in ora§el §i putini indra. Ignoranta pluralista trebuie definita ca un fenomen de grup. de asemenea. ceea ce era in realitare numai opinia unei parti neinsemnate a natiunii ajunse sa fie inseles ca vointa intreguiui popor". Dar aceasta dinarnica devine foarte interesanta dad ne interesarn de consecintele acestui acord public. Alexis de Tocqueville se refera la aceasta situatie atunci cand descrie declinul bisericii catolice in Franta veacului al XVIII-lea: "eei mai multi l§i reprimau tendinta de a-si de clara credinta in Hristos de teama cii ar fi fost singuri. Asrfel de contexte se caracterizeaza prin activitatea intensa a unei minoritati vocale. trebuie sa explicam de ce ei nu accepra d aceleasi cauze. Pentru a risipi rnisterul ce invaluie ignoranta pluralista. trebuie sa explicarn de ce indivizii. eronate. ii percep pe colegii lor ca adepti mai convisi ai valorilor subculturii caracterisrice decat sunt ei in§i§i. lR? 183 . dt prizonierii subestirneaza similaritatea atitudinilor lor fasa de cele ale colegilor lor. Ignoranta pluralista apare pentruca membrii rnajoritatii reale cred ca ceilalti ce fac parte din majoritate actioneaza in concordanta cu convingerile lor intime. de obieei. Interviurile lui Schank au scos in evidenta faptul ca fiecare din eei ce frecventau biserica baprisra credeau d ceilal~i au anrudini mai apropiate de cele ale d-rei Salt dedt aveau ei in§i§i. iluzia devianrei personale se perpetueaza prin interpretarea gresira a conformismului celorlalti. Mai precis. la baza cornportamentului celorlalti. Kauffman a ararat ca aritudinile private ale gardienilor fasii. majoritatea gardienilor (78%) s-au declarat de acord ca un gardian sa apere un prizonier in fa~a unei comisii disciplinare din inchisoare. ca §i prizonierii. Astfel ca. probabil. chiar dad opiniile lor private (§i Comportamenrele din cadru privat) erau extrem de diferite. 19noransa pluralisra ~pare.

PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA ~I PROCESE DE GRUP Teoria cornpararii sociale ofera un cadru in care aceste rntte_ bari 1§i pot gasi raspunsuri. dar §i similaritatea ori disirnilariratea arributelor relevante pentru un anume comportament sau un anume domeniu de performan-g De pilda. Dimensiunea pe care se cenrreaza indivizii 'in conrextele de ignoranta pluralista este inhibitia socialii. Nu numai similaritatea comportamentelor §i a perforrnantelor este utila pentru auto-evaluare. practica de a furna are la baza tocmai acest fen omen. Ele se pot intensifica pe masura ce cresre numarul celorlalti socotiti de individ disimilari. originea in diferenrele d'~perceptie dintre trasaturile proprii §i cele ale altora. El a ararat cum grupurile de delicventi se pot angaja in actiuni . de asemenea. vinovatia poate sa apara din cauza lipsei curajului de a actiona in acord cu atitudinile intime. De exemplu. Falsa lor perceptie de unicitate poate sa vina din teama de a parea ridicoli daca §i-ar rnarturisi conflictele interioare §i anxietatea. Cei ce traiesc aceasta stare se simt adesea devianti §i instrainati de ceilalti. Un alt domeniu in care ignoranta pluralisra are consecinte insemnate este acela al reactiilor la evenimentele de viasa negative. Ea nu prezice d un comportament similar al subiectului §i al altuia duce automat la inferenre cu privire la abilitati ori opinii similare. ignoranta pluralists izvoraste dintr-o divergenta atributionala ce§i are. indivizii care se percep pe ei 1n§i§i ca ternandu-se de zborul cu avionul POt crede d au demonstrat rnult curaj in rimpul traversarii unei Zone cu rurbulente. ea poate sa conduca a§a cum am avut prilejul sa constatarn. un cercerator foarre respectat in domeniul sociologiei deviantei.pe care membrii Ie dezaproba la nivellatent. atunci comportamentul altora deterrninat de frica de situatii penibile va fi atribuit altor factori. Oamenii se pot simti vinovati pentru d nu au credintele §i valorile pe care mediul social le arata ca fiind cele adecvate. Ia randul ei. Ignoranta pluralista poate sa determine actiuni colective care nu reflects atitudinile private ale grupului. Oamenii vor suporta 0 dictatura dad vor crede ca ceilalti nu sunt de acord cu ei §i ca dezvaluirea propriilor convingeri n-ar face decat sa le atraga dezaprobarea. dar §i gandirea de grup). in cazul adolescentilor. 1i poare face sa creada ca proble- 184 185 . Numeroase studii au ararat ca starea de depresie este rnai intensa la cei care cred ca reactiile lor la aceste evenimente difera de reactiile majoriratii. Dacaacestor indivizi Ii se ofera inrorrnatii care le arata ca problemele lor sunt relativ comune.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. Esecul in auro-dezvaluire. Pe langa aceste consecinte sociale sau de grup. fiecare din cei implicati crede insa ca ceilalti valorizeaza pozitiv aqiunea.