Istoric

Revista a fost organul de presă al Societății literare Junimea. Primul număr a apărut la 1 martie
1867, la Iași, unde revista a funcționat până în 1886. Între 1886 și 1944 apare la București, avându-l ca
redactor pe Iacob Negruzzi, care predă apoi conducerea unui comitet format din foști elevi ai lui Titu
Maiorescu: Mihail Dragomirescu, Simion Mehedinți, P. P. Negulescu, Rădulescu-Motru.

Printre colaboratori s-au numărat Mihai Eminescu, care publică aici majoritatea poeziilor sale;
Ion Creangă, care "subpublică" primele trei părți din "Amintiri" și o serie de povești; Ion Luca
Caragiale, care "subpublică" majoritatea comediilor sale; Ioan Slavici, care publică nuvele și povești;
Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Panait Cerna, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu, I. Al. Brătescu
Voinești și alți scriitori reprezentativi ai vremii.

Publicația se va bucura de cel mai înalt prestigiu din literatura română, ea impunând, încă de la
apariția, o direcție nouă, modernă, întregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic și
sentimentul valorii estetice.
 Junimea a reprezentat cea mai importanta miscare literara romaneasca,prin care se
produce in cultura autohtona o schimbare radicala de mentalitate.Activitatea Societatii
Junimea s-a desfasurat in mai multe etape.
1.Cea dintai,”etapa ieseana”,este cuprinsa anii 1863,anul intemeierii,si 1874,anul in care
T.Maiorescu se muta la Bucuresti.
In anul 1864,Societatea Junimea adopta un program prin care isi stabilea principiile ce ii
vor calauzi activitatea culturala:

orientarea literaturii spre specificul national:

promovarea specificitatiii esteticului;sustinerea principiului de autonomie a artei(arta

pentru arta);

promovarea valorii estetice”organizarea,la Iasi, a unei serii de prelegeri

publice(“prelectiuni populare”);

orgganizarea,cu regularitate,in casa lui Vasile Pogor,a unor lecturi din opere
autohtone,productii originale ale junimistilor,urmate de discutii;

achizitionarea unei tipografii,cu ajutorul careia sa se tipareasca manuale scolare,carti de

stiinta si literatura si,mai ales,editii stintifice,”cu note explicative si index”,ale tuturor
cronicilor si istoriografilor romani;

abordarea problemelor limbii si ale ortograiei,combatand tendinta latinizanta de promovare

a ortografiei etimologice;
alcatuirea unei antologii cu cele mai valoroase poezii autohtone,de la poetii Vacaresti pana
la Vasile Alecsandri.

Societatea Junimea discuta si o multitudine de probleme filozofice,juridice si

sociale,polemizand cu multi dintre contemporani.Societatea isi creeaza puternice
adversitati,deoarece contemporanii dezaprobau tendinta membrilor societatii de a pune in
discutie toate aspectele culturale ale vremii si de a le critica foarte sever.Din aceste
polemici se naste un program general al Junimii,constand in cmbaterea “directiei de astazi
din cultura romana”si afirmarea necesitatii unei “directii noi”,adica a unor schimbari
profunde in toate planurile culturii;combaterea formelor fara fond,respingerea elemtelor de
impostura si artificialitate rezultate din procesul de import grabit al tiparelor civilizatiilor
occidentale.
2.A doua etapa din existenta Junimii se situeaza intre anii 1874-1885.Dupa mutarea lui
T.Maiorescu la Bucuresti,sedintele Junimii se tin la Iasi,cat si la Bucuresti,in locuinta ui
T.Maiorescu.In 1885,societatea se muta in capitala,o data cu plecarea din Iasi a celor mai
multi dintre junimisti.
In aceasta etapa,principala activitate a Junimii a fost lectura operelor originale.Atractia
exercitata de cenaclul junimist era atat de mare,incat veneau sa citeasca multi dintre
scriitorii de valoare ai vremii.Astfel,Alecsandri citeste Fantana Blanduziei,Despot-Voda si
Ovidiu,Caragiale O noapte furtunoasa,Eminescu citeste cele mai mlte dintre poeziile sale
ntume,iar Al.Macedonski este prezent cu poemul Noapte de decemvrie.
Alaturi de literati,la sedintele Societatii Junimea au participat numerosi
lingvisti,istorici,savanti din diferite domenii,discutand problemele majore ale culturii si
stiintei.
Prin intreaga ei activitate,Societatea Junimea a fost considerata cel mai de seama cenaclu si
cea mai importanta societate culturala din istoria literaturii romane.

