Sunteți pe pagina 1din 64
oan ay ‘INSTITU: JL NATIONAL DE'STUDII Ss TRATEGI PRIVIND PROBLEMELE FERSOANELOR CU - : : HANDICAP -ADAPTAREA MEDIULUL SOCIO- PROFESIONAL, LA CERINTELE ‘PERSOANELOR cu HANDICAP « CUPRINS Argument ........... L Consideratii generale : IL "Elemente de proiectare si adaptare arhitecturala IL-0 Spatiul necesar persoanelor in viata cotidiana 112.0 Norme _ standard. existente pe plan international 113.0 Proiectarea si adaptarea cladirilor (cai de acces si parti comune) 113.1 Intrare in cladire 11.3.2 Coridoare siusi IL.3.3 Sc&ri si bare de sustinere IL3.4 Sisteme mecanice de transport la nivel (ascensoare, escalatoare, transportoare * IL3.5 Pardoseala . IL4.0 Proiectarea si adaptarea locuintelor 11.4.1 Grupurile sanitare 11.4.2 Instalatiile electrice 114.3 Sisteme de inchidere {14.4 Amplasarea ferestrelor IL4.5 Amenajarea bucitiriei {14.6 Amenajarea dormitorului 11.4.7 Amenajarea altor incdperi ’ 1.5.0 Accesul in cladirile publice IIL Adaptarea c&ilor si mijloacelor de deplasare in interiorul si in afara localita ilor UL. 1.0 Circulatia pietonala : TIL2.0 Circulatia cu mijloace de transport public TLL.3.0 Circulatia cu mijloace de transport individuale M1.3.1 Adaptarea autovehiculelor Tutiere (automobile) .. TIL3.2 Locuri de parcare si garaje IV. Adaptarea si amenajarea spatiilor de productie IV. 1.0 Adaptarea arhitecturala IV.2.0 Organizarea locului de munca V. Concluzii si recomandari finale . VL Anexa 7 Bibliografie Qdewel 27 > 10 14 (openers Boia wt = B22 ww wo eIGReL ess I. CONSIDERATII GENERALE, 1.1.0. in orice societate, indiferent de nivelul sau de dezvoltare economico-sociala, exist’ o categorie de persoane care au dificultati de adaptare la cerintele mediului, cerinte care, in lumea contemporana, se modifica din ce in ce mai rapid, devenind tot mai complexe. ~ Aceste persoane (numite generic “persoane cu nevoi speciale’ “persoane cu disabilitati”, “persoane cu handicap”) necesita, din partea fiecdrui stat, o atentie speciala pentru a le. facilita adaptarea la cerintele mediului fizic si social. De foarte multe ori ins, capacitatea adaptativa diminuata sau chiar lipsa acesteia (din cauza unor deficiente / incapacitati de natura senzoriali, mentala si/sau fizicd, congenitale sau dobapdite pe parcursul vietii, recuperabile, partial recuperabile sau ireversibile) impune adaptarea mediului la posibilitatile acestora. [n aceste cazuri, interventia statului este majora, atat prin m&suri legislative, prin strategii si metodologii specifice, cat si prin masuri de ordin practic Studiile de specialitate elaborate in ultimii zece ani demonstreaza cateva aspecte demne de retinut ~ cu cat standardele economico-sociale si tehnologice ale unei fari sunt mai avansate, cu atét procentajul populatiei cu handicap este mai mare, intrucat criteriile de apreciere sunt mai ridicate pe scara valorica: - intrucat societatea se dezvolt& continuu, este de asteptat ca si cerintele de adaptare si se multiplice in functie de nivelul tehnologiei moderne: ~ este necesara realizarea unor prognoze de durata medie si lungd pentru ca intervenind in prezent, s& fie posibil adaptarea persoanelor. cu handicap la cerintele viitoare ale societitii; ~ este necesar, deci, ca, in urma unor cercetiri complexe sa fie elaborate * solutiile ce se impun pentru ca, inlaturand barierele de orice fel de care inc se mai lovesc persoanéle cu handicap, acestea si dobandeasca independent, devenind astfel capabile de integrare sociala (isi recapata demnitatea umana, nu mai sunt marginalizate, sunt privite ca parteneri sociali, dispare disconfortul psihic al acestora); - cu cat ajutorul si consideratia acordate de societate sunt mai reduse ih . ceea ce priveste realizarea accesibilititii la viata sociala, profesionala etc. pentru persoanele cu handicap, cu atat mai redusa va fi independenta acestora, ele devenind astfel o “povara financiara” pentru societatea in ansamblu 1.2.0. Handicapul este bariere sau atitudinea sociala care impiedica o persoand s& poati fi un membru cu drepturi egale in societate Handicapul nu se gaseste in individ , ci este un obstacol pe care i-l creeazi societatea Limitele functionale nu ‘inseamna handicap, deoarece in acest Caz,tof! oamenii ar fi handicapati: fiecare om ar fi “limitat functional” intr- © anumita directie, in ceva care nu poate face. Limitele functionale devin handicap numai atunci cand persoana cu aceste limite se loveste de obstacole care o impiedica si participe la viata cotidiana Handicapul este o problema care se refer la Drepturile Omului Persoanele cu handicap sunt toti cetateni ai 18rii In care traiesc. Deoarece societatea este cea care creeazi handicapul — neficdnd accesibile anumite servicii si neluand anumite masuri, avand atitudini negative fata de Persoanele cu handicap asigurand servicii separate sau “speciale” care nu sprijina egalitatea accesului la Oportunitati - societatea este cea care trebuie si se schimbe; statul, la randul sau, trebuie si gaseasca solutii (in primul rand de ordin legislativ) care si elimine discriminarile la care sunt supuse persoanele cu handicap Societatii si statului le revine sarcina de.a asigura un mediu in care Persoanele cu handicap sé aibi aceleasi drepturi gi Tesponsabilitati ca i Persoanele fir handicap. Asigurarea acestui mediu inseamnit asigurarea drepturilor omului. “Si se naruie in sfarsit zidurile rusinoase ale excluderii” (presedintele SUA George Bush: la semnarea | egii pentru Americanii cu Handicap, 26 iulie 1990) Documentele internationale stipuleazi obligativitates statelor femnatare de a respecta principiul egalizarii sanselor pentru persoanele cu handicap in toate domeniile vietii sociale, prin implementarea_ unor hotarari legislative pertinente. Termenul “egalizarea sanselor” are infelesul unui proces continuu (deoarece societatea insisi se dezvolt continuu), prin care diversele sisteme ale societatii sunt la dispozita tuturor, in particular persoanelor cu handicap. In 1993, Natiunile Unite au adoptat Regulile Standard privind Egalizarea Sanselor (Oportunitatilor) pentru Persoanele cu Handicap Regulile se refera la toate aspectele vietii unei persoane cu handi ap si arata cum pot face guvernele schimbari sociale, politice si juridice pentru fa aceste persoane si devind cetiteni egali si cu drepturi depline in tarile lor - ~ Exist un organism de monitorizare care incurajeaza statele st Tespecte Regulile si care urmireste si se asigure ca ele adopta legi proprii impotriva discriminarii, Regulile Standard constituie documentul international cel mai. semnificativ in domeniul drepturilor omului pentru persoanele cu handicap. 13.0. Multe tari éxamineaza posibilitatea unor schimbari in legislatie care sA promoveze drepturile omului in,cazul persoanelor cu handicap Legea pentru Americanii cu Handicap - 1990 (Public Law 101- 336-July 26,1990) este una dintre cele mai cunoscute. Aceasti lege obliga statul si schimbe modul in care opereaza,pentru a asigura eliminarea discriminarii impotriva persoanelor cu handicap din toate aspectele vietii sociale — educatie, angajare in munca, acces, servicii, transport, informatii si comunicatii Astfel de norme legislative sunt elaborate si in tarile Europei Occidentale, cat si in tarile central si est europene. Se remarca faptul ca, fiecare tari in parte a incercat si adapteze recomandarile ONU in domeniu, cu scopul de a asigura cetatenilor cu handicap cit mai multe accesibilititi, Raméne ins deschisi problema daca si mai ales cat din aceste prevederi au fost puse realmente in practic’. intr-o serie de tari vest europene au fost, astfel, elaborate norme speciale pentru constructii, instalatii etc. care s& asigure persoanelor cu handicap accesibilitatile in mediul fizic, fie prin adaptari, fie prevazute in proiectele initiale. Aceste norme nu sunt optime pentru fiecare caz in parte, pentru simplu motiv c& nu se pot generaliza toate cazurile singulare: in general, ele sunt considerate ca fiind condi minime. Ele au finut ins cont de recomandarile Uniunii Europene, a Federatiei Internationale . Handicapatilor (Federation Internationale des Mutiles, Invalides du Travail et Invalides Civil) 1.4.0. in Romania, au fost adoptate in 1992 Legea 53 privind protectia special’ a persoanelor handicapate si Legea 57” privind incadrarea in munc& a persoanelor handicapate, fiind primele legi speciale elaborate pentru persoanele cu handicap in tara noastra. 