~ APLICATA 7. dad ei cred d sunt caracterizati intr-o masura diferita de un atribut cu relevans a pentru domeniul de perforrnanta. Ignoranta pluralists are consecinte la nivel de grup §i la nivel individual. la decizii eronate (fenomenul Abilene. Sentirnenrele de alienare pot duce la slabirea coeziunii de grup. Pe scurt. irnpreuna cu credinta ca frica de ridicol are 0 forsa de inhibare mai mare in cazullor de cat in cazul celorlaiti. Ea contribuie la perpetuarea un or norrne sociale fat a de care majoritatea are atitudini negative la nivel latent. La nivelul grupului. S-a ararat. Urrnand aceasta linie de raticnament. ca. Adolescentii se pot arata foarte sensibili la presiunea celor de 0 varsta cu ei daca apare fenomenul de ignoransa pluralisca. indivizii se pot vedea pe ei rn§i§i devianti chiar dad actioneaza exact ca ceilalti. putern face ipoteza d ignoranta pluralista apare atunci cand indivizii cred in mod gresir d ei difera dealtii pe 0 dimensiune legatii cauzal de actiunile pe care Ie fae. Daca ei cred d frica de a se face de ras este un determinant mai puternic al comportamentului lor decat al comportamentului celorlalti. ignoranta pluralista are consecinte intrapersonale §i interpersonale. OameniiIsi mascheaza starile reale pentru ca se tern d ar deveni ridicoli in ochii celorlalti. chiar dad au afisataceeasi nervozitate ca §i ceilalsi pasagen. a explicat comportamentul tinerilor delicventi invocand conceptul de ignoransa pluralista. scorul unui individ la un test poate reflecta 0 abilitate mare sau redusa. Vinovatia poate insoti acesre sentimente de alienare §i devianta. capacitatea lor de adaptare se va ameliora. De asemenea. Ca atare. Matza (1964). dupa cum este mai mare sau mai mic decat scorurile alter indivizi care sunt similari cu subiectul pe atributele predictive pentru perforrnanta.

0 prima strategic presupune incurajarea subiectilor sa actioneze in concordan~a cu credintele lor private §i sa-§i exprime public adevaratels sentimente. Aceste fantezii ne ofera "scuze" care ne "elibereaza" atat faSa de noi insine. ignoranta pluralista va disparea. ceea ce a indernnat cercetatorii sa 'propuna modalitaJi pentru prevenirea sau anihilarea ei. dezinhibara Indepline§te aceasta functie. Gandirea de grup este 0 modalitate rapida §i u§oara de a face apella un mod de gandire atunci cand oamenii sunt profund implicati intr-un grup coeziv. nu intotdeauna se intampla lucrul acesta.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. perceptie amplifica starea negariva pe care 0 traiesc. nu are aceste calitati cornunicarea poate. • riseul real pe care II percepern este rezultar al indisponibilitii!ii noastre de a accepta riscu!. dimpotriva. Totusi. este important sa precizam cii numai comunicarea sincera.A APLICAT. I II I Am putut constara d. pentru d ne gandim arunci la ceea ce credem de fapt d ar trebui sa facem. incurajarea rnernbrilor grupului sa-§i asume rolul de avocat al diavolului. sirntim anxietate. sunr orienrati spre obtinerea unanimitatii.A 7. deschisa. In manualullor publicat in 1938. "De retinut" Criza acordului din cadrul unui grup este e 0 situatie in care membrii unui grup de decizie sunt de acord cu 0 propunere. Trebuie precizar d. ajung sa ii decizii defectuoase. decat de a face ceva ce implied un rise real. unii cercetatori considera popularizarea rezultatelor anchetelor de opinie 0 modalitate de a diminua proportiile ignorantei pluraliste. putern opta spre a conduce organizatia sau grupul din care facem parte spre Abilene. Dad. Odata ce masuratorile obiective ale atitudinilor private au fost facute publice. Cu cat oarnenii sunt mai expusila cornportarnenrul privat al celorlalti. insa nu reusesc sa ia In considerare mai rnulre alternative favorabile §i.facilita dezvoltarea ignoransei ~luraliste. Katz §i Schanck au atras atentia asupra irnpactulfii sondajelor de opinie asupra diminuarii sustinerii prohibitiei in Statele Unite.care se refera la situatiile in care realizam actiuni contradictorii cu modul in care noi inselegem anumite probleme. Cunoasterea rezultatelor sondajelor faciliteaza tocrnai procesul de comparare socials. Strategia aceasta este recornandara atat in fenomenul Abilene. oarnenii au ezitat mult timp sa-§i exprime deschis atitudinile negative. 186 187 . PSIHOLOGIA SOCIAL. In sfar§it.anxietatea legatii de actiune este par~ial cauzata de fanteziile negative pe care le avem legate de ce s-ar putea intampla dad am actiona in acord cu ceea ce este logic. astfel. A§a cum precizeazji Harvey (apud * * *. Din punctul de vedere al concep~iei pe care am expus-o. invitarea unor experti care sa critice puncrele de vedere ale membrilor grupului. cu atilt este mai probabil d. Ei au aratat ca prohibitia s-a perpetuat pentru d. Totusi. Concluzia este extrem de simpla: comunicarea contribuie decisiv la diminuarea ignoranrei pluraliste. Astfel.A APLICATA §I PROCESEDE GRUp mele lor ernotionale sunt mai serioase decat ale altora. prohibitia a disparut. cat §i in gandirea de grup. • Friea de separare care implies faprul ca ne esre tearna sa ne asurnam riscuri care pot conduce la separarea noastra ce ceilalri membri. o alta tehnica de a risipi ignoranta pluralista consta in modificarea procedurilor formale de comunicare in grup. In unelesituatii ignoranta pluralists dispare cu timpul din cauza dificulta~ii de a mentine fa~ada. Janis (1982) a propus cateva rnodalirati de a reduce ignoranta pluralista in discutiile de grup: alegerea unui lider non-directiv. ignoranta pluralista are 0 serie de consecinte negative. strategiile de interventie trebuie sa se bazeze pe facilitarea procesului de comparare socials. dt §i faSa de ceilalti de responsabilitateade a fi cel/cea care rezolva problema. • /antezii negative . 1991) exista aspecte de referinta care pot deterrnina oamenii sa ia anumite decizii: • anxietatea legata de aeliune . incat intervenria esre adeseori binevenita.

