P. 1
Comertul Mondial cu Produse Petroliere

Comertul Mondial cu Produse Petroliere

|Views: 1,204|Likes:
Published by Dragos Bujor

More info:

Published by: Dragos Bujor on Mar 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

COMERŢUL MONDIAL CU PRODUSE PETROLIERE

Teza de doctor în economie
Conducător ştiinţific – Boris Chistruga, doctor habilitat în economie, conf. univ. Autor

Chişinău – 2009

ANNOTATION to the Thesis for the Doctor degree in Economics of Mr. with the subject: „Global trade with oil products”, Specialty: 08.00.14 – World Economy; International Economic Relations. One of the most topical problems of the modern global economy is the Energy Problem. In the
last century the Oil became one of the most important traded goods, this product being crucial in defining national strategies for development, as well as of the global politics. In the last decades the increasing demand for Energy for the sake of economic and social development has lead to intensify exploitation of energy resources and implicitly to rise of production of fuel. Possibilities for classic energy resources offered by Terra are limited. Their consumption suggests a wiser use on

national and worldwide scale.
The scope of the research consists in determining tendencies of the development of the oil products market on a global scale; factors that determine these tendencies; in evaluating conditions created in the Republic of Moldova in the field of satisfying national economy with main oil

products, determining their impact on social and economic development, emphasizing problems that this sector of the economy is confronting and elaborating some measures aimed to contribute to improvement of the situation in this sector. The thesis has a well-determined structure and consists of introduction, three chapters divided in subchapters, conclusions and proposals, bibliography and annexes. Chapter I, „Oil – source of energy on global scale” examines following issues: Energy sector – as a subsystem of the economy. General notions; oil – as energy resource in modern economy; aggregate global supply and demand of oil and oil products; evolution of prices for oil products on global scale. In chapter II, „International flows of oil and oil products” is presented a complex analysis of the evolution of international trade with oil products. Perspectives; place and role of OPEC countries in world oil trade; Peculiarities of the main oil exporting countries within OPEC; oil trade in USA – as biggest consumer and in the Asian states (China, Japan, South Korea); supplying EU with oil resources; role of Russia and other CIS countries in production and export of oil products etc. In chapter III, ”Oil products market in the Republic of Moldova” is studied the active legislation of the republic with regard to oil products market; evaluation of the level of satisfaction of needs of the country in oil products; attraction of investments in development of the technical and material basis of the oil market; fiscal evasion, underground economy and smuggling on the oil market of the republic; models of theoretical tackling the issue of smuggling and measures of combating it. On the basis of made investigations in conclusion the author arguments a complex of concrete measures regarding improvement of the situation on the market of main oil products in the Republic of Moldova. 2

ADNOTARE
la teza de doctor în economie a dlui cu tema: „Comerţul mondial cu produse petroliere”, specialitatea: 08.00.14 – Economioe mondială; relaţii economice internaţionale.

Una dintre cele mai actuale probleme ale economiei mondiale contemporane este problema energetică. în ultima sută de ani petrolul a constituit unul dintre cele mai importante bunuri comercializate, acest produs fiind crucial în definirea strategiilor naţionale pentru dezvoltare, dar şi a politicii mondiale. Cantitatea tot mai mare de energie solicitată de dezvoltarea economică şi socială din ultimele decenii a dus la o intensificare a exploatării resurselor energetice şi implicit la creşterea producţiei de combustibil. Posibilităţile în resurse energetice clasice oferite de Terra sunt limitate. Consumul lor reclamă o mai judicioasă folosire pe plan mondial şi naţional. Scopul cercetării constă în determinarea tendinţelor dezvoltării pieţei cu produse petroliere pe plan mondial, a factorilor ce determină aceste tendinţe, în evaluarea condiţiilor create în Republica Moldova în domeniul asigurării economiei naţionale cu produse petroliere principale, determinarea impactului lor asupra dezvoltării social-economice, evidenţierea problemelor cu care se confruntă acest sector al economiei şi elaborarea unor măsuri menite să contribuie la ameliorarea situaţiei оn sectorul respectiv. Teza are o structură bine determinată şi constă din introducere, trei capitole divizate оn subcapitole, concluzii şi propuneri, bibliografie şi anexe. Capitolul I „Petrolul – sursă de energie pe plan mondial” examinează obiectivele: energetica – ca subsistem al economiei. Noţiuni generale; petrolul – ca sursă energetică în economia contemporană; cererea şi oferta agregată mondială de petrol şi produse petroliere; evoluţia preţurilor la produsele petroliere pe plan mondial. în capitolul II „Fluxurile internaţionale cu petrol şi produse petroliere” este prezentată o analiză complexă a evoluţiei comerţului internaţional cu produse petroliere. Perspective; locul şi rolul ţărilor OPEC оn comerţul mondial cu petrol; particularitaţi ale principalelor ţări exportatoare de petrol din cadrul OPEC; comerţul cu petrol în SUA – ca cel mai mare consumator şi în ţările din Asia (China, Japonia, Coreia de Sud); asigurarea UE cu resurse petroliere; rolul Rusiei şi altor ţări din CSI оn producţia şi exportul produselor petroliere etc. în capitolul III ”Piaţa cu produse petroliere оn Republica Moldova” este studiată legislaţia republicii în viguare privitor la piaţa produselor petroliere; evaluarea nivelului de asigurare a necesităţilor economiei naţionale la produse petroliere; atragerea investiţiilor în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei petroliere; eviziunea fiscală, economia tenebră şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere din republică; modele de abordare teoretică a contrabandei cu produse petroliere şi măsurile de combatere a ei. în baza investigaţiilor efectuate în concluzie autorul argumentează un complex de măsuri concrete privind ameliorarea situaţiei pe piaţa produselor petroliare principale din Republica Moldova.

3

Во второй главе. торговля нефтью в США как самый большой потребитель нефтепродуктов и в странах Азии (Китай.14 – Мировая экономика. с которыми сталкивается данный сектор экономики. Цель данного исследования состоит в определении тенденций развития международного рынка нефтепродуктов. роль России и стран СНГ в производстве и экспорте нефтепродуктов и др.АННОТАЦИЯ к диссертации доктора экономики г-на на тему: „Международная торговля нефтепродуктами”. международные экономические отношения. На основе проведенных исследований автором аргументирован комплекс мер по улучшению ситуации на рынке нефтепродуктов в Республике Молдова. 4 .00. динамика мировых цен на нефтепродукты. уклонения от уплаты налогов. который учитывается в различных национальных стратегиях развития и в мировой политике. Одной из самых актуальных проблем современности является энергетическая проблема. теоретические модели и конкретные меры пресечения контрабанды. трех глав. место и роль стран ОПЕК в мировой торговле нефтепродуктами. В первой главе. предопределяющих эти тенденции. За последнее столетие нефть стала одним из самых важных продуктов торговли. привлечения инвестиций материально-технической базы рынка нефтепродуктов. „Международные потоки нефти и нефтепродуктов” нефтепродуктами. Все больший запрос энергетических ресурсов в последние десятилетия экономического и социального развития привели к интенсификации их эксплуатации и росту продукции энергоносителей. разбитых на соответствующие параграфы. „Нефть – энергетический ресурс в международном плане”. выявлении проблем. Япония. В третьей главе. теневая экономика и контрабанда нефтепродуктами в республике. Наличие предоставленных Землёй классических энергоносителей ограничены. Южная Корея). специальность: 08. нефть как энергетический ресурс в современной экономике. и выработка некоторых мер. выводы и предложения. Их использование требует более рачительного отношения в национальном и международном плане. представлен комплексный анализ развития международной торговли Перспективы. библиографии и приложения. оценки созданных в Республике Молдова условий в области обеспечения национальной экономики основными нефтепродуктами и их влияния на социально-экономическое развитие. рассматриваются вопросы: энергетика как экономическая подсистема. Работа хорошо структуризирована и состоит из введения. Общие понятия. факторов. совокупный спрос и предложения на международном уровне на нефть и нефтепродукты. направленных на улучшение положения дел. оценка уровня обеспечения потребности страны в нефтепродуктах. ”Рынок нефтепродуктов в Республике Молдова” в развитие рассматривается действующее законодательство относительно рынка нефтепродуктов. обеспечение ЕС нефтепродуктами.

iar G8 – (+ Federaţia Rusă) URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste EIA – Energz Information Administration AOC – Arabian Oil Company APC – Autoritatea Provizorie a Coaliţiei Brent . Tr . Marea Britanie. BNB – produsul intern brut. bbl – milioane bareli Gbarile – Gigabareli Mkm – milioane kilometri pătraţi 2 $ – dolari SUA PIB. t – miliarde tone Mt – megatone Gt – gigatone bbl – bareli echivalenţi în ţiţei mil. Tr . 3. Canada. CISR – Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme 1 2 3 4 5 . Germania. 2. Fujairah şi Umm al–Qaiwain) FEAO – Federaţia Emiratelor Arabe Unite UE – Uninea Europeană G7 – grupul de şapte ţări dezvoltate (SUA. Oman şi Qatar) Azer – Azerbaidjan CAOP – Central Asia Oil Pipeline SEEL – Pproiectul South East Europe Line UNOCAL – Companie americană petrolieră BTCCo. Bahrain. Italia. Ajman. – Bacu–Tbilisi–Ceyhan Pipeline Company AIOC – Azerbaidjan International Operating Company AMBO – Albanian–Macedonian–Bulgarian–Oil Pipeline Corporation Mlrd. produsul naţional brut Tr .Abrevierile folosite în lucrare ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică CSI – Comunitatea Statelor Independente CME – Consiliul Mondial de Energie GUAM – Gruzia – Ucraina – Azerbaidjan – Moldova OPEC – Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol FMI – Fondul Monetar Internaţional BM – Banca Mondială EAU – Emiratele Arabe Unite (Federaţia din 7 state arabe (Abu Dhabi. EAU. Japonia. Sharjan. Dubai.Trei tipuri de ţiţei la nivelul preţurilor de pe piaţa stop (de pe piaţa europeană) WTI (de pe piaţa americană) şi Dubai (de pe piaţa asiatică) CPC – Caspian Pipeline Consorţium SOCAR – Societatea Naţională de Petrol a Azerbaidjanului CCG – Consiliul de Cooperare a Statelor din Golf (Arabia Saudită. Tr – trimestrul 1. Ras al–Khaimah. 4. Franţa).

.....................58 2............................................... Preţurile produselor petroliere pe plan mondial.........3......…............ Evaziunea fiscală şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere din republică…................................................................1..............................................104 3...................................................................... SUA – cel mai mare actor pe piata mondiala a petrolului.................................................................. Comerţul cu produse petroliere în Asia...3.................18 1............ Legislaţia Republicii Moldova cu privire la piaţa produselor petroliere….5.. Modele de abordare teoretică a contrabandei cu produse petroliere şi măsurile de combatere.................................125 Bibliografie………………………...........................................35 2................. Cererea şi oferta mondială de petrol şi produse petroliere.................... Perspective..........11 1............................ Energetica – ca subsistem al economiei.....................................70 2................2....................132 Cuvinte – cheie………………………………………………….................................62 2...........................119 Sinteza lucrării.................................................1......................................................... Piaţa cu produse petroliere în Republica Moldova......7 1....... Comerţului internaţional cu petrol şi produse petroliere.........................124 Concluzii şi recomandări..140 6 .....4.....………………...............….................................................5.........................................................................11 1...................…....................................………………………....... Locul şi rolul ţărilor OPEC şi non-OPEC în comerţul mondial cu petrol.44 2..........................7...............................…………………………...............................89 3.CUPRINS Adnotare..........................................................................89 3...................................... Petrolul – sursă de energie pe plan mondial...25 1.. Rolul Rusiei şi altor ţări din CSI în producţie şi exportul produselor petroliere.................74 3...............................47 2.2 Abreviatura........6...…............... Noţiuni generale. Fluxurile internationale cu petrol si produse petroliere.............. 65 2.....2....................4............... Evaluarea nivelului de asigurare a necesităţilor economiei naţionale cu produse petroliere.......2............................................. Investiţiile în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei petroliere ……............97 3.......................... Regiunea Caspică – intre interese economice şi strategice...........................……........44 2................. Petrolul – ca sursă energetică în economia contemporană................139 Anexe....4.........112 3.............................3........... Asigurarea Uniunii Europene cu resurse petroliere.................5 Introducere...................................................1..

Posibilităţile în resurse energetice clasice oferite de Terră unt limitate. deficitul de putere constituind cca 64% din totalul MW utilizaţi anual. Ţiţeiul rămвne forţă motrice pentru economiile industriale. problema asigurării stabile a necesităţilor economiei naţionale cu resurse petroliere este slab argumentată. pe cвnd cele cu Estul sunt prea extinse. Cauzele principale sunt: doar 26% din energia electrică consumată оn partea dreaptă a Nistrului poate fi acoperită de centralele electrice locale. Cantitatea tot mai mare de energie solicitată de dezvoltarea economică şi socială din ultimele decenii a dus la o intensificare a exploatării resurselor energetice şi implicit la creşterea producţiei de combustibil. legăturile electroenergetice cu Vestul sunt foarte limitate. gaze naturale – 24%.88 mlrd.. оntre afaceri private si interese de stat. 2006.92 mlrd. Scopul şi obiectivele principale ale lucrării. оntr-un cuvant „economia know-how”. comunicaţiile globale. Оn aceste condiţii. Consumul lor reclamă o mai judicioasă folosire pe plan mondial şi naţional. cărbune – 27%. 7 . reprezentвd fundamentul pentru cele mai mari afaceri internaţionale. Scopul cercetării constă în determinarea tendinţelor dezvoltării pieţei cu produse petroliere pe plan mondial. actualmente cca 90% sunt acoperite prin arderea combustibilului fosil. în ultima sută de ani petrolul a constituit unul dintre cele mai importante bunuri comercializate. acest produs fiind crucial în definirea strategiilor naţionale pentru dezvoltare. 1 Lumea este continuu modelată de tehnologie şi inventii. toate căile de transportare a combustibilului trec şi ele printr-o singură ţară (Ucraina). Una dintre cele mai actuale probleme ale economiei mondiale contemporane este problema energetică. International Energy Agency. securitatea energetică rămвne o problemă vitală dintre cele mai dificile pentru Republica Moldova. Computerizarea. a factorilor ce determină aceste tendinţe în evaluarea condiţiilor create în Republica Moldova în domeniul asigurării economiei naţionale cu 1 Key world energy statistics. coexistă la ora actuală.INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Energetica şi-a lărgit treptat aria de probleme transformвndu-se оntr-un puternic subsistem al economiei. cu „economia industrială”. din care petrol – 39%. ponderea gazelor naturale în balanţa consumului total de resurse energetice depăşeşte 55%. tone în 1973 la mai mult de 3. dar şi a politicii mondiale. Toate acestea confirmă actualitatea efectuării investigaţiei noastre. inglobвnd cele mai mari riscuri. Din nevoile globale de energie. tone în anul 2005 . Diminuarea dependenţei energetice a ţării reprezintă o problemă-cheie. Din punct de vedere ştiinţific. Acest produs se interpune. Producţia mondială de petrol a crescut de la cca 2. dar şi generează conflicte оntre intreprinderile mici si corporaţiile multinaţionale. acest tip de combustibil fiind importat doar dintr-o singură ţară (Rusia). dar şi profituri pe masură.

Metodele principale de cercetare sunt cele tradiţionale.produse petroliere principale.. Baza informaţională a investigaţiei o constituie datele stataistice publicate de către organismele internaţionale.. .. • evaluarea nivelului cererii şi a ofertei mondiale la principalele produse petroliere.).. Ţвu N.. Moldovanu D. Оn conformitate cu scopul abordat. sinteza morfologică. lucrările de specialitate în domeniul investigaţiei (Albu M.. Stoian I. şi alte lucrări.. Avromescu A.a. Ilie A. un 8 şir de lucrări publicate la temă la care se fac şi calitativă: comparaţia. evidenţierea problemelor cu care se confruntă acest sector al economiei şi elaborarea unor măsuri menite să contribuie la ameliorarea situaţiei în sectorul respectiv.. Obiectul cercetării оl constituie tratarea sintetică a comerţului cu produse petroliere pe plan mondial: nivelul de producere. Galaju I... legislaţia şi actele normative privind piaţa cu produse petroliere în Republica Moldova. Graleţki A... Milov V.. • locul şi rolul principalelor ţări exportatoare de produse petroliere în comerţul internaţional. Zaicenko V. Calancea E.. • determinarea fluxurilor internaţionale cu petrol şi produse petroliere. Ciornоi N. • determinarea nivelului de asigurare a economiei naţionale cu produse petroliere principale.. Chistruga B. Chircă S. Belli N... • argumentarea propunerilor şi măsurilor necesare pentru ameliorarea situaţiei în domeniul dat. de analiză cantitativă metodele economico-matematice ş. metodele statistice. etc. evoluţia preţurilor şi implicaţiile lor pentru Republica Moldova. Roşca P.... Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei. în lucrare sunt propuse un şir de măsuri realizarea cărora va contrebui la dezvoltarea bazei tehnico-materiale. Sveiti T.. metoda analitică. Bari I.. • evidenţierea problemelor cu care se confruntă piaţa de produse petroliere din ţară. Gribincea A. determinarea impactului lor asupra dezvoltării social-economice. Cortianu P. Roşcovan M. elaborările autorului. evaluarea nivelului de asigurare a economiei naţionale cu resurse energetice petroliere şi problemele cu care se confruntă acest sector оn ultimii ani... Suportul informaţional. Cherman V. evitarea evaziunii fiscale şi a contrabandei pe piaţa produselor petroliere din republică. tratările sistemice ale problemelor energetice. Başmakov I... • analiza dinamicii preţurilor mondiale la produsele petroliere. Sută N. ne-am propus următoarele sarcini ale cercetării: • studierea rolului petrolului ca sursă energetică în economia contemporană şi tendinţele de dezvoltare a acestui sector pe plan mondial. analiza logică.. Popescu I.. Ghilimulin R. Obiectul de studiu şi baza informaţională.... Niţu V.. Mirzacova A. Baikov N. Burechi V. Decuseară I.. Baza teoretică şi metodologică a tezei o constituie elaborările teoretice şi practice ale cercetătorilor din străinătate şi din ţară. Gusă M. Ceorescu N. Filea I. Vaghin T. Raboca N.. cererea şi oferta mondială. deducţia..

referinţele corespunzătoare, informaţii oferite de Biroul Naţional de Statistică ministarele şi departamentele respective, Agenţia Naţională de Reglare Energetică. Noutatea ştiinţifică a investigaţiilor constă în următoarele: • evaluarea tendinţelor şi perspecivelor de dezvoltare a industriei petrolire;

şi Sociologie,

• studierea în ansamblu a nivelului cererii şi ofertei la produsele petroliere principale pe piaţa mondială; • evidenţierea rolului şi a locului în economia mondială a petroliere şi gaze lichefiate; • analiza în dinamică a preţurilor mondiale la produsele petroliere principale asupra nivelului de producere şi consum a produselor petroliere; • caracteristica fluxurilor internaţionale a produselor petroliere principale; • analiza situaţiei în regiunea Mării Caspice privind exploatarea zăcămintelor de petrol şi de creare a unui coridor Est-Vest de transportare a resurselor petroliere spre Europa; • argumentarea necesităţii perfecţionării cadrului legislativ şi normativ cu privire la piaţa produselor petroliere din republică; • evaluarea nivelului de asigurare a necesităţilor economiei naţionale cu produsele petroliere principale; • identificarea evaziunii fiscale şi a contrabandei cu produse petroliuere în Rpublica Moldova; • elaborarea unul model de estimare a contrabandei cu produse petroliere importate în ţară şi a impactului acestui fenomen pentru bugetul de stat şi оntreaga societate; • elaborarea unui complex de măsuri privind ameliorarea situaţiei pe piaţa produselor petroliare principale din republică. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în evidenţierea problemelor cu care se confruntă economia mondială în domeniul energetic, оndeosebi, comerţul internaţional cu produse petroliere, nivelul producţiei, a cererii şi ofertei agregate la aceste produse, dinamica preţurilor şi nivelul consumului lor. Utilizarea concluziilor şi propunerilor din teză va contribui la perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ, оmbunătăţirea activităţii agenţilor economici preocupaţi de importul şi comercializarea produselor petroliere principale оn ţară, atragerea investiţiilor la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei cu produse petroliere din republică, contracararea evaziunii fiscale şi a contrabandei cu aceste produse. Aprobarea rezultatelor. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate la simpozioane şi conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale care s-au bucurat de apreciere în cercurile ştiinţifice, inclusiv la Symposia professorum ULIM din 21 octombrie 2005, simpozionul ştiinţific internaţional cu tema ”Republica Moldova – 15 ani de independenţă”, ULIM, din 13-14 octombrie 2006, Conferinţa 9 şi influenţa lor ţărilor exportatoare de produse

ştiinţifică-practică Internaţională din 23 februarie 2007, Ch., IRIM, 2007; revistele: „Economie şi Sociologie”, A.Ş.M., Ch., 2006, nr.3; „Economica”, ASEM, 2008, nr.1., „Studii Economice”,
ULIM, Ch., 2007, nr.1-2, 3 şi 4, Analele ULIM, seria „Economie”, 2007, nr.5 şi 6; Analele

Academiei de Transport, Informatică şi Comunicaţii, vol.II (XI), Ch., Evrica, 2007, etc. Publicaţii. La tema tezei de doctorat sunt publicate 22 lucrări ştiinţifice cu un volum total de peste 30 coli de autor, inclusiv 2 articole în reviste ştiinţifice de specialitate cu recenzenţi şi monografia „Comerţul cu produse petroliere pe plan mondial (Implicaţii pentru Republica Moldova)” (20 c.a.), unde au fost expuse principalele rezultate ale cercetărilor realizate. Structura tezei de doctorat este determinată de scopul, sarcinile şi obiectivul cercetării şi constă din introducere, trei capitole divizate în subcapitole, sinteză, concluzii şi propuneri, bibliografie cu 240 de surse, diverse anexe care includ materiale statistice, metodice, tabele, diagrame ce caracterizează evoluţia comerţului internaţional cu produse petroliere la nivel mondial republică. şi оn

10

1. PETROLUL – SURSĂ DE ENERGIE PE PLAN MONDIAL
1.1. Energetica ca subsistem al economiei. Noţiuni generale De-a lungul secolelor omenirea se confruntă cu un şir de probleme printre care: asigurarea cu hrană şi apă; asigurarea cu energie; menţinerea unui mediu оnconjurător favorabil ş.a. Energetica are un rol decesiv în dezvoltarea diferitelor sectoare ale economiei. La etapa actuală de dezvoltare a progresului tehnic omenirea beneficiază, în fond, de trei categorii de surse de energie bazate, respectiv, pe arderea combustibililor fosile (cărbune, ţiţei, gaze); rвuri, energia termică a apelor subterane, energia valurilor etc.). Cantitatea tot mai mare de energie solicitată de dezvoltarea economică şi socială din ultimele decenii a dus la o intensificare a exploatării resurselor energetice şi implicit la creşterea producţiei de combustibil. Numai în perioada 1950-1991 producţia mondială de energie a crescut mai mult de
3,5 ori, respectiv de la cca 2,7 mlrd.t.e.c. în anul 1950 la aproximativ 9,53 mlrd.t.e.c. în 1991.

fisiunea nucleară; captarea şi

convertirea energiilor regenerabile (energia vвntului, energia solară, energia potenţială a apelor din

Pentru anul 2005 Banca Mondială estimase producţia totală de energie la 15,8 mlrd. t.e.c., din care 13,6 mlrd. t.e.c. combustibili fosili [114, p.17]. Analiza producţiei pe categorii de combustibil (tab.1) pune în evidenţă aceeaşi evoluţie ascendentă, materializată оnsă în valori cantitative diferite, ce variază de la un combustibil la altul.
Tabelul 1 Evoluţia producţiei mondiale de combustibili fosili, mlrd.t.e.c. Categoriade combustibil Cărbune Petrol Gaze naturale Electricitate primară ОN TOTAL 1972 1991 2005 2,20 3,80 1,50 0,57 8,07 2,74 3,90 2,23 1,00 9,53 4,51 5,26 3,87 2,15 15,79

Sursa: UN Energy Tape (U.M. New Vork, 1991), Energy Statistical Yeardook, 1984, Banca Mondială ,1993.

Energetica şi-a lărgit treptat aria de probleme transformвndu-se оntr-un puternic subsistem al economiei. Sistemele şi subsistemele energetice reprezintă ansamblul instalaţiilor de extracţie, prelucrare, conversie, transport şi distribuţie, extinse pe оntreg teritoriul unei ţări şi reprezintă o
parte, respectiv, un sistem al economiei naţionale. Sistemele energetice formează un sistem

cibernetic, cu legături directe dintre producţie şi consum, cu legături informaţionale care evoluează
оn elemente de decizie оntre consum şi producţie. Dimensiunile sistemului energetic, complexitatea

şi dispoziţia teritorială, impune o organizare cibernetică la nivel central combustibili (fig.1). 11

şi regional şi tipuri de

000 kcal/kg pentru lignit). –Timişoara: Ed. naturali şi artificiali sunt. gaze rezultate din оncălzirea la temperaturi ridicate a cărbunilor în operaţiile de gazificare. care ard cu viteză mică venind оn contact cu oxigenul din aer. de origine organică. Combustibilii solizi naturali includ: cărbunii (antracit. Gazele lichefiatese obţin. în general. în urma prelucrării ţiţeiului şi cuprind propan şi butan sau amestecul lor.67. оncepвnd cu metanul singur оmpreună cu omologii superiori (etan. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. turbe (cărbune tвnăr. Filea Ion. petrolul. în special. destinaţie. gazele naturale. rezultate din prelucrarea ţiţeiului. propan. lignit – cu o putere calorică variabilă de la 8. Sistemele şi subsistemele de energie. folosite оn diferite scopuri. Combustibilii lichizi. după provenienţă. 1. huilă. cu formarea dioxidului de carbon şi apei (sau numai apei în cazul hidrogenului). dezvoltării de căldură. Sursa: Prelucrare după . Combustibilii gazoşi artificiali cuprind biogaz (metan).000-13. Surse clasice sunt considerate resursele energetice epuizabile cum ar fi: cărbunele.) (putere calorică 5. Combustibilii nucleari sunt materiale care au în compoziţia lor materiale fisionabile. nisipurile asfaltice şi minereurile radioactive. p.Niţu Vasile. produse petroliere propriu-zise. energie hidroelectrică Subsistemul electroenergetic Consum casnic.Subsistemul cărbune Subsistemul Subsistemul combustibili solizi Consum industrial Subsistemul combustibili lichizi petrol Consum agricol Subsistemul gaze naturale Subsistemul combustibili gazoşi Consum transporturi Subsistemul combustibil nuclear. Posibilităţile оn resurse energetice clasice oferite de Terra pentru viitor sunt limitate. 1997. lemn. mod de preparare. cocsificare. Combustibilii sunt materiale. hidrogen. Combustibilii sunt clasificaţi după starea de agregare în condiţii normale de temperatură şi presiune.000 kcal/kg pentru antracit pвnă la 3. şisturile bituminoase. paie. în general. ediliotar şi servicii DISPECER LEGĂTURI energetic general INFORMAŢIONALE Fig. Consumul lor reclamă o mai judicioasă folosire a lor pe plan mondial şi naţional. etenă. Energia nucleară reprezintă energia care se obţine prin procesul de fisiune a nucleelor de uraniu – 235 (izotop 12 . butan etc. acetilenă. Combustibilii gazoşi naturali sunt de diferite hidrocarburi. tizic (dejecţii animale şi vegetale).500 kcal-mc). Mirton.

gaze naturale – 16%. Studiile demonstrează că la tendinţele actuale privind consumul anual de energie. creşterea populaţiei. 1999. p. O parte importantă dintre acestea se găseşte la adоncimi foarte mari. Din totalul rezervelor mondiale. atвt în mină cвt şi în carieră. De exemplu. Structura consumului mondial de resurse energetice Sursa: Calcule proprii conform informaţiei statistice. devine tot mai important impactul producerii şi folosirii acestuia asupra mediului.2 . cf. din care 1.. Creşte costul obţinerii combustibilului fosil. SUA. dezvoltarea economică şi tehnologică a ţărilor – consumul de combustibil fosil ar putea satisface nacesităţile mondiale pe o perioadă de cca 70 ani – cu ţiţei. Averett. peste 75% sunt deţinute de 6 ţări: SUA – 25%. Energia obţinută prin fisiune eliberează la un gram de U o cantitate echivalentă cu a 235 2.2). 3. Repartiţia geografică a rezervelor de petrol relevă locul deţinut de ţările din şi în regiunile submarine polare şi subpolare (Alaska. 100 ani – cu gaze naturale. 2 Lucrare scrisă în cadrul proiectului Tempus TACIS „Surse regenerabile de energie”.000 mlrd.500.500 kg cărbune (200 mil. kcal/gr U ) [24. în platformele submarine Guineea şi Amazonia) sau tropicale (Sahara). 3% 7% 27% Cărbune Gaze naturale Ţiţei 39% 24% Nucleară Hidro Fig. 235 Din nevoile globale de energie. Rezervele mondiale de petrol sunt evaluate la 360 mlrd. p.14. 600 ani – cu cărbune . Ponderea combustibilului fosil în producerea energiei pe plan mondial constituie 63%. actualmente cca 90% sunt acoperite prin arderea combustibilului fosil. tone sunt rezerve sigure (75% cărbune superior şi 25% cărbune inferior. 1219-130]. India – 8% şi Germania – 7%. 1967). tone. Resursele de combustibil fosil sunt relativ reduse. Rusia – 16%. tone.radioactiv). Calitatea resurselor carbonifere disponibile devine tot mai scăzută. 2 Rezervele de cărbuni au fost evaluate оntre 10.195]. din care sigure 137 miliarde tone. ţiţei – 10% [210. Siberia Occidentală). gaze naturale – 24% (fig. China – 12%. cărbune – 27%. din care petrol – 39%. Rezervele ar putea asigura populaţia Terrei pe o perioadă de 30-40 de ani. p. Australia – 9%. оn 1995 au fost exploatate. din care cărbune – 37%. 13 .000 mii tone. în regiunile ecuatoriale (Golf.000 mlrd.

Iran. Cantităţi importante de gaze naturale neexploatate sunt găsie în Orientul Mijlociu. Kuweit. Pe această cale se produc cca 7% din necesităţile de energie în general şi 17% din energia electrică la nivel mondial. Cele mai mari rezerve de gaze naturale se găsesc în CSI (peste 35% din volumul total al rezervelor sigure). Danemarca. este o sursă de energie care poate fi exploatată de oricine şi oricвt. mari perspective de utilizare pentru ţările în dezvoltare. unde potenţialul nefolosit este destul de important. mc. din cauza lipsei unei securităţi absolute în exploatare. Rezervele mondiale de gaze naturale sunt apreciate la 146 mil. Centralele hidroelectrice au cele mai reduse costuri de exploatare şi cea mai mare durată de viaţă în comparaţie cu alte tipuri de centrale electrice. iar restul în Orientul Mijlociu (Qatar. Această formă de energie nu a putut fi folosită la fel de eficient ca şi celelalte surse. Marea Britanie). оn principal. Norvegia. Groenlanda (nord-est) Marea Norvegiei. către om. fiind totodată cea mai puţin poluantă dintre toate sursele de energie cunoscute. Energia solară sau energia obţinută de la soare. Golful Mexic. presupune cheltuieli relativ mici de оntreţinere. Resursele de combustibil nuclear sunt practic nelimitate. America de Nord. fisiunea nucleară reprezintă cea mai importantă soluţie pe termen scurt şi mediu pentru suplinirea petrolului şi gazelor naturale. dar crează unele probleme de ordin ecologic (suprafaţa lacurilor de acumulare etc. De asemenea. Marea Barents. SUA. zonele offshore ale Americii de Sud (Surinam) şi Africii (Congo). 14 . p. dispune de zăcăminte submarine în Marea Nordului (Norvegia. Conversia energiei hidraulice în energie electrică nu este poluantă. Rămвn оnsă serioase obstacolele de ordin social. în prezent. Germania). Emiratele Arabe Unite. Realizarea pe plan tehnic şi acceptabilă din punctul de vedere al rentabilităţii. depăşite. Kuweit.Orientul Mijlociu (Arabia Saudită. deşi a fost la dispoziţia omenirii оncă de la оnceputurile ei. nu există probleme legate de combustibil. Europa (Olanda. Iran. cвt şi în depozitarea deşeurilor radioactive. Arabia Saudită. în bazinul Siberiei de Vest.). America Latină cărora le revin peste 80% din rezervele sigure. Marea Britanie. Estimările denotă că există cantităţi оnsemnate de gaze naturale neexploatate în Orientul Mijlociu. Europa. obstacolele de ordin tehnico-economic sunt. Energia hidroelectrică are. Hidrocentralele asigură producerea a 19% (2650 TWh/an) din energia electrică la nivel mondial. în general săracă în petrol. Оn Romвnia s-au descoperit zăcăminte în diferite zone ale ţării. Energia hidraulica este cea care a penetrat cel mai rapid în balanţele energetice. fiind o soluţie de lungă durată. Irak). de asemenea. Marea Kara. în privinţa acestor surse de energie. Romвnia. difuzarea pe scară largă a acestei tehnologii energetice poate crea importante probleme de ordin militar-strategic [24. Irak). Energia solară reprezintă o sursă inepuizabilă de energie din punctul de vedere al utilizării de şi Marea Caspică.197-198]. Canada.

Turkmenistanul are rezerve în volum de cca 2900 miliarde metri cubi.Energia eoliană reprezintă una dintre primele forme de energie folosite de omenire. în termen scurt (2020) sursele regenerabile de energie vor concura la egal cu combustibilul fosil. Biomasa este considerată una dintre cele mai principale surse de energie regenerabilă a viitorului datorită marelui său potenţial şi diferitelor sale beneficii pe plan social şi al mediului ambiant. Datorită sporirii cererii de energie electrică şi a оngrijorării asupra creşterii оncălzirii globale. 15 . Resursele globale de ţiţei. Comunitatea Statelor Independente (din Rusia şi Turkmenistan) şi Orientul Mijlociu deţin 70% din rezervele mondiale de gaze. energia eoliană este o sursă promiţătoare. în evoluţia structurii balanţei energetice mondiale se pun оn evidenţă cвteva perioade succesive caracterizate fiecare prin dominarea în comun a unui anumit tip 3 Problema energiei: Starea actuală şi de perspectivă. 3 Analiza evoluţiei pe o perioadă оndelungată a structurii balanţei energetice la nivel mondial şi la nivel de ţări pune în evidenţă faptul că fiecare categorie de combustibil. acestea au drept scop creşterea siguranţei în alimentarea cu energie. plantele agricole energetice. prezintă o perioadă maximă de exploatare. Repartiţia rezervelor de gaze naturale pe glob este neuniformă. după ce se adaptează la necesităţile de consum. ceea ce reprezintă 38. Energia biomasei.8% din rezervele mondiale. iar piaţa energiei electrice va contiua să ia proporţii. agricole şi solide urbane. cвnd respectivul combustibil nu mai poate susţine consumul la nivelul cerinţelor şi specificului acestora. Surse regenerabile de energie. ieftină şi eficienţei şi abundentă de energie pentru viitor. în contextul dezvoltării durabile. mulţi experţi cred că energia eoliană va fi din ce în ce mai folosită. gaze şi cărbune confirmate sunt suficiente de a acoperi necesitatea оn energie pвnă la finele secolului XXI-lea. de utilizare intensă. urmată apoi de o perioadă de declin. Ţărilor CSI le revine un volum de 57500 miliarde metri cubi. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca resursă semnificativă şi nepoluantă este unul dintre principalele obiective ale politicilor energetice mondiale.17. bălegarul. curată. p. Se pare că egiptenii au fost primii care au folosit energia vвntului cвnd au navigat de-a lungul Nilului. pe la оnceputul secolului al IV-lea dH. ţările din Orientul Mijlociu deţin rezerve de cca 45102 miliarde metri cub . din care 48310 miliarde metri cubi se află pe teritoriul Federaţiei Ruse (Siberia de Vest). în termen lung (2050) tehnologia fuziunii nucleare va obţine o largă pondere în producerea energiei electrice Rezervele mondiale de gaze naturale sunt de cca 148000 miliarde metri cubi. Principalele surse de biomasă sunt: deşeurile forestiere. protejarea mediului оnconjurător şi dezvoltarea la scară comercială a tehnologiilor energetice viabile. Cu noile tehnologii de оmbunătăţire a performanţei morilor de vвnt.

Timişoara. pe sursele 16 2200 . locul lui fiind luat. mai ales după cel de al doilea război mondial. Utilizarea largă a hidrocarburilor.30-32]. perioade ce punctează aşa-zisele „etape energetice ale dezvoltării societăţii omeneşti” (fig. a dus la epuizarea unei mari părţi din rezerve. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. Combustibil vegetal. dar în egală măsură. capabilă să susţină o dezvoltare economică viabilă. Aşa se face că în perioada actuală.hidrocarburile. posibil cea a energiei nucleare. Energie hidro. % E 1 2 3 4 Ani 5 1789 1800 1820 1840 1860 1880 1900 1920 1940 1960 1980 1997 2020 2040 2060 2080 2100 2120 2140 2160 2180 Fig.31. 3. iar ceea ce este şi mai grav. Ed. 1997. dar în asociere cu cărbunele şi cu un aport din ce în ce mai mare a energiei nucleare şi a resurselor regenearbile [114.145]: Creşterea considerabilă a producţiei şi consumului de energie оntr-un ritm fără precedent оn оndelungata istorie a omenirii. imaginea creată în ultimele decenii asupra acestui combustibil „abundent şi ieftin” să fie spulberată.Niţu. cu timpul. 3. Sursa: Niţu Vasile. acestă tranziţie spre o nouă „etapă energetică”. Mirton. Certitudinea epuizării rezervelor de petrol şi gaze naturale оntr-o perioadă destul de apropiată. 2. 2. impune elaborarea unei noi strategii energetice. Diversificarea resurselor de energie. deşi a dispus şi dispune de rezerve apreciabile. Energie nucleară. se disting prin producţia şi consumul de energie prin următoarele trăsături [59.3). Astfel. Jumătatea a doua a secolului al XX-lea 1. accesul căzвnd. Privită prin prisma rezervelor actuale de combustibili. Acest ultim combustibil. mai dinamică şi cu calităţi superioare .de combustibil. urmează o perioadă de cвteva decenii de dominare netă a cărbunelui. Filea Ion. p. va fi asigurată tot de hidrocarburi. a accentuat dependenţa faţă de importul de energie. de o altă categorie de combustibili. ca urmare a lipsei de adaptabilitate a cererii. care să asigure tranziţia spre o altă sursă. neregenerabile. p.şi resurse regenerabile. a impulsionat puternic creşterea economică. cu toată ponderea оncă ridicată a hidrocarburilor în balanţa energetică. p. 1. după o lungă perioadă în care consumul a fost susţinut prioritar de combustibil vegetal. în mod decisiv. Cărbune. cu rezerve abundente. Evoluţia structurii balanţei energetice mondiale după V. şi оnceputul secolului al XXI-lea. Hidrocarburi. 4. a suferit pe parcursul evoluţiei consumului o scădere treptată în balanţă. 5.

8-4. p. Tabelul 2 Creşterea mondială pe termen lung a resurselor energetice: unele previziuni Raport sau model Orizont Rată de creştere mondială Leontieff (ONU. Filea Ion.12 – 9. 1983) 1980-2000 1.54 1. 4. Mirton. p.42 După cum se observă.41 – 11. оn condiţiile afectării minime a mediului оnconjurător. Timişoara.32 Consum de energie în mlrd.34 Consum mondial de energie (mlrd. urmat de cărbune.1-4. t. la nivel mondial.3. Societatea doreşte satisfacerea necesităţilor energetice determinate de cerinţa legitimă a оmbunătăţirii modului de viaţă.7 Mini-dans-Energie (INSEE.) 2. în opinia unor autori [101. 1987) 1986-2010 3. iar orizontul este anul 2050. va consuma în viitor din ce în ce mai multă energie pentru a-şi asigura existenţa”.7-3. Principala sursă de energie primară care a stat la baza amplului proces de industrializare şi a dezvoltării extraordinare a transportului şi a altor activităţi economice este petrolul. din care: 1.15 2 – 1. Montreal – Canada 1989. considerвnd o evoluţie uşor crescătoare la preţurile petrolului. 1997. Timişoara. p. / loc.1987) 1985-2015 3. Modificările de structură în producţia energetică pe plan mondial sunt prezentate în tabelul 2. a echilibrului ecologic economicitate care să asigure progresul. 1986) 1986-2000 2.20 • energii regenerabile 6. crt.5 DIVA (BIPE. 17 şi în condiţii de . (de 1986) 1985-2005 3.11 • combustibili fosili minerali Sursa: Niţu Vasile. Una dintre particularităţile energeticii. Indicator 1980 4. 1979) 1975-2000 3.p.5-4.e. fie că este sărac.08 – 1.5 Interfuturs (OCDE. constă în creşterea mai rapidă a Produsului Intern Brut în comparaţie cu consumul final de energie.58]. o resorbţie lentă a dezechilibrelor internaţionale etc.108.58.5 Wharton ec. gaze natural.98 13. Tabelul 3 Evoluţia mondială a cererilor de energie pentru perioada 1980-2050 Nr. t.p.p.9 BIPE (com Pkan.. spre deosebire de energetica clasică la care se constată o creştere cuplată a celor doi indicatori. Mirton.1 Sursa: Niţu Vasile.) 9. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. loc.45 7. Ed. Ed. 1977) 1975-1999 4.41 – 12. Filea Ion. Este interesant de remarcat că multe studii elaborate pe plan mondial manifestă un optimism moderat.33 Consum specific de energie ( t.4 MELODIE (CEA.39 11. expusă la cel de al XIV-lea Congres al Conferinţei Mondiale a Energiei. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. iar în ultimii 10-15 ani şi de energia nucleară.88 – 1.75 3 – 2.9-3.90 1. 1 2 3 4 2050 Populaţia (mlrd.2 Banca Mondială (1987) 1986-1995 2. în tabelul 3 este prezentată o prognoză.e. fie că este bogat.12 – 8.69 Anii 2010 6. ritmurile sunt moderate.) 19.e. 1997.15 16. Apariţia unui nou tip de substituire pe care o numim „ substituire dinamică” deoarece mutaţiile produse оntre diferite surse se realizează în condiţiile evoluţiei relativ dinamice aproape a tuturor resurselor folosite: „omul.

Petrolul este o resursă epuizabilă. p. Petrolul a intrat pe scena energetică cu doar un secol în urmă.e. făcвnd parte din categoria bitumenilor naturale. sub forma petrolului şi a derivatelor sale. Hidrocarburile. оncă din antichitate. monoclinelor foliate etc. Se declanşează nestinsa sete de petrol. domurilor. cвnd a debutat extracţia organizată pe baze moderne a petrolului şi cвnd. sub formă de smoală.112]. iar Orientul Apropiat.e. de la primele utilizări energetice. Condiţiile formării hidrocarburilor şi structura geologică permit a determina. în anul 1857 marchează. în 1937. 3% deţine Australia. 17% CSI şi alte state din Asia. La оnceputul secolului XX „steaua cărbunelui” pare că оncepe deja să apună. interesul faţă de petrol a fost scăzut. zăcămintele petroliere se pot găsi în capcane de tipul anticlinelelor. pe baze industriale. cu suficientă exactitate. nu „descoperirea” sa. Sub influenţa presiunilor mari petrolul оncepe să migreze din zonele de formare spre suprafaţă. 10% Africa. De aceea. Din rezervele mondiale. El se prezintă ca un amestec complex de hidrocarburi solide şi gazoase. mărturiile despre оntrebuinţările ţiţeiului se оnmulţesc. Astfel. Această tendinţă tot mai puternic se manifestă în secolul XXI. pentru prima dată.36]. precum şi ca materie primă pentru o gamă largă de substanţe ale petrochimiei.n. în Evul Mediu – aşa cum atestă numeroase documente – petrolul. La оnceput. circa 55%. producerea „aurul negru” în totalul consumului de energie 18 . în ritm оnalt al societăţii umane. 4% Europa.. După mai bine de 40 de ani. Оn decurs de peste 150 ani. sumerienii foloseau smoala ca liant pentru mozaicurile lor. au devenit principala sursă de energie pentru majoritatea popoarelor globului. de lucru mecanic.2. producţia mondială de petrol atinge 21 milioane tone. producţia de ţiţei a fost оnregistrată oficial ca producţie industrială. sub formă de bitum natural.n. acum 5000- 6000 ani оnainte de era noastră (о. Era epoca dominaţiei „regeluli cărbune“. avвnd cele mai mari rezerve în Peninsula Arabică [33. 6% America de Nord.). în 1900. limitele rezervelor exploatabile. mai exact în anul 1857. ci trecerea la exploatarea sa modernă. ajungвnd să constituie suportul dezvoltării economico-socială. în istoria petrolului. Odată cu trecerea timpului. dizolvate în hidrocarburi lichide. de energie electrică. Petrolul ca sursă energetică în economia contemporană Secolul XX a fost secolul petrolului aşa cum secolul XIX a fost cel al cărbunelui. 5% America Latină. Оncă în anul 3000 о. Din punct de vedere tectonic. producţia mondială atinge o sută milioane tone. p.1. Anii ґ30 a secolului XX consfinţesc definitiv ascensiunea petroluliui. petrolul a putut fi cunoscut şi utilizat în Orientul Mijloci. avea să fie folosit în construcţia de nave şi la diferite fortificaţii [23. derivatele petroliere din ţiţei au fost solicitate din ce în ce mai mult pentru variate funcţii: producerea de căldură.

66. Irak –11.8. The John Hopkins University Press. cвt şi în adвncime. Rezervele de petrol cercetate în lume se estimează în felul următor (datele pentru anul 1998). – “The World Petroleum Market”. OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) deţinea în acelaşi an 74. Şisturile combustibile şi nisipurile bituminoase (cu smoală) constituie pвnă la 750 miliarde tone. atвt în areal. pentru ca în prezent să ajungă la peste 150 miliarde tone. La ora actuală.4% [59. structura materială şi modul de viaţă în comunităţile din suburbiile care оnconjoară marile oraşe sunt rezultatul unei ample şi necostisitoare alimentări cu petrol.8. 4 Extinderea permanentă a rezervelor mondiale. tendinţele se accentuează. Deşi aceasta a fost un motiv de оngrijorare privind lipsa globală de petrol şi astfel. în perioada postbelică. ca rezultat al sporirii deosebite a consumului mondial. se evaluau la 270-300 miliarde tone (apreciind pronosticul la 840 miliaede tone). ele se apreciau. în %: Arabia Saudită –25.t.2–3. majoritatea acestora avвnd şi industrii de prelucrare a ţiţeiului. 1982.46% erau concentrate în Orientul Mijlociu.44% revenind Arabiei Saudite (tabelul 4). Rezervele de petrol. Producţia care deja în 1950 trecuse de jumătate de mlrd. s-a dublat la fiecare zece ani. rezervele de azi pot acoperi consumul pentru 40–45 de ani .3. constituiau 139. 19 . industria modernă depinde de petrol şi de produsele sale. în ultimul timp. Aceasta explică sporirea de aproape 35 de ori a rezervelor sigure ale Terrei de la 4 miliarde tone în 1939. Raportat la producţia mondială actuală (3. a impus dezvoltarea operaţiunilor de prospectare şi explorare cu repercusiuni directe asupra mărimii rezervelor sigure de petrol. Astăzi sunt cunoscute rezerve de petrol în peste 80 de ţări.crescвnd cu 20 la sută. la mijlocul anilor ’90 preţurile la petrol au scăzut în jumătate.1. a determinat mărirea acestora şi cunoaşterea unor noi zăcăminte importante dispersate în numeroase ţări ale lumii. Restricţiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol şi la folosirea lui au dus la o mare creştere a preţurilor în anii ’70 pentru o perioadă оndelungată.4. China –2.4%. la 1 ianuarie 1998 ele. Iran –9. Emiratele Arabe Unite –9. Kuweit – 9. 25. la 73 miliarde în 1970 şi 96 miliarde tone оn 1985. deja. lăsвnd mult în urmă din acest punct de vedere cărbunele.4. p. Venezuela –6.6 miliarde tone). în timp ce folosirea petrolului la asigurarea necesarului energetic al lumii a crescut. Creşterea considerabilă a producţiei de petrol. SUA –2.154-156]. Din rezervele sigure de petrol ale Terrei în anul 2001. Afară de aceasta. 4 Adelman M.6 % din rezervele mondiale. la 80 miliarde tone. s-a observat tendinţa de stabilire precisă a rezervelor de petrol. Rusia –4. de exemplu. cercetate la sfвrşitul anilor ’90 ai secolului XX. Baltimore.7 miliarde tone. Dacă la оnceputul anilor ’80 ai secolului XX. mai sunt rezervele de petrol prognozate din izvoarele netradiţionale.A.

Rezervele mondiale de petrol sunt repartizate foarte neuniform pe glob.1 7. Rolul decisiv în conturarea Petrol (OPEC).4 Uniunea Europeană 1. majoritatea ţărilor atвt dezvoltate. a ponderii absolute a acestuia оn balanţa energetică a lumii.6 11. naţionalizarea parţială a industriei petroliere. America 20 şi promovarea politicii mondiale în domeniul petrolului revine în continuare Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de . materia primă a unei оntregi ramuri industriale – petrochimia – precum şi a altor industrii (mase plastice. 40 la sută din tonajul flotei comerciale mondiale.575 129. deţine primul loc оntre mărfurile ce formează obiectul schimburilor comerciale internaţionale. stabilirea unui preţ de cost echitabil faţă de cel al materiilor prime.37].6 Fosta URSS 7. grija de protejare a rezervelor.8 14.2 9. la faptul că acesta a devenit principala resursă energetică.9 19. Neuniformitatea de răspвndire a ţiţeiului faţă de necesităţi. p. deşi transportul ţiţeiului brut (оn proporţie de ѕ ) şi cel al produselor petroliere (оn proporţie de Ѕ) sunt asigurate de reţeaua de peste 300 de mii de kilometri a conductelor petroliere [23.4 102. British Petroleum. farmaceutică).4 168.9 101.9 15. totodată. se află pe teritoriul unui mic număr de state şi regiuni care vor fi menţionate în continuare. După alte date.9 127.0 10.671 164. toate creвnd veritabile dificultăţi ţărilor puternic industrializate.9 11.7 15. p.809 149.8 0. care au rol deosebit în comerţul internaţional petrolier.7 Orientul Mijlociu 66. tone) Zona geografică 1986 1996 2005 2006 America de Nord 12.0 11.5 10.9 0.6 5.3 112.8 14.1 123. 2007-2008. în continuare urmează o succintă prezentare a principalelor regiuni petrolifere.9 OCDE 14.2 Africa 7. care sunt generale. s-au evaluat rezervele sigure la 137 miliarde tone.5 Asia Pacific 4.0 19.4 OPEC 79. оnsă.2 18.4 83. p.1 10.0 5. El constituie.500 Sursa: BP Statistical Review of World Energy.8 America Centrala şi de Sud 8.Repartiţia geografică a rezervelor sigure de petrol pe Terră (milrd. iar petrolierele au ajuns să reprezinte. a creat condiţii geosocio-politice speciale pentru aprovizionarea cu ceaste resurse.4 0.2 91. odată cu ea.600 Importanţa petrolului pentru economia contemporană nu se rezumă. manifestată prin limitarea accesului companiilor străine.113-114].2 12. conform datelor unor surse folosite [33.5 15. din 1980. a condus la apariţia noii politici privind petrolul.36]. repartiţia geografică a resurselor de petrol relevă locul deţinut de ţările din America de Nord. La Conferinţa energetică de la Mьnchen. hărţile cu privire la principalele cвmpuri petroliere şi rezerve de petrol pe glob).9 4.5 7.7 Оn total 108.0 0.8 Europa şi Eurasia 9. în momentul de faţă. Dezvoltarea explozivă a producţiei de petrol şi.6 99. Cele mai bogate resurse de ţiţei convenţional.8 5.3 14. cвt şi în dezvoltare fiind importatoare de ţiţei şi produse petroliere (vezi anexele 1 şi 2.6 17. Orientul Mijlociu.5 7.5 15.8 17. iar cele probalile la 360 miliarde tone [33. Tabelul 4 2007 9.

America de Nord.bbl/zi. De aceea rezervele 2 geologice petroliere aici pot fi foarte mari. Prin necesităţile considerabile de import. North Dakota etc. 1995 – de 7. Rusia şi ţările din CSI despun de formaţii geologice sedimentare.43. Ilinois. în total 80. 1992 – 9. SUA influenţează mult economia mondială a petrolului. Lousiana (regiunea Golfului Mexic). iar Europa deţine doar 4%. 94 în ultimul timp. Bazinele petroliere cele mai importante identificate sunt repartizate astfel: 5 în regiunea Baku. Ohio.62 Gt de rezerve dovedite. iar în 1987 – pвnă la 12. Marea Barints. dar mult depăşite în ultimul timp de ale Mexicului. 20 în Siberia de Vest.bbl/zi. care. Colorado.bbl/zi. apte a conţine zăcăminte petroliere pe 10-12 Mkm . în 1997 s-a reuşit stoparea declinului. 21 . SUA şi Canada dispun de mari rezerve de ţiţei. Americii de Sud – 6%.68 Gt (оn 1984) şi 5. în 1989 producţia URSS a оnregistrat un declin pвnă la 12. Kentuekz. deşi descoperirile din Marea Nordului sunt importante [23. faţă de 3. în 1986 s-a reuşit o creştere a producţiei pвnă la 12. Оn continuare ne vom referi succint la caracterstica zonele petroliere principalele. Marea Caspică (la mare adвncime).12 Gt la 1 ianuarie 1984.4 mil. Insula Sahalian. Alaska. descoperite pвnă în anul 1958. 1993 – 8. Utah.3 şi în 1996 – 7. Montana. cu rezerve de 2 Gbarili. descoperite în intervalul 19371958. Această tendinţă a fost menţinută şi dupa destrămarea URSS si constituirea CSI (оn 1990 – 11.0 Gbarili şi 2 în Regiunea Komi. Ponderea Orientului Mijlociu este de 57%.8 Gbarili. Mississippi. în total cele 3 ţări оnsumвnd 11.4. Marea Baltică [16.45 Gt în 1975.bbl. Americii de Nord – 6%.9 Gbarili. în perspectivă alte bazine petroliere vor putea fi precizate în Siberia Orientală. Wzoming.bbl/zi ca urmare a unor probleme economice majore.46 mil. inclusiv zona Mării Caspice şi Caucazul de Nord.1 Gbarili. descoperite оntre 1960 şi 1974.22 mil.56 mil. celelalte 10 considerau asigurarea cu resurse energetice o problemă majoră pentru securitatea lor economică (anexele 15. Oklahoma.18. din fostele 15 republici numai trei (Rusia. Pвnă în anul 1991. Uniunea Sovietica era cel mai mare producător de ţiţei. După descompunerea Uniunii Sovetice. cu rezerve de 6. California. Turkmenistan şi Kazahstan) în 1995 erau exportatoare şi оncă două (Uzbekistan şi Azerbaidjan) se autoasigurau cu resurse energetice.1991 – 10.54 mil. New Mexico. concentrate în principal оn Tehas. cu rezerve de 23.95 mil.bbl/zi. în opinia experţilor. dispune de rezerve colosale de petrol (circa 180 miliarde tone la o adвncime de 300–3000 m).145. p. 9 în regiunea Ural-Volga. tot mai actuală devine problema valorificării Arcticii. 4 în Asia Centrală inclusiv Kazakhstan. reprezentвnd circa 37% din totalul mondial. a Africii – 9%. descoperite оntre 1960 şi 1974. care în 1992 dispuneau de 3. Prima producătoare în această zonă sunt Statele Unite ale Americii. 1994 – de 7. cu rezerve de 43. producţia crescвnd pвnă la nivelul de 7. 119-120]. cu rezerve de 6 Gbarili.Latină cărora le revine peste 72% din rezervele sigure. 16).

Peru. Brazilia. Deţinătoare de importante zăcăminte este Venezuela. se estima că în anul 1985 se estima la nivelul de 125 Mt. rezervele dovedite în 1992 erau de 0. în 1931. Venezuela. оn prelungirea celor din Tehas (SUA). totodată. iar în 1922 s-a descoperit cel mai mare cвmp petrolifer al ţării şi al treilea din lume. iar Athabasca are rezerve de potenţiale de ţiţei.357 Gt la 3. Chili şi Bolivia. de circa 14 Gt. Mexic deţine în prezent cele mai mari rezerve dovedite din America. rezervele Mexic. India. оncincită оntre 1973 şi 1978. Australia. a permis ca în anul 1921. A doua regiune petroliferă este Maturin. ţară cu o geografie cu totul diferită de oricare alta. Faja de Oro. Zăcămintele sunt şi de ţiţei neconvenţional (va fi tratat în capitolul respectiv). Barines şi Falcon. şi anume.91 Gt (1984). Pвnă în ultimii ani s-a considerat că rezervele de ţiţei ar fi foarte mici. Ecuador. inclusiv cel neconvenţional le depăşesc cu mult pe cele de cărbune naturale. Noua Zellandă. şi ţiţei şi gaze neconvenţional. sunt mai puţin importante. Principalele deţinătoare de zăcăminte petrololiere sunt China şi Indonezia. alte ţări în ordinea producţiei de ţiţei în 1984 erau concentrate în principial în zona lacului Marakaibo. Producţia de ţiţei aici a fost de 46. După anul 1970 au fost descoperite noi zone petroliere de-a lungul litoralului Golfului Mexic: zona Poza Rica şi zona Sud. dar a urmat apoi o scădere pвnă la 5 Mt. America de Sud. Japonia. Descoperirea la оnceputul secolului XX a bogatului zăcămвnt din Nord. Filipine. Indonezia. ajungвndu-se a se exprima punctul de vedere că rezervele on şi offshore ar putea fi comparabile cu ale Arabiei Saudite. Producţia de ţiţei în China este în creştere continuă. care după 50 de ani de exploatare oferă оncă posibilităţi importante. ajungвnd la peste 137 Mt în 1984.Canada. constituind dintr-un arhipelag din 13677 insule. Brunei. Rezerve potenţiale importante sunt şi în regiunea offshore de est. Taiwan. Pakistan. China. care se deschide în golful Venezuelei. desfăşurat longitudinal pe o distanţă de peste 5000 km şi latitudinal pe aproape 2000 22 . Dezavantajul constă în predominarea ţiţeiului greu. Birmania. cu 31 Mt.55 Gt. Argentina. Mexic. în partea de nord-est a ţării: alte două regiuni. Asia. cu conţinut de sulf şi metale (Maya) şi diminuarea ţiţeiului de calitate (Isthmus). оnscrise în ordinea descrescătoare a producţiei în 1984: Malaezia. în total. Prima descoperire petroliferă importantă datează din 1913/14. Trinidad. Exportul Venezuelei este orientat în principal spre ţările Americii. Zăcămintele principale se află în Alberta (care asigură 70% din producţie) Saskatchewan. dar descoperirile recente deschid cu totul alte perspective. să devină mare producător. la care se adaugă mai puţin importante următoarele. cu circa 80% din rezervele dovedite şi probabil 70% din rezervele оncă nedescoperite. Rezervele dovedite au variat оntre anii 1950 şi 1984 de la 1. în aceasta din urmă se află zăcăminte considerabile în statele Chiapas şi Tabasco. dar cele dovedite la 1 ianuarie 1884 erau de circa 2. Şi zona arctică pare a oferi mari posibilităţi. Columbia.60 Gt. Coasta Bolivar (Bolivar Costal).8 Mt în 1976.

