LEGE nr.

128 din 12 iulie 1997

privind Statutul personalului didactic
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Prevederile prezentului statut se aplică personalului

didactic de predare, didactic auxiliar şi de conducere din
întregul sistem de învăţământ de stat şi particular,
personalului didactic care îndeplineşte funcţii de îndrumare şi
de control, precum şi celorlalte categorii de personal didactic,
nominalizate în statut.

Art. 2. - Prezenta lege reglementează:

a) funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi

obligaţiile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar,
precum şi ale celui de conducere, de îndrumare şi de control;
b) condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi funcţiilor
didactice, didactice auxiliare, a funcţiilor de conducere, de
îndrumare şi de control, precum şi condiţiile şi modalităţile de
eliberare din aceste posturi şi funcţii, de încetare a activităţii
şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar;
c) sistemul de perfecţionare şi de evaluare;
d) criteriile de normare şi de salarizare, de acordare a
distincţiilor şi a premiilor, de aplicare a sancţiunilor.

Art. 3. - (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din

sistemul de învăţământ responsabile cu instrucţia şi educaţia.

(2) Din personalul didactic pot face parte persoanele care

îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au
capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită
morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din
punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei.

Art. 4. - (1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică

sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere,
de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea
unui certificat medical, eliberat pe un formular specific
elaborat de Ministerul Învăţământului împreună cu Ministerul
Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia
didactică sunt stabilite prin protocol între cele două ministere
menţionate.
(2) Nu pot ocupa posturile menţionate la alin. (1) persoanele
lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre
judecătorească definitivă de condamnare penală.

(3) În situaţii de inaptitudine profesională de natură

psihocomportamentală, conducerea unităţii sau a instituţiei de
învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului profesoral sau
al consiliului facultăţii, un nou examen medical complet.
Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, funcţiilor de
conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului
din unităţile conexe învăţământului.

(4) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de

îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care
desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei
didactice, cum sunt:

a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi

comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona
limitrofă;
b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise,
audio sau vizuale;
c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă
lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă,
a corpului.

(5) Personalul didactic, didactic auxiliar, de îndrumare, de

conducere şi de control, care se consideră nedreptăţit, poate
solicita o expertiză a capacităţii de muncă.

TITLUL II
Învăţământul preuniversitar

CAPITOLUL I
Funcţiile didactice şi didactice auxiliare.
Condiţiile pentru ocuparea acestora

Secţiunea 1
Funcţiile didactice şi didactice auxiliare

Art. 5. - (1) Funcţiile didactice sunt:

a) în învăţământul preşcolar: educator/educatoare;

institutor/institutoare;
b) în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare;
institutor/institutoare;
c) în învăţământul secundar: profesor, profesor-
psihopedagog, maistru-instructor;
d) în învăţământul special şi în comisiile de expertiză
complexă: educatoare/educator, învăţător, învăţător itinerant,
institutor, profesor, profesor itinerant, profesor de educaţie
specială, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog şcolar,
profesor-logoped, maistru-instructor, învăţător-educator,
profesor-educator.

(2) În unităţile conexe învăţământului preuniversitar funcţiile

didactice sunt:

a) în casele de copii: educatoare/educator, institutor-

educator, învăţător-educator, profesor-educator, profesor-
logoped, psihopedagog;
b) în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică:
profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesorsociolog;
c) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare:
profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială,
psihologie sau pedagogie;
d) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-
asociat;
e) în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor;
f) în unităţile cu activităţi extraşcolare: educator/educatoare,
învăţător, institutor, profesor, maistru-instructor, antrenor.

Art. 6. - (1) Funcţiile didactice auxiliare sunt:

a) bibliotecar, documentarist, redactor;

b) informatician;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog şcolar;
f) instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară;
g) asistent social;
h) corepetitor.

(2) Ministerul Învăţământului, în colaborare cu Ministerul

Muncii şi Protecţiei Sociale, este autorizat ca, în funcţie de
dinamica învăţământului, să stabilească noi funcţii didactice
auxiliare.

Secţiunea a 2-a
Condiţiile pentru ocuparea funcţiilor didactice şi
didactice auxiliare

Art. 7. - (1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice trebuie

îndeplinite următoarele condiţii de studii:
a) pentru funcţia de educator/educatoare în învăţământul
preşcolar - absolvirea cu examen de diplomă a liceului
pedagogic sau a unei şcoli echivalente, ori absolvirea cu
diplomă de licenţă sau de absolvire, urmată de un curs în
domeniul psihopedagogic şi metodic specific;
b) pentru funcţia de învăţător - absolvirea cu examen de
diplomă a liceului pedagogic, secţia pentru învăţători, sau a
secţiei educatoare-învăţători ori a unei şcoli echivalente;
c) pentru funcţia de institutor - absolvirea cu examen de
diplomă a colegiului universitar pedagogic, a liceului
pedagogic sau a unei şcoli echivalente, urmată de absolvirea
unei instituţii de învăţământ superior de lungă sau de scurtă
durată ori de absolvirea cu diplomă de licenţă sau de
absolvire, urmată de un curs specific în domeniul
psihopedagogic şi metodic;
d) pentru funcţia de profesor în învăţământul gimnazial şi în
învăţământul profesional - absolvirea, cu examen de licenţă
ori examen de absolvire, a unei instituţii de învăţământ
superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau
absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata
de cel puţin un an şi jumătate, aprobate în acest scop de
Ministerul Învăţământului - studii aprofundate, studii
academice postunivesitare, studii postuniversitare de
specializare, în profilul postului, precum şi îndeplinirea
condiţiei cerute de art. 68 din Legea învăţământului nr.
84/1995, republicată*);
e) pentru funcţia de profesor în învăţământul liceal şi
postliceal - absolvirea cu examen de licenţă a unei instituţii de
învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia,
în profilul postului, sau absolvirea cu diplomă a cursurilor
postuniversitare cu durata de cel puţin un an şi jumătate,
aprobate în acest scop de Ministerul Învăţământului - studii
aprofundate, studii academice postuniversitare, studii
postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum şi
îndeplinirea condiţiei cerute de art. 68 din Legea
învăţământului nr. 84/1995;
f) pentru funcţia de maistru-instructor - absolvirea cu examen
de diplomă a unei şcoli postliceale în domeniu, precum şi
efectuarea unui stagiu de cel puţin 3 ani în domeniu; pentru
această funcţie trebuie îndeplinită şi condiţia prevăzută la art.
68 din Legea învăţământului nr. 84/1995.

(2) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 5

alin. (1) lit. d), în învăţământul special trebuie îndeplinite,
după caz, condiţiile de studii menţionate la alin. (1), precum
şi un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în
educaţia specială.
(3) Pentru ocuparea funcţiilor didactice din unităţile conexe
învăţământului preuniversitar trebuie îndeplinite, în mod
corespunzător, condiţiile de studii prevăzute la alin. (1).

(4) Pentru ocuparea funcţiei de antrenor în cluburile sportive

şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor, se cere absolvirea
cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori ori a unei
instituţii de învăţământ postliceal sau superior de profil, cu
specializarea în ramura de sport respectivă şi îndeplinirea
condiţiei prevăzute la art. 68 din Legea învăţământului nr.
84/1995.

Art. 8. - Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie

îndeplinite următoarele condiţii de studii:

a) pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de

redactor - absolvirea cu examen de diplomă a unei instituţii
de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii
de învăţământ ai căror absolvenţi au studiat în timpul
şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei;
pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de
redactor şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior,
postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă determinată,
dacă au urmat un curs de iniţiere în domeniu;
b) pentru funcţia de informatician - absolvirea cu diplomă a
unei instituţii de învăţământ superior sau a unei unităţi de
învăţământ preuniversitar, de profil;
c) pentru funcţia de laborant şi de tehnician - absolvirea cu
examen de diplomă, în profilul postului, a unei şcoli
postliceale sau a liceului, urmată de un curs de iniţiere în
domeniu, în condiţiile stabilite de Ministerul Învăţământului;
d) pentru funcţia de pedagog şcolar - absolvirea liceului cu
examen de bacalaureat;
e) pentru funcţia de instructor-animator - absolvirea cu
diplomă a unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli
postliceale, a unui liceu pedagogic sau a echivalentului
acestuia, ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale
pentru obţinerea atestatului de aptitudini pentru această
funcţie;
f) pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară
- absolvirea unui liceu sau liceu pedagogic, cu diplomă de
bacalaureat;
g) pentru funcţia de asistent social - absolvirea unei instituţii
de învăţământ superior de profil, de lungă sau de scurtă
durată, cu examen de licenţă sau de absolvire, sau a unei
şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de
conducători puericultori;
h) pentru funcţia de corepetitor - absolvirea unei instituţii de
învăţământ superior de profil, de lungă sau de scurtă durată,
ori a unui liceu de specialitate.

Secţiunea a 3-a
Ocuparea şi eliberarea posturilor didactice şi didactice
auxiliare

Art. 9. - (1) Posturile didactice pot fi ocupate cu personal

titular, asociat sau suplinitor. Personalul didactic titular şi cel
asociat trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 7
şi 8.

(2) Posturile didactice se ocupă prin concurs. Concursul

constă în probe scrise, la angajarea titularilor, din probe scrise
sau orale, la angajarea suplinitorilor, din interviu şi din
prezentarea unui curriculum vitae, la angajarea personalului
didactic asociat. Concursurile se organizează în baza unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului învăţământului,
cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 13.

(3) Coordonarea metodologică a concursurilor pentru

ocuparea posturilor didactice declarate vacante în
învăţământul de stat este asigurată de Ministerul
Învăţământului, iar organizarea şi desfăşurarea acestora, de
către inspectoratele şcolare, precum şi de către unităţile de
învăţământ preuniversitar reprezentative, stabilite de
Ministerul Învăţământului.

*) Legea învăţământului nr. 84/1995 a fost republicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1 din 5 ianuarie
1996.

(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice în

învăţământul particular se organizează de către unitatea
şcolară respectivă, în conformitate cu prevederile alin. (2).

Art. 10. - (1) Ordinea ocupării posturilor didactice din

învăţământul de stat este:

a) pretransferarea personalului didactic, la cerere, în aceeaşi

localitate sau în localitatea unde îşi are domiciliul, în limitele
aceluiaşi regim de mediu, în unităţi de învăţământ echivalente
sau într-o treaptă inferioară de învăţământ, respectând
prevederile art. 7 şi ale art. 13 alin. (5), care se aplică în mod
corespunzător; dacă postul este solicitat de două sau mai
multe persoane, se organizează concurs;
b) transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin
restrângere de activitate sau prin desfiinţarea unor unităţi
şcolare; transferul se efectuează în unităţi şcolare echivalente
sau într-o treaptă inferioară de învăţământ, în specialitate, în
limitele aceluiaşi regim de mediu, rural sau urban, ori din
mediul urban în mediul rural;
c) detaşarea în interesul învăţământului, prin concurs specific;
d) ocuparea, prin concurs, a posturilor declarate vacante;
e) detaşarea, la cererea persoanelor interesate, prin concurs
specific;
f) ocuparea, prin concurs, a posturilor rezervate şi a posturilor
rămase vacante în urma operaţiunilor prevăzute la lit. a)-e),
prin suplinire, prin cumul sau prin plata cu ora, de către
personal suplinitor, titular sau asociat.

(2) Anual, posturile declarate vacante din învăţământul

preuniversitar de stat şi particular se aduc la cunoştinţă
persoanelor interesate, cu cel puţin 30 de zile înaintea
concursului, prin publicare în presa centrală, locală şi prin
afişare la inspectoratele şcolare şi la unităţile de învăţământ
respective.

(3) Calendarul activităţilor prevăzute la alin. (1) şi (2),

tematica şi condiţiile de concurs se fac publice în fiecare an
şcolar, până la 15 noiembrie.

Art. 11. - (1) Lucrările privitoare la mobilitatea personalului

didactic din învăţământul preuniversitar de stat sunt
coordonate de o comisie, numită de inspectorul şcolar
general, având ca preşedinte un inspector şcolar general
adjunct. Componenţa comisiei şi atribuţiile acesteia se
stabilesc prin regulament aprobat de ministrul învăţământului.

(2) Subiectele pentru probele scrise la concursurile organizate

de inspectoratele şcolare se stabilesc de Ministerul
Învăţământului. Subiectele pentru concursurile organizate de
unităţile de învăţământ particulare, autorizate provizoriu sau
acreditate, se stabilesc de către acestea.

(3) La concursurile organizate de inspectoratele şcolare,

lucrările scrise pentru ocuparea posturilor vacante din
învăţământul preuniversitar de stat se evaluează de comisii,
pe specialităţi, instituite la nivelul centrului universitar
responsabil cu perfecţionarea personalului din judeţele
arondate.

(4) La concursurile organizate de unităţile de învăţământ,

lucrările scrise pentru ocuparea posturilor vacante din
învăţământul preuniversitar de stat sau particular se
evaluează de comisii, pe specialităţi, instituite la nivelul
unităţii şcolare respective.

(5) În învăţământul de stat, validarea concursurilor pentru

ocuparea posturilor didactice se face de către inspectoratul
şcolar. Angajarea pe post se face prin dispoziţie a
inspectorului şcolar general. În învăţământul particular,
validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către
conducerea unităţii şi se comunică în scris inspectoratului
şcolar.

(6) Reprezentanţii sindicatelor recunoscute la nivel naţional au

drept de acces la documentele comisiei prevăzute la alin. (1),
după finalizarea acestora.

(7) Cheltuielile pentru lucrările concursurilor sunt suportate de

către organizatori.

Art. 12. - (1) Contestaţiile privind rezultatele concursului

pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul
de stat se adresează inspectoratului şcolar, în termen de 10
zile de la comunicarea rezultatelor.

(2) Contestaţiile se soluţionează prin reevaluarea lucrărilor în

cauză de către o comisie stabilită de rectorul instituţiei de
învăţământ superior unde a fost făcută evaluarea lucrărilor.
Din această comisie nu pot face parte persoanele care au
asigurat corectarea la concurs a lucrărilor. Hotărârea acestei
comisii este definitivă.

(3) Contestaţiile privind rezultatele concursului în

învăţământul particular se adresează unităţii organizatoare.
Comisia care le va analiza va fi alcătuită din alţi membri decât
cei care au corectat în concurs lucrările în cauză. Hotărârea
comisiei de contestaţii este definitivă.

Art. 13. - (1) Prin restrângere de activitate se înţelege

situaţia în care postul de educatoare, învăţător, institutor şi
învăţător-educator nu se mai încadrează în sistemul de
normare privind efectivele de preşcolari sau de elevi
prevăzute de lege.

(2) Inspectoratul şcolar are obligaţia de a face publică, prin

afişare la inspectorat şi la unităţile de învăţământ vizate, lista
posturilor supuse restrângerii de activitate, cu cel puţin 30 de
zile înaintea declanşării procedurilor prevăzute la alin. (4) şi
(5).
(3) În cazul profesorilor şi al maiştrilor-instructori,
restrângerea activităţii constă în diminuarea numărului de ore
sub nivelul unei jumătăţi de normă, fără posibilităţi de
completare, în aceeaşi şcoală sau într-o şcoală apropiată, cu
ore de specialitate sau de specialităţi înrudite, care pot fi
predate de cadrul didactic în cauză.

(4) În cazul restrângerii activităţii unei unităţi de învăţământ,

se renunţă, în ordine, la:

a) activitatea prestată prin cumul, prin plata cu ora sau prin

suplinire;
b) activitatea prestată de personalul didactic care îndeplineşte
condiţiile legale de pensionare;
c) activitatea prestată de personalul didactic care solicită
plecarea din unitate pe motivul restrângerii postului în
specialitate.

(5) În cazul în care restrângerea de activitate vizează două

sau mai multe persoane de aceeaşi specialitate, în afara
situaţiei prevăzute la alin. (3), se procedează la evaluare
obiectivă sau la organizarea unui concurs, conform hotărârii
consiliului profesoral al unităţii şcolare. Evaluarea, respectiv
concursul, este realizată de o comisie al cărei preşedinte este
inspectorul şcolar de specialitate. Evaluarea obiectivă,
convertită în punctaj unitar stabilit de Ministerul
Învăţământului, constă într-o inspecţie şcolară la clasă,
cumulată cu: nivelul studiilor, gradul didactic sau titlul de
doctor, media de absolvire, pentru stagiari, progresul şcolar al
elevilor, activitatea didactico-ştiinţifică, lucrări ştiinţifice,
studii, articole, programe şi manuale şcolare, material didactic
omologat, experimente didactice. Dacă rezultatul evaluării
obiective nu conduce la departajare, se aplică, în ordine,
următoarele criterii social-umanitare: soţ/soţie cu domiciliul în
localitate, părinţi cu domiciliul în localitate, motive de
sănătate care nu permit părăsirea localităţii, soţul/soţia să
lucreze în învăţământ, alte cauze obiective, dovedite cu acte.
Concursul se organizează conform prevederilor art. 9.
Contestaţiile se rezolvă potrivit dispoziţiilor art. 12.
Reprezentanţii sindicatelor recunoscute la nivel naţional
participă, ca observatori, la toate etapele restângerii de
activitate.