1.4.1. Legea 53/1992 Art.4. Caile de acces in cladirile si locurile publice, precum gi ale unitatilor de ocrotire si:asigtenté social vor fi amenajate corespunzator, prin adaptare sau din constructie, astfel incdt si nu constituie bariere arhitecturale sau alte obstacole pentru persoanele cu handicap 14.2. Legea 57/1992 Art2. (1) Persoanele handicapate Pot fi incadrate in munca de catre persoanele juridice si fizice Care angajeaz3 personal salariat $i pot Potrivit capacitatii lor fizice Si intelectuale . incadrarea lor in munca se poate realiza si prin erearea de Iocuri de munca protejate, Special organizate, asigurandu-se inlesnitile si adaptarile corespunzitoare iputernicitii statului, va tilor economici asimilarea in productie, cu prioritate a masinilor, utilajelor, instalatiilor Specifice si adaptarilor necesare cesfasurarii activitatii productive a Persoanelor handicapate, in vederea usurarii_ efortului acestora, precum si Pentru asigurarea unej cantitati Corespunzatoare de produse. G) Agentii economici care au Organizate unitati sau locuri de munca protejate vor lua miasuri pentru asigurarea integrala si prioritara cu materii prime si materiale, masini utilaje si instalatii cu adaptari specifice, din fara si din import, necesare Productiei ce se realizeaz’ de catre Persoanele handicapate, astfel incat si fie acoperite capacititile de productie fost nu numai neces ci si unica in legislatia romana > trebuie, de asemenea sé admitem c&, in lipsa unor metodologii si standarde concrete de aplicare a articolelor mentionate, precum 31 @ unor masuri coercitive adecvate, respectivele articole de Tege au ramas simple deziderate teoretice, fra implementare in practica. in opinia noastra, fnsasi formularea acestor articole de lege este vagi, lasnd loc unor interpretiri in directia unor “adaptiri” (in cazul in care ele s-ar Tealiza) ‘nestandardizate, la latitudinea fiecaruia. Acest fapt ar putea avea consecinte nedorite atat Pentru persoana cy handicap si (eventual ) pentru insotitorul acesteia, deoarece fespectiva persoana ar trebui sa fie supus& in permanenté unui Proces adaptiv, cat si pentru diferiti agenti sociali care ar fi Revoiti s& cheltuiasc& sume suplimentare Pentru readaptarea a ceea ce “au adaptat” inainte Din acest motiv, se impune elaborarea unor standarde nationale de adaptare a mediului fizic i iF tn 1996) cat si a altor documente internationale ce stipuleazi accesul neingradit al persoanei cu handicap la viata comunit3tii Articolul 15 al Chartei Social Europene, intitulat “Dreptul persoanelor cu handicap la independentd, integrare social’ si la participare la viata comunitatii”, prevede: “ In vederea asigurarii pentru persoanele cu handicap, indiferent de varsta, de natura si originea handicapului lor, exercitarea efectiva a dreptului la independenta, integrare socialé si participare la viata comunitatii, partile hotarasc in mod particular: = s& ia masurile necesare pentru a oferi persoanelor cu handicap o orientare, educatie gi instruire profesionald in cadrul unor institutii comune acolo unde este posibil sau, acolo unde nu este posibil, prin organisme (institutii) specializate, publice sau private; ~ sa imbunatateasc’ accesul la locurile dé munca prin toate mijloacele care tind s incurajeze pe cei care angajeaz persoane cu handicap, de a creste si de a pastra locurile de munci pentru persoanele cu handicap in cadrul mediului obisnuit de munca si si amenajeze conditiile de munci la nevoile persoanei handicapate sau, acolo unde acest lucru nu este posibil din cauza handicapului, prin adaptarea sau crearea locurilor de mune protejate in conformitate cu gradul (procentul) handicapului. in unele cazuri, pot fi necesari specialisti sau servicii de sprijin; - Sd promoveze integrarea si participarea lor deplina in viata comunitatii in special prin misuri, incluzind ajutoare tehnice, care si vizeze depasirea barierelor de comunicare si mobilitate si sa le permit accesul la transport, locuinta, activitati culturale si de timp liber.” 1.6.0. Studiul de fafa igi propune ca, in lumina datelor anterior prezentate sa analizeze si s4 avanseze solutii practice privind accesul deplin al persoanelor cu handicap la viata social in conformitate cu recomandarile organismelor internationale si a experientei europene in domeniul adaptarilor mediului fizic, Toate ‘solutiile constructive prezentate detaliat in studiu pot fundamenta: a) elaborarea unui set de norme (standarde) nationale cuprinzind conditii tehnice, indicafii constructive gi tehnologice, solutii si variante concrete prezentate detaliat, normei indispensabile in activitatea de proiectare, reproiectare sau adaptare in domeniul accesibilitatii persoanelor cu handicap Acest set de norme (standarde) va fi elaborat de c&tre Institutul Roman de Standardizare (LR.S.) pe baza datelor oferite de prezentul studiu. : b) elaborarea unei legislatii (sau capitole ori articole) speciale privind obligativitatea tuturor organismelor statului, a Societatilor comerciale, culturale, a societatii in ansamblu de a asigura prin adaptari standardizate accesi ilitatea deplini a persoanelor cu handicap Egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap va rimane o simpl lozinc& dac& nu se asigura accesul real al acestora la viata Social si profesionala. Primul pas in aceasta directie este tocmai realizarea adaptarilor din mediul fizic prin care persoana cu handicap sd poaté spera ci va accede la viata comunitatii si la activitatea profesional& pe care o poate desfasura. Din acest motiv consideram ca studiul de fafé este de natura si notifice, 0 data mai mult, complexitatea si importanta acestei probleme. i. ELEMENTE DE PROIECTARE SIADAPTARE ARHITECTURALA 11.1.0 Spatiul necesar persoanelor in viata cotidiand Spatiul minim necesar pentru persoanele valide este stabilit in fiecare fara prin reguli si standarde de constructii-montaj (suprafetele si amplasarea camerelor, indltimea lor, dimensiunile culoarelor, latimea usilor etc.). Persoanele cu handicap permanent sau temporar au nevoie in majoritatea cazurilor de un spatiu mai mare, pentru stabilirea cdruia se ia in consideratie in primul rand spatiul necesar persoanelor ce folosesc un scaun rulant, pentru c& acest spatiu (de manevri) este cel mai mare, deci adecvat in aproape toate situatiile Accesibilitatea persoanelor cu handicap in incdperile de locuit sau publice precum si in z6nele de acces este determinata atat de configurafia si dimensiunea acestora, cat si de alti factori importanti ca echipamentele si instalatiile standard sau speciale, mobilierul si modul lui de amplasare, acustica, iluminarea, eficienta sistemelor de orientare, avertizare si informare (mai ales in cadrul serviciilor publice) ete, 10 ¥ig.2—Dimensiunile standard ale unui scaun rulant OBSERVATH: Exist scaune rulante la rojile mici. pivotante. in spate. in cin, iar kifimea de cca. 70 cm, Scaunele nulante acfionate electric au tijimea de cca’ 70 em si Iungimea de 110- care rofile mari de tractiune sunt amplasate in fata si acest caz lungimea totald a scaunului este de 100-110 120 cm, aan enero © 4 20 0 20 40 60 & 100 Fig.3 — Raza de actiune frontald in cazul unui scaun ratant standard . 