2. Marturii false 8. Factorii implicati in procesul sugestiei 8. veti fi in masura: • sa In~elege~i aplicabilitatea psihologiei sociale in domeniul judiciar.e~iprocesul sugestiei §i ce este sugestibilitarea. L Tehnici folosite pentru obtinerea marturiilor 8.2.2. Amintiri false 8.3.3. Modelul PEACE §i alte modele de inrerogare a suspectilor 188 189 . Spune adevarul.2.2. Irnplicatii ale sugestiei §i sugestibiliratii 8. • sa In~eleg.2.2.2. precum §i irnplicatiile .3.3. Procesul sugestiei §i sugestibilitatea 8. alaturi de ceilalti membri ai grupului.1.acestora. Objective de inva~are Studiind acest capitol.1.2 Ce este ignoranta pluralisra §i care sunt irnplicatiile acesteia in procesele de grup? Psihologia sociala aplicata in domeniul judiciar CORALIA SULEA Universitatea de Vest Tirnisoara 8. Aplicabilitatea psihologiei sociale in domeniul judiciar 8. Intervievarea suspectilor 8.1. Care sunt punctele comune §i aspectele diferentiatoare intre paradoxul Abilene §i gandirea de grup? 7. Ignoranta pluralista este 0 stare caracterizata de convingerea individului ca gandurile.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA iar acestea depasesc motivatia lor de a evalua realist cursurile alter_ native de actiune.2. Teme de reflectie Amintiti-va 0 experienta personals In care "a~i calatorit la Abilene".1. • sa analizati diferite tehnici de interviu folosite in intervievarea martorilor §i a suspectilor.2. sentimentele §i comportamentele sale in cadru privat sunt diferite de cele ale celorlalti in condii~iile in care comportamentul public este identic. Cuprins 8.3. Intervievarea pentru a detecta inselarea 8. Intrebari de autoevaluare 7. §i atunci nu va Mark Twain mai trebui sa mai Iii minte nimic. Analizati factorii care au condus la acest fenomen.

INID. Unul dintre prietenii tai se apropie de ea Ii. le 10. ca reaqie la nesiguranJa anilor '70. Sa sc l~am Impreuna umea In care ralm 'h C ompe titi it a tea In rel'rzn d. Psihologia consumatorului -. Vezi la 0 petrecere 0 tanara grozava. de exemplu. . 1997). In stransa legatura cu marketingul. 'd tare raptua ta cennte Ie varta Tue ate pzeJez. de siguranta produselor sau asista organizatiile nonprofit ori serviciile publice (biserici.Probleme ale conducerii §i decizie". Te ridici Ii iJi indrePti crauata. cognitia. sau subiecte cum sunt: perceptia. memoria. ii deschizi uIa. spia: Apropo. Ea vine catre tine. • S-a constatat ca cei cesepregatesc pentru a deveni spedalisti in marketing (pentru cei interesati.e d e caPact'ta tea I'd' e ad apt nn ea int 'h . de obicei. invatarea §i motivatia. . dar mult mai inreresati de rezultate -. sunt fantastic la pat! Amta e telemarketing. in cadrul agentiilor de publicitate. Bucuresti. de exemplu. • • 0 maIina • I 1 . sociali.reeiiz« un studiu al pietei? Cum evaluam posibilitatea Iansarii pe PiaJa a unuinou produs? Pentru inceputar /i bine saJinemcont de constatdrile aniA ~ A -------------------------------------------- MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA ___ 1 l' PSIHOLOGIE 10. fZ apoz. esre yorba despre Metoda de planificare orientata pe consumator. pragmaticii. clinici comunitare etc. nevoi. de pilda. ce fel de reclarna duce la un maximum deraspuns din partea consumatorilor.celor care doresc sa devina specialisri In marketing dedic povestea urrnaroare: Ce este Marketingul? Vezi la 0 petrecere 0 tanara grozava. si ' spune: Am auzit despre tine ca eIti fantastic fa pat! Aceasta e recunoasterea brandultti. aziluri. toate cu aplicatii privind produsele §i serviciile pe care consumatorii Ie doresc. Te apropii de ea Ii ii dai numarul de telefon. in media sau institute ce studiaza piata. de-abia 'in 1979-1980 a crescut interesullor pentru achiziJionarea un or noi marfuri. emotia.. te oferi sa-i chemi . Te apropii de ea Ii spui: Sunt fantastic la pat! Amta e marketing direct. mai restrans. de problematica prorectiei consumatorilor. lor '80. in timp ce te /ixeaza pe tine. fiind preocupati. SOCIAL-\. Al treilea grup.. • Experientele anilor '80 au relevat ca consumatorii preJera cumpararea bunurilor de folosinJa indelungata pe credit. De ce avem nevoie pentru a . Cefac psihologii in domeniul consumului? Ungrup ar putea fi denumit academicii: ei studiaza procesele de baza ale persuasiunii §i schirnbarii de arirudine. APLlCATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR ti culegi geanta dupa ce a scapat-o. spune: Bl este fantastic la pat! Aceasta e publicitate.ca 'rarnura a psi- 262 263 . chiar daca nu sunt de marca deosebita. aleg de preferinJa produsele cu durata de viaJa mai lunga. Epi la 0 petrecere 'impreuna cu prietenii tai Ii vezi 0 tanara grozava. or 'h' or 'J'OT . psihologia consumatorului are ca element central ideea ca modulde comportare al consumatorului este determinat bazal de un set de trebuinte. adopta perspectiva consumatorului §i mai putin pe cea a producatorilor sau a celor din advertising. care la randul lor sunt gestio nate de un ansamblu de factori psihologici. Ei sunt mai putin inreresati de procesele de baza ale persuasiunii.1. sunt interesati de aspecte mult rnai concrete. mctivatii.. de vanzari. Psihologia consumatorului este un domeniu de studiu interdisciplinar interesat de comportamentul §i motivatia consumatorilor. Ei lucreaza. ideaiistii. sunt fantastzc la pat! Acesta e Public l' Relations. 