Art. 14. - (1) Detaşarea în interesul învăţământului,

prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. c), se face cu acordul
persoanelor solicitate, pentru ocuparea unor posturi din
unităţi de învăţământ: grădiniţe, şcoli sau clase constituite din
elevi capabili de performanţe, la grupe, inclusiv de preşcolari,
sau clase alcătuite din copii cu cerinţe speciale de educaţie,
unităţi-pilot, unităţi de aplicaţie, unităţi deficitare în personal
didactic şi pentru asigurarea conducerii unităţilor de
învăţământ, precum şi în funcţiile de îndrumare şi de control.

(2) Detaşarea personalului titular în învăţământ, în posturile

menţionate la alin. (1), se poate efectua conform legii şi cu
acordarea drepturilor prevăzute în contractul individual de
muncă, supus revizuirii anuale.

(3) Detaşarea în posturile didactice prevăzute la alin. (1)

poate fi efectuată pe o durată de 1-4 ani, corespunzătoare
unui ciclu de învăţământ, iar pentru funcţiile de conducere, de
îndrumare şi de control, până la organizarea concursului, dar
nu mai mult de sfârşitul anului şcolar respectiv.

(4) Persoana detaşată îşi păstrează calitatea de titular pe

postul din unitatea de unde a fost detaşată.

(5) Detaşarea pe postul didactic rezervat încetează la

revenirea titularului pe post.

Art. 15. - Detaşarea, la cererea persoanei interesate, se face

prin concurs. La medii egale de concurs are prioritate
persoana al cărei soţ este cadru didactic. Detaşarea se face pe
o perioadă de cel mult doi ani şcolari consecutivi, cu păstrarea
calităţii de titular pe postul şi la unitatea de unde a fost
detaşată.

Art. 16. - (1) Posturile rămase vacante în urma operaţiunilor

prevăzute la art. 10 lit. a)-e), precum şi cele rezervate
conform art. 101 se pot ocupa prin concurs de către
suplinitorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 şi 7,
pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la
revenirea titularului pe post.

(2) Posturile publicate pentru suplinire se ocupă, cu prioritate,

de către candidaţii care au participat la concursul organizat
conform art. 10 lit. d), în ordinea mediilor obţinute, pe o
perioadă de un an şcolar.

(3) Posturile prevăzute la alin. (1), rămase vacante după

operaţiunile menţionate la alin. (2), se ocupă printr-un nou
concurs organizat de inspectoratul şcolar, la care pot participa
candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta
lege.
(4) Orele rămase neocupate se atribuie de către directorul
şcolii, prin cumul sau prin plata cu ora, personalului didactic
titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate.

(5) Personalul didactic titular aflat în concediu fără plată nu

poate fi încadrat în activităţi de suplinire, cumul sau plata cu
ora.

(6) În mod excepţional, în lipsa personalului didactic calificat,

după epuizarea situaţiilor prevăzute la alin. (1)-(4), pot fi
încadraţi, pe o durată de cel mult un an şcolar, suplinitori fără
studii corespunzătoare, care au absolvit cel puţin liceul, cu
diplomă de bacalaureat, şi care sunt testaţi prin interviu şi
lucrare scrisă, în profilul postului solicitat. Au prioritate
persoanele în curs de calificare pentru învăţământ, cărora li se
asigură continuitatea pe post, dacă acesta nu se ocupă prin
concurs, şi persoanele care au funcţionat în anul precedent cu
statut de suplinitori, primind cel puţin calificativul "bine".
Personalul didactic necalificat este obligat să participe periodic
la cursuri de iniţiere în profilul postului şi în metodica predării
disciplinei respective, organizate de inspectoratul şcolar.

Art. 17. - Eliberarea din învăţământ a personalului didactic

titular, prin transfer în alt sector de activitate sau prin
desfacerea contractului de muncă, se face de către organul
care a dispus angajarea, potrivit legii.

Art. 18. - Contestaţiile privind mobilitatea personalului

didactic, cu excepţia prevederilor art. 12, se rezolvă de către
consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, cu
respectarea dispoziţiilor art. 11 alin. (6). Hotărârile acestuia
sunt definitive şi pot fi atacate numai prin procedurile
contenciosului administrativ.

Art. 19. - (1) Personalul didactic auxiliar din învăţământ se

angajează prin concurs, potrivit prevederilor art. 8.

(2) Angajarea şi eliberarea din funcţie a personalului didactic

auxiliar în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se
fac de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de
administraţie.

(3) Angajarea şi eliberarea din funcţie a personalului didactic

auxiliar în unităţile de învăţământ fără personalitate juridică
se fac de către organul ierarhic superior, cu consultarea
directorului unităţii respective.
(4) Structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic
auxiliar din învăţământul de stat se stabilesc de către
inspectoratul şcolar, pe baza criteriilor de normare, elaborate
de Ministerul Învăţământului, pentru fiecare categorie de
personal.

(5) Eliberarea din învăţământ a personalului didactic auxiliar

se face conform art. 17.

CAPITOLUL II
Funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control

Secţiunea 1
Funcţiile de conducere

Art. 20. - (1) Funcţiile de conducere din unităţile de

învăţământ sunt: director şi director adjunct.

(2) Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt:

inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct.

(3) Funcţiile de conducere din unităţile conexe ale

învăţământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului
acestora, prin reglementări ale Ministerului Învăţământului.

Art. 21. - (1) Funcţiile de director şi de director adjunct pot fi

ocupate de personalul didactic titular, având cel puţin gradul
didactic II şi vechime la catedră de cel puţin 5 ani, care se
distinge prin calităţi profesionale, manageriale şi morale. Ş

(2) Ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct în

învăţământul de stat se face prin concurs organizat de
inspectoratul şcolar, diferenţiat după nivelul unităţii, care
constă în:

a) curriculum vitae, analiza şi evaluarea acestuia;

b) interviu, prin care se testează şi cunoştinţele de legislaţie
şcolară şi de management educaţional.

(3) Numirea într-o funcţie de conducere în unităţile de

învăţământ de stat, după concurs, se face pe bază de contract
de management educaţional, în condiţiile legii, de către:

a) inspectorul şcolar general, pentru directorii din

învăţământul de stat preşcolar, primar, gimnazial şi
profesional, pentru directorii adjuncţi din învăţământul de stat
preuniversitar, precum şi pentru directorii şi directorii adjuncţi
din unităţile cu activitate extraşcolară şi din unităţile conexe
subordonate inspectoratului;
b) ministrul învăţământului, pentru directorii din învăţământul
de stat liceal şi postliceal, precum şi pentru directorii şi
directorii adjuncţi din unităţile direct subordonate Ministerului
Învăţământului.

(4) Organizarea şi desfăşurarea concursurilor se

reglementează prin metodologii aprobate de ministrul
învăţământului.

(5) În cazul neocupării funcţiilor de director sau de director

adjunct, conform prevederilor prezentului articol, inspectorul
şcolar general are dreptul de a face numiri cu delegaţie sau
prin detaşare, pe o perioadă de cel mult un an şcolar, cu
posibilitate de revenire după fiecare scoatere la concurs.

(6) Funcţiile de conducere din unităţile de învăţământ

particular se ocupă prin concurs organizat de unitatea
respectivă, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). Numirile
în aceste funcţii sunt de competenţa organizatorului, cu
informarea inspectorului şcolar general.

Art. 22. - (1) În unităţile de învăţământ în a căror structură

sunt incluse şi clase ale învăţământului primar sau grupe de
învăţământ preşcolar, unul dintre directorii adjuncţi este,
după caz, institutor, învăţător sau educatoare.

(2) La unităţile de învăţământ, grădiniţe sau şcoli cu clasele I-

IV, cu un singur post, cadrul didactic respectiv este şi
directorul unităţii.

(3) În unităţile şcolare care funcţionează numai cu clasele I-

IV, unul dintre institutori sau învăţători îndeplineşte şi funcţia
de director.

Art. 23. - (1) În unităţile distincte de învăţământ cu predare

în limba unei minorităţi naţionale, funcţiile de conducere se
ocupă de personal didactic aparţinând acestei minorităţi sau
de personal didactic bun cunoscător al limbii respective.

(2) În unităţile de învăţământ cu secţii de predare în limba

unei minorităţi naţionale, se recomandă ca unul dintre
directori să fie şi cunoscător al limbii respective.

(3) În unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (2), cu un

singur post de conducere, prin excepţie se numeşte şi un
director adjunct de la altă secţie decât cea din care provine
directorul.

(4) Directorii şi directorii adjuncţi, numiţi conform prevederilor

prezentului articol, trebuie să fie buni cunoscători ai limbii
române.

Art. 24. - (1) Funcţia de inspector şcolar general se ocupă

prin concurs de către personalul didactic titular, cu diplomă de
licenţă sau echivalentă, care îndeplineşte criteriile de
competenţă profesională, managerială şi de prestigiu moral,
evaluate prin:

a) curriculum vitae;
b) calităţi dovedite în activitatea didactică şi în funcţii de
conducere, de îndrumare şi de control, anterioare, în sistemul
de învăţământ;
c) titlul de doctor sau gradul didactic I;
d) interviu în faţa unei comisii ministeriale, privind inspecţia
şcolară, legislaţia şcolară, managementul educaţional şi
deontologia profesională.

(2) Funcţiile de inspector şcolar general adjunct şi de director

al casei corpului didactic se ocupă prin concurs, în
conformitate cu prevederile alin. (1).

(3) Comisia ministerială pentru ocuparea funcţiilor de

inspector şcolar general şi de inspector şcolar general adjunct,
numită prin ordin al ministrului învăţământului, este alcătuită
din 5 membri, dintre care: secretarul de stat pentru
învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte; 3
inspectori şcolari generali din teritoriu şi un director din
Ministerul Învăţământului, cu competenţe în domeniu. În
comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de inspector
şcolar general adjunct sau de director al casei corpului
didactic va fi inclus şi inspectorul şcolar general al judeţului
respectiv.

(4) Eventualele contestaţii la hotărârile comisiei se adresează

ministrului învăţământului, în termen de 5 zile de la
comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia este
definitivă.

(5) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de conducere

menţionate la alin. (1) şi (2) se desfăşoară la Ministerul
Învăţământului.
(6) Numirea inspectorului şcolar general, a inspectorului
şcolar general adjunct şi a directorului casei corpului didactic
se face prin ordin al ministrului învăţământului. Inspectorul
şcolar general încheie un contract de management
educaţional cu ministrul învăţământului, care cuprinde
strategia şi direcţiile de dezvoltare a învăţământului din judeţ,
în concordanţă cu obiectivele reformei în plan naţional.
Reevaluarea condiţiilor contractuale se face o dată la 4 ani.

Secţiunea a 2-a
Funcţiile de îndrumare şi de control

Art. 25. - Funcţiile de îndrumare şi de control din

învăţământul preuniversitar sunt:

a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar de specialitate,

inspector şcolar;
b) la Ministerul Învăţământului: inspector general, inspector
principal de specialitate, alte funcţii stabilite prin hotărâre a
Guvernului.

Art. 26. - (1) Funcţiile de îndrumare şi de control din

inspectoratele şcolare, prevăzute la art. 25 lit. a), se ocupă
prin concurs de către personalul didactic titular în învăţământ,
cu diplomă de licenţă sau echivalentă, care îndeplineşte
criteriile de competenţă profesională şi de moralitate, având
cel puţin gradul didactic II şi o vechime la catedră, în
specialitate, de cel puţin 8 ani.

(2) Funcţia de inspector şcolar de specialitate pentru

învăţământul preşcolar şi primar se poate ocupa, prin excepţie
de la reglementările prevăzute la alin. (1) privind condiţiile de
studii, de către personalul didactic cu pregătire pentru treptele
de învăţământ menţionate, care a desfăşurat activităţi
metodice în cadrul liceului pedagogic şi al casei corpului
didactic ori a condus activităţi metodice la nivel şcolar sau
interşcolar.

(3) În judeţele cu învăţământ în limbile minorităţilor

naţionale, structura inspectoratelor şcolare cuprinde şi un
număr corespunzător de inspectori şcolari pentru acest
învăţământ, în condiţiile stabilite la alin. (1) şi (2).

Art. 27. - Funcţiile de îndumare şi de control din Ministerul

Învăţământului, prevăzute la art. 25 lit. b), se ocupă prin
concurs, cu respectarea condiţiilor stabilite la art. 26 alin. (1).
Art. 28. - (1) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de
îndrumare şi de control prevăzute la art. 25 constă în:

a) curriculum vitae, analiza şi evaluarea acestuia;

b) aprecierea consiliului de administraţie din unitatea în care
lucrează;
c) inspecţie specială la clasă;
d) probă practică (asistenţă la ore, analiză de lecţii,
întocmirea procesului-verbal de inspecţie);
e) interviu în faţa unei comisii de concurs, privind legislaţia
şcolară, managementul educaţional şi deontologia
profesională.

(2) Candidatul la o funcţie de îndrumare şi de control,

prevăzută la art. 25 lit. b), susţine şi o probă scrisă în profilul
postului pentru care candidează.

Art. 29. - (1) Comisia pentru concursul de ocupare a

funcţiilor de îndrumare şi de control, prevăzute la art. 25 lit.
a), este formată din: inspectorul şcolar general - în calitate de
preşedinte; inspectorul principal de specialitate din Ministerul
Învăţământului sau un delegat al acestui minister; un profesor
sau conferenţiar universitar din profilul postului sau din
departamentul pentru pregătirea personalului didactic,
desemnat de rectorul instituţiei de învăţământ superior la care
acesta este titular.

(2) Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de

îndrumare şi de control, prevăzute la art. 25 lit. b), este
formată din: secretarul de stat al departamentului în care se
află postul scos la concurs - în calitate de preşedinte;
directorul general din departamentul respectiv; un profesor
sau un conferenţiar universitar din profilul postului, stabilit de
ministrul învăţământului.

(3) Contestaţiile la hotărârile comisiilor se adresează

ministrului învăţământului şi se soluţionează conform art. 24
alin. (4).

Art. 30. - Numirea personalului didactic reuşit la concurs, în

funcţiile prevăzute la art. 25 lit. a), se face de către
inspectorul şcolar general, cu avizul Ministerului
Învăţământului, iar în funcţiile prevăzute la art. 25 lit. b), prin
ordin al ministrului învăţământului, în condiţiile legii.

Art. 31. - Eliberarea din funcţiile de conducere, prevăzute la

art. 20, şi din funcţiile de îndrumare şi de control, prevăzute
la art. 25, se face de către cei care au dispus numirea, în
condiţiile legii.

CAPITOLUL III
Perfecţionarea pregătirii personalului didactic
şi didactic auxiliar

Art. 32. - (1) Perfecţionarea pregătirii personalului didactic se

realizează prin forme şi programe, în raport cu exigenţele
învăţământului, cu evoluţia diferitelor discipline de studiu,
cicluri de învăţământ şi profiluri, precum şi în funcţie de
necesităţile şi de interesele de perfecţionare a diferitelor
categorii de cadre didactice.

(2) Activitatea de perfecţionare a personalului didactic este

coordonată de Ministerul Învăţământului şi se realizează în:

a) instituţii de învăţământ superior, prin facultăţi,

departamente şi catedre, pentru perfecţionarea pregătirii de
specialitate a profesorilor;
b) instituţii de învăţământ superior, prin departamentele sau
catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru
perfecţionarea pregătirii metodice şi psihopedagogice a
profesorilor;
c) colegii pedagogice şi licee pedagogice, pentru
perfecţionarea de specialitate, metodică şi psihopedagogică a
personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar;
d) unităţi de învăţământ de profil, pentru maiştri-instructori;
e) case ale corpului didactic, pentru formarea continuă a
personalului didactic şi a personalului didactic auxiliar;
f) centre, institute şi alte forme instituţionalizate, pentru
pregătirea şi perfecţionarea personalului de conducere, de
îndrumare şi de control;
g) Palatul Naţional al Copiilor, pentru perfecţionarea
personalului didactic din palate şi cluburi ale copiilor, precum
şi tabere şcolare.

(3) Inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, împreună

cu instituţiile şi unităţile prevăzute la alin. (2), asigură
organizarea şi realizarea perfecţionării personalului didactic,
potrivit metodologiei Ministerului Învăţământului.