2 10 80 60 4 0 0 Dm Om T [ 100 100 80 60 HM 2 0 20 40 6 Bm 100 (b) Fig.4 a, b ~ Raza de actiune laterala in cazul unui scaun rulant standard 11.2.0 Norme standard existente pe plan international in farile in care“una din problemele majore ale societ&tii este asigurarea accesibilitatii persoanelor cu handicap la viata sociala au fost elaborate, in acest scop, studii si programe de cercetare finalizate cu norme si standarde speciale,ce cuprind toate adaptarile necesare acestor persoane. De exemplu, in tarile cu populatie vorbitoare de limb germana se aplica urmatoarele norme si standarde GERMANIA - DIN 18025 ELVETIA - SNV 521500 AUSTRIA - ONORM B 1600 in celelalte tari vest europene se folosesc norme gi standarde adaptate la conditiile locale, pornind insi de la o serie de principii de i | baz& si recomandari general acceptate , elaborate de organismele recunoscute pe plan international (tabelul 1 ~ anexa) Normele austriece ONORM B 1600 “DIMENSIUNILE_ iN CONSTRUCTIL PENTRU PERSOANE CU HANDICAP FIZIC SI VARSTNICI” in vigoare de la 1 august 1983 contin 4 parti distincte Partea I - cuprinde principiile de_baz in proiectarea si adaptarea arhitecturalé a constructiilor publice care faciliteazi accesul persoanelor cu handicap precum si a echipamentelor care permit deplasarea acestora in interior. Partea II - contine principiile de baz in proiectarea si adaptarea clidirilor de locuit special destinate persoanelor cu handicap fizic Partea TI - ‘contine recomandari- si solutii concrete privind adaptarile necesare peritru facilitarea deplasarii persoanelor cu handicap in niediul urban gi interurban (zone pietonale, carosabile, mijloace de transport in comun, autovehicule personale adaptate etc.). Partea IV - cuprinde recomandari, conditii tehnice si tehnologice, solutii si variante constructive privind proiectarea si/sau adaptarea masinilor si. utilajelor conventionale sau speciale a intalatiilor si dispozitivelor, prevazute in spatiile de productie in care isi desffisoara activitatea persoanele cil handicap 11.3.0 Proiectarea si adaptaréa clidirilor (cHi de acces si parti comune) ; in constructiile care nu au fost concepute special pentru persoanele cu handicap sau varstnici nu este necesar s& se asigure toate amenajarile cunoscute pentru persoane ce se deplaseazi in scaun rulant. in gladis _publige, in functie.de amplasamentul si dimensiunile acestora, trebuie ins& SA existe cel putin o intrare, un grup sanitar si posibilitati de acces in inciperi, toate amenajate pentru persoane cu handicap locomotor. Spatiul necesar de manevra a unui scaun rulant este prevazut in figura 5 10 b) 40 , 65-70. 10-120 a.b.¢ ~ Spatiul minim necesar de manevrare pentru un scaun rulant (a) Viraj la 90°: (6) rotire cu 90°: (c) cere de rotire rennet eI Le 11.3.1. Intrarea in clidiri | Pentru facilitarea accesului in cladire este esential a se prevedea in fata intrarii o suprafafé plan suficient de mare, care va elimina pericolul de rostogolire a scaunului rulant in timp ce persoana cu handicap aflata in el deschide sau inchide usa Usa va avea latimea de minimum 80 cm (recomandabil 90 em) si va fi prevazuta cu dispozitiv hidraulic pentru inchiderea intarziata. Acolo unde este posibil se vor monta usi cu deschidere-inchidere automata Usile rotative se vor evita. Fig.6 a Intrare in cladire adaptat pentru persoane cu handicap in cazurile in care, din considerente constructive, rampele din fata intrarilor sunt de neevitat, inclinarea acestora nu va depasi niciodata valoarea de 10% (in general se accept o inclinatie a rampei de pana la 6% ). in cazul rampelor existente lungi, cu o inclinatie de peste 6% se vor prevedea din loc in loc (5-7 m) portiuni plane (ruperi de panta) avand o lungime de cel putin 120 em 17 Fig.6'b ~ Rampa prevazuti cu ruperi de pant Rampele de acces trebuie sa fie Prevazute pe toata lungime lor, pe Panile laterale, cu cate dou’-bare de sustinere, montate una deasupra alteia. Spafiul plan necesar din fata usilor ce se deschid in exterior sau in interior este prezentat in figurile 7 si 8. Fig. 7~ Suprafata plana necesard in fafa usilor ce se deschid in exterior Fig.8 ~ Suprafafi plan necesard in fifa usilor ce se deschid in interior 11.3.2. Coridoare si usi Coridoarele din cladirile de orice fel (de locuit, publice sau spatii de productie) nu trebuie s& prezinte obstacole sau trepte, iar acolo unde ele exista se vor prevedea rampe sau lifturi (in cazul diferentelor mari de nivel) . Latimea (“lumina”) minima util a coridorului trebuie s& fie de 120 cm, iar la schimbarea ‘directiei acesteia, precum si in fata liftului latimea va fi minimum 140 om (fig. 9 a). Toate usile , cu exceptia celor de acces in grupurile sanitare si spatii de depozitare trebuie sa aiba o latime de trecere de minimum 80 cm; usile acestora din urma vor avea o litime de minimum 70 cm gi vor putea fi deschise si din exterior. : De asemenea, usile nu vor fi mai late de 100 cm, pentru ca deschiderea lor sa nu fie dificila Se vor evita pe cat posibil pragurile si diferentele de nivel de acest gen, acolo unde ele sunt totusi necesare (de ex. pentru izolarea termica a incAperilor) nu vor depasi inaltimea de 3 cm iy in fata usilor se va prevedea un spatiu liber corespunzitor, ale carui dimensiuni sunt prezentate in figurile 7 si 8 Usile de la capetele coridoarelor vor fi plasate lateral, pentru a permite manevrarea facilé a acestora (fig. 9 b) : i | 90. | | | Fig. 9a —Dimensionarea coridoarelor Ny aL, a) 7 > 4 i } Fig. 9b Plasarea usilor la capitul coridorului Pentru etansarea usilor, se vor monta in locul pragurilor asa numitele “ ‘sine: Prag”, ce nu constituie un obstacol, iar usile vor fi prevazute la partea inferioara cu garnituri elastice (fig. 10a) 20 ~ ARRAS ERIN fmntomenthett een ene preteen O alta varianta de etansare, larg raspandita in tarile vest-europene, este cea prezentata in figura 10b. in acest caz, pragul sau sina-prag lipsesc, iar etansarea se realizeaza eficient cu ajutorul unei garnituri montate in partea de jos a usii si actionata de manerul de inchidere-deschidere al acesteia Fig. 1. a.b ~ Sisteme de etansare @ usilor Alegerea corespunzatoare a usilor la amenajarea cladirii,in functie de modelul constructiv are o mare importanta. Astfel, se recomanda ca, la intrarea in locuinte s& fie montate usi simple intr-un canat pe toc (fara prag) iar in interior, usi glisante (fig. 1). in ambele cazuri, usile vor fi prevézute cu manere de actionare speciale, montate la nivelul accesibil persoanei cu handicap. De asemenea, partea de jos a usii (indiferent de model) va fi protejat pe o indltime de 40 cm de la sol cu metal sau material plastic. Fig. 1 ~ Usi si minere de actionare 11:3.3 Scari si bare de sustinere Treptele si rilor din cladirile de orice fel (de locuit, publice sau spatii de productie) vor fi dimensionate corespunzator pentru a permite accesul si deplasarea in bune conditii a persoanelor cu handicap. Astfel, * lungimea treptelor (intre barele de sustinere laterale) va fi de