'b' T . nurnarul 1/1984) preJera sa 'rezolue sarcini de cercetare-planificare decat pe cele de analiza /inala pe baza rezultatelor cercetdrii. mergi direct la ea Ii ii oJeri ceva de baut. Ii anume: • A' aparut un nou comportement al consumatorilor./ ~ hi ~ 1 t ~. Un al doilea grup.en '1 d eptn d.) (Sadava §i McCreary. • Consumatorii sunt din ce in ce mai puJin dispuIi "sa riste". Vezi fa 0 petrecere 0 tanara grozava. cum sa faci designul cat mai atragator. economici §i culturali aflatiin stransa interdependenta. e modlA in care pdT' USetB seru ro II T viciile lor corespund exigenJelorconsumatoritor. A doua zi 0 suni Ii spui: Hai. in anii 1975-1976 consumatorii nu erau dispuIi sa cumpere node prod use chiar cu preJuri mai avantajoase.vezi Revista .de vanzarea unui produs sau serviciu. Vezi la 0 petrecere 0 tanara grozava.

1970.1. §i nu al cumparatorilor . • Asigurarea in fara unui raport viitor nefavorabil intre venit §i cheltuieli dererrninar de irnbarranire.Legea psihologica a inclinaiiei oamenilor spre consum ..1. Pentru a se dezvolra §i pentru a evita esecul firmele trebuie sa produd exact acele bun uri pe care consumatorii le doresc.1. Legea psihologica a preferinJei pentrs lichiditate . aparent logica. ce gandesc.1. obiceiurile.1. • Perspectiva rnajorarii treptate a standing-ului. atunci ar trebui sa creasca §i vanzarile de automobile.. Keynes identifica foctori obiectivi.nerea membrilor familiei la studii sau a un or persoane dependente. Marile firme s-au convins ca aceasra relatie. pe terrnen scurt. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA. explicarea §i prezicerea actiunilor consumatorilor tn anurnite circumstante date. . Deci. dar nu cu adt cu cat cre§te venitul" (Keynes. institutiile sociale). 0 mare firma producatoare de automobile l-a solicit at pe profesorul Katona sa stabileasca factorii care influenteaza oscilatiile in vanzarea automobile1or.. Keynes s-a ocupat de problernatica raportului dintre venit §i consum: "de regula §i in medie. de cele mai multe ori. • Posibilitatea de a beneficia de dobanzi §i sporuri de valoare. unde sunt 'incadrati factorii personali §i cei psihologici. Totusi.indivizii nu-si consuma in totalitate veniturile tinzand sa economiseasca 0 parte din aces tea.111"11. Keynes crede ca.cultura §i mediul social . cum muncesc. • Constituirea unei mase de rnanevra pentru punerea In aplicare a unor proiecte speculative sau comerciale. LA PROBLEMATlCA CONSUMATORILOR hologiei economice -. fiecare consumator In parte.explica oscilariile in vanzarile de autoturisme prinoscilatiile pietei fortei de mundi: adica atunci cand "sunt vremuri bune".. iar cea destinata economiilor creste. APLlCATA. ci §i sanatatea economiei nationale §i. Influenrele care dererrnina acest comportament sunt foarte diverse §i. inclinatia marginala spre consum este constanta.. Echilibrul economic este explicat de Keynes (Heilbroner.11.'11"1"1"1111". SUnt grupat~ In influente exogene .§tiinsa orientata cu precadere spre studierea comporramentuiui rnarfurilor. Economia .. 1994) prin actiunea cornbinata a trei legi. 1994). oamenii inclina sa-§i mareasca consumul atunci cand venirul lor cresre.umului se diminueaza. pe cea internationala. ce influenteaza cheltuielile penrru consum. 1n rnasura In care veniturile cresc. exogeni. - Legea psihologica a inclinaJiei spre eficierlJa marginalCf - - care explica tendinra indivizilor de a investi partes economisita din venit numai cu conditia perspectivei de a obtine un profit sigur. afecteaza nu doar viata noastra personala. .furnizeaza cadrul conceptual §i SUPClrtul metodologic necesare marketingului pentru tn~elegerea compor_ ramenrului de consum. mai ales pentrucei care rraiesc din venituri salariale exclusiv. cum se relaxeaza oamenii! Deciziile pe care le luarn.. darorita accentuatei globalizari. adica atunci cand veniturile cresc. oare ca~i dintre noi rnai suntern de acord cu aceasta afirrnatie sau caSi ne mai cornportam asa? Imediat dupa Razboi. spune el. PSIHOLOGIE SOCIALA.