-=-1!

.~.

Stefan

BOnCL

Corina llln
Coralla Sulea

sociala aplicata
Editor: Adrian Bodnaru Coperra: Loredana Tirzioru Paginare: Dragos Croitcru

siho] ogt e

manual

de

Prefata: Zoltan Bogathy

ISBN (10) 973-125-051-4 ISBN (13) 978-973-125-051-9

© Copyright, 2007, Editura Universitatii de Vest
Toate dreprurile asupra acestei editii sunr rezervare,

Reproducerca inregrala sau partialii, pe orice tara acordul scris al editurii, esce inrerzisa,

su'~Ort,

ruV,j

Editura Universitiitii de Vest

300223 - Tirnisoara, Bd. V. Piirvan nr. 4, BCUT, 010 B, tel./fax: 0256 592253

i?j

Editura Universitatii de Vest ID Tirnisoara, 2007 .

r
Cuprins
PREFATA Zoitan Bogathy INTRODUCERE Carine! Ilin 1. CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA ~tefan Boncu 1.1. Sratutul §tiin~ific al psihologiei sociale . . . . . . . 1. 2. Domenii ale psihologiei sociale .. . . . . . . . . . . 1.3. Distinctia dintre psihologia sociala fundamentals aplicata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.4. Perspectiva istorica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. 5. Modelul §tiinsei Naturale (M§N) 1.6. Modelul §tiinsei Sociale (M§S) 9

13

19
. . . . .. . . . . .. §i cea . . . . .. . . . . .. 20 21 22 23 -25 27 31 . . . . .. .. .. .. 31 33 35 38

2. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §I METODOLOGIE. ~tefan Bones 2.1. Elemente de merodologie a aplicariilor . . . . . . . . . 2.2. Evaluarea programelor ........ 2.3. Cvasi-experirnentul ........................ 2.4. Erica aplicanilor ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE . . . . .. ~tefan Boncu 3.1. Domenii de aplicatie ale teoriei inviisiirii sociale 3.2. Eficienta personala 3.2.l. Dimensiuni ale eficientei personale . . . . . . . . . . 3.2.2. Surse ale inforrnatiilor privind eficienta personals 3.2.3. Eficienta personaia §i problemele de adaptare .. 3.3. Aplicatii ale teoriei atentiei auto-focalizare 1 3.3.1. Consecinte ale atentiei auto-focalizate 3.3.2. Constiinta de sine §i auto-regiare . 3.3.3. Constiinta de sine §i problemele psihologice . ..

41 42 50 53 54 S5 59 61 64 65

5

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIALA

APLICATA

CUPRINS

4. PSIHOLOGIA SOCIAL'\. APLICATA IN DOMENIUL SANATATII FIZICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~tefan Boncu Igiena denrara Varsta a III-a §i instiru~ionalizarea . . . . . . . . . .. Inrerverini asupra fumatului '. Intervenrji asupra preadolescen~ilor §i adolescenIilor " G:reutatea corporala ca 0 forma de devianra fizica voluntara 4.6. Mentinerea unei greutaIi ideale 4.l. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. SOCIAL~ ORGANIZATIONAL Corina Ilin, Coralia Sulea

73 76 79 81 85 88 94

7.4. Abordare cornparativa Gandirea de grup 7.5. Ignoranta pluralista

intre paradoxul

Abilene §i . . 178 180

5. PSIHOLOG1A

APLICATA ,

IN DOMENIUL " .......

97 98 99 101 102 107 110 113 114 116 117 135 137 141 143 149 154 156 160 169 170 172 175

5. 1. De ce srudiern organizana? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 5.2. Subiecte tipice de psihologie sociala aplicata in organizatii 5. 3. Paradigme principale in management: de la relatii umane la resurse umane §i la conducerea bazata pe principii 5.3.1. Paradigma managementului §tiin~ific . . . . . . .. 5.3.2. Paradigma relatiilor umane 5.3.3. Paradigm a resurselor umane . . . . . . . . . . . 5.3.4. Paradigm a conducerii bazate pe principii ..... 5. 4. Aplicalii ale purerii §i influenrei sociale in organizatii 5.4.1. Influerita inter-organizationala 5.4.2. Influenra intra-organizaIionala . . . . . . . . . . . ..
-" ........ ;0

8. PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA IN DOMENIUL JUDICIAR . Coralia Sulea 8.1. Aplicabilitatea psihologiei sociale in domeniul judiciar .. 8.2. Procesu] sugesriei §i sugestibilitarea . 8.2.1. Factori implicati in procesul sugestiei . 8.2.2. Irnplicarii ale sugestiei §i sugesrihilitatii . 8.3. Intervievarea suspectilor . 8.3.~. Tehnici de interviu folosite pemru obtinerea rnarturiilor 8.3.2. Intervievarea pentru a detecta inselarea . 8.3.3. Modelul PEACE §i alte modele de interogare a suspectilor . 8.4. Intervievarea martorilor , 8.4.1. Analiza interviurilor cu rnartori . 8.4.2. Reducerea erorilor in interviurile cu rnartori . 8.4.3. Imerogarea martorilor: .Interviul cognitiv . 8.5. Alee tipuri de influente din procesele judiciare . 9. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN MASS-MEDIA Coralia Sulea 9.1. Teorii ale psihologiei sociale aplicate in dorneniul mass-medici 9.1.1. Abordarea social ccgnitiva §i teo ria invasarii sociale 9.1. 2. Teoriile arnorsarii §i a cadrarii 9.2. Efecte ale mass-mediei asupra cornporramentului social, ernotiilor §i cogniriilor 9.2.1. Impactul sexualitatii explicite 9.2.2. Mediatizarea sinuciderilor: Efectul Werther 9.2.3. Violenta din mass-media

189 188 194 196 198 204 205 208 . 2~3 216 218 220 221 223 231

6. PSIHOLOG1A ~tefan Bonet! 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. 6.5. 6.6. 6.7.

SOC1ALi\. APLICATA

IN EDUCATIE

. . . ..

. 233 . 233 . 237 . 242 . 244 247 '" . 251

Clasa §colara ca grup " Omogenitate §i eterogenitate in aicatuirea dasei " Cooperare §i cornperitie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. Idemitate socials §i stirna de sine .. Atribuirea succesului §i esecuiui §colar Efectele expectanIelor profesorului (, . . . . . . Status socio-economic §i reusita §colara . . . . . . . . .

7.PSIHOLOG1A SOCIAL/\.. APLICATA S1 PROCESE DE GRUP ~tefan Bones, Coralia Sule« ' 7.1. Paradoxul Abilene. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.2. Gandirea de grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.3. Explicarii pemru criza acordului . . . . . . . . . . . . . .

J.O. PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR .

Corina

261 263 . 270

10.1. Ce fac psiholcgii 'in domeniul consumului? 10.2. Conceprui de ccmportament de consum

.

6

7

..2. de problematiea diversa a creditelor transferabile etc.••••••••••• Corina !lin BIBLIOGRAFIE 331 . acest curs universitar a benefiaat de un tratament special. . . Factori endogeni ai comportamentului cumparare §i consum 11. de ..3.•• .. .. ... . Introducere §i '~~~~~~~~~t'ui 11. .2.2. .3.... APLICATA.t~i~i' . de imp/ementarea managementului calitalii totale in uniuersitate. . '... Ce fac psihologii? 11... . 9 . Factori exogeni ai comportamentului cumparare §i consum 10.MANUAL DE PSIHOLO<SIE SOCIALA APLICATA 10. Voi expiica in aeeasta Prefa~a ce inleleg prin special.. . de responsabilizarea resurselor umane Ii de promovarea cercetiirii sniversitare. IN PROBLEMATlCA ENVIRONMENTALA. Conflict §i percep~i~ 'i~~r~'~t~~~'ri : : : : : : : : : : 311 . Ten~inIe actuale in psihologia envitonment~l~' INCHElERE "envIronment" . Factorii care formeaza §i influenteaza comportamentele de cumparare §i consum 1O. .. . 317 L Corina Ilt'n 12. irevocabil §i ireversibil. persoanele impiicate in managemmtul invalamantului superior romanese pot ji 'imparJite in doua eategorii: persoane care se ghideaza dupa legea prudenlei Ji investesc 'in perjormanla trecuta li persoane dornice Sa investeasca in viitor.. . 271 274 287 APLICATA: AFACERI Carina Ilin' . . . . . ca multe alte istorii.a institui in viitorii 10 ani prioritatile ji direcliile de aCliune asumate ca obligalie de cafre toate Imiversitalile din Romania . . .3... . 3. 11. publicarea Manualului de psihologie socials aplicata imi olera 0 noua posibilitate de bilan]. de inouare. . Conflictul 303 304 309 309 1l. Programul GRIT .3. : ..1. 12.. .3. 301 'c~~fl.. Ceea ce gasim in paginile Documentului Programatiepublieat in 2004 . ...2. merita lmpartaIita. lntroducere in psihologia environrnenmlg 12.. in cei 11 ani de eand este indus in planurile de fnvalamant ale spec:ializarii Psihologie de la Universitatea de Vest din Timisoar«. de .~ . ::::: 318 321 325 326 _'h. . in luncJie de modul in care gandesc §i actioneazd. I 8 I ! I I I Curslfl de Psihologie sociala aplicatii are propria istorie Ii.. . in ceea ce ma priieste. Prec~zari necesare. 333 . .. de etica.4. PSIHOLOGIE SOCIAL-\.1. Acum. Relatia psihologi~~~'ed. . Ceea cepentru allii va fi 0 problema de "sehimbari radieale" pentru noi va fi doar 0 problema de continuitate. fuscul asurnar al termenului 12. •••.{ ... : : : : : : 12.confirma laptul ca Seqia de Psibologie din Uniuersitatea de Vest din Timisoara a urmat directia cea buna. .••••••••• # •••••••••••••.. Prezentul Catedrei de Psibologie din Unioersitatea de Vest din Timisoar« atesta laptul c:a schimbarile majore care determina viitorul ei s-au petrecut deja.. . .. .. . . . .. .1. deoareee am fost Ii continzeim sa jim preocttPali de compatibilizarea planurilor de invaJamant cu cerintele piefei de maned.pentru. PSIHOLOGIA SOCIAL~ INTERNATIONALE 11.1. mi-am exprimat explicit voinla sehimbarii inca din 1993 ji am reafirmat-o de cate ori a fost necesar sau oportun. . ..J.

23 ianuarie 2007 I I • 10 11 . d sa h . "'a. intr-un cuvant. Studenti: care Ji-au finalizat studiiLe de psibologie fa Universitatea de Mist din Timisoara in promotiile iunie 2000-2006 au beneficiat de oportunitafile acestei schimbari. stil care incepe sa fie recunoscut de la distanta: munca in echipa. un teoretieian. orientare spre per/ormanJa. atitudinea mea Ji }}stilul" Catedrei de Psibologie. desehidere spre nou. . 1i Coralia Sulea..dar: dincolo de el descoperim 0 tlmara foarte bine pregattta. preeum Ii in manualu! de faJa. . Apreeiez mult fa Cora za slmJu orga~mb' ~ . 1viztunea 1 d e Desc zae -fi'te tttu~aracursu Ut e . Dar un motiu de Ii mai mare mandrie este pentru mine echipa de psibologi atalafi de aceasta disciplina. volumu! de informaJie pe care tl prezinta fiind impresionant. . care a avut ea obieetiv major introdueerea unor noi direeJii in aplicarea psihologiei sociale in stransa raportare La cerintele economiei de piafa. scoaterea ei din universitaJi. toleranJa Ji respect. prin acordarea de incredere tinerilor. incor. Orientarea sa moderna.. ansamblu asupra fenomenelor soeiafe 0 tndreptaJesc sa A •• A psihofogie sociala apfieata. rejlectata in toate carfile sale. it. fac din ~tefan nu doar. Sunt foarte mandru de acest lucru. ntzar Cred ea valoarea practica a acestui manual il va face tttil n~ doar studentilor pentru care este scris. ei teoreticianul eel mai uti! praetieienilor din domeniul psibologiei sociale. mi-am dat seama ca este 0 mare promisiune a psihologiei sociale romaneIti. ! . probabil unul dintre eei mai straluetji psihologi sociali din Romania eontemporana. APLICATA Eu sunt din eea de-a doua categorie. ttntverst a" ". t· . ~tefan are J2 un stil ineonfundabil: prezinta cele mat' complicate lucruri in modul eel mai simplu. . IlZtre 1996 Ii 2000 titularuldisciplinei a fost ~tefan Boncu. .-~ . acceptarea scbimbarilor.ii Ii respects! pentru lucrurile facute In mod prOfeszontst. De 15 ani afirm constant.PREFAl MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'" }. J rea sa pentru abordarile inter J1 transdlSczp mare. in sinteza. aceasta disciplina este singulara in planurile de invafamant de psihologie din Romania. treeeste aceasta echipa de succes. ~ pAd fi eni eea mai imhortanta ramura de psibologie aptteata. Pe langafaptu! ca este 0 adevarata enciclopedie in domerJiu!psibologiei sociale. Sub aceasta denumire. Proieaul acesta ne-a permis sa concreiizdm schimbarile prevazute. aproare . oran ~wev d 'I: ~ / ' . ca este 'I: 'I: Corme! ivitapentru a alege disciplinele psihologie economici (care. radierea profesiei de psibolog din nomenclatorul de meserii Ii anularea. li . Astazi el este 0 eertitudine. ci Ii practicienilor din toate domentzle psibologie. . ala cum ii place lui sa se numeascd. z'-am shtts de la Incehutul colaborarii noastre. autorii manualului de fafa. excelenfa. _ Despre zambetul Coraliei imi place sa sptm ca valoreaza ~at 0 dzP!o. este.~ . viziunea pragmatica asspra psibologiei sociale.h. a orioiror Ianse de afirmare profesionaia onestd. . l' -._ _. Asumarea riscurilor schirnbarii organizationale §i invesritia in viicor. in acest fel. Aeum 11 ani.!.. in 1995. Nucleu! tare a! acestui modul este ima disciplina intitulata Psihologie socialii aplicata. consecuent Ii ferm ca Psihologia socials aplicata eJle domeniul de permanenta actualitate in situaJia de }}recuperare din mers" a handicapului format in Romania prin desfiinJarea psibologiei. tn unoarteoP tr . iar din 2003. Incepand cu anul1997 am beneficiat de caltigarea Imui grant finanJat de EM Ii CNFIS. dar mai ales prin coniinu: Ji abordare. Ma bucu« ca m-a aseu tat. Zoltan Bogathy Timisoer«. intre 2000 Ji 2003 i s-a alaturat Corina Ilin. eand l-am tunoscut pe ~tefan Ji l-am auzit pentru prima data la 0 conferinfa internaJionaia. . sodale aplieate. dar nu simplist. totull) Ii psibologie environmentala.

. I". 1997. iar Coralia Sulea este partenerul nosrru la serninarii de peste cinci ani. acest curs a fosr mereu adaptat nevoilor de formare a srudentilor nostri §i sincronizat in continutui sau cu evolutia Planurilor de 1nvasamant ale specializarii Psibologie. Usor de spus. justitia. acest curs a fost unul de InfluenJa sociald. Dar dad ne uitam literatura de specialitate a domeniului. manuale. dad vrem sa avem un text util studentilor nostri. asa cum a fost §i pentru profesorii Stanley W Sadava §i Donald R. A devenit dar pentrunoi. din diverse motive. cursuri de psihologie sociala aplicata. adica doresc sa in~eleaga modul in care psihologia sociala se aplica in lumea reala. Un an de psiho- 11. va trebui sa-l scriem noi insine. autorii lucrarii Applied Social Psychology. Aceasta cunoastere §i intelegere necesita timp. ca. foarte putine. psihologi care au contracte de cercetare §i/sau proiecte de interventie. extrem de purine ciir~i. sanatatea.Introducere §tefan Boncu §i cu mine am predat §i predam cursuri de psihologie sociala fundamentala de peste zece ani. reviste excelente §i un nurnar din ce in ce mai mare de psihologi care Iucreaza in domenii non-academice. trebuie sa cunosti §i sa In~elegi afacerile. McCreary. greu de mcut. Initial. iar pe de aId parte. In aceasta perioada de timp a devenit evident ca £l1ul~idinrre studentii nosrri sunt interesati de partea practid a psihologiei sociale. nu se obrine peste noapte! In al doilea rand. In primul rand. sesizarn un dezechilibru: pe de 0 parte. daciivrei sa aplici psihologia sociala in domenii precum afacerile. justitia. sanatatea. §i nu dear teoriile §i metodele psihologiei sociale.

Astfel.psihologia socials aplicara in educatie. 1~ r tal este rezervat metodologiei cercetarilor de ps 0 ogle socia a ap 1v v cata._ ~ .I . Cl . ilat la lectura. cum ofera consult ansa. v • • 14 15 . structur~ mal ba. de la societate spre individ. pentru a trata apoi problemele specifice organizatiilor. organizarii. efiC1. problematica edueationala.1a prob~emele chll1c~ specifice (aplicatii ale reoriei coo§tlln~el de Sl11e.Pt ) Primele domenii abordate (capitolttl trei §l. it feed back privind succesul sau e§ecul lor. cum Imbunatii~esc abiliratile de comunicare ale medicilor. facem altfel! Pornim de Ia global spre local. Vede~i. . de exemplu. sa nu ne fie frid sa riscam. Trei ani la rand am inceput cursul Psihologie sociali'aplicata la specializarea Psihologie. A gia consumatorului. se trece in alta ~ar~ ~r1e a pSl~ hologiei aplicate in munca: evaluarea performanfelor §l gaslrea Cel~l . profesor Bogathy: sa facem acelasi lucru. di . exp tea per tru c1an l' I d ·t . teoriile §i cunostintele psihologiei sociale: educarie. ih 1 . Acest mod de lucru reflects foarte bine ceea ce am inva~at de la dl. sport etc. mass-media Ii comunicarea.§l peotru di cele mai vechi aplicatii ale pSlh.~.e mentala §i sanatate fizica. justitiei. dar lor Ii se adauga inca trei arii majore: psihologia sanatatii. interven~iile psihologilor sociali a~u~r~ fum~tulU1.perspectiva psihosociologicii. cu problemele educatiei . ~ ru -. In capitolul cinci abordam domenzul organzz~tzonal.' . justitie. . stil de explica~ie.. cum evalueaza un program social. relatiile de famiNe. sa abordarn intr-o maniera noua de fiecare data temele pe care le cuno~tem bine.soClale sunc ~n . mass-rnediei. r~ s 'fica~conceptele prezind de/inztzz jZ istmctu. . Dupa doi ani. sa indraznim sa abordarn terne dificile. . Asrfel.§lefuim" cursurile. 1 isrorice si provoad la reflectii etice. . studii de ps~ a ogle apiicatii In domeniul organiza~ional este ofent de leadership.n ta po. devlan~a toler ae rcie :s' '~'1 d' V) t fi aplicate 10 domeniul clinic §i valoarea mterpretan or 1.. de la local spre glotura c1 aszc"" . . ih 1 . sportului. In ultimii trei ani.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA INTRODUCERE logie sociala nu era suficient pentru a include §i aceasta problematid in formarea de baza a studentilor nosrri. problematica legala. comportamentul organizational Ii psibolo- casiile cuno§tioselor d~ psihologi~. :s . Dar dupa alti doi ani Psihologia sociala experimentala a devenit curs autonom sub titulatura lui Stefan Boncu. preble- CUM' Sigur dupa ce vor In~elege roate acestea accentU.' . lini deja domeniul psihologiei sociale pentru psiho O~l~ c mica. up :s anrrenati si li se dezvolta abilita~ile. D Vace anga] atii sunt alesi (seleetza personalului). Pe de a parte. .en~a persona~ Hi. '. de la individ spre grup §i orga01Za~ll. de la individ spre societate. sanatate.' Studentii nostri trebuie sa in~eIeaga cum psihologii realizesza a cercetare pentru un client. cum pregaresc 0 campanie de marketing sau cum conduc un program de sensibilizare in vederea reducerii poluarii. economie. neajutorare §i depresie etc. din 1999 tratam la disciplina Psihologie sociala aplicata ceea ce trateaza toare rnanualele cu acest titlu: domeniile in care se aplicii. dar altfel. 1 . ._ . hologiei sociale clinice este abordatii de noi 111 d?ua trepte: sanatat.1 este pe . '.ologlel . afacerilor internationale. cum rezolva conflictele in organizatii.dome~l~.). sanatatea mentala §i sanatatea /izica . ce~citm. orga11lza~11. f . mediu. cele mai populare §i mai inreresanre arii de. nta personala teo ria atentiei auto-focahzate.pun in evidenta doua a~pec~ ~ de importante: maniera in care conceptele. cursul a accentuataspectele experimentale ale psihologiei sociale.c.' . ceea ~e . Problematlca pstse curries te . so~iala .. obezltatea ca forma de devian~a fizica voluntara §l s111guratatea .. massmedia. sublecte cum sunt ~~ltA ~ ~ •• • v A v • ~ v matiea environmentafa. l-am continuat cu sanatatea fizica §i cea mentala. . ~ or lnrelege~i sfatul lui Kurt Lewin. sa-i accepdm §i sa-i promovarnpe cei mai buni! ~ In 1986. . cornunicarii. de . primul capitol al manualulUl nosu§or e aSlm . ~~ d~a~ pentru a oferi a contrabalansare primului . iar ~e de ~lta parte. t~oria mva~arn socie e. in fiecare an mai bine.. Aceste domenii continua sa fie irnporcante §i astazi. de fa general spre specific. reoriile §l ce extrern • 1 metodele psihologiei sociale (de exemplu. anul III din Universitatea de Vest din Timisoara. nimtc nu e mat prac speram ca v :. . I d la specific spre general. de ani buni psihologie sociald clznzca. sa ne . mediuIui. Una din mal potnVl l' .. ~espe~t1v. dedito buna t eorte: ~ tic Manualul tiparit de Psihologie sociala a~lic~~a pastreaza struc. Oskamp sugera §ase domenii importance pentru viitorul psihologiei sociale aplicate: afacerile internaiionale. . eel de-a in ea captpectlve e 1 :s.

procesul corect .raliste. falsa memorie.Psihologia sociala aplicata in mass-media. vor fi analizate efectele pe care massmedia le poate avea asupra modului in care oamenii interpreteaza ceea ce se indmpla in lumea reala. forta economici'i a actului decizional individual. Analizam doua fenomene irnportante pentru exemplificarea crizei acordului: paradoxul Abilene si gan. deprinderi §i obiceiuri de consum. integrarea lege-psihologie. dar figura centrala din domeniu a fost §i continua sa fie Morton Deutsch. procesele cognitive ale consumatorului ca premise ce duc la con§tientizarea actelor de curnparare. cercetari privind credibilitatea martorilor. Oskamp deschidea lista domeniilor import ante in care se aplica psihologia sociala cu afacerile internaiionale. experienta de via~a §i stilul de via~a etc. educatia este un proces social. de aceea psihologia consumatorului este prin excelensa psihologie aplicata. precum factorii subiecrivi ai consumului. §coala este §i ea In capitolul lapte ne ocupam de situaJiile de criza a acordului. numai rareori elevul inva~a singur. sugestibilitatea. conduita consumatorului. cel care §i-a consacrat intreaga cariera §tiinSifid proceselor de cooperare §i cornpetitie di~tre indivizi. in capitolul al zecelea tratam terne inci-anre. rnarturiile copiilor. Psibologia sociala ap/icata 'in educaJie (capitolul lase) pune in evidenta acest aspect. expectantele §i profetia care se auro-indeplineste. " U rrnatoarea rernatica abordata este cea a psihologiei sociale aplicate in afaceri internalionale (capitolul unsprezece). tehnicile de interviu. "imagine a du§manului in oglinda". motivatii speciale ale consumului. aritudini. Studiul consumului este relevant doar in contextul economic dat. in timp ce le sustin la nivel public. . mene au §i vat continua sa aiba 0 semnificatie mult rnai mare decat impactul lor imediat: arnbele au schimbat ideea d trairn intr-o lume consensuaHi. APLICATA INTRODUCERE organizatie. §i sunt constienti ca rezervele lor pot fi imparra§ite de mai multi sau de roti membrii grupului. avern alte temeri. consecintele gandirii de grup. izolarea sociala. apare 0 situatie de criza a acordului §i asrfel ajung sa ia decizii defecruoase. In mod traditional. Succesul §colar nu se obtine numai in urma eforrului de asimilare a rnarerialului predat de profesor. iar evenimentele din 11 Septembrie din New York §i Washington ne yin imediat In minte. Cea mai mare parte a timpului Cat se afla la §coala el este membru al unui grup §i aceastii apartenenra 'ii marcheaza in mod decisiv perforrnantele.coala. intentia de cumparare. In 1?86. el presupune inva~area norrnelor ce guverneaza comportamentele acceptate in grupurile de elevi §i in organizatia care este ?. abordarn problematica terorismului. fenomen responsabil pentru cele doua tipuri de criza a acordului.Atunci "plana" team~ razboiului nuclear dintre superputeri. dar Razboiul este actualitate. In cadrul capitolului urrnator (capitolul nouCi). Desi scopul §colarizaruAil constituie progresul individual. perceptia incertirudinii. Ambele feno-. dupa 20 de am. luarea deciziiIor de curnparare. "Lumea anului 2002 pare acum a fi un loc foarte diferit fa~a de eel al anului 2000.direa de grup §i vorn face 0 scurra expunere asupra ignoranJei pl.sunt doar cateva din temele pentru cele mai aprinse discutii ale domeniului. dar am ales sa ignoram. la nivel privat. Psihologia sociala aplictlta in justiJie (capitolulopt) ofera cu siguranSa remele cele rnai susceptibile ale interesului studentilor de pretutindeni. Cu toate 1(. disonanta cognitiva postcumparare.. In acest capitol ne propunem a trecere in revista a problemelor educatiei din puncrul de vedere al psihologiei sociale. Asraai. Manifestari anti-capitalism §i anti-globalizare au loc 'in toata lurnea. Atunci cand mai multi indivizi din cadrul unui grup nutresc. asupra modului in care i§i pot amplifica emosiile ca urmare a unor stimuli din mass-media §i modul'in care comportamentul social este influentat de acestia.MANUAL DE PSIHOLOGIE 0 SOCIALI. Torusi. falsa confesiune. Principalele aspecte carora le subliniem dimensiunile psihologice §i sociale pe care le discuram in cadrul psihologiei sociale aplicate in afaceri interna~ionale sunt spirala interactisnilor ostile. Numerosi §i prestigio§i psihologi au e1aborat volume pe aceasta rerna. concret. grupuri §i nasiuni. Separat. indoiala fasa de deciziile grupului sau procesele din cadrul acestuia. a acelorasi valori 'impartii§ite §i au subliniat ceea ce lntotdeauna §tiam. Astfel. psihologia educatiei descrie dinamicile psihice ale individului angajat in activitatea de invasare. programul GRIT.

Cu acesr punct de vedere in minte trecerea de la problematica terorismului la cea environmenrala pare logica. ea sinte§te spre schimbareaatitudinilor. in lumea in care trairn acum. media §i managementul global erodeaza 0 parte importanta din patrimoniul. chiar drastice schimbari de comportament. • sa explicati de ce psihologia social~ es:e~ §t1lnsa ~1de ~e psihologia sociala aplicata este diferita de psihologia sociala fundamenrala. APLICATA di guvernanrilor §i oarnenilor de afaceri le place sa creada ca diferentele culrurale sunt rnai putin importante as razi . . Urnanitatea are dear recent dar dureros consriinta modului in care a abuzat de mediul natural. pe care nu am reusit sa le includern aici. 1. Ce efecr vor avea aceste forte asupra relatiilor dintre oameni. Perspectiva isrorica 1. Cuprins . Unele rerne sunt fie cornplerari ale celor tratate in manualul de fasa.3. ~ .6. istonc §1modele.1. psih?lo?ie sociala aplicata. Domenii ale psihologieisociale 1. rnult rnai mult dedt 0 arie specializata a psihologiei. Distinctia dintre psihologia sociala fundamentala aplicata 1. Psihologia environrnentala nu este un exercitiu academic de publicare in reviste esoterice. .. Itiinlelor sociale. Ce este psihologia sociala aplicata STEFAN BONCD ~niversitatea "AI. Psihologia environrnentala. . ve~i fi in masura: • sa definiti psihologia sociala aplicata. Modelul §tiinsei Sociale (M§S) §i cea Corina Ilin Tirnisoara 7 ianuarie 2007 lQ j I s Cuvinte-cheie: psihologie sociala vs." ~ . 1. .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALli. din lips a de timp §i spatiu. 2002).zeme restante". Nu mai este nici un dubiu ca exista serioase probleme de mediu. credintelor §i comportarnenrelor care distrug mediul §i ne pun viata in pericol. I.5. Ne raman rnulre rerne de tratat in viitor. Srarutul §tiinSific al psihologie sOClale 1. fie . Psihologia environmentaia.. 1 I ~.2. domenii ale psihologiei sociale aplicate. • sa diferen~iasi intre modelul Itiinleior naturale §1 modelul • sa exernplificeti cum anurnrte teoru ale psihologiei sociale pot fi aplicate in domenii diverse. altele sunr rerne aparute recent in atenria cercerarorilor ca urmare a presiunii venire din partea realiratii in care rraim. este eel de-al doisprezecelea capitol al manualului. Chiar de Ia inceputul ei ca disciplina a staruir asupra pasrrarii balantei intre teoretic §i munca aplicativa. Modelul §tiinsei Naturale (M§N) 1. idenritatea §i valorile lor. oarnenii obisnuiti sunt foarte constienti de faptul ca tehnologia. Cuza" Ia§i Nu exista nimic mai practic dedit buna teorie. . . 0 Kurt Lewin Obiective de invasare Studiind acest capitol. este un domeniu in care se depune un mareefort interdisciplinar de unificare §i legare a rnai multor discipline.4. locuri §i spatiu §i ce efecte a~upra dezvoltarii durabile §i calitasii vietii?" (Uzzell. eel de-al doilea domeniu identificat de Oskamp pentru aplicatiile psihologiei sociale. iar peni>o tru protejarea calitatii lui vor fi necesare schimbari de comportament. In incheiere incerdim sa esrimarn viitorul psihologiei sociale aplicate Iansand terne de reflectie §i srabilind careva directii de studiu.

comunicarea. Ultirnul tip de influenta este deosebit de cornplexa §i ~ine de natura sociala a trairilor noastre ca fiinte umane.. pe prezenta implicata a altora. sentimentele §i comportamentele oamenilor sunt influen1ate de prezenta reala sau imaginata a celorlalti (definitia apartine lui Gordon. grupurile mici. de asemenea. se bazeaza. Potrivit rnetodei §tiin~ifice. §i aceasta pentru ca in comunitates-a construit 0 conventie foarte puternica rarnentul sau 0 a preciza tara echivoc ce anurne srudiaza psihologii sociali. leadershipul. iar cuvintele deriva din limbaj §i comunicare. face. Dirnpotriva. gandirea se folosesre de cuvinte. a defini psihologia socials in functie de fenomenele pe care le studiaza nu 0 diferentiaza suficient de alte discipline.Allport). In special in cadrul cognitiei sociale. negocierea. ci §i de sentirnente. prietenia. dar §i in sociologie §i politologie. luarea deciziilor. teoria devine v~lida pe baza coresponden~ei cu faprele. dragostea. ganduri. . Ea implica existenta chiar §i in conditiile absentel fizice a acestora. rela~iile intergrupuri. a manierei in care 0 face. ca electroni. gandirea insa§i. APLICATA 1. La fel cum fiz~ca folose§te concepte. precum §i a nivelului de analiza la care 0 norma sociala ce condamna altor persoane astfel de cornporta§i derermina compor- mente. schimbarea sociala. 1. nici 0 reorie . prejudecata. srereotip pentru a explica fenomenele psiho-sociale. Cei mii multi indivizi nu arunca hartii pe strada chiar daca nu exista nimeni in preajma §i chiar dad §tiu bine d nu exista posibilirarea de a fi surprinsi. Statutul §tiin~ifical psihologiei sociale Psihologia sociala a fost definita ca studiul felului in care gandurile. identitate. Ceea ce face ca psihologia sociala sa funqioneze ca 0 disciplina dis tin eta este rezultatul a ceea ce ea srudiaza. 'Iotusi. comportamentul sexual. Domenii ale psihologiei sociale o manied simpla de a defini psihologia sociala este aceea de Ceea ce face ca disciplina aceasta sa fie socials este faptul ca ea trateaza despre felul in care indivizii umani sunt afectati de ceilalti prezenti fizic (un public intr-o sala de spectacole). influenta. Psihologii sociali nu se intereseaza numai de comportarnenre. sfera psihologiei sociale poate fi conruratii mentionand continutul principalelor manuale. numai in psihologia sociala. Astfel.. cuante pentru a exphca fenomene fizice. scopuri etc. Psihologii sociali construresc teorii din date le despre realitare §i/sau din reoriile anterioare §i apoi efectueaza eereetiiri empirice in cadrul carora sunt colecrate §i analizate date pentru a-§i testa teoriile. intenrii. 0 activitate interiorizata §i intima. multiple antecedente ori repercusiuni ale comporramentului uman la nivelul proceselor ce se produc in creier.. relatiile intre grupuri sunt cercetate nu . stereotipul.1. ce n-ar exist a in lips a interactiunii sociale.omene: persuasiunea. agresivitatea. psihologii sociali incearca sa puna in relatie aspecte ale comportamentului social cu structurile §i procesele cognitive. Psihologia sociala este §tiin~a intrucat utilizeaza metoda §tiin~ifi.. obedien~a.ca pentru a construi §i testa reorii.2. Psihologii sociali studiaza 0 gama extrem de larga de fen. Exista. De exemplu. formarea impresiei. . caci ele pot dirija comportamentui observabil. comportamentul altruist etc. conflietul social. limbajul. comportamentul in conditii de densitate. credinte. dar pot fi inferaredin comporrarnent cu rnai rnulta sau rnai purina cerritudine. aritudinile. rasismul. CE ESTE PSIHOLOGIA 0 SOCIAL . atorni.nu este adevarara numai pentru ca are coerenta inrerna §1se SUs~l11e din punct de vedere logic. 0 privire rapida asupra lor ne poate forma o idee despre scopul disciplinei.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCTALA APLICATA 1. categoriile sociale. in dmpul psihologiei sociale au aparut concepte. discriminarea. identitatea. atractia interpersonala. ernotiile. ca atitudine. anricipand evo- Iutia sa in fata unui public) sau a carer prezenra este implicata. conformismul. disonan~a. de fapt. Astfel. des pre care individul isi imagineaza ca ar fi prezenti (de pilda. sexismul. auto-prezentarea. atitudini. Toate acestea nu sunt direct observabile. Cercetarea Iegaturii dintre atitudini §i comportamente a format obiectul rnultor demersuri experiment ale §i s-a bazat tocmai pe aceasta presupunere. De exemplu. Astfel de procese non-observabiie au 0 mare irnportanta. purerea.

De pilda.Dls.. Distinctia dintre psihologia sociala fundamentala §i cea aplicata Celebra definitie a Lui Allport. A· v v A A v 1. atunci cercetarea este fundamentala (Weyant. apu eya.i s~ciale est. tn. Cele doua scopuri §i. rnulte aplicatii psiho-sociale sunr . n . . departe: or .atenr testate pe teren pentru a se stab ili gradullor de eficienta. dinari sa priveasca astfel de I iil unii cercetatorl sunt in ~ .tori considera ca . f me or so~ta . apud Weyant. vaw ~nel pr lumina asupra unei chestlunt teOretlCe. ble stu d 11 •• lvarii propnu-ZlSe a pro termenul de aphcat nurnar rezo rezerva ·1 . Dar §tiin~ele nu-si propun numai sa in~eleaga.r~~r . " ca apar~tna[l . tern rata imp1icaSiile lui 'in mod strict cercetare fun amema~. d. Cel mai adesea. Interventiile sunt proiecrare pentru a influenta in mod direct comportamentul indivizilor. dad scopul este acela de a in~elege.' iu de comportament cu la poate sa puna 'in evidenta un pnnclp rea '1 ~ ob1ema iar 0 cercetare . desi cercetarea fundamentala se realizeaza eel mai adesea in laboratoare.. ' obleme poate sa aca desta§urad 'in vederea r~zo.I 1~ destinate sa consohdeze blemelor dm umea rea a. 1q15 si 1935) sau c iar cu g publidi lucran e mtre. Dar. aplicatiile folosesc cunoasrerea psiho-sociala pentru a dezvolta interventii menite sa amelioreze functionarea institutiilor. De pilda. cunoa§ 1 . ' . U stu diu de laborator ce pare retlce. sunr expuse in manualele de psihologie sociala. ca raspuns la poluarea excesiva. corespondent. cele doua demersuri sunt diferite: una e sa intelegi ceva. D pilda studiile asupra impactu ui .t1nCva 1: 1 ~ Exisd. Psihologia socials aplicara incearca sa foloseasca reoriile §i principiile discipliner pentru a rezolva probleme din lumea reala. ~ . ' centrandu-ne nurnai asu pra " apitcatlve. ca §i cercetarile ce stau la baza lor. In masur~ imagml or bl ma poate fi primul pas spre descopene 'in care a In~elege 0 pro . . Penrru a obtine aceasta Intelegere. le (Sadava 1997). C1sa 0 §i schimbe. fOAart~8s. . deci sa explice lumea. ea poate fi realizata §i in reren.~tlve. ... . dar care nu terea pe care 0 . ~ u ra unui aspect al psiho1ogiei socia1e §l ca focalizarea excluslva as P ducri Considerand un proiect ignorarea celuilalt sunt con~rapro u. cata nu este . .3. §i alta e sa folosesri in pracrica aceasra intelegere. e. se refera la aspecrul fundamental. Al~ii.1pirice.' e aceasta distinqie nu trebuie dusa prea demersunlor §tltn~lfic . de cercetare al disciplinei. gle sooa1a a avut o~. apli. W nt 1986) a averrizat M ton Deutsch (1980. d iholo~ Pri I expenment e PSl h?logie. Teoriile §i principiile. Perspectiva istorica atie cu istoria alter discipline §tiinSifice. decizia Curtii Supreme a Statelor Unite din 1954 privind desegregarea §colilor s-a bazat in parte pe date din psihologia sociala (Oskamp. Scopul psihologiei sociale fundamentale este acela de a in~elege maniera In care indivizii sunt influentati de altii. I.4.. d "I 1 4-lea grat 'in Statele Unite Kurt Lewin (foarte actrv 1D ecenll e a Al n compar v A §i al 5 -lea). isroria psi:s . s-au facuc mai multe incercari de a folosi cunostintele de psihologie sociala pentru a deterrnina oamenii sa controleze evacuarea deseurilor de orice fel. .1 d 'A di activitatea pS. 1986)..::~i cercedi. . indlC~ l~ m~lmate violence asupra agresivitaSii copiilor. pe care am enun~at-o mai sus. dimpotrlva. PU rezolvarii probleme. ~~ d necesar so US11. iar rezultatele studiilor sunt integrate in reorii. multe cercetari asu~' 'intotdeauna toar te c ara. 1984. pca pro avem asupra acescor probleme. pe lang a psihologia sociala fundamentala. ~ .. dintre psihologia sociala fundamentaHi §i cea. ~ A' d a cu Floyd Allport (ce-§i psihologia sociala §t1ln~lfica incepe 0 at hi ermanul emi'1 A . 0 forma mai putin directa de aplicare esre folosirea inforrnatiei psiho-sociale de'catre cei ce iau decizii in diferitele dornenii ale vietii sociale..ihologilor sOC1allca unD 1 faptu eagan '1 . MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA 1. §l con potensialele contribuSll teolor din 1umea reala.. tOrul caruia va fi rezo vata 0 pr. e\~ ori aplicad ne ajuta sa stabilim cu precizie sco~pun e damenta ~ . Psihologia sociala nu face exceptie. putem trece peste foarte departat de lumea . d pSl'hologiei sociale aplicate. A§adar. 1986). exista 0 psihologie socials aplicata.~ rea so U~l or. ~f ~ aju 1 .. se fac cercerari el!.1. Trebuie SPU$ ca. In acord cu traditia §tiin~ificii a disciplinei.

cercetarea fundarnentala in laborator permite un control foarte strict asupra variabilelor. Lewin a promovat atat psihologia socials fundamenrala. In esenta. succesul studiilor realizate in mediul social real §i ameliorarea metodelor de cercetare in teren au pregatit dezvoltarea psihologiei sociale aplicate. Modelul ~tiin!ei N aturale (M~N) Aparand propnetatea psihologiei sociale experimentale de a fi generalizabila. Sub influenta lui. In astfel de cercetari. de fapt. Leon Festinger. 1986). Preocuparea aproape exclusiva penrru cercetarea fundamenrala se explica prin necesitatea de a ca§tiga credibilirate pentru tanara disciplina. ca scopurile politice §i sociale sa fie explicite §i acceptabile. psihologii sociali au devenit. psihologii sociali sunt consultanti tehnici. p. §i nu scopurile insele. psihologii sociali au ignorat irnplicatiile sociale ale muncii lor. principalul continuator allui Lewin. Cercetarile lui au fost in egala masura teoretice §i practice. Functia acest. deci le accepta fara sa se pronunte in vreun fel asupra lor. in virtute a expertizei de care dispun. Tot acum. La sfar§itul anilor '70. un obiecriv (de pilda. Cea mai citata fraza a lui este: "Nu exists nimic mai practic decat 0 buna teorie". a face propaganda anti-tabac mai eficienta) este urmarit cerandu-se psihologilor sociali sa sugereze strategii adecvate (de pilda. Torusi. ~ 1. psihologii sociali critica practicile prin care institutiile §i reprezenrantii lor 'in societate incearca sa implernenteze aceste obiective. tendinta catre cercetarea de teren nu a fost. Mentinand un angajament ferm pentru metoda §tiin~ifica.5. iar cea aplicata rarnane in urma. dupa Lewin psihologia sociala fundamenrala se dezvolta vertigines. cat §i pe cea aplicara. Dat fiind ca psihologia sociala a manifestat la inceput 0 puternica Inclina~ie catre aplicatii.Psihologia sociala aplicata nu poate uzurpa roiul politicii. cu siruatii pe care le-au aranjat dinainte. 31). 1984. chestiunea relevantei sociale a cercetarilor i-a facut sa iasa din laborator §i sa realizeze tot mai multe cercetari in mediile sociale reale. CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCAT J. Asadar. el a insistat pentru initierea §i desfasurarea de cercetari invederea arneliorarii conditiilor de via~a. psihologii sociali s-au intrebar daca fenomenele observate In mediul de laborator au vreo relevanta pentru lumea reala. Modificarile propuse de psihologii sociali pot fi acceptate sau nu. §i. facand din ea:'un joc mai curand decat 0 §tiin~a. pentru cateva decenii. In aceasta perioada s-a pus la 'indoiala insu§i statutul §tiin~ific al disciplinei. 0 intoarcere la aplica- I i . sa colaboreze la turnarea filmelor publicitare implicand teoriile din domeniul schimba- < . mangeri. Cu alte cuvinte.. pot fi contesrate de psihologii sociali ca fiind ineficiente sau inadecvate. Stuart Oskamp vede psihologia sociala aplicata ca 0 forma de inginerie socials: . La sfarsitul anilor '60. 1986). Ei s-au concentrat aproape exclusiv asupra dezvoltarii §i testarii de teorii.:i domeniu este sa optirnizeze institutiile §i practicile sociale folosind teoriile psiho-sociale" (Oskarnp. e de la sine inteles. 1. psihologia sociala aplicata esre net diferita de cea fundament ala. in laborator. politicieni. Initial. in psihologia sociala s-a declansar 0 criza puternica (Weyant. psihologia sociala ia obiectivele sociale §i politice ca date. In felul acesta. Multi cercetatori se intrebau daca inclinatia pentru in§elarea ingenioasa a subiectilor nu descalifica psihologia sociala.. In modelul §tiin~ei naturale. M§N este un modella care adera multi psihologi sociali comemporani §i care se afla la baza mulror cercetari contemporane indreptate catre solutionarea unor probleme sociale specifice. Aceasta subordonare presupune. profesionisti in halate albe care confrunta subiectii. esre suprinzator ca dupa moartea lui Lewin in 1947 psihologii sociali au abandon at treptat rezolvarea problemelor din lumea reala (Weyant. Psihologii sociali pot functions in calitate de consultanti pe langa medici. ci 0 modalitate de a testa teoriile din psihologia sociala fundamentalain medii sociale reale. In timp ce aplicatiile presupun munca de teren §i judeca~l de valoare. a manifestar 0 preferin~a speciala pentru experimentul de laboraror §i pentru cercetarea fundamenrala. ci se subordoneaza in mod inevitabil acesteia in termeni de obiective fezabile. arhitecti etc. Asadar.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA r ------------------------------------------------~ii. rnodelul §t[in~ei naturale afirrna ca practicile prin care scopurile institutionale sunt transpuse in practica.

ca ostilitatea intergrupuri sau cornplezenta la ordinele autoritatii. A§adar. numeroase teorii cu vocatie aplicariva. medici etc. Teoria disonantei cognitive. ce are sensul de spital). M§N nu permite psihologiei sociale sa contribuie la analiza problemelor sociale. §i nu asupra calitatilor persuasive ale ofiterilor de control al infeqiilor. In psihologia sociala. Raven §i Haley (1982) au fest solicitati sa rezolve problema infeqiilor pe caFepacientii Ie contracteaza in spitale (U§anumitele infeqii nosocomice. de pilda.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA. Mai curand. infirmierii §i medicii sa se supuna strict regulilor formale. ca in spirale relatiile ierarhice In aceste nu erau stabilite adec- vat: surorile medicale nu erau dispuse sa dea curs oricaror cornenzi conditii Raven §i Haley au redefinit problema. una din cele mai importance ale disciplinei. limitat 1a a da sfaturi pentru ca altii. Cei ce adopta modelul §tiinsei sociale argumenteaza cii psihologia sociala ofera 0 perspectiva indispensabila pentru inselegerea societii~ii §i a instirutiilor sale. . prin faptul ca cer~ din domeniul sana§i sa stabileasca problemele asupra carora merits ca nu caura 'in mod activ probleme care trebuie rezolvate §i care ar putea sa le ghideze interesele teoretice. grupa1. po1iticieni. Nu putern. schimbarea structurii relatiilor de rol. comunirar. de la cuvantul grecesc nosokomas. Solutia la problema infectiilor dobandite in spitale era.6 milioane de persoane dobandisera astfel de infectii. cat §i in aportul psihologiei sociale la teoria §i cercetarea din alre discipline sociale. de asemenea. Aceasta a fost motivatia ce a stat la baza multora din descoperirile import ante ale disciplinei. 0 problema deosebit de grava: In 1981. §i ea extrern de irnportanta. psiho1ogia sociala apare ca 0 disciplina ce reactioneaza imediat Laproblemele sociale. psihologul social actioneaza ca un consultant al grupurilor. personal nou introdus 'in spitale ce se ocupa cu implernentarea neabatuta a regulilor de igiena. 'in tratamentul psihic a1femeilor violate §i'in rnulte alre forme de interventie. dezvoldnd teorii capabile sa puna In evidensa dimensiuni inedite ale problemelor sociale In cauza. Teoria atribuirii. social §i au initiative de interventie concretizate In programe sociale. tOt mai multi psihologi sociali care atribuie aplica~iilor un rol mai important atilt 'in dezvolrarea teoriei din psihologia sociala.agresori §i victime. In programele de 51abire. APLICATA. Peate fi urilizata. Ia care cercetatorii au lucrat decenii 'in §ir. Potrivit M§S. de fapt. Expresia celebra a lui Lewin privitoare la aspectul practic al teoriilor solide trebuie luata In serios.1nSratele Unite. organizatiilor §i instirutiilor. de fapt. hotarand ca trebuie actionar asupra relatiilor de rol 'in general. manageri. Problema prezentata lui Raven §i Haley era una de obedienta: cum pot ofiterii insarcinati cu centrolul infectiilor sa determine surorile medicale. se intereseaza de dificultatile §i prob1emele ce apar Ia nivel individual.. Cei doi au descoperit insa foarte repede ale medicilor. sa-§i indeplineascii sarciniie profesionale cu mai multa eficienta. din care 15000 rnurisera. poate fi aplicata faci1'in mediul organizational pentru a rezolva probleme legate de inechitatea salariilor sau lipsa de cooperare. rii de atirudine). Psihologii sociali au dreptul sa aprecieze critic perforrnanta insritutiilor taSii §ijustitiei sa se concentreze. Modelul §tiintei Sociale (M§S) Exista. Rolul psihologiei sociale aplicare nu este. In plus. APLICATA 1. psihologul social aplicat trebuie 'in mod frecvent 1. proba- * . psihologii sociali au prin excelenta vocatie practica. In M§S. sa accepte definitii eronate ale problemelor.6. In acest caz. se estirnase d 1. aprecia sernnificatia sratisticilor criminalitatii rara a cunoaste percepsiile actorilor implicati . Sarcina celor doi psihologi sociali era de a 'intari eficienta ofiterilor de control al infectiilor. Un astfel de rol are §i aspecre negative: de pilda. CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA. psiho1ogului social i se cere sa lucreze In co1aborare cu cercedtorii din alte §tiinse sociale pentru a asigura o intelegere coni: plexa asupra functionarii insritutiilor sociale. psihologii sociali nu ajung sa consolideze capacitatea societacii de a face faSa schimbarii. de aceea. Exista.

'i§i gase§te u§or aplicatii In domeniul educatiei. . 1. Teoriile §i principiile. ) Care este sratutul §tiinSific al pSlhologlel socialei . sa prezenram 'in acest volum partea practica a psihologiei sociale. . Care sunt domeniile 'In care poate fi aplicata teona atribuiriii "De retinut" Psihologia sociala a fost definita ca studiul felului 'in care gandurile. de catre cei ce produc schimbari la nivelul individului dar. 'in general.acesta este proiectul §tiinselor sociale. 'in spitale. rezolva probleme din lumea reala. Termenul . Pentru a obtine aceasta inselegere. sunt rafinate 'in Iaborator §i sunt utilizate apoi 'in rezolvarea preblemelor cotidiene. ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA bil teoria reprezentativa pentru psihologia sociala.aplicat" din expresia "psihologie aplicad" trebuie. de cercetare al disciplinei.5.. Psihologia sociala nu face exceptie. sentimenrele §i cornportamentele oamenilor sunt influentare de prezenta reala sau imaginata a celorlalti.'MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 1.. dar §i 0 practica a unor profesionisti ce ajuta oameni §i comunitati sa-§i aringa scopurile. Care sunt domeniile 'in care pbate fi aplicata teona disonan- 1 I I I sei cognitive? .2. Scopul psihologiei sociale fundamentale este acela de a Inselege maniera in care indivizii sunt influentati de altii. . sunt expuse in manualele de psihologie socials. Psihologia socials aplicara incearca sa foloseasca reoriile §i principiile disciplinei 1 I I Ji I i . pe Hinga psihologia socials fundamenrala. In sport. ca §i cercerarile ce stau l~ baza lor. pe care am enunrat-o anterior. Celebra definitie a lui Allport. Care este avertismentullui Morton Deutch? .3.. iar rezultarele studiilor sunt integrate in teorii. atunci cercetarea este fundamenrala (Weyant. Cel mai adesea. De [apt. cele doua demersuri sunt diferite: una e sa inrelegi ceva §i alta e sa folosesti 'in practica aceasta 'lnselegere. exista 0 psihologie sociala aplicata.4. aceste probleme se cuvin mai intai studiate .de folosesc cunoasterea psiho-sociala pentru a dezvolta mterventu Sll . "1 menite sa amelioreze functionarea mstitutn or. §i al societatii.. 1.. . Terne de reflectie • Pomind de la problema pe care trebuiau s-o rezolve 'i~ 198~ Raven §i Haley. 'in opinia noastra. Noi vorn incerca sa descriem felul in care cunostintele de psihologie sociala pot fi utilizare de catre cei ce intervin prin programe sociale. alegeti 0 situatie similara §l analizati-o. corespondent. ..1. Dad scopul este acela de a 'lnselege. ) 1. ci sa 0 §i schimbe. multe din teoriile psihologiei sociale sunt ins pirate de viata de zi cu zi. • In ce domenii a~i dori sa aplicati cunostintele de PSl 0 ogle sociala? Intrebiiri 1. Dar §tiinsele nu-si propun numai sa inteleaga.. deci sa explice lumea. de autoevaluare . aplicapentru a . . In relatiile interpersonale. Dar. se fac cercetari empirice. CE . 'in sanatatea rnenrala §i psihica. 1986). utilizat pentru a desemna rezolvarea problemelor din viata de zi cu zi. Ne propunern.. 1. Psihologia sociala esre 0 §tiin~a.. Cele doua scopuri §i._ . "'h 1. In organizatii etc. se refera la aspectul fundamental. asadar. acesta este proiectul psihologiei sociale teoretice. Evident. Dati exemple de domenii ale psihologiei sociale aplicate..