minimum 100 cm, latimea nu va fi mai mica de 30 cm. iar iniltimea nu va depasi 16 cm. Dupa maximum 16 trepte se va prevedea obligatoriu un podest pentru odihna (rupere de panta) Fig.12- Forme de irepte Barele de sustinere laterale (“mana curenta”) vor ti astfel proiectate si amplasate incdt sA poata fi apucate cu toati mina gi sa permita un sprijin eficient in cazul aparitiei unui obstacol neprevazut Se recomanda, de asemenea, montarea lateral a cate 2 bare de sustinere la inaltimi diferite, pe intreg traseul sc&rii. Bara de sus, montati la 0 inaltime de 90 ~ 100 om, va fi folositi dé catre persoanele valide si persoanele cu handicap ce se pot deplasa fara scaun rulant. Bara de jos, 22 \ \ \ | amplasata la o inaltime de cca 75 cm, va putea fi folosita de copii si persoane cu handicap ce se deplaseazi in scaun rulant. Y at pam ~ Bare de sustinere (modele in secjiune transvet Se recomanda, de asemenea, prelungirea barelor de sustinere cu inca 45 cm de la nivelul ultimei trepte. Fig. 14 ~ Amplasarea barei de sustinere de-a lungul scdrii 23 Fig 15 ~ Amplasarea barelor de sustinere (sectiune transversal) 113.4. Sisteme mecanice de transport la nivel (ascensoare, escalatoare, transportoare) Facilitatea deplasarii persoanelor cu handicap in interiorul cladirilor etajate (minim P +1), indiferent de destinatie (unitati de “invafamant, unit&ti spitalicesti, locuinte, servicii publice, de orice fel, unitati de productie etc.) are o important cu totul deosebita pentru asigurarea accesibilitatii acestor persoane. 24 Ascensoare Cabina ascensorului trebuie sa fie astfel proiectaté sau adaptata incdt s4 permit accesul in interior oric&ror persoane cu handicap, cu precidere celor ce se deplaseazi in scaunul rulant, Pentru aceasta, dimensiunile interioare minime ale cabinei vor fi de 80x135 cm, recomandabil 110140 cm Fig. 16 ~ Cabina ascensorului Cabina si putul ascensorului vor fi prevazute cu usi glisante cu inchidere automata. Comanda electricd a ascensorului din interior sau din exterior se va realiza cu ajutorul tastelor cu senzori, solutie tehnicd ce avantajeazi persoanele cu mobilitate redusi a miinilor. Tastele de comanda vor fi montate pe panou orizontal amplasat la nivelul accesibil persoanelor aflate in scaunul rulant (cca 100 cm de la sol). In interiorul cabinei se poate monta un scaun rabatabil, deosebit de util persoanelor varstnice si celor cu handicap locomotor. in cladirile in care se aflé cu prec&dere persoane cu handicap este necesara montarea unui telefon sau interfon, in interiorul cabinei sau cel putin un sistem eficient de alarmare acustica sau optica. Escalatoare individuale In cladirile etajate in care nu. existé si nu se poate monta un ascensor, sau, in cele in care acesta exista, dar este inaccesibil persoanelor cu handicap si celor, varstnice, transportul la‘ nivel al acestor persoane se poate asigura cu ajutorul unui escalator individual montat pe casa scarii 7 - Escalator individual Acest sistem de transport’se compune in principal din urmatoarele subansamble: scaun antrenat electric, cale de rulare modulara, sistem de blocare antifurt gi sistem de protectie si alarma in caz de pericol, cu surs& proprie de alimentare (acumulator) Calea de rulare pe care se deplaseazi scaunul se monteaz& deasupra treptelor cat mai aproape de peretele portant‘si urmareste fidel intregul traseu.al sc&rii. Este 6 constructie metalic’ rigid’, construita din segmente (module) profilate, asamblate intre ele: numarul si forma acestora se stabilesc in functie de lungiméa de deplasare (nr. de etaje) si forma scarii : Scaunul escalatorului, p:oigctat ergonomic, este antrenat de catre un motor electric de curent continuu montat in partea de jos si alimentat cu tensiune nepericuloasa (24 V). La inceputul pantei (nivelul parter) precum si la fiecare palier unde stationeaza, scaunul are posibilitatea de a fi rotit cu 90° dreapta-sténga pentru a-i putea permite persoanei cu handicap ce-l utilizeazi att asezarea cat si pardsirea facila a acestuia. In acest’ scop, dar si pentru a ocupa cat mai putin spatiu atunci cand escalatorul nu-este folosit, bratele scaunului si suportul de sustinere a picioarelor sunt rabatabile in plan vertical Butoanele de comanda ‘a deplasarii (“SUS”, “JOS”) precum gi butonul de oprire si alarmare in caz de pericol sunt montate la extremititile bratelor scaunului Escalatorul este blocat si nu poate fi pus in functiune di introducerea si actionarea cheii de contact. it dupa NOTA: Ca variant consiructiva, in locul scaunului rulant se poate monta o platforma speciala ce poate deplasa o persoand cu handicap locomotor aflata in fotoliu rulant, de-a lungul traseului scdrii, pan la etajul dorit (ig. 18). . Sistemul electromecanic de antrenare al escalatoruii imine neschimbat. a7 Fig. 18 - Escalator cu platforma (variant) Transportoare in cladirile etajate unde nu exist gi mu se poate monta sau adapta un ascensor, sau in cele in care acest lucru nu se justifica, persoanelor cu handicap locomotor aflate sau mu in scaun rulant, precum si varstnicilor, Ii se poate facilita deplasarea cu ajutorul unui transportor electromecanic autonom. Transportorul, pe care se poate monta un scaun sau un suport special pentru un fotoliu rulant, este comandat si manevrat de un insotitor. fara nici un efort, chiar pe treptele de acces in cladire sau pe cele interioare. 28 : i: \ “ihhuaienicts nana shane ean none annette Fig. 20 -Transportor cu role 3 er RITTER “ininianns Aen SANSeRaetAMcan sn Sennen nce Indiferent de modul constructiv (senilat, cu 3 role etc.) acest sistem de transport este deosebit de util pentru accesul in cladirile publice in gari, statii de_metrou, hoteluri, unitati spitalicesti si in alte edificii neadaptate la posibilitatile persoanei cu handicap. Este, de asemenea, foarte util in cladirile declarate monumente istorice sau arhitectonice, in care orice modificare arhitecturala este interzisa prin lege. 11.3.5 Pardoseala Pardoselile, ca de altfel toate suprafetele pe care se deplaseazi persoanele cu handicap sau cele varstnice, trebuie s& fie plane si aderente. Suprafetelor alunecoase li se poate mari aderenta prin acoperire cu materiale adecvate (mocheta, covor din cauciuc, covor din PVC de joasa densitate etc.) IL.4.0 Proiectarea si adaptarea locuintelor . in cele ce urmeaza sunt descrise si prezentate grafic recomandari, solutii concrete si variante constructive pentru asigurarea accesibilitatii depline a persoanelor cu handicap locomotor in interiorul locuintei IL4.1. Grupurile sanitare Persoanele cu handicap, in'special cele cu handicap locomotor care se deplaseaza in scaunul rulant, au nevoie in grupul sanitar de un spatiu (de manevra) mai ‘mare decat persoanele valide. Ca_atare, proiectarea sau adaptarea acestui spatiu se va face tinand cont de recomandirile dimensionale de mai jos. Instalatiile we Vasul we va fi astfel montat incat si permita accesul persoanei cu handicap din lateral si va avea suprafata superioara (de asezare) la o distanté de minimum 80 cm de la sol Instalatiile aferente si dispozitivele auxiliare (etajere, suport hartie igienica etc.) trebuie sA fie accesibile din pozitia sezind si amplasate la maximum 100 cm de la sol Fig.2] - Cabina we (exemple de amplasare) { [ ; z Este, de asemenea, absolut necesari amplasaréa unor manere si t suporturi speciale de sustinere rabatabile; in functie de configuratia i; spatiului, manerele se vor monta pe o sind bine fixata in pereti, pe care se ‘ pot deplasa si roti in orice directie. Q b ~Ménere si suporturi de sustinere