оnaitea 2 SUA. în Mesopotamia. de unde provine 90% din producţie. 23 . Irak. Zăcăminte foarte mari în Orientul Mijlociu se află în apropierea Golfului Persic. deţinătoare a 20-25% din rezervele sigure mondiale de ţiţei şi furnizoarea a circa unui sfert din ţiţeiul solicitat pe piaţa mondială.24 Gt [16. inclusiv Zona Neutră – 416 424 mii tone. locuitori). al treilea producător de ţiţei din Orientul Apropiat. după cei doi precedenţi. activitatea de exploatare offshore este оntrecută numai de Marea Nordului. Din regiune. a fost constituită în 1971. la Kirkuk 2 (Irak) şi recent în zona submarină a Golfului Persic. p. Pe continentul Asia se mai adaugă ţările: China. desfăşurвndu-se în mai toată regiunea. rolul cel mai important în alimentarea lumii cu ţiţei оl are Arabia Saudită (1. la Safaniyah. urmată de Kuweit şi Zona Neutră. Se exploatează la suprafaţă şi submarin. p.40]. după volumul rezervelor sigure. Iava şi Kalimantan (Borneo). Producţia comercializată a оnceput în 1962 şi a crescut treptat pвnă în 1977 de cвnd s-a stabilizat la un nivel mai jos. dispune de zăcăminte în nord (Mossul.km. cu o pondere de peste 57% din producţia mondială (pe primul loc se află Arabia Saudită. fiind de obicei petroluri uşoare. Orientul Mijlociu este cea mai importantă regiune petrolieră. fac parte: Iran şi următoarele ţări arabe: Arabia Saudită. Kuweit. Rumaila Nord în Irak. Iran – 171 288 mii tone şi Kuweit – 53 652 mii tone [33. care au intrat în exploatare în ultimii ani. El Wafira (Zona Neutră). Se estimează că aproape 90% din teritoriul maritim conţine zăcăminte de hidrocarburi şi datorită descoperirilor făcute. cu 350 km . în mare parte aferentă Golfului Persic. Aghajari de 116 km şi Gach Saran 2 2 de 335 km în Iran. dar în principal оntre Sumatra. Sharjah şi оncă alte patru) şi Siria la care mai trebuie adăugată zona neutră оntre Arabia Saudită şi Kuweit. Cea mai mare cantitate a fost obţinută în 1992 de următoarele state: Arabia Saudită. Irak – 13 368 mii tone. Zăcămintele se 2 găsesc la adвncimi mici (300-2000 m). al doilea producător mondial după URSS. Iran. p. Katar (Qatar). Federaţia Emiratelor Arabe Unite. Oman şi Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi. Dubai (19%) şi Sarjah (1%).92 Gt concentrat în principal în Khuzistan. Ne vom referi succint la unele date privind locul acestor ţări pe piaţa mondială de petrol. folosind sursele publicate [16.840 Mkm .97-99]. Irac. Rezervele dovedite erau în 1984 de 1. 9. Bahrain. 97]. parteneri fiind: Abu Dhabi (80%).240 M. Dubai. Burgan (Kuweit). Kirkuk şi Khanakin) şi de o a doua regiune importantă din sud (Bassorah) cu zăcămintele Buzurgan şi Albu-Ghirab. la Ghawar (Arabia Saudită) cu o suprafaţă de 216 km . Indonezia. cuprinde cel mai intens platou (shelf) continental al lumii care leagă Australia şi Asia de SudEst şi Est. India. compusă din 7 emirate. Dintre ţările Orientului Apropiat. Emiratele Arabe Unite). Iran dispune de rezerve importante de ţiţei de 6.

4 mil. tone faţă de Regatul Unit cu 89. Congo. Ghana şi Maroc. Europa. în ordinea producţiei din 1980: Nigeria. cu centrele Brent. Moutrose. Oman a devenit producător de curвnd: primele descoperiri datează din anul 1963 cărora le-au urmat altele din 1975 şi se fac eforturi pentru lărgirea descoperirilor. Zair. Rezervele dovedite erau în 1984 de 1. Rezervele sunt în ordine de mărime după ale Arabiei Saudite dar statul duce o politică de conservare. distribuţia. în zona Weser-Ems. după prospecţiuni оncepute în 1953. s-a afirmat ca deţinătoare de zăcăminte importante de 2. plafonвnd producţia. afirmată ca producător din 1958. şi în mai mică Spania şi Turcia. s-au adăugat în cursul deceniului anilor ґ70. în principal din zona deltei fluviului Niger. Tunisia. Germania. urmat apoi de altele. cu rezerve dovedite de 2. a zăcămвntului de la Hassi Mesaud. în prealpi şi în Valea Rinului. оntre care unele la frontiera cu Tunisia. fluxurile internaţionale ale petrolului şi produselor petroliere etc.Kuweit. la nord de Elba. Siria a devenit producătoare mondială din 1968 dispunвnd de zăcămintele Karatchuk. Egipt. Camerun. în parte din zăcăminte submarine. s-a оnscris ca producătoare de ţiţei din 1944 dar cu capacitate importantă a devenit după descoperirea în 1958. Rumailan. Algeria. şi norvegiană. Coasta de Fildes. Bahrein deţine un singur zăcămоnt. Danemarca. tone. Franţa. Egipt dispune de zăcăminte în zona golfului Suez. La zăcămintele on shore foarte modeste ale cвtorva ţări. Marea Britanie). Angola.2 mil. Gabon. dar numai primele 4 se inscriu printre producătorii de importanţă mondială.20 Gt. 24 . Libia. Suwaidiyeh. Zăcămвntul în exploatare cel mai important este Burgan. Deţinătoare de zăcăminte de ţiţei sunt. Italia. Qutar dispune de cвteva zone petroliere оntre care Dukhan şi Bunduq şi de zăcăminte offshore.80 Gt. Libia. Jubaisseh. Algeria. dispune de zăcămintele submarine din Marea Nordului (Norvegia. Din rezervele onshore. în genere săracă în petrol. Comorant. răspвndite în regiunea de vest de Ems.250 Gt. cele mai importante sunt ale Germaniei de 57 Mt. iar producţia este în creştere. Hamza şi Al Hayane. în principal din zonele engleză măsură în zonele olandeză şi daneză. Nigeria. Magnus. O analiză mai detaliată a fluxurilor cu ţiţei şi produse petroliere pe diverse zone gografice şi a unor ţări se redă în cadrul altor subcapitole: cererea şi oferta. rezervele importante ale platformei continentale ale Mării Nordului. Maureen) şi insulelor Shetland. Africa. preţurile la ţiţei şi produsele petroliere. Austria. Awali. Exploatarea Ekofisk din Norvegia prezintă cele mai importante zăcăminte şi în 1992 a contribuit cu o producţie de 104. a cărei producţie a оnregistrat creşteri datorită noilor centre din Marea Nordului (Forties.

Următorii doi ani au fost marcaţi de uşoare scăderi ale ritmului de creştere pвnă la nivel de 3. Fig 5 . în anul 1983 s-a simtit o uşoară revigorare a activităţii.1% faţă de anul precedent. chiar dacă problemele recente de natură economică şi financiară au оncetinit ritmul de dezvoltare în unele regiuni.3. sectoarelor lor economice.20% 8.50% 9. mai ales.C.8%. – “International Business. respectiv 3% în 1986 . analiza cererii de petrol se face în corelare cu evolutia PNB/PIB. Оn perioada 1982–1992. rata reală agregată de creştere economică la nivelul оntregului grup OCDE a fost în medie de 2. Ţările în dezvoltare au un potenţial mare de creştere economică. 2006. 5 şi.60% Fig. pentru cele în dezvoltare.20% 2005 China Asia America Latină Africa 12.Fourth Edition”.00% 23. John Woley & Sons Inc. cum ar fi Asia– Pacific şi America Latină. Sursa: Key world energy statistcs. Cererea şi oferta mondială de petrol şi produse petroliere Nivelul general al activităţii economice şi ritmul de creştere economică constituie o preocupare economico-politică majoră atвt pentru ţările dezvoltate.00% 37.1. Оn literatura economică de specialitate.60% 10. Ţările OCDE constituie o grupare industrială majoră la nivel mondial.5 miliarde locuitori pe glob. în continuare vom prezenta evoluţia creşterii economice în tarile Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) оncepвnd cu mijlocul anilor ґ80. dezvoltarea industriilor.. în anul următor continuвnd cu o accelarare a acesteia pвnă la nivelul de 4%. cвt.60% 1973 China Asia America Latină Africa OECD Răsăritul Apropiat Fosta URSS Europa non-OECD 14. recesiunea economică avea să lovească în majoritatea din ţările grupului. bazвndu-se pe sursele de energie. 1996.4.& Ingram J. activitatea economică scăzвnd drastic pвnă la o rată de creştere de 0. Producţia mondială de petrol la nivelul anului 1973. International Energy Agency. este petrolul.5% în 1985.90% 15. rata reală medie pentru grup situвndu-se la nivelul de 2. Оn tabelul 5 este prezentat nivelul consumului energetic primar prognozat pentru anul 2025 la o populaţie de 8.5% pe an. 25 . Unul dintre elementele-cheie care este determinat de creşterea economică. urmвnd apoi o expunere detaliată a evoluţiei cererii pentru petrol în perspectivă.M. Datele din figurile 4 şi 5 prezintă informaţie despre repartizarea producţiei petroliere în diverse zone ale globului. dar şi pe care o poate determina. şi dezvoltarea tuturor 5 Dan R.70% 3. 1.70% 0.20% 4. în final. în ultimul trimestru al anului 1982.20% 30.80% OECD Răsăritul Apropiat Fosta URSS Europa non-OECD 23.50% 4.00% 0. Producţia mondială de petrol la nivelul anului 2005.

Tabelul 5 Consumul energetic estimat pentru anul 2025 (cu o populaţie estimată la 8. s-au situat sub nivelul ratei pe termen lung de 2. în perioada 1991-2000. au.5 miliarde locuitori) (mln tone) Nr. pe de o parte. creşterea economică în aceste ţări este frвnată de o serie de factori atвt de natură endogenă.10. Оn ţările în dezvoltare conservarea surselor de energie nu a fost atвt de evidentă ca оn dezvoltate. Categoria de combustibil 1992 2000 2025 1 Ţiţei 3128 3200 3397 2 Cărbune 2164 2600 1625 1780 3 Gaze 1800 2542 4 Hidraulică 543 650 843 5 Nucleară 565 650 1346 6 Surse noi 1000 1268 7 Оn total 8122 11021 Observaţie: Pentru anul 2020 în unele ţări 25% din bilanţul energetic va fi acoperit de energia solară. lipsa de forţă de muncă calificată etc. 26 ţările . crt.5% pe an. Apoi au urmat doi ani de creştere economică de 3% în 1996 şi 3. Оn anul 1995. s-a оnregistrat o scădere a ratei de creştere pвnă la 2. Preţurile la energie. şi la ţiţei. cum ar fi escaladarea protecţionismului. cвt şi de natură exogenă. lipsa de resurse financiare pentru investiţii în conservarea energiei. în următorii ani politica economică promovată de aceste ţări. dependenţa de resurse străine de materie primă pentru dezvoltare etc. Datele prezentate în anexele 7. dar si de către cele dezvoltate. în ceea ce priveste ţările în dezvoltare. în ceea ce priveşte raportul dintre consumul de energie şi creşterea economică. în special. luвnd în considerare.2% în 1997. aceste ţări fiind vulnerabile la oscilaţiile mari ale preţurilor la energie. un impact major asupra creşterii economice în ţările în dezvoltare. Sursa: Energii neconvenţionale curate. primele continuоnd să оncurajeze consumul de energie pentru a stimula creşterea economică. Astfel. ca rezultat al conservării surselor de energie. în general. pe de altă parte. a fost cea de utilizare mai eficientă a surselor tradiţionale de energie. rata de creştere avea să scadă pвnă la 2. deşi potentialul de creştere al acestora este mult mai mare decвt al celor dezvoltate. Această politică s-a dovedit a fi cu două tăişuri. acesta s-a stabilizat оn ultimii ani.3%. –Bucureşti. ratele dobвnzilor mari pe pieţele internaţionale de capital. de asemenea. în medie. în 1999.2%. 10 şi 11 caracterizează nivelul actual şi perspectivele creşterii producţiei lmondiale a produselor petroliere. după care a urmat o perioadă de reducere a consumului de energie. p. Acest raport a fost puternic marcat în timpul celor două şocuri petroliere. 1998. deficitele bugetare şi datoriile externe mari. alternativele limitate de acces la alte surse de energie şi.. dar şi căutarea de surse noi. cum ar fi politicile economice greşite. creşterea preţurilor la petrol la sfоrşitul anilor ’70–оnceputul anilor ’80 оncetinind ritmul de dezvoltare al acestor ţări. inflaţie. ratele de creştere.

Scăderea preţului la energie s-a datorat. iar în 1985 – cu 2.8% şi 1. datorită preţurilor relativ constante la ţiţei. ajungвnd la 62. grupe de ţări sau regiuni geografice denotă că tendinţele consumului de energie au fost diferite.Consumul mondial de energie a оnregistrat o evoluţie pronunţată în perioada 1969-1979. această creştere a fost în anul 1986 de 2.1%. în special pentru ţările dezvoltate. Consumul de energie la nivel mondial a оnregistrat pвnă în 1990 o tendinţă crescătoare. în 1989 – 2. odată cu creşterea preţului la ţiţeiul din OPEC. mai ales. în lucrare termenul de “bareli echivalenţi în ţiţei” se va regăsi sub forma prescurtată „bbl”. Conform previziunilor cuprinse оn 6 Modelul Energetic al OPEC. atвt de ritmul de creştere economică. iar în următorii ani (1992-1999) a fost în creştere. 27 . în principal. oferta de energie a crescut. 1987 – 3.3% pe an. faptului că celelalte ţări. p.5%. Apoi a urmat o perioadă de 7 ani în care consumul a оnregistrat creştere susţinută de de la un an la altul.4% mai mare decвt în anul precedent.* în continuare. în 1991 acesta оnregistrвnd o uşoară scădere. Astfel.9% pe an faţă de celelalte ţări. o scădere continuă a acestuia cu 2. corespunzвnd unor rate de 1.4%. de 4.8 mlrd. inclusiv la energie. se aşteaptă ca cererea să crească cu o rată medie de 1. astfel. Scăderea preţului la energie оncepоnd cu anul 1982.6%. Astfel. barili. creвnd presiuni asupra preţurilor. în perioada 1979–1982. Cauzele creşterii consumului au fost condiţionate. comparativ cu cele provenite din Golful Persic. puţin de 1. Odată оnsă cu creşterea puternică a costului la energie în perioada 1979-1982. în general. bbl echivalenţi оn ţiţei . Această evoluţie se explică prin faptul că ţările din 6 .8%. O analiză pe ţări. s-au оnregistrat scăderi ale consumului pвnă la 46.4% mai mare faţă de 1984.2%. оn care declinul a fost. respectiv 2020 [210.2 mlrd. 1988 – 3. 1986 – 2. Acestea din urmă au оnregistrat uşoare tendinţe crescătoare abia în 1983 – 0.6%. în afară de OPEC.4% pe an. şi anume: în 1984 – 4. a atras după sine o creştere imediată a consumului de energie. Consumurile de energie în următorii trei ani – 1991-1993 – a fost sensibil apropiat. chiar dacă în fosta URSS a scăzut drasnic. iar în 1990 consumul a crescut cu mai ţiţei.bbl echivalenţi în ţiţei în 1999. Aceste ţări au оnceput să majoreze preţurile la ţiţei la sfвrşitul celui de-al 7-lea deceniu. care altădată erau scumpe. astfel. de preţurile foarte mici la produsele petroliere si importate din statele membre ale OPEC.9%. în 1984 acesta avea să fie cu 4.4 mlrd. au putut să–şi exploateze eficient resursele proprii energetice. în medie. bbl echivalenţi în ţiţei.5% pвnă în anul 2020. marcată de criza mondială. nivelul consumului în 1979 era cu 51. cвt. Astfel. în 1985 – 1. adică.138]. cu o medie anuală de circa 4.6% mai mare decвt cu zece ani în urmă.6 mlrd.3% pвnă în 2010. în ţările comuniste consumul a оnregistrat o creştere de 1.6%. adică pвnă la nivelul de 51. Creşterile consumului de energie în această perioadă au fost semnificative. pвnă la 57. determinвnd o creştere neaşteptată a costului la energie.2%.

Această tendinţă se explică prin faptul că SUA оşi asigură necesităţile de consum atвt din resurse proprii.1%. în special ca urmare a oscilaţiilor preţurilor la ţiţei. în America de Nord consumul de energie a crescut оntr-un ritm anual de 5%.6 22. 1991 – o creştere cu 1%.1%. 7 Odată cu declanşarea celei de-a două crize a petrolului.1%. 1997 – o scădere cu 0. apoi pвnă în 1999 fiind de creştere: 1991 – 1. 1990 – o scădere cu 0.7 24. Tabelul 6 Ponderea diferitelor tipuri de resurse energetice în 1986-2007 din volumul lor tottal Produs/anual 1986 % din total 1990 % din total 2000 % din total 2007 % din total Ţiţei Gaz natural Cărbune Hidroenergie Energie nucleară ОN TOTAL 21204 11014 15647 1293 3018 52176 40. 2008. 1996 .5%.1%.1%. următorii ani fiind marcati de slabe tendinţe alternative de creştere şi scădere. crescătoare pвnă în 1989. La fel ca şi în Japonia. 1999 – 0.3 100 3906 2654 3136 709 622 11027 35. 1994 – 2.4 24.7 28. Оntre 1979-1982. 1993 – 2. consumul reacţionоnd imediat la oscilaţiile preţurilor. Măsurile de conservare a energiei vor continua să defavorizeze consumul de energie.3%. iar în Japonia cu 7. Apoi.2%. 1992 – o creştere cu 0.5 5.2%. 1993 – o creştere cu 0. cu economii intensive оn energie.. John Woley & Sons Inc. avвnd o tendintă mai puţin susţinută. Anul 1990 a fost marcat de o scădere a consumului cu 0. au luat o serie de măsuri pentru conservarea surselor proprii de energie.2%.4 6.1%.M. 1995 – o creştere cu 2.6 100 3614 2191 2247 610 585 9247 39.9 6.8 100 22634 12962 16426 1388 3787 57197 39.1 28. Datele din tabelul 6 caracterizează ponderea diferitor tipuri de resurse energetice în ultimii ani în volumul lor total.2%.Fourth Edition”. Dan R.7%. ţările dezvoltate.6 21. dar. în ceea ce priveşte structura surselor de energie. 1997 – 3.3 6. în Europa de Vest cu 8.1 30. de asemenea. în Europa de Vest scăderea consumului a continuat pвnă în 1987.6 6. 1994 – o creştere cu 0. şi anume: 1988 – o creştere cu 0. 1996 – o creştere cu 3. în perioada 1983-1986.8%. – “International Business.6 100 Sursa: British Petroleum.8%. consumul american de energie a scăzut anual cu 10. Spre deosebire de America de Nord. urmată apoi de o perioadă (1991-1999) în care consumul a crescut.C.0 2. Japonia a fost marcată pвnă în 1987 de o continuă scădere a consumului de energie.2%. Spre deosebire de SUA.1 23. Japonia şi Europa de Vest sunt puternic dependente de importuri.blocul comunist obţineau resursele energetice la preţuri mai mici decвt erau comercializate acestea pe piaţa mondială . cвt şi din importuri.5 5.& Ingram J. aceasta s-a modificat. 1995 – 1.7 2.2%.4%.7%.3%. 1992 – 1. 1989 – o creştere cu 0. 7 28 . acest fapt putвnd fi neutralizat doar de scăderea preţului la energie.

în Asia.7%. consumul acestuia a ajuns la nivelul anului 1990 .4% în 1987. 8 Deşi consumul de păcură a оnregistrat o tendinţă pronunţat descrescătoare. cu 21% mai mult faţă de nivelul consumului din 1982. Pannwell.6%. cu condiţia că preţul să devină competitiv în raport cu preţurile pentru produsele ce оl substituie.7%. Creşterile economice din diverse zone geografice au determinat stimularea consumului de benzină. Aceste modificări în structura de consum au fost foarte pronunţate.6 mlrd. Оn prezent. 29 . Celelalte produse. în detrimentul cărbunelui. spre deosebire de păcură. pвnă la o valoare de 8 Worldwide Petroleum Industry Outlook. Cererea de benzină în următorii ani (1995-1999) a оnregistrat în continuare o creştere. Păcura continuă să fie un produs solicitat de piaţa mondială.1 mlrd. Pвnă оn 1985 a scăzut cu 38. Astfel.2% faţă de anii precedenţi. 1997 – cu 1.6% [63]. nu au оnregistrat mişcări spectaculoase privid evoluţia cererii lor de consum.3%.8% la 3. Aceste evenimente. Preţurile ridicate la pacură au condus la оnlocuirea acestui produs cu cărbune în anumite zone. Situaţia s-a inversat оnsă în 1992. urmвnd apoi un declin de 3. şi anume: în 1995 – cu 1. ca urmare a scăderii preţului la păcură. cвnd. respectiv cu 0. De asemenea. acest produs va continua să aibă piaţă de desfacere. acesta avвnd o evoluţie ascendentă pe оntreaga perioadă 1982–1991. în special. bbl.000 bbl/zi. 4). au avut drept consecinţă şi pierderea a mii de locuri de muncă. în 1988 tendinţa inversă – de scădere a preţurilor – a condus la creşterea cererii pentru pacură cu 3. iar consumul de benzină оn această perioadă a avut o tendinţă crescătoare de la un an la altul.3%.4%. 1996 – cu 0. Recesiunea economică în care s-au aflat majoritatea ţărilor dezvoltate în anul 1991 s-a manifestat şi în domeniul preţurilor şi a consumului de păcură. The 17th Edition – Oil and Gas Journal. a survenit o reducere cu 40. ce rezultă din rafinarea ţiţeiului.1 mlrd. adică. ca urmare a atacurilor teroriste din SUA la 11 septembrie 2001. iar în altele – cu gaze naturale. deşi preţurile păcurii au оnregistrat o uşoară creştere. în locul aşteptatei creşteri a cererii de petrol pe plan mondial pentru anul 2001. Creşterea a continuat în 1989 şi 1990 cu 2. care s-au soldat cu pierderea a mii de vieţi omeneşti. în 1991 consumul de benzină se situa la nivelul de 5. Astfel. datorită creşterii economice susţinute. prognozele privind cererea mondială de petrol apar substanţial schimbate. păcura a fost substituită parţial şi în urma dezvoltării sectoarelor nucleare în diferite ţări (vezi anexele 3. 2000. scăderea severă a оncrederii consumatorilor aruncвnd industria aeronautică şi activitatea liniilor aeriene оntr-un vвrtej al reducerilor de activitate.9%. bbl. Оn această perioadă a avut loc modificare a structurii consumului de produse petroliere.9%. în special în ţările dezvoltate. 1999 – cu 1. оn 1986.Consumul de păcură în ţările din afara blocului comunist în 1979 a fost de 5.bbl. cererea de consum оn ţările din afara blocului comunist a crescut cu 2. Apoi. A scăzut ponderea de păcură în totalul produselor petroliere consumate în favoarea produselor deschise (benzinele) şi a produselor medii distilate. în baza creşterii preţurilor. 1998 – cu 1. acesta scăzвnd cu 0.

000 bbl/zi.10 Cererea 25.3 18.61 49. Drept răspuns la creşterea cererii şi a consumului la produsele petroliere s-a adaptat mereu şi oferta mondială.53 15.bbl/zi) Regiunea America de Nord Europa OCDE China Restul Asiei Fosta URSS Orientul Mijlociu Africa America Latină Cererea Cererea 2002 2005 2006 2007 23. cu un nivel al cererii în 2002 de 21. o tendinţă crescătoare.2 31.4 47. pвnă la o valoare de 600.54 46.86 83. aceasta scăzвnd cu 0. bazinul Atlantic) şi principala regiune furnizoare de petrol (regiunea Golfului Persic) în ceea ce priveşte cererea şi oferta de petrol.28 49. cвt şi estimările privind evoluţia cererii în anul 2003. Evoluţia cererii pentru produsele petroliere este prezentată doar pentru ţările OCDE şi cele în dezvoltare.97 Modificare 2007/2002.08 7.000 bbl/zi.4 10.54 9.bbl/zi. aceasta avвnd. Astfel.49 15.33 Cererea 25.53 5.93 5. Cu toate acestea. ţările în dezvoltare şi şi cele din Europa de Est.000 bbl/zi. 2008.22 2.12 6.60 mil.120.92 5.96 2. ţările CSI ţări: OCDE. cererea de ţiţei este efectuată pentru 3 grupuri de China.bbl/zi faţă de nivelul cererii din anul 2001. O informaţie mai amplă cu privire la nivelul cererii mondiale la produsele petroliere este prezentată în anexele 5 şi 14.16 7.9 76.67 6.51 4.29 4.82 8.1 24.61 85.95 25.18 mil.80 84. o serie de ţări în dezvoltare din cadrul şi dinafara OPEC au pus în funcţiune noi capacităţi 30 .21 9.99 2.6 -3.63 49. Tendinţa pentru continentul asiatic este ascendentă. Оn tabelul 7 este prezentată cererea mondială de petrol pe regiuni în anul 2002.bbl/zi. precum şi modificările оnregistrate faţă de anul 2001.69 8.47 3. de asemenea. Tabelul 7 Cererea mondială de petrol pe regiuni (mil. % 6. Deşi erau semne că cererea de petrol din sectorul industrial оncepuse să-şi revină şi să se recupereze în acel an în multe ţări ale OCDE.96 5. Datele din tabelul 8 permit a face o comparaţie оntre principalele regiuni consumatoare de petrol din lume (Asia–Pacific.74 4. оn special datorită creşterii economice din China.31 15.82 mil. Cererea de petrol în 2003 a fost de 78 milioane bbl/zi (vezi anexa 7).73 15. Asia se situează pe locul doi. cu o cerere la nivelul anului 2002 de 15.3 22.02 4.77 3.88 ОN TOTAL Sursa: International Energy Agency. chiar în condiţiile în care au existat оntotdeauna capacităţi suplimentare de producţie. Astfel. iar în anul 2002 s-a оnregistrat o scădere a cererii mondiale de petrol cu 200.06 6. Pe locul trei se situează Europa.34 7.6 11. Oil Market Report.07 5.51 3. cea mai mare cerere în anul 2002 se оnregistrează pe continentul nord-american.

5 1.9 5. în urma unor evenimente majore cu caracter mai degrabă politic.1 53.8 7. alte zone. Un exemplu în acest sens оl constituie intervenţia acestei ţări în anul 1992. Politica de preţuri promovată de OPEC a оncurajat marile firme petroliere să se dezvolte şi să contribuie la creşterea ofertei mondiale de petrol şi produse petroliere.5 Surplusul net al Regiunii Golfului 18.8 5. au contribuit şi ele la creşterea ofertei.6 5.3 11. Orientul Оndepărtat.6 8. Оn acel an. ca cele din fosta URSS. cum ar fi Marea Nordului.6 surplus (+) / defici ( -) Sursa: IEA. Drept rezultat. America Latină. stimulвnd. Arabia Saudită este ţara care dispune de capacitatea de control şi influenţa asupra pieţei mondiale a petrolului.3 Oferta mondială 74.3 41.7 32. care să le оnlocuiască.3 Cerere Ofertă 43. Africa.0 4. Annual Reports 1997-2000.1 21.6 Cererea netă a Bazinului Atlantic 6.0 Cererea netă – reg. Arabia Saudită a decis să-şi intensifice producţia pentru a pune în echilibru cererea cu oferta. în ultimii ani oferta mondială de ţiţei a suferit o serie de schimbări semnificative.5 51.6 44. De asemenea.3 Cerere Ofertă 22. apariţia unora noi în alte ţări din OPEC. în acelaşi timp. оnregistrвnd creşteri importante în ţările în dezvoltare.3 2010 28.7 Astfel.8 19.1 Cererea mondială 74. Acest fapt a determinat stimularea ofertei în alte zone ale lumii.0 48. Asia-Pacific 12.3 114.3 26.9 6.9 92.7 57. aceasta a crescut moderat în ţările industriale. au aparut o serie de capacităţi de producţie noi în numeroase regiuni ale lumii.3 50.de rafinare.7 0.1 Bazinul Atlantic 50. Forecast for 2010-2020.8 7.3 31.0 3. Imediat оnsă după consumarea 31 ţări dinafara OPEC.3 12. Оn ceea ce priveşte cererea pentru petrol şi produse petroliere.6 65. Tabelul 8 Cererea şi oferta mondială de petrol (mil. 20.1 Cerere Ofertă 8.7 Regiunea Golfului 4. Războiul din Golf a determinat scoaterea din funcţiune a unor capacităţi substanţiale de producţie din Kuweit şi Irak. Un alt factor perceput de pieţele de ţiţei şi produse petroliere a fost scăderea considerabilă a producţiei în fosta URSS. au apărut noi capacităţi de producţie оntr-o serie de alte scăderea producţiei din SUA şi fosta URSS.3 23.9 2020 37. Faptul că nu s-au găsit surse sigure care să alimenteze imediat şi continuu piaţa cu ţiţei. în ultima perioadă a anului 1990 şi în 1991 preţurile au crescutmult. dar şi pentru a nu impiedica creşterea economică. în vederea contracarării evenimentelor care puteau marca negativ piaţa mondială a petrolului şi produselor petroliere. şi în cadrul OPEC s-au deschis noi rafinării.6 95.5 76.barr/zi) 1999 2000 Asia – Pacific 20.9 4.7 110.8 75. Drept urmare a conflictului din Golf. situaţia pieţei mondiale de ţiţei s-a schimbat semnificativ. Aceste creşteri au “echilibrat” .

fapt care a permis o stimulare a cererii. bbl/zi. Cauzele principale ale creşterii producţiei de ţiţei au fost preţurile mici ale acestui produs. bbl/zi.1 mil.5%.000 bbl/zi. astfel producţia crescвnd cu aproximativ 2 mil.2% faţă de anul precedent. Scăderea producţiei mondiale de ţiţei a acţionat şi asupra cererii de produse petroliere. Producţia dinafara blocului comunist a crescut cu 1. piaţa s-a stabilizat. o creştere cu 3. în urma creşterii preţurilor. în 1986 оnregistrвndu-se cel mai ridicat nivel al producţiei de la 1980. şi intensificarea creşterii economice şi a cererii de produse petroliere. pe de o parte. The Arabs and the Oil Crisis 1973 – 1986. 9 Attiga A. iar cel al statelor dinafara sferei comuniste – de 46.87 mil. Această tendinţă de creştere a producţiei de ţiţei a fost оntreruptă în perioada celor două şocuri petroliere. Producţia din ţările comuniste a scăzut ca urmare a intensificării problemelor economice interne ale URSS.4 mil. deoarece au fost scoase din funcţiune unele capacităţi importante de producţie de ţiţei şi produse petroliere. mai ieftine. 32 . bbl/zi. bbl/zi pвnă la 58.33 mil. bbl/zi. ca urmare a unei cereri în continuă creştere. оmpingвnd economia mondială оntr-o puternică recesiune economică. Preţurile mai reduse din 1988 au schimbat din nou direcţia. оntărind creşterea economică şi cererea pentru ţiţei. bbl/zi pвnă la 60. pentru оnlocuirea lor. ridicarea de către OPEC a preţurilor la ţiţei s-a răsfrвnt asupra preţurilor produselor petroliere. Cвt priveşte ţiţeiul. Astfel.A. fapt care a atras atenţia asupra necesităţii efectuării de investiţii în domeniul conservării energiei. dar mici. bbl/zi.conflictului. La nivel mondial. OAPEC Information Department. creşterea a fost cu 1.4 mil. s-a оnregistrat un declin al producţiei mondiale cu 225. bbl/zi. o creştere cu 2. căutвndu-se surse alternative. preţurile reduse ale acestuia au determinat în perioada 1981–1985 o оncetinire a eforturilor de conservare a surselor de energie. în 1987. adică. Efectul produs de cea de-a doua creştere a preţurilor la ţiţei în anii 1979–1981 a avut o amploare şi mai mare asupra dezvoltării.41 mil. pe de altă parte .000 bbl/zi.bbl/zi.35 mil. bbl/zi pвnă la 42. Producţia mondială petrolieră a crescut cu 2. în 1984 sa оnregistrat chiar o creştere a producţiei de ţiţei în ţările dinafara blocului comunist cu 1. Astfel.Drept rezultat. stoparea creşterii producţiei cererii pentru ţiţei şi produse petroliere.7 mil. Astfel. 1987. Pe aproape оntreaga durată a anului 1989 preţurile au fost relativ stabile. Safat. stimulвnd uşor cererea. aceasta оnregistrвnd o tendinţă de scădere. creşterea bruscă a preţurilor în anii 1973–1974 a generat o оncetinire a ritmului de creştere economică. iar la nivelul ţărilor dinafara blocului comunist – cu 460.4 mil. Nivelul producţiei mondiale a fost în acel an de 62. 9 şi consumului de ţiţei a dus la scăderea Оn anul următor s-a produs o inversare a situaţiei. Оncă în anii ’50 producţia mondială de ţiţei a оnregistrat o tendinţă ascendentă.

755 mil.430 mil.1 -5 -2.8 -15. bbl/zi. Producţia mondială în 1990 a crescut cu 1.2 42. în tabelul 9 sunt prezentate stocurile petroliere din ţările OCDE (оn mil. bbl/zi. barili) în perioada anilor 1991-1999. ca urmare a schimbărilor politice şi economice (vezi anexa 8).3 -77. International Petroleum Monthly. De exemplu.490 mil.93 mil. în următorii 3 ani producţia .1 513 117 103 3476 3796 4068 4165 4097 Sursa: Energy Information Administration.6 13.75 33 ţiţei. Toate aceste mişcări ale producţiei şi preţurilor au demonstrat că nivelul producţiei şi cererea de ţiţei sunt sensibile la oscilaţiile оnregistrate de activitatea economică. în anul următor aceasta. în ceea ce priveşte producţia ţărilor socialiste. oferta de petrol pe plan mondial a fost afectată în urma atacurilor teroriste ce au avut loc la New York şi Washington. Producţia fostei URSS a scăzut mult – cu 9. pe de o parte.2 0.2 -9. de asemenea. Tabelul 9 Stocurile petroliere ale OCDE (mil.54 mil. O uşoară creştere a activităţii economice în 1994 a condus la stimularea producţiei mondiale de ţiţei pвnă la 65. bbl/zi.6% pвnă la 64. pe de altă parte.3 23.Britanie SUA Alte ţăriOCDE Оn total OCDE 114 138 271 164 557 118 144 170 272 140 634 100 178 185 283 132 612 181 182 283 133 631 109 205 180 275 133 621 26. bbl/zi. modificările care au avut loc în stocurile petroliere ale acestor ţări. May 2008.2 9.530 mil.9 1. ea fiind de 10.815 mil. chiar dacă la nivelul statelor OCDE ea a оnregistrat o scădere marginală pвnă la 24. Producţia OPEC a crescut cu 5. nivelul mondial atingвnd în anul 1996 – 66.bbl/zi.4 7. a fost din nou în creştere.4 5. bbl/zi. în septembrie 2001. bbl/zi. Scăderea activităţii economice оn ţările OCDE şi evenimentele politice din fosta Uniune Sovietică şi Europa de Est au contribuit la reducerea producţiei de ţiţei în 1991 pвnă la 64.76 mil. Estimările preliminare denotă faptul că producţia mondială de petrol a atins o medie de 76. Producţia de ţiţei scade sau creşte în funcţie de evoluţia activităţii economice şi de mişcarea preţurilor. barili) Ţara 1991 2000 2005 2006 2007 % modificare 2000/1991 % modificare 2007/2000 Canada Franţa Germania Italia Japonia M. în timp ce în fosta URSS declinul economic general s-a răsfrвnt şi asupra producţiei de mondială a avut aceeaşi tendinţă ascendentă.1 -2 13. şi la oscilaţiile preţurilor ţiţeiului. bbl/zi.8% pвnă la 24. aceasta a scăzut în fosta URSS cu 6% pвnă la 11.9 95 104 98 106 1581 1468 1698 1720 1662 -7.7% faţă de anul precedent. scăderi puternice оnregistrвndu-se şi în Europa de Est.3 -14.Conflictul din Golf nu a anihilat cererea de ţiţei.

).2 35204 37267 12804 81533 87913 75545 85. Yugoslavia etc. dar şi altor ţări (Libia. producţia OPEC scăzвnd cu 450.0 49. Tabelul 10 Oferta mondială de ţiţei în anii 1998-2007 (mii barili /zi) % modif.47 mil. se preconizează că anual vor fi puse оn funcţiune noi capacităţi de producţie. % Sonde active de forare (exclusiv 31892 37517 7391 73588 79640 66926 84. din 7 octombrie.0 52. vor constitui factorii care vor marca evoluţia ofertei de ţiţei şi produse petroliere (vezi anexa 8). se previzionează că cererea pentru petrol va creşte оntr-un ritm mai mare decвt capacităţile.6 33560 37464 12318 81659 86678 74743 86. pвnă la 24. Toate aceste aspecte.4 12.7 73. fapt care va conduce la o creştere continuă a preţurilor. Europa de Est. 2007/ 1998 1998 2000 2005 2006 2007 Producţia mondială de ţiţei OPEC Non-OPEC şi China Fosta URSS Totalul mondial Rafinarea internaţională Capacităţi de rafinare Rafinarea efectivă Rata de utilizare. imediat după atacurile teroriste.000 bbl/zi. a făcut o declaraţie pentru a asigura stabilitatea pieţei şi suficienţa ofertei şi-a păstrat “producţia-ţintă” (producţia convenită) neschimbată la оntвlnirea de la Viena din 26–27 septembrie 2001. CSI.0 831 260 1846 11. precum şi cele politice.4 -0. Oricum. Volumul scăderii a fost pus pe seama OPEC. Nu s-au оnregistrat оntreruperi ale exporturilor din Orientul Mijlociu nici după оnceperea acţiunii militare aliate din Afganistan. 34 . Un element important оn evoluţia viitoare a ofertei de ţiţei o constituie abilitatea CSI de a-şi menţine nivelul de producţie.00 2. legate de posibilitatea eliminării definitive a embargoului impus Irakului. 10).9 68594 83. cu 500.3 46. Referitor la problema capacităţilor de producţie.5 40. în cazul în care aceste state işi vor reduce în continuare capacităţile de producţie.92 32160 37994 8014 74916 81929 33321 37722 11839 81255 85499 74005 86.2 89. ţările non-OPEC şi China (tab. OPEC. Оncepвnd cu anul 1999 se observă o tendinţă crescătoare a ofertei de ţiţei în toate cele 3 grupuri de ţări prezentate: OPEC.bbl/zi în luna septembrie.2 10.000 bbl/zi mai puţin faţă de luna anterioară.mil. OPEC оşi va оntări poziţia pe piaţa mondială.7 700 240 700 1640 17. China) SUA Canada Alte ţări 755 în total Preţul mondial al petrolului Preţul mediu de export ( $/ baril) Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook – acces limitat British Petroleum.9 10.00 CSI.bbl/zi.8 10.

în perioada anilor 1979-1985 preţurile mondiale la ţiţei au crescut mai mult de două ori. Dacă оnsă ajustăm preţul creştere cu doar 151%.1. Rezultatul avea să se propage în lanţ în toate sferele economice. fluctuaţiile оnregistrate rezultвnd din interacţiunea cererii cu oferta de pe piaţă. Aşadar. celelalte produse au оnregistrat în această perioadă o 35 . investiţiile pentru corectarea consumului de energie al acestor sectoare necesitвnd. adică cu 1271%. preţurile produselor petroliere nu au оnregistrat fluctuaţii atвt de puternice ca în perioadele precedente – anii ’70–оnceputul anilor ’80 – cвnd şocurile petroliere au zguduit activitatea economică mondială. Mişcările ciclice ale preţurilor cauzează o serie de probleme de planificare şi operaţionale în economia mondială. cu efecte negative asupra creşterii. că cererea a răspuns la modificarea preţurilor. fiecare creştere cu 10% a preţului a determinat o scădere a cererii cu 0. O altă explicaţie la „reacţia оntвrziată” a cererii de energie la creşterea preţului la ţiţei rezidă în faptul că o serie de sectoare industriale şi comerciale s-au adaptat mai lent la aceste scumpiri. Оncepвnd cu anii ’70. legătura dintre activitatea economică şi consumul de energie a continuat să se deterioreze. în ultima decadă. o perioadă mai mare de 10 ani pentru a putea fi realizate.4. el fiind mai ieftin comparativ cu alte produse. totuşi.8% . creşterea iniţială a preţurilor la ţiţei în anii 1973-1974 a fost uşor absorbită de economii. preţul ţiţeiului „Arabian light crude” a crescut de la 2. marcată de cel puţin un eveniment politic major cum ar fi războiul din Golf sau atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 de la New York. Cererea pentru produsele petroliere nu a reacţionat imediat la creşterea puternică a preţurilor la ţiţei.48 $/bbl la 34 $/bbl. creşterea reală a acestuia a fost cu 546%. Оn perioada 1972–1982. în special. ca urmare a creşterii mai rapide a preţului ţiţeiului şi altor surse de energie оn raport cu evoluţia altor costuri economice.o cerere apreciată a fi relative inelastică. Astfel. Astfel. De aceea. Preţurile produselor petroliere pe plan mondial Preţurile produselor petroliere continuă să fie volatile. Datele din tabelul 11 demonstrează evoluţia preţurilor mondiale la ţiţei în ţările OPEC şi non-OPEC în decurs de douăzeci de ani (din 1979 pвnă în 2006). reducerea dependenţei de resursele energetice scumpe si restrвngerea investiţiilor din sectoarele economice intensive în energie.3%. cererea scăzвnd cu 12. în anexa 10 este redată evoluţia preţului la petrol оn anii 1981-1998. deciziile investiţionale adoptate în diverse sectoare economice urmăreau. în multe cazuri. Aceasta pentru că preţul ţiţeiului în anii ’60 se situa mult sub preţul de echilibru al pieţei. ţiţeiului la evoluţia inflaţiei. Trebuie subliniat. Comparativ cu ţiţeiul. Оntre anii 1978 şi 1981 preţurile la ţiţei au crescut cu 152%.

16 26.35 31.47 12.18 1983 33.06 -0. avea sa fie mai mare оn ţările europene şi celelalte ţări decвt în SUA. bbl/zi.45 23.94 -1. scăderea cererii de ţiţei.$/baril ) Anul Totalul mondial Totalul OPEC Totalul non-OPEC Diferenţe non-OPEC – OPEC 1979 13.87 50.32 61.77 13.92 +0.44 16.65 28. urmвnd o scădere cu 1.40 2006 60.80 La оnceputul anilor ’80.96 15.93 9. la fel ca şi оncetinirea creşterii economice la nivel mondial.82 +0.88 16.78 16.84 1981 35.60 +0.72 24. 36 . OPEC оşi propune să recapete procentele pe piaţă pierdute ca urmare a scăderii producţiei.22 1993 16.72 1992 16.95 2004 34.70 +0.35 +1.99 +0.62 34.68 2005 49. în 1984 aceasta a crescut cu 2%.55 1997 23. în această situaţie. 2008 13.Tabelul 11 Preţurile mondiale la ţiţei (preţurile oficiale de vвnzare .41 +3.92 2001 22. Trebuie notat că preţul la ţiţei.45 2003 27.54 28.81 16. supraproducţia influenţind preţurile la ţiţei оn descreştere.27 -1.43 27.58 +0.44 1995 16.22 1996 18.49 27.67 +0.12 23.47 59. cererea mondială a reacţionat mai lent la scăderea preţurilor la ţiţei decвt cererea din SUA Stoparea scăderii preţurilor la ţiţei pвnă în 1985 a fost generată de reducerea de către Arabia Saudită a nivelului producţiei.73 23.46 1998 15.86 1994 12. exprimat uzual în $ (iar în acea perioadă $ era mai puternic decвt alte valute).1% în anul următor.58 1990 18.11 26.94 -0. Scăderea consumului de ţiţei nu a putut disloca o parte din capacităţile de producţie existente. în 1983 preţul ţiţeiului din Arabia Saudită a scăzut pвnă la 29$/bbl.14 16.06 0. cu toate că aceasta ţară avea să-şi schimbe ulterior politica de piaţă şi de preţuri.61 1985 28.18 15.72 28.90 27.33 1986 27.49 1982 34.15 16.57 1989 13.57 +1.13 33.96 2000 27. ca urmare a scăderii producţiei sale sub nivelul de 2 mil.07 14.12 23.00 +0.64 +3.87 17.44 31.58 49.01 2002 23.10 1987 16.08 1980 28.25 34.55 12.91 1991 24. iar în 1985 acesta costa 28 $/bbl.24 1988 16. Astfel.56 0.36 13.54 34.30 34.64 +0.91 9.05 18.36 18.19 22.06 19.03 28.56 +0. la sfвrşitul anului 1985.40 19.22 -1.97 1999 9.07 26.04 0.72 +0.89 +0.29 25.59 28.26 -0. Astfel.79 16. Astfel.34 -0.38 Sursa: Energy Information Administration.30 -0.10 -0. scăderea preţurilor la ţiţei a avut un impact pozitiv asupra cererii. Iniţial.00 1984 28.47 23.94 38.21 14.82 34.10 16. au exercitat presiuni asupra preţurilor la ţiţei.

în septembrie 1986. ţiţeiul a fost vвndut la un preţ mediu de export de 18. Dar criza din Orientul Mijlociu a condiţionat o explozie a preţurilor la produsele petroliere. în opinia specialiştilor din domeniu se prevedea ca în anul 2008 capacităţile de producţie vor fi supradimensionate cu doar 7. La sfвrşitul anului 2000 s-a оnregistrat o reducere a capacităţilor de producţie pвnă la 10. Deşi reintrarea Irakului s-a tergiversat mai mult decвt se aştepta. Aşa cum se preconiza.35 $/bbl. Cererea nu a оnregistrat оnsă vreo tendinţă descrescătoare. preţul barilului de ţiţei fiind în august 1986 de 9. Astfel. în 1997. Astfel. anihilвnd orice оncercare de conservare. din totalul capacităţilor de producţie. printre care şi ONU.4%.2% în 1990 faţă de anul precedent. оntr-o perspectivă de 5 ani. Urmarea a fost scăderea preţurilor la 1986.3%.35 $. acestea producвnd în exces 7. la nivelul ţărilor dinafara blocului comunist cererea a crescut cu 1. în special datorită creşterilor de consum din ţările în dezvoltare. Astfel.3% din totalul acestora şi pвnă la 11. Scăderea preţurilor în 1986 a atras după sine stimularea consumului. Supraproducţia OPEC din 1988 a antrenat o nouă scădere a preţurilor.6%. aceste ţări producвnd la nivelul capacitaţilor lor de producţie. Refuzul Irakului de a coopera cu organismele internaţionale. în anul următor continuвnd să scadă.3%. în special datorită scăderii masive a producţiei în ţările CSI Astfel.8% 37 .9%. ţiţei pвnă la nivelul atins în Astfel. atingвnd nivelul de 21. în ţările dinafara blocului comunist cererea de produse petroliere a crescut оn 1986 cu 3. în 1998 acesta a scăzut la 11. în exces.Acest pas avea să provoace o prăbuşire a preţurilor în numai 7 luni cu 65.5%. preţurile vor tinde sa crească. chiar şi în condiţiile în care celelalte ţări OPEC au folosit capacităţile de producţie la maximum sau au pus în funcţiune noi capacităţi. permite celorlalte ţări furnizoare de ţiţei să-şi folosească capacităţile de producţie оntr-o proporţie mai mare.3%. iar din totalul cererii pentru produsele petroliere. cвt costa acesta în ianuarie 1986. cum ar fi Irakul sau Emiratele Arabe Unite. OPEC adoptă cote de producţie pentru fiecare stat membru. fapt care a determinat stimularea cererii.10 $. iar în ţările în dezvoltare – cu 5. preţul mediu de export al ţiţeiului a crescut cu 28. erau în exces 10.4% din totalul cererii. erau 11. ea crescвnd cu 3. astfel preţul ţiţeiului crescвnd pвnă la 13-14 $/bbl la sfвrşitul anului.38 $/bbl. Menţinerea cotelor de producţie avea să genereze оn continuare o creştere a preţului la ţiţei pвnă la 17. în anul 1998. preţurile la ţiţei şi la produsele petroliere au оnregistrat în a doua jumătate a anului 1999 o tendinţă crescătoare.6%. Deşi sistemul de cote în cadrul acestei organizaţii era în vigoare. se aşteaptă o diminuare a excesului capacităţilor de producţie оn raport cu evoluţia cererii.92 $/bbl. în anii '90 preţurile la ţiţei au continuat să crească. au refuzat să adere la sistemul de cote de producţie. acestea avвnd un ritm mult mai accentuat de creştere decвt inflaţia. cвteva dintre ţări. Preţurile la termen pentru tipul de ţiţei „light sweet” depaşeau la acea dată nivelul de 20 $/bbl.5 $/bbl în anul 1987. faţă de 27.

de asemenea. Astfel. Preţul relativ redus al ţiţeiului şi al altor surse de energie a contribuit la stimularea creşterii economice în toate zonele. ţările OPEC au hotărвt să reducă volumul producerii şi exportului petrolului cu 5%. Pвnă în 2009 la nivelul ţărilor OCDE se aşteaptă o creştere economică. în legătură cu situaţia creată pe piaţa petrolieră mondială.din totalul cererii. în această perioadă se aşteaptă o apropiere a cererii cu oferta de produse petroliere. La nivelul ţărilor în dezvoltare. s-au ridicat din nou la оnceputul anului 2001 şi au continuat să crească оn primul trimestru al anului din cauza unui deficit de petrol apărut pe piaţa mondială.2%.9%. în oricare dintre lunile anului.depăşind 150 $/bbl. o serie de alţi factori vor constitui impulsuri pozitive pentru creşterea consumului de produse petroliere. Pe parcursul anului 2000 nu a fost ceva neobişnuit ca preţurile să fluctueze şi cu peste 25%. în iulie 2008 . După ce preţurile petrolului au căzut mult în decembrie 2000. de 2. după opinia specialiştilor. situaţia s-a achimbat esenţial spre finele anului 2007. pentru ţările în dezvoltare – de 4. De asemenea.3%.7%. uneori aproape cu 50%. în trecut incapacitatea sau indezirabilitatea OPEC de a menţine producţia în limitele cotelor fixate constituiau motive principale ce determinau volatilitatea preţurilor. de asemenea.0%. totodată. în 1999 rata de creştere economică în ţările OCDE a fost de 1. preţurile petrolului au oscilat de la mai puţin de 10 USD/bbl la peste 35 USD/bbl. Un factor-cheie оn acest sens. оn medie. Оn 1998 la nivelul ţărilor OCDE aceasta a fost de 2.1%. un ritm mai redus de creştere economică. iar pentru ţările din Europa de Est şi CSI – de 2. Experienţa anilor 1998 şi 1999 arată că chiar dacă există o supraproducţie semnificativă faţă de cotele de producţie existente. adresвndu-se către ţările non-OPEC exportatoare de petrol să оntreprindă aceleaşi măsuri.. volatilitate care ulterior avea să lovească puternic asupra producţiei şi cererii. pentru perioada 2005–2009 se preconizează un ritm de creştere de 3. după cum se ştie. în ţările în dezvoltare – de 5. va fi dorinţa unor state ca Arabia Saudită.2% anual. în ceea ce priveşte Europa de Est şi statele CSI. stabilirea unor noi reguli economice la nivelul Uniunii Europene şi al Americii de Nord vor contribui la intensificarea comerţului activităţii economice. iar în ţările din Europa de Est şi CSI – de 3. De asemenea. De fapt. cotele revizuite (scăzute) se reflectă în scăderea producţiei de petrol şi a şi a altora de a susţine 38 . Un alt factor major în stimularea consumului de ţiţei оl constituie rata de creştere economică. Din anul 1998. se preconizează. acesta atingвnd nivelul de 31. Perspective de creştere vor avea şi ţările din Europa de Est şi CSI. iar spre sfвrşitul lunii octombrie 2008 s-a redus pвnă la 60 $/bbl.4%. Preţul la petrol a crescut de 3-4 ori. Venezuela.4 $/bbl în 2009. dar stabilizarea preţurilor prin măsuri de ajustare a nivelurilor de producţie. se constată că OPEC va juca un rol major în determinarea preţurilor mondiale la produsele petroliere. o creştere în continuare a preţului la ţiţei.

OPEC invocă. în principal. Din acest considerent. Nesiguranţa pieţei este foarte mare. la sfвrşitul aceluiaşi an.50 USD/bbl оn anul 2020. pentru anul 2005 se preconiza o scădere a preţului ţiţeiului pвnă la nivelul de 23. 28-41]. o serie de alţi factori cu caracter structural care au contribuit la situaţia actuală a pieţei petrolului. datorită deprecierii dolarului american. în ultimii ani preţurile la ţiţei şi produsele petroliere au fost foarte volatile. bbl/zi la peste 123 mil. precum şi scăderea costurilor de producţie în domeniul energiei nucleare). aceste companii au recurs la fuziuni pentru a contracara impactul preţurilor joase. Evoluţia evenimentelor pe plan internaţional din ultimii ani a reflectat cu claritate caracterul extrem de vulnerabil al pieţei la impactul unor factori psihologici şi speculativi. Această creştere este estimată a se produce graţie sporirii cererii de ţiţei. de caracterul tot mai restrictiv al legislaţiilor ecologice. o contribuţie esenţială la influenţarea pieţei şi a preţurilor ţiţeiului a revenit factorilor politico-diplomatici şi. Specialiştii au apreciat că pe lвngă acţiunea factorilor fundamentali ai pieţei. dar şi scăderii producţiei de ţiţei în unele ţări cum ar fi SUA. bbl/zi în 2025). Această scădere se previziona a se produce ca urmare a extinderii resurselor energetice alternative (dezvoltarea capacităţilor nucleare în SUA şi Europa.01 USD/bbl în 2001 pвnă la 25. la оnceputul anului 2002 preţul ţiţeiului a fost de circa 15-16 USD/bbl. dar şi în urma unei anticipări a acţiunilor militare în Irak. acesta va depăşi nivelul de 48 USD/bbl. Astfel. iar în 2000. 39 . în plus. Se ridică оntrebări în privinţa economiei şi cererii de petrol оn legătură cu intervenţia SUA în Irak. în 1998 şi 1999. datorită reducerii producţiei OPEC. şi anume: a) Faptul că societăţile de petrol şi gaze au fost destul de precaute şi de sceptice în legătură cu posibilitatea de susţinere a unor preţuri foarte ridicate. preţurile au crescut pe оntreg anul 2002. Dacă în perioada 2001-2003 tendinţa anuală a preţului a fost crescătoare (22. Pe termen lung. cвt şi de consumatorii de ţiţei (inclusiv de către Agenţia Naţională a Energiei). oscilвnd. deşi avantajate de preţuri mari. Deci. mai ales.50 USD/bbl în anul 2025 [150. în termeni reali.27 USD/bbl. оntre 25 şi 30 USD/bbl. p. care sunt şi cei mai mari consumatori de energie. оntreruperi) survenite în capacităţile de rafinare şi conducte – ultimele aspecte fiind legate. şi peste 26. b) Infrastructura insuficientă de transport maritim şi problemele de aprovizionare (blocaje. al căror impact poate fi abil dirijat prin mecanismele pieţelor la termen (bursa). factorilor psihologici – speculativi.50 USD/bbl în 2003). se prevedea că preţul petrolului va creşte pвnă la nivelul de 25.brut. ea urmвnd să se dubleze în 2025 faţă de 2001 (de la 76 mil. în principal. au investit cu prudenţă în proiecte menite să asigure o creştere a producţiei. manevraţi cu abilitate atвt de producătorii.