Seria nouă
Noua serie a revistei „Convorbiri literare” apare din ianuarie 1996 la Iași, lunar, la fiecare 20 ale
lunii, în format tabloid (30x45 cm), cu 48 de pagini, din care 8 în policromie, având ca editor Uniunea
Scriitorilor din România.
Redactor-șef este în prezent Cassian Maria Spiridon.

Revista Convorbiri literare,aparuta la 1 martie 1867 din initiativa lui Iacob Negruzzi,in paginile
careia s-au publicat in timp cele mai multe dintre operele marilor
clasici:Eminescu,Caragiale,Maiorescu,Creanga,Slavici,devine curand dupa aparitie cea mai importanta
publicatie a epocii.
Iacob Negruzzi a fost insarcinat de Junimea cu editarea revistei,de care s-a ocupat timp de 28 de ani.
Convorbirile apar la inceput bilunar,in 16 pagini,intr-un tiraj de 300 de exemplare.Prin comparatie cu
programul coerent pe care il formulase cu decenii in urma Dacia literara,care debutase cu o rubricatie
fixa si o politica si culturala bine definita de la primul numar,Convorbirile puteau trece drept o initiativa
modesta,amatorista chiar.Revista nu este exclusiv literara;ea acorda un spatiu important studiilor
stiintifice si general culturale,inscriindu-se in curentul epocii.
Primii autori de literatura publicati de revista se numarau Iacob si Leon Negruzzi, M Cornea,Scarlat
Capsa,Th.Serbanescu,V,Pogor,Nicu Gane,cei mai multi dintre ei catalogabili in a doua linie
valorica.Primul succes remarcabil este cooptarea lui Alecsandri,care isi publica incepand cu
nr.20,Canticele comice.Rar,revista gazduieste si unele recenzii semnate de Maiorescu, Pogor,Carp sau
N.Quintescu.Mai tarziu,revista junimista are sansa sa publice cele mai remarcabile productii literare ale
momentului:
 1868-Alecsandri,incredinteaza colegilor sai Pastelurile,iar in 1872-poemul istoric,Dumbrava
Rosie.Din 1970,incepe colaborarea cu Eminescu,cu Venere si Madona(nr4), Epigonii(nr 12),apoi in
1871(nr1)Mortua est.Aceste trei poeme ii furnizau lui Maiorescu argumentele inscrierii poetului
debutant in directia semnalata in 1872.
Dintre prozatori,Convorbirile au recrutat de timpuriu,pe ardeleanul Slavici,care isi publica aici povestile
si basmele populare,apoi nuvelistica exemplara:Popa Tanda,Scormon,Budulea Taichii(1880).Revista
publica nuvela lui Eminescu-Sarmanul Dionis,apoi Fat-Frumos din tei.Directia noua a prozei
romanesti(anticipata de Maiorescu din1872) este spectaculos ilustrata in pag.revistei care publica
jurnalul lui Alecsandri-Calatorie in Africa si apoi povestile,nuvelele si Amintirile lui Creanga.Nu trebuie
omise nici ScrisorileCatre V.Alecsandri ale printului Ghica.
Dramaturgia este stralucit ilustrata de Convorbiri,prin publicarea integrala a pieselor
caragialiene,incepand cu Noaptea furtunoasa(1879),dar si a creatiilor teatrale tarzii ale lui
Alecsandri:Sanziana si Pepelea(1883),Fantana Blanduziei(1884),Ovidiu(1885).Nu lipsesc din
pag.revistei traducerile din marea literatura a lumii(Homer,Ovidius,Lamartine,
Shakespeare,Schiller,Goethe,Byron,Baudelaire si multi altii) si nici liteRatura populara.
Bine reprezentate sunt si lucrarile de orientare stiintifica,cele mai specTaculoase interventii fiind
disputele filologice prilejuite de reforma ortografica.Maiorescu le inaugurase prin studiul sau Despre
scrierea limbii romane.Revista mai gazduieste Critica ortografiei d-lui Cipariu,urmat apoi de o intreaga
serie de studii maioresciene.Dar mentorul Junimii nu adus singur aceasta batalie extrem de importanta
pentru dezvoltarea viitoare a limbii romanesti.A tinut sa i se alature filologul Vasile Burla,cu niste
Observari polemice asupra gramaticei limbei romane de Tim Cipariu,urmate de un protest Contra
ortografiei impusescoalelor romane din Moldova de Ministerul Instructiunii Publice.Dintre filologi,se
mai remarca studiile lui A.Lambrior:Limba romana veche si noua,Observari asupra
Ortografiei romane,Cuvinte de reverenta la romani si Idreptariu.