2. Oscar Wilde 2. Elemente de metodologie a aplicatiilor In anii '50 ~i '60. controlul experimental.3. 1.2. etica aplicatiilor. psihologii sociali au perfectionat merodele de cercetare in vederea dezvoltarii §tiin~ei fundamentale. Elemente de metodologie Evaluarea programelor Cvasi-experirnentul Etica aplicatiilor a aplicatiilor Cuvinte-cheie: studii experimentale tipice. • sa prezentati tipurile de cvasi-experiment. evaluarea unor programe de interventie.Psihologia sociala aplicata §i metodologie §TEFAN BONCU Universitatea "AI.4. • sa analizati etica aplicariilor din domeniul psihologiei sociale. Intr-un . 2. Cuprins 2. veti fi in masura: • sa enumerati dificultarile ce intervin 'in derularea progra~ melor de interventie.1. • sa evaluati programele de evaluare socials.1. Cuza" Iasi Adevarul este rareort pur Ii niciodata simple. 2. 2. Obiective de inva!are Srudiind acest capitol.

subiectii.""CAT' "MeTODOWG" ::abila independenta e sirnpla §i. In fie care stadiu al dezvoltarii unui program. temperatura camerei). experimentatorul rnanipuleaza 0 variabila independent a (de pilda. 0 alta problema este d intervenriile §i cercerariie aplicare se desTa§oara in condirii reale. Scopul acestei proceduri este de a izola influenta variabilei independente (in masura in care aceasta influenra exista) asupra variabilei dependente. unde evenimentele apar spontan. Plecand de la observatia ca in Romania proportia bolnavilor hipertensivi este mai mare decat in orice Sara europeana. Yin la laborator §i sunt repartizasi la inramplare in diferitele condirii experimentale. de obicei studenti. exista §i motive de a avea incredere in rezultatele unei cercetari aplicate. pot fi folosite in dernersurile de teren cand nu se poate asigura controlul experimental (Chelcea. Chelcea.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'i.2. ea are 0 valoare sociala deosebita. Repartizarea randomizara a subiectilor pe conditii descalifica explicatiils bazate pe caracteristicile personale ale subieqilor (de pildii. e greu de spus care parte sau parsi ale ei sunt suficiente pentru a produce efectul. pentru metodologia psihologiei sociale. Dad participansii la o cercetare de laborator sunr u§or de repartizar in grupurile experimentale. Controlul asupra variabilelor externe face improbabila producerea efectului de catre un alt factor (de pilda. . Date fiind deficientele ce apar in controlul experimental cand se rrece de la cercetarea fundarnentala la cea aplicata. dad in cercetarea fundarnentaia I j . daca nu s-ar face repartizarea la inramplare. Curelaru. f "'HOWG" SOUAe. In afara cazurilor cand variabilele parazite neconrrolate se schimba in mod sistematic odata cu variabila independent a. a dernonstra eficienta unei interventii intr-un context necontrolat din lumea reala poate sa confirme puterea variabilei independenre. In plus. Pentru acest motiv. tehnicile cvasi-experimentale. 2. nu se poate afirma d efectul observat ar putea fi dear rezultatul reactiei subiectilor la ipoteza (motivatia de a ajuta experimentatorul sa-§i confirme ipoteza). Fad sa dezvaluie adevararu] scop al studiului. ele redue probabilitatea de a demonstra d 0 variabila independentaare un efect cauzal asupra variabilei dependente. se po ate imagina §i implementa un program social vizand schimbarea atitudinii oamenilor fasa de §ofatul sub influenta alcoolului. Totusi. incat cercetarorilo. un efect sisternaric (de pilda. subiectii din conditia "frustrare" se cornporra mai agresiv decar cei din condisia nonfrustrare) poate fi atribuit influenrei cauzale a variabilei independente. plecand de la constatarea numarului mare de accidenre de circulatie cauzate de consumul de alcool. se poate imagina un program social avand drept obiectiv diminuarea numarului indivizilor cu boli cardiovasculare.psiho-sociale. 2003). s-ar putea spune ca subiectii din conditia "frustrare" sunt mai indinasi spre acre violence din nastere). agresivitarea) in tirnp ce conrroleaza variabilele parazite (de exemplu. operatiile de reparrizare in conditii experimentale §i de manipulare devin rnult rnai dificile in mediul social real. 2001. In primul rand. frustrare §i non-frustrare) §i masoara 0 variabila dependent a (de pilda.r l~ vine foarte gre~ sa controleze variabilele ce pot influenta variabila dependenra.1 r. Experimentul de laborator desfasurar cu inselarea subiecrilor reprezinra un instrument valoros peritru descoperirea principiilor comportamentului (vezi. APLICATA studiu experimental tipic. Evaluarea programelor i i I II Programele sociale sunt demersuri complexe §i extrem de costisitoare. controlul experimental devine mult mai dificil in aprecierea eficienrei aplicatiilo. de aceea. De aceea. in cercetarea aplicata variabila independentii este adesea foarte cornplexa. conduce la conduzii dare asupra efectului. put em inselege ezitarile psihologilor sociali de a se implica in demersuri de psihologie sociala aplicata. Intr-un experiment bine control at. temperatura camerei). Cercetarea de evaluare (sau evaluarea programelor) poate juca un rol deosebit de important in 0 ~2 . In general. 2001). Explicatiile alternative pentru acest efect nu pot fi sustinure.ee permit concluzii cauzale. In sfar§it. Avandu-se in vedere d subiectii ignora adevaratul scop al studiului. De pilda. cei ce intervin se confrunra cu dificulrati de rezolvarea carora depinde atingerea scopului principal al programului.

sa consolideze satisfactia in §coala etc. §tiin~a independenta. 49). care 'insa poate avea 0 validitate interna indoielnica. In sfaqit. de pilda. Cel ce face evaluarea programelor e. prin urmare. 1n Statele Unite. schimbarea sociala. practic.odatii pus in aplicare. sanaetc. pro- Porrivit lui Mark Pancer. aceea In care programul produce rezultate. alcoolism. stima de sine etc. In primul stadiu se faceo evaluare a nevoilor cornunitatii (potensia: lilor beneficiari). mai cu seama cand facem evalua- §i in implement area propriu-zisaa 0 fel incar eficienta lor sa creased. Evaluarea iar managerilor prograrnelor ingaduie sa verifice cele mai multe guvernamentale. p. programelor "Aplicarea De asemenea. fumat. Unele ~inresc sa rezolve probleme rutiere. un consultant In domeniul schimbarii sociale. astfel incat ele sa aiba efecte maxime la C05ruri moderate. de rnulte ori. Cvasi-experimentele au variabile independente §i variabile dependente. modul in care asrfel de programe sunr proiectate §i implernenrate §i eficienta lor in a produce (Pancer. Pentru a realiza ulrirnul tip de evaluare se·foloseste. Cei ce realizeaza evaluarea programelor privesc asrfel de schimbari ca rezultate ale programelor. donarea de organe. accidente pe care §i Ie propun. Ea a aparut in anii '60. Altele vizeaza muncii. Caracteristica principals a unui program 0 'reprezinta. specifice §i ~asurabile. evaziune fiscala. ce face parte din grupul §tiinselor sociale. t I dele din cercetiirile sociale aplicate. un cvasi-experiment.3. relatii tensionate intre grupurile violenta ernice ori rasiale. . Evaluarea programelor este 0 un tip de evaluare (Pancer. repartiza participantii la intamplare in grupuri. dificultatiior ce apar 'in procesul ca §i In masurarea de dezvoltare irnpactului §i Cercerarea de evaluare utilizeaza rnulte din rehnicile §i rneto- a programelor. In stadiul de proiectare a programului. p. fericirea. cercetarea de evaluate are drept scop sa ghideze dezvoltarea programelor sociale. El colaboreaza strans cu cei ce implementeaza programul pentru a amplifica la maximum impactul interventiei §i a obtine cat rnai multe beneficii pentru sodetate. nu avem posibilitatea de a . 49). In stadiul de implementare se poate realiza 0 evaluare a procesului (daca. dar nu folosesc repartizarea rando- 1 !. 1993). eficienta alocarii fondurilor. locuintei agentiilor finantatoare. 1994. Sechrest §i Figueredo. ' Fiedrui stadiu de dezvoltare a unui program 'ii corespunde socials a varstei III-a. in acest caz.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL\ APLICATA I ~ 2. In functie de schimbarile de criminalitate. ca activitiisile sa fie coerente §i bine articulate §i ca argumentarea Iegaturii cauzale dintre activitati §i scopuri sa fie solids). Cvasi-experimentul In multe contexte de reren. "programul este un set de activita~i ce au ca principal obiectiv produce rea unei schirnbari la cei ce vor beneficia de program sau In mediul acestora" (Pancer. ca urmare a Inmul~irii programelor ra~ii. definitie a evaluarii programelor: unei game largi de metode de cercetare sociala pentru a aprecia nevoia deprograme sodale. 'Iotusi. 1997. spre deosebire de acestea. programelor cercetarea §i laluarea de evaluare cercetarilor se pot face ajustari 'in in a§a 2. schimbarile do rite la un cost rezonabil" rea unor programe de interventie. in etapa finala. buie la ameliorarea baza rezultatelor proiectele lata ca programele de programe le Ingalor §i-au atins scopurile de evaluare contriPe deciziilor potrrvite. Cele mai importante evaluari sunt cele ce privesc nevoile comunitatii §i rezultatele. sociale In dorneniile calitatii vierii. se poate face 0 evaluare a adecvarii Cseurrnareste. 1997. duie sa dovedeasca faptul la costuri rezonabile. cvasi-experimentul. ca §i sociologia sau antropologia. Vom utiliza. ca scopurile programului sa fie clare. programul opereaza a§a cum a fost planificat). se fac doua tipuri de evaluari: 0 evaluare a rezultatelor propriu-zise (are programul efectele scontater) §i 0 evaluate cost-beneficiu (rezultatele au fost produse la costurile planificate?). educatiei. de aceea. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA ~I METODOLOGIE solutionarea implemenrare gramelor. bunastarea. consum de droguri. asistenta programele legate a sunt extrem de diverse.

Planul cu pretest §i cu grupuri echivalent. Aceeasi participanti sunt selectaSi pentru turbatori. a amplificat Dad astfel. Daca decide1I1 sa facem pretestul cu mult timp inainte (de exemplu. caci petmite deraspandit in srudiile de terendin §tiinsele anihilarea unora din factorii ce arneninta valila pretest. cu pretest §i posttest. apar §i aici factori perdad rrimitem chestionare subiectii. plat in timpul regimului dad emisiunea asupra Holocaustului. emisiune despre De exemplu. S-ar putea produce. emisiunii. evenimente parazite care sa influenseze atitudinile populasiei faSa de Holocaust . ca un canal de televiziune difuinteresati de Holocaust experimental §i cii suntern §i incercarn Cons ide ram d difuzarea ernisa masurarn unui trirnitern chestionare siunii a fost tratamentul esantion de subiecti. Daca pretestul sau a diminuat nu avem un ptetest control sunt echivalente. intelegern non-echivalente. cercetatorul §i va profit a de 0 nu poate repartiza studentii din anul III cu grupa repartizare de acelasi exemplu. Acest plan este ext rem de raspandit in studiile aplicate de reren. Planul cu observasii multiple inainte §i dupa rratament este reprezentativ ori inainte pentru a doua clasa de planuri tratamentului experimental cvasi-experi§i de mai mentale. atunci este posibil sa nu fi intervenit maturizarea §i evenimentele parazite. Evident. cii 76% §tiu ce s-a intarnDar ne purern pune intrebarea constiinta populatiei sau un alt grup fel. caci ambele grupuri primesc aceleasi testari. variabilei independente: hitlerist. Cu cat grupurile sunt mai echivalente. Totusi. va compara grupa de psihologie difuzarea ele vorinfluensa de sociologie din anul III. independente a. Planul cu un singur grup §i cu post-test. e. De pilda. cu un an). Grupul de control nu este echivalent §i nu este expus tratamentului. descoperim ca in mediul rural se comindepen- nu s-a difuzat emisiunea. un singur grup este observat de mai rnulte de aplicarea rnulte ori dupa. Dad exista scoruri apropiate rile sunt relativ apropiate. c. d. cu atilt concluzia este mai valida. dar §i diferentelor de selectie intre grupuri. Efecrele restarii sunt §i ele anihilate. - Stim ca. 0 §i fara de Din pacate. in acest rastimp. la intamplare sa folosim cel putin de exemplu. dar §i prin alre variabile. sa presupunern impactul impactul acesteia asupra populatiei. recapirulare. Planul cu un grup de control non-echivalent.§i post-testari. inrre membrii celor doua grupuri exista diferente: forrnanta independent 0 se pot gasi dimensiuni de tratamentul valoare care sa afecteze perConsta in expu§i apoi posttestul ar putea masura efectul pretestului. prin expunerea para grupuri pe niveluri ale variabilei independence In cadrul cvasi-experirnentului. e greu de raspuns. . In acest plan. orice diferenta dintre grupuri se poate datora tratamentului. In acest caz. la valori diferite din domeniul recapitularea ale variabilei (pe Inexemplul cu Holocaustul. nerea unui grup la rnasurarea zeaza 0 a variabilei variabilei dependente. acest plan se Prin non- ditatea interna. un cercetator propune sa determine performanra trebuie independence dad amelioreaza variabilei §tiinselor educatiei i§i la finalul fiecarui curs doua ~iveluri ale studentilor. Constararn. Folosindu-ne inainte de ambele observatii.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 2.prinderea §i judecarea unui criminal de razboi sau difuzarea de catre alt canal a unor emisiuni asemanatoare. Ambelor grupuri li se aplica pre. Selectam un grup de subiecti din rnediul non-echivalente §i acestea POt sa difere intre ele nu rural §iii comparam cu grupul expus la tratament. Acest plan este extrern sociale. cu pretest §i posttest. Planul cu un grup. inseamna §i posttestul d grupugrupului de experimental. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §I METODOLOGIE mizata a participantilor grupuri numai experimentale). dente. apar alte probleme. pilda. in modelul clasic al cu recapitulare deja existenta 0 experirnentului. neexpus la emisiune. mecanism menr. El reprezinta un progres in raport cu planurile anterioare. b. faptul d al doilea grup a fost ales printr-un expus la trata- de selectie diferit in raport cu grupul . Intr-un apropie de studiul de caz.

incac cercetarorilor le vine foarte greu sii controleze variabilele ce pot influenta variabila dependenta. e greu de spus care parte sau parSi ale ei sunt sufi- 20 . operatiile de repartizare in conditii experimentale §i de manipulare devin rnult mai dificile in mediul social real. conduce la conduzii clare asupra efectului. Totusi. dad dorim sa introducem o noua grila de salarizare §i imediat dupa introducerea ~am 0 lor - subieqii nu vor mai reactiona spontan la rnanipularile ei obser- crestere cu 10 % a venitului care se rnentine. Dad in cercerarile de psihologie socials fundamentala se indue schimbari de scurta durata in comportamentul indivizilor (manipularile nu sunt decat schirnbari comportamentale induse de experimentator). Dad parricipanrii la 0 cercetare de laborator sunt u§or de repartizat in grupurile experimentale. Exista critici ai psihologiei sociale aplicare care privesc aceste influente pe termen lung ca manipulari nejustificate §i incorecte ale comport amentului indivizilor. Discu~ia asupra cvasi-experimentului este oarecurn des cur ajatoare . Pentru a se evita reprosurile de incalcare a eticii.l. Controlul experimental este dificil in aprecierea eficientei aplicatiilor psiho-sociale.scopul unui asemeneademers este. apar probleme ce par insurmontabile ~i~i unul .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 2. evaluarea programelor inrerventie in social. scopul principal al aplicatiilor este acela de a produce schirnbari permanente (Weyant. un control deplin. subiectul este implicat intr-o situatie pe care ~l ar fi ocolir-o . Evident.din planurile prezentate nu elimina total factorii para~ Zl~1. rela~i~ subiectilor nu introduce distorsiuni. In acest plan.. faptul de a oferi inforrnarii complete la incepurul expenmentului are impiicarii drastice asupra rezulrare. Nu avem tre~uie. non-echivalent. Grupul de control ne ajuta sa detectam efectele evenimentelor parazite. mult mai arnbitios. Desigur.atunci cand facem cercerari de teren sau cand explorarn rezultatele unor aplica~ii. E dificil §i uneori periculos de stabilit. 1986).cvasi-experimentele sunt instrumente indispensabile pentru pSlhologii inreresarj in chestiunile aplicare. 0 alta problema este ca intervensiile §i cercetarile aplicate se desfasoara in conditii reale . programe de experimentatorului. Consecin~ele aplicatiilor psihologiei sociale pot fi foarte insemnate §i de aceea preocuparile etice in acest domeniu sunt eel pu~in la fel de irnportante ca §i in psihologia sociala fundameritala. dad in cercetarea fundamentala variabila independentii e simpla §i.TOtU§. purern avea Inc~e~~re d aceasra cre§tere se datoreaza noii grile. dar nu apiica nici un tratament. Pentru acest motiv. 1:e este rnasurat la aceleasi intervale. sa adrnitem.e parere d subiecrii ar trebui informati complet asupra inainre de a-si da consirnacesr cdnsim~amant In cuno§tin~a de cauza.4. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §I METODOLOGIE Un astfel de plan surprinde schimbarea perrnanenra in rnasura in care aceasta exista. ar fi inutil sa deterrninarn un subiect sa se lase de fumat 0 zi .a~apentru folosirea tehnicilor de in§elare wsubieqilor. caci avem de-a face cu acelasi grup. 1986). In sfar§it. unde evenirncntele apar spontan. exista poslbl~t~tea ca un eveniment parazit sa fi coincis cuintervenria noasrra (mtroducerea grilei) §i el sa produca acest efecf. in cercerarea aplicatii variabila independenta este adesea foarte cornplexa. De pilda. a abandona aplicatiile ar constitui probabil un rau §i mai mare: ar insernna sa renuntarn sa-i ajuram pe oameni In conditiile In care avem toate mijloacele sa 0 facem (Weyant. o varianra care intare§te considerabil validitatea inrerna a acesrui plan este introducerea unui grup de control _ un al doi~eagrup. de aceea. s~op~lU1§l procedurilor experimentului ~amantul pentru participare. 2. de obicei. De pilda. Erica aplicatiiloiCercetarea fundamenrala din psihologia sociala a fost cririUnii cri- c. ce anume e bine pentru altii. educationaie sau a alto. e nevoie ca orice demers de aplicare sa fie evaluat inainte de a-I demara de 0 comisie de experti. Fara tier sun~ d. evaluarea eli~ica.

2. Consecintele aplicatiilor psihologiei sociale POt fi foarte insernnate §i de aceea preocuparile etice In acest domeniu sunt cel putin la fel de irnporranre ca §i In psihologia sociala fundarnentala. APLICATA ciente pentru a produce efectul. Teme de reflectie • Scopul principal al aplicatiilor este aceia de a produce schimbari perrnanenre. Date fiind .1.3. 2. compottamentul de evitare.3. • sa analizati legsrura dintre eficienta personaHi §i problemele de adaptare.. Ia§l Pot aceia care cred c<i pot. Constiinta de sine §i auro-reglare 3. scopul principal al aplicatiilor este acela de a produce schimbari permanence (Weyant. Dirnensiuni ale eficientei personale 3. Cum se realizeaza evaluarea programelor sociale (dupa Pancer.2. • Irnaginati un cvasi-experimenr pe 0 terna aleasa de dvs. comportament agresiv. Eficienta personals 3. ~~~~~ " . Surse ale informasiilor privind eficienta personala 3.3.2..1.. • sa inselegesi principalele aplicatii ale atentiei auto-focalizate. Programele sociale sunt demersuri complexe §i extrern de costisitoare. putern inrelege ezirarile psihologilor sociali de a se implica in dernersuri de psihologie sociala aplicata. 1997)? 2. veri fi In masura: • sa 'inselegesi principalele aplicatii ale teoriei 1nvasarii sociale in acest domeniu. In functie de schirnbarile pe care §i Ie propun. Care sunt tipurile de cvasi-experiment utilizate 'in domeniile psihologiei sociale aplicate? 2.2. . Aplicatii ale reoriei arentiei focalizate 3. programele sunt extrern de diverse. Cele mai import ante evaluari sunt cele ce privesc nevoile cornunitatii §i rezultatele. Vergiliu Obiective de invasare Studiind acest capitol. 1986).MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL}. Irnaginati un exemplu . eficienta personala. 40 .~ Psihologia socials aplicata in domeniul sanata~ii mentale §TEFAN BONeu U niversitatea "AI. I. Daca In cercerarile de psihologie sociala fundamentala se indue schirnbari de scurta durata In comportamentul indivizilor (rnanipularile nu sunt decar schimbari comportarnentale induse de experirnentator). cavsi-experimentul. Domenii de aplicatie ale reoriei 'invasari sociale 3.deficientele ce apar in controlul experimental cand se trece de la cercetarea fundarnenrala la cea aplicara. ca §i In rnasurarea impactului prograrnelor. 1.2. atentia auto-focalizatii. Pentru a realiza ultimul tip de evaluare se foloseste. Constiinta de sine §i probleme psihologice Cuvinte-cheie: 'inviisarea sociala. irnitatie.3. Cercetarea de evaluate (sau evaluarea programelor) poate juca un rol deosebir de important In solutionarea dificulratilor ce apar In procesul de dezvoltare §i implement ate a programelor.1. Eficienta personals §i probleme de adaptare 3. judecata rnorala.3. Care suntcriticile aduse din perspectiva erica aplicatiilor psihologiei sociale? . de multe ori. Cuza 3~. Cuprins 3.2. Intrebiiri de autoevaluare 2.. . 3.. Consecinte ale atentiei auto-focalizate 3.3.

Bandura (1973) a construit o teorie cognitiva asupra agresivitatii. inalt'de 1. El a deschis u§a sufrageriei. APLICATA 3. S-a di~arat pe un scaun. Angajand un astfel de demers. put~a sa ramana rara <onsecinte sociale. Henry a ram as singur acasa §i a incercat sa ia cateva bomboane din dulap. dimporriva. nazuind sa puna teo ria psihologica III sluJba rezolvarii unor probleme concrete. cea de-a doua modalitate corespunzapd observarii modelelor (vezi §i Boncu. S:a rnanif~s~a: ca u. PSIHOLOGIA SOCIAlA APLICATA IN DOMENlUl SANATATII MENTAlE 3 . In funqie de condi~ia experimentala. dar neglijeaza intentia.)ne c~ m~V12l1 aC~lzi~ioneaza comportamente sociale prin experienra direcra sau prin experien~a indirecra. Modelulll agresa pe Bobo. Piaget diagriostica orientarea morala punandu-si subiectii sa judece conduit a un or personaje.n plastic §i un clovn din acelasi material. rmngi. In primul stadiu. adesea astfel de.n psiholog pragmatic. Jean nu §tia de cesrile din spatele usii. 11izbea de perete etc.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL1.: De pilda. Procedura standard in acesre studu implica observarea de catre subieqii-copii a unui model adult. intr-o carte celebra.cuno§tin~eIe sau personajele eralare in mass-media. §i nu numai recompensa materiala stimuleaza imita~ia sau d subiectii ignora sanqiunea aplicata modelului dad adultul ce a sanctionat modeluI nu esre prezent in faza de perforrnanta irnitativa. l-a atacat pe Piaget care. dar tot nu reu§ea sa ajunga La borcanul cu bomboane. M?d~lul vevolua intr-o camera in care se gaseau diverse jucarii. Potrivit autorului american. In timp ce incerca sa-l apuce. a descris evolutia rnorala a individului ca fiind marcata de doua stadii: stadiul responsabilitatii obiective §i stadiul responsabilitatii subiective. copilul sine searna de consecintele actului. Tot la lnceputurile consrructiei sale teoretice. carp de colorar §i creioane. Bandura a inchegat un discurs abstract despre imirarea comportamentelor celorlal~i dar a §i explicar achizi~ionarea unor comportamente specifice. . copilul [udeca gravitatea actului in functie de intentia persoanei. Cercerarile corelationale aprofundate de mai tarziu au pus in evidenta contributia ins emnata . Bandura §j-a aplicat ideile in domeniul judecatii morale. Fireste. copilul ajunge sa in~eleaga care comportamente sunt valoriza~'e in societate §i care dezaprobate ori pedepsite. aratand ca indivizii expusi la modele agresive l~~~sa c~mportamente agresive. Subieqii erau apoi verificari dad retinusera comportamentul modelului sau daca Ie reproduceau arunci dnd erau inrrodusi in camera in care se afla dovnul Bobo. manifestandu-se violent atunci cand primele le depasesc pe cele din urma. Urmarind modelele. ~e~r~~ inv~~arii sociale dezvoitara de Albert Bandura sus1. Bandura §i colaboratOrii sai au demonstrat ca modelul agresiv film at obtine acelea§i efecte ca §i cel in carne §i case. Pe baza acestei conceptii despre achizisionarea cornportamentelor agresive. 2002).1.Intr-o zi. 1I apasa pe nas. pedepsit sau. l~ Inc~putul anilor '60. emlsan~ ~aspunsun onginaie: 1I lovea in cap cu ciocanul. Indivizii cantaresc beneficiile §i costurile agresivitatii. iar pe scaun 0 tava cu 15 cesti. intitulata Judecata morala la copil (editia romaneasca a aparut in 1980). Potrivit lui Piaget. pe baza careia ei faceau judeca~i morale: "Jean se afla in camera sa atunci cand a fosr chemat la cina. a lovit 0 ceasca. In stadiul subiecriv. comportamentul modelului putea fi recompensat (cineva intra in camera. mai multe srudii compor:ame~tulUl agresrv.~97~ a publicat 0 carte in care a aplicat principiile teonel. iar aceasta a cazut §i s-a sparr". Modele POt fi ~embrii propriei familii.t n~mele de Bobo.bAaza~ :n.50 m. dar 1:n spatele u§ii era un scaun. EI a deschis u§a. cop iii sub §apte ani 11vor gasi vinovat pe Jean. calcule sunt nerealiste. Do~enii de aplica!ie ale teoriei inva!arii sociale ~. a 1nc~mat.. tava s-a rasturnar §i reate cele 15 cesri s-au sparr". colegii.a violentei din mass-media La comporrarnenrul agresiv al copiilor §i adolescentilor. Sau: . Maestrul genevez a identificat hotarul dintre cele doua sradiicu varsra de §apte ani. A~rAesivitatea a constiruir una din preocuparile lui teoretice ~e . arc uri §i pistoale un ciocan n:ar~ ~i. lara genul de povestire pe care-I ascultau copiii. apr~b~ c~eavce ~cuse §i Ii intindea 0 ciocolara). s~a descoperit ca laud a. car~l: 11 e~a atribui. lll~asar~l sociale in acest domeniu. cauza principals a comportamentului agresiv 0 reprezinta anriciparea de catre individ a consecintelor pozitive. Alaturi de dtiva colaboraton. Aceasta procedura a permis srrangerea unui mare volum de dare. prietenii.

• sa in~elege~i principalele aplicatii ale atentiei auto-focalizate. Cuprins Intrebilri de autoevaluare 2. Cercetarea de evaluate (sau evaluarea prograrnelor) poate juca un rol deosebit de important in solutionarea dificulrarilor ce apar in procesul de dezvoltare §i implementare a programelor. 1. Fentru a realiza ultimul tip de evaluare se folosesre. veti fi in masudi: • sa In~elegesi principalele aplicatii ale teoriei inva~arii sociale 'in acest domeniu. 1986). Cuza Ia§l Pot aceia care cred Cet pot.3. Frogramele sociale sunt demersuri complexe §i extrem de costisitoare. Care suntcriricile aduse din perspectiva etica aplicatiilor psihologiei sociale? / 3.3. Domenii de aplica~ie ale reoriei inva~ari sociale 3. In functie de schimbarile pe care §i le propun.3. cavsi-experirnentul.----::. ca §i in masurarea irnpactului programelor. Aplicatii ale teoriei arentiei focalizate 3.2.3..1. 1. Con§tiin~a de sine §i auto-reglare 3. irnitatie.3. agresiv. • sa analizati legatura dintre eficienta personala §i problemele de adaptare. Consecin~e ale atentiei auto-focalizate 3. de evitare.' APLICATA ciente pentru a produce efectul.~ Vergiliu Obiective de invapre Studiind acest capitol. Consecinrele aplicatiilor psihologiei sociale pot fi foarre ins em nate §i de aceea preocuparile etice in acest domeniu sunt eel putin la fel de importance ca §i in psihologia socials fundamentala. PSihologia sociala aplicata in domeniul sanata~ii mentale §TEFAN BONCU ". 3:_. Cele rnai import ante evaluari sunt cele ce privesc nevoile comunitatii §i rezultatele.2. putem 'in~elege ezitarile psihologilor sociali de a se implica in demersuri de psihologie sociala aplicata. __ -----. Dimensiuni ale eficientei personale 3. Dad in cercerarile de psihologie sociala fundamentala se indue schimbari de scurtji durata in comportarnenrul indivizilor (rnanipularile nu sunt decat schimbari comportamentale induse de experimentator). Eficienta personala 3. Surse ale informa~iilor privind eficienta personala 3. Imaginati un exemplu. 2.2. Eficienta personala §i probleme de adaptare 3. Care sunt ripurile de cvasi-experirnent utilizare in domeniile psihologiei sociale aplicate? 2.2. judecata eficienta personala. ~ • Imaginati un cvasi-experiment pe 0 tema aleasa de dvs. 40 J i . Cum se realizeaza evaluarea programelor sociale (dupa Fancer.~---. Date fiind deficienrele ce apar in controlul experimental cand se trece de la cercetarea fundamentals la cea aplicata. comportamentul atentia auto-focalizatii. Con§tiin~a de sine §i probleme psihologice Cuvinte-cheie: lnva~area sociala. Teme de reflectie • Scopul principal al aplicariilcr este acela de a produce schimbari permanente. scopul principal al aplicatiilor este acela de a produce schimbari permanente (Weyant.1. de multe ori.1. comportament morala. programele sunr ext rem de diverse. 1997)? 2.2. Universitatea "Al.-.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL.2.3. 3.

Foarte bine". Ipoteza lor. douaconditii tara experientji vicarianta. autorii au creat 0 condirie cu intarire vicarianta §i inrarire directa. una din cele mai spectaculoase apiicatii ale teoriei lui Bandura despre imitatie s-a realizat In domeniul comportamentului de evitare. pe de alta parte.potrivit careia copiiidin prima §i a doua conditie l§i vor schirnba intr-o mai mare rnasura orientarea rnorala s-a adeverit. de exemplu. La fel erau intarite §i raspunsurile copilului atunci cand acesta prelua judecatile adultului.1 socialullnseamna 'in ext rem de multe contexte. indivizii evoluand implacabil §i ireversibil in directia responsabilitatii subiective. cu exceptia faptului ca acestia prirneau recompense verbale pentru acordarea raspunsului lor cu raspunsul modelului. Adultul. Bandura §i McDonald au izbutir sa clatine conceptia dupa care exista cornporrarnenre specificevarsteibiologice care au la baza factori ontogenetici. orientarea moral a a copiilor poate fi modificata prin manipularea intiiririlor sau prin expunerea la modele. Existau. Cei trei autori au folosit drepr subiecti copii ce se rerneau de caini. Ei au incercat sa arate c3. expunerea ' . a treia conditie nu presupunea prezenta unui model: subiectii erau Indiri~i de fiecare datil cand faceau 0 apreciere In conrradictie cu orientarea moral a. efectul foarte slab al intaririlor directe din conditia a treia. fiecare copil evolua irnpreuna cu un adult. "Excelent" etc. pana ce persoana poate accepta contactul cu obiectul. un copil de patru ani. argumenrand In favoarea unei dererrninari sociale. In esentii. dar §i al celor sociali. Iar pentru . al carui contact cu stimulul respectiv nu are nici un fel de consecinte negative. Fadi lndoiaHi. Sarcina era aceea de a aprecia din punct de vedere moral comportamentul unor personaje ale un or povestiri alcaruite dupa Piaget. la care luau parte subiectii). avand cuno§tin~a de stadiul in care se afla copilul. impactul intaririi vicariance conjugate cu lntiirirea directs este egal cu impactul intaririi vicariante tara 'intarire directa arata import ansa expunerii la/modele. formula judecaSi morale reprezentative pentru stadiul opus. evitarea condisionara a fost redusa sau chiar eradicata prin stingere. Experirnentatorul aproba aceste raspunsuri. judecatile morale ale copiilor pot fi rnodificate prin imitarea unui model adult. in viziunea lui Piaget. oferindu-i informasii des pre posibilitatile de abordare a obiectului de care se rerne. Terapia de desensibilizare sistematica. una in care cainele aparea I 'II'. aceasta metoda presupune expunerea subiectului care triiie§te sentimentul de frica in prezenta unui stirnul condi~ionat anterior la un model curajos. descresterea frecventei unui comportament pana la eliminarea lui din cauza I I I lipsei incaririlor. de asernenea. exclarnand de fiecare dad . comportamentul de evitare se mentine chiar dad nu exist a consecin~e negative asociate acestor obiecte. Raspunsurile de evitare apar In prezen~a unui stimul avand proprietiisi negative ori neplacute pentru persoana. stingerea desemnand. COpl. In limbajul teoriilor invasarii. In primul grup. Trebuie sa rernarcam. fie intr-un context neutru. /. se apropia de animal §i 11mangaia fie intr-un context pozitiv (la 0 petrecere pentru cop ii. MulSi cercetatcri sunt de parere c3.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA I ~i iar cei peste §apte ani pe Henry. este relativ rigida. In sfar§it. Stadiilede dezvoltare trebuie vazute ca aflandu~se nu numai sub . Grusec §i Menlove (1967) au propus 0 metoda de stingere a comportamentului de evitare elaboratii pe baza teoriei invasarii sociale. Stadialitatea. Faptul d. . 3. Bandura. In acest caz. Asrfel. la modele. lipsa de contact a individului eu situatia reala reprezinta motivul cel mai important pentru care obiectele anxiogene continua sa-i provoace reflexe conditionate. ! ! i Ii . cateva experirnente aratasera di expunerea gradatii a subiectului la srimulii negativi poate elimina efecrele condisionate ale acestora. A§adar. apoi i-au repartizat la Intamplare In trei conditii experimentale. 0 conditie cu intarire vicarianta §i 0 conditie cu inrarire direcra. Pe scurt. La sfaqitul anilor '50. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN DOMENIUL SANATATII MENTALE controlul factorilor biologici. Procedura era identica pentru copiii din al doilea grup experimental./. ce Ie fusese diagnosricara. Modelul. Observarea unui model poate dezinhiba persoana. Bandura §i McDonald (1963) au pus la 'indoiala dererrninarea judecatii morale de catre varsta biologica. incepe cu stimuli care seamana oarecum cu obiectele de care se terne persoana §i progreseaza cu stimuli tot mai asemanarori. Printre cei mai studiati astfel de stimuli se numara cei anxiogeni. Au identificar stadiul moral in carese aflau subiec~ii-copii.

arata Bandura (1986. indiferent de tipul de context. ca sa sfar§easca prrn a accepta ca §erpi adevarari sa li se incoiaceasca in jurul gatului. in privinta irnplicarii teoriei invaSarii sociale in stingerea comportamentului de evitare. Grusec §i Menlove. In testul final. Ei trebuiau sa-§i imagineze scene tot mai anxiogene cu §erpi. Testele efectuate de Bandura §i de colegele sale imediat dupa tratamentele experirnentale §i a doua zi au confirm at impactul modelului.: sa atinga un §arpe. recrutati prin intermediul unui anunt publicat in ziarul local.iPrin urmare. sirnilaritate 'ce faciliteaza irnitatia. in seria aplicatiilor teoriei lui Bandura asupra irnita~iei includem §i explicarea insu§irii de catre copii a rolurilor de sex.rSubiectii.Dezvoltarea rolurilor de sex este. apoi i§ilnvinge frica. chiar dacaIa venirea in laborator abia indrazneau.. Meichenbaum dernonstreaza eli un model care exteriorizeazaIa inceput sentirnente de frica. studiul lui Meiehenbaum (1971).. un fenomen psihosocial". . adaptandu-se ezirand situatiei. gradata). Un prim grup de subiectia fost supus terapiei de desensibilizare sistematica.." (Bandura. la activitati presupunand contactul cu §erpi . precum §i de tntaririle pe care individul le primeste pentru imitarea conduitelor caracteristice grupu- Ii I ~ .. aparent gata sa abandoneze. scopul interventiei a fest tratarea fobiei provoeate de §erpi nevenincsi. Atributele §i rolurile sociaie legate de apartenerrta indivizilor la grupul de sex masculin ori la cel feminin trebuie distinse de diferentele biologice dintre sexe. purtand rnanusi. 92). Utilizarea unui astfel de model. fundamenteaza abordarea problemeidin perspectiva teoriei mod erne a imitatiei. adolescenti §iadulsi se angajau in inreractiuni tot mai dezinhibate cu §erpi. iaracest adevar. sub indrumarea experimenrarorului. §i in eele din urrna realizeaza comportamentul de abordare la fel de sigur pe el ca §i modelul competent poate fi §i mai eficient. Autorii recunosc totusi ca . rnarturiseau ca teama de §erpi ii impiedica fie in exercitarea obligatiilor profesionale. este jusrificata de similaritatea sa eu subiectul. 23). p. Ev~luya Tara consecinse negative a rnodelului Ii convinge pe subiecti ca tearna lor de contactul cu §erpii nu are nici 0 jusrificare . Al doilea grup experimental (conditia de modelare simbolica) urrnarea un film de 35 de minute in care copii. De data aceasta. ee ini~iau tara urrna de ezitare eontactul eu obiectul de care se te~ea subiecrul. mentinerea §i generalizarea sa poate fi controlata in mod eficient prin intariri aplicate direct subiectului. eu varste cuprinse mtre 13 §i 59 de ani. Imirarea unui model ce abordeaza Tara frica §i Tara consecinte neplacute obiectul de care persoana se teme se dovedeste mal eficient decat contactul direct cu aces! obiect. Personajele din film se confruntau mai intii cu reptile din material plastic. 1967. cornportamentul deevitare poate fi stins prin. } odata ce comportarnentul de abordare a fost restaurat prin modelare. In fine. autoriiau cerut subieqilor sa manipuleze doi §erpi eu rnainile goale §i au cons emnat di 92% din subiectii apartinand celui de-al rreilea grup experimental izbuteau aceastii perforrnanta. Copiii care urrnarisera modelul se puteau apropia atat de animalul experimental. rnijloace vicariance.au probat eficienta. Tratamentul experimental aplicat lor prevedea §i parriciparea (evident. aproape un truism. Bandura §i Walters (1963) argumentasera ca dezvoltarea comportamentelor de rol de sex la copii depinde de identificarea cu un model de acelasi sex. Cercetarea efecruata de Bandura. Comportamentul fobie dispare (chi at daca anxietateamai persista) prin i'mbinarea rnodelarii eu participarea ghidata .< J I a vindecat ehiar §i subiectii din primele doua conditii care rnentineau comportamentul de evitare. dar model area eu participate ghidara " . Erau invasasi sa foloseasca relaxarea muscularii §i scenele imaginare pozitive pentru a-si diminua excitarea emotionala. p. Blanchard §i Ritter (1969) este mai cornplexa §i rnai solid fundarnenrata din punct de vedere teoretic. fie in desfasurarea activitatilor cas nice ori recreationale. Subiectii din al treilea grup aveau posibilitatea sa observe un model real. in buna rnasura..MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA r-P"HOLOG<A iii SDCJALAAPLJCATAIN DOMPNJUL SANAT'''J MPNTALP in contextul poziriv §i cealalta in care copiii evoluau in contextul pozitiv In lipsa atilt a modelului. Acest autor rernarca faptul ca Bandura §i" eolaboratorii sai au folosit rnereu modele foarte cornpetente.[ . cat §i a.cainelui. cat §i de un alt caine. U nele din cele mai importante aspecte ale participarii sociale sunt preserise de aceste roluri de sex. Merits arnintit.. Toate cele trei metode de vindecare a fobiei §i-.

Subiectii urrnareau un film scurt in care apareau doi J)arbasi. 'in studiu] principal asupra intaririi vicariante (Bandura. Iar achizitionarea diferentiata are . sunt mai afectati de stereotipurile asupra grupurilor de sex de cat mamele. in legatura cu administrarea intaririlor. cand subiectii au fost recompensati pentru a-§i arninti tot ce-si puteau aminti des pre ce facusera ambele modele. Co~form lui Bandura (1972). la sfar§itul celui de-al doilea film. Rezultarul eel mai important al studiului este acela ca. La experiment au luat parte 32 de copii. iar fetele pe cel al modelului feminin. 1965b). jumatate baieSi. autorii au consernnat faptul ca subiectii i§i imparreau atentia in mod egal 'intre cele doua modele. 'in principiu. copii de ambele sexe. Perry §i Perry (1975) au cornpletat demersul intreprins de Grusec §i Brinker (1972). fiecare Tacand altceva. Grusec §i Brinker sugereaza d la fel trebuie sa stea lucrurile §i in privinta invasatii comportamentelor adecvate apartenentei sexuale. ei achizitioneaza in mod diferentiat aceste conduire. avand varste cuprinse Intre 7 §i 9 ani. de pilda. invasa cornportamentul adultilor din grupullor sexual mai mult decat al adultilor din grupul sexual opus. cei doi psihologi n-au pus in evidenta mecanisrnul responsabil pentru acest efect. pentru imitarea caruia fusese intarir §i cat timp il priveste pe celalalt adult.rolul feminin interzicand. Ei au cerut subiectilor. ca baiesii sa verbalizeze mai ales cornportamentul modelului masculin. Totusi. Desi biiieSii §i fetele privesc cu aceeasi concenrrare a atensiei conduitele femeilor §i ale barbasiJor. in calitate de agenti socializatori. Contrar ipctezei lor inisiale. Teoretic. De pilda. Explicaria dezvoltarii rolurilor de sex pe baza invaSarii lor diferentiate §i-a giisit un suport empiric in cercetarea efectuata de Grusec §i Brinker (1972). dar de data aceasta cercerarorii inregistrau rniscarile oculare ale fiecarui subiect.la baza codarea superioara a cornportamentelor modelelor de acelasi sex. jumatate fete. Grusec §i Brinker au mizat pe prima alternativa. 0 femeie §i un barbat. §i sa verbalizeze ceea ce vad. ce 0 cornpleteaza pe precedenta. manifestarile agresive. Ipoteza s-a confirmat numai pe jumatate: copiiide sex masculin s-au comportat a§a cum anticipasera autorii. d la varste foarte mici copiii au convinger_ea ca parintii lor se asteapta ca ei sa se com porte "ca ceilalti baietei" ori "ca celelalte fetite". In urrnatoarea faza a studiului. sa priveasca un film in care apareau doua personaje.deci. dar nu efectueaza aceste comportamente decat dad anticipeaza recompense pozitive. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE o alia interpret are. achizitioneaza) intr-o mai mare rnasura comportamentele adecvate statusului lor sexual de cat comportamentele tipice pentru sexul opus. Copiii.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 3. S-a ararat. se proiecta un al doilea film cu aceleasi personaje. este aceea potrivir careia copiii invasa (deci. De asemenea. diferentele in achizirionarea comportamentelor desfasurate de modelele feminine sau masculine pot rezulta din focalizarea diferentiara a atentiei pe aceste modele ori din codarea diferita ca eficienra a comportamentului lor. subiectii sunt capabili sa reproduca cu 0 fidelitare semnificativ mai mare rasp unsurile modelului pentru irnitarea caruia primisera aprobari sociale. Ei au presupus numai d intarirea primita pentru imitare i-a facut pe subiecti sa proceseze mai profund comportarnenrul modelului imitat. s-a ajuns la concluzia d tatii. in ciuda faptului d i§i focalizeaza in mod identic atentia asupra celor doua modele. dar nu §i cei de sex feminin. 'in a§a fel incar s-a stabilit cu precizie cat timp petrece subiectul scrutand rniscarile barbarului lui sau sexual. pe care l-am rezurnat in paginile anrerioare. autorul american constatase di fetele imita intr-o rnasura mai redusa decat baiesii modelul agresiv §i interprerase acest rezultat prin prisma rolului de sex . Numai unul din aceste modele trebuia imitat §i copiii primeau recompense pentru repetarea comportamentelor lui. Asadar. Rationand di verbalizarea constituie un element important al procesarii minutioase a informatiei. potrivit lui Grusec §i Brinker. dar datele experimentului lor i-au silit sa adrnita prioritatea diferentelor in codare. oamenii achizitioneaza multe comporrarnente sociale codand simbolic raspunsurile modelelor pe care le observa. ei au redar mai rnulre cornportamente ale barbatului pe care-I imitasera. Se asteprau ca subiectii sa verbalizeze intr-o mai mare masura comportamentul modelului pentru imitarea caruia fusesera intiirisi in trecut . Fetitele participante La studiu au verbalizat a AQ 49 .

Exista exrrern de rnulre srudii care au ararat ca expecrantele de eficienta personala sunt predictori sarisfacatori pentru comportament. 212). cLinice §i a personaliratii decat alte teorii similare. efortul pe care-l depunem. Expectants cu privire la auro-eficienta (judeca~ile §i expectanteie privind abilitii~ile comportamenrale §i probabilitatea de a fi capabil sa implementeze cu succes cursu] actiunii ales). Teoria ericientei personale (Bandura 1977: 1982) se a§aza In aceasra traditie a teoriilor asupra cornpetenter personale.. ciintaresc §i integreaza diverse surse de inforrnatie cu privire la capacitatea lor §i l§i regleaza comportamentul ales §i efortul In consecin~a" (p. consecinte sau scopuri). suscita tendintele imitative. credintele privind probabilirarea ca acest comportament sa duca la anumite consecinte sau rezultate. ocupa mai mult spatiu pe ecran. persisrenra noastra In fa~a dificulta~ilor §i experientele noastre afective. 3. " Expunerea la modele reprezinta. face. 2. rice §i In urma carora sunt atinse scopurile dorite. expunerea din textu] lui neaza. Ea a generat in ultirnii 20 de ani rnai multe cercetari In dorneniile psihologiei sociale. Expectantele cu privire la rezultate. precum §i in interventiile terapeutice eficiente In problernele ernotionale §i de conduits. Teoria eficientei personale sustine ca toate procesele de schimbare psihologicii §i cornportarnentala opereaza prin rnodificarea credintelor individului despre stapanirea rnediului §i eficiensa personala. Expectanteie privind eficienta deterrnina alegerea actiuniler. Valoarea rezultatelor. 3. } indivizii proceseaza. Expecranta de eficienra personals are cea mai puternica influenta asupra cornportamentului.pe care cred ca le POt . Alegem acele actiuni §i acele straregii despre care credem ca Ie vorn putea duce la bun sfar§it. de fa~ii. Esenta acestei teorii poare f exprirnata asrfel: ini~ierea §i persistenra In comportamente este determinata de: 1. PSIHOLOGIA SOCIAL~ APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE in aceeasi rnasura evolutia femeii din film ca §i a barbatului. credinrele privind propria capacitate de a executa un comportament. Careva teorii psihologice importante s-au aplecat asupra problemelor cornperentei percepute. Aceea§i media tori cognitivi pot fi VaZUS!ca niste componente importance ale problerne1or psihologice §i ale inrerventiilor clinice eficiente: 1. Judecatile de auto-eficienta se refers la ceea ce individul poate sa fad cu abilitatile pe care le are sau la abilitatea individului de a executa actiuni ce fac fa~a in mod eficient situatiilor problerna-. cel mai insernnar factor In dezvoltarea rolurilor de sex. Potrivit rnodelului eficientei personale. Sotii Perry au explicat acest rezulrar prin salienra mai mare a personajului mascuIin (era mai inalt.care lnrampina dificulrati §i obstacole. a eficientei personale §i a controlului. Expectanta cu privire la rezultate (expectantele privind eficienra anurnitor lljijloace comportamentale tn a produce aceste rezultate). Modelele servesc ca 0 sursa de neinlocuir de inforrnarie despre comportamentele adecvate grupului sexual de apartenenta. In subcapirolul James Maddux (1990). ca acesri factori joaca un rol important in adaptare §i in disfunctiile psihologice. Valoarea rezulrarelor (irnporranra anurnitor rezultare. 3. conrroleaza resurse). §i nu acele actiuni care ne depasesc posibilitarile.2.. Eficienra personala! Oamenii au tendinra de a se angaja in comportamente despre care cred ca Ie vor aduce ce-si doresc §i. In cercetarile experimentale s-a demonstrat importanta expecrantelor de \ <" . iar mi§carile lui erau mai distincte).MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA ). Trebuie mentionat ca contributia principala a teoriei eficientei personale la corpusul cunostintelor asupra eficientei personale §i controlului consra tocmai in distinctia dintre cele trei procese mediatoare. trei procese cognitive de baza sunt fundamentale In explicarea §i prezicerea comportarnentelor pe care indivizii le ini~iaza §i a gradului in care ei persisra In actiunile . de asemenea. a§a cum vern arata in paginile urrnatoare. probabil. Bandura a sustinut d "C. Expecranra de eficienta personala. In plus. valoarea subiectiva pe care individul 0 atribuie unor rezulrate sau seturi de rezultate. barba~ii sunr perceputi ca dispunand de 0 mai mare put ere sociala (iau decizii importance. 2. Expectantele de eficienta personala. Teoria eficienrei personale mentio1 Am ~ I I I I I I urrnar eu fidclirare. iar personajele cu putere.

dupa ce a luar masa. Cei mai rnulri cercetarori asuma. Taria expectantelor ciensa personalase afla in legatura cu persistenta durerii §i a altor bariere in calea perforrnantei. Desi efic~en~a personala este folosira pentru a ne referi la credin~ele despre competen~a §i eficien~a ale individului. ca rnentinerea unui regim aLimentar §i mentinerea 0 de exercitii fizice dimineata. expectantele cu privire la rezultate sunr vazute ca mai putin importance §i ca dependente de expectantele de auto-eficienta. vorn fi mai precisi dacii vorn masura expectantele fumarcrului cu privire la abtinerea de la fumar 'in conditii specifice (la 0 perre cere. dar ca rezultatele pe care le anticipeaza indivizii sunt influenrare de expecrantele de eficienta personals (expectantele mele cu privire la consecinre sau rezultate depind de expectantele mele privind capacitarea mea de a executa comportamentul in cauza). Relatia dintre eficienra personala §i expectanta cu privire la rezultare a fost subiect de controversa. In 1984. comportarnenrale. cii valoarea rezultatelor tanta de eficienra personala trebuie sa fie mare pentru ca expec§i expectanra privind rezultatele sa de eficienta per- sonala in abstinenta a fosr arnplificata de un comportamentde abstinenta intr-o situatie cu multe tentatii (intr-un bar.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL" APLICATA 3· PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE eficienra personala cornportamentelo- in influentarea intentiilor §i a srarilor afective. analiza riguroasa a expec0 Desi Bandura (1977) a ararat cii de eficienta tariei personals magnitudinii. ale eficientei personale de eficienta personala variaza de-a lungul a trei tarie §i generalitate. apro- . el a adaugat cii cele doua sun t distincte din puncr de vedere se abtine in conditii de stres sau in prezenta alter fumatori. Magnitudinea eficres0 Expectanrele de eficienta personala nu sunt trasaturi de personalirare. Bandura a sugerat de la inceput cele doua tipuri de expectante sunt complet independence. din doi furnatori se absina de La fumat la 0 petrecere. §i nu nivelul general al increderii in sine sau al srirnei de sine. Ele sunt ccgnitii specifice ce POt fi intelese §i definite numai 'in raport cu cornportamenre specifice in situatii specifice. Generalitatea gradul intr-un domeniu expectantelor sau lirnitat. Ea se poate indoi de capacitatea persoana care incearca sa se lase de fumat poate sa creada ca se ei de a este de a rnasura expectanra sa de eficienta personals cu privire la abandonarea fumatului.1. . cand se afla 'in compania altora care fumeaza etc. In plus.2. 'in care succesul esecul deefi- in fata frustrarii. in mod logic. De pilda. poate abtine atunci cand se simte relaxata §i cand nu sunt prezenti alSii in jur care furneaza. convingere mai ferrna decat celalalt in aceasta privinta. de eficienta personals se refera la influenteaza expectantele in expec§i schirnbarile ca: specific. De exemplu. operationalizar §i masurat ca 0 expectanta cu privire la un comportament specific sau la un set de comportamente modalitate intr-un context specific. se refera la numarul de pasi de dificultate canda pe care persoana se crede capabila sa-i fad. sau dad tantele de eficienta personala contexte. irnplica examinare deraliata studii a se influenreze comportamentul. Asrazi exista torus] studii care atesta d expectanta privind valoarea rezultatelor este un predictor inde- cele mai multe bazeaza pe masuri unidimensionale ale eficientei personale. terrnenul esre mai util atunci cand este definit. cu alti furnatori) poate sa-§i extinda credintele de eficienta personala carre alte contexte in care n-a avut inca succes. In plus. succesul 'in abstinenta gramului tarrtelor se poate generaliza catre alte contexte de autoprocontrol. §i generalitatii. In conceptia lui Bandura. De pilda.) Exectanra eu privire la rezultate. Dimensiuni Expectansele dimensiuni: cienrei personale magnitudine. Taria expectantei de eficienta personala se refera Lahorararea cu care 0 persoana crede di ea poate s~ efectueze comportamentul care cred cii sunt capabilisa unul are 0 in cauza. De pilda. cea mai bun a de a prezice succesul unui individ 'in a se lasa deJumat I f 3. Valoarea rezultatelor sau importanra lor a fost putin srudiara. a pendent alaturi de expectanta mite rezultate cii comportamentul va duce Laanu- §i expectan~a de eficienta personala.0 Valoarea rezultatelor. fumarorul se extind la alte cornportamente a ciirui expectanta conceptual.