Tabelul 12 Previziuni legate de piaţa petrolului pentru anul 2025 2025 Factori economici 1. considerat pentru cazul de referinţă ****** Prin preţ mondial mare al ţiţeiului оnţelegem preţul de 33. Previziunile legate de piaţa energetică.35 2001 14.01 Referinţă Creştere ec. Studiile efectuate în anul 2003 denotă оnsă anumite schimbări atвt în ceea ce priveşte evoluţia preţului la ţiţei pвnă în anul 2025. dar şi anumite modificări legate de oferta de petrol.05 41.05 USD/bbl în anul 2025.57 USD/bbl.97 54. în ceea ce priveşte oferta de ţiţei din celelalte zone. precum şi оnlocuirea acestor surse de aprovizionare cu altele noi vor constitui unul dintre factorii. Europa de Vest.Canada. principalii combustibili energetici fiind petrolul şi gazele naturale. Оnsă. componenţi amestecaţi. ** Prin importuri nete de petrol a se оnţelege importuri nete de ţiţei. EIA propune 5 variante în evoluţia producţiei. Creşterile economice preconizate la nivel mondial se vor răsfrвnge pozitiv şi asupra cererii de energie menită să alimenteze dezvoltarea. Estimările prezentate mai sus au fost făcute în anul 2002. dacă ţările producătoare de ţiţei vor controla producţia şi dacă cererea ţărilor în dezvoltare va fi în continuare susţinută. Mexic.94 23. lentă*** Creştere ec. luвndu-se în calcul totuşi o marjă de eroare. ***** Prin preţ mondial mic al ţiţeiului оnţelegem preţul de 19. grevele.65 33.12 44.92 37.14 22.46 22.57 19.28 38. Scoaterea din circuit a unor zone /cвmpuri petroliere.23 56. ţiţei mic***** Preţ mond. 40 .5%. în medie.0%.29 38. Importuri nete de petrol** (cvadrilion Btu) 3. etc.53 28.45 45. alcool. eteri.04 USD/bbl pentru anul 2025 faţă de cel de 26. Consum produse petroliere (cvadrilion Btu) 4.63 52.61 28. creşterile cererii pot fi estimate. nu pot fi anticipate. Producţia primară ţiţei (cvadrilion Btu*) 2. Astfel.04 15. în general.09 14. O serie de evenimente cum ar fi clima severă.57 14. Preţurile (USD 2001) mondiale de ţiţei 2000 15.82 61. uleiuri neprelucrate. Excesul capacităţilor de rafinare va constitui în continuare o problemă majoră. frămоntările politice.) şi transformate pe baza unor indicatori de conversie în unităţi termale (British termal unit). care оşi va lăsa amprenta asupra pieţei mondiale a ţiţeiului. importurilor.5% faţă de cazul de referinţă. în care creşterea ratei anuale PIB este de 3. descoperirile tehnologice. produse petroliere. a consumului şi a preţului la ţiţei pentru anul 2025 (tabelul 12). Australia şi Noua Zeelandă. ridicat ă**** Preţ mond. în care produsele menţionate se măsoară (tone. care va influenţa preţurile în perioada previzionată. ţiţei mare ****** 15.56 26. bbl.85 15. constituie subiectul unei mari incertitudini.16 24. aceasta va avea o tendinţă crescătoare atвt în termeni procentuali.06 58. aceste prognoze nu corespund realităţii. creşterile demografice.38 37. **** Prin creştere economică ridicată se оnţelege creşterea.05 * Cantităţile de mai sus sunt derivate din volumele. cвt şi în termeni absoluţi. *** Prin creştere economică mică se оnţelege creşterea PIB cu o rată anuală de 2. Această problemă poate fi ţinută sub control. Evoluţiile viitoare ale tehnologiilor. şi de piaţa petrolului. a ratei anuale PIB cu 3. în particular.

ci şi ca urmare a producerii unor fenomene extra-comerciale cum ar fi situaţia pe piaţa finnaciară internaţională.28-41]. nefiind de cele mai multe ori posibilă anticiparea 150 140 130 120 110 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 Preţul la ţiţei corectat cu nivelul inflaţiei şi cursul dolarului Preţul la ţiţei оn dolari 0 1970 1976 1980 1986 1900 1997 2000 2004 2007 2008 Fig. Astfel. -№3. din analizele efectuate asupra preţurilor la petrol se observă că aceste preţuri sunt constituite nu doar pe baza unor factori comerciali. După cum demonstrează experienţa ultimilor 35 de ani. conflictele militare etc. Toţi aceşti factori marchează direct piaţa petrolului. milioane de 41 . Conform rezultatelor sondajului internaţional al opiniei publice.28. fără folos pentru practică. a specialiştilor şi consumatorilor de rоnd (fig.Un alt factor ce va marca în continuare piaţa petrolului este volatilitatea preţurilor la acest produs. şi finanţelor din multe ţări. Вопросы экономики. -2006. -C. dar producerii lor. 6. precum. Traectoria preţului la petrol seamănă cu o cardiogramă care exprimă un nivel uniform al ritmului de dezvoltare a complexului energetic global [150. dar deseori chiar direcţia corectă a dinamicii în perspectivă a preţului la petrol. Către nivelul dinţilor adвnciturile căderii lor în ultimii treizeci de ani este concentrată atenţia cercurilor de afaceri. 6). ministerele economiei consumatori de produse petroliere. Цены на нефть: пределы роста и глубины падения. Sursa: Башмаков И. p. cercetătorilor le este foarte greu să prevadă în baza evaluării experţilor sau modelelor matematice nu numai nivelul. оncercările de a prognoza preţurile la petrol nu pot fi privite ca un joc la modă. cum ar fi cererea şi oferta pentru petrol. cel mai mult оi оngrijorează pe oamenii din lume creşterea preţurilor la petrol. Totodată. evoluţiile tehnologice. Dinamica preţului mediu la petrolul importat în ţările OCDE (USD/bbl). şi şi cele climatice. Astfel de оncercări fac toate firmele care investesc mijloace colosale оn sectorul petrolier.

în activitatea de business rămвn cei a căror normă individuală a profitului depăşeşte media. Se preconiza ca ritmul de sporire a PIB al SUA în 2006 să fie cu 0. la rвndul său. creşterea оncetează sau stopează. în cazul dat. nu se confirmă.Башмакова. Rata profitului se reduce.Başmakov „Energetica lumii: оnvăţămintele viitorului” erau formulate următoarele concluzii: • • 10 pвnă în anul 2000 preţul mondial la petrol nu va depăşi nivelul anului 1985. atunci elasticitatea creşte brusc. care. în caz de mărimi mai mici ale acestor dimensiuni la Ritmul de sporire a cererii la energie (T ) poate fi exprimat în modul următor: e 10 Энергетика мира:уроки будущего /Под ре. se reduce posibilitatea de оnlocuire a factorilor de producţie. amplitudinea de oscilare a preţurilor la petrol poate fi destul de mare şi depinde de politica centrului cartelului de petrol – a ţărilor din Orientul Apropiat. Cu cвt nivelul preţurilor şi durata lor se vor menţine la un nivel scăzut. admiterea independenţei factorului profit (Y – PIB) şi preţ (P). ey ep şi a determinat scăderea ritmului de creştere a PIB. Experţii FMI şi OCDE recunoşteau оncă în 2005 că efectul creştereii preţurilor la petrol influenţează negativ dezvoltarea globală a economiei.2% mai jos de nivelul anului 2005. să fie cu 1% mai jos de nivelul anului 2004. М. cвnd se depăşeşte nivelul de sus al puterii de cumpărare. 42 . numai că aici nivelul de sus este o pondere de 10%. 1992. Petrolul şi sursele de energie deseori sunt numite bunuri cu o elasticitate redusă a preţurilor. de dinamica capacităţilor de producţie şi nivelul de folosire a lor. ceea ce a fost apreciat ca principalul factor de risc economic.Оn lucrarea publicată în 1992 de către I. • • tendinţa de creştere comparativă a preţurilor la produsele petroliere nu este inevitabilă. Iar dacă proporţia depăşeşte aceste limite. în caz contrar. în urma cărora se mai poate asigura creşterea economică. Aceasta e corect numai în cazul în care proporţia corespunzătoare se păstreză în limite constante. apoi presiunea оnaltă la potenţialul de resurse în ramură va duce la creşterea preţului la petrol. ceea ce resursele energetice comparativ cu PIB. Creşterea preţului la petrol оncepe cвnd indicatorul nivelului de folosire a capacităţilor de producţie din aceste ţări depăşeşte 85%. И. cu atвt mai brusc ele vor creşte în viitor. o parte din capital se devalorizează. proporţia de 10-11% din PIB poate fi considerată ca nivelul de sus de la care trebuie reorientate mijloacele economice la procurarea resurselor energetice. O concluzie similară se poate face în baza datelor SUA. în anii 1980-1981 această proporţie a evaluat mult. se asigură un potenţial de creştere economică pe baza interconecxiunii altor factori de producţie. Pe cвnd acest indicator оncă nu atinsese 10%. Cвnd „depăşeşte” pragul.: МТЭА. Aşadar. luate ca bază a funcţiei ordinare a cererii de energie (E =A x Y x P ).

y p e şi e – elasticitatea cererii în corespundere cu profitul şi preţul.ritmul de sporire a PIB.ritmul de sporire a preţurilor la purtătorii de energie. unde: Typ . Cвnd coraportul „cheltuielilor pentru energie/PIB” depăşeşte pragul de sus. Sau Te = ey x Typ + (ep .ritmul potenţial de sporire a PIB. 43 . p. unde: T . T .ey x b) xTp. Aşadar. funcţia cererii la energie şi petrol se caracterizează prin coeficienţii dinamici de elasticitate. coeficientul de elasticitate la preţ (ep) este mai mic de zero şi el creşte absolut cu mărimea ey x b.T = ex T + e x T e y y p p . 34]. y p Cвnd ponderea cheltuielilor pentru resursele energetice în PIB depăşeşte: T =T -bxT y yp p . sporirea preţurilor la resursele energetice conduce la creşterea coeficientului de elasticitate a preţurilor [150.

Ca rezultat. în speţă cele de petrol. din totalul ţiţeiurilor tranzacţionate pe piaţa mondială. оn cazul unor preţuri ridicate. Japonia – 6%). America Centrală şi Africa. dezvoltarea economică. participarea OPEC în cele 3 variante de previziune este diferită. cвnd mai mult de 2/3 din ţiţeiul tranzacţionat pe piaţa mondială provenea din ţările OPEC. soluţiile deja găsite nu pot fi Mijlociu. După anul 2007. Comerţul internaţional cu petrol şi produse petroliere. Analizвnd piaţa mondială a exporturilor de ţiţei brut.2. оn final. de organizarea unor fluxuri comerciale continui va depinde.8]. participarea OPEC în cadrul fluxurilor internaţionale cu petrol 44 . Europa de Vest – 20%. ponderea capacităţilor de producere a ţărilor оn dezvoltare a crescut pвnă la 40% [176. una dintre cele mai mari probleme ale omenirii o constituie cea a energiei. FLUXURILE INTERNATIONALE CU PETROL ŞI PRODUSE PETROLIERE 2. cel puţin parţial. Perspective Оn secolul XXI. Populaţia globului este în continua creştere. oameni. în urma scăderii nivelului preţului în anul 1985. Cel mai de jos prag al exporturilor din ţările OPEC a fost atins în anul 1984. p. O mare parte a capacităţilor industriei prelucrătoare aparţine ţărilor industrial dezvoltate (SUA – 21%. doar 40% proveneau din zona Golfului Persic. dar şi Rusia. principalii actori în cadrul fluxurilor cu petrol sunt SUA. că urmare a nivelului foarte ridicat al preţului şi al reducerii consumului pe piaţa mondială. astfel că aceasta va atinge în mai puţin de 50 ani cifra de 8 mlrd. se poate remarca faptul că pragul maxim istoric al exporturilor din Golful Persic a fost atins în anul 1974. în ultimele decenii rafinării gigantice au fost construite оn ţările din Orientul Mijlociu şi Apropiat. Acest fapt forţează oamenii de aplicate în masă şi nu au rezultatele scontate. oscilвnd în anii 1990 şi pвnă în timpul de faţă оntre 40% şi 45% din totalul comerţului internaţional cu ţiţei. iar la celălalt capăt se găseşte OPEC. sursele tradiţionale de energie. La acea dată. Astfel.1. Astfel. Din păcate. producătorii din zona Golfului Persic şi în anii apropiaţi urmează să participe cu circa 45% din volumul total tranzacţionat pe piaţa mondială. Asia–Pacific şi UE. procentul exporturilor din zona Golfului Persic a crescut gradual. în cele 3 variante de previziuni efectuate de către Agenţia Internaţională de Energie. Avвnd în vedere faptul că resursele tradiţionale de energie. se găsesc оn regiuni diferite faţă de cele de consum. Rusia. în timp ce principalii consumatori se găsesc în America de Nord. la un capăt. Principalele zone ce furnizează ţitei sunt localizate în Orientul ştiinţă să găsească noi alternative pentru a substitui. Asia–Pacific şi Europa.

Restul ţărilor se gasesc оntr-o situaţie similară cu cea a Japoniei. La fel ca acestei regiuni reprezintă circa 60% din totalul consumului intern de şi Asia–Pacific. Norvegia şi Danemarca. 12 11 După datele raportului „Energia lumii 2005” . Urmatorul mare importator este Uniunea Europeană. Astfel. dependenţa acestei zone de importuri este mult mai mare decвt cea a SUA (circa 60% din totalul consumului din Asia-Pacific se importă).). După calculele autorilor raportului. 23 % .bbl/zi în anul 2003). Oferta de export din Orientul Mijlociu a crescut atвt ca volum. în anexa 12 sunt prezentate unele previziuni privind importurile de petrol în SUA în perioada de pвnă în anul 2015. Доклад). peste 40 de ani situaţia pe piaţa petrolieră va deveni critică pentru consumatori. Marii Britanii – pentru 6 ani. Kuweit. unele ţări din Africa ş. Оn ceea ce priveşte Asia-Pacific. – Bucureşti. Azerbaidjan. Uzbekistana.a. exporturile din Golful Persic vor atinge nivelul de 75% din totalul exporturilor. Kazahstan.cărbune şi 13 % din resursele de petrol de pe glob. elaborat de Compania British Petroleum. cвt şi că pondere în totalul fluxurilor internaţionale cu ţiţei. în tabelele 13. Norvegiei – pentru 8. Tarkmenistana ş.3-11. Oferta americană şi oferta din Orientul Mijlociu la exportul de ţiţei are două extreme. 14 este prezentată evoluţia consumului mondial în ultimii 10 ani şi nivelul Использлвание возобновляемых источников энергии в России (Росс. acestea sunt preconizate să cresca de la 4. 11 12 ţări ale lumii care extrag petrol. Оn ceea ce priveşte importurile SUA. Norvegia. după SUA (cu un import zilnic de 6 mil. Irak. №11.urmează să atingă nivelul de 65% în anul 2025. fiind aproape integral dependente de importuri.2 ani. resursele proprii de petrol ale SUA sun suficiente pentru 11. în timp ce China a devenit net importatoare. Indonezia este net exportatoare de ţiţei. situaţia este exact inversă. De aceea Rusia joacă un rol tot mai mare în prblemele energeticii.9 mil. Iran. Marea majoritate оnsă a ţărilor sunt aproape total dependente de ţiţei. Astfel оn viitoarele deceniii. De resurse colosale de ţiţei dispun ţările din CSI (Rusia. ba chiar secole pentru Rusia nu se pune problema lipsei de resurse energetice. Национ.1 ani.bbl/zi în anul 2025. Oricum.118-119. care. iar în cazul оnregistrării unor preţuri mici. Producţia europeană de ţiţei provine din Marea Nordului.bbl/zi). Оn această categorie intră şi Japonia.bbl/zi оn anul 2001 pвnă la 20. 2002. 25 deja reduc extracţiile. Venezuela. Principalii furnizori de ţiţei ai Uniunii Europene sunt Mexic. deşi cantitativ şi valoric importă mai puţin decвt SUA (peste 10 mil. adică din Marea Britanie. 1996.9 mil. 45 . p. с. se situează pe locul al doilea. Cвt priveşte oferta de export al ţiţeiului. în topul ţarilor importatoare.a. Este bine cunoscut că Rusia deţine resurse energetice enorme: 45% din rezervele mondiale de gaze. Arabia Saudită. Energia pentru ziua de mвine – să aşteptăm acum!Declaraţia CME 2000. Din cele 44 preţurilor la produsele petroliere. importurile ţiţei. această dependenţă nu este reprezentativă la nivel de ţară. Журнал «Энергетика».

659 Tabelul 14 Sporirea preţului la petrol în ultimii ani ($ SUA) 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Iulie Sursa: Орлов Дм. Japoniei şi Rusiei. Kremlinul. Irak. Canadei. SUA оntreprinde eforturi mari de a-şi asigura controlul asupra bogăţiilor de resurse energetice din lume. SUA folosesc aprope o pătrime din tot „aurul negru” mondial.444 82. totodată ponderea lor оn producţia de petrol constitue puţin mai mult de 10%.07.). Se ştie că nu toate ţările оmpărtăşesc poziţia Rusiei în domeniul resurselor energetice. 14.2006.13 şi informaţiile curente. с. Compania IUKOS avea să fie văndută Amaricii pentru 6-7 miliarde de dolari. cu participarea conducătorilor Marei Btitaniei. 14. America mult contează pe alegerile din 2007 şi 2008 în Rusia. «Известия». с.2006.07 22. SUA.379 77. Franţiei. Germaniei. Reprezentantului Comisiei Europene.655 81.07. iar în decurs de cвţiva ani toată compania IUKOS ar fi trecut sub controlul Americii. 506 75.02 27.9 2008 > 150 în octombr. Rusia le-a dat de оnţeles ţărilor europene că securitatea 46 şi în mod hotărоt se opune „răspвndirii democraţiei” după tipul .47 27. Mexikului. Protocolul de intenţii deja era semnat. Afganistan. inclusiv în CSI. Republicii SudAfricane de Sud. mulţi s-au convins că transportarea gazului оn Europa prin Ucraina nu este temeinică. după cum se vede. Нефть в обмен на демократию. în acest scop SUA are intenţia de a implementa democraţia sa şi în Rusia după tipul altor ţări din CSI (Georgia.779 76. Оnsă după criza energetică (de gaze) din Europa în ianuarie 2006. 17. inclusiv şi din Rusia.32 69. a anticipat acţiunile Americii american.87 60. De aceea. Conform estimărilor IEA către 2015 ponderea importului în consumul de petrol în America poate atinge 60% (anexa 12). 2008 60 Sursa: Орлов Дм.62 49. Azerbaidjan etc. SUA luptă intens pentru penetrarea pe noi pieţe petroliere în Orientul Mijlociu. Indiei. în nădejdea de a-şi оntări influenţa sa asupra pieţei petroliere din Rusia. Нефть в обмен на демократию. Secretarul General al UNESCO etc.11 34. în 2001 dependenţa SUA de importul petrolului constituea 52%. Ucraina. Dar. Оn iunie 2006 la Sangpeterburg a avut loc samitul Grupului-8. Chinei. De asemenea.Tabelul 13 Consumul mondial de petrol în ultimii 10 ani (milioane bareli/zi) 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 69. SUA оntreprinde diverse scenarii de a asigura schimbul democraţiei pe petrol.73 23. «Известия». au participat şi conducătorii Braziliei. Italiei. Kazahstanului. în anul 2003 SUA era aproape de a cuceri acest control asupra la o mare poarte a pieţei de produse petroliere – prin intermediul afacerii ce se pregătea оntre compania „IUKOS” şi Chevron Tehaco.13. dar şi în alte regiuni.280 78.

energetică poate fi asigurată numai cвnd interesele tuturor participanţilor vor fi atвt de puternic оmbinate.51 majoritate din membrii cu drepturi depline. Algeria (1969). Irak. Arabia Saudită şi Kuweit. Libia. printre care Venezuela. 47 ţări producătoare de petrol. Emiratele Arabe Unite (1967). оncă opt membri: Qatar (1961). sediul central al organizaţiei este situat la Viena (Austria). Din 1965. Cu această concluzie au fost de acord toţi participanţii. Aşadar. 2. respectiv pe 1 ianuarie 1995. Libia (1962). Indonezia. Statutul OPEC stipuleaza că „orice ţară cu un substanţial export net de ţiţei care are interese fundamental asemănătoare cu cele ale statelor-membre poate deveni membru cu drepturi depline al Organizaţiei dacă este acceptat de 0. Qatar. în septembrie 1960. în primii ani de fiinţare sediul aflвndu-se la Geneva. Ecuador şi Gabon cu statut de membri asociaţi. avвnd toate voturile membrilor fondatori”. Membrii săi sunt: Arabia Saudită. care coordonează şi uniformizează politicile statelor-membre în domeniul petrolului. Irakul a invitat la Bagdad conducătorii unei serii de Bagdad s-a lansat ideea constituirii unei organizaţii de apărare a intereselor producătorilor. оn vederea asigurării unor preţuri stabile şi echitabile pentru producători. de oarece sunt atinse (lezate) interesele companiilor energetice transnaţionale. Nigeria (1971). consultările pe problemele securităţii energetice au trecut greu. Ecuador (1973) şi Gabon (1975). Emiratele Arabe Unite. Locul şi rolul ţărilor OPEC şi non-OPEC în comerţul mondial cu petrol OPEC (Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol) este o organizatie interguvernamentală permanentă. indiferent de naţionalitatea acestora: arabe sau nearabe. Indonezia (1962). Algeria. devenind în sfоrşit egale. Venezuela. pe parcurs. Ideea fondării acestei organizaţii datează din anii ’60. Acest lucru a provocat pagube materiale semnificative în economiile ţărilor producătoare. La оntвlnirea de la . cвnd companiile monopoliste au luat măsuri de reducere la jumătate a preţului petrolului brut exportat de ţările producătoare. Ecuador şi Gabon şi-au anulat efectiv statutul de membri la 31 decembrie 1992. Iran.2. Totodată. OPEC are în componenţa sa statele exportatoare de petrol. care au fost astfel obligate să se gвndească la noi modalitaţi de aşigurare a intereselor lor naţionale şi de prevenire a irosirii surselor lor de venit. luвnd astfel fiinţă Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol – OPEC La cei cinci membri-fondatori au aderat. Kuweit. Iran. Nigeria.

economice şi eficiente cu petrol a consumatoare. suveranitate absolută asupra producţiei sale de petrol. Italia. iar dacă din această sumă se scad şi costurile aferente. Oricum. Membri cu drepturi ţari ale căror cereri de primire au fost acceptate de Conferinţa OPEC.USD. OPEC nu controlează în totalitate piaţa petrolului. de exemplu. teoretic. Ţările G7 (SUA. Fiecare stat-membru are. Оn 1998.USD. benzina. Statele-membre decid. exporturile de petrol ale OPEC reprezintă cam 60% din petrolul comercializat la nivel mondial nivelului producţiei. în unele ţări impozitele şi tocmai de aceea OPEC poate avea o influentă puternică asupra pieţei petrolului. după cum hotărăşte Conferinţa. asigurarea unei aprovizionări regulate. Principalele obiective ale OPEC sunt: • coordonarea şi unificarea politicii petroliere a statelor-membre metode de apărare a intereselor individuale • corecte şi stabile pentru producătorii de petrol. statele-membre stabilesc (sau nu) cote de producţie. оnsă. оnfiinţвnd OPEC. Multe ţări au оntrodus deja impozite mari la produsele petroliere. veniturile din astfel de impozite ale ţărilor G7 au fost de aproximativ 300 mlrd. Germania. în timp ce veniturile din exporturile de petrol ale ţărilor OPEC au оnsumat doar 180 mlrd. Statut de membru-fondator au acele depline sunt membrii fondatori plus acele ţari care au fost reprezentate la prima conferinţa a OPEC şi care au semnat acordul iniţial. deciziile OPEC de mări sau a reduce producţia pot micşora sau majora preţul ţiţeiului. mai ales atunci cвnd decide reducerea sau creşterea reprezintă 70% din preţul fоnal platit de consumatori. venitul net se ridică la 160 mlrd.Statutul face diferenţă оntre cele trei categorii de membri: membru-fondator.USD. Оn timpul оntвlnirilor ordinare sau extraordinare. Acest lucru nu este valabil în cazul produselor petroliere ca. Aşadar. membru cu drepturi depline şi membru-asociat. Оn cadrul OPEC deciziile se iau prin consens. unde participă mai mulţi factori. astfel оncвt să se asigure preţuri . prin vot unanim asupra nivelului maxim al producţiei pe оntreaga organizaţie. Marea Britanie şi Franta) dispun de un venit din impozitele pe petrol cu 70% mai mare decвnd cвştigurile din exporturile de petrol ale celor 11 state-membre ale OPEC. statele-membre producвnd aproximativ 40% din ţiţeiul mondial şi 14% din gazele naturale. Pentru că OPEC este o sursă majoră de petrol. dar şi defalcat pe fiecare stat-membru. chiar o schimbare majoră în preţ poate avea o оnfluentă minoră asupra preţurilor. Japonia. Membrii asociaţi sunt ţările care nu se califică pentru drepturi depline. dar care sunt admise în anumite condiţii speciale. Ca rezultat al acestor măsuri. 48 ţărilor şi găsirea celor mai bune şi colective. ţărilor consumatoare le revine din petrol o sumă mult mai mare decвnd OPEC. Canada.

aceste ţări avвnd rolul decisiv оn stabilirea nivelurilor de producţie. OPEC nu poate influenţa producţia în alte sectoare ale industriei pe plan mondial. 49 ţinem . fostei URSS. Toate acestea se reflectă în politica petrolieră a statelor-membre. o parte semnificativă a volumului de petrol este comercializată pe plan internaţional. • • exploatarea neraţională a rezervelor restrвnge baza de producţie a industriei petroliere. a modalităţilor de transport.• • actionarea în vederea stopării modificărilor iraţionale privind preţurile petrolului pe piaţa mondială şi apărarea intereselor statelor exportatoare de petrol. O astfel de politică poate afecta оnteresele naţionale ale fiecărui stat şi ar оmpiedica realizarea suveranităţii naţionale asupra zăcămintelor petrolifere. şi nici pвnă în prezent nu a putut pune bazele unei politici solide. eficiente şi de lungă durată. în sectoarele economice (оn special cel petrolier. în timp ce consumul de petrol este specific Vestului industrializat (SUA. precum şi o redistribuire corectă a veniturilor obţinute către cei care investesc. Aceasta le-a dat posibilitatea să hotărască preţurile de vвnzare. UE). controlul său exercitвndu-se doar în cadrul organizaţiei. fiind astfel o pierdere pentru toate statele-membre. deoarece fiecare stat-membru are tendinţa de a-şi promova propria politică. Africii de Vest şi Americii de Sud. ceea ce a contribuit la consolidarea relaţiilor dintre statele-membre ale OPEC. Astfel. inexistenţa unei structuri pentru stabilirea preţului la petrol duce la confuzii şi dezechilibre оntre cerere şi ofertă. deci. dacă nu se iau în considerare în politica de producţie şi necesităţile de protecţie a zăcămintelor în vederea asigurării unei productivităţi continue. fără să ia în considerare interesele economice ale tuturor statelor-membre ale OPEC. fapt ce duce în continuare la următoarele: • • irosirea zăcămintelor petroliere care nu sunt exploatate raţional. Politica petrolieră a statelor-membre are o importanţă deosebită în zilele noastre. irosirea zăcămintelor petroliere. energetic şi al gazelor naturale) ale statelor-membre. unice. în domeniul petrolier. dacă cont de faptul că statele-membre OPEC au reintrat în posesia celei mai mari părţi a resurselor naţionale de petrol. Este un fapt cunoscut că producţia de petrol este specifică Orientului Mijlociu. Canada. asigurarea unui venit stabil. de comercializare etc. Cu toată relativa putere de decizie în ceea ce priveşte dinamica pieţei petrolului pe plan mondial. O privire retrospectivă asupra activităţii OPEC denotă că această organizaţie nu a realizat tot ceea ce ar fi putut să realizeze. ele avвnd caracter epuizabil şi de neоnlocuit. asigurarea de dobвnzi proporţionale cu capitalul investit de către statele-membre.

78 mil. transporturile se realizează cu costuri relativ reduse. chiar dacă şi unele dintre acestea din urma sunt şi mari producatori de petrol. Prin administrarea rezervelor de petrol ale lumii. cum ar fi SUA. deoarece scurtează distanţele. Sunt foarte mari producători şi foarte mici consumatori. anexele 8 şi 9 caracterizează nivelul de producţie în ţările OPEC. petrolierele trebuie să ocolească. cele non-OPEC producвnd cantitatea necesară pentru 50 . interesele statelor-membre ale OPEC sunt net diferite de majoritatea ţărilor non-OPEC. de asemenea. Membrii OPEC sunt cei mai importanti exportatori de petrol din lume. June 2008. Tabelul 15 Producţia statelor-membre ale OPEC (mii barili/zi) Ţara 1998 Algeria Indonezia Iran 3634 Irak 2150 Kuweit Libia Nigeria Qatar Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite Venezuela OPEC – total 1999 2000 1246 1202 1254 1310 1677 1834 1518 1472 1428 3557 3696 2508 2571 2085 1898 2079 1390 1319 1410 2153 2130 2165 696 665 737 83897833 8404 2345 2169 2368 2205 2478 2603 3167 29885 2826 28696 3155 30408 2001 1340 3724 2390 1998 1367 2256 714 8031 2004 1096 4001 2011 2376 1515 2329 783 9101 2007 964 3912 2086 2464 1702 2350 851 8722 3010 29499 2557 31504 2433 32174 Sursa: Energy Information Administration. Fără a include Indonezia. Ele sunt foarte importante pentru punctele petroliere din interiorul continentelor şi оnlocuiesc petrolierele în anumite locaţii-cheie. sau cu 1.73 mil. Datele din tabelul 15. p. OPEC poate оnfluenţa majorarea sau reducerea preţului la petrol în vederea atingerii obiectivelor economice şi politice ale grupului.Petrolul este transportat pe 2 căi: mai mult de 3/5 este transportat pe mare. Tocmai de aceea. în unele cazuri. prin intermediul vaselor petroliere şi sub 2/5 prin conducte de petrol. Aproape toate surplusurile de petrol provin din ţările OPEC. iar petrolierele sunt eficiente şi extrem de flexibile. volumul ţiţeului folosit în economia mondială în anul 2005 a fost de 83. exporturile nete ale membrilor OPEC au atins 85% din totalul producţiei de petrol în anul 2001. Industriile de petrol ale membrilor OPEC sunt în majoritatea lor nationalizate. conductele sunt alegerea cea mai bună pentru transportul intercontinental al petrolului. anumite regiuni sau zone ale globului şi tocmai de aceea conductele sunt mult mai eficiente.8]. Petrolierele sunt cele care au făcut transportul global (intercontinental) de petrol posibil. barili/zi mai mult decвt în 2004 [176. barili/zi. Conform datelor experţilor OPEC. Pe de altă parte. asigurвndu-le acestor ţări stabilitatea politică pentru a mări sau a reduce producţia de petrol. Monthly Energy Review.

Preţurile au crescut din nou în 2002. 70-80% din veniturile statului şi aproximativ 40% din PIB. Middle East Economic Survey. Farzan. Producţia costă mult mai puţin оn majoritatea ţărilor non-OPEC.68 miliarde USD. nemaiavвnd şi surplusuri. Gas and Energy Transactions. Fоnancial Times.6 milioane barili/zi (inclusiv Irak). Ghawar. Annual Bulletоn. Arabia Saudită va ramвne cu siguranţă cel mai mare producător în viitorul apropiat. Al Udayliyah. Din capacitatea de producţie a Arabiei Saudite.Walde. Arabia Saudită (inclusiv Zona Neutră Kuweito-Saudită) deţine 264. Ricoşeul mare în preţul mondial al petrolului оntre 1999 şi septembrie 2001 au оmbunătăţit оn mare măsură situaţia economică a ţării. în 2002. Particularităţi ale principalelor ţări exportatoare de petrol din cadrul OPEC Arabia Saudită. dependentă în cea mai mare parte de producţia şi exportul de petrol. ceea ce este echivalent cu 17% din importurile SUA din perioada respectiva . Uthmaniyah. 2003. capacitatea de economisire a OPEC la nivelul anului 2002 a fost estimată la maximum 5. 13 Cu venituri din petrol care reprezintă aproximativ 90–95% din cвştigurile realizate din exporturi. cu rezerve estimate la 19 miliarde barili). Avвnd în vedere estimările din ianuarie 2002. Arabia Saudită a cвştigat 55. totuşi. Arabia Saudită este un furnizor-cheie pentru SUA. producţia din emisfera vestică (Venezuela. Deşi Arabia Saudită are aproape 80 de campuri gazeifere şi peste 1000 de fвntвni de petrol. în ultimii ani. Cu o pătrime din rezervele sigure de petrol ale lumii. un mare semn de оntrebare asupra viitorului economic al Arabiei Saudite. 2001. inclusiv Ghawar (cel mai mare cвmp petrolier de lвngă ţărm. Hawiyah şi Haradh . Principalele structuri de producţie ale cвmpului Ghawar sunt. declinul rapid al preţului la petrol după atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra SUA arunca оnsă. Europa şi Japonia. 80% din rezervele mondiale de petrol sunt localizate în statele-membre OPEC. Canada şi Mexic) au pus la оncercare dominaţia Arabiei 13 14 Thomas W. Shedgum. febr. Astfel. astfel оncвt în acel an.2 miliarde barili de rezerve sigure de petrol şi aproape 1 trilion barili de petrol recuperabil. de la nord la sud: Ain Dar. Meditation/Alternative Dispute Resolution în Oil. 65–70% din facilităţi sunt pentru Light. timp de 7 luni. 2002. International Energy Agency – Monthly Oil Market Reports.consum şi pentru export. fiind lider mondial în producţia şi exportul de petrol. Arabia ţările OPEC decвnd оn Saudită a furnizat Statelor Unite 1. cu rezerve estimate la 70 miliarde barili) şi Safaniiya (cel mai mare cвmp petrolier din larg. economia Arabiei Saudite ramвne. mai mult de jumătate din rezervele sale de petrol sunt situate în doar 8 cвmpuri.5 milioane barili/zi de ţiţei. 14 Arabia Saudită produce o gamă de ţiţei de la greu la Super Light. 51 . restul pentru Medium şi Heavy. оn ciuda tendinţelor de diversificare.

Arabia Saudită în 2002 ocupa locul II la exporturile de produse petroliere catre SUA. cea mai mare companie industrială din Orientul Mijlociu. aproape de graniţa cu Irak şi Golful Persic. datorită dificultătilor financiare оntвmpinate. investiţia a fost redusă cu aproape 60 %. avвnd costuri estimate la 1.2 miliarde dolari. 52 . în ciuda excesului de capacitate de producţie. şi-a revenit simţitor după fluctuaţiile de preţuri ale petrolului ce au avut loc în perioada 1998 –1999. în prezent. 10-20% din PIB ţării).75 milioane barili/zi. au existat rapoarte că saudiţii plănuiesc să realizeze un studiu de fezabilitate pentru construirea unei noi conducte de petrol din sudul Arabiei Saudite la Haramout în Yemen. PIB-ul Iranului a оnregistrat o creştere de 4%. Arabia Saudită are 8 rafinării cu o capacitate de 1. Iranul deţine 90 miliarde barili de rezerve sigure de petrol sau 9% din totalul mondial. care se bazează mult pe veniturile din exporturile de petrol (80% din totalul veniturilor obtinute din export. prin centrul de prelucrare de la Abqaiq. Cele mai importante terminale pentru export ale Arabiei Saudite sunt situate la Ras Tanura (6 milioane barili/zi – capacitate de оncărcare a petrolului) şi Ras Al-Ju’aymah (3 milioane barili/zi) în Golful Persic şi Yanbu (pвnă la 5 milioane barili/zi) în Marea Roşie. Pe lвngă acestea. în sud-vestul regiunii Khuzestan. de fapt 300. economia Iranului. Un alt proiect ambiţios constă în upgradarea unei alte rafinării de la Marea Roşie la Rabigh pentru a mări capacitatea de rafinare pвnă la 400. proiectul costвnd 1.5–4 milioane barili/zi mai mult decвnd capacitatea de producţie a Arabiei Saudite.000 barili/zi.6 milioane în strainătate. pвnă la Marea Arabiei. cu 3.Saudite pe piaţa SUA. aceste terminale sunt capabile să opereze aproximativ 14 milioane barili/zi. polietilenă şi glicol-etilenă. după Canada. care deţine 2/3 din producţia internă de petrol a ţării. Cea mai mare parte a petrolului saudit este exportat din Golful Persic. şi pe primul loc la exportul de petrol brut.8 miliarde dolari. SUA este a doua piaţa de desfacere a Arabiei Saudite. în prezent este în construcţie o nouă rafinărie la Ras –Tanura. producвnd aproximativ 1 milion de tone pe an de etilenă. Оmpreună. deţine aproximativ 10% din piaţa. devansвnd Canada.000 barili capacitate. Оnsă. Iran. în 2002. iar în 2003 – de 4.3%. Marea majoritate a rezervelor de ţiţei sunt situate în cвmpuri petroliere uriaşe. Compania de stat SABIC. dispune şi de o capacitate de rafinare de1. a treia fiind Europa. Arabia Saudită are planuri ambiţioase de a-şi extinde şi industria petrochimică. Asia preia acum peste 40% din exporturile de petrol rafinat şi produse petroliere ale Arabiei Saudite. şi 6 milioane barili/zi în exces faţă de capacitatea de producţie. Venezuela şi Mexic.

000 barili/zi în următorii 8 ani şi un cost de 3 miliarde USD). în plus. Consumul intern al Iranului creste rapid. Alte proiecte „buyback” se realizează pentru cвmpul Cheshmen-Khosh şi este posibil ca aceste proiecte să fie оncredinţate consorţiului Cepsa şi OMV pentru 300 milioane USD.000 barili/zi. Ministerul petrolului din Iran detine 51% din proiect. La 1 noiembrie 2000. 250. 2002.000 barili/zi . 53 . în medie. adică exact cu cвt cresc economia şi populatia.7 milioane barili/zi.1 milioane barili/zi şi exporturile nete au fost de aproximativ 2. Iranul subvenţionează puternic preţul produselor petroliere.85 milioane barili/zi. cu planuri ce includ creşterea la 600.000–300. în ciuda exporturilor nete ridicate.000 barili/zi din ultima cota de producţie a Iranului prevăzută de OPEC (3. au apărut anumite оndoieli în ceea ce priveste contractele „buyback”(acuzaţii de corupţie. Iranul şi-a propus să-şi dubleze producţia natională de petrol la aproape 8 milioane barili/zi pвnă în 2025 şi contează pe investiţiile străine pentru a realiza acest deziderat.000 barili/zi anual pentru că sunt vechi şi folosesc metode de producţie şi exploatare depăşite. Capacitatea curentă de producere a ţiţeiului este estimată la aproape 3. restul оndreptвndu-se spre Africa şi Europa. în ciuda acestor probleme. cu aproape 7% pe an.Cea mai mare parte a producţiei de petrol se realizează în urmatoarele cвmpuri: AhwazBangestan (250. Cele două companii urmează să crească producţia de ţiţei în acest cвmp petrolier de la 300.000 barili/zi la 109. Оn 2001. Marun. Japonia urmează să оmprumute Iranului 3 miliarde USD.000 barili/zi la 800.186 milioane barili/zi). ceea ce reprezintă mai mult de 650. Gachsaran.000 barili/zi. 15 International Energy Agency – Monthly Oil Market Reports. Iran a consumat aproximativ 1. Agha Jari şi Bibi Hakimeh. Оn mai 2002. Petroiran urma să mărească producţia de la 40. Iran este forţat să cheltuiască aproape un miliard de USD anual pentru a importa produse petroliere (gazolina). puţine investiţii) şi se aşteaptă schimbări majore în acest sistem. rezultвnd o mare risipă şi ineficienţă a consumului de petrol. prin care companiei Japan National Oil i se acordă prioritate în drepturile de negociere privind dezvoltarea cвmpului petrolifer Azadegan. 15 Recent. care nu pot fi produse local. beneficii insuficiente pentru Iran. Aproape jumătate din exporturile Iranului ajung pe piaţa asiatică. Acum. a fost semnat un acord оntre Japonia şi Iran. Cвmpurile petroliere iraniene pierd. Оn consecinţa semnării acestui contract. în schimb. ministrul petrolului iranian a semnat un contract „buyback” de 585 milioane USD cu o companie locală (Petroiran) pentru a dezvolta cвmpurile petroliere Foroozan şi Esfadiar.

54 .1 miliard de USD anual. în timpul crizei din Golf. după cum urmează: Abu Dhabi. 10% din rezervele cunoscute de ţiţei ale lumii. iar cheltuielile publice sunt dependente direct de veniturile obţinute din sectorul petrolier. Oman şi Qatar – este forţa motrică a politicii externe a Kuweitului. EAU deţinвnd 9. Fujairah. Compania Naţionala de Petrol Abu Dhabi (ADNOC) a investit. Abu Dhabi este singurul emirat cu capacităţi de rafinăre a petrolului brut. performantele economice au oglindit fluctuaţiile apărute оn preţurile petrolului şi în volumul exporturilor de petrol. bogăţia petrolului a oferit Emiratului şapte state (emirate). Promovarea unor relaţii bune cu celelalte state-membre ale Consiliului de Cooperare al statelor din Golf (CCG) – Arabia Saudită. EAU. EAU au o capacitate de producţie a lubrifianţilor de 170. iar în Abu Dhabi este planificată construirea unei noi rafinării cu o capacitate de bază de 200.8% în 1993 şi la 21. Cвnd preţurile petrolului erau în scădere. din 1958. Ajman. de la aproximativ 60% în 1980. la sfвrşitul anilor ’80. aceasta să se prabuşească din nou.000 tone/an. Avвnd asigurate acorduri vamale cu celelalte state-membre ale CCG. datele statistice sugerează o nouă relansare economică. Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt o federaţie constituită din şi Umm al-Qaiwaоn. în largul coastelor sale. Odată cu creşterea lor. Rezervele cunoscute de ţiţei ale emiratului Abu Dhabi (93 mlrd. economia s-a dezvoltat. din care peste 90% se află pe teritoriul Abu Dhabi. Pe lвngă schimbarea stilului de viată.000 tone/an. care se bazează pe mai multe proiecte locale şi cu participare straină. din 1991. la 35. Federaţia are rezerve petroliere pentru mai mult de 100 de ani. De la descoperirea petrolului. economia a avut de suferit. Dubai.4% din rezervele mondiale de petrol brut şi 4. O mare parte din economia bazată pe produsele nepetroliere depinde de contracte din sectorul public. Odată cu revenirea preţurilor în perioada 1999–2000.barili în 1999) s-au dublat în ultimii ani. Sharjah. Kuweit. în principal în urma creşterii substanţiale cunoscute în explorare. оn special. Dhabi este hotărвt să crescă nivelurile de producţie. odată cu declinul preţurilor petrolului. Ras al-Khaimah. La ora actuală. alocвnd aproximativ 25% din investiţiile sale totale sectorului petrolier.7% în 2001. dar Fujairah şi Sharjah au demarat şi ele rafinarea. şi să descopere noi structuri petrolifere în cвmpurile existente. Cele mai importante resurse naturale pe care le deţin EAU sunt petrolul şi gazele naturale. Cu toată importanţa petrolului în economia EAU.1% din rezervele mondiale de gaze naturale. chiar dacă la o scară mică. pentru ca în 1994. contribuţia sa la PIB a scăzut în ultimii ani.Emiratele Arabe Unite. оncepвnd cu anul 1991 cca. Abu Dhabi conducerea în dezvoltarea economică faţă de celelalte emirate. Emiratul deţine cca. Bahrain. Emiratul a continuat să facă noi descoperiri.

Importul de echipamente destinate sectorului hidrocarburilor – în special ca anticipare a contractelor de dezvoltare petrolieră оncheiate cu companii petroliere оnternaţionale – a ajutat.7 mlrd. exporturile de petrol au atins 14 mlrd. Abia după 1995 s-a ajuns la nivelul producţiei comparabile cu cel de dinainte de război. Astfel. Printre proiectele care vizează sectorul aprovizionării cu apă se enumeră Orientul Mijlociu şi în care se vor investi 390 milioane USD. iar pe de altă parte.USD în 2000. totodata. neоnţelegerile continui legate de apropierea de Iran vor stвnjeni orice mişcare concretă spre semnarea unui pact de securitate regională. precum şi al uzinelor de desalinizare a apei legate de acestea. pe de o parte. 16 Totodata.8 mlrd. iar securitatea generală va ramвne în continuare sub protecţia Statelor Unite ale Americii. la o cooperare militară mai stransă în cadrul organizatiei. 55 .USD оn 2002. în ultimii ani exporturile Kuweitului au continuat să crească în baza preţurilor avantajoase ale petrolului. Kuweitul va urmari. aducвnd valoarea exporturilor totale în jurul cifrei de 15. la aproximativ 8. politica economică a Kuweitului s-a concentrat pe orientarea investitiilor ţării peste hotare. Оn timpul razboiului din Golf s-au оnregistrat mari distrugeri ale centralelor electrice. realizarea unor legături economice şi politice mai strвnse cu Iranul. Ca urmare a prăbuşirii activităţii economice odată cu оncheierea etapei de reconstrucţie. aspirвnd. Aproape 95% din оncasările obţinute din exporturi sunt dependente de preţurile şi volumele exportate de ţiţei brut şi de produsele petroliere. de asemenea. să promoveze un program substanţial de modernizare în sectorul hidrocarburilor. şi proiectul de constituire a staţiei de tratare a apei reziduale de la Sulaibiya. 2002. dar guvernul asigură subvenţionarea acestui sector. la mijlocul anilor ’90. creşterea reală a PIB a fost ţinută în loc de investiţiile prea mari din sectorul petrolier. Totuşi. Veniturile crescute provenite din exportul de petrol vor permite Kuweitului. la creşterea importurilor realizate de la 8. importurile au cunoscut o creştere continuă. în perioada 2000–2001.USD în anul 2001. Necesarul de energie electrică creste cu 7% pe an. ele vor contribui şi la reducerea deficitului bugetar. în continuare. ca urmare a refacerii economice continui şi a creşterii preţurilor la mărfurile nepetroliere. De la оnceputul etapei de reconstrucţie. care va fi prima staţie de acest fel din 16 EIU. pe rezolvarea problemei datoriilor interne şi pe corectarea dezechilibrului financiar aparut ca urmare a procesului de reconstrucţie.2 mlrd.USD . London.Kuweitul se concentrează asupra consolidării acestor tratate şi probabil le va intensifica.

Cooperarea dintre ţările OPEC şi non-OPEC Оn contrast cu ţările OPEC. India. • • Companiile private nu au surplus de producţie. acest răspuns fiind catalogat ca unul claşic. Astfel.bbl/zi în 1975 la 25. OPEC ar fi prima sursă de petrol care ar putea acoperi pierderile. o serie de alte ţări cum sunt Egipt. dintre care în top sunt fosta URSS şi SUA. de obicei guvernul are o influenţa foarte mică asupra nivelului de ţări non-OPEC şi marii producători pot fi mari consumatori. Costurile de exploatare din ţările non-OPEC tind să fie mai ridicate decвt în OPEC. Yemen. Producţia ţărilor necomuniste.5%. Deci. dinafara OPEC. ţările necomuniste. au promovat o creştere continuă a producţiei în perioada 19751985. De asemenea. participarea acestor state-nemembre poate face ca statele-membre ale OPEC sa-şi menţină propriile politici de restricţie a producţiei.275 mil. cooperarea dintre ţările non-OPEC şi cele membre ale OPEC este foarte importantă în ceea ce priveşte producţia. cele non-OPEC de petrol au urmatoarele caracteristici.Оn toate proiectele оncepute în sectorul energetic se mizează pe participarea egală a sectorului privat. Оn afara OPEC. Marea Britanie – în Europa. promovată de OPEC. Uneori unele ţări non-OPEC оşi coordonează politica de producţie cu ţările OPEC. Astfel. ţiţeiul produs de acestea concurвnd direct cu producţia OPEC Reducerea preţului din anii 1998 şi 1999 a determinat OPEC să atragă în mod constant atenţia asupra faptului că stabilitatea pieţei nu poate fi realizată fară o colaborare certă оntre ţările OPEC şi 56 ţări non-OPEC au un sector de petrol privat (Mexic face excepţie). cвnd oferta raspunde la creşterea substanţială a preţurilor. Din 96 de оnregistrate. Chiar petrol. o creştere cu 55. au fost оnregistrate creşteri ale producţiei în Brazilia. Cele mai mari şapte ţări non-OPEC au exportat 15% din producţia totală de . Drept răspuns la politica de preţuri mari. Majorarea preţurilor de către OPEC a făcut profitabilă producţia în alte regiuni ale lumii. dinafara OPEC. există numeroşi alţi producători mari de ţiţei. • Din cauza faptului că majoritatea marilor producţie. pe toate continentele lumii.255 mil. în cazul unei crize de petrol. • Majoritatea ţărilor non-OPEC sunt importatoare de petrol. deci. Angola. 71% în anul 2001 au importat petrol. оn timp ce restricţiile de producţie non-OPEC sunt restrвnse. a crescut de la 16. Malaezia. bbl/zi. Mexic–оn emisfera vestică. Columbia. Vietnam au devenit exportatori importanţi. ceea ce face ca producţia non-OPEC să fie mai vulnerabilă la colapsul de preţuri.

Oman) să susţină efortul organizaţiei de a stabiliza piaţa prin reducerea producţiei. In conformitate cu previziunile EIA. plafoanele preţului au constituit un punct de bază pentru оntărirea cooperării оntre ţările OPEC şi cele non-OPEC în ultimul trimestru al anului 2001 (urmare a evenimentelor din 11 septembrie 2001). fiind una dintre ţările-cheie în realizarea producţiei OPEC în 1998. 57 . Oman şi Ruşia.USD. Rusia. OPEC prevedea să оnregistreze în anul 2003 un nivel al veniturilor nete rezultate din incasările la exportul de ţiţei de peste 223 mil. Mexic a fost ţara care a participat la cele mai multe conferinte OPEC.5% în 2001.cele non-OPEC. care au оncercat să readucă stabilitatea pieţei petrolului prin restrвngerea producţiei. va facilita continuarea creşterii investigaţiilor în aceste domenii de activitate. Perspectivele satisfăcătoare asupra preţurilor petrolului sunt optimiste pentru economia Omanului. care deja a prezentat surplusuri în anii 2001 şi 2002. Acest lucru face ca guvernul mexican să aibă toată puterea de decizie privind controlul producţiei şi exporturile de petrol. Deci. Politica fiscală a fost puţin mai loială în 2000 şi 2001 faţă de 1999. Cu toate acestea. Restricţiile privind petrolul sunt direcţionate mai mult spre exporturi decвt spre producţia totală. OPEC şi ţările non-OPEC au fost astfel capabile să readucă stabilitatea pe piaţa petrolieră оntr-o manieră eficientă.USD în anul 2000. Printre aceste ţări se numără: Mexic. Preţurile mărite la petrol şi producţia mărită de petrol – odată cu intrarea în functiune a uzinei LNG – a dus la creşterea exporturilor totale la aproximativ 8. Creşterea investitiilor va stagna oarecum.4 mlrd. Оncepвnd cu 1997. iar alte proiecte industriale din sectorul gazelor naturale se impun оntr-un ritm mai lent. cвnd preţurile au scăzut sub nivelul plafonului minim. оmpreună cu investiţiile necesare în sectoarele energetic şi de asigurare a apei. Оmbunatăţirea preţurilor petrolului se va reflecta şi în balanţa comercială a Omanului. sectorul petrolului este în mвinile guvernului în proporţie de 100%. o creştere cu peste 19% faţă de anul 2002. iar cheltuielile guvernamentale au crescut cu aproximativ 5% în anul 2000 şi 3% în 2001. în Mexic. Norvegia. în plus. OPEC a fost capabilă să determine importanţi producători non-OPEC (Norvegia. avвnd în vedere că lucrările pentru finalizarea proiectului LNG s-au оncheiat. preţurile ceva mai bune ale petrolului. Ca şi în ţările OPEC. Mexic. au venit şi ţările non-OPEC adoptвnd aceeaşi soluţie: diminuarea producţiei. Prin unirea forţelor. în ajutorul ţărilor OPEC. Mexicul este ţara care a cooperat cel mai mult cu OPEC. au оncercat să susţina оncrederea consumatorilor şi să asigure o creştere a consumului privat de circa 2% în anul 2000 şi de 2. PEMEX fiind singura companie de petrol existentă la ora actuală. inflaţia scazută şi deschiderea utilitătilor pentru proiectul de gaze naturale lichefiate (LNG). un proiect de anvergură privind construirea unei conducte de gaz.

în particular.000 barili/zi) şi Wyoming (153. 2. în lumina noiilor provocări geopolitice la ultima şedinţă. Texas (1. 2) o iarnă mai grea în nord-estul SUA.000 barili/zi). A fost repetat apelul ferm faţă de celelalte ţări producătoare şi exportatoare de petrol de a continua colaborarea cu OPEC pentru asigurarea bunasţării pieţei. Qatar (+19%).000 barili/zi). pe de o parte. în prima jumatate a anului 2002. ponderea cea mai mare o deţine Arabia Saudită (31%). ridicării nivelului preţurilor la ţiţei cu 11% faţă de anul precedent. La 12 ianuarie 2003. Kuweit (+32%). rolul OPEC pe piaţa petrolului este unul complex. Creşterea preţurilor se datorează unui mix de factori cum ar fi: 1) scăderea producţiei Venezuelei incepвnd cu decembrie 2002. Nigeria (9%). iar restul gaz natural lichid şi alte lichide. Emiratele Arabe Unite (+24%). SUA – cel mai mare actor pe piaţa mondială a petrolului Statele Unite ale Americii aveau.6 milioane barili/zi). Algeria (8%). 22. 20 martie şi 24 aprilie 2003. 3) razboil din Irak. apoi urmează Emiratele Arabe Unite (10%). 17 17 Petroleum Intelligence Weekly.4 miliarde barili de rezerve sigure de petrol.2002.000 sonde care produceau petrol în SUA. cu 27% mai mult faţa de anul precedent. Iniţial. producţia de petrol includea Golful Mexicului (1. Iran (10%). Unele ţări din cadrul OPEC au оnregistrat o creştere extraordinară a veniturilor din exporturile de ţiţei. Din totalul оncasărilor la export. 5) lipsa de progres tehnologic în SUA în materie de industrie a petrolului etc.3. Aşadar.USD. Venezuela (9%). cвt şi asupra оntregii economii mondiale. a consumatorilor şi producătorilor. 58 .000 barili/zi). 4) conflictele din Nigeria. în cursul anului 2002 SUA a produs în jur de 8. din care 5.9 milioane este ţiţei.2 milioane barili/zi). 24 octombrie 2008 au avurt loc Conferinţe ale OPEC unde s-a discutat situaţia pe piaţa petrolieră internaţională monitorizată atent de OPEC. producвnd în general doar cвţiva barili pe zi. care s-au tradus în scăderi ale producţiei de ţiţei ale acestei ţări. Nigeria (+19%).2 milioane barili/zi de petrol. California (712. Oklahoma (184.000 barili/zi) . S-au stabilit noi cote de producţie pentru statele-membre ale OPEC. Arabia Saudită a оncasat din exportul de ţiţei peste 70 mil. Libia (+20%). s-a decis reducerea producţiei cu 5%. Louisiana (282. marea majoritate fiind considerate sonde marginale. care a condus la intreruperea exporturilor din această ţară incepвnd cu mijlocul lunii martie 2003. scopul său era să anihileze pierderile materiale ale economiilor ţărilor producătoare de ţiţei. la 1 ianuarie 2002. ocupвnd locul 12 în lume.Această creştere se datorează. rezultate din gestionarea resurselor petroliere de către companiile petroliere străine. Măsurile luate de OPEC au produs efecte multiple atвt asupra economiilor statelor-membre ale OPEC. Alte ţări care au оnregistrat creşteri în veniturile nete ale exporturilor de ţiţei sunt: Algeria (+38%). Iran (+23%). Alaska – partea nordică (989. în anul 2000 erau în jur de 534.

o creştere a importurilor de ţiţei cu 70%.9 milioane barili/zi). Statele Unite este ţara cu cea mai mare producţie. In anul 2003 SUA au produs circa 7.5 milioane barili/zi). Aceste rezerve dovedite au inregistrat o scadere cu 20% fata de cele din anul 1990. In anul 2002 comsumul american a fost de 19. Producţia totală anuală de ţiţei in anul 2003 a scăzut mult.5 milioane barili/zi) Venezuela (1. Importurile SUA de petrol şi produse petroliere se ridicau la 11.bbl/zi de petrol din care 5. Alaska –22%. Scăderea producţiei de ţiţei din SUA s-a datorat. apoi o scădere a producţiei de ţiţei cu 2.bbl/zi – ţiţei brut.7 mil.52 milioane barili/zi. SUA au оnregistrat o creştere a consumului de energie cu 2% pe an.6 mil. apoi sfвrşitul anului 1997–inceputul anului 1998.1 mil.5 mil.3% pe an. importurile SUA de ţiţe şi produse petroliere sunt prezentate în tabelele 16.bbl/zi. 2/5 din importurile SUA provin din statele-membre ale OPEC. colapsului preturilor la ţiţei de la sfвrşitul anului 1985–оnceputul anului 1986.4 milioane barili/zi). SUA este astazi cel mai mare actor pe piaţa mondială a ţiţeiului.bbl/zi). productia internă –de 8. Saudită Nigeria Venezuela petrol din petrol din alte ţările arabe ţări OPEC OPEC Totalul importurilor petrol din ţările OPEC 1988 1073 1839 1073 618 1989 1224 2130 1224 815 794 873 1990 1339 2244 1339 800 1025 1991 1802 1992 1702 1993 1410 1994 1402 1995 1344 1996 1363 1997 1407 1998 1491 1999 1478 2000 1572 2064 1974 1420 1970 1806 1859 2040 2424 2722 2712 1802 1720 1414 1402 1344 1363 1407 1491 1478 1572 703 681 740 637 627 617 698 696 657 896 1035 1170 1300 1334 1480 1676 1773 1719 1493 1546 3520 4140 4296 4092 4092 4354 4247 4231 4211 4569 4905 4953 5203 59 . Arabia Saudită (1. Pentru anii 1988–2002. restul fiind constitiut din LPG şi alte combustibile lichide. Luisiana (inclusiv cota-parte din Golful Mexic) – 20% California (inclusiv Rezervele Federale off-shore) – 19%. 17. constituind doar 25% din producţia realizata în anul 1985 (10. Tabelul 16 şi şi Importurile SUA de ţiţei şi produse petroliere din ţările OPEC(mii bbl/zi) Anul Importuri de ţiţei şi produse petroliere din ţările OPEC Importuri Importuri Ar.Peste 80% dintre rezervele acestei ţări sunt concentrate în 4 state: Texas (inclusiv cota-parte din Golful Mexic) – 24%. în principal. Cei mai importanţi furnizori de petrol ai SUA sunt: Canada (1. producţia americană a inceput să crească în оntreaga perioadă următoare.1 mil.9 mil. pвnă la 2. Odată cu revenirea preturilor la ţiţei.bbl/zi. importul de produse petroliere – de 2.bbl/zi.bbl/zi.bbl/zi. Оntre anii 1989-2002.7 mil.7 mil. consum şi import de ţiţei din lume. оncepвnd cu martie 1999. Mexic (1. cam 57% din cererea internă de petrol. importul de ţiţei – de 9.

cea mai mare pondere de ţiţei. Deci. importat din OPEC. trebuie notat că importurile din OPEC au fost de la un an la altul tot mai mari. 2008. pe primul loc se situează Canada.5% in acelasi an. dacă în anul 1988 OPEC avea o pondere de peste 47% din totalul importurilor de ţiţei ale SUA. Astfel. din aceste 2 ţări se importa în anul 2007 peste jumătate din totalul importurilor din ţările non-OPEC. în termeni absoluţi. Petroleum Supply Monthly. a avut-o Arabia Saudită. De asemenea. Pe locul secund se situează Mexic. Tabelul 17 Importurile SUA de ţiţei şi produse petroliere din tarile non– OPEC (mii bbl/zi) Importuri petrol din unele ţări non-OPEC Anul Canada Mexic Marea Br.5% în totalul importurilor realizate din ţările non-OPEC. După cum se observa din tabelul 16.2001 1662 3039 1662 885 1553 2002 2533 2514 1552 621 1398 2003 2881 2796 1774 867 1376 2004 2961 3300 1558 1140 1554 2005 2867 3475 1537 1166 1529 2006 2956 3372 1463 1114 1419 2007 2955 3232 1489 1132 1362 5528 4605 5162 5701 5587 5517 5983 Sursa: Energy Information Administration.7%. această ţară avвnd în anul 2007 o pondere de 32. se poate observa că. Norvegia 1988 999 747 315 67 1989 931 767 215 138 1990 934 755 189 102 1991 1033 807 138 82 1992 1069 830 230 127 1993 1181 919 350 142 1994 1272 984 458 202 1995 1332 1068 383 273 1996 1424 1244 308 313 1997 1563 1385 226 309 1998 1598 1351 250 236 1999 1539 1324 365 304 2000 1807 1373 366 343 2001 1828 1440 324 341 2002 1971 1547 478 393 2003 2072 1623 440 270 2004 2138 1665 380 244 2005 2181 1662 396 233 2006 2353 1705 272 196 2007 2426 1533 272 141 Sursa: Energy Information Administration. 2008. 60 . în tabelul 18 sunt prezentate importurile SUA de petrol pe cele 2 grupuri: ţări din OPEC şi restul statelor. ponderea acestei ţări fiind de 20. în anul 2007 ponderea acestei organizatii a crescut pвnă la 59. Petroleum Supply Monthly. Totalul importurilor petrol din ţările non-OPEC 3882 3921 3721 3535 3796 4266 4749 4604 5267 5593 5808 5899 6257 6343 6925 7103 7444 8127 8190 7456 Оn ceea ce priveşte importurile de ţiţei ale SUA din ţările non-OPEC.

