Sunteți pe pagina 1din 10

AMPLASAREA CULTURII SI ASOLAMENTUL

- Alegerea terenului
Lucerna are nevoie de temperaturi ridicate pe parcursul sezonului de vegetatie si de
soluri foarte fertile pentru a atinge potentialul de productie optima. Cele mai multe
terenuri agricole din Romania satisfac aceste criterii si sunt potrivite pentru producerea de
lucerna.
Lucerna nu tolereaza stagnarea apei in timpul cresterii active, de aceea trebuie ales
locul cu un bun drenaj care nu are un nivel prea ridicat al apei freatice.
Producerea de lucerna, in general, mareste continutul de substante organice din sol si
duce la o fertilizare suficienta a solului. Terenul nivelat este de preferat pentru producerea
de lucerna.
Pentru lucerna irigata panta terenului nu trebuie sa depaseasca 12%, o panta mai mare
duce la ingreunarea efectuarii recoltarii, irigarii si pregatirii patului germinativ.
- Plante premergatoare lucernei
Cultura premergatoare lucernei este de o mare importanta pentru pregatirea solului in
vederea semanarii lucernei si incorporarea oricaror resturi vegetale. In cazul semanarii la
sfarsitul verii, lucerna poate sa urmeze dupa orz, grau, ceapa, sau cartof timpuriu.
Lucerna semanata primavara poate sa urmeze dupa sfecla, floarea-soarelui, rapita sau
legume.
- Rotatia culturii
Nu este indicata semanarea lucernei dupa alte leguminoase pentru ca fac parte din
aceeasi familie si numerosi daunatori si boli se transmit la cultura de lucerna. De
asemenea nu se seamana lucerna direct dupa lucerna pentru ca exista posibilitatea
autointoxicarii (cauzata de compusi organici care raman in sol dupa lucerna) precum si
din cauza bolilor, nematozilor si insectelor daunatoare. Trebuie sa treaca cel putin 1-2 ani
pentru a se putea semana din nou lucerna in acelasi loc.
Dupa lucerna urmeaza in rotatie, de preferinta, plante anuale care se insamanteaza
primavara in urgenta a II- a, respectiv porumbul pentru boabe si siloz, iarba de Sudan.
INGRASAMINTE SI AMENDAMENTE
Administrarea corecta a ingrasamintelor este deosebit de importanta pentru a obtine o
productie si o rentabilitate maxima la lucerna. Fertilizarea adecvata a lucernei include
o analiza a elementelor nutritive necesare, alegerea ingrasamintelor adecvate si
aplicarea corecta a acestora. Elementele nutritive continute in fanul de lucerna
comparat cu 100% substanta uscata Kg/ha.
Productie de
lucerna – N P2O5 K2O Mg S
T/HA
9 200 48 175 27 16
13 318 72 276 42 25
18 440 105 367 58 32

Simptomele deficientei de azot se manifesta printr-o crestere pitica si o culoare verde


deschis sau galbuie a frunzelor de lucerna. Pentru a evita deficientele de azot, se va
utiliza inoculant Rhizobium la semanat pe un teren unde nu a mai fost cultivata lucerna.
In majoritatea cazurilor, fosforul este singurul ingrasamant care trebuie aplicat pentru
a obtine o productie maxima de lucerna in Romania. Pentru a evalua situatia fosforului
din sol se va face testarea inainte de semanarea lucernei. Pentru a corecta deficienta de
fosfor, se va utiliza un ingrasamant cu un continut ridicat de fosfor. Ingrasamintele se vor
incorpora in partea de sus a solului la o adancime cuprinsa intre 5 si 10 cm.
Gunoiul de grajd este o sursa excelenta de fertilizare, contine mai multe elemente
nutritive fata de ingrasamintele artificiale, si este si mai ieftin. Analiza elementelor
nutritive la gunoiul de grajd obisnuit provenit de la vite arata 0,56% N, 0,23% P (P2O5) si
0,60% K (K2O).
Lucerna poate fi fertilizata aproape la orice data din an dar aplicarea
ingrasamintelor este de preferat toamna tarziu sau la sfarsitul ierniii pentru ca fosforul sa
aiba timp sa se deplaseze in sol cu ajutorul precipitatiilor din iarna si sa fie preluat in
momentul in care incepe dezvoltarea radacinilor primavara.