.3.A~PL_r:. Experientele vicariante au efecte mai slabe ~supra expecranrelor de auto-eficienta decat experientele personale direcre. de la premisa di. arunci cand cred cii nu poate fi facut nimic pentnr a eontrola evenimentele importance din via~a sau se cred incapabili sa fad ceva pentru a controla evenimentele §i a-si atinge secpurile (scopuri pe care altii par capabili sa le 1:ndeplineascii).I_I_M_E_N_T_A_L_E T_A_- piate de dimensiunea "drie" a lui Bandura tares proprie de a efectua un comportarnenr (increderea In capaciin anumite conditii). Anxietatea. In fumat. Succesul intr-o sarcina sau comportament.. noram consecintele comportamentului lor. Eficienta personala e importantii in anxietatea sociala.:O~L::. Perceptiile de e§ec diminueaza expectantele de eficienta personala.S O. Multe din cercetiirile lui Bandura s-au focalizat pe 1nselegerea §i tratamentul fobiilor. SenzaSiile fiziologice confortabile individ sa se sirnta increzator (sentimente de relax are) 11 fae pe sa.C=IA. Persuasiunea verbala (sau persuasiunea sociala) constituie 0 sursa mai putin puternicii de schimbare durabila in expectantele de eficienta personals de cat experientele de perforrnanta sau experientele vicariance. experientele vicariante. 0 persoana care a incercat sa abandoneze practica fumatului pentru 0 zi. numarul §i varietarea modelelor etc. constatam ce sunt ei capabili sa faca. apoi folosim aceastii inforrnatie pentru a ne forma expectan~e asupra propriului cornportament. in general. indivizii ~evin stresa~i. ea se va indoi de competenta ei 1:ntr-o mai mare rnasura decat atunci cand starea ei fiziologid este plikud ori neutra.. cu incornperenta §i esecul perceput.::. intra In conflict eu altii. 1:ncapacitatea 3. obezitate. Surse ale inforrnatiilor privind eficienta personals Exista patru surse de informatie care pot influerita expectan~ele de auto-eficienta: situatiile de perforrnanta.2. abilitate sau comportament.:. Chestiunile ceimplicii frica §i anxietatea au constituit un teren foarte fertil pentru dezvoltarea cercetiirilor asupra eficientei personale. expectarrtele de eficienta personala scazute se afla in legatura cu depresia. De exemplu. orientarea profesionala (alegerea carierei).:.ferbale esre stabilit de gradul de expertiza a1 sursei. In primele studii 1n acest domeniu. au diverse probleme emotionale §i de adaptare atunci cand au expectanse nerealiste privind propriul comportament §i comportamenrul celorlalti.:.A_T_A_I_N_D_O_M_E_N_I_U_L_S_A_N_A_-T.2. abilitatea evidenta intaresc expectantele de eficienta personala pentru acea sarcina. cand 0 persoana devine constienra de exeitarea fiziologicii 3. imitare) influenteaza astfel expectantele de eficienta personala: observarn cornportamentul altora. Efectele experientelor vicariante depind de similaritatea dintre subiect §i model. nefericiti sau anxiosi. realizarea profesionala in cercetare §i mediul universitar. mai ales cele de succes dar sau de e§ec dar.. p~rsuasiunea verbala §i excitarea fiziologid §iemo~ionala.:H::. Eficienta petsoriala scazuta este un aspect Ins em nat a1 anxietatii §i al fricilor specifice.:::L=A::.:c:.. Ca atare. Persoana anricipeaza (sau are expectanse) un perieol sau un rau I 1 . Modelul anxietasii din perspecriva eficientei personale include doua propozitii de baza: 1.. ca ei sunt mai putin eapabili decat altii sa realizeze anumite sarcini §i au un control perceput foarte slab asupra mediului... Experientele vicariante (invatare observationala. puterea perceputii a modelului.2.. alcool.:O:::_G=IA. neplacutii. se va indoi probabil de capacitatea sa de a lasa fumatul pentru 0 zi in vii tor. Impactul persuasiunii .. Bandura §i colaboratorii sai au facut apella subieqi cu frici specifice sau fobii pentru a testa ipotezele de baza ale teoriei §i pentru a-i proba urilitarea practica clinica. arractivitatea §i rnasura In care ea este dernna de incredere. Eficien~a personala §i problemele de adaptare Abordarea din perspectiva eficientei personale a problemelor sihologice §i a tratamentului lor plead.. dar n-a reusit. Teoria eficien~ei personale a inspirat numeroase cercetari asupra etiologiei §i rratamenrului unor probleme·psihologice §i emotionale. modelare. sunt cele mai puternice surse de inforrnatie privind eficienta personala.. Excitarea fiziologid influenteaza expectantele de eficienta personala atunci cand indivizii asociaza srari ernotionale neplacure cu perforrnanra scazuta.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA 3· _ P !'~SI:.::. perforrnantele sportive etc. Indivizii depresivi cred. atunci cand nu estirneaza coreet anumite rezultate sau consecinse.. Situatiile de performanta.

anxietatea sociala apare din preocuparea indivizilor in legarura cu felul in care sunt perceputi §i evaluati de altii. Ambele modele le trateaza despre credintele sau expectantele cu privire la legatura din- 56 . anxietatea este rezultatul direct al expectantelor de eficienta personala foarte scazute.PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN DOMENIUL SANATATII MENTALE 1 ! I i 1 ! ca fiind iminent . 2. Potrivit lui Bandura (1986).ficien~a personals dupa tratarnent s-au dovedit predictori mai buni ai abordarii de carre subiect a obiectului fobiei decat pericolul perceput sau rnasurile asupra anxietatii. Acest studiu a indus diferite niveluri de eficienta personala In a face fa~a unor evenimente imaginare (un examen dificil). Anxietarea sau disconfortul in situatiile interpersonale sau sociale este una din cele mai raspandite probleme de adaptare emotionala §i cornportarnentala. Relatia dintre expectantele de eficienta personala §i apropierea de obiectul fobiei a fost raportad in urma unor tratamente diverse. anumite comportamente interpersonale. pentru alte reactii afective ce. probabil. (1988) au ararat ca probabilitatea subiectiva de a face impresia pe care 0 doreste individul poate fi inteleasa ca o combina~ie intre expectanta cuprivire la rezultat (credinta c3. In ultimele doua decenii. . daca sunt facute cum trebuie. Indivizii care au incredere In capacitatea lor de a face fa~a In mod efieient unei situatii amenintatoare vor aborda siruatia calmi. modelul neajutorarii Inva~ate §i teoria cognitiva a lui Beck. Aceasta dinstinctie are implicatii pentru antecedentele situationale §i dispozi~ionale ale anxietatii sociale. vor ?uce la impresia dorita) §i expectanta de eficienta personala In auro-prezentare (credinta ca individul este sau nu capabil sa efectueze comportarnentul interpersonal cerut). eei ce au indoieli cu privire la capacitatile lor de a 0 duce eu bine la capat vor anticipa catastrofe §i vor genera 0 stare de excit~re afectiva care Ii va impiedica sa actioneze cu eficienta. ca §i pentru tratamentul anxieratii sociale. Modelele ce s-au bucurat de atentie §i de suport empi.cel mai raspandit diagnostic In psihologia clinica §i psihiatrie. Teoria eficientei personale afirma ca elementul cheie comun tuturor interventiilor clinice de succes In anxietate 11 reprezinta amplificarea expectantelor de eficienta personala ale clientului In ceea ce priveste stapanirea situatiei care provoaca anxietate. S-a constatat di subiectii cu expectante de eficienra personala scazute anticipau anxietate._'~-if M_A_ __ __ P_S_IH __ _ N_U_A L_D E__ __O_L_O G~I~E~S~O~C~I~A~L~A~-~A~P~L~IC~A~T~A~ __ 3. siguri pe ei . Aceste cercetari au demonstrat ca expecrantele de eficienta personala sunt buni predictori ai capacitatii indivizilor cu fobii de a se apropia de srirnulii fobici. Din aceeasi analiza se desprinde §i ideea ca experientele sociale incununate cu sueces vor fi cea mai buna sursa de informatie cu privire la eficien~a pentru clientul anxios social. Anxietatea socials. pentru arribuirile pe care indivizii Ie fac cu privire la cauzele dificultatilor lor interpersonale. anxietatea sociala apare cand individul e motivat sa faca 0 anume impresie asupra celorlalti. Primele aplicatii ale teoriei eficientei personale la problemele clinice au avut in vedere diverse fobii.• ric. ca alegerea scopurilor interpersonale realiste poate fi cruciala (focalizare asupra expectantelor cu privire la rezultate).por lnso~i anxietatea sociala. Masurile asupra expectantelor de (. Fobiile. Depresia. abordarile cognitive au dominat studierea §i tratarnentul depresiei. In acest model. de intuneric. dar apreciaza ca probabilitatea de a reusi este foarte redusa. de asemenea. Depresia reprezinta. Potrivit modelului lui Schlenker §i Leary (1982) asupra auto-prezentarii. au pus accentul pe perceptiile de control ale individului asupra propriului comportament §i asupra mediului. Un studiu allui Tilley §i Maddux (1989) a pus In evidenta legatura cauzala dintre expectantele de eficienta personala §i anxietate. Maddux et al. ca §i pentru subiecti agorafobiIdesi exista 0 disputa cu privire la clasificarea agorafobiei ca 0 fobie). de inal~ime. dimpotriva. De pilda. dar sa inteleaga. analiza din punctul de vedere al eficientei personale sugereaza ca antrenamentul abilita~ii sociale trebuie sa includa eforturi pentru a face ca clientii sa perceapa 0 imbunatatire a abilitatilor lor sociale (focalizare asupra expectantei de auto-eficienta). Persoana nu se crede In stare sa previna sau sa faca fa~a cu succes acestui eveniment. Astfel deefecte au fost raportate pentru indivizi cu fobii de §erpi §i paianjeni. probabil mai importanta decat antrenamentul sistematic al abiliratilor sociale specifice.

ele percepsiile asupra c~mpetensei §i consecintele asteptate ale comportamentului ? 3. Care este legatura dintre aceste cogni~ii §i dezvoltarea §i rraramentul neadaprarilor nale? psihologice.at in buna m~sura J i expunerea din subcapitolul acesra. ingineria de orice fel etc. Ac~ste expectanse de 3· P SIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE auto-efieiensa deriva din experierrteie de socializare diferite ale baie~ilor §i fetelor. paranoia. arentiei auro-focali- I I f carre propriul psihologic eu poate avea implicatii serioase pentru §i ferieirea persoanei. Care este rolul abilirasii percepute in luarea de catre individ a deciziei de a se angaja §i de a insist a in fa~a obstaco1elor sau In anumite comportamente e§ecului ? 2. Cum sunt legate intre. In ultimii 15 ani rnsa. 'in principal. 'Ieoria eficientei personale pune aecentul atat pe perceptia lipsei de legatura dintre raspunsuri §i rezultate. De la publiearea eelebrului * articol al lui Albert Bandura tn : psychological Review 'in 1977. De-a lungul anilor a~ elaborat de Pysczynski §i colegii §i (1990) a influen1. Alegerea carierei.3. depresia poate fi prezisa in conditii de valoare mare a rezultatelor. cerceratorii din carnpul psihologiei confortul sociale au ararat ca simplul fapt de a-si tndrepta atentia catre sine. (1972). purine decizii pe care le ia individul au efecre. Reprezentarea foarte slaba a femeilor in domenii dominate de barbati. el va avea deficituri de perforrnanta (lipsa initiarivei comportamentale §i a persistentei). Prinrre aceste modele. in depresie. se va evalua negativ pe sine §i va f afectat de depresie. Cerceratorii din campul eficientei personale l§i pun. cat §i pe perceptiile de incornpetenta personala.arat de puternice asupra fericirii §i adaptarii sale psihologice ca alegerea domeniului in care va lucra. In modelul eficientei personale. Teoria atentiei auto-focalizate (sau a con§tiinsei de sine) l§i are originile in inter3. psihologia clinica sau patologica. in general. Perspectiva zate a fost aplicata la alcoolism.personala influenteaza decisiv optiunile profesionale ale tinerelor femei. Desi luarea deciziei eu privire la cariera nu intereseaza. Mai precis. _'Ieoria eficienrei personale ofera 0 perspectiva foarte potrivita asupra rolului cognitiilor. eel rnai insernnat este cel propus din perspectiva conceptului de eficienta personals. urrnstoarele intrebari : 1. psihologia sanatiisii etc. le-au 'imbogasit §i le-au verificat experimental aparut 1 Textul 0 au fost Duv~l §i Wicklund serie de modele alternative. predictia §i modificarea comportamentului vocational. Cat de exact pot acesti factori sa prezica afectele §i comportamentul ? 4. comportamentale §i emetic- I " 3. 'in special expectantele de control. Difer~nsele dintre sexe in ceea ce priveste expectantele de eficienta. perceptie care este imporranta in modelul neajutorarii tnvapte. 2. anxietate. clinica. modelele sociocognitive au fost aplicare in explicarea. expectanta a rezultatelor mare §i.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'. Cei care au actualizat ideile lui Mead.qionismul simbolic al lui Mead. eficienta personala a devenit unul din cei rnai folosiSi rerrneni in dornenii foarte diverse ale psihologiei sociala. . Sunt §anse rnari ca acest concept sa se afle in continuare in arensia psihologilor interesati in rnedierea cognitiva a comportamentuiui §i a emo~iilor. 1982). dnd individul crede ca rezultate foarte valorizate pot fi obtinute prin realizarea unor comportamenre anurnite (expectanta cu privire la rezultate inalra) §i crede ca este incapabil sa realizeze comportamentele cerute (expectants de eficiensa personala scazuta). Aceasra perspectiva este cornpatibila cu celelalte modele ale depresiei. APLICATA tre comportamentul personal §i evenimenteie de via~a pozitive sau negative. ca maternatica.psihologia personalitatii. Aplicatii ale 'teoriei arentiei auro-focalizate ' In ultimele decenii. Suburilizarea talentelor §i abilitasilor femeilor. care sunr importance in modelul cognitiv allui Beck. expectanta de eficienta personala scazura (Bandura. Conceprul de eficienta personala ne ajutii sa intelegem doua chestiuni cu privirela dezvoltarea carierelor femeilor: 1. Cercerarile asupra alegerii carierei au fost dominate de abordarile din psihologia personalitatii §i de eele din psihologia developrnentala. depresie.

auto-focalizarea esre parte a unui circuit de feedback auto-reglator care mentine organismul in stare de functionare §i-i perrnire sa-~i realizeze in mod eficient scopurile. atitudinile ghideaza comportamentele numai at unci cand indivizii au scoruri mati pe 0 . apar. dupa parerea lor. ca~ consriinta de sine Incurajeaza comportamentul consistent cu atitudinea.ei sine este ideea ca atentia concentratii pe eu ii deterde min a pe indivizi sa se compare cu un standard. De fapt. 3. PSIHOLOGIA soeIAL~ APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE Potrivit lui Duval ~i Wicklund. Auto-focalizarea declanseaza cornpararea cu standardele. afectele negative. Aceeasi autori au demonstrat. Scheier §i Carver (1980). individul persista In comportarnentul de reducere a ei. 'Iorusi. Consecinte ale atentiei auto-foealizate Compararea eu standardele. ceea ce . una motiva~ionaHi. Carver ~i Scheier (1981) au adoptat rnulre din ipotezele lui Duval ~i Wicklund. iar detectarea unei discrepan~e negative stirnuleaza cornportamentul destinat sa reduca discrepanta.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 3. Carver §i Scheier au preluat §i ei aceasta idee. in mod limpede. Dad probabiliratea de a reduce cu succes discrepanta e socotita mare. fie catre interior (catre eu). de asemenea. Hull ~i Levy (1979) au propus un model al activarii schemelor prin procesul de concentrare a atentiei asupra eului. ~epa§irea standardului (deci. de pilda. Extrem de rnulte studii au oferit suport empiric ideii ca auto-focalizarea stimuleaza reducerea discrepantei. rezultatul pozitiv al comparatiei) produce afect pozitiv ~i tendinta de a mentine starea de atentie concentrata asupra eului (de con~tiin~a de sine). Ei cred ca urmarea concentrarii atentiei asupra eului este 0 cre§tere a accesi- bi1ita~iiinforma~iei auto-reference organizate schematic. Lucrul acesta se datoreaza. Ei vad reducerea discrepantei ce urrneaza identificarii acestia ca 0 caracterisrica inerenta a oricarui proces de auto-reglare. Focalizarea atentiei pe eu (auto-focalizarea) declanseaza un proces de auto-evaluate In care aspectul eului pe care e concentrata atentia e cornparar cu un standard salient (pregnant) in situatie. Ei adauga d intreruperea diner-o cauza sau alta a comportamentului de reducere a discrepantei conduce la 0 evaluare a probabilitatii ca ea sa fie ~ redusa.3. cat §i confruntarea cu propria imagine In oglinda duc la 0 mai frecventa inspectie a unui desen pe care subiectii incearca sa-l copieze. ea intervine numai in conditii specifice. Ca atare.srimuleaza eforturile de a scapa de starea de atentie concentrata asupra eului sau de a reduce discrepantele dintre starea curenta ~i standard. ei au constatat ca atat constiinta de sine privata (rendinta dispozitionala de a se focaliza asupra aspectelor private ale eului). Faptul de a se situa sub standard produce afect negativ. exista putine cercetari care sa fi vesificat In mod direct aceasta teza. Teza funciara a teorrei I . acest comportament nu are la baza afectul ce rezulta din constiinta discrepantei. adrnitand ca auto-focalizarea conduce [a 0 comparare cu standardele numai daca un standard comportamental este salient in momentul respectiv. Mai precis. In buna rnasura. dar analiza lor se situeaza In contextul mai larg al proceselor de auto-reglare. potrivit unor cercetari. faptului di operatia de comparare cu un standard este un evenirnent intern dificil de masurat. Daca niei un standard nu este salient. In mod ciudat. de asemenea. Reducerea discrepantei. au incercat sa demonstreze cornpararea cu standardul ararand ca auto-focalizarea duce la 0 intensificare a cautarii informatiei necesare pentru a evalua propria perforrnanta. ca manipularea constiintei de sine publice (tendinta dispozitionala de a se focaliza asupra sspectelor publice ale eului) se asociaza cu rendinta de a se angaja In comparare sociala pentru a facilita auto-evaluarea performantei. auto-focalizarea activeaza pur §i simplu schemele de sine ~i cre§te accesibilitatea infermatiei auto-referente. Teoria lui Duval ~i Wicklund este.1. renuntarea la scop §i incetarea concentrarii atentiei asupra eului. Dad aceasta probabilitate e scazuta. compararea starii curente cu standardul nu este 0 consecinra normala a aten~iei auto-concentrate. Focalizarea pe eu influenteaza comportamentul prin interrnediul afectului pe care 11genereaza constiinta discrepantei dintre eu ~i standard. atentia constienta poate fi indreptata fie catre exterior (catre mediu). In conceptia acestor autori.: congtiin1_. S-a aratat. S-a ararat ca constiinta de sine 'incurajeaza conformismul la normele sociale salience.

. 'in starea de con§tiinsa privata subieqii furnizeaza descrieri mai detaliate despre ei in§i§i §i au rirnpi de reaqie rnai mici atunci cand [udeca anumite adjective din punctul de vedere al capacicaSii lor auto-descriptive. . ~. •.i 11 ost atrv puna eomportam~ntul in acord cu standardele. re d ucerea discrepantei este rasI punsu preferat pentru starea de auto-focalizare Dim ot .e:~~:~:fie din principiile morale este 1'ntaritii pri nere§Lerea constuntei de _. . 0 cre§tere a atensiei concentrate asupra acestor sdri va amplifica intensitatea subiectiva a stilrilor afective.. Scheier (1976) a indus subiecsilor sai furie punand un complice sa-i provoace.n~s efec. In ~ sfaqlt. exista srudii care probeaza c~ con~tlln~a d e sme . In rnasura 'in care starile afective sunt determinate in parte de sehimbarile corporale interne. ~s am an .Ipoteza di atunei cand probabilitatea perceputa e a re uce lscrepansa e mare.: 1~ ~omportament eontraatitudinal evita expunerea la 0 og in a §l. A I '.~vltarl. De asemenea. Apoi.~e din normele sociale.• fel cii cei auto-focalizaSi au raportat 'in mod mai acurat sentimenrele de furie §i actele de agresivitate (aplicarea de §ocuri electrice complicelui) decilt cei care nu se aflau in aeeasca stare.. Accesibilitatea informasiei auto-referente. indie vidul va avea mai curand cuno§tinsa de semnele corporal ale ernotiilor arunci dnd esre auto-focalizat. emonstrat ca con§t11nsa de sine stirn u 1 ~ comportamentul eaza moral.r ~ In sine este 0 crestere a accesibilitaSii informasiei auto-referente sau o activare a sehemelor de sine. cercetarori arnericani au demonstrat U di su iectn masculi petrec mai putin timp ascultand 0 banda d magnetofon cu propna. v~ce d aca rnai Inaint~ au primit 0 evaluare e a . . Scheier §i (d1981) dau land~at . conform rezultarelor lui Turner (1978). focalizarea este evitata atunci cand ex'ISt~ 0 diiscrepanta~ negativa . . d auto-focalizarea poate intensifica srarile afective existente. 1U bi . influenta standardelor saliente de' A cou§tiinSa de sine este ocolita dupa e§ec numai dad subieqii percep discrepansa ea ireductibila. a A A' • ~ mcurajeaza raportarea acurata a propriilor caracteristici §i compOdrtamente . Intensificarea af~ctelor. Cei doi psihologi au cerut unor subieqi sa aprecieze adjective din punctul de vedere al auro-des-. Unii dintre ei au fost tacusi ativ sa creada eli exista 0 capacitate de a sine discursuri §i d aceasta se poate dezvolta prin antrenament: ace§ti subieqi n-au evitat autofocaliz (privitulin oglinda). §i Aderman (1979) a u pus m eviidensa 0 lirnita a ar§lt.I'. uzant.' . unuia din grupuri i-a oferir prilejul auto-focalizarii (a utilizat oglinzi).MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL . unul din efectele manipuiarilor Potrivit lui con§tiinsei de men~ der~va~e . toate aceste st U dii a D re lati u§or pentru subiecti sa.I asupra stam. Duval et al (1972) li zat un e .. Unele din cele ~ai vechi studI. Greenberg si M h (1981) au extins aceste cercetari ararand ca su bi1tql1 care s-au :. Ei au manipulat apoi constiinta de sine privata pentru 0 parte din subieqi §i au constatat cii . fa). a mtre starea curenta §i stare a do rita. au rea 1sala d xpen~ent 1D care reiese ca subiectii parasdsc mai repede e expenment dupa ce au avut un e§ec (li s-a comunicat un ~ i. di .ace§ti subieqi l§i aminteau mai bine cuvintele autO-descriptive decat cei care nu aveau arensia focalizad asupra eului privat. Ei au constatar cit starea de \ . d0". Dimpotriva. P nva ~ 1 .Ia asupra lor lD§I§i (oglinda sau camera video)..Toate aceste cercetari pot fi interpret ate ca dovedind re i: 1" . de asemenea.. Carver §i Schei. Inrr-o a treia linie de cercetan. Subieqii lor au primit feedback neg dupa ce au sinut un discurs.' sine. A constatat ast.: ~ ~ ~ i I r ~ I I I te 1or d e evrtare a auto-focalizarii ..u on sugereaza ~ ca le§lrea "' starea de auto-focalizare . APLICATA ~--------------------------------------~-------PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE scala a constiintei de sine. crierii. . . Intr-un st d' roarte am ~. ~ .ucerea discrepantei in conditii de au t o-roca l'izare In fieeare ~ mie de ~€rcetilri. In masura in care autO-focalizarea creste accesibilitatea surselor interne de informasie. di .. S-a sugerat. independent de perceptie diserepanselor.. s-a ~ d ~. de con§tiinsa de sine au testat ipoteza ca auto-. fie din atirudinile . subiectii care s-au angaj at intr-un c ment .a A va fi reactia preferatii s~~ii de auto-focalizare.. ~ cand ac easra~ pro b a biliirate este midi cei doi at' . di I ornportaproanru lila cauta sa se priveasca in oglinda I fA' Steenberger .ezu~~: fals la ~n ~test de competenta intelectuala) dad a ramane ~ sa a lDseamn~ s~ se confrunte cu stimuli care le focalizeaza aren. In acord cu acest comportament. Hull §i Levy (1979). negatrva din parte a unei fete frumoase. subieqii care au fost area persuadasi cii abilitatea de a sine un dis curs e srabila §i nu poate fi ameliorata au evitat auto~focalizarea. rn plus.

eu dit un stimul este mal s~ ~ent sau mai accesibil.utile in incercarile individului de' a-§i modifica comportamentul §l a-I aduce mai aproape de standarde. PSJHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE Carver (980) au cerur subiectilor masculi sa priveasca fotografii cu nuduri feminine in timp ce se aflau in fasa oglinzii. acuraretea crescuta a auto-perceptiei pot fi utile in a-l face mai capabil pe individ sa-§i puna de acord starea curenta eu standardele (deci. acuratetea auto-perceptiei pot fi vazute ca diferentiind functionarea normala de diferite /1. toate aceste efecte se pot dovedi . Accesul mai mare la inform asia autoreferents este uril deoarece perrnite individului sa fad alegeri rnai bune cu privire la diferitele modalirati de a reduce discrepan~a. Carver et al. In carrea lor din 1972 Duval §i Wicklund au tacut ipoteza d centrarea atentiei asupra eului va determina mai curand atribuiri interne pentru propriul comportame~t. Subiectii trebuiau sa incerce Sa se apropie §i sa atinga un §arpe. de asernenea.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLlCATA 3.3. dedit di ar amplifica afecrele pozi.2. ' intensificarea afectelor. Variatiile in consistensa comportamentului custarile interne. cu atilt mai mare va fi tendinra de a-I utiliza penrru a face inferente. responsabilitatea pentru comportamente.1981). s-ar putea argument a ca tendinta de a-§i centra atentia asupra eului e rnotivata de nevoi de autoreglare. Efectele auto-focalizarii se manifesta in cognitie. 3. potrivit careia au~o-focalizarea joaca un rol important m sisternul de auto-reglare. Avand in vedere ca toate aceste efecte pot avea functii adaptative de auto-reglare. §i intensificarea starilor emo~ionale poate fi viizura ca avand functii de auto-reglare. un rol in cazurile in care sistemul de auto-reglare nu functioneaza.tuno can in ivizii se afla in starea de con§tiinsa de sine. Daca utilitatea autoreglatorie a faptului de a compara starea curenra cu standarde §i de a se angaja in comportamente destinate sa reduca discrepan~ele e clara. acesti subiecti au furnizat aprecieri mai pozitive asupra forografiilor. In cornparatie cu un grup de subiecti carora nu le fusese indusa starea de con§tiinSa de sine (nu se aflau In fasa oglinzii). Inrr-adevar. .3.•d d a. rolul pe care celelalte efecte ale auro-focalizani 11joaca in auto-reglare e mai putin clar. In legatura eu aceste studii. sa se auto-regleze). a face atribuiri interne pentru propriile comportamente) faciliteaza atingerea scopurilor (autoreglarea) pentm di a-si asuma responsabilitatea pentru rezultate este prirnul pas In a crede ca rezultatele vii to are POt fi afectate (determinate de catre individul insusi).~ Internalitatea atribuirilor. Exista rnulte rnodalitati in care atentia auto-focalizata poate contribui la aparitia problemelor psihologice. accesibilitatea inforrnatiei auto-referente. 3. t0trivit unor eereetiiri eognitiviste. trebuie spus ca exista mai multe i~tensifica afectelenegative trve. intensificarea afectelor poate fi vazuta ca stimuland comportamentul dereducere a discrepantei. De pilda. gandirea auto-critica. in afectivitare. in memorie. Apoi. Putem presupune ca intensificarea afectelor. in motivatie. Perturbarile psihologice 'inseamna adesea desfasurarea proceselor adaptative normale in situarii in care ele nu mai sunt adaptative..mod normal adaptative. Dat fiind ca eul este salient . ea ar putea avea. atribuirile pe care le vor face vor fi rnai degraba interne. Con§tiin!a de sine §i auto-reglare . 0 tendinta rnai mare de a-si asuma responsabilitatea pentru propriile comportsmente (asta insearnna. Multe problerne psihologice apar din aplicarea gre§ita a strategiilor care sunt In. de fapt. ~I f ~ ~ " I • probe ernpirice d autO_focalizarea~~~I. Natura acesror efect: §i nurnarul lor ne fac sa acceptam afirmaSia lui Carver §i Sche~er (. Constiinta de sine §i problemele psihologice Atenria auto-focalizaca pare sa fie implicata in procese psihologice foarte diverse. inrernalitarea cres- t f fl I ~ Dad auto-focalizarea joaca un rol important in auto-reglarea adaptativa. ~ i Ii: cura a atribuirilor. uniidinrre ei au fost auro-focalizari §i s-a constatar ca acesria au raportar mai acurat anxietatea pe care le-a produs-o apropierea de §arpe dedit grupul non-auto-focalizat. accesibilitatea crescuta a inforrnatiei autoreferente. (1979) au luerat cu subiecri cu fobie la §erpi. In masura in care consecintele afective ale comportamentului joaca un rol important In motivarea comportamentului viiror.3.

Indivizii difera intre ei in functie de gradul in care sunt autofocalizati.. .1: liza asupra sursei pierdute.~lel entrate pe eu este de a declan§a nrocese necesare in urmanrea conc ... standardele specifice la care se raporreaza cand sunt auto-focalizati etc.:. __ Ca at are a persoana care a pierdut 0 sursa centrala de reg 1are.::I_::_V_::_L_S_A_N_A_T_A. srirna de sine coborata. atunci dnd individul a rnvestrt verarll au b. Smith §i Greenberg (1981) au fost. ~ . depresia apare cand individul nu poate sau nu vrea sa iasa dintr-un ciclu de auto-reglare in care reducerea cu succes a discrepantei e putin probabila. d cribile Nivelul lnalt de auto-focahzare necesar unei panse Ire u. dornenii. el (sau ea) va ie§i din ciclul de auto-reglare. se poate afirma d indivizii depresivi au. fu~qla at~n. -' . Acest sril a fost dernonsrrar in studii care au folosit verbalizarea gandurilor de carre subiecti.:_T_II_M_E_N_T_A_L_E dard ~il~i va concentra arentia 'in exterior. ._M=E_::_N:. 4. tendinra pronuntata de a face atribuiri interne pentru rezultatele negative.. primii care au remarcat asernanarile dintre indivizii depresivi in conditii normale §i subiectii din experimentele de laborator asupra auro-focalizarii.r: to-reglatorii sustine d. aceste consecinle ale auto-focalizarii sunt a. a§a cum am men~ionat. afecte negative intensificate. I .:_:D:. dad individul isi da seama cii reduce rea discrepantei nu este posibila..eastii amplificare a auto-focalizarii duce la 0 con§t1ln~a crescu:~ ~ ~.. In cele ce urrneaza. ~ de sine §i are pu~ine surse de strrna de sme alrernarive lSA stlll1a 'b'l nu va vrea sa renunte la atingerea scopu UI rruna §I se v pOSl 1 e . auto-focalizarea va creste. auto-focahzarea ~l:e§te pentru a permite individului sa reduc~ di=crepan~:. . Po mind de la aceste rezultare. Pyszczynskt §l Greenber~ sus. Teoria persesau Ia stan :. Autorii au notat ca §i unii. cii arunci cind e detectatii 0 discrepan~a. Diferite bali psihice sunt caracterizace de pattern-uri diferite devariabilitate pe dimensiunile de rnai sus. Pyszczynski §i Greenberg (1987) au ptepus 0 teorie a perseverarii auto-reglatorii asupra depresiei reactive. Ei au pus in eviderita un asa-numir "stil depresiv de auto-focaiizare" care consta in faptul ca indivizii depresivi se angajeaza in auto-focalizare dupa un e§ec. dupa pierderea unei surse i~p. auto-descrieri foarte acurate §i rendinra de a abandona sarcina dupa un e§ec. va renunta la scop 3. d .--bali psihice. .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA :.ortante e snrna de sine. Ca arare. . Ca arare. dar evita in mod activ auto-focalizarea dupa un succes. Scaderea 5. concentrandu-se ~upra unei lscre~ . vorn descrie succint abordarile asupra depresiei. §i al~ii au rendinte de auto-evaluate crescute. PSIHO~ L~O~G~I~A~S~O::C:::I'. lId . Ac.. In condilii normale... Individul urrnareste un scop ce . conditiile in care se angajeaza in auto-focalizare. . Perseverarea auto-reglatorie lor negative panta. astfel de perseverari auto-reglatotll va pune in miscare 0 sene de A' • . arentia focalizata asupra eului. Perceptii §i a performan~ei Focalizarea persistenra asupra unei discrepante negat~v~ ireductibile este cauza directa a multor simptome ale depreSlel.~ scopului. . atunci cre§terea nivelului auto-focalizarii va duce la depresie.lscrepansei.. Scaderea §i din sensibilitatea de a se lnvinovali motivatiei ce rezultii atat din confruntarea consta~~a c~ discre- crescuta la startl~ mtern~. duce la: 1. .' . ~n mod cronic. scop si nu are surse alternative din care ar putea a lme mu 1t in :. ~ Pyszczynski §i Greenberg (1986) au gasir totusi un tip de situatie in care depresivii nu-si centreaza atentia asupra eului: dupa un succes. .dap_tatlv~.. de sine foarte in alte acurat~. pe sine pentru discrepanta. Persoana va devem pnzomera roca I . cat 2. Smith §i Greenberg au raportat 0 corelatie sernnificariva inrre depresie §i con§tiinla de sine privata (tendinta dispozitionala de a fi auto-focalizat). I' a pro cese care vor culmina 1ntr-O stare de depresie. Amintim di potrivit lui Carver §i Scheier. La astfel 66 .:O:::. feri scopul Ii vine foarte greu sa evadeze din ClC u e ceea ce l-ar 0. . di ..::A~L::A~A~P~L::I~C~A::T~A:_::iN:. . d' intr-un ciclu auto-reglatoriu. . la intensificarea afeetelor. Intenslficarea afecrenu poate fi atins.. . In masura In care exist a raspunsuri instrument ale capabile sa red~d discrepanta. . Depresia reprezinta cea rnai irnportanta aplicare a analizei aurc-atenrionale. la cresterea r~sponsablhta~ll ~e~tru rezultat la un acces mai larg la informatia auto-referenta. Potrivit acesrei teorii. anxieta~ii §i abuzului dealcool din perspectiva atentiei auto-focalizate. Dar dad individul nu poate face nimic pentru a acopen prapasna dintre starea do rid §i starea de fapt. stirnei de sine. este probabil ca anumite rnaladii psihice sa fie caracrerizate ae patternuri specifice de auto-focalizare . Depresia. Tendinta 3.

Depresivii se afla intr-o stare de auro-focalizare in mod cronic . teoriiie anxietatii in fasa testului sustin ca aceasta stare este caracterizara de niveluri inalte ale atentiei auto-concentrate. Cand aceasta proba. Analizele anxietatii au folosit adesea conceptul de auto-focalizare sau de auro-preocupare. pentru a se sustine astfel de idei. S-a ararat ca nivelurile inalte de auto-focalizare rnediaza cel putin in parte caracteristicile nori-adaptatrve asociare de obicei cu depresia.• bilitare e mica. ea poate fi astfel echivalata cu anxietatea. ca auto-focalizarea intensifica afectele negative la indivizii care privesc fotografii ce reprezinta atrocirati sau ca intensifica anxietatea la subiectii ce urrneaza sa atinga un §arpe. (1985) au observat d a-i incuraja pe subiectii depresivi sa se concentreze pe sarcina Ie faciliteaza performanra. neplacuta din cauza ca releva discrepantele dintre standarde §i starile prezente ale individului. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE de indivizi poate aparea §i stilul de auto-reglare rnentine §i va amplifica depresia.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. auto-focalizarea incurajeaza abandonarea sarcinii §i duce la performanta slaba. Starck er al. 'in aceasra stare depresivii i§iamintesc foarte exact detalii despre spitalizarile (experiente neplacute) pe care le-au suportat. autofocalizarea este de cele mai multe ori asociata cu emotii negative. auto-focalizarea amplified tendinta de a persista in sarcina §i de a obtine 0 performanta buna. Putern presupune ca instruc~iunile de a se concentra pe sarcina i-au impiedicat pe subiecti sa se concentreze pe ei in§i§i. constiinta crescuta 'a anxietatii produsa de auto-focalizare cre§te probabilitatea ca reducerea discrepantei sa fie perturbata. In coricluzis. 0 serie de studii au probat rolul auro-focalizarii in depresie aratand ca rnulre din caracteristicile legate de depresie dispar arunci cand persoanele depresive sunt impiedicate sa-§i focalizeze atentia 'in interior. a§a cum 0 fac 'in cea maimare parte a timpului. detectarea unei discrepante negative nu genereaza in sine afect: afectul negativ apare atunci cand individul percepe 0 .'" APLICATA 3. dar evita auto-focalizarea dupa un succes. o alta legaturaintre auto-focalizare §i anxietate poate fi stabilita daca ne amintim ca auto-focalizarea il face pe individ sa fie mai constient de starile sale interne. (1987) au ararat ca pesimismul cu privire la propriul vii tor se reduce sirntitor atuncicand subiectii depresivi sunt tacu~i sa-§i concenrreze atentia spre exterior. studiile atesta ca tendintele spre auto-focalizare ale indivizilor depresivi sunt diferite de cele ale' non-depresivilor. S-a ararat. De. Aceasra I I ~ relaSie e mai pronuntata cand testul se da in conditii evaluative sau stresante. Potrivit lui Carver §i Scheier (1981). Totusi. Sa ne arninrim ca. In plus. intrucat individul are mereu tendinta de a-§i modifica standardele dupa succes (de a alege unele mai inalte). Astfel de teorii afirma ca diminuarea performantei datorateanxietasii in fasa testului rezulra din gandurile auto-referente ce rnicsoreaza capacitate a atentionala disponibila pentru gandurile legate de sarcina. Auto-focalizarea ar trebui sa amplifice constiinta individului asupra sernnelor corporale ale anxietatii §i astfel sa intensifice experientele subiective de anxietate.individul atinge sau chiar depaseste standardele. Cand probabilitatea ca discrepanta sa fie redusa este inalta. Anxietatea. Efectul acestei perturbari depinde de percepriile individului asupra posibilitatii ca discrepansa sa fie redusa. 1:n conceptia celor doi autori. Una din ipotezele initiale ale lui Duval §i Wicklund (1972) a fost ca auto-focalizarea este 0 stare tensionata. depresiv care va Exista astazi suficiente probe empirice 'in sprijinul ideii ca rnulte din caracteristicile depresiei sunt mediate de un nivel ridicat al atentiei auto-focalizate. Gibbons et al. sussinand ca auto-focalizarea poate produce §i afect pozitiv atunci dnd . Wicklund a fost de parere ca astfel de situatii suntrare. Studiile au ararat ca indivizii cu anxietate mai mare in fasa testului raporteaza mai multe ganduri auto-referente §i auto-evaluative in timp ce sustin testul decat cei cu 0 anxietate scazuta in fata testului. pilda. Toate aceste studii sugereaza cainterven~iile care-si propun sa schimbe tendintele de auto-focalizare ale depresivilor pot fi deosebit de eficiente in tratamentul depresiei. Din aceasta perspectiva. au constatat astfel 0 cresterea afectelor negative §i 0 scadere a afectelor pozitive. depresivii fiind cronic auto-focalizari. (1985) au expus subiecti depresivi la 0 oglinda. Pyszczynski er al. Wicklund (1975) a modificat aceasta pozitie.

Carver et al.sunt cele in care indivizii 1ncearca sa scape de starea de con§tiin~a de sine. auto-focalizarea poate sa intareasca rezistenta la bolile legate de stres. n . vltatea au 0~ at~sta" . deci §i a anxiera~ii.• ietate nu apare la subiectii intoxicati cu a co . le-au cerut sa partlClpe ~a 0 In secven~. rea cu. iar constiinta de sine va duce la perseverare inutila §i dureroasa §i la afecte negative legate de ratarea reducerii discrepantei. (981) au aratar ca auto-focalizarea intare§te tendin~a subieqilor fricosi de a renunra sa se apropie de obiectul de care Ie este frica (un§arpe). sine i:in~n. I 01 ~ . in doua moduri: 1. 11 E . . rei de sine si din subiecti cu scorun mici pe aceea§ ala con§tl111~" de i li ~ sc ~ A . Mai mulr. .. au observat cii relatia normala dintre con§tiin~a de Areea§l auton. discrepantele traite de indivizii ..tim..egatura c~ . testului. 1~ degustare . ta a treia a expe. Ca at are.. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII MENTALE II I I discrepanra negativa ca extrern de dificil de redus. . sc [e-au comum 'cat rezultate negative sau pozitrve fa se .. vidul e auto-focalizar. Auto-focalizarea intensifica expe. caci dis~r~p:~~ele produse ~. mul de alcool al subiectilor cu scorun d di I det dea de rezultatulla testul de inteligenta. Acesta poate fi prezis atunci cand apare comb~na~la dintre nivelul inalt al consriintei de sine §i aparitia unui evemment ce are irnplicatii negative pentru eu.• modeluj IuiCarver §i Scheier. * ~ie alcoolicii au un nivel coborar al auro-focalizarii cu un grup de subiecn ce consumau cii subiectii cu intoxicain cornpararje alcool in cantitii~i moderate. auto-focalizarea afecteaza experien~a . purern face ipoteza ca auto-focalizarea este implicata in egala masura in consumul de alcool.depreslvl pot fi lreductibile din diferite cauze.sai au constatat . 1 a .e stres pot fi reduse in mod eficient prin ..a~t~~lta~l a~t~-reglat~ru. grupuri experimentale din subiecti cu scorun man p~ u formaL .. m pus. De pilda. 2.~ Hull (981) a ararat ca 1mprejurarile care favorizeaza abuzul de alcool. u. ei au aplicat tuturor subiectilor un test e 111te1gen~a ala. agreslv~tatea: §i impulsivitatea). . d poate rezulta §i din lipsa auto-focalizarii (de pilda. 1 ~ . Consumul de alcool in exces reduce afectele negative ce rezulta din aparitia sau anticiparea evenimentelor negative.. Abuzul de alcool este riispandit In randurile indivizilor ce au probleme de depresie sau de anxierare.~ . (979) au demonstrat ca auto-focalizarea ii face pe subieqii care se indoiesc de capacitatea lor de a trece cu bine un test (0 sarcina care produce anxietare) sa renunte rnai repede la sus~inerea . Dar fiind rolul foarre important pe care auto-focalizarea 11 joaca In depresie §i anxietate.. . testeze acelasi gen de ipotez~. . alcool se asociaza adesea cu evenimentele de via~a negative. 1izarn " ~ . de vinuri explicandu-Ie ca aceasta nu biare . ~ 1 §l .. anxierati. celigenta. s ar§lt. Studiile care atesra acesre ipoteze sunr numeroase.. Mai precis. ~ull §iYou~g 0~83) Urm . Relatia dinrre constiinta de sine §i psihopatolo~ie nu este ~~a 1· ~ meara. "1 AI fA . t focao ~ desigur validitatea modelului lui Hu . Rezultatele au indicat ca su iectu cu scorun testu e 111 ~ 1d ~ alte la con§tiin~a de sine consumau mai mult alcoo . Astfel e stu 11 nu epm .~ ~ emnata ·. Hull §i colaboratorii . Rolul nuan~at pe care-I joacii auto-focalrza~ rea in psihopatologie nu poate fi inteles decat in co~t:xt~l rna: larg al auro-reglarii. abuzul de alcool devine posibil at unci dnd individul a ratar cu putin un standard important pentru el §i considers cii nu sunt sanse sa reducii discrepan~a in viiror. . 1 d . (a starii de constiinta de sine) reprezmta 0 cauza ms . Abuzul de alcool. Boala psihica poate rezulta din auto-focalizarea excesrva. Cand ind]. Dirnpotriva.~ . Aceasra observa~ie l-a taCut pe Hull (981) sa presupuna cii alcoolul reduce consriinra de sine inhiband procesele cognitive superioare legate de codarea inforrnatiei in funqie de auro-relevanta sa. ca 1d A A A· A . consecinrels afective ale inroxicarii cu alcool sunr similare cu cele ce rezulta din diminuarea auto-focalizarii. in coborate Anvreme ce consu. Hull a precizat. Scheier et al.n a uzu 1Ul §l a abuzului de alcool. nivel inalt al constiintei de sine nu conduce m sine la :ons~m~ e 1 1. pOl ..MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 3.. . Observa~iile clinice sugereaza cii inroxica.upa e§:c. in .. rienta oricarei stariemo~ionale.entului... perceptia ca 0 discrepanra negativa nu poate f redusa poare deterrnina anxierare.. .

2. Sunt analizate. Exereqi» jizie maderat Ji regulat 3. veti fi in rnasura: • sa explicati cum pattern-urile de comporrament aduc psihice prejudedisi sanat3.~ii fizice. prezentarea din acest capitol urmeaza expunerea lui James Weyant (1986). Interven~ii asupra fumatului l Intrebari de' auto-evaluare 3.-a-. • sa enurnerati aplica~iile psihologiei sociale In domenlUl sanata~ii fizice. modelele servind ca 0 sursa de neinlocuit' de informatie despre comportamentele adecvate grupurilor de sex de apartenenta. Alimentalie ralionata. personaje din mass-media etc. .-a-p111-.i-=ndomeniul sanatatii fizice ' ~TEFAN BONCU Universitate~ "AI.3.-la:. Teme de reflectie • Analizati modaliratea prin care anumire tulburari sunt influentare de pattern-utile de auto-focalizare.MAN UAL DE PS I HOLOG IE SO CIALA APLICAT A "De retinue' y Teoria inva~arii sociale sustine ca indivizii achizitioneaza un i comportarnent social prin experienta directs sau indirecra. Iasi Un stil de viala sanatos este responsabilitatea jieearuia dintre not' Ji presupune: " 1.). • sa precizati rolul privatii senzoriale in Iasatul ~e f~~t.. • sa preciza~i rolul jocului de rol 'in incerventiile pnvmd fumatul. cea de-a doua rnodalirate corespunzand observarii modelelor (cum ar fi mem. implicatiile teoriei invasarii sociale in eliminarea cornportamentului de evitare. se considera ca expunerea la modele reprezinra probabil cel rnai insernnar factor in dezvoltarea rolurilor de sex. lui agresiv. Identijiearea §i eliminarea sau diminuarea jactorilor de rise 2. carre propriul eu po ate avea implicatii senoase pentru conforrul psihologic §i fericirea persoanei. 3. .1.-· c"'--a-:t-::aJ. Aceasca teorie are implicatii importante 'in studiul §i explicarea comportarnenru.-:-· a-so-c~i. Un rol important este §i cel definit de teoria eficienrei personale care presupune ca inirierea §i persistenta 'in comportament esre determinata de valoarea rezultarelor. expectants cu privire la acestea §i la auro-eficienta. prieteni. 7'). 7? . Analiza~i rolul pe care auto-focalizarea i1 are in procesu1 de -~ auto-reglare. Bandura §i McDonald au ararat ci'i judeca~ile morale ale copiilor pot fi modificate prin irnirarea unui model adult. Igiena dentara 4. PS-=-i-h-o-:-lo-g. De asemenea.1. 4/. Pe de alta parte. de asemenea. Varsta a III-a §i institu~ionalizarea 4. Care sunt mecanismele prin care auto-focalizarea are impact asupra sanatasii mentale? in buna masura. Cuprins 4. L Cuza 1 ". Octavian. 2004 Obiective de lnva!are Studiind acest capitol. bri ai familiei. precum §i importantele legaturi ale acesteia cu problernele de adaptare pe care le poate avea un individ. arnintim §i modul In care cercetatorii din domeniul psihologie sociale au ararat cum simplul fapt de a orienta atentia catre sine.2. Jurma P.3. ~ • sa definiti conceprul de medicina comportamentala. Bandura constituind 'in acest sens §i 0 teorie cognitiva asupra' agresivitatii. Care sunt principalele irnplicatii ale teoriei invasarii sociale In acest domeniu? 3. Dr.

Sex neprotejat I . Interven~ii asupra preadolescentilor §i adolescentilor 4. Boli digestive 5. in ciuda con§tientizarii consecintelor negative I. Rezistenta la schimbare este atilt de mare. Deficienta Ilegale de fier _". asupra celor accidentati.5. Mentinerea unei greurati ideale Cuvinte-cheie: stil de via~a §i comportarnenre autodistrucrive: schi~b~rea de arirudine. Tuberculoza (TB) ~i endocrine asupra sanata~ii ale acestor practici. Bolile cardiovasculare 3. Date fiind riscurile asociate stiluhri de via~a al multora din noi. au realizat ca anumite patternuri de cornporramenr aduc serioase prejudicii sanatii~ii fizice a persoanei. §i chiar asupra celor sanatosi. rolul medicilor n-a scazut. de la solicit area medicilor de a trata boala spre prevenirea balilor prin comportamente adecvate autoimpuse. In plus. Colesterolul 5. Cancer malign cauze de deces: Principalii factori de rise: I.adanc inradacinate in stilul nostru de vi~a. Noua abordare este inso~ita de 0 rniscare generala in domeniul ingrijirii sanata~ii. Boli de nutritie II. ca ochiurile ori cartofii priiji~i. Alcoolul 4. Boli neuro-psihiatrice 7. ' Conform OMS. raportul anual din 1964 al Asociatiei Medicilor Americani a pus in legatura furnatul cu cancerul §i bolile de inirna. l\1ancarea gatita repede. Alte cornportamente auto-distructive recunoscute ca atare sunt cons~~ul de ~rana in exces §i consumul de hrana nepotrivita. teo ria controlului ~i varsta a treia.4. oamenii de §tiin~a. Principalele 2. Odata cu aparitia rnedicinei comportarnentale. consumul de alcool esre un comportament social. jocul de rol §l pnvare senzoriala in interventiile privind fumatul. dandu-le sfaturi in privinta prevenirii §i controlului bolilor. In 1980. Greutatea corporals ca o forma de devianta fizica voluntara 4. Hipertensiunea 3. pana la surrnenare esre solutia de a-§i asigura 0 existenta tihnita. Lipsa fructelor rnentatie Din nefericire. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATkfII FIZICE 4. ca §i publicullarg. teo ria disonantei cognitive. 9.ele patru decenii.• ···1(·······.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 4. ideea ca fumatul constituie principala cauza care duce Lamoarte §i care r5~ate fi 'indeparrara prin eforturi de schimbare a cornportarnentelor era un lucru bine stabilit. Obezitatea 6. Tocmai In aceasta privinta conrributia psihologilor sociali poate deveni foarte importanta. munca stresanra pe o penoada indelungata. fumatul este un comportament acceptat §i care uneori confera distinctie. indt indivizii nu renunta 1a obiceiurile lor nici atunci dnd medicu11e spune ca ele sunt profund nocive pentru sana:: tate. Dar.Multe din aceste cornporramente sunt. aparut in anii 'SO. Spre 1970. e liinpede cii schimbarile comportamentale pot avea efecte benefice. Medicii pot interveni asupra celor bolnavi cronici. consumul de droguri.6._- In. se refera rocmai la induce rea acestor schimbari. ei pot oferi sugestii care sa-i ajute pe oarneni sa fad schirnbarile comportamentale propuse de medici. Boli genitale ~i urinare 9. Conceptul de rnedicina comportamentala. lipsa exerc:~l1lo: ?zlCe. de rise conteezii doar pentru f 0 % din decese. in Statele Unite se considera cii jumatate din decesele din anul anterior se datorasera unor cauze comportamentale. Diabet 8. Sinucidere 10. ~i legumelor fizice din ali- 7. Droguri 10. Boli respiratorii 6.obeziratea ca devianta fizicii voluntara. 40 % din decese se detoreezi primilor 10 iectori de rise In timp ce urmstorii J 0 factor. mul~i oameni sunt convinsi ca a munci pe branci. oamenii nu-si schimba comportarnentui nici atunci dnd au cunostinta de factorii de rise. Abordarea preventiva amplifica responsabilitatea individuala in adoptarea parrern-urilor de comportarnent sanatoase §i a unui sril de viasa lipsit de riscuri. dar rolul alter specialisti (printre care §i pihologii sociali) s-a extins. probabil. . multi ?ameni continua sa desfa§oare comportamente auto-destructive. Boli cerebro-vasculare 4. Intrudt psihologii sociali au cornpecenta in dornenii ca influenta sociala §i comunicarea persuasiva. ultin:. Lipsa exercitiilor 8. alcoolul. ~ J ~ f I < . De pilda. I . Fumatul 2. e gusto asa. cum am mentionat deja. HIV I AIDS 12. Astazi se considera ca §apte din cele zece principale cauze ale rnortii lnainte de batrane~ea inaintata pot fi diminuate sernnificativ prin schimbarea comportamentelor nesanatoase.

Igiena dentara Multe din aplicatiile psihologiei sociale in domeniul sanata~ii implica interverini menire sa schimbe cornportamente daunaroare pentru sanatate. In sfar§it. ei vedeau radiogra£li §i diagrame. dar intr-o maniera mai impersonala. exista foarte putina inforrnatie care putea starni frica. Se pare. iar a starni frica nu are efect. 4. dupa transrniterea mesajului. care-i ameninta mai putin pe fiecare !n parte. Janis §i Feshbach au manipulat continurul de inforrnatie de natura sa provoace frica.§i incerca sa determine impactul acestor variatii asupra schimbarii de atitudine.frica mare".Erica minima" s-au schimbat eel mai mult. In condi~ia "frica minima". mesajul §i ~inta . mai factuala. in afara . Janis §i Feshbach. Evans §i colegii sai (Evans. iar cei din conditia . Demersul lor a fost intreprins in cadrul Yale Communication and Attitude Change Program.. Janis §i Feshbach au repartizat subiectii-studenn in patru conditii experimentale. ca infectia gingiilor §i infectii in alte par~i ale corpului. A§a cum era de a§teptat. Desigur. Lasater. Ei incercau sa-i persuadeze pe studenti sa-§i amelioreze practica de a se spala pe dinti. ~i s-au plans de anumite aspecte ale mesajului ca insu£lcien~a inforrnatiilor despre prevenire §i caracterul neplacut al unor imagini. In condiva . care nu primise recornandari privind igiena den tara. Dembroski §i Allen. PSIHOLOGIA SOCIAL . di interactiunile privind ingrijirea sanata~ii pot induce schimbari comportamentale. s-au cornparat rapoartele subiectilor cu privire la spalatul pe dinti inainte de experiment §i la 0 saptiimana dupa aceea. La baza folosirii rnesajelor ce provocau frica statea ideea d astfel de mesaje vor provoca 0 tensiune emotionala neplacuta. cel mai important aspect al acestui demers era de a §ti dad frica a motivat ameliorarea practicilor de igiena den tara. condus de Carl Hovland. program vast de cercetari. Au existat trei conditii de provocare a fricii. S-a constatat ca subiec~ii din conditia . ea mentinerea unei proaste igiene dentate. §i in locul diapozitivelor cu infectii §i carii. Irving Janis §i Seymour Feshbach (1953) au fost prirnii Care au aplicat psihologia sociala la 0 problema de sanatate. Ei au apreciat mesajul ca fiind interesant §i ca avand valoare educationala. Sustinand §i ei aceasta concluzie. fumatul. Subiectilor din aceasta conditie li s-a amintit in mod repetat di pot deveni victime ale acestor consecinte. APLICATA IN DOMENIUL SANATATII FIZICE ". Pentru a raspunde la aceasra intrebare. consumul de alcool in exces. Rozelle. Studennlor din condina .I MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 4.Erica moderata" Ii s-a vorbit despre aceleasi pericole. dar folosirea inforrnatiei lnfricosaroare nu are un efect pozitiv asupra comportamentului. 1970) au extins studiile asupra efectelor mesajelor persuasive asupra practicilor de igiena denrara. Imaginile vizionate de ei erau mai putin infrico§atoare. ins isrand asupra deraliilor. deci. 'Iotusi.sursa. in conditia de control. toare continand aceeasi informa~ie factuala despre cauzele cariilor §i aceleasi instructiuni pentru practicile preventive de igiena.. Leventhal. Cei doi aurori nu urrnareau numai schimbarea de atitudine. sursa punea accentul. ei §i pe eea comportamentaHi. Ei aveau prilejul sa vada imagini cu infectii grave ale cavita~ii bucale §i carii avansate. Care va motiva ~intele sa se conformeze recornandarii sursei de a evita consecintele neplacure ale faptului de a nu se spala regular pe dinti. subiectii primeau un mesaj ire levant pentru igiena denrara .. Grupul de control.. Grupul de la Yale varia in mod independent componentele procesului de comunicare persuasiva . s-a cornportat la fel inainte §i dupa interventie. subieqii din conditia "frica mare" au fost foarte ingrijorati.era yorba despre structura ochiului. Concentrandu-se asupra caracteristicilor mesajului. pe consecintele dureroase ale igienei dent are nesatisfacatoare. au concluzionat ca marerialul destinat sa starneasca frica subiectilor nu a crescut eficienta mesajului despre igiena dentara. Singer §i Jones (1970) au lucrat pe necesitatea vaccinarii cu tetanus §i au demonstrat ca a ampli£lca specificitatea instructiunilor (a le face mai precise §i mai detaliate) ii deterrnina pe oameni sa se vaccineze.frica mare" cel mai putin. consumul de alimente in exces etc. Ei au testat.1. Pentru a testa aceasta ipoteza. Subiectii foarte speriati au ascultat in cea mai mica rnasura recomandarile de a-§i intari obisnuinta de a se spala pe dinti.