§i influente endogene.care pune in evidenra rendinta pasrrarii veniturilor sub forma baneasca. traditiile. partea din venit consacrata cons. • Asigurarea unei averi mostenitorilor. 10. pe care le numeste legi psibologice Jundamentale: .. intreti. j nm: \ 1. nu cheltuie toti banii pe care 1i au din diverse motive. Obiectivul principal al acestui domeniu esre In~elegerea.1".11"". §iJactori subiectioi (caracteristicile psihologice ale individului.. Comportarnentul consumatorului este important intr-o economie de pia~a deoarece el ofera singura justificare acceptabila pentru 'productia de bun uri: nimeni nu consuma resurse pentru a produce un bun sau un serviciu care nu este cerut de consumatori! Dezvoltarea tehnologiei §i cornportamentul consumatorilor sunt cei doi facrori de care depinde eficienta oricarei afaceri moderne. Indivizii. apud Heilbroner.. • Senzatia de independenta.. cum sunt: • Crearea de rezerve pentru situatii neprevazute. • Zgarcenia.1".~ 264 265 . De aceea este atat de important pentru departamentele de marketing ale rururor firmelor competitive sa afle ce doresc.

Din cercetarile lui Katona a reiesit faptul ca. Aplicand aceleasi modele care au functionat pana in prezent (atitudinile. care rezista uneori ani de zile acestei ispite pana cand intr-o zi.mai bine". in pofida tuturor presiunilor rnotivationale interne sau ispitei reclamelor sofisricare. at unci cand oamenii se a§teptau la . oarnenii au luat 0 astfel de decizie economics pe baza unei aprecieri pozitive asupra evolutiei viitoare a economiei §i a starii materiale a familiei lor. televi- zoarele. profesorul George Katona a presupus ca intentiile de curnparare nu sunt determinate de modificarile inrervenite In veniturile personale. Fiecare dintre noi avem perspectiva trecerii timpului: psihologia ncastra cuprinde 0 parte din experienta traita. iau decizia sa cumpere un astfel de produs. ci de semnificatia subiectiva a acestei schirnbari. cand lumea i§i cumpara automobile §i perioade in care economia era (aparem) in ascensiune. §i in rimpuri rele. iar nurnarul de automobile vandute era 'in scaderel) Po mind dela 0 iporeza interesanta.I I scurta? Din anchetele sociale efectuate asupra a mii §i mii de familii din diferite par~i ale Americii a reiesit cu 0 deosebita pregnanta faptul cii indiferent de starea economiei sau a situatiei rnateriale individuale. 1995) prin faptul d a observat ce forsa econornica poate deveni actul decizional individual atunci cand numeroase decizii economice se iau In toate familiile americane fa~a de numarul limitat al deciziilor economice luate de Guvern. intentiile care au devenit componente ale personalitatii noastre rnult timp raman J[ !. Tocmai cornporramenrul rational fa~a de viitorul nesigur constituie 0 problema irnportanta pentru multi teoreticieni ai econorniei. sau viitorul sa aduca schimbarea in bine a siruatiei dad aceasta era percepud ca proasta. vanzanle la automobile au scazut. Faptul ca viitorul este nesigur §i ernul nu poate prevedea ce se va intampla este apreciat ca fiind bariera cea mai important a in calea realizarii unui comporcarnenr rational. sau functioneaza dupa cu rotul alte reguli! (De exemplu. altul. adica viitorul sa fie mai bun decat prezentul. iar ceta~eanul Y. PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR nu functioneaza in realitate. stau In vitrine 24 de ore din 24 ispirindu-i §i influentandu-i prin reclame pe cumparatori.nesiguranta" viitorului in 2 moduri: 1. cum iIi cheltuie oamenii veniturile? 266 1 i 267 . au existat perioade de recesiune economica. brusc. Deci. din 4 In 4 luni In anii '50 §i din 3 in 3 luni in anii '60 au incercat sa raspunda la urrnatoarele inrrebari: _ Ce sernnificatie subiectiva au pentm diferite persoane schimbarile intervenite In veniturile lor? _ Ce asreapta In viitorul apropiat din punct de vedere _ economic cei chestionati? Cum vad modificarile economice ale ~arii §i ale lor personale intr-o perspectiva mai lunga sau mai I . Daca argumentatia anterioara ar fi fost valabila.ts-a putut observa cresterea vanzarilor la automobile sau la obiectele de folosinta indelungata. atunci niciodata nu ar fi avut loc crahul Bursei din 1929! Katona "a descoperit" psihologia econornica (Bogathy. deprinderile. indiferent de starea situatiei in momentul anchetei. Am fi teritati sa presupunem ca deciziile oamenilor privind achizitionarea bunurilor de folosin~a indelungata sunt luate de oarneni izolati §i independenti unii fa~a de ceilalti §i d este 0 pura inrarnplare faptul cii cetateanul X i§i cumpara un anum it obiect. dar §i pentru roate articolele de folosinta indelungara. atitudinile noastre fasa de viitorul apropiat. banci. masinile de spalat. gandirea pozitiva sau negativa pot deveni factori care influenteaza direct economia. dad acesta era perceput ca bun.