.

Pe vremuri oamenii depin-

deau de apa din rduri, lacuri,
izvoare ~i fdntdni. Industria-
lizarea ~i cre~terea demogra-
fica au facut ca alimentarea
cu apa safie unprocespe
deplin controlat pentru a se
putea evita riscurile pentru
sanatate datorate poluarii.
T oate comunit:ltile umane necesita: ali-
mentarea cu apa: potabila:, curata: ~i
proaspa:t:l. in mod obi~nuit, apa este
captat:l din rauri, lacuri sau din panza frea-
tica:, fiind apoi tratat:l pentru a fi buna: de
ba:ut. Pentru a indepa:rta orice fel de impu-
rit:lti naturale ~i diver~i poluanti produ~i
de ca:tre om, se utilizeaza: diferite tipuri
de tratament. Acestea variaza: in functie
de nivelul ~i de natuf:} impurita:tilor .
intr-o uzina: obi~nuit:l de apa:, apa
contaminat:l dintr-un rau este intai
trecut:l printr-o sita:grosiern, pentru

O Un sistem de alimentare cu
apa. indic3nd modul de tratare
a apei din r3u inainte de a fj
pompata catre consumator.

LEGENDA
1 Sta\ie de aspira\ie
~i examinare a apei
de rau
2 Rezervor de
depozitare
3 Turn rezervor
de admisie
4 Turn rezervor de
evacuare
O Circuitul apei. a se indep~rta particulele mai mari de grohoti~, O O sonda in timpul forarii unei f3nt3ni
S Atelier de tratare a
Apa se evapora din pe~ti ~i plante. Ea este apoi pompata intr-un artificiale, in Iran. Presiunea naturala fo~ea-
apei
6 Fabric3 de clorurare mari, rauri, lacuri ~i rezervor, unde este depozitat~ pentru cateva za apa sa iasa din ad3ncurile pam3ntului.
7 Pu\ de forare pentru s~ptarnani. jn acest timp, majoritatea particu-
plante revenind apoi
apa freatic3
8 Rezervor de serviciu
sub forma de ploaie, lelor de impuritati se sedimenteaza.Numarul
9 Tevi de distribu\ie grindina sau zapada. bacteriilor d:lun~toare din ap~ scadevertiginos
 ALIMENTAREA CU APA

pe parcurs ce materiile care le favorizeaz~ exis- O Un monument

tenta sunt anihilate. pup~ limpezire se adaug~ al lumii antice: ape-
clor ~i alte produse chirnice pentru a indep~rta ductul roman din
toate bacteriile. Unele tari utilizeaz~ In locul Segovia. El inca mai
clorului, ozon,. iar In cateva uzine mai rnici,. transporta apa din
apa este steriliza~ printr-o expunere masiv~ la Rio Frio pana la
o radiatie ultraviolet~. Apa este apoi trecu~ ora~ul vechi, pe o
printr-o sita fln~ pentru a Indep~rta plantele distan,a de aproxi-
micute ~i alte particule mici. Acest proces se mativ 820 de metri.
realizeaz~ cu ajutorul unui microfiltru din otel
inoxidabil, prev~zut cu orificii cu diametru mai O 0 tabrica de

rnic de o rniime de milimetru. desalinizare in mai

multe trepte din
Aglomerarea Abu-Dhabi. Aici se
Chiar dup~ trecerea prin microfiltru, apa mai pot produce peste
"E
.;J

contine particule extrem de fine, cum ar fi bac- noua milioane de

~
terii moarte sau f~rame de minerale. Aceste litri de apa potabila o
u
particule care facca apa s~ fie tulbure.sau u~or pe zi, din apa 1!
2
colorat~, sunt Indep~rtate Intr-un baiin marina. "'

maro degchis gau albiciog.