In loc sa sublinieze consecintele negative. Ca §i in studiile anterioare. Eficienta fricii a 'fost atestata numai de rapoartele verbaleale subieqiLor. rnesajele ce produceau frica au determinat raportarea de catre subiecti a anxietatii §i a schimbarii de atitudine. §i in adecvarea sursei la caracterisricile l~:' l l t I ' I t t 4. insisrand asupra succesului social al subiectuLui. indivizii nu dau cele mai acurate raspunsuri. dantura fiecarui subiect era fotografiata §i judedtori care nu §tiau in ce conditie experirnentala se aflase fiecare subiecr erau pusi sa aprecieze gradul de curatenie al dintilor. Varsta a lII-a Pierderea §i insrirutionalizaree asupra mediului sau numai perceptia comrolului . lor nu mai au nevoie de ei. mare plus recornandari. precum ~intei. se imbolna- I f I . Multi batrani au pensii ridicol de mici. rapoartele verbale ale subiectilor. luand masuri dependente atat prin intermediul rapoartelor subiectilor.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICAT A PSIBOLOGIA 4. pierderea in greutate §i chiar moartea. Subiectiierau cu to~ii studenti negri. In contrast. mai rnuit. a unor recomandari detaliate §i exprimate caracteristicilor inlimbaj simpLu. Scopul acestor studii nu a fost acela de a induce complezenta ver- ba.diferita. . cat §i prin intermediul rabletelor speciale. I I pierderii controlului poate duce La probleme psihologice foarte grave.frica redusa plus recornandari. recomandari §i recomandari extrem de elaborate. Cand sunt pusi sa dea seama de propriul comportament. Un aspect foarte important al barranetii este pierderea controlului. dar examinarea masurii obiecrive a tacut posibila 0 concluzie net .r~~~~ SOCIAL~ APLICATA iN DOMENIUL SANATA:PI ~ FIZICE _ mesajelor care starneau frica. Ca ~i in srudiile anrerioare. Similaritatea de rasa dintre ~intii §i sursa a. mai eficiente. celelalre conditii au fost. Potrivit rapoartelor verbale ale subiectilor. Intr-o astfel de institutie. Meritoriu pentru dernersul aces tor cercerarori este faptul d nu s-aurnultumit cu masura dependents obisnuita. ca ulcerul. ci au facut apel la 0 rnasura obiectiva. Uneori nu-si amintesc cu precizie deralii ale cornporramentului lor. Aceasra discrepanta arunca serioase indoieli asupra studiilor ce au explorat cornportamentele aflate in Iegatura cu sanatarea §i care s-au bazat in intregime pe rapoartele subiectilor. batranii par adesea foarte blazati. Cercetarile asupra interven~iilot psiho-sociale destinate sa induca 0 buns sanatate den tara nu sustin eficienta mesajelor ce pro due frica. mai cu seama Ladepresie §i la afectiuni fizice Lafel de grave. Subiectii erau repartizati in una din urrnatoarele conditii: frid. frica intensa a produ~ cea mai mare' anxietate. Cei ce au primit mesajul de la un dentist negru au dat ascultare mesajului intr-O rnai mare masura decat cei ce au audiat un dentist alb. §i efectele unui mesaj pozitiv. se asteapta ca batdinii sa fie pasivi. Demersuri rnai promi~atoare constau in folosirea unor mesaje pozitive.~eniei dintilor rnasurata cu tabletele speciale. t ~ii dintre sursa §i ~inta in persuasiunea privind folosirea pastei §i a periu~ei de dinti. de fapt. Evans §i colegii sal au cerut subiectilor sa mestece 0 tabled special a. jar copiii . cea mai mare frecventa a perierii dintilor. mesajele folosite contineau un set de recornandari privind Ingrijirea dintilor. rapoartele verbale ale subiectilor indicau 0 influenta mai mare a mesajelor ce faceau apel la frica. care Iasa pete rosii in locurile unde dintii nu fusesera adecvati periati. §i deloc de masurile obiective. §i ei au construit rnesaje care starneau frica subieqilor. testul cu tableta de care am pomenit a indicat d. mesaj pozitiv plus recornandari.2. Lasater §i Ramirez (1978) au studiat rolul sirnilarita~ I'. A fi inrernat intr-o institutie pentru batrani amplifies pierderea controlului. dupa 0 sapramana. cele mai pronuntate intentii de a se conrorrna recornandarilor §i. Dupa rnestecarea tabletei. Subiectii din conditiile cu rnesaj pOzitiv plus recornandari §i recornandari detaliate au retinut eel mai bine inforrnatia §i s-au dovedit a avea cei rnai curari dinti la 0 sapramana dupa rransrnirerea mesajelor.la. Droski. ci de a ameliora sanatatea prin schimbari reale in cornporta- mente. mesajul pozitiv sugera d sanatatea maxima §i stima celorlalti pot fi obtinute prinrr-o igiena desavaqita. avut un efect pregnant. De§i1ngrijirea poate fi serioasa §i bine inrentionata. dar nu 0 ameliorate a cura. In mare. nevoia de aprobare socials poare falsifica rapoartele lor. au handicapuri fizice serioase. Rezultatul experimentului a evidenriat necesitatea folosirii unei rnasuri subiective.

fiecare batran §i-a ales 0 planta §i s-a ocupat de ea. Intr-o alta conditie. Aprecierile personalului medical aratau d primul grup petrecea mai putin timp privind pasiv la televizor. n-au putut alege mornentul vizionarii filmului. efectele benefice ale vizirelor centrolabile §i ale celor predictibile au disparut odata ce aceste vizite au incetat. Chestionarele administrate dupa trei saptarnani au evidentiar beneficiile controlului pentru starea generala a batranilor. Exista sease de fumatori. rata tabagismului accesibilitatii ggaretelor . In ultimul tirnp.3. Schulz (1976) a imaginat 0 interventie ce presupunea rnai mult control exercitat de catre batranii insrirutionalizati. p. de catre personalul medical. 16 au rnurit in primele zece saptamani dupa internare. In aceste conditii.. psihologii sociali au ararat Ga sanatatea rnentala §i fizica a batranilor poare fi imbunata~ira prin inrarirea controlului exercitat de ei asupra mediului. exist a un grup de control alcatuit din batrani care ou primeau deloc vizite. In al doilea rand. barranii puteau prezice. In conditia a treia. iar din 38 care alesesera In cuno§tin~a de cauza azilul. iesea mai mult In ora§. ca pot sa-§i viziteze prietenii. numai una a murit In aceeasi perioada. ambele grupuri vizioneaza un film). Potrivit lui Langer §i Rodin. Intr-un studiu celebru s-a raportat ca din 17 batrane care nu voisera sa se interneze la azil. cat §i posibilitatea ca atat de a prezice vizitele erau benefice ca efecre psihologice §i somatice. s-a facut ipoteza d vizitele unor studenti aceste vizite. scrie §i decide asupra dispunerii mobilei in propria camera.\ APLICATA 4. 197). comunica mai volubil. studentii stabileau cand se vor desra§ura vizitele §i cat vor dura. in§tiin~andu-i pe bat rani asadar. In contrast cu acesr grup. cu rnai multa pofd de viara. Rezultatele au ararat controlul. Perceptia controlului a fost Indrld rearninrindu-se acestor batrani ca POt iesi cand vor. in plus. Pentru a gasi rernedii la aceasra siruatie. Conrrolul real a fost intarit in doua feluri: mai lndi. pot privi la televizor. unui alt grup de batrani nu i s-a vorbit deloc despre control. mai ales 'in situatia In care batranii pot conrrola sau rnacar prezice de teren pe care l-a realizat. Psihologii rrebuie sa imagineze. iar 0 ca peste 70% din furnatori consuma peste 10 rigarete pe zi. batranii au putut stabili dad §i cand sa vizioneze un film. astazi se considera dere a numarului neajunsuri pe care le creeaza fuma50% din populatie fumeaza. Intrucat batranii se simt foarte singuri. pre cum §i a cantitatii de ~igarete consurnate de fiecare fumator In parte. In societatea occidentala au aparur norme foarte stricre ce regleaza fumatul in locurile publice. In sfar§it. asadar.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. Sa observarn di batranii din cele doua grupuri se bucura de aproximativ aceeasi ingrijire (ambele grupuri primesc plante. Ii s-a dar 0 planta rara sa 0 fi ales ei In§i§i §i li s-a spus d infirrnierele vor avea grija de planta. dar nu puteau controla ei nu controlau §i nici nu puteau vizitele. crescut din cauza In Romania. In general. "consecinsele negative afe Inaintarii In varsta pot fi intarziate sau prevenite dad li se reda barranilor dreptul de a lua decizii §i de a se simti competenti" (Langer §i Rodin. ()(' . au luat mai putine medicamente. Interventii asupra fumatului In ciuda binecunoscutelor tul. interventii de natura sa induca perceptii ale conrrolului care sa dureze. 'Iorusi. dupa 1990. vizitele srudentilor se efectuau rad ca batranii sa fie anuntati inainte anticipa vizitele. Cei ce avuseserii control se simteau mai fericiti §i erau mai activi decat batranii din grupul rara control. ascult a la radio. dar rata tabagismului mentine torusi foarte ridicara. vesc §i chiar mor mai repede in astfel de institutii. Inrr-o abordare sirnilara. autorul unui grup de batrani sa stabileasca rnornenrul §i durata vizitelor srudentilor. Langer §i Rodin (1976) au cautat sa consrienrizeze un grup de barrani insritutionalizati despre irnportanta controlului.: de bun a calitate. citi. dar primul grup are un control mai bun. s-au declarat mai fericiti. 1976. furniirori! au tendinta de a se considera discriminati. 4. Eforturile psihologilor sociali de a gasi rehnici de control al consurnului de rigarete nu au dus la rezultate spectaculoase. In experimentul a dat posibilitatea ar putea fi foarte benefice. Batranii din primele doua grupuri au fost apreciati ca fiind mai adaptati. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN DOMENIUL SANATATII FIZICE .

I

MANUAL

DE PSIHOLOGIE

SOCIAL;;'

APLICATA

4, pSI HO

LOGIA

SOCIALA APLlCATA

iN DOMENIUL

SANATATII

FIZICE

interven~iile efieiente se soldeaza cu abandonul pe termen scurt, dar eu rate inalte de recidivism pe terrnen lung. Folosind ereativ 0 veehe strategie, Janis §i Mann (1965) au proieetat 0 interventie care sa-i ajute pe fumatorii inveterati §i pe cei rnoderati sa se lase de fumat. Ca §i 'in cercetarile asupra igienei dentare, straregia a constat In a face apella frica pentru a rnotiva schimbarea in atitudini §i comportamente. Dar, in loc de a prezenta mesaje unui public pasiv, noua abordare, nurnita joc de rol emotional, presupunea ca subiectii sa evolueze intr-un rol srressant. Iporeza era di jucand acest rol, subiectii (studente fumaroare in anul I la psihologie) vor trai 0 experienta dramatic a ce va avea un impact lnsemnat asupra lor. Pentru a testa aceasta iporeza, 0 parte din subiecti au fost pusi sa fad joc de rol, iar altii sa asculre numai jocul de rol inregistrar pe banda de magnetofon. In conditiile de joe de rol, fiecare subiect trebuia sa-§i imagineze cii e un pacienr ce interactioneaza cu un medic (experirnentatorul). Subiectul afla di e bolnav de cancer la plarnani §i ca urrneaza sa suporte 0 operatie care are 50% §anse de succes. Pentru a lntari empatia §i a facilita inrrarea 'in rol, subiectului i se cerea sa monologheze, exprirnandu-si gandurile §i sentimentele cu voce tare. In scena finala, discuta cu medicul Iegarura dinrre fumat §i canceml pulmonar. Intentia a fest de aprovoca subiectului 0 experienta realista, implicanra §i care sa-i starneasca frica. Rezulrarele au confirrnat eficienta tehnicii de joc de rol emotional, Subiectii care racuserii jocul de rol se temeau mai mult pentru sanatatea lor §i erau mai Ingrijorati cu privire la cancerul la plamani decar subieqii care numai ascultasera jocul de rol. Aceeasi subiecti au fost de acord Intr-o mai mare rnasura cii fumatul produce cancer la plamani, cii fumatul dauneaza In general sanatii~ii §i au fost rnai inclinati sa-§i declare intentia de a se lasa de fumat. Mai rnult, la doua saptamani dupa experiment, studentele din conditiile "joc de rol" fumau cu 10,5 ~igarete mai putin pe zi de cat Inainte de jocul de rol, 'in vrerne ce studentele care auzisera numai inreractiunea dinrre pacienr §i medic fumau cu 4,8 ~igarete mai putin. 0 rnasurare efectuara dupa 18 luni a ararat cii primele fumau In me die cu 13,6 ~igarete mai putin. Cu privire la aceasta

di urma rnjisura dependenta, trebuie sa mentionam ca s-a desesurat ca 0 ancheta independenra, creand subiectilor iluzia cii nu are nici 0 legatura cu jocul de rol pe care-l tacusera. Mann a continuat acesre studii §i a imaginat un joc de rol non-e morional , 'in care subiectul juca rolul unui acuzator al taba~ . impotriva practicii , fumatului. . Aurorul a glsmU lui , argumenrand . _ ca aceasta tehnica este mult mal pu~m efiClenta decat cons t a tat
A

~~

-

intrarea subiectului in rolul pacientului bolnav de cancer la pla,. maID. Se pare , deci , ca frica nu motiveaza schimbarea de cornpor-. tament la publicul pasiv, dar contribuie cii jocului de. rol. Peter Suedfeld (1973) a ales
0

decisiv la eficienta tehni-

abordare cu totul neobisnuita

I

pefltru a-i deterrnina pe subiecti sa se las~ de fu~at: el :- f~losit. teh.~ nica privarii senzoriale. Cercetarile an,tetlOare arat~sera ca ~Ubl~ql1 riva~i de stirnulare senzoriala §i-au schimbat mal u§or atitudinea ~a raspuns la mesajele persuasive decat subiectii din grupur!le de control. Suedfeld a identificat doua motive pentru care pnvarea senzoriala ar creste susceptibilitatea la persuasiune. Lipsa stimularii po ate induce 0 nevoie de stimuli ce-l deterrnina ~e subie~t sa recepteze mesaje pe care alrfel le-ar fi ignorat. Al doilea rnotrv se refera la faptul ca privarea senzoriala reduce capacitatea subiectului de a gandi complex.Suedfeld a sugerat ca din aceasta cauza subiectii privati senzorial vor fi mai putin capabili sa gaseasca contra-argumente la mesajele persuasive. EI a formulat iporeza ca privarea senzoriala 'lnso~ita de mesaje impotriva fuma.tulu.i :a produce atitudini negative fa~a de fumat §i ca aceste atitudini vor fi vizibile 1n reducerea nurnarului de ~igarete furnate zilnic. Pentru a-si testa ipoteza, Suedfeld a repartizat subiectii (studenti, masculi, fumatori) 'in patru conditii experimentale: privar~ senzoriala plus rnesaj, privare senzoriala, mesaj tara privare §1 control (nici privare, niei mesaj persuasiv). Privarea senzoriala presupunea ca subiectul sa stea 'lntins pe pat, in 1ntuneric, intr-o, camera izolata fonic, tara ~igarete sau al~i stimuli. Subieetul putea consuma hrana lichida dintr-un tub de plastic §i nu se putea ridica decat pentru a merge la 0 roaleta chimica aflara foarte aproape de pat. Subiectii din conditiile de non-private nu erau 'in nici unfel

Q'J

MANUAL

DE PSIHOLOGIE

SOCIALA

APLICATA

4. PSIHOLOGIA

SOCIALA. APLICATA

IN DOMENIUL

SANATATII

FIZICE

privati de stimulii obi§nui~i. Cei din conditia "non-privare plus rnesaj" trebuiau sa ramana acasa pentru a prirni mesajele prin telefon. Cei din conditiile care implicau mesaj persuasiv primeau in roral IO mesaje, din care unele le cere au sa se relaxeze §i sa se gandeasca la experientele emotionale trecure legate de nevoia de a fuma, iar altele ii felicitau pe subieqi pentru ca au hotarar sa se lase de furnat. Pentru a se aprecia efectele pe terrneri scurt §i pe terrnen lung ale diferitelor conditii experimentale, subiectii raspundeau la telefon la intrebari legate de numanil de ~igarete furnace. Rezultatele au fost oarecum surprinzatoare, Autorii s-au asteptat ca privarea senzoriala §i mesajele persuasive sa reduca fumatul. Totusi, darele au indicae ca privarea senzoriala, indiferenr daca a fosr sau nu cornbinara cu transmit ere a de mesaje persuasive, a condus la diminuarea drastica a nurnarului de ~igarete furnare zilnic de subiecri. Un an dupa privarea senzoriala de 24 de ore, subiecrii raportau cu 48% ~igarete mai putin de cat inainre de perioada de privare. Dupa doi ani, atat cei din conditia private cu mesaj, cat §i cei din conditia privare simpla raportau cu 52% mai purine ~igarete decat inainre de perioada de izolare. Mai mult, 39% din acesri subiecti se Iasasera complet de fumat. Numai 6% din g;upul de control a raportat abstinenta dupa doi ani. In afara faprului ca se bazeaza pe rapoartele subiectilor (care nu sunt nisre masuri dernne de incredere), srudiile asupra rolului privarii senzoriale in abandonarea fumatului raman un mister reoretic. Sa ne arnintim faptul ca iporeza fusese d privarea senzoriala cornbinata cu mesajele persuasive reduce fumarul, in tirnp ce rezultatele au facut responsabila pentru acest efect numai privarea senzoriala. Suedfeld a oferir cateva explicatii pentru aceasta stare de lucruri. Psihologul american observa clmasurile luate inainte de experiment §i intregul context al experimentului ar fi putut sensibiliza §i subiectii din conditia fara comunicare persuasiva la scopul antitabac al studiului. Combinarea acestei sugestii cu privarea senzoriala ar fi putur determina indivizii sa se schimbe. Apoi, privarea senzoriala a avut efect terapeutic pentru ca .a permis subiectilor sa traiasca 24 de ore de absen~anon-stressand a

I
I

indicilor care in mod normal declanseaza fumatul. In sfarsit, 0 alta explica~ie ar putea fi ca privarea induce disonanta cognitiva. Dupa ce au investit 24 de ore intr-o situatie foarte stranie, indivizii devin motiva~i sa-§i justifice participarea continuand sa se ab~ina de la fumat. Evident, aceste explicatii sunt neconfirmate §l vor trebui verificate empiric.

4.4. Interventii asupra preadolescentilor adolescentilor

§i

Cele doua tehnici de a controla fumatul care au fost examinate, jocul de rol emotional §i privarea senzoriala, au fost folosire pentru a determina adultii sa renunte. 'Iorusi, 0 interventie la nivelul copiilor §i adolescentilor pe cale sa se apuce de fumat este mai importanta, pentru ca s-a demonstrat ca fumatul duce la asimilarea nicotinei, ceea ce e imposibil de vindecat cu metode psihologice. In plus, furnatorii dezvolta 0 dependenta psihologica de practica fumatului, majoritatea dintre ei declara ca fumeaza de placere sau pentru a se relaxa. Aceasta dependenta explica de ce multe interventii care pareau la inceput eficiente n-au putut avea decat efecte pe scurta durara. Statisticile arata astazi 0 scadere a numarului de fumatori adulti in raport cu perioada anterioara, dar 0 crestere a numarului copiilor §i adolescentilor care furneaza. Evans (1976) a dezvolrat un program de interventie foarte vast cu scopul de a preveni fumatul la aceste varste, El s-a bazat in principal pe doua perspective psiho-sociale. Interviurile realizate cu elevi de liceu i-au aratat ca acestia resimt 0 presiune sociala foarte mare de a fuma, chiar atunci cand cred in mesajele educationale potrivir carora fumatul este foarte periculos pentru sanatate. Exista trei surse ale presiunii sociale exercitate asupra adolescentilor §i copiilor: colegii, parintii §i mass-media. Recunoscand ca aparitia furnatului la copii poate fi mai mult 0 chestiune de influenta socials decat un deficit de educatie sanitara, Evans a decis sa aplice teoria Inva~arii sociale a lui Bandura, porrivit careia rnulte din comportamentele

J

..

~

j~

,,

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIAL~

APLICATA

L~_:G~I~A_:S~O~C~I~A~L~A:__:A~P~L~I~C~A~T~A~iN~D:_:O::..:M=E::..:N .; U L_S_A_N_A_T_A_T,-I_I_F_IZ_I_C_E I 4 psIBO~O

copiilor se dezvolta ca urmare aobservarii §i imitarii altora. Pentru a contrabaLansa influenta modelelor negative, e necesar ca adolesceo£ii§i cop iii sa fie expusi la modele din randul lor care nu furneaza, A doua perspectiva la care a tacut apelEvans a fost conceptul de inoculare a aritudinii al lui McGuire (1964). McGuire a aratat ca oamenii pot construi rezistente la schimbarea de atitudine intr-un mod analog inocularilor medicale. In medicine, inocularea se refera la aplicarea de doze mici diner-o boala in a§a fel incat organismul sa invete sa se apere irnporriva dozelor rnari. Expunand indivizii unor argumente slabe care le contrazic atitudinile, ei pot construi aparari irnpotriva argumentelor puternice. Ca atare, in interventia antitabac, se va proceda la expunerea la presiuni in favoarea furnatului. Integrand cele doua perspective, invaprea sociala §i inocularea, Evans a ararat subiectilor sai adolescenti filme cu adoiescenri care erau renrati sa fumeze in urma conracrului cu parintii, colegii sau mass media, dar care rezistau aces tor presiuni, Expunerea la presiunile sociale servea ca inoculare, iar expunerea la rezistenta in fata presiunii sociale ofere a modele pozitive. Combinarea acestor doi factori ar fi trebuit sa ajute adolescentii sa reziste la presiunile de a fuma pe care le inralneau in viata de z1'cu zi. Evans §i-a luat §i 0 alta rnasura de prevedere. EI nu numai ca a modelat rezistenta la presiunile sociale exercitate asupra adolescentilor, dar a evidentiat §i consecintele negative irnediate ale fumatului (cresterea concentratiei de agenti toxici, ca monoxidul de carbon, In corp). Accentuarea consecintelor imediate in dauna efecrelor de durara a avut la baza ideea ca adolescentii sunt orientati catre prezent, §i nu catre viitor, _' Evans §i colegii sai au luerat cu subiecti de 14 ani din cateva §coli, considerand ca aceasra este varsta la care cei mai multi adolescenti incep sa fumeze. Unele clase au prirnir rraramenrul complet care consta in: trei filme ce intasi§au presiunile sociale in favoarea fumatului; doua filme despre rezistenta in fasa presiunilor sociale; un film despre faptul ca fumatul cre§te concenrraria de monoxid de carbon din organism; multiple rnasuratori perrtru a

~ nivelul practicii fumatului In fiecare clasa. Filmele erau determllla .. ditiil d -. au fost date roate in aceeasi Z1. In con ISHe e comcurte §1nu . I s biectii primeau numai unele din componente e trata~ d 1 se Parare, "su experimental cornplet, iar in con d" . l~la e contro ~~w I 1 ~ mai nivelu1 fumatului la momentul fina . ma5ura nu b1 I Cercetatorii n-au avut incredere In rapoartele ver a e .a e . rilor in masurarea variabilei dependente. De aceea, subiecsub lec, d li ~ '1 li e arara un film In care se recoltau mostre e sa ~a ce erau SI or 1 s . I' d . . ~ trU li ate din punctul de vedere al conSlllutu ui e nrconna pen ana 1Z ~ • • 1 D f t restul bili cate rigarete fumeaza pe Zl paClentu . e ap," a se sta 1 1 :; di li a nu este deloc concludent, Intrud1t nu poate isnnge liltr~ cu sa IV. . de ti ~ fa ~ ~ fu eze el f atori §i cei ce sunt expusi la fumul e Slgara ara sa m AU~. Subiecri10r li se recoltau §i mostre de saliva, dar acesteau nu 1O§1§1. :; bili .. · te Faptul ca ei credeau ca se poate sta 11 cu preclZle erau ana 1iza . '. 11 , . ete fumeaza pe zi ii taceau sa declare sincer consumu or care Slgar ." b1 1 . 'Iehnica de a 'inrari acuratetea rapoartelor ver a e a e b aglC. .1-'. ta . fi'fi subieqilor tacandu-i sa creada ca raspunsun1e ~or po~ 1 ve~l l=a~e prin masuri obiective a fost introdusa in psihologia socials m
A
A

<

1971. Rezulcatele

programului

. la si . bazat pe invasarea SOClaa §1 pe lilO:

culare au fost satistacatOare. Evans §i colegii sai a~ constata~ c: dupa 10 saptiimani 18% din grupul de control lllcepuse~a sa fumeze, in timp ce in grupul experimental acest procenta) era numai de 10%. McAlister, Perry §i Maccoby (1979) au continuat .a~est proram rafinandu-l. Ei au pastrat ideea de inoculare §1 ideea de fnflu~nsa a modelelor, dar au tacut trei modifidiri fundamentale:. 1. Au folosic, in locul modelelor filmate, modele reale,adol~scenSI stirnati de colegii lor; 2. Au pus fiecare subiect sa anunte ~n fas: ·1 .. . I l' de a nu mai fuma. Psihologia sociala a aratat ca c asel lllten~la u .. .. . . oamenii se pot comporta in discordance cu atltudlmle lor pnv~te,

of

dar ca se cornporta in concordansa cu angajamen:el: lor pu~lt~e. 3. Au cerut subiectilor sa joace rolul celui care rezista la pres1U~ll= sociale in favoarea fumatului. Din teo ria Inva~arii soci~le. r.ezulta. ca jocul de rol ofera subieqilor posibilitatea de a achizitiona §1 a

lndivizii obezi pot raspunde la simpla prezerita a rnancarii. Indivizii supraponderali §i mai a. " MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 4. Handicapul a fost ales. devian!. Greutatea corporala ca fizica voluntara/ 0 forma de devianta Cea mai mare parte din literatura asupra handicapului fizic s-a concentrat asupra unor defecte fizice independence de vointa indivizilor . §i nu (sau foarte putin) sub controlul indicilor somatici ce !. acest rezulrar Pe parcursul acesrui subcapitol ne-arn ghidar dupa textul lui Dean Archer (1985). unor subiecti normali §i unora obezi li s-a oferit posibilitatea de a.efectele accidentelor genetice sau ale accidentelor de na§tere. In functie de conditie. aceste forme de devianta fizica nu sunt privire In general ca erori ale persoanei handicapate. obeziratea este privita ca 0 stare de 2 §i ontogenetice ale acestei conditii. In astfel de studii. Cel mai cunoscut studiu asupra accesibilitatii mancarii esre cel realizat de Schachter §i Friedman in 1971. Lireratura empiridi asupra ipotezei externalitii~ii consta in prirnul rand in experimente de laborator in care se cornpara comportamentul indivizilor normali cu cel al obezilor. comportamentul alimentar se afla sub controlul unor indici externi. Dimporriva. Comparate cu grupurile de adoiescenti ce primesc 0 educatie sanitara norrnala. Spre deosebire de indivizii cu greutate normala. Alte forme de devianta fizica sunr Intelese eel putin ca semivoluntare. rnanca niste rnigdale. de sandwich-uri etc.III'II!I 'II"'. interactiunea cu persoana handicapata produce 'in indivizii normali un arnesrec srraniu de simpatie §i aversiune.in de nivelul senzatiei de foame. obezii au consumat mai multe migdale in conditia in care li s-au oferit migdale tara coaja. stigrnarul fizic al persoanei este rratat ca un simptorn al deficientei morale. Studiile s-au concentrat asupra aspectelor cauzale 4. Pentru Schachter. 'in ceea ce priveste obezii. fie tara coaja. QQ J . spre deosebire de cei norm ali. variabila dependenta este un index al cantid!. mai degraba decat la nevoia sornatica de hrana. boli. Cei normali care nu mancasera de mai rnulta vrerne au curnparat mai multa mancare decilt cei normali care rnancasera recent.tes cei obezi au format obiectul de interes al activitatilor medicale §i comerciale §i numai de curand au devenit obiect de investigare pentru psihologia sociala. tendinta de a atribui infirmitatile fizice unor cauze exterioare.ii de mancare consumata . In cazul obezilor. cel mai bun exemplu penrru acesre defecte fizice voiuntare este greuratea excesiva. Intregul program a avut la baza ideea sensibilitatii crescute a obezilor la indicii externi. Avem. de mediu. Chiar dad persoana handicapata are oarecare culpabilitate 'in obtinerea infirrniratii (de pilda. De pilda. cei asupra carora s-au aplicatprograme de genul celor descrise au incepur sa fumeze mai tarziu.~ii§i este interpretat 'in sensul ca obezii raspund la accesibiliratea rnancarii mai cur and decat la nevoia interna de hrana. exista 0 relatie foarte sl~ba intre starea interna de foarne §i comportamentul alirnentar. a avut un accident pe §osea. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL SANATATII FIZICE exersa abilira~ile sociale necesare penrru a rezista presiunilor specifice. In acest experiment. Probabil. Impactul acestor programe de influenta sociala este vizibil. In cele mai rnulte cazuri. Ca atare. In rnulre cercetari. Aceasra ipoteza sustine di la indivizii obezi.numarul de biscuiti mancati. §i-a fracturat coloana vertebrala §i s-a ales cu 0 paralizie). cazul unui barbat care a condus beat. migdalele erau fie cu coaja.. In astfel de instante. Nisbett §i Kanouse (1969) au studiat felul in care fac cumparjituri indivizii norrnali din punct de vedere al greutiisii §i indivizii obezi. faptul de a fi mancat recent n-a avut nici un efect asupra canritatii de hrana curnparata. Stanley Schachter (1971) a condus un program vast de cercedri asupra diferentelor dintre indivizii normali §i indivizii obezi. gradulln care mancarea este accesibila pentru individ.a fizica. §i nu dobandir independent de vointa persoanei.5. Acest rezultat esre citat in sprijinul iporezei externalitii. traume sau infirrnitati ce pot aparea odata cu varsta. Ipoteza exrernalitatii a insistat asupra "prioritiisii indicelui mancare".

Aceasra ipoteza pare sa reflecte concepria populara despre oamenii grasi ca lenesi. R~di~ (~~7. Aceasta diferenta a' fost interpretata In termenii externalira~ii (hrana din frigider este un indice mai purin salient) §i al efortului (pentru a obtine sandwich-uri suplimentare. dar nu mai rnulte migdale ce trebuiau decojite. In experimentul lui Nisbett cu sandwich-urile. exista rnulte cercetari care at~stii cii obezii sunt victime ale prejudecarilor §i ale discriminarii. Retinerea aceasta. Schachter a avansat ipoteza ca. D~ pilda. Un astfel de rezultat arata In mod limpede cii stereotipul persoanei obeze este negativ. Aceasra cercetare sustrne. pnn urmare. In experimenrul cu migdalele. poate sa-i opreascii pe obezisa-si procure rnancare prin mijloace foarte vizibile. ele au identificat totusi anumite patternun perceptuale §i intelectuale specifice. Indivizii obezi unt confruntati cu idealuri de Inra~i§are fizica de natura sa-i complexeze §i sa-i excluda.. a stigmatului ca problematic pentru interactiune. rezultate. Cautarea predictorilor succesului In programele de slabire nu a dat In general. de exemplu. Fa~a de alre handicapuri fizice. intr-un restaurant chinezesc. ipoteza ex e:nalitii~ii obezilor. Exista date care arata cii aparitia la matu~itate a obezitatii se asociaza cu un prognostic mai favorabil decat aparitia obezitatii In copilarie sau adolescenta. ce explora percep~iile copiilor asupra diferitelor handicapuri fizice. precu~ §i variabile ce pot srirnula riispunsuri pozitive In progr~ele de ple~dere de greutate.. indolenti etc. Nisbett (1972) a raportat un experiment In care unor subiecti normali sau obezi Ii s-a oferit ocazia sa rnanance niste sandwich-uri. numai In ceea ce priveste obezitatea acest discon- "" . Explicatia bazata pe faptul cii indivizii obezi irnt incurcati ~ In astfel de situatii l§i are originea 1ntr-o concepse 51 . subieqii trebuiau sa mearga pana la frigider). dar consurna mai putin dedit indivizii normali cand sandwich-urile se afla intr-un frigider. Ele pot fi corecte. Intr-un studiu celebru apartinand lui Richardson (1971).~) a constatat cii obezii auperforrnante mal bune decat indivizii cu reutate norrnala In sarcini ca corectarea unor §palturi. In fasa subiectilor). obezii vor fi·mai inclinati decat indivizii normali sa aleaga furculita §i nu betisoare.r MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA HOLOGIA SOCIAL~ 4. dar la fel de corecra poate fi §i 0 inrerpretare mai interpersonala §i mai sociala a acestor rezultate. t irelevante. ~ Ipotezele bazate pe externalitate §i pe efort pun In evidenta variabile psihologice §i trasaturi individuale. anchetele au evidentiat auro-evaluari negative ale obezilor. esre posibil ca obezii sa se fi ferit sa mearga la frigider pentru cii lucrul acesta facea evident pentru oricine faptul cii ei mananca foarte rnult. la oarecare distanta de subiect. care joaciiun rol important In viata indivizilor stigrnatizati. In afara cercerarilor asupra aspectelor clinice sau etiologice ale Ingra§arii sau slabirii. obezitatea este In mod freevent privira ca voluntarii. Nisbett a gasit ca obezii consurna mai multe sandwich-uri decat indivizii normali cand sandwich-utile sunt direct accesibile (se afla pe rnasa. extinzand-o la situatii ce nu presupun cornporramenr alimentar.cat de multe mig dale au consumat ei. De pilda. perceptuali sau de personalitate. La fel. Ipoteza bazata pe efort a fost foiosira §i pentru a interpreta studiul in care obezii au consumat mai multe migdale rara coaja. P~SI~~~~~~~~~~~ APLICATA IN DOMENlUL SANATATII ~ FIZICE _ indica faptul di migdalele au constituit un indice care a declansar comportamentul alimentar al obezilor numai atunci cand au fosr lipsire de coaja. dar cii ei g uteau fi mal u§or distrasi cand erau expusi unei srirnulari ext erne p . ca auro-indusa. In ultimele patru decenii. Cercetarile nu au indicat trasaturi de personah~ tate specifice obezilor. fotog~~?ile 1nrati§and copii obezi au fost cel mai putin preferate. Sle Alte studii asupra obezilor au urmarit sa puna In evidenta factori intelectuali. COP111 au dezvaluit mai rnulte prejudecati fasa de obezirare dedit fa~a de handicapuri fizice grave. mass media s-a ararat tot mai nefavorabila In descrierile asupra obezilor.. Indivizii obezi sunt foarte sensibili la orice aspect al cornportamenrului alimentar. este posibil ca obezii sa nu fi rnancat migdale ce trebuiau decojite pentru ca le-a fost teama cii cojile rezultate ar fi putut arara oricui. Alte cornparatii inrre normali §i obezi au avut In vedere disponibilitatea de a depune efort pentru a obtine hrana. Probabil ca 0 consecinta a atitudinilor profund nefavorabile fasa de obezitate. Daca alte conditii fizice de deficienta Ii fac pe cei din jurul persoanei handicapate sa se sirnta tensionati.

la fotografia ferneii obeze se adauga inforrnatia ca ea urrneaza un regim alimentar care a ajutat-o deja sa slabeasca §apte kilograme. femeia obeza era perceputa rnai pozitiv. ca si copiii. deficients din punctul de vedere al sanata~ii §i putand fi indreptata prin eforturile indivizilor afectati. spre deosebire de organizatiile ce-si propun sa-i ajute pe obezi sa slabeasca.Llneori persoana supraponderala resimte obligatia de a sparge gheata. ca §i de imaginea de sine a obezilor. Aceste organizatii privesc obezitatea ca pe 0 condi~ie rnedicala (0 starece presupune interventia medicilor) caracterizata prin dependenta de hrana. personalitatea. cii e constienta cii trebuie sa slabeasca.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 4. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN DOMENIUL SANATATII FIZICE fort se manifestii prin blamarea obezilor pentru stare a lor. in Statele Unite. Ea este prima care face aluzie la greutatea ei. prejudecatile fa~a de obezi sunt larg rasandite §i apar foarte devreme in copilarie. fie 0 femeie norrnala ca greutate dupa 0 forografie §i dupa anumite inforrnatii biografice. de fapt. Intr-un srudiu experimental asupra formarii impresiei. Atunci cand li se ofera :ansa sa-§i exprime preferintele §i antipatiile. In ciuda imenselor diferente in eeea ce priveste inteligenta. NAAFA. National Association to Aid Fat Americans (NAAFA). 0 astfel de presiune a iesit la iveala in interviurile realizate de Millman (1980) cu persoane obeze: . sustine cii persoanele obeze pot fi frumoase §i ca. in cea de-a doua conditie. Ei imparta§esc 0 conditie fizicii ce este deosebit de stigmatizara §i de vizibila. dicta nu are succes. putem deduce ca obezul poate resimti 0 puternica presiune sociala de aconstrui explicatii pentru conditia lui stigrnatizata. in conditia a treia se rnentiona 0 inforrnarie care nu avea nici 0 legatura cu starea fizica a femeii: facuse de curand 0 scurta vizita in Belgia. au aparut miscari sociale ce sustin interesele obezilor. cautand sa contracareze discrirninarea la caresunt supusi acestia. ferneia se referea la problemele pe care le are cu glanda tiroida (disfunctiile acesteia pot duee la obezitate). tot a§a cum depind de culoarea pielii. dar ele au o alta orientare de cat cele realizate 'in laborator.ile dintre obezi §i normali §i pentru experientele psiho-scciale ale obezilor. Ele subscriu. in functie de conditie. Astfel de studii s-au interesat in mod deosebit de natura interacriunilor dintre normali §i obezi.Aceasta organizatie a adoptat 0 eu rotul alta strategie pentru a defini situatia obezilor. Aceasra abordare diferii de abordarile clinice §i etiologice rin aceea cii examineaza consecintele obezitatii pentru interactiu. NAAFA considera cii obezii au in comun "eariera de a fi gras". de trei feluri de informatie biografica. obezii sunt tratati de catre norrnali ca fiind roti la fel: deficienti din punct de . Multe din aceste organizatii s-au dezvoltat in directii clinice §i rerapeutice §i §i-au propus eliminarea obezita~ii prin programe individuale (self-help) §i prin sprijinul membrilor grupului. 'in cele mai multe cazuri. Explicatiile pentru obezitare marcau perceptiile subiectilor asupra femeilor din forografie. Spune ca incearca sa ~ina regim alimenrar. In prima conditie. interesele §i stilul de via~a. Obezitatea este vazura ca necesirand 0 explicatie sau 0 scuza. . la perceptia cii obezitatea este un tip de devianta. Dupa 1980. ele au aceeasi conceptie despre obezitate ca indezirabila social. Fotografia femeii obeze a fost insotita. in Statele Unite s-au dezvoltat organizatii " ce militau pentru impartasirea experieritelor intre obezi §i pentru urmarea regimurilor alimentare . in fine. exprirna atitudini profund negative fa~a de formele corporale obeze. In ambele cazuri. Dejong (1980) a cerut unor subiecti (de sex feminin) sa apreeieze fie 0 femeie obeza. Ca atare. Femeia obeza a fost apreciata rnai negativ cand obezitatea ei nu a fost explicata in nici un fel. Acestea sunt modalitati de a arata celorlalti cii ea vede lucrurile a§a cum trebuie vazute. 0 astfel de miscare este. Cand se men~ionau disfunctia tiroidei sau regimul alimentar. In mod limpede.' Studiile realizate asupra persoanelor obeze in afara Iaboratorului sunt putine. Ele analizeaza obeziratea ca un caz interesant de devianta. adulrii. cii Jncearcii sa respecte normele". Desi nu se bazeazape metodele rraditionale de inrerventie. NAAFA crede ca dreprurile unei persoane n-ar trebui sa depinda de greutatea corporala.cea mai cunoscuta dintre aeestea este Weight Watchers. Incii din anti '60. explicatiile pareau sa contracareze atribuirile obisnuite nefavorabile cu privire la caracterul individului supraponderal.

niveluri inalte de coles~. exercitii fizice regulate.onfo~ma sfaturilcr psihoterapeutului ".ii. 0 nate sa-l ajute pe obe Z1. §i. regirn alimentar §i Psihol. :. os se aSOClaza terol diab t I O~ldense. S g re. deci. oamenii d nu-si schimba comportamentul nici atunci dnd au cuno§tin~a de factorii de rise.tatea exista in societatea conte::puo::u~t~~u a ev~ra~ cu numero§l fact . d e accept area un . au .ogul social Irving Janis.e. a ~ . ce necesita efort sus~inut.~ ajuta pe oarnem sa ia decizia de a-si schimba u e vv . sal au aplicat aceasta zii obezi sa se conformeze . 0 strategic potrivita va fi aceea de a admite 4. A • deficilenSl. Danny Axsom aratat ca subieqii care au ales liber sa de sHibire presupunand efort au pierdut men~inut mai mult rirnp 0 greutate §i Joel Cooper (1983) au participe tntr-un program mai multe kilograme §i au sdizura decat cei ce nu-si mule efort. inteleasa atilt did omu in ~ e e 1"\e . racur doua reco UUld~' . . vla~a pentru a-si salva sanatatea. 'ingrijirii sanarat.:--4 A vedere fizic. care este esentiala pentala . ~ obezicarea este ~ d stra d a. 2.. sunt in. Ca atare. Conceptul de medicina comportamentaEi. . or d ezv~ urn intirne §i penibile.' cepe pnn a cere inforrnatie confidentiala despre problem simte perso "I v v a ce cu inseleger:~j~~rel:tur: cu ~rpul ei). ~~per:enslUne.pozitia de a-i .itii~~lS §lv~o ~gll. . asupra celor accidentati §i chiar asupra celor sanato§i.:l ~~::. . rea e atitu me si pentru sc hiim b area comportamen:s a. aparut'in anii '80.~V1Z1 gasesc ca e foarte dificil sa an e comportamentale necesare . cum am men1_Sionat eja.~ii nu trebuie sa-i implicam pe clienti tntr-un tratarnent ce pune accentul pe facilitate. m~nv "' psihorerapeutilor care stil 1 d . se cu surp usu~ l~r ~e greutate §i au fost priviti cu in ele e ura raportat mal .. VI" depinde de incurajarea auro-dezval Ulf11 §l. . Tocmai 'in aceasta privin1_Saontribu~ia psihologilor c . PSIHOLOGIA MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA v SOCIALA. se refera tocmai la inducerea acestor schimbari Noua abordare este 'insot. E 1 a facut iporeza C x '. APLICATA iN DOMENlUL SANATkpr FIZICE APLICATA. multi oameni continua sa desta§oare comportamente auto-destructive.itiide 0 rniscare generala 'in domeniul. A'ceasta teone face predicti:sla ca a a 1ege A V' • . di punct de veder m fiziol ogree nu sunt pre a clare e . dar rolul altor speciali§ti (printre care §i psihologii sociali) s-a extins. in proiectarea unui program de pierdere a greut3.. Justificarea dezvoldi 0 ativoie tu pozitiva fa~a de scop.. dandu-le sfaturi in privin1_Sa prevenirii §i controlului bolilor. I . care pers uasrva...I serm-vo untara.. Rezultii. Odatii cu aparitia medicinei comportamental. Intr-o serie de studii J . d . v' abordare la problema obe.. in ciuda con§tientizarii consecin~elor negative asupra sanatii~ii.ar~tan cu~ pot fi facuti indiviV ca slabitul e un proces neplacut.e ':~~in~:~~: a~ "De re~inutH Din nefericire. Astiizi se considera ca §apte din cele zece principale cauze ale mor~ii lnainte de batrane~ea lnaintata pot fi diminuate semnificativ prin schimbarea comportamentelor nesanaroase. raspunde la dezvaluiri tru schimba d '. di . Medicii pot interveni asupra celor bolnavi cronici. di pr~ eme cu greutatea lor a unn mtre acestia d obezi. Teona disonantei a fo st §l ea Imp l'lCad in interventiile desti. ~ sau cel put'rstare lOtenSlOnata olD tiber sa depunem efort in vederea aringerii unui scop produce 0 ne psihologidi de a justifica efortul. Mentinerea unei greutati ideale Multi indivizi cred asrazi ca au bl corporals. e : ~n ClU a constuntei problemelor de sanatate ce aparea datonta obezitatii multi indi . cat §1 ~catre medici ca 0 e . Dimpotriva. in .. buna masura ' moraL ~ De§l dovezile eriologice x si .6. V' v dezvru~~~e:. . rolul medicilor n-a scazut.. ~ aceasta prrvinta. Dar." . dadusera liber acorduI ori nu depusesera v ( • A • fost In'~rnja\i . ~ ~ POt fad schimb v '1 . Chiar daca . tarzru pierderi zilnice m greutate... v. Abordarea preventiva amplifica responsabilitatea individuala in adopt area pattern-urilor de comportament sanatoaSe §i a unui stil de via~a lipsir de riscuri. 1~>Z"" vor . obezi. . ca un prograrn de tratament ce presupune un efort intens va fi mai eficient in atingerea scopului terapeutic decat un program implicand rninimum de efort. de la solicitarea medicil.:~~e.or de a rrata boala spre prevenirea bolilor prin comportamente adecvate auto-impuse..aamta~ d . analizand procesul de com .. ead~nps: oterapeut. cre§te motiva~ia de a atinge scopuI §i dine cre§te expectansa d scopul va fi atins.

Aplicatii ale puterii §i influentei sociale In organizatii 5.• sa analizati impacrul fiecarei directii de studiu pentru psihologia organizationala. Victor Hugo 0 • 4.? • Raspundeti pentru dvs. ei pot oferi sugestii care sa-i ajute pe oameni sa fad schimbarilcomportamentale propuse de medici. Explicari.5.1.3.. Nimic nu e mai puternic dec/it idee careia i-a venit vremea.4. conform reoriei conrrolului. ca mentinere.3.1. Explicati mecanismele psihologice care stau la baza comportamenrelor subiectilor dupa privarea senzoriala. Discutati aplica!iile teoriei disonantei cognitive In mentinerea greutatii ideale.3. siva. la intrebarile: Ce obiceiuri alimentare avefi? Fumafi? Cate arepe zi /acefi exerciii« /izic? Cite are dormifi pe zi? Cate are muncifi pe zi? Intrebari de autoevaluare Psihologia sociala aplicata in domeniul organizational CORlNA rUN. 4.3.4. consumul de alcool In exces consurnul de alirnente In exces etc. • sa identificati lirnirele teoriilor privind conducerea. Care este conrribuna lui Irving] anis In aplicarea psihologiei sociale In domeniul sanatii~ii fizice? 4.3.1..2.3. starea de sanatate fizica §i rnentala a batranilor institutionalizari 4. Intrucat psihologii sociali au cornpetenta In domenii ca influenta sociala §i comunicarea persua.4. De ce studiem organizaria? 5. iporeza accesibilitatii In explicarea obezitii~ii. ' Teme de reflectie • Care sunt comportarnenrele autodistrucrive In familia dvs. Paradigrne principale In management: de la relatii umane la resurse umane la conducerea bazata pe principii 5. Cuprins 5.4..2. CORALIA SULEA Universitatea de Vest Timisoara 5.3. • sa recunoasteti sursele puterii In organizatii. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA sociali poare deveni foarre irnportanta.1. giei sociale In domeniul sanatii~ii irnplica intervenrii menite sa schimbe comportamente daunatoare pentru sanatate.. Paradigma resurselor umane 5. Paradigma conducerii bazata pe principii 5. Analizari ipoteza externalirarii vs. veri fi In masura: • sa descrieti subiectele tipice aplicariilor psihologiei sociale In organizatii. Subiecte tipice de psihologie sociala aplicata In organizatii 5. . Influenta inter-organizationala 97 . unei proasre igiene dentale. fumatul. Multe din aplicatiile psiholo.2. 4. Objective de invii~are Studiind acest capitol. Paradigma rnanagementuluisriintific 5. Paradigma relatiilor umane 5.

Z. Aprecierea performantelor. cu atilt mai mult sa fie acceptata de cornunitatea erudita. Spitalul are grija de bolnavi.4. Manual de psihologia muncii §i organiza!ionala. APLICATA 5.2. Scoala se concentreaza asupra predarii §i inva~arii. ~ Desi e 0 creatie umaria. Concise Oxford.1. 1999). Iasi: Editura Polirorn. e§ec. Un club de alpinisti organizat sa escaladeze varfurile himalayerfe nu are grija de cei ce dorm pe srrazi 'in Nepal. Manual de psihologia muncii §i organizationala. chiar cinzeci de ani ca noua realirate sa fie perceputa. De exemplu. intreprinderea. tribunalele. PSIHOLOGIA SOCIALA APLlCATA IN DOMENJUL ORGANIZATIONAL 5. De ce studiem organizatia? Societates actuala a devenit 0 societate a organizesiilor deoarece cele mai multe. scris de Catalina Zaborila In volumul coordonat de Bogathy. familia sunt. 2007). scris de Delia Virga in volumul coordonat de Bogathy. oricat de evident pare acest aspect astazi. 2. Totusi. intluenta social a. asupra purtarii razboaielor. Iasi: Editura Polirorn. scris de Ramona Palos in volumul coordonat de Bogathy. nemaifiind tolerat un surplus de personal nejustificat. spune Peter Drucker (1999). ea interpreteaza muzica.1. Odata antrenari. in SUA sau oriunde altundeva in Iume. Z. interviuri. eel mai autorizat dictionar englez. nimeni 'in Europa. poate nu pentru totdeauna. nu cuprindea acest terrnen in intelesul sau actual nici 'in editia din 1950!. un subiect inreresant devine raperrul succes vs. organizatie este intotdeauna specializat. Dupa ce angajatii au fost alesi. 2 Vezi capitolul 6. (2004). nu a vorbit de organizarii pana dupa eel de-Al Doilea Razboi Mondial..0 orchestra sirnfonica nu incearca sa vindece bolnavii. A fost nevoie de treizeci. Societatea. (2004). Conducerea organizatiilor. armata.4. urrneaza trainingul de dezvoltare a abilitaJilor lor". aspectele organiza~ionale sunt cruciale pentru studii §i pentru practica. 2. Manual de psihologia muncii §i organizarionala. Iasi: Editura Polirom. 3 Vezi capitolul 7.. Ia§i: Editura Polirom. tactici de influenta degenerarii cardiace §i a bolilor circulatorii. Manual de psihologia muncii §i organizationalii. neproducriv sau ineficient (Pitariu §i Virga.2. asupra producerii §i vanzarii de bunuri §i servicii. . asupra rezolvarii conflictelor. Z. rimp de 40 de ani. QQ . §i eficienta numai dad se concentreaza asupra acestei unice sarcini. puterea socials.4..i. Recrutare li seleqie. Legatura dintre putere §i tactici de influenta 5.4. dar pentru 0 perioada considerabila de timp. Interesul pentru in~elegerea leadershipului nu este nici surprinzator ruci nou. jumatate sau chiar mai rnult din perioada In care sunt In stare de veghe la rnunca. In diverse organizatii. oricar de mare ar fi saracia acestora. caracteristicile §i comportamentele unui bun lider §i cum oameniipot fi pregariti. biserica. Influenta intra-organizationala 5. Stilul de influen~a al managerilor Cuvinte cheie: principalele paradigme 'in management. Z. 4 Vezicapitolul 14. (2004). comunitatea. Tipuri de putere §i modele ale puterii 5. in perioada 1990-1995 (apud Sadava §i 1 ° Vezicapitolul 4. dad nu chiar reate sarcinile sociale sunt indeplinite de catre organizatii.J MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. probe de [ucru. scris de Delia Virga in volumul coordonar de Bogathy. (2004).:\. Subiecte tipice de psihologie sociala aplicata in organiza!ii Una din cele rnai vechi aplicatii ale psihologiei in organizatii este selecJiade personall prin teste psihometrice. organizatiile jer" (Drucker. asupra convertirii pacatosilor §i salvarii sufletelor.3. organizatia este destinata sa reziste. Asrfel. Deoarece majoritatea oamenilor I§i perrec. educati penrru a fi eficientil Transformarile la nivel organizational au impus adoptarea unor stiluri manageriale noi care sunt rnult mai centrate pe profit §i productivitate. Pregatirea profesionala: formare li dezvoltare. Dar probabil d nici unul din subiectele anterioare nu a starnit atilt interes precum problematica leadersbipului4. dar nu incearca sa cante Beethoven. 5. Asociatia Cardiologilor Americani. asupra cercerarii §i prevenirii 5.4. urrneaza sa le fie evaluata perjormanJ(1 in munca3. Aparitia organizaJiei a fost 0 schimbare de paradigrna deoarece contrazicea ceea ce filozofii §i sociologii piatt a fi realitatea. fiind definita prin sarcina ei.2.

