Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

NICOLAE EŞANU ADRIAN ŢĂRAN - MOROŞAN

CONTABILITATE DE GESTIUNE

- APLICAŢII PRACTICE -

EDITURA ALMA MATER


SIBIU 2004
CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE 6
Cap. 1. REPARTIZAREA CHELTUIELILOR INDIRECTE 8
1.1. Procedeul suplimentării în varianta coeficientului de suplimentare
unic sau global
8
1.2. Procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor de suplimentare
diferenţiaţi
11
1.3. Procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor de suplimentare
selectivi
14
1.4. Procedeul suplimentării în varianta cifrelor relative de
structură 17
1.5. Probleme propuse 20
Cap. 2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR
DE PRODUCŢIE ÎN VARIABILE ŞI FIXE 22
2.1. Procedeul celor mai mici pătrate 22
2.2. Procedeul punctelor de maxim şi de minim 26
2.3. Probleme propuse 29
Cap. 3. PROCEDEE DE EVALUARE ŞI CALCULARE A
COSTURILOR PRIVIND PRODUCŢIA DE FABRICAŢIE
INTERDEPENDENTĂ
30

3
3.1. Procedeul evaluării şi decontării prestaţiilor reciproce la costuri
ipotetice
30
3.2. Procedeul evaluării şi decontării prestaţiilor reciproce la costuri
efective
36
3.3. Procedeul evaluării şi decontării prestaţiilor reciproce “în
scară” 44
3.4.Probleme propuse 48
Cap. 4. PROCEDEE DE CALCUL AL COSTURILOR
UNITARE 50
4.1. Procedeul diviziunii simple 50
4.2. Procedeul cantitativ 51
4.3. Procedeul indicilor de echivalenţă simpli 53
4.4. Procedeul indicilor de echivalenţă complecşi 56
4.5. Procedeul indicilor de echivalenţă agregaţi 59
4.6. Procedeul valorii rămase 64
4.7. Probleme propuse 66
Cap. 5. MODELE CONTABILE DE ORGANIZARE A
CALCULAŢIEI PE PURTĂTORI
68
5.1. Modele contabile fundamentate pe organizarea dualistă a
contabilităţii
68

4
5.2. Modele contabile fundamentate pe organizarea integralistă a
contabilităţii
84
5.3. Probleme propuse 88
Cap. 6. METODA GLOBALĂ DE CALCULAŢIE A
COSTURILOR
91
6.1. Aplicaţie practică rezolvată 91
6.2. Probleme propuse 98
Cap. 7. METODA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR PE
FAZE DE FABRICAŢIE
100
7.1. Varianta fără semifabricate 100
7.2. Varianta cu semifabricate 121
7.3. Probleme propuse 134
Cap. 8. METODA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR PE
COMENZI DE FABRICAŢIE
140
8.1. Aplicaţie practică rezolvată 140
8.2. Probleme propuse 153
Cap. 9. METODA STANDARD-COST 154
9.1. Metoda standard-cost parţial 154
9.2. Metoda standard-cost unic 164
9.3. Metoda standard-cost dublu 172
9.4. Probleme propuse 179
Cap. 10. METODA GEORGES PERRIN 184
5
10.1. Aplicaţie practică rezolvată 184
10.2. Probleme propuse 191
Cap. 11. METODA DIRECT COSTING 193
11.1. Aplicaţie practică rezolvată 193
11.2. Probleme propuse 198
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 200