LUCRARILE SOLULUI
Lucrarile solului fac sa sporeasca acumularea apei si a elementelor nutritive in sol
si in aceeasi masura sa contribuie la lupta impotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor.
Pentru lucerna lucrarea de arat a solului se realizeaza cu tractorul in agregat cu plug si
grapa stelata GS-1,2. Lucerna nu se enumera printre plantele foarte exigente fata de
nivelul adancimi araturii, in schimb are nevoie de un pat germinativ bine maruntit, asftel
incat sa ajunga samanta in contact intim cu solul, pentru favorizarea unei rasariri rapide si
dezvoltare normala a plantelor in primele faze de dezvoltare. Cand semanatul se face
primavara, aratura se va realiza de preferinta in prima jumatate a toamnei la adancimea
de 22-25 cm. In anumite situatii cand lucerna este semanata dupa cereale de toamna
aratura va fi precedata de o lucrare de dezmiristire, realizata cu grapa cu discuri inclinata
corespunzator. Lucrarea de maruntire a bolovanilor se va realiza cu grapa cu discuri in
agregat cu grapa cu colti ce se va realiza in a doua jumatata a toamnei.
Pregatirea patului germinativ in primavara se va realiza in preajma semanatului cu
combinatorul sau cu agregatul de grape cu colti prevazut in spate cu bare metalice.
Cand semanatul se face la sfarsitul verii sau inceputul toamnei este indicat ca
pregatirea solului sa se faca cu grapa cu discuri, ce poate mobiliza solul pe adancimea de
10-14 cm sau prin lucrari repetate cu grapa cu discuri (2-3 lucrari), ultima lucrare
facandu-se in agregat cu tavalugul, in preajma semanatului. Cand solul este prea uscat,
este nevoie sa se aplice in prealabil, o irigare de 40-50 mm, care faciliteaza realizarea
unei araturi de buna calitate (realizata la 20-23 cm) cu eforturi energetice diminuate cu
30-35%.

SAMANTA SI SEMANATUL
Semanatul lucernei se poate face in doua situatii si anume la sfarsitul verii si
inceputul toamnei sau primavara, in care exista avantaje si dezavantaje in ambele situatii,
semanatul se executa cu semanatoarea SUP – 29.
Semanatul lucernei in cultura pura se face in randuri la 12,5 cm cu o cantitate de 20-22
kg/ha de samanta. Adancimea optima de semanat este de 1,5-2 cm, cand semanatul se
face primavara, si la 2-2,5 cm cand se insamanteaza la sfarsitul verii/inceputul toamnei.
Lucerna semanata la sfarsitul verii/inceputul toamnei se face in perioada 25
august-5 septembrie, cat mai devreme, ca sa ajunga la un grad suficient de maturitate
pentru a rezista la temperaturile scazute din timpul iernii. Lucerna semanata primavara se
face in perioada 1-15 martie in zonele de campie si 5-25 martie in zonele colinare
eventual cu o decalare de 10-12 zile in cazul unei desprimavarari intarziate. In principiu,
semenatul se va face dupa ce se creaza conditii favorabile de pregatire a patului
germinativ, cunoscand faptul ca o grabire a lucrarii, cand solul este insuficient de zvantat,
conduce la un semanat de proasta calitate si determina o rasarire neuniforma.

LUCRARILE DE INTRETINERE A CULTURII


-Combaterea buruienilor
Combaterea buruienilor perene inainte de semanatul lucernei.
Se realizeaza cu erbicide de preferat toamna, pentru ca erbicidul este translocat in
sistemul radicular al buruienilor si le distruge complet. Tratamentul cu erbicide primavara
este mai putin eficient, pentru ca se produce o translocare mai mica a carbohidrantilor in
jos inspre radacini, miscarea principala primavara este dinspre radacini spre frunze. Cele
mai intalnite buruieni perene de combatut sunt palamida, costreiul mare si volbura si se
realizeaza cu eficienta atunci cand pamantul este liber intre culturi. Tratamentul cu
Roundup este cel mai eficient si rentabil pentru buruienile perene, dar Clopyralid este cel
mai eficient erbicid pentru a combate palamida.