Sunt multe discipline care 0 fae: sociologia. psihologia organizationala se orienteaza spre studiul grupurilor mari. Dupa ce decenii psihologii organizationali s-au focalizat pe stresul organizational §i alte minusuri. Kurt Lewin §i docroranzii sai. §i nici la simpla lor adaptare la mediile organizasi?nale. S. tratatele de psihologie socials. structuri forma e §~ informale In organizatii. de exemplu: individ §i grup In organizatie. In timp ce psihologia socials se centreaza cu precadere pe studiul grupurilor mici. Tannenbaum. A. lumea muncii. de asemenea. psihologice. spre deosebire de psihologia socials. dar §i calitatea oieiii de mundi.leadership §i decizii participative etc. Michael Argyle. de pilda. In acest fel. pe cand psihologia sociala accentueaza rolul relatiilor informale. dar extrern de bine valorificat de psihologia organizationala: dinamica grupurilor mici. In speranta reechilibrarii balan~ei dintre rnunca §i familie.3. acum a venit vremea discutiilor In centrul carora se afla nu doar satisfaqi« in mundi. Atunci cand psihologia socials a incercat "sa iasa" din cadrul ingust §i artificial allaboratorului. . care are rnai ales 0 finalirare descriptiv-explicativ-interpretativa. erea de texte de baza referitoare la Dinamica grupurzlor coor. organizatiile fiind chiar definite ca grupuri mari. includ robleme care depa§esc cu mult sfera propriu-zisa a psihologiei p ciale fiind de fapt teme devenite dasice In psihologia organizatioso I. subiective In funqionarea grupurilor. PS~I~H~~~~~==~~~ OLOGIA SOCIALA. scris de Catalina Zaborilii In volumul coordonat de Bogathy. A. 5. a putut fi aplicat In domeniul vietii reale._ Din fericire. Manual de psihologia muncii §i organizarionala.. In introducere subliniam ideea ca acest curs doreste. iar pe de alta parte. 2. . administrative care furnizeaza cadrul legal-juridic de existenta al organiza~iilor. psihologia organizationala nu s-a limitat niciodata 1966. IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL __ McCreary. sa stabileasca disrinctiile §i similaritatile dintre celedoua arii ale psihologiei. sa arate cum psihologii sociali §i cei organizationali impartasesc aceleasi idei §i cum cercerarile lor asupra leadershipului se afla In beneficiul ambelor discipline. APLICATA.. Z. C Brown. 1997) au fost public ate 2. The Social Psychologyof Industry.. (2004). . nala. mult chiar. filozofia. se centreaza. The ~ocial Psych. precum §l . fapt demonstrat chiar de titlurile lucrarilor publicate: J. oficiale. 2004): 1.' 1972. d echipa Ii roiul ei in performanJa organizaJionalJ5.340 car~i autobiografice sau biografii ale unor personalita~i importance din business sau politica. Institutului pentru conducerea bazara pe principii §i fondator al al if Vezi capitolul 13.. Multe din aceste car~i ce descriu lideri-cheie sau manageri de corporatii au devenit best-seller-uri. Psihologia organizationala a fost mufra vreme 0 continuare fireasca a psihologiei sociale. antropologia. pe relatiile §i structurile formale. Universitarii sunt. la randul lcr. psihologia orgariizationala are prin excelenta 0 finalitate arneliorativa.624 caqi avand in titlu cuvintele lider sau manager. Comportementul in grup ta tom! de munca. .ile regretatului profesor Mielu Zlate furnizeaza numeroase lucran argumente In favoarea acestei idei. ~~1 donatade Pierre De Visscher §i Adrian Neculau (2001).\ MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. rnediile organizationale Ii erau cele mai accesibile. interesati sa studieze leadershipul. Iasi: Editura Polirom. 3.of Work. ceea ce dernonstrasera In laborator. pe de 0 parte. In ultima vreme a d§tigat tot mai rnult teren un subiect neglijat de psihologia sociala conternporana. Difeten~a dintre psihologia organizationala §i cea socials . lumea grupurilor de rnunca. In general. istoria §i psihologia.ai r la preluarea apare cel pu~in In urrnatoarele directii (dupa Zlate. 5. 1954. psihologia organizationala chiar daca nu neglijeaza rolul acestor relatii. Preocuparea societatiinoastre pentru lideri poate fi observata §i prin numarul de articole din reviste §i ziare foarte populare cu referire la liderii din industrie §i politica. iar In aceeasi perioada au fost publicare 592.ology. 5 problemelor descoperite In laboratoarele de psihol~aie sociala. Social Psychology of Work Organisation. Paradigme principale in management: de la relatii umane la resurse umane §i la conducerea bazata pe principii Fondator §i presedinte al Covey Leadership Centre.~ APLICATA.

In toate aceste cazuri. iar oarnenii furau pentru a-si alina traiul §i suferintele. Mass. 5. Stephen R. furtunle. Singurele modalitati de a scapa de acest chin erau fie sa se declare bolnav. la sfar§itul anilor '70 care a durat pana la incem::u~ anilor '90. a petrecut §i a luerat cinci luni la 0 linie de asamblare auto. rul in care inchiderea fabricii devenise unica solutie. A ~ I Tabel. Lucrul 'intr-o fabrica auto este 0 experienta foarre impersonala. Printre cele. Acelasi model de ac?~ne s-a Detat~i la Fabrica Mahwah a lui Ford (New Jersey). Runcie. Education 7 and Weil/are. ea deschide 0 zona complet noua de in~elegere §i cunoasrere. Covey propune in cartea sa. June 16. atilt de plictisitoare cii s-au apucat sa fumeze marijuana. A§a s-a intamplat §i In relatia dintre teoriile §i metodele psihologiei sociale aplicare In domeniul organiza~ional: s-a derulat Intr-o continuitare intrerupta interesant de permanentul conflict inrre producrivitatea §i umanizarea muncii. Wall Street Journal.6 . p. din cauza muncu m 10ratar de plictisitoare. 5.lntreaga persoana Spirituala Conduce rea bazata pe principii . fi nii considerau fabrica drept un "cimitir". 1980. Etica liderttltti eficient sau conducerea bazatc'i pe principii.~ Marile realizari inseamna despartiri de vechile moduri de gandire. Paradigma managementului ~tiin!ific Presupunerea despre natura umaria asociata acestei paradigme este cea a omttltti economic. sa faca ceva irnpotriva ei. 2001. NEYOIE Fizica I econornica METAFORA Oameni priviti ca stomacuri Inirna PARADIGMA Autoritatea stiinti- dupa Covey. rationale 'insa. . reprezentand cele rnai bune §coli de gandire in domeniul managementului.1. A~est fapt a fost A ~ A demonstrat foarte dar §i cu multii. nrc au tomatizatii . John F. impotriva managementului concentrat pe tehnologie . absenteismul ajunsese la cote de neimaginat. Managerul care opereaza pe baza acestei presupuneri manuiesre .19. ei" General Motors . stilul sau fiind 6 Work in America: Report of special Task Force to the Secretory of Health. §i in mul~e altele. prototipul industriei americane. ceea ce s-a §1 In ram plat in 19807. Covey.*. avand ca rezulrar 0 uria§a diferenta in ce privesre perforrnantele. chiar dad banuim ca nu a fost aceasta intentia autorului. OlOGIA 5. MIT Press.. absenteismul agresrv. Lordstown nu a fost un caz izolat. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA IN DOMENIUL ~ ORGANIZATIONAL___ revistei Exeaaiue Excelence.' . . a exist at 0 criza 'in manageautanta. folosind cele mai moderne capacitati de produc~ie. Patru paradigme de management. era ca munC1.ton~ sa-§i . de exernplu sa "lupte" in fabrica. §i evolutia conceprelor §i aplicatiiior din domeniul psihologiei sociale In domeniul organizational. Aceastii criza a fost mai pronuntara in industria ~e automobile. I?es1gur. Cambridge. prin care se protest~ c ~ de ritmul liniei de fabricatie §i de rnunca asemenea unui l~a l~ 'b t In rnulte aspecte aceasta greva a fost. PRINCIPIU Corectitudine fid Relatiile umane (Autoritatea binevoitoare) Resursele umane Sociala I afectiva Bunatate Folosirea ~i dezvoltarea talentului Sens Psihologlca Min~i Spirit . 0 revo ta ro 0 . de fapt.3. In ultimii 25 de ani peste 500 de aurori. ~-a descoperit d fluctua~ia ridicata. universitar §i cercetaror. 1973. rAsa cum s-a recunoscut. respectrv sa . dar a fost ....aeriseasca" mintea cu ceilalti muncitori din jur. m~~ obisnuite mijloace intrebuintate. A1C1oarnerep :s .3.zdruncinata" de 0 greva dura. descoperind "pe propria piele" ca repetarea la nesfarsit a acelorasi operatii §i plicriseala obositoare devin aproape insuportabile. grevele si distrugerea proprietatii companiei erau declansate ca reactie l~ cresterea dezurnanizarii naturii muncii. 4" . paradigm a propusa de Stephen R. forSa ~e eve~lment~le de la n Fabrica Lordstown (Ohio) considerata a fi diarnantul Lor d S tow . : cerii bazate pe principii. Aceasta schema surprinde. c onditii productivitatea ~.morcovul §i ba~ul". au validat paradigm a condu. 182. . :s ulamerican. Desigur ca in aceste §i calitatea s-au deteriorat pana la punc.1. p. Ea s-a angajat intr-o productie purercoroan ". fie sa gaseascii altceva de facut. PSIH~~~~~~~~~ SOCIALA. Cand paradigrna se schirnba. analiza celopatru paradigme fundament ale de management. APLlCATA.

W Taylor.1. a§a cum este ea reflecrata in studii de teoreticienii de varf ai managementului american. 1981 apud Ionescu §1 Negrusa. Conflietul inrre producrivitate §i umanizarea muneii dupa. iar axa verricala indica accentuarea productivitatii (cu cat productivitatea este mai mare. sa practice diverse sporruri In echipe.1. A fost geniul lui Henry Ford de a vedea cum acestea pot fi aplicate §i implementate la linia moderna de asamblare. el In mod traditional a fost neglijat in favoarea productiviratii. Potrivit lui Daniel Yankilovich. PSIHOLOGIA SOCIAL~. privind: studiul miscarilor. dar slaba In privinta producriviratii. a pledar §i promovat ideea unei revolutii menrale.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL:j_ APLICATA 5. rnuncitorii americani au devenit tot mai nesatisfacuri de munca lor.~ . §i prin alte activitii~i. Ionescu §i Negrusa (2003) Desigur ca prima mare concentrare sau focalizare a teoriei managementului american a fost reprezentata de "Managementul §tiin~ific" al lui F. In alpatrulea cadran este 0 orientare puternica pe urn anizarea muncii.157. Avansarea §i c~tigul material nu mai sunt de rnulr timp fortele motivatoare ~a cum erau odata. in toate privinteie. Tindrea unei productivita. profesorul Gh. Gh. cu arat suntem mai sus pe axa). rara \ lnA . §i In randurile muncitorilor. nr.3. cu mulr timp in urrna. prerutindeni In ani '708. In cadranul 2. desigur intrutotul natural ca aceste noi valori s-au ciocnit cu munca repetitiva care era in cre§tere §i locurile de rnunca autoritare. oamenii se intorceau catre bautura.1. pentru a descoperi cele mai bune metode §i mijloace de indeplinire §i executie a lor (Taylor. Este. Ionescu (2003) modeleaza perceptia relatiei dintre umanizare §i productivitate. 5.3. 2003).1. 2003). 1980). prezentat In Fig. de asemenea. iar.' In primul cadran este 0 puternica directionare pe ambele axe: umanizarea muncii §i cresrerea productivitatii. 5. In al doilea cadran este 0 orient are puternica pe 0 productivitate ridicata §i un mai slab accent pe umanizarea muncii. Surghiunita ca un factor secundar. In sfaqit. Potrivit unui studiu efectuat de Centrul de Cercetari al Universitatii Michigan. . Desi factorii esentiali. Managementul §tiinSific a impus cercetarile. Cu toate ca umanizarea muncii trebuie sa fie un obiectiv de baza al managementului modern. June 4.ii superioare '\. munca istovitoare §i repetarea in aceeasi rnasura a acelorasi operatii la nesfarsit. umanizarea muncii nu a fost niciodata integrata in teoriile productivitatii (Ionescu. droguri. In fig.sabotaj §i vandalism (Runcie. de aici. oarnenii sunt acum morivati de recompensele intrinseci pe care le obtin din munca insii§i (Yankilovich.1. In al treilea cadran este putina 8 dorinsa §i pentru productivirate. Incercand sa introduca managementul §tiinSific. expertilor sai. APLlCATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL I vorbeasca.. valorile americane au suferit 0 rapida schimbare. descompunerea muncii In elementele componente §i masurarea timpului necesar pentru fiecare cornponenta. §i pentru umanizarea muncii. In cel mai bun caz. gradul de umanizare este mai puternic). a prevedea Business Week. Taylor a crezut d prosperitatea maxima poate fi atinsa de ambii actori. ~ Puternica AI doilea cad ran Primul cad ran " Taylor Siabii _-----------+---------_ Hayo Argyris Likert Has/ow HcGregor Herzberg '[Intires umanizirii puternice. Cand aceste lucruri nu funcrionau. prin maximizarea producrivitatii muncii §i. amuncii AI treilea cadran AI patrulea cadran Siabii Figura 5. Au rezultat patru cadrane. muncitor §i patron. a existat rotusi 0 schimbare ill caliratea muncitorilor §i in gandirea lor. §i 1:n cele ale patronilor (Taylor. au ramas neschimbati. 1974). Axa orizontala indica gradul sau rnasura de accentuare a urnanizarii muncii (cu cat suntern mai la dreapta.1979 p. 197 4).

Una din primele sale cercetiiri s-a desfasurar la 0 filatura din Philadelphia. ca oamenii nu sunt numai stomacuri. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL /I. in cele din urma. Taylor a accentuat cii muncitorii nu trebuie sa fie priviti la gramada. Taylor a demonstrat. cea mai cunoscura fiind investigarea. 1963). Presupunerea despre natura umaria asociata acestei paradigme este a omului socio-eco: nomtc. accidence §i fluctuatia fortei de munca. Cerinta managementului punea insa ~i problema unei mai bune judecati a unui rationamenr mai viguros §i a unor capacitati superioare. Paradigma relatiilor umane Sunrern deci de acord cu totii. ci §i inimi. care accentua recompensele externe §i nu acordau multa atentie continutului muncii insa§i (Ionescu ~i Negrusa..de fapt.. Chris Argyris. Mayo a fost solicirat pentru a rezolva aceasra problema. 1989). Reinhard Bendix a explicat circumsranrele care au condus la aceasta ideologie de management. este dar cii orientarea pentru 0 productivitate mai mare §i disponibilitatea de a recompensa rnuncitorii mai product~vi:cu . 2003). managementul a fost reprezentat de un "stiipan" peste rnuncitori intr-un fel de darwinism social. cu teoria sisrernului managerial.' de la compania Western Electric din Chicago. 2003). In ultimii sai ani. precum §i a sociologiei industriale.3. catre sarcini mai cornplexesi mai sofisticate. pe parcursul a cinci ani. Elton Mayo §i invesrigatia Hawthorne Elton Mayo (1880-1949) s-a nascur in Australia. profesor de cercetare indusrriala la Graduate School of Business Administration. un de fluctuatia fortei de rnunca intr-una dintre sectii era de 250%. valoarea de baza pentru teoreticienii care i-au umiat lui Taylor.. In procesul standardizarii deprinderilor. De fapt. procesul de alienare al rnuncirorilor ~i. . ci sa fie tratati ca individualirati discrete. Aparitia sindicarului a condus managernentul sa ceara garantia auroriratii absolute ~i 0 mai mare obedienta. in contrast cu 0 medie de 6 % in celelalte. Inainte de Taylor. de asemenea. U nul din conceptele cheie in aceasta abordare a fost ideea intersanjabilitatii muncii (Ionescu. Cresterea productivitatii a fost. Oricare interpretare sau speculatie reoretica ar fi racuta. munca devine una din sarcinile cele ~ai rutiniere §i fiecare muncitor esre repartizat sa execute 0 foarte sirnpla sarcina. a atelierelor Hawthorne. respectiv Taylor cauta rnodalitatea §tiinsifica de a controla productia (Bendix. Taylor a crezut caproblemele se pot rezolva prin determinarea muncitorilor sa fie capabili sa invete noi meserii sau calificiiri §i sa se deplaseze.! !. erau legate de oboseala. aceasta a fost capacitatea pe care Frederick Herzberg a numir-o "oameni intersanjabili care.locuit cu altul. a raspuns de initierea §i coordonarea mai rnultor reme de cercerare. cat §i starea de spirit s-au irnbunatatit.salarii mai rnari conduc infailibilla dezumanizarea muncii. Putem adauga cii aceasta abordare a avut succes cu aprobarea tacita a sindicatelor. Mayo a fost consilier in probleme industriale al guvernului britanic. salarii ridicate ~i alte recompense pentru salariati. §i Rensis Likert. totodata. . parte dintr-un intreg global. 5. cu teoria sa privind relatiile umane.: . cu etica sa privind organizatia. precum §i de efectele pauzelor de odihna §i ale conditiilor de rnunca asupra acestora (Pugh ~i Hickson. invita la activism militant. iar atunci cand muncitorii au participat la stabilirea frecventei ~i duratei pauzei s-a inregis- " 1976). 1{\t. apoi. toti acestia influentand puternic teo ria §i practica manageriala. Deoarece munca a fost standardizata §i rupta in unitati simple. nu mai este 0 problema cine 0 face. fac piese inrersanjabile la 0 linie de asamblare inrersanjabila" (Herzberg. In!elegem ca oarnenii au §i sentimente. Printre acestia trebuie amintiti Elton Mayo. Interesele sale initiale. In acest post. deoarece orice sarcina specificii este user de indeplinit §i oricare muncitor poate fi in. Elton Mayo este considerat fondatorul Milcarii pentru RelaJii Umane.2. adica fiinte sociale. Constient de problemele create prin cresterea gradului derutina al muncii. ca 0 turma. dar §i-a petrecut cea mai mare parte a vietii sale active la Universitatea Harvard. A introdus pauze de odihna §1 arfit productia.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 5. devenind. psihologi §i econornisti deoporriva. in acord cu cele ale conternporanilor sai.

pentru unul dintre ele conditiile de iluminare au fost variate. a clevenit dar ca schirnbarile impuse experimental nu pot explica modificarea majora. In urma unor interviuri. §i nu a dificultatilor obiective din situatia dad. Aceasta \. toata perioada experimentului cetare §i grupul dintre echipa de cerau crescut. Cu toate aces tea. nara~it conditia fizica §i psihica a muncitorilor activitatii. de durata §i frecventa. Atitudinea membrilor grupului fa~a de schema de stimulate financiara a companiei a fost de indiferenta. au fost pauzele de odihn~. de la compania Western Electric din Chicago desfasurata intre 1927-1933. 5. 1989).sala de conectare a bancii" (Pugh §i Hickson. cre§terea continua a productiei. femeile intelegand ca cercetatorii urmaresc calitatea rezultarelor. starea de spirit s-a imbunatatit in In iirrnatoarea etapa a experimentului s-a revenit la conditiile toata fabric a. Prima etapa a investigatiei este cunoscuta sub denumirea "Sala de testare a ansamblelor-releu". lnainte de introducerea acestora. cercetarorii au petre cut mult timp discutandu-le comunicarea de rnuncitoare fiind deschisa. pe De fiecare data. un grup de ingineri a realizat 0 ancheta legara de efectele iluminarii asupra muncitorilor §i a activitatii lor: au fost izolate doua grupuri de muncitori. producSia a crescut la cel mai inalt nivel inregistrat. Aiei grupul de muncitori era limit at dec norma de productie care nu trebuia depi'i§id de nici un muncitor. iar pentru constance. La sfar§itul primului an. rezultatele . Nu trebuia muncit prea mult pentru cii aceasta ar fi insemnat inselaciune. tad pauze. etapa a devenit cunoscuta ca fiind . Ezplicatia ini~iala pentru cele Intamplate peau mo~otonia Mayo a renuntat a fost ca pauzele de odihna au 'lmbudeoarece intreruulterioare. De asemenea. diferite momente. La inceput. astfel. Continua crestere a productiei a fost considerata un mister §i a declan§at 0 cercetare a conditiilor din intreaga fabrica. Ce au observat ancheratorii: semnificative celalalt au fost mentinute nu s-au constatat diferente ce '\ in realizarile celor doua echipe. 'Iotusi. fluctuatia fortei de rnunca in sectia respectiva a coborat sub media pe fabrica. iN DOMENlUL ORGANIZATIONAL trat un nou progres §i. dupa investigatiile la aceasta explicatie. programul de lucru mai scurr §i gusrarile. cercetatorii au analizat un grup de rnuncirori aflat intr-un cadru real. prin inrensificarea cooperarii §i conditionarii reciproce au fost constituite practici informale. dupa fiecare rnodificare efectuatii. s-a constatat d programul a dezvaluit prea putin despre conditiile reale din fabricii §i mult mai mult despre atitudinile angaja~ilor. APLlCATA. De asemenea. Descoperirea majora a acestei etape a fost cii multe probleme de cooperare §i de organizare ale muncitorilor sunt rezultatul atitudinilor. productia chiar a crescut in ambele grupuri. rara stimulente. APLICATA. Pentru a observa efectele diferirelor modificari ale conditiilor de lucru asupra productiei §i starii de spirit. de fapt. indiferent s-a intamplat cu lumina. Ce explicatie a oferit Elton Mayo? Cele §ase muncitoare au devenit un grup social cu asteprari §i standarde proprii. valori §i norme relatii sociale care au conferit grupului 0 mare coeziune. prin indepartarea de la conditiile obisnuite de mund. Rolurile stabilite formalin organizatie erau pre a putin luate in seama. de mai multe feluri. ini~iale:saptamana de lucru de §ase zile. sisternul de comunicare dintre cercetatori §i muneitori a fost extrem de eficace. In urrnatoarea erapa a experimentului. In timpul celor cinci ani ai experimentului s-au introdus diferite modificari §i s-au inregistrar introdus 0 continuu rezuitatele. In acest moment echipa de cercetare condusa de Elton Mayo a preluat investigatia. §e£li de echipa au manifestat §i ei un interes individual fa~a de fiecare muncitoare in parte §i s-au ararat mandri de rezultatele grupului.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA. Aici. rara gustiiri. s-a schema specials de plata in grup - anterior muncitoapentru gruintroduse In rele fusesera platite In cadrul unei scheme stimulative puri de peste 0 suta de persoane. In acest moment. au fost izolate §ase muncitoare. inainte de interventia lui Elton Mayo. au intrat in conflict cu conducerea. Grupul era pe deplin integrat in propria sa strucrura sociala §i avea propriul cod de comporrare §i. PSIHOLOGIA SOCIALA. cu femeile. Celelalte schimbari. in plus. cu un total de48 de ore. in total peste zece schimbari. Studiul principal care a condus la aceasta modificare §i care a stat la baza unui mare nurnar de cercerari ulterioare a fost investigatia Hawthorne. -.

Cand oamenii sunt priviti ca fiinte economice. Irnpactul investigatiei Hawthorne coordonata de Elton Mayo a fost imens atilt 'in rnanagemenrul practic. cu nevoi §i dorinte puternice de . rea formals. Astfel. l~ vitare (Ionescu §i Negrusa. la contributie toate talentele pentru in d ep li . consolidata. semnificatia investigatiei Hawthorne a fosr descoperirea exisreritei organizatiei neoficiale care §i aceasta este unanirn acceptar. cu cat sunt mai maturi salariatii. pe tipartJl informal al comportnmentului social al grtJptJltJide lucr«. resursele. 'I irurea scopun or pune ~ organiza~iei (Covey. ganditoare. Ele sunt mai multpotrivite cu neooile copiilor din cultur« noastra (Argyris. 1957). Studiul a dernonstrar importanta pentru individ a relatiilor sociale stabilite 'in procesul muncii. cu cat mai jos merge .3.3. creativitatea. Srudiul a confirmat punctul de vedere conform caruia distrugerea valorilor traditionale ale socieratii poate fi contracarata In industrie prin crearea de situatii favorabile cooperarii spontane. deoarece a dus la inrelegerea mai profunda a facrorului uman in procesul muncii. incepern sa privim oarnenii ca pe principala noastra resursa: nu capitalul. conditiile fizice au un impact redus. ~. sunt convinsi sa perfeqioneze §i sa pre~uiasca folosirea frecventa a catorva calificari sau deprinderi superficiale §l 5. cresre: 1. nu proprieratile. folosim mai bine talentul. intr-a mare mastJra. pentru a maximiza eficacitatea organiza~ionala forrnaia. 3. care predispune la caderi psihologice: Toate acestecuracteristici stJntnepotrivite cu celeale unor jiinJe umane sanatoase. Luata ca intreg. P~S~I~~~~~~~~ SOCIALA HOLOGIA MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA APLICATA IN DOMENIUL ~ ORGANIZATIONAL___ constiruia 0 confirm are a importantei ciale 'in dererrninarea rezultatelor. ci §i rninti. . coexista in reate organizatiile. §i anume ca a§a-numita "ipoteza a gloatei" privitoare la cornportamentul uman (conform careia fiecare individ 'i§i urrnaresre propriul interes rational ingust §i mediocru) era complet falsa. regruparilor sociale neofi. ci oamenii. de a-§i folosi talentele in mod creator §l c~. inevitabil. A muncitOrii rrebuie sa lucreze lntr-un mediu unde: 1. In timp ce organizarea forma a este com pus a din specializarea sarcinii §i un lant de co~anda tntr-o ordine ierarhica. 1§i exercita un control minim asupra lumii muncii zilnice.icat si in mediile academice. In situaJiile ill care se instituie reguli de cooperareIi apar rezultate superioare datorita sentimentului importallJei activitaJii. Cu alre cuvinte. reclamate sat! postulate ca dorinJe. In cenrrul ace~tuia a stat descoperirea echipei "neoficiale" ca debuseu pentru aspiratiile muncitorilor. 2. cu cat sunt inrrebuintate principiile liniei de asamblare). Paradigma resurselor umane A venit vremea sa In~elegem'ca oamenii au nu numai stomacuri §i inimi. 2003). mai conturata §i logic rnai bine legara. dependen~i §i subordonati.a creste §i de a se dezvolta. 2. este structura formals. sunt evaluati ca avand 0 perspectiva de timp Ingustji. sociale §i psihologice. managerii incearca sa creeze un mediu in care oamenu l§l pot nv. Intrepersonalitatea matura §i organiza- Aceasta nepotrivire 5. iar daca aceste principii sunt ideal aplicare. A Dar Argyris a fost cel care a descopent ca incongruenta intre personalitatea mat~ra §i ~rganiza~ia f?rmala ca rezult~t a1 slab~i 'd ti£ldiri a muncitorului cu cornpanra a dus la 0 slaba productiI en . 4. sunt apreciati ca fiind pasivi. pamenii sunt fiinte cognitive. cu cat munca este mai mecanizata (adica. Avand 0 In~elegere mai cuprinzatoare a naturii umane. De ce este atat de importantacercetarea lui Elton Mayo? Acesta a generaliza: astfel ceea ces-a intamplat: satisfaqia in mtJnca se bazeaza. El i-a confirmat lui Mayo idee a sa mai cuprinzatoare. individul se poate adapta la acest conflict cu organizarea forrnala prin: 1.managementul de cornanda (supravegherea) §i 4. parasirea organiza~iei. Cu alre cuvinte.5. inreligenta §i imaginatia lor. Managerii care opereaza pe baza acestei paradigrne vor vedea in oameni rezervele de talente §i capacirati Iatenre. 2001).nAs~ruc. cu cat rnai precisa. 111 . inimile §i minrile lor. 3.

Acesta nu este modelul traditional de interactiune "om cu om" (adica superior. ajusteaza mai puternic modul participativ al grupului. salariatii In§i§i stabilesc §i aspira la sarcini superioare de perforrnanta (Ionescu §i Negrusa.4. rezultand In restrictionari ale productiei rezultate. ci este unul in care deciziile sullt elaborate §i luate de un grup. scad cu cat managernentul organizeaza. 3. 2003). coborarea propriilor standarde de munca §i prinrr-un cornporramenr apatic §i dezinteresat. 2001). ci este 0 srructura cornplexa in retea. El. APLICATA SOCIAL~ APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL 2. atunci cand ne indiferent fa~a de ele. Legile naturale bazate pe principii funqioneaza de cunoasrerea Singurullueru nealterat in timp sunt legile naturale. ele sunt inalui Mahatma Gandhi: Cele 7 ' lienabile (Covey. Al treilea principiu este cii. mintea umana (Covey. cu subordonat). Ii sustine un sens de valoare §i importansa personala. fie spre dezintegrare trugere. 2001). Leadershipul grupudeoarece el poare lucra la cresterea ei. lui este in special important. placere tara con§tiin~a. Gradul in care oamenii accepts §i traiesc In armonie cu principiile de baza precum cinstea. pe principii natu§i preeum §i la restriqionarea bazate 5. §tiin~a tara omenie. afaceri tara etica. nici chiar una functionala. productivitatea §i moralul. a descoperit ca ambele aspecte. bazata pe principii introduce aceea de a ne axa vietile. ~iilor §i a oamenilor pe principii. deterrnina evolutia §i stabilitare. 1967). fizice. onestitatea §i increderea lor fie spre supraviesuire echitatea. PSIHOLOGIA MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~. d~ar§. Intr-o structura multipla §i suprapusa a grupului. sau prin 4. politica tara principii! 112 113 . de asemenea. Ca 0 consecinta a studiilor sale asupra caracteristicilor functionale ale controlului managernenrului. Al doilea este principiul deciziei In grup. Intr-o structura suprapusa cu fiecare grup cu care se leaga. Primul este principiul relatiilor de sprijin prin care individul din organizatie se simte sprijinit de relatiile interpersonale §i interactivitatile din organizatie §i. Grupurile informale de rnunca sunt organizate pentru a perpetua acesre actiuni de adaptare individuale §i de a prevedea un feedback care sa intareasca aritudinile individuale. Cauza pentru care participarea 0 grupului la management In concordan~a cu aceste trei principii rezulta intr-un moral ridicat §i productivitii~i sporite puternic sentiment produqiei. de asemenea. IntrebuinSand unele mecanisme de aparare.ndu-se pe scara ierarhica a corporatiei. Principiile Eficiensa noastra se bazeaza pe principii ascunse -legi umane care sunt la fel de reale 'precum este legea gravitatiei ele fac parte de la nivelul dimensiunii §i constiinta drep§i dis- nu au fost invent ate de noi sau de societatea din condiSia. opririi §i incetinirii ale grupului.5. §i nici una rnixta. Cand ne gandim la principii? De confruntiim cu probleme noastra pe care abordarile sau de supunerea obisnuite nu le pot noastra rezolva. Ce sunt principiile? Conducerea o noua paradigma. Consider and acesre patru sisterne 'in functie de caracteristicile lor organizationale. Ca un rezultat. Paradigma conducerii rale la nivelul dimensiunii neschimbate contemporana. consultativ §i participativ (Likert. integritatea. '\.3. Likert a oferir un raspuns la intrebarile puse de Argyris. autorirar binevoitor. Sa nu uirarn avertismentului pacate de moarte sunt: avere tara munca. religie tara sacrificiu. Sunt trei concepte de baza care sprijina sau evidentiaza sistemul de management bazat pe participarea grupului. conducerea organizaobicei. constituie faptul cii muncitorii au atitudini comunicarea este buna §i este un favorabile fa~a de superiorii. ajusteaza mai puternic modelul exploatator §i creste cu cat managementul organizeazii. Likert a ararat d sunt patru sisteme posibile. tate a. el le-a numit: autorirar exploatator. cunoastere tara caracter. organizarea nu este 0 organizare de cornanda traditionala (ierarhica). de loialitate fata de grup.

• obiectivulincerdrii de a influerita... in ce situatie §i cat de ef1dente vor fi acestea.:M:. cu atar mai influent va fi comportamentul sau. ti spre lideri 'insa ambele par~i detin strategn 1 ente e aogap~ . -r: ticile de influenta sunt deseori folosite pentru a cornuruca §l .:. Liderii sunt in pozitia de a influenta comportamentul mernbrilor §i de a-I face conform a§teptarilor lor. Puterea este definira In terrnenii abiliratii unei persoane intr-o inreractiune pentru a influenta evenimentele In directia preferata de sine. modul'ln care se iau deciziile in organiza~ii.. Definirea influentei irnplica rerrneni ca agent.4.. 2003).::'.:. 1998). m . scopurile. apud Orford. 1959.T. 1993. care induce schimbarea...:I~A:. Judge §i Ferris.. Cu cat capacitatea este mai mare (adica cu cat 0 persoana detine mai multa put ere). Dintr-o perspectiva incerpersonala.S::O.=D~O:. In organizatii sunt analizate toate aceste trei direqii . nevoile §i/sau valorile unei persoane (P) ca §i consecinta a unei actiuni realizate de catre 0 alta persoana (0) (Peiro §i Melia. dif d .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL.ei. d L • di lateral).. 2000. Aplicatii ale puterii §i influentei sociale in organizatii Injlttenta conduce La 0 schimbare in comporrarnenrul. 1998). atirudinile. • abilitatea celui care influen~eaza. ~u un individ. apud Soetjipto. PSI_ 5.:A~· 5. 1999.:P~L::1 C=A.A:. Indivizii fo osesc strategu 1 ente tu de influen~a'. 1990. 1998) considera ca puterea este potentialul unui agent de a avea influenta asupra atitudinilor §i cornportarnentului unei ~inte. injluenJa managerial a se bazeaza pe exprirnarea puterii. ca §i injluenpi sociala posentiala sau abilitatea de a-i influenra pe altii pentru a se cornporta in concordanta cu dorinrele noastre (Bouiding. In timp ce puterea este capacitatea de a realiza ttn astfe! de comportament (Bass.-luale care determina ce tactici de influenta vor fi alese de catre . dad strategiile §i politicile sunt implementate cu succes. apud Peiro §i Melia 2003). rnodul in care managerii obtin suport de la colegi sau din partea alter actori organizasionali asupra carora nu au putere formals §i modul In care managerii l§i influen~eaz~ superiorii pentru a ob~ine suport §i resursele necesare (YukI §l A 4 Falbe. descendent.l de jnfl ~ A mod specific diferite tipuri de comportamente e in uenta.a~e influem.:. 1992). 1992. (persoana care exercira influenta) §i tinta: persoana sau persoanele care receptioneaza influenta.tact1c~lor de influensa ce au succes §i sunt benefice atac organizatulor.:::C~IA~L::. care este definita ca fiind abilitatea de a afecta rezultatele satt indeplinirea tenor sarcini (Bras §i Burkhardt. cat §i angaja~ilor. In organizatii. Procesele de influenta sunt import ante pentru a m~elege modul 'in care managerii 'i§i rnotiveaza angajatii §i ce poate influenta efortul suplimentar pe care 11depun angajatii.... Puterea este abilitatea potentials a . 1 oamenilor la locul de munca.:.EN=---lU_L_O_R_G_A_N_IZ_A_T_I_O_N_A_L H'::O~L:::O~G=. Puterea este diferitii de influenta 'in sensul In care injluenta este comportamentul care cauzeaza.:A~i:.N. intr-un sens mai larg. opiniile.ui agent de a influenta 0 ~intii in cadrul unui context (French §i Raven.ri. §i cercerarile s-au centrat mai ales pe depistarea .:.. Avand mai rnulra put ere. puterea a fost considerara. 114 115 . influen~a. apud Ward. apud Higgins.Lac "1 exercita influenta cererilor agentului sau sarcrni or rnspre ~lllta A • influensei.. 2001).. Yuki (1994. liderii influenteaza angajatii A ." APLlCATA ~ .. Anthony §l Gilmore.Exists 0 serie de factori contextuali §i iferente in 1: . In ultimele doua decade teoria injlttentei interpersonale a fost licatii in cadrul organiza~ional pentru a in~elege comportamenap I" dif . • directia 'incercarii de influenta (ascendent. 2001). apud Bennebroek Gravenhorst §i Boonstra. In timp ce injlttenta este descrisa c~ ~ind ~ompor:~e.:.n= An general. tacticile de znjlttenta indica I tU.::. 2003): • puterea relativa a par~iIor implicate In procesul influen~ei. Ace§t~ factori sunt reprezentati de (Falbe §i YukI. §i nu de altii (Orford. Puterea afecteaza influenta pe care 0 are opersoana asupra altora pentru d un comportament de influenta depinde de capacitatea sa de a realiza acest lucru.0 rnai mare masura 'in cornparatie cu influen~a exercitata de lotr .

Influenta depinde §i de relatia sursei de influenta cu sinta. • Atraqia pemru organizatia sind datorira eficientei acesreia. • Puterea expertului. 1965 apud Orford.4.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA Influenta organizationala are eel putin doua dimensiuni: intra-organizationala §i inter-organizationala. resursele acesteia. • Puterea legirirna. In continuare va fi prezentata. Agentul influentei realizeaza §i 0 evaluare a surselor proprii de putere. 1991.1. Puterea legitima este definita ca fiind autoritatea care deriva din dreprul celui care de sine puterea sa solicite obedienta. Kaganoff §i Moini. • Congruenta cu valorile §i scopurile organizatiei sinta.1. care se realizeaza §i 'in functie de obiectivele influentei. Daca obiectivele agentului de influenta.2. Acest tip de influenta depinde de modul in care este inseleasa put ere a pe care organizasia 0 are la dispozitie. Puterea de recompensii se refera la capacitatea de a controla distribuirea recompenselor date sau oferite sintei. Levy. Influenta intra-organizationala In cadrul acestui subcapitol vor fi analizate principalelemodele ale puterii §i tacticile de influenta folosite in cadrul organizatiei.4. • Puterea inforrnationala. capacitatea de a fi cornplianta. Se bazeaza pe credinta simei ca agentul are un drept legitim de a exercita influenta §i ca sinta are obligatia de a accepta aceasta influenta. Daley. Puterea de coercitie reprezinta capacitatea de a ameninta sau pedepsi pe cei care nu sunt cornplianti cu cerintele formulate. Puterea referentului este influenta bazata pe identificarea timei cu arractia fata de. pe scurt. • Puterea referentului. cre§te probabilitatea unei influente reusite (Greening §i Gray. Oliver. • Mediul in care organizatiile interactioneaza. apud Augustine et al. • Consistentacu valorile §1puncrele de vedere ale persoanei din pozitiile de decizie ale organizariei sima. Puterea expertului este influenta bazata pe credinta tintei ca cel < 116 I 117 . • Caracteristicile relevante ale organizatiei sinta §i ale membrilor acesteia. Bikson.2. Ambele tipuri de putere depind de abilitatea agentului de a recompensa sau constrange sima.este imporrant de luat 'in calcul puterea expertului la reprezentantii organizasiei sima. Sunt implicati 5 facrori cheie (apud Augustine. Influenta inter-organizationala Cercetatorii din domeniul influentei la nivel organizational au analizat §i modalirarea prin care organizatiile pot influenta altele. Daca sursa vrea sa foloseasca indivizi din organizasie care se bazeaza pe puterea expertului . indeplinesc unul sau mai multe din urmaroarele criterii.4. Procesul influentei inter-organizationale depinde §i de evaluarea realizara asupra organizatiei sind care depinde de: scopu- rile §i valorile acesteia de a rezista. influenta intre organizatii. Gates. sau respectul faSa de cel care detine puterea. 2003): • Congruenta cu normele §i valorile care se regasesc in mediul social al organizatiilor. iar apoi accentul va fi pus pe tacticile de influen\a prezente 'in cadrul unei orgaoizatii. 1994. 5.. 5. • Bazele puterii celui care influenteaza §i capacitatea acestora ca organizatie §i colectie de indivizi. adica ale organizariei. 5. Benjamin. 1998) au identificat 6 surse ale puterii: • Puterea de coercitie. in absenta unei autoritati ierarhice. La fel de importante sunt §i criteriile care trebuie indeplinite pentru un proces al influentei ce are succes. 2003): • Obiectivele organizatiei cu rolul de agent de influenta. • Puterea de recornpensa. Organizasia trebuie sa i§i aleaga agenti ai influentei care sa reprezinte cu succes aceste surse. Tipuri de putere §i modele ale puterii French §i Raven (1959. • Aspecte ale relatiei dintre organizatia care influenteaza §i organizatia sind.

induzand argumentele rationale. Modelul propus sustine ca decizia de a aplica 0 sursa disponibil a a puterii este una rationals. Pe de alta parte. Bruins (1999) propune 0 legatura Inrre tipurile de putere §i tipul de influenJa. cat §i ca abilirate personals. in principal.adica include la sursele de purere bazate pe abilicati particulate. Aceasta depinde de atribuirile pe care le face ~inta cu referire 1a cunostintele sau expertiza detinute de agent. evaluand efectele posibile. Ia pozitiile din ierarhia organizationala exisrenta care confera managementului abilirarea de a controla comportamentul altora §i de a schimba structura §i procesele organizationale. purerea referentului §i carisma unei persoane . 1999) prin care este abordat studiul proceselor de influenta din punctul de vedere al agentului de influenta. datorita puterii percepute a expertului. pe de-o parte. Modelul ofera 0 viziune dinarnica a purerii §i proceselor de influenta §i se cenrreaza in mod primar pe perspectiva §i morivatia agentului care influenteaza §i care face pregatiri pentru tentativele de influensa. canrareste variate costuri §i beneficii ale bazelor puterii ce ii sunt disponibile. Modelul propune ca alegerea de catre 0 persoana a unor mijloace de influenJa depinde in principal de resurselepe care aceasta le are disponibile (adica bazele purerii pe care persoana Ie poseda) §i rezisterq« anticipata din partea Jintei fa~a de care se realizeaza tentativa de influentare. §i tactici de influenJa. la nivel latent. Purerea poate 6 'inseleasa atat ca §i condirie socials. • modelul putere-interactiune al influentei interpersonale propus de Raven (apud Bruins. puterea personala se refera la expertiza. Acest tip de putere include puterea Iegitima. APLICAT1\. In acest mod. chiar dad aceasta nu este exercitata direct. Bass (apud Peiro §i Melia. Literatura de specialirare dis tinge inrre surse (sau baze). cunostintele lui de specialitate (puterea expertului). 0 situatie de conflict poate aparea cand §efu1 §i subordonarul nu sunt de acord cu referire la un anumit aspect. in timp ce alte privata. cele mai relevante fiind prezentate in continuare. complianta poate 6 legatii de puterea coercitiva pe care angajatul 0 percepe la §ef. de recornpensa. Astfel cii puterea de recornpensa §i eea complezenJa. iN DOMENIUL ORGANIZA1IONAL care detine puterea poseda abilirati superioare. un §ef poate avea potentialul sa recomande 0 promovare sau sa nu acorde 0 marire de salariu.se bazeaza pe relevanra perceputa §i validitatea inforrnatie]. Un angajat se poate "supune" influentei la nivel social. Inrr-o organizarie. Astfel d put em distinge un anumit tip de §i puterea informala. spresupune §i aici existenta unui proces rational: in primul rand agentul analizeaza motivele care pot sta tn spatele rezistentei sinrei §i apoi alege mijloacele de influenta. Puterea informaJionala este influenta bazata pe fo1osirea potentialului resurselor inforrnationale.w:_ MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 5. pe de-alta parte. Modelul este preocupat §i de analiza factorilor care motiveaza tinta sa fie cornplianta sau sa fie rezistenra. PSIHOLOGIA SOCIAL1\. 1999) descrie agentul ca fiind 0 persoana care ia decizii in mod rational. se poate constata ca aceasta cornplianta a subordonatilor poare aparea ca rezultat al resurselor de putere reale sau imaginate chiar dad acestea nu sunt concrer folosite prin tactici de intluenta. dar in practica influentei folosesre 0 alta sursa. Acest tip de putere . inainte de a apela la vreuna pentru a influenta tinta. sau cea legata de pozitie. luand in considerate aceste tipuri de putere. raportand aceasta legarura la tipul de schimbare care apare la nivelu1 sintei. coercitiva sunt asociate cu schirnbarii. cum a 6. sau cca care depinde de calitatile §i abilitasile personale. In literatura de specialitate se intalnesc mai multe modele deanaliza a purerii. 2003) a realizat aceasta disrinctie §i considera ca puterea forma1aderiva din statutul formal al unei persoane §i irnplica autoritatea legirima de a folosi sanctiuni sau recompense. agenrul isi : \ 118 119 . cu un nivel superficial a1 tipuri de putere conduc la 0 acceptare mecanismele prin care sunt exercitate ptlme formala. Sursele puterii §i folosirea acestora sunt influencate de variabile personale. Astfel. care se refera 1a transpunerea in comportarnenr §i folosirea acestora intr-o situatie particulars. §i a un or abilid~i personale. dar §i influentara de variabile personale §i situationale. • modelul actului de putere este propus de Kipnis (1976 apud Bruins. persuasiune sau date concrete. Pornind de la aceste idei. care reprezinta reperroriul disponibil pentru eel care detine purerea. insa. Se refera. Important de precizar este faptul cii a avea anurnite surse ale puterii depinde de un anumir context. d: exemplu. coercitiva §i cea informasionala.

vor fi folosite tacticile amintite mai sus. consultarea. • Angajamentul 'apare cand ~inta este de acord la nivel intern cu 0 actiune sau decizie. managerul poate face parte in mod direct din grupul de angajari subordonati in cazul realizarii unui proiect in echipa. este enruziasrnata In legatura cu aceasta §i exists probabilitatea sa exercite initiativa. 1998. • Complianta se produce atunci cand ~inta indeplineste sarcina. depune un efort minim §i nu 120 121 . Intr-o alta situatie. • Tactici soft: sunt reprezentate de "gudurarea". Exista 0 similaritate intre acest model §i eel allui Bass. apelurile inspirationale §i apelurile personale. Esre ~iatii aici ideea existentei unei legaturi inrre bazele puterii §i mijloacele de influenta. Aceastii dimensiune se refera la cat de rnulta Iibertare anurnita tactica permite sintei sa decida. nile) lasa ~intei mai pu~ina libertate decat 0 tactica soft (de exern. 2001). 2001). sa cedeze sau sa reziste tentativei de influenta: tehnicile puternice (de exemplu. Acest lucru se poate produce pentru ca membrii percep ca ideile din spatele cererilor. Important de precizat este faptul ca granitele grupului sunt definite la nivel psihologic §i astfel. iar puterea personala se bazeaza pe sursele soft. apud Yukl §i Falbe. • modelul folosirii puterii esre conceput de Brains 0996. categorie alaruri de care este indus §i schimbul. legitimitatea pozisiei. Schwartzwald & Ashuri. Ejicienla unei tentative de influenta poare fi evaluata prin cele trei rezultate: angajament. tactica rationals). sarcinilor sunt congruente cu credintele §i valorile lor. 1989.Tacticile reprezinta. puterea transformara. "gudu- rarea". Tepper et al. PSIHOLOGIA SOCIAL. eel al subalternilor (outgroup). legitim area.. Acest model prezice alegerea de catre 0 persoana a unei tactici de influenta doar in terrnenii soft (usor) vs hard (purernic). Kipnis §i Schmidt (1985. 1994. In tipul soft de putere sunt induse: puterea expertului. Reprezinta disponibilitatea ~intei influentei (adica a angajatului) de a indeplini cererile §i sarcinile date de catre agentul influentei (ale liderului) peste asteptarile acestuia §i dincolo de termenii contractului de angajare. ralionalitatea. 1999). cunoscute ca fiind tactici de influenla.2:2.A APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATI exercita influenta in functie de particularitatile sintei. a referentului. complianta §i rezistenta (yukI. schimbu/. Legarura dintre putere §i tactici de influenta Daca puterea este potentialul de a-i influenta pe altii. inforrnationala §i legitimitarea dependentei. Raven. 1992) au grupat tacticile de influenta in trei categorii: • Tactici hard: care implica folosirea autoritatii §i puterii pozitiei §i au tendinta de a fi folosite intr-un mod personal §i manipulativ. insa doar dad este folosit intr-un mod impersonal §i manipulativ. • Persuasiunea rationala.. Schwarzwald & Koslowsky (1998) au ararat d aceste surse ale puterii pot fi subsumate In doua structuri [atente: surse hard §i surse soft. Astfel ca. Acestea includ: asertivitatea. iar in tipul hard de putere sunt induse coeteitia irnpersonala §i person ala. unele forme ale coalitiei §i schimbul. Aici sunt induse presiunea. sa demonstreze un efort mai ridicat §i persistenta pentru a duce cu succes la bun sfaqit sarcina. dar cu indiferenta." APLICATA 5. astfel incat putem considera d puterea pozitiei se bazeaza pe sursele hard ale puterii. apud Bruins. convertita In influenta reala. apud Soetjipto. plu. Acest tip de rezultate depinde insa de abilitatea liderului de a dernonstra congruenta dintre sarcina sau cererea §i credintele §i valorile angajatilor. 5. intr-un anume context un manager poare apartine unui grup de manageri (ingroup) §i In acest caz un subordonat va fi perceput ca apartinsnd dintr-un alt grup. arnintit anterior. De asemenea.4. sanctiu. este important sa analizarn rnodalitatea In care puterea rezulta efediv in tactid de influenla concrete. subalternii sai !acand parte aici din ingroup. perceptia acestora va depinde de caracteristicile contextuale ale situ asiei. apelurile personale Ii formarea de coalilii. In functie de perceperea Sintei influentei ca apartinand la ingroup sau outgroup. de fapt. recompensa personala §i irnpersonala. echitatea §i reciprociratea (apud Koslovsky. acest model propune d agen~ii care considers ~inta ca fiind un membru al outgroup-ului· vor folosi tactici mai puternice de cat agentii care considera ~inta ca fiind un membru al ingroup-ului.E PSIHOLOGIE SOCIAL.

comportamentul prietenos sau de ajutorare pentru a asigura buna dispozitie a tintei sau pentru ca aceasta sa gandeasca favorabillnainte de a i se cere ceva. insa ii lipseste autoritatea de a asigura complianta celorlalti in legatura cu 0 cerere formala. Agentul realizeaza 0 cerere sau 0 propunere care sporesta entuziasmul pentru ca face apel la valorile. Se considera d sunt mai eficiente in cadrul aceluiasi palier ierarhic. Se argurnenteaza d acest lucru se intamphi pentru di persoana care foloseste tactica nu are baze ale puterii bine fundamentate §i.j_ APLICATA iN DOMENIUL ORGANIZATIONA centrate pe identificarea acelor tactici de influen~a care au cea mai mare probabilitate de a conduce spre angajamentul organizational.. • Apelurile personale sunt mai degraba folosite in directie laterala. acest efect fiind benefic atilt pentru organizatie. este 0 practica cornuna consultarea colegilor de pe acelasi palier ierarhic pentru diferite planuri §i sarcini. Tabel 5.2. 1998).4. regulamentul. indica disponibilitatea de a intoarce serviciul mal tarziu sau pro mite 6 parte din beneficii dad tinta II ajuta sa indeplineasca sarcina. Agentul foloseste lauda. De asemenea. apud Bennebroek Gravenhorst §i Boonstra. apud Bennebroek Gravenhorst §i Boonstra. acest fapt conduce la cresterea eficientei. Agentul foloseste cerinta. au fost identificate 9 tactici de influenta in organizatii cu anumite caracteristici §i directii specifice de aplicare cu succes a acestora.. Agentul cauta ajutorul altora pentru a convinge tinta sa fad ceva sau Ioloseste suportul altod ca motiv pentru a obtine acordul tintei. • Schimbul. Se recomanda folosirea acestei tactici cu alta eu care este cornpatibila. sau asa Tactici de coali~ie Tactici de legitimare Presiunea In continuare vor fi prezentate 0 serie de tipare relevance care prezinti'f eficienta diferitelor tactici de influenta in functie de sensuI acestora de aplicare (Yukl et al. deoarece un angajat deseori are nevoie ceara favoruri egalilor ierarhici. ~i are 0 probabilitate crescuta de avea ca ~i consecinta atingerea obiectivelor legate de sarcina. verlflcari frecvente reamintiri insistente pentru a influenta tinta sa procedeze cum doreste acesta. descurajeaza folosirea alter tactici (un subordonat nu are.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA j. de loialitate ~i prietenie ale Apeluri tnsplrationale Consultarea "Gudurarea" Apeluri personale Schlrnbul Agentul ofera un schimb de favoruri. • "Gudurarea" (engl. • Consultarea este 0 tactica folosita mai mult in directie descendenta §i pe lateral. Agentul cauta sa stabileasca legitimitatea unei cereri facand apel la autoritate sau ta dreptul de a realiza ace I lucru sau veriflcand dad este concordant cu politica. practicile sau traditiile organizationale. Asrfel. cum ar persuasiunea rationala sau apelurile inspirationale. Aceasta tehnica este mai adecvata in situa~iile in care agentul are autoritatea sa planifice 0 sarcina sau un proiect insa se bazeaza pe ~intii sa-l ajute sa implernenteze.2. aspiratiile 1jintei sau prin cre~terea stimei de sine a 1jintei. activitati sau schirnbari pentru care sunt dorite suportul ~i asistenia tintei. idealurile. Agentul cauta participarea tintei In planificarea unei strategii. . asteptarile referitoare la rol. Apelurile inspiraiionaie sunt folosite mai degraba intr-o direqie descendents.1. de obicei. • Persuasiunea rafionala este folosita intr-o mai mare masura in direqie ascendenta. 1990. 1993. ingratiation) este folosita mai rnult in direqie descendenta §i in lateral. Directiile pertinence de folosire a acestei tehnici sunt cele descendente §i laterale. Agentul este dispus sa modifice 0 propunere pentru a lua In considerare preocuparile ~i sugestiile tintei. Descrierea principalelor tactici de influenta (apud Yiikl. 1998) TACTICA Persuasiune rationala DEFINIRE Agentul foloseste argumente logice ~i dovezi concrete pentru a convinge tinta ca 0 propunere sau 0 cerere este viabila. amenintari. PSIHOLOGIA SOCIAL. Falbe §i Youn. de exemplu. flatarea. Aceasta tactica presupune ca Sa 124 125 . Aceasta ractica poate fi folosita in combinatie cu orice alta tactica §i. Se argumenteaza d aceasta raetid este folosita cu mai putin succes in sens ascendent deoarece complimentele §i flatarea sunt mai credibile atunci dnd statutul §i puterea agentului sunt mai rnari decat cele ale ~intei. cat §ipentru angajati. Agentul face apel la sentimentele tintei atunci cand Ii cere ceva. bazele puterii legitime asupra unui §ef de a-l influenta). Se considera d aceste tactici sunt adecvate pentru a obtine angajamentul unui subordonat pentru a lucra la un nou proiect.

promovare) sau sa determ. aplicate imediat dupa incercarea initials daca sinta a reactionar la prima incercare). Schimbarea comporcamentutui De a obtine asiscenFa De a obtine suport Obiectivul este de a determina persoana sa aprobe In mod formal 0 propunere. sa lucreze la un nou proiect.4. darsi de tipul de cerere pentru care sunt folo- site. rabil sau adecvat. Sunt considerate a fi cele mai adecvate pentru cereri neobisnuite sau care au 0 legitimitate indoielnica.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL . sa 0 execute mai repede sau mai bine etc. tangibile pentru agentul influentei sau organizasia. 1995) Rezultatele studiului au relevat urrnatoarele aspecte: Alocarea ssrcinilor de §i iucru Obiectivul este acela de determina persoana sa Indeplineasca 0 rrouasarcina care este concordanta cu responsabilltatile lui profesionale.a. pe de-o parte. APLICATA 5. De asernenea. un orar mai bun de lucru. ine persoan. Astfel: • Persuasiunea rationala.a. cum ar fi persuasiunea rationala sau legitimarea. • Coalitiasi presiunea sunt mai degraba tactici folosite In ultima instanta. un plan. ceva ce tinta considera ca fiind dezi. sa explice cum functioneaza ceva ceva pentru agentul influentei. Sunt mai putin folosite in sens descendent pentru ca superiorii ierarhici au 0 putere substantial mai mare asupra subordonatilor. care este necunoscuta pentru tinra. Studiul realizat de YukI. Aceste tactici sunt folosite inrr-o mai mare rnasura In directie laterala. obiectivele incercdrilor de influenJa §i diferenJele referitoare la direqie ale incercarilor de influensa realizate cu subordonatii.2.caun favo. • Tacticile de coaliJie. • Schimbul §i legitimarea sunt mai degraba folosite . Obiectivul finalizarea rezolvarea sau sa faca este de a determina persoana sa ajute la unei sarcini. Aceasta tactica este recornandata doar atunci cand exista 0 baza clara. • Presiunea este folosita mai rnult In directie descendents. Se recornanda a fi folositii cu alte tactici compatibile. ceea ce face redundant suporrul altora.~ 'in incercari ulterioare deinfluenta. De a ajuta agentul influentei la problemei. consultarea sau apelurile personale). Eficienta tacticilordepinde. Se argurnenreaza ca folosirea presiunii implies purerea coercitiva a unui agent care este mai mare in directie descendentii. • 'Tacticile de legitimare. sa faca mai mult dintr-un anumit lucru. se recornanda ca forme puternice ale presiunii sa nu fie folosite 'in cornbinatie cu tactici soft in care esre implicata increderea sau prietenia (gudurarea. colegii §i superiorii. • care De a obtine personate beneficii I 126 127 .2. TabeIuI 5. gudurarea §i apelurile personale sunt mai degraba folosite in incercari iniriale de influenta. dar §idescendentii.sa f. Aceasta ractica poate fi mai degraba folosira ca 0 continuare a procesului de influent a decat intr-o incercare de influenta ini~iala§i doar cand este justificata de importanta cererii. Guinan §i Sottolano (1995) a analizat relaSia dintre tacticile de in/luenJa. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL agentul sa aiba ceva de oferit. Autorii au autentificat §i un set de. personal r . sa I~i asume noi responsabilitati sau sa pregateasca 0 anurnita docurnentatie sau un raport.). obiective posibile ale influentei care implicii beneficii specifice. de proprieratile intrinseci ale acestora. Guinan Sottolano.2. Sunt folosite in directie ascendenra §i Iaterala. verificabila pentru 0 cerere. 0 sugestie. Obiectivul este de a determina persoana sa furnizeze ceva care este in beneflciul agentului de influenta (0 marire de salariu. Obiectivul este de a determina persoana sa faca schimbari specifice In planurile de lucru sau In proceduri pentru 0 sarcina In care persoana este deja implicata (sa 0 faca In mod diferit.. nu este in mod direct legat de serviciu. un nou produs sau sa ajute agentul influentei sa lnfluanteze al~i oameni pentru a sustine 0 schimbare sau 0 inovatie propusa. Eficienta acestor tactici mai depinde §i de faza din procesul de influenra. Obiectivele influentei (apud YukI..