(4) Principalele forme de organizare a perfecţionării

personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt:

a) activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate

la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupe de unităţi
(comisii metodice, catedre şi cercuri pedagogice);
b) sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane şi
schimburi de experienţă pe probleme de specialitate şi
psihopedagogice;
c) stagii periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în
domeniul ştiinţelor educaţiei;
d) forme de perfecţionare prin corespondenţă (învăţământ la
distanţă);
e) cursuri fără frecvenţă, organizate de instituţii de
învăţământ superior, combinate cu consultaţii periodice,
potrivit opţiunilor participanţilor;
f) cursuri organizate de societăţi ştiinţifice şi de alte
organizaţii profesionale ale personalului didactic;
g) cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate,
metodice şi psihopedagogice sau pentru obţinerea definitivării
în învăţământ ori a gradelor didactice, în conformitate cu
prevederile legii;
h) cursuri de pregătire şi de perfecţionare pentru personalul
de conducere, de îndrumare şi de control, potrivit unor
programe specifice;
i) burse de perfecţionare şi stagii de studiu şi de
documentare, realizate în ţară şi în străinătate;
j) cursuri postuniversitare;
k) doctorat.

(5) Programele de perfecţionare cuprind:

a) informare ştiinţifică de specialitate;

b) informare pedagogică, psihologică şi sociologică;
c) informare metodică;
d) informare în domeniul legislaţiei generale şi şcolare;
e) activităţi practice în domeniul specialităţii.

Art. 33. - (1) Personalul didactic, precum şi personalul de

conducere, de îndrumare şi de control participă, o dată la 5
ani, la un program de perfecţionare prevăzut în metodologia
menţionată la art. 41.

(2) Intervalul prevăzut la alin. (1) poate fi redus în

următoarele situaţii:

a) când se produc schimbări esenţiale la nivelul programelor

şcolare sau când se introduc noi metode ori tehnologii de
instruire şi de evaluare;
b) la preluarea funcţiei, pentru personalul de conducere, de
îndrumare şi de control care nu are pregătire atestată în
domeniul managementului educaţional;
c) la solicitarea consiliului de administraţie al şcolii sau al
inspectoratului şcolar, în cazul în care se constată lacune în
pregătirea ştiinţifică, metodică şi psihopedagogică a persoanei
respective;
d) la propria solicitare, cu recomandarea consiliului profesoral.

(3) Condiţia prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită,

dacă persoana în cauză a obţinut, în intervalul amintit,
definitivarea în învăţământ sau un grad didactic.

Art. 34. - (1) Definitivarea în învăţământ se poate obţine de

către personalul didactic de predare care îndeplineşte
condiţiile de studii prevăzute la art. 7 şi care are un stagiu de
cel puţin 2 ani la catedră, având în această perioadă funcţia
de bază în învăţământ.

(2) Personalul didactic asociat, cu cel puţin 1/2 normă

didactică în specialitate, care îndeplineşte condiţiile de studii
prevăzute la art. 7, se poate prezenta la examenul de
definitivare în învăţământ, după un stagiu efectiv de cel puţin
3 ani la catedră.

(3) Prezentarea la examenul pentru definitivarea în

învăţământ este obligatorie după 2 ani de la efectuarea
stagiului minim prevăzut la alin. (1).

(4) Personalul didactic se poate prezenta la acest examen în

trei sesiuni, în cel mult 5 ani. Personalul didactic titular care
nu obţine definitivarea în învăţământ pierde calitatea de
titular şi, ca urmare, contractul individual de muncă al
acestuia se desface, potrivit legii.

(5) Examenul pentru definitivarea în învăţământ constă într-o

inspecţie şcolară specială, precum şi în susţinerea unor probe
scrise şi orale care evaluează pregătirea de specialitate,
metodică şi pedagogică, pe baza unor programe aprobate de
Ministerul Învăţământului.

(6) Personalului didactic care a obţinut definitivarea în

învăţământ i se recunoaşte definitivatul pentru oricare dintre
celelalte funcţii didactice prevăzute la art. 5, în cazul în care
îndeplineşte condiţiile de studii necesare pentru ocuparea
acelor funcţii.

(7) Asistenţilor universitari şi preparatorilor universitari cu o

vechime la catedră de cel puţin 3 ani, care trec în
învăţământul preuniversitar, li se acordă, pe baza unei
inspecţii speciale, definitivarea în învăţământ.
(8) Preparatorilor universitari care trec în învăţământul
preuniversitar li se recunoaşte ca stagiu la catedră perioada în
care au funcţionat în această calitate.

Art. 35. - (1) Gradul didactic II se poate obţine de către

personalul didactic de predare care are o vechime la catedră
de cel puţin 4 ani de la definitivarea în învăţământ şi care
demonstrează competenţă în activitatea instructiveducativă,
consemnată în fişa de evaluare anuală.

(2) Probele pentru obţinerea gradului didactic II constau în:

a) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două

inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani;
b) un test de specialitate şi de metodica specialităţii, cu
abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborat pe baza
unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul
Învăţământului, pentru fiecare specialitate în parte;
c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe
aprobate de Ministerul Învăţământului, care cuprinde şi
elemente de psihologie şi de sociologie educaţională.

(3) Lectorilor universitari/şefilor de lucrări, care au avut

funcţia de bază în învăţământul superior şi o vechime la
catedră de cel puţin 6 ani, la încadrarea în învăţământul
preuniversitar li se acordă gradul didactic II, pe baza unei
inspecţii şcolare speciale.

Art. 36. - (1) Gradul didactic I se poate obţine de către

personalul didactic de predare care are o vechime la catedră
de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, cu
rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă şi de
inovare pedagogică, evidenţiate în fişa de evaluare anuală.

(2) Probele pentru obţinerea gradului didactic I constau în:

a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei

bibliografii aprobate de Ministerul Învăţământului, pentru
fiecare specialitate în parte;
b) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două
inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani,
toate apreciate cu calificativul maxim;
c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea
unui conducător ştiinţific stabilit de instituţia cu competenţe în
domeniu;
d) susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei
instituite, conform metodologiei Ministerului Învăţământului.
(3) Personalului didactic care îndeplineşte condiţiile prevăzute
la art. 68 din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi care a
obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul specialităţii pe
care o predă i se acordă gradul didactic I, pe baza unei
inspecţii şcolare speciale.

Art. 37. - (1) Personalul didactic care a obţinut definitivarea

în învăţământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate
prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv
gradul I, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută de
lege.

(2) În cazul în care profesorii au două specialităţi principale

sau o specialitate principală şi una secundară, definitivarea în
învăţământ şi gradele didactice II şi I pot fi obţinute la una
dintre cele două specialităţi, fiind recunoscute pentru oricare
dintre specialităţile înscrise pe diplomă.

(3) Personalului didactic de predare, cu diplomă de absolvire a

învăţământului universitar de scurtă durată, i se recunosc
gradele didactice obţinute în această calitate şi în cazul
absolvirii ulterioare cu diplomă de licenţă a unei instituţii de
învăţământ superior de lungă durată, dacă îşi desfăşoară
activitatea în învăţământul preşcolar, primar, gimnazial sau
profesional.

(4) Personalului didactic de predare, cu diplomă de absolvire a

învăţământului universitar de scurtă durată, care, ulterior
obţinerii gradelor didactice în această calitate, a absolvit cu
diplomă de licenţă o instituţie de învăţământ superior de
lungă durată, trecut prin concurs în învăţământul liceal sau
postliceal, i se recunosc gradele didactice astfel:

a) pentru gradul II, dacă promovează proba prevăzută la art.

35 alin. (2) lit. b);
b) pentru gradul I, dacă promovează proba prevăzută la art.
36 alin. (2) lit. c) şi d).

(5) Educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor şi

maiştrilorinstructori care au obţinut gradele didactice II şi I şi
ulterior au absolvit cu diplomă de licenţă sau de absolvire o
instituţie de învăţământ superior li se recunosc aceste grade,
dacă îşi desfăşoară activitatea în învăţământul preşcolar,
primar, gimnazial sau profesional. Celor angajaţi prin concurs
în învăţământul liceal, în calitate de profesori, li se aplică
prevederile alin. (4) lit. a) şi b).
(6) Educatoarele şi învăţătorii care au obţinut în această
calitate grade didactice beneficiază de acestea şi după
numirea lor ca institutori.

(7) Gradele didactice obţinute de maiştrii-instructori în

această calitate sunt recunoscute pentru orice treaptă de
învăţământ preuniversitar în care aceştia îşi desfăşoară
activitatea.

(8) Definitivarea în învăţământ şi gradele didactice se acordă

prin ordin al ministrului învăţământului.

(9) Personalul didactic care ocupă funcţii cu drept de

rezervare a catedrei, înscris la gradul II sau la gradul I,
trebuie să aibă cel puţin 4 ore de predare săptămânal, în anul
în care li se efectuează inspecţia şcolară specială.

(10) În caz de nepromovare, examenul pentru obţinerea

gradului didactic II poate fi repetat la un interval de cel puţin
2 ani şcolari, iar cel pentru gradul didactic I, la un interval de
cel puţin 3 ani şcolari.

Art. 38. - (1) Inspecţiile şcolare speciale în vederea obţinerii

definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice se pot
efectua de către personalul didactic din instituţii de
învăţământ superior (lectori universitari/şefi de lucrări,
conferenţiari şi profesori), de către profesori din licee
pedagogice, de către inspectori şcolari, precum şi de către
alte cadre didactice din învăţământul preuniversitar, delegate
în acest scop, potrivit metodologiei elaborate de Ministerul
Învăţământului.

(2) Inspectorii şcolari şi cadrele didactice delegate pentru a

efectua inspecţii şcolare speciale trebuie să aibă un grad
didactic cel puţin egal cu acela pentru care fac inspecţia şi să
fie în specialitatea corespunzătoare.

Art. 39. - Perfecţionarea pregătirii personalului didactic

auxiliar se realizează, după caz, în casele corpului didactic sau
în alte unităţi stabilite de Ministerul Învăţământului.

Art. 40. - Pentru personalul didactic cu funcţii de conducere,

de îndrumare şi de control în învăţământul preuniversitar se
organizează stagii de pregătire şi de perfecţionare în domeniul
managementului educaţional. La aceste cursuri pot participa şi
alţi membri ai personalului didactic interesaţi, în limita
locurilor stabilite de către organizatori, pe baza unor teste de
aptitudini manageriale.
Art. 41. - Modalităţile de organizare, de desfăşurare, de
evaluare şi de finanţare a activităţilor de perfecţionare a
pregătirii personalului didactic şi de obţinere a definitivării şi a
gradelor didactice sunt stabilite prin metodologia aprobată de
Ministerul Învăţământului.

CAPITOLUL IV
Norma didactică şi condiţiile de salarizare
a personalului didactic

Secţiunea 1
Norma didactică

Art. 42. - (1) Activitatea personalului didactic de predare

cuprinde:

a) activităţi didactice de predare-învăţare, de instruire

practică şi de evaluare, conform planurilor de învăţământ;
b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi activităţi de
educaţie, complementare procesului de învăţământ.

(2) Activităţile concrete, corespunzătoare prevederilor alin.

(1), sunt prevăzute în fişa postului, tipizată la nivel naţional,
elaborată de Ministerul Învăţământului împreună cu federaţiile
sindicale din învăţământ recunoscute la nivel naţional şi
inclusă ca anexă la contractul colectiv de muncă. În fişa
individuală a postului sunt incluse activităţile concrete
cuprinse la alin. (1) lit. a) şi sunt selectate acele activităţi
prevăzute la alin. (1) lit. b) care corespund profilului,
specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul
didactic respectiv. Fişa individuală a postului, revizuită anual,
constituie anexă la contractul individual de muncă.

(3) Atribuţiile concrete prevăzute la alin. (1) lit. b), cuprinse

în fişa individuală a postului, se referă la activităţi specifice
sistemului naţional de învăţământ.

Art. 43. - Norma didactică de predare-învăţare, de instruire

practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în
clasă reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităţilor
prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum
urmează:

a) un post de educatoare (institutoare) pentru fiecare grupă

de preşcolari sau pentru grupe combinate, în unităţile în care
nu se pot constitui grupe separate; la grădiniţele cu program
prelungit şi la cele cu program săptămânal, posturile se
normează pe ture;
b) un post de învăţător (institutor) pentru fiecare clasă din
învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul
acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul
preuniversitar;
d) 24 de ore pe săptămână pentru maiştrii-instructori;
e) pentru personalul didactic din unităţile şi clasele
învăţământului de artă, de educaţie fizică, precum şi din
unităţile cu activităţi extraşcolare şi din centrele sau
cabinetele de asistenţă psihopedagogică, norma didactică se
stabileşte potrivit prevederilor de la lit. a)-d);
f) pentru personalul didactic din învăţământul special şi din
casele de copii, norma didactică se stabileşte astfel: profesori
şi învăţători la predare şi profesori pentru activităţi specifice -
terapia tulburărilor de limbaj, educaţia auditivperceptivă
compensatorie, ortofonia, labiolectura, orientarea, mobilitatea
şi educaţia senzorială, educaţia vizual-perceptivă
compensatorie, psihodiagnoza, orientarea şcolară şi
profesională, psihoterapia şi consilierea, cultura fizică
medicală, kinetoterapia, educaţia psihomotrică şi altele de
acest tip 16 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-
educator, profesor-educator şi maistru-instructor - 20 de ore
pe săptămână;
g) pentru personalul didactic din învăţământul special
integrat, pentru cel din centrele logopedice interşcolare,
pentru personalul didactic itinerant, precum şi pentru
profesorii psihopedagogi din casele de copii, norma didactică
este de 16 ore pe săptămână.

Art. 44. - (1) Norma didactică cuprinde ore prevăzute în

planurile de învăţământ la disciplinele corespunzătoare
specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă
sau de absolvire.

(2) Prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1) se

pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia
aprobată de Ministerul Învăţământului, cu menţinerea
drepturilor salariale.

(3) În învăţământul preşcolar şi primar, orele de limbi străine,

prevăzute în planurile de învăţământ, nu se includ în norma
educatoarei, a învăţătorului sau a institutorului. Aceste ore
pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate,
fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora ori prin
cumul.

(4) Orele de limbi străine din învăţământul preşcolar şi din cel

primar pot fi predate, în condiţiile alin. (3), şi de educatoare,
de învăţători ori de institutori de la grupa sau clasa
respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii
sau prin atestat eliberat de liceul pedagogic pentru limba
respectivă, validat de Ministerul Învăţământului.

(5) În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică

cuprinde activităţile prevăzute în planurile de educaţie
corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, aprobate
prin regulament de Ministerul Învăţământului, în limitele
normelor stabilite la art. 43.

Art. 45. - (1) Personalul didactic de predare şi de instruire

practică, cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu
gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu
două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.

(2) În învăţământul gimnazial din mediul rural, unde norma

didactică nu se poate constitui conform prevederilor art. 43 şi
44, aceasta poate fi diminuată, pentru personalul didactic
titular, la 16 ore pe săptămână, fiind constituită din ore de la
specializarea sau specializările de bază şi din ore de la
disciplinele stabilite la art. 44 alin. (2), fără diminuarea
salariului.

(3) Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de

învăţământ, nu se cuprinde în norma didactică de predare, cu
excepţia situaţiei prevăzute la alin. (2).

Art. 46. - Norma didactică de predare a personalului de

conducere din unităţile de învăţământ, a personalului de
îndrumare şi de control se stabileşte prin fişa postului, anexă
la contractul individual de muncă, cu revizuire anuală, în baza
prezentului statut şi a normelor metodologice aprobate de
Ministerul Învăţământului.

Art. 47. - Timpul săptămânal de activitate a personalului

didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul
cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit
legii. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a
postului. Prevederile art. 42 se aplică în mod corespunzător.

Secţiunea a 2-a
Condiţiile de salarizare a personalului didactic şi
didactic auxiliar

Art. 48. - (1) Salarizarea personalului didactic şi didactic

auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia
învăţământul constituie o prioritate naţională, ţinând seama
de responsabilitatea şi complexitatea muncii, de pregătirea şi
experienţa profesională, de rolul şi importanţa activităţii
prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul
de bază, stabilit conform legii, şi o parte variabilă, constând în
adaosuri, sporuri şi alte drepturi salariale suplimentare.

(2) Drepturile salariale suplimentare şi alte drepturi materiale

ale personalului didactic şi didactic auxiliar se negociază, în
limitele stabilite de lege, în cadrul contractelor colective de
muncă dintre administraţie şi sindicatele din învăţământ
recunoscute la nivel naţional, potrivit legii.

Art. 49. - (1) Salarizarea personalului didactic de predare din

învăţământul preuniversitar se stabileşte diferenţiat, în raport
cu:

a) funcţia şi norma didactică îndeplinită;

b) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice,
potrivit art. 7;
c) gradul didactic;
d) titlul ştiinţific;
e) vechimea recunoscută în învăţământ;
f) calitatea activităţii instructiv-educative;
g) locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea.

(2) Personalul didactic calificat conform art. 7, care are

reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în localităţi izolate,
primeşte o indemnizaţie de 5-80% din salariu de bază al
funcţiei didactice îndeplinite, în raport cu zona geografică
respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Învăţământului.

(3) Personalul didactic din casele de copii şi din învăţământul

special beneficiază de o indemnizaţie de 15% din salariul de
bază al funcţiei îndeplinite, inclusă în salariul de bază.