Deşi importurile SUA sunt cele mai mari în cadrul fluxurilor comerciale internaţionale cu ţiţei,
acestea nu constituie un flux regional fără precedent. Dependenţa SUA de importurile de ţiţei este

mai mică decвt cea a principalilor săi 105 aliaţi. După cum s-a menţionat, SUA importă atвt ţiţei, cвt şi produse petroliere. Din totalul importurilor de peste 80%.
Tabelul 18 Volumul importurilor SUA de ţiţei şi produse petroliere în perioada 1988–2007 (mii bbl/zi) Importuri petrol din ţările Importuri petrol din ţările Оn total importuri petrol OPEC non-OPEC Total Din care ţiţei Total Din care ţiţei Total Din care ţiţei 1988 3520 2696 3882 2411 7402 5107 1989 4140 3376 3921 2467 8061 5843 1990 4296 3514 3721 2381 8018 5894 1991 4092 3377 3535 2405 7627 5782 1992 4092 3406 3796 2676 7888 6083 1993 4354 3587 4266 3100 8620 6787 1994 4247 3580 4749 3483 8996 7063 1995 4002 3341 4833 3889 8835 7230 1996 4211 3438 5267 4070 9478 7508 1997 4569 3775 5593 4450 10162 8225 1998 4905 4169 5803 4537 10708 8706 1999 4953 4228 5899 4502 10852 8731 2000 5203 4544 6257 4526 11459 9071 2001 5528 4848 6343 4480 11871 9328 2002 4605 4083 6925 5058 11530 9140 2003 5162 4578 7103 5087 12264 9665 2004 5701 5042 7444 5046 13145 10088 2005 5587 4816 8127 5310 13714 10126 2006 5517 4783 8190 5335 13707 10118 2007 5983 5394 7456 4623 13439 10017 Sursa: Energy Information Administration, Petroleum Supply Monthly, 2008.

ţiţei şi produse petroliere, ţileiul reprezinta

Aceasta se explică prin faptul că SUA deţin o puternică industrie de rafinare, pe de o parte, iar, pe de altă parte, este mai ieftin să rafinezi lвngă principalele centre de consum, decвt să transporţi produsul finit la destinaţia finală. De asemenea, este de notat şi rolul, pe care оl joaca guvernul american, care sprijină producţia internă. Importurile de produse au fluctuat atвt ca urmare a
evoluţiei cererii americane, cвt şi ca urmare a unor factori cum ar fi oscilaţiile puternice ale temperaturii, retehnologiozarea unor rafinării sau unele accidente. în Coasta de Est a SUA

rafinăriile prelucrează doar 1/3 din totalul cererii din această regiune, restul mărfii provenind din import. în totalul importurilor de produse petroliere, Coasta de Est participă cu 75%. Principalele zone din care sunt importate produsele petroliere sunt: Canada de Est, Insulele Virgine
Venezuela. în ceea ce priveste exporturile americane de produse petroliere, acestea pot fi apreciate

şi

ca marginale, destinaţia finală a lor fiind Extermul Orient. 61

Cвt priveşte exporturile SUA de ţiţei, acestea, după cum am mentionat mai sus, sunt
excepţionale, atвt din punct de vedere al preţurilor, cвt şi sub aspectul calităţii. Astfel, SUA exportă,

оn general, ţiţeiuri grele din Alaska care parcurg distanţe impresionante pвnă în Coreea de Sud sau Japonia, оncвt preţurile acestora să aibă vreo justificare economică. Astfel, preţurile lor urmăresc perfect tendinţa preţului la ţiţei. La fel ca şi în cazul ţiţeiului, se preconizase pentru anul 2010 o scădere a preţurilor la toate produsele petroliere în raport cu cele оnregistrate în anul 2001. Dacă vom compara insa preţurile produselor petroliere din 2003 cu cele preconizate a fi în 2010, nu se observă schimbări importante. 2.4. Comerţul cu produsele petroliere în Asia După scăderea economică inregistrată în anul 2001 şi revenirea majoră din 2002, majoritatea economiilor din Asia au intrat în anul 2003 cu un puternic sentiment de incertitudine atat în ceea ce priveste posibilitatea menţinerii creşterii economice, cвt şi a cadrului geopolitic. Principala оngrijorare este legată de impactul pe care războiul din Golf l-ar putea avea asupra regiunii, dar şi de intensificarea tensiunii în Orientul Mijlociu din ultimul timp. Razboiul din Irak posibil să aibă un impact mai mare asupra ţărilor asiatice dependente mult în dezvoltarea lor economică de schimburile comerciale cu străinătatea, atвta timp cвt cererile de consum pentru produsele lor au scăzut atвt în SUA, care absoarbe circa 50% din exporturile asiatice, cвt şi în UE şi Japonia. Astfel, creşterea economică în Asia ar putea fi menţinută teoretic numai dacă s-ar intensifica consumul intern în această regiune, fapt practic imposibil, dacă avem în vedere că acest consum constituie doar 24% din totalul consumului SUA de produse asiatice si, respectiv, 26% din consumul european. Mai mult, un studiu realizat de Goldman Sachs arată că o creştere de 5 USD/bbl pentru ţiţeiul Brent conduce la o diminuare cu 0,5% a cresterii medii în оntreaga Asie. Marea majoritate a tărilor din Asia au trebuit sa-şi revadă în 2003 estimările privind creşterile economice. Singapore a оnregistrat o creştere economica de doar 3,8% faţă de 4,7%, creştere preconizată a se realiza. La fel şi în cazul Malaeziei, Coreii de Sud şi a Indoneziei, prima realizвnd o creştere economica de doar 4,7% faţă de 5,2% preconizată, a doua – o creştere de 5% faţă de 5,6% estimată, iar ultima avвnd o creştere de doar 3,6% faţă de 4% previzionată. Singura ţară care şi-a menţinut creşterea economica a fost China cu 7,5%, aceasta permiţвndu-i să atenueze impactul razboiului cu Irakul şi să contrabalanseze scaderea exporturilor. Оn ceea ce priveşte Tailanda şi Filipine, în aceste ţări s-au inregistrat creşteri economice, mai mari cu 0,1 puncte procentuale faţă de cifrele previzionate, la nivelul de 4,1% si, respectiv, 3,9%. Acest fapt s-a realizat ca urmare a cresterii consumului în Tailanda, în timp ce în Filipine, care nu

62

este foarte dependentă de exporturi, stocurile externe nu economice.

şi-au lăsat amprenta asupra creşterii

Analiza structurii importurilor de ţiţei în Asia de Nord Est (NEA) Consumul de ţiţei în NEA, în anul 2000, a atins nivelul de 13,4 mil.bbl/zi, reprezentвnd circa 65% din totalul consumului din zona Asia–Pacific, şi circa 18% din consumul mondial de ţiţei. Оn urma cresterii consumului de ţiţei de import din China, derivată din dezvoltarea economică
оnregistrată în această ţară, NEA se aşteaptă să devină principala regiune de consum de ţiţei.

Consumul de ţiţei la nivelul primelor 3 state din NEA – Japonia, China şi Coreea de Sud – se preconizeaza să depaşească pвnă în 2010 consumul european (15,0 mil.bbl/zi) (tab. 19).
Tabelul 19 Consumul de ţiţei în NEA (mii bbl/zi)
Ţara Japonia China Coreea de Sud NEA La nivel mondial Consum оn 1999 5,5 4,3 2,0 3,2 74,9 2005 5,6 5,3 2,5 250 85,1 Previziuni. Rata creşterii economice anuale, % 2010 5,7 6,7 2,8 2,8 95,0 2015 5,9 8,5 3,1 3,1 106,9 2020 5,9 10,4 3,3 3,3 119,6 1999-2020 0,25 4,30 2,41 2,41 2,25

Sursa: EIA, International Energy Outlook, 2001.

Tendinte şi previziuni privind importurile de ţiţei în NEA China este singura ţară producătoare de ţiţei in cadrul NEA. Cu toate acestea, ţara a devenit net
importatoare de petrol în anul 1996, producţia internă оnregistrвnd o stagnare, iar cererea de petrol

s-a intensificat, ca urmare a creşterii economice.
Оn conformitate cu previziunile EIA, producţia internă de ţiţei a Chinei va fi, în cel mai bun caz,

mentinută la nivelul de 3,2 mil.bbl/zi, dacă nu va оnregistra uşoare scăderi pвnă în anul 2020. Astfel,
estimările facute de EIA arată că producţia de petrol a Chinei va fluctua оntre 2,9 şi 3,2 mil.bbl/zi

pвnă în anul 2010 şi оntre 2,7 şi 3,3 mil.bbl/zi pвnă în 2020. Creşterea cererii pentru ţiţeiurile din import în cadrul NEA va atinge nivelul de 10,4 mil. bbl/zi
оn anul 2010, o creştere cu 28% faţă de nivelul actual de 8,1 mil.bbl/zi, iar NEA va deveni piaţa cu cea mai mare creştere a cererii de ţiţei. Creşterea cererii de ţiţeiuri importate de NEA se datorează,

оn principal, cererii de import de ţiţei din China, care оnsumează 81% din totalul cresterii, ce se va inregistra în 2010. Cererea mondială de ţiţei este previzionată să crească anual cu 1,4–1,5 mil. bbl/zi, în medie, în perioada 2000-2010, din care 12-13% se datorează Chinei (tab. 20). 63

7 Fosta URSS 3.8%. Previziunile făcute de EIA.(mii bbl/zi) Ţara An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Japonia 4148 4101 4154 4220 4247 4271 4288 4225 4164 4101 4078 China 788 993 1164 1491 1668 1832 1969 2141 2191 2453 2637 Coreea de Sud 2408 2420 2433 2394 2394 2394 2423 2451 2479 2507 2637 Taiwan 781 1046 1072 1109 1109 1109 1109 1109 1109 1128 1158 Total 8125 8560 8823 9214 2418 9606 9789 9926 10043 10189 10408 Sursa: ESAI (Energy Security Analysis Inc.7 14. adică o dependenţa de peste 79%.3%. de la 80% în anul 2005 la 85% în anul 2010. a Chinei – 38.3 14.).0 1.7 10. ceea ce confirmă datele din tabelul 21.5 25.E.A.7 10.4 Orientul Mijlociu 85.0 18. Se estimează că pentru оntreaga regiune Asia-Pacific va creşte rata dependenţei de importurile de ţiţei ce provine din Orientul Mijlociu.0 100. dar şi creşterii ponderii petrolului din Orientul Mijlociu pe piaţa internaţională.5 0.9 în TOTAL 100.7 11. avвnd în vedere creşterea ponderii cererii de 64 .3 61.0 Notă: Datele din tabel au fost colectate din Blackwell World Oil Trade.0 100. Datele pentru Coreea de Sud au fost preluate din publicaţiile Korea Oil Corporation „Statistics of Oil Demand and Supply ”.0 100.8 26.8 Africa 0.3 1. IEO în 2001 denotă că importurile Chinei de petrol din Orientul Mijlociu vor creşte pвnă la 5.3%.6 Asia-Pacific 11.5 Europa 0.bbl/zi în anul 2020.7 mil. Această marire a dependenţei Chinei de Orient va conduce inevitabil la mărirea ratei dependentei intregii regiuni a Orientului.114.0 7. parţial datorită faptului că vor creşte importurile Chinei.9 38.0 100.5 2.6 80.bbl/zi din totalul de 6.3 12. Taiwan – circa 62%. p. 2000.1 4.3 mil.3 45. British Petroleum 2008.4 0. a Coreei de Sud – 72.Tabelul 20 Previziuni privind cererea de ţiţei din import la nivelul principalelor tari N. Importurile Japoniei din această regiune în 2007 au constituit 80.1 19.8 72.0 100. Tabelul 21 Originea importurilor de ţiţei ale NEA pe regiuni (%) Regiunea 1999 Japonia 2007 1999 China 2007 Coreea de Sud 1999 Taiwan 1999 America 1.7 0. 1992.8 3.2 12. Structura regională a importurilor de ţiţei în cadrul ţărilor NEA Оn ultimile decenii a crescut dependenţa ţărilor NEA de importul de ţiţei ce provine din Orientul Mijlociu.

Ţările net producătoare sunt Olanda. Statele-membre ale Uniunii Europene se pot оmpărţi.5. p. Tratatul asupra Uniunii Europene stipulează că piaţa este mijlocul cel mai bun de a obţine o alocare eficientă a resurselor. unele importe pentru a acoperi necesitatea internă. p. Marea Britanie. Politicele energetice urmăresc în primul rвnd deschiderea pieţei comune de energie. Asigurarea ţărilor Uniunii Europene cu resurse petroliere Spre deosebire de SUA. net importatori şi categoria specială a ţărilor coeziunii [118. 2. această dependenţă fiind totuşi diferită de la stat la stat. integrarea statelor-membre neinflaţioniste. din punct de vedere al surselor de energie primară. Sursele energetice sunt repartizate neuniform pe teritoriul Uniunii Europene. care deţine aproximativ 70% din totalul rezervelor urmat de zăcămвntul de la Placid. Danemarca. în Japonia. Polonia.). fiind nevoite să şi promovarea creşterii economice durabile şi 65 . rata dependenţei de importurile de ţiţei din Orientul Mijlociu va continua să cresca pe masura ce ponderea acestuia se va mări pe piaţa petrolului (tab 22). ţări fiind asigurate оntr-o oarecare măsură.104-109]. Principalul zăcămвnt este cel din Groningen. Tabelul 22 Previziuni privind cererea de ţiţei din import la nivelul principalelor ţări NEA (mii bbl/zi) Ţara An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Japonia 4148 4101 4154 4220 4247 4271 4288 4225 4164 4101 4078 China 788 993 1164 1491 1668 1832 1969 2141 2191 2453 2637 Coreea de Sud 2408 2420 2433 2394 2394 2394 2423 2451 2479 2507 2637 Taiwan 781 1046 1072 1109 1109 1109 1109 1109 1109 1128 1158 Total 8125 8560 8823 9214 2418 9606 9789 9926 10043 10189 10408 Sursa: ESAI (Energy Security Analysis Inc.114. a reuşit să găsească şi să pună în exploatare mari zăcăminte de gaze naturale în Marea Nordului. în trei categori: net producători.petrol a Chinei cu mai mult de 80% din totalul creşterii cererii de petrolul în NEA. iar altele aproape că sunt lipsite de aceste resurse. Olanda. la fel ca şi în cazul Japoniei. iniţiind o vastă activitate de prospectare. Ca urmare a acestui fapt. Norvegia. producţia a crescut simţitor. Coreea de Sud şi Taiwan. statele din UE sunt dependente mult de importurile de ţiţei. Olanda devenind cel mai mare producător de gaze naturale dintre ţările UE.

Cele mai importante sunt cele de la Brent. Primul zăcămоnt de gaze naturale descoperit a fodst cel de la Cod.5 milirde m în 1994. Prin punerea în exploatare a acestor zăcăminte. Ca unul dintre principalii actori în politica europeană. Aachen. Cea mai mare parte de producţie este obţinută din cвteva bazine cum sunt: Bazinul Scoţiei. dar оntr-o cantitate mai mică decвt Olanda. Rezervele sale de petrol sunt concentrate оn sectorul britanic al platformei continentale a Mării Nordului. în timp ce producţia de energie nucleară creşte relativ оncet. în 1979 оncepe exploatarea unui alt zăcămвnt. Diversificarea surselor de energie şi siguranţa alimentării sunt două din preocupările majore ale statului german. Magnus. Necesarul de petrol şi-l acoperă în proporţie de 98% din resursele interne. Franţa şi Italia. cel de la Statford. Franţa şi Italia. cel de la Frigg pe care-l оmparte cu Marea Britanie (60% din rezerve revin Norvegiei). Norvegia efectuează intense explorări pe platforma submersă a Mării Nordului. Saar. versanţii Munţilor Apenini (Yorkshire. Statford. deţine rezerve mari de cărbune şi aproape în оntregime de calitate superioară. Sachsen. Descoperirea. Frigg. Politica de energie nu este uniformă în ce priveşte organizarea şi implicarea autorităţilor guvernamentale. Ţările net importatoare sunt Germania. Producţia de cărbune a scăzut în ultimii ani. Auk. Piper. de asemenea. bazinul din nord-estul ţării cu centre de extracţie la Durham. Marea Britanie necesită o analiză mai amplă a sectorului său de energie. a unor importante zăcăminte de gaze naturale în Marea Nordului (cca 702 miliarde m ) a făcut ca această sursă de energie să joace un rol 3 din ce în ce mai mare în industria energetică a Marii Britanii. Saxonoturingian. Оncepвnd cu anul 1966. Cele mai importante zăcăminte de gaze naturale se află la West Sole. 3 Eldfisk. Marea Britanie. Germania este în acelaşi timp un important producător şi transportator de energie în UE. Ninian ş. Nothumberland. Nottingham. identificвnd pe lвngă importante zăcăminte de petrol şi оnsemnate zăcăminte de gaze naturale. Petrolul se extrage din cвmpurile: Ekofisk. Josefine etc. Producţia de petrol este mult prea mică pentru a face faţă solicitărilor interne. Leman. Germania este un importator de gaz (78% din necesar în 1994) şi petrol (99% din necesar).. de aceea se recurge la import. Rezervele de cărbune sunt extrase din bazinele Rurh. Оn 66 . sudul Ţării Galilor (Wales). Norvegia a reuşit în scurt timp să obţină o producţie de peste 27. în ultimele decenii. unde petrolul extras este transportat prin conducte spre centrele de prelucrare. Cottbus şi Koln. de unde se extrage mai ales antracit la Cardiff şi Swasea. Norvegia.a. Rezervele de petrol sunt concentrate în majoritate în nordul ţării. în 1977 a fost pus оn exploatare unul dintre cele mai bogate zăcăminte naturale din lume. alături de Germania. Sheffield).Danemarca este un exportator de gaze naturale. Marea Britanie este un alt producător şi exportator de energie.

în mare parte. Pau. dar mediului.1 a competiţiei. cu implicaţii a factorilor de decizie: necesitatea planificării pe termen lung şi a utilizării unor investiţii imense. scăderii producţiei Marii Britanii de la 126. Importă aproape în totalitate petrolul şi alţi combustibili de care are nevoie şi peste 75% din cărbune. Politica Uniunii Europene în asigurarea cu energie se bazează pe 3 principii: obţinută din resurse regenerabile către anul 2010. Această creştere s-a datorat producţiei interne. Italia este săracă în resurse energetice şi importă din Algeria cea mai mare parte din gazul şi de protecţia necesar. această reducere datorвndu-se. Pentru ţările Uniunii Europene se constată că nu există o siguranţă de aprovizionare cu energie electrică de la ţările-terţe. a apărut necesitatea siguranţei surselor de aprovizionare. preocuparea membrilor Uniunii Europene a fost să оntreprindă acţiuni comune pentru a reduce dependenţa de importurile de petrol. unde se remarcă centrele Lacq.7 mil. Franţa este оn permanenţă preocupată de extinderea acestei surse de energie. Rusia etc.Marcet etc. Оn anul 2001.5 mil. Consiliul UE a elaborat un program al obiectivelor energetice cu termen de realizare în 1995. Zona Mării Nordului.bbl/zi (o scădere cu 6. cel de-al 3-lea producator din Europa de Vest (după Marea Britanie şi Norvegia). precum şi a scăderii producţiei Danemarcii. respectiv bazinul Valanciennes-Pas de Clais şi cel al Moselei (Lorona). iar combustibilii fosili pentru producerea electricităţii provin adesea dinafara Uniunii.sectorul cărbunelui şi al energiei nucleare statul are un rol major. dar producţia internă se menţine la un nivel scăzut. Оnsă abia în 1986. cu 4% pвnă la 17. dar mai ales intensificării 3 în importului din Algeria. St. Astfel. Franţa оşi asigură producţia de cărbune mai ales din bazinele situate în partea nordică a pe exploatarea zăcămintelor din zona Pirineilor şi din teritoriul naţional al Mării Nordului. Franţa este un importator net de energie. Principalele exploatări se fac în sudvestul ţării. în timp ce sectorul petrolului este guvernat de regulile pieţei libere. în perspectivă Franţa contează 67 . Sursele regenerabile pot atinge nivelul de 12% de energie primară ţării. Un fapt edificator în acest sens оl reprezintă оnsăşi creşterea continuă a consumului intern de gaze naturale de la 4 miliarde m în 1960 la 3 peste 31 miliarde m 1980. fiind astfel şi ţara de tranzit a gazului algerian spre Europa. Deşi producţia de gaze naturale este relativ scăzută. Italia este preocupată în special de creşterea eficienţei energetice. Olanda. în acelaşi timp.bbl/zi la 117.9%).5% faţă de nivelul оnregistrat cu un an оnainte. securităţii şi protecţiei mediului. productia UE de ţiţei a scăzut cu 6. Dependentă de importurile energetice. Franţa deţine rezerve de petrol şi gaz. toate industriile energetice au două caracteristici comune. După şocul petrolier din 1973.

Petrolul şi industria petrolieră în Romвnia.70% în anul 2000 la 22.5% în anul 2001.tone). chiar dacă ponderea acestora a scăzut în totalul importurilor UE de la 31.1% în anul 2000 crescut de la 22% în anul 2000 la 22.4%. crearea a 515000 de noi locuri de muncă. reducerea cu 16% a emisiilor de CO2.mil. Importurile extra-comunitare au scăzut.7 mil. • a promova competiţia liberă pe piaţa energetică europeană sectorul energetic. a crescut şi ponderea importurilor din Europa de Est de la 19. în anexa 13 sunt prezentate rutele principale de import a ţiţeiului în Uniunea Europeană. găsim formulate următoarele principii majore [17. De asemenea. euro. Оn prezent în cadrul Uniunii Europene se remarcă o intergrare sporită a sistemelor energetice ale ţărilor–membre. ponderea ţiţeiurilor din Africa a şi Apropiat. 7). principalii furnizori de ţiţei ai UE sunt ţările din Orientul Mijlociu la 27. 68 şi şi plasarea forţei de muncă în .21]: • sectorul energetic este o verigă integratoare a statelor europene. • a forma o piaţă liberă energetică europeană în baza sectoarelor energetice naţionale.tone. tone.4% din totalul importurilor în anul 2001 faţă de 22. în acest scop vor fi alocate investiţii de 266 mlrd. aceasta a exportat mai puţin ţiţei în UE (21. în anul 2001 faţă de anul 2000 cu 0.5%. Perioada interbilică оnregistrează producţia record de 8. actualmente supuse unor reglementări ale statelor–membre. • a proteja mediul оnconjurător. în ceea ce priveşte ceilalţi furnizori de ţiţei.9 mil. în „Cartea Albă”. Beneficiile acestor investiţii vor include: o reducere cu 19% a importului de energie şi riscului securităţii aprovizionării.90% în anul 2000). în care este expusă politica energetică a UE către anul 2020. pвnă la 499. Conform studiilor respective s-au estimat contribuţiile ţărilor-membre ale UE în atingerea acestui scop (fig.7 mil. cu o pondere de 99. se asamblează prima instalaţie de rafinare. ceea ce depăşeşte оnţelegerile de la Kyoto cu 12%. Referitor la Norvegia. p. de asemenea. La fel ca şi în trecut. Оncă de prin anul 1640 în Ţara Romвnească sunt atestări privind folosirea ţiţeiului.2% în următorul an (o creştere cu 110. Extracţiile erau concentrate în zona Plahovei – Bazinul Tazlăului. • a implementa măsuri de securitate în aprovizionarea UE cu resurse primare energetice energie. Producţia de ţiţei a Romвniei în 1980 a fost de 10 718 mii tone şi a scăzut pвnă la 6 676 mii tone în 1993. Оn Carta Europeană a energiei s-a fixat pentru anul 2010 să acopere din sursele regenerabile energetice 12% din cererea finală de energie. în acelaşi an este iluminat cu petrol lampant oraşul Bucureşti. lвngă Ploeşti.bbl/zi. în 1857 la Rifov.50% în anul 2001.

1996 2000 2010 2020 Cerere de resurse de energie primară. Arealul Subcarpatie dintre Valea Buzăului şi Valea Dвmboviţei.40 35 30 25 20 15 10 1990 2010 5 Ita Ol lia and Po a rtu ga lia Sp an ia M Su ar ea ed B ia rit an ie Au st ria Be Da lg ne ia m ar ca Ge rm an ia Gr ec ia Irl an da 0 Fig.din Rom\nia .0 1701 9. „Tehnica-INFO”. Surse regenerabile de energie. 1999. Brazi.a. Zona Platformei Moesica şi Zona Cвmpiei de Vest. 69 . în viitor va creşte gradul de dependenţă de 1203 7.3 2. [33.4 .pentru producţia internă 10 US$ 2. Teleajen.5 2.din import 10 GJ 561 814 Costurile totale.7 5.48. Rafinăriile de la Teleajen. Şi totuţi. pentru a acoperi necesarul intern s-au importat 10-15 mil.7 Sursa: Energii neconvenţionale curate.50. tone. Principalele zone a rezervelor de petrol în Romвnia sunt: Subcarpaţii Moldovei. tone anual. Оn Romвnia există capacităţi de rafinare mari la Năvodari-Capul Midia.7 mil. Cвmpina. Piteşti.7 . idei novatoare.7 Dezvoltarea sectorului energetic al Romвniei în perspectivă necesită implementarea anumitelor programe. Tabelul 23 Evoluţia cererii de energie primară în Romвnia U. 7. în opinia specialiştilor. 6 6 6 6 6 6 ţară importatoare de energie primară pe fondul scăderii resurselor interne de ţiţei şi gaze naturale. Braşov. Ploieşti.pentru resursele din import 10 US$ 2. 10 GJ 1753 1971 2355 2836 din care: 10 GJ 1192 1157 1152 1135 . ş. din care: 10 US$ 5.M.6 6.1 6. Arealul Subcarpatic dintre Dвmboviţa şi Jiu. Producerea energiei regenerabile în anul 1990 şi către 2010 de către ţările UE (оn M toe/an) Sursa: Ambros T.7 2. Platforma continentală a Mării Negre etc. Rвmnicu Sărat sunt profilate pe producerea de lubrefianţi. Romвnia este o import (tabelul 23). p.: Ed. 1998. Producţia de petrol în 1994 a fost de 6. Oneşti. –Bucureşti.6 3. p. concepţii ştiinţifice în orientarea evoluţiilor viitoare. Braşov. –Ch. p.49-50].

e. iar pвnă în 2010 va spori la circa 180 mil.bbl. Majoritatea exporturilor ruseşti de ţiţei şi produse petroliere s-au realizat prin terminalele petroliere din porturile Mării Baltice şi ale Mării Negre (оn principal. bbl/zi. Această tendintă a fost menţinută şi după destrămarea URSS şi constituirea CSI. care are o capacitate de 1. ţărilor din CSI.c. şi va fi de circa 370 mil. O creştere a preţului ţiţeiului URAL cu 1 USD determină creşterea veniturilor cu aproape un 1 mlrd. Astfel. în 2010.shtml август 2006 // Exporturile de ţiţei pentru Rusia constituie resursa-cheie în realizarea venitului său intern. Astfel. prin conducta Drujba. Rusia căutвnd alternative pentru dezvoltarea unor noi rute pentru exporturile sale.0 Sursa: Капустин В. Prelucrare mil.t. Проблемы развития нефтепереработки в России. http://www. Totodată.54 mil. ca urmare a unor probleme economice majore. în 1995. nivelul producţiei atins оn1990 a fost de doar de 11.5 KТN-ВР 78 43 1.bbl/zi. dar şi din Tuapse şi Odesa). exportul de ţiţei s-a păstrat la nivelul de circa 80 mil.c. în comparaţie cu 173 mil. p.bbl/zi. iar din 1997 s-a reuşit stoparea declinului. 16). celelalte 10 Sumвnd datele prognozelor şi оncă două ţări (Uzbekistan şi ţări considerau asigurarea cu resurse energetice o problemă majoră în securitatea lor economică (vezi anexele 15. KTN –BP. Rolul Rusiei şi altor ţări din CSI în producţia şi exportul produselor petroliere URSS a fost cel mai mare producător de ţiţei.oilcapital. După descompunerea Uniunii Sovetice.bbl/zi.t. [84.8 Rosnefti 75 22 3.t.USD. permite acestei tări să efectueze direct exporturile de ţiţei.bbl/zi.t.2 mil.c. Tabelul 24 Volumul producţiei petroliere a celor mai marui companii din Rusia în anul 2005 Compania Extragere. ОАО «ВНИПИнефть». Turcmenia şi Kazahstan) în 1995 erau exportatoare Azerbaidjan) se autoasigurau cu resurse energetice. sistemul de conducte Baltik care a оnceput să opereze în decembrie 2001.t.5 Surgutneftegaz 64 16 4.46 mil. fară a mai apela la porturile estoniene. în 1989 s-a inregistrat un declin pвnă la 12. productia inregistrвnd pentru prima data după 8 ani o creştere pвnă la 7. Rosnefti şi Surgutneftegaz (tabelul 24). Datorită producţiei în creştere şi faptului că traficul navelor petroliere prin strвmtoarea Bosfor este foarte intens. reprezentвnd circa 25% din veniturile Guvernului. aceste rute au оnceput să fie supra-solicitate. din fostele 15 republici numai trei ţări independente (Rusia.6. t. reiese că exportul net al resurselor energetice primare în total din această regiune în anul 2000 a constituit 270 mil.56 mil. Rutele de export. letone 70 şi .e.e. în 1986 s-a atins o creştere a producţiei pвnă la nivelul de 12. la ora actuala.3 mil.95 mil.t. Extragere/Prelucrare Lukoil 86 57 1. Novorossiisk.2. iar оn 1987 – pвnă la 12. Cele mai mari companii petroliere în Rusia sunt: Lukoil. în 1995 – de 7.bbl/zi.4 mil. mil. 8-13. în perioada 1975-1983 această ţară sporindu-şi producţia cu 26%.ru/edition/technik/archives/technik/technik_04_2006/96640/public/96662. de asemenea..

care să fie legat de cвmpurile petroliere din . avвnd în vedere cererea mare a primelor pieţe. Astfel. UE şi-a propus sprijinul în dezvoltarea rezervelor de petrol contra unui acord de furnizare de ţiţei pe termen lung. Astfel. după SUA şi China. Discrepanţa majoră оntre preţurile interne (acestea sunt în jumatate faţă de preţurile de export) şi cele de export la ţiţei. partial sau integral de ei. De fapt. Оn momentul de faţă. 71 şi Adria.5 mlrd.400 km a unei reţele deja existente.lituaniene. Оnsă. pe de o parte. odată cu dezvoltarea cвmpurilor petroliere din Siberia de Est şi de Vest. la Summitul comun UE – Rusia pe tema resurselor energetice. precum şi a celor de pe insula Sahalin.primul proiect vizвnd China este estimat la circa 2. în 2001 spre acete state se scurgeau doar 14% din totalul exporturilor de ţiţei. finanţate. Franţa. Destinatia exporturilor. în anul 2001 Rusia a exportat în spaţiul CSI doar 680. Оn octombrie 2000. majoritatea exporturilor ruseşti au ca destinaţie finală tări din Europa de Vest. în timp ce în afara acestuia s-au оndreptat circa 4. o serie de companii private оncearcă să combată poziţia de monopol a firmei de stat Transneft în transportul exporturilor. exportatorii ruşi de ţiţei şi-au orientat exporturile spre Europa de Vest.bbl/zi. Оncepвnd cu 1991. Mai mult. Deci. care să transporte ţiţeiul către Japonia – cel de-al doilea mare importator mondial. va permite realizarea unor exporturi importante spre SUA Оn viitor sunt proiectate conducte. din Irkutsk spre Daqing. dar şi spre Japonia şi China. Polonia. Italia. ceea ce se va traduce оntr-o intensificare a exporturilor rusesti de ţiţei către UE Exporturile Rusiei în Asia sunt preconizate să se intensifice foarte mult оntr-un viitor apropiat. cum ar fi Marea Britanie. concomitent cu conectarea acestora la conductele Drujba Siberia de Vest. Dacă în 1992 circa 47% din exporturile Rusiei erau orientate spre celelalte state CSI. Ungaria şi cele din spaţiul CSI).23 mil.USD şi se referă la extinderea cu 2.000 bbl/zi. precum şi asigurarea unei plăţi cash a ţiţeiului. petroliştii din Rusia оnclină să speculeze pe marginea faptului că răzvoiul din Golf ar putea afecta dezvoltarea acestor proiecte. Mai mult. China. conducta Drujba şi Adria din Croaţia permit exportatorilor ruşi să aiba acces direct la porturile din Marea Adriatică (portul Omisalj). Germania şi Spania. marginalizвnd pieţele pe care le-au controlat altădată (cele din Europa de Est – Romania. construirea unui terminal petrolier în Murmansk. precum şi garantarea plăţii în valute forte determină producătorii ruşi sa-şi desfacă producţia la export. prin dezvoltarea unor proiecte de conducte proprii. autorităţile ruse declară că modificările din politica de export a Irakului ar putea impulsiona cererea de ţiţei pe piaţa mondială. cel de-al treilea mare consumator mondial. pe de altă parte. Rusia urmăreşte realizarea a 2 proiecte alternative: .

via Rusia. inclusiv sitemul Baltic de conducte. Angola etc. care să ocolească China. Relaţiile Rusiei cu OPEC.000 bbl/zi.000 bbl/zi. oferind la export produse petroliere rafinate. exporturile ruseşti de ţiţei s-au intensificat. dar nu include sistemul de conducte CPC (Caspian Pipeline Consortium). Tranzitele ţiţeiului Exporturile de ţiţei din Kazahstan via Rusia. prin portul rusesc de la Marea Caspică –Mahacikala. în acelaşi timp. Dar şi aceste bariere au fost depăşite de către firmele petroliere care s-au orientat spre sistemul intern de rafinare.800 km. acestea necăzвnd sub incidenţa taxelor vamale. Recent. Acest proiect vizeaza construcţia unei conducte de circa 3. guvernele Rusiei şi a Kazahstanului au incheiat un acord prin care i se permite Kazahstanului să transporte prin sistemul rusesc de conducte pвnă la 350. Aceste două proiecte vor permite Rusiei să devină un puternic furnizor de ţiţei in Asia–Pacific. guvernul a abrogat plafonul stabilit. Oricum. urmвnd astfel politica promovată de alte state petroliere cum ar fi Mexic. Kazahstanul a expediat ţiţei la export în 2001. Kazahstanului o cotă de 100. Prin acesta din urmă. în anul 2001 Kazahstanul a exportat. guvernul rus s-a angajat în anul 2002 să reducă producţia şi. Deşi nu este membră a OPEC. оn jur de 270. USD. care este legat de Baku (ce este capătul unei conducte cu o capacitate de 100. forţвnd guvernul să introducă taxe vamale la exportul de ţiţei. Cu toate aceste angajamente.000 bbl/zi. alocвnd. avвnd cap conducta – Nakhodka şi va traversa Marea Japoniei. оnaintea Arabiei Saudite.cel de-al doilea proiect vizează Japonia. pвnă la 150. Oman. fie la sistemul de conducte Baltic. respectiv. apoi prin sistemul Transnefti adus fie la conducta Drujba. Norvegia. rămвne de văzut dacă dezvoltarea acestor proiecte va ajuta Rusia să devină cel mai mare exportator de ţiţei din lume.000 bbl/zi) – Novorossiisk. Acest acord nominează conductele din sitemul Transnefti. fiind estimat la circa 5. Оn decembrie 2001. via Rusia. Atвt Japonia. dar şi a unor cercuri din afara tării.2 mlrd. Rusia a participat la extinderea capacităţii conductei Atyrau-Samara pвnă la 300.000 bbl/zi în sistemul de conducte Baltic.000 bbl/zi în anul 2002. în anul 72 . care deţine cele mai mari zăcăminte din lume. conducta Baku-Novorossiisk. La presiunea exportatorilor ruşi. portul Mahacikala. pentru a-si diversifica sursele de aprovizionare cu ţiţei. exporturile sale de ţiţei. cea mai mare parte a acestei cantităţi fiind pompată prin conducta AtyrauSamara. cвt şi China sunt gata să participe la finanţarea acestor proiecte.. conducta Atyrau-Samara.

De asemenea. AIOC (Azerbaidjan International Operating Company). acest produs fiind crucial în definirea strategiilor naţionale de dezvoltare. de asemenea. modernizarea rafinăriilor din America de Nord şi Japonia. iar. Prin sistemul de conducte al Transnefti au fost transportate zilnic circa 300.000 bbl/zi. Exporturile de ţiţei azer via Rusia. pe de alta parte. Mai mult. avвnd în vedere refuzul Rusiei de a conecta ţiţeiul turkmen la conductele Transnefti. Exporturile turkmene de petrol se desfăşoară. care are оn exploatare cele mai bune cвmpuri petroliere din porţiunea de Mare Caspică. această ţară este obligată sa-si exporte ţiţeiul cu ajutorul căilor ferate. Exportatorii din reguinea caspică au importante opţiuni de export.000 bbl/zi. deci mai scumpă (de 7 ori mai scumpa decвnd cealaltă conductă). ce pot substitui parţial fluxurile comerciale cu petrol ale Orientului Mijlociu în Asia şi Europa. via Rusia. prin pomparea prin conducta Baku-Supsa (Georgia). Оn ultima sută de ani petrolul a constituit unul dintre cele mai importante bunuri comercializate. Mexic şi Alaska. prin conducta Baku-Novorossiisk au fost expediate la export peste 46.2002. Asigurarea securităţii surselor de aprovizionare cu petrol se traduce şi prin dezvoltarea unor proiecte majore de investitii în tări cum ar fi Rusia. El reprezintă elementul esenţial al puterii naţionale. dar şi a politicii mondiale. exporturile azere via Rusia prin această conducta au fost mai mici de 10.000 bbl/zi în anul 2000. dar şi o fortă decisivă în afacerile . dezvoltarea extracţiilor petroliere în Arctica etc. reducвnd valoarea ţiţeiului azer. ce aparţine Azerbaidjanului. Оn anul 1996 Rusia şi Azerbaidjan au semnat un acord interguvernamental cu privire la tranzitul ţiţeiului azer prin Rusia. extras din Marea Caspică (de origine fie kazahă. un factor major al economiei mondiale. in anul 2001. prin conducta Baku-Novorossiisk. Exporturile azere via Rusia se desfăşoară. în anul 2000 prin această conductă fiind pompate la export circa 50. aceeaşi rată menţinвndu-se şi în anul 2002. s-au expediat circa 400. avвnd în vedere că aceasta este mai lunga. un focar crucial pentru razboi internaţionale.000 bbl/zi de ţiţei kazah. prin conducta Baku-Novorossiisk. care să poată prelucra ţiţeiuri grele şi sulfuroase. Rusia face manevre pentru a deveni actorul principal în explorarea. Cu toate acestea. in terminalul Novorossiisk toate ţiţeiurile se amestecă.000 bbl ţiţei. оn principal. dar Rusia speră să devină principala rută de tranzit pentru ţiţeiul din Marea Caspică. Exporturile de ţiţei turkmen via Rusia. dezvoltarea extracţiilor petroliere în Marea Nordului. în principal. fie azeră). au fost expediate оn anul 2002 circa 750. a decis să ocolească Rusia. Conluzii. 73 şi conflicte. Deci. dezvoltarea şi exportul de ţiţei din regiunea Mării Caspice. pe de o parte. AIOC este sceptică în a utiliza conducta Baku-Novorossiisk. în total.000 bbl/zi. Avвnd în vedere faptul că această conductă a avut probleme din cauza razboiului din Cecenia.

Orientul Mijlociu a fost zona de importanţă strategică pentru lumea vestică şi Rusia. iar costurile de transport sunt mai ridicate decвnd ale majorităţii concurenţilor. republică autonomă. SUA urmau să stabilească ce conductă vor utiliza pentru a exporta petrolul din Marea Caspică. dar şi orgoliile occidentale şi ruseşti.7. petrolul din Asia Centrală concentra în jurul sau eforturile ruse şi britanice. este şi ea o zona importantă de conflict оn Caucaz. Оn timpul razboiului rece. Asia Centrala. dornice să exploateze belşugul central-asiatic. aparţinвnd unor surse mult diversificate. religioase sau etnice. Tenghiz). costurile de producţie sunt mai mari decвt ale tărilor din Golf şi ale tărilormembe OPEC. mai ales dacă depozitele sunt maritime. Azerdbaidjan şi Georgia au avut o pozitie prooccidentală оncă de la declararea independenţei lor de sub tutela rusească оn1991. Moscova a stabilit relaţii bune cu separatiştii abhazi (Abhazia–republică autonomă în Georgia) şi cu armenii (aflaţi în conflict cu azerii pentru enclava Nagorno-Karabah. La mijloc se află ţările din Golf. aflandu-se în prezent sub influenta NATO. forţele armate ruseşti au intervenit pentru a pune capăt confruntărilor dintre partizanii şi adversarii fostului preşedinte cecen Dudaev. aşa cum s-a sperat la un moment dat. Azerbaidjan şi Kazahstan. apoi a urmat 74 . Tările vizate în dispută asupra petrolului caspic sunt: Georgia şi Cecenia. ca şi Orientul Mijlociu. ci mai degrabă ar fi o nouă Mare a Nordului. teritoriu azerbadjan locuit de armeni). Astăzi miza este aceeaşi. afirmвnd că „asumarea viitorului acestei regiuni este una dintre sarcinile ei pasionante”. au ajuns la concluzia că regiunea Mării Caspice este puţin probabil să devină. cu aproximativ 2–3% din producţia mondială. Cecenia. Totodată. direct interesate de a nu pierde controlul asupra pieţei petrolului. în prezent. Regiunea Caspică – оntre interese economice şi strategice Ultimele analize extrem de detaliate. care оşi dispută controlul asupra zăcămintelor de petrol din fostele republici sovietice şi asupra conductelor care transportă petrolul caspic. Оncă din secolul al XIX-lea. Administraţia de la Washington a decretat Caucazul „zonă de interes strategic american”. economice. este parte componenta a Rusiei. doar actorii au devenit mai numeroşi. Caucazul incită interesele. După criza cecenă din 1994–1995. importante atвt pentru bogaţia lor în petrol (Baku. avвnd la bază implicaţii politice.2. importante pentru tranzitul petrolului. un nou Golf. care о-si declarase unilateral independenţa în 1991. Pentru a contrabalansa această influenţă. Оnca din 1997. dar şi companiile petroliere internaţionale. s-a dovedit a fi o regiune instabilă. cвt şi ca zone de tranzit. dar mult mai mici decвnd cele din Marea Nordului sau ale proiectelor concurente din Rusia.

submina influenţa acesteia asupra petrolului din regiune. georgiene şi azere în cadrul unei alianţe regionale cunoscute sub numele de GUAM şi aflată sub egida Parteneriatului pentru Pace al NATO. cea mai puţin fezabilă.conflictul declanşat în iunie 1999 (care mocneşte şi în timpul de faţă). port turcesc la Marea Mediterană. în incercarea de a aduce petrolul caspic în Occident prin portul Constanta. neexistвnd nici un conflict de-a lungul ei. Principalele rute pentru petrolul din Asia Centrală sunt conductele: Baku–Novorossiisk (1998) şi Baku–Supsa (1999). SUA urmărind să recompenseze Turcia şi Georgia pentru orientarea lor vestică şi să evite exportul petrolului prin Rusia şi Iran. Conducta prin Romвnia a fost luată în considerare de Uniunea Europeana. un posibil conflict cu Macedonia оntre Grecia şi Albania şi lipsa de susţinere politică din partea unei puteri occidentale. Traseul prin Romвnia era cel mai scurt. aliatul strategic al Aceasta varianta s-a dovedit a fi cea mai lunga. care. la o conferintă internatională susţinută la Bucureşti оn1998. care sunt vulnerabile la toate frămвntările din regiune. avută în vedere de SUA оncă din 1997. Interventia militară promptă a Rusiei în Cecenia demonstrează intenţia Rusiaei de a mentine sub control fostele republici sovietice. 75 . principala rută de export pentru petrolul azer a fost supusă оntreruperilor din partea cecenilor. Cea mai disputată şi controversată rută a petrolului din Caucaz este conducta Baku –Ceyhan. cel mai ieftin (două treimi din lungimea conductelor existвnd deja). Decizia a fost una politică. Оn decembrie 1999. Conducta a fost deschisă după intense manevre militare de apărare efectuate de trupe ucrainene. beneficiind doar de sprijinul firmei italiene ENI. Ruta Baku–Supsa ocolea Cecenia insă evitвnd Rusia. cea mai costisitoare. fiind оn acelaşi timp supusă instabilităţii din Turcia (zona de conflict – Kurdistan) şi din Georgia. această conductă preferată de americani a fost aleasă pentru a transporta petrolul caspic pe pieţele occidentale. a lansat programul INOGATE. dar şi cel mai sigur. şi datorită vecinătăţii cu Turcia. cвt NATO şi Iran. problema Kosovo. ca alternativă pentru Baku–Novorossiisk via Groznвi. importante atвt pentru bogatia în petrol. Respingerea acestei variante s-a datorat unor circumstanţe nefavorabile: crahul din Bulgaria din 1998 (care a fost totuşi depăşit cu succes). Circulaţia prin conducta Baku–Novorossiisk. Una dintre conductele propuse pentru transportul petrolului caspic a fost şi cea care trecea prin Romвnia cu doua posibile ramificaţii: Constanţa–Serbia (Pancevo)–Croaţia–Slovenia–Trieste sau Constanţa–Ungaria–Slovenia–Trieste (punct-cheie de unde porneşte prima conducta din sistemul european de oleoducte – ADRIA).

Centre For European Policy Studies (CEPS). Caspian Hydrocarbous. în anul 2010.Оn noul context geopolitic. Dacă relaţiile americano-iraniene s-ar ameliora. Un lucru este cert: Rusia nu va admite divizarea Caucazului în zone de influenţă şi este iritată de cooperarea Georgiei cu statele-membre NATO. 18 şi şi aproximativ 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale. deoarece în ultima vreme s-a acordat atenţie оmbunatăţirii relaţiilor NATO– Rusia. este inceperea exploatării bogăţiilor Marii Caspice. care să facă legatură оntre Asia Centrală şi Europa. fiind considerat ultimul vast rezervor de energie al lumii. Bruxell. cu reale consecinţe pe plan social– politic şi militar. Următorii ani vor confirma dacă SUA va continua politica de sprijinire în exclusivitate a conductei Baku–Ceyhan şi işi vor asuma riscurile politice acestui oleoduct. Asia Centrală Transcaucazia ar putea avea posibilitatea de a exporta peste 100 milioane tone de petrol barili/zi . iar tensiunile din Caucaz se amplifică (de exemplu. feroviare (TRACECA). 76 . rămвne de vazut dacă NATO va interveni total în zonă. pentru a asigura accesul la resursele caspice.the Politicisation of regional pipelines and the Destabilisation of the Caucasus. Marea Caspica în timpul de faţă reprezinta cel de-al treilea mare depozit de energie. că în ultimul timp s-a activizat colaborarea ţărilor GUAM (Oreganizaţia pentru Democraţie şi Cooperare Economică). De menţionat. La samitul din 23 mai 2006 de la Kiev Preşedinţii Republicii Moldova. GUAM nu este o alternativă pentru CSI. 2000. оnsă este blocată de opoziţia politică a SUA. aceasta оnsemnвnd aproximativ 2 milioane 18 Terry Adams . Оn contextul în care nici una dintre conductele existente şi nici cea proiectată (Baku-Ceyhan) nu sunt sigure. conductele şi oleaductele din Regiunea Caspică O importantă miză economică a acestui оnceput de mileniu. Georgia şi Azerbaidjan au semnat un protocol privind realizarea Acordului de creare a Zonei de Liber schimb оntre state. atunci sar putea face pasul urmator de către companiile petroliere americane. dar şi de participarea ei la proiectul şi maritime oleoductului Baku–Ceyhan. deţi este puţin probabil. Cecenia). mai ales după ce a sprijinit crearea organizaţiei satelit GUAM. Ucraina. care ar fi interesate să accelereze destinderea şi financiare implicate de construirea politică dintre cele două ţări. Cealaltă conductă prin Baku (Baku–Neka) pare a fi cea mai raţională. Drept obiectiv de bază al GUAM este declarat reglementarea conflictelor teritoriale. UE a iniţiat un amplu program de dezvoltare a unor coridoare de transport paneuropene rutiere. după Golful Persic şi după Siberia rusească. Resursele de petrol.

estimarea acestora variind оntre 95–117 miliarde de barili. Expertii economici apreciază оndeosebi modul în care a fost folosit ajutorul financiar extern privind sectorul energetic. vom observa că sunt diferite puncte aproape egal distribuite pe mapamond. Aceasta indică. în care concentraţia acestor puncte denotă prezenţa unor rezerve semnificative de petrol. ideea fiind de construire a unei mari 77 . intensitatea conflictului juridic. Uzbekistan. şi compania de stat a Kazahstanului – 25%. de altfel. ruşi şi ţara caucaziană: Chevron – 40%. Este statul cu rezervele de petrol cele mai importante din regiune. Lukoil – 10%. din punct de vedere geometric. adică faptul că avem de a face cu trei module strategice: modulul rusesc. totalul asistentei financiare externe era de 331 milioane dolari SUA. pornind de la interesele globale şi neexcluderii consumatorilor prezenţi şi viitori de pe piaţă. Cele 22 de cвmpuri petroliere din această ţară – situate la nord-est de Marea Caspică şi în centrul ţării – totalizează rezerve de peste 15 miliarde de tone. o reglementare consensuală la nivel mondial. cu devierea în Azerbaidjan. Mobil – 25%. оnsă. Cel mai avansat proiect de conductă este cel care vizează transportul petrolului din Kazahstan оn Rusia prin sistemul de conducte rusesc TRANSNEFTI. Turkmenistan. Rusia fiind direct interesată оn rezolvarea acestor dispute economice. Pвnă la mijlocul anului 1999. Totuşi. Iran şi pвnă în sud. o concentraţie pe axă verticală nord-sud porneşte din Siberia de Vest şi merge intro linie aproape continua prin Asia Centrala. modulul central-asiatic şi modulul Orientul Milociu. o anumită zonă. limitвndu-ne doar la petrol (anexele 1 şi 2). zăcămвntul s-ar epuiza abia în 100 de ani. Dacă privim o hartă a lumii cu distributia resurselor de petrol şi gaze. respectiv Kazahstan. în Orientul Mijlociu. şi aici se poate asista la o оmpărţire a afacerii intre americani. Оntr-o viziune raţională. calificare ce implică un „condominium” al tuturor statelor. pe baza unei noi abordări care să оnlocuiasca clasica geopolitică. prin ceva ce am putea denumi geostrategie consensuală – ar putea fi raspunsul firesc şi raţional la sfidările viitorului imediat şi pe termen mediu. de către Comitetul pentru folosirea capitalului străin. bazвndu-se pe abordarea Mării Caspice ca lac international. realitatea geografică. a utilizat acest concept pentru a submina interesele principalelor ţări producătoare: Azerbaidjan. pe sub Marea Caspică. Turkmenistan. pвnă la Baku. dintre care 22 milioane au fost alocaţi sectorului energetic. 1) Kazahstan. Kazahstan.Rusia. rezervele dovedite cifrandu-se intre 15 –22 miliarde de barili în 2001. dar şi politic şi economic s-a mai diminuat mai ales de cвnd sectorul rusesc al Mării Caspice pare să fie bogat în petrol şi gaz. şi de aici spre beneficiarii europeni este respins cu hotărвre de Rusia. Astfel. Există. Proiectul unei conducte alternative. Oferta chineză pentru o conducta transcontinentală spre est va fi luata în calcul pe măsura extinderii producţiei de petrol în Kazahstan. Dacă se vor extrage 100 de milioane de tone pe an. mişcare coordonată.

ceea ce оnseamnă că. guvernul din Oman – 7 %.5 miliarde barili. va sosi anual această cantitate de petrol.5%. La aceeaşi dată. Centre For European Policy Studies (CEPS). Kaz Pipeline Ventures – 7% (JV Kazahoil. care să permită extractia la adвncimi mai mari de 200 de metri. Kazahoil – 19%. LukArco – 12. Proiectul presupune folosirea celor 752 km de conductă existenţi de la Tenghiz la Komsomolsk şi la Kropotkin şi a unei alte porţiuni de 258 km de conductă cu un diametru de 1000 mm de la Kropotkin la un alt punct de оncărcare a tankerelor. iar rezervele de gaze sunt оntre 500–800 miliarde metri cubi (2000). dintre care 5512 on-shore şi 1409 off-shore.5% (JV Lukoil. British Gas Terry Adams. 13 tancuri de depozitare. toate fiind conduse de o companie de stat Azneftemash. Compania petrolieră de stat a Republicii Azerbaidjan. Rosnefti Shell – 7. în trei rafinării: două оn Baku şi una în Sumgait. a fost creată în 1992 şi produce cea mai mare cantitate de petrol şi gaze. the Politicisation of regional pipelines and the Destabilisation of the Caucasus. Capacitatea actuala de rafinare este de 20 milioane tone pe an.000 metri cubi. rezervele totale de petrol ar fi de 17. 2000. cele aflate acum în lucru. posesoare de tehnologie modernă. fiecare cu o capacitate de 100. Un punct deosebit de interesant оl constituie faptul că peste 90% din rezervele estimate de petrol se gasesc în zona maritimă. оn general.75%%. existau 27 zone off-shore оn exploatare. Actionarii din cadrul CPC (Caspian Pipeline Consortium) sunt: guvernul rus – 24% (reprezentat de Lukoil. cinci dintre ele chiar lвnga portul Novorosiissk. 19 78 . Ea opereaza aproximativ 40 de zone petroliere. Caspian Hydrocarbous. fostul holding Munai Gaz). putвnd să ducă la o majorare anuală a exporturilor de pвnă la 30–55 milioane de barili pвnă în 2010. Bruxell. Infrastructura insuficientă şi de slabă calitate face ca prima urgenţă să o constituie construirea conductelor. la porturile estice ale Mării Negre. Oryx (SUA) – 1. Estimarea rezervelor petroliere este оntre 5–11 miliarde barili. Atlantic Richfield – SUA). Se preconizează că zăcămintele din Kazahstan şi Azerbaidjan (tarile cu cel mai mare potential în petrol din această zonă) vor produce aproximativ 150 milioane tone ţiţei anual. conform căreia. Noile depozite sunt. SOCAR. Amoco. Novorossiisk (Rusia) şi Supsa (Georgia). Rosnefti şi Transnefti).5%%. numarul sondelor active era de 6921. British Gas – 2%% şi Agip (Italia) – 2%% şi Agip au dobвndit dreptul exclusiv de negociere. 19 . 2) Azerbaidjan. fiind şi partenerul cel mai important al firmelor straine. ca şi cele proiectate. Chevron (SUA) – 1. Mobil (SUA) – 7. exploatate sau vor fi exploatate cu ajutorul unor firme străine. Urmează să fie construite 15 noi statii de pompare. iar în primele luni ale lui 2000. cele mai multe localizate în zone cu adвncimea mai mare de 200 de metri. Există o estimare a SOCAR (Societatea Natională de Petrol a Azerbaidjanului).5%. Peste jumătate din rezervele de gaze naturale se afla în zona Karaganda şi din 1995.facilitati de оncărcare lвngă portul rusesc Novorosiissk de la Marea Neagra.

dar neexplorate оncă. cu o posibilitate de ridicare de pвnă la 138 milioane tone. Оn prima jumătate a anului 2000. aflandu-se în exploatare din 1999. în apropiere se află alţi doi mari producători.34 milioane de tone (59%) . Au fost identificate 156 de cвmpuri petrolifere şi de gaze naturale. Rezervele de pertol sunt estimate de către compania Uzbekneftegaz la 527 milioane tone. 79 . dar un raport din 2001 al guvernului american prevedea rezerve de petrol оntr-o cantitate de 28 milioane tone. respectiv Federatia Rusa şi ţările arabe. Energy Information Administration. 2002.Analysis Brief. nu fac faţă cantităţilor de ţiţei ce urmează a fi pompate. Ferghana. Aici exista cinci zone bogate în petrol: Ust-Yurt. World Oil Market and Oil Price Chronologies. 9500 km de conducte. Turkmenistan – 3.53 milioane barili de ţiţei.48 milioane tone (14%). 20 Aşadar. cu atвt mai mult cu cвt. iar rezervele de petrol mai mici decвnd cele ale Kazahstanului şi Azerbaidjanului. Asadar. oricum. Dacă proiectul se va realiza. Surkandaria. producţia celor trei ţări a fost de 24. 60 dintre ele – la adancimi care variază intre 800 metri (Buhara) şi peste 6000 metri (partea centrală a Depresiunii Fergana). cea de a participa la construcţia conductei intre China şi Japonia. Există şi o altă propunere. Kazahstan şi Turkmenistan sunt cele trei republici desprinse din fostul imperiu sovietic care au оnceput deja să aibă autoritate în privinţa resurselor energetice ale оnceputului de secol XXI. faţă de Rusia. Kazahstan – 14. Buhara-Kiva. problema resurselor caspice nu este numai una economică. Azerbaidjan. ci şi una politică.3) Uzbekistan. două probleme rămвn nerezolvate: prima constă în posibilităţile financiare ale ţărilor amintite de a investi în activitatea de prospecţiune şi explorare. Oleoductele existente fac legatura doar cu Federatia Rusa şi. iar repartiţia pe ţări se prezintă astfel: Azerbaidjan . motiv pentru care nici Uniunea Europeană şi nici Statele Unite nu au pвnă în prezent o strategie clară faţă de zona caspică şi. оn Turkmenistan.71 milioane tone (27%).6. 20 Caspian Sea:Regional Country. mai ales. au făcut ca lumea dezvoltată sa-şi оndrepte cu mare atenţie privirea spre ele. Rezervele de ţiţei şi gaz descoperite aici. iar cea de a doua constă оn modalităţile de transport a resurselor spre pieţele pe care acestea vor fi repartizate. în 1999. iar aceste hidrocarburi trebuie să ajungă оn Europa pe rute care să nu creeze dependenţe. Reţeaua de transport cuprindea. al cărui punct de conectare este Sardziu. Gisar. Se afla оncă în studiu posibilitatea de a racorda reţelele deja existente la proiectul propus de compania americană UNOCAL şi de Central Asia Oil Pipeline (CAOP). Uzbekistanul ar fi un punct ideal de оncărcare pentru coridorul Nord-Sud. Rezervele de gaze naturale sвnt pe locul doi ca importanţă în zonă.

cu cвt există mai puţine alternative.5 mta. şi construirea unor conducte pentru transport. în viitor. de la Marea Neagră spre Occident. în special marile consorţii americane. în interiorul continentului. Ucraina. evident. cele ce traversează Iranul nu sunt viabile datorită sanctiunilor SUA. Trebuie remarcat că pentru facilitarea tranzitului prin conducte. de securitate (Azerbaidjan şi Georgia). iar cele spre China (piaţa extrem de mare şi tranzit fară riscuri) ar fi prea lungi si. Referitor la acestea din urmă. Transportul la mare distanţă pune două probleme: creşterea substanţială a preţului datorită investiţiilor masive pentru facilitarea lui. Exploatarea petrolului şi gazului în zona caspică nu are aproape nici un sens dacă acestea nu se transportă la mare distanţă. Aici оncepe marea luptă pentru că ţările aflate pe rutele de tranzit nu au decвt de cвstigat. miza pe trasee este foarte mare. precum şi a Bosforului). pe de altă parte. Tranzitul prin Rusia expune transportatorii atвt politicii hegemoniste postcolonialistice monopolurilor ruseşti de transport a petrolului şi gazului. ceea ce reprezintă o sursă de venituri dintre cele mai bănoase. prea scumpe. Europa de Est. deoarece piaţa locală şi regională sunt оncă afectate de colapsul URSS. Coridorul Est–Vest ridică numeroase probleme legale. cele prin Afganistan din cauza razboiului civil. în concluzie. ţările prin care trec acestea percep taxe de tranzit. Ne vom referi succint la proiectele deja existente în această zonă: 1) Dinspre Marea Caspică: a) Rute existente în sistemul Gazprom şi Transnet:  Baku – Grozny – Novorossiysk (conducta de petrol de 1. cвt şi riscului Ceceniei.Dacă. iar cheia dezvoltarii este deci transportul catre Europa de Vest. dar şi taxele de tranzit percepute de ţările străbătute de conductele de ţiţei de la exploatare la destinatie. în primul caz investitorii străini au оnceput deja să-si facă simţită prezenţa. se discută construirea de noi rute de pe ţărmul vestic al Mării Negre spre Vest. poate. Turcia si. Turcia sau Iranul „se bat” pentru ca oleoductele să traverseze ţările lor. în cel de al doilea caz lucrurile se află оntr-o stare de pionierat. de la zăcăminte la porturile estice ale Mării Negre sau direct la Mediterană. iar tranzitul prin Bosfor şi este limitat din punct de vedere ecologic. nesigură). iar. cu atвt o ţară care are o pozitie de cvasimonopol poate obţine taxe mai mari. 80 . Dezvoltarea producţiei extrase de ţiţei impune. ecologice (traversarea Mării Negre şi a Marii Mediterane. Pentru ca petrolul caspic să aibă drept punct de destinaţie Europa şi ţinвnd cont că oleoductele din zona caspică au drept punct de destinaţie ţărmul estic al Mării Negre. Adică. pe de o parte. Riscul politic este şi el extrem de important. Se justifică astfel şi insistenţa cu care Romania. Conductele prin Turcia sunt şi ele riscante din cauza kurzilor.

dar şi o sporire a puterii politice. O problemă importantă o constituie faptul că Marea Caspica este inconjurată de uscat. operational din aprilie 2000). căci acest sistem de conducte poate aduce beneficii economice. proiecte: Conducte /tankere din Supsa. India. rivalul Pakistanului. Market and Oil Price Chronologies. Canalul Volga–Don . Rusia are interesul de a transporta petrolul pe teritoriul sau spre statele baltice şi Europa. costisitoare). Totodată. situaţia în zonă este complicată. Analysis Brief . b) Proiecte:    Baku – Ceyhan (40-45 mta). transport pe cale ferată. nu numai a celor producătoare de petrol. Odessa – Brody – Gdansk.barja Novorossiysk (costuri necunoscute). deoarece nu este atвt de influenţată de vecinul rus. fiind necesar un sistem gigant de conducte pentru transportarea petrolului de-a lungul coastei caspice şi spre pieţele mondiale..    Georgia. Turkmenistan spre Europa Centrală Bulgaria şi Romвnia. Baku – Supsa (5 mta. Dar acestui plan i se opune. 2) Spre Europa. Constanta – Trieste. 2002. căci totul se petrece intr-o zonă în care au loc dispute etnice şi conflicte 21 . Situaţia este complicată. în prima faza.5 mta. putвndu-se asigura astfel transportul către porturile Golfului Persic. aflate intr-o continua expansiune. Kazahstan – China şi Turkmenistan – Iran (petrol) Turkmenistan – Pakistan şi posibil India – Afganistan (gaz). 21 Caspian Sea: Regional Country. Energy Information Administration. operaţional din octombrie 2001. Pentru Iran. iar în a doua fază – 2010//67 mta). Aceasta presupune şi participarea altor ţări. via Azerbaidjan. Burgas – Alexandropolis. cea mai bună rută o reprezintă sudul. desigur.    Tenghiz – Aktan – Baku – Batumi (conducta de petrol de 2-3. Statele Unite vor să construiască un sistem de 1750 km lungime din Azerbaidjan spre portul mediteranean Cayhan din Turcia pentru a evita dependenţa de Rusia şi Iran. Turcia. şi de Vest. Batumi sau Novorossiysk astfel. Georgia. World Oil. iar companiile de petrol au interesul să construiască sistemul de conducte prin Afganistan către Pakistan şi restul pieţelor din Asia. este avantajată de oricare din opţiunile viitoarelor trasee de transport al petrolului de la Baku spre Marea Neagră sau spre cea Mediterană ca garanţie de securitate economică. Tenghiz/Karachaganak – Novorossiysk Chevron (28 mta. 81 .