Lavoarul Lavoarul va fi montat la o indlti (masurata de la marginea superi Oglinda va fi rabatabila (max.30°). ne de maximum 85 cm de la sol ), iar etajera la 100 cm de la sol 80 Dusuri si bai Dusurile sunt in general indicate pentru persoanele cu handicap si yarstnici, in multe cazuri constituind o solutie mai buna dec&t cada de baie, pe de alté parte, aceste persoane nu pot renunta’ total la folosirea czii, deci solutia optima este 0 combinatie dus-cada, camera de dug trebuie sa fie astfel conceputd sau adaptatd incat persoana cu handicap aflata in scaun rulant s& poat& avea acces pind in imediata apropiere a dusului Cuva pentru dug nu este recomandabila pentru ca, din considerente functionale, se monteaz deasupra pardoselii la cca 25 cm, ceea ce poate constitui un obstacol pentru persoana cu handicap. O solutie mult mai buna const in amenajarea unei. portiuni din pardoseala, prin montarea unui sistem de scurgere a apei (sifon de pardoseala) deasupra céruia persoana cu handicap aflata in scaunul rulant special adaptat (rezistent la umezeal4), poate folosi dusul Pentru delimitarea spatiului folosit pentru dus se monteaza paravane pliabile, de asemenea, rezistente la umezeala Fig.24 ~ Camere pentru dus (exemple) Se recomanda ca spatiul pentru dus sa fie prevazut cu un scaun rabatabil si un furtun pentru dus de lungime corespunzatoare. O .atentie deosebita se. va acorda pardoselii; persoanele cu handicap locomotor care folosesc alte mijloace ajutatoare de deplasare decat scaunul rulant (cArje, cadru pasitor, proteze ctc.) sau, persoanele in varsta pot fi in pericol dac& suprafata pardoselii este alunecoasi. 34 Cada de baie ~ va fi previzuta la monfaj cu o suprafata plana pentru asezare lati de cca 30 cm placaté cu dou randuri de faianta. Pentru intrarea si iesirea din cada sunt si in acest. caz necesare manere de sustinere speciale amplasate conform figurii 25 z .2 2 Z ———— cramer smamrn Fig. 26 a, 6~ Camere de baie (exemple) oate grupurile sanitare proiectate sau adaptate. pentrs persoanele cu hi varsuuci. se va monta un sistem de alarmare in imediata apropiere. De asemenea urile (pentru lavoar. dus. cadii etc.) vor fi prevazute cu baterii avind o singuri ‘i de actionare si vor fi amplasate astfel incat si poatd fi manevrate din pozitia id IL.4.2. Instalatiile electrice Toate comutatoarele si intrerupatoarele tfebuie s fie montate la 0 inaltime de 110 cm de la sol. Prizele se vor monta la 0 inaltime de 40 cm sau 100 cm de la sol si vor fi prevazute in totalitate cu impamantare. In constructiile noi se vor monta in numéar suficient conducte electrice 36 RNC 2 een ee en ESSER REORTO Aa ne econo RecA mma ‘trebuie sa fie prevazute cu balamale tip (goale) ce vor putea fi folosite la montarea ulterioara a unor instalatii speciale (interfon, instalatii de alarmare, instalatie telefonica) Panourile electrice cu sigurante se vor amplasa la o inaltime de 120-140 cm pentru a putea fi accesibile si persoanelor cu handicap locomotor aflate in scaun rulant 11.4.3, Sisteme de inchidere Toate sistemele de inchidere, de actionare a ferestrelor, usilor, trebuie si fie simple, fiabile si usor de manevrat Mobilierul va fi previzut cu manere de actionare ergonomice. vor fi prea mici si vor fi montate in pozit nu adecvata. Usilé mobilierului Tunctor” sau cu magueri de inchidere . o ° Manerele si clantele se vor monta la 0 inaltime de 40-140 sol si nu vor fi prevazute cu incuietori Compartimentul pentru asternuturi manevrat si asigurat impotriva rasturnarii Dimensiunile si pozitionarea optima a mobilierului in spati: d locuit pentru persoanele cu handicap sunt prezentate la pet 11.4.6. si ll 4.7 de la haine trebuie sa fie us.» de 1.4.4. Amplasarea ferestrelor La pozitionarea ferestrelor Sau in cazul reamplasirii lor (adaptare se va avea in vedere faptul c& persoana cu handicap locomotor aflata ia scaun rulant are un alt unghi vizual decat 0 persoand validi. Ca urmare, marginea inferioaré a ferestrei se va afla mai jos decat in cazul constructiilor obignuite si anume la o inaltime de. max. 70 om de la pardosealé, Elementele de actionare a ferestrelor se vor monta la o inaltime de maximum 140 cm de la pardoseala, Ferestrele camerelor de zi vor fi prevazute cu storuri sau obloane usor de manevrat. Fig.27 ~ Unghial viziual al perscanei cu handicap aflate in scaunul rulant . Amenajarea bucatiriei Configuratia optima a bucatariei este in forma de L sau U, iar suprafata libera a pardoselii trebuie s& fie de cel putin 150 x 150 om in locul unui aragaz obignuit este de preferat o plité cu gaze sau electricé, montata la o indltime utili de 70 cm si avand dedesubt o deschidere in adancime de minimum 60 cm. Plite cu deconectare automata dupa un timp prestabilit ofera persoanelor cu handicap si celor varstnice mai mult siguranta, sunt deci de preferat. Cuptorul, frigiderul si congelatorul se vor monta in zona de acces a persoanei cu handicap ce le utilizeazi. Partea de jos a frigiderului se va afla la minimum 40 om de la pardoseala, iar partea de sus a congelatorului la maximum 140 cm. Toate aparatele electrocasnice’ folosite in bucatarie trebuie sa fie prevazute cu indicatoare optice de control. i Eger eaeomeermenpmTS aRs | | | Fig.28 - Amenajarea optima a bucatariei 39 ~ . ; i ih Il erertermrerrnnetrineb were naib Fig.29 ~ Configuratia bucsitariei Spatiul in care se serveste masa poate fi amplasat in interiorul bucatariei sau alaturi de aceasta. = r Fig.30~ Amplasarea mesei in bucitirie (variante) 40 11.4.6, Amenajarea dormitorului La amplasarea mobilierului, in functie de latimea patului se va avea in vedere un spatiu necesar de manevra pentru persoana cu handicap aflata in scaun rulant, corespunzand unui cere cu diametrul de 150 cm Spatiul din fata dulapului pentru imbr&cAminte si/sau incdlgiminte va fi-dimensionat tindnd cont si'de latimea usilor in momentul cdnd sunt deschise: solutia optima este amplasarea unui dulap cu usi glisante. Fig.32 ~ Configuratia dormitorului (variante) 11.4.7. Amenajarea altor inc&peri La proiectarea i-amenajarea altor inciperi de locuit (bibl birou, anexe) se vor respecta aceleasi conditii ca in cazul bucatariei si grupurilor sanitare, respectiv asigurarea accesulii la mobilier si a spatiului de manevra necesar scaunului rulant. Fig.33 ~ Accesul la mobilier 42 fi 11.5.0 Accesul in clidirile publice . Cladirile publice, indiferent de specificul lor, trebuie sA fie astfel amenajate-incat s4 asigure accesul deplin al persoanelor cu handicap la toate serviciile. Recomandirile si solutiile constructive privind proiectarea sau adaptarea cailor de acces si-a partilor comune ale acestor cladiri au fost deja prezentate pe larg in capitolele 11.3.1. — 113.3. in acest context, trebuie de asemenea subliniata, ca solutie optima pentru facilitarea accesului in cladirile publice a persoanelor cu handicap, in special a celor ce se deplaseaza in scaun rulant, adaptarea usilor glisante cu deschidere- inchidere automata, la cel putin una dintre intrari. . in magazine si complexe comerciale coridorul de trecere prin fata’ casei de marcat trebuie,si permita accesul lejer al unei persoane cu handicap aflaté in scaun rulant. Latimea acestui coridor va fi de 90-100 om. Fig.34 ~ Spafiul de acces la casa de marcat sau la ghigeu Salile de conferinté gen amfiteatru, silile de cinematograf, teatru etc. vor fi prevazute cu o intrare separata dimensionat corespunzator pentru accesul persoanelor cu handicap ce se deplaseaza in scaun rulant, precum gi cu un grup sanitar special amenajat pentru aceste persoane (capitolul 11.4.1.) 