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA 10. Ce se intarnpla intr-un astfel de moment? lara 0 intrebare la care ani de-a randul nu s-a raspuns. Bursa. S-a dernonstrat d optimismul sau pesimismul. prezentul perceput. Atunci cand majoritatea oamenilor vedeau viitorul in culori sumbre. Prod use cum sunt frigiderele. Nu este lipsit de irnportanta faptul ca acest lucru nu se inrampla chiar ~a. mobila etc. obisnuintele. factori ce pot dererrnina cresterea sau scaderea unei industrii intregi. Temele anchetelor sociale efectuate sistematic din 6 in 6 luni in anii '40. Adrninistram . Katona §i colaboratorii sai au stabilit ca aceasta constatare este valabila nu numai la automobile. adica §i in timpuri bune.

rezolvara" prin crearea unor imagini despre modul de desfasurare a evenimentelor viito are (in ceea ce priveste viata. astfel incat imaginatia influenteaza intr-un gradrnai mic comportamentul nostru. pentru a preveni scadereanivelului lor de trai ei "intra" in banii economisiti. Ornul invata acomodandu-se Ia schirnbarile sociale §i economice. Cheltuielile cresc mai rnult decat ar trebui atunci cand cresc veniturile §i se asteapta alte cresteri in viitor. 4. Veninrrile temporare nu influenteaza achizitionarea de bun uri materiale de lung a folosinta.Acumularile rapide ale familiilor la cre§terea consranta a veniturilor constituie o trasatura caracteristidi perioadelor bune din punct de vedere economic. economia etc. d nimic in afara de venit nu influenteaza consumul. 2. teoria lui Katona acorda 0 import ansa deosebita tocrnai evenimentelor imprevizibile in explicarea comportamentelor actuale §i in previziunile comportamentului viitor. nici chel- I I I • tuielile. 2. Dad veniturile unor familii au fost mai mari anul acesta decar anul trecut §i membrii familiei se asreapta la un venit tot atilt de mare §i anul viitor. Rearnintim d Milton sustinea teoria conform careia consumul nu reactioneaza La scaderile tempo rare sau rrecatoare ale veniturilor iar Friedman. dar nu-l dererrnina deloc. ill I] "I: 268 i 269 . nu sine cont de imprevizibilitate. Cheltuielile sunt rigide 'in jos §i flexibile in sus. constante care sunt urrnarite cu consecventa intr-o viasa in functie de care consumatorui isi regleaza comportamentul. Teoria nu numai d nu sine cont de veniturile momentane ca sursa a venitului actual. Modul in care modificarea veniturilor influenteaza comportamentul nostru economic nu poate fi cercetat in mod izolar. PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR neschimbate §i influenteaza cornportamentul nostru indiferent de §ansele viitorului sau de nesigurantele noastre legate de ele).MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 10.: De obicei. La cei cu venituri in stagnare sau tara nici 0 perspectiva de revigorare in viitor apar mai purine cheltuieli pentru achizitionarea produselor de folosinta indelungata. Cele doua "poziSii" sunt: • Teoria lui Friedman: Oamenii fac 0 distinctie clara intre componenta constanta §i cea ternporara a veniturilor lor. Oamenii nu vor sa-§i modifice obiceiurile de consum.) . Teoria anterioara este in conrradictie cu dinamismul caracterisric economiei americane. . ci doar din puncr de vedere al beneficiului acestui venit. 1995). Aceasta afirmatie a lui Katona pune intr-un context total diferit discutia. In timp ce teoriile bazate pe venituri constante. La fel put em distinge 0 scadere constanta §i 0 scadere temporara a veniturilor. 3. Economistul argumenteaza cii veniturile temporale nu au nici 0 legatura cu veniturile planificate. atunci putem vorbi despre 0 crestere constants a veniturilor. Dad veniturile familiei au fost mai mari anul acesta decat anul trecut. Din perspectiva psihologiei consumatorului ne intereseaza cum se schimba cheltuielile in functie de modificarile veniturilor. atunci vorbim despre 0 cre§tere ternporara a veniturilor. Ipoteza conform careia comportamenrul planificat pentru 0 viasa intreaga sau pentru 2-3 ani inainte este un comportament rational trebuie inlocuita cu aceea care sustine d baza comport amentului inteligent este acomodarea prin flexibilirare §i irrvatare (Bogathy. ideile noastre despre evolutia viitoare a evenimentelor ecoriomice nu sunt precise. dar desconsidera influentamodificarii atitudinale §i aspirationale ale cheltuielilor viitoare. uneori nici nu prea credem in ele. conducarorii. • Teoria lui Katona: Critica teoria precedenta deoarece accentuarea planificarii pe terrnen lung §i a asteptarilor ferme exclude flexibilitatea §i invatarea. Familiile cu scaderi tempo rare nu-si reduc consumul fasa de venitullor mai mic. Cei cu scadere constanta a veniturilor i§i rnicsoreaza in primul rand cheltuielile pentru articolele de folosinta indelungata. Problema viitorului imprevizibil este . influenteaza evenimentele economice nea§teptate. 1. dar se asteapta la un venit mai mic pentru anul viitor. Relativ multe familii cu cresteri constante ale veniturilor cheltuie sume importante pentru achizitionarea bunurilor de folosin~a indelungata. pe planificare. Deci reactiile cumparatorilor faSa de rnodificarile veniturilor nu sunt simetrice.