Rezultatele au fosr semnificative doar in directie descendenta. s-au evidentiar rezultate puternicein directie Iarerala un de tacrica a fost folosita rnai des pentru a obtine asistenta. alocarea unei sarcini sau pentru obsinerea de asistenta. Analiza acestora a evidentiar rezultate puterniee in directie descendenta d. §i at unci doar pentru beneficiul personal. consultarea §i apelu- 128 129 . iar In directie ascendenta. • Apelurile personale sunt folosite mai des pentru a obtine asisrenta sau beneficii personale. aprobari sau suport §i au fost evidensiate doar In directie larerala sau ascendenra. de asemenea. resurse. de obicei.sunt rnai des folosite pentru obtinerea de resurse. Obiectivele au fosr mai variate in relatia cu colegii. Singurul obiectiv pentru care alegerea tacticilor a parut sa fie limitata a fost Incercarea de a obtine un beneficiu personal. In directie descendenra tactica a fost folosita pentru a obtine asistenta §i pentru a aloca sarcini de lucru. ractica a fost folosita mai des pentru a obtine asistenta §i suport pentru schimbari. Rezultatele au fosr mai puternice in directie laterala. dar mai frecvent a fosfolosita pentru a obtine resurse. suport sau beneficii personale. 0 precizare irnporranta a autorilor a fost aceea ca. Cu superiorii. consult area a fost mai des folosita pentru alocarea de sarcini. folosite pentru a obtine asistenta §i de a obtine suport pentru schimbari.PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 5. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATI • Persuasiunea rationala este 0 tehnica folosira frecvent pentru toate cele 5 obiective . dar §i alocarea de sarcini. • Presiunea este tactica mai des folosita pentru a schimba cornportamenrul sintei sau alocarea de sarcini. S-a evidentiat un tipar puternic in directie descendenta sau larerala.MANUAL DE . dar sarcinile de lucru §i cererile pentru asistenta au fosr cele mai comune obiecrive. • Tactici de 1egitimare. Incercarile de influenra cu subordonatii. Rezultarele autorilor sunt consistente §i cu studiile anterioare care au ararat ca presiunea a fost cel mai des folosita penrru a schimba comportamentul unui subordonat §i capersuasiunea raJionala §i tacticile de coaliJie sunt folosite eel mai des pemru a obtine suport din partea colegilor §isuperiorilor in vederea realizarii unor schimbari majore in poiirici sau programe. Iar una dintre ideile principale desprinse din acest studiu este aceea ca majoritatea tacticilor pot fi folosite pentru orice obiectiv. colegi sau superiori. • Tactici de coalitie . Srudiul releva cii managerii urrnaresc lucruri diferite in relasia cu subordonatii. In directie ascendenta tactica a fost folosita doar in incercarea de a obtine un beneficiu personal. iar In directie ascendenta este folosita pentru obtinerea unui beneficiu personal. In eeea ee priveste ateasta tehnica. • Schirnbul. • Apelurile inspirationale sunt cel mai des folosite pentru alocarea de sarcini. • Consultarea a fost folosita pentru schimbarea comportarnentului. • "Gudurarea" a fost mai des folosira pentru aloearea de sarcini sau pentru a obtine asistenta. sunt eficiente doar pentru obtinerea benefieiilor personale. Cu subordonatii. Tiparul de relatii dintre tactici §i obiective sugereaza idee a ca managerii variaza tacticile de influenra In functie de obiective. aprobari sau suporr. relalia dintre obiective Ii tactici nu a lost una puternica. desi anumite tactici au fost folosite mai degraba pentru anurnite obiective. Acesre tactici au fost. Intre colegi consultarea a fost folosita pentru obtinerea de asistenrg §i suport pentru schirnbari. Rareori este folosita in sens ascendent.nd au fost foiosire eel mai des pentru sehimbarea cornportamentului sintei sau aloearea de sareini. Este folosira mai des pentru a schimba cornportamermi] decat pentru a obtine suport. Incercarile de influentare a superiorilor de obicei s-au referit la cereri pentru aprobari. in sens descendent. Rezultatele au ararat ca trei tactici pot fi folosite cu succes pentru 0 varietate de obiectivediferite: Astfel. au presupus alocarea de sarcini sau schimbarea cornporramentului In sarcini aflate deja in derulare.

apud Cable §l Judge. Judge §i Ferris (2003) analizeaza care dintre cacticile de influenra sunt mai eficiente pentru obtinerea unor rezultate dezirabile La locul de rnunca. 2003). Cine folosesre una din aceste srrategii are mare probabilirare sale foloseascii §i pe celelaIte strategii din. Studml lui Cable §l Judge (2003) folosesre modelul Big 5 pentru a furniz. in cadrul . care arata forme scazute ale activitii~ii de leadership. 2000) aargumen tat ca angajarul care are are un acces mai crescut la resursesi inforrnatii poate avea un avantaj mai mare §i se simte mai purernic.4. Studiul exarnineaza modul in care tacticile de influensa ale managerilor sunt legate de stilurile de leadership ale tintelor lor (in acest caz.2. departamentele non productive folosesc asertiviratea mai putin frecvent 1:ncornpararie cu departarnentele de productie. prih clarificarea rolului acestora §i 1:nbaza solici- 130 131 . ceea ce releva ideea ca oamenii care fac parte din departamente percepute ca fiind puternice se simt ei In§i§i mai puternici. . Vempati §i Krishnan (2000) asgumenteaza In srudiul lor ca rnotivaria. ii srirnuleaza pe ceilalti sa acrioneze prin crearea §i comunicarea unei viziuni inspiratoare §i atragaroare (Bass. Stilul de leadership al sin tel poate fi mcerpretar ca un semnal al modului 'in care persoana respectiva relationeaza cu alte persoane. Indivizii care sunt vazuti ca cate go ~ '. apud Cable §i Judge. Bass (1999) descrie liderul rransformational ca personaiitarea capabila sa alinieze interesele organizatiei la cele ale membrilor ei. Rezulrarele acestui studiu au relevat urrnatoarele aspecte: • Indivizii care realizeaza comportamentele de "gudurare" §i care folosesc argumente logice {i date penrru a justifica cererile lor par a avea mai multe lanse de a avea succesin carierele lor decat indivizii care folosesc aceste tactici intr-o rnaniera mai scazuta. cele mai scazute nivele de acrivirate fiind Inralnite la liderii laiseez-faire. Aceasta influenta mai este posibila §i pentru ca ~inta are mai mulr control asupra rezultatelor. Higgins.care folosesc rnotivatie inspirationala.a un ~adru pentru studierea relatiei dintre tras~turile ~e pers~nalttate §1 t. apud Vempati §i ~rishnan. Aire incidente au aratar cumeonsultarea §i sehimbul pot fi eficiente 'in schimbarea comportamentului chiar dad aceste tactici au fort rareori folosite pentru acesre obiecrive. unei organizatii au rendinta de a folosi a ne centrale . at~nci c~nd~int~ era autoritara (studiu Insa cu multe limite). Aceste doua tactici coreleaza cel mai puternic cu rezulrarele profesionale. o abordare interesanta esre §i aceea a analizei puterii percepure a departamenruiui dintr-o organizatie. Rezulratele srudiului lor au relevat Eaptul c3. 5. aceeasi rie cu 0 frecventa mai ridicata. Rezultatele srudiului de rnai sus releva §i faptul cii strategiile hard sunt In mod sernnificativ legate unelede ce1elalte.3. Studiul se centreaza pe tacticile ~e influe~~a folosite in sens ascendent. Liderul rranzactional orienteaza angajatii in directia atingerii scopurilor srabilite. controlul sau adaprabilitatea unui angajat sunt in modprimar determinate de puterea pereeputa a departamentului dintr-o organizaiie. perso ~ asertivitatea ca §l 0 strategie de inrluenta m mod frecvent. Acesre tehnici coreleaza purernic cu evaluarile perforrnantelor pentru ca sunt mai direct influenrare de cornportamenrul angajatilor decat esre salariul sau prornovarile. 1985..au m. cii derine mai rnulta putere. atunci cand ~mta era part1c~pativa. de supervizoriilor) §i se centreaza pe doua extreme din punct de vedere al leadershipului: • liderii transforrnationaii . PSIBOLOGIA SOCIAL'\' APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL rile inspirationale pot fi foarte eficiente pentru a obtine suport §i resurse pentru noi programe §i proiecte chiar dad aceste tactici au fost rareori foLosite pentru acest obiectiv. Managerii 1:§ipot lua indicii despre ce tactica de influe~~a sa f~lo= seascii pentru sinta lor urrnarind modul in care aceasta mcearca s~ ii influenseze pe altii. 200:>0 au descoperit cii indivizii care er. Pfeffer (1992. §i rnai dispusi sa foloseasca g~d~rarea.ai 1:nclinasi s~~e afolosi tactici de influenta rationala. Ansari §i Kapoor (1987.acticile de influenta §i pentru a exarruna daca alegerile managerilor legate de tacticile de influenta depind de stilul de leadership al sinrei lor. • liderii rranzactionali. A 5.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA. Stilul de influenta al rnanagerilor Alegerea de catre manageri a unor ractici de influenta in sens ascendent poate depinde de stilul de leadership al §efului lor.

stimuleaza inrelectual.liderii inspirationali au fost mai degraba inclinaSi spre a folosi g~durarea. rezultatele studiului lui Soetjipto (2001) analizeaza modul in care perceptia liderilor asupra calitatii relatiei dintre lider §i subordonat influenteaza alegerea tacticilor de influenta. apud Zaborila. asociata cu folosirea de carre Iideri a tacticilor de schimb §i presiunea.deschiderea spre experienta este coreiata cu folosirea tacticilor rationale. legitimare §i presiunea directs. Acest [ucru se explica §i prin faptul d aceste tactici pot influenra modul in care sarcinile sunt percepute §i interpret ate de catre angajati. pe de alta parte. Managerii cu scoruri lnalce pe dimensiunea stabilitate ernotionala au tendinta de a folosi racticile rationale §i mai putin apelurile inspirationale.acestea pot fi forme ale apelurilor inspirationale.managerul are nevoie sa formeze 0 perceptie de o cali tate crescuta referiroare la relatia sa cu subordonarii. cat §i diferentele individuale in aplicarea strategiilor de influenta. iar managerii cu scoruri inalre pe dimensiunea constiinciozita~ii coreleaza cu folosirea tacticilor rationale. §i acest lucru se intarnpla pentru d managerii care au 0 perceptie pozitiva va fi mai probabil sa ofere suport material §i non material subordonatilor §i acest lucru merge mai departe de fi§a postului.. Iar folosirea acestor tactici conduce la formarea de ditre angajati a unei perceptii pozitive asupra relatiei. . chiar prin insa§i natura tacticilor. Influenta manifestara are §anse mari sa rezulte in forma angajamentului atunci cand tacticile folosite sunt reprezentate de consult are §i apeluri inspirationale. Rezultatele arata ca: .constiinciozitatea cu 0 probabilitatecrescutii de a folosi apelurile inspirationale §i probabilitace scazuta de a folosi tacticile de schimb. aceste aspecte sporind angajamentul membrilor (Bass. Cand indivizii incearca sa influenteze liderii laissez-faire. 2004). aceste ractici fiind §i asociate cu suporrul oferit. Liderul transformational inspira. §i..agreabiliratea cu 0 probabilitate scazuta de a folosi tacticile de schirnb. legitimarea sau presiunea. Scorurile inalte pe dimensiunea agreabilitate coreleaza cu 0 probabilitate scazuta de a folosi legitimarea §i presiunea. "De retinut" Principalele paradigme in management includ pe cea a managementului §tiinSific. Formele de suport pot fi reprezentate de: stirnularea intereselor subordonatilor §i incurajare .aces tea sunt forme ale consultarii. Angajatii care simt d primesc suport de la manager se simt luati in considerare. dad mai iau §i parte la luarea deciziilor. 132 133 . oferirea de oportunitati pentru comunicarea sugestiilor §i exprimarea preocuparilor §i oportunitatea de participate la decizii . . coalitia sau tacticile de legitimare. acestea fiind percepute mai provocatoare sau mai interesante. /'. cre§te probabilitatea folosirii tacticilor care pun accent pe schimb. Rezulratele srudiului arata ca managerii cu scoruri mari La extraversie au 0 probabilitate crescuta de a adopta tacrici de influen~a ascendenra care implied apelurile inspirationale §i gudurare. 1999. Irnplicatiile practice ale acestei cercetari releva faptul ca. indivizii au 0 probabilitate mai mare sa foloseasca consult area §i apelurile inspirationale. Percep~ia unei relatii slab calitative este. a resurselor umane §i a conducerii bazate pe principii. 1998. apelurile personale §i schimbul. Pe de alta parte. at unci simt d sunt de incredere. Liderii care percep 0 relatie de calitate inalt~ au tendinta de a folosi apelurile inspirarionale §i tacticileeeco~suitare. In aplicarea strategiilor de influenta sunt irnportanti atilt factorii contextuali. dad managerul sau supervizorul doreste ca subordonatul sa arate angajament organizational §i cornportament profesional extra-rol (cum ar fi acerdarea de suport altor angajati) . tarilor imp use de sarcini. Cand se incearca influentarea liderilor rransforrnationali. Cunoasterea bazelor puterii. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN DOMENIUL ORGANIZATIONAL . Analiza subiectelor tipice de psihologie sociala aplicata in organizatii este evidentiara prin abordarea comparativa dintre psihologia socials §i cea organizationala.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 5. le capteaza respecrul §i consideratia. atat . Managerii care au incercat sa influenteze. Robbins. .stabilitatea ernotionala este corelata cu gudurarea. . a relatiilor umane.

management? 5. nala.M. • sa enurnerati caracteristicile clasei ca grup primar.I MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA a celor proprii. analizeaza resursele pe care le are disponibile §i anticipeaza rezis_ tensa potentiala a t. . 6. • sa prezentati disputa cu privire la avanrajele pe care le ofera practicile educative competitive §i cooperative.1.2. superiorilor sau subordona~ilor ofera indicii importance in aplicarea eficienta atacticilor de . Teme de reflectie • Analizati posibilele procese de influenra inter-organizan-.3. 1.intii este 0 firma de IT. considerand cii agentul influenrei este 0 firma de resurse umane. 6. iar organizatia t. Care sunt diferentele §i asernanarile dintre cele trei modele ale puterii? 5. Modelele de analiza a puterii reieva faptul cii un agent poate "cantjiri" variate costuri §i beneficii ale bazelor puterii ce ii sunt dispon].intei.2. Care sunr caracteristicile principalelor tactici de influenta §i In ce sens au 0 eficienta mai mare? Psihologia sociala aplicata in educa~ie ~TEFAN BONCU Vniversitatea "AI.4. pun and accent pe gradul de libertate pe care agenrul 0 permite t. Imeligenla! E bine Ii mai sa Ji dotat cu ea. Cuza" Iasi 6.intei sau modul in care un agent alege tactici de influenta in terrneni de soft sau hard. Cuprins 6. • sa dezvoltari conceptele identitate sociala §i stima de sine. 1997 Obiective de Invii~are Studiindacest capitol. 6. bile. Clasa §colara ca grup Omogenitate §i eterogenitate In alcatuirea clasei Cooperare §i competitie Identitate sociala §i stima de sine Atribuirea succesului §i eseculuiscolar 134 135 . Cercetarile au relevar §i faptul cii eficienta racticilor de influenta depindede sensul In care sunt aplicate. Intrebari de auto-evaluare 5. Monteil. Care sunt aspectele cheie ale principalelor paradigme din .5. • sa discutati avantajele §i dezavantajele omogenitatii §1 eterogenitatii In clasa. dar poate e bine sa Jim doar considerati dotali . veti fi In rnasura: • sa explicati legarura dintre psihologia educationala §i cea sociala. J.. 6.1. cat §i ale colegilor. • sa prezentati srudiile deconfirmare cornportamentala §i mecanismele psihologice implicite.3.

Acesrea sunt lipsite de omogenitate.prin aceea ca educatia poate fi vazuta ca un proces de interactiune. Din pacate. Perspeetiva sociologica este redusa la minimum. Totu§i. Clasa de elevi este. plecand de la ideea ca. unii autori inc1ud In definitia grupului-clasa interactiunea profesor-elev. deci opt ani) §i are. precurn §i eficienta inreractiunii dintre elevi pentru proeesul de Inva~are: Dad §coala traditionala a avut 0 atitudine reticenra. in bun a masura. cooperare §i cornpetitie in clasa.7. PSIHOlOGIA SOCIAL~ APlICATA IN EDUCATIE 6. in psihologia procesului edueativ a incepur sa fie abandonata ideea ca interactiunea profesor-elev este singura interactiune cu impact asupra progresului cognitiv al elevilor. Srudiile de psihologie sociala au pus In evidenta importanta uria§a a clirnatului afecriv din grupul informal pentru participarea elevilor In §coala. 0 astfel de concluzie nu este departe de adevar. efecrele studiului Rosenthal. educatia este un proces social. Inreractiunea educativa trebuie dirijata in a§a fel incat sa provoace schimbari individuale in sensul progresului cognitiv. caracterizate de 0 structura specifics de aqiune §i de un mediu fizic In care se desta§oara activitatea (Weinstein. Status socio-economic §i reu§idi §colara Cuvinte-cheie: educatia ca proces social. Efecrele expectantelor profesorului 6. 0 imensainfluenta asupra . . scoala ca organizatis. un grup foarte important pentru orice copil.Este foarte evident . Cea mai mare parte a timpului dt se afla la §coala el este membru al unui grup §i aceasta apartenenta 1irnarcheaza In mod decisiv perforrnantele. omogenitate §i eterogenitate in class. §i ehiar a deseurajat eooperarea intre elevi. Psihologii au distins asa-numitele "segmente de activitate". in anii '50. teo ria atribuirii.Sta scris in cel mai cunoscur tratat american de psihologie sociala . niei deserieri aprofundate ori evaluari ale unor experimente. ci 0 treeere in revisra a problemelor educatiei din punetul de vedere al psihologiei soeiale. Foarte purine din cercetarile pe care levom evoca au avut drepr punet de plecare problemele educatiei . Psihologia sociala §colara are in vedere in principal studiul interactiunii sociale intre profesor §i elevi sau intre elevi (Neculau §i Boncu. p. la leadership §i interactiune de grup §i conceptele acestei §tiin~e. caci se perpetueaza de-a lungul catorva ani (in multe cazuri. de§i ea s-a dovedit deosebit de utila pentru travaliul psihologilor soeiali. psihologia educatiei a descris dinamicile psihice ale individului angajat in activitatea de inva~are.mernbrilor sai. strucrura socials a soeiera~ii §i strucrura organizationala a §eolilor afecteaza proeesul educational. cum vorn vedea. fiind compuse din sub-situatii. pedagogii contemporani 0 favorizeaza. de la rol §i personalitate la rnotivatie §i nivel de aspiratie sunt foarte adecvate pentru analiza problemelor educatiei" (Getzels. ~a cum este inteles acesta de dinamicienii de grup (grupul primar este un grup ai carui membri au aceleasi valori. De altfel.r MANUAL DE PSIHOlOGIE SOCIAlA APLICATA 6. In aceasra prezentare nu ne propunem analize eoneeptuale amanun~ite. Evident. elevii raman irnpreuna ciclul primar §i cel gimnazial. 1968. Desi scopul §colarizarii 11consrituie progresul individual.studiul lui Rosenthal §i Jacobson asupra efeetelor expecrariilor profesorului esre una din acestea. el presupune Inva~area normelor ce guverneaza comportamentele acceptate in grupurile de elevi §i In organizatia care este §coala. 461).ca fenomenele psiho-sociale. in rnulte cazuri. 1991).1. scopuri §i standarde de cornporramenr §i In care contactele interpersonale freevente sunt posibile): ~I 137 . 6. Mentionam ca interactiunea nu este nicidecum identica in diferitele contexte §colar. aplicatiile in §coala ale studiilor lui Muzafer Sherif. Clasa poseda toate caracteristicile grupului primar. de la cognitie §i inva~are. asadar. Ele hotarase. diferite dupa comportamentele pe care Ie impun elevilor §i profesorilor. numai rareori elevul 1nva~a singur. In mod tradi~ional. 1998). Succesul §colar nu se obtine numai In urma efortului de asimilare a materialului predat de profesor. Afirrnatia ca orice chestiune imporranta din cercetarea socials fundamentals l§i gase§te aplicatii in clasa sugereaza ideea cii psihologia §colara s-a constituit ca domeniu §tiin~ific pe baza unor demersuri deductive.6. grupul mediaza relatia elev-profesor. Clasa §colara ca grup Odata eu dezvolrarea cercetarilor din domeniul dinamieii grupurilor. Perspectiva psiho-sociala in domeniul invararii in §coala se justifica. continutul proeesului de inva~amant §i influen~eaza motivatia elevilor de a se instrui.

in general. cei preferati de majoritatea mernbrilor grupului. trei) din colegii lor irnpreuna cu care ar face sau nu 0 anurnita activitate. PSrHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN EDUCATIE 1. Este evident ca arractia dintre membrii grupului-clasa constituie 0 conditie fundamentals a perforrnantelor §colare Inalte. 3. 0 sursa de sarisfactie personala pentru mernbri §i un factor al coeziunii grupului. C1 inconjurat de colegi. pentru a-i sprijini pe izolati sa reintre In grup §i sa evolueze multumiror in cadrullui. 2. atitudini §i opinii sirnilare. 138 139 . 4. Ea este. alcatuind un public. din aceasta perspecrrva. Interactiunea faSa-ln-faSa a fost considerata Intotdeauna 0 caracteristica fundamenrala a grupului primar. el are la dispozitie un set de rehnici specifice. schimbari cognitive fundamentale. Testul perrnire profesorului sa stabileasca staturul sociometric al fiecarui elev. oferind 0 radiografie afectiva a colectivului. Tesrul sociometric. S-a dernonstrat ca. arneliorarea parriciparii lor in situatiile §colare. "un grup angajat In activitati cu obiective comune. acest chestionar se transforrna inrr-un interviu. precum §i proximitatea fizica a eleviler in sanul clasei fac ca atractia inrerpersonala sa aiba un nivel foarte ridicat. Tehnicile sociometrice izbutesc sa puna in evidensa relatiile de simpatie. in acelasi timp. Toate acestea dezvaluie §i 0 a doua functie a grupului-clasa. sentirnente/ostile faSa de colegi. Clasa de elevi are un aport deosebit in procesul de socializare. Astfel de date se dovedesc deosebit de utile pentru proiectarea unei inrerventii care sa vizeze rearnenajarea interactiunilor dintre elevi §i. prezenta celorlalti in calitare de privitori. Clasa §colarii este. integrarea sociala pare sa fie una din cele mai importance. conractele frecvente. un grup social specific. iar elevii din alre clase (grupuri) ii identifica pe baza acestei apartenente. Acestea au atata insernnatate. principalul instrument aflat la indernana profesorului. Pentru . aceea de securitate ~ el se constiruie intr-un mediu prielnicde manifestare pentru elevi. p. fiecare. ca grup. adica sa identifice elevii lideri. 1976. pe care i-ar accept a sau nu ca ocupanti ai unui anume status in clasa etc. dar §i izolatii. care desta§oara acelasi tip de activitate. de atractie sau de respingere. deci. nurnita facilitare sociala. clasa poseda structuri ce-i confera stabilitate. faptul ca elevul intelege d ceilalti membri ai clasei au. aritudini negative faSa de §coala.MANUAL DEPSIHOLOGIE SOCIAL:t APLICATA. structura clasei este intarid de statusurile §i rolurile ce apar §i evolueaza in sanul ei. derivate din conceptia sociometries a lui Jacob Moreno. Profesorul are nevoie sa cunoascii reteaua relatiilor afective. Clasa rinde. ce rnediaza de-a lungul anilor. faptul d elevul nu InvaIa izolat. ce creeaza relatii de inrerdependenta functionala inrre membrii sai" (Radu. mai eu seams in sarcinile simple. de antipatie §i raporturile de indiferentji din class. clasa indeplineste mai rnulte funcSii. Ca grup social. din clasa §i sa modeleze patternurile de arractie. sa atinga anurnite scopuri. similaritatea perceputa a celorlalti. De asemenea. implicit. Procesul de influenta din clasa de elevi asigura uniforrnitarea eomportamentelor. se constituie intr-o forma de influenta sociala. Trebuie sa spunem ca: simpla prezenta a celorlalti.aceasta. S-a demonsrrar cii relariile arrnonioase cu ceilalti conduc la 0 stirna de sine ridicata. la nivelul fiecarui membru. Ca orice grup mic. incat unii psihologi sociali le-au inclus chiar in definitia grupului-clasa: clasa de elevi ar fi. comportament agresiv. Clasa §colara ofera din plin posibilitatea unor interactiuni de acest tip. se constituie intr-un factor insernnat al atraqiei interpersonale. Aplicat elevilor din clasele mici. contine intrebari care le cer elevilor sa precizeze In ordine pe diIiva (de regula. la dorinra de a coopera §i contribuie la cre§terea nivelului de aspiratie. 180). 6. slaba stima de sine. In vreme ce izolarea coreleaza cu anxietare. In cadrul interactiunii membrilor se dezvolta norme ce modeleaza comportanientele §i le face previzibile. De asemenea. Membrii clasei se percep pe ei rn§i§i ca tadlnd parte din grup. sau de co-actori (indeplinind. Interactiunea intensa. buna integrare in sanul sau asigurand individului confort psihologic.

Newcomb din deceniul al patrulea asupra atitudinilor studentilode la Colegiul Bennington a revel at tendinta indivizilor de a se arata foarte ascultatori In fap normelor grupului §colar. grupul educativ are 0 compozitie relativ omogena. M. In bun a masura. p. grupul de prieteni aqiuni educative convergente. sa exercite 6. in clase paralele" (Radu. evenimenrul nu apare ca 0 insumare de optiuni individuale. Evident. violenta In clast §i au tendinta de a-i pedepsi pe cei ce sint obedienti fasa de profesori. clasa. 0 constituie omogenitatea sa. Omogenitate §i eterogenitate in alcatuirea clasei a grupului §colar. 0 cercetare celebra a lui T. care urrnaresre sa asigure 0 cornpozirie ornogena.2. 1974. elevii apartinand grupurilor din urrna obtineau perforrnante §colare incomparabil mai bune (Forsyth. In cadrul grupurilor din a doua categoric. Se cuvine sa rernarcam cii formarea unor clase §colare omogene sau eterogene din punctul de vedere al capacitatii elevilor are importance consecinte psihologice §i sociale. 1983). Grupul §colar este format din mernbri cu statute egale. ci mai curand ca 0 decizie administrariva. 0 cercetare realizata In mediul §colilor gimnaziale britanice a ararat cii exista grupuri ce creeaza. vor avea rendinra sa urmeze ?nai curand normele acestuia. In unele cazuri aceste grupuri adopta norme ce se opun celor dictate de autoritatile §colare. dupa cum exista altele care adopts norme consistence cu cerintele institutiei §colare. Majoritatea covarsitoare a studentilor de la acest colegiu provenea din familii instarite.0 clasa de elevi. Primele incurajeaza e§ecul §colar. care a preocupat pe multi pedagogi §i psihologi ai educatiei. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE aceeasi sarcina individuala ca subiectul). dar §i de eficienta profesorului. rezultatele cercetarilor realizate de psihologi §i pedagogi n-au confirmat niciodata In mod hotarat aceasta opinie. netransate. iar rezultatele obtinure au format obiectul unor dispute ramase. APLICATA 6. Fireste. este aceea a influentei negative pe care 0 POt exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de invasare. Capacitatea §i apartenenra sexuala a elevilor au constituit astfel de criterii. Radu scrie: "Cand se instituie . exist a calitati ale membrilor ce pot func~iona drept criterii pentru alcatuirea claselor. eforturile de a obtine perforrnante §colare inalte §i conformismul in raport cu normele statuate de profesori sint valorizare pozitiv. de cat pe cele instituite de profesori. Totusi.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL1\. are darul de a stimula motivatia §i. Problema fundamentala in aceasta privinta este Iegata de succesul sau esecul §colar al elevilor. caci elevii. spre deosebire de alte tipuri de grupuri sociale. Irrtr-adevar. Intr-unul din cele mai cunoscure studii din domeniu. 1. cu 0 orientare conservatoare in campul politic. e de dorit ca grupurile din care face parte elevul .173). putandu-se astfel asigura omogenitatea sau ererogenirarea colectivelor de elevi. De aceea. Cei ce-§i meritineau conceptiile politice conservatoare nu puteau face parte din grupurile informale §i ramaneau izolari.familia. Dar studiile din acest domeniu au avut in vedere indeosebi impactul normelor grupului asupra participarii elevilor in §coala §i asupra procesului de Inva~are. lenea. de a ameliora perforrnanta. cel putin din punctul de vedere al varstei. grupul informal poate la fel de bine sa valorizeze succesul §colar. deci. trei cerceratori americaniau comparat o caracteristicii 140 141 . aratandu-se deosebit de conforrnisti fa~a de grupul informal. Cu privire la acesc aspect. Prezinca dasele omogene mai rnulte avantaje decar cele eterogene? Multa vreme profesorii au raspuns afirmativ la aceasta intrebare. Newcomb a constatat ca in mediul de grup se faurise 0 norma care 'incuraja opiniile liberale §i ca foarte multi studenti renuntau treptat la atitudinea pe care le-o impunea norma grupului familial in favoarea atitudinii promovate de grupul informal. care au in plus §i alte trasaturi ce confera 0 omogenitate greu de regasit la alte grupuri. 0 astfel de situatie este prirnejdioasa.la inceput de ciclu scolar . realizat in deceniul al Vll-lea. In interactiune. Totusi. nevoilor. echilibratii. o problema conexa. care pare sa marcheze in mod funda~ental comportamentul elevilor. un sistem normativ aflat in conflict cu normele §colii. intereselor §i aspira~iilor.

fiecare din acestea prezentand atar avamaje. medii §i slabi. Cooperare §i competitie Desi opinia potrivit careia climatul afectiv pozitiv din colectivele de elevi are 0 contributie hotaratoare la obrinerea unor performanse superioare este larg raspandira. ce ar avea de suferit de pe urma cornparatiilor cu cei buni. caci sint lasati in afara interac~iunii. §i numai dad se cornbina cu programe intensive de instruire. in grupurile incluzand elevi cu acelasi nivel al rezultatelor ce rezolva probleme de maternatica. cat §i informal. Un aspect ce nu poate fi neglijat in luarea deciziei cu privire la modalitatea de grupare a elevilor 11constituie stima de sine. evident. 6. Aceasta ~resupune un nivel relativ redus de interactiune intre elevi §i 0 mdependensa a scopurilor fiecaruia dimre acestia. 0 'intrebare adresata altuia este mai probabil sa ramana tara raspuns decat in grupurile eterogene (Weinstein. 0 organizare competiriva. desi s-a demonstrat ca profesorii prefera clasele omogene. e adevarat. desi. Numai in ultimul sfert de veac cerceratorii au relevat eficienta deosebita a grupurilor de elevi ce indeplinesc 0 sarcina de invatare cornuna §i au trasat liniile dupa care poare fi proiectata functionarea. unii autori vor sustine ca interactiunea elevilor buni cu cei mai putin buni aduce foloase nu numai ultimilor. de exemplu. Pentru copii ea prezinta avantajul d expunerea profesorului §i discutiile din clasa au loc la un nivel accesibil tuturor. Pe de ald parte. In generai. ei pot ajunge sa inseleaga ca fac parte dintr-o clasa slaba §i d au fost repartizati astfel tocmai pentru ca nive1ul cunostintelor §i abilitii~ilor lor nu este suficiem pentru a fi rrimi§i intr-o clasa buna. 0 astfel de organizare inlesneste. existenta unor clase cuprinzand elevi foarte buni §i a altora cu elevi slabi sau foarte slabi. In clasele omogene aceasta esre prorejata. se poate transforma inrr-un handicap pentru clasele slabe .caci elevii din astfel de clase nu vor ajunge niciodara sa discute chesriuni dificile §i vor avea de pierdut in fata celor buni.vcei din clasele eterogene au obtinut rezultate mai bune decat cei din clasele omogene. clasele eterogene sunt in mod horarat mai eficiente. comunicarea profesorului cu grupul elevilor. Structura indi- 142 143 . Organizarea omogena a colectivelor de elevi presupune. In ultimul timp gruparea in rnaniera ererogena a elevilor este inclusa in multe programe de reforms educationala. predarea §i. dar §i celor dintai. caci elevilor slabi. Multi profesori considera d numai relatiile competitive dau nastere unei rnorivarii adecvate. ceea ce este un avantaj pentru clasele cuprinzand elevi cu succese §colare. d. Cu privire la acestea din urrna. Chiar dad efectele puse in evidenta ale cornpozitiei claselor au fost reduse. Psihologia sociala clasica a pus accentul pe interactiunea de grup. dar care se inralneste relativ frecvem in §colile noastre este structurarea individualisra a scopurilor membrilor grupului-clasa. in cazul claselor cu nivel superior. concluzia noastra este d ele nu devin eficiente decat pentru elevii foarre dorati. Dar. mediul §colar cunoasre. Aceleasi cercetari.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'" APLICATA 6. multumindu-se sa studieze interactiunea elevilor in afara lectiei propriu-zise §i sa proclame influenta decisiva a clirnatului afectiv din clasa asupra performan~elor individuale. Scopurile grupului-clasa pot fi structurate in mai rnulte maniere. buhi. in general. par ~a indice faptul d in grupurile cu elevi de trei nivele diferite. Elevilor li se stabilise coeficientul de inteligen~a §i fusesera repartizati in clase foarte omogene (0 singura categorie de elevi din punctul de vedere al inteligentei) sau foarte eterogene (patru sau cinci categorii). Un tip de organizare pe care-l vorn discuta rnai putin incele ce urmeaza. elevii cu rezultate medii au de pierdut. Omogenitatea pare sa favorizeze clasele bune.3. 1991). dar a facut foarte purine lucruri concrete pentru amenajarea grupului ca mediu de invasare. nu li se ofera acest prilej. cat §i dezavantaje cu privire la perforrnanrele obtinure de elevi. S-a ararat. cum vern putea constata.unor astfel de grupuri cooperative. atat in cadru formal. s-a putut dernonstra ca. Din punctul de vedere al inreractiunii elevilor. in general. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE rezultatele §colare ale unui esantion de 22000 de elevi obtinute in decursul a doi ani.

deci. Membrii celuilalt grup experimental urmau sa obtina cu totii aceea§i nota. In schimb. am spune. p. 492). in functie de tori ceilalti. ceilalri fiind notati in ordine descrescatoare. caci succesul sau esecul unui elev nu are consecinte asupra perforrnantei celorlalti.' trv in sfera relatiilor interpersonale. dinamicienii de grup ce au studiat aceasta modalitate de organizare a scopurilor clasei au remarcat ca elevii devin mai independenti §i mai responsabili cu privire la activitatile pe care le desta§oara (Forsyth. anxietatea elevilor §i teama lor ca 144 145 . in general. Ea nu creeaza 0 rnotivatie deosebita ~i. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE vidualista echivaleaza cu 0 foarte slaba exploatare de catre invatator sau profesor a resurselor grupului. "Competitia esre 0 forma rnotivationala a afirrnarii de sine. Cu toate acestea. lata ce scrie. promoveaza norme §i aspiratii mai inalte. comperitiei i se po ate repro§a faptul d eel rnai adesea se constituie intr-un factor ce determina conflict §i comportamente agresive In grup. lipsa cornunicarii. conflicte. 109). durand sa-§i obstruqioneze colegii. a increderii reciproce. rrebuie rem arc at ca meritul cel mai insemnat al situatiilor de cornpetitie. In literatura rornaneasca de specialitate aceste neajunsuri au fost semnalare in mai rnulte randuri. Torusi. 1996. El presupune 0 stransa interdependenra intre rezultatele elevilor §i acordarea notelor fiecaruia in functie de media grupului . micsoreaza distanta dintre capacitate §i realizari" (p. Dupa opinia noastra. Acest model contribuie decisiv la crearea unor norme ce consacra comperitia. realizate de aceiasi elevi. Deutsch a consernnar. in functie de perforrnanta individuala. nu stirnn. leaza in nici un fel formarea la elevi a abilitatilor necesare cornu. el nu a putut pune in evidenta diferente semnificative in ce priveste invatarea individuala (Deutsch §i Hornstein. Studii recente arata cii elevii lucreaza in conditii de cooperare. continua aceiasi autori. Cornpetitia aduce cu sine interactiune slaba inrre colegi.. numai 4. in pedagogie §i 'in psihologia educatiei exista 0 disputa cu privire la avantajele pe care le ofera alte doua practici educative folosite in proportii diferite in §coli. cellegat de rnotivatia elevilor. in care individul rivalizeaza cu ceilalti pentru dobandirea unei situatii sociale sau a superioritatii" (Ausubel §i Robinson. ci una care sa incurajeze colaborarea. p. ceea ce este mai grav.ii care au realmente §anse sa obtina rezultare deosebite.sepoate dsfrange neg a. care are darul de a stimula competitia. 1976. [ncluzand . se creeaza rivalitati. primul este cel utilizat cu precadere. egoism" (Radu. de fapt. psihologul social care a studiat timp indelungat relatiile competitive §i cele cooperative. aceasta se intampla in principal din cauza manierei de not are practic ate de majoritatea inva~atorilor §i profesorilor. 192). aspecte ce nu pot fi contestate. deexemplu. cornpetitia §i cooperarea. In prezent. El a repartizat subieqii studenti 'in doua grupuri experiment ale. Studen~ii din primul grup au fost in§tiin~a~i d numai unul din ei poate obtine calificativul maxim. poate fi pus la indoiala.6% din rimpul pe care-l petrec in clasa. in rimp'' (Cucos. "Competitia. mediul §colar se constituie ca un mediu cornpetitiv. 19~i1. a realizat un experiment in care a demonstrat beneficiile aprecierii elevilor 'insitua~ii de cooperare. decar la ele. 1978). potrivit calitatii rezultatelor grupului ca intreg. Am semnalat deja ca in mod traditional §i. Alternativa recornandabila la aceasta modalitate de evaluare nu esre notarea individualizata (care se caracterizeaza prin . Totusi. stimuleaza efortul §i productivitarea individului. elevii In~elegand cii nu pot obtine note rnari decat daca unora din colegii lor li se atribuie note rnici. Irnplicarea ernotionalii intensa in activitatile de lnvatare nu se vadesre. 0 astfel de definitie pune accentul pe aspectele pozitive ale structurarii competitive a clasei. Morton Deutsch. 491). Strucrura competitiva amplifica. 1983). mai ales pentru situatiile de comperitie moderara. dupa desfasurarea experimentului. incercari de a-i irnpiedica pe ceilalti sa obtina performance lnalte. notarea prin raportare la grup §i notarea individualizata. natural. nicarii ~i interactiunilor cu ceilalri. resimtit ca atare de elevi. faptul in grupul structurar competitiv studentii s-au cornporrar mai agresiv. in grupuri ce au 0 sarcina de invatare cornuna.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 6.activitatea de afirmare proprie. Ion Radu: "Sublinierea aspecrului competitiv al muncii §colare ~rin sisternul premia] §i de penalizare . carora le-a aplicat modele de not are dife- rite. Dintre cele doua modele de apreciere.1ncercarea de Japortare a rezultatelor obtinure de elevi la alte rezultate individuale. sentimente de invidie. p.

la sprijinirea celor [eriti etc. 1983). ca inrreg. subliniind importanta insusirii unui model colectiv de rnunca §i a acornodarii inrerpersonale a elevilor. Daca in clasele srructurate cornpetitiv elevii obtin note bune numai dad unii din colegii lor ob~in note slabe. Forsyth. psihologii sociali au propus in ulrirnii 20 de ani mal multe rnodalitati de structurare cooperativa a claselor.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. pana la grupurile cooperative de inva~are organizate de profes~r dupa 0 anume rehnologie educationala. PSiHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE de esec. convinsi cii numai a§a pot men~ine disciplina §i pot sa-§i atinga obiectivele didactice pe care §i le-au fixat. Pentru aplicarea in rnaniera sistematica a principiului interdependen~ei pozitive a scopurilor. Astfel.jucarie pe care-o reconstiruie copiii) se Iucreaza cu grupuri eterogene de 3-4 elevi. in care trebuie sa-i incurajeze §i sa-isustina pe ceilalti membri. incat cei mai multi 0 resping. geneA rand sentimente de acceptare §i simpatie. In metoda grupurilor interdependence (sau metoda Jigsaw . in clasele organizate In maniera cooperativa elevii sint apreciati pozitiv §i ajung sa aiba rezultate bune in conditiile in care ceilal~i membri ai grupului au aceleasi rezultate. Sarcina 146 147 . de la ajutarea episodica a colegului de band de dtre elevul mai avansat. ea instaureaza buna in~elegere. la utililarea resurselor. Foarte ~u~ini din elevii mari. Ei simt nevoia sa dirijeze toate activitatile din clasa.~ APLlCATA 6. De cele mai rnulre ori profesorul trebuie sa dea indicatii cu privire Ia diviziunea muncii. In final. Gmpul-clasa insusi. Intor§i in sanul grupului. incredere in foqele proprii. a stilurilor de inva~are §i a provenientei sociale diferite a eleviler. retinand la randul lor cunostintele pe care le transmit colegii lor. poate exterioriza atitudini de resping ere a arrnosferei de cornpetirie instituita de profesori. Esentiala pentru aceasta modalitare de structurare a travaliului clasei este interdependenta dintre membrii grupurilor. ei se straduiesc sa-i invete pe ceilalri. §i chiar din srudenti stiu sa colaboreze cu altii la 0 sa~dna cornuna. pe care le vom descrie succint mai jos. Profesorul stabileste tema §i 0 irnparte in sub-reme.in limba engleza jigsaw puzzle inseamna mozaic . arrnonie §i stirnuleaza comportamentele de facilitare a succesului celorlalri. principiu ce sta La baza inva~arii cooperative. in metoda Jigsaw oricare din grupurile formate din elevii clasei are "exper~i" in sub-rernele Iectiei. aceasta se intilmpla pentru d profesorii renunta foarte greu la rolullor traditional spre a §i-l asuma pe cel mai putin comod de facilitator §i consultant. Ele sint grupuri structurate in a§a fel incat inreractiunea membrilor sa facilireze inva~area fiecaruia. In Iiterarura noastra. 1984. nu roti copii profita in aceeasi rnasura de 0 interactiune cooperariva). A lua parte la indeplinirea uneisarcini de grup. Aceste configura~ii organizationale standard rezolva in parte problemele ce pot aparea din cauza diferentelor individuale (in mod obisnuir. Departe de a declansa conflicte. experti in alte sub-teme. Daca interactiunea elev-elev ia locul rareori inreractiunii profesor-elev in cadrul lectiei.care-i srirnuleaza sa coopereze. dirninuarea anxierarii pe care multi copii 0 resimt la conractul cu institu~ia educativa §i conrribuie la intensificarea atitudinilor pozitive fa~a de profesori (Cosmovici.. Ea determinacre§terea stimei de sine.~ In ciuda acestor "iner~ii de rol''. sa-§i asume responsabilitarea atit pentru rezultatele proprii cit §i pentru cele ale colegilor. Principiile inva~arii in conditii de cooperare fundeaza 0 larga varietate de forme de interactiune. . mulre cercetari efectuate de psihologii sociali din sfera educariei atesta avantajele structurarii cooperative a claselor. caci au fost obi§nui~~ sa asculte numai explicatiile profesorului §i sa raspunda numai la intrebanle lui. sa evalueze rezultate1e fiecaruia §i pe ale grupului in ansamblu nu este u§or pentru orice elev. Pe de alta parte. in ciuda faprului ca In unele cazuri cooperarea po ate duce la pierderea rnotivatiei. fiecare dintre acestea revenind spre aprofundare unui mernbru al fiecarui grup. §i elevii manifesta reticenta de a participa la situatii de inva~are cooperativa. Ana Stoica §i Andrei Cosmovici (1972) au teoretizat activitatea §colara pe grupuri. Cooperarea Inseamna Inainte de reate un d§tig in planul interactiunii intre elevi. fiecaruia i se pun inrrebari din inrregul material. Cei ce urrneaza sa devina specialisri intr-un anume subiect parasescla un moment dat grupurile lor §i se reunesc pentru a dezbate subiectul respectiv §i a srabili modaliratile de a transmite informariile celorlalti rnembri ai grupului lor.

oricat am interveni. precum §i a celor provenind din rand utile minoriratilor etnice sau rasiale. de fapt. Lenea sociala apare cu deosebire atunci d. S. elevii luandu-se la inrrecere cu cei din celelalte grupuri. In sfar§it. in grupuri de 4 sau 5 membri. in incercarea de a ca§tiga puncte penrru propria echipa. Elevii. Idenritate sociala §i stima de sine o situatie de competirie inrre grupuri a fost cercerara de Muzafer Sherif in anii '50. Profesorul le adreseaza inrrebari pentru a testa insusirea cunostintelor. a tradisionalei intreceri intre randurile de banci. 0 imbinare a cooperarii cu structura cornpetitiva: avem de-a face atilt cu arirudini §i comportamente de cooperate in interiorul echipelor. cat §i CU 0 comperitie intre grupuri.nd individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie. iar scorul grupului se obtirre prin aprecierea progresului fiecarui membru in raport cu perforrnantele sale anterioare. ameliorarea cornunicarii §i dezvoltarea capacitaSii de a facilita achizitionarea cunostintelor de catre colegi. a celor cu probleme ernotionale. evitand totodata neajunsurile ambelor. Ele conduc la rezultate deosebite in accept area copiilor mai putin avansati. v= se desfasoara 6. Prin intermediul ei se anihileaza tendinta de instituire a unor ierarhii in grupuri. cu totul nociv pentru invasare. sa arne[ioreze considerabil rnotivatia elevilor. Lenea sociala. §i chiar dad Makarenko a sustinut d disensiunea dinrre randuri dispare in conditiile cornpetitiei dintre clase. in cornparatie cu situatia in care individul indeplineste sarcina aflandu-se singur. corecrandu-si reciproc greseiile. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE cornuna nu poate fi indeplinita decat daca fiecare elev i:§i aduce contributia. Oricum. rnetodele descrise mai sus izbutesc.4. de pilda. invasa un material stabilit de profesor. cornpetitia da nastere unui climat de ostilitate §i tensiune. Makarenko ~ pledat III favoarea cornpetiriei inrre subgrupuri . chiar §i elevii slabi au posibilitarea sa conrribuie la obtinerea unor rezulrate bune de catre grup. inrrucac elevii cu status inalt §i cu abilitiiSi deosebite inva-g de la ceilalri in aceeasi masura in care ei i§i ajuta colegii sa inseleaga §i sa-§i insuseasca 0 sub-tema. Trebuie sa rernarcam calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann. inclusiv cei mai putin dorati sa poara puncta penrru grup: echipde sint eterogene §i membrii nu intra in cornpetitie decar cu altii aflaSi la acelasi niveL Intre folosirea sporadica a unor astfel de metode §i restructurarea curriculum-uiui dupa principiile cooperatisre profesorul poate opta inrre programe variate de instruire. Interdependenta dintre membri §i individualizarea aporrului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur irnpotriva acestui efect. a§a cum atesta multe cercetari. discutandu-l §i ascultandu-se unul pe altul pana cand sint convinsi ca-l stiipanesc cu totii. In acest fel. Chiar dad aceasta prccedurapars sa conjuge avant ajele cooperarii §i competiriei. intr-adevaj. stirnulandu-le interesul pentru succesul grupului din care fac parte. Cu mai multe decenii in urrna. Metoda turneului intre echipe reprezinta. §i in TGT exista preocuparea ca toSi copii. Metoda are meritul de a i:ncuraja elevii sa se sprijine unul pe altul in activitatea de invasare. Desi concluzia generala este ca rnetodele cooperative se dovedesc de departe mai eficienre decat organizarea cornpeririva.in favoarea. cum se mai numeste acest efect. pedagogul sovieric A. Ea corespunde unei pierderi a morivatiei §i unei reduceri a efortului indi. constituie. una din primejdiile ce arneninta cooperarea in grupuri. metoda turneului intre echipe (TGT Teams/Games/Tournaments) prornoveaza proceduri similare cdor din STAD.vidual in siruatia indeplinirii de catre grup a unei sarcini colective. nu trebuie sa uitarn ca. Metoda cuprinde activitiiSi ce vizeaza intarirea coeziu. Convingerea cercetiitorului american 149 141l . nii grupurilor. cu deosebirea esentiala ca la sfaqitul ciclului de inva- un turneu intre echipe. Metoda i:nvasarii in grupuri mici (sau STAD Student Teams Achievement Divisions) arela baza acelasi principiu al intaririi coeziunii grupului de lucru §i al augrnentarii gradului de interactiune intre membri.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA 6. rrebuie sa observam ca primele nu elirnina total competiria.