43 Lungme min .120 cm Latime min. 100cm Fig.33 ~ Sali gen amfiteatru Pentru facilitarea deplasirii persoanelor cu handicap. si a celor varstnice in interiorul cladirilor publice etajate este deosebit de eficienta folosirea unui transportor electromecanic autonom (capitolul 11.3.4.), aflat in dotarea institutiilor sau a firmelor ce functioneaza in aceste cladiri 44 I, ADAPTAREA CAILOR SI MIJLOACELOR DE DEPLASARE IN INTERIORUL SIIN AFARA — LOCALITATILOR 1111.0. Circulatia pietonala Caile de deplasare pietonali sunt in prezent total inadecvate circulatiei persoanelor cu handicap, in special celor ce se deplaseaza in scaun rulant. Adaptarea acestor drumuri pietonale (trotuare, zone de traversare, refugii, etc.) la posibilitatile de deplasare ale acestor persoaine constituie, prin urmare, o actiune de mare importanta si urgenta. In acest sens sunt prezentate in continuare solutii si variante constructive, a caror aplicare poate asigura deplasarea fird efort si in deplina siguranté a persoanelor cu handicap. Drumurile pietonale trebuie s& aiba o latime de minimum 150 cm (conform normativelor europene); in zonele unde acest lucru nu este posibil, se va asigura o latime de minimum 100 em, si din loc in loc, spatii pentru ocolire la intalnirea posibila cu alte scaune rulante sau carucioare pentru copii (litime minimum 180 cn) Hidrantii, stalpii si indicatoarele de circulatie, nu si constructiile. pot reduce latimea unui culoar de trecere pana la 80 cm in cazul trotuarelor cu. latime foarte mare se recomanda amenajarea unei benzi de circulatie pietonala de-a lungul bordurii, lata de minimum 150 om (optim, 180 cm), plana si aderent& ce poate fi folosita eu prioritate de cAtre persoanele cu handicap locomotor ce se deplaseaza in scaun rulant Fig.36~ Drum pietonal Traversarea Traversarea strazilor cu circulatie in sens unic sau in ambele sensuri, cu una sau mai multe benzi de circulatie pe sens, este dificila atat pentru persoanele cu handicap locomotor, peritru nevazatori, cat si pentru varstnici. Toate aceste persoane sunt expuse riscului accidentarii pe toata durata traversarii dacé zona de trecere pentru pietoni nu este adaptata corespunzitor Ia posibilitatile lor de deplasare Adaptarea const in principal in modificarea bordurilor in dreptul ‘tuturor zonelor de traversare, precum gi in instaldrea unui sistem special de semaforjzare in aceste zone. Astfel, bordura si o portiune a trotuarului vor fi reconstruite inclinat (gen “albie”) pe toata latimea marcajului (minimum 180 cm) cu o panta de maximum 10% longitudinal si maximum 6% transversal, cu un prag de capat de maximum 3 cm rotunjit + Tesirea bordurii= solute nerecomandati Solutia optima _ Fig.37-— Adaptarea zonelor de traversare in cazul arterelor si intersectiilor intens circulate se recomanda construirea unor pasaje de traversare subterane sau supraterane. 46 Adaptarea infrastructurii mu esté suficienta. Pentru a facilita traversarea in conditii de siguranté deplina a persoanelor cu deficiente locomotorii sau vizuale, .precum gsi a celor varstnice. este necesaré amplasarea unui sistem de semaforizare speciald, ce poate fi comandat manual de ctre aceste persoane sau de catre insotitori in functie de tipul si latimea drumului carosabil ce trebuie “ traversat se disting doua variante constructive ale acestui sistem (fig. 38a gi fig. 38b) Fig.38 a ~ Sistem éu dou’ semafoare, pentru drumuri cu circulatie in sens unic sau in ambele sensuri. cu maximum dow’ benzi pe sens ° Fig 38b ~ Sistem cu trei semafoare. pentru artere mari de circulaie . autostrizi Funetionare si mod de utilizare (a) Dupa actionarea_butonului de comand (BI respectiv B2) dupa cca 15-20 sec. se schimba culoarea semaforului din verde (ce permitea * pana in acel moment accesul autovehiculelor in intersectie) in galben ; 4B Le (b) concomitent 0 hupa (H1 respectiv H2) incepe s4 emit semnal acustic intermitent de avertizare. Acest semnal este recunoscut de catre o persoana cu handicap Vizual si dureazd circa 15 sec., timp in care persoana cui handicap este avertizata ci urmeaza sa aiba acces in intersectie. La randul lor, autovehiculele aflate in apropierea zonei de traversare, sunt avertizate cd urmeaza s4 opreasca la aparitia culorii rosii-a semaforului Dupa scurgerea celor 10-15 sec. semafoarele $1 si S2 isi schimba culoarea in verde pentru pietoni si in rogu pentru autovehicule. Concomitent cu schimbarea culorilor, cele doua hupe incep si emita un alt’semnal acustic (de ex. muzical) pentru persoanele cu handicap vizual, Durata in care este permis accesul persoanelor in zona de’ traversare este masurata de catre un releu de timp , amplasat ix; firita F, gi este de cca. 30 sec. Dup& scurgerea acestui interval de tmp, semaforul, pe sensul-de circulatie auto isi schimb& culoarea in galben, iar cele dou’ hupe emit din nou, semnalul acustic intermitent avertizdind persoanele cu handicap aflate inc in mers sf grabeasca traversarea, Dup& circa 10-15 sec. autovehiculele primese ~unda verde”, iar pietonilor li se interzice accesul in zona de traversare prin aparitia culorii rogii a semaforului. Ciclul se poate relua la solicitarea unei alte persoane ce doreste sa traverseze. Butonul de comand B1 respectiv B2 trebuie s& fie protejate impotriva intemperiilor si racordate la o tensiune nepericuloasd (maximum 24 V). : in cazul arterelor mari de circulatie, cu doua sau mai multe benzi de circulatie pe sens , se impune montarea a inc& unui semafor $3 in zona ce delimiteaza cele doua sensuri de circulatie. Acest semafor va prelua je rand functiile celorlalte dou’ semafoare $1 si S2 in functie de sensul de-deplasare al persoanei cu handicap in zona de traversare. fn acest fel, pe durata cat acest4 persoana este angajata in traversarea primului Sens de circulatie, celalalt sens este in continuare liber circulgtiei rutiere. pind in momentul cand este actionat butonui de comanda B3 montat pe semaforul $3 Sistemul de temporizare, semnalizare luminoasa gi acustica raméne aceleasi ca in cazul (a) 1B eis ae Re ace Semalizore opticd 5 ecus- ae jetenol& oO 4ica la trovérsored ‘o- cruotie cu «ola unei ortere Oe oe sae ee : pe lotie ee sou mor fe. Benz/ Oe circulatie Legend - Hiri? electric existenta TBE ob camanets Brett (aliments! lo tensive reper’ = on lo Lefer ab conanels proteiat (olimen rune Te -lompd semnotare culogre, verde - byfd semnalizore acustica RP BSH Fig.39 ~ Schema bloc de functionare a sistemului de semaforizare a) Sistem cu doud semafoare: b) Sistem cu trei semafoare 111.2.0 Circulatia cu mijloacele de transport public in prezent, circulatia cu mijloacele de transport in comun (autobuze, tramvaie, trenuri) a persoanelor cu handicap locomotor ce se deplaseaza in scaun rulant este practic imposibila, din cauza lipsei unor vehicule special proiectate sau adaptate in acest sens. . Adaptarea’ tramvaielor si autobuzelor pentru a fi accesibile si persoanelor cu handicap locomotor. consta in principiu, in adaptarea unui sistem elevator electromecanic sau.electropneumatic, actionat de catre conducatorul vehiculului la semmalul unei astfel de persoane. Sistemul poate asigura ridicarea unui-scaun rulant pana la nivelul platformei facilitind astfel accesul persoanei cu handicap in interior. Pardsirea vehiculului la destinatie are loc in acelasi mod. Metroul constituie o exceptie prin faptul ca platforma de < vagonului este la nivelul peronului, Problema asigurarii accesibilitatii persoanelor cu harfdicap, a celor varstnice si a celor aflate in dificultate, in