Rusia şi Kazahstan au semnat un protocol privind modul de şi să cвştige poziţii stabilire a liniei de demarcaţie a subsolului Mării Caspice intre cele doua state 22 . Aceasta este noua variantă a jocului caspic.caspicanoilgas.Оn ultimul timp. Din Caspică. Rusia s-a implicat. оncă periculoasă datorită instabilităţii din zonă. Azerbaidjan. Kazakhstan.uk. prin concernele sale petroliere practic. Оnsă. Moscova consideră fiind mult mai practică o abordare a statutului separat. Pornim de la faptul că soluţia „pachetului unic”. care este cea mai simpla şi joacă un rol monopolist în domeniul transportului produselor energetice din zonă. petrolul poate fi transportat pe patru căi: • • • • ruta chineză. Statele Unite căzвnd de acord cu Rusia în ceea ce priveşte construirea unei conducte Baku-Ceyhan. care va fi dată în folosinţă în aproximativ 5 ani. după atacurile teroriste asupra New Yorkului din septembrie 2001.co. ca pentru unul dintre ele. din cauza obiecţiilor turce la traficul petrolului prin strвmtorile sale). să nu primească mai puţin de 25% din cantitatea exploatată. în cazul celor trei zăcăminte. Astfel. nu pare să fie productiv pentru Rusia. Turkmenistan şi Iran şi există două probleme majore aflate оn discuţie: exploatarea zăcămintelor şi conductele care vor fi construite pentru ca petrolul să ajungă оn Occident. marele joc al Asiei este departe de a se fi оncheiat. Rusia şi Kazahstan. 82 . ruta georgiană. se presupune că prin filiere vestice оncearcă să obţină acţiuni suplimentare dominante. în toate reţelele din zonă. Razboiul оmpotriva terorismului a făcut posibilă obtinerea unei prime victorii majore în regiune. pe linia de demarcaţie dintre Rusia şi Kazahstan. care este prea lungă şi prea scumpă şi limitează debuşeul la o singură piaţă majoră. Simţind eforturile de promovare a unor proiecte de ocolire a teritoriului sau. obţinerea dreptului de tranzitare presupunвnd deţinerea influenţei pe care marile puteri оncearcă să şi-o exercite. la 13 mai 2002. ruta rusească. Rusia a оnţeles că exercitarea influenţei în zonă depinde de măsura în care controlează rutele de transport. Deşi nu deţine pachete majoritare. cu fiecare dintre partenerii săi. Documentul prevede că nici una dintre cele doua părţi. care presupune intrarea simultană în vigoare a convenţiilor bilaterale incheiate оntre cele cinci state riverane. operatorul rus să beneficieze de un procent de pвnă la 75% pentru celelalte doua parţi kazahe putвndu-i-se asigura un nivel similar. 22 Internet:www. s-a acceptat drept principiu. ruta prin Afganistan şi Pakistan. Sunt cinci ţări care au ieşire la Marea Caspică: Rusia. situaţia a devenit favorabilă Statelor Unite. prin porturile la Marea Neagră (accesibilă doar unor cantitaţi reduse.

care vizează controlul căilor de transport al petrolului din bazinul Caspic şi centrul Asiatic şi reprezintă o alternativă la politica de monopol practicată de Rusia şi statele arabe din Orientul Mijlociu şi Apropiat. costul lui fiind evaluat de specialişti la aproximativ 400–600 mil. situat pe coasta Mării Mediterane. ENI (Italia). Oleoductul Baku–Tbilisi–Ceyhan.org (Traceca – Transport Corridor Europe--Caucasus-Asia). 23 Internet:http://www. Construcţia conductei va fi efectuată de un consorţiu de companii petroliere în frunte cu British Petroleum (BP). trecвnd prin Tbilisi.Autorităţile din Azerbaidjan au urmat modelul şi au оncheiat şi ele un protocol asemanator cu Rusia. in valoare de 2. la Londra. avвnd o participaţie de 5% prin intermediul companiei sale Agip. considerвnd că. Unocal (SUA). Capacitatea de transport a conductei ar urma să fie de 10 milioane tone ţiţei. iar ENI. 23 Proiectul conductei Constanta (Romвnia)–Omisalj (Croaţia). TotalFinaElf (Franta). demonstrează că oleoductul răspunde strategiei americane pe termen lung. analiştii determină că susţinerea de către SUA a proiectului BTC Co. SOCAR (Azerbaidjan) şi Delta Hess (Arabia Saudită). grupul italian cвndva interesat de proiectul Constanta–Trieste. 83 . care ocoleşte teritoriul Rusiei. în pofida riscurilor generale cauzate de problemele de securitate din Caucaz. la un cost de transport de 3. Aceasta este prima rută de transport importantă dinspre vastele cвmpuri petroliere din Marea Caspică.USD. din care 6 milioane tone vor fi preluate de cele trei state. Conducta va avea o lungime de 1737 km şi o capacitate de transport de 1 milion de barili pe zi. dar unele studii arată că este vorba de proiecte complementare. documentul de оnfiinţare a Companiei Baku–Tbilisi–Ceyhan Pipeline Company (BTC Co). Construirea conductei petroliere Baku – Tbilisi – Ceyhan. şi va trece prin teritoriul Georgiei pвnă la portul turc Ceyhan.6% la care se adaugă companiile Statoil (Norvegia). sar putea definitiva cu uşurinţă şi statutul juridic al mării. British Petroleum deţine o participatie de 32. Conducta оncepe la cвţiva km la sud de Baku. care va realiza lucrările de construcţie pentru conducta ce va face legătura intre zăcămintele petrolifere din Azerbaidjan şi terminalul turc Ceyhan. în august 2002 a fost semnat. Itochu (Japonia). care deţine o cota de participare de 32. a fost lansată oficial în septembrie 2002. Pe de altă parte. este şi el partener în proiectul Baku– Ceyhan.6 % în cadrul consorţiului care operează proiectul Baku–Ceyhan. care va transporta petrolul din Marea Caspică spre pieţele lumii.2 USD/baril .traceca. traversate de conductă. Lucrarile de construcţie au fost demarate în aprilie 2003. odată incheiate astfel de documente оntre toţi cei cinci riverani la Caspică. în prezent. de la Marea Mediterană.9 miliarde USD. via Serbia a fost multă vreme considerat un concurent pentru conducta Baku–Ceyhan. TPAO (Turcia).

De acea se intenţionează realizarea unei conducte suplimentare. proiectul SEEL a cunoscut ulterior o perioadă de stagnare. pentru a fi profitabil. care planifică construirea a două platforme marine de foraj marin şi a unei reţele de conducte de 30 toli în zona terminalului de la Sangaceal. la tarife competitive. privirile s- au оndreptat spre petrolul kazah. După finalizarea lucrarilor la terminalul . Chiraq şi Gunashli. precum şi de revitalizarea industriilor lor petrochimice şi de ocuparea semnificativa a forţei de muncă. Potrivit estimărilor iniţiate de ENI. Investiţia a fost estimată la 944 milioane USD. se va realiza legătura Supsa –Tbilisi. Iugoslavia. Promotorul initial al proiectului (cunoscut sub numele de SEEL – South East Europe Line) şi grupul italian ENI a prezentat în decembrie 1998 un studiu de fezebilitate realizat de firma SNAMPROGETTI. care să marească debitul de tranzit al petrolului provenind atвt din Rusia. a ţiţeiului caspic către rafinăriile din Europa Centrală autorizaţii de tranzit pentru tancurile petroliere. La 7 iunie 2002. cвt din portul Novorossiisk. Restul cantităţii ar urma să fie distribuit altor state occidentale. cu precizarea cotelor de tranzit (Romвnia. spre pieţele vest–europene. Moscova angajвndu-se că оn planurile privind dezvoltarea propriei reţele de oleoducte să ia în calcul şi petrolul kazah. iar în cursul anului 2000 grupul ENI a decis să renunţe la implicarea sa în finalizarea acestuia. a fost semnat acordul de lansare în executie a fazei a II-a a exploatării zăcămintelor din Azeri. Rusia şi Kazahstan au semnat o оntelegere pe 15 ani. 84 şi de Est.5 milioane barili/zi). care prevede transportul de hidrocarburi pe teritoriul Federatiei Ruse. evitвnd strвmtorile Bosfor şi Dardanele.4 milioane tone).7 milioane tone.2 USD/tona/10 km). pentru care autorităţile de la Ankara au anunţat că intenţionează să limiteze numărul de şi din Kazahstan. In aceste condiţii. iar Slovenia – 3. оntrucвt în faza actuala aceasta dispune de o capacitate de pompare de 4 ori mai mică decвt restul conductei proiectate. oleoductul ar trebui să asigure un flux de cca 34 milioane tone ţiţei anual. La 18 septembrie 2002. în valoare de 5 miliarde USD. acesta va opera doua treimi din exportul de petrol al Rusiei (cca 2.8–1. paralelă.Estimările sceptice susţin că proiectul nu va putea funcţiona la capacitatea optimă datorită lipsei de petrol. dar Rusia a fost cu un pas оnainte.9 milioane tone destinate consumului pentru ţările aflate pe traseul conductei sau în imediata apropiere a acesteia (Romвnia şi Iugoslavia cвte 4.4 milioane tone fiecare. Croaţia) vor beneficia şi de оncasarea tarifelor aferente (оntre 0. Croaţia – 5. iar costurile anuale de operare la 32 milioane USD. Totodată. O altă nouă variantă prevede modernizarea şi extinderea conductei Novorossiisk–Supsa (Georgia). zăcămintele azere fiind mai sărace decвt s-a evaluat iniţial. din 17. Oleoductul Constanta–Omisalj (Trieste) a fost conceput pentru transportul. Datorită situatiei din Iugoslavia.

este în interesul UE să şi este deţină controlul. pentru piaţa romвnească pot conduce la promovarea proiectelor spre piaţa balcanică sau Europa Occidentală care ocolesc sau limitează la maximum tranzitul pe teritoriul Romвnei. cu oleoductul alpin prin Italia. Finalizarea conductei Odessa – Brody. perfectarea acordului dintre Rusia. cea mai scurtă rută оntre Marea Neagră şi Europa Centrală. capacităţilor de prelucrare şi stocare şi a facilităţilor oferite de portul Constanţa. scăderea interesului marilor concerne Gazprom. asupra livrărilor de petrol din bazinul Mării Caspice spre ţările vest–europene. Germania.000 barili/zi. prin terminalul de la Trieste. proiectul Constanţa–Omisalj beneficiază de atuuri importante: are valenţe preponderent industriale.500. existenţa unor substanţiale porturi de infrastructură de profil pe teritoriile Romвniei şi Iugoslaviei. Repercusiuni geopolitice ale deciziilor energetice globale Reţelele existente din zona Mării Caspice au o capacitate limitată constвnd în aproximativ 500. se apreciază că. Nici una dintre rutele de transport existente pвnă în prezent nu duc aproape de piaţa de desfacere cea mai importantă – Europa de Vest. intersectarea unor magistrale petroliere situate pe axa Sud-Nord (Adria. în pofida poziţiei geografice. Conducta Baku–Ceyhan. Austria. 85 . Lukoil etc. considerвnd că este foarte profitabil din urmatoarele considerente: 65% din tronsonul oleoductului exista functional: Constanţa–Piteşti şi Pancevo–Omisalj. schimbarea radicală a poziţiei Germaniei în relaţiile cu Romвnia. Astfel. deci. care se doreşte a fi dublată de Baku–Supsa şi Burgas–Vlore. Transalpina). va rămвne prima alegere a SUA. terminalul de la Omisalj poate fi unit cu Trieste (investiţii reduse) şi. Constanţa dispune de o infrastructură portuară net superioară faţă de porturile Odessa şi Burgas. Оn ciuda acestei situaţii. Departamentul pentru energie al SUA estimeaza că această regiune va fi capabila să producă 3.000 barili/zi pвnă în 2010 şi 5 milioane barili/zi pвnă în 2022. Grecia şi Bulgaria vizвnd realizarea proiectului Burgas–Alexandroupolis. Ultimele evolutii în arhitectura traseelor de transport a hidrocarburilor din bazinul Mării Caspice sunt defavorabile Romaniei. deoarece. proiectul Constanţa–Omisalj nu mai este o ruta complementară rutelor balcanice şi ucrainiene – datorită diminuării fluxurilor petroliere în bazinul Mării Negre – ci una concurenţială. proiectul se оncadrează ca un element vital de infrastructură оn coridorul energetic Est–Vest promovat de programul INOGATE al UE.Uniunea Europeana a inclus proiectul Constanta–Omisalj în INOGATE. atractivitatea ofertei romвneşti pentru reconstrucţia economică a Iugoslaviei. ci se opresc la Marea Neagră. în condiţiile demarării execuţiei oleoductului Baku–Ceyhan.

şi gazoducte. ca o Se prevad cinci posibilităti pentru a transporta ţiţeiul din zona caspică. deoarece pentru viitor cererea pieţei occidentale 24 şi creşterea nivelului de extracţie depăşesc posibilitaţile unui singur C. asigurвnd securitatea în Turcia şi Georgia şi fară a ruina relatiile sale cu Rusia.000. această opţiune va rezolva şi o serie de deziderate politice din zonă. amвndouă excluse clar din planul iniţial Baku–Ceyhan. nu pot face faţă cantităţilor de 3. care sunt stopate de sanctiunile economice. mai ieftin. Deschiderea Teheranului pentru Washington poate fi raspunsul la interesul SUA оn dezvoltarea traseului de conducta propusă de Iran.000 barili/zi pe care această regiune ar putea să le producă. Aceasta lasă Washingtonului posibilitatea de a оmpăca Moscova şi Teheranul. colaborarea tuturor ţărilor implicate în aceste procese în vederea dezvoltării economice globale a regiunii. 2002. Un alt obstacol se referă la investiţiile SUA în Iran.0000–5. Unii geopoliticieni occidentali prevăd redesenarea unui curios ansamblu geopolitic care va cuprinde trei arii geografice structurate pe un numitor comun religios. Ryad – Bagdad –Taskent ] 24 Conferinţa privind aprovizionarea cu petrol şi energie în Bazinul Caspic şi Marea Neagră – Mai 2003 Timp de două zile. 27 ţările regiunii caspice spre şi 28 mai 2003. dar nu mai puţin importantă. drept alternativă la conducta Baku–Ceyhan. orasul Istanbul a fost gazda unei conferinţe a cărei ţările consumatoare din Europa de Vest: mărimea resurselor şi tematică principală a fost axată pe analiza globală a transferului resurselor energetice existente din posibilităţile de exploatare. SUA doreşte să influenţeze dezvoltarea în domeniul petrolier a zonei caspice. în primul rвnd. dar are dezavantaje clare pentru SUA. 86 . acest traseu ar ocoli efectiv Turcia – оncă un aliat-cheie al SUA în regiune. în acest sens. Conductele Baku–Supsa şi Burgas–Vlore. Traseul iranian este mai stabil. căi de tranzit pentru oloeoducte garanţie a stabilităţii regionale. Problema majora cu care se confruntă SUA este că un singur traseu de conductă nu poate satisface toate cele trei obiective. reluвnd astfel şi legăturile diplomatice cu Teheranul. The geopolitics of oilоnCentral Asia. prevăzвnd o deschidere politică spre Iran.оn ciuda costului mare şi al securităţii discutabile. prin cвteva planuri de conducte adiţionale. deşi au o capacitate mare.Avantopulos C. Este vorba de aşa-numita axă Ankara – Teheran – Islamabad care va fi traversată de o falie secundară. A Journal of foreign policy issues.500. Dar optiunea iraniană nu trebuie neapărat să contravină intereselor americane. Iranul „este gata să negocieze cu SUA pentru reluarea legăturilor diplomatice pe baza interesului reciproc şi al egalităţii”. SUA putвnd să susţină o оnţelegere intre Azerbaidjan şi Iran.

Belarus. legătura Marea Neagră – Marea Caspică reprezentand o problemă de interes major pentru politica energetica a Federaţiei Ruse. dar conditionează semnarea tratatului de ratificare a unui document complementar – „Protocolul de tranzit” care precizează că tarifele de tranzit vor fi nondiscriminatorii. Azerbaidjan Statele Unite contribuind semnificativ la ajungerea unui asemenea nivel al colaborării. obiective. pentru respectarea cвt mai riguroasă a 87 . Оn luna februarie 2003 a fost semnat acordul de realizare a gazoductului Baku–Tbilisi–Erzurum (Turcia). ţiţei şi gaze naturale prin conducte a necesitat rezolvarea unor probleme legate de protejarea mediului оnconjurator. orasul Constanţa fiind menţionat ca un loc sigur de tranzit. evitвndu-se astfel strвmtorile Bosfor şi Dardanele. inclusiv a tărmului Mării Negre. Rusia a оnceput procesul de ratificare in 1996. fiind ratificată deja în toate acestea. considerвndu-se ca o interdependenţă intre tări va conduce şi la stabilitate regională. mai ales din punct de vedere ecologic. Islanda. Uniunea Europeana doreste ca Turcia să joace un rol major in transportul de ţiţei şi gaze naturale spre Europa.traseu. reducerii sau stopării tranzitului. proiect care оntăreşte colaborarea pe termen lung оntre Georgia. socială şi economică. dorind o protecţie eficientă a propriului teritoriu. Terminarea constructiei acestui oleoduct constituie repere importante ale programului de securitate energetică prefigurat pentru acest deceniu. mai puţin de Rusia. Experţii şi consultanţii abordaţi de Statele Unite au facut analiza rentabilităţii acestor rute. Siguranţa transportului de şi Turcia. Australia şi Norvegia. оn condiţiile unei cereri tot mai mari de gaze naturale şi ţiţei din regiunea Mării Caspice. transparente şi se vor utiliza tehnici şi standarde contabile acceptate international. ceea ce permite crearea unui „coridor turcesc” pentru tranzitul resurselor energetice din zona caspică şi Orientul Mijlociu spre Europa. La conferinţă s-a arătat că sunt mari sperante cu privire la realizarea oleoductului ConstanţaTrieste. rezonabile. Cantitatea de energie tranzitată va fi riguros controlată. Turcia. care trebuie să fie similară celei din bazinul caspic sau coastele Atlanticului. Sunt prevăzute masuri de coordonare în cazul intreruperilor accidentale. Turcia a prezentat implicaţiile politice şi economice ce decurg din poziţia geografică a acestei ţări. prin măsuratori efectuate la intrarea/iesirea din ţara de tranzit. unul dintre cele mai importante obiective ce se construieşte in prezent care va asigura preluarea ţiţeiului obţinut in zona caspică şi transportarea lui spre Marea Mediterană. Statele Unite au sprijinit în acest sens realizarea oleoductului Baku–Ceyhan. datorită capacităţilor moderne de care dispune şi amplasării strategice ca port la Marea Neagră. Carta Energiei a fost semnată pвnă in prezent de Uniunea Eruopeana şi alte 51 de state. unde există mari pericole. A fost subliniat faptul că resursele energetice ale regiunii caspice sunt o alternativă la cele ale Golfului Persic.

ceea ce conduce la dezvoltarea pieţei. Acest oleoduct.USD prin reducerea timpului de transport ca rezultat al evitării tranzitului prin strвmtori). în viitor.000 tone. Finalizarea acestor investiţii şi exploatarea resurselor energetice identificate în regiune vor contribui la creşterea veniturilor aflate la dispoziţia guvernelor respective.USD prin reducerea costurilor datorate transportului naval şi 70 mil. iar dacă aceste guverne vor instaura şi o disciplină financiar– contabilă riguroasă. se creează o alternativă a furnizării de ţiţei provenit din reginea caspiană în ţările vest-europene. S-a subliniat faptul că tratatul are şi o importanta componentă comercială. Oficiul ţărilor nonmembre – Marea Caspică şi Asia Centrală din Agenţia Internaţională pentru Energie. ceea ce va avea ca efect dezvoltarea socio-economică a zonei. scad riscurile şi deci costurile financiare cu efect pozitiv asupra investiţiilor.USD (40 mil. cu siguranţă în urmatorii ani vor exista şi alte noi oportunitaţi pentru investiţii. Totodată. 88 . ar urma să unească portul bulgăresc Burgas. de valori greu de asigurat in mod individual. pentru o cantitate de 35 milioane tone transportată anual intre porturile Novorossiysk şi Amsterdam cu tancuri petroliere de capacităţi intre 80–135. fluxuri energetice din emisfera nordică (оn special a resurselor din Rusia şi zona Mării Caspice) spre ţarile din Asia de Sud-Est. Pakistasn şi India. în cadrul dezbaterilor conferinţei a fost prezentat şi proiectul AMBO (Albanian–Macedonian–Bulgarian–Oil Pipeline Corporation). securitatea cererii şi securitatea infrastructurii).000 barili/zi. fiind posibile. a subliniat importanţa colaborării оntre statele din regiune care. capacitatea de transport fiind de circa 750.conceptului de „securitate energetica ”(securitatea sursei de energie. prin sprijinirea dezvoltării economice pe termen mediu şi lung. cвt şi în cele din zona Mării Caspice. La nivel global se constată o extindere a zonei de acoperire a tratatului către emisfera sudică. ocolindu-se strвmtorile Bosfor şi Dardanele. cu un diametru de 36 inch şi o lungime de peste 900 de km. creşterea vвnzărilor şi majorarea profitului. Realizarea acestui proiect va contribui la o mai bună stabilitate regională atвt in ţările balcanice. S-ar crea astfel o posibilitate de transport a ţiţeiului extras din zona caspică spre piaţa occidentală. participвnd impreuna la marile proiecte de dezvoltare ale regiunii. Se estimează că. Utilizвnd acest oleoduct se poate obţine o diminuare a costurilor totale cu cca 110 mil. guvernele ţărilor din regiunea caspică şi a Mării Negre vor accede mai usor la resursele financiare necesare realizării investitiilor din zonă. prin adoptarea unei legislaţii armonizate. situat la Marea Neagră cu portul Vlore (Marea Adriatică). deoarece. Totodata. pot contribui substanţial la modificarea actualei hărti a zonelor semnificative pentru asigurarea cu energie la nivel mondial. Controlвnd оmpreună.

PIAŢA PRODUSELOR PETROLIERE în REPUBLICA MOLDOVA 3.09. Cadrul legislativ şi normativ al piaţei produselor petroliere din Republica Moldova Оn ultimii ani au fost elaborate şi adoptate de Parlamentul Republicii Moldova mai multe legi ce privesc cadrul necesar al restructurării complexului energetic.1995.44].136-XIV din 17. Ţara nu dispune de combustibil fosil.1525-XII din 19. Regulamentul Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică şi alte documente. Printre cele mai importante legi sunt: „Cu privire la energetică” nr.06. asigurarea unui echilibru de interese оntre toţi actorii pieţei energetice (consumatori.137-XIV din 17. Programul de conservare a energiei pentru perioada 19992005. Strategia energetică a Republicii Moldova pвnă în anul 2020.1998. „Privind piaţa produselor petroliere” nr. Funcţiile principale ale statului în noile condiţii includ: • • • • • determinarea strategiei de dezvoltare a sectorului energetic.592. producători de energie. a adoptat un şir de documente importante: Strategia energetică a Republicii Moldova pвnă la anul 2005. 63-XIV din 25. Cadrul legislativ şi normativ sunt fundamentul politicii statului în domeniul energetic. p. „Cu privire la gaze” nr.06. transportatori. Guvernul. 98% sunt acoperite din import [57.XIII din 26.02. că odată cu restructurarea şi privatizarea obiectivelor energetice. extinderea bazei normative şi legislative care reglementează activitatea agenţilor economici pe piaţa energetică. De menţionat оnsă.a.1998. rolul statului оn sectorul energetic se modifică considerabil. „Cu privire la energia electrică” nr.2001 ş. 89 . stabilirea condiţiilor de import/export a resurselor energetice şi a energiei. „Privind conservarea energiei” nr. „Cu privire la concepţia asupra privatizării оntreprinderilor energetice” nr.1998.1136-XIV din 13. în aceste condiţiile ţara este nevoită să plătească aproape jumătate din bugetul său pentru procurarea resurselor energetice. Unele legi au fost revăzute.09. furnizori).09.3. pe cвnd ar fi normal 6-10%.07. „Cu privire la transport prin conducte magistrale” nr.1. Este cunoscut faptul că energetica Republicii Moldova se deosebeşte substanţial de energetica altor state.1998. Din totalul de energie şi combustibil consumate. menţinerea controlului asupra оntreprinderii de transport al energiei electrice şi dispecerat etc.2000. de asemenea.461-Xvdin 30.

transportului. juridic şi economic pentru asigurarea securităţii economice a ţării şi reglementarea importului. V. VII. IV. II. VIII. care eliberează licenţe pentru desfăşurarea activităţilor de import a produselor petroliere. aprovizionarea viabilă a consumatorului cu produse petroliere de calitate. care. ca produse strategice. cu un regim special de activitate. în comparaţie cu anii precedenţi. Ministerul Transportului Departamentului Standardizare transportului auto specializat. motorinei şi gazului lichefiat este licenţiată de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. Dispoziţii generale. Dispoziţii tranzitorii şi finale. Aceasta presupune o reglementare administrativă şi juridică. 90 . cвnd piaţa produselor petroliere era şir mai larg şi dispersat de acte normative şi legislative. Оn ultimii ani a fost creat. stocării şi comercializării produselor petroliere pe piaţa internă. exploatarea staţiilor de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate agenţilor economici care posedă depozite de stocare proprii sau arendate. transport. Comercializarea produselor petroliere. cadrul legislativ şi normativ privind piaţa produselor petroliere din ţară. fiind o lege organică.35]. standardizare şi metrologie. de importanţă statală [37. Activităţile autorităţilor şi păstrarea administraţiei publice pe piaţa produselor petroliere. Transportul Litigiile şi răspunderea. Acordarea de licenţă şi de autorizaţii tehnice. cu avizul Departamentului Situaţiei Exepţionale. organizatorică şi economicofinanciară mai bună din partea statului a activităţii în respectivul domeniu. în atare condiţii problema conservării energiei. Evidenţa şi dările de seamă. Importul şi exportul (reexportul) produselor petroliere. cu avizul şi Metrologie. acordă autorizaţii tehnice pentru exploatarea depozitelor de produse petroliere. Оn baza acestei legi activitatea de import şi comercializare a benzinei. în anul 2001 reglementată de un Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind piaţa produselor petroliere. p. economisirii şi utilizării cвt mai eficiente a fiecărui tip de energie devine o problemă de primă prioritate. acordă autorizaţii tehnice pentru exploatarea şi protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale produselor petroliere. de asemenea.Una dintre cauzele de bază care reţin realizarea unor schimbări structurale profunde în economia ţării este lipsa de resurse energetice. avвnd drept scop crearea unor condiţii prielnice pentru relaţiile favorabile pe piaţa internă a produselor petroliere. aprovizionează fiabil piaţa şi protejează drepturile consumatorilor [3]. iar organele de statistică. Legea menţionată cuprinde opt capitole: I. ceea ce necesită promovarea unei politici dure de conservare a energiei. dezvoltarea concurenţei loiale consumatorului. stocare şi comercializare a produselor petroliere. III. şitelecomunicaţiilor. VI. Legea reglementează activitatea de import. formează cadrul organizatoric.

Controlul calităţii şi respectării standardelor acestor produse pe piaţă 91 . Articolul 5 al Legii se referă la protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorului de produse petroliere. Legea Republicii Moldova privind piaţa produselor petroliere nr. adoptate de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova. (2) Caracterul inofensiv al produselor petroliere pentru sănătatea populaţiei. pentru bunurile consumatorului şi pentru mediul оnconjurător este garantat prin calitatea acestor produse.12. reglementarea pieţei produselor petroliere se efectuează prin acte legislative ministerele respective. inclusiv reglementărilor liberei concurenţe.2003.2002. Participanţii la piaţa proprietate şi forma juridică de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de оnlesniri neprevăzute de lege. privind modificările şi schimbările Legii nr 461-XV din 30. este o lege organică produselor petroliere (importatori. depozitari. şi care au reşedinţă în Republica Moldova. şi anume: (1) Perotecţia drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorului de produse petroliere se efectuează în conformitate cu prezenta lege. (2) Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale. transportatori. data ultimei modificări fiind 05. Articolul 4 stabileşte modalitatea formării preţurilor la produsele petroliere.2001 (Monitorul Oficial al RM nr. reglementată de actele legislative naţionale şi internaţionale.Aşadar. Metodologia formării preţurilor la produsele petroliere se elaborează şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei. precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor legitime. în conformitate cu legislaţia şi în funcţie de preţurile de referinţă stabilite la bursele petroliere regionale. Articolul 3 al legii stabileşte participanţii la piaţa produselor petroliere în modul următor: (1) Participanţii la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sunt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică. în coordonare cu Guvernul. (3) Produsele petroliere importate şi comercializate trebuie să corespundă cerinţelor tehnice şi actelor normative în vigoare. (3) Participanţii la piaţa produselor petroliere sunt în drept să оnfiinţeze asociaţii.27-29/96 din 28. vвnzători) pot fi persoane.2003). cu legea privind protecţia consumatorului şi cu alte acte normative.07. juridic şi economic al pieţei petroliere din ţară. inclusiv şi acte emise de către şi formează cadrul organizatoric.1585-XV din 26.12. titulari de licenţe sau autorizaţii tehnice care au reşedinţă în Republica Moldova.02. indiferent de tipul de şi normative. excepţie făcвnd consumatorul.

c) importul şi comercializarea cu ridicata a gazului lichefiat. de Departamentul Standardizare Metrologie. reglementarea şi controlul activităţii participanţilor la această piaţă în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative. b) exploatarea staţiilor de alimentare cu produse petroliere şi cu gaze. reglementarea de stat a pieţei petroliere este prerogativa Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (оn continuare Agenţie) şi a autorităţilor administraţiei publice autorizate conform prezentei legi şi altor acte normative. Agenţia promovează politica unitară a statului pe piaţa produselor petroliere prin licenţierea.оl efectuează Departamentul Standardizare şi Metrologie.17 alin. de instanţele judicătoreşti. (2) Se acordă autorizaţii tehnice pentru următoarele genuri de activitate pe piaţa produselor petroliere: a) exploatarea depozitelor de produse petroliere. veridice şi precise despre principalele caracteristici calitative cantitative ale produselor petroliere pe care le cumpără. d) la repararea de către vвnzător a daunelor cauzate prin comercializarea de produse petroliere necalitative. precum consumatorilor. c) la informaţii complete. Produsele petroliere importate sunt supuse inspecţiei оnainte de expediţie în conformitate cu legislaţia şi cu documentele normative în vigoare.(1) a acestei legi sunt stabilite anumite particularităţi ale licenţierii importurilor. sănătatea şi viaţa sau i-ar deteriora mijloacele de transport şi mecanismele. c) exploatarea transportului auto specializat. de alte autorităţi ale administraţiei publice. b) comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale. Importatorului i se stabileşte condiţia suficienţei stocului de siguranţă: a) pentru 10 zile (1/3). 92 şi de organizaţiile obşteşti ale şi şi . Acordarea de licenţe şi de autorizări tehnice se efectuează de către Agenţie conform articolului 11 al acestei legi: (1) pentru următoarele genuri de activitate pe piaţa produselor petroliere: a) importul şi comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale. Conform legislaţiei în vigoare. Conform articolului 15. (4) Consumatorul de produse petroliere are dreptul: a) la protecţia de sat a drepturilor şi intereselor sale legitime. (5) Drepturile consumatorului de produse petroliere sunt apărate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. în primul an de activitate. prin derogare de la art. b) la protecţia contra riscului de a achiziţiona produse petroliere necalitative care i-ar afecta securitatea.

(3) Particularităţile achziţionării cu ridicata a produselor petroliere pentru necesităţile statului sunt stabilite în acte legislative speciale. оnregistrare la inspectoratele fiscale teritoriale. dacă legislaţia în vigoare nu prevede altfel. cu onorarea impozitelor. Participanţii la piaţa produselor petroliere. de apărare оmpotriva incendiilor şi exploziilor. Comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale este reglementat în art. în al treilea an de activitate. оnregistrate ca persoane juridice. cu excepţia realizatorilor cu amănuntul autorizaţi în mod stabilit. cu respectarea cerinţelor ecologice. taxelor şi altor obligaţii de plată. (1) Dreptul la comercializare cu ridicata a produselor petroliere оl au numai importatorii.b) c) pentru 20 de zile (2/3).23. (1) Vвnzătorii cu amănuntul comercializează produse petroliere principale numai la staţiile de alimentare autorizate. aprobat de Guvern. (2) se efectuează prin puncte vamale autorizate. fără drept de amвnare.21) stabileşte anumite particularităţi de comercializare a produselor petroliere.22 al legii. Se interzice vămuirea fără certificatul eliberat de inspectoratul fiscal ce confirmă că importatorul i-a prezentat declaraţie privind volumele planificate pentru import. Comerţul cu ridicata a produselor petroliere se reglementează conform art. nemijlocit la depozitele petroliere ale importatorului sau la depozitele petroliere vamale. conform regulamentului de păstrare şi comercializare cu ridicata printr-un sistem armonizat. Vămuirea produselor petroliere importate se efectuează la punctele vamale. Toate operaţiunile de livrare a produselor petroliere către consumator pe teritoriul ţării se efectuează conform facturilor de expediţie.16 alin. Legea menţionată (art. adică 100%. în al doilea an de activitate. Punctele de trecere a frontierei vamale şi modalitatea de transportare a produselor petroliere importate se stabilesc de Guvern. оn temeiul contractelor de vвnzare-cumpărare cu amănuntul. (1). pentru 30 zile. a produselor petroliere identificate. nu sunt în drept să achiziţioneze pe teritoriul pentru a le vinde. (2) Comercializarea cu ridicata a produselor petroliere se efectuează în bază de contract. treceri în cont şi compensări. sau la filialele unor astfel de staţii. Importul şi exportul (reexportul) produselor petroliere (conform art. autorizate de către Departamentul Standardizare şi Metrologie. Transportul produselor petroliere se efectuează cu mijloace de transport specializat. оncheiat оn scris. în conformitate cu legislaţia în vigoare şi ţării produse petroliere 93 .

de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. să deţină informaţie despre importatorul produselor petroliere. pe care le comercializează. după caz. Legea prevede reguli stricte de evidenţă a produselor petroliere şi de prezentare a dărilor de seamă a agenţilor economici din domeniul dat. transportul. numele şi pronumele vвnzătorului. despre calitatea lor. (2) Staţia de alimentare cu produse petroliere principale trebuie să aibă un semn de firmă şi să-l amplaseze оntr-un loc vizibil. păstrate şi comercializate este supusă evidenţei prin aparate de măsură şi de control şi prin sistem autorizat de evidenţă. оntr-un loc vizibil. stocarea şi comercializarea acestor produse. principalele tipuri de produse petroliere aflate în vвnzare. în care scop: a) Agenţia.cu regulamentul de vвnzare-cumpărare a produselor petroliere prin sistemul autorizat. alte organe centrale de specialitate оmputernicite prezintă lunar Inspectoratului Fiscal Principal de Stat lista participanţilor la piaţa produselor petroliere care efectuează importul. în condiţiile legii.24): (1) Cantitatea de produse petroliere importate. exportate (reexportate). ţine evidenţa primară şi evidenţa şi comercializării produselor petroliere. în 94 . orarul. va prezenta rapoarte financiare şi statistice. informaţii. preţul lor cu amănuntul. (2) Participanţii la piaţa produselor petroliere vor ţine evidenţa primară şi evidenţa contabilă a cumpărării şi vвnzării produselor petroliere prin sistem autorizat şi vor оntocmi rapoarte financiare şi statistice. transportate. (3) Participanţii la piaţa produselor petroliere vor ţine evidenţa separată a cheltuielilor şi veniturilor pentru fiecare gen de activitate de pe piaţa produselor petroliere. (4) Informaţiile privind importul de produse petroliere se acumulează. prin sistemul autorizat de evidenţă. aprobat de Guvern. evidenţa mijloacelor financiare оncasate din comercializare. (5) Comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale şi a gazelor lichefiate se face numai la staţiile de alimentare (construite în baza documentaţiei de proiect supuse expertizei ecologice de stat) prin dispozitiv de alimentare utilat cu aparate de casă şi de control cu memorie fiscală. (3) La staţia de alimentare cu produse petroliere principale se va afişa. (4) Staţia de alimentare cu produse petroliere principale va contabilă. copia de pe licenţa pentru comerţ cu amănuntul. şi anume (art. a recepţionării conformitate cu legislaţia în vigoare.

pentru motorină – 500 lei/tona. pentru comercializarea cu amănuntul a benzinei şi motorinei la staţiile de alimentare.07. iar unele mărfuri. din care fac parte şi produsele petroliere.45 al art. 8 al Legii privind licenţierea unor genuri de activitate nr. pentru comercializarea angro a benzinei. care şi prevede genul de activitate – importul şi/sau comercializarea angro sau cu amănuntul a benzinei. Hotărвrea Guvernului nr.1027 din 01. motorinei sau a gazului lichefiat.2001 stabileşte că agenţilor economici li se eliberează licenţe pentru desfăşurarea activităţii de import a produselor petroliere la prezentarea documentelor care atestă că aceştea: şi a criteriile de determinare a genurilor de activitate.b) Departamentul Vamal prezintă zilnic Inspectoratului Fiscal Principal de Stat Agenţiei. se supun accizelor. Agenţia de Trafic Internaţional prezintă zilnic Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi lunar Biroului de Statistică şi Sociologie date despre agenţii economici cărora li s-au livrat produse petroliere. le prezintă Agenţiei. pentru depozitarea combustibilului materialelor lubrefiante – 36 000 lei. inclusiv accizele. Ministerului Economiei şi Comerţului. c) Calea Ferată a Moldovei. Taxa pe valoarea adăugată este stabilită în proporţie de 20% din valoarea mărfii оn vamă. Ministerului Industriei şi Energeticii.451 din 30. informaţii despre volumele produselor petroliere cumpărate şi despre furnizorii lor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat care. preţurile la ele. Biroului de şi lunar Statistică şi Sociologie date despre volumele produselor importate şi comercializate. Unele genuri de activitate pe piaţa produselor petroliere sunt reglementate de către alte legi şi acte normative. motorinei şi gazului lichefiat – 180 000 lei. Taxa pentru licenţă în baza Legilor bugetului de Stat pe anii 2006 şi 2007 a constituit pentru activitatea de import a benzinei. la rвndul său. pentru condensat de gaz natural (lichefiat) – 1200 lei/tonă. pentru comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat la staţiile de alimentare. pentru fiecare staţie amplasată în localitatea rurală – 9000 lei. d) Agenţii economici consumatori de produse petroliere prezintă trimestrial. Activitatea de import şi comercializare a produselor petroliere este licenţiată în conformitate cu p.10. principiile de bază abiliate cu dreptul de eliberare a licenţelor. precum şi despre cantitatea acestora. în alte localităţi – 18 000 lei. motorinei şi gazului lichefiat – 180 000 lei. оn Legia bugetului de stat pe anii respectivi şi оn Codul Fiscal este indicat că mărfurile şi serviciile importate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor titlului III din Codul Fiscal. Bunăoară. Mărimea accizelor conform Legii bugetului de stat pe anul 2006 şi 2007 constituia pentru benzină – 1200 lei/tona. Legea dată conţine noţiunile principale. participanţii la procesul de licenţiere şi autorităţile 95 . pentru fiecare staţie – 9000 lei.2001. în termenele stabilite.

Parlamentul a adoptat Hotărвrea nr.2002 a fost aprobat Regulamentul privind modul de transportare a produselor petroliere importate. Hotărвrea menţionată stabileşte lista punctelor vamale de trecere a produselor petroliere importate pe cale ferată. Prin Hotărвrea Guvernului nr.2001 prevedea posedarea de către agenţii economici a depozitelor de stocare proprii sau arendate cu o capacitate de cel puţin 25 000 m şi 3 deţinerea de către ei a capitalului propriu echivalent cu 2 milioane dolari SUA.1027 din 01. Iniţial. Etulia.461-XV privind piaţa produselor petroliere. păstrare.07.110-112 din 01. iar pe piaţa produselor petroliere оndeosebi.2001 privind piaţa produselor petroliere. evaziune fiscală.2001.1322 din 29. legislaţia în vigoare determină clar sarcinile tuturor participanţilor la piaţa produselor petroliere. în care sunt stipulate cerinţele de exploatare faţă de staţiile PECO şi оncăperile magazinelor specializate.1117 din 22. hotărвre care ulterior a fost modificată şi completată prin Hotărвrea Guvernului nr. Regulamentul respectiv s-a implementat prin Hotărвrea Guvernului nr. Cuciurgan.• • • posedă depozite de stocare proprii sau arendate cu o capacitate de cel puţin 5000 m .05.08.04.02. tăinuirea obiectelor impozabile. economie tenebră.20-22 din 14. neevidenţiată şi contrabanda cu produse 96 şi .07. care sunt: Ocniţa. regulile de recepţionare.07.63 a adoptat Metodologia de formare şi aplicare a preţurilor la produsele petroliere.2003 (Monitorul Oficial al RM nr.08. în care Guvernul este numit responsabil de implementarea sistemului unic integral de evidenţă autorizată a importului şi comercializării produselor petroliere оn ţară. care a fost elaborată în corespundere cu prevederile Legii nr.10.2002 Consiliul de Administrare ANRE prin Hotărвrea nr.2002) despre rezultatele controlului оndeplinirii Legii nr. La 30.2002 (Monitorul Oficial al RM nr. După cum observăm. Prin Hotărвrea Guvernului nr. nu au datorii faţă de bugetul de consolidat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. Giurgiuleşti şi Ungheni.2002 se stabilesc „Regulile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere”. inlusiv stabileşte punctul vamal Leuşeni ca punct de trecere vamal a produselor petroliere importate cu mijloace de transport auto.1198-XV din 04.2002 (Monitorul Oficial al RM nr.461 din 30. Prin Hotărвrea Guvernului nr.07. iar pe cale maritimă (navală) se va efectua numai prin punctul Giurgiuleşti. au loc diferite cazuri de activităţi ilegale.02.2003). evidenţă organizare a comercializării produselor petroliere. Оn iunie 2002.103-105 din 18.111 din 07. ca şi în alte sectoare ale economiei.2002) a fost aprobat Regulamentul cu privire la sistemul autorizat de evidenţă a produselor petroliere. infracţiuni economice. Hotărвrea Guvernului nr.01. 3 autorizate de către organele de control şi supraveghere de stat. 958 din 19.476 din 17. Totodată. deţin capital propriu echivalent cu cel puţin 750 mii dolari SUA.

petroliere [125]. Toate acestea denotă nerespectarea оntru totul a legislaţiei în vigoare şi a actelor normative cu privire la piaţa cu produse petroliere în Republica Moldova. 3.2. Evaluarea nivelului de asigurare a necesităţilor economiei naţionale cu produse petroliere Dezvoltarea economică nu se poate realiza pe baze durabile fără creşterea eficienţei energetice. Guvernul are un rol esenţial economia de energie şi legitim în implementarea unei politici energetice orientate spre şi în crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea pieţei energiei. Prin şi importului de resurse energetice. Diminuarea principalilor

reducerea consumului de energie se realizează creşterea eficienţei economice, o mai bună protecţie a mediului, reducerea consumului indicatori macroeconomici în Republica Moldova în perioada de tranziţie este legată în mare măsură de asigurarea insuficientă a ţării cu resurse energetice. Оncepвnd cu anul 1990, în Republica Moldova au fost оntreprinse transformări economice esenţiale: crearea unui cadru legislativ şi normativ corespunzător cerinţelor economiei de piaţă;
deetatizarea; privatizarea economiei, reforma agrară şi dezvoltarea antreprenoriatului; restructurarea

potenţialului de producţie; demonopolizarea economiei ca o condiţie principală a dezvoltării concurenţei şi menţinerii echilibrului pe piaţă; crearea infrastructurii pieţei (bursele de mărfuri, de fonduri, valutare, a forţei de muncă, băncile comerciale, fondurile de investiţii, piaţa hвrtiilor de valoare şi alte organizaţii); liberalizarea preţurilor; aplicarea unui nou sistem de protecţie socială a populaţiei în condiţiile economici de piaţă şi multe alte măsuri. Toate aceste transformări paralel cu părţile pozitive au condus şi la consecinţe negative: reducerea bruscă a nivelului de producere оn
ramurile de bază ale economiei şi a nivelului de trai la majoritatea populaţiei; reducerea puterii de

cumpărare a populaţiei; creşterea şomajului şi a inflaţiei etc. Оn tabelul 25 este redată evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai economiei naţionale
оn perioada de tarnziţie [199, 6-10]. Din analiza datelor statistice din ultimii 15 ani observăm că pe parcursul anilor de tranziţie la economia de piaţă volumul PIB al republicii în anii 1990-2000 a fost

оn permanenţă scădere. Dacă în anul 1990 această reducere a constituit 2,4% faţă de anul precedent, apoi în 1991 – 19,5%, în 1992 – 29,1%, în 1993 – 1,2%, în 1994 – 31,2%, în 1995 – 3%, în 1996 – 8%, în 1997 – s-a atins un surplus de 1,6%, în 1998 – din nou s-a depreciat cu circa 8,6%, în 1999 – cu 4,4%, iar în 2000 – s-a оnregistrat un surplus de 1,9%. Din analiza datelor statistice din ultimii 15 ani observăm că pe parcursul anilor de tranziţie la economia de piaţă volumul PIB al republicii în anii 1990-2000 a fost în permanentă scădere, iar după 2000 produsul intern brut anual este în creştere. Оn opinia experţilor, colapsul foarte sever din Moldova a fost parţial rezultatul unui diagnostic greşit al profilului ţării în debutul tranziţiei, care a condus la adoptarea unei serii de politici 97

inadecvate. Eroarea de calcul a venitului per capita a fost o parte a unei greşeli mai mari de a presupune că ţara era mai dezvoltată decвt în realitate şi, prin urmare, mai capabilă să se ajusteze la rigorile economiei de piaţă decвt era de fapt. Tabelul 25
Unii indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova pe anii 2001-2008* Indicatorii
PI B nominal - faţă de anul precedent оn preţuri comparabile Producţia industrială în preţuri curente - faţă de anul precedent în preţuri comparative Producţia agricolă - în preţuri curente оn gospodăriile de toate categoriile - faţă de anul precedent оn preţuri comparabile Export - faţă de anul prerecedent Import - faţă de anul precedent Soldul balanţei comerciale Investiţiile în capitalul fix - faţă de anul precedent în preţuri comparabile mil. USD % mil USD %
mil USD

Unit. de măsură mlrd. lei %

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008 Progn.

19,1 106,1

22,6 114,4

27,6 122,0

2,0 131,0

42,7 140,8

44,8 104,8

53,4 130

62,7 107,5

mlrd.lei %

10,4 113,7

12,6 110,8

16,0 115,6

17,6 108,2

21,1 106

22,6 95,2

26,2 98,7

31,8 109

mlrd lei %

8,6 106,4 566 119,9 892 115 -326 2,3 111

9,5 103,4 644 113,8 1038 116,3 -394 2,8 111

10,4 86,4 790 122,7 1402 135,1 -612 3,6 107

11,8 120,4 986 124,8 1769 126,1 -783 5,1 108

12,7 101 1091 111 2292 131 -1201 7,8 109

13,7 98,9 1052 96,4 2693 117,5 -1641 11,0 124

12,6 76,9 1342 127,6 3690 137 -2348 15,2 121

14,8 124 1720 128 5250 142 -3530 20,9 125

mlrd. lei %

Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova. Ch., 2007, p.259, 277, 323, 367, 421. *Estimări ale Ministerului Economiei şi Comerţului în colaborare cu BN şi Ministerul Finanţelor.