arirudinilor §i deciziilor consumatorului privind urilizarea veniturilor sale pentru curnpararea de marfuri. 0 definitie generics a comportamentului de consum 11ilustreaza ca ansamblu al actelor decizionale realizare la nivel individual sau de grup. §i producator. 1994). 1994). 10. 2001). Mai mulr. Totalitatea actelor. • comportamentul consumarorului este dinarnic. 270 • t J VI . a uneicunoasreri acurate a trebuintelor. intrucat reactiile acestora sunt determinate in foarte mare rnasura de problemele mediului In care traiesc. cateva fiind prezentate in continuare: Concept prin excelenra multidimensional. cat §i prin educatie se reflect a In comportarea lui prin interrnediul preferintelor. rnotivatii. 1994). atirudini. 1997). preferinte. Modificarea In timp ii deterrnina pe producarori sa monitorizeze permanent clientii pentru a aveasiguranta unei perceptii reale. concretizate In decizii.2. decizii. au fost elaborate mai rnulte definitii. deciziile de curnparare §i consum ale fleesrui individ au 0 configuratie parriculara (Boier.3. serviciisi pentru economii (Boier. cat §i datorita aparitiei de noi factori ce influenteaza direct comportarnenrul acestora. in vederea satisfacerii nevoilor actuale §i viitoare. atitudinilor acestora fasa de produsele §i serviciile lansate pe piasa (Plaias. ce sirnt §i . cunoasrerea reciproca este esensiala atilt In procesul de cumparare. incluzand procesele decizionale care preced §i deterrnina aceste acte (Blythe. care dimensioneaza cererea. 1998). arirudinilor §i valorilor.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 10. LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR 10. • comportamentul consumatorilor deterrnina interactiuni §i de aceea este important de §tiut "ce cred consumatorii. pozi~iei ocupate in societate.ca rezultanra specifid a unui sistern de relarii dinamice dintre procesele de percepsie. Elernentele definitorii pentru comport:amentul de consum evidentiare de toate aceste definitii sunt urrnatoarele: • comporrarnenrul consumatoruIui esre un sistern complex de rnanifestari. rnotivatie §i manifestare efectiva. comportamentul de cumparare al oricarui consumator nu este deloc un act aleatoriu. variabile de personalitate. atitudine. 1994). credintelor. • comportarnentul consumatorului irnplica actiuni succesive sau concomitente pentru selectarea unei alternative sau alteia.:e fac. 1997). • comportamentul consumatorilor deterrnina schirnburi intre oameni §i de aceea "in cazul relariei dinrre consumator. care dimensioneaza oferta pe piasa. preferinrelor. PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA. care sunt lucrurile §i locurile care Ii influenseaza" (Blythe. legate direct de obtinerea §i utilizarea de bunuri sau servicii. Incercand 0 descriere a ariei de cuprindere a comportarnentului de consum . inforrnatie. • dezvoltarea individualitatii omului atat pe cale narurala.ca parte a conduitei economice -. prin acte decizionale individuale sau de grup privitoare la acestea (Catoiu §i Teodorescu. consum §i evaluare a produselor §i serviciilor de la care ea se asteapta sa-i satisfaca trebuintele (Blythe. ce caracterizeaza integrarea individului sau a grupului in spatiul deschis de ansamblul bunurilor de consum §i serviciilor existenre in societate la un moment dat. prin combinarea circurnstantelor individuale §i elementelor de personalitate. Factorii care forrneaza §i influenteaza comportamentele de cumparare §i consum Modul in care consumatorii abordeaza deciziile de cumparare §i consum cunoa§te 0 mare diversitate. corecre. anrurajului frecventat etc. atilt darorita evolutiei In timp a generatiei de consumatori confruntaSi cu schimbarile pe care ei le produc. • comportamentul consurnarorului este rezulranta actiunii concertate a diferitor variabile endogene §i exogene asupra individului (Kotler. 1996). Conceptul de comportament de consum Conceptul de comportament al consumatorului se refera la conduit a pe care persoana consumatoare 0 manifesta in cercetarea penrru cumparare. cat §i In cel al producsiei de bunuri §i servicii" (Mihut §i Pop. Astfel.iar complexitatea sa deosebira se explica prin multitudinea factorilor care influenteaza.