(4) Personalul didactic prevăzut la art. 44 alin. (4) este

salarizat prin plata cu ora, conform prevederilor alin. (1) şi ale
art. 43.

Art. 50. - (1) Personalul didactic din învăţământul

preuniversitar beneficiază de tranşele de vechime la salarizare
stabilite de lege şi de trei tranşe suplimentare, care se acordă
la 30, 35 şi la peste 40 de ani de activitate în învăţământ.

(2) Pentru fiecare dintre tranşele suplimentare de vechime se

acordă o creştere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din
coeficientul de ierarhizare corespunzător tranşei anterioare de
vechime.

(3) Personalul didactic de predare, didactic auxiliar şi cel de

conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe
deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor sau
a elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la concursuri şcolare,
faza naţională şi internaţională, precum şi cu o vechime de
peste 3 ani în învăţământ, poate beneficia de gradaţia de
merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă
pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul
inspectoratului şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al
funcţiei sau postului persoanei în cauză. Gradaţia de merit se
include în salariul de bază.

(4) Cele 10 procente prevăzute la alin. (3) se eşalonează în

cote anuale de 2,5% în primii 4 ani de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.

(5) Procedura de atribuire a gradaţiei de merit, prin concurs,

cuprinde următoarele faze:

a) candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de

învăţământ raportul de autoevaluare a activităţii desfăşurate;
b) consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza
dezbaterilor acestui raport, formulează o apreciere sintetică
asupra candidatului;
c) directorul unităţii şcolare transmite inspectoratului şcolar
raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral,
precum şi propria apreciere; în urma consultării consiliului
consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate
întocmeşte un raport motivat;
d) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte
spre analiză raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului
profesoral şi a directorului unităţii, precum şi raportul motivat
al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului
concursului, precum şi ponderea pe diferite specialităţi şi
unităţi de învăţământ aparţine inspectorului şcolar general;
e) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar
alcătuieşte lista candidaţilor admişi, pe care o înaintează
Ministerului Învăţământului pentru emiterea ordinului
ministrului.

(6) Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani.

Personalul didactic care a beneficiat de gradaţie de merit
poate participa din nou la concurs.
(7) Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit,
conform prevederilor legale. Numărul salariilor de merit se
calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul
inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţile de
învăţământ, indiferent de numărul cadrelor didactice ale
acestora.

(8) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie

de merit şi de salariu de merit.

(9) Ministerul Învăţământului elaborează metodologia şi

criteriile de acordare a gradaţiei de merit şi a salariului de
merit, consultând federaţiile sindicale din învăţământ
recunoscute la nivel naţional.

(10) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar, care

are titlul ştiinţific de doctor, este remunerat cu 15% în plus la
salariul de bază.

(11) Personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în

învăţământul de peste 10 ani beneficiază de un spor de
stabilitate de 15% din salariul de bază, care face parte din
acesta.

(12) Personalul didactic beneficiază de premii şi de alte

drepturi băneşti prevăzute de lege şi de contractul colectiv de
muncă.

(13) Personalul didactic beneficiază, la fiecare tranşă de

vechime în învăţământ, de un spor de 3% din salariul de
bază, pentru suprasolicitare neuropsihică. Acest spor se
include în salariul de bază.

Art. 51. - (1) Salarizarea personalului de conducere, de

îndrumare şi de control, prevăzut în Legea învăţământului nr.
84/1995, din unităţile de învăţământ, din inspectoratele
şcolare şi din Ministerul Învăţământului se face prin salariul de
bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii
recunoscute în învăţământ, la care se adaugă o indemnizaţie
calculată la salariul de bază al funcţiei didactice, după cum
urmează:

a) 15-25% pentru educatoarele, învăţătorii sau institutorii

care îndeplinesc funcţia de director;
b) 20-25% pentru directorul adjunct de şcoală sau de liceu;
c) 25-35% pentru directorul de şcoală sau de liceu;
d) 30-40% pentru inspectorul şcolar de specialitate;
e) 25-30% pentru inspectorul şcolar;
f) 25-35% pentru directorul casei corpului didactic;
g) 35-45% pentru inspectorul şcolar general adjunct;
h) 45-55% pentru inspectorul şcolar general;
i) 45-50% pentru inspectorul principal de specialitate sau
pentru funcţii echivalente în Ministerul Învăţământului;
j) 45-55% pentru inspectorul general sau pentru funcţii
echivalente în Ministerul Învăţământului.

(2) Pentru funcţiile de conducere din unităţile conexe ale

învăţământului preuniversitar se aplică, în mod corespunzător,
procentele menţionate la alin. (1) lit. a)-c).

(3) Stabilirea diferenţiată a indemnizaţiei de conducere se

face în baza unei metodologii aprobate de Ministerul
Învăţământului. Indemnizaţia se revizuieşte, după caz, anual,
în funcţie de performanţele manageriale evidenţiate prin
evaluare obiectivă. Această indemnizaţie se include în salariul
de bază.

(4) Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de

diriginte, învăţătorii, institutorii şi educatoarele primesc o
indemnizaţie de 10% din salariul de bază, cu excepţia
situaţiilor prevăzute la art. 45 alin. (2) şi (3). Aceste
indemnizaţii se includ în salariul de bază.

(5) Personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze

practica pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare
şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori beneficiază de
un spor de 10-25% din salariul de bază al funcţiei, calculat în
raport cu numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi,
potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de
Ministerul Învăţământului.

(6) Personalul didactic de predare beneficiază de o primă de

instalare, o singură dată, la angajarea în învăţământ prin
concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul
acestei prime se stabileşte potrivit legii.

(7) Şefii de catedră, de comisii şi de colective metodice, de

cercuri pedagogice şi de consilii consultative de specialitate
pot beneficia de sporuri băneşti, conform reglementărilor
legale.

(8) Personalul didactic poate fi salarizat şi prin plata cu ora

sau prin cumul, conform prevederilor art. 49 alin. (1). Calculul
pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică
prevăzută la art. 43. Drepturile salariale provenite din cumul
sau din plata cu ora, drepturile băneşti cuvenite pentru
invenţii şi inovaţii, activităţi productive sau de altă natură,
desfăşurate în interesul învăţământului, se defalcă, în vederea
impunerii, pe lunile la care se referă, şi se impozitează distinct
pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.

(9) Posturile didactice vacante sau temporar vacante pot fi

suplinite, prin cumul sau prin plata cu ora, de către personalul
didactic existent, încadrat cu normă maximă, de către cadrele
didactice pensionate, precum şi de specialişti din alte sectoare
de activitate, în condiţiile prezentei legi.

(10) Personalul didactic de conducere din unităţile de

învăţământ, degrevat parţial sau total de norma de predare,
poate fi salarizat prin plata cu ora sau prin cumul, fără
diminuarea obligaţiilor prevăzute în fişa postului, dar nu mai
mult de 4-6 ore săptămânal.

(11) Liderii sindicatelor din învăţământ, cu drept de rezervare

a catedrei, pot fi remuneraţi prin plata cu ora pentru
efectuarea a maximum 4 ore săptămânal.

(12) Salarizarea activităţilor didactice care nu pot fi normate

în posturi didactice se cuantifică în ore fizice şi se face prin
plata cu ora, în condiţiile stabilite de Ministerul
Învăţământului.

Art. 52. - (1) Evaluarea personalului didactic de predare, a

celui auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control se
face anual, conform fişei de evaluare elaborate de Ministerul
Învăţământului.

(2) Fişa de evaluare, corelată cu fişa individuală a postului, se

notează prin punctaj de la 1 la 100.

(3) Procedura de evaluare se declanşează prin autoevaluare,

consemnată în fişa individuală a postului.

(4) Pentru personalul didactic de predare, fişa de evaluare,

vizată, după caz, de către şeful de catedră sau de către
responsabilul comisiei metodice şi de către directorul unităţii
şcolare, este analizată în consiliul de administraţie, care, în
prezenţa persoanei în cauză, decide asupra punctajului final.

(5) În fişa de evaluare se punctează şi activităţile realizate în

afara fişei individuale a postului în domeniul învăţământului,
precum şi alte activităţi solicitate de conducerea unităţii sau
de organele ierarhic superioare.
(6) Fişa de evaluare constituie un document de bază pentru
stabilirea drepturilor salariale, pentru promovare şi accesul la
programele de perfecţionare.

TITLUL III
Învăţământul superior

CAPITOLUL I
Funcţiile didactice şi de cercetare.
Condiţiile pentru ocuparea acestora

Secţiunea 1
Funcţiile didactice şi de cercetare

Art. 53. - (1) Funcţiile didactice sunt: preparator universitar,

asistent universitar, lector universitar/şef de lucrări,
conferenţiar universitar, profesor universitar şi profesor
universitar consultant.

(2) În învăţământul superior poate funcţiona personal didactic

asociat pentru următoarele funcţii prevăzute la alin. (1):
asistent universitar, lector universitar/şef de lucrări,
conferenţiar universitar şi profesor universitar.

(3) Profesorii din învăţământul superior, pensionaţi pentru

munca depusă şi limită de vârstă, pot continua, potrivit legii,
unele activităţi didactice şi ştiinţifice, ca profesori consultanţi.
Aceştia sunt atestaţi în această funcţie de senatele
universitare.

(4) În raport cu necesităţile academice proprii, instituţiile de

învăţământ superior pot chema la catedră specialişti cu
valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate,
în calitate de profesori asociaţi invitaţi, pe o durată
determinată.

Art. 54. - (1) Personalul didactic prevăzut la art. 53

desfăşoară şi activitate de cercetare ştiinţifică, dezvoltare
tehnologică, activitate de proiectare şi de creaţie artistică,
potrivit specificului.

(2) În catedre, departamente, unităţi sau în centre de

cercetare şi microproducţie pot funcţiona pe posturi distincte
şi personal de cercetare, personal de cercetare asociat,
inclusiv doctoranzi şi studenţi, precum şi alte categorii de
personal, potrivit legii. Acestora li se întocmeşte, după caz,
carnet de muncă.
 Secţiunea a 2-a
Condiţiile pentru ocuparea funcţiilor didactice

Art. 55. - (1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice menţionate

la art. 53 se cere absolvirea cu diplomă de licenţă a unei
instituţii de învăţământ superior sau cu diplomă echivalentă
acesteia, ori a unei instituţii academice postuniversitare, cu
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 68 din Legea
învăţământului nr. 84/1995.

(2) Pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor universitar

şi de conferenţiar universitar, candidaţii trebuie să deţină titlul
ştiinţific de doctor în ramura de ştiinţă corespunzătoare
postului sau într-o ramură înrudită. Pentru ocuparea funcţiei
didactice de lector universitar/şef de lucrări, candidaţii trebuie
să fie doctori sau doctoranzi în ramura de ştiinţă
corespunzătoare postului ori într-o ramură înrudită.

(3) Personalului didactic existent în învăţământul superior, cu

o vechime efectivă la catedră de cel puţin 5 ani, i se consideră
îndeplinite condiţiile cerute de art. 68 din Legea
învăţământului nr. 84/1995.

(4) Pentru ocuparea funcţiei de preparator universitar, se cer

îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (8).

(5) Pentru ocuparea funcţiei de asistent universitar, se cer

îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (8), precum şi o
vechime minimă la catedră de 2 ani în învăţământul superior
sau în cercetarea ştiinţifică de profil, respectiv de 4 ani în
învăţământul preuniversitar. Pentru candidaţii care provin din
afara învăţământului sau a cercetării ştiinţifice, se cere o
vechime de minimum 5 ani în profilul postului pentru care
concurează.

(6) Pentru ocuparea funcţiei de lector universitar/şef de

lucrări, se cer îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), (2)
şi (8), precum şi:

a) pentru candidaţii care provin din învăţământul superior sau

din cercetarea ştiinţifică de profil, o vechime minimă de 6 ani
sau de 4 ani, în cazul candidaţilor care deţin titlul de doctor;
b) pentru candidaţii care provin din învăţământul
preuniversitar, o vechime minimă de 8 ani sau de 6 ani, în
cazul candidaţilor care deţin titlul de doctor;
c) pentru candidaţii care provin din afara învăţământului sau a
cercetării ştiinţifice, o vechime minimă de 10 ani sau de 8 ani,
în cazul candidaţilor care deţin titlul de doctor.
(7) Pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar universitar sau de
profesor universitar se cer îndeplinite condiţiile prevăzute la
alin. (1), (2) şi (8), precum şi o vechime minimă la catedră de
9 ani în învăţământul superior sau în cercetarea ştiinţifică de
profil. Pentru candidaţii care provin din afara învăţământului
sau a cercetării ştiinţifice, se cere o vechime de cel puţin 15
ani de activitate în profilul postului pentru care concurează.

(8) Posturile didactice din învăţământul superior pot fi ocupate

numai de cetăţeni români. Prin excepţie, aceste posturi pot fi
ocupate cu contract de muncă pe o perioadă determinată şi
de cetăţeni străini, în calitate de personal didactic asociat,
conform legii.

(9) Candidatul la ocuparea unui post didactic cu predare în

altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile superioare
susţine proba practică sau, după caz, prelegerea publică în
limba în care urmează să facă predarea. Această condiţie
rămâne în vigoare şi în cazul în care un cadru didactic este
propus, ulterior titularizării prin concurs, să desfăşoare
activităţi didactice în altă limbă decât cea în care şi-a făcut
studiile.

Art. 56. - (1) Candidatul pentru ocuparea unui post didactic

de lector universitar/şef de lucrări, de conferenţiar universitar
sau de profesor universitar, care provine din afara
învăţământului superior, trebuie să facă dovada aptitudinilor
didactice prin prelegere publică sau prin probe similare, după
caz.

(2) Persoanele din învăţământul superior care îndeplinesc

condiţiile prevăzute la alin. (1) şi la art. 55 alin. (1),

(2) şi (8), cu o activitate deosebită în domeniul postului

pentru care concurează, demonstrată prin lucrări de
specialitate de valoare naţională şi internaţională, pot să se
prezinte, cu aprobarea senatului universitar, la concursul
pentru ocuparea unui post didactic în învăţământul superior,
fără îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite la art. 55 alin.
(6) sau (7), după caz.

Art. 57. - (1) În învăţământul superior medical, candidaţii la

concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar
trebuie să aibă cel puţin titlul de medic rezident, cu o vechime
de minimum 3 ani în specialitatea postului. Fac excepţie
posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua
Ministerului Sănătăţii.
(2) În învăţământul superior medical, la disciplinele cu
corespondenţă în reţeaua Ministerului Sănătăţii, candidaţii la
concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări, de
conferenţiar universitar sau de profesor universitar trebuie să
aibă şi titlul de medic primar.

Secţiunea a 3-a
Ocuparea şi eliberarea posturilor didactice

Art. 58. - (1) Posturile didactice prevăzute la art. 53 alin. (1)

se ocupă prin concurs organizat de instituţiile de învăţământ
superior acreditate sau autorizate provizoriu. Concursul este
valabil numai pentru instituţia de învăţământ superior
respectivă.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice are

caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană
care îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezentul statut şi de
Legea învăţământului nr. 84/1995.

(3) Comisiile de concurs sunt formate din personal didactic

titular din instituţia respectivă sau din afara acesteia.

(4) Anunţarea publică a concursurilor pentru ocuparea

posturilor didactice vacante sau transformate se face, de către
instituţia de învăţământ superior, în Monitorul Oficial al
României şi cel puţin într-un ziar de circulaţie naţională,
precum şi prin afişare la sediu, în cel mult 45 de zile de la
data începerii semestrului universitar.

(5) Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la

data publicării postului în Monitorul Oficial al României.

(6) Probele de concurs şi conţinutul acestora sunt stabilite de

catedre sau de departamente. Tematica probelor de concurs,
metodologia şi programul desfăşurării acestuia se pun la
dispoziţia candidaţilor o dată cu înscrierea la concurs.

(7) Dosarul de înscriere la concursul pentru ocuparea unui

post didactic cuprinde obligatoriu următoarele:

a) cerere-tip de înscriere;
b) copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau
echivalentă, de pe diploma de licenţă sau echivalentă, însoţite
de foaia matricolă, precum şi o adeverinţă doveditoare a
vechimii în muncă;
c) diploma de doctor în ramura de ştiinţă corespunzătoare
postului, precum şi alte diplome sau titluri ştiinţifice ori
academice, după caz;
d) curriculum vitae;
e) lista lucrărilor publicate, însoţită de câte un exemplar din
titlurile reprezentative;
f) dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 55 şi 56,
precum şi aprobarea senatului universitar, după caz;
g) alte materiale solicitate de senatul universitar sau prin
reglementările Ministerului Învăţământului.

(8) Probele de concurs se programează şi se susţin o singură

dată.

(9) Durata concursului şi finalizarea acestuia la nivelul

comisiei de concurs se încadrează în 30 de zile de la data
încheierii înscrierii.

(10) Finalizarea concursului la nivelul instituţiei de învăţământ

superior este obligatorie în termen de 45 de zile de la
depunerea raportului comisiei de concurs.