Perioada de tranziţie la economia de piaţă a Republicii Moldova poate fi оmpărţită în trei etape оn baza definiţiilor directe, utilizвnd media mobilă pentru o perioadă de trei ani a ratei de creştere anuală: 1990-1994, cвnd rata declinului s-a agravat în fiecare an consecutiv („colapsul”); 19952000, cвnd creşterea a rămas negativă, dar tindea spre zero („stagnarea”) şi 2001-2007, cвnd rata de creştere a fost pozitivă („redresarea”). Оn anii 2001-2007 în republică s-a asigurat o anumită stabilitate macroeconomică în dezvoltarea sectorului real, promovarea reformelor structurale, intensificarea şi diversificarea comerţului exterior etc., ceea ce a condus la o creştere economică substanţială. în perioada vizată PIB оn
termeni reali s-a majorat, în medie cu mai bine de 6% anual. Cea mai mare contribuţie în creşterea

economică revine producţiei industriale şi sectorului serviciilor. în anul 2008 creşterea reală a PIB conform prognozelor nu va fi mai mică de 5-6% comparativ cu anul precedent. 98

Оn aceste condiţii, securitatea energetică rămвne o problemă vitală pentru Republica Moldova. Odată cu proclamarea independenţei, securitatea energetică a Republica Moldova a scăzut. Cauzele principale: doar 26% din energia electrică consumată în partea dreaptă a Nistrului poate fi acoperită de centralele electrice locale, deficitul de putere constituind cca 64% din totalul MW utilizaţi anual; ponderea gazelor naturale în balanţa consumului total de resurse energetice depăşeşte 55%, acest tip de combustibil fiind importat doar dintr-o singură ţară (Rusia); toate căile de transportare a combustibilului trec şi ele printr-o singură ţară (Ucraina); legăturile electroenergetice cu Vestul sunt foarte limitate (doar 3 linii 110 kV cu Romвnia), pe cвnd cele cu Estul sunt prea extinse (7 linii 330 şi 14 linii 110 kV, toate cu Ucraina). Diminuarea dependenţei energetice a ţării reprezintă o problemă-cheie. Există o soluţie generală оn această situaţie – de a diversifica sursele (ţările) de import. Cu cвt mai multe surse – cu atвt mai multă siguranţă. Se consideră că importul dintr-o singură sursă, la o pondere ce depăşeşte 30-35% din consumul naţional, poate crea o dependenţă nedorită şi un risc economic. Considerăm necesar a reorienta diplomaţia economică a ţării în acest domeniu. Diplomaţia şi economică, ca şi diplomaţia în genere, este parte organică componentă a politicii externe, a activităţii statelor pe plan internaţional, deoarece anume politica externă determină scopurile sarcinile diplomaţiei economice, care prevede o totalitate de măsuri practice, precum şi formele, mijloacele şi metodele folosite în оnfăptuirea politicii externe [222, p.12]. Оn contextul dezvoltării durabile, sectorul energetic va trebui remodelat ţinвnd cont de următoarele imperative: fiabilizarea satisfacerii cerinţelor societăţii la preţuri rezonabile; reducerea consumurilor specifice (la unitate de materie primă, de produs, de timp etc.); aplicarea tehnologiilor energofage; restructurarea economiei, schimbarea modelelor de consum. Un rol deosebit în asigurarea securităţii energetice a ţării оl are sectorul de asigurare a necesităţii ramurilor economiei naţionale cu produsele petroliere. De menţionat că în ultimii ani оn republică s-au оntreprins un şir de măsuri pentru ameliorarea situaţiei în acest domeniu. în anexele 17 şi 18 sunt prezentate datele cu privire la Balanţa enargetică a Republicii Moldova pentru anul 2005 (malul drept al Nistrului), în mii tone echivalent petrol (mii tep) în baza valorii nete calorice şi despre volumul importului produselor energetice în în ultimii ani (mil. dolari SUA). Analiza acestor date confirmă că în ultimii ani importul produselor petroliere în Republica Moldova este în permanentă creştere, după o perioadă de reducere care s-a оnregistrat în anii 19892007. Conform datelor statistice, volumul importului de produse petroliere în anul 2007 a constituit circa 588 mii tone şi s-a mărit cu 25% comparativ cu anul 2000 (tabelul 26). Sub aspect geografic, produsele petroliere s-au importat din Ucraina, Romвnia, Belarus şi Rusia. Оn perioada anilor 1999-2007 cota acestor patru ţări s-a menţinut la nivelul de peste 95 la sută. 99

6 148.6 1232. lei mii tone Motorină mln.6 100.1 519.5 727.3 162.8 204.2 207.7 305006.6 Vвnzări cu amănuntul 198979.7 564.2 381.9 2059.6 52.4 Sursa: Raport anual.8 131.6 32621.8 214.4 2463.în agricultură.2 111.2 249.8 691.2 4419. 22% .3 35. Preţul mediu unitar la import variază considerabil оn funcţie de importatori.4 9919. lei mii tone Gaz lichefiat mln.1 307.7 99.8 66.6 144.0 167.2 137. Tabelul 27 Evoluţia importurilor.742 34.8 1429.1 50.6 392. 46% au fost utilizate în transport. publicaţie ANRE. Evoluţia preţurilor de import.1 235.8 194.0 300.4 47.0 3818.8 6440.2 15679.în gospodăria comunală şi de către populaţie.2 587.6 1599.2 5714. USD mln.5 2439.5 25.5 50051. o informaţie mai detalizată în acest domeniu este prezintă în anexa 23. ţara de expediţie şi sezonabilitate.9 464. lei mii tone Оn total mln.2 4807.3 81. lei 121.7 187.4 Stoc la sfвrşitul anului 2006 24402.8 329.2 29.407 398. a comerţului cu ridicata şi cu amănuntul de produse petroliere în Republica Moldova în anul 2006 Produsul Benzină (mii litri) Motorină (tone) Gaz lichefiat (tone) Stoc la оnceputul anului 2006 32350.3 50.0 338.9 10.3 197878.8 446.8 22306.4 120.1 Sursa: Raportul annual ANRE.6 212.2 195.2 14.9 329.5 30.5 1851. 2006.1 994.7 38. Datele tabelului 27 demonstrează situaţia privind importul şi comercializarea principalelor produse petroliere în Moldova în anul 2006.4 312.3 56.2 284.5 46. Analiza dinamicii preţului mediu unitar la import (costul mărfii оn vamă) în ultimii ani demonstrează că la majoritatea produselor petroliere costul importului în dolari SUA a оnregistrat o creştere considerabilă. 29% .1 50.8 25586.8 464.179 52. Din totalul volumului de consum al produselor petroliere. Circa 40% din totalul consumului se оnregistrează în oraşul Chişinău.6 19.5 133. ca urmare a tendinţelor pe piaţa internaţională.3 50. USD mln.4 200. a stocurilor. USD mln.5 52.9 Importat 25371.8 13.1 122.4 298. 2007.4 580.6 542.5 217.0 671.9 221.2 1763. USD mln.9 1267.502 11.4 49.2 1348.7 373. Din anul 2003 preţurile de import au crescut la toate categoriile de produse petroliere. Оn 100 .Tabelul 26 Evoluţia importurilor de produse petroliere în Republica Moldova (2000-2007) Tipul produselor petroliere Unitatea de măsură 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 mii tone Benzină mln.1 202.0 553.6 Vвzări cu ridicata 90392.3 98.1 147239.6 53.1 2670.

preţurile la import în primele două trimestre ale anului sunt sub medie. 42 6. 18.10 11.20 10.89 6. Tabelul 28 Evoluţia preţului mediu de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere în Republica Moldova în anul 2006 Denumirea produsului petrolier Trimestrul I 2006 Trimestrul II – 2006 Trimestrul III 2006 Trimestrul IV 2006 Оn anul 2006 Benzină lei/ litriu Motorină lei / litreu Gaz lichefiat lei/ litru 10. în trimestrul trei sunt aproape de media anuală. La importul gazelor lichefiate cele mai mari preţuri unitare se оnregistrează în trimestrele I şi IV. Preţurile la import la motorină оn primele două trimestre ale anului sunt mai mici decвt preţurile lor medii anuale. La benzină. De acest fapt trebuie să se ţină cont la programarea şi crearea stocurilor necesare pentru asigurarea securităţii energetice a statului. iar оn trimestrele II şi III sunt sub media lor anuală. precum şi de evoluţia preţurilor pe pieţele mondiale ale produselor petroliere. de exemplu. O informaţie mai amplă cu privire la evoluţia dinamicii importurilor şi a preţurilor medii de procurare a benzinei. inclusiv pe trimestre.62 5.30 10.7%) şi Tirex-Petrol (10.4%) (tabelul 29). iar în trimestrul trei şi patru creşte peste media lor anuală. Оnsă peste 70 la sută din importul de produse petroliere principale rămвn pe seama a trei companii: Lukoil-Moldova (39. mai ales în situaţia cвnd consumul principalelor produse petroliere în Republica Moldova are un caracter sezonier pronunţat. Prezintă interes şi faptul că preţurile unitare la importul produselor petroliere variază esenţial chiar în decursul fiecărui an. E de menţionat că în ultimii ani numărul agenţilor economici care practică importul la 45.97 9.9%).tabelul 28 este prezentat nivelul preţurilor medii de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere în Republica Moldova în decursul anului 2006.88 6.10 Sursa: Raportul annual ANRE.62 9. şi comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale s-a redus mai mult de 6 ori şi au ajuns 101 . Preţurile la import sunt influenţate de modul de acumulare a profitului de către companiile importatoare (оn Moldova sau în exterior în funcţie de interesele financiare ale importatorului). 2006. Petrom-Mpldova (21.72 10. iar în ultimul trimestru al anului cresc considerabil. evoluţia lor pe parcursul anului fiind caracterizată de sezonalitate accentuată.37 9. motorinei şi gazelor lichefiate în Republica Moldova în anii 2005-2006 este prezentată în anexele 17.70 11.60 6.17 9.

Оntre strategiile parţiale şi politicile elaborate în diferite domenii există оnsă deosebiri esenţiale. strategia resurselor umane. politica de firmă se difineşte ca fiind un set de obiective pe termen mediu care se referă fie la un grup de activităţi.1 1.7 5.2 11.6 2.7 13.9 7.1 16.5 4.3 32.4 46. Ea este o argumentare ştiinţifică a politicii economice a firmei pe o perioadă de lungă durată ca arta de a declanşa toate resursele necesare pentru atingerea cu success a obiectivelor firmei.0 54. strategia resurselor umane.8 214. de asemenea.0 19.0 14. strategia invenţională.9 6.3 137. [211. care reprezintă subsistemele sale şi în care se include: strategia de marketing.7 10.3 4. Astfel. strategia de marketing.2 2.9 204.4 312. care detaliază .5 8.6 5. Strategia firmei poate fi privită ca un sistem complex. strategia calităţii.md Orice firmă care activează în complexul energetic.0 10. sursele de finanţare.9 21.0 61.3 71.7 16.2 0 7.7 2.5 14.2 14.6 13.2 6.5 5. p.7 3.6 7. strategia de informatizare. d/o Companii 2004 Totalul importat din care: 2005 2004 2005 2004 Benzină (mii tone) Motorină (mii tone) Оn total.2 8. Concluzie: strategiile servesc drept fundament pentru elaborarea politicilor firmei оntr-un anumit domeniu.Tabelul 29 Top 10 companii importatoare de benzină şi motorină în Republica Moldova Nr. termenele finale şi intermediare. benzină şi motorină 2005 Cota pe piaţă 2004 2005 212.4 8. ca şi în alte sectoare ale economiei naţionale.8 3. cuprinzвnd volumul şi structura resurselor disponibile.4 3.2 298.5 7.0 2.2 52.7 3.9 52.5 3. indicatorii de eficienţă globali şi parţiali. formet din numeroase componente.7 510. strategia calităţii etc.4 24.0 9.0 Sursa: www.4 13.1 8.2 526.8 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Lukoil-Moldova Petrom-Moldova Tirex-Petrol Mabanaft-Moldova Parstaar-Petrol Valiexchimp Armamil-Com Moldresurse Andezit Vero-Nadina 6. strategia tehnologică.a.2 16.2 13.0 16. strategia producţiei.8 3.6 17.9 100 40.2 10.7 2.2 72. principalii responsabili şi executanţi. strategia financiară. Fiecare 102 şi programe.7 2.4 18.2 13.6 48. Din strategiile parţiale se pot desprinde un set de politici modalitatea concretă de modelare a activităţilor proiectate în viitor.1 7.1 2.5 2.6 0 7. Ţinвnd cont de varietatea mare a domeniilor la care se referă. cele mai des strategii utilizate parţial sunt: strategia în domeniul activităţii de cercetare-dezvoltare.7 11. poate asigura în activitatea sa un bun success dacă dispune de o strategie bine determinată.1 18.2 3.6 133.5 209.9 114. strategia producţiei. fie la componente majore ale acestora. strategia de control ş.4 6.4 37. 36-45].eco.2 100 39. acţiunile majore de оntreprins.7 10.8 17.

schimbările ce au loc în determinanţii competitivităţii ţării şi a оntreprinderii. a potenţialului strategic al оntreprinderii etc. Deci. 1996. Bucureşti. Conform teoriei moderne a companiei . orice firmă trebuie să acţioneze în trei direcţii 25 principale pentru realizarea expansiunii comerciale. în acest scop la terminalele petroliere şi staţiile de alimentare cu produse petroliere au fost prevăzute măsuri în vederea reducerii 25 Stoian I. 25). Drange E. intensificarea politicii de marketing pentru stăpвnirea pieţelor. Actualmente. în Republica Moldova. iar nivelul оnalt al competitivităţii оntreprinderii poate fi menţinut doar în condiţiile unei analize permanente a sistemului microdeterminanţilor competitivităţii.174-177] ca orice alt fenomen. 1997. aprofundarea şi permanentizarea calcului de eficienţă [14. în primul an de activitate. de declin. Practica confirmă că în condiţiile de piaţă оşi asigură un succes оnalt numai acele firme care despun de o strategie bine gвndită. în opinia unor autori [29. Volumul I.. de creştere. ştiinţific argumentată.6 mii tone de produse petroliere. (p. de stabilizare. Comerţ internaţional.5]. ci sporirea cantităţilor de mărfuri petroliere comercializate şi a serviciilor prestate [48. 523p. Ed. Stoian M.5 mii tone. competitivitatea оntreprinderii nu se menţine continuu la acelaşi nivel. importate şi şi comercializate оn şi macroeconomice din ţară şi o perfecţionare continuă a republică. Pornind de la aceste considerente. Ciclul de viaţă a competitivităţii оntreprinderii nu este altceva decвt evoluţia vieţei economice a оntreprinderii.234]. p. Pilonul principal al strategiei de dezvoltare a acestei companii o constituie оmbunătăţirea şi extinderea deservirii clienţilor.. sporirea volumului de comercializare a produselor petroliere. p. 103 . Tehnici şi proceduri. Realizarea unei astfel de politici a permis acestei firme să asigure o creştere continuă considerabilă a volumelor produselor petroliere achiziţionate. în practica mondială şi. firma „Lukoil-Moldova” a comercializat numai 26.5). în centrul atenţiei firmei se află nu creşterea preţurilor de realizare şi maximizarea profiturilor. p. de maturizare. Caraiman.. p. adica să se ajungă la ceea ce se numeşte puterea de piaţă a firmei. în literatura economică se utilizează noţiunea de ciclu de viaţă al competitivităţii care include cinci faze: de formare. în condiţii de competitivitate: reducerea costurilor de producţie şi transport. cel puţinla nivelul concurenţei potenţiale. Ca exemplu poate servi activitatea companiei „Lukoil-Moldova”. o dependenţă a succesului оntreprinderii pe piaţă de оntreaga activitate a acestia. Firma acordă o deosebită atenţie respectării cerinţelor ecologice.211-215] (vezi anexele 24. evident.dintere aceste strategii la rвndul lor se divizează în diverse strategii parţiale care cuprind măsuri concrete оntr-un anumit domeniu [131. iar în anul 2005 – 526. nu există o metodă unică bine difinită şi ştiinţific argumentată de evaluare a competitivităţii оntreprinderii. Ea este influenţată de modificările permanente ale conjuncturii pieţei. în anul 2000 – 248 mii tone.

drept consecinţă directă. în anexele 19. Singapora – 33%. în ţările cu o rată оnaltă de acumulări şi. Оnsă în anii de tranziţie rata economisirii în republică a fost la un nivel foarte scăzut de economisiri nu poate asigura ramurile economiei naţionale cu investiţii necesare pentru restructurarea şi modernizarea lor [202. Investiţiile alocate anual de către firmă confirmă că odată cu asigurarea creşterii stabile a activităţii firmei „Lukoil- Moldova”. „Tirex-Petrol”. Austria – 27%. „Mabanaft-Moldova”. respectiv cu o rată оnaltă de investiţii (de peste 25%). extinderea. China – 40%. Japonioa – 29%. Chile – 27%. şi ritmuri оnalte de creştere economică. pe piaţa petrolieră a republicii în ultimii ani activează cu succes multe alte companii şi firme din respublică: „Petrom-Moldova”. renovarea sau reutilarea tehnică a оntreprinderilor şi obiectelor în funcţiune [122. 3. Indonezia . Anume aceste ţări cu rate оnalte de acumulare au оnregistrat în timpul deceniului investiţional în ţările cu diferite economii. Se ştie că volumul de investiţii depinde de rata acumulării. „Valiexchmp”. adică de partea produsului intern brut care se economiseşte. Politica în domeniul investiţiilor stabileşte direcţiile prioritare ale economiei. оn 56 ţări s-a оnregistrat o rată de acumulări brute în PIB de peste 22 la sută. Activitatea investiţională joacă un rol deosebit în procesul de creare şi renovare a fondurilor fixe prin construirea unor noi obiecte. Conform investigaţiilor efectuate de unii savanţi [141]. de oarece activitatea investiţională determină posibilităţile potenţialului economice. asigurarea unei cвt mai substanţiale creşteri a volumului de producţie şi a produsului intern brut la fiecare leiu cheltuit. rata investiţiilor în capitalul fix a fost şi mai scăzută. „Partas-Petrol” „ASCOM-GRUP” şi multe altele.37%. Investiţiile în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei petroliere Investiţiile sunt elementul-cheie în dezvoltarea economică în orice ţară. 20 sunt prezentate date privind analiza comparativă a climatului şi. Republica Corea . sporeşte şi contribuţia ei pozitivă la dezvoltarea republicii. Este evident că rata joasă ţării şi dinamica dezvoltării 104 .3.considerabile a procesului de elemente toxice care se elimină în atmosferă. De rвnd cu cele mai mari companii. în primul rвnd. p. în anul 1995 din 133 de ţări supuse analizei.64-69] Practica mondială demonstrază că ritmurile оnalte de creştere economică se asigură.36%. Este o dependenţă directă dintre rata creşterii eonomice şi rata investiţiilor.154-171]. Politica economică a Republica Moldova pe termen mediu şi de lungă durată este orientată la sporirea volumului de investiţii (străine şi autohtone) şi menţinerea lor la un оnalt nivel. p. în deosebi оn ţările în tranziţie. O rată a acumulării mai mare de 25% din PIB s-a оnregistrat în Finlanda – 43%.

organizatorice [11]. eliminarea dublei impuneri. 105 .a Оn ultimii ani în republică în acest domeniu s-a оntreprins un şir de măsuri economice. proceduri vamale simplificate. Moldova оn anii 2001-2006 (оn % faţă de anul precedent) Sursa: Calcule conform datelor Biroului Naţional de Statistică Conform datelor statistice în anul 2006 activitatea investiţională în ţară a consemnat o creştere cu 17% (оn preţuri comparabile) faţă de anul 2005 a fluxului de investiţii în capital fix.6 105 97 2002 2003 2004 2005 2006 2001 Investiţii în capital fix Lucrări de construcţii-montaj Lucrări în antrepriză Fig.Creşterea economică este stimulată de crearea mediului investiţional favoravil. o reţea de organe оn ţară şi peste hotare preocupată de atragerea din alte ţări ş. 8. lei. 8. că în ultimii ani în republică creşte volumul investiţiilor în capitalul fix ceea ce confirmă datele din fig. juridice.4 mil. în acest scop a fost elaborată Startegia de atragere a Investiţiilor străine promovare a exportutului în Republica Moldova pentru anii 2006-2015. sistem fiscal stabil. 998-XII din 1 aprilie 1992) [10]. 134 135 130 125 120 115 110 105 100 101 95 122 128 125 120 şi stimularea investiţiilor. stabilirea relaţiilor cu organismele internaţionale. Evoluţia principalilor indicatori ai activităţii investiţionale în R. De menţionat. care prevede realizarea unui set de mă suri pentru sporirea ritmului de atragere a investiţiilor autohtone dezvoltarea diferitor sectoare ale economiei. în opinia experţilor din domeniu. Оn timpul de faţă în Republica Moldova funcţionează un cadru juridic favorabil pentru investiţiile străine în economia naţională. cu agenţii semioficiali şi neguvernamentali din domeniul investiţiilor şi şi străine оn 120 125 112 111 111 107 108 111 117 119. Legislaţia cu privire la atragerea investiţiilor străine în Republica Moldova (Legea privind investiţiile străine nr. Politica investiţională prevede liberalizarea totală a transferurilor şi plăţilor. oferă investitorilor străini favorabile condiţii de activitate. volumul cărora a constituit 9580. acordarea de facilităţi fiscale.

Оn perioada anilor 2000-2006 evoluţia indicilor investiţiilor în capital fix a fost caracterizată de creşteri fluctuante, cu excepţia anului 2006, unde se remarcă cea mai оnaltă majorare (tabelul 30).
Tabelul 30 Investiţii în capitalul fix în Republica Moldova, pe forme de proprietate, milioane lei (preţuri curente) 1998 1444,4 1999 1591,8 2000 1759,3 2001 2315,1 2002 2804,2 2003 3621,7 2004 5140,0 2005 7796,5 2006 10906,8

Investiţii în capitalul fix - total din care: Publică Privată Mixtă (publ. şi privată), fără participarea străină Străină A оntreprin-derilor mixte

416,5 458,2 114,8 83,2 371,7

617,2 352,7 68,5 49,3 504,1

763,1 392,9 81,8 93,2 428,4

715,2 667,9 148,1 219,8 564,1

1090,2 936,8 76,0 145,6 555,6

1254,4 1319,1 118,1 179,2 750,9

1676,1 1655,0 187,1 497,2 1124,6

2552,2 2741,1 262,0 686,4 1555,0

3685,8 3934,5 366,4 1370,1 1550,0

Sursa: Anuarul Statistic al Moldovei. -Ch.: Statistica, 2007, p.367.

Оn ultimii ani s-a schimbat esenţial structura investiţiilor în capitalul fix. De exemplu, în anul 2006 din suma totală de investiţii peste 60% constituie mijloacele proprii ale оntreprinderilor şi populaţiei şi peste 20% -mijloace alocate de investirori străini (tabelul 31).
Tabelul 31 Structura investiţiilor în capital fix pe surse de finanţare în Republica Moldova în anii 2005-2006
Оn preţuri curente, mil.lei 2005 2006 7189,1 9580,4 405,4 315,9 4602,6 1414 451,2
Sursa: Conform datelor Biroului Naţional de Statistică

Investiţii în capitalul fix, în total din care, finanţate din contul: bugetului de stat bugetelor locale mijloacelor proprii ale оntreprinderilor şi populaţiei mijloacelor investitorilor străini altor surse

Structura, % 2005 2006 100 100,0 5,6 4,4 64,0 19,7 6,3 4,8 4,8 60,2 20,1 10,1

460,7 458,6 5768,9 1923,0 969,2

Structura investiţiilor străine directe nete anuale atrase în republică este reprezentată în tab. 32.
Tabelul 32 Dinamica şi structura fluxului investiţiilor străine directe (ISD) оn
economia Moldovei în anii 1998 – 2007, în milioane dolari Indicatorii ISD (nete), inclusiv Capital statutar Venit reinvestit Alt capital 61,0 4,2 20,36 33,5 4,94 -7,83 83,6 11,7 47,7 119,7 9,5 30,5 60,4 10,7 37,0 39,7 21,2 17,4 114,1 38,7 -3,25 79,6 32,1 86,9 117,9 43,3 61,1 266 190 56 1998 86,2 1999 29,8 2000 142,9 2001 159,8 2002 107,7 2003 78,3 2004 145,7 2005 198,8 2006 233,0 2007 512

Sursa: Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, rapoarte anuale.

106

Un rol оnsemnat în atragerea investiţiilor străine оl au оntreprinderile mixte numărul cărora şi influienţa lor în dezvoltarea economică creşte din an în an (vezi anexa 21). Este de remarcat că sursele principale de finanţare ale activităţii investiţionale au fost mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, care în anul 2006 au format 60,2% din totalul investiţiilor în capital fix sau o pondere cu 3,8 p.p. mai mică faţă de anul 2005. Оn structura specifică a investiţiilor în capital fix cota majoritară a investiţiilor este orientată spre procurarea maşinilor, utilajului, mijloacelor de transport (44,2% din volumul total). Intensificarea activităţii investiţionale a fost determinată, în special, din contul capitalului оntreprinderilor şi organizaţiilor din sectorul nestatal al economiei. Acestor agenţi economici le revin 66% din volumul total al investiţiilor în capital fix оnsuşite şi 68% din lucrările de construcţiimontaj efectuate. Pe parcursul anului 2006 оntreprinderile şi organizaţiile de construcţii-montaj au executat lucrări în antrepriză în valoare de 3745 mil. lei (оn preţuri curente), ceea ce este cu 20% (оn preţuri comparabile) mai mult faţă de anul 2005. Partea preponderentă, şi anume 84,4% (3162 mil. lei), este asigurată de agenţii economici cu forma de proprietate privată. Este pozitiv factul că majoritatea investiţiilor străine în republică se concentrează în sectorul de producţie, energia electrică, gaze, industria prelucrătoare. Pe parcursul ultimilor ani se află оn continuă creştere nu numai numărul оntreprinderilor cu investiţii străine, ci şi indicatorii ce
caracterizează activitatea lor economică. De exemplu, în anii 1995-2000 numărul оntreprinderilor cu

investiţii străine în republică a crescut de 3,4 ori, pecвnd depunerile în capitalul lor statutar s-a majorat de 9,6 ori, inclusiv depunerile investitorilor străini s-au majorat de 7,5 ori şi au alcătuit оn anul 2000 peste 349 milioane dolari, ceea ce a contribuit şi la creşterea considerabilă a volumului producţiei fabricate la оntreprinderile cu investiţii străine – de 13,7 ori. în urma acestor creşteri a avut de cвştigat, în primul rвnd, populaţia republicii, deoarece volumul realizării mărfurilor serviciilor pe piaţa internă de către оntreprinderile cu investiţii străine s-a majorat în anul 2000 de 17,9 ori faţă de anul 1995 [47, p. 8-9]. Printre cei mai mari investitori străini în economia Republicii Moldova sunt compania „Union
Fenosa”, care a procurat cele trei reţele electrice şi a investit în Moldova peste 40 milioane dolari

şi

SUA, SA „Gazprom” din Federaţia Rusă, care deţine 666,4 mln lei în capitalul statutar al societăţii mixte moldo-ruse „Moldova-gaz”, compania germană „Sudzucker”, care a procurat acţiunile a patru făbrici de zăhar: Alexandreni, Făleşti, Donduşeni şi Drochia, compania „Lukoil” din Federaţia Rusă, care a investit în economia republicii peste 50 milioane dolari SUA ş.a. Investiţiile străine directe reprezintă nu numai o sursă de capital, ci şi o sursă de atragere în economiile receptore a investiţiilor străine şi a tehnologiilor avansate în diverse domenii ale 107

economiei naţionale, inclusiv pe piaţa produselor petroliere. Creşterea economică o constituie
transferul de tehnologii avansate şi know-how, care măresc gradul de calificare a forţei de muncă şi

al eficienţei utilizării ei. Inovaţia tehnologică, actualizarea sectorului productiv în baza progresului tehnico-ştiinţific devin factorii decisivi pentru progresul economic, în majoritatea inclusiv în ţara noastră [51]. De menţionat că, în ultimii ani sau alocat surse de investiţii solide în dezvoltarea bazei tehnicomaterială a pieţei produselor petroliere din Republica Moldova. în timpul de faţă republica dispune de o reţea dezvoltată a staţiilor de alimentare şi depozite cu produse petroliere cu un număr total de peste 500 unităţi, inclusiv 30 de depozite petroliere (vezi anexa 22). Cele mai mari companii care activează pe piaţa petrolieră în Republica Moldova sunt redate în tabelul 33.
Tabelul 33

ţărilor lumii,

Companiile cu cele mai multe benzinării în Rrepublica Moldova
Denumirea 2004 2005 Cota оn 2004, % Lukoil-Moldova Tirex-Petrol Petrom-Moldova Valexchimp Avante Gloria-Qvare Rapira Derang-plus Оn total 8 companii Оn total benzinării în RM Sursa: www. eco.md 67 69 58 32 13 8 7 7 261 420 79 71 71 38 18 8 7 7 299 441 16,0 16,4 13,8 7,6 3,1 1,9 1,7 1,7 62,2 100 Cota în 2005, % 17,9 16,1 16,1 8,6 4,1 1,8 1,6 1,6 67,8 100

Drept exeplu poate servi firma „Lukoil-Moldova”, care în baza investiţiilor alocate în republică,
оntr-un timp destul de redus, a realizat obiective importante pentru economia ţării: s-au construit

terminale pentru păstratrea produselor petroliere, staţii de alimentare auto cu produse petroliere şi gaz, obiective pentru deservirea tehnică a automobilelor, centre moderne de comerţ
acestea joacă un rol important în formarea

ş.a. Toate

şi funcţionarea normală a infrastructurii economiei

naţionale [48]. Odată cu lărgirea activităţii firmei şi creşterea volumului produselor petroliere
importate şi comercializate în Moldova, au sporit şi sumele vărsate în bugetul republicii în formă de diferite impozite şi taxe pe activitatea efectuată. Firma „Lukoil-Moldova” deţine o cotă de circa

40% de benzină, motorină şi gaze lichefiate importate şi comercializate în republică .

108

pe parcursul ultimilor ani au realizat importuri şi comercializare cu ridicata de benzină. Una dintre cele mai impresionante realizări cum în Republica Moldova. Aşa dar. comercializarea produselor petroliere în Republica Moldova este licenţiată. în asigurări. Printre proiectele sale se numără şi intenţia de a construi o conductă petrolieră de la rafinăria RAFO Oneşti (Romвnia) pвnă la Chişinău. este extinderea geografică a afacerilor [120. „Valiexchim”. „Stati-Holding” asigură lansarea şi distribuţia pe piaţă a produsului finit. creată în anul 1994 ca o societate pe acţiuni cu 100% capital privat care activează preponderent în industria petrolului şi gazelor. ASCOM a reuşit să ajungă la o producţie zilnică de 1100 tone de petrol şi de 3 milioane metri cubi de gaze. în anul 2006. în 1995 ASCOM GRUP şi-a оnceput activitatea în Turkmenistan şi după numai trei ani compania avea acolo în jur de 100 de sonde din care se extrăgeau zilnic 2885 tone de petrol şi 3. farmaceutică. „Stat-Holding” ocupă o poziţie importantă în sferele sale de activitate datorită unui atent studiu de piaţă şi unui management performant. operaţiuni cu imobilul şi terenuri. p.63-64]. pвnă nu demult. de exemplu. Din vara anului 2000 ASCOM şi-a extins afacerile cu petrol şi în Kazahstan. prima companie transnaţională din Moldova. uzine de producere a utilajelor petroliere. dacă ASCOM se ocupă de extragerea petrolului şi a gazelor naturale. şase dintre ele fiind lansate în lumea businessului în anul 2006. investiţii. rulajul financiar a crescut de patru ori. construeşte staţii de distribuţie a produselor petroliere etc. Astfel. motorină şi petrol lampat 45 de şi 109 . „Tirex-Petrol”. prestează servicii în energetică. Un exemplu concret de investiţii eficiente în domeniul extracţiei şi comercializării produselor petroliere este compania ASCOM. S-a оncercat să se оnceapă importul direct al gazului оn Moldova din Turkmenistan (2000-2001) şi apoi din Kazahstan (2005-2006). ca compania „Petrom-Moldova”. dar de fiecare dată afacerea a fost blocată de Rusia [120. Un bun succes asigură. Holdingul include 35 de companii şi оntreprinderi. Dacă.54 milioane metri cubi de gaze. Primii pot comercializa produsele numai din depozite petroliere.O activitate investiţională activă promovează în republică şi multe alte companii implicate în importul şi comercializarea produselor petroliere. p. pe care am onoarea s-o conduc. Holdingul include rafinării. „ASCOM GRUP”. Companiile pot dispune de două tipuri de licenţă: comercializarea cu ridicata comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere. Compania nu face doar act de prezenţă pe piaţă. de asemenea.37]. din 2006 Grupul efectuează. de asemenea. Numai în primii trei ani. atвt şi peste hotare. compania era antrenată în busunessul cu petrol. Conform legislaţiei în viguare. compania „Stati-Holding”. unde au fost create trei companii moldo-kazahe pentru exploatarea a patru cвmpuri petroliere. „Stati&Co” şi altele.

Din totalul de 3 staţii 132 aparţin direct importatorilor. în municipiul Chişinău sunt amplasate 91 de staţii de alimantare sau 18% din numărul total şi 5 depozite (4 de petrol şi 1 de gaze) [125. singura ieşire la Dunăre a Republicii Moldova. datorită căreia Republica Moldova va beneficia de o deschidere mai mare în relaţiile economice şi de o reducere a dependenţei energetice de Federaţia Rusă. Acest sistem este menit să asigure o monitorizare eficientă a aprovizionării cu produse petroliere de bază şi a desfacerii acestora pe teritoriul Republicii Moldava.A. Azertrans şi Azpetrol Refinery. Conform schemei de amplasare a staţiilor de alimentare aprobată de Guvern. şi va ajunge la 808 staţii. 39% . Compania „Azertrans” a investit în Terminalul petrolier Giurgiuleşti mai mult de 18 milioane dolari.оntreprinderea elenă Technovax şi 20% .9 mii alimentări/zi. p. Un rol deosebit оl va avea în extinderea pieţei cu produse petroliere оl are construcţia terminalului (portului) de la Giurgiuleşti [174]. în timpul de faţă lucrările aici sunt preluate de o Companie Olandeză. Se poate afirma că dezvoltarea reţelei de desfacere cu amănuntul a produselor petroliere nu numai că are efecte pozitive asupra pieţei şi gradului de satisfacere a cererii consumatorilor. La acest proiect autorităţile au оnceput lucrul оncă în ianuarie 1995. de licenţă de comercializare cu amănuntul pot dispune numai companiile care au оn proprietate sau arendează staţii de alimentare.agenţi economici.Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de la care S. Terminalul va avea o capacitate de stocare de un milion tone de motorină şi benzină. în republică pвnă оn anul 2010 numărul staţiilor de alimentare se va dubla staţiilor urmează a fi amplasate în zonele rurale.A. Dar. Majoritatea 110 . BERD a declarat S.”Terminal” în stare de faliment.4 mii m . restituind inclusiv datoria faţă de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. în iunie 2001.42]. prin crearea оntreprinderii mixte „Terminal”. Dar în 2004 a fost semnat un acord de investiţii cu trei companii din Azerbaidjan: Azpetrol. proiectul de construcţie a Terminalului fusese sistat. Capacitatea totală de alimentare a staţiilor оnregistrate este de circa 77. în care statul deţinea 41% de acţiuni. Tot în acest scop a fost implementat sistemul automatizat de evidenţă a produselor petroliere care presupune şi dotarea tuturor staţiilor de alimentare cu aparate de casă cu memorie fiscală. Reţeaua de desfacere cu amănuntul a benzinei motorinei din republică se constituie din 493 staţii de alimentare care aparţin la 188 de agenţi şi economici. dar prezintă şi o constrвngere în plus pentru cei care оncearcă să distribuie produsele de contrabandă. „Terminal” a luat un credit în valoare de 25.5 milioane dolari. Principalii figuranţi pe piaţa petrolieră sunt menţionaţi în tabelul 33. în urma dificultăţilor financiare cu care s-a confruntat compania. iar capacitatea totală de stocare a acestora este de circa 51. Dacă includem şi comercializarea păcurii atunci vor fi 62 agenţi economici.

cвt şi din punct de vedere al potenţialului natural. La prima etapă ar putea veni petrol în Moldova din Azerbaidjan şi din Kuweit. ceea ce implică continuarea reformelor economice. trebuie asigurată stabilitatea politică şi perfecţionat mediul de activitate economică. evident că va veni din acele ţări unde este mai calitativ şi mai ieftin. favorabil pentru atragerea investiţiilor străine directe. aplicarea unei politici fiscale adecvate etc. Оnsă coordonвnd acţiunile conform acordului interguvernamental. Includerea acestor facilităţi în legislaţia republicii ar putea atrage în economia naţinală investiţii de proporţii considerabile. cu care Republica Moldova are deja оnţelegeri preventive. după cum reesă din studiul efectuat. ca centru de legătură dintre spaţiul de est şi cel occidental. cвt şi autohtoni). Strategia atragerii şi promovării investiţiilor străine directe trebuie să includă un program larg de оmbunătăţire a imaginei Republicii Moldova atвt din punct de vedere al amplasării ei teritoriale. dolari SUA să fie scutiţi de plata impozitului pe profitul obţinut pe un termen de 5 ani. creвndu-se de fapt o concurenţă sănătoasă în acest domeniu. Darea în exploatare a Terminalului petrolier Giurgiuleşti va fi o lovitură puternică pentru „economia tenebră” în afacerile cu petrol din Republica Moldova. care au investit mijloace considerabile în economia naţională: • investitorii care au alocat în fondurile fixe ale оntreprinderilor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii economiei naţionale un capital echivalent cu cel puţin 10 mln. la acest Terminal. uman şi tehnic. precum şi din alte ţări. pe cale maritimă. în scopul asigurării unei politici active de atragere şi promovare a investiţiilor străine directe în republică.Petrolul va fi transportat în Moldova. dar şi pentru cei care concurează pe piaţa petrolieră din ţară. 111 . Şi totuşi. promovarea de mai departe a privatizării. dolari SUA să fie scutiţi de plata impozitului pe profitul obţinut pe un termen de 10 ani. reiesă că Guvernul Republicii Moldova în ultimii ani a mutat accentul оn politica investiţională de satat de la atragerea creditelor externe la atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională. Оn scopul atragerii active a investiţiilor străine directe în economia naţională este necesar să se acorde stimulente investitorilor strategici (atвt străini. menţinerea stabilităţii macroeconomice. lansarea investiţiilor străine directe în economia ţării rămвne la un nivel scăzut. reglementarea veniturilor. • investitorii care au plasat în fondurile fixe ale оntreprinderilor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii economiei naţionale un capital echivalent cu cel puţin 25 mln. pвnă în prezent. Importul оl va asigura investitorul. Pentru prima dată în Republica Moldova petrolul va fi importat din alte regiuni decвt din Federaţia Rusă. Din studiul efectuat.

cauzele corupţiei pot fi economice. 41. informarea insuficientă a din cauza coruperii în eşaloanele superioare ale conducerii populaţiei. creşterea nivelului de deservire a consumatorilor. declararea sub alte categorii de mărfuri. o оnzestrare neadecvată. Evaziunea fiscală şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere din republică Analizвnd activitatea agenţilor economici pe piaţa petrolieră a Republicii Moldova. lipsa unei delimitări clare оntre proprietatea privată şi cea publică. există (importul fără declararea mărfii în vamă. departamentele. p.amploarea contrabandei cu produse petroliere.Realizarea propunerilor menţionate.] confirmă că da.26]. nerespectatea cerinţelor de evidenţă contabilă. lucrul sub nivel al mass-media. toleranţa publică. promovarea în posturi a persoanelor fără performanţe reale. după opinia noastră. erodarea valorilor etice ţării. organele locale [40. conform sondajelor efectuate. judecătoriile. tenebră. evaziunea fiscală şi contrabanda. importul coruperii. asigurarea din plin a necesităţilor economiei naţionale. interesarea unor grupuri politice în colapsul economic şi financiar al statului оn scopul revenirii la sistemul dictatorial. 125 ş. Un singur lucru este оmbucurător .223]. diminuarea cantităţii mărfii declarate. оntвrzieri la plata salariilor.a. ar contribui la schimbarea esenţială a atitudinii investitorilor străini faţă de Republica Moldova şi ar asigura o creştere considerabilă a investiţiilor străine directe atrase în economia naţională. pe lвngă aprecierele pozitive privind extinderea acestei pieţe. • Cauzele sociale şi morale: dezintegrarea şi demoralizarea sociatăţii. sau nu contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova? Cercetările efectuate de specialiştii în domenu [40. acest domeniu are şi aspecte negative ca: economia ilicită. un sistem inadecvat al contabilităţii.4. vama. politice şi social-morale. Există. 62. Cele mai corupte sectoare în republică se consideră inspectoratul fiscal. lipsa transparenţei în sistemul legislativ. un nivel оnalt de netransparenţă în activitatea organelor juridice. diminuarea valorii mărfii în vamă etc). 112 . obţinere a veniturilor neoficiale. Contrabanda şi corupţia sunt în legătură directă. • • Cele economice includ: salariile joase ale funcţionarilor de stat. • Cauzele politice includ: combaterea corupţiei exprimată în combaterea adversarilor politici. trebuie menţionat faptul că. Cauzele instituţionale cuprind: politica slabă de stat care generează căutarea metodelor de un buget de stat neviabil. După cum se menţionează în literatura de specialitate [62. a оnregistrat o tendinţă de scădere în ultimii ani (valorile cele mai mari revenind anilor 1998-2000). ministerele. p. ceea ce face dificil controlul procesului de tranziţie de către sociatate. 3. lipsa dorinţei reale şi a unei strategii de combatere în practică a corupţiei. poliţia. incompabilitatea ideologiilor totalitariste şi a celor de piaţă. instituţionale.

avantajul pe care оl au traficanţii de produse petroliere sau beneficiul brut în urma traficului cu produse petroliere (adică avantajul material al acestora faţă de importurile legale) se 113 . intentarea unui dosar penal. importul ilicit de produse petroliere implică şi anumite riscuri. Au fost stabilite multe cazuri de aşa gen. în aceste condiţii puţini recurg la importul produselor de contrabandă fără să se asigure că nu va fi tras la răspundere.Principalele stimulente ale contrabandei sunt diferenţele de preţuri şi ale sistemelor de taxe оn diferite ţări. creează dificultăţi în asigurarea pazei frontierei. p. Beneficiul brut al acţiunilor de contrabandă va fi egal cu suma impozitelor şi taxelor pe care ar fi trebuit să le plătească. a unităţii de transport cu marfa de contrabandă şi în plus. Lipsa unui accord privind regimul frontierei de stat. petrolul rămоne în partea dreaptă a Nistrului. Adica. Un alt factor de care depinde decizia importatorilor de a recurge la traficul de contrabandă este nivelul riscurilor legate de tranzacţiile de contrabandă. inclusiv pe căi ilegale. apare tentaţia de a importa acel produs ocolind taxele şi impozitele de import. Deci.43]. de la 1 aprilie 2003. O altă cauză a fluxurilor ilegale de produse petroliere din exterior este faptul că în Transnistria. pentru motorină – 20 USD/tona. în cazul în care importatorii ilegali vor fi depistaţi. care consideră că lupta cu contrabanda nu va fi eficientă dacă nu va fi corelată cu lupta оmpotriva corupţiei. Zona de frontieră de-a lungul Nistrului rămвne şi pвnă în prezent cea mai afectată din punct de vedere a contrabandei cu produsele petroliere. lipsei de responsabilitate şi va fi asigurată transparenţa şi monitorizarea activităţii tuturor organelor de control [125. Pe cвnd în Republica Moldova accizele la aceste produse sunt de 2 ori mai mari. din cauza conflictului transnistrean. o condiţie importantă pentru combaterea contrabandei ar fi colaborarea la nivel interstatal în vederea armonizării politicilor de preţ şi de impozitare a produselor petroliere. Cu cвt este mai mic riscul (şi mai puţin riscantă) impozitarea ilicită a produselor petroliere faţă de procedurile legale. Ucraina şi Moldova. Se ştie că timp de mai mult de un deceniu sectorul de frontieră în regiunea transnistreană (circa 443 km) reprezenta o “gaură neagră” a economiei Republicii Moldoav. se recurge la mituirea persoanelor cu funcţii de control şi combatere a contrabandei. Deci. de fapt. dacă ar fi importat aceste produse în mod legal. care face imposibilă demarcarea. cu atвt mai mare va fi tendenţa pentru a efectua traficuri de contrabandă. ei riscă confiscarea mărfii de contrabandă. iar оntr-o altă ţară acelaşi produs se vinde la un preţ mai mare (deoarece în preţul lor se include accizele şi taxele vamale mai оnalte). accizele la benzină s-au stabilit în valoare de 40 USD/tona. Pe de altă parte. utilarea tehnică şi genistică şi paza frontierei pe sectorul transnistrean. cum ar fi. protecţionismului. Suntem de accord cu concluzia unor autori. perfecţionarea documentelor de import sub formă de tranzit spre Transnistria. Dacă un produs oarecare poate fi achiziţionat оntr-o ţară la un anumit preţ. în păstrarea căreia erau şi sunt interesate anumite cercuri din Transnistria. Rusia. dar.

Cercetările efectuate de specialiştii în domeniu confirmă că tranzacţiile ilicite în operaţiunile de export-import. Aşadar. importă gaz la un preţ mult mai ridicat decвt cel mondial. neţinвnd cont de necesităţile societăţii. organizării improprii a finaţării cauzвnd pierderi de mijloace financiare. în acest sens. sănătăţii. acţiunile de combatere a contrabandei trebuie să urmărească minimizarea beneficiului net pe care poate să-l obţină traficanţii. riscurile la care se poate aştepta în caz de eşuare a planurilor de traficare. acumulării şi utilizării resurselor financiare. micşorarea beneficiului brut). p. creşterea riscurilor traficanţilor) şi crearea unor condiţii favorabile pentru importatorii legali de produse petroliere (adică. Procedura de stabilire a preţurilor şi mecanismul de funcţionare a sectorului este netransparentă şi complet оnchisă ţentru public [62. p. Cвnd importurile legale vor putea aduce profituri mai mari sau cel puţin egale cu profiturile care pot fi obţinute pe cale ilegală. Aceasta la. remunerării muncii lucrătorilor sistemului bugetar.238]: • • un mod impropriu de formare şi utilizare a mijloacelor financiare. ca pe lвngă оnăsprirea controlului şi a pedepselor pentru traficul de contrabandă (adică. unde fenomenul de contrabandă şi corupţia este larg răspвndit sunt foarte des оnfăptuite. contribuind la creşterea enormă a datoriilor de stat. falsificarea documentelor etc. Creşterea evaziunii fiscale şi deminuarea plăţilor la buget determină eşecul politicii de susţinere a antreprenoriatului şi micului business. tendinţa pentru traficarea produselor petroliere de contrabandă va fi suprimată. fără nici o plată pentru tranzitul de gaz (pentru informaţie: sumele pentru tranzitul de gaz pe teritoriul ţărilor оnvecinate depăşesc PIB Moldovei). avвnd datorii imense pentru resursele energetice. executării controlului de stat sunt vaste. Fenomenul corupţiei contribuie la formarea unui clan economic şi politic care impune societăţii voinţa sa. considerăm necesar. politicii sociale.. rвndul său. atunci beneficiul net în urma traficului ilegal va fi egal cu diferenţa dintre beneficiul brut şi aceste cheltuieli.235].egalează cu suma plăţilor legale pe care ar fi trebuit să le plătească. politicii în domeniul educaţiei. cauzează pauperizarea populaţiei şi creşterea neоncrederii în reformele promovate. Mai mult decвt atвt: se tărăgănează instalarea contoarelor de gaz la intrarea şi ieşirea de pe teritoriul ţării. finanţarea structurilor şi o utilizare ineficientă şi iraţională a resurselor bugetare ale оntreprinderilor de stat datorită activităţilor neprevăzute de legislaţia în vigoare. o utilizare improprie a 114 . Acţiunile cu caracter corupt în domeniul managementului patrimoniului statal. Printre cele mai caracteristice forme în Republica Moldova putem menţiona următoarele [62. Republica Moldova. mediului оnconjurător. Dar dacă din această sumă excludem cheltuielile legate de transportarea mărfii: mituirea funcţionarilor.

privatizarea ilicită. neincluderea unei părţi a proprietăţii în documentele de evaluare sau evaluarea proprietăţii la preţuri nereale. stat. • • • • o utilizare iraţională a investiţiilor şi creditelor drept rezultat al unor alocări a resurselor de evaziunea fiscală şi acceptarea mitelor. Una dintre formele de evaziune fiscală este economia subterană. dar neоnregistrate din considerentele de evaziuni fiscale ori condiţii nefavorabile pentru activitatea оn cadrul economiei oficiale. darea ilegală în arendă a оncăperilor violările la cumpărarea a 20% de acţiuni a colectivului оntreprinderii în lipsa unui tender. chiar şi acolo unde este un nivel foarte jos al corupţiei. tipuri de activitate economică ce generează valoare adăugată – legale sau ilegale. violarea disciplinei preţurilor. O astfel de modalitate este manipularea preţurilor de import prin firmele intermediare оnregistrate în zone off shore. în special neglijarea creşterii preţurilor.investiţiilor şi donaţiilor. avem în vedere că posibilitatea de a utiliza liber proprietatea de stat pentru obţinerea beneficiilor personale. оnsă. Economia subterană include toate formele de activitate economică care nu sunt reflectate de statistica oficială. astfel de operaţiuni pot avea loc doar sub protecţia funcţionărilor de stat. transferul lor unor structuri comerciale patronate care le utilizează pentru un preţ simbolic o perioadă оndelungată de timp. reducerea valorii estimate a оntreprinderilor. cвnd sistemul de auditing fiscal supravieţuieşte numai datorită mitelor. Cвnd se menţionează legătura dintre operaţiunile ilicite de exportimport. Оn afară de metodele ilegale de eschivare de la plata impozitelor şi de la efectuarea altor plăţi oficiale se mai practică şi diferite modalităţi de ocolire legală a impozitelor. Prin 115 . pierderile proprietăţii de stat drept rezultat al neraportării intenţionate a proprietăţii оn şi echipamentului. Atunci. Cвnd vorbim de evaziune fiscală evaziune fiscală există în orice stat. de asemenea. evaziunea fiscală capătă proporţii deosebit de mari. se are în vedere că din moment ce este vorga de volume comparabile precum volumul comerţului exterior. excluzвnd din procesul privatizării persoanele disponibilizate şi pensionarii şi incluzвnd în listele participanţilor la privatizare persoane care niciodată nu au lucrat la оntreprinderea dată. mărirea sintetică a valorii оntreprinderilor date în arendă sau diminuarea intenţionată a cotei statului prin оncălcări în calculul amortizării. chiar în dimensiuni cu mult mai mari în comparaţie cu alte sectoare ale economiei naţionale. Analiza situaţiei reale pe piaţa produselor petroliere confirmă prezenţa acută a economiei subterane în acest sector. registrele contabile. utilizarea dubioasă a investiţiilor şi creditelor agenţilor economici. • o activitate financiară şi economică nesatisfăcătoare care oferă funcţionarilor de stat şi legătura ei cu fenomenul corupţiei.

Impozitul pe venit: 269. la 1000 tone. 116 .1 mii lei. 9. aceasta reprezintă circa 67 mii lei). respectiv. Оnsă este regretabil faptul că. ar putea fi calculată o valoare estimativă a pierderilor pentru bugetul statului. acesta este un caz particular. rezultate din activitatea de export-import. obţinem: Varianta A. Impozitul pe venit: 336. Petrolul este importat legal. Schema tranzacţiilor prin zonele off shore în comerţul cu benzină şi motorină. rezultate în urma tranzacţiilor de acest fel. Varianta B. că toate tranzacţiile de acest gen se efectuează în scopul micşorării preţului la import. Din figura 12 observăm cum printr-o simplă rotaţie a documentelor (Varianta B) importatorul reuşeşte să micşoreze legal plata impozitelor pe venit cu circa 20%). Cu atвt mai mult că o bună parte din profituri vor fi capitalizate оn străinătate (25 mii USD). în afară de pierderile pe care le suferă bugetul statului. pierderi mai mari bugetului de stat). Оn plus: 25 000 USD оntr-un cont din zona off shore.astfel de tranzacţii sunt capitalizate în afara ţării sume enorm de mari în valute străine. ca să fie prezentată o valoare mai mică la vamă. Desigur. la prima vedere. Оnsă se poate demonstra că în unele cazuri mărirea intenţionată a preţului de import poate aduce beneficii mai mari importatorilor (şi. la preţul de 250 USD/tona Variant B Firma intermediară (din zona off shore) Cumpără 1000 tone de petrol la preţul de 250 USD/tona. dar cunoscвndu-se suma totală a impozitelor pe venitul agenţilor economici importatori de produse petroliere şi cota tranzacţiilor efectuate prin intermediul firmelor din zonele off shore. în tabelul 34 este prezentată o schemă generală de formare a costurilor benzinei importate pentru fiecare variantă din figura 9. Legal. La un preţ fix de realizare pentru ambele variante. 9) (pentru anul 2006). S-ar părea. cu toate taxele plătite Fig. Vвnzătorul vinde 1000 tone de petrol. Să examinăm un exemplu convenţional (fig. după care оl vinde importatorului la preţul de 275 USD/tona Varianta A FRONTIERA DE STAT Importatorul cumpără 1000 tonede petrol. tranzacţiile de această natură nu prezintă o оncălcare. în cazul dat.4 mii lei. Mulţi importatori de obicei aşa şi procedează.

12 4. lei (7 =6 x 1) 3287500. lei (23 = 22 x 5/6 – 21 x 5/6) Impozit pe venit per litru.00 1200000.20 0.ş.00 105200. lei (25 = 24 x 1000/3 3 Varianta A 13.75 899143.20 x 1) Transport.005) Paza. 117 . USD/tona Cantitate (tone) Valoarea mărfii.20) Оn total impozit. lei Curs de cumpărare a dolarului. USD (6 = 5 x 4) 250000. probabil.00 9431. lei (11 = 7 x 0.00 9040.50 2630.00 8606. lei/1 (24 =23 x 0. numai pe parcursul ultimilor trei ani acest indicator a crescut cu 21%) poate servi drept semnal al lărgirii fenomenului delapidării lor şi producţiei nedeclarate.00 1000.00 Accize..75 16437. • scăderea PIB real în ritm mai rapid decвt consumul de energie electrică. g/cm Preţul de achiziţie (import).00 Comision transfer TVA adiţional.20) Ecologie.15 13.00 10000. • • diminuarea cotei salariului în venitul total al gospodăriilor casnice de la 71. ţării vor servi. lei Densitatea benzinei. Оn literatura de specialitate se fac diverse estimări ale nivelului economiei subterane.00 1200000.241-242]: • scăderea puterii de cumpărare a salariului mediu şi creşterea de multiple ori a volumului cumpărărilor obiectelor de lux. lei Certificare.00 1000.7 în 1998.25 336124. • Calculul este convenţional şi serveşte pentru a evidenţia diferenţa de impozit în mărime relativă. lei Cost per litru.banii capitalizaţi în afara economiei naţionale.75 275.20) Plăţi către ANRE.00075) Оn total cost. per litru. lei (13 = 8 x 5 x 1) Preluare.40 28548.70 1. (оn condiţiile anului 2003).00 2000. p.00 13750. lei (10 = 7 + 8 + 9) x 0. lei (19 = 7 x 0.78 2465. lei (14 = 10 x 5) Pierderi din diferenţa de curs.19 5983446.13 18081.26 0.20 0.0025) TVA.N. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în R. lei (16 = (2-1) x 6) 12500.65 Sursa: Roşcovan M.: S.00 Valoarea mărfii conform declaraţiei. lei (9 =7 x 0.M. principali.53 2712.00 275000. lei (18 = 11 + 13 + 16 + 17) x 0. lei (8 = 5 x 1200lei). Creşterea cotei pierderilor de energie electrică de la 10% din consumul total în 1990 pвnă la peste 30% în 1997 şi faptul că scumpirea rapidă a resurselor energetice nu a dus la diminuarea intensităţii energetice a PIB (dinpotrivă.01 0.25 2630.81 4.40 29292.00 3616250. altor scopuri decвt susţinerea dezvoltării Tabelul 34 Formarea costului unitar al benzinei importate* 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Indicatorii Curs oficial de schimb al USD.00 105200.6% în 1992 la devieri esenţiale ale informaţiei referitoare la operaţiunile de export-import cu partenerii 34. lărgirea considerabilă a construcţiilor în sectorul individual.63 5583250.70 1.49 5.00 8218.20 269425.62. p.75 250. accize pentru 1 t de benzină 1200 lei Proceduri vamale.15 13.87 Varianta B 13.63 965058.00 2000. Ch. autovehicole. lei /l Profit pвnă la impozitare. lei (12 = 5 x 0. Drept semnale ale prezenţei acestor fenomene în Republica Moldova şi a consecinţelor lor sociale pot servi mai multe constatări [62.00 10000. 2004.a.19 5. lei/1 (21 = 20 / 1000 x 5/3) Preţ de vвnzare.

Este greu de conceput faptul că. Peru ş. De aceea.5 kg de carne. [62. Ponedea economiei subterane în ţările dezvoltate variază оntre 5% şi 40% din venituri: în Italia ea constituie 20-30% din PIB.9% în 1997 (оn industrie – 50%. în Elveţia şi Austria – circa 5%. în Canada – 10%.18 în 1998).a. efectuată în cadrul CISR.5% în 1992 pвnă la 44. • diminuarea disciplinei fiscale. Argentina. Calculele au arătat că în acest interval de timp povara fiscală oficială a crescut de la 34. Evaziunea fiscală în Republica Moldova a crescut de la 4% din venitul bugetului consolidat în 1994 pвnă la 32% în anul 1998. • creşterea şomajului şi diminuarea probabilităţii de a obţine un loc de muncă în economia oficială fără unele proteste semnificative din partea populaţiei (probabilitatea de a găsi un loc de muncă pentru un şomer oficial оnregistrat s-a diminuat de la 0. metoda analizei circulaţiei fondurilor. aceasta parţial poate оnsemna că veniturile efective оn unele ramuri ale economiei sunt mai mari. metoda curency-ratio. Bolivia. amplificarea fenomenului evaziunii fiscale şi diminuarea оncasărilor la buget. 118 pentru a face unele comparaţii internaţionale este necesar a utiliza aceleaşi metode de estimare şi a calcula rezultatul mediu pentru . Metodele de estimare a dimensiunilor economiei neoficiale sunt destul de imprecise şi denotă doar un tablou aproximativ al situaţiei reale. 600 g de peşte. Este cunoscut că economia subterană în anumite dimensiuni există în majoritatea ţărilor. construcţii – 38%). Ea este оnaltă şi în ţările în tranziţie. în Spania оntre 14 şi 20%.243-245]. în SUA – 15-20%. Оn Republica Moldova după calculele diferiţilor autori economia subterană se estimeză оntre 35 şi 60% (tab. оndeosebi în ţările din CSI. agricultură – 40%. după statistica oficială. • cota evident diminuată a comerţului organizat în cel total. Mai mult ca atвt. rezultatul calculelor variază în dependenţă de metoda utilizată. metoda consumului energiei electrice. оntr-un an se vinde pe cap de locuitor 2. în unele ţări din America Centrală şi de Sud. a fost bazată pe şase metode: metoda tranzacţiilor.• rata dobвnzii pentru creditele oferite (30-40%) depăşeşte în mod semnificativ profitabilitatea medie în economia oficială (mai puţin de 10%). în baza rapoartelor privind rezultatele financiare ale tuturor оntreprinderilor care prezină aceste rapoarte organelor de statistică a fost calculată povara fiscală efectivă în sectorul real al economiei pentru perioada 1992-1997. p. Estimarea dimensiunilor economiei tenebre în Republica Moldova.7 în 1992 pвnă la 0. în Suedia – 7%. economia subterană are o pondere ami mare decвt cea oficială în PIB. metoda structurală şi metoda italiană (a analizei pieţei forţei de muncă). în opinia experţilor. în Anglia – circa 5%. 200 g de unt. Aceasta se poate observa calculвnd vвnzările de mărfuri pe cap de locuitor. Israel – peste 20%. fiecare ţară. 35).

3 45. 3.7 35. Cauzele acestei creşteri rapide a evaziunii fiscale includ slăbiciunea şi coruperea organelor de control.8 17 15.5 18. povara fiscală grea.6 34 29. deoarece în baza ei se află presupunerea că în timpul controalelor Inspectoratului Principal Fiscal de Stat se depistează şi se оnregistrează toate evaziunile.7 14. lei pвnă la circa 800 mln.6 37.7 36. p. p.6 19. Transition Report 1997.9 23. Un model simplu de cerere şi ofertă pentru ciclul legal de produse petroliere (impozitele achitate) este prezentat în figura 12. orice majorare a preţului оntr-o perioadă scurtă de timp va micşora consumul.3 25 30. cantitatea cerută este оntr-o legătură imvers proporţională cu preţul – curba cererii de produse petroliere are forma unei pante descrescătoare.Tabelul 35 Cota economiei neoficiale în PIB.5 15.3 12 12 18. recomandate în literatura de specialitate [125. existenţa unui sistem supraоncărcat de оnlesniri fiscale. Calculele efectuate au arătat că pe parcursul anilor 1994-1998 volumul evaziunii fiscale a crescut foarte rapid – de la 65 mln.1 25.5.7 29.9 32. Capacitatea aprovizionării cu petrol depinde de nivelul profitului pe care importatorul оl primeşte în 119 .6 13.8 33.5 25. Aceste metode sunt pe larg expuse în literatura publicată [vezi 62.6 19. Acest model evidenţiază furnizorii legali care concurează ulul cu altul şi contrabanda cu produse petroliere nu există.5 16.243-249].7 16.4 36. Consumul de produse petroliere depinde de mai mulţi factori.6 48.1 41.9 Sursa: BERD.7 23. Modele de abordare teoretică a contrabandei şi măsurile de combatere Pentru a evalua impactul şi a elabora măsuri efective de luptă оmpotriva contrabandei este necesar de a оnţelege cum acţionează pe piaţă produsele de contrabandă.1 23.3 27. în acest caz. în acest scop vom analiza cвteva modele teoretice.2 29 12. pentru a vedea cum produsele petroliere de contrabandă оnlocuiesc pe piaţa internă produsele impozitate legal şi cum acestea influienţează preţul de piaţă şi consumul.1 27.7 15.4 40.7 18 32.9 28. Nivelul preţurilor determină cererea.7 22.7 38 39.% 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Moldova Bulgaria Ungaria Polonia Romвnia Rusia Ucraina 12 22.2 17. Menţionăm faptul că estimarea dată este una minimală.46-47] . lei (de la 4% din venitul bugetului consolidat pвnă la 30%). Deci.1 28 19.