statiile de metrou poate fi rezolvata daca, din faza de proiectare a statici, s-a prevzut amplasarea unui ascensor special pentru transportul ac~stor persoane de fa suprafata la nivelul.peronului si invers (acest -sistem functioneaz in tarile vest-europene si este deosebit de eficient) Daca nu a fost prevazut un astfel de ascensor si adaptarea lui ulterioara nu este posibila, transportul persoanelor amintite in si din statiile de metrou se poate asigura prin utilizarea unui tran'sportor electromecanic (vezi cap.l1.3.4.) aflat in dotarea fiecdrei stati METROREX : Pentru persoanele cu handicap locomotor (in special cele atlate in scaun rulant) care cAlatoresc cu trenul, accesul in vagoane se poate asigura in conditii optime cu ajutorul unui sistem-elevator cu platforma, autonom, aflat cu precddere in dotarea garilor mari si a nodurilor de cale ferata (fig 40) Sistemul asigurd ridicarea scaunului rulant si a bagajelor pani la nivelul platformei vagonului si poate fi manevrat chiar de c&tre persoana cu handicap sau insotitorul acesteia. Fig.40 Elevator pentru acces in vagoanele de cale feratd in toate garniturile de tren trebuie s4 existe vagoane proiectate special sau adaptate cerintelor persoanei cu handicap in acesté vagoane, compartimentele trebuie s asigure spatiul necesar de manevrare pentru tun scaun rulant si spatii de bagaje (inclusiv scaunul pliant). Vagoanele vor fi, de asemenea, dotate cu grupuri sanitare adecvate (cap. II. 4.1) Locurile individuale sau -compartimentele speciale, rezervate persoanelor cu handicap trebuie s& fie marcate cu indicatorul ‘persoana cu handicap” iS 11.3.0 Circulatia cu mijloace de transport individuale Posibilitatea de deplasare in interiorul sau in afara localitatilor cu mijloace de transport individuale o au si persoanele cu handicap, daca aceste mijloace sunt adaptate corespunzator. Conform legislatiei in vigoare persoanele cu handicap locomotor pot obtine permis de conducere si pot conduce vehicule rutiere proprii dac& acestea au fost special proiectate de cAtre fabricant sau adaptate ulterior de catre firme autorizate in acest sens. . 11.3.1 Adaptarea autovehiculelor rutiere (automobile) a) Adaptarea unui automobil de fabricatie indigen& sau straina la cerintele specifice ale unui conductor auto cu handicap locomotor, avind ambele miini valide. Solutii tehnice posibile Sistemul de actionare al pedalei de acceleratie a masini va fi inlocuit cu un sistem special de forma circular’ montat pe volan, concentric cu acesta. Sistemul este simplu, fiabil si usor de actionat manual, in orice pozitie a volanului ‘Acceleratia poate fi actionata si de la manerul schimbatorului de viteze, maner ce se poate roti in sensul’ acelor de ceasornic pentru acceleratie, cu posibilitatea de zevenire in pozitia initiala, liber sau franat, dupa dorinta. De asemenea, acceleratia mai poate fi actionat prin cablu de la un méner-mangon de acceleratie, existent la motociclete, usor de adaptat la automobile, preferabil in partea dreapta a volanului Frana de serviciu va fi actionata printr-un sistem de parghii de la o maneta amplasata in partea dreapta sau stanga a volanului. Ambreiajul poate fi comandat (in cazul masinilor prevazute cu cutie de viteze clasica) in urmatoarele variante: - Actionat prin cablu de la o maneta montata pe schimbatorul de viteze, avand posibilitatea de blocare-deblocare la cap de cursa (pozitia debraiat) (fig. 41a) - Actionat mecanic, printr-un sistem de parghii sau cablu de la o maneti aflata in partea stanga sau dreapta a volanului, maneta care poate actiona si frana de serviciu (fig. 41b) - Actionat printr-un sistem electro-hidraulic, de la o maneta de forma circulara montat& pe volan, concentrica cu acesta. Volanul va fi prevazut cu un buton special de manevra, montat pe © circumferin{a, pentru a putea fi rotit rapid cu o-singura mana. ~b) Adaptarea unui automobil la cerintele unui conductor auto cu handicap locomotor, avand ambele mini si unul dintre membrele inferioare valide, se reduce la montarea unui sistem de actionare manual a ambreiajului sau acceletatiei In cazul automobilelor prevazute prin constructie cu cutie de viteze automata, adaptarea nu mai este necesara pentru acest tip, de handicap Anbreat Debrcig A rbreiay Fig. 41 ~ Adaptarea comenzilor unui automobil (variant) c) Sisteme de protectie speciala a conducitorului auto cu handicap - dispozitiv automat de limitare a vitezei la o valoare prestabil sau semnalizarea optica si/sau acusticd a depasirii acesteia; - sistem de oprire automata a functionarii motorului si actionarea automata a franélor in caz de pericol; - senzori mecanici pentru parcare care in caz de accident opresc motorul, ce se poate repune in functiune de c&tre conducator dupa inlaturarea cauzei; - sistem de atentionare optica si acustic& intermitenta in caz de avarie sau accident, recunoscut ca atare, pentru sesizarea celorlalti participanti la trafic, conducatori sau pietoni. 11.3.2. Locuri de parcare si garaje Persoanele cu handicap locomotor, in special cele ce se deplaseaza in scaun rulant, care conduc autovehicule adaptate, trebuie sa beneficieze de locuri de parcare si garaje, amenajate, protejate si amplasate in apropierea intrarilor in cladiri Regila de bazi in proiectarea locurilor de parcare prevede ca suprafata utili a unui loc de parcare pentru persoanele cu handicap locomotor sd fie de 1,5 ori mai mare decat cea normala (pentru persoane valide) Latimea unui astfel de loc de parcare va fi de minimum 330 cm (330-350 cm) Parcare special min 240 30-30 Fig.42- Locuri de parcare Garajele individuale, proiectate sau adaptate special pentru pefsoanéle cu handicap locomotor, trebuie’ si aiba o latime de 350 cm, pentru a permite accesul gi manevrabilitatea scaunului rulant. Deschiderea-inchiderea usilor trebuie sd poata fi “Comandata automat ( prin traductori de sarcina) sau telecomanda. A. Garare cu fata Fig.43 ~ Garaje individua Este deosebit de utilé montarea unei sine-suport incastraté in peretii garajului la o inaltime-de cca,195 cm de la sol pe care sé poata glisa manere de sprijin folosite de persoanele cu handicap pentru intrarea sau iegirea din automobil, respectiv ocuparea sau parasirea facilé a scaunului rulant (vezi cap IL.4.1.). Se recomandi de asemenea ca. intrerupatorul de lumina al garajului sa fie amplasat in imediata apropiere a usii conducatorului auto. Toate locurile de parcare pentru persoanele cu handicap locomotor, precum si garajele special proiectate sau adaptate pentru aceste persoane, vor fi marcate cu simbolul “PERSOANA CU HANDICAP LOCOMOTOR” IV. ADAPTAREA SI AMENAJAREA SPATIILOR DE PRODUCTIE PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP LOCOMOTOR IV.1.0. Adaptarea arhitecturali a acestor spatii a fost deja descrisa si prezentata grafic pe parcursul prezentei lucrari. Toate solutiile constructive prezentate in capitolele II si HI raman valabile si in cazul adaptirii si amenajarii locului de munca pentru persoana cu handicap locomotor, IV.2.0. Organizarea locului de munci Activitatile productive principale pe care persoana cu handicap locomotor le poate presta in conditii bune de eficienta si calitate sunt: Lacatuserie — executie si montaj de repere si subansamble de , marime si complexitate medie. Sudura Mecanica fina Tamplarie — gravura Montgj si ambalare de produse alimentare, farmaceutice etc. Ceasornicarie *” Giuvaergerie ‘ Dactilografie, fotocopiere XEROX Croitorie, marochinarie, cizmarie, tricotaje 37 Astizanat : i Contabilitate, statistica : Electronica -aplicata, elemente