Art. 59. - (1) Concursul pentru ocuparea funcţiei de

preparator universitar sau de asistent universitar constă în
probe scrise, orale şi practice, specifice postului, stabilite
conform art. 58 alin. (6).

(2) Comisia de concurs este formată din şeful catedrei sau din
reprezentantul acestuia, în calitate de preşedinte, şi din 2
membri, având funcţia didactică de cel puţin lector
universitar/şef de lucrări ori funcţii superioare din profilul
postului.

(3) Comisia de concurs se propune de către şeful catedrei şi

se aprobă de consiliul facultăţii.

(4) Rezultatul probelor de concurs se apreciază de către

fiecare membru al comisiei prin note de la 10 la 1. Nota
probei reprezintă media artimetică a acestora. Comisia
întocmeşte, în termen de 5 zile de la susţinerea ultimei probe,
un raport asupra desfăşurării concursului, cu concluzii de
recomandare a candidatului care a obţinut cea mai mare
medie. Pot fi recomandaţi candidaţii care au obţinut cel puţin
media 8 şi nici o notă sub 7. Raportul se supune consiliului
facultăţii, de către decan, care aprobă rezultatul concursului
prin vot nominal deschis.
(5) Hotărârea consiliului facultăţii se supune validării senatului
universitar, referitor la respectarea criteriilor şi a procedurii de
concurs.

(6) Numirea pe postul de preparator universitar sau de

asistent universitar se face prin decizia rectorului, începând cu
prima zi a semestrului următor.

Art. 60. - (1) Concursul pentru ocuparea funcţiei de lector

universitar/şef de lucrări constă în verificarea îndeplinirii
condiţiilor necesare, prin analiza dosarului de înscriere,
precum şi din susţinerea unei prelegeri publice, în prezenţa
comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabileşte de către
comisie şi se anunţă candidatului cu 48 de ore înainte de
susţinere.

(2) Comisia de concurs este formată din şeful catedrei sau al

departamentului ori din reprezentantul acestuia, în calitate de
preşedinte, şi din 3 membri specialişti în profilul postului, cu
funcţie didactică de lector universitar/şef de lucrări,
conferenţiar sau profesor universitar. Comisia de concurs se
propune de către şeful catedrei, se aprobă de către consiliul
facultăţii şi trebuie să includă cel puţin un conferenţiar sau un
profesor.

(3) Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea

postului didactic de lector universitar/şef de lucrări se face
prin punctaj, în baza unei grile, adaptată specificului catedrei
sau departamentului şi aprobată de senatul universitar. În
raportul comisiei se evaluează activitatea didactică şi ştiinţifică
a candidatului, activitatea extradidactică în interesul
învăţământului, precum şi aprecierea asupra prelegerii
publice.

(4) Preşedintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia

în consiliul facultăţii, nominalizând candidatul cu cele mai
bune performanţe. Consiliul facultăţii aprobă rezultatul
concursului prin vot nominal deschis.

(5) Hotărârea consiliului facultăţii se prezintă de către decan

sau de un reprezentant al acestuia şi se supune de către
rector confirmării senatului universitar cu privire la
respectarea criteriilor şi procedurii de concurs, care se
pronunţă prin vot nominal deschis.

(6) Numirea pe postul de lector universitar/şef de lucrări se

face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului
următor. Numirea lectorului universitar/şefului de lucrări, care
este doctorand, se face pentru o perioadă de 4 ani. Numirea
devine definitivă, dacă în această perioadă lectorul universitar
obţine titlul ştiinţific de doctor în specialitatea respectivă.

Art. 61. - (1) Concursul pentru ocuparea posturilor de

conferenţiar universitar sau de profesor universitar constă în
verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, prin
analiza dosarului de înscriere la concurs, iar pentru cei care
nu provin din învăţământul superior, şi din susţinerea unei
prelegeri publice, în faţa studenţilor, în prezenţa comisiei de
concurs. Tema prelegerii se stabileşte de către comisie şi se
anunţă candidatului cu 48 de ore înainte de susţinere.

(2) Comisia de concurs este formată din decanul facultăţii sau

un reprezentant al acestuia, membru în senatul universitar, în
calitate de preşedinte, din 4 membri, dintre care cel puţin 2
din afara instituţiei de învăţământ superior respective.
Comisia de concurs este alcătuită din conferenţiari universitari
şi din profesori universitari, pentru postul de conferenţiar
universitar, respectiv din profesori universitari, pentru postul
de profesor universitar. Comisia de concurs se aprobă de
către senatul universitar, la propunerea consiliului facultăţii.

(3) Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea

postului didactic de conferenţiar universitar sau de profesor
universitar se face prin punctaj, în baza unei grile adaptate
specificului catedrei sau departamentului, aprobată de senatul
universitar. Raportul comisiei cuprinde evaluarea activităţii
didactice şi a celei ştiinţifice a candidatului, activitatea
extradidactică în interesul învăţământului, precum şi
aprecierea asupra prelegerii publice.

(4) Preşedintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia

în consiliul facultăţii, nominalizând candidatul cu cele mai
bune performanţe. Consiliul facultăţii aprobă rezultatul
concursului prin vot nominal deschis.

(5) Hotărârea consiliului facultăţii se prezintă de către decan

sau de către un reprezentant al acestuia şi se supune de către
rector validării senatului universitar cu privire la respectarea
criteriilor şi a procedurii de concurs, care se pronunţă prin vot
nominal deschis.

(6) Dosarul de concurs, împreună cu raportul comisiei şi cu

documentele însoţitoare, se înaintează Consiliului Naţional de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare,
care, pe baza analizei acestora, se pronunţă prin vot nominal
deschis, în termen de cel mult 90 de zile. În cazul în care un
conferenţiar universitar sau profesor universitar susţine
concurs pentru un post didactic în aceeaşi specialitate şi
pentru acelaşi titlu didactic, dobândit printr-un concurs
anterior, nu mai este necesară confirmarea de către Consiliul
Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare.

(7) În urma ordinului emis de către ministrul învăţământului,

numirea pe postul de conferenţiar universitar, respectiv de
profesor universitar, se face prin decizia rectorului, începând
cu prima zi a semestrului următor celui în care a avut loc
validarea concursului în senatul universitar.

Art. 62. - (1) Contestaţiile se adresează, după caz, senatului

universitar sau Ministerului Învăţământului, în termen de cel
mult 10 zile, şi se soluţionează în termen de cel mult 60 de
zile de la data expirării termenului de contestaţie.

(2) În cazul în care postul scos la concurs nu a fost ocupat,

concursul poate fi reluat, cu respectarea procedurii complete.

Art. 63. - Funcţiile şi gradele de cercetător ştiinţific în reţeaua

învăţământului superior se obţin potrivit reglementărilor
legale în vigoare.

Art. 64. - (1) Profesorii universitari pensionaţi pot funcţiona

în continuare în învăţământul superior, în calitate de profesori
universitari consultanţi, la recomandarea catedrei, cu avizul
consiliului facultăţii şi cu aprobarea senatului universitar,
obţinute prin vot nominal deschis.

(2) Pot fi recomandaţi pentru ocuparea acestei funcţii

profesorii universitari care, prin activitatea ştiinţifică şi
pedagogică, s-au remarcat la nivel naţional şi internaţional.

(3) Atribuţiile profesorului universitar consultant sunt stabilite

de catedră prin fişa individuală a postului.

Art. 65. - (1) Posturile didactice vacante pot fi ocupate

temporar, cu reconfirmare anuală, de personal didactic titular
din instituţia de învăţământ superior respectivă sau de
personal didactic asociat, prin cumul sau prin plata cu ora.

(2) Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic

asociat, din afara instituţiei de învăţământ superior, se face
prin concurs, organizat la nivelul catedrei sau al
departamentului, constând cel puţin în curriculum vitae şi
interviu.
(3) Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor
didactice vacante cu personal didactic asociat se aprobă de
senatul universitar.

(4) Angajarea temporară a personalului didactic asociat se

face prin decizie a rectorului.

Art. 66. - Angajarea specialiştilor cu valoare recunoscută în

domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de profesori
asociaţi invitaţi, se avizează de consiliul departamentului sau
al facultăţii şi se aprobă de senatul universitar.

CAPITOLUL II
Conducerea instituţiilor de învăţământ superior

Art. 67. - Structurile de conducere în instituţia de învăţământ

superior sunt: senatul universitar, consiliul facultăţii, consiliul
colegiului, consiliul departamentului şi biroul catedrei. Prin
Carta universitară se pot înfiinţa şi alte organisme colective
specializate.

Art. 68. - (1) Instituţia de învăţământ superior este condusă

de senatul universitar, prezidat de rector. Fiecare facultate din
structura instituţiei desemnează reprezentanţi în senatul
universitar, cadre didactice, cercetători şi studenţi, potrivit
legii şi Cartei universitare. Decanii facultăţilor, directorii de
departamente şi de colegii, direct subordonate instituţiei de
învăţământ superior, fac parte de drept din senatul
universitar. La şedinţele senatului universitar pot participa, ca
invitaţi ai biroului acestuia, reprezentanţi ai sindicatelor din
instituţia respectivă, precum şi orice altă persoană din
instituţie sau din afara acesteia.

(2) Conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior

este asigurată de biroul senatului universitar, alcătuit din
rector, în calitate de preşedinte, prorector/prorectori, secretar
ştiinţific, director general administrativ şi dintr-un
reprezentant al studenţilor sau al organizaţiilor studenţeşti
legal constituite la nivel de institut, membru al senatului.
Membrii biroului senatului universitar, cu excepţia directorului
general administrativ, sunt aleşi pe funcţii de senatul
universitar. Rectorul poate invita la şedinţa biroului decani,
reprezentanţi ai sindicatelor şi ai asociaţiilor studenţeşti sau
orice altă persoană din instituţie sau din afara acesteia. Prin
Carta universitară, senatul universitar poate include în biroul
său decani sau directori de departamente ori de colegii.
Art. 69. - (1) Facultatea este condusă de consiliul facultăţii,
prezidat de decan. Consiliul este ales de comunitatea cadrelor
didactice titulare, arondate facultăţii, şi a cercetătorilor
ştiinţifici cu titlu de doctor din catedrele şi din departamentele
subordonate facultăţii. În consiliul facultăţii, studenţii sunt
reprezentaţi în proporţie de 1/4 din numărul membrilor
acestuia.

(2) În consiliul facultăţii pot fi alese persoane din toate

categoriile de personal didactic titular şi de cercetare,
cuprinse în statele de funcţii.

Art. 70. - Departamentul este condus de consiliu, prezidat de

director. Modul de constituire a consiliului departamentului se
stabileşte prin hotărâre a senatului universitar sau, după caz,
a consiliului facultăţii. Aceleaşi prevederi se aplică şi unităţilor
de cercetare, proiectare, microproducţie.

Art. 71. - Catedra, ca unitate structurală de bază a facultăţii

sau a departamentului, funcţionează cu cel puţin 15 posturi
didactice. Conducerea catedrei este asigurată de biroul
catedrei, alcătuit din şeful de catedră şi din cel puţin 2
membri aleşi dintre cadrele didactice din catedra respectivă.
Conducerea operativă revine şefului de catedră. Şeful unei
catedre cu mai puţin de 12 posturi didactice ocupate cu
personal didactic titular nu beneficiază de indemnizaţia
prevăzută la art. 91 alin. (1) lit. a).

Art. 72. - (1) Structurile şi funcţiile de conducere din

instituţia de învăţământ superior sunt alese prin vot secret pe
o perioadă de 4 ani, conform Cartei universitare şi în condiţiile
legii. Cadrele didactice din aceste structuri şi funcţii trebuie să
fie titulare în instituţia de învăţământ superior respectivă.

Orice discriminare privind alegerea în structurile şi în funcţiile

de conducere este interzisă. În cazul eliberării unui loc în
funcţiile de conducere, se procedează la alegeri parţiale,
potrivit Cartei universitare. Aceeaşi prevedere se aplică şi în
situaţia descompletării cu mai mult de 1/3 a structurilor de
conducere.

(2) Funcţiile de conducere de rector, de prorector, de decan,

de prodecan, de director de departament, de director de
colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare,
microproducţie şi de şef de catedră nu se cumulează. Aceste
funcţii pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de
conferenţiari universitari titulari.
(3) O persoană nu poate ocupa funcţia de rector mai mult de
două mandate succesive. Aceeaşi prevedere se aplică şi
pentru funcţia de decan.

(4) Numărul de prorectori şi de prodecani din instituţiile de

învăţământ superior de stat se stabileşte în funcţie de
numărul de studenţi şi de domeniul de învăţământ, conform
normelor unitare de structură, aprobate de ministrul
învăţământului.

(5) Atribuţiile şi competenţele structurilor şi ale funcţiilor de

conducere din învăţământul superior sunt stabilite prin Carta
universitară a instituţiei, potrivit legii. Hotărârile senatelor
universitare, ale consiliilor facultăţilor şi ale departamentelor,
cu excepţia prevederilor de la art. 74 alin. (3), se iau cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, dacă numărul lor reprezintă cel
puţin 2/3 din numărul total al membrilor. Membrii acestor
structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal.

Art. 73. - În senatele universitare şi în consiliile facultăţilor, la

votul pentru ocuparea sau eliberarea posturilor didactice
participă numai cadrele didactice.

Art. 74. - (1) Funcţiile de conducere din instituţia de

învăţământ superior, cu excepţia rectorului, se confirmă de
senatul universitar. Rectorul, ales de senatul universitar, se
confirmă prin ordin al ministrului învăţământului. În caz de
neconfirmare, se aplică în mod corespunzător prevederile alin.
(3) din prezentul articol.

(2) Persoana aflată într-o funcţie de conducere poate fi

revocată din funcţie prin procedura folosită pentru alegere, la
iniţiativa unei treimi din numărul total al electorilor. Audierea
persoanei respective este obligatorie.

(3) Ministrul învăţământului îl poate suspenda din funcţie pe

rectorul unei instituţii de învăţământ superior de stat sau
particulare, acreditate sau autorizate provizoriu. Suspendarea,
temeinic justificată în scris, se aduce la cunoştinţă senatului
universitar, care are obligaţia de a valida sau de a invalida
această decizie în termen de 30 de zile. Se consideră
invalidare, având drept consecinţă menţinerea persoanei
respective în funcţia de rector, dacă votează împotriva
suspendării cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor
senatului universitar. În caz contrar, se declanşează
procedura de alegere a noului rector. Procedura de
suspendare nu se poate declanşa în perioada vacanţelor
universitare.
(4) Postul de director general administrativ se ocupă prin
concurs, organizat de instituţia de învăţământ superior.
Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituţiei. Din
comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al
Ministerului Învăţământului. Validarea concursului se face de
senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.

CAPITOLUL III
Perfecţionarea pregătirii personalului didactic
şi didactic auxiliar

Art. 75. - Perfecţionarea pregătirii personalului didactic din

învăţământul superior se realizează, în principal, prin formele
prevăzute la art. 164 din Legea învăţământului nr. 84/1995:

a) programe de documentare şi schimburi de experienţă la

nivel naţional şi internaţional;
b) programe de specializare şi de cooperare interuniversitară,
în ţară şi în străinătate;
c) învăţământ postuniversitar, organizat potrivit legii;
d) programe de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,
realizate în ţară sau prin cooperare internaţională;
e) inovare educaţională, creaţie ştiinţifică, tehnică şi artistică.

Art. 76. - Perfecţionarea pregătirii personalului didactic

auxiliar se realizează în cadrul unui sistem de grade
profesionale, pe baza unei metodologii specifice, aprobată de
ministrul învăţământului. Formele de perfecţionare, prevăzute
la art. 75, pot fi utilizate, după caz, şi pentru perfecţionarea
personalului didactic auxiliar.

Art. 77. - Finanţarea activităţilor de perfecţionare a pregătirii

personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul
superior de stat este asigurată de Ministerul Învăţământului
prin bugetele repartizate instituţiilor de învăţământ. Fondurile
repartizate pot fi suplimentate prin contribuţii ale agenţilor
economici interesaţi, din fondurile unor organisme ştiinţifice,
precum şi prin sponsorizări interne sau internaţionale, potrivit
legii.

Art. 78. - Evaluarea activităţii de perfecţionare se face de

către catedră, departament sau de alte structuri instituţionale,
potrivit criteriilor stabilite în Carta universitară.

CAPITOLUL IV
Norma didactică şi condiţiile de salarizare
a personalului didactic
 Secţiunea 1
Norma didactică şi de cercetare

Art. 79. - (1) În atribuţiile personalului didactic din

învăţământul superior intră:

a) activităţi didactice de predare, de seminarizare şi lucrări

practice, de instruire practică şi de evaluare, conform
planurilor de învăţământ şi programelor analitice;
b) activităţi de pregătire ştiinţifică şi metodică şi alte activităţi
în interesul învăţământului;
c) activităţi de cercetare ştiinţifică, de dezvoltare tehnologică,
activităţi de proiectare şi creaţie artistică, potrivit specificului.