Se observă că preţurile la care pot fi vвndute produsele petroliere de contrabandă au un domeniu mai larg de variaţie. p.. în acest caz cantitatea de benzină care va fi 1 2 1 vвndută se va mişca pвnă la Q şi va fi determinat prin intersecţia curbei noi a ofertei. La introducerea 1 unui impozit t.10. în figura 10 P prezintă preţul iniţial al unui litru de benzină. nici consumul total. Efectul creşterii impozitului asupra preţului şi a cantităţii de echilibru în condiţii de concurenţă perfectă şi fără contrabandă. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova. E de menţionat că în acest caz contrabanda cu produse petroliere nu influenţează nic preţul de echilibru. Aşadar. Оn figura 11 este prezentată o economie în care există fenomenul contrabandei cu benzină. Ch. Cantitatea totală de produse petroliere oferite în economie prezintă suma cantităţii furnizate de contrabandişti şi a cantităţii aduse de furnizorii legali. Deci. iar volumul vвnzărilor scade de la Q la 1 2 1 Q.a. e ştiut că impozitul pe produse petroliere nu prezintă o piedică pentru contrabandă. Ea doar substituie o parte din piaţa legală.: S. Rusu V.Qcontr. Cererea totală la preţul de piaţă P este mai 1 1 mare şi se găseşte la intersecţia curbei cereii şi curbei ofertei de benzină oferită de piaţa legală (oficială) Qtotal. 120 . Curba cererii P2 P1 Noua curbă a ofertei după mărimea impozitului Curba iniţială a ofertei Q Q2 Q1 Cantitatea Fig. Cu cвt mai mare este impozitul.47. ş. preţul creşte de la P la P = P + t.. Cantitatea de benzină care va fi vвndută pe piaţa de 1 consum Q poate fi determinată găsind intersecţia curbei cererii şi cea a ofertei. De aceea. contrabandiştii oferă cantitatea de Qcontr unităţi. оn 2 acest scenariu preţul de echilibru se măreşte de la P la P . chiar şi оntr-o perioadă scurtă de timp. în figura 11. în acest model oferta la 1 benzină va fi determinată de nivelul preţului P . cu atвt mai mulţi contarbandişti sunt predispuşi să aducă petrol оn mod ilegal. pe cвnd preţul este P . în acest caz cantitatea de produse petroliere comercializată legal Qlegal se va determina ca diferenţa dintre cantitatea totală şi cea ilegală: Qlegal = Qtotal .schimb. Cantitatea oferită de produse de contrabandă este direct proporţională cu preţurile care se stabilesc pe piaţă. 2004. 2 Оnsă. curba ofertei cu produse petroliere de contrabandă se оndreaptă în sus.N. Sursa: Roşcovan M.

Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova.. Drept rezultat cantitatea de benzină de contrabandă va creşte.N. ridicвnd concomitent ponderea produselor importate pe cale ilegală. Contrabanda...12). va creşte şi preţul de la P la P = P + t. cantitatea şi preţul de echilibru la petrol оn condiţii de concurenţă perfectă: cazul măririi impozitelor.Preţul Curba cererii Curba ofertei produselor de contrabandă P1 Curba ofertei produselor impozitate Q contr Q tital Cantitatea Fig.a. Practic aceasta оnseamnă că preţul de echilibru pe piaţă va fi unul mai scăzut.. curba ofertei se deplasează оn 1 2 1 t. ş. p. ceea ce va diminua veniturile importatorilor legali.49. оnsă afectează cotele de piaţă ale furnizorilor legali. p.: S. Pentru un preţ mai оnalt importatorii vor fi predispuşi să ofere mai multe produse.N. oferta legală.a.: S. Concluzia este următoarea: оntr-o perioadă scurtă de timp contrabanda nu influenţează nivelul consumului de echilibru. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova. 48. Modelele prezentate mai sus sunt prevăzute pentru o perioadă de scurtă durată. Presupunem că impozitele pentru produsele petroliere cresc cu o mărime corespunzător. De aceea curba ofertei agregate оntr-o perioadă scurtă de timp va fi оnclinată pozitiv. aceasta va cauza creşterea consumului total. Preţul Curba cererii Curba ofertei produselorde contrabandă Curba finslă a ofertei produselor impozitate Curba iniţială a ofertei produselorimpozitate Q conrt 1 Q conrt 2 Q total 2 Q total 1 P2 P1 Cantitatea Fig. Rusu V. cantitatea şi preţul de echilibru la petrol în condiţii de concurenţă perfectă. la nivelul P . La prima vedere o astfel de situaţie ar fi convinabilă pentru consumatorii produselor 121 . 2004.11. iar cea 2 comercializată în mod ilegal se va diminua (fig. Оntr-o perioadă оndelungată oferta de produse petroliere va depinde de nivelul preţului. Sursa: Roşcovan M. Ch. Atunci sus. Ch.12. oferta legală. în acest caz. Contrabanda . Rusu V. ş. Acest lucru trebuie să-l оnţeleagă importatorii legali şi оmpreună cu organele de control să lupte оmpotriva contrabandei. 2004. Totodată. Sursa: Roşcovan M.

marca produsului respectiv. Mai mult ca atвt: mărirea impozitelor în astfel de condiţii va conduce la creşterea contrabandei. pierde оntreaga economie. efectuarea analizei activităţii importatorilor de produse petroliere din punct de vedere al eficienţei activităţilor de licenţiere şi corectitudinii formării şi aplicării preţurilor în conformitate cu Metodologia aprobată de ANRE. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor şi de către Departamentul Vamal a Schemei unice a căilor de transportare a produselor petroliere importate pe teritoriul Moldovei. Оnăsprirea controlului pe оntreg hotarul frontierei cu Ucraina în scopul depistării cazurilor de contrabandă şi de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor vamale. • efectuarea în mod operativ şi permanent a controlului calităţii produselor petroliere şi transportul auto importate şi transportate prin intermediul О. • modificarea legislaţiei în vigoare privind оncasarea accizelor şi TVA la tranzitarea prin teritoriul vamal al Republicii Moldova şi restituirea acestor plăţi după confirmarea scoaterii lor de pe teritoriul vamal al ţării. implementarea şi funcţionarea acestor măsuri de combatere a contrabandei cu produsele petroliere nu vor fi suficiente penru stвrpirea 122 . Totuşi. departamentele şi organele responsabile de controlul şi evidenţa produselor petroliere. Acest model.1641 din 31. O scădere a preţului şi creşterea consumului este ceea ce оşi doreşte orice consumator. în conformitate cu vămuirea produselor petroliare cu prezentarea documentelor ce atestă nu numai cantitatea valoarea produselor importate. • crearea posturilor vamale mixte la punctele de trecere a frontierei pe оntreg hotarl moldoucrainean. оnsă. dar • poziţiile tarifare din Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova. după cum urmează: • • crearea registrului electronic unic pentru Departamentul Trupelor de Carabineri şi Departamentul Vamal privind evidenţa transportului produselor petroliere prin punctele vamale.12. stabilirea evidenţei permanente оntre ministerele şi departamentele оmputernicite referitor la şi şi timpul.”Calea ferată din Moldova” specializat.2003 Guvernul Republicii Moldova a aprobat un plan de măsuri pentru combaterea economiei tenebre pe piaţa produselor petroliere. Drept rezultat. Aceste măsuri au drept obiectiv reglementarea activităţii vamale şi a modalităţilor de combatere a contrabandei pe piaţa produselor petroliere. cu modificarea actelor normative în vigoare.S. mai demonstrează că creşterea consumului datorită scăderii preţurilor va fi mai mică decвt creşterea volumului de produse importate prin contrabandă. în continuare evidenţiem măsurile destinate a fi realizate pe parcursul anilor viitori de către ministerele. Prin Hotărвrea nr. • elaborarea de către MAI.petroliere.

Pentru soluţionarea lor ar trebui оnăsprite şi aplicate măsuri de pedeapsă în toate cazurile de mituire a funcţionarilor din structurile menite să combată contrabanda produselor petroliere. importul ilicit al acestora aduce un prejudiciu enorm economiei oficiale economic al acestor importuri ilicite este colosal. De asemenea. corupţiei. izvoarele sunt condiţionate de imperfecţiunile legislaţiei. amplificarea ocrotirii proprietăţii personalităţii antreprenorilor. care sunt unele dintre mecanismele principale menite să asigure securitatea economică a statului.fenomenului de contrabandă. Problema principală care apare este problema transparenţei şi a corupţiei. Considerăm că combaterea evaziunilor fiscale şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere оn republică necesită a fi desfăşurată pe toate căile: economice. evaziunii fiscale şi a traficului de influenţă prin acţiuni sincronizate. din preţul de realizare cu amănuntul. considerăm necesar a aplica şi astfel de măsuri cum ar fi: • • • simplificarea procedurilor de certificare a obiectivelor de comerţ cu produse petroliere. evitarea aplicării TVA la valoarea mărfii la care au fost incluse accizele etc. Dat fiind faptul că Republica Moldova importă sută la sută produsele petroliere. stimularea comerţului legal. ar trebui de soluţionat problemele ce apar în sistemul organelor de control. De aceea. în primul rвnd. aplicarea metodelor de marcare a combustibilului cu izotopi speciali. cвt şi la staţiile de alimentare şi depozitare). impunerea standardelor EURO pentru toate produsele petroliere importate şi a controlului riguros al calităţii (atвt în vamă. 123 şi a şi menţinerea unui sistem de şi bugetului de stat. susţinerea antreprenorilor concurenţă pe piaţa de combustibili. stimularea legalizării veniturilor „tenebre”. Impactul social- . deoarece contrabanda este multilaterală. juridice. „transparenţa” frontierelor vamale şi mărinimia organelor fiscale. Оn scopul legalizării contrabandei cu produse petroliere. duritatea Codului Penal în vederea tragerii la răspudere a agenţilor implicaţi în importul şi comercializarea produselor petroliere de contrabandă. colaborarea cu ţările expeditoare în vederea schimbului de informaţii şi a luptei оmpotriva contrabandei. labirinturile birocratice de reglementare. cumătrismul оn afaceri. administrative şi educaţionale. este necesar a efectua măsuri de optimizare a reglementării pieţei petroliere din Republica Moldova şi diminuării volumului contrabandei prin următoarele momente: • • • • • • • elaborarea şi adoptarea unei strategii de combatere a contrabandei. reducerea accizelor la produsele petroliere nemijlocit la staţiile de alimentare.

la diminuarea esenţială a evaziunii fiscale şi contrabandei pe piaţa produselor petroliere în ţară. imperativ. SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE Оn teză sunt analizate tendinţele în dezvoltarea comerţului mondial cu produse petroliere. în aceste condiţii ţara este nevoită să plătească aproape multilateral problemele complexe privind securitatea energetică. locul şi rolul principalelor ţări exportatoare de produse petroliere în comerţul internaţional. este analizată situaţia în jurul problemelor extragerii şi exportului petrolului din regiunea şi combustibil consumate. Japonia.Realizarea acestor şi altor măsuri ar contribui la ameliorarea situaţiei în domeniul dat. determinarea fluxurilor internaţionale cu petrol şi produse petroliere. Republica Moldova nu dispune de combustibil fosil. analizată dinamica preţurilor mondiale la produsele petroliere principale. este studiată piaţa mondială cu produse petroliere. metodologic. reexportului şi a comerţului cu produse petroliere în ţară. se face o trecere în revistă a metodelor de combatere a evaziunii fiscale şi contrabandei cu produse petroliere. inclusiv оn ţările cu cel mai mare volum de consum a acestor produse SUA. 98% sunt acoperite din import. China. în acest context în teză sunt analizate şi a altor ţări din CSI în producţia şi exportul produselor petroliere. Uniunea Europeană. şi de folosire eficientă a acestor produse. Din totalul de energie jumătate din bugetul său pentru produsele energetice. este studiat rolul petrolului ca sursă energetică în economia contemporană şi tendinţele de dezvoltare a acestui sector pe plan mondial. în baza cercetărilor ştiinţifice efectuate autorul a argumentat un şir de concluzii şi propuneri concrete privind ameliorarea situaţiei pe piaţa produselor petroliere în Republica Moldova. rolul Rusiei Mării Caspice. indentificarea evaziunii fiscale în domeniul importului. particularităţile principalelor ţări exportatoate de petrol din OPEC şi non-OPEC. conţine argumente ştiinţifice în favoarea sporirii eficienţei comerţului cu produse petroliere. s-a evaluat nivelul de asigurare a necesităţilor economiei naţionale a ţării la principalele produse petroliere produse petroliere. Оn lucrare sunt examinate diverse aspecte ce ţin de contrabanda cu produsele petroliere importate оn Republica Moldova şi a economiei subterane în acest sector. cadrul legislativ şi normatin cu privire la piaţa produselor petroliere în republică. a impactului acestui fenomen pentru bugetul de stat şi оntreaga societate. Teza are un aspect conceptual. evoluţia cererii şi a ofertei agregate mondiale la produsele petroliere. atragerea investiţiilor în dezvoltarea bazei tehnico-materiale în domeniul comerţului cu 124 .

transport şi distribuţie. Repartiţia geografică a rezervelor de petrol relevă locul deţinut de ţările din Orientul Mijlociu (Arabia Saudită. Una dintre cele mai actuale probleme ale economiei mondiale contemporane este problema energetică. acest produs fiind crucial în definirea strategiilor nationale pentru dezvoltare. Marea Caspică. din care sigure 137 miliarde tone. Romвnia. Cantitatea tot mai mare de energie solicitată de dezvoltarea economică şi socială din ultimele decenii a dus la o intensificare a exploatării resurselor energetice şi implicit la creşterea producţiei de combustibil. оn regiunile ecuatoriale (Golful. 3. prelucrare. a economiei şi dezvoltarea tehnologică a ţărilor – consumul de combustibil fosil ar putea satisface nacesităţile mondiale pe o perioadă de cca 70 ani – cu ţiţei. America de Nord. Iran. Cele mai importante exploatări petroliere actuale se găsesc în cuprinsul unor mari cvasiinterioare: Golful Persic. Mările 125 . Siberia Occidentală). petrolul a constituit unul dintre cele mai importante bunuri comercializate. majoritatea ţărilor atоt dezvoltate. Rezervele mondiale de petrol sunt repartizate foarte neuniform pe glob. creşterea populaţiei. Emiratele Arabe Unite. O parte importantă dintre acestea se regăseşte la adвncimi foarte mari. Marea Caraibilor. Marea Britanie). Energetica şi-a lărgit treptat aria de probleme transformвndu-se оntr-un puternic subsistem al economiei. de asemenea. în general săracă în petrol.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Sinteza literaturii ştiinţifice selectate la tema cercetării. Danemarca. respectiv un sistem al economiei naţionale. în platformele submarine şi în regiunile submarine polare şi subpolare (Alaska. extinse pe оntreg teritoriul unei ţări şi reprezintă o parte. dispune de zăcăminte submarine în Marea Nordului (Norvegia. dispune de zăcăminte petroliere în diferite zone ale ţării. Guineea şi Amazonia) sau tropicale (Sahara). dar si Ţiţeiul rămоne forţă motrice pentru economiile industriale. Rezervele mondiale de petrol sunt evaluate la 360 mld. Europa. 4. cărbune –27%. Posibilităţile în resurse energetice clasice oferite de Terra pentru viitor sunt limitate. precum şi investigaţiile proprii efectuate permit formularea următoarelor concluzii în baza conţinutului tezei: 1. Energetica are un rol decesiv în dezvoltarea diferitor sectoare ale economiei. dar si profituri pe masură. tone. 100 ani –cu gaze naturale. gaze naturale –24%. din care petrol –39%. conversie. оnglobвnd cele mai mari riscuri. în ultima suta de ani a politicii mondiale. Petrolul este o resursă epuizabilă. Sistemele şi subsistemele energetice reprezintă ansamblul instalaţiilor de extracţie. 600 ani –cu cărbune. Kuweit. America Latină cărora le revin peste 80% din rezervele sigure. cоt şi în dezvoltare fiind importatoare de ţiţei şi produse petroliere. Studiile ne arată că la tendinţele actuale privind consumul anual de energie. 2. Din nevoile globale de energie actualmente cca 90% sunt acoperite prin arderea combustibilului fosil. reprezentвnd fundamentul pentru cele mai mari afaceri internaţionale. Marea Nordului. Irak).

000 bbl/zi. cu toate că transportul ţiţeiului brut (оn proporţie de ѕ ) şi cel al produselor petroliere (оn proporţie de Ѕ) sunt asigurate de reţeaua de peste 300 de mii de kilometri a conductelor petroliere. în momentul de faţă 40 la sută din tonajul flotei comerciale mondiale. 7. 8. ca principal. la faptul că acesta a devenit principala resursă energetică. a ponderii absolute a acestuia оn balanţa energetică a lumii a condus la apariţia noii politici privind petrolul. o serie de ţări în dezvoltare din cadrul şi din afara OPEC au pus in funcţiune noi capacităţi de rafinare. odată cu ea. determină nivelul mondial al producţiei de ţiţei. Cererea pentru energie. Cererea de petrol pentru anul 2003 a fost de 78 milioane bbl/zi. pоnă la o valoare de 120. manifestată prin limitarea accesului companiilor străine.000 bbl/zi. în locul aşteptatei creşteri a cererii de petrol pe plan mondial pentru anul 2001.arhipelagului indonezian. materia primă a unui complex de ramuri industriale – petrochimia – precum şi a altor industrii (mase plastice. a survenit o reducere cu 40. Mişcările ciclice ale preţurilor 126 şi promovarea . ca urmare a atacurilor teroriste din SUA din 11 septembrie 2001. naţionalizarea parţială a industriei petroliere.000 bbl/zi. Politica de preţuri promovată de OPEC a оncurajat marile firme petroliere să se dezvolte şi să contribuie la creşterea ofertei mondiale de petrol şi produse petroliere. Astfel. Cu toate acestea. iar în anul 2002 s-a оnregistrat o scădere a cererii mondiale de petrol cu 200. oferta mondială s-a adaptat mereu la creşterea consumului. deţine primul loc оntre mărfurile ce formează obiectul schimburilor comerciale internaţionale. Preţurile produselor petroliere pe plan mondial continuă sa fie volatile. care s-au soldat cu pierderea a mii de vieţi omeneşti. SUA. Ca răspuns. Oceanul Оngheţat de Nord (America de Nord). Dezvoltarea explozivă a producţiei de petrol şi. farmaceutică).000 bbl/zi. precum şi în unele regiuni ale uscatului în CSI. care să alimenteze dezvoltarea economică si cererea de ţiţei. grija de protejare a rezervelor. El constituie. în prezent. au avut drept consecinţă pierderea a mii de locuri de muncă. fluctuaţiile оnregistrate rezultвnd din interacţiunea cererii cu oferta de pe piaţă. toate creвnd veritabile dificultăţi ţărilor puternic industrializate. pоnă la o valoare de 600. combustibil energetic. Cererea mondială pentru energie şi pentru produse petroliere a fost continuu crescătoare pe o perioadă extinsă. totodată. prognozele privind cererea mondială de petrol apar substanţial schimbate. 5. iar petrolierele au ajuns să reprezinte. Importanţa petrolului pentru economia contemporană nu se rezumă. Canada etc. Aceste evenimente. chiar în condiţiile în care au existat оntotdeauna capacităţi suplimentare de producţie. Rolul decisiv în conturarea politicii mondiale în domeniul petrolului revine OPEC 6. scăderea severă a оncrederii consumatorilor aruncвnd industria aeronautică şi activitatea liniilor aeriene оntr-un vвrtej al reducerilor de activitate. stabilirea unui preţ de cost echitabil faţă de cel al materiilor prime.

Statele Unite este tara cu cea mai mare productie. creşterea reală a acestuia a fost cu 546%. Afganistan etc. adică cu 1271%. în secolul XXI una dintre cele mai mari probleme ale omenirii o constituie cea a energiei. 9. ce furnizează ţitei. totodată ponderea lor în extragerea petrolului constitue puţin mai mult de 10%. la un capăt. După cum demonstrează experienţa ultimilor 35 de ani. în ultimii ani preţul mondial la ţiţei este instabil. iar în cazul inregistrării unor preţuri mici. Asia-Pacific si Europa. în iulie 2008 depăşise 150 USD/bbl. De aceea SUA aşa de activ se luptă pentru cucerirea noilor pieţe petroliere la Orientul Apropiat. Comparativ cu ţiţeiul. iar la celalalt capăt se gasesc ţările OPEC si Rusia. în anii 1972– 1982. ţiţei de import din China. dezvoltarea economică. оn final. 11. Conform estimărilor AIE către 2015 ponderea inportului în consumul petrolului оn America poate atinge 60%. în 2001 dependenţa SUA de importul petrolului constituea 52%. SUA folosesc aprope o pătrime din tot „aurul negru” mondial. derivata din reprezentвnd circa 65% din totalul consumului din zona Asia-Pacific. La finele anului 2007 a depăşit nivelul de 110 USD/bbl. sunt localizate în Orientul Mijlociu.48 $/bbl la 34 $/bbl. Asia-Pacific si UE. celelalte produse au оnregistrat în această perioadă o creştere cu doar 151%. se găsesc оn regiuni diferite faţă de cele de consum. Consumul de ţiţei la nivelul primelor 3 state din NEA – Japonia. exporturile din golful Persic vor atinge nivelul de 75% din totalul exporturilor. cele de petrol. 127 . preţul ţiţeiului “Arabian light crude” a crescut de la 2. anihilоnd orice оncercare de conservare. iar spre sfвrşitul lunei octombrie 2008 s-a redus esenţial.cauzează o serie de probleme de planificare şi operaţionale în economia mondială. Participarea OPEC în cadrul fluxurilor internaţionale cu petrol urmeaza să atingă nivelul de 65% оn anul 2025. O pondere mare a importurilor de ţiţei revine ţărilor din Asia de Nord Est (NEA). Avвnd în vedere faptul. China este singura tară producatoare de ţiţei in cadrul NEA. dar deseori chiar direcţia corectă a dinamicii în perspectivă a preţului la petrol. America Centrala si Africa. Irak. ajungвnd la 60 USD/bbl. 10. Dacă оnsă ajustăm preţul ţiţeiului la evoluţia inflaţiei. Principalele zone.bbl/zi). în timp ce principalii consumatori se găsesc în America de Nord. NEA se aşteaptă să devină principala regiune de consum de ţiţei. China si Coreea de Sud – se preconizeaza să depaşească pana în 2010 consumul european (15. cercetătorilor le este foarte greu să prevadă în baza evaluării experţilor sau modelelor matematice nu numai nivelul. că resursele tradiţionale de energie.0 mil. Astfel că principalii actori în cadrul fluxurilor cu petrol sunt SUA. Urmare a cresterii consumului de dezvoltarea economică inregistrată în această tară. consum si import de ţiţei din lume. în speţa. de organizarea unor fluxuri comerciale continui va depinde. Rusia. si circa 18% din consumul mondial de ţiţei. Prăbuşirea preţurilor în 1986 a atras după sine stimularea consumului.

Irak. Polonia). оncercă să recupereze. net importatori (Germania. Uniunea Sovietica era. poziţia pe care predecesoarea sa a avut-o pe această piaţă. din totalul de energie ţara este nevoită să plătească aproape combustibil consumate. celelalte 10 şări priveau asigurarea cu resurse energetice ca o problemă majoră în securitatea lor economică. importurile acestei regiuni reprezintă circa 60% din totalul consumului intern de ţiţei. Romвnia despune de resurse şi industrie petrolieră respectivă. la fel ca şi în cazul Japoniei.12. Cauzele principale: ţara nu dispune de combustibil fosil. după discompurerea Uniunii Sovetice. Venesuela. adica din Marea Britanie. Investigaţiile efectuate permit a formula următoarele recomandări: ştiinţifice 1. Din punct de vedere ştiinţific problema asigurării stabile a necesităţilor economiei naţioanle cu resursele energetice. fără creşterea eficienţei energetice. Tucmenia şi Cazahstan) în 1995 erau exportatoare şi оncă două ţări (Uzbechistan şi Azerbaidjan) se autoasigurau cu resurse energetice. Оn aceste condiţii. 14. statele din UE sunt puternic dependente de importurile de ţiţei. 13. Norvegia. securitatea energetică rămвne o problemă vitală. dintre cele mai dificile pentru Republica Moldova. securitatea energetică a scăzut. Norvegia si ş. Inan. 98% sunt acoperite din import. Dezvoltarea economică nu se poate realiza pe baze durabile. Principalii furnizori de ţiţei ai Uniunii Europene sunt Mexic. Marea Britanie. în trei categori: net producători (Olanda. inclusiv resurse petroliere este slab argumentată. Rusia.a. în aceste condiţii. din fostele 15 republici numai trei ţări independente (Rusia. Dar. diminuarea dependenţei energetice a ţării rămвne pвnă ce o problemă-cheie. Toate acestea confirmă actualitatea cercetărilor efectuate. pe cоnd normal ar fi 6-10%. fiind aproape integral dependente de importuri. Odată cu proclanarea independenţei. legislativ şi normativ care crează fundamentul politicii statului în domeniul energetic. La fel ca şi Asia-Pacific. ţării a şi jumătate din bugetul său pentru procurarea resurselor energetice. acum 20 ani în urmă cel mai mare producator mondial de ţiţei. unele ţări din Africa Productia europeană de ţiţei provine din Marea Nordului. ţară care a inlocuit URSS pe piata petrolului. Considerăm necesar de a оntreprinde măsuri оntru perfecţionarea cadrul organizatoric acest contecst Guvernul Republicii Moldova trebuie să asigure stabilitatea politică оn 128 şi ţară şi economic. Danemarca. macar partial. această dependenţă fiind totuşi diferită de la stat la stat. Franţa şi Italia) şi categoria specială a ţărilor coeziunii. Restul ţărilor se gasesc în situatia similară cu cea a Japoniei. necătвnd la măsurile оntreprinse în ultimii ani în acest domeniu. Kuwait. Danemarca. Arabia Saudită. avand o productie în anul 1989 aproape dublă faţă de cea a Arabiei Saudite. în . Spre deosebire de SUA. Urmatorul mare importator este Uniunea Europeană. Norvegia. Statele membre ale Uniunii Europene se pot оmpărţi din punct de vedere al surselor de energie primară.

aplicarea tehnologiilor noi cu consum minim a resuselor de materie primă şi energie. Romвnia şi ţările din GUAM.crearea registrului electronic unic pentru evidenţa transportului produselor petroliere prin punctele vamale. 2. se impune de a diversifica şi reorienta zonele poziţiile tarifare din Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova. restructurarea economiei. . 4. în asigurarea securităţii energetice a ţării. 6. reducerea importului şi a consumului de resurse energetice. 129 .perfecţionarea mediului de activitate economică. ar da posibilitate de a importa pe cale maritimă produse petroliere din alte ţări unde ele sunt mai calitative şi mai eftine. dar şi departamentele оmputernicite referitor la şi vămuirea produselor petroliare cu prezentarea documentelor ce atestă nu numai cantitatea şi timpul. de produs. 3. marca produsului respectiv. Necesită evaluarea impactului şi elaborarea măsurilor efective de luptă оmpotriva contrabandei şi economiei tenebre cu produse petroliere în republică. Reieşind din rolul deosebit pe care оl are sectorul de asigurare a necesităţii economiei naţionale cu produsele petroliere. de timp etc. asigurarea unei structuri optime a economiei naţionale. considerăm necesar de a promova o politică activă de atragere a investiţiilor directe (străine şi autohtone) în scopul dezvoltării de mai departe a bazei tehnico-materiate a pieţei cu produse petroliere în ţară. reducerea costurilor resurselor energetice. implementarea unei politici energetice. în contextul dezvoltării durabile sectorul energetic va trebui remodelat ţinвnd cont de următoarele imperative: fiabilizarea satisfacerii cerinţelor societăţii la preţuri rezonabile. 5. va asigura o colaborare economică mai strвnsă оntre Republica Moldova. inclusiv: . în scopul asigurării stabilităţii securităţii energetice a geografice de import a produselor petroliere.stabilirea evidenţei permanente оntre ministerele valoarea produselor importate. orientate spre economia de energie. efectuarea analizei activităţii importatorilor de produse petroliere din punct de vedere al eficienţei activităţilor de licenţiere şi corectitudinii formării şi aplicării preţurilor. reducerea consumurilor specifice (la unitate de materie primă. creşterea responsabilităţii organelor de decizie în efectuarea politicii energetice a statului şi asigurarea creşterii eficienţei economiei naţionale. abonarea tehnologiilor energefage.). ceea ce va permite de a deminua implicaţia Moldovei оn jocul petrolier de nivel mondial şi dependenţa de Rusia. în conformitate cu şi ţării şi sporirea eficienţei sectorului energetic. schimbarea modelelor de consum. Guvernul trebuie să ee măsuri pentru folosirea în complet a capacităţii Terminalului petrolier din Djurjuleşti avвnd destinaţia de a juca un rol deosebit în importul produselor petroliere asigurarea securităţii energetice a ţării.

cu modificarea actelor normative în vigoare.ridicarea prestigiului.simplificarea procedurilor de lichidare a оntreprinderilor care nu funcţionează sau nu prezintă materiale referitoare la activitatea economică desfăşurată оntr-o perioadă stabilită de timp. evaziunea fiscală devine economic neeficientă.”Calea ferată din Moldova” şi transportul auto specializat. C) Măsurile economice ar trebui să includă: .оnăsprimea controlului pe оntreg hotarul frontierei cu Ucraina în scopul depistării cazurilor de contrabandă şi de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor vamale.elaborarea de către Ministerul Afacerilor Interne.utilizarea mai activă a Legii cu privire la faliment. .adoptarea Legii cu privire la management şi elaborarea mecanismului de realizare a ei. . . şi TVA la tranzitarea prin teritoriul vamal al Republicii Moldova şi restituirea acestor plăţi după confirmarea scoaterii lor de . . depistarea şi penalizarea persoanelor ce оncalcă disciplina financiară. .efectuarea în mod operativ şi permanent a controlului calităţii produselor petroliere importate şi transportate prin intermediul О. care ar prevedea răspundere administrativă şi penală a persoanelor cu funcţii de răspundere pentru ne achtarea impozitelor şi a altor datorii de stat.delimitarea strictă a funcţiilor organelor de control şi supravegerea strictă a lucrului organelor fiscale. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor şi de către Departamentul Vamal a Schemei unice a căilor de transportare a produselor petroliere importate pe teritoriul Moldovei. B) Măsurile juridice ar include: . administrative şi educaţionale. inclusiv cu dreptul de anchetă şi aplicare a sancţiunilor administrative. Combaterea evaziunilor fiscale şi contrabandei pe piaţa produselor petroliere în republică necesită de a fi desfăşurată pe toate căile: economice.diminuarea şarjei fiscale (ultima măsură efectuată doar după оndeplinirea celorlalte). .оmputernicirea organelor fiscale cu funcţii şi drepturi suficiente de combatere a evaziunii fiscale.modificarea legislaţiei în vigoare privind оncasarea accizelor pe teritoriul vamal al ţării. care ar promova o politică unică referitoare la investigarea. 7. juridice. ..S.majorarea ratelor penale şi a densităţii controalelor organelor fiscalela un nivel la care. a nivelului de calificare şi de stimulare a lucrului colaboratorilor organelor de audit. A) Măsurile administrative care ar include: . 130 .asigurarea transparenţei şi a accesului liber al maselor largi de populaţie la hotărоrile adoptate de către funcţionarii de stat. . practicarea sistemului de promovare în bază de merite.

realizarea unor programe de educaţie civilă. educвnd o atitudine negativă faţă de fenomenul în cauză. la diminuarea esenţială a evaziunii fiscale şi contrabandei pe piaţa produselor petroliere în ţară. de diminuare a toleranţei publice faţă de fenomenul corupţie. Realizarea acestor şi altor măsuri ar contribui la ameliorarea situaţiei în domeniul dat.D) Măsurile educaţionale: . 131 . .pregătirea unui program educaţional orientat spre explicarea consecinţilor evaziunilor fiscale asupra bunăstării populaţiei.

Academia Romвnă. 31. -71 с.02.Д. 2-е изд. nr.md 5. -52 p.2001.1. -М. Hotărвrea Guvernului nr. 2002.2000. 26. Energetica mondială în perspectiva sfвrşitului de mileniu. Пособие. Vol. 20/ Editor Socolov Robert H. -296 p.. 2007. 1987. Strategia energetică a Republicii Moldova pвnă în anul 2020. Энергетическая безопасность: (газовая промышленность России). 10. www.959 din 21 august 2007 Cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova pвnă în anul 2020. hab. 6. Vol. -Москва: МТЭА. –660 p. Cortianu P.: ASEM.06.: Экономика.07. La mondialisation: gen`ese et enjeux. 2005.2007. 1997. Горного ун-та. 2005.1525-XIII din 19. 14. -Bucureşti.: ASEM. Ch. Bari I. 1992. p. Globalizare şi probleme globale..205-206. europeană şi mondială.: «Финансы и статистика». социально-экономические и научно-технические аспекты. Legea Republicii Moldova Privind piaţa produselor petroliere. 2004.09. Posibilităţi şi valorificare pe piaţa internă. Potenţialul competitiv al economiei naţionale. Avromescu A.2007.2001. –Palo-Alto: Anual Reviews Iuc. Serbănescu I. Centrul de informare şi documentare economică. Безопасность России.09. –816 с. 29.a. –104 p. 2005. Belostecinic G. 1996.12. -Bucureşti. Бизнес-планирование. Rom. 3. 9.2000.Bibliografie 1. перер.10.50-51 din 04. Planul Naţional de Dezvoltare 2008-2011. Международные экономические отношения: Учеб. Orientarea de marketing ca factor de asigurare şi dezvoltare a competitivităţii оn condiţiile formării mediului concurenţial în Republica Moldova. -М. Balanţa energetică a Republicii Moldova. economică. Попова. Мировой рынок природных ресурсов: учеб. 2.315.1079 din 19. –Bucureşti: Ed. p.-Ch..П. :изд-во Моск. Competitivitate. 2006. 8.2005. Energia geotermică.и доп. Strategii şi politici energetice ale Uniunii Europene şi Republicii Moldova: material informativ/ elab. -368 с. -Chişinău.59. 13. М. Belli N. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.. Ioan-Franc V. 20. p.1999. 4. -Bucureşti. 2004.02. Tehnică.parlament. И Башмакова. С. 25. Marketing.И. 19.М.141-145 din 07. –1309 p. 1981. Anual Review of Energy and the Enviromment. 21. Мировая экономика: Учеб. Ляпунова. europeană şi mondială.11. nr. nr. -М.: TEUC.: Юность.. broşuri 12. -Bucureşti: Ed.2. Monografii. 16. Основы внешнеэкономической политики.Л. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Posibilităţi piaţa internă.09. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.59-89. Млодик.157-159 din 21. Energetica. –318 p. Legislaţia Republicii Moldova şi acte normative în domeniul energetic Legea Republicii Moldova Cu privire la energetică. Culegere de acte normative privind reglementarea activităţii comerciale pe teritoriul Republicii Moldova.. –615 p.. Энергетика – фактор экономического роста. 1985. Monitorul Oficial nr.461-XV din 30. 132 . -М. –М. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.Ф.8-XV din 17. Legea Republicii Moldova Privind conservarea energiei. 27. Belli N. Culegere statistică/Biroul Naţional de Statistică. Гос. Acad.107 din 04. –144 p. 22. Vol.148-150 (1747-1749) din 05. Legea Republicii Moldova Cu privire la Portul Internaţional „Giurgiuleşti”. Concurenţă. Centrul de informare şi valorificare pe şi documentare 28. Авдокушин Е. 17. -103 с. Bari I.2005. (Материалы семинара). Metodologia formării şi aplicării preţurilor la produsele petroliere în Republica Moldova. Учеб для вузов /Под ред. Albu M.пособие для вузов. С. –98 p. 18. Belostecinic G.1998. 7. UTM: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.Г. p. Potenţialul competitiv al economiei naţionale. Hotărвrea Guvernului Republicii Moldova nr. 2004.1136-XIV din 13. Economia mondială.: Знание. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 2000. Абрамов В. -Ch.. nr. 2001.imperativul reconsiderărilor. 1997. – Chişinău. В.1998. 2005. Autoref. Ioan-Franc V. Valentin Arion ş. –612 p. al tezei de dr. –309 с. Правовые. manuale. 30. 2001. Энергетика мира: уроки будущего /Под ред. 23.Junimea. 15. –М.. Alain Nonjon. –Iaşi: Ed.141-145 din 07. –686 с. 1995.07. Bari I. 24. Аюров В. -Paris. Бабин Э.2005 Cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (20062008). 11. -Bucureşti.: Дашков и Ко. Academia Romвnă.

51. Economică. seminarului metodico-ştiinţific din 16. – 280 p. 2007.„Tehnica-INPO”. Galaju I. 65. –Chişinău: Ed. 37. geotermică. Enescu C. 41.–21 p. 48. 1998. Energii necondiţionale curate: eolionă. biomasă. 33. 49. 60. Cemortan V. Teorii. Ciornвi N.. –Chişinău. Chircă S. Экономическая теория. 55. I.04.Ф. Bran F. Materialele seminarului din 2-4. 133 . – Ch. 36. -81 p. –Bucureşti: Ed.: ТК «ВЕЛБИ»«ПРОСПЕКТ». Gribincea A.). Analiza riscurilor aferente transformărilor comerciale pentru eficientizarea operaţiunilor de comerţ //Оn culegerea „Comerţul exterior al Republicii Moldova: teorie şi practică. . Transparensy International Moldova. –1086 с. Чжоу Вэйди.. –Chişinău: UTM. şi problemele utilizării surselor renovabile de ecnergie //Оn culegerea „Energii regenerabile: experienţa statelor UE şi aplicarea ei în R. для Вузов. Economia mondială . –Bucureşti: Ed. Relaţii economice internaţionale (teorii şi politici ale pieţei mondiale).Autoreferat al tezei de doctor оn economie. М. –275 p. 1998. 1999.: ASEM. 42. 34. 1980. 1999. – Bucureşti: USA MV. Autoref.. Dobrotă N. доп. -Bucureşti. 64. Burlacu N. 2000.T. 1999. –288 p. Politica. Chişinău. Energii neocondiţionale curate: eoliană. -249p. 2003. -Constanţa: Europolis.2000.50-60). 2002. Economia politică. Bucureşti: Editura Economică.. Учеб. 2004. Анализ переходных моделей экономического роста в России и Китае: ретроспектива и перспективы. Materialele Conf.. -114p. 63.M. с англ. de coord. .Bucureşti: Editura Academiei Romвne. -Ch. –Ch. Republica Moldova: economia în tranziţie. Международный бизнес: (пер. 35.probleme globale ale omenirii.. 2000. -СПб.M. – 440 p. Burechin V. 2005. specialitatea 08. 1997. Conservarea energiei în R. Geografia economică mondială: (Geografia resurselor naturale şi valorificării lor economice). Politici energetice europene. . Investiţiile străine şi impactul lor asupra performanţei economice. Economia mondială. Добыча – Всемирная история борьбы за нефть. Ciubotaru M. Globalizarea economică. 40. Burchiu V. –285 p. Guţu I.. –Bucureşti: Ed. 6-е изд. –470 p. modele.32.T. -М. Economia şi gestiunea firmei. Ceosescu N. Intergarea postindustrială a ţărilor de EC şi de Est: realităţi şi perspective. -240 p. Managementul corporativ ca un factor strategic al dezvoltării proceselor de integrare internaţională a Republicii Moldova.) Economie internaţională. 39. 44.06. Energii regenerabile: Experienţa statelor Uniunii Europene şi aplicarea ei în Republica Moldova. –544 с. пер. Vol. 2005 –233 с. 2000.. Economică.: ASEM. -Chişinău: USM.. –Chişinău: ULIM. 53. –Bucureşti. Cristopher F. 2006. 58. Dracea D.272-279.. Дэниелс Д. valuri. Glosar de termini energetici. -Ch. Modele de analiză a activităţii de comerţ exterior. 59. –80 p. Cobzaru I. -Ch. Gestiunea riscului în cadrul investiţiilor internaţionale.). Gilpin R. Dima C. 2006. solară. 2-е изд. Радеба Ли. –p. 2001. 38. 1996. Economică.. -447 p.. -150 p. Гриффин Р. -114 p.. p.. Resurse energetice şi de materii prime. Chistrugă B. 2001. -Bucureşti. 52. деньги и власть. – mai 2006. -82 p. 45.32.1999.00. -784 с.: UTM. solară. (coord. valuri. 2001. 43. 66. –СПб: Инфо-да. 2006. –Chişinău: USM. Ергин Д. ş. (col. 50.05.: „Tehnica-INFO”.a. 57. Economică. biomasă. Calancea E. –216 p. 4-е изд. maree. Питер Пресс. Tranziţia la economia de piaţă şi invesiţiile străine în Republica Moldova. Istrate I. 2001. 47. politici. 2002. –Ch. (p. Partea II-a. Burnete S. Mater. 62. Пер.. -239p. – М. 2002. geotermică.. Calancea E. 46. Comănescu M. Probleme globale ale economiei. Relaţii economice internaţionale şi integrarea economică. –304 p. Constantin M. Economia mondială în secolul XXI: Provocarea capitalismului global.I. 56. Corupţia şi evaziunea fiscală. –Bucureşti: Ed. Rusu A. 1998. 2001. 1999. Ciornвi N. Chiţă P. Ciucur D. Международный бизнес: внешняя среда и деловые операции. Caraşciuc L. 1996. maree. Gribincea A. Comerţ internaţional. –Iaşi: Polirom. –154 p. 1995. 1998.: Дело. Energie pentru lumea de mвine să acţionăm acum! Declaraţia CME 2000. 1992. Comunicările seminarului din 2-4 iunie 1999. –Bucureşti: Ed. с англ. Rojco V. 61. –Chişinău: UTM. 1999. Burchiu N. Academiei. Mecanisme de funcţionare a economiei.275 p. -Bucureşti: Ed. –136 p. Intern. Manual – Chişinău. Galaju I. 1999. 54. Борисов Е. Valul Energetic.

-368 с.М. 85. 71.: Компания Спутник +. Учеб. 1999. 1984. 2005. 1997. – Bucureşti: Ed. Пос. Герчикова И. 92.a. Международные валютно-кредитные и финансовые отношения: Учебник / Под ред. Filea I. 1998. Ганелин С.. –650 с. Ignat I. 2000.П. проф. 84. -Bucureşti. –Тюмень: Нефтегазовый ун-т. Bucureşti. 89. 2005.C.. Lutacu Gh. академия МИД РФ..: Изд-во Политех. проф. 90. Ч.. Economie politică. 2006. 2005.Булатова. 2005. пособие. Красавиной.А. Macari V. Economie internaţională. Liberalizarea comerţului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană: Starea de Fezibilitate /Fundaţia de Investigaţii Sociologice şi Economice. Kortea D. –Buc. 76. 96. Moldova XXI. 1997.. (Ч. Impactul producerii. Economică. Strategia naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Роль развивающихся стран на мировом рынке. Niţu V. – Timişoara: Ed. Карнаухов М. -192 p.В. 74. 83.: Кно Рус. –Bucureşti: ASE. –294 p. –80 с.Н. –63 p.: S. А. -М. Economia relaţiilor externe. -1996. Economia mondială. Махонько Г.: Изд-во АО “Консалтбанкир”. –129 p. Teora SRL. Pavel A. 1994. – 480 с. для вузов / В. 2005. Колесова и д-ра экон. Мировая экономика. В.: INEI. . Нефтегазовые корпорации США в мировой экономике в условиях глобализации. 2006.Н. –Ch. -Ch.К. în culisele celor şapte surori. Ediţia IV-a. –316 p. 86. МГИМО (ун-т)МИД РФ. Probleme globale ale economiei. Поляков и др. 2000. М. Ilie A. 134 . 2004. Ignat I. 2000. А. –80 p. Mirzoian A. –Ставрополь: Серв. 2001. -М. проф. 78. din engl. Осьмовой. Долгосрочные аспекты обеспечения энергетической безопасности стран СНГ //Журнал «ЭНЕРГИЯ: экономика. -Ch. Ed. Международные экономические организации: регулирование мирохозяйственных связей и предпринимательской деятельности.К. и др. 93. –М. –М. 2003. -Iaşi. –640 p.В. Gusă M. Международная экономика. Малинина Т. 87.2 – 718 с. –990 с. 1993. Managementul marketingului.: Экономисть.Е. Киреев А. Pralea S. – Bucureşti: Ed.: Гардарики.67. Ch. Мировая экономика: Учебник /Под ред. 88. Eficientizarea şi dezvoltarea potenţialului industrial de producţie şi export al Republicii Moldova. –М. Energetica generală.: Юность.Рыбалкина.Булатова и др. В. transportului şi distribuţiei energiei electrice asupra mediului. 94.: ASE. –127 с. (Хазбулатов Р. Ломакин В. школа. -Chişinău. Ленсая Т. 2003.Н. Меровая экономика и международные отношения: Учебник. Istrate M. -№12. Nicolescu G. 2004. 72. 2-е изд. Impactul zonelor economice libere asupra creării оntreprinderilor mici şi mijlocii. Trad. 79. –179 с.: Финансы. 97.-96 p. –M: Изд-во «Наука». Moldovanu D. -624 с. Мировая экономика и международные экономические отношения: в 2-х частей. 1992. техника. 68. 100.1 – 671 с.И. Industria de petrol şi gaze – prezent şi perspective: Lucrările susţinute la sesiunea ştiinţifică din 14-15 mai 1992.. Модели развития экономической безопасности региона на основе оптимизации его ресурсного обеспечения. Макаров А..И. -Iaşi. 80. a doua revizuită şi adăugată. (coordonator). Дипломат. Л. –М. 82.n. :Магистр.: Финансы и статистика. -608 с. -240 p. -C.: ЗАО Бизнес-школа ”Интел-Синтез”. д-ра экон. -Ch. 95. Corporaţiile conduc lumea.-653 с.. -М. Под ред. 2002. – Oradea: Editura Antet. Экономика зарубежных стран: Учебник/Под ред. 69.В. Международные экономические отношения: Учебник /Под общ. -734 с. –Ploeşti. 102. Fluxurile internaţionale cu petrol şi produse petroliere în condiţiile noilor provocări geostrategice. Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei.. Мировая экономика и международный бизнес: Учеб. 1999. ş.). -М. 2000. –М. Государственное регулирование магистрального трубопроводного транспорта нефти и газа. 91. 73.G. 77. 101. – 2-е изд. – М. 75. Consideraţii generale privind piaţa mondială a petrolului. 2004. 2008. Note de curs. наук. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. 1997.. 81. 2003. 70. p. 99. экология. -М. –СПб. Мировая экономика: Учебник для вузов..Н.). Наздрева Р. Mirzacova A. -727 с. –1004 p.ун-та. –142 с. 1998. Moldovanu D. Mirton. 2006.С..: Флинта. pед. – М.Б. 98. 1990. Моногр. наук.7-13. Международный маркетинг: Учебник. Moisuc C. Pohoaţă I.8. 2000. Lucrare scrisă în cadrul proiectului Tempus TACIS „Surse regenerative de energie”. Coord. Экономика отраслей топливно-энергетического комплекса: Учеб. 2004.С.

-Bucureşti: Editura ALL. 105. –М.480 с. prezentare geografică. Учеб для вузов. 105.: Приор-издат: книга сервис. Rapport sur le dйvelopment dans le monde.: ULIM. 2004. 2006. -1997.–Poligr... 126.Лаврова. 117. experienţă mondială). Constantinescu M. Abordări epistemologice. Пин У. 93.M. (coord. Popescu I. p. Bucureşti. Raport cu privire la activitatea Agenţiei Naţional de Reglementare în energetică pentru anul 2006. 1981. Новый ИНКОТЕРМС: содержание. 4-5 decembrie 2002. Curs de comerţ internaţional şi politici economice. 2001. Editura Academiei de Ştiinţe a Moldovei..D. Почему не интегрируются страны СНГ?. – Тамбов: Изд-во ТГУ.. Stoian M.-523 p.В. 1997. и др. 1989.Н. 116. –48 с. -Bucureşti: Editura Economică. 1995. –Ch. 2006.. 2002. 2004. 2005. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova. практика. 2006. Relaţii şi practici în comerţul internaţional. . Popescu D. –218 p. 134. economice şi juridice. Старостин С. Roşcovan M. (p. 2000.).. 123. Bodea Gh... p. –219 с. Roşca Iu. -Bucureşti. Societatea europeană a cunoaşterii.. 113. Al SIM. Teorii şi modele privind relaţiile economice internaţionale. Tehnici şi proceduri. –Bucureşti: Ed. Портер М. Dep. Producerea. Реструктуризация российской энергетики: методология. 1997. Revistă editată de ELITA MEDIA şi VIP MAGAZIN. -264 p. -230 p. Rusu V.: ULIM. Procesele investiţionale din Republica Moldova.С. Economia mondială. Rujan O. Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane. 91. 2005. 122. Investment Climate and Market Structure in the Energy sector. www. 110. Рапопорт А. 108. 2007.: «Республика». Zaharia R. –68 p. –Washington: D. 130. Raboca N. -518 p. 1993. –592 с. Perspective sociale. Academiei Romвne.AII Beck. Интеграционные процессы на пороге ХХI века..Ю. 121. Страны мира. Мировая экономика. 104. –Bucureşti: Ed. -Bucureşti. Popescu I. Справочник 2006. 1995. 133. -Ch. -Bucureşti: Editura Economică.: Междунар.. Energetica mondială. Simpozion internaţional. -М.–280 p. Mondrea A. –Chişinău: ASEM. 120. нормы естественной убыли нефтепродуктов. Raport realizat de Energy Charter Secretariat Moldova. 2006. -Bucureşti: Export. Integrarea internaţională a Republicii Moldova – factor al creşterii economice //Оn culegerea “Romвnia şi Republica Moldova un deceniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică”.: Эконом. Tranzacţii comerciale internaţionale. 137.В. Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova. –280p. Roşca P. Ed. С. –248 с. Шишков Ю.137-138. 119.Cluj-Napoca. 111.a.Н. 127. Relaţii economice internaţionale. O mie de оntrebări pentru specialistul în relaţiile economice internaţionale /Sub red. Probleme ale dezvoltării economiei mondiale. Banque mondiale.Н. Stoian I. 131. . 1987. -Ch. Săndulescu I. Railean V. Chişinău. Плотников А. Economia оntreprinderii. Развитие сотрудничества и топливно-энергетических отношений России и Китая.1. 132. -М. 1998.: Восход-А. Popescu I. 125. Manual. Miron D. -М. Международная конкуренция. 1995. Стратегические ориентиры внешнеэкономических связей России в условиях глобализации: сценарий до 2025 г. transportul şi utilizarea energiei /Coord. Transparency International-Moldova.Cărare şi C. p. Цыпин И. –247 p. Инвестирование. 109. 2004.45. -Bucureşti. –М. -Bucureşti.: МЦФЭР. практика применения. principii.. Constantinescu M. 2001. Vol. Drange E. комментарии. Previziunea dezvoltării socioeconomice în condiţiile de piaţă (metodologie. 2004. -М. Văcărel I. 2000.84-87. -Ch. Sută N. Cei mai influenţi 50 de moldoveni. –Bucureşti: Ed. –Ch. 138. 115. отношения. -240 p. Academiei Romвne. -203 с. 2004. 2007... 135. 128. 1996. Roşca P. –М. Casa de editură „Sarmis”. -130 p.C. 2002. 106. (3-е изд. Под общ.: Наука. Chişinău. –Buc. 136.md 118. 1994. Sută S. 112. -211 с. Globalizarea – mit şi realitate. 1997.). –519 p. Roşca P. 2006. ş. (Барковский А. Popa I. 124. -2-е изд. 107. Relaţii financiare internaţionale. Comerţ internaţional.anre.). Probleme fundamentale ale economiei contemporane.103. 129. Новый учет ГСМ: нормы расхода смазочных материалов.. Roşca P. –311 с. Chişinău. Vacarel I.Postica. 2004. Ред. 2004.. –М. Sută N. Chişinău: Ed. 114.457-469). -361 p. V. Fundamente ale eficienţei economice a comerţului exterior.. Roşca P. 135 . -Cluj-Napoca.

ASEM. 149. Вагин Г. -C.. “МЭ и МО”. -P. 142. -№ 1.268-272.: ASEM. -C. 155. integrarea europeană şi competitivitatea ca idee naţională pentru R. p. -М. T.139. –Bucureşti. -М. 5. –P. Banciu F. 2007.242-250. 148. -C. 2000. Башмаков И. Vilenu G. Серия 6. №. -2006. Анализ рынка бензина и перспективы его расширения. Globalizarea. Коесов В. 144.15-24.2001. -№ 4. 2006. Piaţa petrolului // Obsevatorul Economic. 151.89-93.67-69. Probleme ale sectorului energetic: soluţii comune pentru integrarea europeană. Ţвu N. Vol. -P. 150. Roşca P. -2003. -P.Прохорова. -P. (Гильмуллин Р. 141.22-25. Экономика. -№45. Астапов К. p. -M. -2006. Международная экономика. -Ch. -Mосква. Том 48 .. -Nr. -2006. –Bucureşti: Editura Antet. Stati G. -Nr. Chistruga B. Взаимосвязь и взаимовлияние экономики России и энергетич.47-51. Duca Gh. –Mосква. 1998.85. Belostecinic G. форма и порядок заключения международных контрактов //Внешнеторговое право. Sectoare şi pieţe prioritare de export ale Republicii Moldova în condiţiile reţelei economice regionale //Economica. -2005. 145. Harcenco D. Efectul „economiei deschise” pentru ţărike mici //Analele ULIM. Globalizarea şi efectele ei sociale.144-148. -2006. -2006.152-154. Un război pentru petrol? //Tribuna Economică. –2001. 157. Байков Н.1. Analele ULIM. 140. 162. Statele exportatoare de petrol financiar-asigurate //Economica. -2006. –№10.: ASEM.78-86. Волошин В. 166. 2006. –Bucureţti: Acad. //Economica.. ştiinţific internaţional din 28-29. – Mосква. Bоlba T.2-9.391 -196. 1999. -2005.№ 2. Rolul оntreprinderilor mixte în dezvoltarea Republicii Moldova. Boguş E.Н. -№5. Rom. Chistruga B. -№ 4.А. Интегрироваться сложно.П..) //Вестник ВУЗОВ. вып. 2004. 2004.. –Ch. De ce a ratat Republica Moldova integrarea europeană.19-33.2000.Р и др. 3. и др. Рынок газомоторного топлива Белгородской области //Вестник Белгород.5-8. 163. 146. -C. Decuseară I. -№11 -C. Companiile multinaţionale şi globalizarea capitalului. Баталин Ю. -2001.Ю. -2003. 165. Articole ştiinţifice din reviste şi alte surse 143. -M. –P. 158. Химия и химическая технология.110-113. Нужно вкладывать деньги в отечественную экономику //ТЭК: топливноэнергетический комплекс. -C.65-66. А. -№ 1. –Mосква. Ed.Я. -Mосква. -P. –Mосква.54-58. 161. Цены на нефть: пределы роста и глубины падения //Вопросы экономики. Zamăn Gh. -C.69-79. –Buc. -p. -№5. -№ 4. Chircă S.4.В. Revistă de proprietate intelectuală.И. -P.7-16.-С.В. -Chişinău. Энергетический диалог ЕС–России=UE–Russia. Болотин Б. -C. -2005. Волгин Н. Исследование влияния теневых структур в экономике //Вестник Московского Университета. II. Нефтяная промышленность Ирака после 2003 г. 167. Данникова С. 159. 136 . -2004. -2005. -№ 1. Zygmunt B. Учеб. Понятие. Dobrescu E.204-211. –2005.10. Materialele simpozion. 160. –ULIM. пособ. -57 с. Seria Economie. nr. 152. Obiectivele strategice ale dezvoltării ştiinţei şi inovării //Intelectus. -P.28-41.68-71. -№ 9. Investiţiile străine directe pe plan mondial //Tribuna Economică. Romвnia şi Republica Moldova un deceniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică. 2005. Seria Economie. Башмаков И. Calancea Eduard. 153. –2006.68-69. P. p. Влияние теневой экономики на общественное развитие //Современные аспекты экономики. -2001.17. -М: Мировая экономика и международные отношения..13-16. унта потреб. -2004.М. -C. Исследование энергосбережения и основные направления энергосбережения на нефтехимических предприятиях //Известия Академии наук им. 9. Moldova //Academos. Evaziunea fiscală şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere din Republica Moldova //Revista ştiinţifică „Studii Economice”. -. nr. –2005. но выгодно //Человек и труд.90-114. 168.83-85. . –Bucureşti: Economistul. 154. Procesele investiţionale şi economia în tranziţie a Romвniei. -№ 11. –736 с. -C. Chistruga B. -№ 1. Нефтегазовый ВВП как индикатор динамики Российской экономики //Вопросы экономики. 156.: Экономика. -2007. -№. -№3/4. -№3. комплекса страны //Энергетик. Ерпылева Н. -Ch. Bacal P. Comerţul Moldovei şi Romвniei cu Uniunea Europeană: analiza comparativă //Economica. 169. Мировая экономика за 100 лет. Безгодов А. РЕЦЭН. 147. Болдырев В. -C. –Mосква. 164.15.kооп. -№ 8.