se p~tea . nu numai cand este interpersonala.ori indivizii aflati ininteractiune sinr constienti ca apartin unor grupuri diferite. aici apar §i alre grupuri. In campul §colar aceasta perspectiva este importanta nu numai pentru d [impezeste interactiunile cooperative sau competitive ale elevilor. In faza urrnatoare grupurile erau puse sa concureze unul impotriva celuilalt in diverse jocuri. fel de conflict in cadrul unui experiment desfasurat intr-o tahara de copii izolata §i a cautat solutii viabile pentru aplanarea lui. sa asiste impreuna la un spectacoL Aceasta persistenta ar trebui sa ingrijoreze pe invasatorii §i profesorii adepti ai organizarii de concurs uri inrre randurile de banci. una din cele rnai cunoscute teorii din dorneniul relatiilor intergrupuri. 150 151 . apare conflicrul. comportamentul intergrupuri nu se refera doar la cooperare §i competi~ie. Doua sunt conceptele fundamentale din domeniul relatiilor intergrupuri: categorizarea socials §i identitatea sociala. chiar §i atunci cand are loc intre grupuri in interiorul carora exista cooperare.dupa intreruperea intrecerilor. Pentru a preveni violentele cu urrnari grave ei au trebuit sa puna capar intrecerilor §i sa separe din nou grupurile. rnanifestasera inaintea alcaruirii grupurilor. 0 vreme.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'i. copii au fost lasa~i sa se joace §i sa lege prietenii dupa pOfta inimii. de exemplu. In psihologia sociala contemporana chestiunile legate de relatiile intre grupuri sint esentiale. care-i ajuta pe indivizi sa puna ordine in perceptiile lor asupra mediului sociaL Tajfel a imaginat asa-numica paradigrna a grupului minimal. Cornpetitia provoaca tensiune §i poate bloca evolutia pozitiva a elevilor. §i a constatat ca subiectii favorizau in mod evident in acordarea recompenselor pe membrii grupului lor. A§adar. ci la orice comportament ce presupune interactiunea tntre doi sau mai multi reprezentanti din doua sau mai multe grupuri.orespunde operatiei de clasificare a celorlalti ca membri ai unor grupuri sociale. El le-a cerut. Psihologul social englez a repartizat elevii adolescenti in doua grupuri absolut la intamplare. Av'em de-a face cu cornporrament intergrupuri ori de cate.-erau cazare in cladiri diferite §i desfasurau activitati diferite. relatiile se amelioreaza numai dad se instituie un scop supra-ordonat. EI a provocat un asr. cooper area nu numai d intensifies §i consolideaza procesele de acceptare a celorlalti. cum vorn vedea. sa-§i recompen. Potrivit lui Sherif. iar relatiile dintre ele influenteaza perforrnantele §colare. Sherif §i colaboratorii sai au putut trage astfel concluzia ca favorizarea grupului de apartenenta §i discriminarea celuilalt grup apar ca urmare a conflictului deschis intre grupuri. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE era d ori de cate ori grupurile sunr nevoite sa-§i impart a resurse deci sa intre in cornperitie.:. ea a fost utilizata de Henri Tajfel pentru a contrazice asertiunile lui Sherif §i a arata ca discriminarea out-group-ului se produce in conditii sociale rmrume. Sperarn sa putem demonstra d cel de-al doilea are 0 deosebita relevanta pentru analiza interaqiunilor din clasa §cola. APLICATA 6. precum §i pe cei din grupul celalalt pentru participarea la experiment. dar poate contribui la diminuarea respingerilor cauzate de cornpetitie. dar pe care nu-l pot atinge decat conlucrand. ce erau separate unul de celaialt. cop iii sint pusi.Kandinsky+sau in grupul . Ea este 0 operatic cognitiva simpia. iar aceasta identificare cu grupurile de apartenenta marcheaza schimburile lor. Experimenrul descris in randurile de mai sus l-a condus pe Sherif la formularea reoriei conflictului real. Ei au ararat c~ aceste atitudini negative fa~a de out-group sint foarte rezistente la schimbare: ele nu dispar dad ~e aplica strategia simplului contact . Ele stau la baza inselegerii multor dinamici psihice.erva 0 anume partinire a copiilor in favoarea propriului grup.ra. Categorizarea sociala c. 0 situatie experirnentala in care comportamentul subiectilor este ghidat doar de activitatea lor de caregorizare. grupul caruia nu-i apartine subiectul) a crescut inrr-atat incat comportamentele agresive erau tasi§e §i in afara jocurilor competitive propriu-zise. tacandu-i insa pe subiecti sa creada ca au fost inclusi in grupul .' seze colegii de grup. Acpta este un scop spre care tind ambele grupuri. apoi. Cat priveste notiunea de categorizare sociala. S-au format apoi doua grupuri. Cercetatorii au constatad osrilitarea fa~a de out-group (celalalt grup.Klee" potrivit preferintelor estetice pe care le. de exemplu grupuri constituite din copii cu succes §colar §i altele ce includ elevi in pragul e§ecului.deja ob. Desi cele doua echipe nu aveau nici un fel de contacte.

grupul confers membrilor 0 anumira identitate sociala. Campul educational trebuie vazut ca fiind rnarcat de dihorornie funciara. 152 153 . de a incalca Iegea etc. fie·sa lupte pentru d§tigarea de catre grup a unor caracteris- tici pozitive. Taylor §i Piolat. Desi Tajfel §i colaboratorii sai l-au invocat rnai cu searna in explicatiile lor asupra relatiilor tensionate dintre grupurile etnice. ei vor prefera fie sa caute Dar este probabil d nu vor alege nici una din cele doua strategii pe care le-arn mentionat. ale carer caracteristici le impiedica sa faca membrilor lor aceeasi oferta simbolica. apartenenta la un grup social t. Sii sociale. In cadrul §colii. de a consuma alcool. pentru a intra intr-unul care poate conferi identitate sociala pozitiva. dimensiuni noi de comparatie. ei vor fi inclinati sa considere d situ asia de succes §colar are multe neajunsuri (presupune 0 munca sustinuta. vederea ca§tigarii unei identitati bune. Aceasta cu at at mai mult cu cit profesorii §i elevii cu rezultare bune ii vor percepe ca alcatuind un grup §i Ii vor discrimina. Dad aceasta identitate sociala este pozitiva. tara sa fie necesar conflicru] Efecrul acesta de favorizare a grupului de apartenenta. APLICATA 6. inrarindu-si stima de sine. deterrnina pe indivizi sa se auto-defineasca in termenii caracteristicilor grupului respectiv. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. orice deteriorare a identitatii sociale avand impact asupra stimei de sine a individului. fie sa schimbe radical criteriile de stabilire a identitiiSii sociale pozitive. Un grup nu confera identitate sociala pozitiva decat in raport cu alee grupuri. strategii de a-i determina astfel de interventie ~ii individuale. pe comparatiile favorabile intre in-group §i outgroup-urile relevante. acesti elevi vor incerca sa-§i identitate sociala pozitiva. marirnea grupurilor de e§ec §colar depinde de criteriiIe folosite de autoritatile §colare in apreciere. asadar. indivizii au tendinta de a dobandi §i mentine 0 identit ate sociala pozitiva. instituita de practicile evaluative: elevii buni §i elevii slabi. Cara vreme exista norme ale succesului §colar. mindu-l §i motivandu-l sa actioneze pentru ameliorarea ei. Dar conrributia cea mai insernnata a grupului de cercetare condus de H. ridicandu-si deci sa migreze in grupul nivelul de pregatire. §i cunoscand rnentine 0 subterfugiile de care se folosesc pentru a 0 stirna de sine ridicara in aceste conditii. sau negativa. Potrivit acestei teorii. nernulni. Mai curand. aparitia unui grup al elevilor ce nu intrunesc criteriile succesului este inevitabila. caci aceasta aduce cu sine 0 stirna de sine ridicata.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~. Potrivit lui Tajfel. Tajfel in acest domeniu 0 reprezinta teoria identira. ea are drept condisi: -necesara perceperea grupului de apartenenta ca superior sau distinct in raport cu alte grupuri. Firesre. Porrivit teoriei identitatii ca§tige 0 sociale. schimbare sociala. a doua. care sa-i avantajeze in raporturile cu elevii buni. Identitatea sociala pozitiva se bazeaza. in a§a fel incat stima de sine ridicata sa derive din esecul §colar. iar situatia lor prezinta rnulte avantaje (posibilitarea de a fum a. in cazul in care identitatea socials devine nesatisfacaroare. un grup valorizat negativ este grupul elevilor aflati in situatie de e§ec. libertate Iimitata). Cunoscand faptul di elevii cu rezultate siabe ajung sa se defineasca pe ei in§i§i ca adepti ai unor valori opuse celor prom ovate de §coala. bazat pe stabilirea de catre individ a asemanarilor §i deosebirilor in rapon cu altii. dependents de parinsi. este unul din cele mai puternice §i mai frecvente cese manifesta in viata sociala. astfel. se stabilesre prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. In ultirnul caz. 1984). se pot imagina sa adere la vaIorile §colii. Este de presupus di elevii cu perforrnante foarte slabe vor sirriti ca fo:meaza un grup. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA IN EDUCATIE Tajfel a conchis di discriminarea intre grupuri poate aparea in conditiile simplei categorizari. §i deci satisfacaroare pentru individ.) (Robinson. in . este evident di el apare §i in campul educa~ional. In esentji. sa-i deterrninam sociale pozitive. Prima dintre aceste strategii se numeste mobilitate sociala. ele se afla in legatura. Unii autori identifica chiar stima de sine ridicara cu identitatea socia1a pozitiva (Robinson. Desigur. solutia mobilitaelevilor cu rezultate ar presupune sa adopte. Stima de sine corespunde unor sentimente despre sine §i unor evaluari asupra propriului eu. 1990). In orice caz.

observatorul trebuie sa §tie dad acrorui esre sau nu constienr cu privire La efectele actiunii sale. intern (personal)extern (situational) §i stabil-instabil.ordonare dupa doua dirnensiuni. Trebuie sa observarn d performaritele sale §colare viiroare. de coerenta logica inrre motivele umane fundamentale. Jones §i Davis au rafinat modelullui Heider. de ordine. Acesta. De asemenea. §i dad este capabil de a produce aceste efecte. cauzele pe care le invoca indivizii 1n incercarea de a explica reusita sau esecul proprii sau ale altora pot fi. In general. in sensul cii ele atribuie efectului observat o cauza. trebuie deosebit de stima de sine. asreptari slabe cu privire la posibiliratile sale de a obtine note foarte bune. Atribuirile stabile ale reusitei sau esecului pot marca 0 dimensiune foarte irnportanta a personalitatii. El a a§ezat nevoia de inselegere. marinirnie sau pentru esec). Self-efficacy este un factor cardinal . ei rraiesc 0 stare de disconfort psihic. in general. cat §i pentru comportamentele umane (pentru manifesra-] de furie. dar §i auto-atribuiri. descrie maniera in care individul inlereaza 0 dispozitie (0 trasatura) a actorului (persoana care desfasoara comportamentul §i asupra careia se face atribuirea) pe baza comportamenrului observat. Elementul central al unui astfel de demers este reperarea inrentiei actorului. Pe de alta parte. caci numai astfel l§i pot duce la bun sfaqit actiunile. externa §i stabila (dificultatea sarcinii) §i extern a §i insrabila (§ansa). copii care au un sentiment al propriei eficiente foarte dezvoltatin ceea ce priveste 154 155 . interns §i stabila (capacitatea).MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL1\. initiatorul teoriei atribuirii. in egala masura. a fost cel care a arras atentia cercetarorilor asupra irnporrantei inferentelor pe care le face simtul comun cu privire la evenirnenrele din rnediu. el a ararat d individul nu face numai herero-atribuiri. Teoriile din acest domeniu descriu felul In care omul construieste explicatii cu privire la experienrele sale. Inauntrul teoriei atribuirii un camp de cercetari deosebit de interesant s-a dovedit eel al arribuirii succesului §i esecului. Un elev poate sa explice nota proasta pe care tocrnai a primit-e punand-o pe seama uneia din acesre cauze. cauzele pe care le atribuim cornportamentelor celorlalti sint de doua feluri: factori interni (de pilda. al succesului §colar. Teoria propusa de ei. sentimentul pro~ priei eficiente (self-efficacy). In cazul in care nu reu§esc sa ob~ina explicatii rnultumitoare cu privire la evenimentele mediului ce-i inconjoara. cu impact deosebit in rnediul §colar. Fritz Heider. Indivizii sint interesasi sa fad atribuiri interne (deci sa puna in corespondenta comportamente §i dispozitii) intrucat cauzele din interiorui persoanei sunt stabile §i-i fac conduita predictibila. Elevii care obtin scoruri rnari la scalele ce mascara aceasta caracteristica au rezulrate §colare mai bune. insistand asupra atribuirilor interne. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA iN EDUCATIE 6. un elev inclinat sa fad mereu atribuiri interne pentru nereusitele sale din clasa va avea 0 stim a de sine slabs §i. Weiner obtine patru tipuri de cauze posibile. APLICAT1\. a inferenrelor corespondente. In conceptia lui. a stabilit di. In cazul in care unul din cele doua elemente ale intentiei lipse§te. morivatia persoanei) §i factori exrerni (situatia. Bernard Weiner. Este evident ca el se va sirnti 'impacar cu sine §i stirna de sine Ii va fi menajata dad va invoca 0 cauza externa §i stabila. trebuie spus ca exista. Indivizii 'cauta sa ln~eleaga lumea §i sa-i desluseasca determinismele. atribuirea interna este cornpromisa. iar pentru a stabili exisrenta intentiei. de exemplu. asrfel de explica~ii au 0 natura cauzaia. definit ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacirati de a organiza §i duce la implinire actiuni necesare pentru atingerea unei perforrnante. in incercarea de a se in~elege pe sine. Oamenii i§i fauresc explicatii atat pentru fenomenele lumii fizice (de exemplu. 0 constituie studiul gandirii socialesau al arribuirii cauzaLe. interns §i instabila (efortul). pentru un trasnet sau pentru eruptia unui vulcan). psihologul social care a studiat acest gen de activirate cognitiva. precum §i confortul sau psihic depind de atribuirea pe care 0 face.5. presiunea sociala). Totusi. 6. durand sa explice conduitele celorlaln. Astfel. care se constituie ca 0 apreciere globala a valorii propriei personalitati. Atribuirea succesului §i esecului §colar Una din temele importance ale psihologiei sociale.

Cercetatorii din §tiin~ele cornportamentale au depus mari eforturi pentru a pune in evidenta calitatea credintelor §i expectantelor de a se auto-realiza. aplicare irnediata in a fost realizat de unor elevi dintr-o profesorilor cii intelectuale Ideea autorealizarii profetiilor §i-a gasit mediul §colar. p. §i au rnult mai purina incredere in fortele lor cand e yorba de a infrunta 0 problema de marematica. ca urmare a unui anume comportament: ea are 0 imporranta deosebita in organizarea campului cognitiv al subiectului. Astfel. opiniile observatorului actorului.q1~. negative la perforrnante slabe. lV. dernonstrand cii un observator ce a manifestat initial expectanre gresite des pre o alta persoana (actorul) va aqiona in a§a fel'in baza acestor expectante in cat va deterrnina actorul sa i le confirme prin comportarnentele sale. explicand aceste teste pot prezice care elevi vor face progrese vizibile in urrnatoarele inrnanata 0 opt luni. 3. Evident. reprezinta "probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita sau explicita. in multe cazuri. Psihologia sociala a facut din acest fenomen una din temele ei cele mai incitante. In interactiunile cotidiene. s-a considerat in epoca - al profesorilor in modelarea participarii elein perpetuarea efectele asteprarilor profesorilor tii~ilor sociale. Expectanta. In fapt.. §i opiniile pe care le exteriorizeaza cornportamentul 0 interpreteaza actorului confirmare a credintelor sale initiale. copiilor provenind ale profesorilor conduc ritii~ile etnice sau rasiale sau celor din familii sarace. observatorul ca 0 6. sint mai puternice expectaritele in cazul fetelor. caci. privind aparitia unui rezultat. Fiecarui profesor i-a fest apoi lista cu nume de elevi din propria clasa (cam 20%) Examinati opt luni mai Ea demonstra inegalidin mino- identificati ca avand un potential intelectual deosebit. Ei s-au preocupat mai cu searna de modaliratile in care preconcep~iile influenteaza evolutia §i rezultatele interactiunii. actorul i§i adapteaza comportamentul la atitudinile actorul. Efectele expectantelor profesorului Auto-indeplinirea proferiilor sau confirm area comportamentala reprezinta un fascinant complex de dinamici psiho-sociale ce subintinde.6. tarziu. observatorul dezvoltii despre actor. intr-adevar.. in procesul de structurare a situatiei in care se gase§te §i in alegerea comportamentului ce va fi actualizat din repertoriul cornportamentelor sale potentiale" (Dafinoiu. 157 . voluntar sau nu. este posibil ca in afara elevilor cu status socio-economic inferior. Actiunile lor pot face ca partenerii sa se comporte in a§a fel incat sa confirme expectantele initiale. 6.fltelefundamentale in aceste dinamici. Studiul fundamental in aceasta privinta Robert Rosenthal §i Lenore Jacobson §i public at in 1968 sub titlul "Pygmalion in clasa". 59).MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA. oamenii utilizeaza adesea credinte §i expectan~e (sau asreptari) despre ceilalti ca sa-§i ghideze conduirele. dar §i rolul foarte insemnar 0 cre§tere spectaculoasa. ~i psihologia procesului educational 11 trateaza. demonstrand influenta reprezentarilor asupra desfasurarii actiunii educative. Mecanismul descris astfel: ce genereaza auto-realizarea anumite profetiilor expectante a fost eronate 1. Sentirnentul propriei eficiente poate fi amplificat prin buiri interne ale succeselor §i prin auto-persuasiune. Autorii au adrninisrrat §coala primarii teste de inteligenta. dar foarte importante raman obtinerea succeselor reale §i feed-back-ul profesorilor. iN EDUCATIE domeniullite~aturii. elevii de pe lisra fusesera alesi la intarnplare. APLICATA. la elevii respectivi s-a constatat Cercetarea vilor. observatorul actioneaza ca §i cum aceste expectante schimbii conceptul de sine al ar fi adevarate §i 1:1 trateaza pe actor in consecinta. APLICATA. 2. copiii ~igani sa fie victime ale expectantelor profesorilor. 1996. unul din ele. In §colile noasrre. inreractiunea dintre indivizi. 4. a avut un ecou nemaipomenit. PSIHOLOGIA SOCIAL .

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIALA

APLICATA

6.

PSIHOLOGIA

SOCIALA

APLlCATA.

IN

EDUCATIE

Intrebarile la care au incercat sa raspunda srudiile ulterioare au fost in rrumar de doua: 1. Ce factori influenteaza a§teprarile profesorilor? §i 2. Cum sint comunicate aceste asteptari? Unul din modelele avansate conceptualizeaza procesul de transrnitere a expectatiilor in termeni de comportamente observa_ bile: 1. Profesorul dezvolta asteptari ce prezic cornporm, mente specifice §i esecul sau succesul fiecarui elev. 2. Ghidat de aceste asteptari, profesorul se comp0rta diferit fa~a de fiecare elev. 3. Tratamentul profesorului furnizeaza inforrnatii elevului asupra nivelului perforrnantei asteptare de la el. 4. In cazul in care profesorul arata constanta in maniera sa de relationare, iar elevul este inclinar sa adere la normele §colii §i sa interiorizeze aprecierile profesorului, perforrnanta elevului va ajunge sa corespunda credintei profesorului. Cele doua elemente fundamentale ale situatiilor de confirmare cornportamentala sunt, potrivit acesrui model, constants conduitei profesorului §i tendinta elevului de a include in conceptul de sine evaluarile profesorului. Aceasra interiorizare a opiniei celuilalt pare sa fie veriga principala in procesul de auto-indeplinire a profetiilor, Inca G. H. Mead a ararat inee rnasura observatorul poate influenta conceptul de sine al actorului, rara sa-i influenteze mai intii comportamentul. Un alt model, faurit de R. Rosenthal insusi, indica dirnensiunile sociale ale cornportamentului profesorului ce sint implicate in acest proces. Rosenthal a stabilit patru factori determinanti pentru confirmarea comportamentala: atmosfera, output-ul (iesirile), input-ul (intrarile) §i feed-back-ul. .' ' Potrivit lui Rosenthal, profesorii creeaza un climat socio-afectiv mai cald pentru elevii pe care-i apreciaza. Atunci cand t§i imagineaza ca au de-a face cu elevi buni, le acorda mai multa incredere §i le zambesc mai rnult decat elevilor pe care-i cred slabi. In general, registrul non-verbal esre acela care exprirna atitudinea binevoitoare, ce are la baza expectante pozitive.

Din punctul de vedere al factorului input, Rosenthal arata ca elevilor slabi li se ofera mai putine ocazii de a Inva~a chestiuni noi si li se explica mai purin chestiunile dificile. , Al treilea factor, output-ul verbal se refera la doua cornportamente ale profesorilor: insistenta lor de a urrnari schimbul de replici pana se ajunge la concluzii satisfacatoare §i frecventa cu care se angajeaza in interaqiunile legate de sarcinile didactice. De exemplu, profesorii au tendinta de a prelungi discutia cu cei despre care au asteptari pozitive dupa ce acestia au raspuns gresit la intrebari, de a acorda mai rnulta atentie raspunsurilor lor §i de a repeta intrebarile, accenruand anurnite par~i ale lor ce pot sugera raspunsul. Ei -lasa acestor elevi mai rnult timp de.gsndire inainte de a adresa intrebarile rarnase rara raspuns restului clasei. In ce prive§te frecventa interactiunilor, elevii-tinta ai expectantelor pozitive ale profesorului cauta mai des contactele cu acesta, chiar in afara cadrului clasei, decat elevii de la care profesorul nu a§teapra prea mult. Feed-back-ul se refers, in principal, la urilizarea de catre profesor a laudei §i a criticii. Tendinta profesorilor este de a lauda pe cei despre care cred ca pot obtine perforrnante 'inalte, chiar cand dau raspunsuri inexacte, §i de a critica raspunsurile celorlalti, chiar cand sint corecte. Intr-un studiu realizat in 1991, Elisha Babad, Frank Bernieri §i Robert Rosenthal au cerut unor profesori de liceu sa vorbeasca tirnp de cateva minute ca §i cum s-ar afla In fa~a unui elevdespre Carese asteapta sa aiba perforrnante foarte bune la materia lor (in aId conditie, elevul imaginar era presupus a avea 0 perforrnanta foarte slaba), De asemenea, altor profesori li s-a cerut sa vorbeasca despre un elev in legatura cu care se asteapta sa fie foarte bun ori foarte slab. Teate discursurile subiectilor au fost filmate §i din fiecare s-a ales, absolur la intamplare, secvente de 10 secunde. Aceste clipuri au fost apoi vizionate de copii §i adulti care aveau drept sarcina sa aprecieze cat de bun esteelevul des pre care (sau 'in fasa caruia) vorbeste profesorul §i care sunt sentimentele profesorului pentru el. Rezulrarele au ararat ca evaluatorii nu numai ca apreciaza exact pe baza mini-clipului de 10 secunde, dar 0 pot face

158

159

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIALA

APLICATA

6.

PSIHOLOGIA

SOCIALA

APLICATA

IN

EDUCATIE

chiar §i In conditiile In care filmul ruleaza rara sonor. Desi profe_ sorii au convingerea ca-§i pot ascunde sentimentele pe care le au fa~a de elevii lor, se pare ca lucrurile nu stau deloc a§a. Elevii SUnt extrern de sensibili la expresia faciala §i la rniscarile corporale ale profesorilor. In sHlr§it, mai sernnalam ca un efect deosebit de interesanr apareatunci cand, ap cum, desigur, se intarnpla adesea in sirua_ tiile reale, expecrantele pozitive ale profesorului cu privire la perforrnanta unui elev se dezvolta §i se rnanifesta odata cu expecran, tele acestuia din urrna cu privire la propria sa performanrj Aceasta inreractiune se poate solda cu un rezultar nea§teptat: cele doua expectante pozitive actionand deodata duc la deteriorarea perforrnantei (Zanna, Sheras, Cooper §i Shaw, 1975). Explicasia autorilor experimentului ce a pus in evidenta acest efect are drept element principal presiunea sociala prea mare exercitata asupra elevului. In conditiile In care elevul se afla sub apasarea propriei expectante §i sub aceea a profesorului, impacrul unui e§ec, oricar de neinsernnat, se arnplifica, deterrninand anxietate §i scaderea performantei. In ultimul timp s-au public at mai multe studii care pledeaza pentru 0 In1;elegere mai nuantara a efectului expectantelor profesorului. Lee Jussim, un cercetator ce s-a afirrnat In acest doineniu, sustine ca perceptiile profesorilor sint mai e;c'~cte decat s-a considerat pana acum §i ca expectantele lor prezic perforrnantele elevilor pentru d sunt inrerneiate, nu pentru ca le-ar determina prin mecanismul auto-lndepliniriiprofetiilor, 'Iotusi, nirneni nu merge pana la a neg a acesr efect.

6.7. Status socio-economic

§i reu~1ta§colara

Peste tot in lume dreptul la educatie este indus in Constitutii. Guvernele proclarna educatia principalul mijloc de a obtine generatii de cetateni loiali §i in stare sa aduca contributii la propasirea tarilor. Educatia devine astfel 0 components ideologies a statului, Ideologia educatiei de rnasa prornoveaza ideea ca ori-

cine poate concura cu ceilalti pe picior de egalitate din punctul de vedere al §anselor de succes §i ca succesul depinde exclusiv de rneritele individului. Diferentele dintre clasele sociale in ceea ce prive§te reusita §colara n-ar exista. Torusi, §tiintele sociale au pus in eviden1;a de multa vreme relatia reala dintre reusita §colara §i stratificarea sociala: copii cu aptitudini egale provenind din medii sociale diferite pot obtine perforrnante §colare diferite. In cele ce urmeaza vorn considera societatea impar1;itii, in mod esential, in trei clase sau paturi socio-economice: superioara (minoritarii numeric), mijlocie §i inferioara (unde cea mijlocie nu este neaparat mai cuprinzatoare de cat cea inferioara, cel putin in cazul societiitii rornanesti conternporane). Ele se deosebesc prin prestigiu, avu~ie §i putere. Este.limpede, din acest punct de vedere, ca mernbrii clasei inferioare dis pun de cele mai reduse resurse §iau identitatea cea mai putin valorizata social. Cercetarile din perimetrul sociologiei au demonstrat in al treilea patrar al secolului 0 corelatie semnificativa intre sratusul socio-economic §i randamentul §colar. Copiii din clasele rnai putin avantajate economic au rezultare §colare inferioare; ei obtin note rnai mici la aproape reate materiile §i intra intr-o proportie rnai redusa la liceu §i la facultate. Ei l§i rerrnina mai repede studiile, iar rata abandonului §colar In randurile lor este mai mare. In cazul in care obtin rezultate slabe l§i pierd orice interes pentru activitatile din clasa; se plictisesc §i sint mai agresivi §i mai inclinati sa lipseasca nernotivat. Anchetele realizate au pus in evidenta faptul.ca ei au aspirasii §colare reduse §i ca socotesc 'intr-o masura mai mid frecventarea §colii ca 0 prernisa pentru implinirea profesionala, Mai rnult, s-a ararat ca aceasta relatie de determinare devine tot mai pregnanta pe masura ce cre§te nivelul de §colarizare. Ca sa arenuam gravitatea acesror constatari trebuie sa spun em d influenta apartenentei de clasa lncereaza sa se manifeste la elevii foarte dotati sau foarte morivati, U nele din primele explicatii pentru aceasta stare de lucruri, ' apropiate de intuitiile simrului comun, au invocat ereditatea. Dar o astfel de explicatie echivaleaza, In fond, cu afirrnatia ca diferitele paturi sociale ar fi Inzestrate cu niveluri de inteligenta diferite,

160

161

MANUAL

DE

PSIHOLOGIE

SOCIAL~

APLICATA

6.

PSIHOLOGIA

SOCIALA

APLICATA

IN

EDUCATIE

ceea ce e absurd. Cauzele performantelor §colare diferite ale copii, lor de origini: sociale diferite sunt mult mai complexe. In legatura cu aceasta merit a amintit faptul cit 'in anii '50 'in Statele Unite S-a iscat 0 disputa legata de diferentele in scorurile inreligenta pecare le obtineau copiii aparsinand diferitelor paturi sociale. Totusi, analize atente au revelat ca testele care discriminau intre copii cu status diferit erau mai cu seama cele verbale. Diferentele se datorau, asadar, culturii, mai curand de cat capacitatilor subiectilor testari De pilda, un item ce presupunea ca subiectii cunosc cuvantu] "sonata" nu putea decat sa-i dezavantajeze pe cei cu status socioeconomic inferior. Intrudt cei mai multi din parintii de astazi nu au posibilira, tea sa rransrnita copiilor lor un capital semnificativ, sau 0 fae numai cand acesria sint deja adulti, singura posibilitate de a-§i ajuta copii sa se implineasca este de a investi in educatia lor (Dornbush et al., 1996). Din pacate, cei din clasele mai putin avute investesc mai putin §i, astfel, copiii lor sint handicapati in raport cu cei din clasele superioare. Aceasta se lnrarnpla in condisiile in care tocmai indivizii cu status socio-economic coborat ar avea nevoie de 0 educatie deosebita, caci pentru ei singura modaIitate de mobilitate sociala 0 reprezinta frecventarea faculratilor prestigioase. Dar influenta mediului familial este cu mulr mai cornplexa decat 0 arata 0 simpla comparatie intre resursele materiale de care dis pun familiile din diferitele paturi sociale. Este foarre cunoscuta, de exernplu, teoria lui Basil Bernstein cu privire la relatia dintre limbaj §i structura sociala. In aceasta perspectiva, grupurile sociale s-ar deosebi, in cadrul aceleiasi cornunitati lingvistice, prin folosirea unor "coduri" diferite. Berns:ein ~isti~§e do~a cod~ri lingvis.~ rice fundament ale, ce caractenzeaza cele doua man categoru socio-economice ale societatii: un cod axat pe simbolismul concret, continand concepte insuficient conturate, cu sernnificatii 'in mare parte implicite, folosit mai degraba de indivizii din paturile inferioare, §i un cod elaborat, abstract, cu sernnificatii explicite, nuantat §i in stare sa trans mid idei din cele mai subtile, ce constituie modalitatea obisnuita de comunicare a celor din clasele

superioare. Prirnul cod nu numai ca intarzie achizitiile culturale ale copiilor din familiile defavorizate, dar este responsabil pentru e§ecullor scolar; profesorii §i reate activitatile desfasurate in institusia sducativa impun utilizarea codului elaborat. Ipoteza capitalului cultural, elaborara de P. Bourdieu §i A. Passeron reprezinta 0 alta incercare de a explica relatia dintre statusul socio-economic inferior §i esecul §colar pe baza diferentelor dintre sub-culturile asociate claselor sociale. Capitalul cultural, definit ca 0 surna de resurse simbolice cuprinzand dispozitii §i abilid~i ale elitelor, precum §i cunostinte despre elite, este transmis Intre generatii, iar aceasta transrnitere echivaleaza cu reproductia statusului superior. Copiii din clasele favorizate detin cunostinte valorizate de elite, ce nu se predau in §coli, dar pe care profesorii le apreciaza. Socializarea farniliala prescolara, axata pe inreractiunea parin~i-copii a format obiectul multor cercetari, fiind vazuta ca principala cauza a perforrnantelor mai slabe ale copiilor din familiile non-privilegiate. In esenta, se afirrna existenta unor diferente In functie de clasa social a in pregatirea copiilor pentru §coala. Copiii din clasele cu posibilitati econornice extinse au fost invasasi sa raspunda pozitiv la situatiile §colare; in cursul procesului de socializare ei i§i insusesc dispozitii cognitive §i afective congruente eu asreptarile §colii. In anii '50 s-a vorbit mult despre comportamentul autoritar al mamelordin paturile defavorizate §i rolul lui in aparitia unor atitudini ambivalence fasa de §coalii la copiii acestora. Ele s-ar afla la baza conflictului dintre elev §i autoritatea §colara. Astazi factorul acesta este considerat mai putin important, interventia lui fiind modelata de numeroase alte variabile. ~i in privinta atitudinilor parintilor fasa de §coala, 0 alta cauza posibila a diferentelor in perforrnantele §colare, cercerarile critice §i aprofundate au modificat ideile initiale. Este adevarat ca, in general, parintii din clasele favorizate au atitudini pozitive faSa de insritutia educativa, apreciaza funqiile ei de form are §i de instruire, pre cum §i potentialul ei de propulsare sociala. Ei au, in plus, asteptari foarte mari cu privire la perforrnantele §colare ale

162

163

MANUAL

DE

PSIHOlOGIE

SOCIAL'.

APLICATA.

6.

PSIHOlOGIA

SOCIAlA.

APLICATA.

iN

EDUCATIE

copiilor. Dar §i cei cu status socio-economic inferior l§i incurajeazj copiii sa obsina succese §colare, constienti ca aceasta este unica modalitate legitirna de ascensiune sociala pentru ei. Din pacate, parintii din cea de-a doua categoric au dificultati in a traduce ill comportamente specifice sprijinullor general penrru educatia copiilor. Unul din factorii a carui influenra s-a dovedit decisiva asupra participarii elevilor cu handicap economic este profesorul. In general, profesorii aparsi~ clasei mijlocii sau au aderat la valorile acesteia §i sint mai putin inclinati samanifeste simpatie §i inselegere pentru copiii din clasele defavorizate. S-a dernonstrat ca elevii provenind din aceste clase obtin rezultate mai slabe cu profesorii cu status inalt §i ca perforrnantele sunt cu atat mal nesatisfacatoare cu cat diferenta dintre statusul profesorului §i cel al elevului cre§te. Intr-adevar, evolutia elevului poare sa depinda de reactia profesorului la statusul sau, Profesorii sint pregatiti sa-i perceapa pe copiiin termenii apartenentei lor la 0 categorie socio-economica §i, mai mult, sa stabileasca trasaturile de personalitate ale lor relevante In situatiile educative pe baza acestei apartenente. Un studiu allui Seligman §i al colaboratorilor sai din 1972 a probat aceasta stare de lucruri. Cercetatorii au prezentat unui grup de profesori spre evaluare inregistrari ale lecturarii unui fragment de proza cu voce tare, compuneri §i desene apartiriand unor baieti de 9 ani, din care 0 parte erau elevi la 0 §coala dintr-o zona defavorizata, iar cealalta parte la 0 §coala diner-uri cartier rezidential. In plus, profesorilor le erau inra~i§ate §i fotografiile copiilor, pe care-i apreciau pe dirnensiuni ca inteligenr-non-inteligent, elev slabelev bun, dur-arnabil etc. Autorii au constatat ca profesorii,.in loc sa urilizeze informatiile furnizate de compuneri §i desene, fac apel .j la vocea elevului dnd apreciaza inreligenta, §i la voce §i inrasi§area fizica atunci cand evalueaza capacitatea §colara generala (dimensiunea elev buo-elev slab). Cat priveste scorurile la inteligenta, se pare ca evaluatorii au sinut seama de accentul copiilor §i, pe baza experientei lor ante rio are §i a unor indici de limbaj, au inferat de la un anumit accent un status socio-economic inferior, iar de la acesta 0 inteligenta maicurand medie sau inferioara,

Este in afara de orice indoiala ca procedand astfel profesorii gre§esc. Mai mult, ei au tendinta de a supraestima corelatia dinrre statusul socio-economic §i intelig enta medie sau inferioara §i au asteptari mari cu privire la esecul §colar al unor asrfel de copii. Con§tientizarea generalizarilor grabite §i a credintelor legate de randamentul slab al aces tor elevi poate constitui 0 prernisa pentru o aqiune educativa adecvata, sintind sa creeze conditii propice performanselor superioare ale lor. Esecul §colar al multor elevi din clasele defavorizate este din nefericire, 0 certitudine. El reprezinta una din problemele rnari cu care se confrunra institutia educativa. Este scoala un facilitator al mobilitiiSii sociale sau un mecanism pus in slujba perpetuarii inegalitasilor sociale? Suntern nevoiti sa admitern ca, in ciuda straduintei ei de a recompensa meritele personale ale indivizilor, i se poate reprosa d nu face destul pentru' a anihila efectele statusului socio-economic al elevilor.

Intr-o admirabila sinteza de psihologie sociala aplicata in sfera educatiei, aparuta de curand in limba roman a, J. M. Monteil (1997) afirma ca ramane inca un drum lung de parcurs pana la inchegarea unei abordari stiinriflce veritabile in acest domeniu. Spus mai brutal, nu exista 0 psihologie sociala a educatiei, Desi ne dam seama ca aceasta apreciere contine rnulre elemente de adevar, desistirn ca buna parte din .studiile de psihologie sociala sunt aride §i depart ate de reaiitate, credem d progresele cercetarii nu pot fi tagaduite. Ar fi nevoie poate ca §coala sa intinda 0 mana acestui domeniu pe cale sa se constituie. 0 psihologie sociala a educatiei riguros §tiinSifid §i, in acelasi timp, aplicabila nu poate sa se nasca decar din conlucrarea cercetatorilor CU profesorii, colaborare ce ar oferi acestora din urrna prilejul de a-§i marturisi dificultatile §i aspiratiile,

*

"De rerinut" . Desi scopul scolarizarii 11constituie progresul individual, educa~laeste un proces social. Perspectiva psiho-sociala in domeniul inva-

164

165

MANUAL

DE PSIHOLOGIE

SOCIAL~

APLICATA

6. PSIHOLOGIA

SOCIALA

APLICATA

iN

EDUCATIE

tarii In §coala se jusrifica prin aceea cit educatia po ate fi vazura ca un proces de interactiune, Succesul §colar nu se obtine numai in urma efortului de asimiiare a materialului predat de profesor; el presupune invatarea normelor ce guverneaza comportamentele acceptate in grupurile de elevi §i 'in organizatia care este §coala. Clasa §colara este un grup social specific, ce mediaza de-a lungul anilor, Ill. nivelul fiecarui membru, schimbari cognitive fundamentale. Ca grup social, clasa indeplineste mai mulre funqii. Integrarea sociala pare sa fie una din cele mai importante functii asigurate de acest grup. Clasa de elevi are un aport deosebit in proce, sul de socializare. Procesul de influenta din clasa de elevi asigura uniformitatea comportamentelor. 0 problema conexa, care a preocupape multi pedagogi §i psihologi ai educatiei, este aceea a influenre] negative pe care 0 POt exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de invatare. In prezent, in pedagogie §i in psihologia educatiei exista 0 dispura cu privire la avantajele pe care le ofera alre doua practici educative folosire in proportii diferite in §coli, cornpetitia §i cooperarea. Ideea aurorealizarii profetiilor si-a gasit 0 aplicare imediata in mediul §colar. Srudiul fundamental in aceasra privinta a fost realizat de Robert Rosenthal §i Lenore Jacobson §i publicae in 1968 sub titlul "Pygmalion in clasa", Peste tot in lume dreptul la educatie este indus in Constirutii, Guvernele proclarna educatia principalul mijloc de a. obrine generatii de cerateni loiali §i in stare sa aduca contributii la propasirea tarilor. Educatia devine, astfel, 0 componenta ideologica a statului. Ideologia educatiei de masa promoveaza ideea cii oricine poare concura cu ceilalti pe picior de egalitare din punctul de vedere al §anselor de succes §i ca succesul depinde exclusiv de meritele individului. Diferentele dintre clasele sociale in ceea ce priveste reusita §colara a-ar exista, Totusi, §tiintele sociale au pus In evidenta de multa vreme reiatia reala ~intre reusira §colara §i strarificarea sociala: copii cu aptitudini egale provenind din medii sociale diferite pot obtine perforrnante §colare diferite. 'Ierne de reflecrie • Care esre puncrul dvs. de vedere leg at de aspectul omogenitate vs. eterogenitate in grupele srudentesti? • Cum ar putea fi promovara cooperarea In §coalii?

Intrebari de autoevaluare 6. 1. Analizati studiullui Rosenthal §i Jacobson asupra efecrelor expectatiilor profesorului. 6.2. Cum se peace anihila efectul Ringelmann In §coalii? 6. 3. Care sunt conceptele fundamentale din domeniul relatiilor intergrupuri 'in clasa? 6. 4. Care este consecinta teoriei atribuirii pentru succesul §i esecul §colar? 6. 5. Care este .ecoul" in literarura de specialitate a srudiului "Pygmalion in clasa"?

166

167

grup.1. 7. Cuza" Iasi. Stau lini!. Cuprins 7. veti fi in masura: • sa in~elege~i principalele fenornene care ilusrreaza criza acordului in cadrul unui grup. Paradoxul Gdndirea Explicarii Abordare grup 7. i I Calld vezi ca ai aceeasiparere cu majoritatea.4. 7. e bine sa mai reflectezi 0 data. • sa in~elege~i principalele aspecte psihologice care stau la baza acestora.3.Psihologia sociala aplicara §i procese de grup ~TEFAN BONCU §i CORALIA SULEA Universitatea "AI. privesc uen- 169 . In Texas.5. 1. ignoranra pluralists.fili. • sa analizari principalele strategii de prevenire a acestora. la 50 de km de Abilene. Ignoranta Abilene de grup pentru criza acordului cornparativa intre paradoxul Abilene pluralisra §i gandirea de Cuvinte-cheie: criza acordului. gandirea de Patru adulfi stau pe veranda intr-a zi cu 40° intr-un mic ora!" Coleman. Mark Twain Objective de inva~are Studiind acesr capitol. 7. paradoxul Abilene. Universitatea de Vest Timi§oara 7. beau limonada.2.

Iau un prdnz banal Ii se intorc epuizaii in Coleman. De asemenea. §i astfel. • Indivizii resimt frustrare. iritare. nemullumili de experienia. APLICATA 7. apare 0 situatie de criza a acordului. in buna masura. conditiile care duc la aparitia acestora §i careva posibilitati de interventie pentru ameliorarea procesului decizional. generand paradoxul. 1988. Doar cdnd ajlmg acasa constata ca nici lmul dintre ei 111t vroia sa mearga la Abilene Ii ca au acceptat ideea Ii excursia pentru ca au crezut ca ceilalii erau nerabdatori sa mearga. Ii.1. nu reu§esc sa ia in considerate mai multe alternative favorabile. ajung sa ia -. tatal Jetei sugereaza un drum pana la Abilene pentru a manca la un local de acolo. in timp ce le sustin la nivel public §i sunt consrienri ca rezervele lor pot fi irnparrasite de mai multi sau de toti membrii grupului. bineinieles. • Grupul ia decizii defectuoase.J r MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL'\. membrii sunt de acord cu modalitarea de .~ decizii defectuoase.a aborda situatia in care se afla. 170 171 . Este important de adus in discutie conceptul de ignoranta pluralista . Astfel. 1991) impreuna cu sotia §i socrii lui. apudTaras. indoiala fa~a de deciziile grupului sau procesele din cadrul acestuia. Ratarea scopurilor colective se datoreaza.:~~ . Paradoxul Abilene Acest fenomen se bazeaza pe experienta pe care avut-o Jerry Harvey (1974. cum ar fi intalnirile grupului. insa tara sa §tie unul de pozitia aurentica a celuilalt. fenomen responsabil pentru cele doua tipuri de criza a acordului. Ei atribuie vina fie lor in§i§i. 2001) definesre criza acordului ca fiind 0 stare sau 0 situatie in care membrii unui grup de decizie sunt de acord eu 0 propunere. La un moment dat. in legatura cu solutia necesara pentru a rezolva problema. furie §i sentimente de neputinta. vor fi prezentate descrieri succinte. Ne propunem sa analizam doua fenomene importante pentru exemplificarea crizei acordului: paradoxul Abilene §i gandirea de grup.stare caracterizata de convingerea di senrimentele §i comportamentele unui individ in cadru privat sunt diferite de cele ale celorlalti rin conditiile in care comportamentul public este identic. adica cu actiunile pe care le realizeaza in momentul respectiv. • Tot la nivel privat. Vom oferi detalii despre ignoranta pluralisra in subcapitolul final. incaiziIi Ii. • In situatii publice. qa ca accepta ideea. membrii i§i ascund sentimentele personale §i permit celorlalti membri ai grupului sa creada ca deciziile sunt in mod unanim sustinute. acestui fapt. Astfel. Principalele caracteristici ale paradoxului Abilene considerate a fi urmatoarele (dupa Taras. se urca intr-un Buick fora aer amdqionat Ii conduc printr-o Jurtuna de praf pana fa Abilene .. Intrebarea pe care ne-o putem pune este urrnatoarea: ce ii face pe indivizi rericenti in a§i exprima dezacordul chiar cand sunt constienti de ramificatiile negative ale tacerii lor? Golembiewski (apud Kim. reprezentate de un cuplu de tineri casatorili ~-jparinIii soiiei. • La nivelul privat. la Jel ca Ii cele doua Jemei. 1991): sunr • Deseori sunt de acord di exisra 0 problema. Deiss (1990) precizeaza paradoxul Abilene: principalii indicarori pentru 7. la nivel privat. in general. Harvey (1971. amintita in povestioara de mai sus. fiecare considerd ca aceasta problema in comunicare este problema celuilalt. Atunci cand mai multi indivizi din cadrul unui grup nutresc. l Problema paradoxului a fost analizata §i in contextul crizelor organiza~ionale. indivizii sunt de acord cu situatia/starea • lor actuala. vorn face 0 scurta expunere asupra ignorantei pluraliste. Personajele sun. 1991) afirrna di organiza~iile realizeaza deseori actiuni in contradictie cu dorintele membrilor. Organizatia incepe sa experimenteze ceea ce Harvey denumea "conflict fals". PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA ~I PROCESE DE GRUP II I f tilatorul care se miIcCilenes Ii din cand In cand joaca Domino. apud Taras. Ginerele considera ca eo idee nebuneascd insa nu vede de ce l-ar supara pe socrul sau. fie grupului sau organizatiei ca inrreg.

i§i pastreaza parerile pentru sine.A §I PROCESE DE GRUP \. sunt orientati spre obtinerea unanimitatii. .0 buna parte din unanimitatea la care se ajunge se datoreaza acestui fenomen. \.acesti membri ai grupului protejeaza grupul de informatiile pe care acestia considera ca "ar putea deranja" grupul. §i chiar. de fapt. In aqiuni insa devine evident ca decizia este contrara dorintelor indi·viduale. Gandirea de grup este 0 modalitate rapidasi usoara de a face apella un mod de gandire atunci cand oamenii sunt profund implicati intr-un grup coeziv. uneori.Paznici ai rnintii" . 1972. indivizii cauta un nivel mai ridicat de afiliere cu grupul considerandu-l protector. omogen §i nu a experirnentat un stil impartial de conducere sau norme care sa necesite 0 cautare sistematica de inforrnatii. Principalele premise ale gandirii de g~up sunt: • Grupul este coeziv.2. • Deciziile defecruoase sunt declansate de contexte situationale provocatoare.grupurile spre care este orienrara decizia pot fi subapreciate sau estimate in mod eronat. Deseori se ajunge la exprimarea furiei §i la acuze reciproce dupa implementarea deciziei. nu era dorit de nimeni de la inceput. ajung intr-un loc sau realizeaza ceva ce. pot exercita presiuni asupra mernbrilor care nu sunt de acord cu ceea ce spune grupul. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL-\. Faptul de a fi irnpreuna produce supraesrirnari ale grupuluiaceea ca este invulnerabil. • Auto-cenzurarea . • Iluzia de invulnerabilitate . realizand noi acorduri. 7. 1999): ale gandirii de grup sunt consi- • Presiunea interpersonala dintre membrii grupului . pului §i decizii care irnplica aspecte legate de moralitateyln fata unui grad ridicat de incertitudine.\. Cele mai relevance simptome derate a fi (apud Forsyth. • Membrii nu reu§esc tnsa sa comunice dorinrele §i credin~ele lor autentice. • Iluzia de moralitate . Astfel. iar acestea depasesc motivatia lor de a evalua realist cursurile alternative de actiune (Janis. In continuare. mernbrii iau decizii colective care ii conduc la actiune. • Strategii defectuoase de Iuare a deciziilor ignorarea alternativelor potentiale §i a inforrnatiilor care indica lirnitele deciziei sau planului hotarat. stima de sine scazuta a membrilor gru- 172 173 . 19JH). cum ar fi factori stresori datorita arnenintarilor externe. 1982. chiar daca in realitate nu se mtampla asta. de asemenea.apare cand membrii simt ca i§i desta§oara bine activitatea. • . furie §i insatisfactie in legatura cu grupul sau organizatia.care conduce cu u§urin~a la acord §i face dezacordul prea dificil. • Unanimitatea aparenta. Gandirea de grup Procedura de luare a deciziei este defectuoasa. • Perceptii dis torsion ate asupra outgroup-ului . Chiar daca membrii simt nesiguranta in legatura cu planul. izolat. APLlCATA 7. §i.scopul actiunii poate fi oferit ca justificare pentru specificul acesteia. • Membrii resimt frustrare. • Daca membrii nu reu§esc sa inteleaga cauzele unui astfel de fenomen. inerent moral sau superior. PSIHOLOGIA SOCIAL. apud Taras. exprimarea publica a acordului nu este inrotdeauna reala sau bine analizara. Se intalne§te 0 toleranta scazuta pentru ceea ce nu este conformist. iar sentirnentul de incredere §i siguranta este evident la nive1ul grupului. cornunica opusul dorin_ ~elor • Bazandu-se pe perceptii §i presupuneri incorecte. cu un angajament prernatur fa~a de 0 singura optiune §i inchiderea surselor alternative de inforrnatii §i posibile directii ale actiunii. va fi prezentat un alt fenomen reprezentativ pentru dinamica de grup §i luarea deciziilor in cadrul acestuia: gandirea de grup. acorduri ce nu sunt autentice. POt repeta acest comportament disfunqional.A APLICAT.

' APLICATA 7. In paradoxul Abilene. • Desemnarea unor membri ai grupului pentru a avea rolul de evaluatori cririci. de a avea rolul de . in special in conditii stresante . cautand prietenie.ul sa fie consrient de cauzele §i consecintele gandirii de grup. prezenta unui lider prestigios care §i-a facut cunoscute valorile §i preferintele faSa de grup §i care poare crea in mod imperceptibil un context in care este dificil pentru indivizii mai slabi sa-§i exprime dezacordul ' tara se le fie rearna sa piarda calitatea de membru (aceasta poate reprezenta 0 situatie tipica pentru gandirea de grup).fiecare sa lucreze la 0 alternariva. Un grup coezive un grup foarte atractiv. dividerea grupului in subgrupuri . 1991).. in grupul mare discutia §i analiza sa porneasca de la inceput de la mai mulre directii de actiune. Janis considers coeziunea grupului cea mai puternica variabila independenta in gandirea de grup.3. accent pe autodezvaluire §i feedback. apud Taras. ceea ce ne poate sugera interventii la nivel intrapersonal. iar. In ambele situatii. insa aceasta mai tarziu se diminueaza ca rezultat al insarisfactiei membrilor grupului. deseori tara a cauta consensul membrilor din grup. Explicatii pentru criza acordului Dorinta de a fi membru in cadrul unui grup poate determina tacerea indivizilor pentru ca acestia se temde separarea de grup. • Evitarea izolarii grupului . precum §i sus~inerea viziunilor private detinure. 2. apoi. cand disonanta unui individ prezinta un anumit pericol pentru calitatea sa de membru.invitarea unor persoane din exteriorul grupului pentru furnizarea unor reactii cririce referitoare la presupunerile pe care Ie face grupul. insa §i acest fapt presupune un rise: calcularea acestuia devine importand pentru asumarea responsabilitatii de a susrine propria pozitie sau de a rarnane tacut.acesta va lua decizii pentru grup. intervenriile sunt centrate pe structurile §i procesele de grup. Taras (1991) discuta noua conditii ce pot conduce la criza acordului in cadrul unui grup: • Coeziunea inisiala a grupului. • Promovarea un climat deschis §i a unui stil deschis de conducere: discutii deschise. luarea in considerare a alternarivelor nepopulare. prezenta unui lider autoritar. • Un lider care nu este prea directiv §i care nu i§i exprima de la inceput opiniile. 1989. sa fie incurajata exprimarea obiectilor. 0 anxietate prirnara de separare este activata.avccat al diavolului". in acest sens sunt indicate trei situatii in care stilul de conducere a unui grup poate contribui la 0 criza a acordului: 1. De asemenea. este important ca gru'f. • Corectarea percepriilor §i distorsiunilor. fenomenul incepe cu coeziunea grupului ca variabila independenta. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §! PROCESE DE GRUP Gandirea de grup ii face pe oameni sa se sirnta bine in lega_ tura cu deciziile pub lice in timp ce paradoxul Abilene Ii face pe oameni sa se simta inadecvat in legatura cu deciziile lor neexprimate in fa~a grupului. Importanra este comunicarea pozitiei autentice. Forsyth (1994) prezinta careva sugestii pentru gandirii de grup: prevenirea 7. De asemenea.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. suport §i afirmare (Golembiewski. In paradoxul Abilene se rernarca 0 mai mare centrare pe individ. poate reactions prin a se aga~a excesiv de un grup. de grup. liderul sa aiba 0 pozitie neutra. • Leadership. dad 0' persoana se simte alienata in cadrul unei mari organizatii. in gandirea • Limitarea cautarii premature a acordului. 174 175 . Acesr factor se refera la gradul in care membrii doresc sa ramana intr-un grup. Factori irnportanti de luat in considerare sunt dorinta §i presiunile unui grup de a mensine conforrnitatea §i posibilele sanctiuni cu care sunt confrunrati membrii care deviaza.