. stilul de viasa. fapt care explica existenta in literatura de specialitate a mai multor clasificiiri. .§i la stilul de viasa. la randul ei.categorie care se refera la: nivelul general al economiei nationale §i mondiale. Philip Kotler ilustreaza in Managementul marketingului un model detaliat de analiza a factorilor de influenta a comportamen_ tului de consum. ocupatia. eel din urrna la randul sau cuprinde familia. un model al comportamentului consumatorului: Va propunem 0 clasificare a factorilor care stau la baza formarii §i gestioneaza comportamentul de consum. Factorii personali se refera la variabilele demografice varsta. Kotler aceasta categorie se divide. inva~area. pentru explicar. . variabilele de personalitate.liderii de opinie §i clasele sociale. 272 273 . este necesara cunoasterea ansamblu_ lui de factori ce actioneaza interdependent asupra lui.factorii psihologici cuprind: rnotivatia. valorile personale. procesul decizional de cumparare §i consu Indiferent de domeniul caruia 'iiapartin . mediul de rezidenta . care subsurneaza cultura §i mediul social. cultura secundara §i clasa sociala a consumatorului. marirnea menajului.economie. rezultand 0 grupare a factorilor in patru categorii. sociologie etc. grupurile sociale . regimul politic §i reglementarile legale privind produsul (daca exista). venitul. nivelul de instructie. modul de distributie al produsului §i modul de pra~ movare al acestuia. PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR direct sau indirect. stilul cognitiv. delimitand doua categorii principale: Stimuli de marketing: • produsul • pretul • distributia • promovarea ~ Procesul de decizie a cumparatorulul: • identificarea problemei • cautarea inferrnatiei • evaluarea • decizia • comportamentul de curnparare Deciziile curnparatorulul: • alegerea produsului • alegerea marcil • alegerea vanzatorului • alegerea momentului curnpararf • cantitatea rnarfi! achiziticnate - • factori sau stimuli de marketing - Factori de context: • economia • tehnologia • politica • leglslatia f-+- f-+ Factor! de mediu: • culturali • sociali • personali • psihologici f-+- • caracteristicilemediului de provenienJiial consumatorului - Fig. Philip Kotler ofera in cartea sa. familia.din aceasta subcategorie fac parte: varsta §i etapa din cadrul ciclului de viata. In urma sisternatizarii acestor factori intr-o schema. nivelul de ansamblu al tehnologiei in ramura productiei din care face parte produsul vizat.1. rolul §i statutul social.grupul de referinta §i eel de apartenenta .facrori culturali aceasta subcategorie include: cultura. sex. locul §i rolul acestor factori in dinamica organizarii compertarnentului de consum sunr privite diferit. abordand 0 rnaniera de prezentare care descinde de la un nivel de maxima generalitate spre sfere cu specificitate tat mai crescuta.~ comportamentului de consum. dupa cum urmeaza: dinaceastii categoric fae parte: produsul in sine cu utilitatea §i caracteristicile sale pretul. • Jactori de context . practic tot ce priveste psihicul urn an (Kotler. categoria socio-profesionala.factori sociali _:_ in cadrul acestei subcategorii se regasesc: grupurile de referinta. • Jactori endogeni. Managementul Marketingtt!ui. Primii includ motivatia. in mai multe subcategorii: .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL.factori personali . dar modulin care actioneaza. situatia rnareriala. Modelul comportamentului de consum dupa P. personalitatea §i imaginea de sine.~ APLICATA )0. • Jactori exogeni. marketi:' psihologie. subdivizati in factori psihologici §i personali. specialistii admit ca. convingerile §i atitudinile. convingerile §i atitudinile. 2001). . 10. stilul perceptiv.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->