Combaterea buruienilor in culturile nou infiintate
Cele mai utilizate erbicide la lucerna abia rasarita sunt Benefex, un erbicid
preemergent si Pivot ce este un erbicid postemergent. Benefex este utilizat inainte de
semanat si inainte de rasarirea buruienilor si a culturilor de lucerna, se aplica pe suprafata
solului si este incorporat mecanic in sol, la o adancime de 2,5-5 cm cu ajutorul frezei sau
prin discuire de 2 ori la un unghi de 900. Acest erbicid nu este des folosit din cauza
costului ridicat desi combate un spectru larg de buruieni monocotiledonate si
dicotiledonate anuale.
Pivot este un erbicid foarte eficient care combate majoritatea buruienilor
dicotiledonate intalnite in culturile nou infiintate, acest erbicid se aplica in fazele de 2-3
frunze trifoliate a lucernei, ce ilustreaza fazele de dezvoltare la lucerna abia rasarita. Daca
aplicarea este intarziata se reduce eficienta combaterii buruienilor, deci aplicarea la timp
si planificarea sunt importante pentru o buna erbicidare. Eficacitatea Pivotului se
imbunatateste atunci cand este combinat cu un ingrasamant lichid (10-34-0, 28-0-0 sau
32-0-0) in doza de 2 l la hectar.
Cuscuta
Este cea mai periculoasa buruiana pentru productia de lucerna, apare ca o plantuta
fara radacini si are forma unui fir galben. Imediat ce cuscuta devine atasata de lucerna
tulpina ei se ingroasa, culoarea cuscutei galben/portocalie devine mai intensa iar planta
de cuscuta isi trimite lastariii secundari care se infasoara pe plantele adiacente. Pentru
combaterea cuscutei din lucerna in anul I se aplica erbicidul Pivot 1 l/ha, cand filamentele
de cuscuta sunt mici (5-8 cm) sau dupa recoltarea primei coase la 4-5 zile. Cuscuta se
combate eficient si prin aplicarea dupa prima coasa (4-5 zile) a erbicidelor Roundup,
Touchdown 3-4 l/ha, Reglone forte 3-7 l/ha.
- Daunatorii culturilor de lucerna
Sunt numeroase insecte daunatoare care se hranesc cu lucerna producand daune
asupra productiei si calitatii si din acestia amintim: nematodul tulpinilor, paduchele negru
al lucernei, plosnita lucernei, plosnita de camp, gargaritele frunzelor si radacinilor de
leguminoase, gargarita frunzelor de lucerna, buburuza lucernei si gandacul rosu al
lucernei.
Nematodul tulpinilor este un vierme foarte mic, are 5-6 generatii pe an putand sa
ierneze in toate stadiile de dezvoltare (ouale si larvele rezista la temperaturi scazute) in
radacinile sau tulpinile lucernei. Incubatia oualor are loc in 7-8 zile, iar dezvoltarea
larvelor dureaza 20-25 zile.
Plantele de lucerna infestate de acest daunator au tulpini scurte, necrozate de
culoare viloacee si crestere redusa. Viermele ataca deasemenea si mugurii si frunzele,
putand distruge plantele tinere, atunci cand sunt prezenti in numar mare.
Paduchele negru al lucernei este o insecta mica avand mai putin de 2 mm
lungime, adultii nearipati si aripati au o culoare negru stralucitoare, iar nimfele mai mici
au o culoare cenusiu spre negru. In cursul unui an sunt 10-15 generatii, ierneaza in stadiul
nearipat, formand colonii la coletul plantei. Primavara incepand cu luna martie, apar
femelele adulte nearipate infestand lucerna. Formele aripate apar mai tarziu in lunile
martie-mai, si depun oua de rezistenta toamna. Adultii si larvele produc daune directe
prin inteparea si sugerea sevei din planta. Pentru combaterea acestei insecte se recomanda
efecuarea tratamentului cu insecticidul Carbotox 37 CE, doza fiind de 1l/ha.