(2) Activităţile corespunzătoare menţionate la alin. (1) sunt

prevăzute în fişa postului, tipizată la nivel naţional. Fişa,
elaborată de Ministerul Învăţământului împreună cu federaţiile
sindicale din învăţământul superior, pe baza propunerilor
senatelor universitare, constituie anexă la contractul colectiv
de muncă.

(3) Fişa individuală a postului nominalizează activităţile din

fişa tipizată, stabilite, cu acordul cadrului didactic, de catedră
sau de către departament. Fişa individuală, revizuită în fiecare
an universitar, constituie anexă la contractul individual de
muncă.

Art. 80. - (1) Norma didactică, potrivit art. 79 alin. (1) lit. a),
poate cuprinde:

a) activităţi de predare;
b) activităţi de seminar, proiecte de an, lucrări practice şi de
laborator;
c) îndrumare de proiecte, de lucrări de licenţă şi de absolvire,
de practică pedagogică, productivă şi de cercetare ştiinţifică;
d) îndrumarea doctoranzilor în stagiu;
e) conducere de disertaţii;
f) conducerea activităţilor didactico-artistice sau sportive;
g) activităţi de evaluare;
h) consultaţii, îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti, a
studenţilor în cadrul sistemului de credite transferabile,
participarea la consilii şi în comisii în interesul învăţământului.

(2) Norma didactică săptămânală în învăţământul superior se

cuantifică în ore convenţionale. Această normă este de cel
mult 16 ore săptămânal, reprezentând activităţi prevăzute la
alin. (1).
(3) Norma didactică se stabileşte conform planului de
învăţământ şi se calculează ca normă medie săptămânală,
indiferent de perioada anului universitar în care este
efectuată. Norma medie săptămânală se stabileşte prin
împărţirea numărului de ore convenţionale din fişa individuală
a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de
învăţământ, pentru activitatea didactică de predare şi de
seminarizare din întregul an universitar.

(4) Ora convenţională este ora didactică de seminar, de

laborator, de lucrări practice sau de activităţi similare
acestora, din învăţământul universitar.

(5) În învăţământul universitar, ora de curs reprezintă 2 ore

convenţionale.

(6) În învăţământul postuniversitar, inclusiv în cel de

perfecţionare a personalului didactic, precum şi în
învăţământul universitar cu predare integrală în limbi de
circulaţie internaţională, ora de curs reprezintă 2,5 ore
convenţionale, iar ora de seminar sau de activităţi similare
acesteia reprezintă 1,5 ore convenţionale. Pentru conducătorii
de doctorat, se normează 0,5 ore convenţionale săptămânal,
pentru fiecare doctorand în stagiu.

(7) Pentru cadrele didactice care desfăşoară activităţi în

departamente sau în secţii cu predare într-o limbă de
circulaţie internaţională, în învăţământul universitar, norma
didactică se calculează potrivit alin. (6). Fac excepţie de la
această prevedere cadrele didactice care predau o limbă de
circulaţie internaţională, pentru care se aplică prevederile alin.
(4) şi (5).

(8) În învăţământul postuniversitar medical, forma

rezidenţiat, normarea personalului didactic se face în baza
prevederilor art. 79 din Legea învăţământului nr. 84/1995.

(9) Activităţile de evaluare prevăzute la alin. (1) lit. g),

cuprinse în norma didactică, se cuantifică în ore
convenţionale, printr-o metodologie aprobată de senatul
universitar, în funcţie de profil şi de specializare.

Art. 81. - (1) Norma didactică săptămânală medie, calculată

în ore convenţionale, pentru activităţile prevăzute la art. 80
alin. (1) lit. a)-f) se stabileşte după cum urmează:

a) profesor universitar: 5-7 ore, dintre care cel puţin 4 ore

convenţionale de curs;
b) conferenţiar universitar: 7-9 ore, dintre care cel puţin 4 ore
convenţionale de curs;
c) lector universitar/şef de lucrări: 9-11 ore, dintre care cel
puţin 2 ore convenţionale de curs;
d) asistent universitar: 10-11 ore, cuprinzând activităţi
menţionate la art. 80 alin. (1) lit. b) şi c);
e) preparator universitar: 4-6 ore, cuprinzând activităţi
menţionate la art. 80 alin. (1) lit. b) şi c); preparatorul
universitar va efectua săptămânal 6 ore de asistenţă.

(2) Prin excepţie, norma personalului didactic prevăzut la alin.

(1) lit. a)-c), care, datorită specificului disciplinelor, nu are în
structura postului ore de curs, se majorează cu 2 ore
convenţionale. Norma personalului didactic care nu desfăşoară
activităţi de cercetare ştiinţifică sau echivalentă acesteia se
majorează cu până la 4 ore convenţionale, fără a depăşi 15
ore convenţionale. Aceste excepţii se aprobă de consiliul
facultăţii.

(3) Norma asistentului universitar cu titlul ştiinţific de doctor

poate cuprinde, cel mult, 2 ore convenţionale de curs.

(4) În situaţia în care norma didactică nu poate fi alcătuită

conform alin. (1)-(3), aceasta se completează cu activităţi de
cercetare ştiinţifică, la propunerea şefului de catedră, cu
acordul consiliului facultăţii. Diminuarea normei didactice este
de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare
este echivalentă cu 0,5 ore convenţionale. Cadrul didactic îşi
menţine calitatea de titular în funcţia didactică obţinută prin
concurs.

(5) Cadrele didactice titulare, a căror normă didactică nu

poate fi constituită conform prevederilor alin. (1)-(4), pot fi
trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de
cercetare ştiinţifică finanţată de la bugetul de stat, în cadrul
catedrei sau al departamentului, menţinându-şi calitatea de
titular în funcţia didactică obţinută prin concurs. În această
perioadă, cadrul didactic are obligaţiile personalului de
cercetare din învăţământul superior.

(6) În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul

universitar stabileşte, diferenţiat, norma didactică efectivă, în
funcţie de profil, specializare, ponderea disciplinelor în
pregătirea de specialitate a studenţilor şi de dimensiunea
formaţiunilor de studiu.

Art. 82. - Personalul didactic auxiliar din învăţământul

superior desfăşoară activităţi specifice stabilite în fişa
individuală a postului. Timpul săptămânal de lucru al acestuia
este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcţii
echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.

Art. 83. - Personalul de cercetare şi de proiectare din

învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice, stabilite
în fişa individuală a postului de către conducerea catedrei sau
a departamentului, cu acordul persoanei în cauză.

Art. 84. - (1) Statele de funcţii ale personalului didactic se

întocmesc anual.

(2) Funcţiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc ţinând

seama de:

a) planurile de învăţământ;
b) formaţiunile de studiu;
c) normele didactice şi de cercetare.

(3) În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică,

posturile didactice ocupate sau vacante, specificându-se
funcţiile didactice corespunzătoare şi numărul săptămânal de
ore convenţionale repartizate pe ore de curs, seminarii,
laboratoare, lucrări practice sau proiecte, practica de
specialitate şi activităţi echivalente acestora, la disciplinele din
planul de învăţământ.

(4) Statele de funcţii se întocmesc la catedre sau la

departamente, prin consultarea membrilor acestora, ca
urmare a precizării sarcinilor didactice de către consiliul
facultăţii. La catedrele sau la departamentele cu discipline la
mai multe facultăţi sau colegii, statele de funcţii se
completează pe baza notelor de comandă, avizate de
conducerea instituţiei de învăţământ superior.

(5) Formaţiunile de studiu şi dimensiunile acestora se

stabilesc de senatele universitare, la propunerea consiliilor
facultăţilor, în următoarele condiţii:

a) în învăţământul universitar: grupa de studii cuprinde în

medie 20 de studenţi, dar nu mai puţin de 13 şi nu mai mult
de 25; subgrupa de studii pentru aplicaţii şi lucrări practice
cuprinde în medie 10 studenţi, dar nu mai puţin de 7 şi nu
mai mult de 13;
b) prin excepţie de la prevederile stabilite la lit. a),
formaţiunile de studiu pentru practica pedagogică,
învăţământul medical clinic, de artă, sportiv, precum şi pentru
învăţământul postuniversitar pot fi mai mici, la propunerea
senatelor universitare şi cu acordul Ministerului
Învăţământului. Prevederea de mai sus se poate aplica şi la
alte domenii, în funcţie de specific şi de situaţie;
c) la disciplinele opţionale şi facultative, formaţiunile de studiu
cuprind cel puţin 5 studenţi.

(6) Statul de funcţii al personalului didactic se avizează de

consiliul facultăţii şi se aprobă de senatul universitar.

Art. 85. - Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar

vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul titular ori
de personal didactic asociat, prin cumul sau prin plata cu ora,
conform prezentei legi.

Secţiunea a 2-a
Condiţiile de salarizare a personalului didactic

Art. 86. - Salarizarea personalului didactic şi de cercetare din

învăţământului superior se face în conformitate cu prevederile
art. 48 din prezenta lege.

Art. 87. - (1) Salarizarea personalului didactic se stabileşte în

raport cu:

a) funcţia didactică;
b) titlul ştiinţific;
c) norma didactică;
d) calitatea activităţii didactico-ştiinţifice stabilite pe baza
procedurii de evaluare anuală;
e) vechimea recunoscută în învăţământ;
f) condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Cadrul didactic aflat în situaţiile prevăzute la art. 81 alin.

(4) şi (5) este salarizat corespunzător postului deţinut ca
titular.

Art. 88. - Salarizarea personalului de cercetare din instituţiile

de învăţământ superior se stabileşte în raport cu:

a) funcţia de cercetare;
b) titlul ştiinţific;
c) calitatea activităţii de cercetare, stabilită pe baza procedurii
de evaluare anuală;
d) vechimea recunoscută în cercetare;
e) contribuţia adusă în procesul de învăţământ;
f) aportul financiar şi material rezultat din activitatea proprie;
g) condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.
Art. 89. - (1) Sporul de salariu prevăzut la art. 87 alin. (1) lit.
f) şi la art. 88 lit. g) se atribuie personalului didactic şi de
cercetare care desfăşoară activităţi în condiţii de risc, potrivit
legii şi contractului colectiv de muncă, fără a depăşi 30% din
salariul de bază şi care face parte din acesta.

(2) Drepturile şi obligaţiile referitoare la protecţia muncii, care

revin personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, se
stabilesc în cadrul contractelor colective de muncă dintre
instituţiile de învăţământ superior şi sindicate sau
reprezentanţii salariaţilor din instituţie, potrivit legii.

(3) Drepturile salariale provenite din cercetare ştiinţifică,

proiectare, consultanţă, expertiză, invenţii şi inovaţii, precum
şi din cumul sau plata cu ora, se defalcă, în vederea
impunerii, pe lunile la care se referă, şi se impozitează distinct
pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.

Art. 90. - (1) Personalul didactic din învăţământul superior,

inclusiv cel prevăzut la art. 81 alin. (4) şi (5), beneficiază de
tranşele de vechime la salarizare, stabilite de lege, şi de două
tranşe suplimentare care se acordă la 35 şi la peste 40 de ani
de activitate în învăţământ.

(2) Coeficienţii de ierarhizare a salariilor de bază pentru

vechimea în învăţământ de până la 30 de ani sunt cei
prevăzuţi de legislaţia în vigoare.

(3) Pentru fiecare dintre tranşele suplimentare de vechime se

acordă o creştere a coeficientului de ierarhizare de 1/20 din
coeficientul de ierarhizare corespunzător tranşei anterioare de
vechime.

(4) Personalul didactic din învăţământul superior beneficiază

şi de prevederile art. 50 alin. (13).

(5) Personalul didactic şi de cercetare din învăţământul

superior, care are titlul ştiinţific de doctor, beneficiază de
prevederile art. 50 alin. (10).

(6) Personalul didactic din învăţământul superior, inclusiv cel

prevăzut la art. 81 alin. (4) şi (5), cu performanţe deosebite
în pregătirea studenţilor, în inovare didactică şi în cercetare
ştiinţifică, precum şi cu o vechime de peste 15 ani în
învăţământ, poate beneficia de gradaţia de merit, acordată
prin concurs. Această gradaţie se acordă la 15% din numărul
posturilor didactice existente la nivelul instituţiei de
învăţământ superior, autorizate sau acreditate, şi reprezintă
20% din salariul de bază al persoanei îndreptăţite. Gradaţia
de merit se include în salariul de bază.

(7) Proporţia de 15% prevăzută la alin. (6) se eşalonează în

cote anuale de 5% în primii trei ani de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.

(8) Atribuirea gradaţiei de merit se face prin concurs, care

cuprinde următoarele faze:

a) candidatul întocmeşte şi depune, la conducerea catedrei

sau a departamentului, raportul de autoevaluare a activităţii
desfăşurate;
b) raportul de autoevaluare se supune dezbaterii catedrei sau
departamentului, care formulează o apreciere sintetică asupra
activităţii candidatului;
c) conducerea catedrei sau a departamentului înaintează
consiliului facultăţii raportul de autoevaluare şi aprecierea
sintetică; acesta analizează şi transmite senatului universitar
lista candidaţilor recomandaţi, potrivit numărului de gradaţii
de merit atribuite de către senat facultăţii respective;
d) senatul universitar analizează recomandările consiliilor
facultăţilor şi hotărăşte acordarea gradaţiilor de merit;
e) rectorul emite decizie de acordare a gradaţiei de merit.

(9) Gradaţia de merit se acordă pe o perioadă de 3 ani.

Personalul didactic care a beneficiat de gradaţia de merit
poate participa din nou la concurs.

(10) Personalul didactic, didactic auxiliar, de cercetare şi de

proiectare din învăţământul superior poate beneficia de salariu
de merit, conform legii. Numărul salariilor de merit se
calculează la totalul posturilor existente în instituţia de
învăţământ superior, potrivit legislaţiei în vigoare.

(11) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie

de merit şi de salariu de merit.

(12) Art. 50 alin. (11) se aplică în mod corespunzător şi

personalului din învăţământul superior.

Art. 91. - (1) Persoanele alese în funcţiile de conducere din

învăţământul superior de stat beneficiază de indemnizaţie
lunară de conducere, calculată în procente din salariul de bază
al funcţiei de profesor universitar, cu vechime maximă, după
cum urmează:

a) 10-15% pentru şef de catedră;

b) 15-20% pentru director de departament;
c) 10-15% pentru secretarul ştiinţific al consiliului facultăţii;
d) 15-20% pentru prodecan;
e) 20-30% pentru decan;
f) 20-25% pentru secretarul ştiinţific al senatului universitar;
g) 25-30% pentru prorector;
h) 35-45% pentru rector.

(2) Stabilirea cuantumului indemnizaţiilor între limitele

prevăzute la alin. (1) se face în funcţie de specificul instituţiei
de învăţământ superior, de numărul posturilor didactice şi de
numărul studenţilor. Criteriile de diferenţiere între instituţiile
de învăţământ superior, precum şi în interiorul acestora se
stabilesc de Ministerul Învăţământului.

(3) Prin echivalare, pentru funcţiile din Ministerul

Învăţământului se aplică în mod corespunzător prevederile
alin. (1).

Art. 92. - Preparatorii şi asistenţii universitari beneficiază de

primă de instalare o singură dată, la angajarea în învăţământ
prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor.
Cuantumul acestei prime se stabileşte potrivit legii.

Art. 93. - (1) Personalul didactic poate fi salarizat şi prin

plata cu ora sau prin cumul. Calculul pentru plata cu ora sau
prin cumul se face la norma didactică prevăzută la art. 81
alin. (1)-(5) la nivelul postului, cu respectarea drepturilor de
vechime a persoanei în cauză, la care se adaugă şi sporurile
cuvenite. Personalul didactic din învăţământul superior
beneficiază de prevederile art. 51 alin. (8).

(2) Calculul salariului cuvenit pentru cumul se face, potrivit

alin. (1), pe o durată de 10 luni din anul universitar.

(3) Cadrul didactic care efectuează ore din normele vacante

trebuie să îndeplinească condiţiile minimale cerute de
prezentul statut pentru activitatea respectivă.

(4) Personalul didactic din învăţământul de stat, precum şi cel

al instituţiilor de învăţământ privat autorizate sau acreditate,
poate îndeplini cel mult două norme didactice, cu acordul
conducerii unităţii de învăţământ unde este titular cu carnet
de muncă.

(5) Condiţiile pentru suplinire colegială se stabilesc în Carta

universitară.
Art. 94. - (1) Numărul posturilor pentru personalul didactic
auxiliar se stabileşte de senatul universitar, în funcţie de
bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al specializării, al
departamentului şi al catedrei. Nomenclatorul general de
funcţii didactice auxiliare din învăţământul superior, precum şi
nivelul studiilor cerute pentru aceste funcţii se elaborează de
Ministerul Învăţământului, împreună cu Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale.

(2) Angajarea personalului didactic auxiliar se face prin

concurs organizat de catedră, de facultate sau de
departament, potrivit legii.