6
CUVÂNT ÎNAINTE

Tranziţia la economia de piaţă a dus la o serie de mutaţii în


cvasitotalitatea domeniilor vieţii economico-sociale. La fel ca
majoritatea meseriilor din domeniul economic, nici profesia contabilă
nu a fost ocolită de efectele transformărilor amintite. Astfel,
reglementarea fundamentală în domeniul contabilităţii (Legea
82/1991) impune organizarea contabilităţii entităţii economice atât în
scopul asigurării de informaţii confidenţiale, necesare conducerii
acesteia, cât şi pentru a oferi informaţii publice unei largi categorii de
utilizatori. Organizarea dualistă a contabilităţii se pretează cel mai
bine unor astfel de cerinţe. Din acest motiv perioada de după 1989 a
presupus transformarea contabilităţii româneşti, organizată anterior
într-un singur circuit, într-un sistem contabil dualist, format din
contabilitatea financiară şi cea de gestiune.
Cu toate că actele normative prevăd, aşa cum aminteam,
obligativitatea organizării contabilităţii de gestiune, în practică există,
încă, o multitudine de situaţii în care firmele nu cunosc costurile
produselor lor şi nici rezultatele analitice pe produse sau activităţi
desfăşurate.
Volumul de faţă încearcă să clarifice problemele menţionate mai
sus precum şi alte aspecte legate de corecta organizare a contabilităţii
de gestiune. El se adresează în principal studenţilor, cărora le
mulţumim pe această cale pentru faptul că, prin exuberanţa, tinereţea,
inteligenţa şi curiozitatea lor, ne încurajează în cercetarea acestui
domeniu, dar şi altor categorii de utilizatori. Mulţumim, de asemenea,
7
firmei Mainetti Romania SRL, fără sprijinul financiar al căreia
lucrarea nu ar fi putut să apară în această formă. Mulţumim, nu în
ultimul rând, colegilor noştrii de la Facultatea de Ştiinţe Economice a
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, pentru ideile degajate din
discuţiile avute, idei reflectate în parte în acest volum.

Sibiu 01.12.2004
Autorii

8
Cap. 1. REPARTIZAREA CHELTUIELILOR INDIRECTE

1.1. Procedeul suplimentării în varianta coeficientului de


suplimentare unic sau global

O firmă care obţine trei produse A, B, şi C şi are trei secţii de


producţie principale S I, S II şi S III prezintă următoarea situaţie
privind producţia obţinută: cheltuieli directe de producţie pentru
obţinerea celor trei produse 37.450 u.m. din care pentru secţia I
11.230 u.m. (pentru produsul A 4.720 u.m., pentru produsul B 3.810
u.m. şi pentru produsul C 2.700 u.m.), pentru secţia II 1511 u.m.
(pentru produsul A 5.320 u.m., pentru produsul B 4.270 u.m. şi pentru
produsul C 5.520 u.m.) şi pentru secţia III 11.110 u.m. (pentru
produsul A 3.870 u.m., pentru produsul B 3.520 u.m. şi pentru
produsul C 3.720 u.m.). Cheltuielile indirecte totale de producţie
făcute de firmă pentru obţinerea celor trei produse sunt de 11.720u.m..
Folosind procedeul suplimentării în varianta coeficientului de
suplimentare unic, să se determine cota de cheltuieli indirecte ce revin
fiecărui produs.

Rezolvare:

9
Centralizăm datele problemei într-un tabel de forma:
Tabel 1.1.
- zeci mii u.m. -
Nr. Explicaţia Total din care:
Crt. SI S II S III
1. Cheltuieli indirecte
de repartizat (CTR) 11.720 X X X
2. Baza de repartizare 37.450 11.230 15.110 11.110
(BR) (cheltuieli
directe de producţie)
din care:
2.1. - pentru produsul A 13.910 4.720 5.320 3.870
2.2. - pentru produsul B 11.600 3.810 4.270 3.520
2.3. - pentru produsul C 11.940 2.700 5.520 3.720

- determinarea coeficientului de suplimentare pe baza formulei:


CTR
Ks =
n
∑ BR i
i =1

unde:
Ks – coeficient de suplimentare;
CTR – cheltuieli totale de repartizat;
n
∑ BRi - total bază de repartizare.
i =1

- determinarea cotei părţi din cheltuielile totale indirecte de repartizat


ce revin fiecărui purtător de cheltuieli pe baza formulei:
CRi = BRi ⋅ K s unde:
CR i - cheltuieli indirecte repartizate asupra purtătorului de cheltuieli;
BR i - baza de repartizare pentru purtătorul de cheltuieli i.

10
Pentru obţinerea cotelor de cheltuieli indirecte repartizate pe
produse vom completa tabelul iniţial cu încă două linii, astfel:
Tabel 1.2.
- zeci mii u.m. -
Nr. Explicaţia Total din care:
Crt. SI S II S III
1. Cheltuieli indirecte de
repartizat (CTR) 11.720 X X X
2. Baza de repartizare (BR) 37.450 11.230 15.110 11.110
(cheltuieli directe de
producţie) din care:
2.1. - pentru produsul A 13.910 4.720 5.320 3.870
2.2. - pentru produsul B 11.600 3.810 4.270 3.520
2.3. - pentru produsul C 11.940 2.700 5.520 3.720
3. Coeficient unic de 0,313 X X X
suplimentare (Ks) (rd.1/rd.2)
4. Cheltuieli indirecte repartizate 11.720 3.515 4729,43 3475,571
(CRi) (rd.2 x rd.3) din care: 1211,311
4.1. - pentru produsul A 4353,83 1477,36 1665,16 1101,761
4.2. - pentru produsul B 3630,8 1192,53 1336,51 1162,511
4.3. - pentru produsul C 3735,371 845,1 1727,76
Din tabelul anterior rezultă că cheltuielile totale de producţie
(directe şi indirecte) sunt:
- pentru produsul A (rd. 2.1. total + rd. 4.1. total) = 13.910 + 4353,83
= 18.263,83 zeci mii u.m.
- pentru produsul B (rd. 2.2. total + rd. 4.2. total) = 11.600 + 3630,8
= 15.230,8 zeci mii u.m.
- pentru produsul C (rd. 2.3. total + rd. 4.3. total) = 11.940 + 3735,37
= 15.675,37 zeci mii u.m.

1
Cifra a fost calculată prin diferenţă deoarece coeficientul unic de suplimentare este calculat
doar cu trei zecimale şi, datorită acestui fapt, apar abateri de la situaţia reală, care trebuie
compensate.
11
1.2. Procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor de
suplimentare diferenţiaţi

O firmă care obţine două produse A şi B are trei secţii de


producţie principale S I, S II şi S III. Firma ţine evidenţa cheltuielilor
de producţie indirecte pe fiecare secţie în parte. Se cunosc următoarele
date privind activitatea firmei: cheltuieli directe totale privind salariile
11.000 u.m. din care cu muncitorii secţiei I 6.550 u.m., cu muncitorii
sectiei II 2.000 u.m. şi cu muncitorii secţiei III 2.450 u.m.. Din
cheltuielile directe cu salariile ale secţiei I 3.000 u.m. sunt pentru
produsul A şi 3.550 u.m. sunt pentru produsul B, la secţia II 1.500
u.m. pentru produsul A şi 500 u.m. pentru produsul B, iar la secţia III
950 u.m. pentru produsul A şi 1.500 u.m. pentru produsul B.
Cheltuielile indirecte de producţie totale realizate de firmă sunt de
12.750 u.m. din care pentru secţia I 4.800 u.m., pentru secţia II
3.570u.m. şi pentru secţia III 4.380 u.m..
Folosind procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor de
suplimentare diferenţiaţi să se determine cota de cheltuieli indirecte ce
revin fiecărui produs.

Rezolvare:
12
Centralizăm datele problemei într-un tabel de forma:
Tabel 1.3.
- zeci mii u.m. -
Nr. Explicaţia Total din care:
Crt. SI S II S III
1. Cheltuieli indirecte de
repartizat (CTRi) 12.750 4.800 3.570 4.380
2. Baza de repartizare (BRi) 11.000 6.550 2.000 2.450
(cheltuieli directe de producţie
cu salariile) din care:
2.1. - pentru produsul A 5.450 3.000 1.500 950
2.2. - pentru produsul B 5.550 3.550 500 1.500

- determinarea coeficienţilor de suplimentare diferenţiaţi pe secţii pe


baza formulei:
CTRi
K si =
BRi

unde:
K si – coeficient de suplimentare aferent secţiei i;
CTR i – cheltuieli indirecte de repartizat aferente secţiei i;
BR i - bază de repartizare pentru secţia i.
- determinarea cotei părţi din cheltuielile totale indirecte de repartizat
ce revin fiecărui purtător de cheltuieli pe baza formulei:
CRi = BRi ⋅ K si

unde:
CR i - cheltuieli indirecte repartizate asupra purtătorului de cheltuieli
(produs);
CR i - baza de repartizare pentru purtătorul de cheltuieli i.

13
Pentru obţinerea cotelor de cheltuieli indirecte repartizate pe
produse vom completa tabelul iniţial cu încă două linii, astfel:
Tabel 1.4.
- zeci mii u.m. -
Nr. Explicaţia Total din care:
Crt. SI S II S III
1. Cheltuieli indirecte de repartizat(CTRi) 12.750 4.800 3.570 4.380
2. Baza de repartizare (BRi) (cheltuieli directe 11.000 6.550 2.000 2.450
de producţie cu salariile) din care:
2.1. - pentru produsul A 5.450 3.000 1.500 950
2.2. - pentru produsul B 5.550 3.550 500 1.500
3. Coeficienţi diferenţiaţi de suplimentare X 0.73 1,78 1,79
(rd.1/rd.2) (Ksi)
4. Cheltuieli indirecte repartizate (CRI) din 12.750 4.800 3.570 4.380
care:
4.1. - pentru produsul A 6560,5 2.190 2.670 1.700,5
4.2. - pentru produsul B 6189,5 2.6101 900 2.679,5

Din tabelul anterior rezultă că 6.560,5 zeci mii u.m. din


cheltuielile totale indirecte se repartizează asupra costului produsului
A şi 6.189,5 zeci mii u.m. asupra costului produsului B.

14
1.3. Procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor de
suplimentare selectivi

O firmă are trei secţii de producţie S I, S II şi S III şi obţine trei


produse A, B şi C. Evidenţa cheltuielilor indirecte se ţine pe fiecare
secţie de producţie în parte. Cheltuielile directe totale sunt de
83.100.000 u.m. din care pentru secţia I 18.700.000 u.m. (pentru
produsul A 12.600.000 u.m. şi pentru produsul B 6.100.000 u.m.),
pentru secţia II 29.500.000 u.m. (pentru produsul A 13.200.000 u.m.,
pentru produsul B 14.800.000 u.m. şi pentru produsul C 1.500.000
u.m.) şi pentru secţia III 34.900.000 u.m. (pentru produsul A
8.400.000 u.m. şi pentru produsul C 26.500.000 u.m.). Cheltuielile
indirecte ale celor trei secţii sunt: 14.510.000 u.m. pentru secţia I,
31.270.000 u.m. pentru secţia II şi 24.430.000 u.m. pentru secţia III.
Folosind procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor de
suplimentare selectivi, să se determine cota de cheltuieli indirecte ce
revin fiecărui produs.

Rezolvare:
Metodologia de rezolvare a problemei este similară cu cea de la
exemplul privind procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor
diferenţiaţi, diferenţa apărând datorită faptului că aceşti coeficienţi se
aplică selectiv, având în vedere faptul că nu toate secţiile participă la
obţinerea tuturor produselor.

1
Cifra a fost calculată prin diferenţă deoarece coeficienţii de suplimentare sunt calculaţi prin
rotunjire şi, datorită acestui fapt, apar abateri de la situaţia reală, care trebuie compensate.
15
Centralizăm datele problemei într-un tabel de forma:
Tabel 1.5.
- zeci mii u.m. -
Nr. Explicaţia Total din care:
Crt. SI S II S III
1. Cheltuieli indirecte de
repartizat (CTRi) 7.021 1.451 3.127 2.443
2. Baza de repartizare (BRi) 8.310 1.870 2.950 3.490
(cheltuieli directe totale) din
care:
2.1. - pentru produsul A 3.420 1.260 1.320 840
2.2. - pentru produsul B 2.090 610 1.480 X
2.3. - pentru produsul C 2.800 X 150 2.650

- determinarea coeficienţilor de suplimentare selectivi pe secţii pe


baza formulei:
CTRi
K si = unde:
BRi

K s i – coeficient de suplimentare aferent secţiei i;

CTR i – cheltuieli indirecte de repartizat aferente secţiei i;


BR i - bază de repartizare pentru secţia i.
- determinarea cotei părţi din cheltuielile totale indirecte de repartizat
ce revin fiecărui purtător de cheltuieli pe baza formulei:
CRi = BRi ⋅ K si unde:
CR i - cheltuieli indirecte repartizate asupra purtătorului de cheltuieli
(produs);
BR i - baza de repartizare pentru purtătorul de cheltuieli i.

16
Pentru obţinerea cotelor de cheltuieli indirecte repartizate pe
produse vom completa tabelul iniţial cu încă două linii, astfel:
Tabel 1.6.
- zeci mii u.m. -
Nr. Explicaţia Total din care:
Crt. SI S II S III
1. Cheltuieli indirecte de repartizat (CTRi) 7.021 1.451 3.127 2.443
2. Baza de repartizare (BRi) (cheltuieli directe 8.310 1.870 2.950 3.490
de producţie cu salariile) din care:
2.1. - pentru produsul A 3.420 1.260 1.320 840
2.2. - pentru produsul B 2.090 610 1.480 X
2.3. - pentru produsul C 2.800 X 150 2.650
3. Coeficienţi diferenţiaţi de suplimentare X 0,78 1,06 0,7
(rd.1/rd.2) (Ksi)
4. Cheltuieli indirecte repartizate (CRI) din care: 7.021 1.451 3.127 2.443
4.1. - pentru produsul A 2.970 982,8 1.399,2 588
4.2. - pentru produsul B 2.037 468,21 1.568,8 X
4.3. 2.014 X 159 1.855
- pentru produsul C

Din tabelul anterior rezultă că 2.970 zeci mii u.m. din


cheltuielile totale indirecte se repartizează asupra costului produsului
A, 2.037 zeci mii u.m. asupra costului produsului B,şi 2.014 zeci mii
u.m. asupra costului produsului C.

1
Cifra a fost calculată prin diferenţă deoarece coeficienţii de suplimentare sunt calculaţi prin
rotunjire şi, datorită acestui fapt, apar abateri de la situaţia reală, care trebuie compensate.
17
1.4. Procedeul suplimentării în varianta cifrelor relative de
structură

O firmă care obţine două produse A şi B şi care are trei secţii de


producţie principale S I, S II şi S III prezintă următoarea situaţie
privind producţia obţinută: cheltuieli directe de producţie pentru
obţinerea celor două produse 278.000.000 u.m. din care pentru secţia I
151.500.000 u.m. (pentru produsul A 97.200.000 u.m., şi pentru
produsul B 54.300.000 u.m.), pentru secţia II 61.300.000 u.m. (pentru
produsul A 23.700.000 u.m. şi pentru produsul B 37.600.000 u.m.) şi
pentru secţia III 65.200.000 u.m. (pentru produsul A 29.500.000 u.m.
şi pentru produsul B 35.700.000 u.m.). Cheltuielile indirecte totale de
producţie făcute de firmă pentru obţinerea celor trei produse sunt de
97.550.000 u.m.. Folosind procedeul suplimentării în varianta cifrelor
relative de structură, să se determine cota de cheltuieli indirecte ce
revin fiecărui produs.

18
Rezolvare:
Centralizăm datele problemei într-un tabel de forma:
Tabel 1.7.
- zeci mii u.m. -
Nr. Explicaţia Total din care:
Crt. SI S II S III
1. Cheltuieli indirecte de
repartizat (CTR) 9.755 X X X
2. Baza de repartizare (BR) 27.800 15.150 6.130 6.520
(cheltuieli directe de
producţie) din care:
2.1. - pentru produsul A 15.400 9.720 2.370 2.950
2.2. - pentru produsul B 12.760 5.430 3.760 3.570

- determinarea ponderii bazei de repartizare (%gsi) a fiecărui purtător


n
de cheltuială ( i ), în totalul bazelor de repartizare ( ∑BR i ) astfel:
i =1

BR
% gsi = n i × 100
∑ BRi
i =1

- determinarea cotei părţi din cheltuielile totale indirecte de repartizat


ce revin fiecărui purtător de cheltuieli ( CR i ) pe baza formulei:
CRi = CTR × % gsi

unde CTR sunt cheltuielile totale de repartizat.


Pentru obţinerea cotelor de cheltuieli indirecte de producţie
repartizate pe produse vom completa tabelul iniţial cu încă două linii
astfel:

Tabel 1.8.

19
- zeci mii u.m. -
Nr. Explicaţia Total din care:
Crt. SI S II S III
1. Cheltuieli indirecte de
repartizat (CTR) 9.755 X X X
2. Baza de repartizare (BR) 27.800 15.150 6.130 6.520
(cheltuieli directe de
producţie) din care:
2.1. - pentru produsul A 15.400 9.720 2.370 2.950
2.2. - pentru produsul B 12.760 5.430 3.760 3.570
3.
3.1. Ponderea (%gsi) secţiilor în X 0,55 0,22 0,231
total 0,46
Ponderea cheltuielilor cu X 0,65 0,39
3.2. produsul A în totalul secţiilor
(rd.2.1./rd.2.) 0,541
Ponderea cheltuielilor cu X 0,351 0,611
3.3. produsul B în totalul secţiilor
(rd.2.2./rd.2) 2.243,65
4. Cheltuieli indirecte repartizate 9.755 5.365,25 2.146,10
(CRi) din care: 1.032,08
4.1. - pentru produsul A 5.356,48 3.487,42 836,98
(rd.4xrd.3.2.) 1.211,57
4.2. - pentru produsul B 4.398,52 1.877,83 1.309,12
(rd.4xrd.3.3.)

Rezultă din tabelul de mai sus că 5.356,48 zeci mii u.m. din
cheltuielile totale indirecte se repartizează asupra costului produsului
A şi 4.398,52 zeci mii u.m. asupra costului produsului B.

1
Cifra a fost calculată prin diferenţă deoarece ponderile sunt calculate prin rotunjire şi,
datorită acestui fapt, apar abateri de la situaţia reală, care trebuie compensate.
20
1.5. Probleme propuse

1. O firmă care obţine trei produse A, B, şi C şi are trei secţii de


producţie principale S I, S II şi S III prezintă următoarea situaţie
privind producţia obţinută: cheltuieli directe de producţie pentru
obţinerea celor trei produse 10.000 u.m. din care pentru secţia I 5.000
u.m. (pentru produsul A 2.300 u.m., pentru produsul B 1.400 u.m. şi
pentru produsul C 1.300 u.m.), pentru secţia II 2.700 u.m. (pentru
produsul A 1.000 u.m., pentru produsul B 600 u.m. şi pentru produsul
C 1.100 u.m.) şi pentru secţia III 2.300 u.m. (pentru produsul A 800
u.m., pentru produsul B 1.000 u.m. şi pentru produsul C 500u.m.).
Cheltuielile indirecte totale de producţie făcute de firmă pentru
obţinerea celor trei produse sunt de 2.300 u.m.. Folosind procedeul
suplimentării în varianta coeficientului de suplimentare unic, să se
determine cota de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs.

21
2. O firmă care obţine două produse A şi B are trei secţii de producţie
principale S I, S II şi S III. Firma ţine evidenţa cheltuielilor de
producţie indirecte pe fiecare secţie în parte. Se cunosc următoarele
date privind activitatea firmei: cheltuieli directe totale privind salariile
15.000 u.m. din care cu muncitorii secţiei I 6.500 u.m., cu muncitorii
sectiei II 5.000 u.m. şi cu muncitorii secţiei III 3.500 u.m.. Din
cheltuielile directe cu salariile ale secţiei I 3.000 u.m. sunt pentru
produsul A şi 3.500 u.m. sunt pentru produsul B, la secţia II 1.500
u.m. pentru produsul A şi 3.500 u.m. pentru produsul B, iar la secţia
III 2.000 u.m. pentru produsul A şi 1.500 u.m. pentru produsul B.
Cheltuielile indirecte de producţie totale realizate de firmă sunt de
11.800 u.m. din care pentru secţia I 4.800 u.m., pentru secţia II 3.000
u.m. şi pentru secţia III 4.000 u.m..
Folosind procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor de
suplimentare diferenţiaţi să se determine cota de cheltuieli indirecte ce
revin fiecărui produs.

3. O firmă are trei secţii de producţie S I, S II şi S III şi obţine trei


produse A, B şi C. Evidenţa cheltuielilor indirecte se ţine pe fiecare
secţie de producţie în parte. Cheltuielile directe totale sunt de 80.000
u.m. din care pentru secţia I 23.000 u.m. (pentru produsul A 16.000
u.m. şi pentru produsul B 7.000 u.m.), pentru secţia II 27.000 u.m.
(pentru produsul A 14.000 u.m., pentru produsul B 5.000 u.m. şi
pentru produsul C 8.000 u.m.) şi pentru secţia III 30.000 u.m. (pentru
produsul A 11.000 u.m. şi pentru produsul C 19.000 u.m.).

22
Cheltuielile indirecte ale celor trei secţii sunt: 14.000 u.m. pentru
secţia I, 30.000 u.m. pentru secţia II şi 18.000 u.m. pentru secţia III.
Folosind procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor de
suplimentare selectivi, să se determine cota de cheltuieli indirecte ce
revin fiecărui produs.

23