Plosnita lucernei este o insecta de culoare verde, are lungimea cuprinsa intre 7,6-
9,5 mm, si este acoperita cu perisori fini indreptati in jos, prezinta 2 puncte negre
deasupra capului, iar pe spate are 2 dungi longitudinale negre. Plosnita evolueaza in 2
generatii pe an partial suprapuse, ierneaza cu ou in ponta depusa in partea inferioara a
tulpiniii de lucerna. Eclozarea oualor se esaloneaza de la sfarsitul luniii aprilie pana la
sfarsitul lunii mai. Generatia I se dezvolta de la o temperatura de 11,50C pe parcursul a
34-39 de zile de la jumatatea luniii aprilie/sfarsitul lunii mai pana la sfarsitul lunii iulie.
Generatia a II-a se dezvolta pe parcursul a 33-40 zile de la inceputul luniii iunie/inceputul
luniii august pana la sfarsitul luniii octombrie.
Plosnita de camp este o insecta cu lungime intre 4,6-5,7 mm si are culoarea
verzui-cenusie femela, si verzui roscat pana la cafeniu masculul. Corpul este acoperit cu
perisori cenusii-bruni. Pata neagra din spatele corpului are diferite forme, in general litera
W. Larva are corpul de forma ovala de culoarea viitorului adult in functie de sex. Plosnita
de camp evolueaza in 2 generatii pe an suprapuse, iernand ca adulti sub resturile vegetale
din lucernarii. Aparitia adultilor hibernanti se esaloneaza la temperaturi peste 100C la
jumatatea lunii martie pana la inceputul lunii aprilie. Generatia I se dezvolta intr-o
perioada cuprinsa intre 37-42 de zile, respectiv din luna aprilie/inceputul luniii iunie pana
la inceputul lunii august, generatia II se dezvolta intre 33-41 de zile de la inceputul lunii
iulie/inceputul lunii august pana in luna octombrie.
Gargaritele frunzelor si radacinilor de leguminoase – insecta are dimensiuni
cuprinse intre 3,5-7 mm, este negru lucios sau maro inchis si gri pe abdomen. Pe spate
are solzi de forme diferite, peri scurti sau puncte colorate, si se observa si niste santuri.
Larva este de culoare alba-galbuie si are lungimea corpului cuprinsa intre 3-6 mm. Toate
speciile au o singura generatie pe an si hiberneaza ca adulti sau larve. Adultii apar
primavara devreme (martie-aprilie) si depun esalonat ouale izolat sau in grupe mici de
plante, sau la suprafata solului. Larvele patrund in sol hranindu-se cu nodozitatile
lucernei durata de dezvoltare este de 30-40 de zile, iar adultii apar la sfarsitul verii (iulie-
septembrie). Gargarita adulta se hraneste cu frunzele de lucerna pe timpul verii cauzand
rosaturi neregulate pe marginea frunzelor, cele mai mari daune se produc in culturile de
lucerna semanate primavara. Pentru prevenirea atacului speciilor de aceasta insecta se
recomanda, amplasarea noilor lucerniere la distanta de 2-3 Km de cele vechi si semanatul
lucernei la sfarsitul verii (20 august – 10 septembrie), in acest caz nu se mai face tratarea
semintelor. Efectuarea tratamentelor chimice de combatere se vor efectua in functie de
densitatea adultilor hibernanti si de pragul economic de daunare (PED).
Buburuza lucernei este o insecta cu 2 generatii pe an si hiberneaza ca adult la
baza tulpinilor sau sub resturile vegetale. Adultul are corpul de 3-4 mm lungime, rotunjit
cu abdomenul plat. Partea dorsala a corpului este roscata si prezinta peri fini si pete
negre. Adultii hibernanti apar in lucerniere in lunile aprilie-mai, iar dupa 2-3 saptamani
de hranire depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Larvele se dezvolta in 15-30 de
zile. Prima generatie apare in perioada aprilie-iunie, iar a doua generatie iulie-septembrie.