(3) Sarcinile personalului didactic auxiliar sunt stabilite în fişa

individuală a postului, aprobată, după caz, de decan, de
directorul departamentului sau de şeful catedrei, şi este anexă
la contractul individual de muncă.

(4) Criteriile de salarizare a personalului didactic auxiliar sunt

stabilite de Ministerul Învăţământului, cu consultarea
sindicatelor recunoscute pe plan naţional. Senatele
universitare pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de
până la 30% din salariul de bază prevăzut pentru funcţia
respectivă, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de
calitatea acesteia, cu respectarea contractului colectiv de
muncă la nivel de instituţie.

TITLUL IV
Drepturile şi obligaţiile personalului didactic,
de conducere, de îndrumare şi de control

CAPITOLUL I
Drepturile şi obligaţiile personalului didactic

Art. 95. - (1) Personalul didactic de la toate nivelurile

învăţământului are drepturi şi obligaţii care decurg din
legislaţia în vigoare, din prezentul statut, din Carta
universitară, precum şi din prevederile contractului colectiv de
muncă.

(2) Personalul didactic are obligaţii şi răspunderi de natură

profesională, materială şi morală, care garantează realizarea
procesului instructiv-educativ, conform legii.

Art. 96. - Libertatea iniţiativei profesionale a personalului

didactic se referă, în principal, la:
a) conceperea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor
instructiv-educative ale disciplinelor de învăţământ, prin
metodologii care respectă principiile psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor învăţământului în
scopul realizării obligaţiilor profesionale;
c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru
modernizarea procesului de învăţământ;
d) organizarea, cu elevii sau cu studenţii, a unor activităţii
extraşcolare cu scop educativ sau de cercetare ştiinţifică;
e) colaborarea cu părinţii, prin lectorate, şi alte acţiuni
colective cu caracter pedagogic;
f) înfiinţarea în unităţile şi în instituţiile de învăţământ a unor
laboratoare, ateliere, cabinete, cluburi, cercuri, cenacluri,
formaţii artistice şi sportive, publicaţii, conform legii şi Cartei
universitare;
g) evaluarea performanţelor la învăţătură ale elevilor sau ale
studenţilor în baza unui sistem validat şi potrivit conştiinţei
proprii;
h) participarea la viaţa şcolară şi universitară, în toate
compartimentele care vizează organizarea şi desfăşurarea
procesului de învăţământ, conform Cartei universitare,
deontologiei profesionale şi, după caz, contractului colectiv de
muncă.

Art. 97. - (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul

desfăşurării activităţii didactice de nici o autoritate şcolară sau
publică.

(2) Înregistrarea magnetică sau prin procedee echivalente a

activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care
o conduce.

(3) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii

didactice de către elevi, studenţi sau de către alte persoane
este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.

Art. 98. - În spaţiile şcolare sau universitare, ori în

vecinătatea acestora, cadrul didactic este protejat de către
autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se
asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care
aduce atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrului
didactic sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a
obligaţiilor sale. Protecţia este solicitată de persoana
autorizată prin regulamentul şcolar, respectiv, prin Carta
universitară.
Art. 99. - (1) Personalul didactic este încurajat să participe la
viaţa socială şi publică, în beneficiul propriu, în interesul
învăţământului şi al societăţii româneşti.

(2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi

organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi
internaţionale, precum şi din organizaţii politice legal
constituite, în conformitate cu prevederile legii.

(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale

în spaţiul şcolar sau universitar şi poate întreprinde acţiuni în
nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu
afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea profesiei de
educator.

Art. 100. - Cadrele didactice au obligaţia morală să-şi acorde

respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor
profesionale.

Art. 101. - (1) Cadrele didactice titulare, alese în Parlament,

numite în Guvern sau îndeplinind funcţii de specialitate
specifice în aparatul Parlamentului, al Preşedinţiei, al
Guvernului şi în Ministerul Învăţământului, precum şi cele
alese de Parlament în organismele centrale ale statului au
drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe
perioada în care îndeplinesc aceste funcţii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare

care îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi
vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar,
precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere,
de îndrumare şi de control în sistemul de învăţământ, de
cultură, de tineret şi sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi
personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului
didactic, precum şi cadrele didactice titulare numite ca
personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice la
comisiile şi agenţiile din subordinea Preşedinţiei, a
Parlamentului sau a Guvernului.

(3) Liderii sindicatelor din învăţământ au dreptul de rezervare

a catedrei sau a postului, conform Legii cu privire la sindicate
şi contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.

(4) De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic

trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în
organisme internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă
sunt cadre didactice titulare.
(5) Personalului didactic titular, solicitat în străinătate pentru
predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază
de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii
guvernamentale, interuniversitare sau între instituţii, ori
trimis pentru specializare, i se rezervă postul didactic sau
catedra, pentru perioada respectivă.

(6) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în

condiţiile prezentului articol, se consideră vechime la catedră.

Art. 102. - (1) Personalul didactic titular, care din proprie

iniţiativă solicită să se specializeze sau să participe la
cercetare ştiinţifică în ţară sau în străinătate, are dreptul la
concedii fără plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3
ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt
de competenţa conducerii instituţiei de învăţământ superior
sau, după caz, a inspectoratului şcolar, dacă se face dovada
activităţii respective.

(2) Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fără

plată pe timp de un an şcolar sau universitar, o dată la 10 ani,
cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior sau, după caz,
a inspectoratului şcolar, cu rezervarea catedrei pe perioada
respectivă.

(3) Personalul didactic, care se află în situaţia prevăzută la

alin. (1), beneficiază de prevederile art. 101 alin. (6).
Personalul didactic aflat în condiţiile alin. (2) nu beneficiază de
prevederile art. 101 alin. (6), cu excepţia celui care a
desfăşurat activităţi de învăţământ sau în interesul
învăţământului.

Art. 103. - Cadrele didactice beneficiază de dreptul la

concediu astfel:

a) concediul anual cu plată, în perioada vacanţelor şcolare,

respectiv universitare, cu o durată de cel puţin 62 de zile,
exclusiv duminicile şi sărbătorile legale; în cazuri bine
justificate, conducerea instituţiei de învăţământ poate
întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi
remunerate pentru munca depusă; normele metodologice
referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de
Ministerul Învăţământului împreună cu sindicatele recunoscute
pe plan naţional;
b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru
fiecare cadru didactic se stabilesc de către consiliul de
administraţie sau senatul universităţii şi de sindicatele de la
nivelul unităţilor şcolare sau universitare, în funcţie de
interesul învăţământului şi al celui în cauză;
c) 12 luni de concediu plătit, la fiecare 7 ani de predare
efectivă la catedră, pentru conferenţiarii şi profesorii
universitari care finalizează cercetări, tratate, studii cuprinse
în programele de cercetare ale instituţiilor de învăţământ
superior; eşalonarea efectuării acestui concediu este aprobată
de senatul unversitar;
d) 6 luni de concediu plătit, o singură dată, pentru cadrele
didactice aflate la catedră, care redactează teza de doctorat
sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de contract de
cercetare sau de editare, cu aprobarea senatului universitar,
respectiv a consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar;
e) neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea
concediului restant în vacanţele anului şcolar sau universitar
următor;
f) personalul de cercetare şi personalul didactic auxiliar din
învăţământ beneficiază de concediu de odihnă stabilit prin
lege, la care se adaugă un supliment de până la 10 zile
lucrătoare, în funcţie de calitatea activităţii desfăşurate;
pentru personalul didactic auxiliar, acesta se efectuează în
afara perioadelor de activitate didactică;
g) personalul didactic aflat în situaţiile prevăzute la lit. c) şi d)
nu poate fi încadrat în activităţi de cumul sau plata cu ora.

Art. 104. - (1) Cadrele didactice titulare care funcţionează în

mediul rural şi îşi stabilesc domiciliul în localitatea respectivă
pot beneficia, la cerere, de 0,1-1 ha pământ în folosinţă.
Acestora li se asigură locuinţă de către administraţia locală
pentru perioada de timp cât lucrează în acea localitate.

(2) Personalul didactic titular, în vârstă de până la 35 de ani,

va fi sprijinit, după caz, în construirea locuinţei proprietate
personală, în localitatea rurală unde este titular, cu acordarea
de credite pe termen lung, cu dobândă minimă, în condiţiile
legii.

(3) Personalului didactic titular din mediul rural, care nu

dispune de locuinţă şi căruia nu i se poate oferi locuinţă
corespunzătoare în localitatea unde are postul didactic, i se
vor deconta de către administraţia locală cheltuielile pe
mijloacele de transport în comun, la şi de la locul de muncă.

(4) Instituţiile de învăţământ superior pot asigura, integral

sau parţial, din surse proprii, transportul şi cazarea cadrelor
didactice care domiciliază în alte localităţi.
Art. 105. - (1) Personalul din învăţământ beneficiază de
asistenţă medicală în cabinete medicale şi psihologice şcolare
sau în policlinici şi unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol
încheiat între Ministerul Învăţământului şi Ministerul Sănătăţii.

(2) Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

beneficiază de o compensaţie de la bugetul asigurărilor sociale
de 50% din valoarea transportului, a cazării, a mesei şi a
tratamentului în bazele de odihnă şi de tratament ale
învăţământului şi ale sindicatelor, precum şi în alte spaţii
contractate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Contractele colective de muncă pot cuprinde compensări din
alte surse referitoare la cheltuielile menţionate anterior.

Art. 106. - (1) Personalul didactic are dreptul la întreruperea

activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei,
pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 3
ani. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi
sau susţinătorii legali.

(2) În caz de deces al unui cadru didactic sau didactic auxiliar,

cuantumul ajutorului acordat celor îndreptăţiţi este de cinci
salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurărilor sociale.

Art. 107. - (1) Personalul didactic, didactic auxiliar şi

personalul de cercetare integrat în catedre, trimis de unitatea
sau de instituţia de învăţământ la activităţi de perfecţionare
sau la manifestări ştiinţifice, beneficiază de drepturile
prevăzute de lege pentru personalul aflat în deplasare,
precum şi de plata taxei de participare, în limita fondurilor
bugetare alocate acestor activităţi şi din alte surse, inclusiv
din contracte de cercetare ştiinţifică sau sponsorizări.

(2) Personalul didactic şi personalul de cercetare integrat în

catedre beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget sau
din fonduri extrabugetare, inclusiv prin contractele de
cercetare ştiinţifică sau sponsorizări, de acoperirea integrală
sau parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la
manifestări ştiinţifice organizate în străinătate, cu aprobarea
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectiv
al biroului senatului universitar.

(3) Personalul prevăzut la alin. (1) şi (2) va înainta instituţiei

de învăţământ, respectiv unităţii, în termenul prevăzut de
regulament sau de Carta universitară, propuneri de
valorificare a rezultatelor acţiunii pentru care a primit
aprobarea de deplasare.
(4) Personalul didactic beneficiază de reducere cu 50%,
pentru 6 călătorii pe an dus-întors, pe mijloacele de transport
feroviar, pe liniile interne.

(5) Personalul didactic care se deplasează în condiţiile

prevăzute la alin. (1) şi (2) beneficiază de reducere cu 50%
pe mijloacele de transport interne.

Art. 108. - (1) Cadrele didactice şi copiii acestora în vârstă de

până la 14 ani, care însoţesc preşcolari, elevi sau studenţi în
tabere şi excursii, beneficiază de gratuitate privind
transportul, cazarea şi masa, în condiţiile legii.

(2) Copiii personalului didactic sunt scutiţi de plata taxelor de

înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior
şi beneficiază de gratuitate la cazarea în cămine şi internate.

(3) Unităţile şi instituţiile de învăţământ, precum şi

organizaţiile profesionale şi sindicale ale cadrelor didactice
beneficiază de gratuitate pentru corespondenţa oficială şi
expedierea de materiale ştiinţifice şi metodice.

CAPITOLUL II
Drepturile şi obligaţiile personalului de conducere,
de îndrumare şi de control din învăţământul
preuniversitar

Art. 109. - (1) Directorul este conducătorul unităţii şcolare şi

o reprezintă în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice, inclusiv
cu administraţia şi comunitatea locală.

(2) Directorul îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi

controlul inspectoratului şcolar, faţă de care este subordonat.

(3) Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al

consiliului de administraţie, în faţa cărora prezintă rapoarte
trimestriale şi anuale.

(4) Deciziile directorului se iau în concordanţă cu hotărârile

consiliului profesoral şi cu cele ale consiliului de administraţie,
potrivit regulamentelor de funcţionare a acestor consilii şi
Legii învăţământului nr. 84/1995.

(5) Contractul managerial, deciziile directorului, precum şi

rapoartele trimestriale şi anuale sunt publice.

(6) Directorul coordonează şi răspunde de întreaga activitate

de învăţământ şi, după caz, de activitatea unităţii
subordonate, în faţa consiliului profesoral, a consiliului de
administraţie şi a autorităţilor şcolare supraordonate.

(7) Directorul proiectează şi coordonează activitatea de

dezvoltare a resurselor umane din unitatea şcolară respectivă
şi, după caz, din unităţile subordonate.

(8) Directorul coordonează utilizarea raţională şi eficientă a

bazei materiale şi financiare a unităţii, asigură dezvoltarea şi
modernizarea acesteia.

(9) În comunele şi oraşele mici, cu mai multe unităţi şcolare,

directorul uneia dintre acestea poate primi din partea
inspectoratului şcolar atribuţii de coordonare a unor activităţi
din cadrul celorlalte şcoli.

Art. 110. - (1) Directorul adjunct îndeplineşte atribuţiile

delegate de către director pe perioade determinate sau pe
cele stabilite prin regulamentul de organizare şi de funcţionare
a unităţii respective.

(2) Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în subordinea

directorului şi răspunde în faţa acestuia, precum şi a
consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a
organelor de control, pentru activitatea proprie, conform fişei
postului.

Art. 111. - (1) Funcţia de inspecţie şcolară este asigurată de

corpul inspectorilor şcolari ai inspectoratului şcolar şi de cel al
Ministerului Învăţământului şi vizează:

a) realizarea inspecţiei şcolare generale, pe obiective, şi a

inspecţiei de specialitate;
b) evaluarea procesului de învăţământ, precum şi a
activităţilor auxiliare şi extraşcolare;
c) efectuarea analizei de diagnoză şi stabilirea prognozei
resurselor umane şi materiale specifice;
d) evaluarea activităţilor de perfecţionare a pregătirii de
specialitate, metodice şi psihopedagogice;
e) evaluarea îndeplinirii contractului de management al
directorului unităţii şcolare.

(2) Constatările şi aprecierile inspecţiei şcolare în unităţile de

învăţământ se consemnează în documente de inspecţie,
potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a
inspecţiei şcoalare, elaborat de Ministerul Învăţământului.
Aceste documente se aduc la cunoştinţă personalului didactic
din unitatea respectivă.
(3) Procesele-verbale consemnate de inspectorii şcolari în
registrele unice de inspecţie sunt considerate documente
oficiale, cu toate consecinţele prevăzute de lege.

(4) Inspecţia şcolară se finalizează, periodic, cu studii de

diagnoză şi de prognoză asupra stării învăţământului, cu
concluzii şi propuneri pentru executiv şi legislativ.

(5) Inspectorii şcolari îşi desfăşoară activitatea pe baza

regulamentului de inspecţie şcolară şi a normelor
metodologice, potrivit conştiinţei profesionale proprii.

(6) Drepturile inspectorilor de la inspectoratele şcolare şi din

Ministerul Învăţământului sunt cele stabilite în titlul IV cap. I
din prezenta lege, precum şi cele care decurg din
regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, conform
legii.

TITLUL V
Distincţii şi premii

Art. 112. - (1) Personalul didactic titular cu rezultate

excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică poate
primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, precum şi premii,
potrivit legii.

(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului

didactic sunt:

a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer;

ordinul se acordă personalului didactic din învăţământul
preuniversitar;
b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer;
ordinul se acordă personalului didactic şi de cercetare din
învăţământul superior;
c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se
acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită
în învăţământ.

Art. 113. - În afara distincţiilor prevăzute la art. 112,

ministrul învăţământului este autorizat să acorde personalului
didactic şi de cercetare din învăţământ următoarele distincţii
şi premii:

a) Adresă de mulţumire publică;

b) Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a şi a III-a, cu
acordarea unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din
suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se
acordă personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
c) Diploma Titu Maiorescu, clasele I, a II-a şi a III-a, cu
acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15% din
suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se
acordă personalului didactic şi de cercetare din învăţământul
superior;
d) Diploma Alexandru Rosetti, clasele I, a II-a şi a III-a, cu
acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15% din
suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se
acordă bibliotecarilor din învăţământul superior.
e) Diploma de excelenţă se acordă cadrelor didactice
pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în
învăţământ; diploma este însoţită de un premiu de 20% din
suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni.

Art. 114. - Distincţiile şi premiile prevăzute la art. 113 din

prezenta lege se acordă în baza unui regulament aprobat de
ministrul învăţământului.