de automatizare (productie de componente, montaj,.depanare) Proiectare grafica Operare pe calculator a Comert ete Pentru buna desfasurare a acestor activitati se impune adaptarea si Crganizarea corespunzitoare a locului de munca pentru ‘persoanele cu handicap prin aplicarea urmatoarelor miasuri de ordin constructiv si tehnologic in functie de profilul activitati a) Sectiile (atelierele) de productie vor fi dotate cu bancuri sau mese de lucru de constructie:speciala pentru care recomandam patra variante constructive si anume: 1. Masa orizontala simpla, cu rigiditate normala si posibilitate de reglare a inaltimii de la sol intre 70 cm ~ 80 em, fird ajutor extern, Masa orizontala simpla, avand si posibilitatea de inclinare intre 0°- 60°, manevrabila manual sau electric. Masi-bane de lucru cu rigiditate mare (schelet metalic + placa din lemn de esenté tare) prevazuta cu sistem de reglare a inaltimii, cu dispozitive fixe de lucru (menghin’, nicovala, placa pentru indreptat etc.), instalafie. electrica proprie (prize 220V si intrerup&toare protejate, sigurante automate; buton tip “STOP' Pentru avarie sau accident, instalatii de iluminat local), terminal de aer comprimat, sertare si etajere pentru scule si dispozitive etc Masa-bane de lucru pentru sudura, confectionata exclusiv din profile metalice'si tabli, foarte rigid’, cu posibilitate de reglare a inaltimii de la sol. Este prevazuta cu sistem de iluminare propriu si reglabil, cu paravane de protectie faté de arcul electric. cu spatiu de montaj $i manevra a aparatului de sudura, cu dispozitiv de racire etc. In functie de fluxul tehnologic, acest banc va céntine si alte accesorii ca: ~ menghina 200 mm.si prisme; - polizor si/sau masina de slefuit; ~ materiale gi scule pentru grunduire sau conservare (tectil): ~ Suport-depozit pentru electrozi de sudura, trusi autogen, masti'de protectie, terminal de aer comprimat b) Adaptarea masinilor-unelte universale sau speciale cu comanda ww = conventionala pentru_a putea fi utilizate in conditii optime de catre persoanele cu handicap. ©) Modificarea unor subansamble ale masinilor pentru a permite adaptarea dispozitivelor speciale de protectie, avertizare si alarmare in caz de pericol d) Proiectarea si adaptarea unor dispozitive speciale (mecanice. electro-mecanice, electro-hidraulice, electro-pneumatice) —ajutatoare corespunzind handicapului, cu actionare manual, semiautomata sau automata (secventiala), in functie de tipul. produsului finit, productivitate, efortul depus, numarul de operatii si faze de prelucrare, conditii climatice ale spatiului de productie (temperatura, umiditate, toxicitate, nivel de radiatii) : @) Amplasarea unor manipulatoare locale de piese si subansamble, in folosinta exclusiva a persoanei cu handicap . Fig 44 —Loc de munc’ adaptat pentru persoane cu handicap NOTA: Adaptarea autovehiculelor rutiere de fabricajie indigend sau din import. precum si adaptarea spafiilor de productie in functie de natura activitafii productive. la cerinjele persoanelor cu handicap. fac obiectul urmitoarelor studii si proiecte alate in curs de claborare. in aceste lucriri Vor fi descrise pe larg si prezentate grafic in detaliu solutii concrete de ordin constructiv si tehnologic privind aceste adapta, Vv. CONCLUZI SI RECOMANDARI FINALE Prezentul studiu, primul de acest gen elaborat in tara noastra, s-a realizat in urma consultarii unui vast material bibliografic, cuprinzind prevederi legislative in vigoare pe plan international, documente ale O.N.U. si ale unor organisme guvernamentale si neguvernamentale din diverse tari, documente ale U-E. etc., norme si standarde, tehnice’ privind adaptarile realizate in scopul asigurarii accesibilitatilor pentru_persoanele cu handicap, utilizate in diferite (Ari si nu in ultimul rand, aspecte legate de probleme psihologice, economice si de integrare sociala ale acestor persoane. Pe baza datelor tehnice, a recomandarilor de ordin constructiv si inse in prezenta lucrare si in cele ce-i vor urma, tinand le specifice fiec&rui obiectiv ce trebuie adaptat la cerintele persoanei tu “handicap, va putea fi elaborata in detaliu documentatia tehnica optima, de catre institutiile de specialitate, in permanenta colaborare cu I.N.S.S.P.P:H. Concluzia care se impune priveste in cel mai inalt-grad factorii de decizie politica chemati sa realizeze un cadru legislativ coerent care, impreund cu metodologia de aplicare, s& asigure inca din faza de proiectare sau, ulterior, prin adaptari corespunzatoare accesibilitatea deplina a persoanelor cu handicap la viata social. VI ANEXA Cuprinde reprezentari grafice (axonometrice) ale unor modele de amenajare optimala a spatiilor,de locuit pentru persoanele cu handicap, si anume 1, CONFIGURATIA OPTIMA A UNEI LOCUINTE, PENTRU PERSOANE, CU HANDICAP CAMERA PENTRU COPIL BUCATARIE CAMERA BAIE SPALATORIE wo wae 60 a STREET CONFIGURATIA OPTIMA A UNET LocUINTE, PENTRU PERSOANE CU KANDICAP BUCATARIA Dulap cu mafturt e reglabila PAMERA OE BALE Oplinds exvensibina ee bare de susgisare fe colors oeetastant Sapa pextru dip Wit. co taatalagle proprle de igtentcace 64 65 TORTS K ToT TT INVIVODTH AWYON riya (oor) Standardelé australe: cod practic de design: reguli de acces ple. pers. cu handicap a ‘On ‘Belg. Recomandaren din 1966 9 1969, Protecte de lege din mai 1992, ‘Recomandarile comunale (primari) dia "21 lunie 1973, avize privind manure ide luat- 27 jonie 1973 ero ro ‘Codut National pt. clidiri Canada. Suplimentul nr. 5 Standarde pu. cladiri pt. pers. cu handicap GF DOFT art aidentiae. Regilamente lide din erage sate oe aE0 Finlanda. Eliminarea obstacolelor pt. handicapagi, Regulamente interne privind planificarea, cu referire Ia handicapatit fir a. Constructii pentru handicapatii fizie (Asociatia Francezi pentru Normalizare) oro oro Cerio Cod practic de standarde britan in eladiri. Partea I: Recomandari generale oe. Tier Olanda. Regulamente sro v0 160 xe EET ‘Standarde N. Zeelanda. Codul practic Pentru acces pentru persoane cu handicap. Partea I: Cli ~_publice si facilitagi '0 oft OE Suedia: Coduri, ‘comentarii privind codurile oc or DevOFD Elvefia: Norme revizulte privind construcfile pentru persoane eu handicap locomotor 1974 i Ia proiectarea arhitecturala Ind ort aco oro 1¢0 acé-oco | Lex ec1 fort sort fort cory A. Standarde Nationale Americane Recomaniafea Conferinl Internationale a specialistlor in construefi nr. 5475-1973 erasers rimpoqng BIBLIOGRAFIE 1. Association suisse des invalides N Belgium Association National pour le Logements des Handicapés 3. Bundesministerium fir arbeit und soziales ésterreich 4. Danish rehabilitation group, Danmark 5. Die evangelische _ stiftung, Deutschland 6. Grupul ‘de studiu pentru problemele handicapatilor 7. International labour office _ 8. Lifta GmbH. Deutschland 9. Organizatia Natiunilor Unite 10. Public law 101-336, july 26. 1990 (Legea pentru americanii cu handicap) 11. The CMHC “open” House, Canada 12. United Nations Guide pour éliminer les barriéres et les obstacles architectures. 1976. Architecture et accessibilité Fingerzeige fir behinderte menschen, 1993 Equal opportunities for disabled persons Werkstatten fiir behinderte. SINHaR °96 ~ De la adaptarea omului la mediu. caitre adaptarea mediului la nevoile umane Perspective de incadrare in munca a persoanelor cu handicap in tarile aflate in tranzitie, 1995 Ein leben ohne stufen Regulile standard privind egalizarea sanse- lor pentru persoanele cu handicap. 1993. Guidebook Adaptation of the built environment for disabled persons, 1981 67