Atacul acestui daunator este caracteristic, adultii si larvele rod frunzele, extragand hrana
prin presare, frunzele atacate raman numai sub forma unor nervuri albite, uscate alternand
cu portiuni neatacate. Pentru prevenirea atacului buburuzei lucernei se recomanda
amplasarea noilor lucerniere la distanta de cel putin 2-3 km de cele vechi si se recomanda
tratamente chimice cand se determina o densitate a adultilor hibernanti de 5-6
adulti/metru patrat.
Gandacul rosu al lucernei este o insecta avand corpul de forma ovala, culoare
rosie cu 10 macule negre si capul negru, lungimea corpului fiind de 5-7 mm. Larva este
de culoare galben-cenusie si are lungimea de 8-10 mm, ultimile segmente toracice si
abdominale au negi de diferite marimi si prevazuti cu pori. Aceasta insecta are o singura
generatie pe an si hiberneaza ca adult in sol. Adultii apar primavara devreme in luna
martie cand temperatura este de 8,50C si dupa 6-8 zile de hranire incep depunerea pontei.
Larvele apar in lunile aprilie-mai, dezvoltarea acestora esalonandu-se pe parcursul a 21-
28 zile, timp in care se hranesc intens dupa care se retrag in sol pentru impupare. Adultii
si larvele rod frunzele de la margine spre interior, perforandu-le sau rozandu-le in
intregime. Combaterea se va face prin aplicarea tratamentelor chimice, cand populatia
depaseste PED este de 5 adulti hibernali/metru patrat.
- Irigarea lucernei
Consumul de apa al lucernei este cuprins intre 5.500 m3/ha in zona racoroasa- umeda
a Romaniei si 8.000 m3/ha in zona calda secetoasa. Productia de lucerna pe terenurile
irigate s-a dublat in zona calda secetoasa din sud si sud-est a tarii, iar pentru zona
moderata din nord, nord-est productia a crescut cu 39% si in zona racoroasa-umeda s-a
inregistrat o crestere a productiei cu 15%. Atunci cand irigarea se executa corect,
respectandu-se nevoile plantelor, sporurile de productie obtinute la lucerna sunt ridicate,
lucerna situandu-se printre culturile cu cel mai bun raspuns la irigare. Se realizeaza
productii ridicate prin irigare, dar trebuie avut in vedere factorii economici, consumul
energetic pentru furnizarea apei, costul intretineriii sistemului de irigatii, costul
achizitionarii, exploatarii si intretinerii echipamentelor de irigat. Solul este o componenta
activa a procesului de irigare, acesta avand rol de stocare a apei din precipitatiii si irigatii.
Capacitatea de apa utila (CAU) difera foarte mult de la o zona la alta. De exemplu in
solurile brun-roscate din sudul judetului Olt capacitatea de apa utila accesibila plantelor
pana la aparitia stresului este de 400 m3/ha in timp ce solurile afluviale cu textura foarte
grea din Campia Romana estica au capacitatea de apa utila de 1.100 m3/ha.
RECOLTAREA LUCERNEI
Productia de lucerna si calitatea furajului sunt invers proportionale. Recoltatul
lucernei se realizeaza prin cosirea de mai multe ori a lucernei de 3 pana la 5 ori.
Intervalul intre coase depinde de modul de utilizare a lucernei si destinatia acesteia.
Pentru furajarea vacilor de lapte performante se foloseste un fan de cea mai buna calitate,
acesta se obtine prin cosirea lucernei in faza de sfarsit de imbobocire, la un interval dintre
coase de aprox. 30-32 de zile primavara si toamna la 27-29 de zile, vara. Atunci cand se
urmareste mai mult productia de lucerna furaj dar calitatea nutritiva este mai putin
importanta, cosirea se face la 32-36 de zile primavara si toamna, si la 29-32 de zile vara.
In general productia de furaj de la prima coasa are tendinta de a fi mai mare decat la
coasele urmatoare. Conditiile climaterice pot impune data la care se poate face ultima
recoltare a fanului si tehnica recoltarii toamna afecteaza vigoarea lucernei primavara.
Ultima recoltare din sezon trebuie sa aiba loc la 4-6 saptamani inainte de primul inghet.
Operatia de cosire se executa cu tractor + cositoare sau cu ajutorul echipamentului de
recoltat furaje.
Lucerna verde are o digestibilitate ridicata asigurand in medie 0,7 UN si 30 g P.B.D.
la un kilogram de nutret cand este recoltata in faza de inceput de inflorire. Lucerna
constituie un nutret bun pentru toate speciile de animale, bine valorificata in hrana
animalelor producatoare de lapte, a femelelor gestante si a tineretului in crestere si
dezvoltare. Nu se administreaza hrana in stare plouata sau cu roua se lasa in brazda
pentru palire 2-3 ore. Cand animalele nu sunt obisnuite treptat cu consumul se produc
tulburari gastrointestinale.
Pentru a preveni aceste tulburari se recomanda introducerea treptata in hrana, in
timp de 7-8 zile si numai sub forma palita, iar adaparea animalelor se face inainte de a
consuma lucerna cu cel putin o ora. In cazul in care pentru stimularea vegetatiei s-au
administrat ingrasaminte cu azot, nu se va utiliza in hrana animalelor dimineata cand
animalele sunt flamande deoarece se produc tulburari gastro-intestinale mai ales pe timp
umed.
Lucerna cosita se administreaza bovinelor adulte in cantitati zilnice de 40-50 kg, mai
ales in hrana vacilor in lactatie si gestatie avansata. La tineretul bovin in functie de varsta,
greutate si destinatie se recomanda 25-35 kg pe zi si animal.
Atunci cand facem fan, uscarea cat mai rapida a lucernei reprezinta punctul cheie.
Procedeul de obtinere a fanului cuprinde 4 etape. Prima etapa consta in cosirea lucernei
cu o cositoare, apoi dupa cateva zile fanul uscat partial este intors pe rand, acest procedeu
grabeste procesul de uscare si imbunatateste eficienta la balotare. Dupa ce fanul s-a uscat
suficient, este balotat in baloti de diferite marimi in functie de: utilizarea fanului balotat,
conditiile de vreme, marimea exploatatiei de lucerna, echipamente disponibile de balotat.
Ori de cate ori este posibil evitati sa balotati fanul care are sub 12% umiditate pentru
ca se scutura frunzele de lucerna pe sol determinand o pierdere exagerata iar fanul balotat
la un continut prea mare de umiditate provoaca formarea mucegaiului si decolorarea.
Depozitarea lucernei este importanta deoarece reduce calitatea acesteia. Mucegaiul se
poate dezvolta in fanul depozitat la un continut de umiditate mai mare de 20% si este
periculos pentru animale. Exista consrvanti disponibili pentru fan dar acestea se vor
folosi la fanul balotat la un procentaj de umiditate cuprins intre 18-30%. Conservantii
pentru fan se aplica la data balotatului si cei mai buni conservanti sunt acizii organici si
anume acidul propionic sau amestecul de acid acetic cu acid propionic.
Fanul de lucerna reprezinta fanul de cea mai buna calitate utilizat in alimentatia de
stabulatie a animalelor. Cuprinde cantitati mari de proteina digestibila, 80-135 g, cu
valoare biologica ridicata, saruri minerale, din care 15-22 g/kg calciu si un continut
ridicat in caroten, 50-100 mg/kg.
Valoarea nutritiva a fanului de lucerna depinde de faza de vegetatie la care sunt
recoltate plantele si modul de uscare si conservare. Cunoscand ca substantele nutritive
sunt acumulate in frunze si flori, 4/5 din totalul proteinelor se gasesc in aceste organe, o
deosebita atentie trebuie sa se acorde uscarii si transportului.
Este consumat cu placere de toate animalele si are o digestibilitate ridicata. In hrana
femelelor de reproductie atat in perioada de pregatire pentru monta cat si in perioada de
gestatie, substantele nutritive din fanul de lucerna au actiune favorabila asupra
dezvoltariii fetusilor precum si in formarea de rezerve care vor fi folosite la lactatia
urmatoare.
La tineretul taurin fanul de lucerna favorizeaza dezvoltarea tubului digestiv, are
actiune stimulatoare asupra inmultirii simbiontilor din rumen, favorizeaza consumul unei
cantitati mari de furaje fibroase si suculente obtinandu-se animale cu constitutie robusta.

Evaluare