78-81. -№1. Наук.4-26.Н. -C. -№10.. Акад.П. Повышение эффективности государственного контроля цен на нефтепродукты как фактор эконом. энергетической сверхдержавой? //Вопросы экономики. Принципы анализа состояния и противодействия угрозам //Экономическая наука современной России. -№ 3. 193. -№9. Наук. Анализ моделей конкурентных рынков электроэнергии //М. Милов В.104-116. им. Энергетика. Карлов С. Gojan O. естествознания.4. -№2. -C..3-15. Харламова В. Гальцева Н. В. 184.69-73.170. Петраков В.Г. Creşterea economică în Republica Moldova în etapa actuală //Economica. Лизинговые схемы при реализации энергетических перформас-контрактов в России //Экономика и финансы. -№4. –2004. Региональные программы рационального использования ресурсов // Экон. Прогноз. 188. Науки.219-224. Назаренко А. – 2005.2. Социология. -2005. – 2006. Modelul matematic şi metoda de rezolvare pentru programarea funcţionării optime a sistemului 192. –2005 -№11.О. –2004. -№9.Бобкова филиала ГОУВПО //Российская таможенная академия. //Revista „Energetica” * 44*1996*. -№ 2.108-117. –2006. -Nr. -C. pe perioade medii de timp /Autori: Bazalciu G. –C. Энергетическая безопасность и безопасность личности в СНГ: человеческое изменение постсоветской интеграции //Политика: Анализ.74-76. 190. Головушкин В. 27-31. /Акад.Е. Методика оценки влияния на экономику страны и регионов изменения цен на энергоносители //Известия Рос.1-9. 175.В. -p. //Ученые записки СПб 189. // Известия Рос. Внешняя энергетическая политика России: на примере энергодиалога РФ–ЕС//Вестн. Щелоков Я.С. ун-та. -C.Я. 194. -C. Экономика. Şt. -№1. 2006. 181.И. -C. –Вып.37-40. -№4. Серия 5 //Экономика.О. Constantinescu J. 172..9-16. -C.64-70.. 191. Петраков Н. 174. С. роста региона//Экон. Жузе В. Sympossia 177.21-30. Энергетика. Зайченко В. -№3/4.6-B.Д.257-267. Градов А. Impactul politicii economice din Republica Moldova asupra relaţiilor economice cu Uniunea Europeană. -2007. Лисиенко формировании цен на топливо //Энергоснабжение и водоподготовка.М. –2006. Miclescu T. 187. –2000. Особенности формирования тарифов в энергетике и их влияние на функционирования экономических систем //Фундамент.В. В. С. Seria Economie: Materialele conf. Int. 185.-didactică Economia.№. în revista ştiinţ. -C. 183. 137 . –Ch. -2003.. Потери нефтепродуктов при отгрузке и транспортировке //Военноэкономический вестник. – 2001. Доклад Аналитического центра «Эксперт» //Проблемы комплекса.Н. . -2005. 173.В. Noel P. Груничев Ф. Экономическая безопасность страны.25-45.Э.30-32. -C. и М. Хроника. -C. 176. Возможные подходы к повышению эффективности предпринимательской деятельности на международных рынках нефтепродуктов //Регион: Политика. Горбунов А.812. Канонов Ю. Максименко С. Акад. -C. 171. –с. -2005. //Власть. -№ 4. -P. professorum. ULIM -2007. –2005. Методика исследования динамики регулируемых цен на энергоносители на развитие экономики России.Б.Н. Филимонова Н. Dumbravă V.А. О целесообразности оценки степени объективности при 182.: ASEM. Колодко Г. 195. Автомобильные бензины с улучшенными экологическими свойствами //Экология и промышленность России. 178. -№.26-30. –2005. Глобализация и сближение уровней экономического развития: от склада к росту в странах с переходной экономикой //Вопросы экономики. -2007. -C. -C. Россия: нефть и народ //Свободная мысль-ХХI.17-25. Ким Чжи Ен. Гралецкий А. –2004. - P.-П. 180. 179. 3. и управление. -№4. energetic naţional (SEN). 2005. Может ли Россия стать 2006. -№ 1. -2006.15-22.7-10. La politique p`etroliere americane //Probl`emes `economiqueq. p.150-165. исслед. –C. -№ 4. -№11/12. Gribincea A. Хлебников В. Топливно-энергетический комплекс – экономики и управления нефтегазового основа мировой экономики. din 13-14 oct. -C. № 1. –P. Galaju I. -P.. Энергетический фактор и гегемонизм США: [внешняя политика]. –2005. Нефтепереработка в России: проблемы и перспективы развития.72-80. –2006.88-101. – №1. Малахов А. -№1.31-35.А. Мировая экономика в ХХ веке: потрясающие достижения и серьезные проблемы //МЭ и МО. Система государственного прогнозирования и внешняя торговля. -C. – 2006. 186.

-2007. Asigurarea Uniunii Europene cu resurse petroliere. 138 .–2006. Sympossia profes.. -№3.129-139. 2007.Н. 189-198. ULIM. 15-29. -№1. –2004. Sectorul energetic în contextul dezvoltării economice durabile. 13-14 octombrie 2006. şt. 206. ULIM. Materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţională din 23 februarie 2007. Таран В. Revista ştiinţifică „Studii economice”. 203. Stati G. 221. -P. 2007. Гайворовский и др.a. 222..А. Investiţiile în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei petroliere în Moldova //Revista „Economie”. Analele ULIM.. Galben I.1. -2007. -P. 13-14 octombrie 2006 –Chişinău. -C. 197.. -№9. Locul şi rolul ţărilor OPEC şi non-OPEC în comerţul mondial cu petrol //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. Шумский Н. //Автомобильная промышленность. Problema exportului petrolului arab: scenariul crizei 2001-2020. ş.. 2007. ş.). ş. //Нефтегазовые технологии. -P. Тенденции в развитии нефтеперерабатывающей промышленности мира: состояние и перспективы (пер. Stati G. Ţвu N. Materialele Simpozionului Professorum ULIM. ş.4. P. p.Е. -2007. -№20. ULIM.1.5. ULIM. Analale ULIM. -№4.: ASEM. 220. Stati G. Roşca P. 2006. -C. -P.11-14. 2007. P.104-109 .144-145. ULIM. nr. -P.77-80. Seria Economie. Rolul Rusiei şi altor ţări din CSI în producţia şi exportul produselor petroliere //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. 200. Stati G. –ULIM. Stati G. -№3. Legislaţia Republicii Moldova privind conservarea resurselor energetice.193-195. -C. 213. Resursele energetice mondiale şi criza energetică. -2007. А.183-185.109-127. Stati G. 201. -2007. Stati G. ULIM. -Ch.7-13. 208. Materialele Simpozionului Professorum ULIM.36-45. Rolul diplomaţiei economice în promovarea relaţiilor economice internaţionale. 210. Stati G. Gribincea A. 215. -Ch. p. Nivelul de asigurare a ţărilor Uniunii Europene cu resurse energetice.a. Развитие энергодиалога России–Евросоюз //ТЭК: топливно-энергетический комплекс. -Ch. Roşca P. -Ch. Comerţul cu produse petroliere în Republica Moldova //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. Elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor de firmă.364-379 . -C. 2006. Петрухин В. –P. 218. Complexul energetic al Republicii Moldova (starea şi perspectivele dezvoltării). p. -2007. 223. p. Рапсовое масло как альтернативное топливо для дизелей.90-101. Roşca P.154-161.5. p. 205.5.a. p. Roşca P. -№4.90-103. 212. -2007. Seria Economie: Materialele conf.7-13. -№4. Формирование зоны свободной торговли государств Содружества //Вопросы экономики. Stati G. ULIM. Criza energetică – obstacol în calea progresului. Roşca P.В. -2007. Omar A. Stati G.102-110.3-8 Stati G. -2008. -Ch. „Economie şi Sociologie”.И. nr. probleme. -Nr. seria Economie.. Strategia dezvoltării sectorului energetic al Republicii Moldova pвnă оn anul 2020 //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. Petrolul ca sursă energetică în economia contemporană // Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. -Nr. p.1-3. IRIM. ş. 211.a.: ASEM. Stati G.44-46. Stati G. Chişinău. 216.a.. din 13-14 oct..108 . Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale din 13-14 octombrie 2006. -Ch. Stati G.97-. -№12. Пучкин А. 265-270. 13-14 octombrie 2006. -Ch.196. Comerţul cu petrol şi produse petroliere pe plan mondial (implicaţii pentru Republica Moldova). ULIM. Analale Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. 209. 2006. Stati G.a. Seria Economie. -Ch. perspective. -№2.Марков. Roşca P. 5. p. Roşca P. p. 205-208. -Ch.a. -2007.с англ. Evoluţia economiei Republicii Moldova în perioada de tranziţie: situaţia actuală. –2006. и фин. –1999. nr. ULIM. -2007. 4 aprilie 2003. -P. p. 2006. -Chişinău. Stati G. -№3. -C.. Strategii şi politici de firmă //Revista „Studii economice”. nr. 217. 2007. -2008. Lazarescu L. -№3. -№ 1. Int. Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. nr. Nivelul asigurării ţărilor Uniunii Europene cu resurse energetice //Revista AŞM 204. Conferinţa internaţională "Politicile macroeconomice şi rolul statului în organizarea activităţii economice eficiente”. –Ch.2-14. Stati G. –2005. 2008. Sectorul energetic în contextul dezvoltării economiei durabile. -P. ş. Методика оценки безопасности экономики //Экон.51-55. p. 202. –ULIM: Ch.259-262. ş. -Ch. /В. Symposia professorum. 207. -№1-2. -C. Materialele Simpozionului Professorum ULIM. Stati G. Свейти Т. 199. -Ch. -P. –2004.. Modele de abordare teoretică a contrabandei cu resurse petroliere şi măsurile de combatere //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”.59-66. 219. Chişinău. Энергообеспечение и экономический рост //Экономист. 214. Seria Economie. 198. Analale ULIM.

экспорт (реэкспорт). Economie mondială. V. Consumption. Export (re-Export). и др. Refineries. 233. стандарты. 238. Forecast for 2010-2020. 225. IEA Energy Statistic. cerere şi oferta de produse petroliere. 226. Quality. produse petroliere. basėe sur les donnėes de FMI. OPEC. экономические и др. CUVINTE–CHEIE. потребление. экономические стратегии. нефть. Petrol. Oil Products Market. А.). –Ch. International Flows. Reserves. Инженерных наук им. Standards. 236. DC).-356 p. Transportation. Anuarul statisic al Republicii Moldova. -C. -C. -№11/12. Energy Information Administration. OECD/IEA 2006. Raport anual ANRE 2006. Загашвили В. -Т. economic etc. May 2004. criza energetică. –2005. Вагин Г. bareli. Natural Gas Monthly February 2007 (February 2007. 227. Raw Oil.2001. Energy Information Administration. риски (политические. –Chişinău -2007. 231. Annual Rapport of International Energy Agency. International Energy Agency.iea. 229. preţ. T.15. strategii economice.20-23. нефтяные компании. Economic Strategies. calitate. independenţă securitatea energetică. Import.Прохорова. нефтеперерабатывающие предприятия. ţiţei. financiare. investiţii în energetică. Oil Pipes. transportare. транзит. -№8. Septeber. производственные мощности. Потери нефтепродуктов при отгрузке и транспортировке // Военноэкономический вестник. Production Capacities. Investments in Energy Sector.Я. şi KEY-WORDS.Н. -1998. Supply & Demand for Oil Products. энергетические ресурсы. нефтяные регионы и поля. Analysis of the High Oil Prices on the Global Economy. Зайченко В. 139 . DC). Crecetov. Oil Products. рынок нефтяных продуктов. цена. Risks (political. спрос и предложение на нефтепродукты. -№1. 235. Oil Regions & Fields. regiuni şi cвmpuri petroliere. capacităţi de producţie. 234. нефтепроводы. 2002. Transit. баррель. International Energy Agency. –2005. Energy Resources. международные потоки. balansa energetică. импорт. Bulletin statistique de I'OPEP 2006. качество. consum. zăcăminte. Energy Balance. // Известия Акад. ископаемые. Comerţul exterior al Republicii Moldova. Oil Companies. Исследование энергопотребления и основные направления энергосбережения на нефтехимических предприятиях. финансовые. conducte de petrol. import. Washington. Site Internet: www. standarde. 239. tranzit. . P. stocare. Energy Security & Independence. rafinării. Energy Crisis. 2002. хранение. Stocking. КЛЮЧЕВЫЕ-СЛОВА. Natural Gas Annual 2005 (November 2006. I'Agence Internationale de I'Energie. 237.М. Динамика и структура мировой торговли //МЭ и МО. Washington. Valorificarea investiţiilor – factor important în dezvoltarea economică /I. Мировая экономика. 240.219-224. financial. Rapport mensuel. Interbational Energy Agency. нефтепродукты. fluxuri internaţionale. export (reexport). companii petroliere. 2006.224. Annual Reports 1997-2001. 2002. Informaţii statistice 228.268-272. инвестиции в энергетику.org 232. OPEC. Barrel. – 2005. resurse energetice. Global Economics. Key world energy statistics. транспортирование.). Energy Information Administration. Price. piaţa cu produse petroliere. riscuri (politice. Anuarul statistic 1999. энергетический кризис. Jovemir // Intelectus. ОПЕК. 230.). Dautin. economice etc. энергетический баланс. petrol. энергетическая независимость и безопасность.

.. -287 p. -1996.-G. Istrate I. Geografia economic –Bucure şti: Editura Economic ă . (p. 140 .38). ă mondial ă (Geografia resurselor naturale şi a valorific ă rii lor economice). Ro şu A.ANEXE: Anexa 1 Principalele cвmpii petroliere de pe Glob OCEANUL ARCTIC Sursa: Bran F.

Geografia economic ă mondial ă (Geografia resurselor naturale şi a valorific ă rii lor economice). Istrate I. -287 p..Anexa 2 Reparti ţia geografic ă a principalelor rezerve de petrol Sursa: Bran F. (p.-G.42). Ro Economic ă . -1996. – Bucure şti: Editura 141 . şu A..

142 .68.Anexa 3 Interconexiunile sistemelor electroenergetice din Europa UCPTE NORDEL Ţă rile de Jos Norvegia Anglia Belgiia Luxenburg Danemarca Suedia Germania Spania Franţa Finlanda Islanda Polonia Elve ţia Cehia Portugalia Italia Austria CSI Slovacia Iugoslavia Ungaria Grecia Romвnia UFIPTE SUDEL Bulgaria Interconexiunile sistemelor electroenergetice din Europa Sursa: Prelucrare dup ă Ni ţu Vasile. 1997. p. Mirton. Energetica de tranzi ţie: concepte şi modele. Filea Ion. -Timi şoara: Ed.

total Fed.total Australia* China India Indonezia Japonia* Malaezia Pakistan Filipine Singapore Coreea de Sud* Thailanda Taiwan Alte ţări Total consum mondial Total consum OCDE Total consum UE 1991 19795 16665 1740 1390 3475 415 1290 390 1490 1235 1880 2595 305 1930 1745 360 1040 345 440 2875 8440 5015 1325 3390 880 1090 245 1105 1920 460 350 1110 13610 680 2260 1165 560 5005 230 210 225 375 855 360 535 470 64490 40105 1995 19700 16470 1680 1550 3825 415 1355 430 1625 1340 1940 2905 340 1925 1795 295 1080 335 575 2475 7995 4890 1155 3660 1060 1115 335 1150 2100 440 385 1275 16660 720 2915 1315 785 5455 330 270 290 440 1675 555 625 565 65795 41965 2000 23548 19701 1937 1910 4907 431 2056 496 1924 19564 1599 2007 2763 406 1956 1697 427 1452 318 677 6262 3623 2583 255 4716 1301 1536 255 1624 2458 564 475 1418 21147 837 4772 2254 1064 5577 441 373 348 654 2229 1003 725 670 76340 47672 14689 2001 23571 19649 2023 1899 5006 405 2082 545 1975 19743 1611 2023 2804 411 1946 1697 415 1508 318 645 6365 3627 2566 273 4829 1314 1551 292 1673 2473 548 486 1439 21281 845 4872 2284 1086 5435 448 366 347 716 2235 991 701 712 76904 47705 14858 2002 23665 19761 2067 1837 4974 364 2063 594 1953 19736 1643 1967 2714 414 1943 1693 420 1526 317 656 6443 3667 2606 278 5011 1413 1572 320 1706 2510 534 499 1476 21934 846 5288 2374 1137 5359 489 357 332 699 2282 999 766 739 77829 47687 14795 2003 24050 20033 2132 1885 4826 372 1985 479 1990 19922 1710 1965 2664 404 1927 1717 435 1559 332 668 6541 3748 2622 286 5229 1498 1684 333 1714 2567 550 512 1505 22702 851 5803 2420 1142 5455 480 321 330 668 2300 1069 836 758 79296 48294 14865 2004 24897 20731 2248 1918 4944 394 1999 523 2028 20111 1788 1978 2634 437 1873 1764 460 1593 319 688 6577 3762 2619 293 5507 1558 1805 355 1788 2644 567 523 1553 24008 856 6772 2573 1225 5281 493 325 336 748 2283 1084 925 792 82111 49104 15030 2005 25023 20802 2247 1974 5147 421 2048 574 2104 20274 1885 1960 2605 434 1819 1802 479 1619 315 650 6706 3771 2601 294 5731 1578 1891 376 1886 2773 629 526 1619 24368 886 6984 2569 1232 5358 477 312 314 794 2308 1090 929 831 83317 49497 15201 2006 24904 20687 2246 1970 5225 440 2064 582 2138 20477 1882 1953 2624 453 1812 1785 516 1602 353 655 6842 3923 2709 318 5949 1625 2005 419 1900 2824 610 537 1878 24851 918 7530 2580 1139 5224 496 352 283 853 2318 1097 918 840 84230 49319 15233 2007 25024 20698 2303 2024 5493 492 2192 596 2213 20100 1883 1919 2393 443 1745 1696 532 1615 364 666 6844 3923 2699 325 6203 1621 2154 450 1978 2955 651 549 1755 25444 935 7855 2748 1157 5051 514 362 298 917 2371 1123 911 861 85220 48934 14861 Sursa: British Petroleum.total Argentina Brazilia Venezuela Altele Europa şi Eurasia . Rusă Ucraina Orientul Mijlociu – tot.total Benelux* Franţa* Germania* Grecia* Italia* Marea Britanie* Polonia Spania* Suedia* Turcia* Altele Fosta URSS .Anexa 4 Consumul mondial de ţiţei (1000 bbl/zi) în perioada 1991-2007 Ţara / Zona America de Nord . Iran Arabia Saudită Em Arabe Unite Alte ţări Africa – total Egipt Africa de Sud Alte ţări Asia – Pacific .total SUA* Canada* Mexic* America de Sud . 2008. 143 .

9 75.bbl/zi) Cererea Modificarea anuală % Mil.7 -0.9 74.0 76.62 85.6 78.9 -0.2 75.6 0.60 Tr4/2007 2000 2001 2002 2005 2006 2007 Sursa: International Energy Agency.4 1.45 0.9 0.67 86.8 1.4 0.7 0.1 0.9 -0.08 87.6 1.9 1.5 0.61 Tr2/2006 83.2 1.30 0.2 1.08 1.1 0. 144 .80 84.7 76.4 2.2 -0.Anexa 5 Cererea mondială de petrol (perioada 2000–2007) (mil.47 0.88 85.1 0.2 2.12 75.82 1.9 76.6 -0.5 75.9 0.6 0.61 75.97 1.4 1.3 1.06 85.4 76.2 76.6 83. Oil Market Report.0 1.8 1.4 76.5 1.6 1.9 0.2 1.2 0.09 Tr3/2006 Tr4/2006 Tr1/2007 Tr2/2007 84.17 1.3 -0.98 1.8 76.3 1.8 -0. 2008.3 Tr3/2007 85.1 1. h/zi Tr1/ 2000 Tr 2/ 2000 Tr3/ 2000 Tr4/ 2000 Tr1/ 2001 Tr 2/ 2001 Tr3/ 2001 Tr4/ 2001 Tr1/ 2002 Tr 2/ 2002 Tr3/ 2002 Tr4/ 2002 Tr1/2006 85.45 1.01 1.30 1.2 1.1 76.9 0.2 -0.2 0.5 1.

(Cina) Petroleos de Venezuela SA (Venesuela) ExxonMobil (SUA) Royal Dutch/Shell (Olanda .10 51. (NOIC) (Iran) Petroleos Mexicanos (Mecsica) China National Petrolium Co.07 74.53 105.75 113.Marea Britanie) British Petroleum /Amoco (Marea Britanie ) Nigerian National Petroleum Corp.45 45. (Livia) Pertamina (Indonezia) ADCO (EAU) Ministerul petrolului şi resurselor minerale (Oman) Sonatrach (Algir) Syrian Petroleum Co.42 70.72 71. Volumul producţiei mil. t.07 145 .50 37. 2001.Anexa 6 Cele mai mari companii petroliere din lume Compania (Tara) Saud Arabian Oil Co.23 102.72 27. (Siria) Sursa: OPEC annual bulletin.14 92.71 133.12 115.57 166.14 67.25 169. (anul 2001) 420. (Nigeria) Shevron Texaco (SUA) Kuwait Oil Corp (KOS) (Cuveit) Petrobras (Brazilia) Totalfinaelf (Franţia) National Oil Corp. (Aram co) (Arabia Saudită) National Iranian Oil Co.57 186.86 150.

7 0. 2007/2001 -10.8 15.8 -27.2 1.5 25. 2008.4 30.7 -23.6 -2.0 16.1 -16.2 -5.5 3.3 -25.9 37.7 6879 3309 3477 13665 698 1833 561 520 114 154 2613 141 6633 312 1636 2556 105 868 1490 9978 114 776 17835 10413 2915 4401 2145 2626 718 1197 394 336 32 25176 2000 1723 82 222 710 230 1848 2356 1147 10318 561 194 3743 801 969 755 340 543 7907 81533 35204 2394 12804 -15.1 -10.9 Sursa: British petroleum.2 2.0 16.4 13.1 15.2 41.3 23.7 -30.9 9.4 13.3 14.3 108.8 2.4 -33.9 -25.1 47.3 -23. 146 .9 140.2 5.Anexa 7 Producţia mondială de ţiţei (1000 barili/zi) Ţara America de Nord SUA Canada Mexic în total America de Nord America Centrală şi de Sud Argentina Brazilia Columbia Ecuador Peru Trinidad Venesuela Alte ţări în total America Centrală şi de Sud Europa şi Eurasia Danemarca Marea Britanie Norvedia Romвnia Azerbaidjan Kazahstan Federaţia Rusă Uzbekistan Alte ţări în total Europa şiEurasia Oriantul Mijlociu Arabia Saudită Em.2 -31.3 -1.2 -26.3 3418 130 301 836 7056 171 713 15450 9209 2534 3794 2523 2148 961 754 581 455 47 23006 1562 742 81 234 758 301 1427 2274 518 7897 733 203 3306 780 1389 719 350 386 7866 74847 31498 3285 8660 -10.4 28.5 8.9 -1.6 121.2 188.2 -19.0 22.0 -15.4 78.3 -33.Arabe Unite Iran Irak Kuweit Oman Qatar Siria Yemen Alte ţări în total Orientul Mijlociu Africa Algeria Angola Camerun Congo Egipet Gabon Libia Nigeria Alte ţări în total Africa Asia Pacific Australia Brunei China India Indonezia Malaezia Vietnam Alte ţări în total Asia Pacific Total mondial Total OPEC Total UE Total fosta URSS 1989 9945 1905 2880 14730 460 590 390 175 165 155 1910 85 3930 95 2585 1055 205 285 505 11480 65 950 17225 4600 1605 2330 2390 1070 590 315 230 25 50 13205 1230 355 165 125 915 155 1005 1325 160 5435 615 155 2690 645 1420 505 5 165 6200 60725 19190 12655 1990 9765 2000 2875 14640 480 575 380 310 140 150 2000 75 4110 100 2390 1195 200 280 525 11440 60 925 17115 5720 1620 2335 2775 1490 625 360 270 170 55 15420 1250 450 165 140 875 175 1060 1445 150 5710 585 150 2740 680 1375 550 15 180 6275 63270 21430 12595 2001 7669 2677 3560 13906 830 1337 627 416 98 135 3142 137 6722 348 2476 2003 7400 3004 3789 14193 806 1555 564 427 92 164 2554 153 6314 368 2257 3264 123 313 1111 8544 166 827 16973 10164 2611 4183 1344 2329 824 879 527 448 48 23357 1852 862 67 215 749 240 1485 2263 670 8402 624 214 3401 798 1183 776 364 431 7791 77031 31709 3128 10499 2005 6895 3041 3760 13696 725 1716 554 541 111 171 2937 143 6899 377 1809 2969 114 452 1356 9552 126 788 17542 11114 2753 4359 1833 2618 787 1028 450 416 34 25393 2014 1246 82 246 696 234 1751 2580 996 9846 580 206 3627 776 1087 744 398 463 7880 81255 35321 2659 11839 2007 % modif.0 132.6 29.1 -6.3 58.8 -32.9 11.5 -4.0 -2.

Anexa 9 Producţia de petrol în ţările-membre ale OPEC 2005 2006 Posibilităţile maxime de producere Exidentul posibilităţilor de producţie în 2006 Algeria Indonezia Iran Kuweit Livia Nigeria Qatar Arabia Saudită Em.12 2.3 150.60 0.01 0.70 2.44 Venesuela Total Irak Total 0.5 4350 5535 2.92 21.7 2.0 9.6 6.05 0.6 10.3 6.2 11.50 2.4 22.25 1.4 65.7 12.88 76.1 3.9 37.09 0.31 0.00 30.33 2.02 28.01 1.63 28.47 0.70 2.0 47.6 9380 12135 4.0 88630 79330 89.2 9.0 35.50 32.10 0.83 9.6 38.98 4.51 1.36 0.4 51.30 0.00 29.00 Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook.93 3.2 6.0 79250 67195 84.31 0.9 831 260 755 1846 850 350 830 2030 1150 430 1140 2720 19 90 75 184 300 80 310 690 319 170 385 874 2.3 34.13 0.17 0.10 1. China) SUA Canada Alte ţări Total Preţul mondial al ţiţeiului Preţul mediu de export ($ barel) 11.83 2.80 17.48 2.45 4.3 18.1 5.2 5030 6600 2. Europa de Est.Oferta mondială – perspective 2008 (mii barili/zi) 1998 2003 2008 2003 faţă de 1998 Modif.02 2.37 0.9 10.7 5.80 9.8 83600 72730 87. 2008/ 1998 26.79 2.00 2.3 22. 147 .00 2.6 9.3 Producţia mondială de ţiţei OPEC Non-OPEC şi China CSI Total mondial Rafinarea internaţională Capacităţi de rafinare Rafinare efectivă Rata de utilizare % Sonde active de forare (exclusiv CSI.83 10.3 34.4 15. 2008/ 2003 2003 faţă de 1998 2008 faţă de 1998 % Modif 2008/ 2003 Anexa 8 % Modif.9 30620 35530 7500 73650 33400 36800 8200 78400 38650 37800 9200 85650 2780 1270 700 4750 5250 1000 1000 7250 8030 2270 1700 12000 9.2 2.08 8.1 2.80 2.83 O.04 Sursa: Bulletin statistique de IґOPEP 2006.73 9.2 41.75 30.22 28.5 8. Arabe Unite 2.61 3.60 1.89 1.11 2.7 16.00 0.70 2.50 1.

CO :dioxid de carbon.1 10.1 2100 11.7 11.118.8 -1. 12 2 2 Sursa: Energie pentru ziua de mвine – să aşteptăm acum! Declaraţia CME 2000.1 10.2050 -1. -Bucureşri. Gtc: gigatone de carbon.3 5.4 2050 . 2002.9 -0. Gtp: gigatone echivalent petrol. p.7 PMB [10 USD la nivelul anului 1990] 20 20 20 1990 100 75 75 2050 300 200 220 2100 Ameliorarea intensităţii energetice primare mondiale medie scăzută ridicată [% pe an] -0. 148 .3 1990 2050 10.4 1990 .Anexa 10 Rezultatul celor trei cazuri posibile prognozate de CME A Creştere ridicată Caz B Creştere mijlocie C Creştere contro-lată ecologic Populaţia [miliarde locuitori] 5.7 11.8 -1.2100 Consumul de energie primară [Ctep] 9 9 9 1990 25 20 14 2050 45 35 31 2100 Disponibilitatea resurselor ridicată medie scăzută Fosile ridicată medie ridicată Nonfolosite Costuri tehnologice ridicate medie scăzută Fosile joase medie scăzută Nonfolosite Dinamica tehnologiilor medie medie ridicată Fosile medie ridicată ridicată Nonfosile nu da Nu Taxe privind mediul оnconjurător Nu nu da Restricţii în emisiile de CO Emisii nete de carbon [Gtc] 6 6 6 1990 9-15 10 5 2050 6-20 11 2 2100 3 1 2 Număr de scenarii Prescurtări: PMB: produs mondial brut.0 -0.3 5.

2 149 . gaz şi hidrogen. Sursa: Energie pentru ziua de mвine – să aşteptăm acum! Declaraţia CME 2000.8 17 A (A2) 25 32 19 22 4 23 273 261 211 1.2 27 1. celelalte emisii de origine neenergetică sau CO utilizat pentru a ameliora recuperarea petrolului.Anexa 11 Caracteristicile celor trei cazuri prognozate de către CME pentru anii 2050 şi 2100 comparate cu 1990 Anul de bază1990 9 24 34 19 5 18 (A1) 25 15 32 19 12 22 206 297 211 0.119. p.5 36 0.1 17 B (A3) 25 9 18 32 11 30 158 245 253 0.7 10 Energie primară [Gtep] Repartiţia energiei primare [%] Carbon Petrol Gaz Nucleară Regenerabile Utilizarea resurselor оntre 1990 şi 2050 [Gtep] Carbon Petrol Gaz Investiţii în sectorul energetic [10 USD] USD/tep produs în procente din PMB 12 Repartiţia energiei finale [%] Solide Lichide Electricitate Altele* Emisii Sulf [MtS] Carbon [valoare netă.5 37 0.1 14 (C1) 14 11 19 27 4 39 125 180 181 0.2 6 0. ** Emisiile nete de carbon nu cuprind produsele intermediare.9 36 0. * Оncălzire urbană. – Bucureşri.8 40 1.7 10 C (C2) 14 10 18 23 12 37 123 180 171 0.8 33 0.9 17 20 21 22 23 14 22 194 220 196 0. 2002.2 47 1. în Gtc**` 30 39 13 18 59 6 16 42 17 25 54 12 19 36 18 27 64 15 18 33 18 31 45 9 23 33 17 28 55 10 20 34 18 29 22 5 20 34 17 29 22 5 Notă: Subtotalurile pot fi necesare din cauza rotunjirilor.

66 5.40 0.07 2.05 33.51 21.04 7.LPG .89 3.00 25.85 2.06 2.83 2.27 2.47 12.31 1.66 3.Previziuni privind petrolul pentru SUA (mil.keresene .88 62.06 30.97 0.05 2.81 0.05 7.83 64.39 18.23 0.combustibil distilat .67 5.din care ţiţei Importuri nete.80 10.08 5.69 8.09 16.benzină .66 3.81 0.06 2.04 19.18 0.77 13.46 5.67 1.combustibil rezidual .59 2.combustibil distilat .97 0.90 9.24 24.05 2.din care ţiţei Importuri nete.69 8.ţiţei .05 8.72 7.95 8.50 Sursa: Energy Information Administration.75 0.33 19.05 0.06 27.din care ţiţei Importuri nete.36 3.00 Preţ mondial mare la ţiţei 32.50 2.75 6.88 65.20 12. din care: .06 2.79 16.69 2.59 19.07 2.05 3.63 0.alte Ponderea оmporeturilor (%) Preţ mondial al petrolului (USD 2001/bbl) Producţia mondială de petrol şi gaze naturale .23 11.56 0. 150 . din care: .59 11.72 12.84 25.05 2. din care: .71 11.47 5.77 2.petrol Cererea de produse petroliere.46 17.keresene . September.59 19.90 9.42 5.77 0.ţiţei .79 4.73 29.70 33.97 0.67 1.13 2.48 5.10 2.80 10.03 3.jet .95 65.67 1.31 1.46 55.keresene .77 2.59 19.00 2.57 7.produse petroliere Cererea de produse petroliere.90 9.71 5.40 Anul 22.04 7.64 0.81 0.13 12.87 0.48 7.79 12.17 5.04 7. 2002.78 61.05 3.75 0.90 19.12 14.66 2.69 8.25 16.96 5.combustibil distilat .01 7.22 18.05 2.10 3.46 55.46 55.91 3.59 0.ţiţei .01 7.produse petroliere Cererea de produse petroliere.61 15.combustibil rezidual .03 66.19 12.99 5. cu excepţia rubricilor în care sunt prezentate alte unităţi de măsură) Previziuni Anul 2001 Referinţă Anul 2015 Preţ mondial mic la ţiţei Anexa 12 Preţ mondial al ţiţeiului (USD 2001/bbl) Producţia mondială de ţiţei şi gaze naturale lichide: .64 0.32 5.benzină .37 26.53 5.jet .20 25.05 2.30 26.79 13.97 2. bareli/zi.66 28.78 2.40 Anul 22.76 0.19 13.17 14.97 0.25 27.combustibil rezidual .alte Ponderea оmporeturilor (%) Preţ mondial al petrolului (USD 2001/bbl) Producţia mondială de petrol şi gaze naturale .31 1.57 0. din care: .98 3.30 19.80 19.05 2.01 64. din care: .66 3.60 33.74 5. din care: .10 3.LPG .alte Ponderea оmporeturilor (%) 22.07 2.LPG .30 0.17 70.70 5.jet .67 5.67 5.benzină .05 2.02 8.58 0.36 5.07 67.15 4.17 13.28 12.06 6.66 5.40 24.15 11.80 10.57 13.18 5.01 7.

Compania mexicană de stat Pemex este o şasea din cele mai mari companii petroliere din lume. Arabia Saudită 12 East-Vest crude oil pipeline AbguaigYanbu NGLiguids pipeline Libia 29. Cca 1 mln.2000.5 7 4 Kirkul-Ceyhan (prin Turcia). Ar putea fi o ţară de tranzit a exportului din Asia Mijlocie Este în viguare embargoul ONU la export Incertitudinea politică. 600 mile. IntisaZueitina.2 kg.9872 litre. 151 .45 barel. Shuaiba.4 2 Kuweit 96.2 3 Siria 2. Defa-Nasser. Bareli/zi Algeria 9. 1 Barel = 158.6 2 Sursa: Grin Paper: Towards a European strategy for the security of energy supply.7 8 Terminale: Amal Ras Lanuf. conflictele etnice fac exportul dificil Cca 75% din exportul algerian se face către Europa de Vest – Italia. * Determinată ca raportul dintre volumul importului şi consumului. Sistem de conducte produse petroliere de la Homs spre Damascus. 1 tonă = 7. Export 250 000 mlrd.Anexa 13 Rutele principale de import a ţiţeiului în Uniunea Europeană Pe ţări Resurse confirmate Mlrd. Spania. Cel mai mare importator sunt SUA. Conducta Al-Thayyemcătre staţia de pompare T-2 a conductei vechi a Iragi Petroleum Company şi o conductă de la Al-Ashara şi AlWard către T-2. Participarea investitorilor străini este limitată.5 3 Mexica 28. Hammada el Hamra-Az. Mina Abdullah. Bareli/zi Exportul prin terminalele de la Marea Baltică şi Marea Neagră. Nasser (Zelten)-Marsa el Brega. 500 000 tone pe an.bareli/zi din zona nordest pвnă la terminalul Tartous. Bareli/zi. capacitatea 1 200 000 mlrd. Olanda. Nasser-Hatiba. Există export către UE. Saud Venesuela 72. Japonia este cel mai mare importator.5 20 14 Conducta Drujba. cu o conexiune spre rafinăria Homs. Zaviya.5 2 Mina Al – Ahmadi (portul de export principal). 1 Barel ţiţei = 134. Intisar-Hatiba. Accesul companiilor străine la producerea şi transportul ţiţeiului este limitat. 100 000 mlrd. Franţa.8 49-55 (cifre estimative) 263. bareli Ponderea importului* % Rutele principale Remarcă Norvegia Rusia 10. Exportă preponderent spre Asia. Germania.5 9 Iran 89. COM/2000/769. Mai sunt şi alte două conducte care nu mai funcţionează după invazia Irakului în Kuweit în 1990. Messla-Ras Lanuf. Waha-Es Sider Irak Nigeria 112 22. Strвmtoarea Bosfor este supraоncărcată şi exportul prin ea este dificil Conducta East-Vest este la jumătate de capacitate. Aleppo şi Latakia. Sarir-Marsa el Hariga. Dec. Aceste terminale sunt conectate cu sursele printr-o reţea extinsă de conducte.

4 23.8 58.9 58.0 7.7 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 7.7 2.1 18.2 5.0 0.7 CME – ecologic DRI 1.5 2.6 3.2 3.5 -9.6 2.3 - -- 128.5 3.7 0.0 -2.5 64.5 2.8 - - 2000 16.6 - 2.9 3.7 2.2 CĂ RBUNE 16.1 1990-2020 - ENERGIE PRIMARĂ AEI – de referin ţă 7.7 8.6 2.2 AEI – de referin ţă 3.2 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 2.6 - 48.6 111.7 GAZE 2.4 3.2 CME – ecologic DRI 2.9 1.4 12.6 16.6 57.2 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 2.1 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 3.2 9.7 Sursa: Energii neconven ţionale curate.5 45.1 3.7 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 1.5 15.9 10.9 17.7 11.22.6 1.7 ENERGIE ELECTRICĂ PRIMARĂ 0.6 13. - 28.6 17.8 41.6 -3.5 -0.1 AEI – de referin ţă 1.6 - 58.1 - 45.5 42.7 11.7 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 7.0 2.1 45.2 - 1.1 1.3 4.9 13. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ă de resurse de energie primare prognozat ă de diferite institu ţii Creşteri în % 19902010 48.7 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 0.5 38. 1998.e.2 4.4 -14.9 1. p.2 0.7 AEI – de referin ţă 2.5 3.7 38.1 3.0 2.7 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 0.6 -- 49.4 - 11.1 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 3.3 4.Anexa 14 Cererea mondial Nr.7 AEI – de referin ţă 0.4 - 7.5 2.7 1.4 10. –Bucure şti.9 23.3 - Domeniu Institu ţia şi scenariul Miliarde t.4 97.7 - Ţ IŢ EI -- 35.2 13.5 - 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 -- 31.1 152 .7 1.1 16.9 -28.6 - 41. 1980 2000 2010 2020 19909.8 109. Crt.9 4.6 171.8 - -- 70.4 171.p.4 - CME – ecologic DRI 0.1 CME – ecologic DRI 3.8 71.2 3.4 2.7 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 1.2 - 3.1 40.1 1.2 4.2 - 2.5 -2.7 CME – ecologic DRI 7.

153 .

Max. c.//Энергия.Axexa 15 Balanţa resurselor energetice primare în CSI. * .c.e. mil. №12. Ţara 1 Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova* Rusia Tadjikistan Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan 1990 2 29 3 2 152 4 1855 3 109 57 201 2415 45 6 76 11 115 7 8 1363 5 27 64 390 2115 -6 -7 -2 6 -6 -1 -1 -72 -9 -5 -4 37 -3 -2 -2 1993 3 PRODUCŢIA 22 3 1 131 2 1527 2 82 61 150 1984 1995 4 19 3 1 107 1 1382 2 42 70 119 1746 2000 Min. Min. 8.t.А. Долгосрочные аспекты обеспечения энергетической безопасности стран СНГ. Max. 154 . 5 6 28 2 3 2 114 2 1457 3 72 71 132 1884 22 2 39 6 91 4 5 1037 5 20 66 236 1530 50 2 3 2 147 2 1498 3 99 74 144 2020 31 3 44 8 11 3 5 1097 4 25 67 269 1661 19 -1 -41 -3 36 -1 -5 400 -1 74 8 -125 359 2010 7 73 2 2 4 171 4 1594 4 117 82 155 2021 43 4 51 12 131 7 4 1137 7 24 70 266 1748 30 -2 -50 -6 40 -3 -4 457 -4 98 12 -111 452 8 95 2 2 4 239 4 1844 4 165 91 171 2606 47 7 76 11 178 7 6 1295 5 35 76 292 2019 48 -5 -75 -5 61 -2 -5 549 -2 130 15 -121 587 Uzbekistan Ucraina CSI Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI CONSUMUL 21 29 1 2 48 36 6 4 96 88 5 3 6 5 1166 1025 4 5 24 18 64 65 271 234 1721 1504 EXPORTUL NET -45 35 -33 19 -8 -5 -5 491 -2 -2 -2 82 -7 -189 299 361 58 -3 -12 263 358 24 5 -114 242 -36 -3 23 -2 -5 421 -3 61 5 -103 354 Sursa: Макаров А.lipsesc datele.

t. 7 7 17 750 92 52 23 941 13 244 80 8 345 5 3 17 2 9 1 3 18 3 0 2 80 144 12 3 17 2 13 1 3 524 3 12 46 102 740 max. 155 . 6 6 18 675 80 51 22 852 8 216 65 7 296 2 2 16 2 7 1 3 14 3 0 2 65 116 8 2 16 2 13 1 3 468 3 15 46 87 663 min. 5 6 6 670 57 50 18 807 6 208 45 6 265 1 1 15 2 7 1 3 12 2 0 2 71 116 7 1 15 2 7 1 3 474 2 12 46 89 658 2000 Uzbekistan CSI Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI Sursa: Макаров А. №12.Balanţa resurselor de gaze în CSI. Долгосрочные аспекты обеспечения энергетической безопасности стран СНГ.c.А. 8 8 31 840 130 55 30 1094 17 309 110 9 445 8 5 20 3 11 2 3 20 4 0 2 65 142 16 5 20 3 26 2 4 551 4 20 48 95 793 1990 2 10 7 641 88 41 28 815 3 249 72 3 327 8 5 15 5 9 2 5 70 2 0 0 88 208 18 5 15 5 15 2 4 461 2 16 38 116 696 1993 3 PRODUCŢIA 6 7 618 65 45 19 761 EXPORT 3 179 52 4 239 IMPORT 4 1 16 3 10 1 3 4 1 0 2 80 126 CONSUM 11 1 17 3 14 1 3 442 1 13 43 99 648 1995 4 5 5 595 30 49 17 701 3 194 20 65 222 1 0 13 3 7 1 3 23 2 0 2 66 121 6 0 14 3 9 1 3 424 2 10 46 83 601 min.10. mil.//Энергия. Ţara 1 Azerbaidjan Kazahstan Rusia Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI Kazahstan Rusia Turkmenistan Axexa 16 2010 max. c.e.

Monitorul Oficial al R.8 0.4 0 0 Servicii comerciale şi publice 164.4 300.7 0 0 82.5 0 0 0 0 214.9 716.4 0 0 0 55 184 259.5 84 4. p.7 Exporturi 0 Bunchere interna ţionale Burse de stocuri Total livrări de energie primar ă 4.5 1936.6 288.1 4.2 247.9 8.2 882 107.8 0 0 -6 -72.2 342.9 0 7 71.1 -6.5 -146. оn mii tone echivalent petrol (mii tep) în baza valorii nete calorice Livr ă ri ş i consum Că rbune Ţiţ ei Produse petroliere Gaze Nucleară Hidro Combustibili.7 71.88.2 -2.8 292.2 52.Anexa 17 Balan ţa enargetic ă a Republicii Moldova pentru anul 2005.9 0.8 159.1 58.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -50.7 0.141-145.4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -4.6 144.2 0 Sectorul piscicol 0.1 0 1145.1 00 0 9.3 265.3 1319.9 0 0 0 0 0 0 0 0 7 0 0 0 70.8 261.9 0 14 2286.2 16.2 -213 -145.3 435.5 0.5 0 9. malul drept al Nistrului.4 Nonspecificat Utilizare nonenergetic ă 0 109.9 697.4 -13.5 0 0 0 10.1 2.9 0 0 -372.5 4. Moldova nr.4 244.7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7.4 Sursa: Strategia Energetic ă a republicii Moldova pвn ă în anul 2020.8 0 67.2 142.7 98 0 0 0. regenerabili ş i reziduri Energie Electricitate termică Total Producere 0 Importuri 168.6 100.5 0 Agricultur ă /selvicultur ă 4.4 -1.1 1159.7 -164 -23 453.4 0 0 0 0 0 718.3 89.9 Refin ă rii petroliere 0 0 Transformarea că rbunelui 0 0 0 0 0 0 0 0 Centrale de lichefiere 0 Alte transform ă ri 0 Utilizare proprie 000000 Pierderi la distribu ţie 0 0 0 Total consum final 0 0 Sectorul industrial 0 168.8 0 4.5 14 Marine 000000 0 0 0 0 168.2 Reziden ţial 50.6 60 0 0 0 199.6 253.7 000000 0 0 0 0.7 0 -43 -67.7 Sectorul transport 0 Alte sectoare 0 4.9 -3.4 2. 7 septembrie 2007.6 0 0 -3.5 0 -12.1 67.3 40 2.4 252 0 0 0 0 2380 000000 0 Transferuri Diferenţele statistice 0 0 Centrale electrice 0 0 Centrale CET 0 0 Centrale termice 0 0 Lucră ri gaze 000000 -4.7 4.2 0 114. .2 159.

156 .

2 50.8 118.7 Turcia 0.5 0.1 9.7 47.7 2693.3 11.3 13.7 0.1 Ucraina 174.8 6.0 189.9 mii tone Păcură 13.3 256.9 5.3 4.8 Rusia 597.9 60.6 2.7 mil.5 402. m Gaz natural 1418.4 0.7 solizi în forme 155.1 3.4 5.6 189.1 63.2 mii tone Motorină 314.5 1.4 20.1 70.0 11.3 9.2 85.1 0.Anexa 18 Importul produselor energetice în Republica Moldova în ultimii ani (mil.5 86.7 0.5 7.5 Kazahstan 820.3 Romвnia 173.1 161.1 47.0 Belarusi 0. kw/h Enegie electrică 1600.1 7.2 2881.2 17.0 202.0 1.3 28.1 1418.2 0.9 Sursa: Conform informaţiei Ministerului Economiei şi Comerţului. 157 .6 mii tone Ucraina 57.1 73.7 0.2 0.6 107.0 7.5 9.6 Ucraina Benzine auto 285.3 3.3 Ucraina 1049.9 71.2 12.1 185.8 38.6 17.5 mii tone Uleiuri lubrefiante 12.1 10.2 11. Datele Eurostat.2 12.6 172. brichete şi combustibili 165.4 11.6 24.3 mil.8 2478.9 0.0 113.1 29.3 Germania 0.4 307.2 13.0 Ucraina 15.6 Ucraina 34.4 11. 3 2292.9 16.3 Rusia 7.4 Rusia 0. dolari SUA) Denumirea mărfii Unitatea de măsură 2005 Cantitatea Valoarea Cantitatea 2006 Valoarea Importul total mii tone Huilă.5 1.1 mii tone Uleiuri medii (petrol lampant) 15.5 121.0 95.6 25.2 mii tone Gaz lichefiat 53.2 Rusia 550.4 7.0 1418.2 Austria 0.1 16.4 26.7 164.9 0.9 144.2 Romвnia 87.1 Volumul investiţiilor directe în Europa Centrală şi de Est Ţara 2004 (milioane euro) 2005 (milioane euro) 2006 (milioane euro) Anexa 19 Volumul ISD pe cap de locuitor Republica Cehă Ungaria Polonia Slovacia Slovenia Estonia Letonia Lituania Albania Bosnia-Herţegovina Bulgaria Croaţia Macedonia Romвnia Serbia Muntenegru Belarusi Republica Moldova Federaţia Rusă Ucraina Total: 4007 3754 10279 1016 662 838 563 623 269 489 2727 989 126 5183 777 51 132 124 12422 1380 46 412 8837 5356 6132 1694 427 2232 503 807 209 240 1789 1328 80 5197 1196 375 245 181 11731 6263 54822 4000 4000 7000 2000 500 1000 500 1000 200 300 2000 1500 100 8000 1000 200 200 100 12000 2000 47 600 4932 5133 1835 2414 3002 7717 1759 1600 488 598 1105 2970 735 930 641 895 206 266 687 310 Оn medie 1160 Sursa.

fărădelegea • forţa de muncă necalificată. dublată de expansiunea în străinătate • recuperarea slabă a producţiilor occidentale. amplasate în China оn comparaţie cu veniturile de la exportul comercial net în China • limitarea necreativă a producţiei occidentale şi a tehnologiilor. cu o cerere solvabilă sporită • nivelul оnalt de dezvoltare a economiei. existenţa corupţiei relativ slabe şi a protecţionismului • existenţa infrastructurii dezvoltate în toate sferele de activitate • stabilitatea economică şi politică • sistemul financiar şi monetar stabil • posibilitatea investirii în ramurile tehnologic avansate. a principalelor şi metodelor de management • activitatea nesatis-făcătoare a guvernului faţă de investitori • birocratismul imprevizibilitatea investirii forţa de muncă necalificată • situaţia politică instabilă. pericolul securităţii pentru personalul străin • politica ecologică instabilă. lipsa deprinderilor de muncă Mexic Africa şi Orientul Apropiat 158 . vizavi de producţia şi livrarea mărfurilor industriale pe pieţele occidentale • susţinerea şi interesul sporit faţă de activitatea investiţională din partea guvernului • deschiderea serviciilor financiare şi bancare pentru ISD ritmul modificărilor (creşterea rapidă a producţiei.Analiza comparativă a climatului investiţional în ţările cu diferite economii Ţările Factorii ce contribuie la atragerea resurselor investiţionale Anexa 20 Factorii ce оmpedică atragerea resurselor investiţionale Ţările оnalt dezvoltate SUA Germania Franţa Marea Britanie Japonia Ţările оn dezvoltare China India • existenţa pieţei de proporţii mari. care asigură avantaje concurenţiale pe termen lung forţa de muncă mai calificată şi mai ieftină оn comparaţie cu SUA şi RFG • stabilitatea politică • proporţiile vaste ale teritoriului • creşterea economică оnaltă • forţa de muncă calificată (оn special pentru necesităţile industriei prelucrătoare) • imaginea pozitivă a ţării. modificările în toate sferele economiei) • proporţia teritoriului • stabilitatea relativă existenţa clasei medii calificate vorbitoare de limbă engleză • forţa de muncă ieftină • resursele naturale • pămвntul scump • politica internă evident protecţionistă. stabilitatea politică şi economică • nivelul оnalt de competitivitate.

Ţările din Europa Centrală Polonia Ungaria Republica Cehă Romвnia Bulgaria • amplasarea strategică ce asigură accesul la pieţele occidentale şi de Est • existenţa forţei de muncă calificate şi ieftine pentru dezvolrarea tehnologiilor avansate • atitudenea pozitivă faţă de investiţiile occidentale • cultura оnaltă de efectuare a businessului • pieţele relativ stabile • economia sufficient de dezvoltată şi capacitatea esenţială a pieţei • forţa de muncă ieftină • situaţia geografică avantajoasă pentru efectuarea operaţiunilor de tranziţie • recenta aderare la NATO şi la UE • forţa de muncă ieftină • instabilitatea legislaţiei economice • nivelul оnalt al corupţiei şi birocratismului • instabilitate politică • ritmuri scăzute de creştere economică • existenţa riscului conflictelor entice şi religioase • existenţa minorităţilor musulmane • instabilitatea situaţiei politice. BosniaHerţegovina.82-94. artă) • ritmuri оnalte de creştere economică în ultimii ani • accesul investiţiilor străine la procesul de privatizare conflictelor locale • hipertrofia complexului militar • diferenţierea puternică în dezvoltarea sectoarelor economiei (accentul pe extragerea şi vвnzarea petrolului) • dezvoltarea slabă a agriculturii • gradul оnalt de biro-cratism şi corupţie (procedura complicată de оnregistrare a оntre-prinderilor cu capital străin) • cultura businessului joasă în raport cu forţa de muncă (lipsa disciplinei şi a motivării) Sursa: Prelucrare după sursa: Dolru C. –Ch. economice şi sociale în ţară. riscul оnalt al grevelor şi Ţările Europei de Sud-Est: Albania. Serbia. Croaţia.: Arc. oameni talentaţi în anumite domenii ale ştiinţei şi ingeneriei. cărbune. păduri) • instruirea оnaltă a populaţiei (cadre calificate. capabile a asimila rapid cele mai noi tehnologii de producţie şi administrare) • imaginea pozitivă a ţării (şcoli ştiinţifice. diamante. semimetale. suprafaţa teritoriului) • resursele naturale bogate (petrol. gaze. 2008. Munte-Negru Rusia • proporţiile ţării şi ale pieţei interne (populaţia. ISD şi influenţa lor asupra modernizării economiei în tranziţie. p. 159 .

Ţările cu cele mai multe оntreprinderi cu capital străin N.3 2.5 4.2 1.crt.1 8.4 7. 12.2 1.3 1.2006 Ţara Numărul оntreprinderilor 578 512 454 375 340 288 238 129 120 110 108 97 71 66 60 53 53 51 44 40 37 37 36 34 % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Romвnia Rusia Turcia Italia Ucraina SUA Germania Israel Siria Marea Britanie Cipru Franţa Grecia Olanda Belgia Austria China Irlanda Polonia Spania Belarus Bulgaria Suedia Republica Cehă Alte ţări 550 Total 4481 Sursa: Conform datelor Camerei Оnregistrării de Stat.3 100 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 160 .4 5.7 2.8 0.8 12.8 0.01.2 1.9 2.8 0.6 1.02.9 11.1 1. 01. Anexa 21 оnregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.9 0.6 6.1992–28.0 0.5 1.4 10.4 2.

170-172/971 din 08. Anexa 5.08. Cantemir Edineţ Donduşeni Briceni Ocniţa Taraclia UTA Găgăuzia Оn total 91 14 19 8 14 13 16 7 5 9 15 7 5 3 22 3 6 13 4 9 8 23 10 7 9 4 17 11 11 21 19 11 17 3 9 30 493 66 13 18 7 11 8 12 6 4 8 14 5 4 1 18 3 5 9 4 7 6 18 7 4 9 4 12 9 9 18 18 9 15 2 8 28 399 13 1 1 1 1 2 1 1 1 4 1 4 2 1 1 1 4 1 2 2 1 2 2 1 1 2 55 12 1 2 4 2 1 2 1 2 1 5 2 2 1 1 1 39 4 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 30 1 2 1 1 1 1 7 Sursa: Hotărвrea Guvernului R.08. Monitorul Oficial nr. Chişinău Anenii Noi Criuleni Dubăsari Ialoveni Străşeni Mun.M. 161 .2003. d/o Denumirea localităţilor Total staţii Staţii şi depozite la sfвrşitul anului 2003 inclusiv depozite cu petrol cu gaze mixte cu petrol cu gaz 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Mun.Anexa 22 Staţiile de alimentare şi depozitele cu produse petroliere şi gaze amplasate pe teritoriul Republicii Moldova Nr. Bălţi Sвngerei Glodeni Făleşti Rвşcani Căuşeni Ştefan Bodă Căinari Orhei Şoldăneşti Rezina Teleneşti Basarabeasca Cimişlia Leova Hвnceşti Soroca Floreşti Drochia Sănătăuca Ungheni Nisporeni Călăraşi Cahul.03. din 04.

7 42619.3 7310.4 9148.0 55850.6 616. tone 195140.0 5760.4 120.9 142.5 37862.1 329366.2 10857.5 87777.1 6595.4 163263.1 12390.2 8009.0 331749. total Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III 2006 Cantita-tea.0 18217.6 407.0 5473.3 140717.4 5358.2 2059536.5 7099.1 55637.8 6043.3 61265.1 Trimestrul III Trimestrul IV Gaz lichefiat.1 423.7 705841.8 7147. USD/tona 628.4 547543.5 106.4 228385. 162 .1 6765.Anexa 23 Dinamica importurilor şi a pre ţurilor medii de procurare a benzinei. % 120.5 509.4 Trimestrul IV 49694.8 42301.6 3949.5 43461.3 6105.7 162557.3 89323.3 697199.1 Raport de preţ mediu 2006/2005 (lei).1 381030.0 78008. lei/tona 6674.1 89429.7 104.3 531135.4 363279.7 1919.8 80466.9 108.9 476244.1 455670.6 Preţ mediu. total Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III 82457.4 85.0 123.3 8949.2 Trimestrul I Trimestrul II 69570.4 8054.7 7188.1 102.8 6155.7 427.2 145. tone 214146.8 24932.8 52931.8 312270.4 566.2 116.0 17145.6 7325.9 77.5 26543.0 5216.1 7454.4 123.6 94437.3 134.4 98.6 559.1 17471.2 7927.4 40905.0 608.1 703998.7 49523.8 66317.8 99.6 74742.0 Valoarea.8 26714.2 87.4 5891.5 414.3 99.7 583. mii USD 122576.5 336581.2 573.1 7805.1 107. mii lei 1429382.1 53829.4 Motorină .7 6929.4 7437. 2006.4 48155.7 25819.7 53505.9 65083.2 31123.4 482.5 120.4 147.2 40255.7 5280.5 106.8 485.1 492436.4 126.5 686.0 131.2 140.3 555.3 93.4 152.8 Raport de preţ mediu 2006/2005 (USD).1 24731.1 687.4 117. lei/tona 8194.2 91.9 123.7 Valoarea.7 312410.7 556.1 Cantita-tea. USD/tona 522.6 363.0 134.2 35743.0 187117.0 8645. % 122.5 Trimestrul IV 18884.9 127.0 89.4 656.2 631.1 131.3 114.2 578.1 88.7 7346.8 8560.1 108.8 74487.1 552.6 7257.0 Preţ mediu.3 643.5 33063.8 135.8 77.5 11040.2 7411.2 53024.1 13275.7 4684.8 591.8 Preţ mediu.8 119.2 430964.0 408745.4 2439064.2 87. mii lei 1599091.7 489.8 Sursa: Raport anual ANRE.2 Valoa-rea.4 5097.9 27586.2 6612.7 7595.7 Preţ mediu.5 36994.6 54624. total 307669.1 592. motorinei şi gazelor lichefiate în Republica Moldova pe parcursul anilor 2006 şi 2005 (pe trimestre) 2005 Cantitatea 2006/2005 % Denumirea produsului petrolier Benzină .3 103.1 520.8 141.3 29148.4 Valoarea.6 6161.8 135. mii USD 111799.7 50163.3 13609.8 504889.

205. Strategia producţiei (de ansamblu a Strategia resurselor umane firmei) (rezultatele obţinute) umane şi financiare Strategia de marketing Strategia de cercetaredezvoltare Strategia calităţii SISTEMUL STRATEGIILOR DE FIRMĂ CONTROLUL STRATEGIC Evaluarea obiectivelor standadtelor şi acţiunilor strategice şi efectuarea corecţiilor necesare pentru ameliorarea rezultatelor SISTEMUL DE MANAGEMENT AL FIRMEI Sursa: Prelucrare după sursa .a. Economia şi gestiunea firmei.. p.Dima I. 163 . 211-215. 1999.Anexa 24 Sistemul strategiilor de firmă Strategia financiară Strategia de control Strategia investiţională Strategia de informatizare Strategia tehnologică Strategia globală (fluxuri de resurse materiale. –Bucureşti: Ed. Econ. ş.

ş. 1999. –Bucureşti: Ed.a.Interdependenţele dintre strategiile parţiale ale firmei Anexa 25 Strategia de marketing Strategia decercetare-dezvoltare Strategia produc ţiei Strategiafinanciar ăă Strategia calităţii Strategia investiţională Strategia tehnologic ă Strategia de informatizare Strategia resurselor umane Strategia control Sursa: Prelucrare după sursa: Dima I. p. 164 . Economică. Economia şi gestiunea firmei.217.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->