Acest fapt se observa mai mult in grupurile rnari in care multi membri sunt utilizati in foarte mica rnasura §i raman cu neclaritati in legatura cu expectantele referitoare la propria participate.. In aceasra directie sunt totusi aduse in discutie cateva caracteristici de personalirate care afecteaza conformismul 111 cadrul grupului: tendinta individului de a se supune autoritatii. daca un individ este foarre angajat fasa de viziunile private chiar 176 177 . asrfel in cat sa adauge mai multe cognirii care sunt consorianre cu propria opinie.nd performanrels lor nu sunt foarte dar monitorizate sau tendinp membrilor de a transfera responsabilitatea de la un nivel individilalla un nivel de grup sau la rnembri mai activi ai grupului. precum §i lipsa unor norme de grup care intaresc astfel de proceduri. Tot in aceasta dimensiune este Incadrata lipsa unor proceduri care asigura cautarea aprofundata de inforrnatii. individul este orientat spre restabilirea echilibrului. Tot aici este adusa in discutie regula minoritatii. • Omogenitatea grupului. intrerupere in funqiona_ rea grupului. Foarte relevante sunt §i situatiile in care li se perrnite liderilor §i preferintelor acestora sa do mine deciziile grupului. Atunci cand disonanra apare. Similaritatea intre valorile §i preferinsele membrilor grupului dirninueaza contrastul.ii. fie prin schimbarea propriei opinii sau sa incerce sa influenteze persoanele care sunt in dezacord sau sa i§i schimbe propria opinie in directia acordului cu altii. insa a adaugar acesti factori in cornbinatia care explica virulenra anumitor crize ale acordului. • Lipsa de vigilenta. In aceasta situatie. . • Slaba diferentiere a rolurilor. lenea sociala. chiar poate incerca sa diminueze persoana sau grupul care esre in dezacord cu el. Posibilitatile in acest sens indud 0 expertiza s. Janis porne§te de la ipoteza ca oricine esre susceptibil la gandirea de grup. la aversiune fa~a de conflictul deschis. leadership nonexistent. situatiile in care decizia de grup nu este in acord cu viziunile private ale indivizilor. sunt luate In considerare situariile in care decizia se ia prin lipsa de raspuns a unor membrii ai grupului §i unde tacerea este interpretata ca fiind raspuns afirmativ. Astfel cii apare 0 probabilitate crescuta de a eiirnina prematur alternativele. incompetent sau ineficient poate conduce la 0 ruptura.lu un statut inalt al unor membrii ai grupului ale carer opinii sau chiar aprobari tacite sunt considerate suficiente. in care un numar redus de indivizi persuasivi. reactii negative fa~a de criticism §i deseori sanctiuni indreptate spre cei care adopra roluri in dezacord POt contribui. individul poate incerca sa elimine dezacordul. Astfel cii individul incearca sa se convinga cii aria continutului in care exisra dezacordul nu are prea mare imporranta. Nu in ultimul rand. membrii e§ueaza in a cauta surse alternative de inforrnatie sau sa evalueze in mod adecvat noi scenarii. ori poate datorita pozitiei acelui grup in ierarhia organizationalj sau naturii secrete a sarcinii. nevoia de eliminare a disonantei cognitive. in special dad se bucura de un prestigiu inalt in cadrul grupului. Din variate motive. Folosirea strategiilor de reducere a disonantei depinde de magnitudinea acesteia §i este bazara in " parte pe prestigiul celor care detin pozirii diferite. respe~ta~i sau cu energie crescuta intr-un grup pot prevala. Pe de alta parte.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. 0 asemenea situatie se regaseste dad grupul esre izolat de opinii discordante. de asemenea. nu numai atat. In a~"'estsens. • Caracteristicile indivizilor. In general. APLICATA 7· PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA §I PROCESE DE GRUP 3. a consonantei. Un factor important este. astfel cii sarcinile nu sunt evaluate In mod sistematic §i pot aparea astfel decizii defectuoase (aceasta poate reprezenta 0 situatie tipica pentru paradoxul Abilene). individul poate cauta un suport suplimentar pentru opinia sa. Oamenii expusi la un pericol ext rem aratii 0 crestere dramatica a solidaritarii grupului. Norme de tip "lipsa criticisrnului" §i "faxa conflicte". §i in paradoxul Abilene. • Natura deciziei. ci dorinta de a "men sine pacea in familie" deseori esre mai presus decat nevoia de a lua 0 decizie obiectiva sau rationala. • Metode de luare a deciziilor. fapt ce incurajeaza criza acordului. la modul in care indivizii i§i reduc dis- ponibilitatea de implicare in cadrul unui grup mai ales atunci d. precum §i de propriul angajament al individului fata de pozitia sa. atat in gandirea de grup.

. 7. este foarte probabil sa devina un "dlator Abilene". Acest factor nu este central in PA: coeziunea scade dupa luarea deciziei defectuoase. deciziile In GG se desemneaza dintre membrii grupului asa-nurmpi paznici ai mintii pentru a proteja liderul ~i membrii grupului de inforrnatil adverse care ar putea rupe complacerea pe care acestia 0 impartasesc in legatura cu eficienta ~i moralitatea deciziei lor. fie exista un lider incompetent sau ineficlent. Coeziune In AP cel mai influent factor al procesului defectuos de luare a deciziei este frica de separare care se lntalne~te la membrii grupului. 178 179 . libera ~i acest fapt conduce la faptul ca sunt mai dispusi sa sustina/suporrs decizia grupului. insa sunt de acord cu realitatea prost conceputa partial pentru a evita 0 asemenea responsabilitate. dupa luarea deciziei. care este . Abordare cornparativa intre paradoxul Abilene §i gandirea de grup In continuare. Stilul de leadership Acuzator vs. in special seful. Alaturi de un leadership impartial.a de grup.a de deciziile care se iau in cadul grupului. Acestia nu vor sa f~i asume nici 0 responsabilitate pentru acea decizie. In GG membrii sunt mai activ implicati in normele acordului la care au ajuns. cum ar f invulnerabititatea sau unanirnitatea.'\ APLICATA 7. va fi realizata 0 cornparatie intre cele doua fenomene decizionale defectuoase in functie de noua dimensiuni. uneori doar pentru a evita sa fie considerate acele persoane care strica bucuria celorlalti.a de opiniile private. Satisfactie . lIuzia de grup In PA indivizii sunt relativ ferm angajati fat. In GT membrii pot sirnti d alegerea a fost Tacuta din vointa lor proprie. 2001). Voluntar SOCIALA APLICATA §I PROCESE DE GRUP in fa!a presiunilor grupului de a se conforma. In GG individul este preocupat de iluzia imparta~ita a grupului. rezulta insatisfactie cu decizia. In GG coeziunea este un factor mai puternic. ~i nu de propriile puncte de vedere . In GG membrii sunt satisfacuti cu decizia ~i cu grupul din moment ce ~i ei sunt de acord cu ce au consimrlr sau au decis ca de fapt vor face. Caracteristica considerata a fi mai puternica in cadrul GG. alaturi de alte variabile importante. Atirudini active lnsstisisctie vs. in general. situatie in care. aceste decizii sunt vazute ca avand consecinte negative. Un lider prestigios care face cunoscute grupului valorile ~i preferintele in mod lnconstient crceaza un context i~ :a~e este dificil pentru indivizii mai slabi sa exprime dezacord fara sa Ie fie tearna de pierderea calitat. cre§te susceptibilitatea pentru gandirea de grup. iar figuri ale autorltatii pot acuzate pentru decizia nesatisfacatoare. v • In PA indivizii merg inainte cu un curs de actiuns nepreferat avand atitudini pasive.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. Se refera la gradul in care membrii individuali doresc sa ramana in grup.1. cum ar f greseli structurale ale unei organizatli (izolarea grupului. deseori coeziunea creste ~i creste spiritul de echipa ~i loialitatea fat. Tabel 7.ii de membru. PSIHOLOGIA Cons trans vs.simt euforia grupului ~i decizia ca avand efecte pozitive.1ecunoscut ~i evident. lipsa normelor care necesita proceduri metodologice) ~i un context situational provocator (stres ridicat datorita arnenintarilor externe). aceste stiluri pot f incilnite In GG. In situatia in care viziunile sale sunt doar usor divergente fa!a de cele ale grupului sau individului ii lipseste convingerea in propriile viziuni. Frica de separare vs. In PA indivizii de obicei percep d sunt constran~i In a lua decizii ~i raspunsul probabil al indivizilor este detasarea de decizie. Viziuni private vs. In PA fie nu se intalneste un stil de leadership.4. Trebuie sa precizam ca ambele fenomene sunt legate de procese defectuoase de luare a deciziilor §i de criza acordului in organiza!ii (apud Kim. 2001) Dimensiuni Coeziunea grupului Gandlrea de grup (GG) ~i Paradoxul Abilene (PA) Atitudini pasive vs. ~i. nu i~i exprima dorintele reale sau opiniile pentru care trebuie sa i~i asume responsabilitatea. Abordare cornparativa (apud Kim.4. Paznici ai mintii In PA apare incercarea de a-i acuza pe altl! pentru nesatisTacatoare. . membrii exprlma insatisfactie ~i chiar apare confiictul intre membri. Pentru ca in PA indivizii fac ceva cu care nu sunt de acord. fapt ce conduce la reactii de frustrare ~i iritare fat.

o alta clasa de situatii in care poate sa apara ignoranta pluralisra este aceea In care indivizii adopta 0 pozitie publici asupra unei chestiuni sociale. Potrivit celor doi cercetatori. pozitie ce nu corespunde celei private. Perpetuarea starii de fapt poate sa aiba lac chiar dad nimeni nu crede in ea. putem aprecia ca in asrfel de contexte procesul de comparare sociala nu serve§te indivizilor la adecvarea comportamentului lor la situatie. Ca atare. derermina participantii sa simuleze §i sa aqioneze In discordanta cu atitudinile lor intirne. In astfel de contexte subiectuI este nesigur cu privire fa gradul de gravitate al situatiei. fadndu-l sa-si arnane interventia. el are convingerea ca nepasarea celorlalti este reala. constatarn ca ea nu produce numai incertitudine §i anxietate.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA. Ignoranta pluralista Ignoranta pluralisra este 0 stare caracterizata de convingerea individului ca gandurile. Floyd Allport este cel care a intro. pot aparea distorsiuni colective . Ell§i construiesre 0 "fasada". 7. Aceste rnasti pe care indivizii le prezinta unii altora sunt arat de convingaroare. Trecatorul l§i mascheaza confuzia §i incertitudinea atunci cind priveste la reactiile celorlalti. privindu-i lnsa pe ceilalti care evita sa intervina. ~I PROCESE DE GRUP 7. aceasta este numai 0 fasera a ignorantei pluraliste. De exemplu. subiectul isi compara reactia cu reactiile celorlalti §i capata incredere In evaluarea lui revizuita asupra situatiei. APLICATA. in contextul de ignoranta pluralists dintr-un accident de automobil. Incat fiecare crede In autenticitatea fatadei celorlalti. l. Totusi. In interventia intr-o situatie de urgenta. Atunci cand cautarea informatiei sociale este insotita de disimulare. activ al congregatiei era Dornnisoara Salt. Daca examinam din nou situatia de interventie In accidentul de circulatie. In procesul de comparare sociala indivizii care cauta inforrnatie despre realitatea sociala. el poate sa rraga concluzia ca situatia nu reprezinta 0 urgenta. cum sunt paradoxul Abilene §i gandirea de grup. iar membrul cel mai. sentimentele §i cornportamenrele sale in cadru privat sunt diferite de ale celorlalti. Dar In contextele de ignoranta pluralists. dar. avand convingerea ca toti ceilalti le accepta. Aparenta devine realitate. exista conformism manifest la normele de grup in absenta aderarii in plan intim la aceste norme. Astfel. In toate situatiile de ignoranta pluralista apare procesul de comparare sociald. pentru a descrie situatia in care toti membrii unui grup resping la nivel latent normele de grup. Biserica baptista era foarte puternica in aceasta cornunitare. fiica 180 181 . dus terrnenul de ignoranta pluralista In psihologia socials in dece. 1996). ignoranta pluralista este pl. APLICATA. cercetatorii au leg at ignoranta pluralista de perpetuarea In cadru public a norrnelor lipsite de sprijin la nivel privat. inform asia sociala obtinuta pe aceasta cale este deformad. ofera ei In§i§i astfel de inforrnatii. Allport a propus acest concept pentru a da seama de faptul ca. care a fast examinata de Latane §i Darley (1970). in conditiile In care fiecare crede ca ceilalri credo Recent.trebui sa acorde ajutor victimelor)resimte situatia ca ambigua §i traieste 0 stare de anxietate: Ii Iipsesre claritarea cognitiva (expresia apartine lui Stanley Schachter) necesara pentru a face evaluari stabile asupra lui Insu§i §iasupra situatiei. In plus. subiectul (cel ce asista la tragicul eveniment §i ar. fiecare din cei prezenti interpreteaza situatia dupa comporramentul manifest al celorlalti. Una din aceste situatii este descrisa de Schanck (1932) In studiul sau asupra atitudinilor sociale din oraselul Elm Hollow. Desi subiectul recunoaste ca nepasarea sa In aceasta situatie este rezultatul managementului impresiei.5. niul al III-lea. Intrucat nu gase§te criteriile obiective pentru a ajunge la aceste evaluari.cum este ignoranta pluralista. caci se terne ca exteriorizarea starii reale pe care 0 traieste l-ar face ridicol In ochii ceiorlalti. 'prentice §i Miller. FSIHOLOGIA SOCIALA. Evident. el trebuie sa se sprijine pe inform asia des pre realitatea sociala oferita de reaqiile celorlalti.lzend In situatiile de decizie colectiva eronata. in rnulte cazuri. dar evaluarea este cu totul distorsionata (nu exista urgenta) §i-i va afecta In mod hotaritor comport amentul. socotind ca el reflecta atitudinea lor intima. De pilda. pentru intregul subcapitol. in conditiile 'in care comportamentul public este identic (vezi. 0 ilustrare foarte cunoscuta a ignoransei pluraliste a constituie interventia trecatorului In situatiile de urgenta.

Interviurile lui Schank au scos in evidenta faptul ca fiecare din eei ce frecventau biserica baprisra credeau d ceilal~i au anrudini mai apropiate de cele ale d-rei Salt dedt aveau ei in§i§i. ceea ce era in realitare numai opinia unei parti neinsemnate a natiunii ajunse sa fie inseles ca vointa intreguiui popor". Asrfel de contexte se caracterizeaza prin activitatea intensa a unei minoritati vocale. 2. ele §tiu ca propriul lor comportament rnascheaza ceea ce gandesc eu adevarat. se conforrneaza pozitiei pe care in mod eronat 0 percep ca fiind majoritara. de asemenea. Alexis de Tocqueville se refera la aceasta situatie atunci cand descrie declinul bisericii catolice in Franta veacului al XVIII-lea: "eei mai multi l§i reprimau tendinta de a-si de clara credinta in Hristos de teama cii ar fi fost singuri.neau sa-i iasa din cuvant. Majoritatea membrilor i§i declarau in public acordul. De ee nu este inteles. Ea apare atunci cand indivizii se cornpara cu alSii care actioneaza in mod similar §i dnd ei trag concluzia cii starile lor interne (eredinte. Ignoranta pluralista apare in acest context pentru ca fiecare gardian interpreteaza duritatea de fasada a celorlalti ca 0 duritate practicata din convingere. inferentele lor nu ar fi. dt prizonierii subestirneaza similaritatea atitudinilor lor fasa de cele ale colegilor lor. eronate. Dar aceasta dinarnica devine foarte interesanta dad ne interesarn de consecintele acestui acord public. Mai precis. Astfel ca. Gardienii. PSIHOlOGIA MANUAL DE PSIHOlOGIE SOCIAlA APLICATA SOCIAlA APLICATA §I PROCESE DE GRUP fostului pastor. tn sine. atunci cand indivizii exteriorizeaza alte sentimente §i credinte decat sentirnenrele §i credintele lor intime. Kauffman a ararat ca aritudinile private ale gardienilor fasii. sentimente. Schank a pus iri eviden~a §i astfel de situatii. probabil. care se afla la baza comportamentului lor. Kauffman (981) a surprins 0 astfel de situatie de ignoranta pluralists in 'inchisorile din Statele Unite. in public ei se opuneau jocurilor de carSi. EI a consratat d membrii bisericii baptiste aparau principiile doctrinei lor rnulr mai convingator in public decat in cadru privat. De pilda. chiar dad opiniile lor private (§i Comportamenrele din cadru privat) erau extrem de diferite. trebuie sa explicam de ce ei nu accepra d aceleasi cauze. dar jucau carSi seara in familie in mod frecvent. ce creaza impresia ca reprezinta majoritatea. Schanck a descoperit ca fiecare avea convingerea ca distanta dintre declara~iile publice §i actiunile private era mai mica in cazul celorlalti decat in cazul lui insusi. 3. ternindu-se de izolare mai mulr decit de eroare. se prefaceau ca au acelesi sentimente ca toti ceilalti. Dar ele participa activ in dinamica de grup. trebuie sa explicarn de ce indivizii. cornportamentul celorlalti ea 0 fatada? Dad victimele ignorantei pluralisre ar observa pur §i simplu cornportamentul grupului. care sunt constienti ca propriul lor comportament este 0 fa~ada. majoritatea gardienilor (78%) s-au declarat de acord ca un gardian sa apere un prizonier in fa~a unei comisii disciplinare din inchisoare. perceptii) sunt diferite de cele ale celorlalti. Membrii rnajoritarii tacute. De pilda. Exista §i un al treilea tip de situatii in care indivizii afi§eaza alte opinii dedt cele la care adera in plan intim. ca §i prizonierii. crezand ca se afla in minoritate. in astfel de siruatii. Pentru a risipi rnisterul ce invaluie ignoranta pluralista. D-ra Salt se bucura de multa influenta in ora§el §i putini indra. se afla. de obieei. Al doilea tip de situatii in care indivizii adopta pozitii publice care nu corespund opiniilor lor private sunt acelea in care astfel de pozitii presupun valori esentiale pentru grup sau pentru o institutie.eideprizonieri sunt mai pozitive decat cele pe care ei le atribuiau colegilor lor. un fenomen care sa rnerite 0 analiza psihologica rninutioasa. Astfel. dar numai 44% din ei au declarat ca au convingerea cii oricare din colegii lor gande§te la fel. nu accepta d lucrul acesta este valabil §i pentru ceilalri. lR? 183 .--7. de exemplu. la baza cornportamentului celorlalti. fiecare gardian crede ca el ii simpatizeaza mai rnult pe prizonieri dedt ceilalti gardieni. Adt gardienii. Ignoranta pluralista trebuie definita ca un fenomen de grup. Ignoranta pluralista apare pentruca membrii rnajoritatii reale cred ca ceilalti ce fac parte din majoritate actioneaza in concordanta cu convingerile lor intime. Exprimarea aprobarii politicoase fa~a de opiniile unei persoane venerate in grup nu este. ii percep pe colegii lor ca adepti mai convisi ai valorilor subculturii caracterisrice decat sunt ei in§i§i. 19noransa pluralisra ~pare. iluzia devianrei personale se perpetueaza prin interpretarea gresira a conformismului celorlalti.

fiecare din cei implicati crede insa ca ceilalti valorizeaza pozitiv aqiunea. a explicat comportamentul tinerilor delicventi invocand conceptul de ignoransa pluralista. Ea nu prezice d un comportament similar al subiectului §i al altuia duce automat la inferenre cu privire la abilitati ori opinii similare. El a ararat cum grupurile de delicventi se pot angaja in actiuni . putern face ipoteza d ignoranta pluralista apare atunci cand indivizii cred in mod gresir d ei difera dealtii pe 0 dimensiune legatii cauzal de actiunile pe care Ie fae. 1i poare face sa creada ca proble- 184 185 . La nivelul grupului. Urrnand aceasta linie de raticnament. Dacaacestor indivizi Ii se ofera inrorrnatii care le arata ca problemele lor sunt relativ comune. vinovatia poate sa apara din cauza lipsei curajului de a actiona in acord cu atitudinile intime. Daca ei cred d frica de a se face de ras este un determinant mai puternic al comportamentului lor decat al comportamentului celorlalti. Ia randul ei. De exemplu. indivizii se pot vedea pe ei rn§i§i devianti chiar dad actioneaza exact ca ceilalti. PSIHOLOGIA SOCIALA APLICATA ~I PROCESE DE GRUP Teoria cornpararii sociale ofera un cadru in care aceste rntte_ bari 1§i pot gasi raspunsuri. scorul unui individ la un test poate reflecta 0 abilitate mare sau redusa. Oamenii vor suporta 0 dictatura dad vor crede ca ceilalti nu sunt de acord cu ei §i ca dezvaluirea propriilor convingeri n-ar face decat sa le atraga dezaprobarea. Nu numai similaritatea comportamentelor §i a perforrnantelor este utila pentru auto-evaluare. Falsa lor perceptie de unicitate poate sa vina din teama de a parea ridicoli daca §i-ar rnarturisi conflictele interioare §i anxietatea. Matza (1964).pe care membrii Ie dezaproba la nivellatent. un cercerator foarre respectat in domeniul sociologiei deviantei. Adolescentii se pot arata foarte sensibili la presiunea celor de 0 varsta cu ei daca apare fenomenul de ignoransa pluralisca.~ APLICATA 7. ca. Oamenii se pot simti vinovati pentru d nu au credintele §i valorile pe care mediul social le arata ca fiind cele adecvate. Un alt domeniu in care ignoranta pluralisra are consecinte insemnate este acela al reactiilor la evenimentele de viasa negative. Vinovatia poate insoti acesre sentimente de alienare §i devianta.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. dar §i similaritatea ori disirnilariratea arributelor relevante pentru un anume comportament sau un anume domeniu de performan-g De pilda. capacitatea lor de adaptare se va ameliora. Dimensiunea pe care se cenrreaza indivizii 'in conrextele de ignoranta pluralista este inhibitia socialii. Cei ce traiesc aceasta stare se simt adesea devianti §i instrainati de ceilalti. Sentirnenrele de alienare pot duce la slabirea coeziunii de grup. S-a ararat. originea in diferenrele d'~perceptie dintre trasaturile proprii §i cele ale altora. de asemenea. indivizii care se percep pe ei 1n§i§i ca ternandu-se de zborul cu avionul POt crede d au demonstrat rnult curaj in rimpul traversarii unei Zone cu rurbulente. De asemenea. ignoranta pluralista are consecinte intrapersonale §i interpersonale. OameniiIsi mascheaza starile reale pentru ca se tern d ar deveni ridicoli in ochii celorlalti. Ignoranta pluralists are consecinte la nivel de grup §i la nivel individual. Pe scurt. la decizii eronate (fenomenul Abilene. dad ei cred d sunt caracterizati intr-o masura diferita de un atribut cu relevans a pentru domeniul de perforrnanta. Pe langa aceste consecinte sociale sau de grup. Esecul in auro-dezvaluire. Ca atare. practica de a furna are la baza tocmai acest fen omen. chiar dad au afisataceeasi nervozitate ca §i ceilalsi pasagen. in cazul adolescentilor. atunci comportamentul altora deterrninat de frica de situatii penibile va fi atribuit altor factori. Ignoranta pluralista poate sa determine actiuni colective care nu reflects atitudinile private ale grupului. dupa cum este mai mare sau mai mic decat scorurile alter indivizi care sunt similari cu subiectul pe atributele predictive pentru perforrnanta. ea poate sa conduca a§a cum am avut prilejul sa constatarn. dar §i gandirea de grup). Ele se pot intensifica pe masura ce cresre numarul celorlalti socotiti de individ disimilari. ignoranta pluralists izvoraste dintr-o divergenta atributionala ce§i are. irnpreuna cu credinta ca frica de ridicol are 0 forsa de inhibare mai mare in cazullor de cat in cazul celorlaiti. Numeroase studii au ararat ca starea de depresie este rnai intensa la cei care cred ca reactiile lor la aceste evenimente difera de reactiile majoriratii. Ea contribuie la perpetuarea un or norrne sociale fat a de care majoritatea are atitudini negative la nivel latent.

cat §i in gandirea de grup. Aceste fantezii ne ofera "scuze" care ne "elibereaza" atat faSa de noi insine. • riseul real pe care II percepern este rezultar al indisponibilitii!ii noastre de a accepta riscu!. ceea ce a indernnat cercetatorii sa 'propuna modalitaJi pentru prevenirea sau anihilarea ei. 1991) exista aspecte de referinta care pot deterrnina oamenii sa ia anumite decizii: • anxietatea legata de aeliune .A APLICAT. Totusi. sunr orienrati spre obtinerea unanimitatii. Trebuie precizar d. Katz §i Schanck au atras atentia asupra irnpactulfii sondajelor de opinie asupra diminuarii sustinerii prohibitiei in Statele Unite. In sfar§it. perceptie amplifica starea negariva pe care 0 traiesc. Astfel. ignoranta pluralista are 0 serie de consecinte negative. o alta tehnica de a risipi ignoranta pluralista consta in modificarea procedurilor formale de comunicare in grup. dezinhibara Indepline§te aceasta functie. Odata ce masuratorile obiective ale atitudinilor private au fost facute publice. ajung sa ii decizii defectuoase. Gandirea de grup este 0 modalitate rapida §i u§oara de a face apella un mod de gandire atunci cand oamenii sunt profund implicati intr-un grup coeziv. deschisa.facilita dezvoltarea ignoransei ~luraliste. ignoranta pluralista va disparea. Concluzia este extrem de simpla: comunicarea contribuie decisiv la diminuarea ignoranrei pluraliste. insa nu reusesc sa ia In considerare mai rnulre alternative favorabile §i. decat de a face ceva ce implied un rise real. incurajarea rnernbrilor grupului sa-§i asume rolul de avocat al diavolului. I II I Am putut constara d. unii cercetatori considera popularizarea rezultatelor anchetelor de opinie 0 modalitate de a diminua proportiile ignorantei pluraliste. In manualullor publicat in 1938. prohibitia a disparut. • /antezii negative .MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. dimpotriva. 0 prima strategic presupune incurajarea subiectilor sa actioneze in concordan~a cu credintele lor private §i sa-§i exprime public adevaratels sentimente. strategiile de interventie trebuie sa se bazeze pe facilitarea procesului de comparare socials. Ei au aratat ca prohibitia s-a perpetuat pentru d.care se refera la situatiile in care realizam actiuni contradictorii cu modul in care noi inselegem anumite probleme. Strategia aceasta este recornandara atat in fenomenul Abilene. cu atilt este mai probabil d. oarnenii au ezitat mult timp sa-§i exprime deschis atitudinile negative. Dad. In unelesituatii ignoranta pluralists dispare cu timpul din cauza dificulta~ii de a mentine fa~ada.A APLICATA §I PROCESEDE GRUp mele lor ernotionale sunt mai serioase decat ale altora. Cu cat oarnenii sunt mai expusila cornportarnenrul privat al celorlalti. nu intotdeauna se intampla lucrul acesta. Totusi. Janis (1982) a propus cateva rnodalirati de a reduce ignoranta pluralista in discutiile de grup: alegerea unui lider non-directiv. pentru d ne gandim arunci la ceea ce credem de fapt d ar trebui sa facem. PSIHOLOGIA SOCIAL. incat intervenria esre adeseori binevenita. Cunoasterea rezultatelor sondajelor faciliteaza tocrnai procesul de comparare socials. dt §i faSa de ceilalti de responsabilitateade a fi cel/cea care rezolva problema. A§a cum precizeazji Harvey (apud * * *. • Friea de separare care implies faprul ca ne esre tearna sa ne asurnam riscuri care pot conduce la separarea noastra ce ceilalri membri. este important sa precizam cii numai comunicarea sincera. "De retinut" Criza acordului din cadrul unui grup este e 0 situatie in care membrii unui grup de decizie sunt de acord cu 0 propunere.A 7. nu are aceste calitati cornunicarea poate. Din punctul de vedere al concep~iei pe care am expus-o. astfel. invitarea unor experti care sa critice puncrele de vedere ale membrilor grupului. sirntim anxietate. putern opta spre a conduce organizatia sau grupul din care facem parte spre Abilene. 186 187 .anxietatea legatii de actiune este par~ial cauzata de fanteziile negative pe care le avem legate de ce s-ar putea intampla dad am actiona in acord cu ceea ce este logic.

1. Intervievarea suspectilor 8. Marturii false 8.2.2 Ce este ignoranta pluralisra §i care sunt irnplicatiile acesteia in procesele de grup? Psihologia sociala aplicata in domeniul judiciar CORALIA SULEA Universitatea de Vest Tirnisoara 8. • sa In~eleg. veti fi in masura: • sa In~elege~i aplicabilitatea psihologiei sociale in domeniul judiciar.2.1.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA iar acestea depasesc motivatia lor de a evalua realist cursurile alter_ native de actiune.1.2. sentimentele §i comportamentele sale in cadru privat sunt diferite de cele ale celorlalti in condii~iile in care comportamentul public este identic.2. Irnplicatii ale sugestiei §i sugestibiliratii 8.2. Objective de inva~are Studiind acest capitol. Teme de reflectie Amintiti-va 0 experienta personals In care "a~i calatorit la Abilene".3.3. L Tehnici folosite pentru obtinerea marturiilor 8.e~iprocesul sugestiei §i ce este sugestibilitarea. Procesul sugestiei §i sugestibilitatea 8. Aplicabilitatea psihologiei sociale in domeniul judiciar 8.2. precum §i irnplicatiile . Intervievarea pentru a detecta inselarea 8.2. Care sunt punctele comune §i aspectele diferentiatoare intre paradoxul Abilene §i gandirea de grup? 7. Spune adevarul. Factorii implicati in procesul sugestiei 8.2.1.3. Cuprins 8.2. Ignoranta pluralista este 0 stare caracterizata de convingerea individului ca gandurile. §i atunci nu va Mark Twain mai trebui sa mai Iii minte nimic. Amintiri false 8. alaturi de ceilalti membri ai grupului. Analizati factorii care au condus la acest fenomen.3.acestora.2. Modelul PEACE §i alte modele de inrerogare a suspectilor 188 189 .3. • sa analizati diferite tehnici de interviu folosite in intervievarea martorilor §i a suspectilor. Intrebari de autoevaluare 7.

de exemplu. sunt fantastic la pat! Amta e telemarketing. Epi la 0 petrecere 'impreuna cu prietenii tai Ii vezi 0 tanara grozava. cognitia. ideaiistii. Un al doilea grup.en '1 d eptn d. Vezi la 0 petrecere 0 tanara grozava.. • Experientele anilor '80 au relevat ca consumatorii preJera cumpararea bunurilor de folosinJa indelungata pe credit. ii deschizi uIa. fZ apoz. de exemplu. toate cu aplicatii privind produsele §i serviciile pe care consumatorii Ie doresc.reeiiz« un studiu al pietei? Cum evaluam posibilitatea Iansarii pe PiaJa a unuinou produs? Pentru inceputar /i bine saJinemcont de constatdrile aniA ~ A -------------------------------------------- MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA ___ 1 l' PSIHOLOGIE 10. sunt fantastzc la pat! Acesta e Public l' Relations. mctivatii. Sa sc l~am Impreuna umea In care ralm 'h C ompe titi it a tea In rel'rzn d. in cadrul agentiilor de publicitate. te oferi sa-i chemi . INID. ce fel de reclarna duce la un maximum deraspuns din partea consumatorilor.e d e caPact'ta tea I'd' e ad apt nn ea int 'h . in anii 1975-1976 consumatorii nu erau dispuIi sa cumpere node prod use chiar cu preJuri mai avantajoase. aziluri. • Consumatorii sunt din ce in ce mai puJin dispuIi "sa riste". e modlA in care pdT' USetB seru ro II T viciile lor corespund exigenJelorconsumatoritor. mergi direct la ea Ii ii oJeri ceva de baut. de obicei.. or 'h' or 'J'OT . ca reaqie la nesiguranJa anilor '70. Unul dintre prietenii tai se apropie de ea Ii.1. Ei lucreaza. chiar daca nu sunt de marca deosebita.de vanzarea unui produs sau serviciu. fiind preocupati. de-abia 'in 1979-1980 a crescut interesullor pentru achiziJionarea un or noi marfuri. De ce avem nevoie pentru a .) (Sadava §i McCreary. • • 0 maIina • I 1 . in media sau institute ce studiaza piata. Cefac psihologii in domeniul consumului? Ungrup ar putea fi denumit academicii: ei studiaza procesele de baza ale persuasiunii §i schirnbarii de arirudine. invatarea §i motivatia. Te ridici Ii iJi indrePti crauata. 'd tare raptua ta cennte Ie varta Tue ate pzeJez. sunt interesati de aspecte mult rnai concrete.celor care doresc sa devina specialisri In marketing dedic povestea urrnaroare: Ce este Marketingul? Vezi la 0 petrecere 0 tanara grozava. Vezi la 0 petrecere 0 tanara grozava. spia: Apropo. Te apropii de ea Ii spui: Sunt fantastic la pat! Amta e marketing direct. nevoi. clinici comunitare etc. A doua zi 0 suni Ii spui: Hai. sau subiecte cum sunt: perceptia. Ei sunt mai putin inreresati de procesele de baza ale persuasiunii. emotia. Psihologia consumatorului este un domeniu de studiu interdisciplinar interesat de comportamentul §i motivatia consumatorilor. le 10. care la randul lor sunt gestio nate de un ansamblu de factori psihologici. si ' spune: Am auzit despre tine ca eIti fantastic fa pat! Aceasta e recunoasterea brandultti. psihologia consumatorului are ca element central ideea ca modulde comportare al consumatorului este determinat bazal de un set de trebuinte./ ~ hi ~ 1 t ~.Probleme ale conducerii §i decizie".ca 'rarnura a psi- 262 263 . . Te apropii de ea Ii ii dai numarul de telefon. Al treilea grup. de problematica prorectiei consumatorilor. esre yorba despre Metoda de planificare orientata pe consumator. de vanzari. . Bucuresti. memoria. mai restrans. In stransa legatura cu marketingul. economici §i culturali aflatiin stransa interdependenta. de siguranta produselor sau asista organizatiile nonprofit ori serviciile publice (biserici. de pilda. adopta perspectiva consumatorului §i mai putin pe cea a producatorilor sau a celor din advertising. APLlCATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR ti culegi geanta dupa ce a scapat-o. Vezi fa 0 petrecere 0 tanara grozava. SOCIAL-\. nurnarul 1/1984) preJera sa 'rezolue sarcini de cercetare-planificare decat pe cele de analiza /inala pe baza rezultatelor cercetdrii. • S-a constatat ca cei cesepregatesc pentru a deveni spedalisti in marketing (pentru cei interesati. Ii anume: • A' aparut un nou comportement al consumatorilor. sociali. Ea vine catre tine. cum sa faci designul cat mai atragator. dar mult mai inreresati de rezultate -. pragmaticii. aleg de preferinJa produsele cu durata de viaJa mai lunga. 'b' T . spune: Bl este fantastic la pat! Aceasta e publicitate.vezi Revista . in timp ce te /ixeaza pe tine. lor '80. 1997). Psihologia consumatorului -..

1. MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA. Pentru a se dezvolra §i pentru a evita esecul firmele trebuie sa produd exact acele bun uri pe care consumatorii le doresc. inclinatia marginala spre consum este constanta. .. obiceiurile. Legea psihologica a preferinJei pentrs lichiditate .care pune in evidenra rendinta pasrrarii veniturilor sub forma baneasca. pe terrnen scurt. Obiectivul principal al acestui domeniu esre In~elegerea.cultura §i mediul social . Echilibrul economic este explicat de Keynes (Heilbroner. pe care le numeste legi psibologice Jundamentale: .nerea membrilor familiei la studii sau a un or persoane dependente. j nm: \ 1. 1n rnasura In care veniturile cresc. aparent logica. iar cea destinata economiilor creste... oamenii inclina sa-§i mareasca consumul atunci cand venirul lor cresre.furnizeaza cadrul conceptual §i SUPClrtul metodologic necesare marketingului pentru tn~elegerea compor_ ramenrului de consum. APLlCATA.11. nu cheltuie toti banii pe care 1i au din diverse motive.1. §iJactori subiectioi (caracteristicile psihologice ale individului. spune el.. exogeni. 1994) prin actiunea cornbinata a trei legi. partea din venit consacrata cons. darorita accentuatei globalizari. • Constituirea unei mase de rnanevra pentru punerea In aplicare a unor proiecte speculative sau comerciale.1".§i influente endogene. pe cea internationala.Legea psihologica a inclinaiiei oamenilor spre consum .§tiinsa orientata cu precadere spre studierea comporramentuiui rnarfurilor. unde sunt 'incadrati factorii personali §i cei psihologici. traditiile. 1994). Comportarnentul consumatorului este important intr-o economie de pia~a deoarece el ofera singura justificare acceptabila pentru 'productia de bun uri: nimeni nu consuma resurse pentru a produce un bun sau un serviciu care nu este cerut de consumatori! Dezvoltarea tehnologiei §i cornportamentul consumatorilor sunt cei doi facrori de care depinde eficienta oricarei afaceri moderne.. • Asigurarea unei averi mostenitorilor. 0 mare firma producatoare de automobile l-a solicit at pe profesorul Katona sa stabileasca factorii care influenteaza oscilatiile in vanzarea automobile1or.. Keynes s-a ocupat de problernatica raportului dintre venit §i consum: "de regula §i in medie.1.111"11.1". atunci ar trebui sa creasca §i vanzarile de automobile.. explicarea §i prezicerea actiunilor consumatorilor tn anurnite circumstante date. • Posibilitatea de a beneficia de dobanzi §i sporuri de valoare. PSIHOLOGIE SOCIALA. fiecare consumator In parte. cum se relaxeaza oamenii! Deciziile pe care le luarn. Economia . Marile firme s-au convins ca aceasra relatie.. cum muncesc. • Senzatia de independenta.indivizii nu-si consuma in totalitate veniturile tinzand sa economiseasca 0 parte din aces tea. • Zgarcenia. cum sunt: • Crearea de rezerve pentru situatii neprevazute. mai ales pentrucei care rraiesc din venituri salariale exclusiv. ci §i sanatatea economiei nationale §i. ce influenteaza cheltuielile penrru consum.explica oscilariile in vanzarile de autoturisme prinoscilatiile pietei fortei de mundi: adica atunci cand "sunt vremuri bune". 10. Totusi. Influenrele care dererrnina acest comportament sunt foarte diverse §i. oare ca~i dintre noi rnai suntern de acord cu aceasta afirrnatie sau caSi ne mai cornportam asa? Imediat dupa Razboi. dar nu cu adt cu cat cre§te venitul" (Keynes. Keynes crede ca. afecteaza nu doar viata noastra personala.~ 264 265 . SUnt grupat~ In influente exogene . Indivizii. adica atunci cand veniturile cresc.. - Legea psihologica a inclinaJiei spre eficierlJa marginalCf - - care explica tendinra indivizilor de a investi partes economisita din venit numai cu conditia perspectivei de a obtine un profit sigur.umului se diminueaza. 1970. • Perspectiva rnajorarii treptate a standing-ului. LA PROBLEMATlCA CONSUMATORILOR hologiei economice -. • Asigurarea in fara unui raport viitor nefavorabil intre venit §i cheltuieli dererrninar de irnbarranire. §i nu al cumparatorilor . ce gandesc. Keynes identifica foctori obiectivi..'11"1"1"1111". de cele mai multe ori.11"". apud Heilbroner.. Deci.1.1. . De aceea este atat de important pentru departamentele de marketing ale rururor firmelor competitive sa afle ce doresc. intreti. institutiile sociale).

ts-a putut observa cresterea vanzarilor la automobile sau la obiectele de folosinta indelungata. care rezista uneori ani de zile acestei ispite pana cand intr-o zi. Nu este lipsit de irnportanta faptul ca acest lucru nu se inrampla chiar ~a. Deci. iar ceta~eanul Y. obisnuintele. atunci niciodata nu ar fi avut loc crahul Bursei din 1929! Katona "a descoperit" psihologia econornica (Bogathy. stau In vitrine 24 de ore din 24 ispirindu-i §i influentandu-i prin reclame pe cumparatori.nesiguranta" viitorului in 2 moduri: 1. au existat perioade de recesiune economica. Bursa. mobila etc. Atunci cand majoritatea oamenilor vedeau viitorul in culori sumbre. din 4 In 4 luni In anii '50 §i din 3 in 3 luni in anii '60 au incercat sa raspunda la urrnatoarele inrrebari: _ Ce sernnificatie subiectiva au pentm diferite persoane schimbarile intervenite In veniturile lor? _ Ce asreapta In viitorul apropiat din punct de vedere _ economic cei chestionati? Cum vad modificarile economice ale ~arii §i ale lor personale intr-o perspectiva mai lunga sau mai I . intentiile care au devenit componente ale personalitatii noastre rnult timp raman J[ !. 1995) prin faptul d a observat ce forsa econornica poate deveni actul decizional individual atunci cand numeroase decizii economice se iau In toate familiile americane fa~a de numarul limitat al deciziilor economice luate de Guvern. Fiecare dintre noi avem perspectiva trecerii timpului: psihologia ncastra cuprinde 0 parte din experienta traita. atitudinile noastre fasa de viitorul apropiat. §i in rimpuri rele. at unci cand oamenii se a§teptau la . iar nurnarul de automobile vandute era 'in scaderel) Po mind dela 0 iporeza interesanta. televi- zoarele. gandirea pozitiva sau negativa pot deveni factori care influenteaza direct economia. Katona §i colaboratorii sai au stabilit ca aceasta constatare este valabila nu numai la automobile. banci. Aplicand aceleasi modele care au functionat pana in prezent (atitudinile. Din cercetarile lui Katona a reiesit faptul ca. adica §i in timpuri bune. sau viitorul sa aduca schimbarea in bine a siruatiei dad aceasta era percepud ca proasta. masinile de spalat. PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR nu functioneaza in realitate.I I scurta? Din anchetele sociale efectuate asupra a mii §i mii de familii din diferite par~i ale Americii a reiesit cu 0 deosebita pregnanta faptul cii indiferent de starea economiei sau a situatiei rnateriale individuale. indiferent de starea situatiei in momentul anchetei. in pofida tuturor presiunilor rnotivationale interne sau ispitei reclamelor sofisricare.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLlCATA 10. cand lumea i§i cumpara automobile §i perioade in care economia era (aparem) in ascensiune. Tocmai cornporramenrul rational fa~a de viitorul nesigur constituie 0 problema irnportanta pentru multi teoreticieni ai econorniei.mai bine". ci de semnificatia subiectiva a acestei schirnbari. Faptul ca viitorul este nesigur §i ernul nu poate prevedea ce se va intampla este apreciat ca fiind bariera cea mai important a in calea realizarii unui comporcarnenr rational. dad acesta era perceput ca bun. sau functioneaza dupa cu rotul alte reguli! (De exemplu. Prod use cum sunt frigiderele. Am fi teritati sa presupunem ca deciziile oamenilor privind achizitionarea bunurilor de folosin~a indelungata sunt luate de oarneni izolati §i independenti unii fa~a de ceilalti §i d este 0 pura inrarnplare faptul cii cetateanul X i§i cumpara un anum it obiect. iau decizia sa cumpere un astfel de produs. Temele anchetelor sociale efectuate sistematic din 6 in 6 luni in anii '40. brusc. factori ce pot dererrnina cresterea sau scaderea unei industrii intregi. oarnenii au luat 0 astfel de decizie economics pe baza unei aprecieri pozitive asupra evolutiei viitoare a economiei §i a starii materiale a familiei lor. Daca argumentatia anterioara ar fi fost valabila. deprinderile. altul. adica viitorul sa fie mai bun decat prezentul. prezentul perceput. Adrninistram . vanzanle la automobile au scazut. Ce se intarnpla intr-un astfel de moment? lara 0 intrebare la care ani de-a randul nu s-a raspuns. S-a dernonstrat d optimismul sau pesimismul. profesorul George Katona a presupus ca intentiile de curnparare nu sunt determinate de modificarile inrervenite In veniturile personale. dar §i pentru roate articolele de folosinta indelungara. cum iIi cheltuie oamenii veniturile? 266 1 i 267 .

pentru a preveni scadereanivelului lor de trai ei "intra" in banii economisiti. La cei cu venituri in stagnare sau tara nici 0 perspectiva de revigorare in viitor apar mai purine cheltuieli pentru achizitionarea produselor de folosinta indelungata. constante care sunt urrnarite cu consecventa intr-o viasa in functie de care consumatorui isi regleaza comportamentul.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA 10. Cheltuielile cresc mai rnult decat ar trebui atunci cand cresc veniturile §i se asteapta alte cresteri in viitor. 1. Cheltuielile sunt rigide 'in jos §i flexibile in sus. Din perspectiva psihologiei consumatorului ne intereseaza cum se schimba cheltuielile in functie de modificarile veniturilor. Oamenii nu vor sa-§i modifice obiceiurile de consum. 2. ci doar din puncr de vedere al beneficiului acestui venit. conducarorii. Dad veniturile familiei au fost mai mari anul acesta decat anul trecut. Aceasta afirmatie a lui Katona pune intr-un context total diferit discutia. Economistul argumenteaza cii veniturile temporale nu au nici 0 legatura cu veniturile planificate. In timp ce teoriile bazate pe venituri constante. Familiile cu scaderi tempo rare nu-si reduc consumul fasa de venitullor mai mic. Modul in care modificarea veniturilor influenteaza comportamentul nostru economic nu poate fi cercetat in mod izolar. Cele doua "poziSii" sunt: • Teoria lui Friedman: Oamenii fac 0 distinctie clara intre componenta constanta §i cea ternporara a veniturilor lor. Teoria anterioara este in conrradictie cu dinamismul caracterisric economiei americane. uneori nici nu prea credem in ele. atunci vorbim despre 0 cre§tere ternporara a veniturilor. astfel incat imaginatia influenteaza intr-un gradrnai mic comportamentul nostru. Ornul invata acomodandu-se Ia schirnbarile sociale §i economice. • Teoria lui Katona: Critica teoria precedenta deoarece accentuarea planificarii pe terrnen lung §i a asteptarilor ferme exclude flexibilitatea §i invatarea. nici chel- I I I • tuielile.rezolvara" prin crearea unor imagini despre modul de desfasurare a evenimentelor viito are (in ceea ce priveste viata.) . 1995). Relativ multe familii cu cresteri constante ale veniturilor cheltuie sume importante pentru achizitionarea bunurilor de folosin~a indelungata. ideile noastre despre evolutia viitoare a evenimentelor ecoriomice nu sunt precise. teoria lui Katona acorda 0 import ansa deosebita tocrnai evenimentelor imprevizibile in explicarea comportamentelor actuale §i in previziunile comportamentului viitor.: De obicei. influenteaza evenimentele economice nea§teptate. . d nimic in afara de venit nu influenteaza consumul.Acumularile rapide ale familiilor la cre§terea consranta a veniturilor constituie o trasatura caracteristidi perioadelor bune din punct de vedere economic. La fel put em distinge 0 scadere constanta §i 0 scadere temporara a veniturilor. Problema viitorului imprevizibil este . 2. dar desconsidera influentamodificarii atitudinale §i aspirationale ale cheltuielilor viitoare. 4. dar se asteapta la un venit mai mic pentru anul viitor. nu sine cont de imprevizibilitate. economia etc. Ipoteza conform careia comportamenrul planificat pentru 0 viasa intreaga sau pentru 2-3 ani inainte este un comportament rational trebuie inlocuita cu aceea care sustine d baza comport amentului inteligent este acomodarea prin flexibilirare §i irrvatare (Bogathy. PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR neschimbate §i influenteaza cornportamentul nostru indiferent de §ansele viitorului sau de nesigurantele noastre legate de ele). dar nu-l dererrnina deloc. atunci putem vorbi despre 0 crestere constants a veniturilor. 3. Dad veniturile unor familii au fost mai mari anul acesta decar anul trecut §i membrii familiei se asreapta la un venit tot atilt de mare §i anul viitor. Rearnintim d Milton sustinea teoria conform careia consumul nu reactioneaza La scaderile tempo rare sau rrecatoare ale veniturilor iar Friedman. Cei cu scadere constanta a veniturilor i§i rnicsoreaza in primul rand cheltuielile pentru articolele de folosinta indelungata. ill I] "I: 268 i 269 . pe planificare. Veninrrile temporare nu influenteaza achizitionarea de bun uri materiale de lung a folosinta. Deci reactiile cumparatorilor faSa de rnodificarile veniturilor nu sunt simetrice. Teoria nu numai d nu sine cont de veniturile momentane ca sursa a venitului actual.

consum §i evaluare a produselor §i serviciilor de la care ea se asteapta sa-i satisfaca trebuintele (Blythe. au fost elaborate mai rnulte definitii. §i producator. prin combinarea circurnstantelor individuale §i elementelor de personalitate. legate direct de obtinerea §i utilizarea de bunuri sau servicii. care sunt lucrurile §i locurile care Ii influenseaza" (Blythe. cat §i In cel al producsiei de bunuri §i servicii" (Mihut §i Pop. variabile de personalitate. credintelor. 1997). Conceptul de comportament de consum Conceptul de comportament al consumatorului se refera la conduit a pe care persoana consumatoare 0 manifesta in cercetarea penrru cumparare. cateva fiind prezentate in continuare: Concept prin excelenra multidimensional. anrurajului frecventat etc. a uneicunoasreri acurate a trebuintelor. Elernentele definitorii pentru comport:amentul de consum evidentiare de toate aceste definitii sunt urrnatoarele: • comporrarnenrul consumatoruIui esre un sistern complex de rnanifestari. Incercand 0 descriere a ariei de cuprindere a comportarnentului de consum .3. atilt darorita evolutiei In timp a generatiei de consumatori confruntaSi cu schimbarile pe care ei le produc. • comportamentul consumatorilor deterrnina interactiuni §i de aceea este important de §tiut "ce cred consumatorii. 1998). decizii. prin acte decizionale individuale sau de grup privitoare la acestea (Catoiu §i Teodorescu. 1994).:e fac. arirudinilor §i deciziilor consumatorului privind urilizarea veniturilor sale pentru curnpararea de marfuri. • comportarnentul consumatorului irnplica actiuni succesive sau concomitente pentru selectarea unei alternative sau alteia. 0 definitie generics a comportamentului de consum 11ilustreaza ca ansamblu al actelor decizionale realizare la nivel individual sau de grup. ce sirnt §i .ca rezultanra specifid a unui sistern de relarii dinamice dintre procesele de percepsie. • comportamentul consumarorului este dinarnic. intrucat reactiile acestora sunt determinate in foarte mare rnasura de problemele mediului In care traiesc. Factorii care forrneaza §i influenteaza comportamentele de cumparare §i consum Modul in care consumatorii abordeaza deciziile de cumparare §i consum cunoa§te 0 mare diversitate. deciziile de curnparare §i consum ale fleesrui individ au 0 configuratie parriculara (Boier. Modificarea In timp ii deterrnina pe producarori sa monitorizeze permanent clientii pentru a aveasiguranta unei perceptii reale. cat §i datorita aparitiei de noi factori ce influenteaza direct comportarnenrul acestora. 1996). preferinrelor. concretizate In decizii. 10. 1994). ce caracterizeaza integrarea individului sau a grupului in spatiul deschis de ansamblul bunurilor de consum §i serviciilor existenre in societate la un moment dat.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA 10. Astfel. • dezvoltarea individualitatii omului atat pe cale narurala. care dimensioneaza oferta pe piasa. atitudine. 1997). corecre. Totalitatea actelor. • comportamentul consurnarorului este rezulranta actiunii concertate a diferitor variabile endogene §i exogene asupra individului (Kotler. LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR 10. PSIHOLOGIE SOCIAL~ APLICATA. atitudinilor acestora fasa de produsele §i serviciile lansate pe piasa (Plaias. inforrnatie. 270 • t J VI . pozi~iei ocupate in societate. preferinte. • comportamentul consumatorilor deterrnina schirnburi intre oameni §i de aceea "in cazul relariei dinrre consumator. 1994). comportamentul de cumparare al oricarui consumator nu este deloc un act aleatoriu.ca parte a conduitei economice -. cat §i prin educatie se reflect a In comportarea lui prin interrnediul preferintelor. in vederea satisfacerii nevoilor actuale §i viitoare. serviciisi pentru economii (Boier. arirudinilor §i valorilor. atirudini. care dimensioneaza cererea.iar complexitatea sa deosebira se explica prin multitudinea factorilor care influenteaza. 1994). rnotivatie §i manifestare efectiva. cunoasrerea reciproca este esensiala atilt In procesul de cumparare. rnotivatii. 2001).2. incluzand procesele decizionale care preced §i deterrnina aceste acte (Blythe. Mai mulr.

10. specialistii admit ca. marketi:' psihologie. rolul §i statutul social. grupurile sociale . • Jactori endogeni. • Jactori de context . in mai multe subcategorii: . stilul cognitiv. Philip Kotler ofera in cartea sa. stilul perceptiv.economie. variabilele de personalitate.factori sociali _:_ in cadrul acestei subcategorii se regasesc: grupurile de referinta. convingerile §i atitudinile. regimul politic §i reglementarile legale privind produsul (daca exista). Kotler aceasta categorie se divide.MANUAL DE PSIHOLOGIE SOCIAL. fapt care explica existenta in literatura de specialitate a mai multor clasificiiri. Modelul comportamentului de consum dupa P. categoria socio-profesionala. abordand 0 rnaniera de prezentare care descinde de la un nivel de maxima generalitate spre sfere cu specificitate tat mai crescuta.§i la stilul de viasa. nivelul de instructie. stilul de viasa. . situatia rnareriala.liderii de opinie §i clasele sociale. este necesara cunoasterea ansamblu_ lui de factori ce actioneaza interdependent asupra lui. Primii includ motivatia. practic tot ce priveste psihicul urn an (Kotler. PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA LA PROBLEMATICA CONSUMATORILOR direct sau indirect. 272 273 . . dar modulin care actioneaza. cultura secundara §i clasa sociala a consumatorului. convingerile §i atitudinile. mediul de rezidenta . Philip Kotler ilustreaza in Managementul marketingului un model detaliat de analiza a factorilor de influenta a comportamen_ tului de consum. locul §i rolul acestor factori in dinamica organizarii compertarnentului de consum sunr privite diferit. ocupatia. sociologie etc. un model al comportamentului consumatorului: Va propunem 0 clasificare a factorilor care stau la baza formarii §i gestioneaza comportamentul de consum.facrori culturali aceasta subcategorie include: cultura.1. marirnea menajului. subdivizati in factori psihologici §i personali. personalitatea §i imaginea de sine. eel din urrna la randul sau cuprinde familia. In urma sisternatizarii acestor factori intr-o schema.din aceasta subcategorie fac parte: varsta §i etapa din cadrul ciclului de viata.grupul de referinta §i eel de apartenenta . nivelul de ansamblu al tehnologiei in ramura productiei din care face parte produsul vizat. • Jactori exogeni.factori personali . familia.categorie care se refera la: nivelul general al economiei nationale §i mondiale.~ comportamentului de consum. care subsurneaza cultura §i mediul social. inva~area. modul de distributie al produsului §i modul de pra~ movare al acestuia. valorile personale. procesul decizional de cumparare §i consu Indiferent de domeniul caruia 'iiapartin . rezultand 0 grupare a factorilor in patru categorii. pentru explicar.factorii psihologici cuprind: rnotivatia. delimitand doua categorii principale: Stimuli de marketing: • produsul • pretul • distributia • promovarea ~ Procesul de decizie a cumparatorulul: • identificarea problemei • cautarea inferrnatiei • evaluarea • decizia • comportamentul de curnparare Deciziile curnparatorulul: • alegerea produsului • alegerea marcil • alegerea vanzatorului • alegerea momentului curnpararf • cantitatea rnarfi! achiziticnate - • factori sau stimuli de marketing - Factori de context: • economia • tehnologia • politica • leglslatia f-+- f-+ Factor! de mediu: • culturali • sociali • personali • psihologici f-+- • caracteristicilemediului de provenienJiial consumatorului - Fig. Factorii personali se refera la variabilele demografice varsta. Managementul Marketingtt!ui. venitul. la randul ei. 2001).~ APLICATA )0. . sex.. dupa cum urmeaza: dinaceastii categoric fae parte: produsul in sine cu utilitatea §i caracteristicile sale pretul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful