P. 1
Actele de Stare Civila in Legislatia Romaneasca

Actele de Stare Civila in Legislatia Romaneasca

|Views: 1,615|Likes:
Published by nistor35

More info:

Published by: nistor35 on Mar 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2013

pdf

text

original

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................2 CAPITOLUL 1 : STAREA CIVILĂ – ACTIVITATE PUBLICĂ ÎN FOLOSUL STATULUI ŞI AL PERSOANEI 1.1. Istoricul stării civile in România...........................................................................3 1.2. Autorităţi publice cu competenţe în domeniul stării civile.................................12 1.3. Instituţia ofiţerului de stare civilă.......................................................................14 CAPITOLUL 2 : ACŢIUNILE ŞI ACTELE DE STARE CIVILĂ 2.1. Starea civilă a persoanei fizice............................................................................17 2.2. Clasificarea acţiunilor de stare civilă..................................................................18 2.3. Înregistrările de stare civilă.................................................................................22 2.4. Întocmirea actelor de stare civilă........................................................................23 2.5. Întocmirea actelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate...................................................................................................................28 CAPITOLUL 3 : ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ 3.1. Anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea...................................................................................................................30 3.2. Rectificarea actelor de stare civilă......................................................................35 STUDIU DE CAZ.....................................................................................................41 ANEXE......................................................................................................................45 CONCLUZII.............................................................................................................47 BIBLIOGRAFIE......................................................................................................51

1

INTRODUCERE Persoana fizică este definită în societate de anumite atribute care o diferenţiază si-i conferă un anumit statut civil. Conceptul de statut civil este sinonim, de altfel, cu cel de stare civilă şi cuprinde un ansamblu de elemente prin care se individualizează o anumită persoană ca titulară de drepturi şi obligaţii, şi prin care i se stabileşte poziţia sa juridică din familia din care face parte. Starea civilă este o noţiune de sinteză deoarece ea cuprinde totalitatea elementelor cu care se determină calitatea de subiect de drepturi şi obligaţii ale persoanei fizice. Starea civilă a oricarei persoane fizice oglindeşte succesiunea faptelor, evenimentelor care se produc independent de voinţa omului (naşterea, moartea) sau de acte juridice care se produc, ca urmare a manifestării libere de voinţa persoanei (căsătorie, divorţ, schimbare de nume). Această succesiune de fapte şi acte juridice este oglindită în starea civilă a unei persoane prin actele de stare civilă, care au menirea de a transforma posibilitatea abstractă prevazută de lege într-o realitate concretă legată de fiecare persoană fizică, al cărui conţinut este format din acte şi fapte de stare civilă. Starea civilă se întemeiază pe relaţiile ce izvorăsc din filiaţie, rudenie şi căsătorie, reflectând diferitele legături juridice ce se stabilesc între persoanele din aceeaşi comunitate familială. Poziţia juridică a persoanei în raport cu familia sa constituie elementul esenţial al stării civile. Printre elementele stării civile, un loc principal îl are începutul şi încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei. Cu ajutorul stării civile determinăm capacitatea de folosinţă a persoanei, respectiv calitatea sa de subiect de drepturi şi obligaţii. Indiferent dacă o persoană dispune sau nu de capacitate de exerciţiu, ea are o stare civilă. Reglementată fiind de norme juridice si personalizând omul în cadrul social dat, strânsa legatură a acesteia cu aptitudinea de a avea şi exercita drepturi sau asuma obligaţii, starea civilă a persoanei interesează în gradul cel mai înalt societatea. Tocmai de aceea organizarea activităţii de stare civilă, întelegând prin aceasta evidenţa, se realizează de către autoritatea statală prin intermediul unor

2

organe specializate, abilitate în mod expres de lege, autorităţile administraţiei publice locale. CAPITOLUL 1 STAREA CIVILĂ – ACTIVITATE PUBLICĂ ÎN FOLOSUL STATULUI ŞI AL PERSOANEI 1.1. Istoricul stării civile în România Până în secolul XVI, atât în Muntenia, cât şi în Moldova, starea civilă a persoanelor nu a făcut obiectul nici unei înregistrări laice sau religioase. Starea civilă a unei persoane se stabilea prin notorietate si posesie. Dacă cineva contesta starea civilă stabilită prin mijloacele de mai sus, aceasta se putea dovedi cu martori şi acte de familie. Martorii erau preferaţi dintre rudele şi prietenii care se bucurau de reputaţie şi care puteau atesta naşterea, căsătoria sau moartea persoanei în cauză, fără a exista vreo sancţiune în cazul unei declaraţii nesincere. Treptat, preoţii încep să înregistreze botezurile, cununiile şi înmormântările, la început la oraşe, apoi şi la sate, acestea fiind legate de ceremoniile religioase care se făceau cu ocazia naşterii, căsătoriei sau decesului. Primele reglementari în acest sens le găsim în „Pravila rizorului Lucaci” dată în 1581 în Moldova. În „Pravila cea mare” a lui Matei Basarab (1640) exista o dispoziţie cu privire la evidenţa hotărârilor de divorţ. În „Capetele de poruncă” ale mitropolitului Antim Ivireanu întâlnim unele dispoziţii date preoţilor cu referire la evidenţa înmormântărilor şi întocmirea testamentelor. Dispoziţii asemănătoare întâlnim şi în Moldova, în „Pravila lui Vasile Lupu” (1646). Unele norme referitoare la starea civilă găsim şi în „Pravilniceasca condică” a lui Alexandru Ipsilanti (1779) din Muntenia şi în „Rezumatul după Pravilele împărăteşti”, întocmit şi tipărit la Iaşi de Andronachi Donici (1814). Evidenţa evenimentelor de stare civilă cunoaşte o oarecare reglementare abia la începutul secolului XIX, când, prin Codul Caragea – Codul civil al Munteniei din 1817 – în capitolul II, intitulat „Pentru înscrierile stării civile”, se prevedea
3

înfiinţarea unei condici pentru fiecare judeţ, în vederea înscrierii evenimentelor de stare civilă. Condicile erau date în grija preoţilor, iar mitropolia avea sarcina să supravegheze modul de întocmire şi de păstrare a acestora1. Odată cu „Regulamentul Organic” din Muntenia (1831) şi Moldova (1832) se poate vorbi de introducerea organizată a evidenţei stării civile, care era lăsată tot în atribuţiile preoţilor. Prin acesta s-au introdus condici pentru starea civilă, denumite „mitrice”. „Acţiunile mitricei – spunea Regulamentul Organic – slujesc spre deosebirea celor trei epoci ale vieţii omului, adică a naşterii, căsătoriei şi a mutării din viaţă”. Evidenţa acestor evenimente era determinată de necesitatea de a cunoaşte relaţiile de familie, ca şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor care nu puteau fi dovedite decât prin înscrisurile stării civile. Ministerele de Interne din Muntenia şi Moldova au fost însărcinate cu întocmirea modelului condicilor de stare civilă, care erau tipărite, pentru fiecare ţinut sau judeţ, de mitropolie sau episcopie. Pentru fiecare evniment de stare civilă se întocmea, de către preoţii din oraşe şi sate, câte o condică, în dublu exemplar. La sfârşitul anului, un exemplar era înaintat, prin protoereu, ispravnicului, unde se păstra în depozit, iar al doilea exemplar rămânea în parohia respectivă, în grija preotului. Mitropolitul şi episcopii eparhiaţi aveau sarcina să supravegheze ca preoţii să completeze rubricile din condici. Codul civil din 1864, pus în aplicare în luna decembrie 1865, a reglementat şi materia actelor de stare civilă, în articolele 21-86 şi 127-210. Potrivit Codului civil, erau considerate acte de stare civilă actele prin care se constată naşterea, căsătoria sau moartea unei persoane. Pentru prima dată rolul de ofiţer al stării civile revenea autorităţilor administrative, orăşeneşti şi comunale. Acestea erau obligate ca, după închiderea registrelor de stare civilă, să le depună la grefa tribunalului, care avea datoria să le verifice actele încheiate şi înregistrarile lor sub aspectul legalităţii.

1

Ungureanu Gheorghe - Actele de stare civilă în Moldova până la Regulamentul Organic în
4

Revista Arhivelor, 1959, p.86;

Codul civil a trecut astfel la laicizarea actelor de stare civilă, acestea fiind scoase din competenţa bisericii şi trecute pe seama autorităţilor administrative ale statului. Constituţia din 1866 consacră caracterul laic al actelor de stare civilă, înregistrarea lor făcându-se de către organele de stat locale. În Transilvania, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, înscrierea evenimentelor de stare civilă era lăsată pe seama parohiilor. În anul 1894, prin Legile nr. XXXI şi XXXIII, s-a trecut şi aici la laicizarea actelor de stare civilă, numindu-se funcţionari care aveau datoria să completeze matricolele respective. Caracterul laic al actelor de stare civilă a fost păstrat şi în Constituţia din 1923. Autoritatea civilă însărcinată cu întocmirea şi redactarea actelor de stare civilă rămânea mai departe primăria. Prin Legea administrativă din 14 iunie 1925, atribuţia de ofiţer al stării civile era dată primarului. În comunele urbane, primarul putea delega aceasta atribuţie unui membru al delegaţiei permanente, în municipii – directorului sau şefului de serviciu respectiv, iar în comunele rurale – şi notarului. Prin Legea privitoare la actele stării civile din 25 februarie 1928, s-a realizat unificarea legislativă în materia actelor de stare civilă, deoarece până atunci în Transilvania, Banat si Maramureş se aplicau dispoziţii diferite de acelea din Muntenia, Moldova , Dobrogea şi Bucovina. Prin Legea din 1928 se menţineau unele dispoziţii care prevedeau că întocmirea actelor de stare civilă trebuia să fie urmată şi de binecuvântarea religioasă. Pentru organele de stat nu era o preocupare de a se aplica un sistem unitar de înregistrare a actelor de stare civilă, nestabilindu-se nici o răspundere pentru ele, şi nici nu se controla această activitate. În această lege din 25 februarie 1928 au fost grupate, în parte, dispoziţii normative privitoare şi la alte acte care trebuiau menţionate în registrele de stare civilă, cum sunt adopţia, recunoaşterea unui copil natural şi divorţul, instituţii reglementate de Codul civil. Prin articolul 11 din această lege, s-a prevăzut că orice schimbare în starea civilă, întemeiată pe un act de stare civilă, pe o hotărâre
5

În acest sens. orăşeneşti şi raionale. prin această lege au fost 6 . toate actele de stare civilă au fost trecute exclusiv în atribuţia comitetelor executive ale sfaturilor populare. Prin Decretul nr. Totodată. Legea nr.50/1948 a prevăzut. au fost grupate într-o singură lege toate dispoziţiile privind înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă. Prin Constituţia din 13 aprilie 1948.judecătorească sau pe un alt act admis de lege.272 din 30 decembrie 1950 se realizează o nouă reglementare în materia actelor de stare civilă.177/1948 s-a prevăzut obligativitatea pentru unii cetăţeni de a înscrie la serviciile de stare civilă ale unităţilor administrative actele lor de stare civilă încheiate de deservenţii unor culte. sfera actelor şi faptelor de stare civilă a fost extinsă. pentru care data decesului nu putea fi stabilită cu acte de stare civilă. căsătorie şi moarte şi înscriind înfierea. Potrivit acestui principiu constituţional. s-a admis rectificarea din oficiu a actelor de stare civilă întocmite pe baza hotărârilor judecătoreşti de declarare a morţii prezumate. posibilitatea ca pentru persoanele decedate după 21 iunie 1941. se va trece pe actul de naştere al persoanei la care se referă această schimbare. Prin această reglementare. întocmind în registrele de stare civilă actele de naştere. Aceste organe administrative sunt obligate să înregistreze toate actele şi faptele juridice privind starea civilă a unei persoane. De asemenea. pentru a corespunde cât mai complet necesităţii de a individualiza o persoană. s-a stabilit că organele însărcinate cu înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă sunt comitetele executive ale sfaturilor populare comunale. s-a stabilit principiul validităţii actelor de stare civilă numai dacă acestea sunt încheiate de organele de stat anume împuternicite. Prin Decretul nr. abrogând totodată Legea actelor de stare civilă din 25 februarie 1928. să se înregistreze ca dată a decesului ziua de 9 mai 1945. 153/1950 s-a stabilit obligaţia predării arhivelor confesionale de stare civilă către comitetele executive ale sfaturilor populare. precum şi schimbarea numelui şi prenumelui. Menţiunea de moarte a unuia din soţi se făcea şi pe actul de naştere al soţului supravieţuitor. iar prin Decretul nr. pentru locuitorii din Ardealul de Nord. Ţinând cont de modificările aduse în organizarea administrativ – teritorială a ţării. recunoaşterea şi stabilirea filiaţiei în justiţie. divorţul.

iar numai în anumite condiţii se putea elibera un alt certificat. Problema schimbării numelui cunoaşte o nouă reglementare prin Decretul nr. care elabora instrucţiuni pentru asigurarea aplicării uniforme a legii privind înregistrarea actelor. Schimbarea prenumelui a fost reglementată de Decretul nr. pentru a nu se admite schimbarea de nume sau prenume dcât atunci când aceasta nu afectează interesele statului.975/1968 cu privire la nume. orăşeneşti şi raionale asupra modului în care trebuiau să-şi realizeze atribuţiile ce le reveneau şi efectua verificări în cazurile prevăzute de lege2. cât şi cu privire la întocmirea actelor.1951). asigurându-se astfel verificarea celui care a depus cererea. îndrumării şi controlului. deoarece vechile legi în această materie. după care schimbarea numelui soţului atrăgea automat şi schimbarea numelui soţiei şi copiilor minori. îndruma şi controla secţiile şi birourile de stare civilă ale primăriilor comunale.54/1949.273/1950 (intrat în vigoare la 01. atât în ceea ce priveşte ţinerea registrelor.01. Un rol deosebit de important privind activitatea de stare civilă. 2006. Prin acest act normativ. nu permiteau schimbarea lui.înfiinţate registre speciale. Mardare Viorel . Bucureşti.17. divorţul şi schimbarea numelui. p. respectiv înfierea. s-a stabilit că registrele de stare civilă nu mai sunt publice. sub aspectul conducerii. iar prin Ordonanţa Guvernului nr. competenţa a rămas în structurile Ministerului Afacerilor Interne.41/2003 2 Peţu Paraschiv. reflectându-se şi în acest fel deplina egalitate între soţ şi soţie. în care se stabileşte principiul potrivit căruia schimbarea de nume se cere şi se obţine individual. Prin Decretul nr.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 7 fizice. în care erau înregistrate şi celelalte evenimente ce modificau starea civilă. Velicu Elena. eliminând sistemul de legislaţie anterioară. Editura Detectiv. Copii înfiaţi nu puteau să-şi schimbe numele. . Cererea de schimbare a numelui sau prenumelui a fost dată în competenţa de soluţionare a Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală a Miliţiei. dând prenumelui un caracter mistic. Certificatele de stare civilă se eliberează numai persoanelor îndreptăţite şi într-un singur exemplar. l-a avut Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Generală a Miliţiei.

372/2002. aprobată prin Legea nr. odată cu operaţionalizarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor – înfiinţate în subordinea consiliilor locale şi a celor judeţene. Până atunci.84/2001. un rol deosebit de important îl are Codul familiei.2005 – în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. forma monogamă a căsătoriei. dintre care cea mai importantă este măsura ca înregistrările în registrele de stare civilă speciale să nu mai fie făcute la sfaturile populare raionale.2005. egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în relaţiile dintre soţi. au mai intervenit modificări. În cadrul legislaţiei privind problemele de stare civilă.93 din 20 februarie 1957. pus în aplicare la data de 1 februarie 1954 şi republicat la 18 aprilie 1956. a fost necesar să se puna de acord Decretul nr. Ulterior. de la data de 01.272/1950. care se pot pronunţa prin dispoziţie (exercitată efectiv de la data de 01.225/1955.323/2003. cu modificările şi completările ulterioare. Principiile de bază ale Codului familiei au drept scop întărirea familiei.privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. aceasta a fost stabilită în sarcina preşedinţilor comisiilor judeţene. apărarea drepturilor părinteşti şi înrădăcinarea normelor de convieţuire. respectiv a primarului general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. lucru care s-a făcut prin republicarea Decretului nr. ci la fiecare sfat popular comunal sau orăşenesc. ca de exemplu: egalitatea. ocrotirea de către stat a intereselor mamei şi copilului. stima şi respectul reciproc între membrii familiei şi educarea lor în spiritul normelor de convieţuire. 8 . în baza Decretului nr. în conformitate cu modificările făcute prin Decretul nr.272/1950 cu aceste legi. aprobată prin Legea nr. Ca urmare a punerii în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. Codul familiei reglementează problemele privind profilul moral al familiei.31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanelor juridice.04. Aceste principii sunt oglindite cu fidelitate în actele legislative care cuprind norme juridice cu privire la regimul actelor şi faptelor de stare civilă. cu modificările şi completările ulterioare). deci în perioada 1950 – 1957.09.

04.înregistrările erau făcute la reşedinţa de raion (înregistrarea tardivă. Registrele speciale s-au folosit până la 15. reconstituirea). Elaborarea unei noi legislaţii în materie de stare civilă a fost determinată atât de necesitatea alinierii la unele reglementări şi practici europene.278/1960 se realizează o reglementare mai bună a activităţii delegaţilor de stare civilă şi o perfecţionare a sistemului unitar de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. părţile care contribuie la întocmirea unui act de stare civilă sunt declarantul (sau declaranţii) şi delegatul de stare civilă. sa simplificat simţitor sistemul de lucru. întocmirea ulterioară. ci şi în cele întocmite în trecut. Prin Decretul nr. căsătorie şi deces. în colaborare cu serviciul de evidenţă informatizată a persoanei. aceste fapte înscriindu-se în prezent prin menţiune pe marginea actelor de naştere şi de căsătorie. Prin folosirea numai a registrelor de naştere. se delimiteză principalele evenimente ce survin în viaţa unui om şi care sunt evidenţiate de starea civilă. care au ca sarcină principală instruirea. Astfel. În scopul îmbunătaţirii activităţii de stare civilă. prin Decretul nr. în acest fel crescând răspunderea delegatului de stare civilă. îndrumarea şi controlul delegaţiilor de stare civilă. desfiinţându-se folosirea actelor. anularea sau completarea actelor prin scutire de taxa de timbru a cererilor adresate în acest sens instanţelor judecătoreşti. Dispoziţiile acestui decret au adus modificări substanţiale. precum şi de a pastra arhiva de stare civilă exemplarul II. nu numai în actele de stare civilă ce urmau a se întocmi. divorţ şi schimbarea numelui. prin desfiinţarea registrelor de înfiere.278/1960 s-a înlesnit rectificarea. operând menţiuni pe marginea actelor din aceste registre. au fost create serviciile de stare civilă din cadrul consiliilor judeţene. Pentru a crea posibilitatea instaurării în cel mai scurt timp a unei ordini perfecte. Potrivit noului regim juridic al actelor de stare civilă.1975. menite să ducă la decongestionarea şi desfăşurarea mai calificată a activităţii de stare civilă. cât şi de armonizarea prevederilor din domeniu cu dispoziţiile noii Costituţii a României din 9 .

. în timp.119/1996 prevede că înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă ale militarilor şi personalului civil din unităţile forţelor armate se face – în caz de mobilizare.94/2004. la domiciliul părinţilor. modificarea statutului civil al persoanei şi înscrierea menţiunilor corespunzătoare. ori la autoritatea locală din străinătate. în acest sens. au generat interpretări diferite în practica ofiţerilor de stare civilă. Pentru prima dată.119 din 16 octombrie 1996 cu privire la actele de stare civilă. cu modificările şi completările ulterioare. prevederile referitoare la caracterul doveditor al actelor şi certificatelor de stare civilă. noua lege prevede şi posibilitatea întocmirii actului de naştere în ţară. părinţii putând opta pentru un pronume corespunzător. război ori participare la misiuni de menţinere a păcii sau în scop umanitar – de către ofiţerii anume desemnaţi prin ordin al ministrului apărării naţionale. Faţă de reglementările postbelice din domeniul stării civile.215/2001. Se are în vedere. Mardare Viorel .09. acestea sunt unice ca format şi conţinut. În ceea ce priveşte certificatele de stare civilă. s-a introdus un alineat nou. la art.2003.42. Prin Legea nr. în acest domeniu. Legea nr. precum şi pentru cei care au fost înregistraţi cu date nereale3.1991. adoptat din necesitatea simplificării procedurilor în domeniul actelor de stare civilă pentru 3 Peţu Paraschiv.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 10 fizice. 2006. Editura Detectiv. se impunea unificarea normelor juridice care reglementau starea civilă într-un singur act normativ şi tratarea mai amănunţită a unor aspecte care. a stabilit cadrul legat şi pentru rezolvarea unor situaţii absolut noi cu care se confruntă oficiile de stare civilă. ulterior devenită Legea nr. modul de întocmire al actelor de stare civilă şi precizarea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale.69/1991 – Legea adimistraţiei publice locale. p.20. putând fi luate de titulari în străinătate. pentru copiii născuţi în străinătate şi a căror naştere nu a fost înregistrată la misiunea diplomatică sau la oficiul consular de carieră al României. Totodată. Legea nr. Velicu Elena. şi cu cele ale Legii nr. De asemenea. Bucureşti.(2). alin. Pornind de la aceste deziderate. s-a stipulat că ofiţerul de stare civilă poate refuza înscrierea în actul de naştere a unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole. revizuită prin Referendumul din 19-20.

înscrierea se face cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare. iar refuzul acestora se motivează”. vor putea să fie înscrise şi certificatele de stare civilă ale cetăţenilor români înregistrate la autorităţile străine. începând cu 01. 1. Conform prevederilor introduse de Legea nr. în perioada când au fost în vigoare şi s-au aplicat. de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor (fost Direcţia Informatică din Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Astfel „Cetăţenii români aflaţi în stăinătate pot solicita înscrierea în registrele de stare civilă române. se înscrie codul numeric personal (C. Aceasta deoarece. totuşi cunoaşterea lor este deosebit de importantă nu numai pentru a şti istoricul şi evoluţia stării civile în ţara noastră. legile şi decretele respective au produs efecte care şi astăzi sunt valabile şi trebuie considerate ca atare. anterior intrării în vigoare a acesteia. Deşi o parte a legilor şi decretelor arătate mai sus sunt abrogate. dar şi pentru a cunoaşte cum trebuie rezolvate anumite situaţii ce le întâmpină în activitatea de zi cu zi ofiţerii de stare civilă.94/2004. În actele şi certificatele de naştere întocmite pentru copiii născuţi în străinătate. de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României (care este echivalentul transcrierii din ţară).2004. Autorităţi publice cu competenţe în domeniul stării civile 11 .toţi cetăţenii români aflaţi în străinătate. care îi privesc în cazul în care înregistrarea actului sau faptului de stare civilă a fost făcută în prealabil la autoritatea din statul în care aceştia se află.2.N. însă numai din ţara în care funcţionează misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României ori pentru ţara în care nu există oficiu/misiune aflat (ă) în circumscripţia consulară respectivă.01.P. eliberate de autorităţile străine. a certificatelor de stare civilă.) din plaja de coduri repartizată pentru fiecare misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră al României. indiferent dacă aceştia au domiciliu în ţară sau în străinătate.

în care au fost stabilite şi s-a reglementat sancţionarea contravenţiilor la regimul actelor de stare civilă. îndrumă şi controlează. prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor (fosta Direcţie de evidenţă a populaţiei) conform dispoziţiilor art.11.1997.4” Sarcini de stare civilă mai au. potrivit Legii nr.În aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr.119/1996. Editura Detectiv. Peţu Paraschiv.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.72 din Legea nr. Mardare Viorel . art. Velicu Elena.72. partea I. comandanţii de nave şi aeronave. 4 5 Legea nr. autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene în domeniul stării civile de pe întreg cuprinsul tării. 2006.43. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României. care înregistrează actele şi faptele de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate.318 bis/19.119/1996.10. se întocmesc informări către prefecturi. astfel încât. Pe baza constatărilor rezultate din activitatea de îndrumare şi control. Potrivit prevederilor art. . Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor şi. “Atribuţiile de stare civilă se îndeplinesc de către consiliile judeţene şi de către autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor.1997. precum şi a aspectelor mai deosebite reieşite cu prilejul verificărilor şi cercetărilor necesare soluţionării unor probleme de stare civilă. prin ofiţerii de stare civilă. oraşelor şi comunelor.119/1996. în condiţiile legii. cel al Municipiului Bucureşti. sectoarelor municipiului Bucureşti.3 din Legea nr. îndrumă şi controlează activitatea de stare civilă de la nivelul primăriilor de pe raza de competenţă.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 12 fizice. să fie cuprinsă în control activitatea fiecărui ofiţer de stare civilă5. din subordinea consiliilor judeţene (a Primăriei Municipiului Bucureşti). Ministerul Administraţiei şi Internelor. p. care a fost publicată în Monitorul Oficial al României. cel puţin o dată pe an.119/1996. respectiv. Ministerul de Interne şi Departamentul pentru Administraţie Publică Locală (devenite Ministerul Administraţiei şi Internelor) au emis Metodologia nr. Bucureşti.1/13. prin cadrele cu atribuţii pe linia regimului de stare civilă. nr.

autorităţile administraţiei publice locale vor înainta către serviciile publice comunitare locale la care sunt arondate comunicările nominale pentru născuţii vii. Ele au obligaţia de a verifica dacă ferestrele şi uşile sunt prevăzute cu grilaje metalice. ce măsuri s-au luat. Dacă. precum şi dacă ele au fost eliberate persoanelor îndreptăţite să le primească. Lunar. Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor verifică. pe bază de grafic. după caz. potrivit legii. ce acte s-au verificat şi care este rezultatul. pentru crearea şi. precum şi actele de identitate ale persoanelor decedate în luna precedentă. modul cum este asigurată securitatea documentelor de stare civilă. sau declaraţiile din care rezultă că persoanele decedate nu au avut acte de identitate. urmăresc dacă se trimit extrase pentru uz oficial în cazul persoanelor ale căror certificate de deces eliberate de autorităţile străine competente au fost transcrise în registrele romane de stare civilă. Totodată. cetăţeni români. dacă se justifică toate certificatele eliberate prin semnătura de primire. organul de control efectuează verificări complexe pentru clarificarea situaţiei lor. verifică gestiunea acestor documente. se constată că nu se justifică unele certificate. În cazul în care. în raza lor de competenţă. ori către alte organe care. în caz contrar. cu ocazia controlului. certificatele anulate la completare. ale căror acte de deces s-au înregistrat la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României. arătând în nota de constatare cele stabilite sau. până la data de 5. nu s-a clarificat situaţia certificatelor care lipsesc. participă la realizarea activităţii de stare civilă. actualizarea Registrului naţional de evidenţă a persoanelor. în termen de 24 de ore. în cazul stabilirii ulterioare a identităţii persoanei al cărei deces a fost înregistrat în poziţia de „cadavru cu identitate necunoscută” sau dacă Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti trimite asemenea extrase în cazul persoanelor decedate în străinatate.consiliile judeţene. de asemenea. se informează conducerea poliţiei 13 . dacă uşile şi fişetele în care se află aceste documente au încuietori sigure. urmărind dacă autorităţile administraţiei publice locale au luat măsurile necesare pentru a preveni dispariţiile de certificate de stare civilă în alb. ori cu privire la modificările intervenite în statutul civil al persoanelor în vârstă de la 0 până la 14 ani.

3. Aceasta înseamnă că. Tot astfel. la Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor. care va hotarî măsurile necesare pentru identificarea autorilor sustragerii şi găsirea certificatelor lipsă.judeţene/locale. 6 Legea nr. actul respectiv de stare civilă se va întocmi de către ofiţerul de stare civilă al localităţii de coborâre sau debarcare. asigură cerneala specială pentru completarea actelor de stare civilă şi registrele cu acte de stare civilă. contra cost.3.3 din Legea nr. dar între graniţele tării. Atribuţiile de ofiţer de stare civilă ale primarului pot fi delegate viceprimarului.119/1996 stabileşte că sunt ofiţeri de stare civilă: primarii municipiilor. a acestora autorităţilor administraţiei publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare pot delega exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă unuia dintre agenţii diplomatici sau unuia dintre funcţionarii consulari6. oraşelor şi comunelor. În ipoteza în care naşterea sau decesul au avut loc într-un mijloc de transport. art. al decesului). prin fax. un alt element ce atrage această competenţă fiind locul unde s-a întamplat un fapt juridic (locul naşterii. precum şi distribuirea. secretarului sau altor funcţionari cu competentă în acest domeniu. În ceea ce priveşte competenţa ofiţerului de stare civilă. prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor. raportând evenimentul de îndată. Ministerul Administraţiei şi Internelor. 14 . în vederea luării de măsuri pentru urmărirea lor pe ţară. precum şi Ministerului Afacerilor Externe. Instituţia ofiţerului de stare civilă Persoanele desemnate să întocmească actele de stare civilă (de naştere. Art.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 1. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României precum şi comandanţii de nave şi aeronave. căsătorie sau deces) sunt numite ofiţeri de stare civilă. de regulă. domiciliul sau reşedinţa părţilor reprezintă un element determinant în ceea ce priveşte competenţa teritorială a ofiţerului de stare civilă. este de menţionat că el este abilitat să îşi exercite funcţia numai în circumscripţia administrativ teritorială unde a fost numit.

ofiţerul de stare civilă va delega o alta persoană pentru efectuarea acestor operaţiuni.În conformitate cu Legea nr. ei înregistrează la cerere actele sau faptele de stare civilă ale cetăţenilor străini dacă aceştia au domiciliul sau se află temporar în ţara noastră. Ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a verifica realitatea conţinutului declaraţiilor precum şi să verifice identitatea declarantului. Reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României în străinătate pot înregistra numai actele şi faptele de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi acolo. în condiţiile legii7. persoana solicitantă poate să sesizeze judecătoria în raza căreia domiciliază pentru soluţionare. Pot exista situaţii excepţionale când atribuţiile ofiţerului de stare civilă sunt îndeplinite de către persoane care nu au fost desemnate potrivit legii. Dacă se ivesc astfel de cazuri. 15 . Orice modificare ce intervine în statutul civil al unei persoane fizice ca urmare a întocmirii unui act de stare civilă sau.45. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. de asemenea.119/1996. certificatele de deces eliberându-se familiei decedatului.Actele de stare civilă. se eliberează certificate de naştere şi de căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali. După actele de stare civilă. Dacă ofiţerul de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o menţiune ce intră sub atribuţiile sale. căsătorie sau deces al persoanei respective în vederea înscrierii menţiunii corespunzătoare. 2006. iar comandanţii de aeronave în jurnalul de drum. După aceste verificări. printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-un act administrativ. ofiţerii de stare civilă întocmesc acte de stare civilă nu numai pentru cetăţenii români ci şi pentru persoanele fără cetăţenie. se comunică din oficiu în termen de 10 zile serviciului public comunitar local unde s-a întocmit actul de naştere. Comandanţii de nave înregistrează faptele de stare civilă care au loc pe nave în jurnalul de bord. ofiţerul de stare civilă nu poate întocmi acte de stare civilă atunci când este parte sau declarant. p. actul de stare civilă trebuie semnat atât de către ofiţerul de stare civilă cât şi de declarant. Pe de altă parte. după caz. La bordul unei nave căsătoria se poate încheia numai între cetăţeni români şi numai dacă nava se află în apele teritoriale ale ţării. Aplicarea 7 Lupulescu Dumitru .

anularea. Starea civilă a persoanei fizice 8 Legea nr. art.1. deces). însemnând că actul de stare civilă încheiat de un ofiţer se stare civilă necompetent trebuie menţinut ca valabil dacă acea persoană a exercitat în mod public atribuţiile respective.regulilor în materie ar conduce în asemenea cazuri la nulitatea absolută a acestor acte. 16 . Operaţiunile de stare civilă pe care ofiţerii de stare civilă le pot întocmi sunt: a) b) c) d) întocmirea actelor de stare civilă (naştere. căsătorie. Astfel se face aplicarea principiului validităţii aparenţei în drept. reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă. CAPITOLUL 2 ACŢIUNILE ŞI ACTELE DE STARE CIVILĂ 2.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.119/1996 stabileşte că actele de stare civilă întocmite de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile ofiţerului de stare civilă sunt valabile chiar dacă acea persoană nu avea acea calitate8. cu consecinţe păgubitoare pentru părţi. art.7.7 din Legea nr. rectificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea. modificarea. înscrierea menţiunilor în actele de stare civilă. De aceea.

. Editura Ştiinţifică. rudă sau afin cu altă persoană. Starea civilă are următoarele caractere juridice: . 17 p. 2. .119/1996 sunt doar actele de stare civilă în înţelesul de înscrisuri doveditoare ale stării civile. divorţaţi. Starea civilă se dovedeşte cu actele înscrise în registrele de stare civilă precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora9. din afara căsătoriei.indisponibilitatea: ea nu poate fi transmisă altuia prin acte juridice.59. Ele sunt: născute.indivizibilitatea: persoana fizică are una şi aceeaşi stare civilă la un moment dat faţă de toate celelalte subiecte de drept din societate. din căsătorie. adoptaţi.inalienabilitatea: starea civilă nu poate constitui un obiect al unor acte juridice de mutare sau înstrăinare. care fac obiect al înscrierilor în registrele de stare civilă. necăsătoriţi. 1968. Concluzionăm că starea civilă este un complex de atribute de fapt şi juridice precum şi de relaţii care permit individualizarea persoanei în familie şi în societate.personalitatea: ansamblul elementelor care o constituie sunt strict persoanele inseparabile de persoana fizică.2. Clasificarea acţiunilor de stare civilă Prin „acţiuni de stare civilă” se înţeleg acele acţiuni în justiţie care au ca obiect elemente ale stării civile a persoanei fizice.imprescriptibilitatea: starea civilă nu se poate pierde indiferent de perioada de timp cât a trecut de la dobândirea ei. . Ceea ce reglementează Legea nr.universalitatea: este recunoscută tuturor persoanelor fizice. Bucureşti. . . căsătoriţi. Calităţile strict personale care configurează starea civilă a persoanei fizice sunt atribute ale persoanei. Acţiunile de stare civilă nu trebuie 9 Petrescu Raul .Legea noastră nu defineşte şi nu reglementează starea civilă a persoanei.Acţiunile privind statutul civil al persoanei. văduvi. . din părinţi necunoscuţi.

În această categorie intră: acţiunea în stabilirea maternităţii11 şi acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei12.14. b) acţiuni în contestaţie de stat. art. pretins reală. modificarea şi completarea actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe marginea acestora10. Criteriul principal de diferenţiere între cele două categorii de acţiuni în justiţie îl constituie obiectul acţiunii: a) Acţiunea de stare civilă are ca obiect un element al stării civile. 60. 10 11 12 Bodoască Teodor . şi înlocuirea acesteia cu alta. acţiuni în contestarea recunoaşterii voluntare de maternitate sau de paternitate. ci doar modul în care aceasta a fost înregistrată în registrele de stare civilă. Sunt acţiuni de acest fel: acţiunea în tăgăduirea paternităţii copilului din căsătorie. p. Sibiu. art. b) Acţiunile în contestaţie de stat sunt acele acţiuni prin care se urmăreşte înlăturarea unei stări civile (mai exact. Acţiunile de stare civilă sunt clasificate după obiectul ori finalitatea lor în: a) acţiuni în reclamaţie de stat. 18 . acţiunea în contestarea filiaţiei de căsătorie şi acţiunea în anularea: căsătoriei. c) acţiuni în modificare de stat. Codul familiei. Codul familiei. b) Acţiunea referitoare la anularea (desfiinţarea). Cu alte cuvinte. adopţiei şi recunoaşterii voluntare de maternitate sau paternitate. adevărată. 52.confundate cu acţiunile în justiţie ce privesc anularea (desfiinţarea). a) Acţiunile în reclamaţie de stat sunt acele acţiuni prin care se urmăreşte obţinerea altei stări civile (mai exact. Editura Burg. a altui element de stare civilă) decât cea de la data intentării acţiunii. modificarea sau completarea actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe marginea acestora are ca obiect înregistrarea de stare civilă.Actele de stare civilă. deci aceste acţiuni nu sunt de natură să schimbe însuşi statutul civil al persoanei. deci nu priveşte starea civilă. prin acţiunile din această categorie nu se contestă şi nici nu se solicită schimbarea vreunui element de stare civilă. a unui element de stare civilă). pretins nereale. 2003.

. Bucureşti. Partea generală. Boroi Gabriel . Editura All Beck. uneori. Sunt asemenea acţiuni: acţiunea de divorţ13 şi acţiunea prin care se solicită schimbarea sexului. în sensul că ea va declara o stare civilă anterioară.Drept civil. în aparenţă. pârâtul faţă de care s-a admis acţiunea fiind considerat tatăl copilului încă de la naşterea acestuia din urmă. în cazul admiterii unei cereri în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. iar nu numai din momentul rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a admis cererea în stabilirea paternităţii. deci. în privinţa lui.44. hotărârea produce efecte numai pentru viitor 15. în starea civilă a persoanei. stabilirea filiaţiei acestui copil faţă de pârât va avea efecte nu numai pentru viitor.352.c) Acţiunile în modificare de stat sunt acele acţiuni prin care se urmăreşte o schimbare. Codul familiei. hotărârea ce se va pronunţa. Spre exemplu. va avea un efect declarativ. ci şi pentru trecut. 23 alin. dacă se admite cererea. că acţiunile în reclamaţie de stat şi acţiunile în contestaţie de stat formează o singură categorie de acţiuni de stare civilă. În cazul celei de-a treia categorii (acţiunile în modificare de stat). nu şi pentru trecut. (1). Totuşi. art. hotărârea va avea un efect constitutiv. 13 14 15 Codul familiei. în cazul declarării nulităţii căsătoriei. doar pentru viitor. 37 . al unui element de stare civilă contrar celui care. cea anterioară fiind necontestată. 2003. Persoanele. se consideră. există la data intentării acţiunii. art. efectele producându-se numai pentru viitor. În cazul primelor două categorii de acţiuni menţionate mai sus (acţiunile în reclamaţie de stat şi acţiunile în contestaţie de stat). în caz de admitere a cererii. Având în vedere efectul declarativ al hotărârilor respective. în ambele ipoteze fiind vorba de recunoaşterea cu efect retroactiv. soţul de bună credinţă păstrează calitatea de soţ dintr-o căsătorie valabilă pentru intervalul de timp cuprins între momentul încheierii căsătoriei lovite de nulitate şi momentul rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost anulată căsătoria respectivă14. 19 p.

procurorul poate să introducă o cerere în tăgăduirea paternităţii. procurorul poate să pornească procesul civil. acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de mamă. indiferent dacă pricina are sau nu caracter strict personal. c) Acţiuni ce pot fi intentate de orice persoană interesată: acţiunea de contestare a recunoaşterii voluntare de maternitate ori de paternitate. ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege”.După sfera persoanelor îndreptăţite să le exercite (respectiv în funcţie de legitimarea procesuală activă). Partea generală. fără însă a exista o folosinţă a stării civile conformă cu acest certificat. potrivit primului alineat al articolului menţionat. 20 p. acţiunile de stare civilă se clasifică în: a) Acţiuni ce pot fi pornite numai de către titularul stării civile. trebuie reconsiderate o serie de soluţii din jurisprudenţă şi din doctrină în ceea ce priveşte dreptul procurorului de a declanşa procesul civil. acţiunea de stabilire a paternităţii şi acţiunea în tăgăduirea paternităţii. nu însă de orice persoană care ar justifica un interes: acţiunea în stabilirea maternităţii. de reprezentantul legal al acestuia şi de procuror.Drept civil. . dacă ar fi în interesul persoanelor menţionate în text. Editura All Beck. acţiunile de stare civilă se clasifică în: 16 Boroi Gabriel . 45 din Codul de procedură civilă. procurorul „poate porni acţiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor. 2003. b) Acţiuni ce pot fi intentate de titular. După corelaţia lor cu prescripţia extinctivă. contrar soluţiei corespunzătoare reglementării anterioare. Bucureşti. acţiunea în contestarea filiaţiei de căsătorie. Spre exemplu.353. cu excluderea altor persoane: acţiunea de divorţ şi acţiunea în declararea nulităţii relative (anulabilitatea) căsătoriei. Astfel. Persoanele. Ţinând cont de modificarea art. atunci când filiaţia rezultă din certificatul de naştere. eventual şi de alte organe sau persoane expres prevăzute de lege. acţiunea în contestarea existenţei împrejurărilor care să facă aplicabilă prezumţia de paternitate şi acţiunea în declararea nulităţii absolute a căsătoriei ori a adopţiei. dacă admiterea acesteia ar fi în interesul minorului16. Aşadar.

după caz. termenul de un an curge de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de tăgăduire a paternităţii19. Înregistrările de stare civilă Prin „înregistrări de stare civilă” se înţeleg operaţiunile juridice de consemnare. care formează regula. 1 din Legea nr.3. care este supusă prescripţiei extinctive în termen de 6 luni de la data când soţul ori. care este prescriptibilă în termen de 6 luni de la încetarea violenţei sau.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. fostul soţ al mamei a cunoscut naşterea copilului. precum şi a altor elemente prevăzute de lege. întrucât acţiunile de stare civilă sunt nepatrimoniale. art. care este prescriptibilă în termen de un an de la naşterea copilului sau. când copilul a pierdut calitatea de copil din căsătorie. Acţiunea în stabilirea paternităţii. de la descoperirea erorii ori a vicleniei17. operaţiuni efectuate în condiţiile legii de către organele cu atribuţii de stare civilă. după caz. în registrele de stare civilă a faptelor şi a actelor juridice ce privesc starea civilă. art. atunci soţul sau fostul soţ al mamei va putea tăgădui paternitatea în termen de 6 luni de la ridicarea interdicţiei18. dacă soţul sau fostul soţ al mamei a fost pus sub interdicţie judecătorească înainte de împlinirea acestui termen. Acţiunea în tăgăduirea paternităţii. art. 2. 55. 21.60. după caz. iar dacă acţiunea nu a fost pornită de către tutore. 21 . ori de la data la care pretinsul tată a încetat să presteze întreţinerea copilului. atunci un nou termen de prescripţie extinctivă curge pentru tutore de la data la care acesta a aflat de naşterea copilului. de la încetarea convieţuirii mamei copilului cu pretinsul tată. care formează excepţia. Necesitatea şi rolul înregistrărilor de stare civilă sunt relevate de art. b) Acţiuni prescriptibile.a) Acţiuni imprescriptibile. Codul familiei. Codul familiei. şi anume: Acţiunea în declararea nulităţii relative (anulabilitatea) a căsătoriei. astfel: „Actele de stare civilă 17 18 19 Codul familiei.

44 din Legea nr. dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. .9 si art. art. această formă este utilizată în trei situaţii: naştere. în vederea înscrierii menţiunilor corespunzătoare20”. „Centralizatorul” înregistrărilor de stare civilă este actul de naştere.stabilirea filiaţiei prin recunoaştere sau hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de încuviinţare a purtării numelui.contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii. în cele de căsătorie sau de deces se întocmesc menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei”.9. după caz. desfiinţarea sau încetarea căsătoriei. de căsătorie sau de deces al persoanei la care această modificare se referă. . se comunică din oficiu. întocmindu-se în mod corespunzător: actul de naştere. 22 . desfacerea (divorţ). desfacere. atunci când e cazul. schimbarea numelui pe cale administrativă şi schimbarea sexului. 20 Codul familiei. căsătoria sau decesul unei persoane. în următoarele cazuri: . îndeosebi. la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”. în termen de 10 zile autorităţii administraţiei publice locale unde s-a întocmit actul de naştere. b) înregistrări sub forma înscrierii de menţiuni marginale. Într-adevăr. formă utilizată. potrivit art. încuviinţarea adopţiei. Art. ca urmare a întocmirii unui act de stare civilă sau. Din dispoziţiile Legii nr. în următoarele situaţii: stabilirea filiaţiei faţă de mamă (prin recunoaştere ori acţiune în justiţie).căsătorie. ori printr-un act administrativ. a situaţiei demografice. Acestea se întocmesc în interesul statului şi al persoanei şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei.119/1996 cu privire la actele de stare civilă rezultă că există două feluri ori categorii de înregistrări de stare civilă: a) înregistrări sub forma întocmirii actelor de stare civilă. stabilirea filiaţiei faţă de tată (prin recunoaştere ori acţiune în justiţie).sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea.9: „Orice modificare intervenită în statutul civil (starea civilă) al unei persoane.119/1996. după cum rezultă din art. căsătorie şi deces.44 din lege dezvoltă aceste prevederi de principiu statuând că: „În actele de naştere şi. în registrele de stare civilă (pe actele de stare civilă). actul de căsătorie şi actul de deces. încetarea sau anularea acesteia.

. după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. oraşului sau comunei în care s-a produs.schimbarea sexului. . Întocmirea actelor de stare civilă Întocmirea actului de naştere Naşterea se înregistrează la primăria municipiului. procedându-se în aceleaşi condiţii şi în cazul copilului găsit sau abandonat.certificatul medical constatator al naşterii.schimbarea numelui. . va decide primarul localităţii unde se înregistrează naşterea. Înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei verbale date în faţa ofiţerului de stare civilă de către oricare dintre părinţi. 23 . precum şi în cazul în care ofiţerul de stare civilă refuză înscrierea 21 Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.certificatul de căsătorie al părinţilor copilului. art. . înregistrarea naşterii se face la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază administrativ . dacă sunt căsătoriţi. Declaraţia va prezenta urmatoarele acte: . înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei scrise.deces.. În cazul copilului găsit. Dacă părinţii au nume de familie diferit. . iar dacă acest lucru nu este posibil. .pierderea sau dobândirea cetăţeniei române. .certificatul de naştere şi actul de identitate al mamei şi al declarantului. 2. completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise în ele.adopţie. prin dispoziţie.rectificare.4. persoanelor care au fost de faţă la naştere sau personalului din unitatea în care a avut loc naşterea. din care să rezulte numele de familie şi prenumele copilului. sau rudelor şi vecinilor care au luat cunoştinţă despre naşterea copilului21. semnate de părinţi. Atunci când părinţii nu se înteleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului. obligaţia declarării îi revine medicului. desfacerea sau anularea adopţiei.17.teritorială a fost găsit.

dar nu a fost înregistrată. În situaţia în care copilul născut viu a decedat şi naşterea nu a fost înregistrată. Întocmirea actului de naştere al copilului găsit se face în termen de 30 de zile de la data găsirii copilului. În situaţia unui copil născut mort. necompletându-se rubricile privind prenumele şi cetăţenia. pe baza următoarelor acte: . . după aceea se verifică dacă naşterea nu a fost înregistrată la misiunea diplomatică a României în străinătate sau la autoritatea locală din străinătate. întocmirea actului de naştere se va face pe baza următoarelor acte: . conducătorul unităţii sanitare are obligaţia să sesizeze poliţia în termen de 24 de ore de la constatarea faptului. la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază administrativă a fost găsit. . Dacă nu a fost stabilită identitatea mamei în termen de 30 de zile. iar la rubrica din care rezultă că s-a născut un copil se înscrie cuvântul “mort”. se va urma procedura prevăzută pentru transcrierea certificatelor procurate în străinătate. medic şi reprezentantul autorităţii tutelare din cadrul primăriei unde se va înregistra. În cazul în care copilul este abandonat de mamă în spital.prenumelor ce sunt formate din cuvinte incidentale ori ridicole. . iar declaraţia de naştere se face în ţară. Când naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate. iar părinţii nu vor să opteze pentru un alt nume. se întocmeşte numai actul de naştere.procesul-verbal întocmit de poliţie. medic şi reprezentantul autorităţii tutelare din cadrul primăriei în raza căreia a fost abandonat copilul.declaraţia scrisă a persoanei care l-a găsit.referatul autorităţii tutelare din cadrul primăriei în raza căreia a fost abandonat. se înregistrează mai întai naşterea şi apoi decesul.certificatul medical constatator al naşterii. Dacă se stabileşte că naşterea a fost înregistrată corect în străinătate. întocmirea actului de naştere urmează a fi făcută la primăria în raza căreia îşi au domiciliul părinţii.procesul-verbal întocmit de poliţie. Întocmirea actului de căsătorie 24 .

Fam. Potrivit Codului Familiei. o astfel de depăşire a competenţei fiind posibilă numai în cazul în care căsătoria nu se încheie la sediul serviciului de stare civilă. Zane”. (Tribunalul Bucureşti. În cazul în care ofiţerul de stare civilă ar încheia căsătoria în afara razei teritoriale a unităţii administrative.50 din 1998: „Conform art. Editura All Beck. Culegere de practică judiciară pe anul 1998. Iaşi. căsătoria este valabilă dacă acea persoană şi-a exercitat atribuţiile în mod public.Căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă la sediul autorităţii publice locale a municipiului. Fam. Dreptul muncii. art.112 – 114)..Dreptul familiei şi starea civilă.27. Teorie şi practică judiciară. O persoană care nu are calitatea de ofiţer de stare civilă nu va putea încheia valabil o căsătorie. Harbădă Maria .. Ofiţerul de stare civilă la data încheierii căsătoriei: identifică viitorii soţi. Căsătoria se poate încheia şi în alt loc decât acesta când unul din soţi este în imposibilitatea de a se prezenta la sediul stării civile. constată că nu există impedimente la căsătorie24. decizia nr. Dar când înregistrarea făcută în registrul de stare civilă de către o persoană care nu are calitatea de ofiţer de stare civilă.45. Drept procesual civil.19 Academice „Gh. se încalcă normele de competenţă personală a ofiţerului de stare civilă. Dacă persoanele care se căsătoresc nu îşi au domiciliul sau reşedinţa (cel puţin unul din ei) în raza localităţii unde se va încheia căsătoria. numai căsătoria încheiată în faţa ofiţerului de stare civilă produce efecte juridice. 2004. oraşului sau comunei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre soţi. Secţia a IV-a civilă. p. întocmeşte actul de 22 23 Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. declară căsătoria încheiată. pentru că nu are competenţa materială în acest sens. situaţie ce nu atrage nulitatea căsătoriei23. Încheierea căsătoriei unor cetăţeni români pe o navă aflată în afara graniţelor româneşti. dar numai cu acordul primarului şi pentru motive temeinice22. iar căsătoria astfel încheiată fiind lovită de nulitate. competenţa aparţine comandantului navei. ia consimţământul ambilor soţi. care interzice unei persoane care este deja căsătorită să încheie o nouă căsătorie”. Bucureşti. Editura Fundaţiei Tribunalul Municipiului Bucureşti. verifică prezenţa a 2 martori. care are şi atribuţii de ofiţer de stare civilă. se încalcă normele de competenţă teritorială.5 C. 2000. coordonator Dan Lupaşcu. 25 . este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. însă o astfel de împrejurare neatrăgând nulitatea căsătoriei. Dreptul familiei. 24 C. pp. Drept civil.

datele se înscriu prin menţiune pe actul respectiv. Întocmirea actului de deces Actul de deces se întocmeşte la primăria municipiului. actele de identitate la formaţiunea de evidenţă a populaţiei la care este arondată localitatea. precum şi în cazul găsirii unui cadavru declaraţia se face în termen de 48 de ore. a dovezii eliberate de poliţie sau parchet şi a procesului . parchetul sau poliţia stabilesc identitatea cadavrului. Actul de deces privind un cadavru găsit se face la primăria localităţii în raza căreia a fost găsit. sexul.verbal întocmit de medic. Până la data de 5 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat decesul. Odată cu declaraţia de deces. oraşului sau comunei în a cărei rază teritorială s-a produs decesul sau a fost găsit cadavrul. care va cuprinde vârsta. iar în lipsa acestora. locul unde a fost găsit cadavrul. declarantul va depune: - certificatul medical constatator al decesului. ulterior. Declaraţia de deces se face verbal. unui accident sau altor cauze violente. . în care se menţionează cauza decesului. pe bază de borderou.actul de identitate al persoanei decedate. în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei. data şi cauza decesului. de către vecini. Atunci când. cât şi ziua în care se face declaraţia. termen în care se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul. medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul. de către soţi şi martori. Atunci când declarantul nu cunoaşte toate datele necesare completării rubricilor din actul de deces şi acestea nu rezultă din actul de identitate.căsătorie în registrul de stare civilă care este semnat de ofiţerul de stare civilă. Când decesul se datorează unei sinucideri. se vor înscrie în act numai datele care se declară. Ofiţerul de stare civilă care înregistrează un act de deces este obligat să comunice acest fapt primăriei localităţii unde se păstrează actul de naştere al celui decedat. ofiţerul de stare civilă este obligat să trimită. Declaraţia de deces se face de către membrii familiei decedatului. pe baza comunicării făcute. în baza certificatului medical constatator al decesului. şi eliberează soţilor certificatul de căsătorie. 26 .

- 2. eliberarea adeverinţei de înhumare sau incinerare se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei sau aeronavei26. se înscriu datele de stare civilă şi data decesului.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. aşa cum rezultă din hotărâre. 2006. Întocmirea actului de deces în aceste condiţii se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate. capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa naţională.5. În actul de deces întocmit ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile declarative de moarte. Atunci când decesul unui cetăţean român s-a produs pe o aeronavă aflată în afara teritoriului românesc sau pe o navă aflată în afara apelor teritoriale române.După întocmirea actului de deces. 27 . iar cadavrul este transportat în ţară. Dacă decesul unui cetăţean român s-a înregistrat la autorităţile locale din străinătate sau la misiunea diplomatică a României. domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. starea. art. Legea nr.40. Întocmirea actelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate În conformitate cu Legea nr. 25 26 Lupulescu Dumitru .Actele de stare civilă. ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare sau incinerare a cadavrului. p. după caz. domiciliul celui declarat mort (în cazul când actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate). adeverinţa se va elibera pe baza certificatului de deces întocmit la una din aceste autorităţi. la autoritatea administraţiei publice locale de la: - locul de naştere a celui declarat mort. Legea naţională este legea statului a cărui cetăţenie o are persoana în cauză şi urmăreşte pe români chiar când aceştia îşi au domiciliul sau reşedinţa în stăinătate.48. făcând menţiune despre aceasta pe verso certificatului constatator al decesului.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. Înhumarea sau incinerarea cadavrului unui cetăţean român al cărui deces s-a produs în străinătate se face pe baza adeverinţei eliberate de primăria în a cărei rază teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea25.

exemplarul I. reţinând şi înaintând la Serviciul Central de Stare Civilă certificatele de stare civilă eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României. prin Ministerul Afacerilor Externe. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României trimit. la autoritatea administraţiei publice locale a sectorului 1 al municipiului Bucureşti. se arhivează la Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti care trimite comunicări de menţiuni locului în drept şi operează pe ele menţiunile ce se primesc ulterior. eliberează persoanelor îndreptăţite certificate de stare civilă. căsătoria sau decesul unei persoane şi se întocmesc în interesul statului şi al persoanei. Naşterea. Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea. pe baza cărora s-a întocmit actul. pe măsura completării lor. art. în registrele de stare civilă pe care le au în păstrare. Actele de stare civilă. căsătoria şi decesul se înregistrează în registrele de stare civilă. în vederea apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. împreună cu documentele primare. în art. ambele originale.42. actele de naştere. 28 . La cerere. primul exemplar al registrelor de stare civilă. având calitatea de ofiţeri de stare civilă.Legea nr.27” Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României în străinătate se efectuează în conformitate cu legislaţia română. ori unul dintre agenţii diplomatici sau funcţionarii consulari delegaţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă vor putea întocmi.42 din lege se prevede că: „Întocmirea actelor de stare civilă privind pe cetăţenii români aflaţi în străinătate se face la misiunile diplomatice. 27 Codul familiei. la oficiile consulare de carieră ale României sau la autorităţile locale competente. de căsătorie şi de deces ale cetăţenilor români aflaţi în afara hotarelor ţării. În legătură cu aceasta. în două exemplare. Şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României.119/1996 cu privire la actele de stare civilă reglementează şi problema înregistrării actelor şi faptelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în afara hotarelor ţării noastre.

Anularea.(1) din Legea 119/1996: „Anularea. diferenţa constând doar în aceea că emitent este misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate.Începând cu data de 01.” De asemenea. Fac excepţie de la regula stabilită de alin. iar în cazul naşterii codul numeric personal va fi atribuit persoanei din listele de coduri precalculate existente la Primăria Sectorului 1 din Capitală.(4) al aceluiaşi articol: „Actele de stare civilă reconstituite nu pot fi completate.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. modificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea Aceste aspecte ale regimului juridic al actelor de stare civilă – anulare.57 – 59 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi în art. după caz.57.” Per a contrario.1998.57 alin. trebuie reţinută şi dispoziţia cuprinsă în alin.(1) al art. În conformitate cu prevederile art.57 din lege înscrierea recunoaşterii voluntare a unui copil născut în afara căsătoriei. art. la primirea primului exemplar al registrului de stare civilă şi a documentelor primare pe baza cărora acesta a fost întocmit. şi actele reconstituite sunt supuse anulării sau modificării.101 – 105 din Metodologia de aplicare unitară a dispoziţiilor acesteia. CAPITOLUL 3 ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ 3.1. misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României din străinătate au trecut la eliberarea noilor tipuri de certificate de stare civilă. Aceste documente sunt identice cu cele care se eliberează în ţară de către autorităţile administraţiei publice locale. 29 . efectuarea menţiunii privind 28 Legea nr.01. modificare ori completare – sunt reglementate în art. completarea sau modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se pot face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile28.

precum şi modificarea codului numeric personal atribuit greşit. 2003.Actele de stare civilă. nu în toate localităţile funcţionează serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor.(1)] şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă.” Legea nr.119/1196 cu privire la actele de stare civilă.23 alin. Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile. se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor care are în păstrare actul de stare civilă sau la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu al solicitantului. cu modificările şi completările ulterioare. Editura Burg.” Cererea de rectificare a datelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea.identificarea unei persoane al cărei deces s-a înregistrat. în sensul că „rectificarea actelor de stare civilă [conform art. prin emiterea dispoziţiei de către primarul localităţii.101 alin. în poziţia de „cadavru cu identitate necunoscută”.2006) a adus o modificare substanţială Legii nr.84/2001. în momentul de faţă. G. astfel cum s-a stabilit prin O. aprobată prin Legea nr. Sibiu. însoţită de actele doveditoare.05. împreună cu actele doveditoare depuse de solicitant şi un referat motivat cuprinzând rezultatul verificărilor. Întrucât. 29 Bodoască Teodor .57 alin. după ce în prealabil referatul a fost avizat de şeful structurii de stare civilă.2006 (publicată în M. p.410/11.373/2002. Of. acestea sunt arondate celor existente. nr.117/04.87. iniţial. o prezintă spre aprobare primarului localităţii.31/1954: „Numai instanţa judecătorească poate hotărî. 30 . Ofiţerul de stare civilă delegat care primeşte cererea înregistrează şi. cazuri în care nu este necesară o hotărâre judecătorească [art.(1) din Decretul nr.05. precum şi de şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea29. Potrivit art.(2) din Metodologie]. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii. Nr. din oficiu sau la cererea persoanei interesate. întocmite în registrele de stare civilă. rectificarea actelor de stare civilă. în cazurile prevăzute de lege.

pe care o avizează şi secretarul unităţii administrativ – teritoriale. iar certificatul de stare civilă anterior se retrage şi se transmite primăriei emitente. la rubrica „certificate eliberate”. dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. în vederea anulării şi a efectuării menţiunii despre aceasta pe marginea actului. precum şi conţinutul rectificării.58. 31 . împreună cu un exemplar al dispoziţiei de aprobare a rectificării (copie certificată pentru conformitate cu originalul). ofiţerul de stare civilă delegat expediază certificatul de stare civilă completat corect. precum şi rectificarea unui act de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe acesta. Conform prevederilor art. „actele de stare civilă reconstituite nu pot fi rectificate”. în termen de 48 de ore. pentru a-l ridica sub luare de semnătură. invită titularul.dispoziţia intră în vigoare la data comunicării către petent şi se comunică prin grija secretarului şi la: Instituţia prefectului.ofiţerul de stare civilă delegat va aduce la îndeplinire dispoziţia. se înscriu numai prin menţiune pe marginea actului de stare civilă corespunzător30. la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă în condiţiile legii. . art. Ofiţerul de stare civilă delegat care primeşte copia dispoziţiei prin care s-a aprobat cererea de rectificare şi certificatul de stare civilă corespunzător. serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor local aflat în subordinea Consiliului Local sau la care este arondată localitatea şi persoanelor judeţean. primăriei care a primit cererea. La rubrica „menţiuni” din cuprinsul actului de stare civilă rectificat se înscrie numărul şi data dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care a emiso. ca urmare a rectificării actului. aprobată prin dispoziţie a primarului. 30 serviciul public comunitar de evidenţă a Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. .După aprobarea referatului şi emiterea dispoziţiei de către primar. Anularea.57 alin (4).dispoziţia poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării. În cuprinsul dispoziţiei se mai menţionează despre faptul că: . completarea şi modificarea unui act de stare civilă sau a unei menţiuni înscrise pe acesta.

înscrierea recunoaşterii sau stabilirii ulterioare a filiaţiei. 31 Gabriel Boroi. aşa cum rezultă din art. însă atunci când vorbim despre actele de stare civilă. op. a anulării sau a desfacerii ei.105 din Metodologie].înscrierea adopţiei.Anularea (desfiinţarea) actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora nu a fost definită de lege. Legea nu prevede cazurile de anulare. . Utilizarea (inclusiv de către legiuitor). a anulării ori a încetării căsătoriei. iar nu de operaţiune juridică (de act juridic)31.7 din Legea nr.actul reconstituit a fost procurat. . . cu excepţia aplicării art.înregistrarea a fost făcută de o persoană necompetentă. anularea se poate cere în cazul când: .înscrierea divorţului. . în acest context.349. dar.faptul sau actul de stare civilă nu există. 32 . .actul nu trebuia întocmit la/de primăria respectivă (necompetenţa generală. a cuvântului „anulare” nu este riguros exactă.119/1996 (când actele de stare civilă au fost întocmite de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de stare civilă cu respectarea prevederilor legale fără a avea calitatea de ofiţer de stare civilă: error communis facit jus). în ipotezele prevăzute de Capitolul III din Metodologie: . Modificarea intervine în cazul înregistrării menţiunilor care privesc în general schimbările ce intervin în starea civilă a unei persoane. cuvântul „act” are semnificaţia de înscris. deoarece nulitatea este o sancţiune care intervine în cazul actelor juridice.înregistrarea nu s-a făcut în registrul de stare civilă.actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător. . .103 din Metodologie şi cum s-a arătat în doctrină şi s-a reţinut în jurisprudenţă.nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă. cit. însă trebuie înţeleasă ca fiind sancţiunea nerespectării dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile de valabilitate a actelor de stare civilă.. p. după caz). materială sau teritorială. Prin „modificarea” actelor de stare civilă se înţelege „înregistrarea unor menţiuni privitoare la statutul civil al titularului” [art. .

.119/1996 şi art. . După circumstanţe. rectificrea unei înregistrări efectuate în registrele de stare civilă se poate realiza prin una din următoarele operaţii: . p. Mardare Viorel .57 şi 58 din Legea nr.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 33 fizice. Corespunzător acestei trei mari categorii de greşeli. .corectarea greşelii existente în actul de stare civilă. cât şi cetăţenia nu sunt atribute de stare civilă). .înscrierea schimbării numelui de familie şi/sau prenumelui pe cale administrativă. schimbarea sexului poate reprezenta un caz de rectificare sau de modificare a actelor de stare civilă. 2006. Velicu Elena. Greşelile pe care le pot cuprinde actele de stare civilă se referă la un enunţ greşit formulat. Completarea actelor de stare civilă este calea judecătorească de punere de acord a datelor cuprinse în ele cu elementele reale de stare civilă.înscrierea schimbării sexului. Completarea se referă la înregistrarea actului de stare civilă cu menţiunile omise. Principalele trăsături caracteristice ale acestei proceduri. la lipsa unei informaţii pe care actul ar trebui să o cuprindă şi la existenţa în actul de stare civilă a unei menţiuni care nu trebuia sau nu putea să fie inserată32. . în cazul când. . conform art.înscrierea acordării sau pierderii cetăţeniei (cu menţiunea că atât numele. unele rubrici au rămas libere. Procedura anulării. pronunţată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă [art.suprimarea enunţului care nu trebuia înscris în actul de stare civilă. Bucureşti. modificării ori completării menţiunilor de pe acestea Anularea.44 lit.101 – 105 din Metodologie.121. modificarea ori completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. deşi trebuiau completate.i) din lege]. sunt următoarele: 32 actelor de stare civilă şi a Peţu Paraschiv. Editura Detectiv.completarea actului de stare civilă cu date ce corespund statutului civil real al unei persoane. din diferite motive.

Actele de stare civilă cuprind în conţinutul lor următoarele aspecte: . în ceea ce priveşte regulile de filiaţie. 3.  Instanţa competentă este judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau. astfel cum a fost introdus prin Legea nr.2006.cel care individualizează poziţia persoanei fizice ca subiect de drepturi în raport de evenimentul de stare civilă ce se produce în viaţa acesteia. reflectă starea civilă a unei persoane în ceea ce priveşte poziţia sa într-o anumită comunitate familială.2. de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau judeţene de evidenţă a persoanelor ori de către parchet. . În caz de admitere. modificarea sau completarea unui act de stare civilă sau a unei menţiuni înscrise pe acesta. anularea. Actele de stare civilă sunt dovezi autentice care confirmă producerea unor evenimente de stare civilă şi care. Conform prevederilor art.altul care precizează poziţia juridică a persoanei fizice în familie. sediul solicitantului. precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora. Rectificarea actelor de stare civilă În conformitate cu prevederile art.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Sesizarea instanţei judecătoreşti se poate face de către persoana interesată.  Judecata cererii se face pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor local şi a concluziilor procurorului.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.117/2006. după caz.13 din Legea nr. 34 . rectificarea actelor de stare civilă a trecut din competenţa instanţelor judecătoreşti în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale. starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă. în acelaşi timp.09. În cazul când petiţionarul este cetăţean străin sau cetăţean român cu domiciliul în străinătate este competentă numai Judecătoria sectorului 1 al municipiului Bucureşti.57 din Legea nr. începând cu data de 08. se înscrie numai prin menţiune pe actul de stare civilă corespunzător.

deces. 2006. în timp ce căsătoria. . subiectul exprimându-şi consimţământul său pentru a se căsători sau a adopta.căsătorie. naşterea şi decesul. în temeiul unei dispoziţii a primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă33. . . după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.pierderea sau dobândirea cetăţeniei române. adopţia sunt acte juridice executate cu voinţă.schimbarea sexului. care pot afecta conţinutul actului de stare civilă. desfacerea. în cele de căsătorie sau deces se înscriu menţiuni cu privire la modificările intervenite în stare civilă a persoanei. . Mardare Viorel . de căsătorie şi de deces. Velicu Elena. în următoarele cazuri: . poate fi îndreptată pe calea rectificării. . respectiv de naştere.130. încetarea sau anularea căsătoriei. indiferent de categoria de menţiuni pe care le cuprind actele de stare civilă. Sunt trei categorii de acte de stare civilă.2006.adopţie sau încetarea acesteia (desfacere sau anulare). Trebuie 33 Peţu Paraschiv. atunci când este cazul. se înfăţişează ca fapte juridice intervenite independent de voinţa persoanei. folosindu-se procedura administrativă a rectificării actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora. completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe acestea.rectificare.contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii. În actele de naştere şi.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 35 fizice. Aceste erori pot fi îndreptate. . • care reflectă raportul de filiaţie al persoanei într-o anumită comunitate familială. Orice greşeală materială de înregistrare. . p. Editura Detectiv.09.Evenimentele care pot caracteriza starea civilă a unei persoane. Bucureşti. adică poziţia sa juridică. .schimbarea numelui. Atunci când sunt înregistrate faptele şi actele de stare civilă se pot produce unele erori. Orice act de stare civilă conţine două categorii de menţiuni: • care individualizează persoana în raport de un eveniment de stare civilă. începând cu 08.

Rectificarea urmăreşte deci să pună de acord actul de stare civilă cu ceea ce ar fi trebuit să exprime înregistrarea. că aceasta poate fi folosită numai în cazul în care a fost săvârşită o greşeală materială. De asemenea. când poziţia respectivă concordă cu starea de drept din momentul întocmirii actului de stare civilă sau cu cea preexistentă acestuia. cu privire la rectificare. Rectificarea poate fi apreciată ca fiind procedura administrativă aflată la dispoziţia persoanelor interesate sau a autorităţilor care au în păstrare actele de stare civilă. vor putea fi rectificate acele greşeli de scriere (transcriere. prin care se îndreaptă greşelile. Aşa cum am mai menţionat. care apar cu ocazia întocmirii actelor de stare civilă. 36 . De asemenea. cu condiţia ca prin aceasta să nu fie modificată poziţia juridică a persoanei în familie. vor putea fi introduse acele menţiuni care au fost omise. fapt pentru care se impun unele lămuriri. înregistrare) care trebuie înscrise în act în mod obligatoriu şi vor putea fi înlăturate acele menţiuni care nu sunt cerute de lege. În acest sens. care poate proveni din scrierea sau transcrierea actului de către delegatul de stare civilă. aceasta poate proveni din înregistrarea făcută ca urmare a unor declaraţii greşite ori a prezentării unor înscrieri care sunt greşite.însă specificat. cu privire la raporturi preexistente înscrierii evenimentului de stare civilă. prevederile legale precizează înţelesul noţiunii de rectificare doar în sensul lărgit al cuvântului. se completează omisiunile şi se înlătură menţiunile care nu sunt cerute de lege. Deci. din momentul în care s-a produs evenimentul de stare civilă. rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se pot face în temeiul unei dispoziţii a primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă şi presupune îndreptarea unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă. rectificarea actului de stare civilă are ca obiect îndreptarea unei greşeli săvârşite în momentul întocmirii actului de stare civilă. Cazurile în care pot fi rectificate actele de stare civilă În conformitate cu reglementările legale actuale în domeniu. Pe calea unei astfel de proceduri nu poate fi modificată poziţia juridică a persoanei în raport de regulile de filiaţie.

Actele de stare civilă. Spre exemplu. care a fost nesocotită la înregistrare. . ele pot fi considerate simple erori materiale. o persoană este prezentată altfel decât cum este în realitate. În această categorie de inexactităţi trebuie inclusă şi omisiunea unor menţiuni. sexul. acestea sunt greşelile produse prin scrierea sau transcrierea actelor de stare civilă şi se pot referi la: numele şi prenumele persoanelor. Deşi în raport de „aşa – zisa” gravitate a greşelilor comise. În ceea ce priveşte inexactităţile de ordin material.greşeli de ordin material săvârşite cu ocazia înscrierii sau transcrierii actelor de stare civilă. locul producerii evenimentului.89. 37 . domiciliul şi oricare alte menţiuni prevăzute de lege în mod obligatoriu pentru actele de stare civilă34. acestea sunt considerate cele mai grave erori pe care le poate conţine actul de stare civilă. Astfel de erori sunt efectul necunoaşterii prevederilor legale de către ofiţerul de stare civilă ori ale declaraţiilor incomplete făcute de persoanele care declară evenimentul sau faptul de stare civilă. întrucât din punct de vedere al stării civile. rectificarea 34 Bodoască Teodor . Cu privire la inexactităţile care afectează poziţia juridică a persoanei în raport cu regulile de filiaţie. p. ele pot fi îndreptate doar pe calea rectificării.poziţia juridică a persoanei în raport de regulile de filiaţie. menţiuni greşite şi menţiuni inexacte. Întrucât astfel de inexactităţi nu pot pune în discuţie statutul civil al persoanei şi prin îndreptarea lor se urmăreşte doar restabilirea unei stări de drept existente. întrucât prin ele se alterează conţinutul actului după caz: . ce nu poate fi îndreptată decât pe calea rectificării. omisiunea trecerii în actul de stare civilă a unei menţiuni cu privire la filiaţia care rezultă dintr-o dispoziţie a legii constituie o eroare gravă. Sibiu. O asemenea inexactitate reprezintă o „greşeală intelectuală”. indiferent de gravitatea lor şi de faptul la care se referă. Editura Burg.Clarificarea cazurilor de rectificare trebuie sa aibă în vedere cauzele care au generat omiterea greşelilor în care sens putem distinge: a) Îndreptarea inexactităţilor pe care le conţine actul de stare civilă Din această categorie fac parte toate greşelile. 2003. data la care a avut loc evenimentul de stare civilă sau când a fost înscris.

care are în păstrare actul de stare civilă. greşelile săvârşite exclusiv de ofiţerul de stare civilă. în general. b) Suprimarea menţiunilor suplimentare care sunt prevăzute de lege Reglementările în vigoare precizează.menţiunea a fost înscrisă pe alt act de stare civilă. prin procedura rectificării pot fi înlăturate adaosurile la numele de familie a menţiunilor destinate să identifice persoana fizică indicând localitatea naşterii. care sunt evidente şi constatarea lor nu presupune verificări deosebite. 38 p. săvârşite din cauza erorii în care a fost indus ofiţerul de stare civilă ca urmare a prezentării unor acte fictive.actul nu trebuia întocmit la primăria respectivă. De asemenea. Menţiunile inexacte sunt tot greşeli. pe viitor.Acţiunile privind statutul civil al persoanei.menţiunea a fost operată cu un text greşit.faptul sau actul de stare civilă nu există.14. . Menţiunile greşite nu se referă numai la scrierea unui cuvânt. Erorile materiale simple sunt. 35 Raul Petrescu . . prin aceeaşi procedură. trebuie soluţionate folosindu-se aceeaşi procedură a rectificării. Editura Ştiinţifică. . . 1968.acestora se va putea realiza.nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă. Spre exemplu.actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător. care va căpăta un alt sens decât cel real. în cazurile când: . . . Anularea actelor de stare civilă şi a menţiunilor se poate cere. se elimină şi menţiunile care nu sunt prevăzute a fi cuprinse în actul de stare civilă (exemplu: ziua sau ora când a avut loc evenimentul de stare civilă)35. care însă au la bază înregistrarea unui eveniment de stare civilă făcută în baza unor fapte care au fost stabilite ca inexacte (care nu corespund realităţii). menţiunile pe care trebuie să le cuprindă actele de stare civilă.103 din Metodologie. astfel că orice alte menţiuni înscrise înaintea apariţiei acestor dispoziţii sau inserate ulterior în actul de stare civilă. în mod corect. ci alterează în totalitate conţinutul menţiunii. numai prin dispoziţie a primarului unităţii administrativ – teritoriale. Bucureşti. conform art.

În realitate. 36 O. Completarea actelor de stare civilă se realizează în întregime cu cerneală roşie. a anulării sau a desfacerii adopţiei. 39 . în rubrica „menţiuni”. astfel cum sunt descrise în capitolul III al Metodologiei (recunoaşterea sau stabilirea filiaţiei. înscrierea adopţiei. înscrierea divorţului. astfel. nr.G. modificată şi completată prin Legea nr. omisiunea pentru care este prevăzută posibilitatea completării se reduce tot la o greşeală săvârşită cu ocazia întocmirii actului de stare civilă şi. a anulării sau a desfacerii adopţiei. acordarea sau pierderea cetăţeniei române). şi înscrierea.2/2001. anulării ori a încetării căsătoriei.Anularea actului de stare civilă ori a unei menţiuni se face prin bararea acestora cu două linii în diagonală (X). trase cu cerneală roşie. înscrierea adopţiei. a numărului şi a datei hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. precum şi a instanţei care a pronunţat-o. Modificarea actelor de stare civilă presupune înscrierea unor menţiuni privitoare la statutul civil al titularului. schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui pe cale administrativă.180/2002. ea va putea fi îndreptată pe calea rectificării36.

în capitolul V al Legii a fost introdus art. Acţiunea în rectificarea actelor de stare civilă se soluţiona de judecătoria de la domiciliul persoanei care înainta cererea. Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea. prin care se cerea corectarea unei greşeli materiale strecurată în acte.117 din data de 4 mai 2006.410 din data de 11 mai 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. Modificarea şi completarea Legii nr. pentru ca actul de stare civilă să corespundă adevăratului statut civil al persoanei.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. însoţită de actele doveditoare.117/2006. partea I. nr.571. rectificarea unei înregistrări efectuate în registrele de stare civilă se realiza prin acţiunea în rectificare a actelor de stare civilă.STUDIU DE CAZ RECTIFICAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ Începând cu data de 8 septembrie 2006 au devenit aplicabile prevederile Legii nr. care prevede că rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă. astfel. publicată în Monitorul Oficial al României.119/1996 prin Legea nr. se depun la serviciul public comunitar local 40 . din oficiu sau la cererea persoanei interesate. a creat o procedură mai rapidă şi mai puţin costisitoare din punct de vedere al timpului de soluţionare a unei cereri în rectificarea actelor de stare civilă. completarea unei enunţări. În vechea reglementare prevăzută de decretul 278/1960 cât de Legea 119/1996.

care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.1 poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă.1. referatul care a stat la baza emiterii Dispoziţiei Primarului Municipiului Brăila a fost întocmit de către serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. (act reconstituit în anul 1954 la Brăila) la rubrica „prenume tată soţie” este înscris „Anton”.07. fiica lui Orhei Anton şi Orhei Natalia. (născută la data de 12.9/27. anexând la cerere copii xerox de pe acestea.07. în condiţiile legii. care au în păstrare actul de stare civilă. la rubrica „prenumele tatălui” figurează înscris „Anton”. Menţionăm că datele de stare civilă anexate la cererea solicitantei sunt conforme cu datele de stare civilă înscrise în actele de stare civilă (în sensul că nu 41 . la rubrica privind „prenumele copilului” figurează înscris „Anatolie” (tatăl fiind născut în anul 1926 în URSS şi având actul de naştere reconstituit în anul 1954 la Brăila). născută şi căsătorită în Brăila.1962). prin emiterea dispoziţiei prevăzute la alin.04. sau la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu. care. De asemenea în certificatul de căsătorie al părinţilor solicitantei. În cazul supus analizei. În certificatul de naştere al solicitantei. care are în păstrare actul de stare civilă şi prezintă următoare informaţii: În data de 15 aprilie 2008 se prezintă la primăria de care aparţine numita Dionisie Eleonora. întocmit în registrele de căsătorii ale localităţii Brăila) la rubrica privind „prenumele tatălui soţiei”. act 43/15.1962 în Brăila. În fapt: în certificatul de naştere al tatălui său.1987. Dispoziţia prevăzută la alin. precum şi copii xerox de pe certificatul de naştere al tatălui şi de căsătorie al părinţilor acesteia.de evidenţă a persoanelor. acelaşi prenume fiind înscris şi în certificatul de căsătorie al acesteia (act căsătorie nr. solicită îndreptarea erorilor materiale din certificatele de stare civilă personale. Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile. printr-o cerere adresată d-lui primar.

La rubrica “menţiuni” din cuprinsul actului de stare civilă rectificat. a înregistrat-o împreună cu actele doveditoare depuse de solicitantă şi a întocmit referatul motivat ce a cuprins rezultatul verificărilor întreprinse. care primeşte copia dispoziţiei prin care s-a aprobat cererea de rectificare şi certificatul de stare civilă corespunzător. pentru a-l ridica. precum şi conţinutul rectificării. Ofiţerul de stare civilă delegat. 42 . Ofiţerul de stare civilă delegat care a primit cererea. Rectificarea unor rubrici din actul de stare civilă presupune îndreptarea erorilor materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă. primăriei care a primit cererea împreună cu un exemplar al dispoziţiei de aprobare a rectificării (copia fiind certificată pentru conformitate cu originalul). După aprobarea referatului şi emiterea dispoziţiei de către primar. I şi II ale registrelor de stare civilă în speţă. invită titularul cererii în termen de 48 de ore. sub luare de semnătură. Deşi în referatul întocmit de ofiţerul de stare civilă delegat din Primăria Municipiului Brăila se menţionează că datele de stare civilă anexate la cererea solicitantei sunt conforme cu datele de stare civilă înscrise în actele de stare civilă (în sensul că nu există neconcordanţe între certificat şi acte şi nici între cele două exemplare I şi II ale registrelor de stare civilă în speţă se ridică următoarea problemă. ofiţerul de stare civilă delegat expediază certificatul de stare civilă completat corect. în vederea anulării şi a efectuării menţiunilor despre acestea pe marginea actului la rubrica “certificate eliberate”.există neconcordanţe între certificate şi acte şi nici între cele două exemplare. se înscriu numărul şi data dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care a emiso. Referatul a fost prezentat spre avizare şefului Serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi apoi înaintat spre aprobare Primarului Municipiului Brăila. privind rectificarea prenumelui tatălui solicitantei aşa cum apare în actul de naştere reconstituit în anul 1954 la Brăila acela de “Anatolie”. ca urmare a rectificării actului. iar certificatul de stare civilă anterior se retrage şi se transmite primăriei emitente.

respectiv Instanţa de Judecată din Brăila. eroare care urmează a fi îndreptată prin rectificarea prenumelui tatălui din “Anton” în “Anatolie”.1962 al solicitantei. aceasta are calea de a se adresa instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii emitente pentru a soluţiona contestarea conform Legii. Rectificarea actului de naştere al solicitantei trebuie să se bazeze pe actele depuse.07.Pentru rectificarea actului de naştere nr.43/15 iulie 1962 şi a celui de căsătorie nr. iar tatăl a fost trecut cu prenumele “Anton”. În situaţia în care Decizia Primarului Municipiului Brăila va fi o decizie de respingere a cererii de rectificare a solicitantei. 43 .9/27 aprilie 1987.43/15.9/27 aprilie 1987. Aceeaşi eroare s-a făcut şi la întocmirea actului de căsătorie nr. Decizia primarului Municipiului Brăila va fi o decizie de admitere a cererii solicitantei în sensul rectificării actului de naştere nr. la rubrica “prenumele tatălui” trebuie trecut “Anatolie” conform actului de naştere al acestuia şi nu are relevanţă în cauză certificatul de căsătorie al părinţilor acesteia deşi a fost reconstituit în anul 1954. la rubrica “prenumele tatălui” se va trece “Anatolie”. din care rezultă o eroare a prenumelui tatălui în sensul că a fost trecut “Anton” în loc de “Anatolie” când a fost reconstituit actul de stare civilă în anul 1954 la Brăila.

cu nr.R. satul/str.S născut în anul 1926 comuna/oraşul/municipiul RENI septembrie ziua 7 română şi a ORHEI şi de cetăţenie în comuna/oraşul/municipiul de naţionalitate română Părinţii au domiciliul în comuna/oraşul/municipiul BRĂILA DOROBANŢILOR domiciliul în comuna/oraşul/municipiul DOROBAN ŢILOR a naşterii nr. VIU Declaraţia naşterii a fost făcută de ORHEI ANTON care a prezentat actul de constatare eliberat de DISPENSARUL MUNICIPAL COMUNAL Semnătura declarantului 44 .S.ANEXA 1 CONSILIULUI POPULAR AL Municipiului Brăila Judeţul ACT DE NAŞTERE Nr.R. 21 care rezultă că s-a născut copilul nr.S de naţionalitate română şi născută în anul 1928 luna CERNĂUŢI judeţul U.S. 43 Astăzi anul anul 1962 1962 luna ziua iulie 12 ziua 15 s-a înregistrat naşterea născută în Brăila copilului cu numele de familie ORHEI luna iulie judeţul BRĂILA ANTON de cetăţenie de sex femeiesc şi prenumele ELEONORA în comuna/oraşul/municipiul BRĂILA luna NATALIA română . 34 în calitate de tată satul/str din BRĂILA 34 mai ziua 18 în de cetăţenie română fiul/fiica lui ORHEI judeţul U.

noi GRECU COSTEL Potrivit CONSTANTIN învoielii.Semnătura delegatului de stare civilă.39 Astăzi anul 1987 comuna/oraşul FOCŞANI cetăţenie română ROŞIORILOR 12 nr. L.S. 5 luna aprilie ziua 27 s-au prezentat în faţa noastră luna februarie ziua 3 de de naţionalitate română BRĂILA 1962 DIONISIE CONSTANTIN născut în anul 1960 judeţul VRANCEA fiul lui DIONISIE ION . ________________________________________________________________ CERTIFICATE ELIBERATE ANEXA 2 SFATUL POPULAR AL Municipiului Brăila Judeţul Brăila ACT DE CĂSĂTORIE Nr. născută în anul judeţul în comuna/oraşul domiciliul satul/strada luna iulie ziua şi a lui DIONISIE ANGELA şi ORHEI ELEONORA în comuna/oraşul BRĂILA ROSIORILOR NATALIA declarând că voiesc să se căsătorească. 5 de cetăţenie română BRĂILA de naţionalitate română satul/strada şi a lui ORHEI cu domiciliul în comuna/oraşul BRĂILA fiica lui ORHEI ANTON În temeiul consimţământului exprimat personal de fiecare dintre viitorii prezenţi împreună. în căsătorie soţul primar al oraşului va purta numele FOCŞANI DIONISIE delegat de stare civilă am încheiat prezentul act de căsătorie. nr. şi soţia numele DIONISIE ELEONORA _________________ 45 Semnăturile_______________ .

potrivit dispoziţiilor codului familiei. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă se face nu numai în interesul statului aşa cum se prevede expres în lege. Importanţa reglementării legale a actelor de stare civilă este consacrată de chiar art. învăţământul. dar şi în scopul ocrotirii drepturilor patrimoniale şi personale nepatrimoniale ale persoanelor fizice. prezintă interes pe plan demografic. cât şi în domeniul construcţiei social – culturale. din punctul de vedere al stării civile. Într-adevăr. Astfel. Evidenţa datelor esenţiale care identifică persoana fizică. administrării justiţiei. administraţia de stat – planificarea se realizează prin intermediul oamenilor şi pentru oameni. agricultura. încheierea căsătoriei dă naştere.1 al Legii 119/1996 care prevede că “înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă se face în interesul statului şi al apărării drepturilor personale ale cetăţenilor”.soţul Semnătura delegatului de stare civilă. cât şi în vederea ocrotirii drepturilor persoanelor fizice. evidenţă ce se asigură şi prin înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă. Organizarea de către stat a evidenţei cetăţenilor şi a statutului lor civil.S. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă se face atât în interesul statului. Îmbrăţişând toate sferele vieţii economice şi sociale – industria. al cunoaşterii mişcării populaţiei şi structurii acesteia. cercetarea ştiinţifică. L. construcţiile. al organizării exercitării drepturilor politice (întocmirea listelor electorale). la o serie de 46 . soţia CERTIFICATE ELIBERATE CONCLUZII Actele de stare civilă îndeplinesc în statul nostru o importantă funcţie socială. circulaţia mărfurilor. prezintă interes atât din punct de vedere economic. de stare civilă sunt legate unele drepturi şi obligaţii pe care le au persoanele fizice. De aceea este necesară o evidenţă cât mai exactă a populaţiei. cultura şi ocrotirea sănătăţii. prin înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă.

să se căsătorescă constituie un element al stării civile. în condiţiile stabilite de lege. în 47 . De asemenea. Privind sub acest aspect. reprezintă materializarea în registrul de căsătorii a consimţământului viitorilor soţi ca în mod liber şi pe deplin egali să se supună statutului legal al căsătoriei. pentru naşterea unor raporturi juridice prezintă importanţă dacă o persoană are sau nu deplină capacitate de exerciţiu. Căsătoria ca act juridic prin care viitorii soţi consimt ca. privită ca o totalitate de elemente care contribuie la determinarea calităţii de subiect de drepturi şi obligaţii. Actele de stare civilă constituie instrumente de probă pentru valorificarea de către persoanele fizice a drepturilor lor ce decurg din starea civilă. rezultă prezumţia de comunitate a bunurilor comune. legăturile de rudenie cu o persoană ce a decedat dau naştere. operaţiune care marchează întocmirea lor. Faţă de cele arătate rezultă că instituţia actelor de stare civilă prezintă în dreptul nostru o importanţă deosebită. spre exemplu. dobândite de oricare dintre soţi în timpul căsătoriei. Într-adevăr. actul de căsătorie. în condiţiile şi formele prevăzute de lege. Tot astfel.drepturi de natură patrimonială şi nepatrimonială între soţi. şi actele de stare civilă ca înscrisuri autentice ce constată şi concretizează acte şi fapte ce alcătuiesc elementele stării civile a unei persoane fizice trebuie să existe o concordanţă deplină. în cazul morţii unei persoane încetează raporturile juridice dintre acesta şi terţele persoane. dreptului la succesiune. Între starea civilă a unei persoane. Din acest punct de vedere. Actele şi faptele de stare civilă se materializează prin înregistarea în registrele de stare civilă. Starea civilă prezintă interes şi pentru terţele persoane. din dovada existenţei căsătoriei cu actul de căsătorie. dreptul la succesiune al unei persoane se poate naşte numai în baza dovezii cu acte de stare civilă a raporturilor de rudenie dintre defunct şi cel ce pretinde un asemenea drept. cât şi pentru identificarea persoanelor fizice în familie şi în societate şi apărării drepturilor lor recunoscute şi ocrotite de lege. Acestea sunt interesate să cunoască starea civilă a unei persoane pentru a stabili raporturile juridice pe care le pot încheia cu aceasta. De asemenea. atât pentru satisfacerea unor interese ale statului. dacă este căsătorită sau necăsătorită.

respectiv. Într-adevăr. constituie elemente ale stării civile prin care se determină începutul şi încetarea calităţii de subiect de drepturi şi obligaţii a unei persoane. care este urmarea comiterii unor greşeli ce s-au săvârşit cu ocazia întocmirii sau înscrierii prin menţiune a actelor şi faptelor de stare civilă. căsătoriei şi decesului în registrele de stare civilă în conformitate cu dispoziţiile legale. Neconcordanţa. ca evenimente.timp ce actul de căsătorie prin care se materializează consimţământul soţilor. ce se materializează prin întocmirea actelor de stare civilă – de naştere. Înlăturarea neconcordanţei dintre starea civilă a unei persoane şi actele de stare civilă se face numai pe cale judiciară. căsătoriei ori a decesului în registrele de stare civilă. actele de stare civilă trebuie să reflecte în mod corect. precum şi în alte acte normative prin care se reglează regimul juridic al actelor de stare civilă. ca înscrisuri autentice ce se întocmesc în registrele de naşteri şi. nu poate fi întocmit un act de stare civilă prin care să se constate naşterea sau decesul unei persoane dacă nu s-a produs faptul naşterii sau decesului. de decese. Actele de stare civilă se întocmesc în baza actelor şi faptelor de stare civilă. fie completarea actului cu unele 48 . Tot astfel. sunt acte de stare civilă. Concordanţa ce trebuie să existe între starea civilă a unei persoane şi actele de stare civilă este prevăzută de lege şi are caracter obligatoriu. adică cu înregistrarea naşterii. naşterea şi moartea. întocmirea actului de căsătorie în registrul de stare civilă are la bază actul juridic prin care viitorii soţi consimt să se căsătorească în condiţiile şi formele prevăzute de lege. nu numai anumite împrejurări ce sau produs în realitate – naşterea. De asemenea. Cu alte cuvinte. În practică există situaţii în care starea civilă a unei persoane nu corespunde cu actele de stare civilă. iar actele de naştere şi de deces. este un act de stare civilă. de căsătorie sau de deces – care trebuie să fie în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale cuprinse în Legea 119/1996 modificată şi completată prin Legea 117/2006. va putea fi înlăturată pe calea unei cereri de rectificare care are ca scop fie corectarea unei menţiuni greşit înscrise în actul de stare civilă. Existenţa unei depline concordanţe între starea civilă şi actele de stare civilă este condiţionată de înregistrarea corectă a naşterii. căsătoria sau decesul reflectare.

de persoanele împuternicite prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean sau prin ordin al prefectului.date care lipsesc. sau personalul desemnat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative în conformitate cu prevederile O. completarea şi modificarea unui act de stare civilă sau a unei menţiuni înscrise pe acesta. Pentru acestea legiuitorul a prevăzut o procedură mai simplă modificând prin Legea 117/2006 Legea 119/1996. Cât priveşte anularea. 49 . Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către primari. aprobată prin dispoziţia primarului. Art. Încălcarea acestor norme constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă sau infracţiuni potrivit legii penale. Printr-o astfel de cerere se urmăreşte numai îndreptarea eventualelor greşeli sau neconcordanţe dintre stare civilă şi actele de stare civilă fără însă a se aduce vreo modificare stării civile.G. dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă precum şi rectificarea unui act de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe acestea. se înscriu numai prin menţiune pe marginea actului de stare civilă corespunzător. fie suprimarea unor enunţuri ce nu trebuiau înscrise în cuprinsul actului de stare civilă.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. nr.571 prevede că rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face pe cale administrativă prin dispoziţia primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă din oficiu sau la cererea persoanei interesate.

1. 7. Filipescu Andrei . Olaru Silvia . TRATATE: Bacaci Alexandru. Zane”. Subiectele dreptului civil. 4. Dumitrache Viorica . Editura Independenţa Economică. Boroi Gabriel . Lupulescu Dumitru . Harbădă Maria . Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 2003. 50 .Drept civil.Tratat de dreptul familiei – Familia. Petrescu Raul . Bucureşti. 8.Claudia. 2003. Editura All Beck. 3. Editura All Beck. 10. 2002. Cebuc Iuliana. Bodoască Teodor . Editura Universul Juridic. Protecţia copilului. Bucureşti. 2006. 6.a. Bucureşti. 2006. 2003. Persoanele. Beleiu Gheorghe . Iaşi.a. Filipescu Ion.Acţiunile privind statutul civil al persoanei. 1968.Tratat de dreptul familiei. 9. Hăgeanu Codruţa . Introducere în dreptul civil. 5. 2.Actele de stare civilă. Grădinaru Nicolae. Editura Fundaţiei Academice „Gh. Partea generală. 2006. Sibiu.Dreptul familiei şi starea civilă.Actele de stare civilă. Editura Burg. Elemente de stare civilă (curs de teorie şi practică). Bucureşti. Ediţia a IV .Dreptul familiei. Editura Lumina Lex. Ediţia a VIII . Ediţia a VII . Editura CH Beck. Teorie şi practică judiciară. Imbrescu Ion . 2004. 2005.Drept civil român. Bucureşti. Editura Ştiinţifică.BIBLIOGRAFIE I.a.Dreptul familiei.

Nr.405/2003. *** Legea cetăţeniei nr. Nr. 94/2004 (M. 1969.43/2003. Of. 7. publicată în Monitorul Oficial nr. *** Legea nr. nr.429/2003. 3. 8. 1959.1996).G.11. Nr. nr.05. modificată şi completată prin Legea nr. *** O. prin Legea nr. Nr. intrat în vigoare la 1 decembrie 1865.07. publicat în B. *** Codul civil român. 1/04.Actele de stare civilă în Moldova până la 12. *** Decretul 278/1960 cu privire la actele de stare civilă. adoptat prin Legea nr.2002). 272/2004 (M. Bucureşti. Peţu Paraschiv.04.1956. Nr. 35/28. Editura Detectiv.Drept civil. Of. 2. Partea I 758/29 octombrie 2003.180/2002. Velicu Elena. *** Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. aprobată prin Legea nr. Jugastru Călina . Mardare Viorel .Actele de stare civilă. 282/11. 51 . 410/11. Bucureşti. 13/18. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (M. 5. II. 557/23. 4/4 ianuarie 1954 (B.U. Bucureşti. Of. Gheorghe Emilia . 4.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei fizice. cu modificări şi completări ulterioare. Persoanele. Of. Of.2004). 326/15. prin Legea nr.G. *** Codul familiei. 2006.01. Of. 117/2006 (M.2004) şi prin Legea nr.04. Nr.2006).2/2001 modificată şi completată prin Legea nr.06. Editura Hamangiu.1954). 23/1999 (M.399 din 9 iunie 2003. 6. republicat în B.11. *** Decretul 31/30 ianuarie 1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice. Ungureanu Ovidiu. Alexandru.8 din 30 ianuarie 1954. 14. Of. Nr. 13. Ungureanu Regulamentul Organic în Revista Arhivelor. 2007. ACTE NORMATIVE: 1.21/1991 modificată şi completată prin O. Editura Gheorghe . Silvian Ştiinţifică. nr. Of. publicată în Monitorul Oficial al României.

Lupaşcu Dan . Ciutacu Florin . Bucureşti. Culegere de speţe. *** Buletinul Jurisprudenţei. 3. Mihuţă Ioan . Modele de acţiuni. 1976.Culegere de practică judiciară pe anul 1998.Dreptul Familiei. Culegere de recenzii pe anul 1995. Editura Themis Cart. 2.Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969 – 1975. Bucureşti. 2005. 52 .III. PRACTICĂ JUDICIARĂ: 1. 2000. Editura All Beck. Editura Ştiinţifică. Slatina. 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->