TITLUL VI
Răspunderea disciplinară şi materială
a personalului didactic, didactic auxiliar,
a personalului de conducere, de îndrumare şi de control

Art. 115. - Personalul didactic de predare, personalul didactic

auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de
control din învăţământ răspund disciplinar pentru încălcarea
îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de
muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare
care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului
instituţiei.

Art. 116. - Sancţiunile disciplinare, care se pot aplica

personalului prevăzut la art. 115, în raport cu gravitatea
abaterilor, sunt:

a) observaţie scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu
indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu
până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de
înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice
superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei
funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de
control din învăţământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Art. 117. - (1) În unităţile învăţământului preuniversitar,

propunerea de sancţionare se face de către director sau de cel
puţin 1/3 din numărul total al membrilor consiliului de
administraţie ori ai consiliului profesoral. Acelaşi drept îl au şi
organele ierarhic superioare.

(2) Pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de

control din inspectoratele şcolare şi din unităţile din
subordine, propunerea de sancţionare se face de inspectorul
şcolar general sau de cel puţin 1/3 din numărul total al
membrilor consiliului de administraţie. Acelaşi drept îl au şi
organele ierarhic superioare.

(3) Pentru personalul din Ministerul Învăţământului prevăzut

la art. 25 lit. b), precum şi pentru cel din unităţile direct
subordonate, propunerea de sancţionare se face, după caz, de
către ministrul învăţământului, secretarul de stat sau şeful
ierarhic al persoanei în cauză.

Art. 118. - În instituţiile de învăţământ superior, propunerea

de sancţionare se face de către şeful de catedră, directorul de
departament sau de unitatea de cercetare, de proiectare,
microproducţie, de către decan sau rector, ori de către cel
puţin 1/3 din numărul total al membrilor catedrei, ai
departamentului ori ai structurilor de conducere.

Art. 119. - (1) Sancţiunea disciplinară se aplică numai după

efectuarea cercetării faptei sesizate în scris, audierea celui în
cauză şi verificarea susţinerilor făcute de acesta, în apărare.

(2) Pentru cercetarea abaterilor săvârşite de personalul

didactic prevăzut la art. 115 se constituie comisii formate din
3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală
din care face parte persoana aflată în discuţie sau un
reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi sunt cadre didactice
care au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a
săvârşit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor
personalului didactic din învăţământul preuniversitar pot fi
incluşi şi inspectori şcolari.

(3) Comisiile de cercetare sunt numite de:

a) consiliul profesoral al unităţii respective, pentru

învăţământul preuniversitar;
b) consiliul facultăţii sau consiliul departamentului, pentru
sancţiunile prevăzute la art. 116 lit. a) şi b);
c) senatul universitar, pentru sancţiunile prevăzute la art. 116
lit. c)-f);
d) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, pentru
aparatul propriu şi pentru conducerile unităţilor direct
subordonate;
e) ministrul învăţământului, pentru funcţiile prevăzute la art.
25 lit. b) şi pentru conducerile unităţilor direct subordonate.

Art. 120. - În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc

faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost
săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice
alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea
apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a
se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu
minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise
se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea
cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască
toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare.

Art. 121. - Normele privind componenţa, organizarea şi

funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de disciplină de
pe lângă inspectoratul şcolar, ale colegiului central de
disciplină al Ministerului Învăţământului, ale colegiului de
onoare al instituţiei de învăţământ superior şi ale colegiului
central de onoare al Ministerului Învăţământului se stabilesc
prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
învăţământului.

Art. 122. - (1) Cercetarea propunerii de sancţionare şi

comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile
de la data constatării abaterii, consemnată în condica de
inspecţii sau la registratura generală a unităţii şcolare ori a
instituţiei de învăţământ superior, după caz. Persoanei
nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru
care a fost cercetată.

(2) În învăţământul preuniversitar, persoanele sancţionate au

dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare,
decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă
inspectoratul şcolar, pentru sancţiunile prevăzute la art. 116
lit. a)-c), şi la colegiul central de disciplină al Ministerului
Învăţământului, pentru sancţiunile prevăzute la art. 116 lit.
d)-f).

(3) În învăţământul superior, persoanele sancţionate au

dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare,
decizia respectivă, la colegiul de onoare al instituţiei, pentru
sancţiunile prevăzute la art. 116 lit. a)-d), şi la colegiul central
de onoare al Ministerului Învăţământului, pentru sancţiunile
prevăzute la art. 116 lit. e)-f).

(4) Hotărârea acestor colegii se comunică persoanei în cauză

în termen de 20 de zile de la sesizare.

(5) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor

judecătoreşti este garantat.

Art. 123. - (1) Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului

comisiei de cercetare, de către autoritatea prevăzută la art.
119 alin. (3), care a numit această comisie.

(2) În învăţământul preuniversitar, sancţiunile prevăzute la

art. 116 lit. a)-c) se comunică celui în cauză, printr-o decizie
scrisă, de către directorul unităţii de învăţământ, iar cele de la
art. 116 lit. d)-f), de către inspectorul şcolar general.

(3) Sancţiunile prevăzute la art. 116, aplicate personalului de

conducere, de îndrumare şi de control, se comunică acestuia
de autoritatea care a făcut numirea în funcţie.

(4) În învăţământul superior, sancţiunile prevăzute la art. 116

se comunică, în scris, personalului didactic, personalului de
cercetare şi personalului didactic auxiliar din subordine, de
către:

a) şeful de catedră, pentru sancţiunea de la lit. a);

b) decan sau director, pentru sancţiunile prevăzute la lit. a)-
c);
c) rector, pentru sancţiunile de la lit. a)-f).

(5) Pentru funcţiile de conducere eligibile din instituţiile de

învăţământ superior se aplică, fără drept de contestaţie,
prevederile art. 74 alin. (2) şi (3).

Art. 124. - În cazul în care cel sancţionat nu a mai săvârşit

abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancţiunii,
îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, autoritatea
care a aplicat sancţiunea prevăzută la art. 116 lit. a)-c) poate
dispune ridicarea şi radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea
corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în
cauză.

Art. 125. - Răspunderea materială a personalului didactic

prevăzut la art. 115 se stabileşte potrivit legislaţiei muncii.
Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru
recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de către
conducerea unităţii sau a instituţiei cu personalitate juridică al
cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin
lege, se dispune altfel.

TITLUL VII
Pensionarea personalului didactic

Art. 126. - (1) Personalul didactic beneficiază de pensie

pentru munca depusă şi limită de vârstă, de pensie pentru
pierderea capacităţii de muncă, de pensie suplimentară şi de
alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii.

(2) Membrii de familie pot beneficia, în condiţiile legii, de

pensie de urmaş.

Art. 127. - (1) Personalul didactic poate fi pensionat numai la

data încheierii anului şcolar sau universitar.

(2) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului

didactic se poate face şi în timpul anului şcolar sau
universitar, cu aprobarea inspectoratului şcolar, respectiv a
senatului universitar.

(3) Personalul didactic poate fi pensionat, la cerere, cu 3 ani

înainte de limitele de vârstă prevăzute de legislaţia în vigoare,
dacă are o vechime în învăţământ de cel puţin 25 de ani
femeile, respectiv 30 de ani bărbaţii.

(4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi

didactice, salarizate prin cumul sau prin plata cu ora, după
împlinirea vârstei de pensionare.

Art. 128. - Personalul didactic din învăţământul

preuniversitar de stat, cu gradul didactic I sau cu titlul
ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională
deosebită, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică
până la 3 ani peste vârsta de pensionare la cerere, cu avizul
consiliului profesoral al unităţii de învăţământ, exprimat în
urma votului nominal deschis şi cu aprobarea anuală a
inspectoratului şcolar.

Art. 129. - (1) Profesorii universitari şi conferenţiarii

universitari cu titlul ştiinţific de doctor pot rămâne în activitate
până la vârsta de 65 de ani.

(2) La împlinirea vârstei de pensionare, profesorii universitari

şi conferenţiarii universitari cu titlul ştiinţific de doctor, cu
excepţiile prevăzute în titlul VIII - Dispoziţii tranzitorii şi
finale, care dovedesc competenţă profesională deosebită, pot
fi menţinuţi ca titulari în funcţia didactică, la cerere, cu
acordul consiliului facultăţii şi cu aprobarea anuală a senatului
universitar, prin vot nominal deschis, până la împlinirea
vârstei de 70 de ani.

Art. 130. - Personalul didactic care a desfăşurat activităţi

didactice în condiţiile stabilite la art. 128 şi 129 beneficiază de
o recalculare suplimentară a pensiei, potrivit legii.

TITLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 131. - Personalului didactic titular în învăţământ i se

rezervă postul în perioada în care frecventează, la cursurile de
zi, o formă de învăţământ postuniversitar.

Art. 132. - Maiştrii-instructori titulari în învăţământ, care au

dobândit definitivarea în învăţământ, dar nu îndeplinesc
condiţiile de studii prevăzute la art. 7, pot să-şi păstreze
postul numai dacă în timp de 8 ani de la data intrării în
vigoare a prezentei legi îşi completează studiile şi pregătirea
prevăzută la art. 68 din Legea învăţământului nr. 84/1995.

Art. 133. - Absolvenţii instituţiilor de învăţământ universitar

de lungă durată, titulari în învăţământul preuniversitar, care
nu au promovat examenul de licenţă sau echivalentul
acestuia, pierd calitatea de titular, dacă nu obţin diploma de
licenţă. Aceştia, prin excepţie de la prevederile art. 67 alin.
(4) din Legea învăţământului nr. 84/1995, se pot prezenta la
examenul de licenţă în cel mult două sesiuni, în decurs de 3
ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 134. - Personalul didactic de la disciplina "Coregrafie",

titular în învăţământul preuniversitar, care a dobândit
definitivarea în învăţământ, poate fi menţinut în funcţie fără a
îndeplini condiţiile de studii prevăzute la art. 7 din prezenta
lege. Acesta este obligat să parcurgă pregătirea prevăzută la
art. 68 din Legea învăţământului nr. 84/1995. Salarizarea
acestui personal se face la nivelul studiilor absolvenţilor de
colegiu.

Art. 135. - Pentru instituţiile militare de învăţământ,

prevăzute în cap. X din Legea învăţământului nr. 84/1995, se
prevăd următoarele:

a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar se

face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii;
b) personalul didactic militar şi civil se constituie din personal
didactic prevăzut în prezentul statut şi din corpul instructorilor
militari;
c) personalul didactic militar are drepturile şi îndatoririle care
decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în
activitate;
d) funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari,
condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele
didactice, competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin
instrucţiuni proprii;
e) conducerea instituţiilor de învăţământ se realizează de
către comandanţi, care se numesc în funcţii conform
reglementărilor interne; comandanţii instituţiilor de
învăţământ superior militar pot îndeplini şi atribuţiile de
rectori ai acestora;
f) perfecţionarea pregătirii personalului didactic se realizează
conform prevederilor prezentului statut şi reglementărilor
specifice militare;
g) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor
militari, poate obţine definitivarea în învăţământ şi gradele
didactice, în condiţiile stabilite de prezenta lege.

Art. 136. - (1) Disciplina "Religie" poate fi predată numai de

personal abilitat, în baza protocoalelor încheiate între
Ministerul Învăţământului şi cultele religioase recunoscute
oficial de stat.

(2) Personalul de cult, absolvent al învăţământului superior ori

al seminarului teologic, cu o vechime de cel puţin 5 ani în
profesie, care predă în învăţământul preuniversitar disciplina
"Religie", este salarizat la nivelul studiilor de profesor,
respectiv de învăţător, categoria personalului didactic
definitiv, cu obligaţia ca în termen de 3 ani de la intrarea în
vigoare a prezentei legi să promoveze examenul de
definitivare în învăţământ şi să parcurgă pregătirea prevăzută
la art. 68 din Legea învăţământului nr. 84/1995.

Art. 137. - (1) Datele privind situaţia profesională a

personalului didactic se consemnează într-un stat personal de
serviciu. Statul personal de serviciu cuprinde date privind
starea civilă, curriculum vitae, evoluţia profesională şi
evaluările periodice. Statul personal de serviciu se
actualizează, la solicitarea titularului sau a conducerii
instituţiei ori a unităţii respective. Accesul la statul personal
de serviciu este permis titularului şi conducătorului instituţiei
sau al unităţii de învăţământ. În învăţământul preuniversitar,
statul personal de serviciu poate fi consultat şi de personalul
de îndrumare şi de control al inspectoratului şcolar şi al
Ministerului Învăţământului.

(2) Statul personal de serviciu se păstrează după cum

urmează:

a) la inspectoratele şcolare, pentru inspectorii şcolari; la

Ministerul Învăţământului, pentru inspectorul şcolar general,
pentru inspectorul şcolar general adjunct, precum şi pentru
personalul didactic de îndrumare şi de control din minister;
b) la inspectoratele şcolare, pentru directorii şi directorii
adjuncţi ai unităţilor subordonate;
c) la unităţile de învăţământ sau la unităţile de învăţământ
conexe, pentru personalul didactic şi personalul didactic
auxiliar din aceste unităţi;
d) la instituţiile de învăţământ superior, pentru personalul
didactic şi didactic auxiliar din aceste instituţii.

Art. 138. - Personalul didactic angajat pe durată determinată

beneficiază de aceleaşi drepturi cu personalul didactic titular,
corespunzător perioadei lucrate.

Art. 139. - (1) Persoanele angajate în învăţământ, provenite

din alte sectoare de activitate, care fac dovada că au profesat
în specialitatea înscrisă pe diploma de studii şi care ocupă un
post didactic în această specialitate, beneficiază de vechimea
în muncă, ca vechime recunoscută în învăţământ, în vederea
stabilirii drepturilor salariale.

(2) Cetăţenilor români care au lucrat în străinătate în

învăţământ sau în cercetare li se echivalează integral
vechimea în învăţământ. Includerea perioadelor lucrate în
străinătate ca vechime în muncă se va face conform legislaţiei
muncii în vigoare.

(3) Pentru personalul didactic care a fost salarizat din alte

sectoare de activitate, reconstituirea vechimii în învăţământ
se face pe baza evidenţelor instituţiilor de învăţământ unde a
lucrat efectiv.

Art. 140. - Se recunosc ca vechime în învăţământ şi

perioadele determinate de legislaţia pensiilor, în care
personalul didactic, datorită unor cauze pe care nu le putea
înlătura, precum boala, condamnări casate ulterior sau alte
situaţii, a fost împiedicat să desfăşoare acele activităţi care se
consideră vechime în învăţământ.
Art. 141. - (1) Profesorii universitari şi conferenţiarii
universitari fără titlul ştiinţific de doctor pot să-şi continue
activitatea pe posturile pe care le ocupă cel mult 6 ani de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, cu excepţiile prevăzute la
titlul VIII - Dispoziţii tranzitorii şi finale.

(2) Lectorii universitari/şefii de lucrări fără titlul ştiinţific de

doctor îşi păstrează postul pe care îl ocupă timp de 6 ani de la
intrarea în vigoare a prezentei legi. Dacă în acest interval nu
obţin titlul de doctor, pierd calitatea de titular.

Art. 142. - Sunt exceptate de la prevederile art. 55 alin. (2),

art. 60 alin. (6), art. 129 şi ale art. 141 specializările
nominalizate prin ordin al ministrului învăţământului, la care
nu se organizează doctorat.

Art. 143. - Prin excepţie de la prevederile prezentei legi,

pentru facultăţile autorizate provizoriu, funcţiile de şef de
catedră şi de prodecan pot fi ocupate, temporar, şi de cadre
didactice titulare, cu funcţia didactică de lector universitar/şef
de lucrări, având titlul ştiinţific de doctor.

Art. 144. - Bibliotecarii cu un stagiu mai mic de 3 ani în

funcţie, care nu au absolvit un curs în domeniul
biblioteconomiei, pentru menţinerea în funcţie sunt obligaţi
ca, în următorii 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
să participe la un asemenea curs şi să promoveze examenele
de finalizare după o metodologie stabilită de Ministerul
Învăţământului.

Art. 145. - Personalul didactic pensionat din învăţământ

beneficiază de asistenţă medicală şi de acces în casele de
odihnă şi în bazele de tratament ale cadrelor didactice.

Art. 146. - În măsura în care prezentul statut nu dispune

altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziţii din
legislaţia muncii.

Art. 147. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1

septembrie 1997.

(2) Pe aceeaşi dată, Legea nr. 6/1969 privind Statutul

personalului didactic din Republica Socialistă România,
publicată în Buletinul Oficial nr. 33 din 15 martie 1969, cu
modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare
prezentei legi se abrogă.
(3) În termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Ministerul Învăţământului va
elabora normele metodologice, regulamentele şi instrucţiunile
ce decurg din aplicarea legii, care, de asemenea, se vor
publica în Monitorul Oficial al României.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa

din 17 iunie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1)
din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ANDREI IOAN CHILIMAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 iunie

1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din
Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Bucureşti, 12 iulie 1997.

Nr. 128.