.c
~
f pentru prevenirea aparitiei cariilor dentare:
~
printr-un proces numit aglomerare ~i flotatie.
Prin ad:lugarea sulfatului de amoniu sau a sul-
fatului feric, se produce un proces de aglome-
rare, _astfelincat se formeaz1{ o mas1{ flotant1(
cam de pe la miijlocul. bazinului In jos. Aceast1(
mas1{se nume~te precipitat de flotatie sau flot1(.
Apa curat1(, situat1( deasupra este apoi extras1{
~i trecut1( prin filtre pentru o nou1{ curntare.
Aceste fjltre sunt realizate din straturi de nisip,
pe o fundatie de pietri$ sau de antracit.
Aerarea
Dup1{ fjltrare de obicei apa este aerat1{ p~ntru
a-i cre~te continutulln oxigen dizolvat. Acest
proces confer1{ apei un gust mai proasp1{t ~i
o face mai putin acid1{ prin eliminarea bioxi-
s~ruri de magneziu. Acestes~ruri, dizolvate din
depozite subterane, cauzeaz~ duritatea apei.
Apa dura este cea care face ca sp~larea cu
s~pun s~ fie dificil~ deoarece spuma se
fonneaz~ foarte incet ~i in timpul procesului se
produce o depunere chimic~. Tot apa dura
este cea care cauzeaz~depuneri calcaroasepe
ibric. Acestedepuneri apar adeseori ca un strat
apa salina pentru racire condensator
~i alimentare
in acele zone unde apa egte foarte dur~,
unele dintre g~rurile dizolvate pot fi indep~r-
tate prin tratamente chimice efectuate inainte
de a ge face digtributia apei. De obicei con-
gumatorii gunt cei care hot.1regc dac~ egte sau
nu necegar g~-$i monteze propriullor echipa-
ment de tratare a apei.
inainte de a fi digtribuit.1 prin conducte,
apa egte din nou gterilizat~, utilizandu-ge clor
gau ozon. Dup~ tratament o mare parte a
clorului egte indep~rtat prin ad~ugarea bioxi-
dului de gulf, l~gandu-ge totu$i o cantitate
mic~ de clor care g~ combat~ o eventual~
nou~ contaminare bacterian~. in final, apa
mai poate fi tratat~ $i cu fluorur~ de godiu
Desalinizarea
in zonele lurnii unde apa ge g~ge$tein cantit.1ti
reduge, garea egte indep~rtat.1 din apa mariru1.
Acegt proceg, nurnit degalinizare, ge poate rea-
liza prin mai multe metode. Cel mai frecvent
apa g~rat.1egte inc~lzit.1 pan~ la fierbere, apa se
trangfornJa in abur iar garea rnmane in recipi-
ent. Aburul, asfel format egte apoi rncit pentru
age condensa $i a obtine ap~ lichida purn.
condensator
gaze
ne condensate
condensarea

dului de carbon. Exist1{ djferite tipuri de aera- vaporilor

toare, fjecare m1{rind suprafata de ,ap1{expus1{ apa produsa

atmosferei, asfel Incat oxigenul s1{ poat1( fj
absorbit. in aeratorul tip spray, apa este for-
tat1( s1{ p1{trund1{ prin mici ~tuturi In aer.
Aeratorul tip cascad1{ are o serie de trepte
peste care apa este obligat1( s1{coboare.
Nici un fel de fjtrare nu poate Indep1{rta
substantele dizolvate in ap1{. De obicei, acestea
sunt s1{ruri de calciu ~i, intr-o mai micl m1{sur1{,
"fii
'6
"
O in desalinizarea instantanee presiunea dea- ~
supra apei saline fierbin~i este redusa fort,at pro- J

ducandu-se un proces instantaneu, sau apa pota- abur condensat din ~

schimbatorul de caldura "
bila se evacueaza brusc sub forma de vapori. ~

142 ~tiinta ~i tehnologie 44- TRATAREA APELOR REZIDUALE ~tiint~ ~i tehnologie 80- BARAJE ~I ST VILARE